Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Marian Sârbu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii deputaţi Dumitru Pardău şi Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor.

*

Domnul Marian Sârbu:

Bună dimineaţa!

Începem şedinţa consacrată declaraţiilor politice.

Pentru început, dau cuvântul domnului deputat Mihai Cristian Apostolache, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea de astăzi se doreşte a fi mai degrabă un apel către Consiliul judeţean Prahova şi Curtea de Conturi, în scopul de a dispune o verificare atentă a modului în care îşi desfăşoară activitatea un serviciu public important din judeţul Prahova, serviciu care ar trebui să asigure în condiţii corespunzătoare furnizarea apei potabile către o parte importantă a populaţiei judeţului Prahova, şi anume S.C. "Hidro" Prahova.

În calitate de deputat al zonei Văii Teleajenului, am primit, atât la biroul meu parlamentar, cât şi în cadrul întâlnirilor din diferite localităţi ale colegiului, o serie întreagă de sesizări cu privire la modul în care acest serviciu public îi tratează pe cetăţeni.

Atât în localitatea Izvoarele, cât şi în Teişani şi Vălenii de Munte, principala problemă ridicată de locuitori a fost cea legată de modul defectuos în care funcţionează această societate.

După cum bine se ştie, un serviciu public se înfiinţează pentru a sluji interesele şi a respecta drepturile cetăţenilor, nicidecum pentru a le încălca.

Ceea ce se întâmplă, însă, în cazul "Hidro" Prahova depăşeşte orice limită. De la aroganţa angajaţilor la furnizarea de apă nepotabilă, ca în cazul comunei Teişani, până la umflarea facturilor de apă, cum este situaţia de la Vălenii de Munte, toate aceste situaţii caracterizează activitatea S.C. "Hidro" Prahova, serviciu public aflat în subordinea Consiliului judeţean Prahova.

Lucrul care mi se pare cel mai deplasat este faptul că autorităţile locale nu au niciun fel de reacţie faţă de abuzurile "Hidro" Prahova.

Este cunoscut faptul că, atât în localitatea Teişani, cât şi în Izvoarele şi în Vălenii de Munte, sistemele de alimentare cu apă s-au cedat S.C. "Hidro" Prahova la comandă politică, comandă venită de la nivelul conducerii consiliului judeţean, dar, sigur, nu ne puteam închipui că primarii acestor localităţi pot să rămână nepăsători în faţa nedreptăţilor pe care le au de îndurat cetăţenii. Culmea este faptul că cei trei primari reprezintă USL-ul, adică alianţa de partide care afirmă că apără interesele cetăţenilor.

După cum se vede, însă, reprezentanţii acestor partide din administraţia locală nu numai că sunt indiferenţi faţă de problemele oamenilor, dar şi susţin, prin comportamentul lor, nedreptatea. Niciunul dintre cei trei primari nu a luat niciun fel de măsură împotriva abuzurilor şi aroganţei reprezentanţilor S.C. "Hidro" Prahova. Ba, mai mult, administraţia acoperă de fiecare dată ilegalităţile S.C. "Hidro" Prahova, în loc să invoce clauzele din contractul de cedare a serviciului de apă, care-i sunt favorabile.

După ce şi-a mutat sediul într-o altă locaţie, pe motiv că spaţiul iniţial era insuficient, iar numărul de personal ridicat, "Hidro" Prahova sfidează la fiecare pas cetăţeanul. La Vălenii de Munte, de exemplu, într-un bloc în care locatarii au schimbat, pe banii lor, conductele vechi cu unele noi şi unde nu mai există în subsol niciun pic de apă, care ar putea fi considerată pierdere, "Hidro" Prahova adaugă la factura pe care o emite, pentru fiecare apartament, circa 12 mc de apă consideraţi pierdere.

Dacă facem un calcul simplu, vom constata faptul că oamenii dintr-un bloc cu 20 de apartamente consumă, după cum spun reprezentanţii "Hidro" Prahova, în afară de consumul normal, alţi 240 mc de apă. Poate cineva să creadă aşa ceva?! Unde este această apă? Se evaporă, cumva, din cauza căldurii?

Dar, după cum vedem, nu este deloc căldură. În continuare, afară este iarnă. Sau, cumva, oamenii au - fiecare, în propriul apartament - o piscină, să consume o asemenea cantitate de apă?!

Desigur, un astfel de lucru nu există. Asta demonstrează că la mijloc este o hoţie şi că cei de la "Hidro" Prahova obligă, lună de lună, fără niciun drept, cetăţenii din oraşul Vălenii de Munte să plătească facturi umflate de ei artificial.

Dacă sunt pierderi pe reţea, cum uneori susţin, atunci să facă investiţiile care s-au angajat că le vor face odată cu preluarea serviciului de apă al oraşului şi să nu-şi mai dubleze numărul de personal care stă în birouri.

Dacă nu, atunci, sigur, trebuie să răspundă în faţa legii şi a organelor abilitate ale statului, pentru că nu este normal ca cetăţeanul să ducă în spinarea sa neputinţa unor funcţionari plătiţi regeşte, managementul defectuos al acestui serviciu public şi cheltuielile exorbitante ale acestei societăţi.

Conducerea Consiliului judeţean Prahova trebuie să se sesizeze în legătură cu toate aceste probleme, iar dacă nu o va face, va arăta încă o dată că nu-i pasă de cetăţeni şi că protejează, de fapt, toate neregulile existente în cadrul S.C. "Hidro" Prahova.

De asemenea, Curtea de Conturi, sper ca într-un termen cât mai scurt, să înceapă o verificare amănunţită a activităţii S.C. "Hidro" Prahova.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc şi eu.

Din partea PSD, dacă este cineva care vrea să-şi prezinte declaraţia.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul. Domnul deputat Florin Tătaru. Aveţi cuvântul.

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte: "Circul politic al reîntregirii salariilor - marca incompetenţei Coaliţiei PDL-UNPR-UDMR".

Reîntregirea salariilor bugetarilor va fi o temă de importanţă capitală pentru anul 2012. Nici nu a fost deschis bine subiectul, că o controversă între premier şi preşedinte a şi început. Lăsând la o parte faptul că Guvernul a anunţat aproape intrarea în recesiune, preşedintele a afirmat responsabilitatea guvernanţilor în a ridica veniturile bugetarilor, forţând Guvernul să se pună pe treabă.

Temă vitală pentru succesul în campania electorală, preşedintele ştie că, dacă nu se va face acest pas, în scopul menţinerii unei coaliţii controlabile după alegerile generale şi care depinde de un scor bun în alegeri, PDL va avea soarta PNŢCD, iar scorul electoral sperat îl poate atinge doar printr-o serie de manevre şi aceasta este una dintre ele.

Conştient de lipsa de viziune a PDL, preşedintele a realizat că trebuie să lanseze această temă, măcar cu puţin timp înainte de alegeri. În acelaşi timp, trebuie să spunem că intenţia preşedintelui este o pedeapsă bine aplicată, pentru că obligă Coaliţia să fie eficientă în creşterea veniturilor.

În contextul în care toate prognozele europene şi internaţionale sunt pesimiste şi avertizează cu privire la continuarea crizei, creşterea veniturilor pentru bugetari pare o iniţiativă sortită eşecului.

Singura variantă de sporire a veniturilor unei categorii sociale este prin reducerea evaziunii fiscale, însă aceasta este o sursă de venituri pentru partidele politice şi, ca atare, puţin probabil ca acestea să fie deranjate.

Noi, Uniunea Social-Liberală, ştim că există metode de stimulare economică, care pot aduce creştere economică, precum reducerea CAS la angajator, însă acestea nu au fost niciodată acceptate de actuala putere.

Deci, misiunea anunţată de preşedinte este sortită eşecului, pentru că pune permanentizarea puterii pe seama pierderii de către PDL a veniturilor ilegale. La cât de coruptă şi încă avidă de bani este puterea, consider că va face tot posibilul pentru a nu pierde filierele de bani pentru partid.

Asemenea concluzii se impun, pentru că afirmaţiile preşedintelui sunt contradictorii. la sfârşitul lui ianuarie, Traian Băsescu afirma că nu a identificat surse de unde să crească salariile, ceea ce cu siguranţă nu s-a întâmplat între timp. Astăzi anunţă că "este datoria mea şi a politicienilor puterii", să găsească soluţii pentru reîntregirea salariilor, ceea ce este clar un abuz, dacă nu este o raţiune în spate.

O posibilă justificare a declaraţiilor preşedintelui o reprezintă faptul că după ani de criză şi recesiune, Guvernul ar mai trebui să găsească modalităţi de ieşire din criză şi de dezvoltare a economiei, ceea ce ştiu cel mai puţin, însă, să facă, din nefericire.

În ultimă instanţă, o creştere de salarii de la 1 iunie încalcă Legea responsabilităţii fiscal-bugetare şi va trebui realizată prin derogare de la lege, o nouă încălcare brutală a legislaţiei, marca PDL-UNPR-UDMR, care nu înseamnă decât o altă bătaie de joc la adresa statului de drept şi a parlamentarismului.

Dar să ne uităm la ce spune reprezentantul FMI, for al cărui acord trebuie să-l obţină Guvernul Ungureanu, pentru a-i face pofta preşedintelui: "Aş saluta acest lucru - creşterea veniturilor bugetarilor - cu îndeplinirea unor condiţii: 1. dacă este sustenabilă în anii următorii; 2. dacă se încadrează în ţintele de deficit bugetar; şi 3. dacă duc la o ţintă de anvelopă salarială pe care România s-a angajat să nu o depăşească în 2012", a spus Mihai Tănăsescu.

În primul rând, sustenabil nu este, pentru că cifrele economice arată venituri mai reduse în ianuarie şi februarie decât în aceeaşi perioadă a anului 2011, iar rata de absorbţie a fondurilor europene, în aceste două luni ale primului an, este aproape nulă. În plus, perspective de intrare într-o nouă perioadă de recesiune, aşa cum am spus şi au subliniat şi reprezentanţii Guvernului, sunt evidente.

În ceea ce priveşte celelalte două condiţii de care face vorbire reprezentantul FMI, doar măsura creşterii salariilor bugetare, fără a lua în discuţie şi scăderea CAS, va duce cu siguranţă la depăşirea capitolului bugetar de cheltuieli salariale şi a ţintelor de deficit bugetar, pentru a căror respectare s-a bătut ca un leu, zilele trecute, preşedintele Băsescu, prin semnarea Tratatului de convergenţă fiscală.

Închei prin a vă readuce aminte că măsurile pe care acum, sub presiunea disperării competiţiilor electorale, vrea să le ia PDL-UNPR-UDMR, fără bază legală şi mai ales fără bază economică, au fost măsuri propuse de Uniunea Social-Liberală - mă refer la reducerea CAS-ului, mă refer la readucerea pensiilor şi salariilor la nivelul de dinainte de tăiere, identificându-se, însă, în acest scop, în propunerea pentru proiectul de buget pe 2012, şi sursele pentru suportarea unor asemenea cheltuieli bugetare suplimentare.

Sunt convins că, până la sfârşitul anului, se va încheia această guvernare haotică a unor grupuri de interese care nu au nicio competenţă în a conduce România. Incapacitatea guvernamentală şi circul politic actual trebuie să înceteze.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL-PC, dacă este cineva? Nu este nimeni.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Kerekes Károly.

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În declaraţia mea politică de astăzi voi semnala fapte pe care le consider deosebit de grave, nu atât din punctul de vedere al unui politician, cât mai ales al unui cetăţean conştient de ideea că democraţia se construieşte pe respectul legii şi pe toleranţă şi respect reciproc, oricât de utopic şi de clişeatic ar suna aceste principii.

Consider regretabilă problema pe care o ridic astăzi, şi anume comportamentul unui coleg parlamentar, senatorul PSD, Dan Şova, care printr-o serie de declaraţii şi de manifestări greu interpretabile dă din ce în ce mai multe dovezi că ar fi un politician intolerant, agresiv, cu o mentalitate naţionalistă şi şovină şi, culmea ironiei, un jurist care dispreţuieşte legea sau cel puţin o încalcă destul de nonşalant.

Astfel, senatorul Dan Şova, în seara zilei de 5 martie,la un post de televiziune a negat existenţa Holocaustului românesc, afirmând, printre altele, că pe teritoriul României niciun evreu nu a avut de suferit şi asta se datorează lui Antonescu, căla Pogromul de la Iaşi au murit 24 de evrei, precum şi că armata germană este responsabilă pentru evenimentele de la Iaşi.

Urmările nu au întârziat. La nivelul partidului, preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat că senatorul-avocat Şova nu va mai activa ca purtător de cuvânt al PSD până nu vizitează Muzeul Holocaustului, pentru a vedea "cu ochii lui" ceea ce a văzut şi el, respectiv ce s-a întâmplat în România cu evreii.

La nivelul instituţiilor statului, Centrul pentru Combaterea Antisemitismului în România a depus plângere penală la Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva lui Dan Şova pentru încălcarea art.6 din OUG nr.31/2002 privind interzicerea negării Holocaustului. Pedeapsa, cum se ştie, este prevăzută de lege şi este închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

Acelaşi senator, recent, în timpul pauzei unei emisiuni televizate, a proferat ameninţări la adresa senatoarei PDL, Mihaela Popa, ca reacţie la o aluzie legată de faptul că domnul senator nu îşi vizitează prea des alegătorii din colegiu.

La începutul lunii decembrie 2010, una din emisiunile "100 de minute" a postului TV Antena 3, la care am participat alături de senatorul Dan Şova, domnia sa din Bucureşti, eu din studioul teritorial Târgu Mureş -, a avut ca temă învăţământul în limba minorităţilor naţionale din România, precum şi declaraţiile parlamentarului european Tőkés László pe marginea Zilei Naţionale a României. Senatorul şi-a făcut publice şi cu această ocazie părerile iresponsabile şi pe alocuri bizare cu privire la istoria poporului maghiar, caracterizându-l ca pe un popor care a trăit întotdeauna pe spinarea altor popoare.

Şi ca apogeu al afirmaţiilor sale aberante, a inserat şi atacuri directe la persoană, iterând că de aceea trebuie să avem învăţământ naţional exclusiv în limba română şi pentru minorităţile naţionale, pentru a învăţa limba şi cei ca domnul deputat, adică subsemnatul.

Stimaţi colegi,

Nu ştiu dacă sesizaţi ironia situaţiei. pe de o parte, avem un jurist care emite păreri contrare legilor, şi asta în situaţii în care astfel de păreri se sancţionează, iar pe de altă parte avem un senator care, drept pedeapsă pentru astfel de păreri, este trimis la Washington, după care va fi repus în funcţia de purtător de cuvânt al PSD.

Nu trebuie să mergi la un drum aşa de lung şi costisitor, când şi aici în ţară poţi găsi suficiente documente şi o literatură vastă despre evenimentele negate de un senator care pretinde că este avocat. Nu cred că ar fi cazul să-i fie plătită o şedere de documentare de câteva săptămâni nici la Budapesta pentru a cunoaşte mai profund istoria statului şi poporului maghiar. Ar fi suficient să aprofundeze câteva opere ale istoricului român Lucian Boia.

Eu cred că senatorul nu trebuie trimis nicăieri să facă turism academic. Dacă de-a lungul carierei de avocat a domniei sale nu a învăţat că legea trebuie respectată şi dacă de-a lungul mandatului de senator nu a exersat acest precept, atunci conchid că singurul loc unde trebuie trimis şi care costă infinit mai puţin este locul de executare a pedepsei pentru cei condamnaţi pentru comiterea infracţiunii de negare a Holocaustului. Şi încă ceva, domnule senator-avocat. cererea de iertare nu înlătură răspunderea penală!

mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului deputaţilor fără apartenenţă, domnul deputat Ioan Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează: "De ce protestează minerii?".

Timp de o săptămână, la începutul lunii martie 2012, peste 5.000 de mineri din Valea Jiului au ieşit în stradă pentru a-şi cere drepturile ce li se cuvin.

Ceea ce i-a determinat să protesteze a fost nerespectarea memorandumului aprobat de către fostul ministru Ion Ariton, în baza căruia sporul de periculozitate ar fi trebuit aliniat la legile actuale, iar grila de salarizare ar fi trebuit şi ea să fie adaptată, ajungându-se astfel la o creştere a salariului cu circa 10%.

Protestatarii sunt convinşi că dreptatea este de partea lor şi că măririle salariale solicitate se înscriu în cadrul legal. Este vorba mai exact de respectarea Actului adiţional, semnat de către mineri şi de către fostul ministru, prin care li se recunoştea acest drept. Dar cum Guvernul Boc a fost schimbat pe 6 februarie a.c., ca urmare a măsurilor de austeritate impuse populaţiei, prevederile stabilite de comun acord nu au mai fost respectate.

Diferenţa de salariu solicitată în aceste zile nu reprezintă decât sporul de pericol, care în contractul colectiv de muncă este la nivelul salariului minim pe economie. Cu toate că salariul minim a crescut, acest spor nu a mai fost modificat, iar retribuţia medie lunară a rămas la nivelul de 2.800 lei, adică aproximativ 650 de euro pentru o muncă grea, riscantă şi istovitoare.

Minerii au refuzat să coboare în subteran, pentru că sunt nemulţumiţi de deteriorarea permanentă a condiţiilor de muncă, de restructurările forţate, care au dus la sărăcie, şomaj, degradarea mediului de viaţă, ca şi de preţul scăzut al cărbunelui livrat producătorilor de energie, mult mai mic decât cel provenit din import.

Dacă la începutul anilor 1990 numărul angajaţilor din cele şapte mine ale Companiei Petroşani era de aproape o jumătate de milion, în anul 2012, este de doar 7.800, urmând ca până în anul 2018 numărul acestora să se reducă cu încă 3.300 de persoane, ca urmare a condiţiilor impuse de către Fondul Monetar Internaţional.

Din aceste motive, minerii au protestat timp de o săptămână, şi asta pentru că responsabilii din minister, care trebuiau să participe la negocieri, au tot amânat data întâlnirii. Cu toate că delegaţia ministerială îşi anunţase prezenţa la Petroşani pentru joi, 8 martie, oamenii au aşteptat până spre ziuă, după care au hotărât ca o delegaţie să plece spre Bucureşti.

După 5 ore de negocieri, s-a ajuns la un consens între reprezentanţii minerilor şi cei ai ministerului de resort. Din păcate, trebuiau să ajungă mult mai repede şi fără atâtea nemulţumiri.

Este regretabil faptul că guvernanţii nu conştientizează faptul că cei aproape 8.000 de mineri asigură peste 40% din combustibilul necesar centralelor din România, iar starea conflictuală pe care cei din minister n-au ştiut s-o gestioneze în mod profesional, respectiv întreruperea activităţii, reprezintă un real pericol pentru sistemul energetic naţional.

Ceea ce se ştie în aceste momente este faptul că din cele şapte mine doar patru sunt viabile şi că doar minerii de la Lupeni, Livezeni, Lonea şi Vulcan ar putea primi majorarea de 100 lei începând cu luna mai.

Cât despre cei de la Petrila, Paroşeni şi Uricani, mine considerate neviabile, aceştia vor rămâne fără spor, sporul de periculozitate - chiar dacă sunt expuşi unor ameninţări poate şi mai grave decât confraţii lor din minele viabile.

Fără îndoială, România are nevoie de minerit, lucru subliniat şi de către preşedintele României, Traian Băsescu, în recentul său discurs din Parlamentul României.

De aceea, Guvernul trebuie să găsească modalităţi adecvate pentru retehnologizarea minelor şi pentru asigurarea de câştiguri salariale pe măsura muncii depuse, locuri de muncă şi cărbune mai ieftin decât cel din import.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul deputat Arion Viorel.

Domnul Viorel Arion:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Crearea de locuri de muncă este o prioritate şi pentru România".

Crearea de locuri de muncă a devenit nu numai o provocare pentru toate statele afectate de criza economică, ci şi o cerinţă majoră impusă de aşteptările oamenilor.

După unele estimări ale analiştilor economici, criza economică a distrus la nivel mondial peste 30 de milioane de locuri de muncă - un motiv în plus pentru Uniunea Europeană să abordeze cu toată responsabilitatea această temă.

Strategia europeană privind ocuparea forţei de muncă oferă statelor membre un cadru pentru a face schimb de informaţii, pentru a discuta şi pentru a-şi coordona politicile în domeniul ocupării forţei de muncă.

În fiecare an, instituţiile europene şi guvernele naţionale, prin intermediul Comitetului pentru ocuparea forţei de muncă, prezintă "pachetul privind ocuparea forţei de muncă", pachet care cuprinde:

- orientări pentru politicile naţionale în domeniul forţei de muncă, propuse de comisie şi aprobate de guvernele naţionale, care stabilesc priorităţi şi obiective comune;

- rapoarte naţionale realizate de guvernele naţionale, descriind politicile în domeniul ocupării forţei de muncă, analizate de comisie, astfel încât să fie compatibile cu obiectivele Strategiei "Europa 2020";

- şi, în fine, un raport al comisiei însoţit de recomandări către guvernele naţionale.

În paralel cu această procedură, există un dialog permanent între comisie, guvernele naţionale, sindicate, organizaţiile patronale şi celelalte instituţii europene (Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor etc.).

Comisia Europeană a propus o serie de măsuri decisive pentru a găsi soluţii la trei provocări principale cu care se confruntă societatea în domenii cruciale pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Este vorba de aprovizionarea cu materii prime, agricultura sustenabilă şi îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate.

Parteneriatele europene pentru inovare abordează sub o nouă formă întregul lanţ de cercetare-dezvoltare-inovare, reunind părţile interesate din sectorul public şi privat de peste frontiere şi din diferite sectoare, cu scopul de a accelera asimilarea inovării. Fiecare dintre ele are de atins un obiectiv ambiţios până în 2020, iar rezultatele sunt aşteptate să apară în decurs de 1-3 ani.

Parteneriatul european pentru inovare este un concept nou, care a fost introdus în Strategia "Europa 2020" prin iniţiativa emblematică "O uniune a inovării".

Scopul urmărit este de a aborda punctele slabe, blocajele şi obstacolele cu care se confruntă sistemul european de cercetare şi inovare şi care împiedică sau încetinesc dezvoltarea şi introducerea pe piaţă a ideilor bune. Parteneriatul pentru inovare are ca scop depăşirea deficitului de materii prime din Europa.

Aprovizionarea cu materii prime, vitală pentru industria tehnologiilor de vârf din ziua de azi, este din ce în ce mai dificilă.

Un alt parteneriat este parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate, îmbătrânirea populaţiei fiind una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă în prezent Europa. Numărul cetăţenilor europeni cu vârsta egală cu sau mai mare de 65 de ani se va dubla în următorii 50 de ani, ajungând de la 87 de milioane în 2010 la 148 de milioane în 2060.

România, membră a Uniunii Europene, va trebui să abordeze cu curaj şi cu determinare obiectivele Strategiei "Europa 2020" şi să le implementeze cât mai repede la nivelul politicii naţionale, pentru că cetăţenii României au aceleaşi aşteptări în acest domeniu ca şi toţi cetăţenii europeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "PNL=PRM?".

Nu obişnuiesc să dau titluri declaraţiilor mele, dar această întrebare îmi vine în minte ostentativ din momentul în care am auzit intervenţiile de la Târgu Mureş ale domnului Crin Antonescu în legătură cu situaţia creată la UMF.

Existau voci naţionaliste în cadrul acestui partid şi înainte, dar conducerea lui s-a delimitat de aceştia. Am dorit să-l sfătuiesc pe actualul preşedinte al partidului să nu meargă pe mâna acestor naţionalişti că va avea numai de pierdut.

Ieri, însă, s-a întâmplat un lucru cutremurător: în cadrul unei emisiuni televizate, în care a fost reiterată inepţia conform căreia cel care învaţă în limba maghiară nu va putea vindeca pacienţi români, deci în cadrul acestei emisiuni, domnul Tăriceanu i-a sfătuit pe cei care doresc să urmeze medicina în limba maghiară să se ducă în Ungaria.

Domnule Tăriceanu, am mai primit astfel de sfaturi şi de la Funar, şi de la Vadim Tudor şi n-am plecat, am stat locului şi vom rămâne în continuare.

Vă informez că această comunitate, cea maghiară, reprezintă mai mult de 6% din populaţia ţării, adică produce peste 6% din pib, procent pe care nu a reuşit niciun Guvern să-l asigure învăţământului.

Noi plătim impozite pe măsură, deci avem dreptul la învăţământul în limba maternă în ţara a căror cetăţeni suntem, pentru că, printre altele, avem acest drept garantat de Constituţie, de legile ţării şi tratatele internaţionale la care România este parte. Nu plecăm, chiar dacă naţionaliştii ne cer, chiar dacă ei sunt naţionalişti liberali sau poate mai mult naţionalişti decât liberali.

Iar revenind la capacitate medicului de a profesa şi în într-o altă limbă decât cea în care a studiat, medicii care pleacă acum din ţară şi au învăţat în limba română, cum de pot profesa în străinătate? Sau cei care învaţă acolo, cum de pot profesa la noi în ţară?

Şi, în sfârşit, cum de au devenit medici respectaţi în zonele locuite numai sau majoritar de români absolvenţii care şi-au terminat studiile la UMF din Târgu Mureş pe vremea când învăţământul s-a desfăşurat numai în limba maghiară?

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea PDL, domnule deputat Ioan Bud, doriţi să luaţi cuvântul? Vă rog.

Domnul Nicolae Bud:

Nicolae, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Un soldat în tranşeele păcii - Nicolae Titulescu". Aşa s-a considerat Titulescu, aşa s-a numit şi aşa merită să îl reţinem.

Se împlinesc în acest martie 130 de ani de la naşterea sa şi sunt două decenii de când rămăşiţele sale pământeşti erau transferate din cimitirul de la Cannes, acolo unde şi-a dorit o testamentar, în mijlocul ţării, la Braşov.

Ne aducem aminte de Titulescu în mod diferit. Unii îl reţinem pe oratorul strălucit, remarcat de Take Ionescu de la prima sa apariţie publică. Alţii, îl evocă pe tânărul ministru, responsabil cu finanţele publice în Guvernul Brătianu, ca şi în altele de după. Îl elogiază universitarii pentru cariera consumată la Iaşi şi Bucureşti.

Diplomatul ne stă sub priviri prin mandatul de ambasador la Londra, dar mai ales prin traseul de ministru de externe într-o perioadă când România se afirma cu identitate de sine stătătoare în larga deschidere pe care i-o prilejuia Trianonul.

Avem datoria să ne amintim cu toţii de Titulescu, cel de la Liga naţiunilor, unde s-a afirmat şi s-a impus. A fost singurul în istoria societăţii, născută din entuziasmul încheierii primului război mondial şi redusă la tăcere de ivirea pe lume a celui de-al doilea, încărcat cu onorurile a două mandate succesive de preşedinte al organizaţiei.

Când îi citez discursurile ori accidental îi ascult rostirile în Parlamentul român sau la Geneva, sunt şi asemenea rare şanse, mă las furat de inegalabila sa afirmaţie oratorică, de puterea argumentaţiei, de vastitatea documentaţiei, totdeauna la îndemână.

Nu mă miră succesul extraordinar avut în epocă. Mă pot mira, eventual, de puţinătatea entuziasmului contemporan, numărul mic de situaţii în care ne trezim asaltaţi de spusele sale, încadrate în istorie, de evaluarea corectă şi necesară a demersurilor sale, de poziţionarea evlavioasă a actului diplomatic ce l-a ilustrat.

Aş vrea să fiu corect înţeles. Nu tânjesc la o repetare a actelor cuiva, golindu-le, prin repetiţie, de conţinut şi semnificaţii. Mă simt îndemnat să invit la o insistentă aplecare asupra traseului unui artizan al diplomaţiei interbelice, în interesul cunoaşterii şi aprofundării lui şi plasării în mentalul colectiv şi în conştiinţa naţională a unei personalităţi cu o puternică, vizibilă carte de vizită în Europa anilor hărăziţi să îi trăiască.

Am participat zilele trecute la o manifestare omagială găzduită de Casa Titulescu. într-o atmosferă, nu mă feresc să o numesc astfel, de patriotism autentic, au fost recapitulate pagini din existenţa celui care vedea lumina zilei acum 130 de ani pe meleaguri oltene şi a ajuns să se stingă din viaţă, chinuit de suferinţele trupeşti şi sufleteşti, pe pământ străin.

Evocării gândite să alimenteze respectul, aprecierea şi veneraţia la adresa unui luptător înnăscut să acţioneze pe platourile cele mai înalte ale intereselor patriei sale.

Am ascultat, cu acest prilej, emoţionante evocări privind readucerea în ţară a rămăşiţelor sale pământeşti şi ale soţiei, Ecaterina Titulescu.

Din câte am aflat cu această ocazie, demersurile de exhumare şi deplasare, pândite pe alocuri de capcane nebănuite, au implicat chiar convorbiri directe între şefii de stat ai Franţei şi României.

Nu pot decât să elogiez iniţiativele Fundaţiei Europene Titulescu, director executiv profesor doctor George Potra, pentru a perpetua memoria lui Nicolae Titulescu. Un efort demn de toată lauda priveşte editarea discursurilor, gândurilor şi a celorlalte documente din arhivele privindu-l pe Titulescu, aflate în ţară ori în vestite arhive de peste hotare.

Se înscrie, în aceeaşi linie de comportament, organizarea la, sfârşitul acestei săptămâni, a unei manifestări specifice în Scheii Braşovului, la mormântul soţilor Titulescu, care redă în desenul său cripta de la Cannes, unde au fost iniţial aşezaţi întru odihnă veşnică.

Au trecut 13 decenii de la venirea pe lume a lui Nicolae Titulescu şi puţin peste alte şapte de la stingerea sa din viaţă. Soarta a vrut să se despartă de ţară şi de ai săi pe pământ străin. Şi-a găsit, în cele din urmă, liniştea printre ai săi.

Evocăm, prin gândurile întoarse către el, pe diplomatul viguros, pe oratorul fermecător. A fost, înainte de toate, un remarcabil arhitect în universul relaţiilor dintre state, un constructor neobosit.

Îmi permit să adaug, cu gândul la el, la meritele şi demersurile sale, putem face mai mult pentru ca luna martie, în care s-a născut şi în care a revenit aproape de noi, să redeştepte bucuria şi respectul nostru pentru înaintaşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc şi eu domnule deputat.

Din partea PDL are cuvântul domnul deputat Samoil Vîlcu. Vă rog.

Domnul Samoil Vîlcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se referă la "Apărarea familiei de violenţa domestică - reglementată oficial".

Adoptarea în Parlament a Legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie a relevat încă o dată importanţa colaborării dintre societatea civilă şi clasa politică, iar necesitatea acestui act normativ a fost demonstrată deja, din păcate, ca urmare a unor evenimente tragice.

Una din principalele valori promovate de noi, democrat-liberalii, este familia, iar apărarea acestei instituţii este esenţială. Nu putem ignora faptul că în ultimii ani, în societatea românească se înregistrează tot mai multe evenimente care ţin de violenţa în familie, adevărate tragedii, cu consecinţe grave. Este îngrijorător să asistăm la cazuri în care părinţii aleg să curme viaţa propriilor copii şi nu numai. Acest fenomen are nevoie de atenţia noastră, atât politicieni, cât şi societate civilă.

În acest context, adoptarea în Parlament şi promulgarea Legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie este un instrument eficient care să stopeze acest fenomen. Actul normativ stabileşte clar formele de violenţă domestică şi responsabilităţile instituţiilor centrale şi locale.

Astfel, pentru prima dată sunt recunoscute prin lege manifestările violenţei în familie, de la cea verbală până la cea spirituală. De asemenea, erau necesare reglementări clare pentru protejarea victimelor violenţei în familie. Dintre acestea, foarte importante sunt măsurile care presupun evacuarea agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este proprietarul, şi ordinul de protecţie ce poate fi emis de instanţă la solicitarea oricărei persoane, dacă integritatea sa este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei.

Este responsabilitatea noastră să facem cunoscută această lege, să înţeleagă posibilele victime ale violenţei domestice că acum pot apela la o lege care le protejează şi nu trebuie să suporte nici un fel de agresiune domestică.

Conform noii legi, la nivel local, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să-şi prevadă în bugetul anual sume pentru susţinerea serviciilor sociale şi alte măsuri de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi să suporte, din bugetul local, în cazurile sociale grave, cheltuielile cu întocmirea actelor juridice, precum şi pentru obţinerea certificatelor medico-legale pentru victimele violenţei în familie, ceea ce va fi un real sprijin pentru victimele violenţei domestice.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc şi eu.

Dacă din partea grupurilor parlamentare mai doreşte cineva să intervină? Nemaifiind doritori, încheiem aici şedinţa consacrată declaraţiilor politice. Vă doresc o zi bună!

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Alin Silviu Trăşculescu:

"Locuri de muncă, prioritatea politicilor viitoare"

De mai bine de trei ani, analiştii politici, economiştii sau chiar presa au acordat o atenţie deosebită crizei datoriilor suverane, evoluţiei preţului la combustibili sau crizei iraniene, însă foarte puţini şi-au orientat atenţia către o problemă la fel de dificilă, care afectează astăzi zeci de milioane de cetăţeni numai la nivelul Uniunii Europene.

Din fericire pentru România, politicile guvernamentale adoptate în ultimii trei ani au determinat un şomaj modest, care nu a depăşit decât temporar 8 procente. Cu toate acestea, el rămâne un şomaj mare, care afectează în ţara noastră peste 500.000 de români, la care ar trebui să adăugăm şi membri familiilor din care ei fac parte.

Nu putem compara, nici în glumă, situaţia din România cu cea din Spania, Portugalia, Italia sau multe alte state membre ale Uniunii Europene în care şomajul afectează între 15 şi 20% din populaţie.

Cred că, după ce Guvernul României a reuşit să stabilizeze din punct de vedere fiscal-bugetar economia României, viziunea trebuie schimbată către obiective care pot conduce la o creştere sustenabilă.

Pentru acest motiv, toate eforturile politicilor economice viitoare trebuie să se axeze asupra creării de noi locuri de muncă. Prin aceasta, chiar şi bugetul asigurărilor sociale ar putea fi ajutat să îşi reducă progresiv din deficitul deja creat.

Vedem cu toţii că fiscalitatea excesivă asupra muncii a creat un apetit foarte mare pentru munca la negru. De aceea, merită evaluat şi stabilit un calendar sustenabil de reducere a contribuţiilor sociale.

De asemenea, "vânătoarea" capitalurilor străine sau, altfel spus, a investiţiilor străine directe nu se mai poate face decât prin crearea unui climat concurenţial atractiv. Salariile mici şi resursele ieftine nu mai pot fi luate în calculul competitivităţii economiei româneşti, pentru că ne dorim pentru cetăţenii noştri salarii mai mari şi o protecţie reală a resurselor locale.

Nu în ultimul rând, educaţia trebuie legată de mediul economic, iar instituţii precum internship-ul sau angajarea cu orar atipic a studenţilor sau tinerilor absolvenţi trebuie să rupă barierele în calea angajării acestora, pentru că şomajul în rândul tinerilor este cel mai ridicat.

Domnul Marin Almăjanu:

"Cine este întâiul demagog şi populist al ţării?"

Preşedintele Traian Băsescu a venit, săptămâna trecută, în Parlamentul României, pentru a ţine un discurs de bilanţ roz, înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile locale.

Acesta a încercat să aducă cele mai tari argumente în favoarea iertării păcatelor portocalii, care au avut un efect devastator: au sărăcit excesiv România, ne-au înglodat în datorii pentru multe generaţii de acum încolo şi au falimentat şi blocat educaţia, sănătatea, administraţia, dar şi economia în ansamblul ei!

Dumnealui şi-a scos toate armele din dotare şi, într-un discurs de o oră şi jumătate, a ţinut să ne convingă că măsurile de austeritate erau obligatorii şi că nu se putea altfel. Dar realitatea din viaţa românilor este cu totul alta: se dovedeşte, pe zi ce trece, că aceste măsuri nu au fost necesare şi nu au reprezentat altceva decât o neînţelegere a mecanismelor economice.

Dacă măreţele şi inteligentele sale guverne ar fi fost în stare să ia nişte măsuri corecte, mai cu seamă în 2009, ar fi evitat descreşterea cu 7% a economiei, limitând-o în zona unui procent de doar 3-4%, ar fi evitat recesiunea, în 2010, şi, prin urmare, nu ar fi "instaurat" scăderi abrupte de salarii şi creşteri de taxe şi impozite, peste noapte!

Chiar şi împrumutul de la FMI a fost excesiv dimensionat, iar condiţiile acestuia s-au întrecut în a sufoca economia şi întreprinzătorii privaţi! Dovada este simplă: când s-au estimat banii necesari, prognoza de creştere economică a autorităţilor era de 5% pe an, în 2009 şi 2010. Realitatea a fost o descreştere a economiei cu 9% în cei doi ani. Prin urmare, eroarea de estimare a fost de "Guiness Book", de 19% din PIB, ceea ce, la un PIB aproximat la 130 miliarde de euro înseamnă 24,7 miliarde de euro. La 30% venituri bugetare, aceasta înseamnă un cost de oportunitate - bani neîncasaţi datorită evoluţiei profund negative a economiei - de 7,4 miliarde de euro. Această sumă era suficientă pentru a acomoda "economia" rezultată prin scăderea salariilor şi creşterea peste noapte a taxelor.

În aceeaşi perioadă cu România, alte ţări au avut abordări diferite. Cehia a refăcut calculele şi a acuzat public FMI pentru supradimensionare, Polonia a luat doar o asigurare şi nu a tras banii, Turcia a negociat un an, până când nevoile au trecut, ceea ce i-a permis să scape fără recesiune.

Uitându-ne în jurul nostru, putem avea exemple mult mai bune în privinţa a ceea ce ar fi trebuit făcut cu adevărat: decizia de creştere a taxelor nu se ia peste noapte! Există un proces de bugetare, simulări, iar criza nu începe când o declară autorităţile, ci economia este cea care semnalizează unde se situează şi care-i sunt necesităţile!

Astfel, s-a dovedit cu vârf şi îndesat că deciziile domnului Băsescu, implementate la foc automat de către ascultătoarele sale echipe guvernamentale, au dat greş, iar austeritatea fără măsuri de stimulare a economiei s-a dovedit o ipoteză complet falsă!

Domnul Băsescu a vrut o scădere bruscă şi dureroasă a salariilor şi o creştere intempestivă a taxelor, fără să-i pese vreun moment de consecinţele dramatice ale acestor măsuri drastice, care au însemnat doar lipsă totală de viziune! Acum este evident faptul că absenţa instrumentelor de stimulare a economiei nu a făcut decât să adâncească problemele economice.

Şi cine vrea oare să mărească salariile, chiar cu o săptămână înainte de alegerile locale, acum?! Nimeni altul decât cel care ne-a vorbit, tot timpul, în aceşti trei ani de guvernare pd-istă, doar despre populismul şi demagogia celor care au cerut revenirea la normalitate şi respectarea drepturilor românilor...

Domnul Teodor Atanasiu:

"De câte ori mai umblaţi cu propaganda salariilor în băţul electoral, domnule Băsescu?!"

Preşedintele Traian Băsescu a ignorat cu desăvârşire mai bine de 50 de zile, protestele românilor şi doleanţele disperate ale acestora, dar a găsit firesc să vină, săptămâna trecută, în Parlamentul României, pentru a-şi alinia la start pd-iştii pentru campania electorală!

Dumnealui nu a venit în niciun caz la tribuna Parlamentului cu intenţia de a se adresa românilor, celor pe care i-a sărăcit înzecit, cu multă voinţă şi cinism, şi nici măcar pentru a se adresa tuturor parlamentarilor, deoarece, noi, cei din opoziţie ne continuăm protestul împotriva fărădelegilor sale şi ale camarilei pd-iste din dotare, protest început la 1 februarie!

Domnul Băsescu a ţinut, în plenul reunit al Camerelor Parlamentului, un discurs nesfârşit, de bilanţ pompos al reformelor sale prestigioase, executate cu punct şi virgulă de către multele sale guverne, care au fost şi acum, ca întotdeauna, ridicate în slăvi ca fiind cele mai performante guverne posibile de pe Terra!

După ce şi-a revărsat fluviul de realizări şi marea de obiective, preşedintele Traian Băsescu a trecut direct la lista de promisiuni electorale, aşa cum îi stă bine unui agent electoral eficient transformat, subit, din preşedinte-premier, în purtător de cuvânt-şef de campanie pd-ist! Astfel, dumnealui a vorbit miercurea trecută în Parlament despre necesitatea găsirii unor soluţii imediate pentru reîntregirea salariilor bugetarilor!

Eu nu pot să nu vă întreb, când aţi minţit ultima oară, domnule Băsescu? Atunci când, în mai multe rânduri, aţi vorbit despre populismul şi demagogia celor care vă cereau să le respectaţi drepturile românilor pe care i-aţi batjocorit mai bine de trei ani, susţinând că este absolut necesară evitarea măsurilor care pot "pulveriza" tot efortul făcut de aceştia în 2009, 2010 şi 2011 sau acum, când, fix cu zece zile înainte de ziua votului pentru aleşii locali, mai daţi o sută de lei poporului, la fel ca răposatul?!

Sau aţi minţit atunci când aţi promulgat, în noiembrie 2011, legea prin care se decidea că în anul 2012 pensiile şi salariile vor fi îngheţate, deşi, cu o zi înainte, Coaliţia dumneavoastră portocalie avea cu totul altă intenţie, una generoasă, pe care dumneavoastră aţi trecut-o, în pas alergător, la loc comanda?!

Domnule Băsescu, aţi minţit în 2009, atunci când, pentru salvarea mandatului dumneavoastră nu aţi recunoscut sub nicio formă dezastrul economic în care se afla România, sau în 2010, când, peste noapte, aţi decis tăierea salariilor, creşterea taxelor şi impozitelor şi dinamitarea întregului nivel de trai?!

Sau aţi minţit când le vorbeaţi, pe un ton acuzator şi grav, românilor, spunându-le că trebuie să treacă urgent la strâns cureaua şi să intre la o cură nelimitată de slăbire, pentru că "statul arată aşa, ca un om foarte gras care s-a căţărat în spatele unuia foarte slab şi subţirel, care este economia românească"?!

Domnule preşedinte, aţi minţit atunci când i-aţi ţinut isonul domnului Boc cu cheltuielile nelimitate pe flori, iarbă, parcuri, piscine şi deszăpezire virtuală, spunându-le, în acelaşi timp, românilor că nu sunt bani de pensii şi salarii şi că statul trebuie să se împrumute continuu pentru a le putea plăti, sau acum, când, deşi în bugetul pentru 2012 nu sunt prevăzuţi bani, dumneavoastră scoateţi din joben nişte mărunţiş pentru reîntregirea salariilor, dar asta se întâmplă chiar la finalul campaniei electorale pentru alegerile locale?!

Deja, a doua zi după discursul dumneavoastră, fluturaşii pd-işti de marcă au trecut pe listă încă o promisiune, şi anume, cea referitoare la indexarea pensiilor! Cât lapte şi câtă miere aţi inventat, dintr-o dată, domnilor!!!

Iar domnul Ungureanu, ultima dumneavoastră achiziţie, cel care, într-o lună de mandat la Palatul Victoria n-a luat nicio măsură economică, n-are niciun plan sau vreo idee benefică pentru degringolada din sănătate sau pentru cea din educaţie şi nici cea mai mică reacţie la tumultul de probleme ale cetăţenilor, acum, înainte de alegerile locale, s-a pd-lizat brusc, apucându-se de luat bani de la ministere şi de dat la primarii PD!

Ba, chiar mai mult: premierul dumneavoastră vine şi cu un bonus - aşa, ca un energizant instant pentru revigorarea partidului dumneavoastră de suflet - un CAS redus, pe care, noi, cei din opoziţie, împreună cu toţi analiştii economici, vi l-am clamat permanent ca fiind absolut necesar pentru oxigenarea mediul privat şi pentru stimularea pieţei muncii!

Cât hei-rupism electoral, domnule Vrăjescu... Mai aveţi alte surprize-stupide în creuzet?!

Domnul Ioan Balan:

"România are nevoie de o economie rurală!"

Cu toţii am auzit în şcoală că "România este o ţară eminamente agricolă", sintagmă care de-a lungul a mai bine de un secol şi jumătate şi-a pus o amprentă puternic nefavorabilă asupra modului de a concepe structurile economice naţionale, ocuparea, producţia şi mai ales competitivitatea.

Nu am fost singurii europeni care am căzut într-o astfel de capcană. Însăşi politica comunităţilor europene în acest domeniu se numeşte agricolă şi urmăreşte exclusiv creşterea producţiei pe toate componentele sale, idee care în ultimul timp s-a dovedit a fi extrem de păguboasă.

În România, nici după revoluţia română această concepţie nu a fost abandonată, urmărindu-se exclusiv producţia şi exportul, şi mai puţin maximizarea creării de valoare adăugată în mediul rural.

De foarte mulţi ani am atras atenţia asupra acestei viziuni eronate şi, din nefericire, anii agricoli cu producţii bune, peste medie, nu au făcut decât să-mi confirme spusele.

Astfel, agricultorii români au ajuns să se teamă sau chiar să nu-şi mai dorească producţii bune, pentru că acest lucru echivalează în piaţă cu o reducere drastică a preţului de desfacere şi cu pierderi consistente pentru cei care au ales să facă investiţii în agricultură.

Investiţiile făcute de fermierii români în producţia agricolă, în mecanizări şi utilaje se regăsesc azi în sporuri consistente de productivitate. Vedeţi producţia de anul trecut!

Cu toate acestea, a produce mai mult nu înseamnă bunăstare pentru fermieri. Pentru că circuitul economic se încheie aici şi nu merge până la consumatorul final. Produsele lor rar ajung sub formă de ofertă pe piaţa internă, o piaţă puternic distorsionată de o concurenţă nu tocmai loială a produselor comunitare sau extracomunitare.

Mai mult, tot ceea ce se produce în agricultura românească părăseşte mediul rural sub formă de materie primă pentru agenţi economici cu capital străin. Cu toţii cunoaştem cât costă kilogramul de grâu la producător şi cu cât se cumpără un kilogram de făină din magazin. Toţi ştim ce preţ derizoriu primeşte fermierul pe un kilogram de lapte, roşii sau fructe şi ce preţ uriaş plăteşte consumatorul final.

Oare nu este firesc ca de bogăţia ogoarelor româneşti să profite fermierii români!? Oare nu ar trebui ca din mediul rural să plece către consumul intern şi export brânză şi iaurt, şi nu lapte, făină şi paste făinoase, şi nu grâu, suc de roşii sau preparate din fructe?

Nimeni nu poate contesta că aceasta este cale cea bună, care poate duce natural la modernizarea mediului rural românesc. România trebuie să abandoneze modul de a face agricultură şi de a acţiona în mediul rural în sensul pe care l-am înţeles până acum, şi să adopte principiile unei economii rurale competitive.

Astfel, am rezolva şi cele mai grave probleme care macină satul românesc. În primul rând, sprijinirea înfiinţării de IMM-uri în mediul rural ar acorda tinerilor de aici şansa de a trăi decent, prin munca lor, şi ar împiedica migraţia externă a forţei de muncă, cea care a ucis multe sate româneşti. Scăderea şomajului din mediul rural, în cea mai mare parte cu două cifre, ar fi cu siguranţă primul efect direct al dezvoltării economiei rurale.

Apoi, trebuie să recunoaştem că unităţile administrativ-teritoriale rurale sunt cele mai sărace din România, cele mai lipsite de resurse financiare locale, aşteptând "mila guvernamentală", pentru plata facturilor ordinare de funcţionare şi nimic mai mult.

IMM-urile din mediul rural ar reprezenta o gură puternică de oxigen pentru administraţiile locale, asigurându-le minimum de perspective de modernizare şi dezvoltare locală.

Susţin modernizarea satului românesc şi cred că aceasta se poate face acolo, în mediul rural, nu prin decizii de la centru sau transferuri, ci cu resursele minunate ale ţării noastre.

Domnul Octavian Bot:

După ce Traian Băsescu, fără să fie treaba sa, anunţă cu cinism tăierea salariilor bugetarilor, vine acum, tot fără să fie treaba lui, şi anunţă majorarea salariilor.

Este limpede pentru oricine că Traian Băsescu a prostit o ţară întreagă când justifica tăierile salariale prin faptul că România se afla în criză. Acum, evident, cu scopul de a salva PDL de la dezastrul ce se anunţă în alegerile viitoare, încearcă să-i prostească pe români, spunându-le că economia permite revenirea la salariile iniţiale.

Oricine se poate întreba de ce au fost tăiate salariile, dacă acum, fără să se fi întâmplat nimic spectaculos în economie, salariile pot fi readuse la nivelul anterior.

Printre argumentele puerile aduse de PDL se numără şi aducerea la buget a unor sume considerabile, provenite din evaziunea fiscală.

Este mai mult decât ridicol să afli că PDL s-a hotărât abia acum să combată evaziunea fiscală. De ce nu a făcut-o mai înainte de a tăia salariile?

Readucerea salariilor la nivelul anterior îmi apare în mod clar ca o încercare de a-i prosti pe români, pentru a vota PDL-ul.

Cred că Traian Băsescu ar trebui să-şi schimbe numele în "Traian Prostescu".

Rămâne de văzut pe cine va mai prosti !

Domnul Daniel Buda:

"Ponta a început să înţeleagă principiile unei economii funcţionale"

Criza din actuala formaţiune politică - USL, legată probabil de preocuparea impunerii unui număr cât mai mare de candidaţi pentru funcţiile locale sau de bătălia apariţiilor în presă cu exclusivităţi din laboratorul Voiculescu-Năstase-Iliescu, se pare că se răsfrânge direct asupra abordărilor economice ale liderilor de partid. Luaţi prin surprindere, probabil, de evoluţia economică şi de recentele măsuri anunţate de actualul Guvern, liderii USL s-au văzut puşi în situaţia de a recunoaşte, faptul că politica financiar economică abordată de PDL a fost una benefică pentru statul român.

Imediat după preluarea puterii, Partidul Democrat Liberal a venit cu un program economic coerent, bazat pe asigurarea creşterii şi stabilităţii macroeconomice, menite, pe de o parte să elimine decalajele faţă de cele mai competitive economii ale Uniunii Europene, iar, pe de altă parte, să restabilească ritmul firesc de funcţionare a economiei româneşti, grav afectată de dezastrul economic practicat de guvernarea Tăriceanu.

În pofida ritmurilor timide de creştere economică, la care s-a adăugat criza financiară mondială, şi, evident, criticile şi blamarea constante din partea opoziţiei, reprezentanţii arcului guvernamental din România sunt astăzi în măsură să aprecieze că setul măsurilor de austeritate, dure dar atât de necesare, şi-a produs efectele şi putem discuta despre o creştere a salariilor pentru că, la nivelul populaţiei, competitivitatea economică se traduce la nivelul veniturilor şi a standardului de viaţă.

Revenind la reacţia opoziţiei privind intenţia anunţată de guvern de a majora salariile bugetarilor, precum şi la controversele privind sustenabilitatea unei asemenea măsuri, am primit o clarificare pe măsura cunoştinţelor economice, din partea liderul PSD, Victor Ponta. Astfel, rămas parcă fără replici sau probabil din cauza faptul că nu şi-a dedicat mai mult timp consultărilor cu maeştrii politicii socialiste, Victor Ponta ne-a uimit cu abordarea economică extrem de fundamentată. Şi anume, după ce timp de 3 ani usl-iştii au dus o campanie de denigrare şi blamare privind ineficienţa măsurilor de austeritate, acum, când Guvernul a găsit soluţii pentru majorarea salariilor, domnului Ponta îi este foarte greu să creadă - şi cu atât mai mult să accepte - această politică.

Ca atare, pe lângă faptul că deşi îi este greu să accepte, condus de instinctul populist şi demagogic caracteristic se lansează în afirmaţii de genul că promisiunile actuale sunt în fapt minciuni crase din partea actualilor guvernanţi şi: "chiar dacă salariile bugetarilor vor creşte în acest an, în 2013 acestea vor scădea din nou, din cauza lipsei de fonduri.", a declarat, Victor Ponta la Realitatea TV. "Dacă mărirea de 16% a salariilor va fi aplicată, nu înseamnă că angajaţii statului îşi vor recupera sporurile sau primele pierdute.", a mai spus liderul PSD. "Noi, în 2013, că rămâne domnul Băsescu la putere sau că venim noi, practic, trebuie să venim să le tăiem salariile înapoi la oameni. E o mare păcăleală. Dacă se majorează acum salariile şi nu se iau celelalte măsuri, care înseamnă mai multe locuri de muncă, venituri suplimentare la buget, în 2013, practic, nu ai de unde să le plăteşti", a declarat co-preşedintele USL în cadrul emisiunii "Test de stres" de la Realitatea TV.

Acest discurs iresponsabil şi de-a dreptul halucinant din partea unui lider al opoziţiei, mai exact a celui care se visează premier al României, mă face să cred că cei din USL trăiesc într-un basm sau, mai bine spus îi plasează pe aceştia într-o lume unde ridicolul şi penibilul sunt ridicate la rang de virtute. În calitate de parlamentar îmi este foarte greu să îmi explic această abordare duplicitară a acestui lider care susţine ba că cei din PDL sunt iresponsabili, că nu se gândesc la cetăţenii acestei ţări, tăindu-le salariile, ba că este conştient de faptul că economia României este încă sensibilă şi nu există sustenabilitate pentru creşteri salariale şi că dacă se cresc salariile ei oricum le vor tăia, când vor ajunge la guvernare.

Prin această abordare nu pot decât să înţeleg că domnul Ponta este de acord cu programul de guvernare propus de PDL, că, într-adevăr, setul de măsuri aplicate până acum a fost eficient şi această politică de dreapta, menită că creeze stabilitate economică, trebuie continuată.

Însă, lăsându-i pe cei din formaţiunea usl-istă să-şi trăiască mai departe visele, un lucru este cert, şi anume faptul că măsurile adoptate de România au fost bune, că acum începem să culegem roadele muncii noastre, în fapt nimic altceva decât punerea în aplicare a programului de guvernare. Am promis o accentuare a reformelor structurale pro-competitive şi axate pe un management eficient, precum şi o atentă coordonare a politicilor financiar-fiscale, care să pună România pe pilonii unei creşteri economice sănătoase pe termen lung şi ne-am respectat promisiunea.

concret, nu am făcut decât să ne respectăm angajamentele făcute de fiecare dintre noi, parlamentarii PDL, în campaniile electorale, acelea de a face tot ce ne stă în putinţă în vederea asigurării unui nivel de trai decent fiecărui cetăţean al acestei ţări, şi am convingerea că am făcut ceea ce trebuia sub aspect economic pentru ţara noastră.

În egală măsură, sunt convins că mai sunt foarte multe lucruri pe care noi, politicienii, trebuie să le îndreptăm în sprijinul românilor, însă mărirea salariilor bugetarilor nu reprezintă nimic altceva decât redarea unui drept care se cuvine acestor cetăţeni care au înţeles la momentul respectiv, mult mai bine chiar şi decât opoziţia, faptul că această măsură a fost impetuos necesară pentru România.

Domnul Petru Călian:

"Măsuri pentru prevenirea actelor de violenţă"

Cazurile de violenţă domestică extremă se înmulţesc îngrijorător în rândul tot mai multor familii. De la violenţă până la omor, societatea este tot mai vulnerabilă în faţa propriilor vicii.

Întrucât portul de armă a devenit o practică printre multe persoane care nu ar trebui să le deţină, propun o serie de modificări legislaţiei actuale, în scopul înăspririi condiţiilor de port armă şi a pedepselor pentru cei care le folosesc în alte scopuri decât cele de legitimă apărare.

Ca prim obiectiv, consider necesar ca permisele de armă să fie vizate o dată la 6 luni de către organul de poliţie competent teritorial, eliminând astfel cazurile în care, persoane care îşi schimbă starea medicală şi psihică sau care au folosit arma în acte de violenţă să poată folosi în continuare arma pe care o deţin. Dacă permisele persoanelor care deţin arme sunt vizate semestrial, acest fapt implică şi efectuarea o dată la 6 luni a testului psihologic, astfel încât să se poată preveni tragedii precum cele mediatizate în ultima perioadă.

Testarea psihologică drastică în cazul portului de armă este un punct de importanţă majoră, în condiţiile în care depresia şi alte afecţiuni psihologice afectează un număr tot mai mare de persoane.

Pedeapsa celor care utilizează arma în alte scopuri decât cele pentru a se apăra trebuie astfel modificată încât cel care încalcă legea să plătească atât amendă contravenţională, cât şi, în funcţie de caz, să fie condamnat la închisoare cu executare, precum şi la încetarea dreptului de a mai deţine vreodată o armă.

O altă completare importantă face referire la impunerea de a deţine maximum o armă de autoapărare şi maximum 2 arme de vânătoare (pentru cei care deţin acte doveditoare de vânător).

Consider că atât noi, parlamentarii, cât şi Poliţia Română trebuie să se implice activ în înlăturarea şi prevenirea violenţei, sub orice formă a ei.

Domnul Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf:

"Fariseismul politic al unei opoziţii oportuniste"

Constat cu mâhnire din ce în ce mai mare faptul că partidele din opoziţie dovedesc în fiecare zi că nu mai au nicio direcţie doctrinară şi niciun proiect pentru ţară! Oportunismul şi foamea de putere sunt singurele călăuze pe care PSD şi PNL le au în viaţa politică.

Vreau să vă reamintesc doar câteva episoade definitorii pentru modul dezlânat şi gelatinos în care PSD şi PNL încearcă să se menţină în agenda publică a românului obişnuit. În primul rând, greva parlamentară sau, mai bine spus, chiulul de lux. Nu poate fi altfel caracterizată absenţa plătită de cetăţeni a parlamentarilor opoziţiei. Nu poţi să te declari în grevă, pentru ca mai apoi să te duci şi să semnezi condica pentru a-ţi lua leafa! Nu binele public a fost motivul acestei măsuri nedemne a opoziţiei. Cel mai probabil marile probleme din teritoriu, cu stabilirea candidaţilor comuni sau nu pentru alegerile locale, îi fac pe parlamentarii PSD şi PNL să chiulească de la serviciu! Nu este cazul lui Ponta sau Antonescu, pentru că ei oricum nu veneau deloc la Parlament!

Apoi, să nu uităm nici episodul cu votul pe legea lustraţiei, o nouă dovadă a sacrificării propriilor proiecte ale PNL doar pentru o iluzorie guvernare alături de PSD! Liberalii au fost cei care, în urmă cu destul de mult timp, propuneau spre analiză şi vot o lege a lustraţiei în România. Când s-a ajuns la votul final, liberalii au lipsit! Chiar la propria lor lege! Singurul motiv a fost că s-ar fi supărat PSD, un partid cu multe schelete în dulap!

Ajung şi la ultima dovadă de viclenie lunecoasă, a PSD, de această dată! Este evident pentru toată lumea faptul că PSD şi Victor Ponta s-a poziţionat contra la absolut orice iniţiativă politică, legislativă sau administrativă care nu venea din tabăra lor. Însă mirosul unei posibile acaparări a puterii în România i-a făcut pe baronii locali care îl conduc pe Ponta să îşi schimbe opiniile şi aşa-zisele "proiecte pentru ţară" după cum bate vântul! Ţineţi minte cum Victor Ponta evita să răspundă acum câteva luni la întrebarea ce va face cu salariile bugetarilor dacă ajunge premier? Răspundea în cele din urmă, cu jumătate de gură, că nu se vor putea mări salariile bugetarilor... Ce afirmă acum, în aceste zile, Victor Ponta? Că este de acord cu mărirea salariilor bugetarilor! Ori este, ori nu este de acord cu măsurile de guvernare ale actualei coaliţii aflate la conducere?

Solicit colegului meu absent Victor Ponta să declare sus şi tare ce susţine şi ce aprobă din programul nostru de guvernare pe care, cu costuri electorale majore, l-am urmat pas cu pas. Ar putea, cu ocazia asta, să îşi schimbe pentru a cincia oară şi programul lor de guvernare. Oricum, vântul bate din alta direcţie acum!

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Mărirea salariilor bugetarilor, semnul cel mai clar al relansării economice a României"

În ultimii 4 ani, am trecut împreună prin una din cele mai dificile perioade din istoria postcomunistă a ţării noastre. Preţul salvării economiei naţionale a constat în măsurile severe pe care Guvernul Boc a fost nevoit să le adopte. Dar sacrificiul a meritat. Din punct de vedere fiscal, suntem una dintre cele mai stabile ţări din Europa, iar creşterea economică înregistrată de ţara noastră stă mărturie acestui lucru. Avem toate motivele să fim optimişti şi încrezători că România îşi revine economic. Creşterea viitoare se va face nu speculativ, ci pe fundamente solide şi pe un echilibru bugetar de invidiat într-o Europă a datoriilor suverane scăpate de sub control.

Suntem, din punct de vedere economic, într-o poziţie fericită. Iar acest lucru va începe să fie simţit şi în buzunarele românilor. Creşterea salariilor în sectorul public cu 15% este primul indiciu al unei economii ce, în mod sustenabil, creşte. Aducerea salariilor la nivelul anterior crizei este, fără îndoială, o măsură ce va produce efecte pozitive nu doar pentru cei din sectorul public, ci şi pentru întreaga populaţie. Astfel, creşterea salariilor va duce la creşterea consumului şi stimularea producţiei naţionale. Este o acţiune necesară, cu atât mai mult cu cât România are o piaţă şi un consum intern insuficient dezvoltate.

În primul trimestru din 2012, economia României a crescut cu 2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Sub aceste auspicii favorabile, nu este de mirare că pieţele internaţionale acţionează în consecinţă. Ca atare, după cum a precizat şi Preşedintele, România a început să se împrumute mai ieftin pe pieţele internaţionale. Avem şi convingerea că, în 2012, România va putea atrage mult mai mulţi bani europeni decât în 2011, pentru că avem un număr mare de proiecte aprobate de Bruxelles.

Pe lângă creşterea economică, o altă sursă posibilă de susţinere a majorărilor salariale este reprezentată de setul de măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale. Alături de o mai bună absorbţie a banilor europeni, combaterea evaziunii fiscale este un segment al economiei naţionale care, în mod lăudabil, a cunoscut schimbări pozitive în ultima perioadă.

Sunt convins că toate aceste lucruri vor contribui la creşterea bunăstării populaţiei şi la detensionarea climatului social. Faptul că revenirea economiei va avea, în primul rând, un impact pozitiv exact asupra acelor categorii sociale afectate de tăieri este un lucru incontestabil. Astfel, sunt încrezător că românii au înţeles că PDL şi reprezentanţii săi din Guvern au luat cele mai bune măsuri care se puteau lua în condiţiile situaţiei economice excepţionale în care s-a aflat ţara noastră.

Economia noastră este mult mai stabilă decât în orice altă perioadă de după 1989. Îi dau dreptate Preşedintelui când spune că tocmai tergiversarea de către clasa politică a măsurilor de reformare a statului şi economiei au pus România într-o situaţie vulnerabilă.

Tot atât de convins sunt de faptul că atât Cabinetul Boc, cât şi Guvernul Ungureanu reprezintă cele mai responsabile formule de guvernare pe care România le-a avut în ultimii 20 de ani. Ele au pus statul şi economia naţională pe fundamente noi de progres.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Supradoza de 8 martie"

Un tânăr de 21 de ani din Iaşi a sărbătorit 8 martie cu etnobotanice, fiind la un pas de moarte. Pacientul a fost preluat de ambulanţă în comă toxică exogenă, asociată tulburărilor respiratorii şi cardiace importante, pentru care a necesitat rapid măsuri de resuscitare. După mai multe ore de terapie intensivă starea pacientului s-a ameliorat, dar prognosticul rămâne rezervat, datorită complicaţiilor posibile. Datele de anturaj indică faptul că pacientul ar putea fi dependent de astfel de substanţe şi că supradoza ar fi luată în contextul recreaţional asigurat de anturaj.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Au început cele 40 de pahare - şofer oprit în trafic cu alcoolemie de 280 mg‰"

După ce un şofer de 32 de ani din Iaşi a fost oprit în această noapte în trafic cu o alcoolemie de 280mg‰, solicit Camerei Deputaţilor adoptarea de urgenţă a proiectului legislativ ce prevede ca cei surprinşi sub influenţa alcoolului sau psihotropelorsă plătească atât actul medical (evaluarea clinică, recoltarea de probe biologice şi determinările toxicologice), precum şi intervenţia poliţiei (deplasare, alcooltest). reamintesc că românii continuă să moară din cauza şoferilor drogaţi, în timp ce proiectul de lege ce prevede închisoare cu executare, precum şi anularea permisului pentru cei ce provoacă victime sub influenţa alcoolului zace la comisii.

Doar şansa a făcut ca cineva să nu fie ucis de un şofer băut. Din cauza alcoolului şoferul s-a rătăcit pe străzi şi a nimerit în faţa filtrului de poliţiei. Pe lângă "cadoul" făcut doamnei chiar de ziua femeii, acest şofer ne-a oferit cu generozitate cheltuieli colaterale suportate de fiecare dintre noi, ce ţin de intervenţia poliţiei, determinările prin alcooltest, deplasarea la spital, intervenţia unei echipe medicale, recoltarea de probe biologice şi determinări toxicologice.

De multe ori aceşti şoferi produc disfuncţionalităţi în activitatea serviciilor de urgenţă, creează probleme, prin agresivitate verbală sau fizică, iar evaluarea clinică, recoltarea de probe biologice şi determinările toxicologice presupun deturnarea de resurse umane şi materiale care sunt destinate asigurării terapiei pacienţilor aflaţi în stare gravă.

Acest proiect legislativ prevede că cei surprinşi în trafic sub influenţa alcoolului sau psihotropelor vor deconta atât actul medical, precum şi intervenţia poliţiei.

Sperăm că această modificare legislativă îi va descuraja pe şoferi să conducă după au băut, în contextul în care noua limită a alcoolemiei va fi de 0,5g‰.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Bătută după 40 de pahare"

Cele 40 de pahare încep să aibă şi victime colaterale. După ce soţul a consumat în exces alcool, iar mama şi fiica au fost agresate, s-a ajuns chiar la tentative de sinucidere.

O pacientă de 21 de ani din Iaşi a necesitat măsuri de terapie intensivă după ce a ingerat benzodiazepine. S-au instituit măsuri de depurare a toxicului, prin emeză şi diureză osmotică, alături de suport ventilator şi circulator şi administrarea de nootrope. Mama de 46 de ani a refuzat să declare agresiunea, în ciuda faptului că noua lege privind violenţa domestică a fost promulgată. Îi vom asigura acestei familii suportul psihologic, prin voluntarii CIRTITA, precum şi posibilitatea refugiului într-un alt domiciliu, asigurat de o fundaţie.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Taximetrişti agresaţi"

Am depus la Camera Deputaţilor un proiect legislativ ce vizează creşterea siguranţei în activitatea de taximetrie, prin dotarea autoturismelor cu buton de panică şi eventual geam securizat deductibile din impozit.

Recentul caz de la Iaşi, când un şofer de taxi de 53 de ani a fost înjunghiat la nivelul gâtului de către o clientă este doar unul dintr-o serie lungă. Taximetristul Nicolae Coicea, de 59 ani, a decedat după ce a fost înjunghiat de opt ori în gât în timpul zilei, iar în 2010, în Câmpulung, Dumitreu Gruianu, de 60 de ani, a fost găsit mort în portbagajul maşinii incendiate după ce a fost înjunghiat în torace.

Reprezentanţii Camerei Taximetriştilor au precizat că în România nu există sisteme de protecţie care să-i protejeze pe şoferii firmelor de taximetrie, iar şoferii de pe taxiuri mi-au spus că singura măsură care s-a luat cândva în calcul a fost renunţarea la centura de siguranţă.

Pentru creşterea siguranţei celor care lucrează în activitatea de taximetrie propun ca maşinile să fie dotate cu sisteme de securitate deductibile din impozit: un buton de panică care să transmită rapid la dispecerat şi la 112 existenţa unei agresiuni şi eventual asigurarea unui geam securizat, care să despartă şoferul de clienţi.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Şoferul băut din serviciul de urgenţă"

cer Camerei Deputaţilor adoptarea de urgenţă a unui proiect legislativ de modificare şi completare Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, ce vizează descurajarea conducerii sub influenţa alcoolului şi a psihotropelor prin înăsprirea măsurilor referitoare astfel de situaţii. Acest proiect prevede ca amenda să includă şi cheltuielile colaterale legate de actul medical (evaluarea clinică, recoltarea de probe biologice şi determinările toxicologice), precum şi intervenţia poliţiei (deplasare, alcooltest). sper că această prevedere legislativă va duce la scăderea numărului de accidente rutiere soldate cu pierderi de vieţi sau distrugere de bunuri, precum şi diminuarea situaţiilor conflictuale cu impact asupra actului medical, legate de comportamentul agresiv al acestor şoferi.

În această noapte, la ora 3 şi 20, un şofer de 22 de ani oprit în trafic în urma consumului etanolic a creat disfuncţionalităţi în serviciul de urgenţă. Ajuns cu poliţia în UPU în vederea recoltării de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei şi a evaluării clinice, şoferul a devenit agresiv cu poliţiştii şi a refuzat procedura medicolegală. În tot acest timp, cazurile grave ajungeau pe bandă rulantă iar personalul medical a avut dificultăţi în desfăşurarea activităţii.

De la începutul anului 2012, în fiecare zi am avut în serviciul de urgenţă cel puţin un şofer băut. 69% dintre aceştia sunt din urban, iar aproape 2/3 sunt în grupa de vârstă 21-40 de ani, cu preponderenţă cei cuprinşi între 21-30 de ani. Doar 9% din şoferii băuţi sunt mai tineri de 20 de ani, iar peste 40 de ani se încadrează aproximativ 30% din şoferi. Remarcăm că nicio femeie nu a fost oprită în trafic în urma consumului etanolic şi niciun bărbat de peste 60 de ani.

Trei şoferii sunt amendaţi în fiecare zi după ce au fost surprinşi băuţi în trafic, iar pierderile economice legate de evenimentele rutiere sunt estimate la 1,5-2% din PIB.

Cheltuielile colaterale sunt suportate de fiecare dintre noi şi ţin de intervenţia poliţiei, determinările prin alcooltest, deplasarea la spital, intervenţia unei echipe medicale, recoltarea de probe biologice şi determinări toxicologice. Aceste cheltuieli nu ar fi existat dacă şoferii nu ar fi condus băuţi sau sub influenţa psihotropelor. Mai mult decât atât, odată ajunşi la spital, aceşti şoferi produc disfuncţionalităţi în activitatea serviciilor de urgenţă, prin agresivitate verbală sau supraaglomerarea activităţii medicale.

Nu mi se pare firesc să plătim cu toţii pentru faptul că unii şoferi aleg alcoolul în locul siguranţei. Prin acest proiect, îi ajutăm să deconteze cheltuielile pe care le produc şi totodată sperăm să descurajăm consumul de alcool în trafic.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cer cod roşu în sănătate, deblocarea posturilor şi o nouă sesiune de rezidenţiat"

În condiţiile în care peste 2.800 de medici au cerut în 2011 certificate profesionale pentru a putea pleca să lucreze în străinătate, solicit Parlamentului României adoptarea în această sesiune a unui proiect legislativ ce vizează deblocarea posturilor vacante din sistemul sanitar, în funcţie de normativele de personal aflate în vigoare. consider că astfel se va reduce deficitul de personal din sistemul sanitar şi migraţia alarmantă a cadrelor medicale şi cer ca acest punct de vedere să fie susţinut şi în următoarele negocieri cu Fondul Monetar Internaţional.

România a atins masa critică. Numai că nu vorbim de o explozie, ci de o implozie a numărului de medici rămaşi în ţară. Suntem în continuare pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de medici raportat la 1000 de locuitori (1,9 medici/1000 locuitori). Este o statistică sumbră, încă din 2008, care ne plasează în urma Bulgariei, Ucrainei şi Moldovei. Există judeţe lipsite de anumite specialităţi medicale iar aproape 100 de localităţi nu au nici măcar un medic de familie.

Mă întreb doar ce limbă ar fi trebuit să învăţ la şcoală pentru ca ministerul să susţină şi noua sesiune de rezidenţiat pentru tinerii medici care după şase ani de facultate sunt trimişi în şomaj sau la cules căpşuni.

De ani de zile atragem atenţia asupra fenomenului îngrijorător al migraţiei medicilor. Conform reprezentanţilor Colegiului Medicilor, OMS recomandă declararea de cod roşu la o migraţie ce depăşeşte 2% dintre practicieni.

În România vorbim deja de decimarea personalului medical, pentru că 10% din medici au plecat din ţară iar perpetuarea acestui fenomen ar putea duce la colapsul sistemului de sănătate în mai puţin de zece ani.

Blocarea ocupării prin concurs a posturilor vacante, prin apariţia OUG nr.34/2009 şi a OUG nr.1/2010 a acutizat acest deficit.

Deficitul de personal medicosanitar îngreunează desfăşurarea activităţii medicale şi periclitează efectuarea actului medical. S-a ajuns chiar ca în unele situaţii un angajat din sistem să supleeze activitatea altor 5 angajaţi, cu consecinţe nefaste asupra calităţii actului medical.

Mi se pare anormal să se încerce realizarea de economii prin blocarea angajărilor într-un sistem de importanţă naţională, care se confruntă oricum cu un deficit major de personal şi cu subfinanţarea cronică.

Această propunere legislativă prevede ca ocuparea posturilor vacante din sistemul sanitar să se facă în funcţie de normativele de personal aflate în vigoare, pe categorii şi locuri de muncă, şi să nu facă obiectul unor suspendări. Oricât şi-ar dori unii, medicina nu se poate face pompieristic, iar sănătatea românilor nu poate fi asigurată fără personal calificat.

Este o măsură normală, care aşteaptă de prea mult timp să fie adoptată în Parlamentul României.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Linia maghiară"

Constatăm că în România orice lege poate fi şuntată prin introducerea unor termeni aberanţi. Oricine se poate întreba, pe bună dreptate, ce înseamnă "linie în limba maghiară." În sensul strict al cuvântului eu nu o văd decât ca pe o dungă, eventual de culoare verde, desenată în faţa UMF Târgul Mureş, pe care să scrie în limba maghiară ceva; dar şi aceasta nu se poate face decât în urma aprobării senatului universităţii, deoarece aşa o cer principiile autonomiei universitare.

Dacă această linie doreşte să se substituie unei facultăţi în altă limbă decât cea oficială în România, atunci ea trebuie să apară tot pe baza hotărârii senatului universităţii şi numai după ce întruneşte toate criteriile necesare acreditării, inclusiv cele ARACIS.

Presupunând că ea se va înfiinţa, mă întreb cum vor putea practica medicina în România absolvenţii acestei linii: pe baza unui test de limba romană? Şi ce va face pacientul român atunci când va avea nevoie de un medic ce nu îi cunoaşte limba?

Cerem respectarea legilor româneşti existente şi a principiilor autonomiei universitare, indiferent de presiunile politice exercitate.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"CET Iaşi după 10 ani de administraţie Nichita: boli cronice, tratamente scumpe, operaţii nereuşite"

Iarna aceasta a fost cea mai scumpă pentru ieşeni. Pentru locuinţele racordate la sistemul centralizat, facturile la încălzire au adus deznădejde, frustrare şi revoltă din partea locatarilor. CET Iaşi a devenit piatra de moară legată de gâtul nostru, din cauza domnului Gheorghe Nichita, care a avut mereu nevoie de excesiv de mult timp pentru găsirea unei soluţii. Iată cum e situaţia de fapt:

Bolile cronice - salarii nejustificate, sistem nedimensionat, combustibil scump

De vreo zece ani, de când CET-urile au fost preluate de administraţiile locale, centrala de la Iaşi a fost mereu refugiul clienţilor domnilor Nichita şi Fenechiu. Pentru că falimentul trebuie vândut s-a creat chiar un serviciu de marketing al cărui director, plătit cu bani grei, este un apropiat al domnului Fenechiu şi asta în timp ce simplii angajaţi sunt disponibilizaţi.

Debranşările au creat dezechilibre în sistemul de furnizare a agentului termic. Mulţi ieşeni şi-au montat surse proprii de încălzire, abia după ce au trecut pe la mafia locală care aprobă debranşările. De fapt, aici e problema. Dacă am fi copiat modelul altor oraşe, ar fi trebuit aprobate debranşările doar la nivel de scară de bloc, locatarii nevoiaşi primind subvenţii pentru montarea de centrale.

Firmele de casă aduc cărbune la preţuri exorbitante, cu mult peste preţul de producţie, punând ieşenii la plata unei gigacalorii înrobitoare. La toate acestea se adaugă lipsa unui plan de retehnologizare a CET, lucru care duce, în final, la un preţ de producţie foarte mare în raport cu alte localităţi din ţară.

Tratamente scumpe - repartitoare contestabile, facturare inechitabilă

Repartitoarele au fost găselniţa reprezentanţilor primăriei, care, împreună cu firmele de profil, i-au îndemnat pe ieşeni să-şi monteze astfel de aparate. Nimeni de la primărie nu i-a avertizat pe locatari că aceste repartitoare nu sunt aparate de măsură şi că ele nu sunt recunoscute de instituţiile statului.

Rezultatul: mii de ieşeni care au repartitoare plătesc mai mult decât cei care n-au. Paradoxul: două apartamente identice, cu sau fără repartitoare, în aceeaşi scară de bloc, au costuri de încălzire diferite.

Operaţia nereuşită - firma intermediară Dalkia

După ce a falimentat CET-ul, Nichita l-a dat pe mâna unei firme private. Problema e că au făcut un contract secret. Ieşenii care plătesc nu au dreptul să ştie înţelegerea dintre Nichita şi firma privată.

Viziunea dumnealui s-a concretizat doar în beneficii electorale: a plasat pisica în curtea Dalkia, arată cu degetul spre firmele de repartitoare încercând să arunce cu praf în ochii ieşenilor. Acum, când au venit facturile pentru încălzire, primarul dă din colţ în colţ şi găseşte vinovaţi în alte părţi. Nu cred că mai poate păcăli pe nimeni. Să spui că vinovate pentru facturile enorme sunt firmele de repartitoare e o gogomănie. Aceste firme pot greşi câteva facturi, dar nu greşesc în tot oraşul. Plus că ei nu au niciun beneficiu de pe urma încasărilor care se duc oricum la CET.

Soluţia

Peste tot în ţară s-au făcut investiţii, în special cu fonduri europene, pentru rentabilizarea CET-urilor care duc la scăderea costului/gigacalorie. La Iaşi s-a luat o sumă imensă pentru investiţii (253 milioane lei), dar ieşenii nu au niciun beneficiu pentru că banii sunt doar pentru ecologizare. De fapt, aceşti bani se sifonează, s-o spunem pe româneşte, şi noi plătim în continuare facturi enorme.

Sunt cel puţin 2 mari rezolvări pentru reducerea facturilor la căldură:

- folosirea fondurilor europene pentru eficientizarea producţiei;

- reabilitarea termică a blocurilor, tot cu bani din fonduri europene şi care vin de la guvern. În ultimii ani Iaşiul a atras de 10 ori mai puţini bani decât Braşov sau Timişoara. Noi am atras cam cât Dorohoiul pentru aceste reabilitări termice.

În timp ce domnul Nichita e de 10 ani campion la incompetenţă, Iaşiul suferă şi e aproape de comă.

Domnul Adrian Bădulescu:

"Cine seamănă vânt, culege furtună (Greva de lux a parlamentarilor din opoziţie)"

În iunie 2010, parlamentarii PSD veneau la votul pe moţiunea de cenzură cu un carton pe care erau lipite pozele parlamentarilor care au votat împotriva moţiunii de cenzură. Motivul folosirii acestui carton era prezentarea în faţa cetăţenilor a celor care au votat pentru tăierea pensiilor şi a salariilor. "Lista ruşinii" de la acel moment urma să fie prezentată şi în colegiile electorale din ţară, pentru ca cei din teritoriu să-i ştie pe cei care votaseră "contra" propriului electorat.

Începutul primei sesiuni parlamentare din 2012 stă sub semnul unui alt conflict politic, între cei de la putere şi cei din opoziţie. În timp ce parlamentarii din rândul partidelor de la guvernare doresc ca lucrările din legislativ să se desfăşoare conform regulamentului clasic, prin şedinţe de plen şi cele de comisii, opoziţia este într-o grevă parlamentară profitabilă din punct de vedere economic pentru ea. Lipseşte la şedinţele de plen, dar îşi ridică indemnizaţiile.

"Greva de lux" a celor din USL a dus, într-o mare măsură, la întoarcere roţii în ceea ce priveşte "lista ruşinii" din rândul adunării legislative româneşti. Dacă în 2010, PSD lansa acuze la adresa coaliţiei de guvernare pentru măsurile economice (care, după cum am văzut, au fost benefice), în acest moment situaţia s-a inversat. O parte din organizaţiile locale PDL au lansat flyere cu chipurile celor care în prezent sunt actorii unei "greve de lux". Prin măsura luată de principalul partid din partea puterii, cei din USL sunt martorii reversului medaliei în ceea ce priveşte acţiunile de discreditare a adversarului politic. Cum bine spune proverbul românesc, "cine seamănă vânt, culege furtună".

Urmarea acţiunii lansate de unele organizaţii PDL o vedem limpede în aceste zile. Opoziţia lansează acuze la adresa celor care îşi fac treaba conform regulilor bine stabilite de Regulamentul Camerei Deputaţilor şi al Senatului. Boicotul şedinţelor, prin manifestări nedemne de oameni cu o bună pregătire profesională şi care ar trebui să fie responsabili, cred că îi discreditează şi mai mult în faţa cetăţenilor.

Vorbind exclusiv în numele meu, demnitatea îmi cere să mă comport într-un mod onest. Îmi propun să-mi respect adversarul şi vreau ca neînţelegerile politice să fie purtate într-un spirit de fairplay. Corectitudinea politică, din punct de vedere al mesajului mediatic, impune un respect reciproc mult mai important decât potenţialul câştig de moment. Cum ar spune proverbul românesc "omenia-i mai scumpă ca avuţia".

Consider că cei din opoziţie ar trebui să reducă tentativele de demonizare a adversarului, să lase deoparte mesajele grobiene şi invectivele, care sunt mai potrivite pentru grupările ultraşe de pe stadioane, decât pentru o instituţie a cărei istorie ne cere să ne respectăm reciproc. Manifestările de acest tip nu pot duce decât la o decredibilizare şi mai mare a clasei politice.

Lupta trebuie dusă pe un palier al ideilor politice şi al proiectelor cu conţinut credibil şi care să poată fi puse în practică. Astfel, pot afirma că este nevoie de încercarea unui dialog social, care să aibă drept obiectiv colaborarea politică pentru menţinerea unei economii stabile şi a unui climat politic care să ofere încredere investitorilor străini. O atmosferă politică detensionată poate duce într-un termen scurt şi la creşterea nivelului de încredere a cetăţenilor în oamenii politici, a căror percepţie, datorită neînţelegerilor permanente, este una clar negativă.

Preşedintele francez Georges Clemenceau spunea la un moment dat că "este mult mai uşor să porneşti un război decât să faci pace". Plecând de la vorbele sale, cred că avem tăria de caracter de a trece peste animozităţile politice şi să începem un dialog constructiv, care să ducă la luarea de măsuri pozitive pentru cei care ne-au ales. Grevele, conflictele şi disensiunile politice trebuie lăsate deoparte! Dacă suntem într-adevăr politicieni demni, atunci trebuie să încercăm să oferim tot ce avem mai bun pentru cetăţenii României!

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Măsuri de stimulare a economiei sau mită electorală?"

Problema creşterii salariilor în sectorul bugetar, rostogolită pe agenda publică de-a lungul întregii săptămâni trecute, a intrat într-o nouă fază duminică, când preşedintele Băsescu a declarat, într-o emisiune televizată, că salariile bugetarilor trebuie să crească cu 15%, pentru a ajunge la nivelul de dinaintea reducerii cu 25% de la mijlocul anului 2010.

Mai mult, şeful statului a exclus varianta în care veniturile ar putea fi crescute prin reducerea CAS-ului la angajat (sau chiar şi la angajator - după cum avansase o posibilitate premierul Mihai-Răzvan Ungureanu). "România nu mai poate ajunge în situaţia din 2009 şi 2010. România e mult mai pregătită, avem o rezervă creată din împrumuturi. Salariile ar trebui să crească cu circa 15% pentru a reveni la salariile anterioare. 15% şi cu 15% fac 25%, pentru că s-a aplicat procentul la o sumă mult mai mică. Mărirea ar trebui făcută o singură dată. Dacă facem o mărire de 15%, practic media anuală ar fi de circa 7%. O astfel de măsură nu aduce nimic pentru putere, dar este o chestiune de echitate", a spus Traian Băsescu.

Declaraţia preşedintelui vine la capătul unei săptămâni de declaraţii, promisiuni şi controverse pe marginea majorării salariilor bugetarilor. Şi să nu uităm că doar ce am trecut de o lună februarie crâncenă, iar economia are mari şanse să reintre în recesiune după scăderea din ultimul trimestru al anului, dar chiar şi aşa, creşterea salariilor a fost repusă brusc pe tapet, cu dată de finalizare în preajma alegerilor locale.

Aproape exclusă în ianuarie, foarte puţin probabilă în februarie, dar iminentă în martie, "mişcarea" propusă de Traian Băsescu are un scop pur electoral, mai ales pentru că ceea ce a anunţat, o creştere de 15% a veniturilor, nu compensează pierderile salariale de care "s-au bucurat" bugetarii în 2010, pentru că între timp inflaţia a erodat mare parte din puterea de cumpărare. Şi dacă mai nou ţine atât de mult la bugetari, de ce preşedintele Băsescu a mai fost de acord cu tăierea salariilor acestora? Pentru că ţara se afla în criză economică? Păi, nici acum România nu o duce mai bine, dar iată că se promit măriri salariale fără a avea sursa de finanţare asigurată.

În loc să reducă CAS şi la angajat şi la angajator, pentru a permite recuperarea de către toţi angajaţii din România a unei părţi din puterea de cumpărare pierdută în recesiune, dar şi pentru a încuraja patronii să creeze noi locuri de muncă, Guvernul Băsescu-MRU va mări salariile bugetarilor, în ciuda recesiunii tehnice şi a faptului că estimările privind veniturile bugetare pe anul în curs nu mai sunt, deja, ancorate în realitate.

Dacă ar vorbi cu adevărat despre măsuri menite să stimuleze economia naţională, domnul Băsescu, şi nu numai, ar putea arunca măcar un ochi în grădina vecinilor bulgari, care au anunţat că intenţionează să reducă TVA la 18 procente, fapt ce ar face din Bulgaria atracţia zonei atât pentru turişti, dar şi pentru investitori. Cu TVA cu şase procente mai mică decât a României, o cotă unică de 10% şi un impozit pe dividende de 5%, investitorii se vor uita cu jind la Bulgaria, comparativ cu România. Deja am observat cu toţii în ultimii ani un exod al firmelor româneşti către meleagurile bulgăreşti, multe companii mutându-se cu sediul fiscal în ţara vecină, pentru că sistemul de acolo era mai permisiv şi mai uşor de suportat.

Puterea din România este însă mult mai ocupată acum cu promisiunile electorale, în încercarea disperată de a redresa echilibrul politic în favoarea PDL, în loc să se gândească la faptul că împovărarea fiscală în formă continuată, pe fondul unei stagnări economice, nu face decât să accelereze mutarea afacerilor către alte destinaţii.

Doamna Doiniţa-Mariana Chircu:

"Universităţile, la un nou început"

La cincisprezece luni de la intrarea în vigoare a noii Legi a educaţiei naţionale din România, în majoritatea universităţilor s-au desfăşurat alegeri libere pentru desemnarea noilor structuri de management operativ.

În ciuda contestărilor iniţiale, în ciuda rezistenţei la schimbare, cea mai mare parte a universitarilor agreează astăzi ideea că o schimbare radicală era absolut necesară. Argumentele sunt multiple, pornind de la slaba reprezentare internaţională a universităţilor şi până la rezultatele modeste ale cercetărilor şi noilor generaţii de absolvenţi.

Vă spun cu sinceritate că am urmărit cu mare atenţie alegerile universitare din majoritatea universităţilor româneşti şi vă pot spune cu mare satisfacţie că planurile de management pe care le-au propus câştigătorii la funcţiile de rector sunt deja o ruptură evidentă de trecut.

Citind printre rânduri, vă pot spune că toţi cei care au reuşit să obţină votul majorităţii ne propun criterii obiective de utilizare a resurselor universitare, noi standarde de calitate pentru procesul de învăţământ şi cercetare, performanţă sporită din partea cadrelor didactice, cooperare europeană şi internaţională.

Mi-aş dori ca optimismul meu, manifestat astăzi, după ce universităţile beneficiază de conduceri noi şi de planuri moderne de dezvoltare, să rămână neschimbat şi atunci când se vor întocmi rapoartele bilanţurilor de activitate.

Mi-aş mai dori ca tinerii, care astăzi îngroaşă rândurile atunci când universităţile străine prezintă oferte internaţionale, să fie mult mai interesaţi să-şi continue studiile în România.

Tot în aceeaşi logică, sper ca reforma din educaţie să stopeze şi exodul cercetătorilor români în străinătate. Ştiu că pot fi considerate vorbe mari, însă convingerea mea este aceea că aportul domniilor lor la dezvoltarea societăţii româneşti este crucial şi trebuie depuse toate eforturile pentru ca ei să creeze şi să inoveze pentru România.

Domnul Cosmin Mihai Popescu:

"Dumping-ul fiscal - ultima modă europeană!"

În mai multe rânduri am atras atenţia asupra faptului că aderarea României la Uniunea Europeană a creat o multitudine de oportunităţi, dar a adus cu ea şi mai multe provocări, la care nu întotdeauna am ştiut să răspundem ferm şi rapid.

Presiunea asupra frontierelor cu diferite bunuri cu un puternic potenţial evazionist a fost prima manifestare a acestor provocări, la care s-a adăugat şi migraţia clandestină extracomunitară. Suportul tehnic şi know-how-ul european au ajutat structurile abilitate ale autorităţilor române să înlăture cea mai mare parte a acestor provocări.

De asemenea, am mai atras atenţia asupra dumpingului promovat asupra produselor agroalimentare. Efectele acestui fenomen au lăsat cicatrici extrem de adânci asupra competitivităţii produselor autohtone, asupra dorinţei fermierilor români de a mai continua activităţile.

Dincolo de aceste fenomene, un altul pare să prindă din ce în ce mai multă forţă, şi anume dumping-ul fiscal. Pe înţelesul tuturor, acest lucru este posibil din cauza absenţei unei politici fiscale comune la nivelul Uniunii Europene.

Astfel, într-o perioadă în care investiţiile caută locurile cele mai atractive din punct de vedere fiscal, delocalizarea unor afaceri importante a început să devină un fenomen cotidian. Cel mai la îndemână exemplu, care îmi vine în minte în acest moment, este cazul Bulgariei. Acest stat membru a redus semnificativ, în plină criză economică, impozitele aplicate veniturilor şi profiturilor, iar acum se pregăteşte să diminueze semnificativ taxa pe valoarea adăugată, la cel mai mic nivel din Uniunea Europeană.

A nu se înţelege că acuz în vreun fel statul vecin. Nicidecum. Ceea ce vreau să transmit este faptul că şi mediul concurenţial din România trebuie să răspundă acestui tip de provocare.

Din nefericire, spaţiul fiscal din România este unul extrem de îngust şi nu permite, cel puţin pentru moment, o relaxare a fiscalităţii. Însă, exemplul Bulgariei trebuie adoptat şi de noi.

Când spun aceasta mă refer la sporul uriaş de venituri bugetare pe care această ţară l-a obţinut prin eficientizarea serviciilor fiscale şi printr-o mai bună cheltuire a fondurilor publice.

România trebuie, cel puţin pentru moment, să facă faţă tuturor provocărilor care apar în spaţiul european şi să preîntâmpine eventuale delocalizări, aşa cum a fost exemplul nefericit al companiei Nokia.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

"Preşedintele Băsescu, veşnicul agent electoral pd-ist!"

Preşedintele Băsescu a venit săptămâna trecută în Parlament nu pentru a dialoga cu toţi parlamentarii, deoarece noi, parlamentarii opoziţiei continuăm protestul; nu pentru a li se adresa românilor, deoarece preşedintele duce, ca de obicei, un dialog al surzilor, ci, evident, pentru a da startul campaniei electorale verzi-portocalii, pentru minunaţii săi pd-işti, perfect cameleonici!

Preşedintele a găsit de cuviinţă să nu se refere la problemele reale cu care se confruntă ţara, ci să-şi ţină în Parlamentul României un interminabil monolog despre fantasticele realizări portocalii, care, în realitate, au pus pe butuci economia şi au sărăcit până la epuizare buzunarele românilor; despre o nouă reevaluare a propriilor sale planuri, pe care le reiterează, ori de câte ori mai vrea să-şi scoată în evidenţă marile reforme şi să ne convingă că nu va putea pleca de la preşedinţie oricum, ci doar dacă şi-a îndeplinit norma de aberaţii!

În ziua în care Curtea Constituţională a dat controversata decizie de legalitate a validării Guvernului Ungureanu, preşedintele Băsescu a venit victorios în Parlament, pentru a le da protejaţilor săi cele mai nesustenabile şi revopsite indicaţii de campanie!

Domnul Băsescu, cel care, săptămâna trecută, le spunea chiar noilor miniştri că nu sunt bani pentru reîntregirea salariilor bugetarilor, a schimbat schimbarea şi a fixat, deja, data generozităţii sale în acest sens: 1 iunie a.c., adică exact cu zece zile înainte de data alegerilor locale!

Oare acest mic amănunt se vrea o arătată cu degetul pomană, care este, în fapt, doar un drept încălcat flagrant, tot de dumnealui, acum doi ani, şi nereîntregit la termenele promise de n ori până în prezent?!

Nu mai devreme de 31 ianuarie a.c. preşedintele spunea că nu sunt bani nici pentru indexarea pensiilor, nici pentru revenirea la salariile dinaintea tăierii din 2010! A câta oară se mai dă preşedintele Băsescu peste cap pentru a face promisiuni pe care cu câteva săptămâni în urmă le nega vehement?!

Avem o nouă dovadă a arbitrariului politicii în România, unde nu mai există reguli, separaţia puterilor sau mecanisme democratice. În ziua de 6 mai 2010, tot Traian Băsescu a fost cel care ne-a anunţat tăierea salariilor şi pensiilor, deşi decizia măsurilor de austeritate, legal, aparţinea, în exclusivitate, guvernului! Iar acum, tot Traian Băsescu este cel care ne înştiinţează ce a hotărât peste noapte, fără justificări economice, ci doar în scop electoral evident, că salariile vor fi reîntregite începând cu 1 iunie! Oare cine este cel mai mare demagog din ţara asta?

Nu cumva guvernul este cel care trebuia sa includă în proiecţia bugetară pe anul 2012 această intenţie, pentru că, altfel, acest demers este ilegal?! Unde este domnul Ungureanu, să ne explice cum va face dumnealui hocus-pocusul ordonat de preşedintele său, dacă pe primele luni ale anului încasările bugetare sunt subţiate cu câteva sute de milioane de euro lunar?! Primul-ministru există sau nu există?!

De câte ori trebuie să mai suporte românii să fie la mila unui Münchausen perfect incoerent şi care nu face altceva decât să se joace permanent cu nervii şi răbdarea celor pe care i-a sacrificat de dragul incompetenţilor săi, menţinuţi la guvernare indiferent de consecinţele nefaste?!

Domnul Dorel Covaci:

"18 martie 2012, Traian Vuia - 106 ani de la reuşita zborului"

"Aici, la Montesson, în 18 martie 1906 Traian Vuia a realizat decolarea, cu un avion cu motor, prin mijloace proprii" scrie pe placa comemorativă montată în 1979 de Dan Er. Grigorescu, fiul generalului Eremia Grigorescu, învingător la Mărăşeşti şi autor al celebrelor cuvinte, "Pe aici nu se trece!". El însuşi decorat pentru fapte de vitejie în luptele din cel de-al doilea război mondial, ajunge scriitor, apoi fotograf celebru şi, în cele din urmă, corespondent al postului de radio Europa Liberă, până în 1990, când se stinge din viaţă.

După studii aprofundate şi muncă susţinută, tânărul Traian Vuia a întocmit un aparat de zbor special, pe care l-a prezentat, în 1903, Academiei de Ştiinţă din Paris, într-un memoriu, sub numele "Proiect de Aeroplan-Automobil". Deşi respins, cu menţiunea "realizarea şi rezolvarea problemei zborului cu un aparat mai greu decât aerul sunt himerice", inventatorul nu s-a descurajat şi a trecut la punerea în practică a invenţiei, prin mijloace proprii. Pentru decolare-aterizare a inventat "trenul de aterizare", format din patru roţi, prevăzute cu anvelope pneumatice. Pentru motor, s-a adresat diferitelor fabrici de automobile din epocă, dar niciuna nu l-a putut ajuta cu un motor cu o greutate mică. Vuia a rezolvat singur această problemă, proiectând şi construind un motor original, cu anhidridă carbonică şi abur, cu patru cilindrii orizontali.

Visul lui era de a ridica deasupra pământului un aparat mai greu decât aerul, cu mijloace proprii, adică nelansat prin catapultare sau prin coborârea unei pante.

Sub cele trei fotografii-document, martore ale reuşitei zborului, stă scris: "Vedere de ansamblu a aparatului", "O roată se dezlipeşte de pe pământ" şi "Aeroplanul se desprinde de pământ".

Visul a fost realizat, poarta aviaţiei s-a deschis, spre calea în care evoluează şi astăzi.

Un alt român, pionier al aviaţiei mondiale, este Aurel Vlaicu, cel care introduce maniabilitatea în pilotajul unui avion, adică posibilitatea de a vira pe aripă.

Apoi, Henri Coandă descoperă motorul cu reacţie, împrumutat de toate avioanele rapide, care străbat cerul, lăsând o dâră albă, în virtutea efectului care îi poartă numele marelui savant - Efectul Coandă.

Prima companie aeriană transcontinentală din lume s-a numit "Franco-Română" şi a fost creată, la iniţiativa lui Nicolae Titulescu, cu un traseu care urmărea linia trenului Orient Express.

În ceea ce priveşte cucerirea spaţiului cosmic, profesorul Hermann Oberth, din Sibiu, este considerat primul om care a realizat visul zborurilor în spaţiu şi părintele astronauticii. Elevul său, celebrul Wernher von Braun, unul dintre cei mai importanţi savanţi în domeniul astronauticii şi principalul realizator al programului de zboruri spaţiale Apollo al NASA, mărturiseşte că îi datorează "nu numai realizările obţinute în viaţă, ci şi înţelegerea întrepătrunderii dintre partea teoretică şi partea practică a tehnicii zborurilor în spaţiu".

Aşadar, o ţară micuţă, ca a noastră, a dat atât de multe nume, scrise în paginile de aur ale aviaţiei mondiale.

comemorarea din ziua de 18 martie, de anul acesta, va fi dublată de inaugurarea Muzeului Traian Vuia, în localitatea cu acelaşi nume, judeţul Timiş, care va deţine o copie a primului aparat zburător realizat de Traian Vuia, suspendată la câţiva metri de sol, şi un elicopter scos din uz, instalat în curtea interioară a muzeului. Pe lângă acestea, vor fi expuse mărturii, documente şi fotografii din copilăria şi tinereţea inventatorului, studiile efectuate la Făget, Lugoj şi Budapesta, plecarea la Paris, momentul primului zbor cu aparatul său, activitatea lui în timpul primului Război Mondial, mai ales la începutul anului 1918, când s-a constituit Consiliul Naţional al Românilor din Transilvania şi Banat, participarea inventatorului, ca delegat al României la Conferinţa de Pace de la Paris, momente din activitatea sa în perioada interbelică şi mărturii ale urmaşilor care i-au cinstit memoria.

Dumnezeu i-a permis să privească spre El, să îndrăznească şi să se apropie, iar noi nu putem decât să fim mândri de a ne regăsi printre conaţionalii săi. De-a lungul timpurilor, poporul român a plămădit din esenţa sa spirite înalte, care au schimbat generaţii, au deschis drumuri şi ceruri, pentru binele şi evoluţia universală a omului.

Domnul Ion Dumitru:

"Calamităţile produse de înzăpeziri nu trebuie să se repete"

În iarna anului 1954, din cauza condiţiilor meteorologice foarte grele, Ministerul Gospodăriei Silvice, din acea perioadă, a primit sarcina să asigure resursele pentru aprovizionarea populaţiei cu lemne de foc, circa 5 milioane tone.

În acel moment, încălzirea populaţiei cu lemn de foc era în mediul rural aproape de 100%, iar la oraşe, inclusiv Bucureşti, 70-80%. În condiţiile sus-menţionate, s-a solicitat din partea ministerului de resort să se treacă imediat la tăierea pădurilor din jurul Bucureştiului şi din jurul altor capitale de judeţ, aceasta fiind una din greşelile "fără margini" din acea perioadă.

Faţă de iarna lui 1954, când perdelele forestiere de protecţie şi-au îndeplinit rolul de protecţie a drumurilor, căilor ferate şi a comunităţilor locale, în februarie 2012 calamităţile au devenit un dezastru naţional, care a scos din funcţiune toate instituţiile statului.

Comparativ cu 1954, situaţia perdelelor şi a pădurilor a fost complet schimbată în ultimii ani. Perdelele forestiere de protecţie au fost practic lichidate, la fel ca şi o parte din pădurile situate de-a lungul sau în apropierea drumurilor, căilor ferate şi a comunităţilor locale. Perdelele şi pădurile de protecţie care au mai rămas, fiind foarte accesibile, au fost rărite excesiv prin exploatare, astfel că vântul puternic a spulberat şi a transportat zăpada la distanţe mari, blocând drumuri, căi ferate şi comunităţi locale.

În aceste condiţii, trebuie luate măsuri ca aceste catastrofe să nu se mai repete.

Ministerul Mediului şi Pădurilor trebuie să stabilească, de urgenţă, un program concret pentru refacerea şi extinderea perdelelor de protecţie forestiere şi a pădurilor defrişate, cu prioritate a celor care au existat de-a lungul sau în apropierea drumurilor şi a căilor ferate.

De asemenea, Ministerul Mediului şi Pădurilor trebuie să schimbe politica de folosire a fondurilor pentru mediu, care este în contradicţie totală cu actuala situaţie a fondului forestier naţional, cu programele ONU şi ale Uniunii Europene.

Altfel, degradarea pădurilor va amplifica mai mult calamităţile naturale.

Domnul Florian Daniel Geantă:

"Consolidarea clădirilor, un eşec al domnului Oprescu"

Acum, când s-au împlinit 35 de ani de la devastatorul cutremur din 1977, s-a făcut un bilanţ care ne îngrozeşte pe fiecare dintre noi. Peste 6.500 de bucureşteni şi-ar pierde viaţa dacă în România ar fi un cutremur de peste 7 grade pe scara Richter, iar sute de mii de oameni ar fi răniţi sau ar rămâne sub dărâmături.

După 1989, doar 20 de clădiri cu risc seismic ridicat au fost consolidate, foarte puţine faţă de numărul de aproximativ 2.000 de clădiri în care oamenii trăiesc cu frică zi de zi. Majoritatea clădirilor se află chiar în centrul capitalei, al acelei capitale europene pe care ne-aţi promis-o, domnule Oprescu, la începutul mandatului dumneavoastră.

Domnule primar, să ştiţi că aceste consolidări nu sunt un simplu moft. Ar fi decent să nu mai daţi vina pe Ministerul Dezvoltării pentru că nu aţi avut bani suficienţi să demaraţi consolidarea clădirilor. Abia acum, după trei ani şi ceva de mandat, aţi angajat experţi care să analizeze clădirile şi să le identifice pe cele aflate în mare pericol, în caz de cutremur, iar clădirile pe care deja le-aţi consolidat sunt făcute de mântuială, iar locatarii sunt foarte dezamăgiţi.

În anul 2012 au fost alocate peste 9 milioane de lei de la bugetul de stat şi de la bugetul Primăriei Capitalei pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare a imobilelor, aşa că, spor la treabă, domnule primar, dar timpul pe care îl veţi mai petrece la Primărie este destul de scurt.

Eu cred că Primăria este depăşită de situaţie, iar un eventual cutremur cu victime de ordinul miilor nu cred că vă va face să dormiţi liniştit, aşa că nu uitaţi că este totuşi o problemă de viaţă şi de moarte!

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"În numele cui aţi semnat, cu ochii închişi, domnule Băsescu, Tratatul de guvernanţă fiscală?!"

La începutul lunii martie, un număr de 25 state ale Uniunii Europene, inclusiv România, dar fără Marea Britanie şi Cehia, au semnat, pactul fiscal european, care prevede, în principal, reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor şi coordonarea politicii economice la nivel european. Documentul, a cărui formă finală a fost convenită la Consiliul European informal din 30 ianuarie, stabileşte ca limită a deficitului bugetar structural pragul de 0,5%.

România a fost reprezentată la evenimentul mai sus menţionat nu de către premier, aşa cum s-a întâmplat în cazul tuturor celorlalte state europene, cu excepţia Franţei (stat prezidenţial), ci, evident, de către preşedintele-jucător de viitor, preşedintele-premier-guvern-parlament-şef al magistraţilor-şef al serviciilor-şef al tot ce mişcă în ţara asta, suprapus, întâi de toate, din nou, peste atribuţiile proaspătului premier!

Dacă cineva a avut cea mai mică speranţă că domnul Mihai-Răzvan Ungureanu va putea fi, măcar pentru 24 de ore, în exclusivitate stăpân peste noul său scaun bineînţeles s-a euforizat cu iluzii deşarte! Domnul Băsescu nu poate, nu vrea şi cred că nici nu ştie să stea în propria sa bancă prezidenţială şi aduce ca scuză interpretabila lui variantă de Constituţie de buzunar.

Lăsând la o parte faptul că domnul Băsescu îşi arogă mai multe funcţii, la pachet, precum celebra reclamă trei într-unul, cel puţin, dumnealui face numai ceea ce are chef şi cu soarta României. Cred că este esenţial de subliniat faptul că semnarea acestui tratat, fără a cere, cel puţin, o perioadă de tranziţie între 3 şi 5 ani şi fără a lua, sub nicio formă, în calcul gravele sale consecinţe economice asupra ţării, ne aruncă într-o sărăcie, pe termen lung, cu mult mai cronicizată decât actualele ei simptome.

Domnul Băsescu acuză opoziţia de indisponibilitate continuă la dialog, dar, în acelaşi timp, dumnealui decide singur soarta României sau, mă rog, împreună cu semnatarii săi guvernamentali, care parafează în orb un document internaţional care nu ne era absolut necesar în acest moment şi care ar fi putut fi negociat cu partenerii noştri europeni într-o formă mult mai avantajoasă, mai pertinentă, pentru fragila economie a României.

Traian Băsescu a semnat un tratat ce riscă enorm nivelul de trai al românilor, îneacă la mal economia şi ţine departe investitorii şi chiar investiţiile interne. Deşi domnul Băsescu ne prezintă zilnic drept reuşita gonflabilă a Europei, România nu se poate compara nici cu Germania, nici cu Franţa, în privinţa dezvoltării economice sau a nivelului de trai. Una este să-i impui condiţii de austeritate, pe termen lung, unui român care are salariul minim de 150 de euro şi alta este să-i ceri acest sacrificiu, nelimitat, unuia care trăieşte din cel puţin 1500 de euro pe lună!

Toţi analiştii economici atrag atenţia asupra faptului că României îi va face foarte mult rău, din punct de vedere al dezvoltării economice, acest tratat nenegociat şi în avantajul nostru.

"Una este ca Franţa să respecte deficitul bugetar, care este o ţară dezvoltată, are o industrie puternică, o infrastructură perfectă, şi alta este România, care încearcă să se dezvolte. Tăind cu aceeaşi foarfecă,francezii rămân cu un material mai mare, noi cu unul mai mic", afirmă omul de afaceriCristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri.

De asemenea, analistul economic Lucian Isar explică de ce vom fi dezavantajaţi de noul plan fiscal. "În condiţiile în care investiţiile private sunt la pământ, avem nevoie de investiţiile statului pentru a susţine economia şi a ajuta ţara să iasă din criză. Dacă impunem un deficit de maximum 0,5% din PIB, asta înseamnăzero cheltuieli de investiţii pentru statul român", a declarat acesta.

Şi comentariile analiştilor economici şi ale oamenilor de afaceri este la unison în acest sens, din păcate. Dar cui îi pasă?! În niciun caz domnul Băsescu nu este cel preocupat de binele şi de viitorul românilor.

Germania a stat pe deficit de sute de milioane de mărci zeci de ani, pentru a reuşi să pună bazele unei economii atât de solide şi eficiente. României i se impun sacrificii, când ea este deja sacrificată, de prea multă vreme, pe altarul incompetenţei. Timp de trei ani, problemele economice şi sociale ale României au ajuns la o degradare fără precedent, iar preşedintele Băsescu i-a tratat pe români cu o doză uriaşă de indiferenţă. Altfel cum se explică faptul că multele sale guverne, indecent de căpuşate şi extrem de diletant gestionate, au scos la interval, numai realizări bune de premiat cu celebrul premiu "Zmeura de aur"? Vezi recenta blocare a fondurilor europene, în valoare de 3,5 miliarde de euro, criza citostaticelor şi a altor medicamente şi tratamente esenţiale pentru bolnavii foarte grav, eşecul Schengen sau lipsa totală, inclusiv din partea premiantului Ungureanu, a oricărei măsuri de repornire a motoarelor economiei...

Domnul Marian Ghiveciu:

"Românii trebuie să voteze schimbarea"

Se ştie deja că circa 20% din populaţia globului consumă peste 80% din resursele ei, dar numai 5% au dreptul de a participa la luarea deciziilor privind soarta umanităţii şi a resurselor ei.

Dintre toate speciile pământului, omul este cel mai mare consumator de resurse din lanţul trofic. Omul se trage din natură împreună cu resursele necesare refacerii acesteia pentru o dezvoltare integrală, durabilă.

Fenomenele enumerate sunt astăzi extrem de acute în România, punând în pericol pe termen lung existenţa omului, cu segmentul său de biosferă.

Nu s-ar putea spune că cea mai mare parte a românilor nu sunt inteligenţi; nu, dimpotrivă.

Evoluţia organizării sociale şi economice din ultimii 8 ani arată însă un dezastru.

Lupta intraspecifică la români a făcut repede să apară pături sociale bine definite, care nu colaborează decât secvenţial, şi anume s-a născut o putere care colaborează cu "infractorii" şi cu care se identifică.

S-a născut un intelectual care se ascunde în spatele cuvintelor sale şi care se subordonează adesea putreziciunii puterii.

S-au distrus sisteme naturale purtătoare de echilibru, românii fiind obligaţi să moară înecaţi, asfixiaţi, de alunecări de teren, de viscol, atacaţi de cele mai cumplite boli ale mizeriei şi multe altele uitate de Dumnezeu în sertarul dezastrelor din Evul Mediu.

Totul a devenit atât de nesigur, atât de aleatoriu încât este firesc ca oamenii să caute o împăcare cu Dumnezeu.

Este adevărat că românii îşi construiesc tot mai multe biserici, că ei merg la biserică cerând în rugăciunile lor ceea ce Dumnezeu nu le poate da: "Dă-ne, Doamne, un serviciu, o casă, o sănătate mai bună şi hrana cea de toate zilele." Ei bine, Dumnezeu nu mai "înghite" asemenea rugăciuni. Dumnezeu i-a dat românului mintea, inteligenţa pe care să le folosească în interesul lui şi al cetăţii, şi nu împotriva semenilor. Este adevărat că România, în acest moment, are o conducere putredă, incompetentă, periculoasă pentru români. Dar cetăţeanul ce face pentru a nu se lăsa contaminat de tolerarea unor asemenea stări de lucruri ? Va vota schimbarea.

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:

"Florile şi miniştrii domnului Băsescu"

Ca de obicei când este vorba despre subiecte dramatice pentru poporul pe care îl păstoreşte, Preşedintele Băsescu a hăhăit satisfăcut că i-a mai ieşit o lovitură de imagine: promulgarea Legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, fix de Ziua Femeii, motiv de împăunare şi pretext pentru deja celebra-i frază: "Dacă vă mai atinge cineva cu altceva decât cu o floare, să meargă în puşcărie!"..., fără a scăpa prilejul de a mai arunca cu nişte noroi în capul parlamentarilor: "Am promulgat Legea cu protecţia femeilor în familie. Cred că este cel mai serios mesaj. Şi nici nu era sosită, am cerut-o de la Parlament să mi-o dea repede, ca să o promulg azi. Aşa că nu o să mai fiţi bătute acasă de bărbaţi..."

Ne-ar fi emoţionat până la lacrimi domnul preşedinte dacă preocupările domniei sale în domeniu şi convingerile personale l-ar fi determinat să o "ceară de la Parlament" în chiar ziua adoptării sale, prin vot final în plenul Camerei, pe 28 februarie a.c.. Poate că, dacă ar fi procedat astfel, pe 5 martie criminalul din Dorobanţi s-ar fi gândit de două ori înainte de a-şi descărca gloanţele în nevastă şi poate că şi multe alte drame, rămase nemediatizate, nu s-ar fi produs.

Ori şi mai bine ar fi fost dacă domnia sa, atât de jucător pe scena istoriei, ar fi intervenit şi în chestiunea asta acolo "unde trebuia" pentru ca miniştrii internelor să facă bine şi să aplice legea deja existentă.

Oare nu exista cadrul legal pentru rezolvarea reclamaţiei depuse de victimă la secţia de poliţie, în care scrisese, negru pe alb, că se teme pentru viaţa sa, pentru că soţul violent a ameninţat-o în repetate rânduri şi pentru că este posesor de armă letală?

Oare nu există nici cadrul legal pentru ca un disperat nemernic să nu poată fi angajat tocmai la interne şi, în niciun caz, să nu i se acorde permis de portarmă?

Mai mult decât atât, apărarea drepturilor omului este un principiu fundamental al Consiliului Europei, organism care a aprobat o serie întreagă de documente în scopul punerii la dispoziţia statelor membre a unei definiţii unitare a violenţei în familie şi identificarea factorului comun la nivel european cu privire la normele şi procedurile legale, atât penale, cât şi civile, aplicabile.

Recomandarea 5/2002, afirmă, de pildă, că "violenţa împotriva femeilor este rezultatul raporturilor inegale de forţă între bărbaţi şi femei şi conduce la o gravă discriminare a sexului feminin, atât în cadrul societăţii, cât şi în familie" şi, în acest context, Consiliul Europei a solicitat explicit statelor membre să adopte măsuri preventive şi să elaboreze măsuri pentru a-şi adapta legislaţia, pentru a preveni astfel de lucruri.

România a răspuns imediat acestei recomandări, adoptând Legea nr.217/2003 şi a înfiinţat chiar şi Agenţia Naţională de Protecţie a Familiei, care are atribuţii specifice elaborării, implementării şi aplicării unei strategii naţionale în domeniul violenţei în familie, precum şi Legea nr.202/2002 privind egalitatea de şanse, completată cu OUG nr.84/2004, prin care s-a înfiinţat Agenţia Naţională pentru Egalitatea de şanse între Femei şi Bărbaţi.

Şi nu mai amintim aici şi numeroasele demersuri legislative făcute în acest domeniu de partidele din opoziţie şi nici presiunile puse pe mediul politic de către societatea civilă.

Domnule preşedinte, nu de lege duceam noi lipsă, ci de şefi-puşi de dumneavoastră, care să o aplice, de mai puţine "lovituri de imagine" şi de mai multă muncă, cu suflet şi cu cap... dacă este posibil.

...Dar, la urma urmelor, de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

"Nu românii v-au umilit, domnule preşedinte, ci faptele domniei voastre"

Preşedintele Traian Băsescu a avut o tresărire de orgoliu şi a arătat ţării o faţetă la care un şef de stat nu are voie nici măcar să se gândească, cu atât mai puţin să o exprime. Primul om din stat a declarat că niciodată în viaţa sa nu a fost atât de umilit ca în perioada cât a fost preşedinte, mai exact din 2007 încoace. Domnia sa s-a declarat umilit şi jignit nu doar de analiştii şi oamenii politici invitaţi în studiourile televiziunilor mogulilor răi, ci şi de "tot felul de oameni... prin adunări publice".

Dacă preşedintele s-ar fi arătat deranjat doar de felul în care oamenii politici sau analiştii au considerat potrivit să se pronunţe cu privire la activitatea domniei sale, poate ca i-aş fi înţeles supărarea. Dar domnia sa a inclus în rândul celor care l-au umilit şi jignit şi pe oamenii din stradă, oameni care de şapte ani îi suportă hăhăiturile şi "talentele" de preşedinte-jucător, aceiaşi oameni care au suportat umilinţa de a fi descrişi ca "graşii" care stau în spatele amărâtului de stat şi al angajatului din sectorul privat, comparaţii care ne-au amintit de propaganda sovietică.

A mai fost umilit domnul preşedinte şi de cei care au acceptat curba de sacrificiu din 2010 şi care nu au mai avut nici puterea de a protesta. Probabil că în rândurile celor care au rănit orgoliul prezidenţial s-au aflat "filozofii", de care ţara nu avea nevoie, "păsăricile şi ţigăncile împuţite", dar şi medicii şi profesorii care nu l-au ascultat, nu au emigrat şi au acceptat umilinţa de a rămâne în România şi şi-au pus priceperea în slujba cetăţenilor acestei ţări.

Fără îndoială că Traian Băsescu a fost umilit şi jignit şi de milioanele de români care au crezut că urarea "să trăiţi bine!" este una sinceră, nu doar un slogan electoral, gol de conţinut şi mincinos. Ei nu au fost jigniţi de dimineaţa până seara, ei nu sunt umiliţi la fiecare salariu, la fiecare plată a facturilor. Sunt doar oamenii din stradă, "viermii" şi "ciumpalacii", mahalagiii şi neaveniţii. Cred că, statistic vorbind, în acest moment preşedintele României este jignit şi umilit de 90% dintre cetăţenii acestei ţări, adică toţi acei români care cred ca situaţia lor e proastă, că ţara merge într-o situaţie greşită şi care sunt la limita sărăciei.

Totuşi, în mulţimea de explicaţii şi informaţii pe care ni le-a transmis, domnul preşedinte Traian Băsescu a omis una, extrem de importantă: nu a spus ce a făcut domnia sa pentru cetăţenii acestei ţări, alţii decât cei care fac parte din "elita" portocalie, oamenii de casă ai PD.

Cum să vă iubească românii, domnule preşedinte, când aţi fost cel care aţi dat startul campaniilor de umilire şi învrăjbire a diferitelor categorii sociale? Nu românii v-au umilit şi jignit, domnule preşedinte. Aţi făcut-o singur, prin faptele şi declaraţiile domniei voastre. Românii v-au onorat încredinţându-vă mandatul de preşedinte. Dumneavoastră cum le-aţi răsplătit gestul?!

Domnul Miron Ignat:

"Lansarea culegerii «Cultura ruşilor lipoveni în context naţional şi internaţional»"

În perioada 8-11 martie a.c., la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti a avut loc cea de a XVII-a ediţie a "Salonului de carte, presă şi muzică". Evenimentul a inaugurat Anul Cultural al Capitalei.

Pe lângă firmele participante: edituri, fundaţii, societăţi şi instituţii culturale, evenimentul a reunit şi comunităţile etnice din România.

Astfel, la standul Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România a avut loc lansarea celui de al V-lea volum al culegerii "Cultura ruşilor lipoveni în context naţional şi internaţional" (Editura CRLR, 2011).

Volumul cuprinde referate şi comunicări prezentate la cel de al V-lea simpozion desfăşurat la Tulcea (12-14 iunie 2009). Totodată, acest volum cuprinde lucrările cercetătorilor care nu au putut fi prezenţi la simpozion, dar au trimis materialele lor despre credincioşii ruşi de rit vechi din lume.

Cel de al V-lea volum este structurat în trei părţi, care grupează lucrările în funcţie de tema lor - 1. Istoria; Religia; 2. Antropologie culturală şi 3. Aspecte socioculturale. Învăţământ - şi conţine referate atât în limba rusă, cât şi în limba română.

Până în prezent, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România a organizat cinci simpozioane ştiinţifice internaţionale cu tema "Cultura ruşilor lipoveni în context naţional şi internaţional". Acest lucru a fost materializat prin editarea culegerilor de referate şi comunicări ştiinţifice despre istoria, cultura şi tradiţiile ruşilor lipoveni, despre religia staroverilor - credincioşii de rit vechi din întreaga lume.

La aceste simpozioane au participat numeroşi profesori, istorici, cercetători ai fenomenului starover din România, Federaţia Rusă, Ucraina, Bulgaria, Grecia, Republica Moldova, Polonia.

Preocuparea pentru păstrarea şi promovarea culturii şi limbii ruse în România constituie un prilej de bucurie pentru etnicii noştri.

Domnul Mihai Lupu:

"Diluarea excesivă a statului de drept"

În România, drepturile cetăţenilor sunt încălcate frecvent, cu bună ştiinţă, de către regimul actual, fără niciun drept de apel al celor prejudiciaţi. Acelaşi stat care ne-a vorbit, în fiecare lună, despre reîntregirea, în luna următoare, a salariilor bugetarilor este cel care a instaurat o situaţie uluitoare şi nedreaptă, în care sute de hotărâri judecătoreşti irevocabile, obţinute de salariaţii bugetari în 2008, vor fi executate abia după opt ani, adică abia în anul 2016.

Mai există oare vreun alt stat de drept, în rândul ţărilor democratice, care să-şi batjocorească benevol, într-un asemenea mod umilitor şi devastator pentru viaţa de zi cu zi, propriii săi cetăţeni?

Salarii, sporuri, prime trimestriale, ore suplimentare, prime de vacanţă, al treisprezecelea salariu şi alte venituri ale salariaţilor bugetari au fost tăiate, peste noapte, de către fostul guvern Boc, la iniţiativa preşedintelui Băsescu, lăsându-i pe majoritatea românilor brusc, fără cea mai mare parte din venituri.

Deci nu a fost, în niciun caz, vorba doar despre cei 25% anunţaţi oficial de către domnul Băsescu care au fost tăiaţi din salariul lunar, ci despre multe alte drepturi salariale, care au fost pur şi simplu anulate dintr-o dată, fără a fi luate, niciun moment, în calcul, dificultăţile majore în care sunt puse atâtea milioane de salariaţi şi situaţia disperată în care vor fi aruncaţi ulterior.

Noi, liberalii, am considerat că demersul fostului guvern Boc a încălcat flagrant Legea fundamentală şi, de aceea, am reacţionat imediat, anul trecut, când am depus, împreună cu colegii din PSD şi PC, la Curtea Constituţională a României, o sesizare prin care atacam legea referitoare la amânarea până în 2016 a plăţii drepturilor băneşti câştigate de bugetari în instanţă. Din păcate, sesizarea respectivă a fost respinsă de către Curtea Constituţională - nu mai comentăm motivele reale... -, iar legea a fost ulterior promulgată de către preşedintele Băsescu.

Noi am susţinut şi încă susţinem faptul că guvernul Boc, prin acel act normativ (legiferat într-un mod profund discriminatoriu şi forţat) privind amânarea până în 2016 a plăţii drepturilor băneşti câştigate în instanţă instituie o premieră juridică, legiferând peste hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, cu ajutorul unei legi care încalcă, pe de o parte, drepturi constituţionale fundamentale, iar, pe de altă parte, chiar jurisprudenţa CEDO.

În jurisprudenţa CEDO, "dreptul la executare" este recunoscut ca făcând parte din dreptul de acces la justiţie, iar Curtea a stabilit că "Dreptul la justiţie (...) ar fi iluzoriu dacă sistemul juridic intern al unuia din Statele contractante ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie să rămână fără efect în defavoarea unei părţi".

Dar ce contează pentru cei care conduc astăzi România, respectul pentru drepturile cetăţenilor, stipulate în propria Constituţie, sau cel pentru legislaţia internaţională în vigoare, România fiind parte a unor organisme internaţionale şi deci obligată să respecte regulile acestora? Statul nostru este diluat complet de consistenţă, în urma numeroaselor încălcări ale Constituţiei şi a aruncării în derizoriu a sensului celor mai importante instituţii, iar legea aplicată frecvent este doar cea a bunului-plac.

Domnul Costică Macaleţi:

"Poşta e la pământ! Domnule Băsescu, să înţelegem că urmează sarea?"

Declaraţia mea politică se referă la situaţia în care se găsesc salariaţii Companiei Naţionale Poşta Română care, nemulţumiţi că salariile nu au mai fost majorate din 2010, că nu au mai primit prime de sărbători şi că în instituţie este o stare de haos şi incertitudine, încep de astăzi o serie de acţiuni de protest, care vor culmina cu un miting în Capitală.

Potrivit Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România, lucrătorii din CNPR vor protesta în faţa sediilor prefecturilor din toată ţara, ca parte a unui calendar de acţiuni prin care doresc să atragă atenţia opiniei publice şi factorilor politici decidenţi cu privire la problemele cu care se confruntă compania şi angajaţii ei. Primul protest va avea loc astăzi în Bucureşti şi, de joi, acţiunile se vor extinde la nivel naţional cu pichete în faţa prefecturilor, pichete în faţa sediilor parlamentarilor care refuză să se implice însoluţionarea problemelor cu care se confruntă CNPR (23 martie) şi cu un miting în Bucureşti programat pentru data de 29 martie 2012.

Sindicaliştii au trimis o adresă conducerii CNPR, prin care anunţă că angajaţii sunt nemulţumiţi de faptul că strategiile de organizare sau reorganizare a companiei au fost făcute "pe picior", ceea ce a dus la o stare de haos, de incertitudine, de nesiguranţă şi, pe alocuri, de nepăsare sau de indisciplină, dar şi de faptul că din 2010 nu s-au mai acordat majorări salariale, prime de Paşte şi de Crăciun, în conformitate cu contractul colectiv de muncă. La cele de mai sus se adaugă şi alte motive care amplifică starea de nemulţumire din reţea şi transformă tensiunea socială în revoltă. De asemenea, sindicaliştii susţin că sunt nemulţumiţi de decizia unilaterală de a reduce salariile tuturor angajaţilor cu 12%, dar şi de cea privind prelungirea aplicării măsurii de tăiere a două zile din salariu pentru încă şase luni.

Vă mai amintiţi una dintre acuzaţiile preşedintelui Traian Băsescu către contracandidatul său la alegerile prezidenţiale din 2008: "Vreţi să-i daţi acceptului lui Vîntu să fure poşta şi sarea!". Până una-alta uite unde a ajuns Poşta! Bănuiesc că urmează sarea, deşi cred că acest lucru a şi avut loc, pentru că rar mai găseşti în magazine sare românească şi mult mai uşor ucraineană, grecească sau spaniolă. Ba chiar din apă de mare!

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Pledoarie pentru o lege echitabilă şi eficientă în domeniul sănătăţii"

Reforma din domeniul sănătăţii trebuie să continue, prevalând drepturile şi interesele legitime ale cetăţeanului român.

Prin discursul său în Parlamentul României, Preşedintele Traian Băsescu a reiterat importanţa fundamentală a reformei în domeniul sănătăţii, prin implementarea unor măsuri şi politici publice cu efecte determinante pe termen mediu şi lung, ceea ce denotă faptul că modernizarea sistemului de sănătate reprezintă o prioritate majoră şi o politică de stat.

Se impune astfel o reformă legislativă şi structurală a sănătăţii, prin instituirea unui control efectiv al fondurilor publice repartizate dezvoltării sistemului de sănătate, în strânsă conexiune cu transparenţa şi dinamica parteneriatelor public-privat în asigurarea modernizării sistemului de sănătate, a spitalelor, a centrelor de recuperare, a serviciilor medicale, în ansamblul lor.

reforma efectivă a sistemului de sănătate din România, prin asigurarea unui pachet minim garantat de servicii medicale, prin implementarea modalităţii de coplată, va facilita accesul liber al populaţiei către sistemul de asistenţă primară, va conduce la revalorizarea pârghiilor de finanţare a spitalelor din România, dar şi la realizarea unui control consecvent cu privire la neefectuarea sau realizarea deficitară a serviciilor medicale, asigurându-se astfel creşterea calităţii asistenţei medicale, pentru contribuabilul român.

Reforma din sistemul de sănătate trebuie să rămână o prioritate majoră pentru coaliţia de guvernare, să fie sprijinită de întreaga clasă politică şi să fie susţinută de o societate civilă pregătită să-şi activeze resursele logistice, economice şi sociale pentru asigurarea modernizării efective a serviciilor medicale oferite contribuabilului român.

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Reorganizarea administrativă a româniei - reforma statului trebuie să continue"

Dacă luptăm cu adevărat pentru modernizarea României în cele mai diverse domenii ale vieţii sociale, reorganizarea administrativă a ţării trebuie să devină o prioritate pentru coaliţia de guvernare, dar şi pentru întreaga clasă politică, alături de o societate civilă care promovează politici publice viabile şi sustenabile pentru dezvoltarea efectivă a României.

Pledez în mod necondiţionat pentru o regionalizare transparentă şi echitabilă, în deplină conformitate cu nevoile de dezvoltare economică şi socială a unui stat european, care trebuie să se supună unor standarde noi de organizare specifice tuturor statelor europene evoluate din punct de vedere al organizării administrative.

Demersul regionalizării nu trebuie să fie considerat în primul rând un "proiect politizat", ci mai ales un obiectiv major al guvernării, pe deplin justificat într-o Românie în care procedurile birocratice sufocă administraţia publică locală, iar fondurile europene devin inaccesibile din cauza lipsei de comunicare instituţională dinspre centru spre teritoriu, astfel încât trebuie impusă urgent o masivă descentralizare a utilizării echitabile a banilor europeni. Prin efectul implementării regionalizării, regiunile de dezvoltare create vor fi învestite cu personalitate juridică, astfel încât se vor adresa în mod direct instituţiilor europene pentru a accesa fonduri structurale menite să le asigure dezvoltarea economică şi socială şi, astfel, menţinerea echilibrului macroeconomic este asigurată.

Demersul regionalizării trebuie să găsească un consens deplin la nivelul întregii clase politice româneşti, iar ca parte a forului legislativ al ţării, trebuie să susţinem consolidarea cadrului legislativ în materie, prin elaborarea şi adoptarea Legii reorganizării administrative, prin care bazele structurale şi juridice ale regionalizării să-şi revendice pe deplin legitimitatea.

Domnul Mircia Giurgiu:

"Derivă pe piaţa muncii clujene"

La Combinatul Mechel Câmpia Turzii sunt angajaţi aproape 2000 de oameni. Din păcate, în ultima perioadă majoritatea acestora sunt în şomaj tehnic, nefiind siguri că în viitorul apropiat situaţia societăţii se va redresa, drept pentru care autorităţile ar trebui să depună toate eforturile legale pentru a prezenta un punct de vedere oficial cu privire la această unitate economică, având în vedere faptul că municipiul Câmpia Turzii din judeţul Cluj este monoindustrial. În condiţiile în care în judeţul Cluj, la începutul anului 2011, au fost disponibilizate 150 de persoane de la fabrica de bere Ursus care şi-a mutat activitatea de producţie în alt judeţ, iar firma Nokia a plecat din România rămânând pe drumuri alţi 2000 de oameni, iar la Autostrada Transilvania, în cursul anului trecut, nu s-a lucrat deloc, pierzându-se alte peste 2000 de locuri de muncă, dacă şi la Câmpia Turzii se va închide această unitate de producţie, se va ivi o situaţie foarte grea.

În consecinţă, este imperios necesar să fie întreprinse toate diligenţele pentru a se găsi o soluţie constructivă care să ducă la continuarea activităţii Combinatului Mechel Câmpia Turzii şi păstrarea locurilor de muncă.

Doamna Manuela Mitrea:

"Cazinoul din Constanţa"

Cazinoul din Constanţa este una din primele clădiri ridicate în Constanţa şi cea mai impunătoare construcţie de pe litoral. Edificiul constănţean a fost terminat şi inaugurat în 1910, iar investiţia totală a fost de circa 1,3 milioane lei. Mulţi dintre turiştii care vin pe litoralul românesc vin special pentru a vedea această clădire care, din păcate, a început să îşi piardă din strălucire, clădirea începând să se macine din interior.

Din cauza faptului că autorităţile locale nu îşi permiteau renovarea acestei clădiri-simbol a Constanţei, în data de 24 august 2011, consilierii locali ai municipiului Constanţa au decis transferarea cazinoului din administrarea municipalităţii în cea a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru ca imobilul să fie reabilitat, iar apoi clădirea să fie din nou trecută în domeniul privat al administraţiei locale.

"Am preluat cazinoul din Constanţa pentru reabilitare" spunea, la momentul preluării cazinoului, ministrul Elena Udrea, bineînţeles certându-l pe primarul Constanţei, Radu Mazăre, că nu a accesat fonduri europene pentru renovarea cazinoului.

Astfel, la începutul anului 2012, Guvernul a aprobat începerea lucrărilor de consolidare şi restaurare a cazinoului din Constanţa, iar suma alocată depăşea 9 milioane euro. Finanţarea obiectivului de investiţii s-a anunţat, la acel moment, că se va face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie.

Însă, deşi ministrul Elena Udrea a promis constănţenilor că monumentul lor de suflet va fi restaurat în doi ani, odată cu plecarea acesteia de la minister, se pare că au plecat şi banii pentru reabilitarea cazinoului din Constanţa, deoarece Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a decis să reducă bugetul alocat lucrărilor de renovare a cazinoului cu 30%.

Astfel, mă întreb: oare va mai consolida şi reabilita Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Cazinoul din Constanţa, în situaţia în care, la nici două luni de la aprobarea începerii lucrărilor de consolidare şi alocarea sumei necesare, bugetul a fost redus cu 30%?

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

"România, salvează-te, aruncă PDL peste bord!"

Guvernarea PDL este o guvernare bazată pe demagogie, minciună şi dublu limbaj. Au dovedit acest lucru în fiecare zi, prin fiecare prevedere legislativă, prin fiecare cuvânt rostit în faţa oamenilor.

Fiecare zi este, din păcate, o nouă minciună rostită de pedelişti în stilul care i-a consacrat. Demagogia, minciuna şi limbajul dublu nu a fost niciodată mai prezent şi mai pregnant ca la acţiunea Organizaţiei Oamenilor de Afaceri PDL prin care cetăţenii sunt îndemnaţi să cumpere produse româneşti pentru că astfel vor crea noi locuri de muncă şi nu vor lăsa "economia să moară".

"Îndemnurile mobilizatoare" sunt lansate după ce Guvernul PDL a înecat şi ultima brumă de economie românească prin aşa-zisele măsuri de austeritate şi a concediat aproape un milion de oameni.

Această campanie a PDL care plânge pe umărul economiei româneşti este, evident, o nouă tentativă grosolană de manipulare şi care arată cât de disperat este acest partid care se dovedeşte a fi lipsit de orice viziune şi perspectivă economică şi acum, în ultimul ceas al guvernării lor, aruncă responsabilitatea falimentului economiei româneşti în spinarea oamenilor care nu cumpără produse "Made in Romania".

Eu, în comparaţie cu cei din PDL, vorbesc mereu cu oamenii, iar aceştia mi-au spus că s-au săturat de minciunile PDL şi că acest limbaj dublu pe care îl uzitează, din ce în ce mai des, nu-i mai poate păcăli.

Nu-i mai poate păcăli şi pentru că cele 7-8 Guverne Boc au închis zeci de mii de societăţi comerciale din cauza fiscalităţii excesive, a lipsei de predictibilitate, îndeosebi în zona financiară, a birocraţiei şi a impozitării excesive a forţei de muncă, a măririi TVA etc.

Un exemplu de fiscalitate excesivă este şi Hotărârea Guvernului nr.50/2012 prin care deţinătorii de antrepozite fiscale sunt obligaţi să majoreze capitalul social subscris al societăţii la 25.000 lei şi să depună o garanţie care să acopere riscul neplăţii accizelor pentru produsele purtătoare de astfel de taxe în valoare de 5.000 euro. Aplicarea hotărârii de guvern duce la scăderea numărului antrepozitelor fiscale din Vrancea cu 50%, iar cei mai afectaţi de acest act normativ vor fi micii producători de vin. Dacă în data de 1 ianuarie 2004 existau în judeţul Vrancea 236 de antrepozite fiscale, astăzi, după aplicarea Hotărârii Guvernului nr.50/2012 mai sunt doar 40.

în timpul actualei guvernări PDL s-au inventat impozite noi. Mă refer în special la impozitul minim, care a închis zeci de mii de societăţi comerciale mici. În schimb, salariile, sporurile, pensiile, precum şi indemnizaţiile copiilor s-au micşorat.

PDL a făcut toate aceste lucruri în paralel cu promisiuni de salvare a economiei. Adriean Videanu promitea 30.000 de noi locuri de muncă în economia reală şi alte 80.000 de locuri de muncă în 2012. Rezultatul îl vedem cu toţii, iar Institutul Naţional de Statistică ni-l confirmă: în ianuarie 2012 "numărul şomerilor BIM (în vârstă de 15-74 ani) estimat este de 714.000 persoane".

De aceea consider că nu greşesc atunci când afirm că PDL este un partid de mincinoşi, cu discurs dublu şi care cer neîncetat sacrificii de la cetăţeni pentru a "salva economia" ţării.

Le reamintesc celor din PDL că ei sunt cei care sunt plătiţi din bani publici să guverneze corect această ţară pe care ei au pus-o pe chituci.

Guvernul PDL a lăsat economia să moară, a îngropat-o, iar acum îi cheamă pe români să o resusciteze fiindcă s-au prins şi ei că sunt incompetenţi şi nu ştiu decât să distrugă ţara ca să prospere ei.

Guvernul PDL este cel care trebuie să ofere soluţii viabile pentru relansarea economică şi cei care au promis locuri de muncă.

Minciuna, demagogia şi limbajul dublu practicat de PDL trebuie sa înceteze. România este a românilor, iar Guvernul PDL trebuie să îşi dea demisia, acum, când a realizat că nu e în stare nici măcar să salveze puţinele locuri de muncă din România.

În ceea ce priveşte mesajele adresate românilor, cred că cel care se impune astăzi este următorul: "România, salvează-te, aruncă PDL peste bord!"

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Locuinţe pentru tinerii din România"

Preocupaţi să privim spre trecut spre a ne descoperi unii altora vinovăţii reale ori doar imaginare, "cu impact la public", apăsaţi de calamităţile naturale ale prezentului, care, iată, nici în continuare nu ne iartă, ba chiar privind şi sper viitor, însă dincolo de graniţele noastre şi dincolo de 2012, aproape că nu mai avem răgaz şi prevedere să trăim bine - ca să-l citez pe preşedintele Băsescu - în prezentul şi viitorul imediat, aici, în România.

Dumneavoastră vă mai amintiţi campania electorală în urma căreia ne-am dobândit statutul de deputat? Eu îmi amintesc perfect că aproape nu a existat program politic, ofertă electorală, emisiune, spot, banner, afiş sau fluturaş electoral în care să nu se regăsească promisiunea rezolvării problemei locuinţelor pentru tineri.

Motivul era simplu: exista criza reală a locuinţelor, care nu a putut fi integral rezolvată, preţul acestora creştea de la o zi la alta, iar votul tinerilor era dorit de toate partidele.

Imediat după alegeri însă Guvernul s-a grăbit să trimită în derizoriu această problemă, inclusiv prin desfiinţarea oportunităţilor oferite de ANL, lăsând loc liber unei aşa-zise concurenţe a pieţei libere, în condiţiile în care, aşa cum ştiţi, preţurile terenurilor şi cele ale caselor au explodat.

Nu ştiu care sunt dorinţele cetăţenilor care vin la dumneavoastră în audienţă, dar ştiu că mie îmi este ruşine să nu pot măcar să le ofer o speranţă celor peste 50% care îmi bat la uşă, rugându-mă să îi ajut să obţină o casă. Guvernul s-a văzut validat, noi ne-am văzut deputaţi, dar criza locuinţelor se acutizează pe zi ce trece.

Mă întreb şi, mai ales, vă întreb, stimaţi colegi: peste patru ani sau poate mai devreme chiar, cum vă veţi putea uita în ochii alegătorilor dumneavoastră?

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Cetăţenii responsabili ai României"

Din patru în patru ani, cetăţenii responsabili ai României fac gestul, aparent simplu, de a ştampila un buletin de vot. În realitate, acest gest înseamnă mult mai mult. Este un cec în alb pe care aceştia ni l-au oferit cu speranţă, dar şi cu credinţa că le vom reprezenta din ce în ce mai bine interesele.

Din păcate, sistemul puterii, văzut din afara lui, pare unitar. Neavizaţii nu au foarte clar în minte care sunt atribuţiile Parlamentului, care ale Preşedinţiei, care ale justiţiei, care ale Guvernului...

Starea aceasta de confuzie este încă şi mai adâncită de declaraţii contradictorii venite de pe aceleaşi paliere ale sistemului sau de pe paliere diferite.

Avem, astfel, iată, un preşedinte-jucător, care adoră într-atât crizele încât e în stare să le şi creeze, un premier indubitabil, avem anticipate fără de care nu se poate şi anticipate care constituie o prioritate, avem putere, dar fără putere... Şi atunci ce să mai înţeleagă bietul român, care de vreo 5 ani se doreşte în Europa, dar care, dintre toate binefacerile "europenizării" n-a apucat să vadă decât creşterea preţurilor şi şomajul?

Din nefericire, şi noi facem parte din acest "sistem", în care românii nu numai că nu mai au încredere, dar pe care încep să îl şi dispreţuiască.

Poate că acum nu simţim acut efectele acestei stări de lucruri, dar, dacă nu vom face ceva pentru ca ele să se schimbe, tare mă tem că la viitoarele alegeri, anticipate sau la termen, electoratul ne va taxa pe toţi, în primul rând prin absenţa la urne.

Dacă vrem în mod real o Românie europeană, haideţi să avem mai întâi o Românie normală şi morală: una în care să nu crească preţul benzinei de trei ori într-o săptămână, ca apoi să scadă doar pentru că s-a încruntat preşedintele, una în care orice autostradă, şi în special cea care ne leagă de Europa, este extrem de importantă.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Situaţia pensionarilor din România"

Disputele sterile din ultimii ani dintre guvernanţi au ocupat în totalitate spaţiul public, ignorându-se problemele de fond din societatea românească. Una dintre aceste probleme, încă nerezolvată, este şi cea a situaţiei pensionarilor, persoane care - după o muncă de aproape o viaţă - se simt total marginalizate şi ignorate de stat.

Discut foarte des cu persoane de vârsta a treia, fie în cadrul programului de audienţe, fie atunci când mă deplasez în teritoriu şi, de fiecare dată, mi se spune că au ajuns la limita suportabilităţii, că trăiesc în condiţii inumane, că din pensia pe care o primesc nu reuşesc să-şi acopere nici cheltuielile curente, nu mai vorbesc să-şi permită să meargă la tratament sau să călătorească în scop recreativ.

Solidaritatea este o valoare fundamentală a social-democraţiei şi a mersului corect al lucrurilor într-o societate care respectă drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Tocmai de aceea, vă solicit, doamnelor şi domnilor guvernanţi, să luaţi măsuri urgente, astfel încât situaţia pensionarilor să se îmbunătăţească corespunzător, pentru că doresc şi eu, ca român, să văd pensionari relaxaţi, veseli, dornici să trăiască în continuare viaţa şi să ofere, în baza experienţei lor, sfaturi utile tinerei generaţii.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Suspendarea Preşedintelui României"

Dincolo de toate speculaţiile care se fac vizavi de propunerea de suspendare a Preşedintelui României, Traian Băsescu, motivul real pentru care Partidul Social Democrat a venit cu această propunere îl constituie faptul că în România trebuie să se pună capăt crizei generate de preşedinte şi trebuie să domnească legea. Suspendarea preşedintelui Traian Băsescu trebuie să fie o lecţie de democraţie pentru orice cetăţean al României, indiferent de funcţia pe care o ocupă. În democraţie, Constituţia şi legile ţării trebuie respectate, inclusiv de cei care deţin funcţii importante în stat, pentru că altminteri ne îndreptăm spre dictatură. Iar Preşedintele Traian Băsescu a dorit să conducă ţara ca pe propriul său vas şi să dea peste bord cu oricine care nu i se supune, sfidând Constituţia şi legile ţării. Asta se întâmplă în momentul de faţă în România anului 2012, ţară membră a Uniunii Europene.

Partidul Social Democrat a solicitat suspendarea din funcţia de Preşedinte al României a domnului Traian Băsescu pentru că prin comportamentul său dictatorial pune în primejdie buna funcţionare a statului. După doi ani de exercitare a mandatului a demonstrat că nu se poate încadra în parametrii constituţionali ai funcţiei de şef de stat. Preşedintele Băsescu a confundat funcţia de preşedinte al României cu cea de căpitan de vas, unde în momentul în care nu îi convenea ceva făcea ce îl tăia capul, considerând că nu trebuie să dea socoteală nimănui. La fel s-a comportat şi în calitate de Preşedinte al României - a sfidat Constituţia şi a provocat constant crize în raporturile cu principalele autorităţi publice cărora le-a încălcat şi nesocotit competenţele, le-a denigrat activitatea, le-a discreditat autoritatea şi credibilitatea şi a întreţinut o permanentă atmosferă de instabilitate şi conflict.

Constituţia îl obligă pe preşedintele ţării să exercite funcţia de mediere între puterile statului, între stat şi societate, numai că se pare că aceste obligaţii au fost facultative pentru Traian Băsescu, care, pe lângă faptul că a creat tensiuni între instituţiile statului, a reuşit şi "performanţa" de a aţâţa societatea civilă împotriva autorităţilor publice prin declaraţiile defăimătoare şi calificativele, de multe ori jignitoare, la adresa unor instituţii sau oameni.

Traian Băsescu trebuie să fie suspendat din funcţia de Preşedinte al României, pentru că numai aşa vom înţelege că în democraţie avem nu doar drepturi, ci şi obligaţii.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Rolul esenţial al Parlamentului României"

Un parlamentar vorbeşte în numele a zeci de mii de oameni. Nu este o figură de stil, ci însăşi esenţa unei democraţii.

Atunci când actuala putere recurge la toate mijloacele pentru a reduce la tăcere Parlamentul României, ea nu face decât să bage pumnul în gură fiecărui alegător care-şi vrea reprezentate interesele în forul legislativ.

De opt ani, Parlamentului i s-a furat rolul său esenţial, acela de cea mai înaltă tribună de dezbateri. Un Parlament trebuie, în primul rând, să producă legi, nu numai să accepte să voteze proiectele legislative ale guvernanţilor. În absenţa discuţiilor pe marginea celor mai importante proiecte legislative, ne putem trezi în postura de a promova legi strâmbe, care să vină în contradicţie flagrantă cu interesele populaţiei.

Un parlamentar ştie sau ar trebui să ştie care sunt problemele întâmpinate de oamenii din circumscripţia din care provine. Drept urmare, el poate propune anumite soluţii menite a rezolva respectivele probleme. În schimb, de cele mai multe ori, un guvern acţionează doar în direcţia unei ideologii politice, funcţie de circumstanţe sau - cel mai grav - în numele unor grupuri de interese. Aşa se face că multe proiecte legislative nu au nimic de-a face cu dorinţa de mai bine a populaţiei.

Nu este deloc o întâmplare că trăim o criză a medicamentelor, o criză a învăţământului sau o criză a veniturilor bugetare. Toate aceste recesiuni au la bază tocmai legile strâmbe propuse de Executiv şi votate cu inconştienţă de parlamentarii puterii.

Noi, ceilalţi deputaţi şi senatori, trebuie să refuzăm în continuare să devenim maşina de vot a guvernanţilor.

Domnul Petre Petrescu:

"Prefect apolitic trimite mărţişoare electorale"

Nicolae Giugea, prefectul judeţului Dolj şi candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean Dolj din partea PDL, a trimis în tot judeţul Dolj felicitări cu ocazia zilei de 8 martie. Acele felicitări sunt semnate de Nicolae Giugea, în calitate de prefect sau candidat la preşedinţia Consiliului Judeţean Dolj, alături de consilieri judeţeni PDL, bineînţeles, nelipsind sigla Partidului Democrat Liberal.

Din momentul în care Nicolae Giugea a fost anunţat candidat la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj de către preşedintele PDL Dolj, Radu Berceanu, domnul prefect trebuia să îşi semneze demisia sau să fie demis.

Conform art. 17 al Legii nr. 340/2004, republicată în 2008, privind depolitizarea administraţiei româneşti, "prefectul şi subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizaţii căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, potrivit legii, sub sancţiunea destituirii lor din funcţia publică". Nicolae Giugea, din momentul în care a fost desemnat candidat din partea PDL la preşedinţia Consiliului Judeţean Dolj, nu mai poate respecta nici principiile art. 5 din Legea nr. 340/2004, republicată: "Activitatea prefectului se întemeiază pe principiile: a) legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii; b) transparenţei şi liberului acces la informaţiile de interes public; c) eficienţei; d) responsabilităţii; e) profesionalizării; f) orientării către cetăţean".

Tot la nerespectarea Legii nr.340/2004, republicată, intră şi asocierea cu cei doi consilieri judeţeni PDL Ileana Şerban şi Ştefan Bucur Stoica, ambii declaraţi incompatibili de Agenţia Naţională de Integritate, alături de care semnează felicitările oferite femeilor din judeţ. Conform art.4 alin.(1) din această lege, "prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale" şi este "garantul respectării legii şi a ordinii publice la nivel local".

Colegii mei de partid au cerut în mai multe rânduri domnului prim-ministru să îl demită pe Nicolae Giugea din funcţia de prefect al judeţului Dolj, pe motiv că acesta nu poate fi apolitic, fiind desemnat candidat la o funcţie politică şi semnând materiale electorale alături de membrii marcanţi ai PDL Dolj.

Pe această cale solicit domnului Mihai-Răzvan Ungureanu, prim-ministru al României, să ia măsurile ce se impun în acest caz pentru a se intra în legalitate.

Domnul Cezar-Florin Preda:

"Opoziţia trebuie să participe la lucrările plenului pentru a da românilor un Parlament unicameral cu 300 de parlamentari"

Prin prezenta declaraţie politică chem opoziţia să facem ceea ce am spus românilor că facem în 2009: un Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la 300. Parlamentarii opoziţiei au obligaţia de a veni la lucrările Parlamentului pentru a modifica sistemul legislativ şi Constituţia României. Este un angajament al parlamentarilor faţă de cetăţeni şi trebuie să ducem acest proiect la capăt, până la terminarea mandatului nostru.

Fac în acest sens un apel la parlamentarii din opoziţie să se prezinte la lucrările Parlamentului în comisii şi în plen, să nu mai blocheze activitatea parlamentară. România are nevoie în acest moment de adoptarea urgentă a unor legi de o deosebită importanţă cum ar fi cele în domeniul sănătăţii, al reorganizării administrativ-teritoriale.

E uşor să-ţi strângi jucăriile şi să pleci acasă, dar nu poţi face asta când eşti parlamentar, când ai în spate încrederea atâtor români care te-au votat şi care acum aşteaptă de la noi soluţii pentru a corecta ce nu funcţionează. Dar probabil că e greu să înţelegi asta când ajungi în Parlament de pe locul doi sau trei în alegeri.

Închei prin a întări mesajul meu către parlamentarii opoziţiei, acela de a veni la lucru pentru că românii au votat pentru un Parlament unicameral cu 300 de membri şi tot cetăţenii au votat parlamentarii opoziţiei şi pentru a face această modificare în Constituţia României pe care ei, românii, o doresc.

Domnul Vasile-Silviu Prigoană:

"Despre negociere"

Observam zilele trecute că politicienii români au intrat deplin în perioada negocierilor. Asemenea dansurilor nupţiale prezente la anumite specii de vieţuitoare, limuzinele străbat oraşul în căutarea acelor locuri tainice care să permită discreţia momentului. În spaţiul nostru mioritic, în acest moment, se poate negocia - unii spun politic - orice. Este evident că pe oriunde în lume întâlnim practicată arta negocierii şi că există o zonă specială rezervată negocierilor politice. În acel spaţiu se pot negocia coaliţii, guverne, proiecte de lege, strategii de dezvoltare, de ieşire din criză şi altele asemenea.

La noi, negocierea se referă preponderent la poziţii, funcţii, bani, autostrăzi prin faţa casei, spaţii de locuit pentru rude, viitor pentru nepoţi, locuri în penitenciare sau în afara lor. Statistic, suntem ţara cu cei mai mulţi preşedinţi pe cap de locuitor (de asociaţie, de scară de bloc, de partid, de filială de partid, de colegiu, de ...) şi, de curând, cu cei mai mulţi negociatori. Avem negociatori simpli, negociatori străini, negociatori şefi, negociatori mari şi negociatori mici... Aici, de la partide politice la grupuri politice şi indivizi, toţi negociază.

Unii negociază să rămână în interiorul jocului politic, alţii negociază să nu rămână în afara lui, unii nu mai ştiu de când negociază, alţii au uitat de ce negociază. Dar, cu toate acestea, se negociază..., se negociază ritmic, se negociază masiv, se negociază lent sau fulgerător, se negociază la ceasuri de taină sau în public, în ţară sau în afara ei.

Scopul scuză mijloacele, ar spune unii, moralitatea în politică este de mult abandonată, ar spune alţii. În consecinţă, tot ce se poate trebuie să fie negociat, tot ce se poate trebuie să fie scos la tarabă.

Acest tip de negociere este, în fapt, o expunere pentru vânzare a încrederii cu care cetăţeanul ne-a mandatat pentru a-i reprezenta interesele. Cu fiecare dintre aceste momente ale negocierilor, care nu pot fi numite politice, rămâne nerezolvată o mare necunoscută - transparenţa. Cetăţeanul ar trebui să ştie ce se petrece cu mandatul încredinţat, pentru ce plăteşte existenţa clasei politice şi de ce nu se respectă contractul din care el iese de fiecare dată păgubit.

Până la urmă nu cred că mai interesează atât de mult pe nimeni cine este persoana beneficiară a unui aranjament politic şi în ce grad de apropiere se află ea cu mai marii zilei, dar în mod cert interesează pe toată lumea care argumente au contat, dacă soluţia este politică sau tehnică şi în special interesează care este motivarea deciziei unei numiri în funcţii publice.

Domnul Marius Rogin:

"ACTA în atenţia Parlamentului European"

Mai multe state, printre care şi Germania, au decis să nu ratifice pentru moment tratatul ACTA. Comisia Europeană a solicitat Curţii Europene de Justiţie să se pronunţe dacă, din punct de vedere juridic, conţinutul ACTA încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale ale UE. Tratatul a intrat acum şi în atenţia Parlamentului European.

Tratatul, pe marginea căruia s-au purtat negocieri timp de trei ani, poate intra în vigoare numai în urma ratificării de către toate cele 27 de state membre şi cu acordul Parlamentului European. În momentul de faţă, guvernele naţionale par să fi pasat Bruxelles-ului responsabilitatea acestei decizii.

În Comisia pentru Comerţ Internaţional a Parlamentului European are loc, pentru prima oară, o dezbatere publică pe tema ACTA. În urma discuţiilor şi audierii mai multor specialişti în comisii, adunarea plenară a PE îşi va da sau nu acordul asupra tratatului.

Iniţial, ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) a beneficiat de sprijin masiv. În luna ianuarie, europenii au aflat că guvernele care îi reprezintă au semnat la Tokyo, în secret, un tratat internaţional care sub masca acţiunilor împotriva produselor contrafăcute şi a pirateriei digitale ar aduce, de fapt, atingeri libertăţilor individuale.

De controversatul tratat ar urma să profite cu precădere statele industrializate, puternic afectate de piraterie şi lezarea drepturilor de proprietate intelectuală. Conform Comisiei Europene, pagubele produse prin comercializarea de produse digitale contrafăcute, în Europa, se ridică anual la circa opt miliarde de euro.

În privinţa stabilirii unui cadru legal pentru combaterea pirateriei şi protejarea proprietăţii intelectuale sunt de acord toate părţile. Controversate sunt măsurile propuse pentru atingerea acestor obiective, pe care societatea civilă le consideră specifice unui sistem totalitar. Este vorba despre monitorizarea activităţilor online şi a telefoanelor mobile ale tuturor utilizatorilor de internet.

O altă problemă ar fi faptul că la negocierile privind formularea tratatului nu au luat parte toate statele semnatare, lucru care încalcă regulile unei comunităţi internaţionale.

Chiar dacă nu ştie ce se va întâmpla pe mai departe cu tratatul care a scos în stradă zeci de mii de europeni, nu toată lumea îl critică. Nu se ştie când şi dacă ACTA va intra în vigoare în Europa. Chiar dacă, între timp, anumite prevederi considerate aberante au fost eliminate din textul documentului, tratatul ridică în continuare numeroase semne de întrebare. Comisia Europeană va aştepta hotărârea Curţii Europene de Justiţie, iar Parlamentul European nu are un termen-limită pentru a se pronunţa în privinţa proiectului.

Domnul Valentin Rusu:

"Prea multe victime determinate de accidentele de muncă"

Parcă a devenit deja un destin implacabil ca în fiecare zi să urmărim în presa din ţară noi şi noi accidente de muncă, soldate cu victime umane, unele mutilate pentru tot restul vieţii lor.

De multe ori, astfel de situaţii nefericite survin ca urmare a nerespectării condiţiilor minime de securitate la locul de muncă, prin neutilizarea corespunzătoare a echipamentelor de protecţie sau a procedurilor specifice.

Maluri de pământ căzute peste muncitori necalificaţi sau angajaţi la negru, şoferi suprasolicitaţi, asistente sau medici depăşiţi de sarcini, constructori căzuţi de pe schele, maşini sau chiar şi utilaje supralicitate în potenţialul lor de exploatare.

În acest din ultimă caz, nu pot să nu amintesc incidentul survenit săptămâna care tocmai a trecut la Combinatul siderurgic din Oţelu Roşu, unde unul dintre echipamente tehnice a explodat, provocând pagube materiale majore. Din fericire, Dumnezeu ne-a ajutat să nu vorbim despre victime umane. Rămân însă pagubele materiale semnificative şi influenţele pe care un astfel de incident le are asupra diferitelor industrii conexe.

Ştiu foarte bine că economia României nu se bucură de o situaţie formidabilă în prezent. Mai ştiu, de asemenea, că mulţi români îşi riscă zilnic viaţa în speranţa câştigării existenţei de zi cu zi. Mai ştiu însă că pierderea vieţii sau mutilarea unui lucrător nu reprezintă în nici un caz soluţia pentru muncitor şi familia sa şi nici pentru societatea românească.

Soluţia faţă de o astfel de problemă nu este nicidecum simplă, însă progrese se pot face dacă dorim să răspundem problemelor din societatea noastră. În primul rând, o mai mare responsabilitate din partea inspectoratelor teritoriale de muncă, din perspectiva verificării şi constatării respectării normelor de securitate în muncă.

Apoi, unul dintre obiectivele guvernului pe care îl sprijin, obiectiv care face parte şi din programul de guvernare, trebuie urmărit cu reală consecvenţă: crearea de locuri de muncă.

Simpla sintagmă "locuri de muncă" nu este însă şi suficientă. Aceste noi locuri de muncă trebuie bazate pe salarii juste, pe contracte individuale de muncă oficializate şi pe condiţii sigure şi umane pentru lucrători. Numai aşa putem evita pe viitor tragedii şi victime umane.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

"Cam aşa arată eficienţa actualei guvernări: mii de şomeri şi patru locuri de muncă"

Săptămâna trecută, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Dolj a avut patru locuri de muncă în oferta locurilor de muncă vacante la nivelul judeţului. Repet: patru locuri de muncă. O cifră incredibilă pentru unul din cele mai mari judeţe ale ţării, unde rata şomajului se află în jurul cifrei de 9 la sută.

Proporţia dezastruoasă se păstrează oarecum şi la nivel naţional. Numărul locurilor de muncă vacante într-o ţară cu 19 milioane de locuitori a fost, tot săptămâna trecută, de 7.400, dintre care doar 500 erau destinate absolvenţilor de studii superioare.

Cum putem să vorbim despre dezvoltare economică şi o reală ieşire din criză într-o ţară în care Guvernul nu este capabil să stimuleze mediul economic astfel încât acesta să poată genera locuri de muncă? În loc să se preocupe de jocuri de-a "uite sălile de sport, nu sunt sălile de sport" sau de-a "astăzi câţi bani mai îndreptăm spre primăriile PDL", Guvernul ar trebui să se gândească la măsuri reale şi viabile de stimulare a economiei, de încurajare şi dezmorţire a mediului privat, astfel încât românii să aibă locuri de muncă şi să nu ajungă, de exemplu, în situaţia ca mii de şomeri să concureze pentru patru locuri vacante într-un judeţ.

Lăudându-li-se tinereţea şi studiile scumpe în străinătate, poate populaţia s-ar fi aşteptat de la noii miniştri să nu se transforme în discipoli ai Elenei Udrea, preluându-i principalele preocupări. Deşi mi-e totuşi greu să cred că ar fi existat astfel de aşteptări. Iar dacă ele au existat, în mod evident au dispărut după cele câteva săptămâni de guvernare.

Tot auzim în aceste zile cum readucerea salariilor bugetarilor la nivelul de acum trei ani, undeva în viitor, la o dată incertă, este propovăduită ca o mare victorie a politicilor PDL-iste anticriză şi nu ca un lucru ce revine la normal. Realitatea este însă că mediul economic este îngheţat, iniţiativa privată a rămas anihilată după primele măsuri anticriză luate de guvern, şi unul dintre cele mai mari judeţe ale ţării oferă în martie 2012 patru locuri de muncă zecilor de mii de şomeri.

Domnul Angel Tîlvăr:

"Efectul guvernării PDL"

La mijlocul anului trecut, şeful Misiunii FMI, Jeffrey Franks, a afirmat că sistemul sanitar din România este "o maşină veche, poluantă, care consumă 30 de litri la suta de kilometri, iar Guvernul îi bagă în rezervor numai 25 de litri (...) Maşina veche mai are o problemă - pierderile de carburant. Stopaţi pierderile ca maşina să funcţioneze până la sfârşitul anului, iar din 2012 va trebui neapărat o maşina nouă", a mai spus Franks, referindu-se la problemele sistemului sanitar din România.

Nimic mai adevărat! Dar cine a defectat această "maşină"? Cine a făcut-o neperformantă? Cine a încurajat consumul şi cine a îndemnat medicii să plece peste hotare?

Da, sistemul sanitar românesc este neperformant!

În primul rând, statul român cheltuieşte cu un student la medicină aproximativ 7.000 de lei pe an. Pentru un rezident, statul alocă anual aproximativ 15.000, la care se adaugă salariul pe care i-l plăteşte acestuia lunar. Dacă înmulţim toate aceste cheltuieli cu numărul de medici care au părăsit ţara pentru a lucra în alte spitale din Europa, pierderile statului român ajung undeva la câteva zeci de milioane de euro.

Iar medicii continuă să plece. Conform colegiilor medicilor, doar anul trecut 2.841 de medici au solicitat certificate profesionale pentru a putea pleca să lucreze în străinătate, ridicând la 11.000 numărul total al medicilor care au părăsit sistemul sanitar românesc de la aderarea la UE.

Motivaţia principală este salariul. Însuşi şeful Colegiului Medicilor din România a explicat acest exod afirmând că dacă în ţară un doctor român câştigă cu 1.500 de pacienţi doar 2.300 de lei, în Marea Britanie acelaşi medic poate ajunge la un salariu între 5.000 şi 7.000 de lire.

În timp ce medicii români, pregătiţi pe banii statului român, continuă să părăsească ţara, Guvernul PDL nu face absolut nimic să oprească acest exod. Este vorba de nepăsare sau doar de o incapacitate de a soluţiona această problemă? Pentru că devine o problemă gravă, stimaţi colegi, deoarece, deşi în România am avea nevoie de 1.500 de anestezişti şi avem doar 684, anul trecut au mai plecat 123 de anestezişti.

Şi aceasta nu este singura problemă a sistemului sanitar, însă dacă Guvernul nu va lua măsuri de stimulare a medicilor pentru ca aceştia să rămână în ţară, riscăm să ajungem să trăim şi să ne tratăm ca în Evul Mediu, iar accesul la serviciile medicale să fie doar pentru un număr restrâns de oameni, cei care îşi vor permite să plece în străinătate după medici pentru a beneficia de tratament.

Lipsa acută a personalului medical perturbă activitatea medicală şi pune în pericol siguranţa pacienţilor şi a medicilor, care sunt astfel nevoiţi să lucreze până la epuizare. Românii au dreptul la servicii medicale de calitate care trebuie garantate de statul român, în speţă de Guvern! Dar în aceste condiţii, este evident că drepturile românilor sunt încălcate în mod flagrant de PDL, prin nepăsare.

Acesta este, stimaţi colegi, unul dintre cele mai grave efecte ale guvernării PDL.

Domnul Eugen Constantin Uricec:

"Turismul românesc depinde de străini"

Unul dintre domeniile care pot aduce o contribuţie substanţială la creşterea produsului intern brut al României este incontestabil cel al serviciilor din turism. Prin poziţionarea sa geografică şi prin bogăţia resurselor turistice, România poate fi, fără doar şi poate, o ţară care să facă turism 365 de zile pe an. Când spun asta mă refer la turismul ecumenic din Nordul Moldovei, la turismul montan de-a lungul întregului lanţ al Carpaţilor, la turismul din Deltă sau de pe litoral şi chiar la agroturism.

Cu toate că aceste resurse inestimabile există şi ele sunt extrem de bine apreciate de către noi toţi, situaţia financiară a familiilor de români nu le permite acestora, deşi şi-ar dori, să-şi petreacă o parte din timpul anului la odihnă sau tratament.

Când spun acest lucru, mă bazez pe cifrele ultimului eurobarometru, care ne spune că 6 din 10 români nu cunosc noţiunea de vacanţă prin turism, ci doar concediu sau vacanţă petrecută acasă sau la rude.

Nu putem să nu remarcăm o diferenţă uluitoare între ponderea cetăţenilor români care îşi permit o vacanţă, de sub 40%, şi media europeană care se apropie de 80%. Nu vreau să fac comparaţie decât cu media europeană, pentru că dacă aş compara cu state dezvoltate precum Italia, Germania sau Franţa, diferenţa este şi mai mare. În aceste state, vacanţele sunt o constantă a vieţii, în vreme ce pentru familiile de români au devenit evenimente speciale în viaţă.

Mai mult, din puţinii români care îşi permit o vacanţă în decursul unui an, mulţi dintre ei au început să se reorienteze către turismul extern. Este şi lesne de înţeles o astfel de opţiune. O vacanţă în străinătate costă mai puţin, iar serviciile de care beneficiază turistul sunt mult superioare.

Alpii nu sunt mai frumoşi decât Carpaţii, ci dimpotrivă! Marea Neagră nu-i mai prejos decât alte staţiuni europene, iar Delta nu are element de comparaţie!

Problemele care au generat slaba dezvoltare şi inatractivitatea turismului românesc sunt multiple şi nu pot fi rezumate superficial la o cauză sau alta. Ele pot începe de la slaba infrastructură de transport, lipsa infrastructurii turistice specifice, lipsa investiţiilor străine directe, aşa cum de pildă s-a întâmplat în Bulgaria, Turcia sau Grecia.

În condiţiile în care românii nu pot susţine o cerere superioară pentru pachetele turistice interne, iar concurenţa slabă din serviciile turistice interne nu creează atractivitate prin preţ şi calitate, soluţiile rămân legate doar de posibile măsuri care să impulsioneze fluxul de turişti străini.

În ultimii doi ani de zile, Guvernul României a susţinut cu cea mai mare putere din ultimii douăzeci de ani măsuri destinate a impulsiona turismul.

Cu toate acestea, investiţiile publice în domeniul turismului trebuie susţinute şi în viitor şi trebuie completate cu politici economice ferme, care să aibă ca rezultat stimularea capitalurilor străine de a înfiinţa şi dezvolta structuri destinate activităţilor turistice.

România se află, la acest moment, asemenea multor state europene, la un moment important de răscruce, în care trebuie să decidă pe termen lung priorităţile şi direcţiile de competitivitate viitoare. În acest sens, turismul, alături de sectorul agricol sau domeniul IT&C se conturează ca unul dintre domeniile în care România poate concura pe pieţele internaţionale.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

"Despre umilinţă"

Când preşedintele României spune că funcţia de preşedinte a fost cea mai mare umilinţă a vieţii sale, lucrurile trebuie lămurite urgent, pentru că funcţia de preşedinte este o onoare şi o uriaşă responsabilitate, dar nu poate fi umilitoare pentru nimeni. Umilinţa are şi o semnificaţie mai profundă, de smerenie, bunătate, blândeţe, răbdare, ascultare, dar nu la acest fel de umilinţă s-a referit Traian Băsescu.

Actualul preşedinte nu are insomnii de grija poporului, nu se frământă pentru că milioane de români se zbat în sărăcie, ci pentru că se simte umilit de jignirile pe care le-ar fi primit de dimineaţa până seara.

Trecând peste spectacolul ieftin din care au lipsit doar lacrimile de rigoare, preşedintele în funcţie, Traian Băsescu, cerşeşte mila poporului care a suportat un şir lung de umilinţe.

Preşedintele Băsescu a atacat, a umilit şi a dispreţuit pe toată lumea, de la pensionari la profesori şi medici, de la persoane cu dizabilităţi la şomeri şi bugetarii "graşi" care stau în spatele statului slab.

Preşedintele Băsescu a atacat şi a dispreţuit constant Parlamentul României, care reprezintă voinţa poporului român. Traian Băsescu i-a jignit pe liderii opoziţiei, pe regele Mihai, pe doctorul Raed Arafat, pe elevii şi profesorii şcolii româneşti care ar "produce tâmpiţi", pe medicii care nu pleacă din ţară, pe bolnavii care au nevoie de spitale şi medicamente. Umiliţi şi dispreţuiţi au fost jurnaliştii, "alintaţi" cu apelative precum "ţigancă împuţită", "găozar", "tonomate" şi alte asemenea.

Preşedintele Băsescu i-a umilit pe români când a închis şcoli şi spitale, când şi-a promovat clientela politică, când a susţinut în funcţii nişte semianalfabeţi, când a ignorat voinţa electoratului şi mai ales când nu a fost preşedintele tuturor românilor, aşa cum ar fi trebuit să fie.

Românii au fost cu adevărat dispreţuiţi, nedreptăţiţi şi umiliţi de actuala putere, în frunte cu Traian Băsescu, prin măsurile şi politicile adoptate, prin sfidarea şi indiferenţa afişate faţă de problemele grave ale oamenilor. Suferinţele şi umilinţele sunt trăite zi de zi de milioane de români, pentru că statul condus de Traian Băsescu şi de PDL nu are grijă de cetăţenii săi.

Este limpede că Traian Băsescu nu a înţeles nimic din ceea ce înseamnă responsabilitatea unui preşedinte de ţară, deşi ocupă această funcţie de atâţia ani.

Îi transmit pe această cale preşedintelui Băsescu rugămintea de a pune capăt umilinţelor, prin demisie. Preşedinţii demisionează, nu abdică.

Domnul Aledin Amet:

"Un suflet, o conştiinţă, un exemplu - In memoriam liliana lazia"

Este foarte greu să scrii la timpul trecut despre oameni, în mod deosebit, despre oameni remarcabili, pe care, având şansă, i-ai întâlnit într-o anumită perioadă a vremelnicelor noastre vieţi. Este foarte greu, în primul rând datorită amintirilor încă pregnante, pe care, cu atâta trudă, le adunăm. Spuneam cândva că nu moartea mă sperie, ci faptul că, nu-i aşa?, cândva vor pieri aceste amintiri.

Liliana Lazia... Un nume lin, un om delicat, un om dedicat. Dedicat familiei, dedicat profesiei. Poate excesiv de dedicat profesiei. Am slujit, la rândul meu, cartea aşa cum merită să fie slujită. Biblioteca Judeţeană Constanţa, devenită în ultimii ani Biblioteca Judeţeană "I.N. Roman" Constanţa, a reprezentat fără îndoială în mod deosebit, pentru Liliana Lazia, doctor în filologie şi doctor în respectul faţă de semeni, cetatea gândurilor semeţe, gânduri şi fapte ale unui profesionist, pentru care, din păcate, timpul s-a oprit brusc, prea brusc.

Eram angajat doar de câteva luni, când, într-o manifestare a bibliotecarilor, directorul Liliana Lazia, omul Liliana Lazia a rostit, referindu-se la persoana mea, câteva cuvinte de apreciere. Acele cuvinte, tânăr fiind, au însemnat foarte mult, cum înseamnă cu siguranţă pentru oricine când are nevoie de sprijin.

Destinul a făcut ca relaţia de colaborare să continue, chiar dacă, după anul 2004, mi-am desfăşurat într-o altă instituţie activitatea. A fost, din fericire, o activitate dedicată tot culturii, ceea ce a însemnat că au existat permanent proiecte comune. Veneam periodic în biroul regretatei Liliana Lazia, discutam şi constatam cu amărăciune că s-a înăsprit viaţa bibliotecarului, gândind împreună amendamente la legile specifice profesiei noastre. Veneam periodic în biroul regretatei Liliana Lazia şi o găseam preocupată de multe, foarte multe probleme, ale oamenilor instituţiei, ale oamenilor, pur şi simplu.

Prea multe frământări pentru o persoană sensibilă... Mult prea teribili ultimii ani... Ultimii ani, ultimul an, trecut, prezent, de multe ori, noţiuni dureroase.

Să-i fie somnul lin, precum lină i-a fost trecerea, precum lin i-a fost şi îi este numele...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

"Soluţionarea priorităţilor reale ale comunităţilor"

Recent, primul-ministru a decis - exprimându-se public în acest sens - reducerea unor cheltuieli publice, considerate neprioritare, în special de la ministerul Dezvoltării Regionale, rezultând cu evidenţă necesitatea utilizării fondurilor respective pentru soluţionarea unor probleme reale ale comunităţilor şi cetăţenilor acestora.

Fără a căuta să interpretez politic această măsură, consider că ar fi o bună modalitate prin care s-ar mai putea remedia, cel puţin parţial, câteva dintre erorile anilor anteriori, erori subsecvente modului de alocare a resurselor în administraţie, în funcţie de culoarea politică a unităţilor teritoriale.

Ca şi caz specific, mă voi referi la problemele de infrastructură ale judeţului Bacău, cazul protestului locuitorilor comunei Zemeş, aduşi la exasperare de starea deplorabilă a DJ 117, fiind prezentat pe larg în presa locală, dar şi de agenţiile de presă şi mass-media centrale. Ca o paranteză trebuie spus că ponderea drumurilor publice modernizate în ultimii ani în judeţul Bacău este inferioară mediei naţionale şi chiar sub media regională, aceasta în condiţiile în care densitatea drumurilor publice, la nivelul judeţului, este de 36,9 km/kmp teritoriu (similară cu cea de la nivel regional, 36,7 km/kmp, dar superioară celei înregistrate la nivel naţional, de 34,3 km/kmp). Dacă acest lucru a fost o consecinţă determinată doar de culoarea politică a conducerii consiliului judeţean sau a lipsei de comunicare între Guvern şi reprezentanţii acestuia în teritoriu, pe oamenii îi interesează mai puţin, ei având nevoie de o soluţie imediată la o problemă vitală pentru funcţionarea comunităţii.

Starea de fapt din judeţul Bacău a relevat în ultimii ani situaţii negative: rectificări în minus la bugetul judeţului, lipsa de răspunsuri la adresele trimise de CJ la MDRT privind infrastructura judeţeană - inclusiv pe proiectele anunţate anterior de guvernul Boc ca viabile pentru exploatarea turistică - scoaterea unor drumuri judeţene de pe lista alocărilor de fonduri guvernamentale prin utilizarea unor criterii subiective, nerezultate în urma unor dezbateri în plan judeţean, aşa cum ar fi fost normal, controverse prelungite cu privire la situaţia juridică a unor drumuri ş.a.m.d.

Pe acest traseu al politizării excesive a unor chestiuni ce ar trebui să ţină în mod esenţial de administraţie şi nu de politic, problemele oamenilor au fost estompate de diversele încercări de a transmite mai degrabă mesaje politice decât de a găsi şi aplica soluţii, în acest sens protestul locuitorilor din Zemeş, legat de situaţia DJ 117, fiind cât se poate de îndreptăţit.

În condiţiile în care consiliul judeţean nu are nici fondurile necesare reabilitării integrale a DJ 117 (echivalente cu bugetul de investiţii pe un an) şi nici posibilitatea de a interveni până la o eventuală rectificare bugetară în vară, în condiţiile în care reprezentanţii puterii în administraţie (de la prefectură până la consilierii judeţeni) au tot promis că vor face demersurile necesare la MDRT pentru a obţine cel puţin o finanţare parţială pentru reabilitarea drumului judeţean respectiv, cred că soluţia poate fi impulsionată de la nivel central, prin reactivarea contractului de reabilitare încheiat deja de către autorităţile judeţene, dar care nu a fost pus în aplicare, ca urmare a scoaterii de pe lista de finanţare.

Cetăţenii aşteaptă un răspuns şi o rezolvare a situaţiei de la instituţiile competente, şi dacă tot s-a decis la nivel guvernamental relocarea unor cheltuieli publice, atunci acestea trebuie direcţionate spre soluţionarea priorităţilor reale ale comunităţilor.

Domnul Victor Paul Dobre:

"Reformarea mai pe înţelesul actualei guvernări - haos şi inconsecvenţă"

Zilele trecute am văzut cu toţii încă o dovadă a disoluţiei statului în România, a incapacităţii instituţiilor noastre de a face faţă diferitelor situaţii. Am să mă refer concret la Ministerul Administraţiei şi Internelor.

În ultimii ani şi în special în 2011, acest minister a fost supus unei reforme importante, aşa cum conducătorii acestei instituţii au tot afirmat. Discutăm despre măsuri adoptate în cadrul unei largi reforme a statului, aşa cum reprezentanţii actualei puteri reclamă în toate intervenţiile lor publice.

În realitate, singura reformă în MAI în aceşti ultimi ani a constat în disponibilizări fără a se face o reformă reală care să se refere la calitatea activităţii acestei instituţii, iar adevăratele probleme ale sistemului nu au fost rezolvate sub nicio formă.

Reducerile masive de personal, făcute fără nicio analiză în cadrul structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, au afectat grav gradul de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni, capacitatea structurilor abilitate în combaterea infracţionalităţii, rolul preventiv şi descurajator la nivel stradal, ducând la scăderea dramatică a încrederii populaţiei în structurile poliţieneşti.

Cazul de săptămâna trecută a angajatului MAI care a ucis şi rănit mai multe persoane într-un spaţiu public, vine să reliefeze din nou acest aspect.

Astfel, am asistat cu toţii la declaraţii publice incomplete sau care se contraziceau, pe parcursul a câtorva ore având loc nu mai puţin de 4 încercări de numire a şefului Poliţiei Capitalei, aspect de neconceput pentru o structură ca Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Consider că este nevoie, în cadrul acestui minister, de o reformă rapidă şi reală care să pună accent pe calitatea activităţii acestei instituţii şi pe un management corect, construit pe criterii profesionale, al angajaţilor. În lipsa unei astfel de reforme, Ministerul Administraţiei şi Internelor nu va putea face faţă, în scurt timp, realităţilor cu care societatea românească actuală se confruntă.

Domnul Ion Călin:

"Verde crud de primăvară şi de PDL"

De ceva timp a început primăvara calendaristică, deci începe să dea colţul ierbii. Se simte un miros specific de verde, de pământ încă umed care lasă iarba să iasă. în curând totul o să fie verde, apoi o să fie flori multe şi o să ne îmbătăm cu miresme. Natura îşi dă jos mantia albă, mai puţin în zonele unde aceasta are şi acum câţiva metri şi unde neputinţa autorităţilor a lăsat-o acolo, probabil ca să aştepte vara.

E primăvară! În câteva săptămâni totul din natură va căpăta o culoare de verde crud. Şi dacă natura îşi va schimba culoarea, atunci şi partidul de guvernământ îşi schimbă măcar parţial culoarea. Dacă nu au ajuns la nicio înţelegere în cadrul Colegiului director cum este mai bine să candideze pentru a-i împăca pe toţi, s-a dat mână liberă la preşedinţii de organizaţii.

De ce oare doreşte atât de mult PDL să îşi schimbe sigla şi culoarea? Oare schimbarea culorii va duce şi la o schimbare a politicii partidului? Oare sigla sub formă de inimă le va afecta şi propria inimă, vor avea în sfârşit inimă şi pentru cei mulţi?

Şi dacă acum, la început de primăvară, se reînnoieşte natura, aşa se reînnoiesc şi promisiunile noului guvern.

Astfel, Ministerul Mediului alocă 100 milioane de lei pentru Programul Casa Verde pentru persoanele fizice de la bugetul Fondului de mediu. Deci se vor aloca fonduri şi pentru alte investiţii importante precum proiectul Casa Verde adresat persoanelor juridice, proiecte pe păduri, ca şi peste 250 de proiecte pe alimentări cu apă şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă în rural.

Dar, surpriză! Odată cu instalarea noului guvern nu se vor mai aloca fonduri pentru amenajarea de noi parcuri şi nici pentru construirea de săli de sport şi bazine de înot prin programele Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. De ce? Pentru că anul acesta este criză, suntem în recesiune şi au apărut alte priorităţi? Ceea ce înseamnă că venirea primăverii aduce schimbarea priorităţilor şi poate, în sfârşit, conştientizarea faptului că suntem în criză.

Acum guvernanţii au alte priorităţi. Care vor fi oare? Probabil vom vedea în următoarea perioadă că se vor construi în sfârşit spitale, se vor moderniza şcolile şi se vor face alte investiţii mult mai utile populaţiei.

Poate guvernanţii ar trebui să se preocupe de aprovizionarea cu produse agricole pentru populaţie şi de sprijinirea producătorilor agricoli pentru a-şi putea continua activitatea după perioada de frig. Cred că noul ministru al agriculturii ar trebui să se preocupe şi de organismele vii care consumă ouă, nu le fac, în condiţiile în care pe tarabe sunt numai legume din import la preţuri foarte mari, sigur se impun măsuri ferme pentru sprijinirea fermelor asociative sau integratoare şi a producătorilor particulari.

Şi premierul Ungureanu a făcut o promisiune, are în vedere reducerea contribuţiilor la asigurările sociale cu 3 până la 5 puncte procentuale, în principal pentru angajat, în funcţie de capacitatea noastră de a ne permite aşa ceva. Ca să nu rămână mai prejos, preşedintele Băsescu redă românilor speranţa reîntregind salariile bugetarilor de la 1 iunie. Deci, urmează creşteri salariale.

Probabil simple promisiuni de primăvară. Ce este sigur la acest început de primăvară este modul de organizare pentru înscrierea în clasa pregătitoare şi clasa I, care dintr-un lucru ce trebuia să fie un eveniment pentru copii, a devenit un moment caracteristic actualei puteri. Bani mulţi investiţi în softul care se blochează la punerea în funcţiune. Şi măcar de ar fi singurul caz, acelaşi lucru s-a întâmplat şi la Casa de asigurări de sănătate cu sistemul informatic, în care s-au investit milioane de euro şi care nu funcţionează.

Stimaţi colegi, chiar credeţi că schimbarea culorii şi a siglei vă vor aduce voturi? Credeţi că schimbarea culorii pungilor de cadouri vor aduce şi voturile atât de necesare rămânerii la putere? Chiar credeţi că după câte au pătimit în ultimii ani, oamenii se uită altfel la dumneavoastră? Credeţi că românii pot fi ţinuţi în starea asta de sărăcie doi ani şi apoi verdele crud al primăverii va duce la o revigorare a speranţei dumneavoastră de a conduce în continuare ţara?

Domnul Vasile Mocanu:

"O investiţie ciudată"

Se întâmplă ceva ciudat la Costeşti, judeţul Iaşi!

Câteva sute de oameni ar urma să fie alungaţi din propriile gospodării de către autorităţile judeţene. Motivul? Chiar în vatra satului Costeşti, Direcţia Judeţeană Apele Române s-a gândit să construiască două baraje "temporare". Investiţia s-ar ridica la circa 14 milioane de euro.

Pretextul acestor amenajări l-ar constitui stăvilirea inundaţiilor din ultimii ani, inundaţii care au răvăşit Moldova. Problema rezidă în faptul că satul Costeşti nu a fost niciodată lovit de aceste intemperii. O ştiu cel mai bine locuitorii, care refuză să-şi cedeze pământurile statului, dar o ştiu foarte bine şi autorităţile judeţene, care au declarat totuşi satul zonă calamitată. Atunci, care este motivul adevărat pentru care s-ar amenaja cele două lacuri de acumulare?

Unii locuitori din Costeşti vorbesc de interese legate de anumiţi investitori importanţi din zonă, care ar avea nevoie, în viitorul apropiat, de apă pentru irigaţii. Alţii, de interese ale unor samsari de pământ. Există o mulţime de teorii.

Cert este că lipsa totală de transparenţă sub care au acţionat autorităţile judeţene, dar şi maniera dictatorială în care li s-a adus la cunoştinţă oamenilor din Costeşti intenţia de expropriere riscă să transforme totul într-o răscoală.

România şi mai ales Iaşiul au nevoie de investiţii, dar nu realizate în acest mod.

Domnul Ion Stan:

"Cât de bolnavă este şi care sunt suferinţele Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate?"

Miza controlului bugetului asigurărilor de sănătate nu se joacă în România, iar politicieni zeloşi în obedienţa lor externă, de preferinţă cât mai îndepărtată, au promis şi marea şi sarea, că doar nu hazardul l-a adus pe fostul director al Regiei Sării la preşedinţia Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate.

Ce l-a recomandat pe acest cetăţean să fie garantul financiar al sănătăţii naţiunii? Performanţa de a transforma "salina Europei", adică România, în importator de sare?! Dar nici predecesorii săi, chiar cei proveniţi din lumea medicală, nu au făcut dovada unei competenţe speciale, afară de a fi, la rândul lor, nişte marionete politice ale guvernelor vremelnice.

Istoricul de 15 ani al evoluţiei contractului pentru realizarea Sistemului Informatic Unic Integrat al Asigurărilor de Sănătate o dovedeşte cu prisosinţă. în anul 1998 a fost elaborat caietul de sarcini al contractului de achiziţie a serviciilor de proiectare şi realizare a Sistemului Informatic Unic Integrat al Asigurărilor de Sănătate. Un an mai târziu, licitaţia este câştigată probabil de către cine nu trebuia în perspectiva noului ciclu electoral, dacă avem în vedere că, în septembrie 2001, compania câştigătoare s-a asociat cu SIVECO România, iar contractul cu CNAS se definitivează în anul următor, 2002, pentru a fi pornit în martie 2003 şi suspendat în luna noiembrie a aceluiaşi an. în anul electoral 2004, fiindcă altfel nu se putea, intra la negocieri Hewlett-Packard România, pentru ca, în luna decembrie 2004, noul guvern să blocheze contractul. După 10 luni, în octombrie 2005, se încheie un act adiţional pentru reluarea proiectului. Nu ştim când şi ce s-a finalizat, dar este dat cert că în luna iulie 2010 apare necesitatea unui nou contract pentru Sistemul informatic Unic Integrat Centralizat. Ceea ce poate să însemne că s-au dezvoltat componente dezarticulate ale sistemului, ce trebuiau adunate într-o concepţie elaborată post factum? Adică, modelul a fost "Clayton", dar în stilul lui "nea Gheorghe"?!

Pe ultima sută de metri, la vreo rectificare bugetară, în luna august 2011 se mai încheie un contract pentru realizarea versiunii particulare a Sistemului Informatic Unic Integrat pentru Casa de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Securităţii Naţionale şi Justiţiei.

Până la realizarea sistemului centralizat, cele 42 de case teritoriale de sănătate nu erau interconectate la o bază de date unică, astfel că în anul 2008 se depăşise planul la asiguraţi cu 8,5 milioane peste populaţia României! Se fac investigaţii extinse pentru a se stabili dacă surplusul nu este cumva urmarea capturării asiguraţilor din Bulgaria, Ungaria sau Grecia, pentru a se putea recupera diferenţele de cheltuieli de la 19,5 milioane asiguraţi, conform ultimului recensământ al populaţiei, până la 27 de milioane, nivelul de asigurare a serviciilor până în anul 2008. Dar de când, nu se ştie. Putem doar estima, băbeşte, dar sigur, că delapidarea a atins nivelul unei treimi din bugetul asigurărilor sociale.

Începând cu anul 2010, când au apărut primele date statistice care evidenţiază gestionarea fondurilor, au fost identificate numeroase cazuri care indică adevărate fenomene de criminalitate organizată: reţete eliberate şi decontate pe seama unor persoane decedate; număr foarte mare de internări în spitale fără personal şi capacitate de cazare, pentru care se efectuau decontări pe servicii medicale neacordate; cumpărarea datelor personale ale pacienţilor medicilor de familie (10.000-50.000 euro, în funcţie de numărul pacienţilor, ex. 25-30 euro de pacient în judeţul Tulcea).

Raportul Curţii de Conturi din anul 2009 observa că la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, spre deosebire de celelalte case teritoriale de sănătate, nu se utiliza sistemul informatic centralizat, iar numărul asiguraţilor era de 4 milioane, la o populaţie de 1.944.367 de locuitori. Rata jafului a atins nivelul de 100 la sută din buget.

Aceste informaţii fierbinţi nu sunt decât partea vizibilă din satelit a bolilor sistemului de sănătate. Partea nevăzută a aisbergului este mai greu, dacă nu chiar imposibil de cercetat.

Lunar sunt raportate, în medie, 16.551.771 servicii medico-farmaceutice de la un număr de aproximativ 22.138 de furnizori (cu contract).

Media lunară de date acumulate reprezintă 3.420.074 reţete medicale, 801.925 internări, 210.584 certificate medicale, 4.490.849 documente financiare primare, 15.256.160 note contabile, 4.690.008 plăţi, 3.180.496 facturi primite etc. Toate acestea totalizează peste 50 de milioane de documente.

În absenţa cardului personal de sănătate şi a continuării dirijării contribuţiilor pentru asigurări de sănătate la buget, în loc să fie acordate direct beneficiarilor de servicii, care să şi le administreze opţional, tentaţiile statului şi ale politicienilor de a-şi linge mâinile cu care umblă în butoiul cu miere al asigurărilor de sănătate nu vor putea fi stopate.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Recuperarea salarială de către bugetari"

Consider că se impune identificarea unor soluţii pentru mărirea de salarii pentru cei din sectorul public, o mărire de salarii care să evite încălcarea articolului 9 alineatul 1 din Legea nr. 69/2010 a responsabilităţii fiscale şi, pe de altă parte, este necesară identificarea unor soluţii care să indice foarte clar care sunt sursele de finanţare care să susţină această mărire de salarii.

Consider că fără măsuri adiacente, fără să completăm bugetul de stat cu alte surse de finanţare, o mărire de salarii în această perioadă, aşa cum arată indicatorii macroeconomici, nu poate fi sustenabilă. Nu sunt de acord cu termenul folosit de coaliţia de guvernare, de reîntregire a salariilor, este un termen neadevărat şi neadecvat situaţiei, cred că un termen normal şi corect este cel de recuperare a salariilor. O creştere a salariilor cu 15% în această perioadă nu aduce nicidecum o revenire a puterii de cumpărare la nivelul anului 2010. Putem vorbi de o recuperare numai dacă se actualizează şi cu rata inflaţiei, care în 2010 a fost de 6,09%, iar în 2011 de 5,79%.

Aşadar, această idee de recuperare este falsă în aceste condiţii în care nu se vorbeşte şi de indexare cu rata inflaţiei în această perioadă. Această măsură este una care să "impulsioneze" electoratul pentru perioada de campanie electorală care urmează.

Îmi doresc ca măsura de recuperare a sumelor tăiate în anul 2010 să se implementeze, iar bugetarii să-şi întregească salariile, deoarece oricum veniturile vor rămâne în continuare diminuate cu aproximativ 40 %., iar minima creştere ar acoperi doar indicele de inflaţie.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Despre promovarea multiculturalismului"

În ultima perioadă, am asistat la un război al nervilor privind înfiinţarea la UMF Târgu Mureş a unei secţii cu predare exclusiv în limba maghiară, asta în contextul în care există deja predare în limba maghiară la UMF Târgu Mureş.

Nu vreau să comentez prea mult acest subiect, nu pentru că nu ar fi interesant, dar consider că propunerea liderilor maghiari nu urmăreşte promovarea multiculturalismului, ci caută să instaureze o separare pe criterii etnice. Consider că un mediu multicultural ar trebui să permită participarea tuturor studenţilor, indiferent de originea lor etnică, fiind caracterizat prin schimbul de experienţe şi cunoştinţe.

De asemenea, având în vedere numărul redus al cadrelor didactice maghiare, proiectul nu respectă principiile ARACIS privind calitatea învăţământului, care prevăd că ar trebui să existe un profesor pentru cinci studenţi. Este interesant faptul că unii sunt dispuşi să facă orice tip de concesie pentru a se agăţa de putere pentru încă câteva luni.

Astfel, pe site-ul Ministerului Educaţiei a fost postat un proiect de hotărâre de Guvern care prevede înfiinţarea unei facultăţi de medicină şi farmacie în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) Târgu Mureş, cu predare în limba maghiară şi în limba engleză.

Proiectul modifică astfel hotărârea de Guvern de anul trecut care aprobă Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare - care prevedea ca UMF Târgu Mureş este formată din Facultatea de Medicină, Facultatea de Medicină Dentară şi Facultatea de Farmacie.

Prin proiectul de hotărâre de Guvern, în plus pe lângă cele trei facultăţi de mai sus, apare în structura UMF Târgu Mureş Facultatea de medicină şi farmacie cu următoarele specializări: Asistenţa medicală generală (în limba maghiară), Medicina (în limba maghiară), Medicina - în limba engleză, Farmacie - în limba maghiară şi Moaşe - 50% limba română, 50% limba maghiară capacitate de şcolarizare.

Cadrul normativ în domeniu prevede că Guvernul poate înfiinţa o facultate în cadrul unei universităţi de stat, "cu consultarea senatului universitar". În acest sens, reprezentanţii UMF Târgu Mureş susţin că senatul universitar nu a fost consultat. De asemenea, se prevede că Guvernul poate înfiinţa o facultate doar în domenii de interes naţional.

După pauză

În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii deputaţi Dumitru Pardău şi Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Invit secretarii la prezidiu.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 327 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa la lucrările în plen un număr de 110, sunt absenţi 217, din care 61 participă la alte acţiuni parlamentare. Vreau să precizez şi faptul că în paralel cu plenul se desfăşoară şedinţa a două comisii parlamentare: Comisia pentru afaceri europene şi Comisia juridică. Cele două comisii şi-au început şedinţa la ora 9,00 dimineaţa.

Domnule deputat Avram, vă rog.

Domnul Marian Avram:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Vreau să fac un anunţ: începând cu data de astăzi îmi dau demisia din Grupul parlamentar al PDL şi voi activa ca deputat independent în Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Am să-l invit pe domnul deputat Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Având în vedere că la Pl-x 141/2010 (Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.4 din Legea nr.90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice) a existat o scăpare, în sensul că există o condiţionare care este legată de anul 2003, condiţionare care este de mult depăşită, practic legea nu mai poate să fie pusă în aplicare, fapt pentru care, pentru această corectură de tehnică legislativă, propun retrimiterea ei la comisie. E vorba de Pl-x 141/2010.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Retrimiterea la comisie cu ce termen, domnule Nicolicea?

Domnul Eugen Nicolicea:

Cu tema reanalizării condiţionării care este pusă acolo, dacă aceasta poate fi...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, cu ce termen? Câte zile?

Domnul Eugen Nicolicea:

Ce termen? Cel mai scurt termen posibil, pentru că nu este vorba decât de un text de corelare; foarte rapid se poate efectua. Deci pe dumneavoastră vă rog frumos să stabiliţi termenul cât mai scurt.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. O să vă rog să pregătiţi cartelele de vot.

Domnul preşedinte Duşa, liderul grupului parlamentar.

Domnul Mircea Duşa:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aţi anunţat că pe listele de prezenţă sunt prezenţi 110 deputaţi. Vreau să vă anunţ că, deşi dezbaterile se desfăşoară fără cvorum, începutul şedinţei, care se constată prin listele de prezenţă, trebuie să fie în cvorum. Şi vă atrag atenţia că nu aveţi cvorumul de început de şedinţă. Sigur că după aceea mai pot pleca colegii din sală şi dezbaterile să se desfăşoare fără cvorum, dar la începutul şedinţei nu aveţi cvorum.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Nicolicea, vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Este o declaraţie politică din partea greviştilor. Vă rog să consultaţi Regulamentul. Cvorumul se verifică şi se constată întotdeauna înaintea şedinţei de vot final, de către preşedintele Camerei Deputaţilor. Nu suntem la o şedinţă de vot final.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Vă propun să trecem la vot.

Domnul Mircea Duşa:

Doamna preşedinte,

Domnul coleg poate să spună ce vrea dânsul. Nu suntem la declaraţii politice, nici nu am făcut nici o declaraţie politică, am făcut doar o apreciere legată de cvorum, pe Regulament.

Dar dacă vreţi să facem o declaraţie politică, facem domnule Nicolicea şi o declaraţie politică. Să ne spuneţi dumneavoastră sau poate îmi răspunde doamna preşedinte, eu, care n-am semnat lista de prezenţă, sunt prezent? Da? Dar un coleg care a semnat lista de prezenţă şi nu este în sală e prezent? Şi pot să pun întrebările acestea la nesfârşit...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să nu dialogaţi cu sala, domnule Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Dumneavoastră aţi anunţat de la tribuna Parlamentului că sunt 110 colegi care au semnat listele de prezenţă, deci nu există cvorum. Sigur că dumneavoastră puteţi continua lucrările şedinţei, să vă jucaţi de-a Parlamentul, aceasta este menirea dumneavoastră.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule lider de grup Duşa,

Sigur că situaţia aceasta cu dumneavoastră sau un reprezentant al dumneavoastră care vine şi expune un punct de vedere al Regulamentului sau al modului în care vă puteţi comporta în Parlament denotă, până la urmă, un mod absolut anormal de funcţionare a Parlamentului. Ştiţi foarte bine că Comisia pentru modificarea regulamentului sau pentru regulament a modificat o propunere de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor pentru a permite o funcţionare mult mai corectă şi până la urmă a elimina orice fel de intervenţii în afara Regulamentului.

Eu vă spun, de la tribuna Parlamentului, vă invit să discutăm această modificare, toţi liderii grupurilor parlamentare, să facem un Regulament aşa cum am gândit la un moment dat, şi acela să fie şi momentul de început al reîntoarcerii dumneavoastră. Acesta este apelul pe care vi-l fac eu de la Parlament.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Haideţi să revenim la ordinea de zi. În ceea ce priveşte discuţiile pe marginea Regulamentului, ele sunt deja lansate. Proiectul este trimis către liderii tuturor grupurilor parlamentare. Aşteptăm punctele dumnealor de vedere şi să sperăm că săptămâna viitoare putem să avem o dezbatere pe marginea Regulamentului.

Până atunci, însă, dragi colegi, vă supun la vot propunerea făcută de domnul Nicolicea cu privire la întoarcerea unui proiect de lege pentru un termen cât mai scurt, să spunem până lunea viitoare acest raport suplimentar să fie gata.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

Cu 67 de voturi pentru, 6 împotrivă şi o abţinere propunerea a fost adoptată.

Intrăm în ordinea de zi.

22. Avem Propunerea legislativă pentru instituirea impozitului anual asupra averii.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Raportul comisiei, vă rog.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Raport asupra propunerii legislative pentru instituirea impozitului anual asupra averii.

Cu adresa Pl-x 580 din 9 noiembrie 2010, în temeiul art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată cu această propunere.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare instituirea, precum şi modul de calcul şi de plată a impozitului anual asupra averii persoanelor fizice rezidente, pentru bunurile şi veniturile deţinute, respectiv realizate în ţară şi în străinătate, a căror valoare cumulată depăşeşte 500.000 de euro, precum şi asupra averii persoanelor fizice nerezidente, pentru bunurile şi veniturile deţinute, respectiv realizate în România, a căror valoare cumulată depăşeşte 500.000 de euro.

Proiectul de lege a fost respins de Senat, iar raportul comisiei a fost votat cu unanimitate de către deputaţii prezenţi la dezbateri, fiind înregistrată prezenţa unui număr de 27 de deputaţi din totalul membrilor, de 33.

Este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor şi, potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a dezbătut propunerea legislativă pentru instituirea impozitului anual asupra averii în şedinţa din 14 noiembrie 2011 şi vă supune un raport de respingere.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog, domnule deputat Dascălu.

Domnul Constantin Dascălu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Asupra impozitului pe avere sunt diverse propuneri făcute de mai mulţi parlamentari, de-a lungul timpului, unele dintre ele care sunt... le-aş putea..., cum este şi cea în cauză, pe care o respingem astăzi, populiste, altele sunt de natură ca să aducă puţină clarificare asupra acestei chestiuni destul de discutate în România şi în alte state ale Uniunii Europene.

Ceea ce pot să vă spun eu, că în momentul de faţă preşedinta Comisiei pentru buget, finanţe, cu un grup de parlamentari, s-a deplasat într-un stat european cu tradiţie în acest domeniu, că sunt strânse datele necesare pentru a discuta foarte serios această chestiune, deoarece măsura trebuie luată, dar trebuie luată cu o foarte bună fundamentare, ca să aibă şi efectul scontat, adică să fie o măsură de solidaritate socială, de la cei care cu adevărat pot să contribuie la această solidaritate, şi să nu fie luată o măsură generală, propusă aşa, într-un fel, cum să vă spun, nedocumentat, de aşa natură încât să influenţeze categorii foarte mari de oameni, care nu pot să contribuie cu această măsură.

V-aş da exemple, în acest sens, sunt multiple, spre exemplu este un moştenitor de casă în Bucureşti, care are 200 de metri pătraţi, cu o casă luată de la bunici, care este declarată monument istoric şi este evaluată la 700.000 de euro, dar dânsul este profesor undeva şi are 15 milioane pe lună. Or, acest om, pe măsurile propuse în legea pe care trebuie să o respingem acum, trebuie să plătească un impozit de câteva mii de euro pe an, deci mai mult decât salariul lui, dacă nu, trebuie neapărat să-şi vândă casa pe care o are de la bunici şi nu are decât 3, 4 camere şi 2-300 de metri pătraţi, dar este în Bucureşti.

Or, asemenea situaţii nu cred că trebuie să le acceptăm.

Din punctul meu de vedere, Partidul Democrat Liberal susţine impunerea unui asemenea impozit, dar într-un mod documentat, există încă o propunere legislativă în acest sens, a UNPR-ul, să vedem cum putem să fundamentăm foarte bine măsurile respective de solidaritate, de aşa natură încât să aibă efect, şi să nu aibă efect şi asupra oamenilor care nu pot să plătească acest impozit, şi să ne ferim de populisme în această perioadă electorală.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Dacă nu, urmează votul final pentru acest proiect de lege.

23. Proiectul de Lege privind examinarea psihologică şi psihiatrică a celor ce candidează pentru obţinerea de funcţii de demnitate publică, în administraţia locală sau care ocupă funcţii de înalt funcţionar public sau îndeplinesc calitatea de secretar general, secretar de stat sau ministru în cadrul ministerelor.

Iniţiatorul, doreşte să susţină acest proiect de lege? Nu.

Raportul comisiei, vă rog.

Domnul Iustin-Marinel Cionca-Arghir:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu acest proiect de lege.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, potrivit art. 75 din Constituţia României.

Comisia pentru sănătate şi familie a transmis un aviz negativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a transmis, de asemenea, un aviz negativ.

Guvernul a transmis un punct de vedere prin care nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

În conformitate cu prevederile art.61 şi art.63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege mai sus menţionat, iar membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 15 iunie 2011.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au constatat că introducerea obligativităţii depunerii unei adeverinţe medicale de către persoanele care candidează la alegerilor locale, generale sau prezidenţiale, pentru ocuparea unor funcţii alese, încalcă prevederile art.37 din Constituţia României, care prevede condiţiile în care poate fi exercitat dreptul de a fi ales. acestea nu includ prevederi referitoare la starea de sănătate a persoanei care candidează pentru ocupare unei funcţii alese.

Textul propus de iniţiator prin proiectul de lege nu prezintă într-o manieră clară şi coerentă categoriile de personal din sectorul public care ocupă funcţii de demnitate publică, alese sau numite la nivel central, respectiv local, personalul contractual cu funcţii de conducere ori înalţi funcţionari publici de conducere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul public.

Având în vedere cele constatate, membrii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea acestui proiect de lege.

La dezbateri au fost prezenţi, din totalul de 25 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi 18, iar din totalul celor 30 de membri ai Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au fost prezenţi 29 de deputaţi.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Există intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Dacă nu există, aş dori să fac următoarea precizare: propunerea comisiilor de respingere a iniţiativei legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi la votul final din 22 noiembrie 2011 şi, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară, potrivit art.104 din regulament.

În conformitate cu prevederile art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când, în raportul comisiei sesizate în fond, există amendamente admise sau respinse.

Întrucât în raportul comisiilor sesizate în fond nu există amendamente, iniţiativa legislativă trece la vot final.

24. Propunerea legislativă privind posibilitatea angajării în mediul privat a persoanelor pensionate anticipat.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Vă rog, domnul Mircia Giurgiu.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este vorba despre pensionarii care au ieşit la pensie anticipat şi care ar dori să muncească, dar în mediul privat. După cum se ştie şi în acest moment lucrează, dar lucrează la negru şi, dacă am adopta acest proiect de lege, atunci cu siguranţă că ar veni bani în plus la bugetul de stat, fiindcă, aşa cum am spus, oricum lucrează fără forme legale.

Deci este un sprijin pentru cei care şi în acest moment lucrează dar nu pot să-şi facă acte legale, fiindcă, conform legii, persoanele care s-au pensionat anticipat nu au drept de muncă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Raportul comisiei.

Domnul Cornel Ghiţă:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 235/2 mai 2011 cu dezbatere pe fond, în procedura obişnuită, a propunerii legislative privind posibilitatea angajării în mediul privat a persoanelor pensionate anticipat.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, întrucât beneficiarii pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţial, spre deosebire de pensionarii pentru limită de vârstă, nu pot cumula pensia anticipată cu salariul, având însă posibilitatea de a-şi continua activitatea profesională dacă plata pensiei anticipate, respectiv anticipate parţial, se suspendă pe perioada prestării activităţii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art.73 alin.(3) din Constituţia României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 26 de deputaţi din totalul de 27 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost respins cu majoritate de voturi.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 26.04.2011.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale dacă sunt? Şi am să atrag atenţia celor de la pază că există un loc rezervat presei şi cred că ar trebui să ştie mai bine cei de la pază. Atrag atenţia Secretariatului General asupra acestui aspect.

Propunerea legislativă privind posibilitatea angajării în mediul privat a persoanelor pensionate anticipat. Propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei, nu a întrunit numărul necesar de voturi şi, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară, potrivit art.104 alin.(3) din regulament.

În conformitate cu prevederile art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.

Întrucât în raportul comisiei sesizate în fond nu există amendamente, iniţiativa legislativă trece la votul final.

25. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic.

Iniţiatorul? Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Acest proiect de lege l-am depus împreună cu mai mulţi colegi parlamentari.

Guvern nu a fost de acord şi, de asemenea, nici comisiile sesizate în fond, nici cea de la Senat, nici de la Camera Deputaţilor. Au venit cu mai multe propuneri pe care le-am luat în considerare şi am pregătit un alt proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Raportul comisiei?

Domnule preşedinte Cionca, vă rog.

Domnul Iustin-Marinel Cionca-Arghir:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege în 12 mai 2010. Potrivit art.75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 3 mai 2010.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu unele observaţii şi propuneri.

Guvernul, prin punctul de vedere, cu adresa nr.601/8 martie 2010, nu susţine adoptarea acestui proiect de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil proiectul de lege.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 16 iunie 2010, iar soluţia propusă plenului Camerei Deputaţilor este de respingere a acestui proiect de lege.

Plenul Camerei Deputaţilor, în data de 12 octombrie 2010, a hotărât ca proiectul de lege să fie retrimis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi în vederea unei noi examinări şi depunerii unui nou raport.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au reexaminat acest proiect de lege în şedinţa din 4 iulie 2011.

Din numărul total de 23 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au participat la şedinţă 14 deputaţi.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât cu majoritate de voturi să menţină soluţia şi raportul iniţial, respectiv de respingere.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Dacă nu sunt, atunci trebuie să precizez faptul că propunerea comisiei, de respingere a iniţiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi şi ca urmare s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară.

Nici în acest caz nu există amendamente admise sau respinse, prin urmare, iniţiativa legislativă trece la votul final.

26. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Domnul deputat Mircia Giurgiu, vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este vorba de o propunere legislativă prin care stagiul de cotizare pentru femei să scadă la 33 de ani atâta timp cât vârsta de pensionare este 63 de ani, iar la bărbaţi, 35 de ani, iar vârsta de pensionare 65.

Cam acesta a fost obiectul de reglementare al acestei legi şi care cred că ar veni să rezolve problema cu care se confruntă în acest moment femeile când trebuie să iasă la pensie.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă raportul comisiei este pregătit? Vă rog, domnul deputat Ghiţă Cornel.

Domnul Cornel Ghiţă:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 464/27 iunie 2011 pentru dezbaterea în fond în procedură obişnuită a propunerii legislative privind modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.53 alin.(3) al Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel încât stagiul complet de cotizare pentru femei să se reducă la 33 de ani.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, întrucât utilizarea aceluiaşi stagiu de cotizare de 35 de ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, aşa cum este prevăzut în prezent, asigură menţinerea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte stabilirea pensiei şi calculul cuantumului acesteia.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La dezbaterile care au avut loc în şedinţa comisiei din 21 septembrie 2011, au participat, în conformitate cu prevederile art.55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, doamna Domnica Doina Pârcălabu, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 27 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 22 iunie 2011.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Propunerea comisiei de respingere a iniţiativei legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi în şedinţa de vot final din 22 noiembrie şi, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară. Această dezbatere pe articole are loc în cazul în care există amendamente admise sau respinse.

Întrucât în raportul comisiei sesizate în fond nu există amendamente, iniţiativă legislativă merge către vot final.

27. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.399 din 30 octombrie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

Iniţiatorul? Domnul Giurgiu.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este vorba de plata contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate pentru cei care sunt în concediu medical. Aşa după cum se ştie, în acest moment nu se plăteşte din prima zi de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu toate că şi noi, ca angajaţi, şi angajatorii, plătim contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, din păcate, în acest moment, nu sunt plătite toate zilele din concediul medical. Drept pentru care, în propunere există posibilitatea şi obligaţia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de a plăti toate zilele de concediu medical din prima zi.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Călian, pe procedură, înţeleg. Nu? Păi atunci întâi este deocamdată raportul comisiei... A! Ca iniţiator. Scuze!

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt coiniţiator al acestui act normativ, care este extrem de important în opinia mea, deoarece caută să facă un act de dreptate în zona mediului de afaceri, şi asta prin prisma faptului că, aşa cum bine spune antevorbitorul meu, deşi angajaţii plătesc contribuţiile sociale în integralitatea lor, atunci când Domniile Lor se îmbolnăvesc şi intră în concediu medical, aceste concedii medicale nu sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate decât după o perioadă de timp, perioadă în care angajatul este plătit tot de către angajator, ceea ce nu este în regulă.

Sigur că, în calitate de vicelider al Grupului PDL, nu voi putea cere retrimiterea la comisie, dar, în calitate de iniţiator cer retrimiterea la comisie a acestui act normativ, iar colegii mei nu au decât să voteze aşa cum le dictează conştiinţa.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Mircovici. A, bun...

Raportul comisiei, vă rog.

Domnul Cornel Ghiţă:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mai avem un raport comun. În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate prin adresa Pl-x 487/27 iunie 2011 cu dezbaterea pe fond în procedură obişnuită a Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.399 din 30 octombrie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.12 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificările şi completările din Legea nr.399/2006 în sensul că plata concediilor medicale pentru incapacitate temporară de muncă să se facă integral din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative din următoarele considerente: iniţiatorii propunerii legislative nu menţionează sursa de finanţare conform art.138 alin.(5) din Constituţia României, republicată; nu au fost prezentate fişa financiară prevăzută la art.15 din Legea nr.500/2002 şi nici declaraţia conform căreia majorarea cheltuielilor este compatibilă cu obiectivele şi priorităţile specifice în strategia fiscal-bugetară; nu au fost respectate normele de tehnică legislativă, care impun ca o astfel de modificare să se refere la actul normativ de bază, în speţă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.158/2005, şi nu la legea de aprobare a acesteia.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au dezbătut propunerea legislativă în şedinţa din 12 octombrie 2011 şi au hotărât cu majoritate de voturi, şase voturi împotrivă, respingerea propunerii legislative menţionate.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 25 de deputaţi din totalul de 27 de membri ai comisiei.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au dezbătut propunerea legislativă în şedinţa din 16 noiembrie 2011.

La dezbateri au fost prezenţi 16 deputaţi din totalul de 17 membri ai comisiei.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art.73 alin.(3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Domnul deputat Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Această propunere legislativă privind modificarea Legii nr.399 mi se pare din punct de vedere al iniţiatorilor corectă, iar din punct de vedere al modului în care a fost prezentat raportul comisiei, argumentarea insuficientă pentru a merge pe respingerea ei.

Din punct de vedere al iniţiatorilor mi se pare corectă pentru un fapt foarte evident: contribuţiile de asigurări sociale care se plătesc de către mediul economic din România sunt mai mari decât în marea majoritate a celorlalte ţări europene.

În condiţiile în care dorim stimularea mediului privat, în condiţiile în care inclusiv actuala guvernare îşi pune problema reducerii ponderii asigurărilor sociale în cheltuielilor agenţilor economici pentru a putea dinamiza economia, o astfel de modificare a legii, care ni se supune dezbaterii astăzi, ar fi cu atât mai necesară şi evidentă.

Pe de altă parte, aş vrea să observăm că această lege a fost respinsă de Senat în data de 22 iunie 2011 şi a fost discutată în prima parte a actualei sesiuni, în Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Raportul de respingere a fost distribuit deja în data de 22.11.2011.

Deci evident aprecierea din raportul comisiei că nu există sursă bugetară nu are niciun fel de relevanţă, pentru că noi am discutat în cele două comisii acest raport înainte de a discuta bugetul pe anul 2012. Şi, în mod categoric, dacă ar fi fost dorinţa ca modificarea legii să fie adoptată şi dacă ar fi existat această nevoie de a dinamiza mediul economic printr-o astfel de măsură, sursa ar fi tocmai în bugetul care a fost votat pentru anul 2012.

De aceea, eu susţin punctul de vedere al domnului deputat Călian, de retrimitere la comisie pentru a analiza, încă o dată spun, tocmai în ideea pe care domnul prim-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu a exprimat-o public, asupra unei nevoi de a dinamiza mediul economic, probabil inclusiv prin reducerea cheltuielilor de asigurări sociale.

Nu există nicio justificare, de nicio natură, pentru ce pentru un om care are un concediu medical de 30 de zile, primele zece zile le plăteşte angajatorul şi după aceea, următoarele zile, următoarele 20 sau câte o mai fi omul în concediu, le plăteşte Casa de Asigurări de Sănătate.

Care e justificarea atunci pentru procentul mare pe care-l plăteşte angajatorul pentru asigurări de sănătate? Pentru că nu se va îmbolnăvi niciodată întreprinderea ca atare, instituţia, agentul economic, ci oamenii care lucrează în acel domeniu.

Şi de aceea eu, în nume personal - nu exprim un punct de vedere al grupului, că n-am apucat să discutăm problema aceasta în grup -, solicit şi sunt de acord cu solicitarea de retrimitere la comisie.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul profesor Drăgulescu şi după aceea domnul deputat Călian.

Domnul Iosif Ştefan Drăgulescu:

Doamnă preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Cred că se face o confuzie între asigurările sociale şi asigurările sociale de sănătate.

Cu privire la asigurările sociale de sănătate, ele sunt cele mai mici din Europa şi se ştie istoria scăderii asigurărilor sociale de sănătate. De la 7%, 7% angajat-angajator, ele au scăzut la 5,5-5,2%.

Deci, dacă vom transmite finanţarea concediilor medicale la asigurările sociale de sănătate, vom sărăci în continuare asistenţa medicală. Şi aşa asistenţa medicală este, ca finanţare, cea mai scăzută din Europa.

Deci, să ne gândim foarte bine în momentul când spunem asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate.

Deci în calitate de medic nu voi fi niciodată de acord să mai introducem o cheltuială în plus la asigurările sociale de sănătate, fiindcă trăim cu toţii la ceea ce înseamnă asistenţa medicală a medicului de familie şi a spitalelor, care, la ora actuală, sunt finanţate şi în stare de faliment.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

Încerc să vin cu argumente astfel încât să încerc să-i lămuresc şi pe distinşii colegi din mediul vieţii medicale de faptul că nu vorbim aici de o diminuare a fondurilor asigurărilor sociale de sănătate.

Mai mult de atât, cer retrimiterea la comisie, astfel încât să actualizăm această iniţiativă legislativă cu viaţa cotidiană.

Putem să găsim soluţii împreună cu colegii din comisie, dacă nu se doreşte ca, aşa cum ar fi normal, statul să plătească în integralitatea lui concediul medical, să reducem numărul de zile pe care să le plătească angajatorul, eventual de la zece zile la trei zile. Asta pentru a da şansa celor care au în sarcină urmărirea concediilor medicale să poată să verifice oportunitatea acordării lor, pentru că asta este de fapt problema specialiştilor din Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Mai mult de atât, ca să lămurim şi prevederile bugetare, vă propun ca, după ce retrimitem la comisie acest act normativ să stabilim ca intrarea în vigoare a viitoarei legi să aibă loc începând cu exerciţiul bugetar al anului care urmează.

Pornind de la aceste considerente, susţin încă o dată retrimiterea la comisie.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Vă rog să pregătiţi cartelele de vot.

Propunerea susţinută de toţi cei care au intervenit, retrimitere la comisie. Termen, domnul Călian? Două săptămâni.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

62 de voturi pentru, opt împotrivă şi două abţineri.

Propunerea se retrimite la comisie, cu termen două săptămâni.

28. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Iniţiatorul? Nu doreşte să intervină.

Raportul comisiei, vă rog.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public a fost transmisă Comisiei pentru cultură, artă, mijloace de informare în masă cu adresa Pl-x 479/27 iunie 2011.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu această propunere legislativă spre avizare, fiind transmisă Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, care a avizat favorabil iniţiativa legislativă, precum şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care a transmis un aviz negativ.

Potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 17 deputaţi din totalul de 20 de membri ai comisiei.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Prin raportul comisiei se propune respingerea.

Urmează votul final.

29. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.

Iniţiatorul? Nu doreşte să ia cuvântul.

Raportul comisiei?

Domnul Iustin-Marinel Cionca-Arghir:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere cu acest proiect de lege în data de 31 octombrie 2011.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în data de 24 octombrie 2011, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege cu unele observaţii şi propuneri.

Comisia pentru industrii şi servicii a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat proiectul de lege în şedinţa din 14 noiembrie 2011.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege privind incriminarea distribuirii şi vânzării produselor din alcool sau tutun fără timbru fiscal, astfel cum este propusă la pct.1 al articolului unic, pentru că nu este corelată cu actele normative în vigoare, care reglementează regimul produselor accizabile.

Din numărul total de 23 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, au participat la dezbateri 19 deputaţi.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Dacă nu sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale, proiectul rămâne la votul final.

30. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.82 din 2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat.

Iniţiatorul nu doreşte să ia cuvântul.

Raportul comisiei. Domnul preşedinte Canacheu?

Domnul Costică Canacheu:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor colegi.

Raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82, aşa cum am spus, în sensul includerii în categoria beneficiarilor acestui act normativ şi a militarilor în termen care au suferit accidente în timpul şi din cauza satisfacerii obligaţiilor militare.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, suntem Cameră decizională.

Senatul, în şedinţa din 31 octombrie 2011, a respins această propunere.

În urma dezbaterilor în şedinţa din 22 noiembrie 2011, membrii comisiei, cu majoritate de voturi, au hotărât respingerea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

31. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105 din 27 iunie 2001 privind frontiera de stat a României, cu modificările şi completările ulterioare. Dacă sunt intervenţii din partea iniţiatorilor? Nu sunt.

Raportul comisiei, domnule preşedinte Cionca, vă rog.

Domnul Iustin-Marinel Cionca-Arghir:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege trimis cu adresa PL-x 593 din 7 noiembrie 2011.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Guvernul, prin punctul de vedere transmis, nu susţine adoptarea proiectului de lege.

Membrii celor două comisii au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa comună din 14 noiembrie 2011.

Cu prilejul dezbaterilor, membrii celor două comisii au constatat că iniţiativa legislativă nu este oportună, întrucât în această perioadă există un blocaj la nivelul statelor membre pe tema aderării României la spaţiul Schengen, una din temerile statelor care se opun aderării fiind legată tocmai de capacitatea autorităţilor române de a păzi frontierele externe ale Uniunii Europene şi de gestiona migraţia cetăţenilor statelor terţe.

În acest context, adoptarea iniţiativei legislative ar putea crea noi oportunităţi de contracarare din partea statelor membre a eforturilor depuse de România şi confirmate oficial de rapoartele de evaluare pentru asigurarea standardelor Schengen în vederea aderării la spaţiul Schengen.

Din numărul total de 23 de membri ai Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi au participat la dezbateri 16 deputaţi, respectiv 19 deputaţi din totalul de 22 de membri ai Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestui proiect de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci, o să rămână la vot final.

Proiectul de lege pentru... se distribuie... înţeleg că s-a distribuit deja raportul comisiei. Da, comisiilor reunite... Comisia juridică de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru afaceri europene.

32. Până una alta, trecem la proiectul de lege pentru modificarea literei b) alin.(3) al art.30 din Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

Iniţiatorul? Nu doreşte să intervină.

Raportul comisiei? Comisia de apărare sau politică externă?

Bun, până se...

A, domnule preşedinte Korodi, bună dimineaţa!

Mă uitam după domnul Canacheu şi...

Domnul Korodi Attila:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte, pentru aşteptare.

Stimaţi colegi,

Avem un raport, o să vă prezint în momentele următoare Raportul comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea lit.b) alin.(3) al art.3 din Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu unele observaţii şi propuneri, conform avizului nr.512 din 4 mai 2011.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat negativ proiectul de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.30 alin. (3) lit.b) din Legea nr.248/2005 în sensul creării posibilităţii ieşirii din România a cetăţenilor români minori pentru a participa la concursuri sau studii oficiale doar în baza unei dovezi în care însoţitorul va specifica perioada de desfăşurare a concursului sau, după caz, a studiilor, statul în care se va desfăşura respectivul concurs, studiu, fără a mai fi necesară dovada acordului părţilor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor şi opiniilor exprimate de invitaţi, membrii celor două comisii au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei iniţiative legislative.

Aş dori să vă precizez că la lucrările Comisiei pentru politică externă au fost prezenţi un număr de 22 de deputaţi din totalul de 23 ai comisiei, iar la şedinţa Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost 18 deputaţi din totalul de 22 de membri ai comisiei.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Proiectul de lege merge către votul final.

33. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.75/2001 privind cazierul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Dacă sunt intervenţii din partea iniţiatorului? Nu. Atunci, am să vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Petru Călian:

La întocmirea prezentului raport, în conformitate cu art.97 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observaţii şi propuneri, transmis cu adresa nr.36 din 13.01.2011 şi punctul de vedere al Guvernului prin care susţine adoptarea acestei iniţiative legislative sub rezerva observaţiilor de la punctul 2.

La lucrările comisiei s-a înregistrat un număr de 32 de deputaţi din totalul de 33 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost votat în unanimitate de către deputaţii prezenţi la dezbateri, propunerea legislativă fiind respinsă de Senat în data de 16 mai 2011.

În urma dezbaterii Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.75/2001 privind cazierul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în şedinţa din 22 noiembrie 2011, comisia propune supunerea, spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor, a unui raport de respingere.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Înainte de a intra... Dacă sunt dezbateri generale, intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog frumos, domnule deputat Vainer, vă rog.

Domnul Aurel Vainer:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Stimate colege deputate,

Ascultând rapoartele de respingere mi-am pus problema votez "da", pentru că grupul nostru spune da, dar arareori am auzit motivaţia respingerii de către comisie. Am ultimul exemplu: se propune respingerea. De ce? Este un motiv, în cazul propunerii domnului Călian, acolo am auzit 3 motive, clar. Şi, atunci am putut să iau o decizie.

V-aş ruga, doamnă preşedinte, să solicitaţi celor care prezintă rapoartele, mai ales de respingere, să arate motivele de respingere.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Dacă sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Înainte de a intra în dezbaterea proiectului de lege privind cooperarea între Parlament şi Guvern, în domeniul afacerilor europene, proiectul care a venit de la comisie şi care era pe ordinea de zi sub rezerva depunerii raportului, am să o invit pe doamna deputat Oana Mizil pentru a face o declaraţie cu caracter personal.

Doamna Oana Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Anunţ demisia mea din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat şi de astăzi voi activa ca parlamentar independent şi voi vota în interesul celor care m-au ales să vin aici, alături de dumneavoastră.

Mulţumesc, doamnă preşedinte. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc pentru această intervenţie.

4. Intrăm în dezbaterea Proiectului de Lege privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene.

Am să invit Guvernul pentru a-şi exprima punctul de vedere.

Domnul Răzvan-Horaţiu Radu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Europene):

Bună ziua!

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din partea Ministerului Afacerilor Europene sunt aici să susţin Proiectul de Lege privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. E un proiect de lege prin care se doreşte o mai bună eficientizare a relaţiilor dintre Parlament şi Guvern, a relaţiilor de cooperare între Parlament şi Guvern pentru reprezentarea României în cadrul relaţiilor pe care aceasta le are ca urmare a devenirii membru în Uniunea Europeană şi vă rugăm să adoptaţi proiectul de lege în măsura... cum a fost convenit şi cum a fost discutat în comisie, conform raportului pe care comisia l-a făcut.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Raportul comisiei, domnul deputat Nicuşor Păduraru.

Domnul Nicuşor Păduraru:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, împreună cu Comisia de afaceri europene au fost sesizate spre dezbatere cu acest proiect de lege, un proiect de lege care este discutat de foarte mult timp în Parlamentul României şi mai ales la nivelul comisiilor.

În conformitate cu prevederile art.61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate, iar astăzi a avut loc o şedinţă comună. În cadrul acestei şedinţe, în urma examinării iniţiativei, ea a fost adoptată cu unanimitate de voturi şi vă supunem adoptarea proiectului de Lege privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, cu amendamentele redate în anexa la raportul pe care l-aţi primit.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt...

A, domnul Mircia Giurgiu, după aceea domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ca membru în Comisia de afaceri europene susţin acest proiect, mai ales că de multă vreme am dorit să stabilim o legătură firească între Guvern şi Parlament şi datorită faptului că suntem membri de atâţia ani ai Uniunii Europene şi ar trebui să avem puncte de vedere comune şi cât mai repede să venim în sprijinul tuturor solicitărilor care apar.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ. După aceea domnul deputat Marius Spânu.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

E un moment important pentru legiferarea în Camera Deputaţilor faptul că, după ani de zile după ce România a ratificat Tratatul de la Lisabona, suntem în situaţia de a vota acest act normativ. A fost un proces îndelungat şi o foarte lungă perioadă de discuţii pe marginea acestui subiect care, de fapt, trebuia să fie încheiat repede, să fie o consecinţă firească a acestui Tratat de la Lisabona pe care l-am invocat anterior.

Nu facem acest demers nici pentru "mai buna eficientizare a relaţiilor dintre Guvern şi Parlament" şi nici nu o facem pentru că e bine să avem "relaţii bune pe acest domeniu între Parlament şi Guvern", ci o facem pentru că este un lucru absolut firesc, prevăzut în tratatul respectiv, şi anume implicarea parlamentelor naţionale la deciziile din planul european.

Este absolut normal, din punctul nostru de vedere, ca Parlamentul României, care exprimă suveranitatea poporului român, să fie parte la acest act decizional. Revenim, după ce şi Senatul va fi votat ca o Cameră decizională asupra acestui proiect, la o stare de normalitate, noi în momentul de faţă găsindu-ne într-una de anormalitate din acest punct de vedere.

Mai este important un lucru, în opinia mea, şi anume ca, măcar de câteva ori pe an, Parlamentul naţional să aibă în faţa sa pe primul-ministru, pe ministrul pentru afaceri europene sau pe ministrul afacerilor externe, după caz, care să vină să prezinte aleşilor poporului poziţia pe care România urmează s-o adopte la şedinţele de Consiliu European. E o lungă discuţie constituţională, n-are rost să insistăm aici, dar nu este normal ca forul legislativ al României să nu cunoască poziţia cu care se va prezenta reprezentantul ţării noastre acolo, anterior şedinţei Consiliului European, cum este normal ca mandatul Guvernului să nu se fundamenteze pe opinia pe care o exprimă Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, întregul Parlament.

Deci, cred astăzi că avem de-a face cu un gest normal, un gest firesc, din fericire - şi ţin să mulţumesc Biroului permanent -, acest act normativ nu a trecut tacit, ci a trecut în urma unei dezbateri laborioase şi a efortului pe care l-au depus colegii din Comisiile de afaceri europene şi din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi credem că forma pe care o prezentăm în acest raport este o formă mult mai bună decât cea pe care ne-a propus-o iniţial Guvernul.

Pentru aceste motive, stimate colege, stimaţi colegi, cred că e bine să susţinem şi să votăm în favoarea acestui proiect de lege. Evident, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale o va face.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Marius Spînu.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Stimaţi colegi,

Cred că aş fi în asentimentul tuturor că această lege propusă de Guvern şi îmbunătăţită pe parcursul a multor luni de muncă în comisie, să fie aprobată şi aş putea spune că este una din legile făcute de parlamentari care-i obligă pe parlamentari la mai multă muncă. Aşa încât presa va putea vedea că nu ne ferim deloc de muncă.

La nivelul Uniunii Europene sunt peste 20.000 de acte normative emise, care în principiu ar trebui să aibă un aviz din partea parlamentelor ţărilor componente. Din ce ştim noi, lucrul acesta este şi foarte greu de făcut şi ar exista maximum una sau două ţări care au un aparat administrativ suficient de larg care să pună în atenţia Parlamentului absolut toate proiectele de decizie ale Parlamentului European.

Totuşi, în acest proiect de lege sunt o serie de acte normative, în care Guvernul este obligat să consulte Parlamentul şi nu vă ascundem că opinia Parlamentului legat de modul de lucru cu Executivul a fost în multe cazuri diferită şi distinctă şi chiar încercarea noastră de a găsi o cale cât se poate de coerentă pentru ca rapiditatea luării deciziilor necesare, de multe ori la nivelul Executivului, să fie îmbinată cu o lectură şi cu un adagio, dacă se poate spune aşa, al Parlamentului României de care Guvernul este obligat să ţină seama, în punctul său de vedere exprimat la Bruxelles.

Aşa încât credem că, de data aceasta, această lege a fost discutată fără niciun fel de parti-pris politic, am participat colegi din toate formaţiunile politice şi am căzut chiar, să spunem, în unanimitate de acord pe textul acestei legi, încât chiar şi dacă opoziţia ar fi în sală, probabil, ar vota şi ar vota, şi colegii noştri la fel ca şi noi.

În esenţă, vom avea de acum încolo o lege care ne va obliga pe toţi să lucrăm mai mult, atât în comisiile de specialitate, cât şi în Comisia de afaceri europene, şi să ne spunem propriile noastre puncte de vedere, alături de cele ale Guvernului şi, eventual, să încercăm să schimbăm, dacă este cazul, anumite decizii guvernamentale, impunând un punct de vedere al celui mai înalt for democratic din această ţară.

Vă mulţumesc şi, de astăzi încolo, încă odată vă repet, vom avea mult mai mult de muncă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Păduraru.

Domnul Nicuşor Păduraru:

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal va susţine acest proiect de lege în forma care v-a fost prezentată. Eu am să fac doar trei precizări, extrem de importante şi de sensibile pentru activitatea noastră de parlamentari.

Prima precizare, e bine să ştiţi că apar instrumente noi de lucru pentru Parlament, instrumente care sunt foarte bine clarificate prin acest text de lege.

A doua precizare pe care o fac este de a saluta modul în care a fost coordonată relaţia de colaborare dintre Guvern şi Comisia de afaceri europene, pentru că se pare că deschiderea pe care o are domnul ministru Leonard Orban şi înţelepciunea Domniei Sale în ceea ce priveşte afacerile europene a fost un sfetnic bun, în aşa fel încât legea să treacă, şi să nu se mai pună acea întrebare pe care o auziţi de 20 de ani, cine e mai important, Guvernul sau Parlamentul? Această întrebare retorică s-a consumat.

A treia chestiune pe care vreau să o precizez, cred că această lege este un pas important, dar este deocamdată doar primul pas care clarifică relaţia dintre Guvern şi Parlament pentru că e vorba de relaţia pe afaceri europene.

Închei încă o dată spunând, Grupul parlamentar al PDL mulţumeşte tuturor colegilor, indiferent de partid, care au ajutat la construcţia acestui act normativ şi au lucrat efectiv în ultimele luni şi sperăm că la vot va fi un vot unanim.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale, atunci intrăm în dezbaterea raportului.

Titlul legii: Lege privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 6 la punctul 15 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 16. Nu sunt observaţii. Adoptat.

De la punctul 17 la punctul 24 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 25. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 26. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 27. Nu sunt observaţii. Adoptat.

De la poziţia 28 la 33? Nu sunt observaţii. Adoptate.

Anexa nr.1, poziţia 34. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Anexa nr.2, poziţia 35. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Proiectul rămâne la sesiunea de vot final.

Cu aceasta am epuizat ordinea de zi pentru astăzi. Încheiem şedinţa de plen. Urmează în programul Camerei Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, iar pentru dumneavoastră, comisii permanente.

Vă doresc o zi bună şi o săptămână excelentă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.55.