Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,40.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi în a doua parte de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedinta Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Dumitru Pardău, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bună dimineaţa, domnilor!

Daţi-mi voie să deschid, cu onoarea guvernării, care îşi numără voturile, şedinţa de astăzi, a declaraţiilor politice, din ziua de 24 aprilie.

Prin bunăvoinţa guvernării şi puterii, a arcului de putere, a mai ajuns şi ceva de condus, şi la Camera Deputaţilor, din partea opoziţiei.

Sunt convins că nu există declaraţii din partea PDL-ului. Ei caută să vadă dacă nu declară azi... sau să renege azi ceea ce au declarat ieri sau în cinci minute.

Am observat că la PDL se folosesc "pauzele de reflecţie", sunt importante, aşa încât, domnilor deputaţi, dragii mei colegi, în ordinea pe care o consideraţi dumneavoastră oportună, vă rog frumos, câte minute doriţi, aveţi astăzi la dispoziţie.

Domnule profesor, nu se poate, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Cristea:

Bună dimineaţa şi Cristos a Înviat!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Adevărat a Înviat, domnule profesor!

Domnul Victor Cristea:

Declaraţia mea politică am intitulat-o: "1 Mai 2012 - simbol al injustiţiei sociale".

În evoluţia civilizaţiei umane, prima zi a lunii mai are mai multe semnificaţii: ancestrală, istorică şi socială. Ziua de 1 Mai a reprezentat din timpuri străvechi ziua renaşterii naturii, simbolul primăverii, fiind cunoscută şi sub numele de Armindeni, ca prima zi a lunii florilor.

În calendarul zilelor notabile, 1 Mai este Ziua Internaţională a Muncii, a solidarităţii internaţionale, serbată în lume din 1889, şi în România din 1890, comemorând victimele grevei generale a muncitorilor, organizată, din Chicago. Muncitorii care au protestat în mai 1886 aveau revendicări care au reprezentat începutul unei adevărate emancipări sociale a salariaţilor:

- retribuţii corespunzătoare muncii prestate;

- ziua de muncă de 8 ore şi repaus săptămânal;

- asigurări de boală şi bătrâneţe.

În 1889, Internaţionala a II-a avea să consfinţească Ziua de 1 Mai ca simbol al luptei pentru justiţie socială. În mod paradoxal, pe 1 Mai 2012, majoritatea românilor revendică aceleaşi drepturi, dar, ceea ce este şi mai alarmant, revendică dreptul la muncă, motiv pentru care 1 Mai 2012 nu poate fi sărbătoarea muncii, ci ziua mesajului-protest adresat actualei puteri politice formate din PDL, UDMR, UNPR şi minorităţi, care au promovat injustiţia socială. S-a comis un asasinat economic, iar istoria va înregistra aceste partide ca partide ale trădării naţionale şi abandonării naţiunii.

În România, ţară cu drepturi depline în Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007, Guvernul, prin politicile publice implementate, a încălcat drepturile şi libertăţile fundamentale ale românilor prevăzute în Constituţie. În art.47 din Constituţie se stipulează: "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent".

- dreptul la învăţătură şi sănătate;

- dreptul la muncă şi protecţie socială;

- dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.

Guvernanţii portocalii, sfidând articolul 54 din Constituţie conform căruia "Fidelitatea faţă de ţară este sacră", orbiţi de propriile interese şi sub pretextul crizei economice, au luat măsuri de austeritate aplicate cetăţenilor neputincioşi - reducerea salariilor şi a pensiilor, disponibilizări masive de personal - încălcând astfel prevederile articolului 47 din Constituţie: "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai de decent".

Istoria arată că nu măsurile austere diminuează efectele crizei economice, ci unitatea clasei politice, colaborarea între putere şi opoziţie, mediul de afaceri şi mediul academic, elaborând împreună planul de dezvoltare a economiei româneşti, luând în considerare atuurile româneşti.

În acest sens, trebuie menţionat că România are un puternic potenţial uman; deţine un important fond agricol şi forestier, importante resurse naturale, fără însă ca acestea să fie puse în valoare prin investiţii multiplicatoare, generatoare de locuri de muncă sigure şi bine plătite.

Având în vedere importantele sume financiare puse la dispoziţie (30 mld. euro) de către Uniunea Europeană pentru reconstrucţie şi dezvoltare, Guvernul trebuia să pună bazele unei industrii naţionale, a unei agriculturi româneşti, respectând normele şi standardele europene.

A sosit momentul să depăşim complexele ideologice ale perioadei de tranziţie. Statutul nostru de ţară membră a Uniunii Europene ne permite afirmarea şi apărarea patriotismului economic. Se impune să privim critic prezentul, să refuzăm să-l acceptăm. Am fost învăţaţi premeditat să facem ceea ce ni se spunea:

- viitorul îl reprezintă companiile mici şi mijlocii, dar în lume s-au format cele mai mari corporaţii;

- cât sunt de rele monopolurile de stat, cum trebuie distruse şi privatizate în folosul - culmea! - al altor companii de stat;

- cât de inteligenţi am fi dacă scăpăm de industria naţională poluantă şi ineficientă;

- statul este prost administrator, iar soluţia miraculoasă este privatizarea - însă, în acelaşi timp, statele - "profesor" şi-au consolidat companiile de stat;

- să restituim toate proprietăţile naţionalizate, începând de la Cuza, iar acum nu sunt bani pentru despăgubiri. Oamenii cinstiţi, însă, au fost încă o dată păcăliţi.

Motivul esenţial al Revoluţiei din Decembrie 1989 a fost indignarea cetăţenilor care au cerut libertate şi vot liber. S-a stabilit setul de principii şi valori care să stea la baza reconstrucţiei ţării. S-a schiţat modelul de stat şi dimensiunile modernităţii care să călăuzească gândirea Guvernului. Politicile stabilite atunci aveau în vedere demnitatea cetăţeanului, care trebuia asigurată şi respectată printr-un sistem de asigurări sociale, echitate socială, primatul interesului general faţă de cel particular.

Dar realităţile s-au îndepărtat de acele deziderate, politicile promovate de actualii conducători au creat mari tensiuni în starea de spirit a cetăţenilor. Oare nu mai avem aceeaşi capacitate de indignare?! Sau, nejustificat, ne-am resemnat? Nu! USL, prin programul său politic, a creat premisa acţiunii civice, conştienţi fiind că, dacă cetăţenii se vor indigna în masă, vor găsi singuri modalităţile de acţiune pentru a construi o societate dreaptă.

Toate acestea ne îndreptăţesc să concluzionăm: astăzi, mai mult ca oricând, a devenit evident că România se află pe un drum greşit. Statul român a ajuns arma la tâmpla cetăţenilor pe care puterea politică îi jefuieşte zilnic. Statul român a devenit sluga unei bande de mafioţi care a subordonat totul propriilor interese. Se opune cineva? Da. Se opune Uniunea Social Liberală prin diferite forme de protest, luptând pentru cetăţenii batjocoriţi pentru a nu deveni complici.

Pe fondul unei ineficienţe sistematice a guvernării, se proliferează inechitatea şi injustiţia socială. Sărăcia s-a extins, adâncind prăpastia dintre cei bogaţi şi cei săraci, dintre cei îmbogăţiţi şi cei sărăciţi. Statul social, adică statul naţiunii, a fost abandonat şi înlocuit cu statul captiv, slujbaş al deţinătorilor puterii politice. Semnalul abandonului a fost dat de însuşi Preşedintele României, atunci când a decis că "Statul român nu mai poate fi responsabil pentru toţi cetăţenii săi". Statul este deja responsabil doar pentru elita partidului de guvernământ.

Pe de o parte, guvernanţii fac tot posibilul ca statul să preia controlul asupra justiţiei, asupra partidelor şi sindicatelor, asupra economiei, prin fondurile de pensii şi sănătate.

Pe de altă parte, statul se debarasează de responsabilităţile faţă de propriii cetăţeni, generând precaritatea nu doar în învăţământ, sănătate, justiţie şi securitate personală, dar şi în instituţiile supravieţuirii: locurile de muncă, salariile, pensiile şi alte venituri din muncă, preţurile bunurilor principale - de la hrană la locuinţă şi energie.

Această succintă radiografie a actualei politici de guvernământ evidenţiază o realitate de tristă amintire. Suntem martorii unei politici făcute cu patimă împotriva adversarilor politici, urmărindu-se distrugerea partidelor politice indiferent de opţiunile celor care le susţin. Aceeaşi politică se îndreaptă şi împotriva cetăţenilor, urmărindu-se maladiv înregimentarea lor, atât de acuzată altădată. Politica de dezbinare naţională şi socială a devenit instrumentul preferat de guvernarea actuală. Mărturie în acest sens o constituie asumarea răspunderii pe un număr de legi (Legea educaţiei naţionale, Codul muncii, Legea salarizării unice, Legea pensiilor, Legea bugetului general consolidat, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat), fără a fi rezultatul unor dezbateri între factorii răspunzători. Această politică de elaborare a legilor a urmărit îngrădirea apariţiei cetăţenilor în viaţa publică şi limitarea activităţii sindicatelor.

PSD, USL au luat atitudine faţă de aceste nelegiuiri, atenţionând puterea politică guvernamentală că ignorarea statului, a Parlamentului aduce prejudicii mai mari decât orice criză economică. Realitatea o confirmă.

În concepţia PSD, statul social nu este un moft ideologic, ci este o responsabilitate constituţională şi umană. Statul social are rolul menţinerii coeziunii sociale prin acţiunea permanentă de diminuare a inegalităţilor sociale. Societatea nu poate funcţiona dacă nu există puternice legături de solidaritate între cei săraci şi cei bogaţi, între popor şi partidele politice. România trebuie să redevină o patrie pentru toţi cetăţenii ei. Este posibil, dacă înlocuim politica privatizată cu una care să restabilească demnitatea şi interesele comunităţii.

PSD, USL sunt pregătite să înlocuiască actualul model economic şi social, care a generat inechitate şi nu a produs dezvoltare, cu un model construit pe o viziune bazată pe trei elemente esenţiale:

1. Crearea unei economii naţionale performante prin: formarea unui sistem industrial şi energetic autohton; reorientarea investiţiilor în agricultură; oprirea vânzărilor terenurilor agricole şi exportului de materii prime.

2. Construirea unei administraţii centrale şi locale eficiente, transparente şi moderne; eliminarea risipei şi corupţiei din administraţie poate fi realizată prin măsuri ferme şi inovative ale viitorului guvern USL.

3. Refacerea încrederii în cetăţeni, implicarea lor în actul de guvernare, încetarea războiului româno-român. România trebuie să-şi recapete echilibrul social; munca şi meritul personal şi colectiv trebuie readuse ca valori fundamentale ale societăţii.

Numai astfel o guvernare legitimă şi responsabilă poate reda demnitatea cetăţeanului, poate crea locuri de muncă sigure şi bine plătite.

PSD, partidul Revoluţiei, partidul integrării euroatlantice, USL sunt pregătite nu doar să câştige alegerile locale şi parlamentare, ci să reconstruiască o economie naţională, să restabilească principiile democratice, respectul pentru oameni; să impună un sistem de impozitare care să nu socializeze pierderile şi să privatizeze beneficiile, să realizeze o repartiţie echilibrată a veniturilor în societate.

Pentru a pune în acord gândurile cu vorbele, vorbele cu faptele, USL are nevoie de susţinerea tuturor românilor, şi chiar a celor care simpatizează actuala putere, pentru construirea unei societăţi a conştiinţei şi a dreptăţii. Realizarea acestor proiecte, punerea lor în operă garantează că 1 Mai poate deveni un prilej de mulţumire, de speranţă în emanciparea celor ce trăiesc prin propria lor muncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu, domnule profesor.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, au mai depus în scris: subsemnatul, domnii deputaţi Ion Călin, Vasile Mocanu, Dorel Covaci, Vasile Gliga, Gheorghe Ciocan, Ion Dumitru şi Marian Ghiveciu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL-PC, au depus în scris: domnii deputaţi Mircea Irimescu, Eugen Nicolăescu, Gheorghe Dragomir, Teodor Atanasiu, Marin Almăjan, Mihai Donciu, Andrei-Dominic Gerea, Mihai Lupu, Graţiela Gavrilescu, Uioreanu Horia şi Ionuţ Stroe.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale a depus în scris domnul deputat Miron Ignat.

Cei doi colegi ai mei urmează...

Domnule deputat, aveţi cuvântul, şi aveţi la dispoziţie câte minute vă lasă ceilalţi. După cum aţi observat, spre final de mandat, în partea dreaptă este o curăţenie totală, aşa că aveţi liber la exprimare.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează: "De ce trebuie votată moţiunea?"

Abia acum trebuie să fie limpede pentru toată lumea nominalizarea preşedintelui Băsescu pentru MRU în fruntea guvernului, acest acelaşi Boc, acelaşi personaj fără coloană vertebrală aservit total interesului celui care l-a numit şi camarilei portocalii pe care o slujeşte cu abnegaţie prin tot felul de acte de vânzare de ţară.

Nu putem rămâne cu un guvern care a devenit o ameninţare la adresa românilor prin politicile pe care le susţine. În loc să fie un guvern care schimbă direcţia greşită a cabinetelor Boc, actualul Guvern a devenit un cabinet care acţionează vădit împotriva intereselor românilor.

Guvernul, doar cedând şantajului unor grupuri de interese, privatizează companii de stat şi acordă licenţe de exploatare pentru resurse importante, fără dezbatere publică, în mod netransparent şi încălcând flagrant legea. Acelaşi guvern, voind să mulţumească PDL-ul şi să facă o resuscitare a acestui partid, înainte de alegerile care bat la uşă, alocă fără neruşinare fonduri importante de la buget primarilor acestui partid, pedepsind astfel o mare parte a românilor care nu au nicio vină că şi-au dorit alt primar decât din partidul portocaliu.

Ca şi cum nu ar fi destul, tot acest guvern calcă cu bocancii peste Legea învăţământului, peste autonomia universitară, şi prin ceea ce au făcut la Târgu Mureş aduc din nou în discuţie tema anacronică a rasismului etnic, temă de care România nu are nevoie, o temă repudiată de toţi cetăţenii României, aducătoare de patimi şi orgolii care în noul context european nu îşi mai găsesc locul.

Unele măsuri, pe care guvernele PDL le-au luat de-a lungul acestei guvernări, se dovedesc acum, prin decizia Curţii Constituţionale, că sunt doar acte ale unor "şuţi", care au băgat adânc mâna în buzunarele românilor, privându-i de bruma de bani care li se cuvin legal, proprietate de drept a acestora, pentru care au muncit ani de zile, plătind toate taxele cerute de stat. Acelaşi stat, care acum îi trimite, parcă în bătaie de joc, la cozi ce amintesc de vremuri de demult apuse pentru a-şi cere şi căuta dreptatea în justiţie.

Culmea culmilor este faptul că pensionarii României au ajuns să moară la propriu în tribunal, iar acestor guvernanţi, primeniţi şi vopsiţi acum în nuanţe de verde, nu le pasă şi li se pare ceva firesc.

Cum să credem că acest guvern va putea să garanteze cetăţenilor acestei ţări un scrutin corect la alegerile care urmează? Acţiunile electorale, ilegale, ale preşedintelui Băsescu nu ne mai miră, dar faptul că acest guvern acţionează discreţionar în alocarea de fonduri, faptul că premierul doreşte noi construcţii politice, în loc să guverneze această ţară, aşa cum îl obligă funcţia lui vremelnică, ne face să dorim înlăturarea acestuia de la putere şi instalarea unui guvern care poate organiza alegeri corecte, alegeri care să reflecte dorinţa electoratului şi care să certifice că ţara este condusă aşa cum vor românii.

Acestea sunt motivele, de fapt, pentru care această moţiune ar trebui votată de fiecare dintre noi, redând astfel încrederea românilor în acest Parlament, singurul bastion al fragilei democraţii române.

Deputat PSD Sorin Stragea, Colegiul nr.7 - Timiş.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Ovidiu Ganţ. Aveţi cuvântul.

Între timp, daţi-mi voie să citesc şi numele colegilor de la PDL, care au depus în scris: domnul deputat Silviu Prigoană, doamna deputat Monica Iacob Ritzi, domnul deputat Marius Rogin, doamna deputat Sanda Maria Ardeleanu, domnii deputaţi Petru Călian şi Daniel Buda.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La 21 aprilie 1992 s-a semnat tratatul privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa dintre Republica Federală Germania şi România. Am sărbătorit, deci, recent, 20 de ani de la acest eveniment, care ar putea fi privit ca un simplu document, oarecum normal în Europa. La o privire mai atentă ar trebui să vedem ce a însemnat punerea lui în practică.

Posibilitatea unui astfel de tratat a fost creată de căderea Zidului Berlinului şi Revoluţia Română din Decembrie 1989. Deja în ianuarie 1990 ministrul de externe german, Hans-Dietrich Genscher (chiar semnatarul tratatului), era prezent la Bucureşti, Sibiu şi Timişoara, pentru a da un semnal de solidaritate şi susţinere către România, dar şi explicit către minoritatea germană, care va ocupa ulterior un loc important în textul tratatului de prietenie, ea asumându-şi rolul de punte de legătură dintre cele două ţări.

Această minoritate s-a implicat prin reprezentanţii săi în extinderea colaborării politice, economice, culturale, pe planul educaţiei, sănătăţii, serviciilor sociale etc. Totodată, ne-am bucurat de sprijinul ambelor state în ceea ce priveşte viaţa comunităţii, păstrării identităţii lingvistice şi culturale, a învăţământului în limba maternă, a instituţiilor sociale pentru oameni în vârstă, activităţi economice. Pentru acest sprijin doresc să mulţumesc României şi Germaniei, în numele germanilor din ţara noastră, pe care îi reprezint în Parlament.

În baza tratatului, Germania a susţinut cu consecvenţă România în eforturile sale de reformă, de trecere de la societatea socialistă la o democraţie bazată pe economia socială de piaţă. Cu sprijinul Germaniei, România a devenit membră a NATO şi a Uniunii Europene, producându-se revenirea noastră la valorile civilizaţiei apusene, după care am tânjit atâţia ani.

La rândul său, România a fost şi este un prieten al Germaniei, susţinând demersurile iniţiate de aceasta în UE. Am ratificat unanim proiectul tratatului Constituţional European, practic, la fel, Tratatul de la Lisabona, şi am semnat tratatul multilateral de guvernanţă fiscală (am încredere că va fi ratificat cu largă majoritate). Aceste trei demersuri amintite au avut ca principal motor Germania, în dorinţa de continuare a integrării europene, pentru pace, securitate şi bunăstare.

Astăzi, Germania este principalul nostru partener economic, mii de germani lucrează în România şi viceversa. Tot de ordinul miilor este numărul studenţilor români care studiază la universităţi germane. Investiţiile cu capital german asigură la noi zeci de mii de locuri de muncă. Industria auto germană este cea mai puternică pe plan mondial şi datorită furnizării de piese din România. Practic nu există o maşină germană fără piese de la noi.

Industria IT & C reprezintă un alt domeniu de excelenţă în relaţia economică bilaterală.

Pentru extinderea şi adâncirea relaţiei dintre România şi Germania mai există mult potenţial care trebuie valorificat. Stă în puterea noastră să o facem, în prietenie şi colaborare, aşa cum prevede tratatul al cărui bilanţ la 20 de ani de la semnare este unul foarte bun.

Ovidiu Ganţ,deputat FDGR.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulţumesc foarte mult.

Daţi-mi voie să mai citesc un coleg care a depus în scris, în afară de Sorin Stragea şi Cristea Victor, la Grupul parlamentar al PSD, domnul Eugen Uricec.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, au mai depus în scris: doamna deputat Roberta Alma Anastase, domnii deputaţi Cosmin Popescu, Constantin-Severus Militaru, Florian-Daniel Geantă, Stelică Iacob Strugaru şi Ioan Bălan.

Doamnelor şi domnilor,

Distinşi ziarişti,

Daţi-mi voie să închid şedinţa de astăzi, "tumultoasă", a dezbaterilor şi declaraţiilor politice.

Vă urez o săptămână frumoasă, şi votaţi cum trebuie la moţiunea de cenzură de vineri.

Doamne ajută!

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Un liberal respectă şi apără proprietatea, domnule Ungureanu, nu o anulează!"

În Constituţia României, în privinţa garantării proprietăţii, articolul 44 stipulează următoarele:

"(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular (...).

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire".

Dar, domnul prim-ministru Ungureanu, un tânăr politician educat intens pe la diferite prestigioase şcoli, cel care se tot autoproclamă ca fiind un guvernant cu principii democratice solide şi cu o dorinţă intensă de a moderniza statul şi de a face numai bine societăţii româneşti, ne arată acum o altă faţă a sa, poate pe cea reală, dar una eminamente transformată după chipul şi asemănarea protectorului său, domnul Băsescu!

Premierul Ungureanu citeşte Constituţia într-o manieră personală şi-i dă acesteia o interpretare uluitoare, nedemnă de un om politic autointitulat de dreapta, care se mai şi recomandă ca fiind liberal, pe la toate televiziunile, în prime-time!

Soluţia găsită, probabil, prin cotloanele vremurilor comuniste de către guvernul domnului Ungureanu, de a limita la 15% cuantumul despăgubirilor care vor fi plătite foştilor proprietari pentru proprietăţile naţionalizate nu reprezintă altceva decât un grav atac la adresa democraţiei, o violare a principiului garantării proprietăţii private şi, în acelaşi timp, o discriminare, similară cu cea practicată de către comunişti, adică un nou abuz, de neimaginat, împotriva foştilor proprietari!

Până acum o mare parte din cetăţeni au fost deja despăgubiţi la valoarea reală a proprietăţilor confiscate de regimul comunist. Dar alţii nu au mai apucat, iar selecţia între foştii proprietari s-a făcut în urma unui proces administrativ care a fost blocat ca urmare a corupţiei inimaginabile care a cuprins ANRP.

Domnul Ungureanu, în loc să dispună verificarea nelegiuirilor petrecute prin instituţiile din ograda sa, de genul fraudelor comise pe la ANRP sau să caute soluţii reale şi imediate pentru stoparea, în regim de urgenţă, a degringoladei, de neimaginat, sub auspiciul căreia îşi desfăşoară aceasta activitatea, dumnealui recurge la idei antidemocratice, inechitabile, care au doar rolul de a arunca la coşul de gunoi drepturile egale ale cetăţenilor şi de a juca ţonţoroiul pe principiul garantării proprietăţii.

Adică, domnul Ungureanu preferă, cu bună ştiinţă, să ocolească faptul că stă în puterea sa să clarifice ceea ce se întâmplă cu tergiversarea a zeci de mii de dosare ale foştilor proprietari sau să afle cât mai repede şi să explice, în mod concret, românilor, unde s-au volatilizat peste 800 milioane de euro, cheltuiţi de ANRP, pe aşa-zisa consultanţă.

Cu alte cuvinte, domnule Ungureanu, bani pentru despăgubiri nu mai aveţi şi vreţi să le daţi celor păgubiţi, doar ceva mărunţiş, preţ de vreo 15% şi nu acum, ci peste vreo 10-12 ani! Dar de dat ca mită electorală, pe la primăriile portocalii sau de risipit pe contracte de consultanţă şi tot felul de studii, neconcretizate în nimic, încheiate exclusiv cu firmele de casă ale PDL, de unde tot găsiţi bani, la discreţie, prin buget, domnule prim-ministru?

Aţi descoperit dumneavoastră, domnule Ungureanu, vreo comoară, îngropată la Palatul Victoria, care a fost ascunsă până acum şi lăsată cu testament pdl-iştilor sau toţi banii care sunt strânşi, din taxele şi impozitele românilor, aţi hotărât dumneavoastră că au o unică destinaţie, puşculiţa portocalie-verde, pe care aţi ajuns, mai nou, să o şi gestionaţi?

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Preţurile la carburanţi trebuie stabilite transparent, nu prin speculă sau tehnici neconcurenţiale"

Aş dori să abordez în faţa dumneavoastră subiectul privind introducerea unui preţ de referinţă unic pe piaţa carburanţilor. După cum ştim, această iniţiativă aparţine Ministerului Economiei, care poartă în momentul de faţă negocieri strânse cu reprezentanţii pieţei carburanţilor din România.

Deşi personal sunt un susţinător al pieţei libere şi al intervenţiei rezervate a instituţiilor statului în formarea preţurilor, consider că această măsură este oportună din varii motive. Unul dintre acestea este tocmai faptul că piaţa carburanţilor din România are nevoie de un factor de echilibru. Fluctuaţiile repetate de preţ din ultimii ani argumentează această necesitate. Dacă aruncăm o privire per ansamblu asupra ultimilor 10 ani, luând în calcul cifrele medii, situaţia scumpirii preţului benzinei este peste rata inflaţiei, la o diferenţă semnificativă, însă nu colosală. În ultimii 10 ani preţul benzinei a crescut de 3,3 ori, cu 237%, în contextul unei inflaţii de 145,97%, adică o creştere medie a preţurilor de 2,5 ori.

Având în vedere perioada de timp la care se raportează cifrele de mai sus, am putea spune că aceste creşteri de care vorbim, inclusiv cea a benzinei, se pot justifica. Însă, problemele reale apar dacă examinăm în detaliu toate creşterile de preţ cu valoarea lor exactă şi mai ales momentele când au avut loc. Vom observa că preţul benzinei s-a dublat exclusiv în ultimii trei ani, de la 0,66 euro la 1,2 euro. Totodată, remarcăm că în multe cazuri tarifele au crescut în perioada sărbătorilor sau a concediilor, când nevoia de mobilitate şi implicit cererea de carburant sunt mai mari. Ori acest lucru denotă un comportament de speculă a producătorilor şi distribuitorilor de pe piaţă.

În genere, problema se reduce de fapt la lipsa de transparenţă în stabilirea preţurilor de către companiile de pe piaţa carburanţilor din România şi practicile abuzive şi neconcurenţiale pe care aceasta le maschează. Neregulile semnalate de către Consiliul Concurenţei în ultimul an vin şi ele în sprijinul acestei afirmaţii. La începutul acestui an au fost amendate cu o sumă de 205 milioane de euro 6 mari companii: OMV Petrom, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream, LukOil, Agip şi MOL. Motivul care a stat la baza sancţionării aplicate a fost influenţarea deliberată a preţului benzinei de către aceste companii, prin încălcarea regulilor concurenţei.

Aşadar, stabilirea unei formule unice de calcul a preţului de referinţă al carburanţilor vine ca răspuns la toate problemele ridicate mai sus. Această formulă va include o serie de marje, precum şi alte variabile de referinţă, cum sunt marja de marketing sau cotaţia de preţ internaţională. Astfel, în stabilirea preţului carburantului se va ţine cont de cotaţia internaţională, fără a mai fi posibile situaţii în care preţul carburantului din afară să scadă, iar cel din România să crească. Bineînţeles, este esenţial ca formula elaborată să fie analizată de experţii Consiliului Concurenţei, cei mai în măsură să o valideze.

În cazul în care această măsură va fi reglementată vom putea spune că avem o piaţă transparentă a carburanţilor în România, în care abuzurile din partea producătorilor nu vor mai fi posibile. Vor putea fi făcute predicţii mai realiste asupra evoluţiei preţului, iar consumatorii vor putea să îşi estimeze mai bine costurile presupuse de achiziţia de carburanţi, fie că vorbim de persoane fizice sau juridice. În cazul firmelor, acestea îşi vor putea elabora un plan de afaceri mai exact, fără a fi daţi peste cap de creşteri imprevizibile ale tarifului la carburanţi.

Prin urmare, susţin nevoia unei astfel de reglementări în România. De altfel, este o soluţie la care şi alte ţări europene au aderat. Putem da aici ca exemplu Slovenia şi Luxemburgul, ca ţări iniţiatoare a unui astfel de sistem, iar un exemplu mai recent este Austria, ţară care a decis luna aceasta reglementarea preţurilor la carburanţi în perioada sărbătorilor.

Sper ca negocierile purtate între toţi actorii implicaţi, şi anume Ministerul Economiei, Consiliul Concurenţei şi reprezentanţii companiilor de pe piaţa din România să ajungă cât mai curând la un consens în ce priveşte legitimitatea acestei măsuri şi forma finală pe care o va adopta formula de calcul a preţului de referinţă al carburanţilor.

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Programul de privatizare a marilor companii de stat"

Aduc astăzi în discuţie un subiect mult discutat în ultima perioadă: privatizările marilor companii de stat. După cum ştim cu toţii, Oltchim, Transelectrica, SNCFR, CupruMin sunt companii care au nevoie de investiţii majore în retehnologizare, în vederea dezvoltării activităţii în mod eficient şi profitabil, scop pentru care o parte din acţiunile acestor companii sunt scoase la vânzare pe bursă.

Noutatea pe care o mai aduc aceste privatizări este că, odată cu realizarea lor, Bursa va deveni, la fel ca în alte ţări, un mecanism funcţional de finanţare a economiei. Aceasta va depăşi stadiul de piaţă secundară pentru acţiuni existente.

Listarea la Bursă va rezolva, întâi de toate, una dintre problemele pe care mediul economic intern şi internaţional, presa, chiar şi opoziţia, le-a semnalat de atâtea ori în ultimii ani, cu privire la companiile româneşti cu capital majoritar de stat: lipsa de transparenţă. Odată cu privatizarea unor pachete de acţiuni, companiile vor fi nevoite să asigure transparenţa în faţa tuturor acţionarilor, prin: rapoarte periodice de activitate, comparaţii cu perioadele de referinţă anterioare, prezentarea evoluţiei indicatorilor specifici, rapoarte privind achiziţii publice şi multe altele. Totodată, executivul companiilor va trebui să justifice fiecare acţiune managerială importantă.

Un alt avantaj pe care îl va crea listarea la bursă a companiilor cu capital majoritar de stat va fi atragerea unor surse de finanţare vitale pentru România, în acest moment de fragilitate economică naţională. În acest sens, îmi exprim convingerea privind încheierea cu succes a tuturor ofertelor de vânzare avute în vedere de Guvern. În acest fel, cred că vom reuşi să transmitem în exterior un semnal de încredere privind economia României.

De asemenea, interesul deja manifestat de anumiţi investitori străini pentru companii strategice listate la bursă va oferi României posibilitatea de a arăta că este o destinaţie financiar-economică atractivă pentru toate tipurile de investitori, din domenii şi cu interese investiţionale diverse.

Nu în ultimul rând, dorinţa Guvernului de a impune standarde înalte pentru managementul de top al companiilor, prin introducerea managementului privat, vine în sprijinul demersurilor de privatizare. Este o măsură care girează în faţa oricărui investitor imparţialitatea politică ulterioară a companiilor. Orice partener de afaceri va şti cu siguranţă că discuţiile, angajamentele şi înţelegerile purtate cu managementul respectivelor companii vor fi independente de factorul politic care, de multe ori, reprezintă un element de volatilitate şi impredictibilitate, factori perturbatori în afaceri. Prin urmare, noii acţionari şi noii manageri vor avea datoria să îşi ghideze acţiunile doar în funcţie de pragmatismul economic, aspectul politic nemaintrând în calcul. În acest mod, rezultatele economice vor fi, cu siguranţă, tot mai bune - fapt absolut vital în contextul competiţiei tot mai acerbe cu giganţii internaţionali.

În încheiere, aş vrea să îmi exprim convingerea că privatizarea la Bursa de Valori, completată de introducerea managementului privat în companiile de stat, are la bază urmărirea interesului economic naţional. Actuala coaliţie de guvernare are curajul să-şi asume sarcina deloc uşoară de a aplica soluţii realiste, în vederea rentabilizării activităţii companiilor naţionale mai puţin profitabile la momentul de faţă. Dată fiind lipsa lichidităţilor pe plan local, nu ne putem permite să blocăm activitatea marilor companii şi, în final, să le lăsăm să sucumbe. Privatizarea unor pachete de acţiuni ale companiilor de stat este o soluţie viabilă, care aduce lichidităţi prin care pot fi acoperite nevoile investiţionale ale acestora. Sper că putem fi cu toţii într-atât de oneşti, încât să recunoaştem această nevoie de privatizare a companiilor de stat şi să lăsăm la o parte demagogiile de tipul "ne vindem ţara", după cum insistă să afirme probabil tot aceia care i-au refuzat României, atâţia ani la rând, dreptul la dezvoltare.

Domnul Angel Tîlvăr:

"Pensionarii, bătaia de joc a regimului PDL"

Acţiunile din ultima perioadă ale Guvernului Ungureanu sunt dovada vie a faptului că toate tăierile salariale, toate reducerile de pensii, ajutoare sociale şi indemnizaţii puteau fi evitate. Tot ceea ce a fost luat în mod abuziv de la români se putea evita dacă PDL ar fi renunţat la sponsorizarea grupurilor de interese din jurul lui Emil Boc, a Elenei Udrea sau a lui Traian Băsescu.

Însă, interesele de partid au fost, pentru PDL, mai presus de bunăstarea cetăţenilor. România putea ieşi din criză şi fără tăieri salariale şi micşorări de pensii şi prestaţii sociale, dacă cheltuielile se făceau chibzuit, dacă se renunţa la investiţii inutile şi dacă regimul PDL cunoştea noţiunea de respect.

Decizia Curţii Constituţionale în cazul plăţii CASS demonstrează, fără echivoc, că guvernul a luat măsuri de austeritate fără să respecte Constituţia. Acestor oameni le-au fost furaţi, fără pic de ruşine, şi puţinii bani pe care i-au muncit din greu pe parcursul a zeci de ani. Am atras atenţia de nenumărate ori asupra acestui jaf practicat de PDL, jaf asupra unor categorii de oameni fără apărare: bătrâni, femei, copii. Era evident faptul că nu se poate calcula plata celor 5,5% la întreaga sumă, ci doar la ceea ce depăşea 740 de RON. Însă, pentru cei din PDL acest aspect nu a contat.

Nu trebuie să uităm că în aceeaşi categorie intră şi pensionarii militari, care au fost şi ei umiliţi de regimul PDL. În data de 8 ianuarie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a hotărât definitiv suspendarea aplicării HG nr.735/2010 privind recalcularea pensiilor. Însă, guvernul de atunci nu a luat decizia de a respecta o hotărâre definitivă a Justiţiei.

Să nu uităm însă că România se află pe penultimul loc în clasamentul ţărilor Uniunii Europene în ceea ce priveşte nivelul pensiilor, cu o pensie medie de 676 lei (177 euro), fiind "devansaţi" doar de bulgari, a căror pensie medie este de 145 euro. În realitate, până şi bulgarii ne depăşesc, deoarece preţurile la produsele de bază sunt mult mai mici decât la noi. Un alt exemplu este Ungaria, unde deşi sunt în vigoare măsuri severe de austeritate, pensia medie este aproape dublă faţă de România, asta în condiţiile în care românii plătesc contribuţii sociale foarte mari.

Costurile crizei au fost transferate de PDL pe spatele categoriilor sociale cele mai vulnerabile, cum sunt pensionarii, femeile şi copiii, cu unicul scop de a alimenta în continuare conturile şi aşa grase ale clientelei sale politice.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

"Un guvern imoral!"

Numirea unui nou premier, Mihai Răzvan Ungureanu, s-a dovedit a fi o nouă mascaradă pedelistă, chiar dacă liderii partidului care au tăiat 25% din salariile românilor au încercat să ne convingă contrariul. Cine a crezut că lucrurile se vor schimba în Guvernul României a fost din nou păcălit, pentru a mia oară! Cine a crezut că lucrurile se vor desfăşura normal în Guvernul României, a fost din nou dezamăgit, pentru a mia oară! Şi toate acestea deoarece premierul Mihai Răzvan Ungureanu nu s-a dezis nici o clipă de stilul de conducere al guvernului şi al României patentat de Emil Boc, Traian Băsescu, de PDL în general.

La mai puţin de 60 de zile de la investire, Mihai Răzvan Ungureanu şi-a dat arama pe faţă şi a arătat tuturor că nu poate fi altceva decât este un pedelist care dispune de banii publici după bunul plac, pentru a-şi perpetua puterea, prin încălcarea flagrantă a legii.

Prin hotărârea de guvern prin care au fost împărţiţi banii din rezerva Guvernului către PDL, Mihai Răzvan Ungureanu a cumpărat sprijinul preşedinţilor de Consilii Judeţene şi primari ai PDL, UDMR şi UNPR. De data aceasta nu a mai contat pentru PDL faptul că economia se află încă în recesiune, nu a contat contextul financiar turbulent pe plan internaţional şi nici faptul că mai sunt două luni până la alegerile locale. De dragul menţinerii la putere şi pentru încă două, trei luni, Guvernul Ungureanu a uitat că le-a cerut românilor sacrificii şi a uitat cum explica că face toate aceste lucruri pentru a respecta angajamentele faţă de FMI şi Comisia Europeană. Aşa că, într-un dispreţ total faţă de românii care se chinuie să supravieţuiască de pe o zi pe alta, PDL a alocat, total netransparent, 648,2 milioane de lei, bani cu care speră să mai câştige câteva luni de putere. Nu doresc să aduc în discuţie modalităţile prin care aceste lucruri au fost posibile, însă ţin să precizez că dincolo de ridicolul situaţiei, această decizie este şi ilegală şi imorală. Iată cum şi pentru Ungureanu fondul de rezervă al Guvernului a fost confundat cu puşculiţa proprie, căci distribuţia sumelor către administraţia locală s-a făcut astfel: 57% pentru PDL şi 13% pentru UDMR. Din această sumă alocată ilegal către primării, cu unicul scop de a cumpăra alegerile locale, s-ar fi putut plăti 875.000 pensii medii lunare, 967.000 de salarii minime lunare şi mai bine de peste 1,1 milioane de indemnizaţii lunare de creştere a copilului.

Ce fac, în schimb, edilii PDL cu aceste sume de bani? Parcuri la sate în care nu există canalizare, fântâni arteziene în comune în care oamenii încă îşi muncesc pământul cu plugul tras de cal şi cu sapa, montează lampadare pe drumuri care abia apoi urmează a fi pietruite, şi exemplele ar putea continua.

Se uită în schimb o altă realitate. Primăriile conduse de primari PSD şi PNL sunt executate silit din cauza datoriilor acumulate, tot din cauza subfinanţării. Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care cred că stilul patentat de Emil Boc şi PDL va continua, indiferent de cât de «independentă» este persoana investită ca prim-ministru de către Traian Băsescu.

Acest stil imoral şi ilegal se va sfârşi în toamnă, când PDL va fi alungat de la guvernare de către români.

Domnul Constantin Severus Militaru:

"Reformă fiscală, nu numai Tratat fiscal!"

Anul acesta, în ciuda protestului nejustificat al opoziţiei parlamentare, vom reuşi să îndeplinim angajamentul României privind ratificarea prin Parlament a "Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul uniunii economice şi monetare".

Este un angajament util şi stringent pentru toate statele care compun Uniunea Europeană, care va conduce la calmarea pieţelor de credit şi la reinstaurarea unei doze importante de stabilitate a finanţelor publice. Cu toate acestea, vreau să atrag atenţia că simpla ratificare a Tratatului Fiscal nu va conduce la venituri suplimentare pentru bugetul de stat sau la o disciplină fiscală suplimentară pentru România!

România are nevoie, pe lângă Tratatul Fiscal, de o reformă fiscală internă consistentă! Când spun acest lucru mă refer la faptul că orice politică fiscală ar aplica România, rămânem în continuare codaşii Europei la ponderea veniturilor bugetare ca pondere în produsul intern brut, exprimat în preţurile pieţei.

Ori, această situaţie are o dublă cauzalitate. Pe de o parte, o cauză importantă o reprezintă legislaţia fiscală stufoasă, în permanentă schimbare şi puternic ineficientă.

O altă cauză extrem de importantă este cea instituţională. În România, instituţiile fiscale, în ciuda reformelor derulate în ultimii douăzeci de ani, rămân principalul obstacol în colectarea eficientă a resurselor financiare publice.

Aşadar, dorinţa Ministerului de Finanţe, de a demara un amplu program de reformă, împreună cu Banca Mondială, nu poate fi decât bine primit. Un astfel de program a făcut ca Bulgaria să colecteze cu mai bine de 10% din PIB suplimentar în numai câţiva ani. Tot secretul reformei bulgare s-a tradus în simplificarea procedurilor, depersonalizarea relaţiilor fiscale, stimuli pentru cei care vor să-şi plătească taxele şi sancţiuni extrem de drastice pentru evazionişti.

Oricâtă rezistenţă sau opoziţiei va întâmpina o astfel de reformă, ea nu trebuie abandonată, ci încurajată de noi toţi, pentru că, în definitiv, cei care vor fi negativ afectaţi vor fi doar contribuabilii de rea-credinţă.

Domnul Constantin Eugen Uricec:

"Un an electoral important pentru Europa!"

Chiar dacă România se pregăteşte pentru momentul electoral al alegerilor locale din luna iunie, atunci când cetăţenii români îşi vor desemna pentru următorii patru ani şefii administraţiilor locale, trebuie să avem în vedere că nu suntem singurul stat membru al Uniunii Europene care se va confrunta cu provocările campaniilor electorale.

La sfârşitul de săptămână trecut, toţi europenii au privit cu extrem interes desfăşurarea primului tur al alegerilor prezidenţiale care s-a desfăşurat în Franţa. Recunosc că, personal, am urmărit cu mult interes atât desfăşurarea campaniei electorale, cât şi procedurile de desfăşurarea a votului şi nu pot să ascund că noi, românii, avem încă foarte multe de învăţat de la prietenii noştri francezi. Am putut astfel vedea o campanie în care principalii adversari s-au confruntat în idei şi programe, împărţind societatea franceză pe principiul aderenţei la un set de principii sau altul. Incidentele electorale inerente practic nu au existat, iar partidele politice au avut o atitudine la care ar trebui să reflecteze şi scena politică românească.

Este drept că, nu am fost deloc plăcut surprins de faptul că majoritatea candidaţilor au folosit în documentele lor programatice trimiteri la "inamicul naţional francez" şi anume imigrantul, în special imigrantul rom sau român. Nu cred că acest lucru ar fi trebuit să devină obiect de confruntare politică între candidaţi, atâta vreme cât problema imigraţiei este nu numai o problemă a Franţei, ci a întregii Uniuni Europene.

Dincolo de acest aspect, consider că procesul electoral este corect, transparent, lipsit de incidente sau suspiciuni asupra vicierii voinţei electoratului.

Aş mai vrea să adaug faptul că oricare va fi învingătorul din turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Franţa, relaţiile tradiţionale, istorice, privilegiate dintre ţările noastre nu se vor schimba, ci vor continua să se consolideze.

Nu trebuie să trecem cu vederea nici alegerile care vor avea loc în Grecia, stat membru al Uniunii Europene, care a contribuit în mod nefavorabil la adâncirea crizei datoriilor suverane şi care se află în faţa provocării alegerii unei noi "garnituri" politice, capabile să aplice ample măsuri de consolidare fiscală la nivelul statului grec.

Şi alte state membre ale Uniunii, precum şi cetăţenii români vor fi chemaţi la urne anul acesta. Nu cred că sunt primul care afirmă că unul dintre pericolele care se nasc, ca urmare a efectelor negative ale crizei economice, pot prinde forma ascensiunii curentelor extremiste sau al abandonării traseelor de reformă pe care le-au demarat actualele guverne.

Îmi doresc ca, nu numai la nivelul ţării noastre, ci la nivelul întregii Europe, populismul exacerbat al partidelor politice să fie drastic sancţionat de alegători, iar stabilitatea politică, socială şi îndeosebi economică să fie privilegiată. Uniunea Europeană şi statele care o compun traversează momente dificile, iar anul 2012 se prefigurează ca un an crucial pentru evoluţiile viitoare.

Domnul Mihai Cosmin Popescu:

"Un fond naţional de dezvoltare! De unde resursele?"

De câteva săptămâni, societatea românească dezbate cu mult interes problema exploatării zăcămintelor solului şi mai ales subsolului din România. Este lesne de văzut că societatea românească este puternic divizată între adepţii exploatării cu orice mijloace a zăcămintelor de care dispune ţara noastră şi, pe de altă parte, de opozanţii categorici, care se opun a priori oricărei discuţii pe această temă.

Îmi permit, în această intervenţie, să contrazic ambele categorii de opinii, pentru că această problemă nu poate fi văzută numai în două culori: alb sau negru. Contrazic prima categorie de opinii, pentru că nu consider că exploatarea resurselor trebuie făcută oricum şi de oricine. De asemenea, nu-i acreditez nici pe cei care se opun categoric exploatării resurselor, pentru că dezvoltarea economică se bazează exclusiv pe resurse şi pe accesul la acestea.

Este drept că cei care se opun exploatării sunt împinşi către o astfel de atitudine de experienţele nefericite ale privatizărilor trecute, în special în domeniul petrolului şi gazelor naturale, exploatare care s-a demonstrat împotriva intereselor naţionale şi puternic împovărătoare pentru competitivitatea românească. Însă eşecul concesionării resurselor către OMV nu înseamnă că situaţia trebuie repetată în viitor. Chiar şi pentru acest caz, termenul pentru care operează vechiul regim al redevenţelor se apropie de final, iar el trebuie reevaluat în favoarea poporului român.

Aşadar, primul pas care trebuie făcut, în cel mai scurt timp este reanalizarea nivelului redevenţelor pentru toate resursele solului şi subsolului şi modificarea legislaţiei de profil. Apele minerale, petrolul, gazele naturale, metalele feroase sau neferoase, pădurile, roca şi balastul, pietrele preţioase sau materialele radioactive trebuie să aducă românilor resurse reale şi nu să determine prosperitatea şi profituri record pentru companiile transnaţionale.

De asemenea, consider că toate resursele financiare atrase din exploatarea acestora nu mai trebuie să se constituie în venituri automate la bugetul de stat, a căror destinaţie este aproape invariabil consumul guvernamental.

Resursele financiare provenite din exploatarea solului şi subsolului trebuie să se constituie într-un fond real de dezvoltare a României, cu proiectare specifică multianuală, administrat de un consiliu naţional compus din actori guvernamentali, reprezentanţi ai patronatelor şi sindicatelor. Dacă legea fundamentală spune că bogăţiile solului şi subsolului aparţin poporului român, atunci exploatarea acestora trebuie să se transforme în forme de investiţii publice de care să beneficieze toţi românii şi nu doar o parte dintre aceştia!

Domnul Costică Macaleţi:

"Banii pensionarilor înapoi!"

Declaraţia mea politică se referă la situaţia deosebit de gravă cu care se confruntă pensionarii.

Astfel, numai la Botoşani, zeci de pensionari au acţionat în instanţă Casa Judeţeană de Pensii (CJP) pentru a-şi cere înapoi banii reţinuţi drept asigurări de sănătate. Acţiunile au fost înregistrate la Secţia de contencios administrativ a Tribunalului Botoşani, în baza deciziei Curţii Constituţionale care a stabilit că cei 5,5% trebuiau reţinuţi doar pentru fracţia care depăşea plafonul de 740 de lei. Cele mai multe cereri, peste 60, au fost depuse săptămâna aceasta. Majoritatea a mers mai întâi la CJP, unde au cerut plata sumelor reţinute din ianuarie 2011. Cu răspunsul negativ primit, s-au adresat Tribunalului, anexând la dosar o copie după actul de identitate şi cuponul de pensie. Magistraţii se aşteaptă ca numărul acţiunilor să crească zilele viitoare, având în vedere că instanţele de judecată din ţară sunt asaltate cu mii de astfel de cereri.

Reprezentanţii CJP spun că cei care au deschis deja aceste acţiuni s-au grăbit, întrucât, pentru a putea produce efecte juridice, decizia Curţii Constituţionale ar trebui publicată în Monitorul Oficial. Conform reprezentanţilor CJP Botoşani, la nivel judeţean ar exista aproximativ 16.000 de pensionari care au fost afectaţi de prevederile ordonanţei guvernului privind colectarea asigurărilor de sănătate, iar până în prezent circa 100 s-au adresat deja instituţiei. Aşadar, vom mai avea de-a face cu un număr absolut impresionant de cetăţeni care-şi vor cere drepturile în instanţă, estimările vorbind despre circa un miliard de euro, pur şi simplu furaţi de guvernanţi de la pensionari!

Cine este de vină? Aceasta este întrebarea care preocupă presa şi pe bună dreptate. Specialiştii denunţă o "eroare" voită a reprezentanţilor Guvernului care au calculat cum le-a fost mai la îndemână, adică în defavoarea pensionarilor şi, culmea chiar contra propriei hotărâri de guvern! Dar pensionarii care stau la cozi să dea în judecată statul român au o altă întrebare, pe care o consider cea mai importantă: "domnilor guvernanţi, când ne daţi banii înapoi?"

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Măsuri de sprijinire a mediului de afaceri"

În alte ţări au fost luate măsuri de sprijinire a mediului de afaceri, în timp ce în România guvernanţii nici nu au auzit de relaxare fiscală. România are unul dintre cele mai împovărătoare sisteme fiscale din Uniunea Europeană şi chiar din lume. Cea mai mare pondere o au contribuţiile sociale, ceea ce clasează România pe locul 182 din 183 de economii analizate de Banca Mondială.

Companiile sunt sufocate de multitudinea de obligaţii pe care le au faţă de stat. Relaţia mediului de afaceri cu organele fiscale s-a înrăutăţit de la începutul crizei economice, pe fondul încercărilor de a creşte încasările la buget. Multitudinea de taxe şi impozite pe care mediul de afaceri trebuie să le plătească a dus la situaţii hilare, în care firmele nu ştiu că mai au de achitat bani statului.

Pentru a rezista, foarte multe societăţi româneşti şi-au mutat sediul în Bulgaria, unde impozitele sunt mai mici. De exemplu, impozitul pe profit este de 10%, faţă de 16% în România. Autorităţile bulgare au anunţat recent că ţara lor a scăpat de recesiune. Polonia, singura ţară din UE care a avut creştere economică, a luat anul trecut mai multe măsuri pentru a veni în sprijinul angajatorilor: reducerea CAS, ore de muncă flexibile, angajări pe perioadă determinată sau subvenţii pentru trainingul angajaţilor. Pentru afacerile în dificultate s-a acordat sprijin financiar pentru o perioadă de doi ani. Cu toate că aceste măsuri de relaxare fiscală au dus la creşterea cu 3% a deficitului bugetar, efectele au fost benefice pentru economie şi recesiunea a fost evitată.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Problema fondurilor europene"

Cheltuirea banilor din fondurile europene este o problemă, încă nerezolvată în România. Guvernul declară că există ceva probleme în acest domeniu, dar că lucrurile merg spre bine. Nu există un organism care să tragă la răspundere agenţiile, ministerele sau autorităţile locale care nu cheltuiesc aşa cum trebuie banii.

Gestionarea programelor cu fonduri europene este stânjenită de slaba comunicare public-privat şi de lipsa transparenţei dovedite pe parcursul întregului proces decizional.

România ar putea pierde unica şansa pe care ar fi putut-o avea pentru ieşirea din recesiune, un prim pas fiind blocarea recentă a unei plăţi în valoare de 8 milioane de euro destinate beneficiarilor români de către Comisia Europeană.

Acest Guvern nu gestionează aşa cum trebuie nici banul public, nici banul venit din fondurile europene. Cei vinovaţi pentru pierderea atâtor finanţări europene trebuie să fie sancţionaţi şi destituiţi din funcţiile pe care le deţin.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Starea drumurilor din Romania"

Trăim într-o ţară în care avem regi ai asfaltului, dar n-avem drumuri asfaltate cum trebuie: "supuşii" sunt ai gropilor. Sau poate tocmai de aceea au putut să apară aceşti regi: pe seama "supuşilor" contribuabili care au contribuit degeaba la bugetul destinat asfaltării drumurilor. Degeaba, pentru că banii lor s-au dus în sacul fără de fund al lucrului făcut de mântuială. Iar lucrul făcut de mântuială e mult mai scump decât unul bine făcut: se strică mai repede şi trebuie reparat. Dovezile se văd peste tot pe şoselele patriei: sunt cu miile, cu zecile de mii. Dacă astfel de regi ar fi existat pe vremea Imperiului Roman, probabil că drumurile acestuia n-ar fi ajuns niciodată în Dacia sau ar fi fost ruinat de întreţinerea lor. Asta dacă mai era cu putinţă să existe un imperiu cu astfel de drumuri şi drumari.

S-ar părea că noi nu vrem să construim drumuri durabile: parcă ar fi făcute de barbari pentru barbari. La preţuri cu mult mai mari decât în toată Europa, reuşim performanţa să avem cele mai proaste drumuri. Nu trece mult timp de la tăierea panglicii inaugurale că apare fisura - debutul gropii şi-al craterului de mai târziu în care îşi rup contribuabilii maşinile. Aşa că românii mai scot nişte bani din buzunar: pentru repararea maşinilor mutilate de drumurile găurite, ciuruite, bombardate pe care sunt nevoiţi să circule.

Ce ar trebui făcut pentru ca şoselele noastre să fie ca acelea din Franţa, Austria sau Ungaria măcar? Să oprim ploile? Să excomunicăm iarna? Să interzicem circulaţia autovehiculelor în toată ţara? Să umblăm pe jos sau cu bicicletele? Dar poate că drumurile noastre n-ar rezista nici la biciclete.

Guvernarea portocalie a promis că va aloca 20% din cheltuielile publice în investiţii în infrastructură. Mai mult, a făcut din asta unul din atuurile guvernării şi, pe deasupra, o soluţie pentru ieşirea din criză. Gropile sunt la locul lor. Şi, dacă au fost cumva astupate de ochii lumii, s-au destupat între timp. Pentru că starea drumurilor nu depinde de guvernanţi, ci de regi. Or, regii sunt mai puternici decât guvernanţii: guvernanţii depind de ei, nu invers. S-ar părea, aşadar, că guvernarea actuală nu va rezolva problema drumurilor. Dar va "rezolva" problema bugetului destinat drumurilor, care va pluti încet-încet pe apa sâmbetei.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Guvernarea portocalie ştie să creeze crize"

Tot ce intră în raza de acţiune a guvernării nu scapă nepedepsit, nu scapă "netaxat". La început, şi-au făcut mâna cu salariile. Au urmat apoi finanţiştii, funcţionarii, dascălii, medicii, asistenţii, şcolile, spitalele, poliţiştii. Urmează judeţele, cu instituţiile de la nivelul lor: consilii judeţene, direcţii judeţene ş.a. Într-adevăr, guvernarea portocalie şi-a intrat, din păcate, în mână: dacă salariile au fost tăiate cu "numai" 25%, judeţele vor fi tăiate în proporţie de 100%.

Se vede bine acum că criza nu a fost decât un pretext pentru un mod brutal, barbar de guvernare. Adevăratul generator de criză este însăşi guvernarea portocalie. Ce altceva decât instabilitate, confuzie şi haos poate aduce reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, aşa-zisa regionalizare? Guvernarea portocalie numai asta ştie să facă: să creeze crize, disensiuni, rupturi, antagonisme în societate.

După ce a îndreptat diferitele categorii de bugetari unii împotriva altora, după ce a pus diferitele categorii de pensionari unii împotriva altora şi diferitele categorii de asistaţi social unii împotriva altora şi pe cei care muncesc în mediul privat împotriva tuturor acestora, iată că guvernarea antagonizează societatea şi la alt nivel: judeţe contra judeţelor, oraşe contra oraşelor, provincii contra provinciilor. Pentru că planul lor de reorganizare şterge identităţile oamenilor care se simt aparţinând unor locuri, unor zone, unor ţinuturi, iar nu altora, după cum stabilesc în mod arbitrar şi abuziv cei care îi conduc. O asemenea dezrădăcinare creează frustrări, nemulţumire, revoltă.

Cu aceasta, însă, guvernarea a atins limita tolerabilităţii. Pentru că de data aceasta ea intră, fără menajamente şi fără scrupule, în intimitatea cetăţenilor. Pentru că de data aceasta le taie ce au ei mai intim şi ce îi defineşte: le şterge identitatea. Cu aceasta, guvernarea portocalie a umplut paharul nemulţumirii românilor.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Litoralul din Romania"

Ministrul turismului nu este doar vinovat de starea execrabilă în care se află turismul şi dezvoltarea României, dar şi pentru că vorbeşte şi scrie prea mult, de cele mai multe ori nefondat. În loc să ne dea lecţii de morală, domnia sa ar trebui să prezinte românilor date statistice oficiale referitoare la eficienţa programelor din turism din ultimii doi ani. În fapt, domnul ministru a continuat o parte din programele din domeniul turismului începute în timpul guvernării PSD în perioada 2001-2004. Din păcate, activitatea eficientă a PSD din perioada amintită nu s-a mai bucurat de acelaşi succes în mandatul Udrea, doar un charter din Germania către România fiind operaţional în vara trecută pentru litoral. Tot din păcate, în România vin pe litoral maximum 10.000 de cetăţeni germani, iar în Bulgaria au fost vara trecuta aproape un milion...

Fără a-i reproşa alte deficienţe pe timp de criză, doresc ca domnul ministru al dezvoltării regionale şi turismului să îmi răspundă clar şi concis la câteva întrebări: câţi bani au fost alocaţi în ultimii doi ani pentru promovarea internă a turismului? De ce s-au închis 10 din cele 20 de birouri turistice din străinătate? Care a fost eficienţa târgurilor de turism organizate în România şi a celor din străinătate la care a participat MDRT? Care este situaţia privatizărilor frauduloase pe care dânsa le-a semnalat pe perioada guvernării PSD şi câţi vinovaţi au fost pedepsiţi? Ce mai este de privatizat în turismul românesc, în general, şi punctual în judeţul Galaţi?

Domnul Florian Daniel Geantă:

"Doar promisiuni pentru o capitală europeană"

Anul trecut, turiştii care au vizitat Bucureştiul, au votat capitala României ca fiind cea mai urâtă capitală din Uniunea Europeană. Lipsa atracţiilor turistice, drumurile avariate sau chiar neasfaltate, lipsa apei potabile în unele zone, maidanezii şi gunoiul de pe străzi trebuie să ne determine să ne revizuim atitudinea şi să schimbăm ceva. Şi acest lucru este posibil la alegerile locale, pentru că avem nevoie de un alt manager al Bucureştiului, de un om muncitor şi cu iniţiativă.

Ne-am săturat de promisiuni neonorate. Avem nevoie de schimbare! Trebuie să facem din Bucureşti o capitală europeană, o destinaţie pentru turiştii străini şi să alegem un primar care are o viziune mai amplă, dar şi proiecte de reabilitare a centrului istoric, de reconstruire a monumentelor istorice, de străzi şi bulevarde civilizate şi funcţionale, de pasaje şi de locuri de parcare.

În decembrie 2011, Primăria Capitalei avea credite de 873,1 milioane de euro împrumutaţi de la bănci europene, iar domnul Oprescu, la bilanţul prezentat recent, se lăuda cu ce a realizat.

Fac eforturi să aflu cu ce oare se poate lăuda domnul Oprescu. Cu locuri de joacă pentru copii şi spaţii verzi, cu lucrările la Stadionul Naţional care în mandatul Domniei Sale şi-au mărit costurile de trei ori? A cam uitat de retrocedări, de locuinţele sociale, de curăţenie şi maidanezi. S-a lăudat doar cu proiectele demarate de Traian Băsescu şi Adriean Videanu şi a pozat în învingător numai atunci cănd a tăiat panglicile. Aşa-zisele proiecte de modernizare cu care s-a lăudat domnul primar au fost doar promisiuni pe care nici măcar pe hârtie nu le-a concretizat.

Domnule Oprescu. Bucureştiul nu este un spital de urgenţă, Bucureştiul este cartea de vizită a României, în care milioanele de bucureşteni trăiesc şi se confruntă zi de zi cu aceleaşi probleme, în care mii de străini care ne vizitează promit că nu o vor mai face a doua oară!

Bucureştiul are nevoie de proiecte viabile, de intenţii bune şi de un gospodar care îşi doreşte un oraş mai frumos, mai curat şi mai sigur pentru familia sa!

Domnul Dorel Covaci:

"Moţiunea de cenzură, prilej pentru parlamentarii arcului puterii de a îndrepta greşelile făcute de Guvern"

Moţiunea de cenzură depusă de USL este un moment prielnic pentru parlamentarii coaliţiei de la guvernare de a se delimita de ilegalităţile făcute de către Guvernul condus de Mihai-Răzvan Ungureanu, privind încălcarea principiului autonomiei şi scindarea pe criterii etnice a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, privind privatizarea companiilor de stat şi cedarea licenţelor de exploatare a unor resurse româneşti importante pe sume derizorii, fără transparenţă sau dezbatere publică, precum şi direcţionarea, înainte de alegeri, a banilor publici spre rezervoarele PDL.

Neparticiparea la votul moţiunii de cenzură a parlamentarilor puterii nu îi scuză cu nimic, ci îi face în aceeaşi măsură părtaşi şi complici ilegalităţilor Guvernului lui Mihai-Răzvan Ungureanu, ca şi deputaţii sau senatorii care au strâns cercul în jurul Executivului-Marionetă şi îl apără, cu preţul onoarei, demnităţii, moralităţii sau chiar libertăţii personale.

Nu e posibil să spui da încălcării autonomiei universitare, pentru a satisface interese extremiste de afirmare şi monopolizare etnică, să votezi pentru înstrăinarea avuţiei naţionale pe nimic sau pentru ridicarea mitei electorale şi volatilizarea banului public la rang de normative, susţinând că urmăreşti, în acelaşi timp, binele românilor.

Stimaţi colegi parlamentari, în prag de sfârşit de mandat, când trebuie să tragem linie şi să ne revizuim propria conduită profesională, e momentul scadenţei şi ar fi recomandat să ne identificăm reuşitele şi greşelile, plusurile şi minusurile, să dăm dovadă de curaj şi verticalitate şi să lăsăm, măcar acum, în mintea celor care ne-au ales, o imagine a unor reprezentanţi ai poporului neşantajabili, nemanipulabili, cinstiţi, oneşti, corecţi şi, mai ales, fără preţ pe piaţa cererii şi ofertei sufletelor oamenilor politici.

Doresc să sper şi să cred că parlamentarii arcului guvernamental vor îndrăzni să voteze moţiunea de cenzură, ca semn că se află aici, în Parlamentul României, ca reprezentanţi ai intereselor alegătorilor, şi nu a unor grupuri din afara graniţelor ţării, care doresc să ne dezbine şi să profite de lipsa de unitate şi nepăsarea noastră faţă de credinţele şi valorile acestei ţări.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Cine vorbeşte despre traseişti şi trădători?"

Degringolada şi disperarea au pus stăpânire pe partidul condus de Emil Boc, marioneta mânuită cu pricepere de ani de zile de către Traian Băsescu şi Elena Udrea.

Momentul hotărâtor pentru portocalii a fost demisia lui Sorin Frunzăverde, urmat de mai mulţi deputaţi şi senatori, demisii care zdruncină serios majoritatea deţinută de actuala putere în Parlament.

La fel de penibilă ca Emil Boc, atunci când se lamenta pe versurile melodiei "casa părintească nu se vinde niciodată", Elena Udrea a uimit prin declaraţia referitoare la situaţia în care se află partidul: "pentru PDL şi electoratul nostru este foarte bine că ne pleacă trădătorii, pentru că niciun partid nu iubeşte trădătorii. (...) Deci, în momentul în care nu vor mai avea nevoie de ei, de votul trădătorilor în Parlament, nici de aceste persoane care trec dintr-o parte, de la noi către ei, cu siguranţă că îi vor trata aşa cum sunt trataţi cei care fac ceea ce fac ei, îi vor trata ca pe trădători".

Se pare că pentru aceste personaje obrăznicia şi tupeul nu cunosc limite şi îşi imaginează că românii au uitat modalitatea în care acest partid de adunătură a ajuns să ne conducă destinele.

Ne amintim cu uşurinţă că PDL era un partid de 7%, iar ascensiunea lui până la un nivel de 30-35% s-a datorat în foarte mare parte traseiştilor şi trădătorilor.

Cum poţi să declari că "partidul se curăţă de oportunişti" ştiind că după alegerile prezidenţiale din 2009 mai mult de 10 parlamentari ai opoziţiei au trecut în barca portocalie, pe unii cocoţându-i chiar în fruntea unor ministere?

Ce poate fi mai exemplificator pentru traseism şi oportunism decât existenţa UNPR-ului şi poziţia sa în Parlamentul României? Prin nerespectarea legii, prin furt şi înşelătorie, această adunătură de transfugi a reuşit să devină grup parlamentar şi să susţină puterea în toate proiectele de reformă demolatoare a ţării.

Suferă cumva de amnezie bruscă atât Boc, cât şi Udrea şi nu îşi mai amintesc de plecările primarilor din PNL şi PSD către PDL şi UNPR?

Nu îşi mai amintesc declaraţiile pompoase referitoare la binele românilor şi la interesul naţional care însoţeau trecerile în barca lor de la putere? Atunci nu era vorba despre trădare, oportunism sau traseism?

Poate am fi crezut declaraţiile despre interesul naţional dacă toată această gaşcă de incompetenţi ajunsă fraudulos la putere ar fi reuşit să reformeze ceva în ţara asta sau să îndeplinească măcar una din promisiunile electorale. Nu au făcut nimic pentru cetăţenii care i-au votat crezându-le minciunile, dar au avut grijă să îşi protejeze interesele clientelare, să corupă şi să fure, să distrugă agricultura, să vândă industria pe câţiva bănuţi (contrar trâmbiţatului interes naţional), să închidă spitale sau să le aducă în imposibilitatea de a asigura asistenţa medicală.

Rezultatele ultimului sondaj de opinie, comandat de PDL, au demonstrat situaţia dezastruoasă în care se află puterea coruptă de azi. Conform datelor furnizate, acest partid, care a rezistat la conducerea ţării cu ajutorul traseiştilor, ocupă locul 3 în preferinţele alegătorilor, iar USL nu va avea nicio problemă în depăşirea pragului de 50%, indiferent de fraudele din secţiile de votare.

Şocant pentru PDL, dar un răspuns foarte clar la incompetenţa şi atitudinea arogantă care au caracterizat această conducere. Chiar şi presupusul salvator intelectual al actualei puteri, Mihai-Răzvan Ungureanu, înregistrează procente din ce în ce mai mici, scăderea încrederii în acest personaj făcându-l nefolositor pentru formaţiunea portocalie.

Degeaba s-a străduit preşedintele închipuit al PDL să cosmetizeze imaginea puterii recitând fără bâlbâieli poezia sa preferată: "preocuparea majoră a PDL şi a coaliţiei e reîntregirea salariilor bugetarilor, e un angajament pe care l-am făcut încă din 2010, s-au văzut roadele măsurilor de austeritate, România a avut una dintre cele mai mari creşteri din Uniunea Europeană (...) Acum sunt întrunite condiţiile ca şi ultima parte din salariile bugetarilor să fie reîntregită (...) Acum se vor reîntregi".

Nu mai convinge pe nimeni cu această declaraţie care pare pregătită pentru a fi scoasă din sertar de fiecare dată când partidul mai scade câteva procente în sondaje şi pe care cu siguranţă o vom mai auzi, pentru că scorul PDL este în cădere liberă.

Coaliţia care conduce azi ţara şi-a menţinut poziţia privilegiată cu ajutorul unei formaţiuni alcătuite din trădători şi traseişti. Nu a vorbit nimeni în momentul dezertării acestora despre principii şi ideologii.

Cu toate acestea, PDL ar fi trebuit să ştie că dacă se va baza pe traseism şi trădare pentru a se menţine la putere, va pierde toată această putere şi va dispărea de pe scena politică în aceleaşi condiţii şi cu aceeaşi uşurinţă cu care a apărut. Nu putem decât să le urăm "tot înainte!"

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"România are nevoie de o schimbare. Românii au nevoie să trăiască mai bine"

Timp de trei ani şi jumătate, Guvernul de la Bucureşti a tăiat. A făcut multe lucruri bune, dar a făcut şi unele rele care din păcate au afectat puternic nivelul de trai al românilor. Era nevoie de măsuri de reechilibrare bugetară, era nevoie de tăiere a cheltuielilor, dar acestea nu trebuiau făcute pe spinarea oamenilor. Şi, mai important, dacă acestea au fost făcute şi s-a promis că ele sunt doar temporare, acest lucru trebuia respectat.

Am avut speranţe în faptul că Executivul, Mihai-Răzvan Ungureanu, va schimba modul în care sunt gestionate fondurile publice şi va face imediat diferenţa, îi va ajuta mai mult pe români, punând mai puţin accent pe cifre şi pe lucruri abstracte. Eu am spus în repetate rânduri: guvernarea nu trebuie să se facă pentru cifre, ci pentru oameni. Aceasta este şi logica pentru care spun că, din păcate, Premierul Mihai-Răzvan Ungureanu şi echipa formată în jurul lui reprezintă o dezamăgire. Nu au luat măsurile de redresare a nivelului de trai pe care le-au promis, nu au ajutat toate administraţiile locale, indiferent de culoarea politică, şi, în general, au preferat să continue politicile publice ale Guvernului Boc. Schimbarea mult aşteptată nu s-a produs de fapt.

Eu cred că avem nevoie de o schimbare de fond, avem nevoie de o schimbare politică reală, şi ar trebui să se lucreze mai mult în slujba cetăţeanului şi mai puţin în logica politică atât de specifică anilor electorali. Românii au nevoie de speranţă şi încredere, au nevoie să simtă că măsurile pe care le iau oamenii politici sunt şi pentru ei, că lucrurile merg mai bine, că se îmbunătăţesc. Pentru asta au nevoie de venituri mai mari, fie că sunt ei bugetari, fie că sunt pensionari. O spun răspicat: salariile bugetarilor trebuie să revină la nivelul de dinainte de iulie 2010, iar pensiile trebuie să nu mai fie impozitate suplimentar prin plata asigurării de sănătate. Sunt lucruri simple care pot fi făcute şi care îi pot ajuta pe români să trăiască mai bine.

Sunt convins că asemenea măsuri nu vor afecta economia negativ, din contră, s-au luat toate măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare. Acum cred că trebuie să facem tot ce ţine de noi pentru a aduce venituri suplimentare la buget, iar un motor economic important poate fi şi consumul.

După mai bine de trei ani de privaţiuni, românii trebuie să se reobişnuiască şi cu ideea că viaţa lor poate fi mai bună. O astfel de gândire pozitivă în rândurile populaţiei active poate face infinit mai mult decât orice măsură economică. Avem nevoie de mai mult optimism, avem nevoie de mai multă speranţă.

Iată de ce eu cred că trebuie să vină la putere oamenii care să facă această tranziţie, să producă această schimbare de macaz. Avem nevoie de un Guvern echilibrat, care să pună în aplicare măsuri pozitive pentru oameni. De aceea voi vota moţiunea de cenzură a USL. E lucrul cel mai bun pe care putem să-l facem pentru România în acest moment.

Domnul Gheorghe Ciocan:

"Următoarea oprire - Muzeul Ţării Oaşului"

Dacă în declaraţia precedentă v-am vorbit despre excepţionalul muzeu din Satu Mare, mi-am propus de această dată să vă plimb prin oraşul Negreşti-Oaş, unde frumuseţea nu stă numai într-un centru modern, în parcuri mari sau într-o viaţă de noapte agitată. Poate cea mai frumoasă perlă din partea de nord a ţării, oraşul Negreşti-Oaş, produce o impresie puternică prin cultură şi tradiţie, prin portul popular şi cântec, prin peisajele pitoreşti şi liniştea pădurii. Dacă treceţi prin zonă, trebuie să vizitaţi Muzeul Ţării Oaşului, situat pe strada Livezilor, aproape de centru, o replică în natură a gospodăriilor străvechi, casele de lemn acoperite cu paie, biserica de lemn şi moara de apă dând o notă de unicitate acestei zone. Costumele populare autentice care sunt expuse în muzeu sunt lucrate din cânepă şi bumbac şi au o frumuseţe copleşitoare.

Muzeul este situat în apropierea centrului oraşului Negreşti-Oaş, foarte aproape de drumul naţional DN 19,Satu Mare- Sighetu Marmaţiei, pe o suprafaţa de 1,5 hectare, pe malul râului Tur.

Muzeul are două secţii: o expoziţie permanentă cu o valoroasă colecţie de etnografie şi artă populară şi Muzeul în aer liber. Muzeul a fost înfiinţat în anul 1966, deţine colecţii de etnografie din zona Ţării Oaşului: mobilier, ceramică, port popular, textile, obiecte de uz gospodăresc, unelte.

Aveţi ocazia să vedeţi batoze cu care ţăranii din secolele XVII, XVIII îşi adunau roadele de pe câmp, moara de făină acţionată de aceeaşi deviere de apă, printr-o roată învârtită de puterea apei. Vâltorile - s-a făcut o deviere din râul Tur, pe care au împărţit-o în două căderi de apă, care se varsă într-un fel de "oală" (vâltoare) din lemne cu multe crăpături între ele -, vârtejul creat de apă putând spăla de la simple maiouri până la covoare grele. Un tip de casă era cea construită "la clacă", adică oamenii din sat se adunau şi construiau o casă, de fapt o singură cameră, un ajutor dat de săteni tinerilor căsătoriţi. Casele celor înstăriţi aveau două camere, un hol care ţinea loc şi de bucătărie şi o cămară. Recent a fost inaugurată o pălincie din 1941, fiind transportată din Vamă, printr-un proiect cu finanţare europeană, implementat de către Camera de Comerţ şi Industrie Satu Mare, în parteneriat cu societăţile de pe teritoriul maghiar vecin.

Când vizitezi un muzeu, te gândeşti mereu la tot ce-a fost în această ţară, la ce are nevoie, la ce poţi face, la cum răspunde unei nevoi esenţiale a omului de azi (cu sau fără voia şi ştiinţa lui).

Revezi obiecte şi se configurează o temă vastă, dar lipsită de echivoc: istoria noastră. Să avem grijă de ea pentru că ne reprezintă!

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Pensionarii, bătaia de joc a guvernului portocaliu"

Curtea Constituţională a României a decis, săptămâna trecută, că doar pensionarii cu pensii mai mari de 740 de lei vor plăti asigurările de sănătate. De atunci şi până azi, zeci de mii de pensionari s-au îmbulzit la instanţele judecătoreşti pentru a solicita în justiţie să le fie returnate sumele oprite până acum din pensii.

În dulcele stil clasic al actualei puteri, care continuă să-şi bată joc de pensionari supunându-i la umilinţe de nedescris, ministrul muncii a declarat nonşalant că "pentru pensiile sub 740 lei nu se reţinea nici până acum procentul de 5,5% pentru contribuţia la sănătate, până acum contribuţiile acestora erau plătite de la bugetul de stat".

În loc să găsească o modalitate de rezolvare a situaţiei restituirii fondurilor care le-au fost luate abuziv pensionarilor de către Ministerul Muncii, soluţia găsită de Guvernul condus de Mihai-Răzvan Ungureanu este aceea de a pune zeci de mii de oameni pe drumuri pentru a depune fiecare în parte câte o solicitare în justiţie pentru recuperarea banilor.

Astfel că, potrivit procedurii utilizate şi în alte cazuri de guvernul portocaliu, există posibilitatea ca, în cazul în care vor avea câştig de cauză în instanţă, pensionarii să fie programaţi să-şi recupereze banii probabil după ce vor... deceda! Şi asta în condiţiile în care majoritatea pensionarilor se confruntă cu sărăcia lucie, pensiile neajungându-le de la lună la lună pentru medicamente, hrană sau plata facturilor.

Observăm, astfel, că problemele esenţiale ale societăţii sunt tratate superficial şi conjunctural de către actuala guvernare, iar soluţiile propuse arată doar lipsa de viziune a puterii pe termen mediu şi lung. În timp ce alte state europene îşi propun obiective clare în ceea ce priveşte pensionarii, deciziile luate la nivel guvernamental, în România, arată mai degrabă că puterea portocalie doreşte să scape de pensionari, şi nu să le rezolve efectiv problemele.

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:

"Banii, înapoi!"

O pensionară a decedat stând la coadă, altora li s-a făcut rău... Ghişeele caselor de pensii din toată ţara şi holurile judecătoriilor sunt blocate de pensionari...

Pare că singurul "lucru" care se mai mişcă în ţara asta încremenită în neputinţă este acesta: încercarea pensionarilor de a-şi recupera banii opriţi ilegal de stat din pensiile lor, şi aşa atât de mici.

Cum era de aşteptat şi aşa cum opoziţia atenţionase în nenumărate rânduri, Curtea Constituţională a decis că reţinerea celor 5,5 procente pentru sănătate din totalul pensiei, şi nu doar din suma care depăşeşte 740, lei este ilegală.

Din momentul aflării veştii, cele aproape două milioane de persoane afectate au încercat pe toate căile să se asigure că îşi vor recupera banii, nemaiavând încredere că instituţiile abilitate îşi vor face datoria din proprie iniţiativă, conform legii.

Situaţia a devenit şi mai complicată cu cât, dinspre Ministerul Muncii, au pornit alte informaţii oficiale, potrivit cărora nici în luna mai nu se va intra în normalitate, pentru că abia după publicarea deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial... Constituţia intră în aplicare.

Absurd! Absurd ca mai toate deciziile guvernamentale din ultimii ani, de când pedelizarea a cuprins, ca o pecingine, toate posturile de decizie din stat, de la cel mai înalt şi până la cel mai de jos nivel.

Iată că, încă odată, Curtea Constituţională a decis neconstituţionalitatea unei hotărâri a Executivului, care afectează milioane de români, a încălcat constituţia, fără ca cel care a luat această decizie idioată să răspundă în vreun fel.

Parcă îl aud pe ex-premierul Boc: "Guvernul nostru şi-a asumat, politic, răspunderea să... şi să... şi să..."

Care răspundere, domnilor iresponsabili?

Răspunderea de a fura din pensii? Ori poate pe aceasta, de a ne pune părinţii şi bunicii pe drumuri, acum, când hoţia a ieşit la iveală?

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

"Sumele plătite în plus eroilor revoluţiei trebuie recuperate, dar de la cei care au calculat greşit!"

Harababura de la Casa Naţională de Pensii a ajuns la un nou episod. O adresă oficială remisă de această instituţie către casele teritoriale anunţă că mai multe indemnizaţii acordate eroilor şi luptătorilor revoluţiei au fost calculate în mod eronat şi că banii trebuie recuperaţi.

În iulie 2010, indemnizaţiile categoriilor pomenite mai sus au fost tăiate cu 15%, fiind una dintre "măsurile de austeritate". Începând cu luna ianuarie 2011, acestea ar fi trebuit mărite cu 15%, procent care trebuia aplicat la suma rezultată în urma tăierii din iulie 2010. Însă, din motive cunoscute doar de "specialiştii" în domeniu, Casa de Pensii a aplicat procentul de 15% la suma din iunie 2010, adică dinaintea tăierii. Prin urmare, timp de 12, în unele cazuri 15 luni, revoluţionarii care au fost răniţi în 1989, urmaşii eroilor martiri, îngrijitorii revoluţionarilor mutilaţi sau cu grad I invaliditate, dar şi cei care primesc pensii acordate soţilor supravieţuitori au primit sume de bani în plus,bani pe care acum Casa de Pensii vrea să-i recupereze.

După umilinţa de a le fi tăiate drepturile băneşti, care oricum sunt doar o palidă recompensă a sacrificiilor făcute în decembrie 1989, eroii României, câţi mai sunt în viaţă, şi urmaşii lor, trebuie să trăiească şi disperarea de a fi executaţi silit. Curat recunoştinţă! Fără îndoială că statul trebuie să-şi recupereze banii, dar eroarea săvârşită trebuie să fie plătită de cei care au greşit, nu de către cei care nu au nicio vină. Statul nu are dreptul să-i batjocorească tocmai pe răniţii şi urmaşii celor ucişi în decembrie 1989. Ar însemna ca fiecare dintre noi ne batem joc de curajul acelor oameni, iar eu refuz să fiu parte a acestui demers.

În acest context, solicit Ministerului Muncii şi Casei Naţionale de Pensii să demareze o anchetă internă şi să identifice persona sau persoanele care se fac vinovate de aplicarea unor calcule greşite în cazul indemnizaţiilor acordate eroilor şi luptătorilor Revoluţiei. La finalul anchetei să se întreprindă demersurile necesare recuperării sumelor plătite în plus de cei găsiţi vinovaţi de această eroare.

Principiul responsabilităţii trebuie aplicat, inclusiv la nivelul aparatului de specialitate al Casei Naţionale de Pensii, instituţie care supervizează stabilirea cuatumului indemnizaţiilor plătite eroilor din Decembrie 1989. În fond, acei oameni, care au avut curaj să se ridice împotriva politrucilor comunişti, nu sunt vinovaţi de incompentenţa politrucilor postdecembrişti. Banii trebuie recuperaţi, dar de la cei care au greşit.

Domnul Ioan Balan:

"Fondurile europene pot fi ucise de birocraţie şi nepăsare"

Duşul rece pe care l-am primit luna trecută din partea Comisiei Europene, materializat în suspendarea temporară a fondurilor nerambursabile europene, pe axa resurse umane, pare să nu fi fost suficient de convingător, dacă luăm în considerare faptul că atât Comisia Europeană, cât şi ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, ne avertizează că alte axe de finanţare pot fi blocate.

Rostul intervenţiei mele de astăzi nu este nicidecum acela de a critica sau găsi vinovaţi, pentru că acest lucru nu ajută cu nimic pe nimeni. Rostul declaraţiei mele este acela de a sensibiliza şi împinge la acţiune actorii implicaţi în managementul acestor resurse.

Este evident faptul că, în pofida unui grad de absorbţie foarte mică, România a creat un ansamblu de structuri instituţionale şi norme legale, care în loc să transparentizeze şi să eficientizeze accesarea fondurilor europene, blochează şi creează premisele imposibilităţii accesării acestor resurse.

Nu este pentru nimeni străin faptul că procedurile simplificate de la nivelul Comisiei Europene s-au transpus în România în proceduri greoaie şi care permit atât potenţiale fraude, cât şi dezinteresul grupurilor ţintă în a se lupta pentru atragerea fondurilor europene.

Ca să înţelegem mai bine, Planul Marshall pentru Europa Occidentală a avut un cuantum comparabil cu resursele pe care România le are la dispoziţie şi le-ar putea accesa ca fonduri nerambursabile. Această comparaţie este menită să ne sensibilizeze şi să înţelegem cât de mult şi cât de puternic s-ar putea dezvolta ţara noastră cu ajutorul european pus la dispoziţie.

Mai mult, date fiind constrângerile bugetare pe care Pactul Fiscal le impune statelor semnatare, în materia gestiunii deficitului bugetar structural, fondurile europene sunt şi rămân singura resursă pentru investiţii care nu agravează acest criteriu fiscal.

Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor nerambursabile, calitatea şi corectitudinea gestionării acestora, precum şi beneficiile implementării proiectelor depind de noi toţi. Sunt măsuri puţine ce trebuie luate şi efortul nu este covârşitor.

În primul rând, trebuie transparentizat la maximum orice proiect finanţat din resurse bugetare proprii sau europene. Fiecare administraţie sau minister trebuie să aibă obligaţia de a prezenta public fiecare cent cheltuit şi stadiul de progres pentru fiecare proiect.

De asemenea, orice abuz faţă de meritul atribuirii proiectelor, rambursării sumele cuvenite trebuie sancţionat exemplar, pentru că orice euro gestionat greşit, înseamnă mai puţină bunăstare pentru cetăţenii români.

Nu în ultimul rând, am convingerea că autorităţile de management trebuie să adapteze metodologiile la cele europene, căci complexitatea lor nu garantează corectitudinea şi succesul.

Am încrederea că românii şi România nu vor mai fi ca în anii 2007-2008, contributori neţi la bugetul european, ci beneficiari, în scopul reducerii decalajelor de dezvoltare care însă se menţin.

Domnul Ion Dumitru:

"O campanie agricolă de primăvară tristă"

Ne apropiem de sfârşit de aprilie. În vremuri de mai puţină restrişte, ogoarele mai mult sau mai puţin private ale ţării "duduiau" sub povara tractoarelor care pregăteau terenul şi însămânţau culturile din epoca I şi epoca a II-a. Erau deja răsărite mazărea, borceagul, cartofii timpurii, ceapa şi multe altele. Era semănată sfecla, floarea soarelui din epoca a II-a şi se semăna porumbul, fasolea, soia şi majoritatea legumelor de câmp.

Acum, în anul 2012, o linişte de mormânt s-a aşternut peste ogoarele României, ţara e ca şi moartă, ţăranii ies cu greu din casele lor îngheţate din iarnă şi se aşează pe prispe pentru a se încălzi la primele raze de soare.

Îi întreb: de ce această situaţie? Ei îmi răspund: motorina este scumpă, serviciile sunt scumpe, de îngrăşăminte, pesticide şi de seminţe nu te poţi atinge pentru că sunt foarte scumpe.

Ţăranii spun că Guvernul României le promite că va ajuta agricultura, dar a rămas la stadiul de promisiune. După 4 ani de minciuni trebuie să fie nebuni să mai creadă Guvernul. Un român adevărat nu-şi poate bate joc în halul acesta de agricultura ţării lui, aşa cum îşi bate joc Guvernul.

Toţi ţăranii români ştiu că cei care vor veni la putere, USL, vor fi mai buni decât aceştia. Oricum, nu vor putea trăi mai rău.

Ce poate fi mai rău decât faptul că agricultura este condusă neprofesional în baza unui algoritm păgubos şi a unor decizii politice greşite.

Reapariţia ciulinilor pe ogoarele României nu arată numai degradarea agriculturii, ci îndeosebi degradarea speciei umane ajunsă să conducă agricultura. Parafrazând, unde nu este agricultură, nimic nu e, pentru că lipseşte însuşi metabolismul vieţii.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

"Cum îi readuce Guvernul Ungureanu pe români la coadă"

Uneori incompetenţa şi aroganţa actualului Guvern devin palpabile. Pur şi simplu sunt dezvăluite, măsurabile, perfect vizibile în situaţii care din păcate afectează întotdeauna românii. Acum este rândul pensionarilor să simtă pe propria piele incompetenţa şi aroganţa Guvernului Ungureanu, având timp suficient să facă acest lucru aşteptând cuminţi la cozi interminabile în faţa instanţelor judecătoreşti pentru a-şi obţine un drept furat de actuala putere. Furat, întrucât atâta timp cât Curtea Constituţinonală l-a declarat neconstituţional, atunci în mod clar este ilegitim. Este un furt.

Mai mult, prin aceeaşi atitudine surdo-mută, Guvernul Ungureanu reuşeşte să dea o palmă şi judecătorilor, aducându-i pe aceştia în situaţia de a adresa scrisori deschise pentru a solicita Guvernului să nu mai stea impasibil şi să ia măsuri, astfel încât zecile de mii de cereri de la pensionari pentru recuperarea procentelor furate din pensie să fie soluţionate printr-un singur act al Executivului. Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a făcut o astfel de cerere către Guvern, şi, dacă memoria nu îmi joacă feste, cred că este prima de acest gen din istoria postdecembristă a României.

Nu pot decât să îmi imaginez gravitatea enormă a situaţiei, dacă reprezentanţii puterii judecătoreşti au ajuns în situaţia de a face solicitări publice puterii executive să rezolve o problemă ce, conform UNJR, poate duce la blocarea activităţii în instanţe.

Solicit şi eu, pe această cale, Guvernului să pună capăt acestei manifestări complet contrare practicilor unui stat de drept, unui stat democratic şi social, luând o măsură echitabilă pentru restituirea a ceea ce a luat pe nedrept de la fiecare pensionar în parte în ultimele luni. O singură măsură administrativă ar scuti statul de cheltuieli enorme cu procesul judiciar; pensionarii - de umilinţa revenirii la proverbialul "stat la coadă" şi judecătorii - de blocaje în activitatea lor, deja supraaglomerată.

Lecţiile istoriei uneori sunt mai mult decât ironice. Românii nu mai stau la coadă zeci de ore pentru o sticlă de lapte sau un kilogram de carne, acum stau la coadă să îşi recupereze un drept al lor furat de putere.

Doamna Manuela Mitrea:

"Pensionarii militari: «Vrem respect pentru armată!»"

"România este ţara mea, nu vreau să plec din ea!", "Vrem respect pentru armată!", "Opriţi jefuirea pensionarilor!", "Stop abuzurilor!", "Fără traseişti politici", "Fiinţă extraordinară, lasă aurul în ţară!", sunt doar o parte dintre lozincile scandate de aproximativ o sută de cadre militare constănţene în rezervă, din MApN, MAI, SRI şi STS, ce s-au strâns vineri, 06 aprilie 2012, la protestul organizat în faţa Prefecturii Constanţa, nemulţumiţi de modul în care se face la ora actuală recalcularea, revizuirea şi regularizarea pensiilor.

Cadrele militare în rezervă sunt nemulţumite de haosul creat în sistemul de pensii, s-au săturat de nedreptăţile pe care trebuie să le suporte prin tăierea din drepturile băneşti şi calculele aberante ale pensiilor.

Mai mult, pensionarii militari se plâng de faptul că de câteva zile au început să primească deciziile regularizate, iar unii dintre ei urmează să fie executaţi silit. Astfel, în urma noilor decizii, o parte dintre pensionarii care au primit pensii normale, după toate legile în vigoare, acum se pare că au primit sume necuvenite în 2011 şi trebuie să le dea înapoi. Şi toate acestea se întâmplă în condiţiile în care la Constanţa sunt peste 400 de procese câştigate pe recalculare, alte 325 de procese pornite pe revizuire.

Col.(r) Remus Macovei, preşedintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate - Filiala Constanţa, a spus că "Nu vrem decât un singur lucru, vrem respect pentru armată."; "Protestăm astăzi împotriva indiferenţei actualilor guvernanţi. De doi ani de zile noi semnalăm la Preşedinţie, la Guvern şi la ministere, situaţia din domeniul pensiilor militare şi ilegalităţile care se produc".

De doi ani de zile, guvernele lui Traian Băsescu îi umilesc pe cei care au jurat să apere această ţară chiar cu preţul vieţii şi această situaţie trebuie să înceteze. Dacă actualii guvernanţi nu-s capabili să acorde respectul cuvenit românilor, ar trebui să plece.

Doamna Manuela Mitrea:

"Pensionarii îşi cer banii înapoi"

Pensionarii constănţeni cer restituirea contribuţiei de 5,5% la asigurările de sănătate, care li s-a oprit greşit din ianuarie 2011, celor cu pensii mai mari de 740 de lei, în baza Ordonanţei de urgenţă nr.107/2010. Astfel, aproape 200 de pensionari constănţeni au depus deja cereri pentru aplicarea corectă a contribuţiei la asigurările sociale de sănătate, sperând ca măcar de acum înainte să nu li se mai oprească bani în mod greşit.

Dacă sumele încasate ilegal nu le vor fi restituite, un număr însemnat de pensionari sunt decişi să se adreseze instanţelor de judecată pentru a-şi recupera banii. Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Pensionarilor cer, de asemenea, Guvernului să dispună restituirea sumelor încasate fără respectarea legii. "Pentru a se evita punerea pe drumuri a zeci de mii de pensionari, cu cereri adresate instanţelor de judecată în vederea recuperării sumelor care nu trebuiau încasate de Ministerul Finanţelor, Federaţia Sindicatelor Pensionarilor cere Guvernului să dispună imediat instituţiilor abilitate să restituie celor în drept banii încasaţi în baza Ordonanţei de urgenţă nr.107/2010. Se evită în acest mod supraaglomerarea tribunalelor, se arată într-un comunicat al Federaţiei Sindicale.

Totul a ieşit la lumină când Curtea Constituţională a publicat pe site-ul său decizia pe care a dat-o, de curând, privind constituţionalitatea dispoziţiilor articolului 259 alineatul (2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în sensul că procentul de 5,5% se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei. Astfel, casele de pensii au fost luate cu asalt de bătrânii nemulţumiţi cărora le-au fost reţinute câteva sute de lei în mod abuziv.

Cu toate acestea, ministrul Muncii, Claudia Boghicevici, ignoră decizia Curţii Constituţionale, considerând că restituirea retroactivă a sumelor plătite pentru CAS "nu are temei legal", de asemenea, ea îndeamnă pensionarii să se adreseze Instanţelor de Judecată, precizând că apelul la instanţă este un drept care poate fi exercitat în deplină libertate într-un stat democratic. "Vreau ca fiecare pensionar să ştie că-i respectăm dreptul de acces în justiţie. Este dreptul fiecărui cetăţean din România să apeleze la actul de justiţie, iar acesta este un pilon al statului de drept şi nimeni nu-l îngrădeşte", a spus Claudia Boghicevici.

Doamna ministru se face că nu înţelege faptul că este vorba de restituire. Banii aceştia au fost reţinuţi pensionarilor în mod abuziv şi de aceea trebuie restituiţi. Cum ar fi dacă statul ar reţine abuziv, un an de zile, veniturile doamnei ministru şi apoi ar spune că nu poate să-i restituie?

Trimiterea oamenilor să-şi recupereze banii în instanţe este un alt exemplu de aroganţă din partea actualilor guvernanţi, care ar duce la blocarea instanţelor, deja foarte aglomerate, cu zeci de mii de noi dosare şi care ar costa mult mai mult decât restituirea sumelor încasate ilegal.

Stimaţi colegi, actualii guvernanţi trebuie să dea pensionarilor banii reţinuţi abuziv sau să plece.

Domnul Marian Ghiveciu:

"Românii, când urăsc, urăsc mai tare decât moartea"

Guvernul PDL-UDMR-UNPR, şi anume actualii politicieni din arcul guvernamental sunt nişte oameni genetic stabilizaţi, puşi să ne exploateze permanent până la alegeri, ei sunt experţi în orice altceva decât în economia naţională şi socială, în viaţa oamenilor şi a relaţiilor lor cu ei.

Acest guvern format din asemenea politicieni, purtători de incompetenţă şi corupţie, îşi creează legi de care are el nevoie, şi nu pe acelea de care ar avea nevoie comunitatea, cu care de fapt nu au nicio legătură.

Ce face însă poporul român, ce reacţie are el?

Deocamdată rabdă, în defavoarea actualei puteri. Poporul român, care a acceptat, poate împotriva voinţei lui, actuala guvernare, are nevoie de o "revoltă" constructivă împotriva unor politicieni distructivi, corupţi, laşi, incapabili să guverneze şi să conducă societatea. Această revoltă constructivă trebuie transgenic indusă în genomul cetăţeanului atât de turmentat şi manipulat de guvernanţii cărora le-a dat mandatul de a-l reprezenta.

Românii trebuie să înveţe să-şi aleagă liderii şi să nu mai accepte să fie reprezentaţi de vreo "momâie" politică capabilă doar să primească plocoane. Sunt sigur că în curând vor face acest lucru.

Şansa României vine de la români, iar românii vor avea o Românie modernă numai atunci când vor înlocui corupţia ce caracterizează actuala guvernare.

România şi românii vor trebui să renunţe la capitalismul de pradă şi la cel fiscal, prin vot, punându-şi cei mai buni oameni la gândire şi iniţiativă, să creeze astfel, suportul capitalismului social-liberal, care să deruleze refacerea economică şi socială.

Atenţie, domnilor guvernanţi, românii, când urăsc, urăsc mai tare decât moartea!

Doamna Doiniţa-Mariana Chircu:

"Descentralizarea reală aşteptată de cetăţeni"

De ani buni de zile confruntările politice se rezumă la criticile aduse la adresa Guvernului, oricare ar fi fost acesta, pentru că pe criterii mai mult sau mai puţin obiective dirijează sume din bugetul de stat către anumite unităţi administrativ-teritoriale, favorizând unele şi defavorizând altele.

Criticile şi criticii unei astfel de situaţii sunt şi cei care nu au susţinut real procesul de descentralizare financiară, prin care Guvernului i s-ar lua o astfel de prerogativă, în a distribui discreţionar resursele bugetare.

La nivelul declaraţiilor politice aproape toţi oamenii politici susţin procesul de descentralizare, însă atunci când vine vorba să se treacă la fapte, aceiaşi politicieni nu mai sunt atât de vocali.

Suntem singura coaliţie de guvernare care a reuşit să lase la nivel local deciziile în privinţa politicilor de educaţie sau de sănătate, însă procesul de descentralizare trebuie continuat la nivelul tuturor serviciilor publice pe care le pot furniza administraţiile locale.

De asemenea, menţinerea centralizării bugetului de stat, fie la nivelul Guvernului, fie la nivelul consiliilor judeţene, privează administraţiile locale de resursele bugetare proprii şi de capacitatea de a decide ele însele ce este mai bine pentru ele.

Dincolo de condiţia sine qua non a descentralizării financiare, trebuie să admitem că sunt foarte puţine administraţii locale care se consultă cu cetăţenii atunci când iau decizii pentru ei şi cu ajutorul resurselor publice.

Experienţa ultimilor ani ne-a demonstrat că acolo unde administraţiile locale au ţinut cont de agenda publică a cetăţenilor, de nevoile lor, de necesităţile comunităţii, şomajul a fost ţinut departe, resursele locale nu au avut de suferit, iar transparenţa şi eficienţa locală au fost recunoscute.

Nu cred că trebuie să aşteptăm un miracol naţional, care să modifice comportamentul întregii administraţii publice locale din România. Cred, în schimb, că fiecare administraţie publică locală poate demara un proces propriu de modernizare a modului de "a face" şi a relaţiona cu cetăţeanul, pentru el şi cu ajutorul lui. Administraţiile discreţionare şi ineficiente trebuie să facă parte din istoria României, şi nu din viitorul ei.

Domnul Marin Almăjanu:

"Guvernul Ungureanu nu are bani pentru medicamentele bolnavilor cronici, nu are bani pentru pensionari şi salariaţi, dar pentru clientela PDL găseşte, fără număr, prin vistierie"

Deşi Guvernul Ungureanu nu găseşte sub nicio formă soluţii viabile pentru a nu mai intra în impas atunci când vine vorba de plata medicamentelor şi de continuarea tratamentelor necesare bolnavilor cronici sau invocă permanent că nu are bani pentru pensionari şi salariaţi, acesta face tot felul de cheltuieli consistente, din banii publici ai României. Astfel, putem constata că banii din buget sunt folosiţi de către premierul Ungureanu în funcţie de doleanţele PDL-iştilor şi ale celorlalţi sprijinitori ai săi, bineînţeles, prin încălcarea legii, pentru a alimenta puşculiţele unor preşedinţi de consilii judeţene şi primari PDL, UDMR, UNPR, prin plăţi directe.

După două trimestre de scădere a PIB, când economia se află în recesiune - fapt recunoscut chiar de către ministrul finanţelor -, într-un context financiar turbulent pe plan internaţional şi cu numai două luni înainte de alegerile locale, guvernul recent instalat dă dovada iresponsabilităţii sale bugetare, în dispreţul cetăţenilor cărora le cere să facă în continuare sacrificii, şi în antiteză chiar faţă de propriile sale angajamente, în faţa organismelor financiare internaţionale, respectiv a FMI şi a Comisiei Europene.

Hotărârea Guvernului României privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2012, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale, publicată în Monitorul Oficial din 6 aprilie 2012, este ilegală şi imorală.

Premierul Ungureanu decide alocarea a 648,2 milioane de lei (circa 150 milioane euro) dintr-un fond de rezervă care cuprinde, aşa cum a fost prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2012, doar 224,9 milioane lei (circa 52 milioane euro). Aceasta înseamnă că Guvernul cheltuie doar în luna aprilie 2012, din fondul de rezervă, de 3 ori mai mulţi bani decât sunt prevăzuţi prin lege pentru întreg anul 2012.

Fondul de rezervă este la dispoziţia Guvernului, dar nu la bunul-plac al domnului Ungureanu şi al miniştrilor săi! Guvernul Ungureanu a obligat multe ministere să renunţe la o parte din alocările bugetare, să verse banii în fondul de rezervă şi de acolo aceştia au luat destinaţii electorale.

Prin această suplimentare de fonduri, Guvernul domnului Ungureanu a încălcat principiul responsabilităţii fiscale şi principiul eficienţei. Suplimentarea banilor din Fondul de rezervă şi alocarea lor este bazată doar pe criterii politice, pe interese de partid ale coaliţiei aflate la putere. Astfel, distribuţia acestor sume în teritoriu arată alocarea preferenţială către primăriile şi consiliile judeţene controlate de partidele din arcul guvernamental: 57% către PDL şi 13% către UDMR.

Această alocare suplimentară de fonduri este şi profund imorală. Într-o ţară sărăcită, care taie salariile bugetarilor, îngheaţă pensiile, taie indemnizaţiile pentru mame, îşi vinde resursele naturale unor aventurieri, pentru că nu are bani de investiţii, iată că se găsesc bani pentru primăriile şi consiliile judeţene ale puterii portocalii. Din suma de 150 milioane euro suplimentată şi alocată ilegal de la Fondul de rezervă, s-ar fi putut plăti: 875 de mii de pensii medii lunare, 967 de mii de salarii minime lunare sau peste 1,1 milioane de indemnizaţii lunare de creştere a copilului.

Domnul Marius Rogin:

"Criza în Europa justifică apariţia extremismului de dreapta?"

În statele scandinave, efectele crizei nu se resimt aproape deloc. Nici măcar imigraţia ilegală nu e o mare problemă. Şi totuşi, partidele populiste de dreapta câştigă teren. La ultimele alegeri din Finlanda, partidul "Adevăraţii finlandezi" a cules voturile alegătorilor. Strategia, prin care au câştigat 20% din voturi a fost sloganul "Nu înţelegem de ce trebuie să plătim pentru portughezi". În ţara vecină, populiştii "Democraţii Suediei" au intrat în Parlament pentru prima dată în 2010. După părerea politologului Florian Hartleb de la Centrul pentru Studii Europene de la Bruxelles, în ţările bogate, aceste formaţiuni alimentează şi teama celor înstăriţi de a-şi pierde averile. "Un motiv important este aversiunea faţă de bogaţi, de aceea votează clasa de mijloc aceste partide". "Atacul terorist săvârşit de Andreas Brevik, în vara lui 2011, în Norvegia, ar trebui privit ca un caz singular, şi nu ca expresie a unei violenţe în creştere", presupune Florian Hartleb.

Violenţele comise de extremiştii de dreapta au şocat şi în Germania. Trioul autointitulat "Gruparea Naţional-Socialistă Clandestină" a comis crime timp de peste un deceniu, până când autorităţile să le dea de urmă. Ajungem astfel şi la Partidul Naţional-Democrat din Germania, un partid neconstituţional, care poate fi considerat nu numai populist de dreapta, ci extremist de dreapta.

În ţările învecinate Germaniei, se poate sesiza o adevărată presiune de dreapta în interiorul partidelor. În Belgia, formaţiunea politică rasistă şi populistă de dreapta, Partidul Regional Vlaams Belang, care s-a numit până în 2004 Vlaams Blok, se numără de douăzeci de ani printre partidele cele mai apreciate.

Un alt exemplu este Olanda, unde guvernul format din creştin- democraţi şi liberali rezistă, sub premierul Mark Rutte, numai prin partidul populist de dreapta al lui Geert Wilders, care e a treia fracţiune, ca putere. Florian Hartleb descrie strategia populistului olandez de dreapta: "Geert Wilders le cere olandezilor să consemneze pe site-ul său infracţiunile săvârşite de imigranţii din Europa de Est. Şi, prin această atitudine, creează nişte temeri difuze".

Tocmai tradiţia liberală a acestor ţări ar putea să ducă la întărirea partidelor populiste de dreapta, crede Stefan Seidenhof, istoric şi preşedinte al Departamentului European din cadrul Institutului Germano-Francez din Ludwigsburg. Lucrează în prezent la un studiu despre populismul de dreapta în Europa şi e de părere că: "Această viziune liberală, proiectată pe o populaţie definită colectiv, a început să-şi arate neajunsurile, în condiţiile în care ea nu corespunde realităţii." E şi cazul Franţei, unde se discută despre "o burghezie extinsă, timp în care la periferii vedem ghetouri", adaugă Seidendorf.

Şi în Europa de Est partidele de dreapta sunt în expansiune. Mulţi văd aceste schimbări ca pe un fenomen al modernizării şi transformării. După cel de-al Doilea Război Mondial, au existat partide extremiste atât în zona de dreapta, cât şi în cea de stânga a politicii, spune Stefan Seidendorf. "A trebuit să treacă o generaţie întreagă până când aceste sisteme partinice să se modernizeze şi până când tentaţiile extremiste să poată fi depăşite." Ceva asemănător poate fi sesizat, cu tot cu diferenţele de rigoare, şi în Europa de Est.

În Slovacia şi Cehia, populiştii de dreapta au câştigat tot mai mult teren în ultimii douăzeci de ani. În Polonia, populismul de dreapta apare deseori sub forma unor declaraţii ultracatoliciste sau antisemite. Starea de criză în care se află economia a avut unele efecte negative asupra expansiunii populismului de dreapta. Aşa-numiţii perdanţi ai modernizării au nutrit simpatie faţă de aceste partide. Europa trebuie să facă faţă unei emigrări sporite, neavând însă o politică migraţionistă unanimă. În condiţiile în care partidele cu tradiţie nu vin cu soluţii, acestea sunt căutate la mişcările extremiste. Acesta pare să fie şi numitorul comun al ţărilor europene cu partide puternice de dreapta.

Politica nu mai poate fi o chestiune pur administrativă. E nevoie de viziuni. Nu ar trebui oare UE să dea răspunsul la întrebarea "Ce se va întâmpla cu Europa în următorii douăzeci de ani?" Astfel de viziuni întăresc optimismul şi pot alunga temerile.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

"USL sancţionează aberaţiile Guvernului Ungureanu prin moţiunea de cenzură depusă în Parlament: «Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!»"

Uniunea Social Liberală consideră că, în cele două luni şi ceva de guvernare, cu premierul Ungureanu în fruntea guvernului, s-au adunat deja la activ numeroase aberaţii şi scandaluri, care trebuie sancţionate prin demitere. De aceea, USL a hotărât să supună dezbaterii şi votului Parlamentului României, în aceste zile, moţiunea de cenzură "Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!"

Deşi numirea domnului Ungureanu în fruntea Guvernului României părea să aibă menirea de a reduce, oarecum, excesul metehnelor condamnabile şi reprobabile, împământenite în perioada guvernelor Boc, din păcate, s-a dovedit mult prea repede, că aparenţele înşală foarte tare şi că domnul Ungureanu poate amplifica rapid răul făcut societăţii româneşti, în numai două luni, în comparaţie cu toate celelalte cinci guverne Boc, care s-au străduit, în acest sens, peste trei ani.

Guvernul Ungureanu a cedat şantajului unor grupuri de interese, privatizând companii de stat şi acordând licenţe de exploatare pentru resurse importante, fără dezbatere publică, fără transparenţă şi încălcând legea. Acesta a cedat şantajului PDL, alocând clientelei de partid fonduri importante de la buget, cu foarte puţin timp înainte de alegerile locale.

Domnul Ungureanu a promis că va lua, imediat după instalarea sa în funcţia de premier, o serie de măsuri benefice economiei: de reducere a fiscalităţii şi de combatere a evaziunii fiscale. Mult-promisa reducere a CAS, care nu a mai avut loc, ar fi putut să impulsioneze concret activitatea întreprinzătorilor economici, stimulând, astfel, atât investiţiile, cât şi crearea de noi locuri de muncă.

Dar domnul prim-ministru Ungureanu una spune şi alta face! Dumnealui a uitat imediat ceea ce a promis şi a preferat să se lase şantajat, săptămânal, de către partidele coaliţiei aflate la guvernare, cedând, rând pe rând, presiunilor direct interesate ale acestora.

Astfel, domnul Ungureanu a semnat fără probleme o hotărâre de guvern, prin care se decide înfiinţarea unei facultăţi în limba maghiară, încălcând prin acest demers autonomia universitară, pentru că ea a fost luată fără consultarea Senatului universitar, încălcând legea privind evaluarea şi validarea facultăţii şi a programelor sale de studii şi încălcând directivele europene în materie.

Tot premierul Ungureanu, cel care a interpretat, numai pentru câteva zile, rolul omului integru, cu principii şi respect faţă de lege, trântind uşa PDL doar aşa, de "ochii" televiziunilor, făcându-se că dezaprobă cererile ilegale ale PDL-iştilor privind mita electorală, care trebuia direcţionată către aleşii locali ai acestora, a semnat apoi, fără prea multe mustrări de conştiinţă, o altă hotărâre de guvern, ad literam, în asentimentul şantajiştilor. Prin acest document, guvernul său alocă 648,2 milioane de lei (circa 150 milioane euro) dintr-un fond de rezervă care cuprinde, aşa cum a fost prevăzut în bugetul de stat pentru anul 2012, doar 224,9 milioane lei (circa 52 milioane euro). Aceasta înseamnă că Guvernul cheltuie doar în luna aprilie 2012, din fondul de rezervă, de 3 ori mai mulţi bani decât sunt prevăzuţi prin lege pentru întreg anul 2012.

Adică domnul Ungureanu, după ce promite, ne spune că n-are cum să reducă CAS-ul, de salarii nu mai zice nimic, se lamentează că nu are bani pentru despăgubirea foştilor proprietari, confiscându-le acestora 85% din valoarea bunurilor, dar, în schimb, ia cu o mână de la sănătate, educaţie, agricultură şi altele şi dă cu două, cum nici domnul Boc n-a dat, primăriilor şi consiliilor judeţene ale PDL, pentru binele electoral al acestuia!

Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă şi modul discreţionar de alocare a banilor către judeţul Braşov.

Astfel, prin recenta hotărâre de guvern semnată de actualul premier Ungureanu, în colegiul electoral pe care-l reprezint fondurile guvernamentale au fost direcţionate, exclusiv, către primăriile PDL şi UDMR, iar Consiliul Judeţean Braşov, pentru că are un preşedinte liberal, bineînţeles, nu a primit nimic!

Domnul Mihai Lupu:

"Respectaţi-le drepturile pensionarilor, domnule prim-ministru Ungureanu!"

În data de 13 martie, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin două decizii în privinţa reţinerii contribuţiei de asigurări de sănătate de 5,5% din veniturile din pensii. Curtea a constatat că "dispoziţiile art. 259 alin.(2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5% se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei".

Potrivit estimărilor Casei Naţionale de Pensii, beneficiari ai deciziilor Curţii Constituţionale sunt 2,1 milioane de pensionari.

Dar, culmea ipocriziei guvernamentale, deşi decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea reţinerii contribuţiei de asigurări de sănătate de 5,5% din veniturile din pensii a fost făcută publică de mai bine de o lună, în data de 13 martie a.c., aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial al României abia săptămâna trecută.

Cu alte cuvinte, premierul Ungureanu a avut suficient timp la dispoziţie, în acest interval, să se ocupe de împărţitul mitei electorale către primarii PDL, UNPR şi UDMR, dar pe pensionari nu a avut timp să-i bage în seamă, ci i-a lăsat, săptămâni bune, să se calce în picioare pe la casele de pensii şi tribunale, pentru a-şi cere, eventual în instanţă, drepturile batjocorite de fostul guvern Boc!

Domnul Ungureanu, deşi susţinea că nu va folosi aceleaşi metode ilegale precum cele practicate de domnul Boc în privinţa alocărilor bugetare, se pare că, de la vorbe până la fapte, calea este plină de surprize, iar premierul în funcţie este cât se poate de binevoitor cu interesele electorale ale PDL, dar nu este nici pe departe, la fel de atent şi cu pensionarii.

Deci, pentru restituirea drepturilor pensionarilor, încălcate în mod flagrant, cu bună ştiinţă, de către PDL şi ai săi parteneri de guvernare, nu sunt bani şi nici soluţii imediate nu se găsesc la îndemâna guvernanţilor, neputându-se da nici măcar o hotărâre de guvern rapidă, aşa cum s-a procedat cu alocările de bani către primăriile portocalii.

Decizia Curţii Constituţionale demonstrează, fără echivoc, că fostul Guvern Boc a luat măsuri de austeritate în dispreţul Constituţiei. Puterea actuală a lovit brutal tocmai în respectul faţă de lege şi Constituţie, afectând profund o categorie socială marcată de sărăcie, cea a pensionarilor.

Domnul prim-ministru Ungureanu îi respectă atât de tare pe pensionari, încât soluţia dumnealui, în ceea ce-i priveşte pe aceştia, este să-i umilească în continuare, punându-i pe drumuri, neplătindu-le drepturile cuvenite la timp şi tergiversând, cât se poate de multă vreme, rezolvarea imediată şi în mod echitabil a unei asemenea greşeli impardonabile a fostului premier Boc, dovedită acum neconstituţională.

Această reţinere ilegală i-a afectat oricum, destul de puternic, pe cei în vârstă, având în vedere faptul că veniturile acestora au mai şi fost micşorate exact pe timp de criză şi nu au fost deloc indexate, timp de patru ani, deşi au fost devalorizate, în mod consistent, de inflaţie.

Domnul Mircea Irimescu:

"Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina la 150 de ani"

La 1 mai 2012 vom avea bucuria de a sărbători 150 de ani de la apariţia celei mai importante organizaţii a societăţii civile din istoria Bucovinei: Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. Apărută în timpul Imperiului Habsburgic, ca o necesitate de apărare a identităţii şi intereselor naţionale româneşti, ea a dăinuit în timp adaptându-se plenar la viaţa socială a comunităţii româneşti locale, indiferent de frământările istorice prin care a trecut.

Ia fiinţă în 1862 sub denumirea de "Reuniunea Română de Leptură în Cernăuţi", la iniţiativa unui grup de tineri inspiraţi de A. Pumnul, care aveau în spate boierimea bucovineană în frunte cu fraţii Alexandru şi Gh. Hurmuzachi. Iniţial se dorea a fi o asociaţie care, prin cultură şi asistenţă socială, să ajute populaţia băştinaşă în faţa concurenţei acerbe la care era supusă prin imigrările şi colonizările masive sprijinite de stat. Ea îşi propunea să întemeieze o sală de lectură cu reviste, ziare şi cărţi, să sprijine tineretul studios şi să organizeze o bibliotecă. La constituire avea 185 de membri: 71 preoţi, 62 boieri, 52 funcţionari. Pe atunci, învăţătorii şi profesorii români erau puţini şi cu o situaţie socială dificilă. Cu trecerea timpului, ei, alături de preoţi, vor constitui baza activităţii.

Limba Reuniunii, utilizată inclusiv în corespondenţa cu autorităţile statului, a fost româna scrisă cu alfabet latin.

Viaţa a impus, după numai un an de funcţionare, modificarea statutului Societăţii. Cerinţele comunităţii pe care o reprezenta erau tot mai complexe. Activitatea Societăţii se îmbogăţeşte şi se diversifică. Ea polarizează în jurul ei viaţa culturală, socială, naţională a românilor din Bucovina, în strânsă legătură cu a acelora din celelalte teritorii româneşti. Mari personalităţi ale culturii române îi devin membri de onoare: V. Alecsandri, A. Şaguna, Gh. Bariţiu, T. Cipariu etc.

Din 1867 Societatea se implică în chestiunea predării în şcoli a istoriei românilor. Cere înfiinţarea unei catedre de istorie naţională la Gimnaziul Superior de Stat din Cernăuţi, pe baza principiului că poporul trebuie să-şi cunoască istoria şi să se opună germanizării. Deoarece guvernul nu admite cererea, Societatea decide să organizeze ea un astfel de curs. Dar pentru asta era nevoie de o nouă schimbare de statut, chestiune care se realizează începând din 1869, când asociaţia primeşte numele care-l poartă şi astăzi: Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina.

Se dă o mare atenţie învăţământului românesc. Acordă burse pentru tineri la şcoli de toate felurile şi gradele. Tipăreşte manuale, editează cărţi pentru elevi. Societatea deschide Internatul de băieţi cu 250 de locuri din Cernăuţi şi întemeiază, cu efort financiar deosebit, o şcoală normală particulară la Cernăuţi şi 14 şcoli primare particulare cu 25 de clase, 1400 de elevi şi 25 de învăţători.

În timp, Societatea a editat mai multe publicaţii în limba română şi a achiziţionat o tipografie care a fost pusă în slujba comunităţii. Ea a reacţionat când drepturile şi demnitatea populaţiei româneşti au fost încălcate, a întocmit memorii şi proteste. Pentru creşterea prestigiului comunităţii pe care o reprezenta, tot cu fonduri proprii, organizează turnee de teatru, şezători literare, zborul demonstrativ al lui A. Vlaicu din 1912 etc.

Apărătoare a intereselor noastre naţionale, Societatea a fost ocrotitoarea altor organizaţii culturale şi sociale româneşti. Sediul ei, Palatul Naţional din Cernăuţi, cumpărat cu mari sacrificii, a adăpostit toate societăţile culturale româneşti din Bucovina. Aici vor avea loc o parte din evenimentele din 1918 care au condus la unirea Bucovinei cu România. Unirea a fost posibilă şi datorită Societăţii.

După Unire, Societatea îşi continuă activitatea concentrându-se asupra satelor. Se înfiinţează biblioteci populare şi secţii săteşti. La Cernăuţi se realizează Palatul Cultural din Piaţa Vasile Alecsandri, o construcţie monumentală proiectată de Horia Creangă.

După 1945, Societatea şi-a desfăşurat, un timp, activitatea în exil. În numele Societăţii s-au depus memorii în favoarea Bucovinei la Conferinţa de Pace de la Paris. În 1962, la New York, şi-a sărbătorit centenarul existenţei sale.

În martie 1990, un grup de intelectuali reactivează Societatea. Ea îşi are sediul în Rădăuţi şi are circa 900 de membri, între care academicieni, profesori, medici, jurişti etc. din toată ţara. A înfiinţat filiale în: Bucureşti, Iaşi, Braşov, Cluj, Târgu Mureş, Bacău, Suceava, Botoşani şi în localităţi din judeţul Suceava.

La iniţiativa ei s-a înfiinţat Institutul "Bucovina" al Academiei Române de la Rădăuţi. În fiecare vară se organizează cursurile Universităţii Populare "Ion Nistor". Are o editură şi editează revista "Septentrion". Şi-a amenajat o sală de festivităţi, o bibliotecă cu peste 5000 de volume şi un fond documentar bucovinean.

Societatea este o pildă vie despre cum se poate organiza o comunitate, despre spiritul de iniţiativă culturală privată şi de sacrificiu al generaţiilor de altă dată. Ea afirmă cu argumente istorice şi culturale hotarul de nord-est al românităţii: pe Ceremuş, Colacin, Serafineţ şi Nistru, cum l-a fixat Ştefan cel Mare şi cum ni l-au lăsat moştenire strămoşii.

Domnul Mircia Giurgiu:

"Pensionari furaţi"

În România, una dintre cele mai modificate acte normative este Legea pensiilor. La 1 ianuarie 2011 a fost emisă o ordonanţă de urgenţă potrivit căreia asupra pensiilor se aplică un procent de 5,5% pentru CAS, în ciuda faptului că toţi pensionarii, în timpul perioadei în care au fost activi în câmpul muncii, şi-au achitat toate datoriile către statul român.

De aceea, consider că restituirea sumelor încasate pentru CAS din pensii către pensionari ar reprezenta un act de justiţie, având în vedere faptul că a fost declarată neconstituţională prevederea potrivit căreia s-a reţinut procentul de 5,5% din cuantumul întregii pensii.

Având în vedere faptul că Ordonanţa de urgenţă respectivă a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011, este normal ca de la acea dată să se plătească toţi banii reţinuţi ilegal, fiindcă decizia Curţii Constituţionale se referă la acel act normativ. Drept pentru care considerăm că pensionarii nu sunt de vină cu nimic pentru că abia după 1 an şi 4 luni Curtea Constituţională s-a pronunţat în privinţa reţinerii acelui procent.

În aceste condiţii trebuie emis un nou act normativ pentru a face dreptate pensionarilor care efectiv au fost furaţi.

Domnul Miron Ignat:

"Ordinul de prohibiţie"

În ultimii ani starea fondului piscicol a cunoscut puternice fluctuaţii, pescarii au fost puşi în imposibilitatea de a-şi mai practica activitatea.

Populaţia Deltei Dunării are un mod de viaţă care a rămas neschimbat de secole.

Majoritatea locuitorilor din Deltă sunt pescari, activitatea lor de bază fiind cea care le aduce pâinea pe masă, bani pentru educaţia copiilor şi toate necesare pentru un trai decent.

Deşi viaţa locuitorilor din Deltă este grea, guvernanţii, în loc să înlesnească problemele, să creeze o viaţă mai uşoară pescarilor, aceştia caută prin orice mijloace, ordine şi legi să înrăutăţească situaţia locuitorilor.

Zilele trecute, în Monitorul Oficial al României nr. 188/22.03.2011 a fost publicat "Ordinul privind prohibiţia pescuitului", emis în comun de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (40/27 februarie 2012) şi Ministerul Mediului şi Pădurilor (1016/14 martie 2010). Prin acest ordin se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv şi familial al oricăror specii de peşti, crustacee, moluşte şi al altor vieţuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 15 aprilie - 13 iunie, şi în apele care constituie frontieră de stat, inclusiv golful Musura, pe o durată de 45 de zile, în perioada 15 aprilie - 29 mai. În complexul Razim-Sinoe şi în lacurile litorale se instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul în scop comercial şi recreativ/sportiv al oricăror specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, pe o durată de 90 de zile, în perioada 1 aprilie - 29 iunie.

În elaborarea respectivului ordin de prohibiţie nu s-a realizat nicio consultare cu pescarii. Interesele locuitorilor deltei şi ale pescarilor nu au fost luate în considerare.

Din prevederile Ordinului privind prohibiţia pescuitului, pentru prima dată este interzis pescuitul scrumbiei de Dunăre, pe sectorul Periteaşca - Insula Sacalin. Acest lucru este inadmisibil.

Pe lângă acest Ordin de prohibiţie, la sfârşitul anului 2011, Guvernul a emis Ordonanţa nr.127/2010 prin care se permite locuitorilor Deltei să mai pescuiască cu unelte tradiţionale doar pentru consumul familial. Într-o perioadă atât de scurtă, guvernanţii au oferit locuitorilor din Delta Dunării numai veşti rele.

În cadrul OUG nr. 127/2010 privind aprobarea unor măsuri destinate dezvoltării economico-sociale a zonei "Delta Dunării", am depus amendamente la comisiile parlamentare de specialitate, am purtat discuţii cu reprezentanţii ministerelor, argumentând şi susţinând nevoile pescarilor. Însă textul adoptat în cadrul OUG nr.127/2010 a fost că locuitorii din Delta Dunării au dreptul să pescuiască pentru consumul familial cu unelte proprii, constând din undiţe, lansete şi două vintire fără plata vreunei taxe.

Să nu uităm că majoritatea locuitorilor din zonă depind de activitatea lor de bază - pescuitul. Dacă ei nu-şi pot desfăşura activitatea zilnică în condiţii normale, respectând condiţiile clare date până în prezent, nivelul de trai, deja sub nivelul ţării, va fi redus drastic. Trebuie să avem în vedere că pescarii din Delta Dunării sunt pescari tradiţionali ai zonei, având această îndeletnicire de sute de ani. Ei cunosc secretele acestui meşteşug, transmis din generaţie în generaţie. Ei cunosc adevărata valoare a fondului piscicol, pe care îl apără şi îl preţuiesc, fiind singura sursă de venit. Pe ei trebuie să-i sprijinim prin programe şi măsuri care să-i determine să-şi continue activitatea tradiţională în condiţii favorabile, nu să le îngreunăm şi mai mult.

Doamna Monica Maria Iacob Ridzi:

"7 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la UE şi tergiversarea aderării la Spaţiul Schengen"

În data de 25 aprilie se împlinesc şapte ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. Această dată marchează, concomitent, şi momentul de debut al procesului de ratificare, care avea să se finalizeze în decembrie 2006, prin confirmarea dată de Consiliul European de la Burxelles cu privire la aderarea ţării noastre la structura Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2007.

Prin semnarea Tratatului de aderare, România avea să se alăture statelor europene care împărtăşesc aceleaşi valori centrate pe asigurarea păcii şi prosperităţii în cadrul Uniunii Eeuropene, obligându-se să participe la toate formele de cooperare menite să conducă la aprofundarea integrării şi extinderea dezideratelor europene. Conform Protocoluluiprivind condiţiile şi aranjamentele referitoare la admiterea României şi a Republicii Bulgaria în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de aderare a României şi Bulgariei, ţara noastră se angaja, printre altele, să întreprindă totalitatea demersurilor necesare în vederea aderării la Spaţiul Schengen (art.4), eliminarea controalelor la nivelul frontierelor interne ale Uniunii Europene fiind unul dintre cele mai importante proiecte europene şi, alături de extinderea zonei euro, unul cu efecte vizibile asupra procesului de integrare europeană.

Implementarea corectă şi integrală a prevederilor acquis-ului Schengen a fost monitorizată şi evaluată succesiv, concluziile misiunilor de evaluare confirmând faptul că România îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de legislaţia care reglementează aderarea la Spaţiul Schengen şi funcţionarea acestuia. Drept pentru care, Parlamentul European a acordat, în luna iunie a anului trecut, un vot majoritar favorabil aderării României, transmiţând astfel şi un mesaj politic de susţinere în vederea aderării. Cu toate acestea, aderarea României la Spaţiul Schengen este tergiversată şi în acest moment de atitudinea discriminatorie a Olandei, o ţară care, în mod paradoxal, s-a făcut cunoscută de-a lungul timpului pentru promovarea ideilor de toleranţă, diversitate şi libertate în cadrul Uniunii Europene. În condiţiile în care raportul de monitorizare a justiţiei, cerut de Olanda pentru a recunoaşte dreptul României de a adera la Spaţiul Schengen, nu este una dintre condiţiile prevăzute iniţial în cadrul Tratatului de aderare, refuzul Olandei de a recunoaşte dreptul României de a fi parte a Spaţiului Schengen evidenţiează o puternică atitudine populistă şi discriminatorie.

Problema aderării României la Spaţiul Schengen se va definitiva cu un răspuns favorabil cel mai probabil, până la sfârşitul acestui an. Însuşi presedintele José Manuel Durăo Barroso a declarat că România poate conta pe presiunile pe care le va exercita Comisia Europeană pentru ca decizia finală privind aderarea ţării noastre să fie luată chiar mai devreme, până în luna septembrie. De asemenea, în urma întâlnirii recente dintre ministrul român de externe şi omologul său olandez, Uri Rosenthal, s-a constatat abordarea unei atitudini constructive din partea Olandei, lucru care dovedeşte faptul că, cel puţin la nivel de Executiv, există dorinţa ca acest blocaj, generat pe nedrept, să fie depăşit.

Însă, deşi problema aderării României la Spaţiul Schengen este o chestiune ce ţine de timp, dificultăţile înregistrate de ţara noastră pe acest palier atrag atenţia asupra unui aspect mult mai grav decat opoziţia radicală a Olandei de a recunoaşte drepturile binemeritate ale unui alt stat, şi anume asupra unei atitudini existente la nivelul unor state membre de a trata selectiv politicile şi acordurile Uniunii Europene. Astfel, acest incident este o bună ocazie, pentru toate statele membre, de a înţelege că Uniunea este o construcţie care nu poate exista decât prin dorinţa de a împărtăşi atât beneficiile, cât şi sacrificiile pe care acest proiect, de unificare a statelor europene într-o structură regională puternică, le presupune.

Tratarea statelor membre ca parteneri egali cu drepturi depline trebuie să redevină un deziderat european. În caz contrar, calea populistă va determina disfuncţiuni majore care vor periclita, în cele din urmă, însăşi existenţa Uniunii Europene.

Domnul Octavian Bot:

"Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau!"

Aceasta pare a fi deviza lui Mihai Răzvan Ungureanu, primul-ministru al României. Repetarea cu obstinaţie a unei pretinse apartenenţe la PNL face din tânărul Mihai Răzvan Ungureanu un personaj comic. O fi dumnealui liberal în convingeri, însă nevoia de a repeta că este membru al PNL, cât timp partidul nu-l recunoaşte, te duce cu gândul la povestea cu soldatul japonez rămas în tranşee ani la rând după terminarea războiului. De la un om îndrăgostit peste măsură, până la narcisism, de condiţia sa de intelectual te-ai aştepta la altceva.

Am avut şansa să fac politică împreună cu oameni precum Nicolae Manolescu, Alexandru Paleologu, Stelian Tănase, Dan Grigore, Ştefan Augustin Doinaş, Mihai Şora, Dan Amedeo Lăzărescu, Constantin Bălăceanu Stolnici. Toţi au fost sau sunt intelectuali de marcă ai României. Nu i-am auzit pe aceşti oameni, nici măcar o clipă, făcând caz de "ţinuta" lor intelectuală. Sunt convins că nu au făcut-o pentru că nu simţeau nevoia să se legitimeze ca intelectuali, deoarece ei erau cunoscuţi prin ceea ce au făcut pentru România.

Din nefericire, Mihai Răzvan Ungureanu, căruia nu-i contest calităţile, ţine morţiş să ne spună cât de intelectual este el, crezând probabil că intelectualii încep şi se termină cu el în România.

Mult prea preocupat de imaginea proprie, Mihai Răzvan Ungureanu uită că primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia.

Dacă ar avea timp, i-aş recomanda domnului Ungureanu să citească romanul "Intelectualii" al lui Paul Johnson, jurnalist de notorietate în lumea anglo-saxonă, care încearcă să răspundă unor întrebări precum: Cine sunt intelectualii? Ce reprezintă ei dincolo de imaginea onorabilă pe care o oferă lumii? Sunt oare cei mai potriviţi să conducă destinele omenirii, dând sfaturi de la înălţimea unei moralităţi impecabile? Lecturarea unui asemenea roman i-ar prilejui lui Mihai Răzvan Ungureanu un moment de reflecţie atât de util uneori.

Doamna Roberta Alma Anastase:

"Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean, îşi bate joc de sănătatea prahovenilor"

La nivelul administraţiei judeţului Prahova se petrec abuzuri şi ilegalităţi extrem de grave, girate de actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova.

Mă voi referi acum la starea lamentabilă în care administraţia Cosma a "reuşit" să aducă Spitalul Judeţean de Urgenţă Prahova.

Deşi acest spital deserveşte peste 800.000 de prahoveni, în momentul de faţă el a ajuns să nu mai respecte standardele pe care le impune statutul de spital judeţean de urgenţă.

Computerul tomograf este aproape în permanenţă defect (funcţionalitatea acestuia este o condiţie necesară pentru a primi statutul de spital de urgenţă), iar aparatul RMN nu funcţionează pe timp de noapte, acesta nefiind în proprietatea Spitalului Judeţean de Urgenţă, ci în aceea a unei firme private. Imaginaţi-vă cum va face faţă acest spital unei situaţii de urgenţă, atât timp cât nu are aparatura necesară de evaluare a pacienţilor aflaţi în stare critică.

În ceea ce priveşte condiţiile din spital, mi-au fost sesizate mai multe aspecte: starea secţiei de cardiologie, unde bolnavii stau în perioadele de vârf câte trei într-un pat, clădirea secţiei de oftalmologie stă să se dărâme, iar numărul de toalete funcţionale este mult sub necesar, dar şi sub standardele sanitare.

Mi-au mai fost aduse la cunoştinţă şi condiţiile precare de igienă din spital. Unitatea sanitară este invadată de gândaci, chiar directorul spitalului recunoscând că a pierdut războiul cu aceştia, existând în permanenţă pericolul unei infecţii intraspitaliceşti.

Mai mult, controlul din lunile mai-iunie 2011 al Casei de Asigurări a Judeţului Prahova, care a vizat perioada 2009-2011, a semnalat numeroase probleme în administrarea şi managementul acestui spital. Bolnavii sunt obligaţi să îşi cumpere medicamente şi materiale sanitare, deşi finanţarea de la Casa de Asigurări Prahova se ridică numai în ultimul an la 46 de milioane de euro.

În aceste condiţii, în loc să investească în infrastructura spitalului, aparatură şi dotare medicală, preşedintele CJ Prahova a decis să construiască un nou sediu administrativ, care a costat 1.683.470 lei cu TVA. Asta doar pentru a satisface clientela sa politică, reprezentată de celebra firmă de casă a lui Mircea Cosma, firma SC "Conti" SA. Despre oportunitatea acestei investiţii este edificator faptul că, la inaugurare, Mircea Cosma a trebuit să părăsească în fugă clădirea pe o ieşire de serviciu, fiind huiduit de către participanţi.

Şi pentru că Mircea Cosma doreşte să controleze tot, el a dat dispoziţie ca toate chioşcurile din jurul spitalului să fie desfiinţate, pentru a face loc în acea zonă în exclusivitate clienţilor săi politici.

Vă solicit o analiză şi o anchetă a Corpului de control al primului-ministru, aşteptând răspuns în scris.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Hai în Bucovina!"

Numărul mare de turişti care au vizitat Bucovina în timpul Sărbătorilor Pascale din acest an nu este decât urmarea firească a unor demersuri substanţiale şi constante de promovare a zonei, iniţiate şi coordonate de autorităţile locale sucevene, sub sloganul "Hai în Bucovina!". În ultimii ani Bucovina, prin diversele sale asociaţii, a fost prezentă la cele mai prestigioase târguri de turism. "Produs în Bucovina" a devenit o marcă recunoscută în România, şi nu numai, iar programe ca Paşte în Bucovina, Crăciun în Bucovina sau Hora Bucovinei au venit, în modul cel mai firesc, în întâmpinarea nevoii românilor din sudul, centrul şi vestul ţării de a descoperi şi alte zone turistice ale României. Activitatea turistică din judeţul Suceava a devenit o preocupare profesionalizată, anul acesta inaugurându-se şi Centrul Naţional de Promovare şi Informare Turistică Suceava, aflat în subordinea Consiliului Judeţean Suceava.

Declaraţiile recente ale preşedintei Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), doamna Corina Martin, referitoare la numărul turiştilor prezenţi în Bucovina cu ocazia Sărbătorilor Pascale şi a desfăşurării Programului Naţional "Paşte în Bucovina" au stârnit stupoare în rândul multor cetăţeni ai Sucevei, al căror purtător de cuvânt sunt, în calitatea mea de deputat în Colegiul nr. 1 Suceava.

Faptul că doamna preşedinte Corina Martin declară cu nonşalanţă că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) nu are mijloace de a contabiliza numărul de turişti din locaţiile turistice din ţară reprezintă o recunoaştere a lipsei de profesionalism la vârful ANAT. Ce să înţelegem din afirmaţia doamnei Corina Martin: că toate evaluările statistice de până acum referitoare la gradul de ocupare a spaţiilor cu destinaţie turistică, făcute publice de MDRT, reprezintă o făcătură, sunt o gogoriţă aruncată pe piaţă pentru a manipula opinia publică?

Mai grav însă mi se pare ca un preşedinte ANAT să se întrebe, deloc retoric: "Ce-o fi în Bucovina de vin atât de mulţi turişti?!". Necunoaştere, rea-credinţă, tupeu cu accente groteşti, interese oculte? Sucevenii aşteaptă lămuriri din partea doamnei preşedinte ANAT, odată cu scuzele ce se impun a fi adresate tuturor bucovinenilor. De altfel, doamna preşedinte a primit deja o invitaţie oficială de a vizita acest ţinut magic al mănăstirilor, Bucovina, pe care sperăm să o onoreze cât mai curând.

În speranţa că tot mai puţini români şi mai ales tot mai puţini oameni care au responsabilităţi în acest domeniu sau în altele conexe acestuia vor putea să declare că nu cunosc ce se află în Bucovina, cred că măcar din considerente profesionale preşedintele ANAT ar trebui să viziteze Bucovina, invitaţie pe care v-o adresez şi dumneavoastră, stimaţi colegi deputaţi.

Domnul Stelică Iacob Strugaru:

"Politici orientate către trecut"

Nu este pentru prima dată când, atât în plenul Parlamentului, cât şi în intervenţiile mele publice, am afirmat şi voi continua să afirm cu tărie că, din decembrie 1989 şi până în prezent, noi, românii, am construit şi favorizat implementarea unor politici care privesc mai degrabă către trecutul ţării noastre, decât către viitorul ei. Această atitudine ostilă faţă de măsurile care ar impulsiona progresul ţării noastre se resimte în toate domeniile vieţii economice şi sociale.

Dintre toate domeniile la care s-ar putea face referire, m-aş limita la soarta tinerilor din România, pentru care politicile lipsesc cu desăvârşire, deşi ei sunt exponenţii cei mai importanţi ai viitorului României. Nu este, deci, de mirare de ce majoritatea tinerilor care au absolvit sau urmează să termine o şcoală în România îşi doresc să părăsească patria-mamă, pentru a-şi căuta norocul în alte state membre ale Uniunii Europene.

În acest caz este vorba despre copiii care ajung să termine o şcoală. Dar câţi copii ai neamului românesc nu pot să ajungă la şcoală pentru că nu au haine sau încălţăminte?! Câţi copii au ajuns în grija bunicilor, rudelor sau străinilor, pentru că părinţii lor se luptă să câştige o bucată de pâine pentru copiii lăsaţi acasă?

Cea mai mare parte a tinerilor din România se poate încadra cu uşurinţă în categoria socială a persoanelor cu risc social ridicat, din pricina şomajului ridicat care afectează această categorie de vârstă, vulnerabilităţile privind posibila exploatare prin muncă sau sexuală a copiilor neprotejaţi de nimeni, lipsa îngrijirii medicale minimale, şi lista provocărilor cu care se confruntă copiii noştri poate continua.

Stă în puterea Parlamentului, stă în puterea Guvernului şi a administraţiilor locale, ca soarta copiilor români să ia altă întorsătură. Nu putem să mai admitem ca România pe care o construim astăzi să rămână în mâinile tinerilor români care nu-şi mai văd şi nu-şi mai doresc viitorul în ţara lor.

Nu aş dori să se înţeleagă greşit mesajul meu. Îmi doresc ca statul român să fie puternic şi să se poată îngriji de fiecare cetăţean al său. Însă categoria la care am făcut referire a fost prea mult timp uitată de toate partidele politice care s-au succedat la guvernarea ţării.

Domnul Teodor Atanasiu:

"Premierul Ungureanu şi PDL doresc naţionalizarea a 85% din valoarea bunurilor foştilor proprietari, deposedaţi abuziv în perioada comunistă"

După doar două luni şi ceva de guvernare, domnul Mihai Răzvan Ungureanu s-a integrat perfect în sistemul PDL şi continuă cu tenacitate "planurile" distructive ale Guvernului Boc.

Bilanţul e tragic: alocări de bani publici ilegale şi abuzive, direcţionate exclusiv aleşilor locali portocalii, privatizări extrem de scandaloase şi ruşinoase, cu interese dubioase la mijloc, iar acum limitarea despăgubirii foştilor proprietari, în limita a 15% din valoarea bunurilor reclamate.

Domnul prim-ministru Ungureanu, cel care şi în acest moment minte pe la emisiunile televizate că ar fi încă membru al PNL, vrea să încalce, cu mult cinism, dreptul la proprietate garantat de Constituţie, susţinând adoptarea unei noi legi, prin care dumnealui aplică de fapt o nouă şi veritabilă "naţionalizare". Vai de liberalism!

Astfel, guvernul Ungureanu-PDL vrea să limiteze despăgubirile la 15% din valoarea reală a proprietăţii şi să elimine posibilitatea restituirii în natură. De asemenea, plata se va face eşalonat pe o perioadă între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere şi stabilit la maximum 90 zile.

Cu alte cuvinte, un premier care se laudă non-stop cu "viziunile" sale liberale, alături de principalul partid aflat la guvernare, PDL, care a faslificat ideea de dreapta în România, au pus împreună la cale o lege abuzivă, antidemocratică, profund inechitabilă şi discriminatorie. E un act cu prevederi mai aproape de vremurile comuniste şi de apucăturile totalitare, decât oricare altă lege dorită şi adoptată apoi, de vreun guvern post-decembrist.

Ba, mai mult decât atât, premierul Ungureanu ameninţă cu demisia dacă nu-i este susţinută în totalitate, de către partidele guvernamentale, această soluţie inventată de dumnealui şi prezentată ca una necesară de aplicat de urgenţă, pentru foştii proprietari.

Adevărul este însă că nici proprietatea nu îi interesează pe aceşti domni şi au sărăcit şi bugetul României la maximum, astfel că au ajuns să nu mai aibă bani să plătească drepturile fireşte ale foştilor proprietari.

Astfel, o nedreptate comisă în mod abuziv de către comunişti va fi acum dublată de o altă nedreptate, prin plafonarea despăgubirilor la doar 15% din valoarea proprietăţilor. Nici nu mai ştii unde se termină incompetenţa şi unde începe pactizarea cu regimul comunist a PDL şi a premierului Ungureanu.

PNL a fost încă din 1990 apărătorul dreptului de proprietate. Un stat democratic, membru al Uniunii Europene, nu poate face rabat de la lege şi de la principii fundamentale sub pretextul că nu sunt bani. Nu este prima dată când puterea - reprezentată fie de Traian Băsescu, fie de Emil Boc, fie de Mihai Răzvan Ungureanu - încearcă să justifice neaplicarea legii sau încălcarea unor drepturi prin lipsa fondurilor.

Cum este posibil ca, în ultimii patru ani, mereu invocata lipsă a banilor la buget să ajungă să distorsioneze într-un asemenea hal drepturile cetăţenilor şi să anuleze valorile democratice, fără nicio jenă din partea unor pdl-işti fără scrupule, mai cinici decât orice alţi comunişti care au guvernat vreodată? E limpede însă că premierul Ungureanu doreşte cu ardoare să devină noul patron spiritual al acestui sistem PDL, care funcţionează în dispreţul ideilor liberale şi moderne.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Dezastru demografic"

Consider scăderea de aproape 25% a populaţiei României drept un dezastru demografic cu implicaţii asupra siguranţei naţionale. Solicit parlamentarilor adoptarea în regim de urgenţă a proiectului legislativ ce vizează stimularea natalităţii prin măsuri de ordin economic.

Statistic unul din patru români a dispărut din 1990. Potrivit estimării autorităţilor, populaţia de peste 65 ani va creşte de 1,9 ori, iar populaţia între 20-65 ani practic se va înjumătăţi în următoarea perioadă, ca urmare a ratei mici de fertilitate. Viteza procesului de îmbătrânire va afecta negativ piaţa muncii. Raportul dintre persoanele în vârstă de peste 65 de ani şi cele în vârstă de muncă (20-65 ani) creşte semnificativ, ceea ce înseamnă că şi în perspectiva următorilor 10-20 de ani sistemul public de pensii va avea resurse mult diminuate în raport cu cheltuielile.

România are peste 5 milioane de pensionari, sub 4 milioane de salariaţi cu acte în regulă (plătitori de taxe şi contribuţii diverse), plus alte 9 milioane de alte persoane pasive fiscal (asistaţi sociali şi ei), până la cifra de 18 milioane evidenţiată de recensământul din 2011. Conform natalităţii actuale, în mai puţin de două decenii, fiecare al 5-lea locuitor al României va intra în categoria vârstnicilor. Vom fi cu 20% mai puţini până în 2060, iar rata dependenţei persoanelor de peste 65 ani va creşte alarmant la peste 60%. De unde reprezentam a şaptea ţară europeană ca număr de locuitori, vom ajunge să nu mai contăm în economiaeuropeană.

Scăderea numărului de naşteri este uşor de anticipat în contextul în care mamele sunt puse să opteze între un concediu de doi ani pentru creşterea copilului, dar cu o indemnizaţie maximă plafonată la 1.200 lei şi un concediu de un an, cu o indemnizaţie maximă de 3.400 lei la care se adaugă o primă lunară de 500 lei, pentru întregul interval de până la 24 de luni.

Modelul de fertilitate din ultimii ani arată o scădere de un copil pentru fiecare româncă, iar tot mai multe cupluri care muncescamână aducerea pe lume a unui copil din considerente economice.

Natalitatea rămâne singura componentă asupra căreia se poate acţiona cu rezultate eficiente. De aceea propunem stimularea natalităţii celor care muncesc prin scutirea de la impozitul pe venit a unui părinte în cazul familiilor cu doi copii, a ambilor părinţi în cazul familiilor cu trei copii, iar cei cu patru copii vor beneficia şi de un credit garantat de stat de până la 50.000 de euro pentru achiziţionarea unei locuinţe.

România nu poate supravieţui doar prin austeritate în actualele tendinţe demografice, iar acest proiect legislativ poate reprezenta şansa a ne menţine ca jurisdicţie statală, fiscală şi bugetară suverană.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Lege pentru Lyme"

Solicit adoptarea urgentă a proiectului legislativ ce prevede ca autorităţile locale să efectueze dezinsecţii pe domeniul public pentru prevenirea bolii Lyme (datorată muşcăturii de căpuşă). Consider că numărul mare de pacienţi ajunşi în serviciile de urgenţă, complicaţiile multiple ale acestei boli şi costurile importante de tratament constituie suficiente argumente pentru adoptarea acestui proiect legislativ.

România este cuprinsă în zona de răspândire a bolii Lyme, iar unele zone sunt considerate endemice chiar dacă diverse raţiuni implicăsau nu recunoaşterea acestei boli pe plan naţional. Expansiunea căpuşelor este rapidă şi se consideră că în America boala Lyme a devenit la fel de răspândită ca şi SIDA, iar Europa este invadată deja de căpuşe. În Letonia există păduri care sunt interzise publicului datorită invaziei de căpuşe.

Căpuşele se pot găsi atâtîn grădina casei în care locuiţi, precumşi în parcuri publice, terenurile de sport, pe iarbă sau gazon, pe pomii din livadă sau în pădure şichiar pe animalele noastre de casă (câini şi pisici). Locurile favorite sunt pădurile umede, cu temperaturi cuprinse între 7 şi 25^oC, iardacă afară e cald şi uscat, căpuşele se ascund în pământ sau sub vegetaţie. Riscul de a fi muşcaţi creşte în sezonul cald datorită îmbrăcămintei sumare, copiii fiind cei mai expuşi datorită locurilor de joacă în vecinătatea vegetaţiei, iar riscurile de boală cresc prin nerelatarea muşcăturii.

Numărul pacienţilor muşcaţi de căpuşe e în creştere şi aproape că nu mai există zi în care să nu tratăm în serviciile de urgenţă 2-3 pacienţi cu astfel de patologie. Mai mult decât atât, complicaţiile multiple şi severe implică tratamente pe termen lung şi costuri importante.

De aceea am propus în urmă cu un an ca autorităţile locale să aibă obligaţia de a combate vectorii maladiilor transmisibile prin dezinsecţii pe domeniul public efectuate cel puţin o data la trei luni.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Uninominalul pur - urgenţă amânată?"

Solicit adoptarea în actuala sesiune a proiectului legislativ privind uninominalul pur, proiect pe care l-am iniţiat în 2011, pentru a fi pus în aplicare la viitoarele alegeri. Proiectul a fost adoptat de Senat încă din mai 2011 şi aşteaptă dezbaterea şi votul Camerei Deputaţilor din septembrie 2011. Consider că acest proiect legislativ oferă şansa de a alege pe acei ce pot cu adevărat să ne reprezinte.

Votul uninominal pur dă posibilitatea opţiunii directe pentru o anume persoană şi tot ceea ce reprezintă ea - personalitate, capacităţi, doctrina politică aleasă, programul propus. Când vom putea vota un candidat în funcţie de ceea ce reprezintă şi platforma pe care ne-o propune, va creşte şi interesul pentru procesul electoral şi reprezentativitatea celor aleşi. Mandatele se atribuie cu uşurinţă, iar legitimitatea crescută va creşte răspunderea Parlamentului la stabilirea deciziilor referitoare la comunitatea care l-a ales. În plus devine direct răspunzător pentru performanţa sa politică.

Este o lege de care poate depinde viitorul fiecăruia dintre noi, dând şansa oamenilor obişnuiţi să stabilească agenda politicienilor şi totodată resuscitează dezbaterea democratică.

Am introdus acest proiect legislativ după ce am văzut parlamentari votând doar după direcţia degetului liderului de grup sau prea obosiţi în jilţurile lorpentru a vota împotriva scăderii pensiilor sau a salariilor celor ce ne asigură sănătatea, educaţia sau ordinea publică.

Am iniţiat legea privind alegerea primarilor dintr-un singur tur fiind convins că cei care vor cu adevărat schimbarea se vor prezenta la vot şi că alegerea primarului dintr-un singur tur elimină alianţele odioase dintre partide făcute doar pentru a umple buzunare. Am iniţiat un act normativ vizând ca în campania electorală să nu se utilizeze banii publici, iar votul să fie o lege pentru toţi.

Este momentul schimbării celor ce s-au obisnuit să ne conducă doar pentru că au carnete de partid, iar acest lucru nu este posibil decât în urma votului uninominal necompensat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

"Banii pensionarilor trebuie restituiţi de urgenţă"

Actuala guvernare acţionează în continuare împotriva intereselor românilor. Sute de mii de pensionari din întreaga ţară au depus plângeri pentru a-şi recupera banii pe care guvernul i-a încasat ilegal. Oameni vârstnici, mulţi dintre ei suferinzi, au stat zile întregi la cozi interminabile, la tribunal sau la casa de pensii, pentru a-şi cere drepturile care li se cuvin. Este o imagine simbol a României de azi, o Românie în care oamenii sunt umiliţi, dispreţuiţi şi ignoraţi de această guvernare cinică. Aceasta este imaginea unei ţări în care grija şi respectul statului faţă de cetăţenii săi sunt doar nişte cuvinte golite de conţinut.

Revendicările pensionarilor sunt îndreptăţite, însă ministrul muncii declară senin că restituirea banilor nu are temei legal, iar premierul îi trimite să-şi caute dreptatea în instanţă! Domnilor guvernanţi, dumneavoastră aţi luat banii oamenilor fără temei legal, aţi luat nişte măsuri fără să respectaţi Constituţia. Practic, le-aţi furat banii din pensie, iar acum veniţi cu nişte răspunsuri halucinante şi duceţi oamenii în pragul disperării.

Să nu uităm că şi pensionarii militari au mai fost umiliţi de Guvern. În data de 8 ianuarie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât definitiv suspendarea aplicării HG 735/2010 privind recalcularea pensiilor. Însă Guvernul de atunci nu a luat decizia de a respecta o hotărâre definitivă a justiţiei. Executivul a transmis că va aplica hotărârea ICCJ doar în cazul acelor pensionari militari care au acţionat Executivul în judecată.

Să nu uităm cum a fost fraudat votul la Legea pensiilor, în toamna anului 2010, când toată ţara a văzut ce s-a întâmplat şi cum a numărat doamna Anastase 170 de voturi, în sală fiind 70 - 80 de deputaţi. Printr-o imensă fraudă comisă de PDL s-a votat o lege împotriva pensionarilor, o lege care a marcat soarta a milioane de români. Abuzul a fost girat de actuala guvernare şi nimeni nu a răspuns pentru această fraudă, în ciuda evidenţelor.

Acum, Guvernul este obligat să găsească soluţii pentru a restitui banii pe care i-a reţinut ilegal. Guvernul trebuie să elaboreze de urgenţă un act normativ care să reglementeze perioada, calendarul şi modul în care pensionarii îşi vor primi înapoi banii reţinuţi ilegal. Orice alte discuţii şi comentarii sunt de prisos. Dacă se găsesc milioane de euro pentru administraţiile PDL în prag de alegeri, Guvernul trebuie să găsească bani şi pentru pensionari. După o viaţă de muncă, pensionarii au dreptul la respectul cuvenit şi la un venit decent.

Cerem Guvernului Ungureanu să le dea oamenilor banii înapoi, aşa cum a decis Curtea Constituţională. Şi să facă acest lucru acum, nu peste 5 ani. Guvernul le-a luat oamenilor banii din buzunar în mod ilegal. Acum este obligat să le dea banii înapoi. Orice altă decizie este ilegală. Orice întârziere este o bătaie de joc la adresa pensionarilor.

Domnul Varujan Pambuccian:

În ziua de 24 aprilie 1915, 250 de intelectuali armeni erau arestaţi şi întemniţaţi la Istanbul. Niciunul dintre ei nu avea să supravieţuiască. O lună mai târziu, Tripla Antantă protesta împotriva acestui gest, catalogându-l ca o crimă împotriva umanităţii şi a civilizaţiei şi avertizând oficialii Imperiului Otoman de faptul că se fac direct răspunzători de masacrarea armenilor din Istanbul. Era doar primul act al unei tragedii care avea să lovească armenii locuitori ai Imperiului Otoman.

Ceea ce avea să urmeze, depăşea cu mult lucrurile pe care lumea le cunoscuse şi le catalogase drept masacre. Au urmat incendierile a zeci de mii de armeni în Bitlis, Mus şi Sasun, mii de femei şi copii de origine armeană căraţi cu vapoarele în largul Mării Negre şi înecaţi la Trabzon. Una dintre cele mai cutremurătoare pagini din timpul procesului intentat organizatorilor genocidului la Trabzon în 1919 vorbeşte de implicarea medicilor din serviciile publice şi armată în exterminarea copiilor armeni prin injectarea de supradoze de morfină, utilizarea de gaze toxice sau utilizarea de sânge infestat cu febră tifoidă pacienţilor armeni.

Ceea ce avea să fie însă catalogat mai târziu ca genocid este uriaşa deportare acompaniată de masacre a armenilor începută în 29 mai 1915, prin Legea deportării temporare, urmată de Legea exproprierii şi confiscării temporare promulgată de Parlamentul Otoman la 13 septembrie 1915. Marşurile forţate către oraşul sirian Deir ez-Zor au făcut ca tot ceea ce părea a fi temporar în acele legi să devină definitiv, iar deportarea temporară să se transforme în moarte permanentă pentru în jur de un milion de armeni. Preşedintele american Theodore Roosevelt avea să caracterizeze aceste evenimente drept "cea mai mare crimă a războiului".

În anul 1919, sultanul Mehmet al IV-lea a ordonat înfiinţarea unei curţi marţiale care să judece membrii Comitetului Uniunii şi Progresului pentru implicarea Imperiului Otoman în Primul Război Mondial şi crimele săvârşite din ordinul membrilor comitetului. Procesul a avut loc între 1919 şi 1920. Genocidul împotriva armenilor din imperiu a fost unul dintre subiectele centrale ale procesului şi acesta s-a încheiat cu condamnarea la moarte a conducătorilor cabinetului otoman din perioada războiului.

Cu toate acestea, genocidul împotriva armenilor din timpul Primului Război Mondial, din Imperiul Otoman, nu se bucură încă de recunoaşterea unanimă a comunităţii internaţionale. Până în prezent el este recunoscut şi catalogat ca atare de către: Argentina, Armenia, Belgia, Canada, Chile, Cipru, Elveţia, Franţa, Grecia, Italia, Lituania, Liban, Olanda, Polonia, Rusia, Slovacia, Suedia, Uruguay, Vatican şi Venezuela. Lor li se adaugă 43 de state americane şi 9 parlamente regionale din Australia, Brazilia, Canada, Spania şi Ucraina.

Comunitatea armeană din România este, în mare parte, formată din urmaşii supravieţuitorilor genocidului îndreptat împotriva armenilor în Imperiul Otoman la începutul secolului XX. Fiecare familie îşi are propria sa poveste, fiecare are printre înaintaşi martori ai ororilor de atunci şi fiecare îşi are povestea drumului său către primul stat din lume care şi-a deschis porţile refugiaţilor care au supravieţuit masacrelor, România.

Este foarte greu să ne exprimăm prin cuvinte recunoştinţa pentru felul în care am supravieţuit masacrelor şi am primit adăpost în acest loc binecuvântat de Dumnezeu. O facem prin gesturile noastre de zi cu zi. Ceea ce a fost pentru strămoşii noştri un tărâm al speranţei este pentru noi, armenii trăitori azi în România, un tărâm faţă de care avem o îndatorire mai înaltă decât cea a simplei noastre naşteri aici. O îndatorire pe care o transmitem din generaţie în generaţie, cea de a fi deopotrivă armeni şi români, oameni care nu uită că trăiesc pentru că acest loc numit România există.

Domnul Vasile Ghiorghe Gliga:

"Degradarea continuă a stării de sănătate în România"

Există în România de astăzi numeroase probleme cu care actuala guvernare se confruntă.

Rând pe rând, educaţia, sănătatea, justiţia, protecţia socială dovedesc că lipsa de profesionalism şi algoritmul politic au înlocuit abordările ştiinţifice, managementul performant care să conducă la servicii de calitate care trebuie oferite cetăţenilor.

Nemulţumirea cetăţenilor României, care, din nefericire, în aceste momente de sărăcie se îmbolnăvesc tot mai mult, a crescut an de an, motivaţia permanentă a Guvernului pentru starea din sănătate fiind lipsa de finanţare, banii având altă destinaţie.

Din punct de vedere al sănătăţii cred că trebuie să avem şi o altă abordare. De fiecare dată când se fac aprecieri la adresa sănătăţii, trimiterile sunt la condiţiile din spital, hrană, medicamente, materiale sanitare. Rareori însă se vorbeşte despre cei chemaţi să asigure actul medical: medici, asistenţi, surori, personal tehnic, muncitori, care sunt practic dezonoraţi prin actualul sistem de salarizare, sistem care determină un adevărat exod al personalului medical din ţară, punând în dificultate, prin lipsa cadrelor de specialitate, funcţionarea sistemului în întregul său.

Fluctuaţia permanentă a unor categorii profesionale care părăsesc rapid sistemul, existând mereu nevoia de specializare a celor nou-veniţi, ceea ce implică un volum sporit de cheltuieli ale statului român, dar şi timp, cuantificat mai ales în lipsă de experienţă, capacitate de acomodare etc. a noilor cadre, care nici nu se pot pregăti datorită lipsei fondurilor ce ar trebui alocate pentru perfecţionare şi a costurilor acestor cursuri pe care ar trebui să le suporte din veniturile pe care le-am prezentat puţin mai înainte, fac ca sistemul de sănătate să fie tot mai slab.

Suntem cu toţii de acord că reforma în unităţile sanitare trebuie făcută în beneficiul cetăţeanului, al cetăţeanului bolnav la un moment dat, al celor care au nevoie de sistem, dar sistemul în sine nu va putea răspunde niciodată solicitărilor fără a avea un personal bine pregătit profesional, dispus să fie trup şi suflet alături de bolnav, în condiţiile în care nivelul de viaţă al salariaţilor nu poate să-i scape pe aceştia de grijile zilnice.

Iată de ce cerem ministrului sănătăţii să gestioneze împreună cu specialiştii ministerului acea strategie integrată care să facă sistemul să funcţioneze în ansamblul său cu cele două componente esenţiale: oamenii care servesc sistemul şi materialele necesare asigurării funcţionării acestuia, astfel încât oamenii care au nevoie să poată beneficia în condiţiile cele mai bune de personal calificat şi de condiţii normale de spitalizare.

Altfel, prin măsuri parţiale, prin jumătăţi sau sferturi de măsuri vom rămâne în continuare la nivelul declaraţiilor de bune intenţii într-un domeniu în care graniţa dintre viaţă şi moarte este extrem de uşor de trecut.

Domnul Vasile Ghiorghe Gliga:

"1 mai muncitoresc - din 1889 până astăzi"

Chiar dacă cei mai mulţi dintre noi nu mai sărbătorim Ziua Muncii prin muncă, ci prin recreere, permiteţi-mi să vă prezint câteva date istorice interesante despre o tradiţie veche de peste 120 de ani.

Încă din primii ani de muncă, noi, românii, obişnuim ca o dată pe an să ieşim în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte, delectându-ne cu mâncărurile tradiţionale, sărbătorind astfel Ziua Muncii, cunoscută şi ca 1 mai muncitoresc.

Ziua de 1 mai a fost decretată în anul 1889 de către Congresul Internaţionalei Socialiste ca fiind Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestaţii muncitoreşti. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.

În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mişcarea socialistă în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 mai autorităţile organizau manifestaţii uriaşe pe marile bulevarde, coloanele de muncitori în ţinute festive fiind nevoite să scandeze lozinci şi să poarte pancarte uriaşe. După 1990, importanţa propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii încă se bucură de acest eveniment sărbătorindu-l în aer liber, la mare sau la munte.

1 mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internaţională a Muncii. Există şi excepţii, de exemplu Australia, Elveţia şi Statele Unite, unde 1 mai nu este o sărbătoare oficială. În majoritatea ţărilor vest europene, ziua de 1 mai este zi liberă.

În ţările comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoţită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiţie a mişcării muncitoreşti internaţionale.

În România, după evenimentele din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi decât la iniţiativa unor reprezentanţi ai unor partide politice.

Timpul trece şi nu ţine seama de noi, aşa că îndemn: duceţi-vă copiii la pădure, în aer liber, aer curat şi duceţi mai departe o tradiţie de peste 120 de ani!

Domnul Vasile Mocanu:

"O soluţie rapidă în favoarea pensionarilor"

Cu foarte puţine zile în urmă, un pensionar din Iaşi a murit chiar în Biroul şefei Casei de Pensii. Ieşeanul, purtat degeaba pe drumuri de birocraţia românească, solicitase o banală adeverinţă de asigurat şi fusese primit în cele din urmă în audienţă.

Probabil, pentru guvernanţi, tragica întâmplare de la Iaşi reprezintă doar un eveniment de nebăgat în seamă. Pentru noi, ceilalţi, decesul pensionarului arată cât de fragilă este viaţa unui om bătrân! A unui om care a muncit o viaţă întreagă! Şi cât de puţin se bucură de tihna vârstei a treia!

Am făcut vorbire de acest incident de la Iaşi, întrucât, în aceste zile, zeci de mii de pensionari au luat cu asalt, în Iaşi şi în ţară, tribunalele. Ei cer socoteală Guvernului, care le-a reţinut degeaba din pensie, în ultimul an, o cotă de 5,5% pentru asigurările sociale de sănătate. Pensionarii cer returnarea rapidă a acestor sume, pe care au fost siliţi să le cedeze statului.

Am înţeles că, în şedinţa de Guvern, Cabinetul Ungureanu se va referi şi la această problemă, fără a lua însă în calcul eventuala returnare a banilor. Dar nu de discuţii au nevoie pensionarii, ci de sumele care le-au fost reţinute în mod ilegal.

Grăbiţi-vă, domnilor guvernanţi, şi veniţi cu o soluţie rapidă în favoarea pensionarilor!

Pentru oamenii bătrâni, timpul curge prea repede!

Domnul Vasile-Silviu Prigoană:

"Ziua Pământului - zi a conştientizării"

Din anul 1970 Ziua Pământului simbolizează lupta împotriva poluării şi problemelor climaterice şi este considerată ziua în care s-a născut mişcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Spre deosebire de mai noua şi deja mai populara Oră a Pământului, Ziua Pământului (Earth Day în engleză) se sărbătoreşte în fiecare an pe 22 aprilie şi nu presupune o acţiune simbolică precum stinsul luminii.

Cu toate acestea, Ziua Pământului a avut un rol foarte important în mediatizarea problemelor climaterice ale Pământului. Ea a dat naştere unei organizaţii (Earth Day Organization) cu filiale în peste 170 de ţări şi rezultate notabile în conştientizarea omenirii asupra problemelor de mediu, efectelor poluării etc.

În 1970, în urma eforturilor senatorului americanGaylord Nelson, s-a ajuns la concluzia că e cazul să se facă ceva pentru a seatrage atenţia asupra pericolelor ce pot fi provocate de degradarea mediului înconjurător. Aceasta în condiţiile în care nimănui nu-i păsa de acest aspect şi de efectele pe termen lung ale presiunii exercitate asupra mediului înconjurător. Astfel, pe22 aprilie1970, a avut loc în Statele Unite una dintre primele manifestaţii ecologiste de anvergură, la care au participat milioane de oameni.

Ziua Pământuluieste menită să inspire publicul în direcţia unei mai bune îngrijiri a mediului şi să-l înveţe să fie mândru de patrimoniul natural.Ziua Pământuluia fost folosită iniţial ca o zi de informare pentru o mai bună educare a publicului cu privire la impactul oamenilor asupra mediului. De atunci, mesajul de bază al acestei zile a rămas acelaşi, dar a fost dus la un alt nivel. DejaZiua Pământuluia devenit o sărbătoare internaţională. Mai multe grupuri de mediu au început, de asemenea, să participe la o săptămână a Pământului.

Anul acesta România a sărbătorit Ziua Pământului prin plantarea a sute de copaci. Astăzi "Ziua Pământului" este sărbătorită pe plan internaţional ca o expresie comună, ca o dorinţă publică de a educa şi mobiliza oamenii din întreaga lume în vederea protejării mediului înconjurător, prin acţiuni la nivel personal, comunitar, naţional şi internaţional.

Este necesar să conştientizăm cu toţi că o acţiune de colectare selectivă, un robinet oprit, un televizor scos din priză chiar pot face o schimbare în primul rând în viaţa fiecăruia, iar apoi în viaţa tuturor.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La trei luni de la schimbarea Guvernului Boc, situaţia României este departe de a se fi încadrat în parametrii asumaţi în programul prezentat de noul Guvern la învestire: consolidarea fiscală, stabilitatea bugetară, stimularea politicilor de creştere economică şi de ocupare a forţei de muncă (prin reducerea CAS) au rămas la stadiul intenţiilor generoase; creşterea gradului de colectare a veniturilor la buget şi reducerea evaziunii fiscale s-au concretizat în schimbarea şefului ANAF, nu şi într-o dinamică pozitivă a statisticilor. Buna guvernare şi alocarea nediscriminativă a fondurilor publice către administraţiile locale - în funcţie de proiecte şi necesităţi investiţionale, aşa cum declarau guvernanţii la preluarea posturilor ministeriale - au rămas şi ele simple promisiuni, fără acoperire în practică. Probabil cea mai bună, deşi succintă, descriere a situaţiei - pe acest subiect al alocării resurselor financiare de la Fondul de Rezervă - a făcut-o fostul purtator de cuvânt al administraţiei prezidenţiale, Valeriu Turcan: "Dacă nu dădea banii ceruţi de PDL, Guvernul Ungureanu era dat jos". Iar Valeriu Turcan nu poate fi bănuit de simpatii pro-USL.

La acestea se adaugă eşuarea sau mai bine zis lipsa unei strategii coerente de exploatare a resurselor minerale - cazul Cupru Min - controversele generate de compania Chevron, de UMF Tg. Mureş, replierea de la promisiunile legate de reîntregirile salariale etc. Cupru Min a adus în discuţie o temă importantă, dincolo de încercarea de privatizare în sine: măsura în care profitul din exploatarea resurselor minerale poate alimenta deficitul sistemului de pensii - chiar premierul Ungureanu a făcut referire la posibilitatea adoptării modelului norvegian, însă enunţurile devin soluţii numai prin decizii politice ferme şi clare. Şi pentru a evita pe viitor lipsa de transparenţă invocată de societatea civilă şi de opoziţie, în egală măsură, poate că ar trebui instituită obligaţia de aprobare prealabilă a Parlamentului pentru exploatarea resurselor minerale şi fosile ale ţării.

Nici în privinţa situaţiei mediului de afaceri nu s-a petrecut nimic semnificativ - discuţiile privind transferarea atribuţiilor de management, iniţierea consiliului economic consultativ şi celelalte iniţiative pe această tematică nu au contribuit la o consolidare a mediului de afaceri, efectele fiind, cel puţin deocamdată, minime. Lucru deloc îmbucurător, în condiţiile în care mai multe instituţii internaţionale - BERD, Comisia Europeană - au revizuit în scădere creşterea economică pe 2012 pentru România, tendinţa de scădere contrazicând ţintele ambiţioase fixate de guvernanţi pentru 2012.

Pe 25 aprilie se vor fi împlinit 7 ani de când România a semnat la Bruxelles, alături de reprezentanţii celorlalte state membre ale Uniunii Europene, Tratatul de aderare. Şapte ani în care, din păcate, am trăit absurdul dramei de a nu fi capabili să utilizăm banii europeni, puşi la dispoziţie prin mecanismul Fondului European de Dezvoltare Regională. Conform datelor Comisiei Europene, România a reuşit să utilizeze, după 5 ani de la aderare, aproximativ 4% din sumă. Au lipsit viziunea, soluţiile inovatoare şi managementul de calitate al resurselor umane din administraţie. Şi, în pofida optimismului iniţial al noului guvern, situaţia a rămas aproximativ la fel şi în ultimele trei luni.

În concluzie, bilanţul guvernării arătă extrem de inconsistent - bogat mai degrabă în minusuri decât în realizări, excedentar în declaraţii de intenţii şi deficitar în rezultate concrete pentru cetăţenii României.

Domnul Daniel Buda:

"Moţiunea - instrument de justificare a inactivităţii"

În orice stat de drept, democratic şi european, aşa cum este România, rolul partidelor din opoziţie este acela de a veghea la respectarea principiilor democratice şi sancţionarea prin intermediul instrumentelor parlamentare a derapajelor înregistrate de către puterea executivă. Unul dintre cele mai importante şi la îndemână astfel de instrumente îl reprezintă moţiunea, care are rolul de a cenzura actul guvernamental şi, în acelaşi timp, de a prezenta propriile soluţii la problemele criticate. În concret, rolul unei opoziţii veritabile este acela de a critica şi ataca puterea, de câte ori poate şi cu orice prilej, iar în ultimii 3 ani de guvernare, am asistat cu toţi la o avalanşă de astfel de moţiuni, cu sau fără niciun argument sustenabil. Însă, chiar dacă sunt instrumente democratice şi fireşti, un lucru nu îl pot admite, şi anume transformarea moţiunilor într-un mijloc procedural de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu.

Pe lângă faptul că, de câteva luni, colegii din actuala opoziţie nu au bunul simţ să îşi îndeplinească atribuţiile de parlamentari aleşi, au decis să iniţieze o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Ungureanu cu unicul scop de a bifa la capitolul imagine şi nicidecum de a veni cu soluţii concrete. Documentul, intitulat "Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!", nu este nimic altceva decât un joc ieftin de imagine, caracteristic Uniunii Socialiste, care, în lipsa unor activităţi concrete, găseşte de bun augur sancţionarea prin intermediul unei moţiuni de cenzură a actului guvernamental. Însă abordarea comunistă, bazată pe apelul la sentimente antimaghiare şi exarcerbarea naţionalismului, este încă o dovadă clară a faptului că liderii acestei noi formaţiuni politice au rămas încorsetaţi în metehnele trecutului comunist, că ignoră cu desăvârşire statutul european al României, unde multiculturalimul şi diversitatea culturală sunt aspecte care au ţinut de angajamentele României în parcursul spre Comunitatea Europeană.

Prin această moţiune de cenzură care vizează în principal problema UMF Târgu Mureş, USL nu face decât să-şi legitimize statutul de formaţiune ruptă de realităţile parlamentare şi să îşi confirme indiferenţa faţă de procedurile regulamentare şi instituţionale, având în vedere faptul că Legea Educaţiei a fost adoptată în urmă cu mai bine de un an şi validată de Curtea Constituţională.

Mai mult, această manieră de a se poziţiona împotriva principiului multiculturalismului, garantat de Legea educaţiei, este antidemocratică şi antieuropeană. Astfel, prin acest joc mediatic de imagine, USL are ca unic scop justificarea salariilor încasate în cele 3 luni de inactivitate de membrii săi. Pe de altă parte, este evident faptul că depunerea acestei moţiuni de cenzură s-a făcut la presiunea liderilor de drept ai acestei formaţiuni comuniste Voiculescu-Iliescu-Năstase, bazată pe dezinformare şi propagarea unor false informaţii asupra a tot ceea ce înseamnă măsurile actualului Guvern, iar, în subsidiar, era nevoie de un motiv al acestor grevişti de lux să participe măcar o zi din această sesiune parlamentară, în formaţie completă, la dezbateri. Astfel, se pare că actuala opoziţie şi-a propus revenirea în Parlament pe baza manipulării, demagogiei, dezinformării şi populismului, după o îndelungată vacanţă pe bani publici care i-a costat pe români 3,5 milioane de euro până acum.

Consider că iresponsabilitatea şi ignoranţa faţă de problemele reale ale societăţii româneşti au fost ridicate la rang de virtute, dacă este să fac referire la acuzaţii infantile privind înfiinţarea unei facultăţii în limba maghiară la Universitatea de Medicină şi Farmacie în Târgu Mureş şi, în egală măsură, instigarea la revoltă etnică. Le amintesc faptul că România este astăzi stat european cu drepturi depline în Comunitatea Europeană, dat ca şi exemplu pentru respectarea multiculturalismului, a drepturilor şi libertăţilor minorităţilor şi îi asigurăm de faptul că toate comunităţile etnice vor beneficia de atâtea drepturi câte sunt precizate în prevederile legale în vigoare, fără a face derogări pentru nicio categorie socială sau grup minoritar. Legea se aplică unitar şi uniform pentru toţi cetăţenii acestei ţării.

În orice ţară europeană, structurarea universităţilor este obiect de abordare profesională competentă, iar universităţile nu sunt incluse în tranzacţiile politice ale momentului. Astfel, le solicităm politicienilor USL să renunţe la asemenea acuzaţii nedrepte faţă de învăţământul românesc şi să priceapă faptul că înfiinţarea unei facultăţi cu linii cu predare în limba maghiară, engleză, spaniolă nu constituie un act de segregare pe criterii etnice care să afecteze caracterul multicultural al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgul Mureş.

Este strict responsabilitatea parlamentarilor USL că au refuzat conştient să participe la dezbaterile parlamentare, unde aveau şansa singuri să se lămurească cu privire la anumite aspecte legislative bazate pe principii democratice şi europene.

Această moţiune de cenzură nu reprezintă o noutate pentru noi, cei de la PDL, ci, din contră, este încă o dovadă clară a faptului că reprezentanţii USL se poziţionează împotriva principiilor democratice şi europene şi am ferma convingere că vor avea aceeaşi soartă ca şi celelalte moţiuni iniţiate, respectiv eşec total.

Domnul Petru Călian:

"Tichete de masă sub formă electronică"

Doresc să prezint, în calitate de iniţiator, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.

Conform actualului cadru legislativ, emiterea tichetelor de masă este permisă numai pe suport de hârtie. În condiţiile economice actuale, considerăm că este importantă înlăturarea obstacolelor birocratice existente cu privire la modul de repartizare şi de decontare a tichetelor de masă prin introducerea unui instrument nou, modern, şi anume emiterea de tichete de masă sub formă electronică.

Scopul acestei propuneri este acela de a da posibilitatea băncilor să emită tichete de masă sub formă electronică, direct pe carduri bancare concepute special pentru acest obiectiv. Această iniţiativă nu are ca scop eliminarea tichetelor de masă pe suport de hârtie, ci introducerea alternativă a posibilităţii de plată pe card bancar a beneficiilor sociale oferite angajaţilor pentru acoperirea costurilor zilnice de masă. Posesorul acestui instrument va putea primi lunar de la angajator echivalentul în bani al tichetelor de masă cuvenite pentru perioada respectivă.

O astfel de decizie ar avea un efect benefic în lupta împotriva economiei subterane.

În România, introducerea cardului în acest domeniu ar împiedica fenomenul de revindere a tichetelor de masă între comercianţi. În acest context introducerea cardului bancar va fi un instrument eficient de luptă împotriva evaziunii fiscale.

Pe scurt, beneficiile generale includ: dezvoltarea cadrului competitiv, ceea ce va duce la reducerea costurilor serviciilor atât pentru angajatori, cât şi pentru comercianţi, reducerea costurilor administrative legate de tichetele de masă, permite un control mai bun al emiterii şi utilizării tichetelor de masă. Pentru angajaţi se pot enumera beneficii ca: posibilitatea de a opta pentru varianta adecvată nevoilor lor - suport hârtie sau suport electronic, posibilitatea de a cheltui sume mai mici decât multiplul sumei unui tichet de masă, acces la o reţea de acceptare mai largă, incluzând unităţi care nu acceptă tichetele de masă, posibilitatea recuperării valorii beneficiului, în cazul pierderii cardului. Beneficii pentru angajatori: diminuarea costurilor aferente comisioanelor plătite către emitenţii de tichete de masă de hârtie, modalitate mai facilă de transfer a sumelor aferente tichetelor de masă, reducând astfel volumul de muncă generat de achiziţionarea şi distribuirea lor către angajaţi.

Acest produs electronic special pentru tichetele de masă este întâlnit şi în alte pieţe europene, în ţări precum Italia, Spania, Belgia şi a avut un real succes, în special pentru angajaţi, întrucât li s-a oferit o modalitate mult mai uşoară şi adecvată nevoilor lor de folosire a sumelor de bani aferente tichetelor de masă.

Domnul Mugurel Surupăceanu:

A tăia liniile continue ale şoselei fără a primi nicio sancţiune precum prefectul judeţului Timiş şi un deputat PDL este ca şi cum ai tăia legea. Mai ales când înregistrarea video nu lasă loc niciunei neînţelegeri şi infirmă teoria coloanei oficiale invocată de deputatul PDL în încercarea de a scuza o faptă care nu se scuză, atâta timp cât pune în pericol viaţa unor oameni nevinovaţi.

A i se cere, însă, subofiţerului de poliţie, care a îndrăznit să-şi facă datoria, demisia, este întru totul abominabil. Poliţia română nu va avea respectul cetăţenilor, câtă vreme legea va continua să fie negociată în funcţie de roluri politice şi de alte ierarhii auxiliare de "valori".

Respectarea legii este obligatorie, iar dezvăluirea încălcării ei trebuie tratată în consecinţă. Este impermisibil să continuăm să îi pedepsim pe oamenii care îşi fac datoria. Este un act de sinucidere!

Domnul Eugen Bejinariu:

"Campania electorală încă nu a început, iar PDL este în plină campanie"

Coaliţia de la guvernare, PDL-UDMR, ulterior venind şi nelegitima formaţiune politică "făurită" în Parlament, UNPR, a realizat cea mai arogantă, coruptă şi controversată politică din istoria ţării.

Când populaţia, într-o proporţie de 90%, nu doreşte decât debarcarea de la guvernare a celor care au secătuit resursele ţării şi au amanetat viitorul ei pentru mai multe generaţii, PDL şi aliaţii vor să rămână la guvernare şi după noiembrie 2012. Aşa se explică declanşarea campaniei electorale cu mult înainte de 11 mai a.c. Iată şi mijloacele utilizate de către PDL pentru a intra prin uşa din dos în Parlament. Prima şi cea mai extinsă formă este mita electorală, însoţită de stridente mesaje electorale.

Toţi cetăţenii plătesc taxe şi impozite şi care formează partea de venituri din bugetul ţării. Partea de cheltuieli cuprinde şi sume pentru eventuale situaţii speciale şi urgente: cutremure, inundaţii, incendii, confruntări etc. În guvernarea PDL, sumele din buget numite rezerva bugetară la dispoziţia primului-ministru au crescut neînchipuit de mult. Aşa că recent domnul prim-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu a avut de unde să aloce la primăriile cu primari PDL, UNPR şi UDMR sume mari de bani, în total 170 milioane euro - cea mai importantă mită electorală acum, în preajma campaniei electorale.

PDL, având acumulate sume mari de bani, a trecut şi la împărţirea de cadouri peste cadouri cu prilejul Sfintelor Sărbători de Paşte, aniversări şi comemorări locale sau evenimente "construite" anume spre a avea motivarea distribuirii acestor cadouri. "Dragostea" de locuitorii oraşului sau comunei îi determină acum pe mulţi primari PDL să-i încarce pe cetăţeni în autocare şi să-i trimită în excursii în ţară sau chiar în străinătate.

În localităţi, posturile de radio şi televiziune şi cele mai multe ziare au un "stăpân" şi ca urmare toate militează pentru a convinge cetăţenii că măsurile luate de guvernarea PDL-UDMR, începând cu tăierea a 25% din salariile bugetarilor şi reducerea alocaţiilor pentru creşterea copiilor, au fost dure dar necesare, asigurând stabilitatea în România şi evitarea derapajelor.

Orice realizare din comunităţile locale este acum puternic mediatizată şi trecută în seama autorităţilor portocalii, în vreme ce necazurile, sărăcia şi nemulţumirile oamenilor sunt datorate opoziţiei sau sunt trecute în zona tăcerii şi a uitării.

Dar cea mai gravă atitudine este "grija" autorităţilor şi în special de la nivelul structurilor statului şi a serviciilor deconcentrate de a "îndemna" cetăţenii să fie liniştiţi, să aibă răbdare şi să aştepte vremuri mai bune. Generalizate sunt promisiunile, începând cu cele ale domnului prim-ministru Mihai-Răzvan Ungureanu de a reveni la salariile dinaintea tăierilor cu 25%. Acelaşi ritm şi aceleaşi proporţii au promisiunile şi în judeţul Suceava şi cu deosebire în oraşele şi comunele conduse de primari PDL.

Cetăţenii judeţului Suceava sunt însă oameni răbdători, uneori prea răbdători, înţeleg bine realităţile politice şi acum aşteaptă alegerile spre a se exprima prin vot. Aşa se explică disperarea, pornind de la domnul preşedinte Traian Băsescu şi terminând cu ultimul primar care primeşte mulţi bani de la rezerva bugetară a primului-ministru. Aceste realităţi le explicăm noi, cei din formaţiunile politice din opoziţie, PSD, PNL şi PC, tuturor cetăţenilor şi o vom face temeinic în toate comunităţile locale în perioada campaniei electorale pentru alegerile locale şi parlamentare.

Domnul Ioan Holdiş:

"Realitatea sistemului bancar românesc"

Sistemul bancar din România a trecut de la a da credit doar cu buletinul în anii precedenţi, la sumbrul prezent în care cererea de credite noi este foarte scăzută din cauză că se cer zeci de acte, mai mult sau mai puţin folositoare, denumite "norme".

Dacă ar fi să caracterizăm printr-un singur cuvânt sistemul bancar românesc de astăzi, atât din perspectiva băncii, dar şi a clientului, nu putem spune decât atât: haos.

În situaţia dată, ne întrebăm cum de s-a ajuns aici? Pe de o parte sunt băncile care au sume fabuloase de recuperat de la restanţieri sau au rămas cu mii de terenuri, case şi alte bunuri luate în contul sumelor datorate; iar pe de altă parte sunt oamenii care şi-au pierdut încrederea în bănci din cauza lipsei de transparenţă şi a costurilor mult prea mari pe care le percep băncile autohtone.

Banca Naţională a României a încercat să "medieze" această situaţie, dar fără prea mult succes.

În timp ce dobânda BNR a scăzut de trei ori consecutiv, de la 6,25% la 5,5% de la începutul anului 2012, iar inflaţia se află la un nivel foarte scăzut, ne aşteptăm ca băncile să scadă şi ele dobânzile pe tot lanţul, depozite, credite, aşa cum ar fi fost normal, dar fără nicio explicaţie, acestea nu numai că nu le-au scăzut, dar le-au şi majorat.

Indicatorul Robor (rata medie a dobânzii pentru credite), care reprezintă un reper de preţ pentru creditele în lei, a scăzut vizibil de la începutul anului, fapt care dovedeşte că, creşterea dobânzilor la credite se datorează exclusiv marjelor mai mari aplicate de bănci peste costurile proprii de finanţare.

Sub pretextul restricţiilor de creditare şi scumpirii resurselor externe, bancherii au impus clienţilor creşteri nejustificate ale dobânzilor şi comisioanelor sau au introdus noi costuri aferente creditelor sau conturilor curente, toate acestea fiind făcute fără o minimă transparenţă în raportul bancă - client.

Comisioanele bancare au luat-o razna anul acesta, administrarea contului curent s-a scumpit cu până la 40%, ajungând la 12 lei pe lună, transferul dintr-un cont în altul costă 10 lei, în trecut fiind gratuit, iar orice plată la ghişeu costă 7 lei, ca să nu mai vorbim de mărirea dobânzii fixe pe perioada întregului contract cu 1,5 puncte procentuale şi exemplele pot continua la nesfârşit.

Prin comisioanele şi taxele abuziv introduse după semnarea contractelor de credit, s-a constatat că unele comisioane reprezintă peste o treime din valoarea ratei lunare aferente împrumutului. De asemenea, unele bănci schimbă normele şi condiţiile de creditare a agenţilor economici, profitând că aceştia iau sume destul de mari, introducându-le astfel în mod abuziv noi taxe şi comisioane, fără a le aduce la cunoştinţă în prealabil aceste intenţii, iar clienţii se trezesc cu rate tot mai mari, ce cresc de la lună la lună.

Dobânzile la împrumuturile în euro s-au majorat cu până la şase procente, iar la creditele de nevoi personale dobânzile ajungând până la 24%, având cele mai mari creşteri din piaţă.

Câteva bănci de pe piaţa autohtonă au o altă strategie de a face profit în această perioadă, nu scumpesc creditele, că doar oamenii nu mai au curaj să se împrumute, cel mult îşi refinanţează creditele mai vechi, dar măresc comisioanele pentru tranzacţiile bancare, pentru retragerile de la bancomat, pentru administrare de cont, de card şi tot aşa în neştire.

O parte din neregulile constatate de autorităţile competente au fost: publicitatea înşelătoare a "ofertei"; informaţii omise cu privire la costul total al creditului şi valoarea DAE; lipsa de transparenţă cu privire la taxele şi comisioanele percepute, precum şi posibilele costuri suplimentare.

Stimaţi colegi, oamenii, clienţii au prins ură pe bănci şi nu vor să mai aibă de a face cu ele. În ultimii trei ani, bancherii au pierdut încrederea oamenilor în a mai cere un credit, când constată atâtea nereguli, iar ratele la bancă depăşesc cu mult traiul zilnic.

Cum să mai aibă populaţia încredere în sistemul bancar când cei mai buni platnici sunt storşi de zeci de comisioane lunar, anual şi trimestrial?

De ce ar mai cere şi lua cineva un credit când noul împrumut este din ce în ce mai scump şi greu de obţinut din cauza "normelor" în care trebuie să te încadrezi?

Băncile susţin că dau credite cu dobânzi de 7%, dar, în realitate, comisioanele dublează costul.

Introducerea în contract de noi comisioane şi utilizarea clauzelor abuzive nu au dus decât la un câştig pe termen scurt de partea băncilor, dar, în schimb, au atras mii de procese, reclamaţii sancţionate de organele competente, neîncrederea oamenilor în sistemul bancar şi, nu în ultimul rând, zeci de mii de oameni care sunt restanţieri sau chiar deposedaţi de bunuri pentru că nu îşi mai pot plăti ratele mult prea mari.

- după pauză -

Lucrările au fost conduse de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii deputaţi Dumitru Pardău şi Niculae Mircovici, secretari.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Toader, veniţi puţin, vă rog.

Dragi colegi,

Vă rog să luaţi loc pentru a putea începe şedinţa de astăzi.

Domnule Toader, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

După cum ştiţi, ieri s-au desfăşurat multe comisii, special pentru a putea introduce pe ordinea de zi sau pentru a finaliza, chiar dacă sunt în ordinea de zi fără rapoarte şi faţă de ordinea de zi, eu am preluat şi din ordinea de zi, vă rog să aveţi în vedere, când veţi trece la dezbateri, după punctul 5, după Propunerea legislativă privind drepturile salariale, să introduceţi Legea notarilor publici; apoi, este Codul de procedură civilă; după care este PL-x 676/2011 privind Codul de procedură fiscală, cu modificarea referitoare la impozitarea şi impozitele locale pentru mijloacele de transport înmatriculate sau înregistrate; de asemenea, după aceea, să introduceţi PL-x 10/2012 Legea privind reţinerea datelor; urmează, în continuare, în funcţie de programul care este aici, să introduceţi în plus PL-x 156/2011, care s-a întors la comisie, privind Delta Dunării şi ultima pe care o solicit, în funcţie de programul pe care îl aveţi dumneavoastră - PL-x 909/2007 privind mult-discutatele spaţii verzi de la nivelul administraţiilor locale.

Şi, în funcţie de programul pe care îl aveţi dumneavoastră, să puteţi să introduceţi toate acestea pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu surprindere observăm că revenim din nou la vechile apucături pe care le-aţi avut şi mai înainte de săptămâna trecută, când noi am cerut modificarea ordinii de zi şi ni s-a explicat, cu regulamentul în mână, după zeci de minute de discuţii, că nu se poate face acest lucru fără a respecta regulamentul.

Văd că acum, din nou, domnul Toader are aceleaşi maniere: vine şi cere modificarea completă a ordinii de zi şi, spre surprinderea noastră, cred că are să şi poată face acest lucru.

Vreau să vă spun că, chiar dacă este vorba despre iniţiative legislative, este vorba despre consultarea liderilor grupurilor parlamentare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

S-a făcut, deja, domnule deputat. Nu sunteţi lider de grup. Liderul dumneavoastră de grup a fost prezent, ieri, în Biroul permanent, şi toate aceste iniţiative au fost discutate în Biroul permanent.

De altfel, am discutat că, sub rezerva primirii raportului, ele vor intra pe ordinea de zi.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Sub rezerva primirii raporturilor, dar tocmai spunea domnul Toader că nu există nici raport.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule deputat Călian, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau doar să reamintesc faptul că ieri s-a votat retrimiterea la comisie a două PL-x-uri: PL-x 676, care prevede aprobarea Ordonanţei nr.30 şi Pl-x - numai puţin - Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite CEC încă înainte de 1990 şi au transferat aceste depozite la Group Société Générale - Pl-x 226/2011.

Am dat termen până astăzi. Vreau doar să vă reamintesc că rapoartele au fost emise şi atenţionez să fie introduse pe ordinea de zi şi discutate astăzi.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Am să supun la vot propunerea făcută de domnul Mircea Toader.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Votul s-a încheiat. Nu merge. Nu-i nicio problemă, repetăm.

Acum votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Cu un vot împotrivă şi două abţineri, propunerea a fost adoptată.

4. Primul punct, Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare între Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat de Luxemburg, Ungaria, Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovenia, Republica Slovacia, Republica Finlanda şi Regatul Suediei, semnat la Bruxelles, la 2 martie 2012.

Este în procedură de urgenţă.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de act normativ a fost iniţiat în urma semnării de către România la Consiliul European - la Bruxelles - din 2 martie, a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare.

Tratează, vizează, în principal, întărirea disciplinei fiscale.

Având în vedere conţinutul acestui tratat, în consens şi cu raportul comisiei de specialitate, Guvernul - prin Ministerul Finanţelor Publice - vă adresează rugămintea de a fi adoptat acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Raportul comisiei, vă rog.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare între Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat de Luxemburg, Ungaria, Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovenia, Republica Slovacia, Republica Finlanda şi Regatul Suediei, semnat la Bruxelles, la data de 2 martie 2012.

Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică externă au fost sesizate, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Tratatul vizează întărirea disciplinei fiscale, având ca principale elemente poziţia bugetară, care trebuie să fie echilibrată sau în excedent.

Această regulă se consideră a fi îndeplinită, dacă soldul structural anual respectă obiectivul bugetar pe termen mediu, cu o limită inferioară a deficitului structural de 0,5% din PIB la preţurile pieţei.

Deficitul structural poate avea o valoare mai mare decât cea specificată mai sus, până la maximum 1% din PIB, dacă nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60%.

Regula bugetară se introduce prin dispoziţii naţionale, cu forţă juridică obligatorie şi caracter permanent, de preferinţă constituţionale.

Statele care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv instituie un program de parteneriat bugetar şi economic cu caracter obligatoriu.

În urma examinării actului normativ şi a opiniilor exprimate de către membrii celor trei comisii, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Guvern.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, ştim toţi, în momentul în care s-a semnat aderarea noastră, ne-am angajat şi noi, ca şi România, să respectăm principiile care vor fi la nivelul Uniunii Europene. Sunt principii grele pentru noi, într-adevăr, pe viitor, mai ales în perioade grele economice, dar sper că, într-adevăr, vom trece mai repede, ca să nu putem fi contestaţi de celelalte state partenere ale Uniunii Europene că nu vom reuşi să ajungem la acele puncte care sunt în acest tratat, denumit Tratatul fiscal.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va susţine acest tratat şi înţelege urgenţa adoptării acestui tratat.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final pentru acest proiect de lege.

5. Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Raportul comisiei.

Domnule secretar Andronache, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.Fac o precizare cu privire la titlul raportului şi la titlul proiectului de lege. În loc de Lege privind unele măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice, se va citi Lege privind unele măsuri referitoare la drepturile de natură salarială ale personalului plătit din fondurile publice.

Şi acum voi da citire raportului.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la drepturile de natură salarială ale personalului plătit din fondurile publice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri referitoare la drepturile de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar, plătit din bugetul general consolidat, drepturi stabilite în baza contractelor sau acordurilor colective de muncă şi pe baza hotărârilor consiliilor locale sau judeţene.

În urma dezbaterii membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

Fac, de asemenea, precizarea că sintagma "drepturi salariale" se înlocuieşte cu sintagma "venituri de natură salarială".

În raport cu obiectul şi conţinutul său proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Am rugămintea ca în tabelul anexă la acest proiect de lege, modificarea pe care am prezentat-o să fie integrată la punctul 1 din acest tabel.

Vă mulţumesc mult.

Repet, este vorba de sintagma "drepturi salariale" se înlocuieşte cu sintagma "venituri de natură salarială".

Mulţumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Dacă nu sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare, atunci, amendamente admise.

Lege privind unele măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2 observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

Raportul suplimentar asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.30/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Punctul de vedere al Guvernului?

Codul fiscal, Ordonanţa Guvernului nr. 30, punctul de vedere al Guvernului?

Aş aprecia foarte mult dacă reprezentanţii Guvernului ar sta la locurile lor şi ar urmări lucrările plenului.

Domnul Dragoş Doroş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Punctul de vedere al Guvernului referitor la Ordonanţa nr. 30 este următorul: referitor la amendamentul de modificare a definiţiei băuturilor fermentate liniştit este că Guvernul îşi menţine propunerea ca definiţia acestor băuturi să fie cea din amendamentul propus de Guvern.

În privinţa diminuării accizelor de la 100 la 0 euro pe hectolitru, Guvernul propune o acciză de 10 euro pe hectolitru, iar în ce priveşte propunerea modificării accizei de la 165 la 65, Guvernul propune 75 de euro pe hectolitru.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervenţii din partea grupurilor.... Numai o secundă, domnule Rădulescu, înainte raportul comisiei şi după aceea. Vă rog.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Domnule Rădulescu, să fiţi şi dumneavoastră atent!

Raport suplimentar asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.30/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Cu adresa nr. PL-x nr.676 din 28.11.2011, Biroul permanent, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, a sesizat, pentru examinare şi avizare în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci cu proiectul de lege enunţat mai sus.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Comisia a luat în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale şi propune supunerea spre dezbaterea şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege cu amendamentele prezentate în anexă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul Rădulescu, domnul Tabără...

Domnul Adrian Rădulescu:

Sărut mâna, doamnă preşedinte!

Bună ziua, stimaţi colegi,

Doamnă preşedinte, solicit retrimiterea la comisie, pentru că este o crimă împotriva umanităţii, încă o dată, să falsificăm băuturile, BFL-urile, băuturi fermentate liniştit, care nu se fac în România prin fermentare şi sunt numai falsuri. Şi acolo aveau acciză de 1 euro pe litru şi oprisem această porcărie.

Deci, încă o dată vă rog, cer să se trimită înapoi la comisie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Tabără, domnul Brînză, domnul Toader... Desigur, este o dezbatere plină de ... fermentată, nu glumă!

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vă mărturisesc că sunt surprins cu aducerea acestui proiect de lege în dezbatere şi mă surprinde şi Ministerul Finanţelor până la urmă, pentru că problema aceasta a BFL-urilor nu este una oarecare. Este, de altfel, portiţa prin care pe piaţa românească intră toate falsurile de zise vinuri, aşa cum mai întâlniţi anumite mărci prin supermagazine. Şi eu cred că legea, sigur, nu o putem anula acum, dar retrimiterea la comisie se impune şi eu aş spune că pe un astfel de proiect de lege ar trebui să mergem pe respingerea lui, până când noi clarificăm printr-o nouă lege a viei şi vinului tot ceea ce înseamnă calitatea acestui domeniu în piaţa românească şi nu numai. Pentru că a merge şi a legifera un astfel de domeniu înseamnă a aduce prejudicii mari vinurilor de marcă şi a ceea ce înseamnă vinurile în piaţa naţională şi internaţională.

Încă o dată rog a se retrimite la comisie şi între timp să putem clarifica această chestiune din chestiunile de fond ale problemei.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul Toader. E liderul de grup. Vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte, a fost ieri întors la comisie pe acelaşi subiect. Ceea ce este mai delicat, că există o prevedere acolo pe care toate administraţiile locale o aşteaptă, referitor la modul în care se taxează mijloacele de transport înmatriculate sau înregistrate. Netrecerea acestei modificări a Codului fiscal va crea o mare problemă, aceasta este singura problemă. Eu v-aş propune totuşi să meargă şi dacă la următoarea... că mai avem încă modificări ale Codului fiscal, revenim în viitoarea iniţiativă legislativă şi o adaptăm corespunzător.

Acum dacă ne întoarcem, vom avea o mare problemă. Nu ştiu când mai putem să trecem şi toate administraţiile locale au o mare problemă privind impunerea de câte 2000 de ori a taxei respective.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu cred că înainte de a interveni la microfon ar fi bine să analizăm întreaga lege. Şi dacă nu suntem de acord cu un articol dintr-un proiect de lege, atunci intervenim când se dezbate articolul respectiv din proiectul de lege, chiar dacă nu are amendament, acel articol poate fi pus în discuţie şi dacă s-a pus în discuţie, se votează. Dacă nu ia numărul de voturi, adică majoritatea voturilor, acel articol va fi eliminat din proiectul de lege, iar restul articolelor rămân.

Deci, dacă există un articol greşit, nu trebuie să respingem întreaga lege. Şi gândiţi-vă că aveţi, într-adevăr, o mare aplecare pentru soarta agricultorilor onor membri din Comisia de agricultură. Dar gândiţi-vă la acei agricultori care vor fi impozitaţi pentru tractoare, în continuare, dacă nu votăm această lege. Deci, dacă aveţi o atât de mare grijă pentru agricultori, adică pentru majoritatea agricultorilor, poate vă gândiţi şi la acest element din proiectul de lege şi decideţi în consecinţă.

Deci, suntem împotriva retrimiterii legii la comisie şi solicit să se supună votului acel articol din proiectul de lege care vizează direct elementul contestat de colegii din Comisia pentru agricultură.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Doamnă preşedinte,

Sigur că proiectul de lege este de o importanţă deosebită. Nu l-am avut în faţă, pentru că, din păcate, cu unele legi care au direct contact cu sectorul, cu agricultura, cu industria alimentară şi nu numai cu celelalte, suntem ocoliţi la Comisia pentru agricultură. Acest proiect de lege nu a trecut pe la Comisia pentru agricultură, după câte ştiu eu, nu acesta este lucrul cel mai important acum, aici, dar dacă l-am fi avut acolo, poate că l-am fi analizat cu mai multă atenţie, în aşa fel încât toată partea bună să rămână şi partea de care discutam, repet încă o dată, este extraordinar de gravă.

Dacă noi mergem să stimulăm băuturile alcoolice nefermentate, este o problemă extraordinar de gravă, pentru că distrugem un sector întreg, dar dacă putem acum să o rezolvăm pe loc, pentru că este o chestiune urgentă, legată şi de utilajele agricole, o altă prostie cu asimilare cu utilaje de transport, o putem face şi aici pe loc, să nu o mai trimitem la comisie, însă o analiză de fond este necesară, pentru că în interior există probleme urâte de tot şi nu trebuie să le legiferăm aici.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc. Domnul deputat Merka, după aceea domnul deputat Brînză.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ca de obicei, domnul Márton Árpád a avut într-adevăr dreptate şi se pare că întotdeauna va avea dreptate, până acum.

Putem, stimaţi colegi, aşa cum s-a şi anunţat, pe articole, articolul care este scos, se scoate, dar, stimaţi colegi, ar fi bine să înţelegem că putem face diferenţiere între un articol şi alt articol. Într-adevăr, sunt foarte mari taxele şi impozitele şi la unele şi la altele, dar să sprijinim acum în special agricultorii.

Colegii reuşesc să vină să facă lumină, cum s-ar spune, în aceste articole şi suntem de acord să scoatem acel articol, să votăm împotriva lui, dar, în esenţă, modificările care se fac acum pentru Codul fiscal şi taxarea mijloacelor autorizate sau înmatriculate, folosite în agricultură, sunt imperios necesare pentru noi toţi.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Haideţi să ne exprimăm. Domnul deputat Munteanu, domnul Brînză şi încheiem aici dezbaterile, după aceea ne exprimăm prin vot ca să mergem mai departe.

Domnul Ioan Munteanu:

Tocmai de aceasta am insistat să ies înaintea domnului deputat Brînză, care este şi autorul amendamentului respectiv şi i-aş solicita, doamnă preşedinte, să fie de acord să-l scoatem astăzi de pe ordinea de zi acel amendament, să fie repus în discuţie după ce se face o analiză mai profundă, pentru că într-adevăr creează mari suspiciuni despre modul în care protejăm producţia naturală de vin şi ceea ce importăm şi introducem în toate magazinele, de la cel sătesc, până la marketuri.

Deci, dacă scoatem acel amendament şi dânsul va fi de acord, dăm drumul la lege, aşa cum spunea domnul Márton Árpád şi cred că corect a făcut precizările aici.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Brînză.

Domnul William Gabriel Brînză:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Apreciez intervenţiile colegilor noştri, dar ştim bine că prin celebra ordonanţă dată din 2009 nu s-a ţinut cont absolut nici de încasarea sau de pierderea, mai bine, sau de reducerea colectării TVA-ului, nici de reducerea colectării accizei.

Dacă în 2009 statul avea 100 de milioane pe an, acum mai are 1 milion pe an din TVA. Iar la băuturile intermediare, dacă statul avea 25,4 milioane, acum mai avem 2,9 milioane. Iar la acciză, din 44 de milioane mai avem 4 milioane de lei pe an. Aceasta o dată.

Din alt punct de vedere, doamnă preşedinte şi stimaţi colegi, deşi suntem o ţară europeană, nu ţinem cont nici de Directiva 92 a Comisiei Europene, nici de Regulamentul nr. 160/1991 al Comisiei Europene, care reglementează foarte clar ce înseamnă BFL şi ce înseamnă băutură intermediară.

Eu cred că poate, prin alinierea la procedura europeană, sunt anumite interese care sunt lezate în sală, dar eu nu doresc altceva decât să aliniem şi legislaţia românească la legislaţia europeană. Practic, prin amendamentele pe care le-am introdus, nu fac altceva decât şi România să devină o ţară a normalităţii, o ţară europeană, pentru că acolo unde vedem acciza pe vin, atât vedem şi acciza pe băutură intermediară şi băutură fermentată. Iar exemplele nu sunt prea puţine, sunt o multitudine de exemple. Toţi producătorii de vin din Europa au taxă zero, au acciză zero la vin, acciză zero la BFL. Numai în România este cu totul anapoda, pentru că încă protejăm interese.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Rădulescu, aţi mai luat cuvântul, domnule Tabără aţi mai luat cuvântul, domnul Dascălu şi după aceea domnul deputat ... Domnule Dascălu, vă rog eu frumos, permiteţi-i că e doar pe procedură, domnului Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu, de obicei, de aceea mă lupt ca să avem aceste rapoarte, pentru că vorbim mai clar. Pentru colegii care n-au în faţă acest raport, este un proiect de lege la care această comisie propune acceptarea cu un număr de amendamente. Există în total nouă puncte în acest raport şi din aceste nouă puncte din acest raport două se referă la tema pe care o dezbatem.

Procedura corectă este ca la fiecare punct să intervenim, eventual să arătaţi care este punctul respectiv, să intervină colegii la punctul 2, respectiv la punctul 6, se votează amendamentul propus de comisie, dacă nu trece se votează articolul aşa cum a fost propus în proiectul legii şi dacă nici acela nu trece, a fost eliminat acel articol din lege. Iar restul de şapte, din totalul de nouă, rămân aşa cum sunt în raportul comisiei, evident cu excepţia, dacă cumva, cineva, nu doreşte în continuare să impoziteze tractoarele agricole. Este problema fiecărui deputat şi opţiunea lui.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul Dascălu şi după aceea vă rog, domnule Banu.

Domnul Constantin Dascălu:

Stimaţi colegi,

După părerea mea, ar fi cu totul anormal să scădem accizele la acest tip de băutură, deoarece România, în prezent, este unul din cei mai mari producători de vinuri liniştite din Uniunea Europeană, s-au făcut investiţii enorme de către producători în România şi practic, în ultimii ani, România şi-a dublat cantităţile de vinuri liniştite, vinuri sănătoase şi nu are rost să poluăm piaţa cu băuturi care nu sunt sănătoase.

Acum câteva luni de zile, nu sunt mai mult de trei, patru luni de zile, PRO TV-ul a prezentat într-o emisiune o anchetă realizată pe piaţa de vinuri din România şi din ceea ce s-a expus acolo, jumătate aproape din produsele care se găsesc pe piaţă nu aveau pic de vin de strugure în ele. Cu toate că ei spun că acestea se fac cu jumătate vin, jumătate apă, că le fermentează, nu se întâmplă acest lucru şi în felul acesta aducem un atentat la sănătatea populaţiei.

Deci, eu cred că, în momentul de faţă, departajarea prin accize este bună şi faptul că instituţiile statului nu-şi fac datoria şi nu elimină de pe piaţă, nu încasează accizele de la cei care falsifică şi nu-şi fac datoria instituţiile statului, nu este un motiv ca să eliminăm accizele respective, sub nicio formă. Din contră, trebuie menţinută departajarea între cei care investesc şi produc vinuri liniştite şi în felul acesta, aduc o băutură sănătoasă în piaţă şi cei care numai amestecă nişte chimicale, apa, dacă mai pun vin sau nu şi, eu ştiu, acolo, câteva substanţe şi se dau mari producători şi în felul acesta vor să vândă pe piaţă fără accize.

Mi se pare cu totul anormal şi nu văd de ce se ocupă alţi colegi de aceste lucruri şi nu cei îndrituiţi. Adică, de ce nu se ocupă colegii de la Comisia de agricultură de acest lucru şi se ocupă colegi care au în Parlament cu totul alte atribuţii decât acest domeniu, care trebuie să fie făcut de cunoscători.

Deci, susţin retrimiterea la comisie. În mod normal şi ce a spus domnul deputat Árpad, se poate ca cele două puncte să fie respinse, cele două propuneri de amendament să fie respinse.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Banu.

Domnul Mihai Banu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu înţeleg dorinţa finanţiştilor de a aduna cât mai mulţi bani la buget, dar chestiunea nu este legată de nivelul încasărilor la bugetul statului. România nu s-a făcut remarcată în lume prin înlocuitori, prin falsuri. România s-a făcut remarcată în lume prin vinuri. Şi la vremea aceasta am stimulat exportul de vin. Dacă judecăm câţi bani aducem din accize şi câţi din nu ştiu mai ce, este o judecată extrem de greşită.

Astăzi, România exportă pe pieţele internaţionale cantităţi însemnate de vinuri. Dacă încercăm să-i facem concurenţă vinului, să ne stricăm şi piaţa vinului, vă rog, domnilor finanţişti, să o faceţi, dar eu cred că este o mare greşeală. Haideţi să lăsăm vinul să se dezvolte, pentru că ţara aceasta mai are nevoie încă de 100.000 de hectare de replantări din viţă nobilă. Am blocat dezvoltarea viţei-de-vie de 20 de ani, pentru că nişte, nu ştiu cum să le spun astăzi, au avut interes să facă bani foarte mulţi fără să lucreze. Pentru că, de regulă, cei care fac înlocuitori şi falsuri nu sunt viticultorii, sunt cei care nu au niciun hectar de vie.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Vreau să vă spun de la început că nu sunt specialist, dar ca oricărui român probabil că şi mie îmi place câteodată să consum un pahar de vin şi vreau să beau un pahar de vin. Şi am văzut şi am discutat cu investitorii din podgoria Aradului că în România, din păcate, oamenii nu mai ştiu să deguste un pahar de vin adevărat, datorită tocmai acestor, nici nu putem şti cum să le numim, dacă să le spunem vinuri sau nu, care sunt vândute. Iar pe fondul de sărăcie care există în România, oamenii sunt tentaţi să cumpere aceşti înlocuitori ai vinului.

Vreau să vă spun că şi în podgoria Aradului sunt oameni pasionaţi, oameni care au făcut investiţii foarte substanţiale, atât români, cât şi străini, sunt şi italieni şi francezi şi români care au investit şi în acest moment România este într-un moment favorabil pentru a pătrunde mai puternic pe pieţele europene, pentru că se pare că vinurile care veneau din Chile, din Africa de Sud, din Australia, nu mai sunt atât de apreciate şi există o mare cerere de vinuri mai ales din zona Balcanilor, din zona României.

Şi vreau să vă spun, aceasta, aşa, ca un fapt divers, că însuşi zeul vinului îşi are originea în zona Balcanilor, la traci. Dionisos a fost împrumutat de greci din zona tracă. Pentru că vinul îşi are originea aici, în zona noastră.

Or, în aceste condiţii, a produce tot felul de poşirci şi tot felul de lucruri de nebăut, în speranţa că putem aduce nu ştiu ce accize în plus şi să distrugem o industrie care poate aduce faimă României, mi se pare pur şi simplu un lucru de neadmis. Sunt de acord cu ceea ce a propus colegul Márton, ca aceste două articole să fie eliminate din proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Ultima intervenţie, după care supunem la vot. Vă rog să pregătiţi cartelele de vot. Este vorba de domnul secretar Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Doamnă preşedinte,

Domnilor colegi,

Noi, la întâlnirea Coaliţiei, am fost sesizaţi de către domnul deputat Merka, în legătură cu situaţia gravă care a fost creată agricultorilor prin asimilarea prin Codul fiscal a taxării tractoarelor în aceeaşi situaţie a taxării mijloacelor acestea agricole, în aceeaşi situaţie ca şi celelalte mijloace de transport.

În momentul în care s-a sesizat acest lucru, s-a considerat şi s-a solicitat Ministerului de Finanţe dacă există o modalitate ca problema să fie rezolvată prin ordin al ministrului de finanţe. Întrucât exista prevederea în Codul fiscal, n-a existat această posibilitate şi s-a mers pe varianta ca, în procedură de urgenţă, problema să fie rezolvată în Parlament.

Despre asta a fost vorba şi acest lucru am crezut că-l discutăm astăzi. Ne-am trezit, după aceea, că această iniţiativă corectă şi firească, în sprijinul agricultorilor, a fost transformată într-un vector care a generat toate discuţiile pe care le avem noi în momentul de faţă.

Eu cred că tot ceea ce înseamnă lucrurile prezentate de bună-credinţă aici de oameni care au avut responsabilitatea Ministerului Agriculturii, sunt oameni de notorietate în zona ştiinţifică şi în zona Comisiei parlamentare pentru agricultură, să le discute separat şi, dacă este cazul, să fie o altă iniţiativă legislativă care să protejeze şi producţia de vinuri şi, în acelaşi timp, să asigure şi interesele de finanţare ale statului.

Acesta este motivul pentru care eu aş propune ca iniţiatorul acestor amendamente care, încă o dată spun, au venit la un proiect stabilit în coaliţie pentru rezolvarea unei situaţii punctuale, care a fost greşit cuprinsă în Codul fiscal, să-şi retragă, înainte de vot, aceste amendamente, iar, în caz contrar, să votăm împotriva acestor amendamente, tocmai datorită interesului pe care l-am avut prin această iniţiativă, în procedură de urgenţă, care a fost adusă la noi în Parlament.

Eu cred că totuşi iniţiatorul va înţelege acest demers şi va retrage înainte de a supune la vot aceste lucruri, doamnă preşedinte.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun la vot propunerea de retrimitere la comisie.

S-a cerut retrimiterea la comisie.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Doamnă preşedinte, prima propunere a fost votarea pe articole şi pe urmă s-a revenit din sală cu o altă propunere de retrimitere la comisie. Deci prima propunere a fost votarea pe articole. Colegii care doresc să voteze articole... şi se spune exact că articolul care se doreşte votat ...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Numai o secundă! Aceasta este procedura normală. Domnul Márton Árpád v-a indicat procedura corectă, adică dezbaterea pe articole şi, în momentul în care dumneavoastră sesizaţi că un amendament nu este în regulă, să solicitaţi supunerea lui la vot. Şi, atunci, pică amendamentul, rămâne proiectul curat, aşa cum îl doriţi în majoritate dumneavoastră. Corect? Bun. Atunci, înţeleg că nu mai este cazul să supun la vot retrimiterea la comisie, da? Am înţeles cu toţii şi susţinem varianta explicată de domnul Márton Árpád.

Atunci, titlul legii: Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.30 din 2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571 din 2003 privind Codul fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Dacă sunt observaţii din partea dumneavoastră? Nu sunt.

La poziţia 2 dacă sunt observaţii? Urmăriţi, da?

Domnul Márton Árpád. Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Acest punct 2 are legătură cu cel prevăzut la alin. (6). Solicit supunerea la vot, prima dată, a amendamentului, pe urmă, a textului. Şi, dacă nu trece niciunul, înseamnă că am rămas fără punctul 2.

Încă o dată, procedura corectă este în felul următor: supuneţi votului plenului amendamentul. Dacă acest amendament nu trece, supuneţi votului plenului textul iniţial şi, dacă nici acesta nu a trecut, rămâne dincolo de lege.

Deci aceasta este procedura corectă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Aşa este procedura corectă.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Şi eu solicit ca colegii să se înţeleagă, să voteze împotriva şi a amendamentului, şi a articolului.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Doamnă preşedinte,

Colegul nostru, domnul Márton Árpád, are dreptate. Însă eu aş fi vrut să explic oamenilor că amendamentul aprobat în comisie modifică textul iniţial al ordonanţei şi diferenţa între textul iniţial şi textul sau amendamentul propus este, să zic eu, esenţială.

În acest sens, noi propunem să respingem amendamentul propus şi adoptat în comisie şi menţinerea, ca urmare, a textului inţial din ordonanţa de urgenţă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Există în momentul acesta propunerea, în primul rând, să supunem la vot punctul 2, aşa cum el a ieşit din comisie. Da? Deci aşa cum el a ieşit din comisie, deci cu acel amendament acceptat. Bun?

Supunem la vot punctul 2, aşa cum el a ieşit din comisie. Votul este deschis. Vă rog.

Doar un vot pentru, două abţineri, 73 de voturi împotrivă.

Amendamentul, aşa cum a ieşit el din comisie, a fost respins.

Şi acum supun la vot forma iniţială, deci textul din ordonanţa de urgenţă, da? tot poziţia 2, cum aveţi dumneavoastră în raport.

Se supune la vot tocmai pentru că de comisie nu a trecut. Da? Şi atunci e firesc ca plenul să se pronunţe asupra lui. Da? Deci forma iniţială.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

69 de voturi pentru, trei împotrivă şi două abţineri.

Punctul 2 a trecut în forma iniţială din ordonanţa de urgenţă.

La poziţia 3 aveţi observaţii? Nu. Atunci, este adoptat.

Poziţia 4.

Aveţi observaţii? Nu. Adoptat.

Poziţia 5.

Aveţi observaţii? Nu. Adoptat.

Poziţia 6.

Observaţii? Aici este problema. Bun. Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Doamnă preşedinte, am avut o observaţie la proiectul de lege. Prima am rezolvat-o, o mai avem pe a doua. Aici este cea mai sensibilă zonă - zona eliminării accizelor. Şi eu propun respingerea amendamentelor 1 şi 2 la art.76, cu 1 şi 2, şi menţinerea în forma iniţială a ordonanţei, aşa cum a fost ea propusă în text.

Doamna Roberta Alma Anastase:

În regulă. Vom aplica aceeaşi procedură.

Supunem la vot forma ieşită din comisie. Da?

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Două voturi pentru, două abţineri, 73 de voturi împotrivă.

Şi acum supunem la vot textul iniţial, adică textul din ordonanţa de urgenţă.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

69 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri.

Amendamentul, în forma din ordonanţa de urgenţă, a trecut.

La poziţia 7 sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La poziţia 8, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poziţia 9.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul, slavă Domnului, rămâne la votul final.

La respinse doriţi să susţineţi. Vă rog, domnul deputat Zoicaş. Că aveţi o groază de energie în domineaţa asta. Haideţi!

Domnul Gheorghe Zoicaş:

Ştiţi despre ce amendament este vorba. Îl modificaţi dumneavoastră, doamnă Barna?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu poate să-l modifice, trebuie să modifice plenul.

Domnul Gheorghe Zoicaş:

Am înţeles, da, da.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, povestiţi la ...

Domnul Gheorghe Zoicaş:

Deci, alin. (8), art.286, se modifică şi va avea următorul cuprins: "Consiliul local poate acorda scutirea de la plata impozitului pe clădiri sau reducerea acestuia cu începere de la data de 1 ianuarie a anului fiscal următor finalizării lucrărilor de reabilitare"... Da?

Acesta ar fi.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am înţeles. Bun. Supun la vot acest amendament respins de comisie.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

76 de voturi pentru, două împotrivă şi două abţineri.

Cu aceasta, am încheiat dezbaterea acestui proiect de lege.

Trecem la următorul.

Raportul asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi activităţii notariale nr.36/1995.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, scurt, pentru că suntem într-o uşoară întârziere.

Doamna Lidia Barac (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Necesitatea acestei intervenţii legislative derivă din recenta intrare în vigoare a noului Cod civil care a introdus o serie de competenţe în sarcina notarilor publici.

De asemenea, nu trebuie ignorat faptul că această lege datează din anul 1995, dată de la care ea nu a mai suportat intervenţii legislative substanţiale.

De aici, necesitatea aşezării acestei profesii pe fundamentele legislative moderne care accentuează liberalismul profesiei şi reformarea acesteia.

Un prim punct al acestei legi vizează sfera integrităţii profesiei de notar, în contextul unei intervenţii legislative mai ample demarate la nivelul Ministerului Justiţiei şi care fixează norme pentru menţinerea, întărirea, consolidarea integrităţii corpului profesional printr-o reglementare specială a răspunderii disciplinare a notarilor, prin instituirea obligatorie a cercetării disciplinare în toate situaţiile în care se declanşează această acţiune.

De asemenea, s-a introdus un nou caz de încetare a funcţiei de notar: pierderea bunei reputaţii.

Este de remarcat că toate modificările în discuţie, care vizează zona aceasta a integrităţii au fost asumate în interiorul profesiei, normele fiind elaborate în acord cu notarii.

Din categoria modificărilor importante, se înscriu şi cele care redefinesc competenţele notarilor publici în acord cu noua legislaţie, noul Cod civil, Codul procedură civilă, Legea nr.60/2012, recent adoptată de dumneavoastră.

Notabile sunt şi modificările legate de accesul în profesie, care au urmat atât jurisprudenţa Curţii de Justiţie de la Luxembourg, dar şi exigenţele implementate în cadrul altor profesii, precum magistraţi şi avocaţi.

Nu în ultimul rând, raporturile dintre notari, birourile notariale, Uniunea Notarilor Publici, Camerele notarilor şi Uniune şi Ministerul Justiţiei au fost reaşezate.

Un alt grup de norme vizează organizarea, funcţionarea acestei profesii, în acord cu aceeaşi concepţie a liberalizării acestei profesii.

În concluzie, vă rog să reţineţi că acest proiect este rezultatul unui efort comun la produsul legislativ finit şi veţi observa, din raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi că această lege are o serie de amendamente determinate inclusiv de faptul că în paralel, în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, s-au derulat lucrările privind Legea de punere în aplicare a Codului de procedură civilă şi, evident, unele sunt chiar rezultatul muncii parlamentarilor în această comisie şi sunt voinţa dumneavoastră exclusivă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult.

Raportul comisiei?

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi activităţii notariale nr.36/1995.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat această iniţiativă legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna secretar de stat Lidia Barac.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi activităţii notariale nr.36/1995, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bine. Vă mulţumesc mult.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Atunci, intrăm în dezbaterea pe articole.

La punctul 1: Lege pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 2 la punctul 10.

Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 11 la 55 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

56-143.

Nu sunt observaţii. Adoptate.

144-187.

Nu sunt observaţii. Adoptate.

Înţeleg că este o eroare tehnică. Există aşa ceva?

Vă rog, doamnă secretar de stat. Dumneavoastră mi-aţi şi sesizat-o.

Doamna Lidia Barac:

La art.39, punct marginal 83, pagina 109, în loc de cuvântul "cu intenţie", în construcţia normei, "cu vinovăţie, sub forma relei-credinţe", pentru că în art.630 în mod expres vizăm reaua-credinţă, de la legea de punere în aplicare la care mă voi referi, fiindcă şi acolo este aceeaşi eroare.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Se reţine în stenogramă acest lucru.

Vă rog. Domnul Buda.

Domnul Daniel Buda:

Doamnă preşedinte, să se reţină, pe text, "cu rea-credinţă". Aceasta este eroarea materială, ca să ne înţelegem.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am înţeles.

Acum, rămâne la votul final.

Urmează Proiectul de Lege pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul procedură civilă; procedură de urgenţă.

Punctul de vedere al Guvernului.

De data aceasta, mai scurt, doamnă secretar de stat. Vă rog mult.

Doamna Lidia Barac:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Parlamentul României a votat Legea nr.134/2010 privind Codul procedură civilă. Era nevoie de o lege de aplicare a acestui cod, pentru că orice cod are nevoie de dispoziţii de aplicare.

Proiectul în discuţie instituie dispoziţii tranzitorii şi de punere în aplicare care realizează trecerea de la vechea la noua reglementare. Conţine dispoziţiile tranzitorii care introduc principiul aplicării acestui cod doar pentru litigiile care vor fi înregistrate pe rolul instanţelor după intrarea în vigoare, apoi, dispoziţii de punere în aplicare propriu-zisă, de corelare între dispoziţiile noului Cod procedură civilă între ele, dar şi cu prevederile Codului civil; nu în ultimul rând, asigurarea compatibilităţii noului Cod procedură cu celelalte legi în vigoare, adică cu legislaţia civilă specială.

La acelaşi proiect de act normativ avem o eroare materială, în sensul în care am vorbit la punctul precedent, art.630 alin.(2), care va suna în felul următor: "În cazul anulării de către instanţa de judecată a înscrisului autentificat de notarul public, răspunderea civilă a notarului public poate fi angajată numai pentru încălcarea de către acesta, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a obligaţiilor sale profesionale şi dacă s-a produs o pagubă (...)".

Şi în legătură cu acest articol am vorbit de rectificarea la Legea notarilor, la 39, în sensul că se va scrie "cu vinovăţie", în loc de "cu intenţie", fiindcă reaua-credinţă este o intenţie calificată.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Raportul comisiei?

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul procedură civilă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat această iniţiativă legislativă.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna secretar de stat Lidia Barac.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a Proiectului de Lege pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul procedură civilă, cu amendamentele admise care sunt prezentate în Anexa nr.1 şi cu amendamentele respinse cuprinse în Anexa nr.2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Facem menţiunea că suntem de acord cu propunerea de rectificare pe care a supus-o atenţiei dumneavoastră doamna secretar de stat Lidia Barac.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art.76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Atunci, o să dezbatem amendamentele admise.

Titlul: Lege pentru punerea în aplicare a Legii nr.134 din 2010 privind Codul procedură civilă.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 2 la punctul 187, modulul 1.

Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Modulul 2.

De la punctul 1 la 106... mă scuzaţi!

De la punctul 2 la două sute ...

Domnul Márton Árpád. Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu înţeleg aceste proceduri, cu celeritate şi alte asemenea, dar vi se pare corect ca un proiect de lege atât de voluminos, al cărui raport l-am primit acum 10-15 minute, la care termenul de depunere a amendamentelor nu a trecut încă, să fie deja votat în plenul Camerei? Vi se pare normal?! Şi, pe urmă, avem o lege de bază, pe care va funcţiona sau nu va funcţiona justiţia în România. Vi se pare normal?! Că mie, vă spun sincer, nu mi se pare normal. E dincolo de orice prevedere regulamentară şi e dincolo de orice normalitate.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Este întemeiată propunerea dumneavoastră.

De la modulul 2, dacă sunt observaţii până la poziţia 241? Nu sunt observaţii. Adoptate.

Modulul 3, până la poziţia 408 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Modulul 4, până la poziţia 518 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Modulul 5, până la poziţia 649 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.127/2010 pentru adoptarea unor măsuri destinate dezvoltării economico-sociale "Delta Dunării".

Este procedură de urgenţă.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. Domnul secretar de stat.

Domnul Cristian Apostol (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Pădurilor):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea, cu modificări şi completări, a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.127 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în localităţi din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", republicată, cu modificările ulterioare, precum şi modificarea şi completarea Legii nr.82/1993 privind rezervaţia biosferei Delta Dunării, prin care se instituie unele măsuri destinate dezvoltării economico-sociale a Zonei Delta Dunării.

Urgenţa reglementării a fost motivată prin necesitatea adoptării unor măsuri de consolidare a activităţilor economice tradiţionale din Delta Dunării, vizând în special fiscalizarea corectă a produselor obţinute prin pescuit în vederea ducerii la îndeplinire a unor acte adoptate la nivelul Uniunii Europene şi îmbunătăţirea mecanismului de colectare a veniturilor la bugetele locale ale comunităţilor din Zona Delta Dunării.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Raportul comisiei.

Raportul comisiei, domnul Cantaragiu. Raportul comisiei - "Delta Dunării".

Domnule deputat, v-a smuls inima!

Domnul Bogdan Cantaragiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport suplimentar comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.127/2010 pentru adoptarea unor măsuri destinate dezvoltării economico-sociale a Zonei Delta Dunării.

La întocmirea prezentului raport comun suplimentar, comisiile - ... deci au fost sesizate în fond: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. La întocmirea prezentului raport comun suplimentar comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii.

Senatul a adoptat prezentul proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform art.76 alin. (1) din Constituţia României.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, raportul suplimentar comun de aprobare a proiectului de lege, cu amendamente admise şi respinse, prevăzute în anexă la prezentul raport.

Menţionez, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Vă rog. Domnul deputat Miron Ignat.

Domnul Miron Ignat:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

La această lege, au mai fost discuţii şi am un amendament la articolul nou, care glăsuieşte în felul următor: "Persoanele fizice cu domiciliul în localităţile din Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", au dreptul de a pescui, pentru consumul familial, cu unelte proprii, constând din lansete, undiţe şi maximum două vintire, iar în perioada 30 noiembrie-1 martie, este permisă şi utilizarea unui număr maxim de trei seci, în baza unui permis nominal obţinut de către respectiva persoană fizică, în condiţiile legii, fără plata vreunei taxe."

Stimaţi colegi,

Aş vrea să comentez două secunde acest amendament. În această perioadă este migraţia scrumbiei. Scrumbia urcă sus, coboară, or, scrumbia nu pică la undiţă sau la lansetă. Este nevoie să fie aprobat acest amendament, să fie permis pescuitul pentru populaţia locală cu seci, să profite de această perioadă de pescuit al scrumbiei.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Intrăm în amendamentele admise.

Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.127 din 2010 pentru adoptarea unor măsuri destinate dezvoltării economico-sociale a Zonei Delta Dunării.

Dacă sunt observaţii din partea dumneavoastră? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 3 până la punctul 7 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 8. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Există un amendament respins. Doreşte cineva să-l susţină? Nu.

Rămâne la votul final.

Trecem la Proiectul de Lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizori de reţele publice de comunicaţie electronice şi de furnizori de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Ministerul Comunicaţiilor, Guvernul, punctul de vedere. Protecţia datelor cu caracter personal.

Bun! Până vă decideţi, trecem la următorul proiect, cel de la punctul 14, Propunerea legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC Bank înainte de anul 1990 şi şi-au transferat aceste depozite la BRD - Groupe Société Générale în anul 1991 în vederea achiziţionării de autoturisme DACIA.

Iniţiatorul? Nu doreşte să intervină.

Raportul comisiei?

Doamna Maria Eugenia Barna:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC Bank înainte de anul 1990 şi şi-au transferat aceste depozite la BRD - Groupe Société Générale în anul 1991 în vederea achiziţionării de autoturisme DACIA.

Proiectul a fost retrimis comisiei şi a fost dezbătut în şedinţa din 24 aprilie.

Comisia a luat în dezbatere propunerea legislativă şi propune menţinerea punctului de vedere exprimat anterior în raportul iniţial, adică supunerea spre dezbatere şi adoptare a plenului Camerei Deputaţilor a propunerii legislative, cu amendamentele prezentate în anexă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea... o... vă rog, punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, vă rog. Da.

Domnul Dragoş Doroş:

Guvernul vroia doar să facă o precizare tehnică, şi anume formularea alin. (2) al amendamentului propus prin proiectul legislativ este: "Valoarea totală a despăgubirilor reprezintă cumulul despăgubirilor calculate la Banca Română pentru Dezvoltare - BRD S.A." Este doar o precizare tehnică, ca să fim siguri de efect.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, avem titlul legii: Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni în vederea achiziţionării de autoturisme.

Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctele 4, 5, 6, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Proiectul de lege privind taxa de solidaritate.

Procedură de urgenţă.

Doamna Barna, vă rog, raportul.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raportul suplimentar asupra Propunerii legislative privind taxa de solidaritate.

Comisia a fost sesizată în 22.11.2010.

Proiectul a fost discutat, ulterior comisia a discutat raportul retrimis.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare introducerea pe o perioadă de trei ani a unei taxe de solidaritate plătibile de persoanele fizice în vederea susţinerii şi protejării categoriilor de populaţie cele mai defavorizate de criza economică actuală.

Proiectul de lege introduce taxa de solidaritate, fiind taxată totalitatea bunurilor mobile şi imobile dobândite de o persoană fizică privată în mod legal şi impozitate conform prevederilor prezentului Cod fiscal, dar care depăşesc valoric un standard maxim obiectiv, considerat normal în funcţie de nivelul mediu de dotare patrimonială a populaţiei şi de gradul de dezvoltare economică a ţării.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.73 din Constituţia României.

Propunerea a fost respinsă de Senat şi este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Raportul suplimentar al comisiei a fost votat cu majoritate de voturi.

Comisia a reexaminat propunerea legislativă privind taxa de solidaritate şi propune supunerea spre dezbatere şi adoptare a plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege, cu amendamentele prezentate în anexă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Pe procedură, domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna preşedinte,

Am o rugăminte, să supuneţi la vot prelungirea programului pe dezbatere. Mai avem trei iniţiative legislative anunţate, să putem să le trecem şi apoi mergem spre votul final.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Supun la vot această propunere.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

Niciun vot împotrivă, nicio abţinere. Vă mulţumesc.

Prelungim programul până la epuizarea acestor trei proiecte şi atunci intrăm... Vă întreb dacă există intervenţii din partea grupurilor parlamentare în ceea ce priveşte taxa de solidaritate.

Domnul Eugen Nicolicea, liderul Grupului parlamentar progresist, vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Acest proiect de lege care aparţine grupului nostru, partidului nostru, UNPR, este generat de domnul ministru Gabriel Oprea şi are în vedere originea social-democrată a partidului nostru.

Prin această taxă de solidaritate, sperăm să aducem la bugetul de stat cel puţin 3 miliarde, bani care să fie folosiţi în mod direct pentru plata pensiilor, pentru că, după cum ştiţi, în momentul de faţă, situaţia pensionarilor este cea mai dramatică. Faţă de aceasta, dacă doriţi ca România să depăşească cu bine criza, fără ca populaţia cea mai defavorizată - şi anume pensionarii - să fie afectată, vă solicităm să votaţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare, vă rog.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

UDMR, într-adevăr, este de acord cu această idee de a taxa averile însemnate. Bineînţeles, gândim că acest impozit este numai temporar. Se va aplica numai pe perioada de criză. Am putea spune că este un impozit de Robin Hood, ia de la bogaţi şi dă la săraci, dar vom veni la vremea respectivă cu anumite amendamente pentru a clarifica noţiunea de avere, ce înseamnă avere mare şi de a excepta anumite categorii de persoane de la plata acestei taxe.

Mulţumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Şi grupul nostru susţine această iniţiativă legislativă, mai ales că are un caracter temporar. Şi pentru a elimina suspiciunile, acolo, în text, se prevede "persoana fizică", deci nu discută de familie, nu o confundăm cu declaraţia de avere, deci pe persoană fizică trebuie să fie un anumit barem şi cred că dacă şi colegii mei au anumite amendamente, putem să credem că această lege va fi un suport financiar pentru perioada de criză.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intrăm în dezbaterea pe amendamente.

La punctul 1, titlul legii: "Lege privind taxa de solidaritate".

La punctul 1, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2? Observaţii? Vă rog, domnul Erdei şi domnul Călian, la punctul 2. Punctul 2 art. 2, vă rog.

Domnul Erdei Dolóczki István:

La art. 2, am dori să clarificăm ce înseamnă avere. Şi anume, găsesc că este nefiresc şi nu este o soluţie bună ca să plăteşti această taxă numai pentru imobile constând în locuinţe sau terenuri. Şi noi am reformulat, amendamentul nostru, al UDMR-ului, sună în felul următor: "Persoanele fizice care deţin sau au în proprietate bunuri imobile, precum şi bunuri mobile constând în mijloace de transport aerian, mijloace de transport naval, precum şi mijloace de transport terestru a căror valoare individuală este mai mare de 1.000 de euro şi valoarea lor însumată este mai mare de 1 milion de euro, vor achita anual o taxă de solidaritate în cuantum de 1% din valoarea totală a acestora, care face venit la bugetul de stat."

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă referiţi la amendamentul respins, da? De comisie.

Dragi colegi,

Vă rog să pregătiţi cartelele. Se supune la vot acest amendament respins.

Vă rog, domnul Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Reformularea cu privire la enumerarea imobilelor şi ce se mai taxează e corectă, numai că observaţi că s-a mărit cuantumul la 1 milion de euro, observaţi că este vorba de persoană fizică, ceea ce înseamnă că, în cadrul unei familii, de fapt, cuantumul e de 2 milioane de euro şi, prin urmare, dacă vreţi să dăm o lege care să nu mai încaseze mai nimic, mărim acest cuantum.

Eu vă spun că majorarea atât de puternică a cuantumului de la care intră legea în vigoare o face aproape inaplicabilă sau, oricum, fără niciun fel de rezultat.

Deci cu privire la definiţia - ce se taxează - e în regulă. Cu privire la ridicarea cuantumului, este exagerat. Puneţi 100 de milioane, ca să nu mai fie deloc aplicată.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Vă rog, domnul Erdei.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Resping argumentarea colegului meu, fiindcă 1 milion de euro este dacă ţinta noastră sunt averile mari. Atunci averea mare, în România de astăzi, este peste 1 milion de euro. Deci susţinem această variantă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Haideţi să supunem la vot, să tranşăm prin vot acest amendament. Amendament respins de comisie.

Supun la vot amendamentul susţinut de domnul deputat Erdei.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

Domnul Toader, votul este deschis, vă rog să votaţi.

Amendamentul a rămas respins.

Domnul Călian, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Persoanele prezente în sală şi care nu şi-au exprimat votul se iau în considerare la calculul cvorumului, nicidecum la calculul voturilor. Voturile se însumează: voturile pentru, care trebuie să fie mai multe decât voturile de abţinere şi voturile împotrivă.

34 cu 31, înseamnă că acest amendament a trecut.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun! Atunci îl considerăm trecut acest amendament.

Rezerva era vizavi de numărul de prezenţi în sală în totalitate, pentru că aveam 68 prezenţi.

Vă rog, domnul Călian.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

Aici s-a comis o greşeală, pentru că amendamentele respinse trebuie supuse la vot în ordinea în care ele au fost făcute, iar primele două amendamente de la amendamentele respinse îmi aparţin.

Amendamentul propus de către colegii de la UDMR este mult mai în urmă. Or, dacă nu mergem într-o ordine cronologică, dăm totul peste cap. Nu este în regulă, deoarece amendamentul pe care eu îl voi susţine acum, dacă va trece, va anula amendamentul UDMR.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Călian, se supune în funcţie de cei care susţin, se supune la vot.

Domnul Petru Călian:

Avem o ordine - mă rog. Bun! Daţi-mi voie atunci să-mi susţin amendamentul şi veţi decide dumneavoastră.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Haideţi să facem în felul următor. Nu, nu.

O să propun liderilor de grup trei minute să stea de vorbă pe aceste amendamente ca să adopte un punct de vedere comun.

Vă rog din suflet, trei minute pauză de consultări, timp în care o să vă rog să vă exprimaţi asupra... domnul Ignat Miron a susţinut un amendament respins la legea care priveşte Delta Dunării. A fost eroarea colegilor mei că nu mi-au sesizat acest lucru. Nu au fost observaţii din partea dumneavoastră, dar este obligatoriu să-l supunem la vot.

Deci, vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra amendamentului respins de comisie, dar susţinut de domnul deputat Ignat Miron, cu privire la Delta Dunării.

Votul este deschis. Unde este domnul Toader?

Deci votăm acum. Voturi pentru. Deschidem votul, vă rog frumos, am avut problema cu...

Votul este deschis, vă rog să votaţi. Este cel cu Delta Dunării.

54 de voturi pentru, 15 împotrivă şi cinci abţineri.

Vă mulţumesc.

Şi acum, dacă aţi picat de acord, deci amendamentul respectiv, aşa cum spuseseră şi secretarii de şedinţă, nu a trecut.

De aceea, acum discută liderii de grup.

După pauză

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Daniel Buda.

Domnul Daniel Buda:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnă preşedinte,

La Legea cu notarii publici, la art.39, punctul marginal 83, pagina 109, trebuie să rămână: "cu vinovăţie, sub forma relei-credinţe." Şi spun asta la microfon.

Şi, de asemenea, la Legea de punere în aplicare a Codului de procedură civilă, marginal 487 se va reformula în sensul că "prevederile se preiau în dispoziţiile finale în cadrul Titlului V".

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

În două minute aţi trecut prin Parlament un Cod de procedură civilă cu vreo mie de amendamente, atât de gros, pe care le-am primit cu cinci minute înainte, fără să vedem ce conţine. Nici n-au trecut cinci minute - mă rog, jumătate de oră - vine domnul preşedinte şi zice că n-a fost corect acolo, într-o lege, dincolo, într-o altă lege, fără să avem proiectul de lege.

Aceasta nu este procedură.

Deci ori reveniţi cu ambele legi la o următoare dezbatere, ori veţi avea problemă cu trecerea acestor două legi.

Domnul Daniel Buda:

Doamnă preşedinte,

Erau chestiuni de corelare doar, nu era nimic altceva.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun! Corelarea tehnico-legislativă se face la comisie, domnule preşedinte, nu se face în plen.

Deci, înţeleg că vă retrageţi ceea ce aţi spus.

Vă mulţumesc.

Aţi terminat punctele de vedere pe taxa de solidaritate, domnul Nicolicea?

Doamna Barna, vă rog.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Întrucât Ministerul Finanţelor n-a făcut nicio precizare, stimaţi colegi, domnilor lideri de grup, eu aş vrea să vă reamintesc faptul că, la acest proiect de lege, avem punct de vedere al Guvernului favorabil pe textul formulat iniţial, aşa cum l-a depus UNPR-ul.

Deci avem punct de vedere favorabil din partea Guvernului, subliniez acest lucru.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Călian, vă rog.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În calitate de iniţiator al primului amendament la art.2, nu mai susţin acest amendament, mergând pe varianta propusă de UDMR, care este oarecum asemănătoare.

Deci puteţi să-l treceţi la amendamente care nu sunt susţinute, şi atunci nu mai sunt probleme.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Conform Regulamentului, în caz de paritate se reia votul.

Deci, domnule Nicolicea, domnule deputat Erdei, doamna preşedinte Barna, aţi ajuns la un punct de vedere comun? Bravo!

Domnul Eugen Nicolicea:

Am găsit un punct de vedere comun, şi anume în momentul în care s-a mărit cuantumul, pentru ca suma pe ansamblu să nu fie afectată atât de mare, în loc de 1%, taxa va deveni 1,5%.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci aşa este formularea; da?

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Şi atunci...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Amendamentul domnului Erdei cu taxă de 1,5%; da?

Domnule Călian, tocmai au discutat. Dumneavoastră n-aţi participat la discuţie, ca să ajungă la un punct de vedere comun? Ziceţi, vă rog.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedinte,

Îmi pare rău, din punct de vedere procedural nu avem un amendament cu această prevedere pe care să-l discutăm.

În contextul în care vrem să mergem pe această variantă, trebuie să retrimitem la comisie acest proiect şi să venim cu un amendament nou şi cu un raport suplimentar, ca să respectăm Regulamentul. Altfel ce modificări aducem în plen? Nu se poate!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Márton Árpád. Domnul Erdei, vă rog.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Doamnă preşedinte,

Aşa este când vorbeşte un jurist, şi nu un inginer. Într-adevăr, aşa este. Noi ne-am înţeles cu colegul de la UNPR, dar, într-adevăr, aşa este, trebuie să apară un nou raport suplimentar, care să conţină această înţelegere.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Nicolicea, vă rog, ce facem? Retrimitem la comisie sau nu?

Domnul Eugen Nicolicea:

Solicit o pauză de consultări de zece minute.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pauză de consultări de cinci minute.

După pauză

Domnul Eugen Nicolicea:

Istoricul acestei legi. El a fost trecut în protocolul de guvernare între partidele care susţin guvernarea. A fost acceptat de toate partidele în forma iniţială, am făcut toate posibilităţile şi am acceptat amendamente de la toţi colegii. Am avut surpriza ca amendamentele propuse de nişte colegi în coaliţie să fie respinse chiar de colegii din acelaşi grup, în comisiile respective. Mai precis, una peste alta, există o lipsă de ţinere de cuvânt. Nu avem, procedural, ce să facem. Acceptăm acest amendament, dar avertizăm că atunci suma care va fi colectată va fi mult mai mică, şi de acest lucru vor fi afectaţi pensionarii.

Cu privire la modul de lucru şi la faptul că sunt colegi care îşi ţin cuvântul 15 minute, şi apoi nu, va trebui să avem o gândire şi o reconsiderare a poziţiei noastre, a grupului, faţă de atitudinea celorlalţi, care nu-şi ţin cuvântul.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc, domnule Nicolicea, pentru această intervenţie.

Atunci reluăm votul pe amendamentul susţinut de domnul Erdei, care înţeleg că acum întruneşte, într-o anumită măsură un punct de vedere comun. Da? Da, domnule Erdei?

Supun acum la vot amendamentul dumneavoastră de la început, cel care este în cadrul amendamentelor respinse. Da?

Domnule Varujan Pambuccian, vorbiţi sau ce faceţi?

Doamna Maria Eugenia Barna:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi avem aici amendamente respinse, şi vă rog să le supuneţi în ordine la vot, că am sărit la al patrulea amendament respins.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Le-aţi retras.

Doamna Maria Eugenia Barna:

N-am retras nimic. Comisia are amendamente admise şi respinse în raportul suplimentar. Haideţi să discutăm amendamentele respinse, în ordinea în care au fost trecute în raport, şi dumneavoastră vă puteţi exprima votul pentru sau împotrivă. Dacă nu trece primul, trece, poate, al doilea, trece al treilea.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Toader, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte,

Pauză de consultări 5 minute, ca să cădem de acord.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, pauză de consultări.

După pauză

În continuare, lucrările au fost conduse de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Dumitru Pardău şi Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

În urma întâlnirii cu liderii de grup, am convenit.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule Mircea Toader, nu v-am dat cuvântul. Vă rog să aşteptaţi.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Am înţeles că...

Domnul Ioan Oltean:

Nu, nu! Dumneavoastră aţi înţeles greşit.

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţă, inclusiv domnul Alin Trăşculescu.

Continuăm dezbaterile pe marginea legii.

Domnule lider Mircea Toader, să vedem la ce concluzii au ajuns liderii grupurilor parlamentare.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Am convenit schimbarea baremului şi a procentului.

Doamna preşedinte Barna vă va comunica exact textul articolului.

Domnul Ioan Oltean:

Doamnă preşedinte,

Vă rog, să vedem textul exact.

Vă rog să urmăriţi cu atenţie textul.

Numai puţin, doamnă preşedinte.

Domnilor colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţe şi să urmăriţi cu maximă atenţie. Este o lege extrem de importantă.

Domnule Holdiş, vă rog să vă ocupaţi locul în sala de şedinţe.

Doamnă ministru, îmi face plăcere să vă văd în sală.

Domnule senator de Cluj,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnule Cezar Preda,

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţă, stimaţi colegi.

Doamnă preşedinte, vă rog să citiţi amendamentul, în forma în care liderii grupurilor parlamentare l-au convenit.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba despre art.2, care se modifică şi va avea următorul cuprins: "Persoanele fizice care deţin bunuri imobile, precum şi bunuri mobile constând în mijloace de transport aerian, mijloace de transport naval, precum şi mijloace de transport terestru a căror valoare individuală este mai mare de 1.000 de euro, şi valoarea lor însumată este mai mare de 900.000 de euro, vor achita anual o taxă de solidaritate în cuantum de 1,25% din valoarea totală a acestora, care se face venit la bugetul de stat."

Şi alin. (2) al art.2 se elimină.

Restul amendamentelor au fost retrase.

Deci, vă rog să supuneţi la vot acest amendament, şi, în continuare, textul legii din amendamentele admise.

Domnul Ioan Oltean:

Domnul Varujan Pambuccian. Vă rog, domnule coleg.

Înţeleg că domnul Pambuccian nu doreşte să intervină, nu?

Domnul Mircea Toader?

Aţi ridicat mâna, domnule lider Pambuccian.

Am înţeles.

Doamnă preşedinte,

Vă rog să daţi citire, din nou, textului în forma pe care liderii grupurilor parlamentare au convenit-o.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile şi să urmăriţi.

Doamnă deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Art.2 alin. (1).

Domnul Ioan Oltean:

Numai puţin.

Vă rog, acum.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Deci, art.2 alin. (1): "Persoanele fizice care deţin bunuri imobile, precum şi bunuri mobile constând în mijloace de transport aerian, mijloace de transport naval, precum şi mijloace de transport terestru a căror valoare individuală este mai mare de 1.000 de euro, şi valoarea lor însumată este mai mare de 900.000 de euro vor achita anual o taxă de solidaritate, în cuantum de 1,25% din valoarea totală a acestora, care se face venit la bugetul de stat."

Alin. (2) se elimină.

Alin. (3): "Prevederile alin. (1) se aplică şi persoanelor fizice străine, pentru bunurile deţinute în România."

Alin. (4): "Sunt exceptate de la plata taxei de solidaritate persoanele fizice române care pe perioada aplicării prezentei legi îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au calitate de pensionari; nu au alte venituri în afara pensiei; bunurile deţinute nu sunt generatoare de venituri".

Deci, este art.2, în integralitatea lui. Vă rog să-l supuneţi la vot.

Domnule Toader, mai sunt?

Domnul Ioan Oltean:

Domnul Márton Árpád, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu am înţeles că s-ar putea contura o înţelegere pe un articol şi pe un alineat. Dar asta nu înseamnă, din punct de vedere procedural, că alineatele care urmează şi care au amendamente, acelea nu se mai supun votului, ci ni se citeşte nouă o variantă completă pe întreaga lege, şi o votăm sau nu.

Deci, din moment ce există un amendament al colegilor noştri pe acest alin. (3) citit, ei au dreptul să şi-l menţină.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamnă preşedinte, vă rog.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Aici era vorba despre ceea ce am convenit cu privire la baza de impozitare, la nivel şi la procent.

Cu privire la introducerea unui nou alineat, există un amendament. Încă nu am ajuns la el. Haideţi să finalizăm, întâi, baza de impozitare, în ce constă patrimoniul, şi care este cuantumul de taxare.

Mai avem un amendament, pe care o să-l discutăm după aceea.

Să-l citească, eventual, şi acum, şi votăm în bloc.

Domnul Ioan Oltean:

Noi ne referim, şi discuţiile au fost purtate, legat de art.2 alin. (1), pe care l-aţi prezentat dumneavoastră, în forma convenită.

Pe urmă, mergem mai departe, coroborat cu alin. (2), pentru care, înţeleg că s-a propus eliminarea lui.

Sunt şi alte observaţii?

Stimaţi colegi,

Nemaiexistând alte observaţii, supun votului dumneavoastră art.2 alin. (1), în forma în care doamna preşedinte i-a dat citire.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Domnule profesor, domnule academician, domnule deputat Preda, domnule academician Stanciu, vă rog, domnule deputat, să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţe.

Stimaţi colegi, 91 de voturi pentru, 4 împotrivă, 9 abţineri.

Art.2 alin. (1) a fost adjudecat.

Al doilea: alin. (2) se propune eliminarea. Alin. (2) de la art.2 - se propune eliminarea.

Am înţeles corect, doamna preşedinte? Da.

Vă rog să votaţi.

111 voturi pentru, un vot împotrivă şi 4 abţineri.

Acum, doamna preşedinte, alin. (3). Vă rog, doamnă preşedinte, alin. (3) să-i daţi citire în forma finală.

Doamna Maria Eugenia Barna:

La alin.(3) avem o singură corecţie, având în vedere că am eliminat alin.(2) - atunci se va reformula: "prevederile alin. (1) se aplică şi persoanelor fizice străine, pentru bunurile deţinute în România". Se renumerotează, şi atunci cade prevederea din conţinutul alin. (3) cu (2), pentru că alin. (3) devine alin. (2).

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc. Asta la renumerotare.

Deocamdată, vorbim de alin. (3).

Stimaţi colegi,

Aţi auzit conţinutul alin. (3).

Supun votului dumneavoastră alin. (3) de la art.2.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

113 voturi pentru, 4 împotrivă, 5 abţineri.

A fost adjudecat şi alin. (3).

Supun votului dumneavoastră art.2, în integralitate.

Da, domnul Máté, liderul incontestabil al UDMR.

Domnule lider, vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mai ales pentru procesul-verbal al şedinţei "Cetăţenii străini, pentru bunurile care sunt enumerate la art.1", da? La acestea ne-am referit şi am votat.

Pentru că bunuri în sens larg înseamnă şi acele acţiuni care sunt la bursă.

Şi, dacă am adopta, este posibil ca bursa să scadă astăzi. Deci, gândiţi-vă dacă este bine pentru economiei României.

Domnul Ioan Oltean:

Doamnă preşedinte,

Aţi auzit. dacă este nevoie, să clarificaţi, ca să fie foarte clar pentru toată lumea.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Deci, nu intră aici acţiunile sau alte chestiuni de genul acesta. Intră doar cele care sunt enumerate: bunurile imobile, deci clădirile de orice natură, iar bunurile mobile sunt enumerate foarte clar: ambarcaţiuni, vapoare, avioane, elicoptere şi maşini.

Domnul Ioan Oltean:

Da, mulţumesc. Deci, sunt lucrurile clare. Supun votului dumneavoastră art.2 în întregime, în forma în care noi ne-am pronunţat.

Acum, ne referim la art.2.

Dumneavoastră aveţi un amendament după art.2, la art.3 sau la art.2¹.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră art.2, cu alineatele asupra cărora deja ne-am pronunţat. Deci, art.2, în întregul lui.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Vă rog să votaţi.

113 voturi pentru, 4 împotrivă şi 7 abţineri.

Adjudecat acest articol în integralitatea lui.

Avem, acum, un art.2¹.

Doamnă preşedinte,

Domnule coleg,

Vă rog să prezentaţi art.2¹.

Vă rog să urmăriţi cu atenţie.

Domnul Edler András György:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunem introducerea unui art.2¹, cu următorul conţinut: "Nu intră sub incidenţa prezentei legi bunurile imobile cu destinaţie de locuinţă care servesc drept domiciliu al persoanei, dobândite prin moştenire sau retrocedare, precum şi bunurile imobile cu destinaţie de locuinţă care servesc drept domiciliu al persoanei, deţinute de pensionarii care au ca singură sursă de venit pensia." Şi spun acest lucru pentru că este posibil ca dumneavoastră să aveţi o casă părintească moştenită din generaţii în generaţii, care din întâmplare se află în centrul Bucureştiului, valorează o sumă foarte mare, dumneavoastră sunteţi o persoană cu venituri reduse, şi dacă nu votăm acest amendament, atunci va trebui să vindeţi casa, ca să puteţi să plătiţi impozitul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci asta chiar goleşte de conţinut legea.

Rugămintea este: spuneţi foarte clar că nu o votaţi, şi terminăm povestea. Ce tot ne încurcăm aici?

Este evident că după ce la Senat acelaşi grup a dărâmat amendamentele făcute la Coaliţie, la Cameră le-a distrus pe cele de la Senat, şi acum venim să distrugem întreaga lege.

Votaţi contra şi vedem unde găsim voturi pentru a trece această lege.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc. Domnul deputat Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu putem susţine acest amendament al colegilor de la UDMR, deoarece o mare parte din conţinutul amendamentului este deja inclus în prevederile pe care le-am votat deja.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat Erdei, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Domnule preşedinte şi domnule Nicolicea, ca să vă spun pe nume, aşa se pare că partidul dumneavoastră sau formaţiunea din care faceţi parte vrea neapărat să impoziteze averea pensionarilor. Este revoltător! Eu nu cred că acesta este scopul şi menirea unei taxe care se aplică numai în perioada de criză.

Este vorba de taxarea impozitelor mari, nu de pensionarii care nu au alte venituri decât pensia, dar prin moştenire au dobândit această avere, că ei, oricum, plătesc impozitul pe clădire, dacă deţin.

Nu este scopul nostru, cel puţin al UDMR-ului nu este, ca să impozităm pensionarii, chiar dacă au moştenit averi destul de însemnate.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Dacă mai sunt alte intervenţii?

Domnul deputat Nicolicea.

Urmează domnul deputat Dascălu.

Vă rog, domnule deputat Nicolicea, aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Nicolicea:

Asta este praf în ochi, ceea ce aţi spus dumneavoastră: pensionarii sunt scutiţi. Uitaţi: "Sunt exceptate de la plata taxei de solidaritate persoanele fizice române care pe perioada aplicării prezentei legi îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au calitatea de pensionari; nu au alte venituri în afara pensiei; bunurile deţinute nu sunt generatoare de venituri."

Ca să explic: casa respectivă, dacă o face cazinou şi ia nu-ştiu-câte mii de euro pe lună, nu este exceptată de la plată, dar dacă casa respectivă este chiar locuinţă, atunci ea este exceptată, dacă nu are alte venituri.

Deci, încă o dată, repet, ori nu s-a citit legea, ori chiar se joacă, aşa, pantarela, de pe una pe alta, doar ca să cadă legea.

Spuneţi cinstit că nu vreţi să votaţi o astfel de lege, şi repet, va trebui să stăm de vorbă, să vedem de unde găsim voturi pentru a ajuta pensionarii, într-adevăr, pentru că aceste sume sunt destinate pensiilor.

Vreau să vă mai spun o chestiune: pensionarul care are 900.000, adică aproape un milion averea, plus soţia încă un milion, la 2 milioane - acesta este pensionarul de care dumneavoastră vă faceţi acum că ţineţi cu el şi că aplicaţi acest amendament, doar pentru a apăra pensionarii săraci. Apăraţi pensionarii săraci care au o avere de peste 2 milioane de euro.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Domnule deputat Dascălu, mai doriţi să interveniţi? Nu.

Am înţeles.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră această propunere de amendament, de articol nou - art.2¹.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

84 voturi împotrivă, 7 abţineri, 31 pentru.

Amendamentul a căzut.

Stimaţi colegi,

Am epuizat dezbaterea acestei legi pe articole. Ea rămâne pentru votul final la şedinţa care va urma de îndată ce finalizăm şedinţa de dezbatere.

Domnule deputat Borbély, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Borbély László:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, am trecut pe articole acea propunere legislativă privind unele măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice.

Între timp, a fost o discuţie şi cu Ministerul Finanţelor Publice şi cu Ministerul Justiţiei.

V-aş ruga, dacă este posibil, există o propunere de modificare a art.2, care se impune, conform legislaţiei în vigoare. dacă este posibil, s-ar putea să se întrunească comisia, în câteva minute, şi să analizeze acest amendament suplimentar, şi să revenim în plen pentru a clarifica, din punct de vedere juridic, legea. Această propunere legislativă, din câte ştiu eu, este susţinută şi de opoziţie şi de putere. Deci, nu există niciun fel de problemă. Este vorba de acea amnistie fiscală la aproape 300.000 de funcţionari publici.

Deci, vă rog foarte mult, dacă s-ar putea, comisia să se întrunească şi să revină cu amendamentul agreat.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Preşedintele comisiei este în sală?

Să auzim poziţia comisiei.

Domnule preşedinte Daniel Buda, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel Buda:

Da, domnule preşedinte, suntem de acord cu cele solicitate.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră această propunere a domnului deputat Borbély, ca membrii Comisiei juridice să se întâlnească imediat după încetarea şedinţei, pentru ca în 5 minute să rezolve amendamentul despre care vorbea domnul ministru.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi se retrage acum, domnule preşedinte.

Vă rog să vă retrageţi.

Supun votul dumneavoastră propunerea de a se retrage Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi de a analiza amendamentul propus.

Cine este pentru?

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot.

Avem 115 voturi pentru, 6 împotrivă şi o abţinere.

Deci, membrii Comisiei juridice se vor retrage pentru a se pronunţa.

Noi continuăm dezbaterea pe marginea proiectelor înscrise, în continuare, pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule ministru,

Ne face plăcere să vă salutăm. Aveţi cuvântul, domnule ministru!

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,

Pentru că a fost un punct pe ordinea de zi, astăzi, aprobat, de aceea, n-am în faţă textul ordonanţei, dar, consultându-mă cu colegii mei şi văzând articolele adoptate, desigur, suntem iniţiatori, dar aş dori, dacă se poate, să fie transmis la comisie pentru dezbateri, deoarece sunt anumite divergenţe, poziţii, la care Ministerul Mediului nu este de acord la ora actuală.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Domnul ministru propune s-o retrimitem comisiei sesizată în fond, în vederea rezolvării problemelor care sunt încă neclarificate.

Protecţia mediului, domnule lider.

Supun votului această propunere.

Cine este pentru?

Vă rog să votaţi.

112 voturi pentru, 3 împotrivă şi 6 abţineri.

Proiectul de lege este retrimis comisiei.

Termen de dezbatere şi întocmire a unui nou raport suplimentar: două săptămâni.

Stimaţi colegi,

În continuare, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

Tot aici sunt şi propunerile legislative care vizau aceeaşi modificare a Legii nr.38/20 ianuarie 2003, cu modificările ulterioare.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Iniţiatorii acestui proiect de lege nu doresc.

În situaţia aceasta, solicităm comisiei sesizate în fond, Comisiei pentru industrii să ia cuvântul. Domnul vicepreşedinte Alin Trăşculescu.

Domnul Alin Silviu Trăşculescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem un raport înlocuitor asupra proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, asupra propunerii legislative privind modificarea şi completarea art. 7 şi a art. 55 din Legea nr. 38 din 20 ianuarie 2003, cu modificările ulterioare privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, asupra propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, asupra proiectului de Lege pentru modificarea alin.(4) al art.14 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere şi asupra proiectului de Lege pentru completarea art.55 pct.5 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au reexaminat proiectele de lege şi propunerile legislative în şedinţa din 23 aprilie 2012 şi au hotărât în unanimitate întocmirea raportului înlocuitor asupra acestor acte normative şi, totodată, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 38 din 2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, cu amendamente admise şi amendamente respinse prevăzute în anexă şi respingerea celorlalte patru proiecte de lege.

În cuprinsul proiectului de Lege de modificare şi completare a Legii nr.38/2003 au fost preluate şi propunerile de amendare din propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art.7 şi art.55 din Legea 38 din 20 ianuarie 2003 cu modificările ulterioare privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, din propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

În raport de obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) punctul 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Prezentul raport înlocuieşte integral Raportul asupra proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, a propunerii legislative privind modificarea şi completarea art.7 şi art.55 din Legea 38 din 20 ianuarie 2003 cu modificările ulterioare privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, a propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, a proiectului de Lege pentru modificarea alin.(4) al art.14 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere şi a proiectului de Lege pentru completarea art.55 pct.5 din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, stimaţi colegi, intrăm în dezbaterea pe articole a raportului prezentat de către comisia sesizată în fond.

Vă rog să urmăriţi cu atenţie raportul comisiei, amendamentele admise, iar acolo unde se impune, să interveniţi. Îi rog şi pe membrii comisiei de specialitate să ocupe loc şi să urmărească raportul.

Dacă la poziţia 1 există intervenţii?

Poziţia 2?

Poziţia 3?

Poziţia 4?

Poziţiile 5, 6, 7, 8, 9...?

Poziţia 10?

Poziţia 11? Nu sunt intervenţii.

La poziţia 12? Nu avem nici aici intervenţii.

Poziţia 13?

Poziţiile 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26?

Poziţiile 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57 şi poziţia 58? Nu mai avem alte intervenţii, am finalizat şi dezbaterea proiectului de lege şi a celor patru iniţiative legislative ce au fost luate în dezbatere.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.

22. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Corneliu Olar. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Corneliu Olar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este vorba de o corelare de legi, respectiv Legea nr. 33 din 1996 cu Legea nr. 171 din 2010, unde rezolvăm o problemă privind transportul materialului lemnos, avizul, valabilitatea actelor de transport al materialului lemnos, este o lege care vine în folosul proprietarilor şi vă rog să o susţineţi.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Domnule secretar de stat, doriţi să interveniţi? Vă rog, domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian Apostol:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ce-i drept modificarea legii vine să coreleze un pic actele legislative, anexele sufereau nişte greşeli pe care le-am îndreptat. Respectiv, la circulaţia materialului lemnos vreau să fac precizarea că acea derogare este valabilă numai pentru cei care beneficiază de Legea moţilor şi pentru un volum limitat de masă lemnoasă.

Pe de altă parte, este important faptul că jandarmeria a reintrat în drepturi şi poate verifica documentele privind transportul materialului lemnos şi ne poate da o mână de ajutor suplimentară în parcurile naţionale şi naturale.

Vă mulţumesc. Guvernul susţine.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule ministru.

Aş vrea să văd dacă şedinţa de Guvern s-a terminat.

Domnilor miniştri, vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţe.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică, domnul ministru Adrian Rădulescu.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Adrian Rădulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, în principal, în sensul instituirii unor noi contravenţii silvice.

La dezbateri au fost prezenţi 18 deputaţi din numărul total de 23 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi 16 deputaţi din totalul de 28 membri ai Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor legea spre dezbatere şi adoptare.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul deputat Tinel, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, doreşte să intervină.

Domnule deputat, nu vă putem refuza această solicitare de a lua cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Scuzaţi-ne că v-am deranjat.

Ce vreau să spun că grupul nostru parlamentar va susţine modificările la Legea nr. 171, la Legea contravenţiilor silvice, în forma în care ele au fost propuse şi adoptate în comisia de specialitate, întrucât, aşa este, domnul secretar de stat avea dreptate, s-au reparat, ca să spun aşa, nişte scăpări pe care le omisesem, le făcusem noi la textul legii.

Deci, din acest punct de vedere şi eu cred că cei din Ţara Moţilor, dar nu numai, şi ceilalţi, vor fi mulţumiţi de noua formă, pentru că le creează o facilitate vizavi de cei 10 metri cubi de material lemnos prelucrat pe care au dreptul să-l transporte în cele opt zile.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, mulţumesc foarte mult.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Dacă nu, stimaţi colegi, intrăm în dezbaterea raportului comisiei sesizate în fond. Toată lumea bănuiesc că are raportul comisiei.

Dacă la nr. crt. 1, titlul legii, sunt observaţii?

Nr. crt. 2, articol unic? Nu avem.

La nr. crt. 3? Nu avem observaţii.

La nr. crt. 4?

La nr. crt. 5?

La nr. crt. 6?

La nr. crt. 7 şi la nr. crt. 8 din raportul comisiilor sesizate în fond? Nu avem intervenţii.

Raportul comisiei a fost adoptat cu o participare extrem de exigentă a tuturor deputaţilor prezenţi în sală.

Avem şi anexe? Vă cer scuze. Legea are şi anexe. Atunci să supunem...

La poziţia 8 spune anexele I-IV, care au fost votate! Vă rog să nu mă induceţi în eroare, stimaţi reprezentanţi ai comisiilor sesizate în fond. Deci, legea a parcurs toate etapele, urmează votul final.

Stimaţi colegi, vă rog să ocupaţi locurile în sala de şedinţă. Am o stare de disconfort când vă văd că staţi în picioare.

Domnilor colegi,

Domnilor miniştri,

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţă.

Domnule ministru Borbély, vă rog să vă ocupaţi locul în sala de şedinţă.

Domnule Mircea Toader, vă rog să vă ocupaţi locul în sala de şedinţă.

Avem ultimul proiect de lege de pe ordinea de zi, şi anume proiectul de Lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

Domnul deputat Márton Árpád. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În comisie, faţă de legea iniţială, care este o lege justă şi în corelare cu directiva europeană, s-au introdus câteva elemente în plus. Aceste elemente, însă, nu mai sunt în acord nici cu directiva, nici cu legislaţia noastră, ca atare s-a propus inclusiv modificarea Codului de procedură actuală în vigoare şi, evident, prin consecinţă, se va solicita şi modificarea codului care va intra în vigoare.

Sunt multe probleme care se pot rezolva în comisie, ca atare, vă rog să retrimiteţi această lege la comisie.

Domnul Ioan Oltean:

Să înţeleg că propuneţi retrimiterea la comisia sesizată în fond, domnule deputat, da?

Domnul deputat Pambuccian, liderul Grupului minorităţilor naţionale. Vă rog, domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Varujan Pambuccian:

De acord cu retrimiterea în comisie, însă l-aş ruga pe colegul meu să detalieze care sunt elementele acelea care nu-i convin. Semnarea electronică a logurilor, responsabilizarea penală a celor care manipulează aceste date personale în cazul în care umblă prin ele sau ce anume? Pentru că altfel rămâne impresia că a fost trimisă din plen ca să se scoată lucrurile acestea, lucruri care cred că nici colegului meu, nici dumneavoastră, nici oamenilor în general nu le-ar conveni să fie scoase.

Deci, e bine să specificăm foarte clar la ce ne referim, pentru că altfel, tendinţa invitaţilor la comisie este să scoată lucrurile acestea. Legea iniţială nu le avea. Legea iniţială dădea posibilitatea oricărui deţinător al acestor loguri să le modifice cum are el chef şi să incrimineze pe cine are el chef, cum are el chef sau cum i se spune să facă lucrul acesta, utilizând logurile respective, ceea ce nu era deloc în ordine.

Deci, partea aceasta insist să plece de aici din plen cu faptul că nu va fi scoasă, ca să avem garanţia că aşa cum logurile au fost luate din dispozitivele pe care le deţin operatorii, aşa ajung ele până la judecător şi nu alterate şi mistificate pe parcurs.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Domnule deputat lider de grup parlamentar Pambuccian,

Eu am propus exact retrimiterea la comisie pentru că, de exemplu, acea comisie a adoptat introducerea unui art. 16¹, nu în forma propusă de dumneavoastră, ci într-o altă formă, care nu mai implică prezenţa judecătorului.

Vedeţi că sunteţi de acord cu mine? Deci, solicit retrimiterea la comisie.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc. Drept la replică? Nu. O completare a intervenţiei. Vă rog, domnule Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă rog să faceţi referire la amendamente. Deci, forma pe care v-o doriţi dumneavoastră este cea a amendamentelor propuse de mine... Nu, ca să fie clar ce trimitem! ... şi nu cea care a venit de la Senat. Eu pe aceea am amendat-o! Eu nu sunt iniţiator al legii, de aceasta vă spun. Deci, dacă ne raportăm la ce a venit de la Senat, facem un pas înapoi. Dacă ne raportăm la amendamentele pe care le-am propus eu, e bine să spunem lucrul acesta.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Márton Árpád de retrimitere a proiectului de lege la comisia sesizată în fond pentru analiză a chestiunilor contradictorii.

Vă rog să votaţi.

Cu 116 voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi o abţinere proiectul de lege se retrimite comisiei sesizate în fond. Termen două săptămâni pentru finalizarea unui raport suplimentar.

Dacă membrii Comisiei juridice au deja un punct de vedere faţă de chestiunea care a fost pusă în discuţie? Înţeleg că o distinsă colegă îmi comunică rezultatul favorabil, adică membrii comisiei au ajuns la un punct de vedere comun. Îl aşteptăm... Nu putem fără preşedintele Comisiei juridice, cu regret, sau un reprezentant al Comisiei juridice care cunoaşte exact soluţia adoptată în plenul comisiei.

Îi rog pe cei care îl au în apropriere pe domnul Daniel Buda să-l trimită spre sala de şedinţă.

Domnule Daniel Buda, aveţi un punct de vedere faţă de problema înaintată Comisiei juridice? Numai un pic...domnul Daniel Buda mai doreşte să se consulte cu domnul ministru Bode. Înţeleg că domnul preşedinte are deja raportul suplimentar. Vă rog să citiţi exact amendamentul adoptat de către comisie. Aţi uitat ceva? Şi uitarea este scrisă în legile omenirii.

Greu la deal, domnule preşedinte.

Domnul Daniel Buda:

Cu dumneavoastră preşedinte este foarte greu, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi s-a întrunit pentru întocmirea unui raport suplimentar la proiectul de lege amintit adineauri, astfel încât art. 2 alin.(1) sună în felul următor: "Se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială stabilite în condiţiile art. 1, pe care personalul din sectorul bugetar trebuie să le restituie, ca urmare a deciziilor de impunere emise de angajatori, drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii".

La alin. (2) avem în felul următor: "Sumele recuperate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, ca urmare a deciziilor prevăzute la alin. (1) nu se restituie".

Sub acest aspect fac precizarea că există un amendament de reformulare din partea colegului Máté András-Levente, pe care domnia sa şi-l va susţine. Deci, repet, la acest alin. (2) există un amendament care a fost respins de către comisie, dar, desigur, domnul deputat Máté András-Levente şi-l poate susţine.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc. Aţi citit atât de repede că sunt convins că toţi aţi reţinut ceea ce a citit domnul deputat. Recomand opoziţiei să citească domnul deputat Buda moţiunea vineri pentru economie de timp.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul adoptat de către Comisia juridică, în forma citită de către domnul preşedinte.

Domnule deputat, a omis ceva domnul preşedinte? Vă rog, stimate coleg.

Domnul Máté András-Levente:

Nu a omis domnul preşedinte. Vă mulţumesc. V-a atras atenţia că am un amendament la alin. (2), deci v-aş ruga să-l supuneţi la vot alin. (1) şi la alin. (2) am să vin să-mi susţin amendamentul respins.

Domnul Ioan Oltean:

Am înţeles.

Supun votului alin. (1).

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Domnilor colegi, vă rog să votaţi. Şi cei care staţi în picioare vă rog să votaţi.

Domnule ministru, vă rog să vă ocupaţi locul în sala de şedinţe.

122 de voturi pentru, 5 abţineri, niciun vot împotrivă.

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Conform raportului din comisie, alin. (2) sună în felul următor: "Sumele recuperate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, ca urmare a deciziilor prevăzute la alin. (1) nu se restituie".

În opinia noastră, nu putem face deosebire între aceşti funcţionari publici care au avut sau nu bunăvoinţa de a restitui sau nu aceste sume, pe care noi considerăm că li se cuvin şi, în concluzie, sună în felul următor amendamentul meu: "Sumele recuperate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, ca urmare a deciziilor prevăzute la alin. (1), se restituie persoanelor interesate". Deci, acele persoane care au plătit deja, au restituit această sumă de bani să le poată reprimi, pentru că e incorect ca cineva care se ocupă de exemplu cu anumite fonduri europene să lucreze pentru 350 de lei la o primărie din România.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat Máté.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul pe care domnul Máté l-a prezentat.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cu 73 de voturi împotrivă, 4 abţineri şi 51 pentru amendamentul nu a fost adoptat.

Stimaţi colegi, amendamentul adoptat se va include în corpul propunerii legislative privind unele măsuri referitoare la drepturile de natură salarială ale personalului plătit din fondurile publice şi va intra în forma finală la votul final, în şedinţa ce va urma în câteva minute.

Cu aceasta, am epuizat ordinea de zi pentru şedinţa consacrată dezbaterilor punctelor înscrise pe ordinea de zi. Facem o scurtă pauză pentru ca personalul tehnic să pregătească instalaţia de vot să funcţioneze corect şi ne reîntoarcem în şapte minute la şedinţa pentru votul final.

Mulţumesc tuturor. Ne revedem în câteva minute. Vă mulţumesc.

- După pauză -

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite distinşii colegi în sala de şedinţă. Rog pe distinşii colegi să nu facă curte doamnelor deputate. Vă rog să ocupaţi loc, stimaţi colegi.

Domnule general, domnule general, vă rog să ocupaţi loc în sala de şedinţă.

Domnilor colegi,

Vă rog să ocupaţi locul în sala de şedinţă.

Rog secretarii de şedinţă să-şi ocupe locurile la prezidiu.

Rog consilierii deputaţilor să părăsească sala de şedinţă.

Aş vrea să verificăm dacă avem cvorum.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele pentru vot.

Domnule deputat...

stimaţi colegi, rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală şi rog chiar liderii grupurilor parlamentare să vină în sală.

Domnul Mircea Toader! O fi plecat şi el la USL, că văd că e modă acum.

Hai, să punem clopoţelul să sune.

A sosit domnul Mircea Toader. Mai bine mai târziu, decât ...

O invit pe doamna Turcan să ocupe loc în sala de şedinţă şi pe doamna Magda... Vă rog să ocupaţi locurile în sala de şedinţă, distinse doamne deputate.

Facem o primă verificare a cvorumului.

Stimaţi colegi, instalaţia tehnică de vot este pregătită. Facem o primă verificare a cvorumului. Vă rog să votaţi apăsând tastele 1 şi 4. Vă rog, inclusiv opoziţia, vă rog, nu greşiţi, să nu puneţi pe 1 şi pe 2, ci pe 1 şi pe 4.

Vă rog să mai vină şi restul colegilor. Mai avem nevoie de voturi. Rugăm opoziţia să voteze şi ea.

Domnule lider Mircea Duşa, aşteptăm şi votul dumneavoastră şi al grupului pe care-l coduceţi. Acceptăm şi votul prin corespondenţă.

Haideţi că mai intră colegi. Vă rog să apăsaţi tastele, ca să verificăm ... Domnul deputat Vainer, vă rog să apăsaţi, să vă înregistrăm şi pe dumneavoastră. Domnul deputat Oajdea... domnul ministru Răzvan Mustea... Aţi votat, domnule Antal? Vă rog să ocupaţi loc în sala de şedinţă. Haideţi, stimaţi colegi! Uite-aşa, valuri, valuri se revarsă deputaţii puterii. S-au înţeles, spune cineva. Doamne fereşte!

A venit domnul Marius Rogin. Haideţi, domnule deputat! Haideţi, haideţi, că stăm după dumneavoastră! Haideţi, mai avem doar... 27 de deputaţi ai opoziţiei mai trebuie şi avem cvorum.

Rog liderii grupurilor parlamentare să verifice prezenţa, să vedem dacă mai aşteptăm sau intrăm în şedinţa de dezbateri.

Vă rog! Stop vot! Deci oprim votul, ca să putem să ...

Vă rog, domnule Mircea Toader, verificăm pe urmă. Vedeţi, am stopat votul, domnule Toader, vă rog să verificaţi listingul.

Domnul deputat Márton Árpád. Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte, ca să folosim cu succes timpul, până când se constată cvorumul, vă rog să faceţi să ne parvină lista de vot final, ca să ştim şi noi ce votăm. Măcar la votul final să ştim!

Domnul Ioan Oltean:

Da. Rog stafful tehnic să distribuie la liderii grupurilor parlamentare lista de vot final şi în special liderilor opoziţiei, ca să ştie ce votează.

Stimaţi colegi,

Între timp, după ce am oprit votul, au mai intrat în sală colegi.

Reluăm verificarea cvorumului.

Vă rog, stimaţi colegi, mai verificăm cvorumul o dată.

Vă rog să apăsaţi tastele 1 şi 4. Domnule Tinel, vă rog, 1 şi 4, o singură dată.

Stimaţi colegi,

Îl rog pe domnul secretar de şedinţă Mitică Pardău, facem apel nominal. Apel nominal, vă rog.

Ca să dăm posibilitatea şi opoziţiei să ajungă la vot.

Lista de apel nominal şi, vă rog, domnule secretar Mircovici, să daţi citire catalogului.

Domnul Niculae Mircovici:

Adomniţei Cristian Mihai - absent
Albu Gheorghe - prezent
Alecu Valeriu - prezent
Almăjanu Marin - absent
Amet Aledin - prezent
Ana Gheorghe - absent
Anastase Roberta Alma - prezentă
Andon Sergiu - absent
Andronache Gabriel - prezent
Anghel Florin-Serghei - prezent
Antal István - prezent
Antochi Gheorghe - absent
Apostolache Mihai Cristian - prezent
Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă
Arion Viorel - prezent
Atanasiu Teodor - absent
Avram Marian - absent
Axenie Carmen - prezentă
Balan Ioan - prezent

Domnul Ioan Oltean:

Numai puţin! Rog liderul Grupului PSD, Mircea Duşa, să nu părăsească sala de şedinţă.

Domnul Niculae Mircovici:

Balcan Viorel - prezent
Banu Mihai - prezent
Barbu Sulfina - prezentă
Barna Maria Eugenia - prezentă
Bădălan Eugen - prezent
Bădulescu Adrian - prezent
Bănicioiu Nicolae - absent
Bărbulescu Daniel-Ionuţ - prezent
Bejinariu Eugen - absent
Berci Vasile - absent
Béres Ştefan Vasile - prezent
Blaga Iosif Veniamin - absent
Bleotu Vasile - absent
Boabeş Dumitru - absent
Bobeş Marin - absent
Bode Lucian Nicolae - prezent
Boghicevici Claudia - prezentă
Boiangiu Victor - prezent
Boldea Mihail - absent
Borbély László - prezent
Bordeianu Dan - absent
Bostan Emil - prezent
Bot Octavian - absent
Botiş Ioan-Nelu - prezent
Boureanu Cristian Alexandru - prezent
Brătianu Matei Radu - absent
Brînză William Gabriel - prezent
Buciuta Ştefan - prezent
Bud Nicolae - prezent
Buda Daniel - prezent
Buda Viorel-Vasile - absent
Budurescu Daniel-Stamate - absent
Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - absent
Buican Cristian - absent
Burcău Doina - absentă
Burlacu Cristian-Ion - prezent
Burnei Ion - absent
Buta Sorin Gheorghe - prezent
Calimente Mihăiţă - absent
Canacheu Costică - prezent
Cantaragiu Bogdan - prezent
Cazan Mircea Vasile - absent
Călian Petru - prezent
Călin Ion - absent
Cărare Viorel - prezent
Câmpeanu Mariana - absentă
Chircu Doiniţa-Mariana - prezentă
Chirilă Constantin - prezent
Chiriţă Dumitru - absent
Chisăliţă Ioan Narcis - absent
Chiţoiu Daniel - absent
Chiuariu Tudor-Alexandru - absent
Cindrea Ioan - absent
Ciobanu Gheorghe - absent
Ciocan Gheorghe - absent
Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
Ciucă Liviu-Bogdan - absent
Ciuhodaru Tudor - absent
Coclici Radu Eugeniu - absent
Coroamă Gheorghe - prezent
Covaci Dorel - absent
Cristea Victor - absent
Cristian Horia - absent
Croitoru Cătălin - prezent
Damian Ioan - absent
Dascălu Constantin - prezent
Derzsi Ákos - prezent
Dobre Ciprian Minodor - absent
Dobre Cristina Elena - prezentă
Dobre Victor Paul - absent
Dolineaschi Andrei - absent
Donţu Mihai-Aurel - absent
Dragomir Gheorghe - absent
Drăghici Mircea-Gheorghe - absent
Drăghici Sonia-Maria - absentă
Drăgulescu Iosif Ştefan - prezent
Dugulescu Marius Cristinel - absent
Dumitrache Ileana Cristina - absentă
Dumitrescu Cristian-Sorin - absent
Dumitrică George Ionuţ - absent
Dumitru Georgică - prezent
Dumitru Ion - absent
Duşa Mircea - absent
Edler András György - prezent
Erdei Dolóczki István - prezent
Farago Petru - prezent
Farkas Anna-Lili - prezentă
Fenechiu Relu - absent
Firczak Gheorghe - prezent
Florea Damian - absent
Florescu Adrian - prezent
Fuia Stelian - prezent
Gabor Gheorghe - absent
Ganţ Ovidiu Victor - prezent
Gavrilescu Graţiela Leocadia - absentă
Geantă Florian Daniel - prezent
Georgescu Filip - absent
Gerea Andrei Dominic - absent
Gheorghe Tinel - prezent
Gherasim Vasile - prezent
Ghiţă Cornel - prezent
Ghiţă-Eftemie Stelian - prezent
Ghiveciu Marian - absent
Giurgiu Mircia - absent
Gliga Vasile Ghiorghe - absent
Göndör Marius-Sorin - prezent
Gorghiu Alina-Ştefania - absentă
Gospodaru Gabriel-Dan - prezent
Grama Horia - absent
Grosaru Mircea - prezent
Gurzău Adrian - prezent
Gust Băloşin Florentin - prezent
Hogea Gheorghe - absent
Holban Titi - absent
Holdiş Ioan - prezent
Horj Pavel - absent
Hrebenciuc Viorel - absent
Iacob Ridzi Monica Maria - prezentă
Iacob Strugaru Stelică - prezent
Ialomiţianu Gheorghe - prezent
Iancu Iulian - absent
Ibram Iusein - prezent
Ignat Miron - prezent
Ionescu George - prezent
Iordache Florin - absent
Iordache Luminiţa - prezentă
Iorguş Zanfir - prezent
Irimescu Mircea - absent
Itu Cornel - absent
Jipa Florina Ruxandra - absentă
Jolţa Nicolae - prezent
Kelemen Atilla-Béla-László - prezent
Kelemen Hunor - prezent
Kerekes Károly - absent
Korodi Attila - prezent
Kötő Iosif - prezent
Leşe Doru Braşoan - prezent
Liga Dănuţ - prezent
Longher Ghervazen - prezent
Lubanovici Mircea - prezent
Luca Ciprian-Florin - absent
Lup Mircea Silvestru - absent
Lupu Mihai - absent
Macaleţi Costică - absent
Manda Iulian Claudiu - absent
Manolescu Oana - prezentă
Marian Dan Mihai - prezent
Marin Mircea - prezent
Marinescu Antonella - absentă
Martin Eduard-Stelian - absent
Márton Árpád-Francisc - prezent
Máté András-Levente - prezent
Mazilu Constantin - prezent
Merka Adrian-Miroslav - prezent
Militaru Constantin Severus - prezent
Mircovici Niculae - prezent
Mitrea Manuela - absentă
Mocanu Adrian - absent
Mocanu Vasile - absent
Mocioalcă Ion - absent
Moldovan Carmen Ileana - absentă
Moldovan Emil Radu - absent
Morega Dan Ilie - prezent
Motreanu Dan-Ştefan - absent
Movilă Petru - prezent
Munteanu Ioan - prezent
Mustea-Şerban Răzvan - prezent
Nassar Rodica - absentă
Năstase Adrian - absent
Neacşu Marian - absent
Nechifor Cătălin-Ioan - absent
Neculai Marius - prezent
Negoiţă Robert Sorin - absent
Negruţ Clement - prezent
Nica Dan - absent
Nica Nicolae-Ciprian - absent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent
Nicolicea Eugen - prezent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent
Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana - absentă
Nistor Laurenţiu - absent
Niţă Constantin - absent
Niţu Adrian Henorel - prezent
Nosa Iuliu - absent
Novac Cornelia Brînduşa - prezentă
Oajdea Vasile Daniel - prezent
Olar Corneliu - prezent
Olosz Gergely - prezent
Oltean Ioan - prezent
Oprea Gabriel - prezent
Oprişcan Mihai Doru - prezent
Orban Ludovic - absent
Pál Árpád - prezent
Palaşcă Viorel - absent
Palăr Ionel - absent
Paleologu Theodor - prezent
Pambuccian Varujan - prezent
Pandele Sorin Andi - prezent
Panţîru Tudor - absent
Pardău Dumitru - prezent
Păduraru Nicuşor - prezent
Păsat Dan - absent
Păun Nicolae - prezent
Pâslaru Florin-Costin - absent
Petö Csilla-Mária - prezentă
Petrescu Cristian - prezent
Petrescu Petre - absent
Pieptea Cornel - absent
Pirpiliu Ştefan Daniel - prezent
Plăiaşu Gabriel - absent
Pocora Cristina-Ancuţa - absentă
Ponta Victor-Viorel - absent
Pop Georgian - absent
Pop Virgil - absent
Popa Florian - absent
Popa Octavian-Marius - absent
Popeangă Vasile - absent
Popescu Adrian - prezent
Popescu Cosmin Mihai - prezent
Popescu Dan-Mircea - absent
Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
Popov Duşan - prezent
Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent
Postolachi Florin - prezent
Potor Călin - absent
Preda Cezar-Florin - prezent
Prigoană Vasile-Silviu - prezent
Radan Mihai - prezent
Rădulescu Adrian - prezent
Răţoi Neculai - absent
Rebenciuc Neculai - prezent
Resmeriţă Cornel-Cristian - absent
Riviş-Tipei Lucian - prezent
Rizea Cristian - absent
Rogin Marius - prezent
Roman Gheorghe - prezent
Roman Ioan Sorin - absent
Roşca Lucreţia - absentă
Rusu Valentin - absent
Sava Andrei-Valentin - prezent
Săniuţă Marian-Florian - prezent
Săpunaru Nini - absent
Sârbu Marian - prezent
Scutaru Adrian George - absent
Seremi Ştefan - prezent
Seres Dénes - prezent
Socaciu Victor - absent
Solomon Adrian - absent
Spînu Teodor-Marius - prezent
Stan Ioan - absent
Stan Ion - absent
Stan Nicolae - absent
Stanciu Anghel - absent
Stavrositu Maria - prezentă
Steriu Valeriu-Andrei - prezent
Stoica Mihaela - prezentă
Stragea Sorin Constantin - absent
Stroe Ionuţ-Marian - absent
Stroe Mihai - prezent
Stroe Radu - absent
Stroian Toader - prezent
Surpăţeanu Mihai - prezent
Surupăceanu Mugurel - absent
Şandru Mihaela Ioana - prezentă
Ştefan Viorel - absent
Ştirbeţ Corneliu - prezent
Ştirbu Gigel-Sorinel - absent
Tabără Valeriu - prezent
Tabugan Ion - prezent
Taloş-Gheorghe-Mirel - absent
Tărâţă Culiţă - prezent
Tătaru Florin-Cristian - absent
Teodorescu Horia - absent
Tiţa -Nicolescu Gabriel - prezent
Tîlvăr Angel - absent
Toader Mircea-Nicu - prezent
Trăşculescu Alin Silviu - prezent
Tudose Mihai - absent
Turcan Raluca - prezentă
Tuşa Adriana Diana - absentă
Ţaga Claudiu - prezent
Ţintean Ioan - absent
Ţîmpău Radu Bogdan - absent
Ţurcanu Florin - absent
Ţurea Răzvan - prezent
Udrea Elena Gabriela - prezentă
Uioreanu Horea-Dorin - absent
Uricec Eugen Constantin - absent
Vainer Aurel - prezent
Varga Attila - prezent
Varga Lucia-Ana - absentă
Vasile Aurelia - prezentă
Vasilică Radu Costin - absent
Vişan Gelu - prezent
Vîlcu Samoil - prezent
Vladu Iulian - prezent
Vlase Petru Gabriel - absent
Vlădoiu Aurel - absent
Voicu Mădălin-Ştefan - absent
Voicu Mihai Alexandru - absent
Voinescu-Cotoi Sever - prezent
Vreme Valerian - prezent
Zamfirescu Sorin Ştefan - prezent
Zătreanu Dan-Radu - prezent
Zgonea Valeriu Ştefan - absent
Zisopol Dragoş Gabriel - prezent
Zoicaş Gheorghe - prezent

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am terminat apelul, verific imediat prezenţa.

Banu, am apelat şi e prezent. Giurgiu Mircia prezent.

Dacă mai este cineva dintre domnii colegi care... Leşe Doru este prezent, l-am apelat. Giurgiu Mircia prezent.

Domnul Ioan Oltean:

Haideţi să vedem dacă avem cvorum, domnule secretar.

Stimaţi colegi,

Vă rog să ocupaţi locurile în sala de şedinţă.

În urma numărării celor prezenţi, a rezultat o prezenţă de 164 de deputaţi, limita minimă a numărului de voturi necesar pentru a putea lucra în litera statutului.

În consecinţă, stimaţi colegi, vă rog să ocupaţi locurile. Intrăm în votul final, în ordinea stabilită, care v-a fost comunicată fiecăruia dintre dumneavoastră.

Deci avem numărul curent 1 pe ordinea de zi: proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.

Stimaţi colegi,

La apelul nominal a rezultat un număr de 164 de deputaţi prezenţi. Conform votului, se constată că, între timp, a plecat inclusiv liderul PDL-ului, Mircea Toader. Avem 134 de deputaţi prezenţi în sală, nu mai suntem în cvorum, suspend şedinţa.

După-amiază plăcută tuturor!

Ne revedem în şedinţa reunită a Camerelor mâine, la ora 10,00.

Vă rog să nu lipsiţi, este o şedinţă extrem de importantă.

Membrii Biroului permanent sunt invitaţi de îndată în sala de şedinţă pentru lucrările ordinare ale Biroului permanent.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14,18.