Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,34.

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi în a doua parte de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii deputaţi Dumitru Pardău şi Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa!

Deschidem prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 22 mai, dedicată declaraţiilor politice.

Îl invit pentru început la cuvânt pe domnul deputat de Iaşi, Vasile Mocanu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Mocanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "O problemă nerezolvată: repartitoarele".

La câteva luni distanţă după una dintre cele mai grele ierni din ultimii 50 de ani, ies la iveală o mulţime de ciudăţenii în ceea ce priveşte modalităţile de facturare a agentului termic din municipiul Iaşi. O medie calculată de reprezentanţii municipalităţii arată că, pentru un apartament de două camere, racordat la sistemul centralizat de încălzire, o familie de patru persoane ar fi trebui să plătească circa 1000 de lei pentru toate cele trei luni de iarnă.

Dar care a fost realitatea de pe teren?

Cel mai curios a fost faptul că sumele plătite pentru căldura din apartamente au variat extrem de mult, de la o locuinţă la alta. De departe, cele mai mari diferenţe s-au înregistrat în cazul ieşenilor care au repartitoare de costuri. S-au consemnat situaţii în care, doar pentru o lună, la un apartament cu două camere s-a plătit o factură de 1.500 lei. La polul opus, au existat cazuri în care pentru un apartament tot cu două camere s-au achitat doar 78 de lei pentru toate lunile de iarnă.

Cum a fost posibil aşa ceva?

Aşa cum au declarat recent şi reprezentanţii Primăriei Iaşi, responsabilitatea aparţine în totalitate firmelor de repartitoare. Până acum nu a existat nicio investigaţie referitoare la jocul bizar făcut de unele dintre aceste firme, dar a venit momentul să se facă. Profitând de dezinteresul probabil intenţionat al Guvernelor PDL, care au lăsat CET-urile în faliment, aceste firme de intermediari - nu toate, dar multe dintre ele - au impus practici care nu mai pot fi tolerate de către ieşeni!

A venit vremea ca situaţia să se schimbe!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Vreau să vă anunţ că au mai depus declaraţii scrise domnul Valeriu Ştefan Zgonea, Ion Stan, Florin Iordache.

Au mai depus în scris şi domnul deputat de Galaţi Florin Pâslaru şi domnul Aurel Vlădoiu, deputat de Vâlcea.

Dacă mai sunt colegi de la celelalte grupuri parlamentare care au declaraţii, îi rog să depună la secretariatul tehnic declaraţiile.

Văd că nu mai sunt alte solicitări.

Vă mulţumesc mult şi vă aştept la ora 10.00, după Biroul permanent. La revedere!

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă)

Domnul Angel Tîlvăr:

"Salut proiectul SUA de scădere a ratei de respingere a solicitărilor de viză pentru cetăţenii români"

Proiectul legislativ intitulat "Actul de Reformă şi Securitate Sporită a Programului Visa Waiver", care urmează a fi aprobat de Congresul Statelor Unite, vizează facilitarea includerii României, Poloniei şi Bulgariei într-un program care va oferi cetăţenilor respectivelor state dreptul de a călători în SUA fără viză pentru o perioadă de cel mult 90 de zile.

Proiectul legislativ este rezultatul unui demers de lungă durată şi încununează cu succes zeci de ani de relaţii bilaterale. Adoptarea proiectului legislativ va da posibilitatea derulării unor proiecte comune şi va întări pe viitor încrederea reciprocă. Actul dă plusvaloare eforturilor comune de dezvoltare economică.

Consider că este o decizie care demonstrează că parteneriatul cu Statele Unite ale Americii funcţionează foarte bine. Drept urmare se manifestă tendinţe pozitive de scădere a ratei de respingere a solicitărilor de viză pentru intrarea în SUA a cetăţenilor români.

Îmi manifest cu această ocazie încrederea că relaţiile cu Statele Unite ale Americii vor continua în acest sens şi în perspectivă autorităţile americane vor elimina obligativitatea vizelor în cazul cetăţenilor români, sistem care este aplicat în cazul majorităţii statelor membre ale Uniunii Europene.

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"USL încurajează agricultura"

România se găseşte într-un moment foarte important: după trei ani şi jumătate de guvernare a PDL, perioadă marcată de măsuri de austeritate, trebuie găsită o cale de încurajare a economiei. Guvernul trebuie să găsească acel motor economic care să garanteze, pe de o parte, o creştere a produsului intern brut, pe de altă parte, să creeze o îmbunătăţire a condiţiilor de trai ale populaţiei. Dacă ne gândim la faptul că Europa trece încă printr-o perioadă dificilă economic, decizia care trebuie luată nu este deloc uşoară.

Anul trecut a consemnat un avans economic mai mare decât ne-am fi aşteptat: 2,5% pe plus faţă de o prognoză de creştere de 1,5%. Acest lucru a fost datorat în mare parte de un an agricol foarte bun, mai ales în ceea ce priveşte producţia de cereale. Mai mult decât atât, pe lângă veniturile constante obţinute de stat de pe urma taxelor şi impozitelor, remarcăm faptul că 2011 a fost anul cu cea mai mică inflaţie din istoria României. Ceea ce înseamnă că datorită anului agricol bun preţurile nu au crescut şi românii şi-au putut permite alimente de calitate la preţuri chiar mai mici decât în anii precedenţi.

Analizând aceste două aspecte, agricultura pare a fi domeniul cel mai indicat spre care Guvernul Ponta trebuie să-şi îndrepte eforturile de susţinere. Poate oferii deopotrivă beneficii cetăţenilor, dar şi bugetului de stat, iar aşa, cum am văzut anul trecut, poate să devină un veritabil model economic. Cred că ţinta pe care trebuie să ne-o impunem este transformarea României, la fel cum a fost în perioada interbelică, într-un veritabil grânar al Europei. Este un plan fezabil pe care noul cabinet îl are în plan.

Principalul element avut în vedere este sprijinul pe care Guvernul trebuie să-l acorde producătorilor. Scăderea TVA-ului la 9% pentru produsele agricole va fi un mare pas înainte făcut în acest sens. Acest lucru ar garanta o scădere sau o menţinere a preţului alimentelor de bază, implicit o uşurare a condiţiilor de trai ale populaţiei.

În altă ordine de idei, această hotărâre ar garanta reducerea nivelului evaziunii fiscale cu cel puţin 30%. În condiţiile în care, în acest moment, pe zona de cereale evaziunea poate atinge şi 70%, măsura propusă de Guvernul Ponta poate face ca agricultura românească să câştige foarte mult într-un timp foarte scurt. Pentru asta, Executivul trebuie să transforme acest domeniu economic într-o zonă de investiţii rentabilă, să le arate marilor producători de alimente că se pot câştiga bani frumoşi investind în agricultura autohtonă.

Complementar scăderii TVA-ului, trebuie luate măsuri care să stimuleze consumul de produse româneşti. În acest sens, Cabinetul Ponta ia în calcul un pachet legislativ astfel încât să stimuleze hipermarketurile şi producătorii să se organizeze şi să ducă toate produsele româneşti cât mai aproape de consumator. Problema cea mare în acest moment este de natură logistică, iar ea poate fi rezolvată. În condiţiile în care produsele de import pot ajunge la raft la preţuri şi de 20 de ori mai mari decât cele cu care intră în ţară, cu siguranţă produsele agricole româneşti pot face faţă şi din punct de vedere calitativ, dar şi al preţului.

Domnul Gheorghe Ciocan:

"Despăduririle - problemă a României"

Recent, potrivit rezultatelor unui studiu Greenpeace, în România dispar peste 3 hectare de pădure în fiecare oră. În ţara noastră, pădurile acoperă aproximativ 29% din suprafaţă, faţă de media ţărilor Uniunii Europene, care este de 42%, şi sunt concentrate în principal în zona montană. Studiul Greenpeace relevă că aproape jumătate, mai exact 48,95% dintre suprafeţele despădurite în perioada 2000-2011, se află în actualele arii protejate. Mai grav este faptul că sunt afectate chiar pădurile virgine, acestea fiind printre cele mai valoroase. În comparaţie cu alte ţări din Europa, unde suprafeţele rămase sunt mult mai mici, România are 218.500 hectare de păduri virgine.

Fenomenul despăduririlor este foarte răspândit, mai ales în judeţele montane, iar autorităţile au responsabilitatea de a gestiona şi monitoriza intervenţiile forestiere. De asemenea, în cazul în care au loc tăieri ilegale de arbori, este responsabilitatea autorităţilor să efectueze controale şi să aplice sancţiunile necesare, iar unde este cazul să întocmească dosare penale.

O cercetare realizată tot de către Greenpeace arată că în perioada 2009 - 2011 s-au înregistrat peste 30.000 de cazuri de tăieri ilegale de arbori, care s-au soldat cu sancţiuni - amenzi contravenţionale sau dosare penale -, în funcţie de gravitatea faptei.

România a fost, şi avem pretenţii că mai continuă să fie, o ţară forestieră. În timpurile trecute, ţara noastră a fost acoperită cu păduri în proporţie de 60-70%. Astăzi doar 27% din suprafaţă mai este împădurită. Nevoia de lemn, defrişarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumurilor şi căilor ferate, incendiile, exploatările miniere, toate sunt legate de defrişare. În ultimele două secole populaţia s-a înmulţit, fiind din ce în ce mai multă nevoie pentru spaţiu de construit şi pentru agricultură. Aceasta este situaţia prezentă datorată cererii mare de resurse lemnoase. Atunci când numărul copacilor căzuţi este mai mare decât al celor produşi, tăierea lemnului devine o problemă serioasă. Se spune, şi nu fără temei, că pădurile sunt obrazul ţării. Aşa tăcute cum sunt, ele spun adevăruri de durată legate de om şi raporturile lui cu natura care-l înconjoară. Ele stau şi vor sta de strajă românilor, prevenindu-i de multe necazuri.

Să păstrăm pădurea pentru generaţiile viitoare!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Festivalul berii şi şoferii"

Un şofer băut a creat probleme în departamentul de urgenţă, în această noapte. cer Camerei Deputaţilor adoptarea de urgenţă a proiectului legislativ de modificare şi completare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice ce vizează descurajarea conducerii sub influenţa alcoolului şi a psihotropelor, prin înăsprirea măsurilor referitoare în astfel de situaţii. Acest proiect prevede ca amenda să includă şi cheltuielile colaterale legate de actul medical - evaluarea clinică, recoltarea de probe biologice şi determinările toxicologice -, precum şi intervenţia poliţiei (deplasare, alcooltest).

sper că această prevedere legislativă va duce la scăderea numărului de accidente rutiere soldate cu pierderi de vieţi sau distrugere de bunuri, precum şi diminuarea situaţiilor conflictuale cu impact asupra actului medical legate de comportamentul agresiv a acestor şoferi.

şoferul de 43 de ani, oprit în trafic în urma consumului etanolic, a fost adus de poliţie în serviciul de urgenţă în vederea examenului clinic şi recoltării de probe biologice. Valorile alcoolemiei sunt apropiate de comă - aproape 300mg‰. Pentru fiecare şofer depistat băut în trafic sunt făcute cheltuieli colaterale (transportul la spital, examenele medicale, analize toxicologice) pe care le plătim din banii noştri, estimate la peste 1.000 de euro. Ele nu ar fi existat dacă şoferul nu s-ar fi urcat băut la volan şi este firesc ca tot el să deconteze aceste cheltuieli.

De la începutul anului 2012, în fiecare zi, am avut în serviciul de urgenţă cel puţin un şofer băut. 69% dintre aceştia sunt din urban, iar aproape 2/3 sunt în grupa de vârstă 21-40 de ani, cu preponderenţă celor cuprinşi între 21-30 de ani (36%). Doar 9% dintre şoferii băuţi sunt mai tineri de 20 de ani, iar în vârstă de peste 40 de ani se încadrează aproximativ 30% dintre şoferi. Remarcăm că nicio femeie nu a fost oprită în trafic în urma consumului etanolic şi niciun bărbat de peste 60 de ani.

Trei şoferi sunt amendaţi în fiecare zi după ce au fost surprinşi băuţi în trafic, iar pierderile economice legate de evenimentele rutiere sunt estimate la 1,5-2% din PIB.

Nu mi se pare firesc ca să plătim cu toţii pentru faptul că unii şoferi aleg alcoolul în locul siguranţei. Prin acest proiect îi ajutăm să deconteze cheltuielile pe care le produc şi totodată sperăm să descurajăm consumul de alcool în trafic.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Căpuşeala parlamentară"

cer adoptarea de urgenţă a proiectului legislativ ce obligă autorităţile locale să efectueze dezinsecţii pe domeniul public pentru prevenirea bolii Lyme, provocată în urma muşcăturii de căpuşă. consider că numărul mare de pacienţi ajunşi în serviciile de urgenţă, complicaţiile multiple ale acestei boli şi costurile importante de tratament constituie suficiente argumente pentru adoptarea acestui proiect legislativ.

În iunie 2011 am iniţiat un proiect legislativ ce introducea obligativitatea efectuării dezinsecţiilor pe domeniul public pentru combaterea vectorilor maladiilor transmisibile. A trecut un an şi indiferenţa legislativului duce la creşterea explozivă a numărului celor muşcaţi de căpuşe. Ca şi în cazul etnobotanicelor, parlamentarii au preferat să ducă în derizoriu o problemă majoră de sănătate publică. Dacă nu ar fi fost interesul mediatic şi cazul domnului Şerban Ionescu, tratat cândva şi la Spitalul de Urgenţe "Sfântul Ioan" din Iaşi, această situaţie ar fi fost ascunsă sub preş. În timp ce spitalele introduc "taxa pe căpuşă", iar cheltuielile cu terapia acestor pacienţi cresc exponenţial, parlamentul trenează adoptarea unei legi care ar duce la stoparea acestei situaţii.

Întotdeauna a fost mai uşor să previi decât să tratezi şi de aceea reamintesc parlamentarilor că pot face şi lucruri bune adoptând de urgenţă acest proiect legislativ.

România este cuprinsă în zona de răspândire a bolii Lyme, iar unele zone sunt considerate endemice chiar dacă diverse raţiuni implică sau nu recunoaşterea acestei boli pe plan naţional. Expansiunea căpuşelor este rapidă şi se consideră că în America boala Lyme a devenit la fel de răspândită ca şi SIDA, iar Europa este invadată deja de căpuşe, în Letonia existând păduri care sunt interzise publicului din cauza invaziei de căpuşe.

Căpuşele se pot găsi atât în grădina casei în care locuiţi, precum şi în parcuri publice, terenuri de sport, pe iarbă sau gazon, pe pomii din livadă sau în pădure, şi chiar pe animalele noastre de casă (câini şi pisici). Locurile favorite sunt pădurile umede, cu temperaturi cuprinse între 7ş şi 25ş C, iar dacă afară e cald şi uscat căpuşele se ascund în pământ sau sub vegetaţie. Riscul de a fi muşcaţi creşte în sezonul cald datorită îmbrăcămintei sumare, iar copiii sunt cei mai expuşi datorită locurilor de joacă din vecinătatea vegetaţiei, iar riscurile de boală cresc prin nerelatarea muşcăturii.

Vă reamintesc că sunt mii de pacienţi muşcaţi de căpuşe. Singura opţiune sănătoasă pentru rezolvarea acestei probleme de sănătate publică e adoptarea acestui proiect în regim de urgenţă.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Ziua Internaţională a Familiei"

Pe 15 mai am sărbătorit Ziua Internaţională a Familiei. Începând cu anul 1993, Organizaţia Naţiunilor Unite a decis ca ziua de 15 mai să reprezinte o zi emblematică pentru familie, prin Rezoluţia nr. 47/237 din 20 septembrie. Anul 1994 a fost declarat Anul Internaţional al Familiei, cu scopul unei mai bune înţelegeri a problemelor familiei, dar şi pentru îmbunătăţirea relaţiilor familiale, prin adoptarea unor politici corespunzătoare.

Chiar dacă mai puţin cunoscută şi sărbătorită în ţara noastră, 15 mai marchează o zi simbol, în ideea că schimbările economice şi sociale din societate pot afecta structura şi stabilitatea unei familii.

Familia este nucleul de bază al societăţii, dar câte familii îndeplinesc, oare, toate prerogativele unei familii unite?

Vă îndemn să gândiţi şi să vă gândiţi la acest aspect, în condiţiile în care, în România, cele mai întâlnite probleme ale familiei sunt violenţa asupra femeii, violenţa asupra copiilor, abuzul prin neglijenţă, abuzul emoţional şi sexual asupra copilului, divorţul şi implicit urmările sale.

Importanţa familiei în societate e covârşitoare. Familia stă la baza oricărei societăţi. Familia e unul dintre pilonii de echilibru, alături de Biserică şi de şcoală. Orice măsură cu caracter de protecţie socială trebuie să vizeze direct persoana asistată, dar indirect şi familia acesteia. Rolul statului trebuie să fie bine definit. Această zi poate constitui un îndemn pentru a face paşi în direcţia susţinerii familiei, prin informaţii şi suport pentru cei cu dificultăţi în viaţa de cuplu.

Problemele în căsnicie persistă şi din necunoaştere, din lipsa informaţiilor referitoare la existenţa instituţiilor ce oferă servicii specializate pe problematica cuplului.

Lipsa educaţiei poate duce la necunoaşterea drepturilor şi normelor după care trebuie să se desfăşoare căsnicia şi în acest sens apelez la promovarea direcţiilor de asistenţă socială şi protecţia copilului din colegiile şi implicit oraşele pe care le reprezentaţi, pentru cunoaşterea drepturilor familiei.

Familia înseamnă mai mult decât convieţuirea sub acelaşi acoperiş şi creşterea unui copil. Familia înseamnă dragoste, respect reciproc, respectarea dreptului fiecăruia la evoluţie, libertate, copilărie şi educaţie sănătoase, întrajutorare.

Simbolul pentru Ziua Internaţională a Familiei îl reprezintă un cerc verde ce conţine elementele unei inimi şi ale unei case, ambele desenate cu roşu. Semnificaţia acestor elemente: centrul societăţii care oferă stabilitate şi susţinere pentru oamenii de toate vârstele.

Vă îndemn pe această cale să propunem, în oraşele de unde venim, acţiuni de conştientizare şi de întărire a rolului familiei în societate atât prin direcţiile generale de asistenţă socială, cât şi prin organizaţii guvernamentale care militează pentru familie şi binele acesteia.

Domnul Octavian Bot:

Declaraţie politică

Aflat în vizită oficială în SUA, preşedintele României, Traian Băsescu, a oferit un spectacol ieftin, recurgând la trucuri la fel de ieftine, constând în plasarea printre spectatori a unor indivizi care aveau rolul să-l ridice în slăvi pe cel care se autointitulează "şeful statului". În paranteză fie spus, nicăieri în Constituţia României sau în vreo lege nu se face vorbire de "şeful statului". Sintagma aceasta nu există. Constituţia precizează foarte clar rolul preşedintelui.

Cel care se află în fruntea ţării se numeşte "preşedinte", nu şef al statului şi are rolul de a reprezenta statul român.

Este limpede, însă, că lui Traian Băsescu nu îi convine acest rol. El vrea să fie "şeful statului", să dea ordine primului-ministru, să dea note miniştrilor şi să îndrume Parlamentul.

În art. 91 din Constituţie sunt precizate atribuţiile preşedintelui în domeniul politicii externe.

Coroborând prevederile acestui articol cu cele ale articolului 102 din Constituţie, rezultă că preşedintele nu este "şeful absolut" al politicii externe.

Dacă Traian Băsescu ar citi mai atent Constituţia României, poate că ar înţelege că şi prim-ministrul, care conduce Guvernul, are un rol în realizarea politicii externe.

Dacă ar înţelege acest lucru, Traian Băsescu nu ar trebui să trateze de pe o poziţie de forţă relaţia cu primul-ministru şi ar fi mult mai rezervat în aprecieri şi declaraţii.

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Preşedintele-jucător a făcut pe şmecherul la Chicago"

În sala de conferinţe a Hotelului The Drake din Chicago, unde a avut loc întâlnirea cu puţinii români care i-au rămas fideli, atent selecţionaţi şi "botezaţi" pompos Comunitatea Românilor din SUA, Traian Băsescu a dat din nou dovadă că nu ştie să se comporte civilizat, că nu are un comportament de preşedinte.

În momentul în care ministrul de externe, Andrei Marga, răspundea la întrebările jurnaliştilor, Băsescu a coborât treptele podiumului şi a început să rânjească, să vorbească şi să se fotografieze cu câţiva copii prezenţi la reuniune. Se distra copios. După ce ministrul Marga a terminat de vorbit, Băsescu a preluat microfonul, comentând scurt "sesiunea foto" la care tocmai participase: "eu sunt eficient, nu pierd vremea".

Un comportament jenant, degradant pentru un preşedinte şi o totală lipsă de respect faţă de ministrul de externe. Sau altfel spus, un comportament ca al unui copil care ar face orice altceva decât să respecte ceea ce i s-a cerut sau trebuie să facă.

Incidentul de la Chicago arată limpede că nu se poate coabita cu Traian Băsescu sau, mai bine zis, el nu poate coabita, ci doar conduce. În stilul său, e drept.

Supărat din mai multe motive pe ministrul de externe, preşedintele Băsescu a vrut probabil să se umfle în pene în faţa celor 20-30 de români adunaţi la întâlnire, să facă pe şmecherul la nivel înalt. Nu i-a ieşit.

Domnule preşedinte, mă gândesc că ar fi cazul să încetaţi cu astfel de practici care nu fac decât rău României. Poate ar trebui ca acum, pe final de mandat, să renunţaţi la atitudinea de preşedinte jucător şi, de ce nu, să deveniţi mai înţelept şi să vă inspiraţi din politica europeană a coabitării dintre preşedinte şi guvern, a colaborării dintre instituţiile fundamentale ale statului. Sau măcar puteţi învăţa de la unul dintre predecesorii dumneavoastră, care un întreg mandat a încercat să repare greşelile făcute în primul.

Domnul Ioan Balan:

"Restauraţie, restauraţie, dar să ştim şi noi"

Aprobarea moţiunii de cenzură, prin voturile de neîncredere nedemocratic coagulate în data de 27 aprilie 2012, a determinat formarea unei majorităţi fragile, conjuncturale şi oportunistic legată de obiectivul accesului la resursele publice, în vederea utilizării lor pentru câştigarea alegerilor locale şi parlamentare.

Contestat şi injuriat în permanenţă, preşedintele României a respectat întocmai prevederile constituţionale şi a încredinţat formarea guvernului acestei majorităţi vremelnice, organizată şi coordonată de la Grivco, şi nu de la Palatul Victoria. Dacă cei mai mulţi dintre români ştiu cu siguranţă cine-i copilotul, mă îndoiesc însă că ştiu care este adevăratul pilot al Guvernului: Voiculescu, Năstase, Oprişan, Vanghelie sau Dragnea.

Cert este că dacă Victor Ponta a promis românilor "cel mai cinstit guvern", în final a ajuns să ofere "cel mai necinstit şi murdar guvern". Miniştri prinşi cu furtul intelectual, care nu-i mai prejos decât orice alt furt ordinar, miniştri incompatibili sau cu suspiciuni de "colaboraţionism", toţi reprezentând poliţe ce trebuie plătite de noul prim-ministru pentru locul pe care-l ocupă doar pe scaunul din dreapta sau chiar pe bancheta din spate.

Mai mult, poliţele de plătit nu se opresc aici! "Vom merge până la femeia de serviciu", ne-au avertizat liderii USL. Şi chiar se ţin de cuvânt. Prefecţi, subprefecţi, înalţi funcţionari, funcţionari sau poliţişti, directori şi inspectori şcolari au fost schimbaţi cu o viteză nemaiîntâlnită pentru o democraţie care ar trebui să funcţioneze, indiferent de partidul politic care preia guvernarea.

Nu a contat şi nu va conta competenţa celor daţi afară ca pe nişte infractori, pentru simplul motiv că nu au carnetul roşu de partid al Uniunii Socialiste.

Şi de parcă nu ar fi suficient, toate suferinţele românilor din ultimii trei ani încep să pară a fi fost de prisos. De ce? Pentru că toate eforturile de reformă sunt vizate de restauraţia socialistă.

Legea educaţiei naţionale a început deja să fie masacrată. Următoarele victime sunt reforma din sistemul de pensii şi din domeniul salarizării publice unitare. Şi pentru că posturile de conducere din instituţiile publice nu ajung actualului premier pentru a mulţumi clientelei politice, s-au creat şi se creează în fiecare zi noi ministere, noi agenţii, noi sinecure şi se dă drumul dezmăţului angajărilor din sectorul public.

Fără doar şi poate, cea mai afectată este stabilitatea financiară a României. Sutele de promisiuni în avantaje pecuniare făcute de guvernul de 180 de zile a gonit deja investitorii străini din ţară, a blocat investiţiile publice şi a destabilizat echilibrul din trezoreria statului.

Guvernul se laudă că va recupera salariile, de la 1 iunie, cu 8%. În numai o săptămână de la învestitura noului guvern, toţi românii, nu numai bugetarii, au pierdut deja peste 2% din deprecierea cursului monedei naţionale şi peste 1% din inflaţia pe aceeaşi perioadă. Altfel spus, nici nu aţi dat 8%, că aţi şi luat 3% într-o săptămână.

În plus, recuperările cu care se laudă guvernul Ponta sunt posibile pentru că românii au îndurat măsurile de reformă din ultimii trei ani.

Dragi români, nu Ponta dă! Românii îşi recuperează singuri drepturile, pentru că au înţeles şi susţinut măsurile de reformă şi au mai înţeles că numai o economie sănătoasă poate să-ţi dea. O economie bolnavă, aşa cum construieşte Ponta zilele acestea, compromite şansa României la stabilitate şi dezvoltare în viitor.

Domnul Mihai Lupu:

"Guvernul USL le face dreptate pensionarilor!"

Guvernul USL a decis, imediat după instalarea sa la guvernare, aşa cum a promis, stoparea nedreptăţii imense, a fraudei comise împotriva pensionarilor de către guvernele Boc şi Ungureanu, dar şi restituirea banilor reţinuţi ilegal acestora. Astfel, începând din luna iunie a.c., pensionarii vor primi înapoi banii reţinuţi abuziv, drept contribuţii la sănătate, în 16 tranşe lunare.

Guvernul USL consideră că atunci când greşeşte, statul trebuie să-şi recunoască greşeala, dar şi să o îndrepte într-un mod echitabil pentru cetăţenii săi.

Fostul guvern Boc, în baza unei ordonanţe de urgenţă adoptate în anul 2010, le-a reţinut o cotă de 5,5%, drept contribuţie la sănătate, persoanelor cu pensii de peste 740 de lei, deşi ştia că este ilegală procedura aplicată, începând cu 1 ianuarie 2011.

În 13 martie, anul acesta, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra acestui act normativ şi a decis să se calculeze contribuţia numai la suma ce depăşeşte 740 de lei. Din această lună, CAS-ul se va reţine doar din partea de venituri care depăşeşte suma de 740 de lei.

Până acum, la o pensie de 1.000 de lei, suma reţinută era în cuantum de 55 lei, iar acum este de 14 lei. Începând cu luna iunie, pensionarii din această categorie vor primi înapoi 41 de lei. Pentru cei care depăşesc pragul de 1.000 de lei, se calculează şi impozit, astfel la o pensie de 1.259 de lei, se opreau 69 de lei, iar acum vor mai ajunge la fondul de sănătate doar 29 de lei. Pensionarii din această categorie vor primi înapoi în jur de 30 de lei lunar, timp de 16 luni.

În ordonanţa aprobată de Guvernul Ponta, referitoare la restituirrea CAS se prevăd următoarele: "Pentru sumele reţinute în perioada ianuarie - martie 2011, restituirea se realizează în tranşe lunare egale, în perioada iunie - august 2012; pentru sumele reţinute în perioada aprilie 2011 - aprilie 2012, restituirea se realizează până la data de 31 decembrie 2013. În acest caz, până la 25 august 2012, Guvernul va aproba graficul si modalitatea de restituire a sumelor".

Prin această decizie, Guvernul USL nu a stopat doar o fraudă a guvernelor pdl-iste precedente, ci a pus capăt şi unei umilinţe fără margini la care erau supuşi pensionarii, fiind nevoiţi să se calce în picioare prin tribunale pentru a-şi cere în instanţe drepturile.

Din prima sa zi de guvernare, Guvernul USL a demonstrat că se poate face şi o altfel de politică guvernamentală, una responsabilă şi nu doar demagogică, că se pot lua decizii ferme şi imediate pentru a le fi redate românilor atât demnitatea, cât şi speranţa, că şi drepturile lor mai contează.

Salariaţii şi pensionarii sunt cei care au fost condamnaţi peste noapte să suporte costurile imense ale crizei şi tot ei sunt cei care au fost exclusiv sacrificaţi pe altarul austerităţilor portocalii, pentru a se putea alimenta, fără limite, buzunarele clientelei de partid a PDL.

Domnul Florian Daniel Geantă:

"V-aţi văzut visul cu ochii"

Cu mare tam-tam Guvernul Ponta s-a instalat la Palatul Victoria, cu gânduri măreţe pentru binele poporului, dar şi pregătiţi de a distruge tot ceea ce au făcut guvernele precedente în ultimii ani.

Începutul este promiţător - 16 ministere şi 20 de miniştri. Un Guvern pentru România, nu pentru USL! Oare? Lunile următoare vom afla răspunsul cu toţii, vom aştepta performanţele cu care vă lăudaţi.

Părerea mea este că acest guvern a început cu stângul, a promis că le vor creşte salariile bugetarilor doar cu 8% în iunie, iar diferenţa celor din sistemul public ar putea fi acordată în octombrie sau noiembrie a.c. Surprinzător! Chiar înaintea alegerilor parlamentare, cel care se lăuda că are ADN-ul în respectarea legii, tocmai acela o cam încalcă. Există legea care interzice majorarea salariilor cu mai puţin de 6 luni înainte de alegeri, doar asta aţi reproşat-o Guvernului Ungureanu.

Mai nou ce-a de-a doua etapă de reîntregire a salariilor va avea loc anul următor, cu orice preţ, indiferent de situaţia economică a ţării, care s-ar putea înrăutăţii din pricina promovării unor politici extrem de populiste. Care este scopul, îl ştim cu toţii. Câştigarea alegerilor.

Dacă nu vă veţi onora promisiunile probabil electoratul va dori să mai repetaţi analiza ADN-ului, pentru că acesta nu mai înghite minciuni. El vrea fapte, nu vorbe, iar România, domnilor guvernanţi, nu mai este cea de pe vremea lui Ion Iliescu şi Adrian Năstase.

Aşteptăm să vedem marea schimbare în modul de guvernare, acum când dumneavoastră v-aţi văzut visul cu ochii, iar colegul Antonescu, care este gata să împartă această enormă responsabilitate ce vă stă pe umeri, s-ar putea să aştepte mult şi bine. Electoratul va decide. Spuneţi că schimbarea începe azi. Vom vedea!

Nu cred că promisiunile populiste ne vor ridica nivelul de trai, nu cred că mărirea salariului minim pe economie, reîntregirea salariilor, reducerea CAS-ului, revenirea TVA-ului la 19% vor avea ca efect principal repornirea motorului economiei româneşti. Sunt sceptic.

Este adevărat că acum credibilitatea guvernului dumneavoastră va depinde în mare măsură de cele două angajamente: de a reîntregii salariile şi pensiile diminuate. Însă, fiind an electoral, doriţi cu orice preţ să câştigaţi alegerile şi totodată cred că acestea nu vor putea fi onorate decât aducând România pe marginea prăpastiei şi continuând să daţi vina pe greaua moştenire.

În ziua căderii guvernului Ungureanu radiaţi de fericire, după învestire daţi vina pe timpul scurt. Promisiuni vagi, fără termene exacte, discursuri populiste şi soluţii fără efect.

Domnul Dănuţ Liga:

"Cel mai cinstit şi mai competent guvern"

Sunt de acord că este nevoie de reformă în sistemul electoral, dar aceasta implică votul uninominal, parlament unicameral şi 300 de parlamentari. Una fără cealaltă nu fac altceva decât să tragă ţara noastră înapoi, iar democraţia să fie compromisă.

Aţi declarat că veţi respecta criteriile impuse de Comisia Europeană în lupta anticorupţie, dar în cele 53 de pagini ale programului de guvernare nu se regăsesc decât două paragrafe vagi care fac referire la acest lucru şi nici măcar o referire la activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate. Oare de ce domnule prim-ministru? Guvernul dumneavoastră a trecut deja pe locul secund corupţia şi integritatea?

Este necesar să se menţină monitorizarea pe justiţie şi să se urmărească implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, deoarece atât ANI, cât şi DNA s-au aflat în rapoartele Comisiei Europene şi au primit laude.

Aţi declarat şi că veţi propune miniştri imaculaţi, că vom avea un guvern mai cinstit şi mai competent. Să facem o mică recapitulare.

Ministrul desemnat la educaţie, doamna Corina Dumitrescu, a fost retrasă pentru că a fost acuzată de plagiat şi minciuni în CV. Aţi venit cu o altă propunere, care de altfel a fost numit la acest minister, domnul Ioan Mang, mai cinstit şi mai corect decât doamna Dumitrescu, nu a fost acuzat decât de 5 opere plagiate. Halal profesor şi ministru în fruntea educaţiei copiilor noştri!

Ministrul desemnat al Strategiei guvernamentale, transparenţă decizională şi relaţia cu societatea civilă, domnul Victor Alistar, a fost declarat incompatibil şi apoi a fost retras.

Domnul Mircea Diaconu, actualul ministru al culturii, de asemenea este acuzat că este incompatibil.

Şi nu ultimul rând, domnul care are în mâinile sale politica noastră externă, domnul Andrei Marga, alias Andrei Mureşanu, un personaj cu un trecut neclar, este acuzat că a colaborat cu Securitatea.

Cum veţi respecta criteriile impuse de Comisia Europeană în lupta anticorupţie dacă în guvernul cinstit şi competent pe care îl conduceţi sunteţi înconjurat de oameni vechi şi imorali?

Domnule prim-ministru, Albă-ca-Zăpada pe care aţi promis-o românilor, din perspectiva curăţeniei morale şi profesionale, se dovedeşte încă din primele săptămâni a fi lupul disimulat din "Capra cu trei iezi", care odată ce şi-a ascuţit dinţii a reuşit să-şi păcălească victimele.

Domnul Constantin Severus Militaru:

"Sistemul electoral trebuie construit în beneficiul reprezentării"

Urmărim cu toţii, cu cel mai mare interes, felul şi mai ales momentele în care partidele politice care ajung vremelnic să guverneze în România găsesc diferite motive, mai mult sau mai puţin obiective, ca să modifice legislaţia electorală, de aşa natură încât algoritmul de reprezentare să-i favorizeze pe cei aflaţi în funcţie sau pe valul simpatiei publice.

De aproape douăzeci de ani, de fiecare dată când s-au apropiat alegerile, legislaţia electorală s-a modificat şi ea, fie prin modificări ale pragurilor electorale, fie prin tipul de reprezentare preferat. Cu toate acestea puţini se gândesc şi la interesele de reprezentare ale cetăţenilor!

Modificările succesive ale legislaţiei electorale, completate de lipsa unor dezbateri publice serioase, produc o largă confuzie în rândul alegătorilor, astfel, încât acestora le este greu să priceapă cum vor acorda în cele mai bune condiţii votul lor.

Nu este deloc întâmplător faptul că prin ghidul de bune practici, Comisia de la Veneţia, poate cea mai autorizată voce în materie electorală şi legală, recomandă ca schimbarea modalităţilor de reprezentare să nu se facă în febra inerentă a alegerilor.

Mi-aş dori ca după alegerile generale din toamna acestui an, societatea civilă din România să fie principalul promotor, nu al unei legi, ci al unui adevărat cod electoral, care să grupeze întreaga legislaţie electorală ce va acţiona, nu doar pentru un singur rând de alegeri, ci mulţi ani de acum înainte.

De ce societatea civilă? Pentru că vocea ei trebuie auzită şi ascultată, iar interesele sale asupra potenţialului câştigător în alegeri sunt minime. Pentru că societatea civilă este cea mai interesată ca vocea oricărui cetăţean, şi nu doar a unora, să se audă în Parlament, în consiliile locale sau în Parlamentul European.

Calitatea democraţiei şi a instituţiilor statului român depind în mod crucial de calitatea sistemului electoral, de perenitatea şi corectitudinea sa.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

"USL a luat deja primele decizii de schimbare a României după numeroasele pagube produse românilor de către guvernele PDL"

La doar câteva zile după instalarea sa la guvernare, Guvernul USL a luat, aşa cum le promisese românilor, mai multe decizii menite să înceapă a fi reparate pagubele imense produse, timp de mai bine de trei ani, de către guvernele PDL în bugetul fiecărui salariat bugetar sau pensionar.

Astfel, Guvernul USL a decis, încă din primele sale şedinţe de guvern, să fie reîntregite salariile bugetarilor şi să înceapă restituirea sumelor reţinute ilegal pensionarilor.

De asemenea, Guvernul condus de premierul Ponta a negociat cu FMI, de pe poziţii demne şi egale, scrisoarea de intenţie şi înţelege să dea destinaţia corectă Fondului de Urgenţă al Guvernului, punând capăt cheltuirii discreţionare a acestuia, exclusiv pe considerente electorale.

Prin demersurile făcute imediat, după doar câteva zile de la învestire, Guvernul Uniunii Social-Liberale arată că se poate guverna şi altfel România, renunţându-se la demagogie şi respectând, încă de la început, angajamentele asumate în programul de guvernare.

Guvernul Ponta a aprobat miercuri, 17 mai a.c., Ordonanţa de urgenţă privind reîntregirea salariilor bugetarilor, cât şi ordonanţa referitoare la returnarea către pensionari a CAS. Astfel, salariile bugetarilor reduse cu 25% vor fi mărite cu 8%, începând cu 1 iunie, şi încă 7,4% din decembrie.

De asemenea, sumele oprite ilegal pensionarilor din contribuţii de sănătate vor fi restituite în 16 tranşe lunare, prin diminuarea veniturilor bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate. Pensionarii vor primi sumele restituite din reţinerea CAS împreună cu drepturile de pensii aferente fiecărei luni. Impactul financiar asupra bugetului de stat este de 858,5 milioane de RON, în cazul majorării salariale, şi de 286,1 milioane de lei pentru returnarea CAS în 2012 şi 1,24 miliarde de RON pentru returnarea CAS în 2013.

Guvernul USL a luat imediat toate măsurile necesare pentru stoparea alocărilor discreţionare către primăriile fostei coaliţii de guvernare şi a reuşit deja recuperarea a peste 50% din sumele irosite pe criterii electorale, de către fostul guvern Ungureanu, din Fondul de urgenţă al Executivului.

Aceşti bani nu vor mai fi risipiţi pentru îndestularea clientelei nimănui şi nici nu vor mai avea altă destinaţie, doar cea adevărată! Banii din fondul de rezervă sunt folosiţi acum în mod corect!

De exemplu, banii merg spre domenii pe care Guvernul USL consideră că merită să le recompenseze, cum este situaţia premierii unor rezultate excepţionale ale echipelor noastre naţionale sportive. Sau utilizarea acestor bani se va face în scopuri umanitare, cum este cazul suplimentării bugetului Ministerului Sănătăţii, în vederea acordării unui ajutor pentru tratament medical în străinătate.

Guvernul USL demonstrează, încă de la primele sale decizii, că România poate fi guvernată cu totul altfel decât până în urmă cu două săptămâni, aşa cum s-a întâmplat timp de aproape patru ani.

Atunci când există voinţă politică, capacitate de a lua decizii ferme şi corecte, dar mai ales competenţă, guvernarea se poate face şi în mod responsabil, demn şi transparent, şi nu numai aşa cum a procedat PDL: în interesul propriu, într-un mod preponderent abuziv şi profund discreţionar.

Domnul Teodor Atanasiu:

"Guvernul USL restabileşte dreptatea încă din primele zile de guvernare"

După doi ani de sacrificii fără precedent, în care nu au fost rostite decât promisiuni nematerializate vreodată, după un noian de decizii de austeritate luate de către guvernele PDL şi suportate, exclusiv, de către salariaţi, pensionari şi alte categorii sociale, după o lungă perioadă a vorbelor în vânt, fără niciun fel de fapte concrete, a venit în sfârşit şi vremea ca românilor să le fie respectate drepturile şi redată speranţa că în România se mai întâmplă şi lucruri bune.

Încă din prima zi de guvernare, USL a decis să le facă imediat dreptate pensionarilor fraudaţi cu bună ştiinţă de către guvernele Boc şi Ungureanu, stopând reţinerile ilegale drept CAS şi restituindu-le acestora sumele oprite de Guvernul PDL prin încălcarea Constituţiei. Reparaţia se va face începând din luna iunie a.c., în 16 tranşe egale.

Guvernul Ponta a aprobat miercuri, 17 mai a.c., ordonanţa de urgenţă care prevede că sumele reţinute pensionarilor de la data de 1 ianuarie 2011 până la data de 30 aprilie 2012, reprezentând diferenţa dintre pensiile nete, rezultate prin aplicarea procentului de contribuţie de asigurări sociale de sănătate, asupra întregului cuantum al pensiei şi pensiile nete, rezultate prin aplicarea procentului de contribuţie de asigurări sociale de sănătate, asupra părţii din pensie care depăşeşte nivelul de 740 lei, se restituie în tranşe.

Astfel, pentru sumele reţinute în perioada ianuarie - martie 2011, restituirea se realizează în tranşe lunare egale, în perioada iunie-august 2012, iar pentru sumele reţinute în perioada aprilie 2011 - aprilie 2012, restituirea se realizează până la data de 31 decembrie 2013.

În aceeaşi şedinţă, Guvernul USL şi-a respectat şi promisiunea privind reîntregirea salariilor bugetarilor, hotărând ca salariile acestora, ce au fost reduse cu 25%, să fie mărite cu 8%, începând cu 1 iunie, şi cu încă 7,4% din luna decembrie. Cele reduse cu 15% vor fi mărite cu 2,3% începând cu luna iunie.

Uniunea Social-Liberală înţelege să guverneze România respectându-şi întru totul, încă din primele zile după învestire, nu numai programul de guvernare şi promisiunile făcute de-a lungul timpului, dar şi cetăţenii în slujba cărora s-a pus, precum şi drepturile acestora.

USL consideră că atunci când există voinţă politică şi competenţă se pot găsi, chiar şi în regim de urgenţă, soluţii viabile şi responsabile care să îi repună pe românii prejudiciaţi mult prea multă vreme în drepturile ce li se cuvin.

A guverna o ţară, sacrificându-i permanent pe români, aşa cum a făcut PDL, în beneficiul clientelei de partid, a spune mereu că nu sunt bani pentru pensii şi salarii, pentru mame şi copii, pentru sănătate şi educaţie, dar, în acelaşi timp, a lăsa să fie risipiţi banii publici pe tot felul de inepţii costisitoare şi nefolositoare nimănui, în afară de alimentarea portofelelor şi poşetelor pdl-iste sau de îmbogăţirea camarilei verzi-portocalii afiliată "Curţii" PDL sau a Cotrocenilor, sunt fapte care trebuie stopate definitiv şi eradicate din politica românească, iar USL a ales să demonstreze că se poate.

România va fi redată în fiecare zi, pas cu pas, românilor, iar Guvernul Ponta arată că statul român atunci când greşeşte trebuie să-şi corecteze aceste erori, restabileşte legalitatea şi chiar le plăteşte daune celor păgubiţi.

În propria lor ţară, românii vor şti din nou că nu au numai obligaţii, ci şi drepturi, şi că aceia care-i conduc le şi respectă. Decenţa, demnitatea, legalitatea şi democraţia vor fi din nou principalele deziderate ale clasei politice aflate în fruntea ţării, reprezentată azi la guvernare de către USL.

Domnul Marin Almăjanu:

"Rezultatele minunate ale guvernelor Boc şi Ungureanu se transpun azi în reintrarea României în recesiune"

Deşi, vreme de aproape patru ani, domnii Boc, Băsescu, şi ultimul său protejat, domnul Ungureanu nu ne-au vorbit decât despre deciziile lor minunate şi despre cât de multă stabilitate şi eficienţă au adus acestea, iată că în realitate lucrurile stau exact pe dos, iar România se întoarce de unde a plecat în 2009. Astfel, România a reintrat oficial în recesiune economică, după ce economia a scăzut pentru două trimestre consecutiv. Economia a scăzut cu 0,1% în primul trimestru, faţă de octombrie-decembrie, şi a intrat în recesiune întrucât este al doilea trimestru consecutiv de scădere, comparativ cu lunile anterioare, evoluţia fiind anticipată de analişti, care estimau însă o contracţie puţin mai mare, de 0,2-0,3%.

Odată cu publicarea datelor oficiale privind evoluţia principalilor indicatori economici ai ţării, de către Institutul Naţional de Statistică, aşa cum era de aşteptat, PDL nu se dezminte şi îşi intră din nou în rolul consacrat: hoţul strigă hoţii! Adică, domnul Boc şi toată pleiada sa de ecouri au şi ieşit la rampă cu minciuni sfruntate şi afirmaţii mai mult decât aberante, susţinând că Guvernul Ponta nu guvernează bine şi că de aceea se află în acest moment ţara în recesiune.

Dar aceste date reflectă ceea ce s-a întâmplat în economie în ultimele şase luni. deci România a intrat în recesiune din cauza proastei guvernări a PDL şi a deciziilor sale incompetente, şi nu a USL. În ultimele două trimestre, am avut creştere negativă, ceea ce a făcut ca economia românească să intre iar în recesiune. În aceste trimestre nu USL a fost la guvernare, ci guvernele PDL, Boc şi Ungureanu.

Guvernul Ponta, învestit de doar două săptămâni, încearcă acum să identifice soluţiile necesare şi să repare efectele negative ale proastei guvernări pedeliste. Guvernele Boc şi Ungureanu au guvernat numai pentru binele PDL, au cheltuit în mod discreţionar banii publici, nefăcând niciun fel de investiţii cu impact benefic şi neluând nici măcar o decizie care să impulsioneze mediul privat sau piaţa muncii şi economia, în ansamblu ei, trimiţând-o astfel, din nou în recesiune.

Guvernul USL are soluţii şi le va pune cât mai rapid în aplicare. Acesta are în vedere implementarea unui program de reducere a numărului de taxe inutile, care nu fac altceva decât să ducă la birocraţie şi corupţie, şi va lua toate măsurile care se impun pentru a trece economia de pe minus pe plus şi pentru a avea iar o creştere economică sustenabilă.

Suntem pregătiţi pentru a preîntâmpina efectele negative care vin din evoluţiile în plan european, în special din Grecia. Comparând cu Polonia, Ungaria, Cehia, ţări cu economie mai stabilă ca a noastră şi care suferă aceeaşi depreciere a monedei, este clar că asistăm la un fenomen european, care nu are legătură cu schimbările politice din ţara noastră.

Creşterea economică şi nivelul de trai al românilor sunt obiectivele principale ale Guvernului USL. Programul de guvernare al USL conţine o serie de măsuri care vor ajuta la relansarea economiei şi la protejarea veniturilor salariaţilor şi ale pensionarilor.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Guvernul USL repară greşelile intenţionate ale guvernelor pdl-iste"

Eu, în calitate de deputat de Argeş, am semnalat fostelor guverne pdl-iste, în mod oficial, încă de anul trecut, faptul că prin aplicarea OUG nr.107/2010, dumnealor nu fac altceva decât să jefuiască cu bună ştiinţă pensionarii şi să săvârşească greşeli inadmisibile, profund anticonstituţionale.

Demersul meu a constat în atragerea atenţiei primului-ministru, în funcţie la acea dată, şi miniştrilor de resort, prin întrebările nr. 6158 A/29.03.2011 şi nr. 6988 A/15.06.2011, adresate acestora, că reţinerea unei cote de 5,5%, drept contribuţie la sănătate, persoanelor cu pensii de peste 740 de lei, din întregul cuantum al pensiei lor, este o măsură injustă, inechitabilă şi discriminatorie, în fapt, şi clar anticonstituţională, în drept.

În întrebările adresate miniştrilor PDL, de atunci, am argumentat temeinic faptul că ordonanţa respectivă a constituit doar o formă oficializată de jefuire a populaţiei de către o guvernare incapabilă să administreze eficient şi corect banul public.

Am subliniat, în textele întrebărilor respective, faptul că acele reţineri ilegale reprezintă doar o anomalie stupidă şi condamnabilă, iscată fie dintr-o greşeală a guvernului Boc, fie dintr-o rea intenţie, şi semnifica neputinţa acelui guvern de a face reformă altfel decât prin spolierea populaţiei. Am cerut atunci premierului Boc şi ministrului sănătăţii, domnul Cseke, analizarea cu atenţie a abuzurilor săvârşite şi corectarea acestora, în regim de urgenţă, dar nu s-a întâmplat absolut nimic.

Răspunsurile oficiale primite de la miniştrii menţionaţi mai sus, bineînţeles, nu aveau nicio legătură cu realitatea legislativă şi cu cele semnalate de mine. Dumnealor nu şi-au recunoscut niciun moment greşelile intenţionat comise, ba, mai mult decât atât, în mod paradoxal, mi-au inserat în răspunsurile lor texte din lege prin care era evident faptul că pensiile sub cuantumul de 740 lei nu trebuie impozitate.

Noroc cu decizia ulterioară a Curţii Constituţionale şi cu venirea la guvernare a USL pentru a pune capăt o dată pentru totdeauna acestui abuz fără precedent, instituit de către guvernele Boc şi Ungureanu, asupra a milioane de pensionari.

În data de 13 martie, anul acesta, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra acestui act normativ ca fiind neconstituţional şi a decis să se calculeze contribuţia numai la suma ce depăşeşte 740 de lei. Astfel, Guvernul USL a aprobat, încă din primele zile ale sale de guvernare, ca, începând din această lună, CAS-ul să se reţină doar din partea de venituri care depăşeşte suma de 740 de lei, iar sumele reţinute ilegal pensionarilor să fie returnate acestora în 16 tranşe lunare.

Dar ştiţi cum este în lumea pdl-istă: ei fac tot felul de fapte bune şi alţii trebuie să desfacă ceea ce-au făcut şi, mai mult decât atât, să şi plătească. Reprezentanţii lumii minunate a PDL au greşit cu intenţie, nu şi-au recunoscut niciodată relele comise, dar au pretenţii să fie apreciaţi şi aplaudaţi etern pentru faptele lor reprobabile.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

"USL curăţă mizeria lăsată în urmă de PDL"

Nici nu s-a instalat bine Guvernul Ponta la Palatul Victoria, iar acuzaţii de tot felul se revarsă, zi de zi, din partea celor care au condus România în ultimii ani.

Am spus din prima clipă că vom scoate la iveală toate hoţiile săvârşite de PDL şi clientela de partid, nu avem nicio reţinere în acest sens. Am spus că vom face dreptate categoriilor sociale care au fost supuse supliciilor guvernării portocalii. Şi asta facem. Îndreptăm lucrurile, descoperim hoţiile şi curăţăm mizeria lăsată în urmă de PDL. În nici două săptămâni, descoperim deja care este dimensiunea incompetenţei şi a fraudei comise de fosta guvernare. Sunt probleme extrem de grave care afectează România pe termen lung.

Din cauza unor grave nereguli sesizate la derularea Programului Operaţional de Dezvoltare a Resurselor Umane (POSDRU) în intervalul 2010-2011, România riscă să piardă definitiv fonduri europene de 100 milioane euro în acest an şi 1,1 miliarde euro anul viitor. S-au constatat probleme de sistem, probleme privind evaluarea proiectelor, privind modul de control al acestora, procentajele de risc adoptate şi aprobate şi sistemul informatic. Există un număr important de proiecte care au probleme şi în ceea ce priveşte impactul, eficienţa. Pe scurt, s-au tocat banii fără niciun control.

Ministerul Afacerilor Europene a sesizat neregulile, de fiecare dată, către Ministerul Muncii, către Autoritatea de Management, către premier, dar nimeni nu a luat nicio măsură. Subliniez: nu s-a luat nicio măsură, deşi guvernanţii au fost informaţi, ştiau foarte bine ce se întâmplă.

Premierul Victor Ponta a cerut acum Departamentului de Luptă Antifraudă să investigheze toate aceste nereguli săvârşite în cadrul POSDRU, astfel încât vinovaţii să răspundă. Totodată, Guvernul Ponta va evalua situaţia şi va întocmi un plan de acţiune cu ţinte şi termene foarte clare. Principalele nereguli au fost constatate la Autoritatea de management a POSDRU, din cadrul Ministerului Muncii, dar şi la Organismul Intermediar de la Ministerul Educaţiei.

Şi pentru că am ajuns şi la educaţie, vreau să vă spun că miniştrii PDL au lăsat un haos la acest minister. În loc să pună deoparte bani pentru organizarea examenelor din iunie, testele naţionale şi bacalaureatul, aproape 30 de milioane de lei au plecat spre Fondul de Urgenţă al Guvernului, pentru a fi împărţiţi pentru campania electorală a baronilor PDL. Aceasta este realitatea, indiferent ce scuze sau acuze auzim în aceste zile. Din cele 3.300.000 de euro necesare pentru organizarea examenului de bacalaureat, în vistieria ministerului nu există decât 280.000. Foştii miniştri ar fi trebuit să înceapă achiziţia softurilor necesare, însă nici acest lucru nu s-a făcut, fiind amânată până când ar fi fost prea târziu pentru o licitaţie deschisă şi s-ar fi apelat la tehnica negocierii directe, metoda cunoscută pentru dat "tunuri".

Probleme există şi la organizarea clasei pregătitoare. Grija pdl-iştilor nu era legată de copiii care trebuie să meargă la toamnă la şcoală, ci de bani, desigur, de tocarea banilor publici. Este vorba de licitaţii pentru mobilier şi materiale în valoare de 50 de milioane de lei, asupra cărora planează suspiciuni de fraudare.

În momentul de faţă, prin atacurile repetate asupra miniştrilor educaţiei, PDL nu doreşte altceva decât să împiedice organizarea cu succes a bacalaureatului şi a testelor naţionale, în scop pur politic, periclitând astfel viitorul a aproape 500.000 de elevi.

Acum, când Guvernul USL începe să facă ordine şi curăţenie, să salveze tot ceea ce se poate salva şi să îndrepte lucrurile, suntem acuzaţi că instalăm dictatura. Nu ştiu unde erau cei care spun astăzi asemenea inepţii, atunci când democraţia şi statul de drept erau terfelite cu un entuziasm demn de o cauză mai bună. Nu ştiu unde erau aceşti acuzatori, atunci când Guvernul Boc pur şi simplu a desfiinţat Parlamentul, asumându-şi de 14 ori răspunderea pe unele dintre cele mai importante legi din ultimii 22 de ani. Cei care ne acuză astăzi au avut vreo tresărire atunci când Guvernul Boc scotea pe bandă rulantă legi neconstituţionale, când România era ameninţată de fosta putere cu comasarea alegerilor, poate cel mai grav atac la adresa democraţiei din ultimii ani, sau când preşedintele îşi permitea să le spună magistraţilor ce hotărâri să adopte şi milita pentru neaplicarea deciziilor instanţelor?

Indiferent de gălăgia pe care o fac acum foştii guvernanţi, vom descoperi şi vom face publice toate neregulile comise în ultimii ani. Iar cei care lansează acuzaţii la adresa Guvernului USL ar fi mai bine să tacă în acest moment. Dacă s-au camuflat acum sub tot felul de culori şi sigle, să nu-şi imagineze că oamenii i-au uitat şi nu ştiu cine sunt cu adevărat şi ce dezastru au lăsat în urmă. Cei care au dreptul să vorbească şi să ne judece în orice moment, în orice zi, sunt cetăţenii. Ei vor decide, la alegerile din iunie şi la cele din toamnă, care este drumul cel bun pentru România.

Domnul Dorel Covaci:

"Candidatul cel mai bun pentru alegerile locale 2012"

În curând mă voi afla din nou în faţa alegătorilor din Făget, judeţul Timiş, localitate în care am fost primar timp de 18 ani, înainte de a candida pentru Parlament în 2008, pentru a cere sprijin şi susţinere în procesul de recâştigare a stării de normalitate şi bunăstare în oraşul nostru.

Acest demers m-a determinat să încerc să creionez un profil al candidatului ideal de primar, cel care ar putea să satisfacă cel mai bine dorinţele, aşteptările alegătorilor şi să nu dezamăgească, cu scopul de a mă plia pe viitor acestui model, în cazul în care cetăţenii mă vor alege:

Cred că un primar bun trebuie:

• să ştie să colaboreze cu opoziţia, cu cei potrivnici politic pentru binele şi în folosul comunităţii;
• să fie un bun diplomat, să fie înzestrat cu toleranţă, răbdare, calm, intuiţie pentru a putea să aplaneze conflictele, să lase la o parte aversiunile şi antipatiile politice sau personale şi să fie obiectiv;
• să fie un bun gospodar, un bun manager: resursele limitate să le fructifice la maximum, pentru a crea bunăstare pentru cetăţeni; să ştie să prioritizeze cheltuielile; să gândească în perspectivă, strategic pentru ca toate investiţiile pe care le realizează să se încadreze într-o viziune de ansamblu, unitară şi evolutivă. Este ca într-un puzzle, când adaugi bucată cu bucată, pentru a constitui imaginea întreagă. La fel şi primarul bun trebuie să pună cărămidă cu cărămidă la realizarea binelui localităţii, dar atent şi bine focusat, pentru a nu prăbuşi straturile constituite anterior. Echipa cu care lucrează trebuie să fie constituită pe principii meritocratice, iar el, ca un adevărat manager, trebuie să aplice la fiecare moment instrumentele motivaţionale, dar şi punitive, în mod obiectiv, nepărtinitor.
• să fie curajos şi inteligent, vizionar şi flexibil, deschis la schimbare şi nou pentru a putea adapta şi rezolva din mers problemele comunităţii;
• să fie corect, să aibă o conduită morală, etică, ireproşabilă, să fie partizan al adevărului în orice moment, fie că se află în campanie sau în exerciţiul funcţiei;
• să poată să strângă mâna şi să ureze succes contracandidaţilor, iar în cazul în care nu a ieşit învingător, să colaboreze şi să sprijine opozanţii în orice acţiune dirijată spre progresul şi bunăstarea cetăţenilor;
• să lase la o parte interesele personale, să fie simţitor şi să rezolve eficient şi operativ problemele cetăţenilor, să ştie să lucreze în echipă, să caute să îşi transparentizeze acţiunile, să fie un bun comunicator şi să aibă deschiderea de a primi sugestii şi soluţii de la cetăţenii-beneficiari ai acţiunilor sale;
• nu trebuie să se coboare la a recurge la practici îndoielnice, manipulative, corupţie, furt din avutul obştesc, folosirea patrimoniului public în interes personal, amestec şi forţare a unor acţiuni în beneficiul unor grupuri de interese, trafic de influenţă şi alte acţiuni ilegale; dar, în schimb, să fie înzestrat cu simţul datoriei, bună-credinţă, responsabilitate, să fie harnic, să îşi asume doar meritele sale şi să nu încerce să îşi asume sau să minimizeze realizările altora, să arunce responsabilităţile pe umerii antecesorilor sau să cumpere demnitatea şi liberul arbitru al alegătorilor;
• să deţină un spirit autocritic dezvoltat, pentru a putea să îşi revizuiască mereu comportamentul, acţiunile şi deciziile, să lase orgoliul la o parte, să accepte sugestii şi sfaturi şi să îşi recunoască public greşelile;
• să promită cu responsabilitate, să îşi respecte angajamentele şi să dea seamă de fiecare punct pe care nu l-a împlinit la sfârşitul mandatului;
• să îşi asume candidatura şi mandatul cu bună-credinţă, în interesul cetăţenilor şi să nu fie mânat de interese personale, orgolii sau sete de putere şi mărire;
• să ştie să spună "nu" sau "până aici!" oricui, atunci când consideră că e cazul, indiferent de consecinţe; să fie un om vertical, pe cuvântul căruia se poate pune bază.

pentru cei implicaţi în campania alegerilor locale 2012, lansez un îndemn la schimbare de conduită, la îmbrăţişarea eticii acţiunilor politice, la corectitudine, bun-simţ, transparenţă, adevăr, bună-credinţă, responsabilitate, pentru că sunt sigur că cetăţeanul s-a săturat de parada ieftină a josniciilor de care politicianul român a dovedit că poate fi capabil. În plus, îndemn pe toţi candidaţii să caute să convingă electoratul doar prin propriile realizări şi să recurgă mai puţin la asumarea sau murdărirea meritelor altora.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Comunicarea citaţiilor încalcă secretul corespondenţei - nevoia armonizării legislative"

Comunicarea în forma actuală a hotărârilor judecătoreşti, a rezoluţiilor procurorului şi a citaţiilor nu se realizează de către instanţele judecătoreşti sau de parchete prin sisteme securizate către justiţiabilul român, astfel încât se constată o încălcare flagrantă a dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 privind protecţia datelor cu caracter personal, asigurarea secretului corespondenţei şi protecţia dreptului la viaţă intimă, fiind relativizate prin efectul comunicărilor nelegale.

De aceea, se impune o armonizare legislativă în materie, astfel cum a hotărât plenul Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa de joi, 19 aprilie 2012, prin modificarea dispoziţiilor art. 257 din noul cod de procedură penală similar celor existente în noul Cod de procedură civilă, în sensul introducerii obligativităţii comunicării citaţiilor şi a tuturor actelor deprocedură (inclusiv a hotărârilor judecătoreşti) prin agenţi procedurali ai organelor judiciare sau prin orice alt salariat al acestora, prin intermediul poliţiei comunitare ori prin serviciul poştal sau de curierat, în plic închis.

Astfel, se conferă legitimitate deplină în sfera corespondenţei judiciare, dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 677/2001, potrivit cărora: "Operatorul este obligat să aplice măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru protejarea datelor cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii sau accesului neautorizat, în special dacă prelucrarea respectivă comportă transmisii de date în cadrul unei reţele, precum şi împotriva oricărei alte forme de prelucrare ilegală."

De asemenea, pentru asigurarea dreptului la informare, dar şi pentru protecţia dreptului la viaţă intimă, este imperios necesară introducerea unei reglementări care să prevadă procedural situaţia în care comunicarea nu este posibilă din diverse motive obiective; în sensul în care comunicarea se va realiza prin intermediul poştei, cu scrisoare recomandată, cuconţinut declarat, la care se ataşează dovada de primire sau procesul-verbal.

Protecţia datelor cu caracter personal, protejarea secretului corespondenţei, asigurarea efectivă a dreptului la viaţă intimă constituie obligaţii directe în sarcina statului român pentru respectarea deplină a drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor români.

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Executarea hotărârilor CEDO în cazul României"

Recunoaşterea şi protejarea drepturilor fundamentale ale omului reprezintă fundamentul oricărui stat democratic care recunoaşte domnia legii mai presus de orice limitări politice, economice sau sociale.

România, stat parte la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, trebuie să continue, prin intermediul instituţiilor statului de drept, să protejeze în mod efectiv drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul ţării sau în străinătate.

Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei a dat publicităţii raportul anual 2011 privind executarea hotărârilor CEDO, care evidenţiază foarte multe aspecte pozitive privind îndeplinirea obligaţiilor de către guvernul român în acest domeniu, dar reliefează şi o situaţie alarmantă faţă de numărul constant de cauze aflate pe rolul Curţii de la Strasbourg, în care statul român este reclamat de către resortisanţii săi.

În cursul anului 2011, s-au adoptat rezoluţii finale prin care s-a constatat finalizarea executării hotărârilor pronunţate de instanţa de la Strasbourg împotriva României într-un număr foarte mare de dosare (80, faţă de 32 de cauze închise în anul 2010). Sub acest aspect, România se situează pe locul al doilea în ceea ce priveşte numărul total de cauze închise de Comitetul Miniştrilor în anul 2011. Astfel, este de subliniat că aproximativ 10% din numărul total de cauze închise de Comitetul Miniştrilor aparţin României, procent foarte mare comparativ cu numărul de cauze româneşti aflate sub supraveghere (aproximativ 6% din numărul total). Între cauzele închise prin rezoluţie finală remarcămDalban împotriva României (libertatea de exprimare) şi Anghel împotriva României (respectarea prezumţiei de nevinovăţie în materia contravenţiilor).

Din perspectiva numărului total de cauze româneşti soluţionate anul trecut de Curtea de la Strasbourg, CEDO a adoptat un număr de 59 de hotărâri prin care a constatat încălcarea convenţiei de către România.

De asemenea, în anul 2011, instanţa europeană a pronunţat un număr de 44 de hotărâri şi decizii în favoarea statului român, constatând respectarea convenţiei de către autorităţile naţionale. Raportat la anii anteriori, este de remarcat creşterea numărului cauzelor câştigate de către statul român, numărul acestora fiind aproape egal cu cel al cauzelor prin care s-a constatat încălcarea convenţiei.

Faţă de realităţile acestui raport, statul român, prin instituţiile sale, dar şi prin reprezentanţii instituţionali din străinătate, trebuie să asigure protecţia efectivă a drepturilor cetăţenilor români, în timp ce reforma în sistemul judiciar trebuie să îşi revendice pe deplin continuitatea, pentru asigurarea liberului acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil fiecărui resortisant al statului român.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Închipuirile perdanţilor"

"Ne aşteptăm ca în noiembrie, când USL-ul va preda guvernarea, să lase cel puţin trei lucruri pe care noi le-am lăsat lor: o creştere economică de 2,5%, aşa cum am lăsat-o noi în 2011, un deficit bugetar de 3%, exact aşa cum l-am propus, o credibilitate internaţională a României în plan economic, recunoscută de toată lumea, realizarea obiectivelor de investiţii pe care le avem în derulare, astfel încât stabilitatea economică a ţării să nu fie afectată, iar românii să nu mai fie nevoiţi în anii viitori să treacă prin măsuri de austeritate datorită populismului unor guverne, aşa cum a fost populismul guvernului USL din 2008".

Aceasta este declaraţia făcută de Emil Boc, preşedintele partidului aflat în continuă stare de dezintegrare, la finalul şedinţei Biroului Permanent Naţional al PDL. O declaraţie potrivită pentru aplaudacii de partid, cu toate că nici aceştia nu mai au încredere în omul care i-a condus pe marginea prăpastiei.

Trecând peste exprimarea agramată a profesoraşului Boc - prin măsuri de austeritate poţi trece "din cauza", nu "datorită" populismului -, ne întrebăm unde este toată această lume care a recunoscut credibilitatea internaţională a României pe plan economic şi care sunt acele obiective de investiţii pe care le are ţara în derulare şi care trebuie continuate pentru a nu se produce instabilitate economică.

Vorbeşte cumva preşedintele PDL despre banii de investiţii tocaţi de gaşca lor de băieţi deştepţi? Dacă ar fi închise robinetele prin care banii curg direct în puşculiţa de partid, singura destabilizare la care am fi martori ar fi cea a trupei portocalii, iar ţara nu poate fi redusă în niciun caz la adunătura lor de interese şi interesaţi. Din fericire, moţiunea de cenzură a pus capăt vremurilor în care fruntaşii PDL puteau să spună "statul sunt eu".

Fostul premier a mai cerut USL să nu compromită reformele începute pentru modernizarea statului. Îşi închipuie acest personaj ridicol că dezastrul pe care l-a lăsat în urma sa se numeşte reformă? Îl îndreptăţeşte acest dezastru să formuleze vreo pretenţie şi să dea "sfaturi" guvernanţilor actuali? În nici un caz!

Nu cred că îşi mai doreşte cineva să trăiască obsesia băsesciană a reformării statului şi a instituţiilor sale fundamentale, în orice condiţii şi cu orice preţ.

Trăim această falsă reformă a statului de prea mulţi ani, de când Traian Băsescu a ales să nu fie doar un "simplu" preşedinte, ci unul care a jucat rolul de premier, de ministru de finanţe, de ministru de externe, de ministru al muncii, de ministru...

Singurul rol pe care nu a reuşit să îl înveţe şi să îl joace corect este cel de preşedinte al ţării. Din păcate pentru cetăţenii săi.

Nu poţi sacrifica populaţia în numele unei obsesii, a unei reforme impuse cu forţa, în condiţiile în care nici tu, nici oamenii pe care i-ai cocoţat în fruntea instituţiilor nu respectaţi atribuţiile pe care vi le-a încredinţat constituţia şi legile ţării.

Primul premier demis prin moţiune de cenzură îşi închipuie că reforma statului înseamnă nerespectarea deciziilor instanţelor.

Au trăit această reformă toţi bugetarii care au aflat că instanţele dau degeaba sentinţe definitive în favoarea lor. Speranţele de a-şi vedea întregite salariile au fost spulberate de "premierul" Băsescu într-o clipă: "statul nu are bani, iar dacă nu sunt bani, nu respectăm legea".

Aceasta este reforma despre care are tupeul să ne vorbească, încă, Emil Boc şi pe care îşi închipuie că o va continua cineva. Reforma nerespectării legii, reforma care a politizat excesiv instituţiile statului, a ciuntit veniturile populaţiei şi a reuşit să lase goală vistieria ţării.

Traian Băsescu ne spunea că se pot găsi soluţii dacă există voinţă politică. Pentru PDL-işti această voinţă politică s-a rezumat doar la voinţa de a-şi împărţi cât mai bine între ei banul public, voinţa de a-şi umple buzunarele şi conturile şi de a simţi din plin avantajele puterii.

Spre deosebire de guvernele portocalii Boc-MRU, guvernul USL a reuşit reîntregirea pensiilor şi a salariilor bugetarilor. Voinţă politică transpusă în fapte, nu în vorbe fără acoperire.

Cu siguranţă că este nevoie de timp şi efort susţinut pentru a repara greşelile şi nedreptăţile făcute de adunătura de incompetenţi debarcată de la guvernare. Cu voinţă politică şi cu sprijinul populaţiei, aceste lucruri se pot realiza.

Chiar şi premierul celor 78 de zile, în închipuirile sale, trasează direcţia în care trebuie să meargă România: "Vrem ca această ţară să fie condusă de oameni care nu sunt mediocri, de oameni care nu-şi ascund viciile în politică, de oameni care ştiu să păstreze drumul drept."

În această privinţă sunt de acord cu MRU: ţara nu mai poate fi condusă de incompetenţă şi de aroganţă, de corupţie şi de hoţie!

Am convingerea că votul populaţiei va demonstra că PDL-iştii, portocalii sau vopsiţi în diverse culori electorale, nu mai au ce căuta în fruntea ţării.

Domnul Adrian Florescu:

"Am făcut ce trebuia pentru ţară"

Văzând că prea mulţi ţârcovnici, care trag clopotele şi cântă în strana USL, îngână rânjind prohodul democrat-liberalilor, m-am decis să mă adresez teleormănenilor, în general, şi membrilor PDL, în special, pentru a prezenta punctul meu de vedere asupra situaţiei de fapt.

Alternanţa la putere este o caracteristică definitorie a oricărei democraţii consolidate, iar faptul că, pentru prima oară în România, schimbarea nu s-a făcut prin alegeri, ci prin moţiune de cenzură, trebuie acceptat ca atare, pentru că şi moţiunile fac parte din jocul politic democratic.

Azi, rolurile s-au schimbat, USL a ajuns la putere, noi ne-am mutat în băncile opoziţiei, asta nu e un capăt de ţară. Lucrurile se complică, însă, dacă ne gândim că trecerea moţiunii a fost posibilă printr-o masivă migraţie politică, care a bulversat arcul guvernamental, iar printre cei care şi-au trădat convingerile şi pe alegători, s-au aflat, din păcate, şi colegi de -ai noştri. Toată această bulversare vremelnică a eşichierului politic are pentru noi şi o parte bună; PDL s-a curăţat de oportunişti şi demagogi, care s-au folosit de partid pentru realizarea unor interese personale sau de grup, iar când au văzut că -şi pierd privilegiile au dat bir cu fugiţii în tabăra temporar câştigătoare.

Pentru că este clar că fundamentul pe care s-a clădit Guvernul Ponta este unul fragil, iar dictonul " iubesc trădarea, dar îi urăsc pe trădători" începe să se adeverească săpând la temelia noii construcţii.

Deja filialele liberale şi pesediste din diaspora contestă primirea senatorului Badea în USL şi ameninţă cu demisia în bloc, dacă acesta va fi propus pentru un nou mandat. Aceleaşi nemulţumiri şi reacţii de respingere a " intruşilor" au început să se manifeste şi în ţară, în unele filiale judeţene ale USL existând chiar riscul de implozie. Dar asta nu ne bucură pentru că s-ar putea crea o instabilitate politică, situaţie care, în actualul context internaţional, ar fi catastrofală pentru România.

Noi am fost şi rămânem responsabili faţă de destinul ţării şi am dovedit asta când am luat măsurile de austeritate, dureroase, dar mai mult decât necesare în momentele respective, asumându-ne riscuri electorale majore. Ca membru al Comisiei Economice a Camerei Deputaţilor, eu însumi am susţinut politicile guvernelor Boc şi Ungureanu şi am vorbit despre asumarea riscului de a pierde o parte din susţinerea populară.

Deşi trecerea prin această criză a fost dureroasă, roadele ei au început deja să se vadă, iar faptul că organismele internaţionale vorbesc despre România ca despre "un pol de stabilitate", nu face altceva decât să confirme valabilitatea politicilor noastre care au însă un preţ electoral.

Uitaţi-vă ce se întâmplă în Europa!

Toate guvernele care au luat măsuri de austeritate au salvat ţările respective de la dezastru, dar au pierdut alegerile. Asta nu înseamnă că noi acceptăm asta ca pe o fatalitate. Va trebui să ne mobilizăm toate forţele pentru a ne păstra primarii şi preşedinţii de consilii judeţene pe care îi avem, iar până la alegerile parlamentare să-i facem pe oameni să înţeleagă că, dacă n-am fi aplicat măsurile dure, care le-au afectat într-adevăr existenţa, astăzi am fi fost în situaţia Greciei, care este în pragul falimentului.

De aceea, acum, trebuie să acţionăm în direcţia conştientizării de către populaţie a tuturor lucrurilor bune pe care le-am făcut, de la pregătirea terenului pentru luarea unor măsuri pozitive cu impact social, la faptul esenţial că România are o economie relativ stabilizată, în care echilibrele macroeconomice sunt sub control, ceea ce nu se întâmplă în prea multe ţări din Europa.

De asemenea, România se numără printre statele care, având un deficit foarte mic, dispune de spaţiu fiscal pentru acordarea unor stimuli economici, spaţiu fără de care Cabinetul Ponta n-ar fi putut reîntregi parţial salariile bugetarilor şi nici restitui banii reţinuţi din pensii.

Cabinetul Ungureanu era pregătit să reîntregească integral salariile în luna iunie, dar n-a mai apucat s-o facă şi nici măcar să comunice clar acest lucru. De altfel, comunicarea defectuoasă, iar uneori lipsa de comunicare, ne-au costat mai mult decât măsurile de austeritate în sine.

Nu mai departe de marţi, 15 mai a.c., a trebuit să vină Victor Ponta să-i recunoască meritele lui Bogdan Drăgoi, pentru ca opinia publică să afle că sub premierul Ungureanu s-a negociat cu Banca Mondială un împrumut-tampon de un miliard de euro cu dobândă de 3,8% pe patru ani şi, atenţie!, fără dobândă în cazul în care banii nu sunt utilizaţi. Mai avantajos decât atât nu se poate, dar alţii culeg roadele.

Până la alegerile parlamentare, actuala putere va avea suficient timp să se erodeze, mai ales dacă vom şti să promovăm realizările noastre şi să speculăm măsurile populiste care conduc la destabilizarea echilibrelor macroeconomice şi bugetare.

Sunt destui de mulţi românii care au înţeles că PDL a făcut ceea ce trebuia pentru ţară, dar trebuie să facem totul pentru ca numărul acestora să crească, iar alegerile generale să reprezinte confirmarea justeţei politicilor noastre şi să demonstreze că forţa noastră constă în consecvenţă şi solidaritate.

Domnul Vasile Ghiorghe Gliga:

"Performanţele fetelor de aur ale României peste graniţe"

Patru medalii de aur şi două de argint.

Cu şase medalii s-a întors acasă echipa feminină de gimnastică. În vremuri în care puţine lucruri ne mai fac mândri de ţara noastră, lotul naţional al României a adus de la Campionatele Naţionale de la Bruxelles rodul muncii lor, demonstrând, din nou, că truda şi seriozitatea în sport aduc rezultatele dorite, bucurându-şi antrenorii, părinţii şi întreaga ţară. O mândrie este faptul că şi presa internaţională vorbeşte doar la superlativ de fetele noastre, elogiindu-le triumful în nenumărate articole de presă.

Fiind părinte de sportiv ce îşi doreşte să atingă performanţa la cote dintre cele mai înalte, ştiu că eforturile depuse, fie ele financiare sau fizice, sunt cu adevărat impresionante. Cu toate astea, sportul românesc nu este susţinut în totalitate aşa cum ar merita nume mari, cunoscute de întregul mapamond, care au adus în ţara lor cupe şi medalii dintre cele mai râvnite de sportivii lumii.

Puţini dintre noi se gândesc câtă muncă se ascunde în spatele unor sportivi dornici de perfecţiune sau câte sacrificii fac părinţii acestora. Un rol indispensabil, poate chiar cel mai important, îl joacă antrenorii acestor fiinţe ce aspiră la excelenţă, fără ajutorul lor dezvoltarea sau ascensiunea pe podiumurile lumii fiind imposibile.

Din respect pentru medaliile şi diplomele ce stau mărturie că sportul românesc merită susţinut şi încurajat, îndemn Guvernul să fie alături de românii care se străduiesc să se facă cunoscuţi în lume prin muncă, disciplină şi seriozitate.

Cu sincere felicitări pentru cei doi antrenori de seamă ai gimnasticii româneşti, Mariana Bitang şi Octavian Bellu, dar şi pentru lotul naţional al României, şi cu respect pentru tot ceea ce presupune sportul românesc, pot spune că sunt mândru să fiu român.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

"Vinovaţii pentru neregulile de la POSDRU trebuie pedepsiţi"

Miniştrii guvernului Ponta descoperă zilnic aspecte noi legate de incompetenţa guvernării portocalii. Lipsa de profesionalism şi expertiză a foştilor membri ai executivului coroborată cu jaful generalizat au adus România în faţa perspectivei de a pierde din nou fonduri comunitare.

Premierul Victor Ponta a făcut ieri publică informaţia potrivit căreia Programul Operaţional de Dezvoltare a Resurselor Umane ar putea fi suspendat, din cauza unor grave nereguli sesizate la derularea programului în intervalul 2010-2011.Este vorba despre 100 de milioane de euro în acest an şi peste 1,1 miliarde în 2012.

Se pare că vinovaţi de aceste nereguli sunt foştii miniştri ai muncii Ioan Botiş, Sebastian Lăzăroiu şi Sulfina Barbu, care au dat bugetului României cea mai mare gaură din ultimii ani. Este vorba despre fraudă, folosirea ilegală a banilor, fapte care sunt incriminate în Codul penal.

În acest context şi ţinând cont de faptul că fondurile europene, indiferent de care program sectorial vorbim, pot reprezenta unul din motoarele de dezvoltare a economiei, cred că persoanele responsabile pentru erorile şi neregulile constate în cazul POSDRU trebuie să răspundă atât civil, cât şi penal.

Sper că programul pe care executivul condus de Victor Ponta îl are în vedere, pentru a stopa pierderea fondurilor europene, să repare măcar o parte din răul făcut de fosta guvernare a PD. Hoţia fostelor guverne portocalii, care au gestionat dezastruos nu doar ţara, ci şi situaţia fondurilor europene, trebuie remediată urgent. Românii nu trebuie să sufere în continuare din cauza unor oameni pentru care cetăţeanul este doar masă de manevră electorală. Avem obligaţia morală să redăm românilor demnitatea şi să-i pedepsim pe cei pentru care furtul din bani publici sau europeni era una din preocupările cotidiene.

Domnul Mircia Giurgiu:

"Viitorul Clujului"

Din punct de vedere social, în municipiul Cluj-Napoca este nevoie să fie construite cămine pentru vârstnici, să se înfiinţeze cantine-restaurant şi de tip livrare la domiciliu, în special pentru vârstnici, oferindu-le posibilitatea de a se abona şi de a li se aduce mâncarea acasă. În acest mod, va creşte gradul de socializare în rândul vârstnicilor şi diminuarea sentimentului de singurătate şi inutilitate, prin sporirea numărului de centre de zi pentru pensionari din cartiere şi zona centrală, precum şi organizarea unor excursii pentru pensionari în ţară şi în străinătate.

Pentru persoanele implicate pe piaţa muncii, atât angajatori, cât şi angajaţi, este necesar să fie create noi locuri de muncă şi păstrarea celor existente prin acordarea de facilităţi agenţilor economici existenţi. Pentru investitorii noi sau pentru cei existenţi, oferirea sprijinului de a se realiza cât mai repede căi de acces asfaltate şi modernizate, acolo unde este nevoie, infrastructura de acces la locaţie, instalarea utilităţilor, ca o facilitate din partea municipalităţii, cât şi posibilitatea reducerii de impozite pe imobile şi clădiri, tot ca o facilitate pentru asigurarea locurilor de muncă.

Trebuie continuat programul de acordare a gratuităţilor la transportul în comun pentru pensionari, studenţi şi elevi, precum şi realizarea unui parteneriat cu Biserica în vederea înfiinţării unor centre de îngrijire pentru vârstnici, pentru cei cu venituri mici, precum şi pentru cei fără adăpost. În plus, tinerele mame trebuie sprijinite prin acordarea unei indemnizaţii din partea municipalităţii şi pentru un număr de copii de la doi în sus.

Doamna Manuela Mitrea:

"Secţie de oncologie nouă pentru pacienţii constănţeni"

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa a fost şi rămâne una dintre priorităţile autorităţilor locale constănţene, dar şi a parlamentarilor PSD Constanţa, printre care mă număr.

Credinţa că nu există viitor fără sănătate, m-a determinat să acord un interes deosebit acestui domeniu. De aceea, cele mai multe întrebări pe care le-am adresat celor care au guvernat până acum au privit Ministerul Sănătăţii. Pot să amintesc întrebarea nr. 2445A/31-03-2010 referitoare la Clinica de Chirurgie Cardiovasculară de la Constanţa, întrebarea nr. 3199A/02-06-2010 referitoare la Situaţia Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, întrebarea nr. 4251A/06-10-2010 referitoare la Clinica de Cardiologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, întrebarea nr. 5493A/07-02-2011 referitoare la deblocarea posturilor de la Centrul Regional de Transfunzii Sangvine Constanţa, şi exemplele pot continua, dar vreau să mă opresc la întrebarea nr. 5634A/16-02-2011 prin care solicitam modernizarea şi reabilitarea secţiei de oncologie a Spitalului Judeţean Constanţa.

Modernizarea Secţiei de Oncologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa a fost posibilă în urma unei investiţii de aproximativ două milioane de euro şi a efortului comun al conducerii spitalului, al autorităţilor locale şi al Ministerului Sănătăţii, care au dat la o parte opţiunile politice şi au în interesul constănţenilor.

Mă bucur dacă intervenţia mea pe subiectul reabilitării secţiei de oncologie a Spitalului Judeţean Constanţa a contribuit la realizarea acesteia. după un an şi trei luni de la adresarea întrebării am avut onoarea şi plăcerea să particip la inaugurarea acestei secţii, dar cel mai mult mă bucur pentru faptul că pacienţii din Constanţa vor avea condiţii de tratament la standarde europene.

Reabilitarea secţiei de oncologie a Spitalului Judeţean Constanţa este o veste bună pentru constănţeni, după ce în anii trecuţi guvernarea Boc a închis spitale. Îmi doresc să urmeze şi alte veşti bune, pentru că românii trebuie să aibă acces la un sistem de sănătate modern.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

"Guvernul USL - victoria românilor"

Unii dintre noi au memorie scurtă, chiar foarte scurtă. De aceea astăzi doresc să fac un apel la istoria recentă pentru a împrospăta memoria celor care vorbesc ca să nu tacă.

Propun să ne amintim de ultimele gesturi politice ale Guvernului PDL, Mihai-Răzvan Ungureanu, pentru a putea avea termen de comparaţie cu faptele actualului Guvern al României.

Înfiinţarea liniei de predare în limba maghiară la UMF Târgu Mureş, încercarea de privatizare a Cuprumin, intenţia de vânzare a pachetelor majoritare de la societăţile din sectorul energetic, lobby pe faţă pentru Gold Corporation şi pentru exploatarea în orice condiţii a aurului de la Roşia Montana, acceptarea necondiţionată a condiţiilor impuse de FMI, alocarea de fonduri guvernamentale exclusiv primăriilor PDL şi UDMR - iată doar câteva exemple din lunga listă de acţiuni care au făcut din guvernarea PDL cea mai antinaţională guvernare din istoria noastră, a românilor. Dacă membrii PDL ar fi fost reprezentanţi ai fanarioţilor, şi tot s-ar fi gândit puţin şi la interesele românilor. Cei de la PDL nu au avut nicio secundă astfel de gânduri, s-au gândit doar la interesele lor politice şi cum să satisfacă interese străine.

Faptul că Victor Ponta şi Guvernul pe care îl conduce au oprit această practică de negociere în genunchi cu FMI, faptul că a oprit orice fel de vânzări de societăţi din domeniul strategic - energie şi resurse minerale -, faptul că la UMF Târgu Mureş nu va mai fi introdusă linia de predare în maghiară, nu este pe placul vânzătorilor de neam de la PDL, care au început să îşi dea cu părerea despre acţiunile noului guvern ca şi cum acesta ar fi făcut toate nenorocirile din lume până acum o lună, şi nu ei, cei din PDL.

Cred cu tărie că actualul Guvern, condus de Victor Ponta, este al românilor. Nu este o afirmaţie gratuită. Faptele de până acum arată că acest Guvern are coloană vertebrală şi nu acceptă să negocieze cu FMI din altă postură decât cea de parteneri egali. Această atitudine nu poate fi decât una sănătoasă pentru România şi pentru interesele noastre, ale românilor. Dincolo de apartenenţa noastră la familia europeană şi la NATO, România are propriile ei interese, iar acest Guvern arată că doreşte să susţină interesele legitime ale poporului pe care îl reprezintă.

Fireşte, atitudinea aceasta nu este pe placul grupurilor de interese reprezentate de PDL. Românii trebuie să ştie că aceste grupuri de interese doreau să devină proprietarii resurselor de cupru din România sau să devină acţionari majoritari în companiile noastre energetice, fără ca cetăţenii acestei ţări să aibă vreun avantaj. Cel mai probabil ar fi avut dezavantajul de a plăti facturi la energie mai mari. Iată motivele pentru care acum ţipă atât de tare unii dintre pedelişti. Nu mai pot vinde România pe bucăţi, iar faptul că România a redevenit a românilor îi înnebuneşte complet.

Domnul Gabriel Tiţa-Nicolescu:

"Un sistem electoral mixt este soluţia reală!"

Proiectul privind introducerea votului uninominal pur a trecut la începutul săptămânii trecute de Senat şi prevede ca persoana care candidează pentru Parlament şi care a câştigat cu cel mai mare număr de voturi colegiul electoral unde şi-a depus candidatura, să meargă automat în Senat sau Camera Deputaţilor după un prim tur de scrutin. În caz de egalitate vor avea loc noi alegeri.

Un asemenea sistem electoral uninominal este practicat în toată perioada comunistă şi nu cred că se potriveşte pentru România.

Proiectul de lege mai prevede că se va ţine cont de pragul electoral şi consider că este bine ca acest amendament să fie păstrat, pentru că a scoate acest prag electoral înseamnă să defavorizăm partidele care nu sunt cotate la peste 15% din preferinţele electoratului.

Nu mi se pare corectă şi democratică o lege care să favorizeze partidele mari. Dacă s-ar fi aplicat acest sistem al uninominalului pur în urmă cu patru ani, la Braşov, spre exemplu, judeţ pe care îl reprezint în Parlament, ar fi fost doar parlamentari PD-L şi nu s-ar fi ţinut cont de cele peste 100.000 de voturi în favoarea PSD, PNL etc. Riscăm să nu mai avem opoziţie, ca în ’90. Este posibil ca un partid să ia 80-90% din mandate. Actul normativ poate fi neconstituţional pentru că elimină dreptul de a fi ales pentru cei care candidează ca independenţi. Tot pe un uninominal pur am putea ajunge şi la situaţia absurdă să ajungă în parlament un candidat care, să zicem, obţine un vot. şi atunci pe cine ar reprezenta el?

Cred că un sistem electoral mixt este soluţia reală. În acest fel nu vor mai exista distorsiuni la adunarea voturilor neutilizate şi repartizarea lor, şi nu se va mai pune problema alegerilor parţiale, locul care rămâne vacant urmând să fie ocupat de supleanţii de pe listele de partid.

Ca propuneri putem să luăm în calcul şi că alegătorii care nu se prezintă la alegeri de două ori consecutiv să fie radiaţi de pe listele electorale permanente şi să fie reintroduşi la cerere; sau ca mandatele de ales local sau parlamentar să fie limitate la un număr de două şi după o pauză a unui ciclu electoral de patru ani, candidatul să aibă posibilitatea să-şi încerce din nou şansele.

Consider că propunerea ca jumătate dintre viitorii parlamentari să fie aleşi prin vot uninominal şi jumătate pe liste de partid este o propunere decentă şi demnă de luat în seamă.

Domnul Theodor Paleologu:

"10 Mai - Zi Naţională"

Vă fac cunoscută, aşa cum am primit-o, o petiţie care mi-a fost înmânată pe 10 mai a.c. de către reprezentanţi ai societăţii civile. Unii dintre ei sunt membri sau simpatizanţi PNL, alţii sunt membri sau simpatizanţi PNŢCD, unii or fi social-democraţi sau PDL-işti, iar cei mai mulţi dintre ei "nu poftesc pe nimeni, dacă e vorba de poftă". Toţi însă sunt patrioţi care înţeleg semnificaţia zilei de 10 mai. S-au strâns până în prezent peste 2.000 de semnături şi sunt convins că numărul susţinătorilor acestui demers va creşte neîntrerupt.

Nu este vorba de înlocuirea zilei de 1 decembrie ca zi naţională. Marea Unire rămâne un simbol de neînlocuit. Dar fără 10 mai n-am fi avut 1 decembrie. Fără independenţă şi suveranitate n-am fi avut unirea.

10 mai nu împarte românii între monarhişti şi nemonarhişti. 10 mai nu este "ziua monarhiei". 10 mai este ziua independenţei şi suveranităţii. Este o zi de sărbătoare şi de demnitate. Este o zi a memoriei şi identităţii.

Să luăm exemplu de la unguri. Ungaria are două zile naţionale: 15 martie (revoluţia de la 1848) şi 23 octombrie (revolta anticomunistă). Ambele sunt la fel de importante pentru mândria naţională a acestui popor sigur de sine. Propun, aşadar, să serbăm în egală măsură 10 mai şi 1 decembrie.

Ca fost ambasador nu pot să nu remarc că toţi colegii mei vă vor fi recunoscători dacă le veţi permite să organizeze ziua naţională în luna mai, "im wunderschönen Monat Mai", după cum spunea Heinrich Heine. "Atunci când mugurii înfloresc", continuă poetul german; atunci, zic eu, să ne lăsăm duşi de bucuria sărbătorii. Îmi doresc ca ziua naţională să fie totodată o zi de sărbătoare populară.

Petiţie adresată Camerei Deputaţilor

După 22 de ani de la Revoluţia anticomunistă din România, în viaţa poporului român încă observăm o perpetuare a atitudinii comuniste faţă de istoria noastră naţională. O anomalie inadmisibilă, inexistentă într-o ţară civilizată. Independenţa României, încununarea războiului din 1877, elogiat în poeziile poeţilor noştri şi ilustrat de pictorii noştri, nu este încă o sărbătoare naţională. Această indiferenţă faţă de jertfele strămoşilor pentru a câştiga independenţa naţională, uitarea sacrificiului de sânge făcut la Plevna, Smârdan şi Griviţa, de către ostaşii şi ofiţerii Armatei Regale Române, nu îşi are nicio justificare şi devine - cu trecerea timpului - o ruşine inadmisibilă.

Înainte de Revoluţia din 1989, regimul comunist a menţinut această stare de lucruri sub o continuă presiune şi sub control, falsificând istoria. Totul pentru a ignora faptul că independenţa României a fost câştigată de armata română sub conducerea prinţului Carol, devenit mai târziu Regele Carol I al României.

După Revoluţia din 1989, ca o urmare nefericită a procesului de propagandă comunistă, s-a menţinut în mod nejustificat şi răuvoitor fobia faţă de monarhie şi regi. Părem a uita că, în fapt, nici Mircea cel Bătrân, nici Ştefan cel Mare, nici Mihai Viteazu nu au fost... preşedinţi!

Din fericire, prin adoptarea tacită de către Senatul României a iniţiativei legislative de sărbătorire oficială a zilei de 10 mai, s-a făcut un pas important în combaterea unor disperate eforturi de a separa multiplele semnificaţii ale evenimentelor petrecute de-a lungul istoriei în această zi de 10 mai. Ziua de 10 mai trebuie sărbătorită pentru a marca toate evenimentele istorice care au avut loc în diferiţi ani la aceeaşi dată. Aceste evenimente dau o încărcătură simbolică specială acestei zile tocmai pentru că toate au fost benefice pentru România:

• 10 MAI 1866 - înscăunarea Principelui Carol I

• 10 MAI 1877 - proclamarea Independenţei

• 10 MAI 1881 - apariţia Regatului României

Oamenii trec şi tocmai de aceea eforturile de a schimba interpretarea istoriei după interesele unora sau altora se dovedesc inutile şi vremelnice. Singurul criteriu curat în perspectiva istoriei rămâne interesul naţional. Dumneavoastră, doamnelor şi domnilor deputaţi, ca aleşi într-o cameră decizională, aveţi puterea de a intra în istorie ca cei care aţi redat poporului român adevărul istoric şi demnitatea naţională în legătură cu ziua de 10 mai. Avem convingerea că se vor găsi în acest înalt forum legislativ care este Camera Deputaţilor acel minim necesar de 166 de iubitori de ţară şi de neam care să susţină această propunere legislativă.

Cu deosebită consideraţie, Reprezentanţi ai societăţii civile

Domnul Vasile-Silviu Prigoană:

"21 mai - Ziua Mondială a Diversităţi Culturale pentru Dialog şi Dezvoltare"

În fiecare an, pe data de 21 mai se sărbătoreşte Ziua Internaţională pentru Diversitate Culturală.

Subliniind nevoia de a întări potenţialul cultural ca modalitate de atingere a prosperităţii, dezvoltării durabile şi a coabitării paşnice globale, Adunarea Generală a ONU a decis la 20 decembrie 2002 proclamarea zilei de 21 mai drept Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare (rezoluţia 57/249). Întrunindu-se în ultimele zile ale Anului ONU pentru tezaur cultural (2002), Adunarea Generală recunoştea legătura strânsă dintre protejarea diversităţii culturale şi cadrul larg al dialogului dintre civilizaţii.

Uniunea Europeană joacă şi ea un rol extrem de important în promovarea diversităţii de orice fel în cadrul popoarelor de pe continentul european. Mai mult decât atât, deviza UE este "Unitate în diversitate". Acest termen a fost folosit în cadrul UE pentru prima dată în 2000 şi menţionat oficial în Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, încheiat în 2004.

Conform principiilor UE, diversitatea nu reprezintă o piedică în calea cooperării şi unităţii statelor, ci, dimpotrivă, un element important ce duce la unitate, progres, desăvârşire, este o sursă de bogăţie şi creaţie, un atu pentru Europa.

Aşadar, se promovează construirea identităţii naţionale pe baza dialogului intercultural pentru a spori bogăţia culturală, spirituală prin cunoaşterea unor moduri de viaţă diferite.

Întrucât în ciuda eforturilor au existat totuşi conflicte legate de diversitatea culturală, din cauza faptului că în fiecare an s-a promovat puternic această diversitate, a apărut şi ideea multiculturalismului. Ea a devenit în scurt timp o soluţie impusă de problemele reale legate de diversitatea culturală într-o societate multietnică, adică s-a asigurat respectul reciproc şi toleranţa faţă de diferenţele culturale din interiorul unui stat sau dintre state.

Armonia globală continuă să fie instabilă sub mai multe aspecte. Activitatea economică globală şi progresele în domeniul comunicaţiilor reflectă atât interconectarea în creştere a umanităţii, precum şi barierele, neîncrederea şi animozitatea care persistă între oameni şi culturi.

Sporirea nivelului de comunicare a generat, de asemenea, frică - imaginară şi reală - a pierderii tradiţiilor, limbilor şi identităţilor mult apreciate.

O lume a păcii şi a solidarităţii poate fi realizată doar prin recunoaşterea şi celebrarea diversităţii noastre.

În astfel de zile şi nu numai, apelul se duce către toţi oamenii - tineri, vârstnici, politicieni, cadre universitare etc. - de a consolida legăturile şi de a aprofunda înţelegerea noastră despre valoarea diversităţii culturale.

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Românii au dreptul la o ţară curată"

Doresc să aduc astăzi în discuţie un fapt cu o deosebită importanţă pentru sănătatea noastră, a românilor, şi a mediului în care trăim: pe 27 martie a intrat în vigoare Legea privind desfăşurarea activităţilor de picnic, iniţiativă comună a Ministerului Mediului şi Pădurilor şi a Asociaţiei Green Revolution, care reglementează modul în care se desfăşoară activităţile de agrement ale persoanelor în aer liber.

Modul de desfăşurare a activităţilor în aer liber şi respectul pentru mediul înconjurător şi pentru semenii noştri ţine de educaţia individului, care trebuie să vină în mod natural, însă nu este suficient. Statul de drept are obligaţia să protejeze nu doar populaţia, buna funcţionare a economiei, ci şi arealul geografic din care face parte. Guvernul PDL a realizat că statul român nu face excepţie de la această regulă, asumându-şi, prin votarea legii picnicului, buna funcţionare a tuturor tipurilor de activităţi desfăşurate sub jurisdicţia statului român.

Aşa cum cunoaşteţi deja, Legea privind desfăşurarea activităţilor de picnic reglementează orice activitate de recreere, de afluenţă publică, desfăşurată pe domeniul public sau privat al statului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale, de una sau mai multe persoane şi care presupune consumul de băuturi şi/sau alimente, precum şi, după caz, aprinderea sau nu a focului. În acelaşi timp, legea stabileşte criterii clare de amenajare şi dotare a zonelor de picnic, precum şi amenzi stricte pentru cei care încalcă aceste prevederi, în funcţie de gravitatea faptei.

Persoanele care vor merge la picnic nu vor avea voie să spele obiectele folosite la această activitate în apele din vecinătatea zonei special amenajate, nu vor avea voie să hrănească animalele sălbatice, să distrugă plantele, să posteze semne sau mesaje. Aceştia vor trebui să păstreze liniştea şi să nu deranjeze comunităţile locale, să arunce deşeurile doar în locurile special amenajate, să aprindă focul doar în locurile special amenajate şi să-l supravegheze permanent, să lase locul curat şi nealterat, să nu arunce ţigări sau chibrituri aprinse în alte locuri decât cele special amenajate, să respecte bunele moravuri.

Mai mult, în baza politicii de descentralizare pe care Guvernul Ungureanu şi-a asumat-o, plasându-o între priorităţile sale pentru anul 2012, responsabilitatea zonelor de picnic trece în sarcina autorităţilor locale. Primăriile vor crea spaţii special amenajate pentru desfăşurarea picnicurilor pe domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, zone care vor fi dotate cu utilităţile şi facilităţile aferente. Aceste arii vor fi indicate în parcuri şi în zonele limitrofe ale pădurilor situate în intravilanul localităţilor.

De asemenea, începând cu acest moment, acei primari care nu au avut în vedere protecţia, decât la nivel declarativ, a mediului înconjurător şi crearea de spaţii verzi în zonele pentru care sunt răspunzători, vor fi nevoiţi să ia măsuri clare şi palpabile, în aşa fel încât locuitorii să poată beneficia de toate prevederile Legii privind desfăşurarea activităţilor de picnic.

Un fapt deosebit de important este şi acela că legea nu impune costuri majore pentru bugetul autorităţilor locale, respectându-le dreptul de a lua decizii coerente cu privire la propriile investiţii şi cheltuieli. Autorităţile locale vor fi cele care identifică nevoile de amenajare a acestui tip de spaţii şi stabilesc numărul, suprafaţa sau tipul zonelor de picnic, având ca reper cadrul general de reguli şi obligaţii pe care, în aceeaşi măsură ca şi publicul larg, trebuie să-l respecte.

În încheiere, doresc să adaug faptul că legea publicată în Monitorul Oficial nu creează presiuni asupra autorităţilor locale, ci aduce o coerenţă a măsurilor de protejare a populaţiei, a liniştii publice şi a mediului înconjurător la nivel naţional, coerenţă de care suntem cu toţii conştienţi că este mare nevoie în România, fără ca autorităţile centrale să intervină asupra deciziilor şi măsurilor luate la nivel local.

Sănătatea mediului înconjurător are o importanţă majoră pentru cetăţenii naţiunii române, atât ca formă de respect pentru ei înşişi, ca indivizi ai unei societăţi civilizate, cât şi pentru fauna şi flora României, patrimoniu naţional care ne-a făcut cunoscuţi în întreaga Europă.

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Nondiscriminarea şi libera mobilitate pe piaţa muncii"

Vă supun astăzi atenţiei faptul că, la începutul lunii aprilie a acestui an, Comisia Europeană a anunţat că va evalua dispoziţiile fiscale ale ţărilor UE, inclusiv impozitele naţionale directe, pentru a se asigura că nu sunt discriminaţi cetăţenii care au domiciliul stabil într-un stat membru şi lucrează în altul. Astfel, la 5 ani de la aderarea ţării noastre, Comisia Europeană decide să verifice dacă statele membre ale Uniunii Europene respectă principiile de bază ale pieţei libere de muncă, şi anume libera circulaţie şi nondiscriminarea angajaţilor din alte state membre.

Perspectivele economice pe care le oferă piaţa muncii din statele occidentale au condus la creşterea mobilităţii lucrătorilor din Europa de Est şi Sud-Est. Această mobilitate a forţei de muncă, deşi din punct de vedere economic aduce avantaje Uniunii Europene, a creat presiuni puternice în societăţile occidentale, în special în contextul crizei economico-financiare. Presiunile sociale au adus schimbări şi la nivelul politicilor aplicate de vechile state membre ale UE, astfel încât state precum Germania, Spania, Franţa şi Elveţia încă impun restricţii pentru români.

Consider că această situaţie este inacceptabilă, în condiţiile în care de 5 ani România este stat membru al Uniunii Europene şi în care Raportul depus de către colegul meu Traian Ungureanu la Comisia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale a UE arată clar că muncitorii din estul Europei nu au generat şomaj şi nu au pus presiune pe sistemele de protecţie socială. Dimpotrivă, aceştia au condus la o creştere economică în ţările de destinaţie, evaluată la 1% din PIB

În ultimii 7 ani, România a căutat să dezvolte continuu politicile antidiscriminare la nivelul societăţii, al grupurilor minoritare, dar şi la nivelul recompenselor financiare oferite străinilor care lucrează pe teritoriul ţării noastre. Astfel, consider că este nedrept ca, în prezent, mai mult de o treime din statele membre UE să aplice restricţii cetăţenilor români care doresc să muncească într-un alt stat membru.

Românii, prin eforturile şi competenţele lor, şi-au câştigat dreptul de a se bucura de principiul mobilităţii forţei de muncă în cadrul UE. Acest fapt a fost semnalat şi de către deputaţii europeni, care şi-au exprimat preocuparea cu privire la slaba transpunere şi implementare a legislaţiei europene actuale cu privire la libera circulaţie a forţei de muncă şi în special în privinţa Directivei 2004/28/EC privind dreptul cetăţenilor europeni şi al membrilor familiilor lor de a circula şi de a-şi stabili reşedinţa liber în Uniunea Europeană.

În aceste momente, atenţia Comisiei Europene, în ceea ce priveşte mobilitatea şi diminuarea discriminării lucrătorilor din toată Europa, se îndreaptă inclusiv asupra muncitorilor români. Consider că este firesc ca şi noi să ne îndreptăm atenţia şi să ne preocupăm mai curând de aceste lucruri pentru care am fost desemnaţi de oameni în forul legislativ al ţării şi nu de jocuri de culise, cu luni bune înainte de alegerile parlamentare. Este deja timpul să revenim la normalitate, iar colegii din Parlament să-şi arate interesul faţă de chestiuni care contribuie la protejarea cetăţenilor români care aleg să lucreze dincolo de graniţele ţării.

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Integrarea în activitatea profesională a persoanelor cu handicap - chestiune cheie pentru o societate sănătoasă"

Permiteţi-mi să vă aduc astăzi în atenţie o chestiune deosebit de importantă pentru România, atât ca stat membru al Uniunii Europene, cât şi ca societate modernă: incluziunea socială şi profesională a persoanelor cu handicap. Motivul pentru care abordez această temă este acela că datele prezentate recent într-un raport al Comisiei Europene menţionează un fapt alarmant: rata de angajare a persoanelor cu dizabilităţi din România este de numai 4,2%, mult mai mică decât media Uniunii Europene, de 50%.

În România, direcţia principală în ceea ce priveşte persoanele cu handicap şi alte dizabilităţi a fost în ultimii 20 de ani de a le oferi asistenţă pasivă. Dat fiind că fac parte dintr-un grup puternic expus vulnerabilităţii, acest fapt este normal, ca de altfel în orice stat civilizat. Însă, dacă vorbim de vechile state membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Suedia, vom vedea că în ultimii 30 de ani s-a dus o politică continuă pentru incluziunea socială a persoanelor cu handicap şi pentru integrarea lor în câmpul muncii. De altfel, articolul 26 din Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale recunoaşte dreptul persoanelor cu handicap "de a beneficia de măsuri care să le asigure autonomia, integrarea socială şi profesională, precum şi participarea la viaţa comunităţii".

Veţi considera poate că este inuman să pretindem de la un grup de persoane aflat într-o situaţie dificilă să desfăşoare activităţi profesionale. Însă, doamnelor şi domnilor, aşa cum este stipulat şi în Convenţia privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, ratificată de România în urmă cu 5 ani, posibilitatea de a desfăşura activităţi profesionale îi va ajuta pe aceştia să devină parte integrantă a societăţii din care ei fac parte, nemairămânând un grup separat, a cărui viaţă este tabu pentru noi ceilalţi, mai norocoşi.

Cu toate acestea, în România se discută extrem de puţin despre viaţa persoanelor cu handicap fizic şi mai ales mental. Politica de asistenţă dusă până de curând în ţara noastră a vizat asigurarea nevoilor de bază, de îngrijire, inclusiv tratament şi medicamente. Prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă 84/2010 pentru modificarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, adoptată de Guvernul Boc în urmă cu 2 ani, persoanele cu handicap au dreptul la pensie specială şi la indemnizaţie de însoţitor, al cărei cuantum reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii.

În acelaşi timp, prin proiectele iniţiate, cum ar fi "Centre de integrare prin terapie ocupaţională - pasiv versus activ în procesul de integrare socio-profesională" finanţate de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi prin proiecte de politici publice referitoare în special la incluziunea socială a persoanelor cu handicap intelectual sever, la nivelul Guvernului român se depun eforturi care să aducă îmbunătăţiri majore grupurilor de persoane dezavantajate.

În strategia anuală a fiecărei Direcţii Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului sunt specificate activităţi de incluziune, inclusiv renovarea şi deschiderea de centre de integrare pentru persoane adulte cu handicap. De asemenea, se comunică permanent cu organizaţiile nonguvernamentale în vederea unei mai bune identificări a nevoilor şi a rezolvării problemelor întâlnite de aceste persoane. Însă, doamnelor şi domnilor, faptul că România este la coada statelor europene în ceea ce priveşte incluziunea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi nu se datorează lacunelor legislative de asistenţă socială, ci începutului prea timid de oferire de asistenţă activă, a greutăţii cu care se alocă fondurile necesare dezvoltării proiectelor specificate în Strategia pentru Dezvoltare 2007-2013 şi lipsei de conştientizare a societăţii româneşti, în special a companiilor private, cu privire la faptul că persoanele cu handicap nu sunt doar nişte cifre asistate social, ci oameni, membri deplini ai comunităţilor, cu dorinţă de muncă şi de integrare.

De aceea, stimaţi colegi, în încheiere, doresc să fac un apel către Executivul României la identificarea posibilităţilor de a repartiza fonduri suplimentare pentru Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în vederea continuării reabilitării şi deschiderii de centre de integrare pentru persoane adulte cu handicap în fiecare judeţ, aşa cum se întâmplă în judeţul Prahova. De asemenea, propun derularea de proiecte guvernamentale care să aibă ca scop creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor cu privire la potenţialul de muncă al persoanelor cu handicap şi la informarea acestora cu privire la facilităţile oferite de stat pentru companiile care fac aceste angajări.

Este timpul să nu mai fim o ţară de asistaţi sociali, ci de oameni puternici, activi şi uniţi!

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Continuarea politicilor de mediu este imperativă pentru creşterea calităţii aerului şi a calităţii vieţii românilor"

În această perioadă marcată de proteste, boicoturi şi de schimbări rapide, doresc să iau cuvântul într-o chestiune mai puţin actuală, dar pe care o urmăresc atent de ceva timp. Este vorba despre problema poluării, aflată în strânsă corelaţie cu gradul de sănătate a cetăţenilor, pe care am onoarea să îi reprezint în Parlamentul României, şi a protecţiei mediului înconjurător.

De-a lungul activităţii mele parlamentare, am avut o serie de intervenţii, fie sub forma declaraţiilor politice, fie sub forma interpelărilor adresate ministerelor de resort, legate de Cartea verde cu privire la protecţia pădurilor, promovarea achiziţiilor ecologice, poluarea în marile oraşe, provocată mai ales de marile companii producătoare, în activităţi de extracţie şi prelucrare a resurselor.

După ce în 2010 am fost la un pas de a ni se aplica procedura de infringement pe mediu şi poluare, astăzi, România se află pe locul 3 în top 10 state cu cea mai rapidă evoluţie cu privire la creşterea calităţii aerului şi a mediului, potrivit Raportului "Eficienţa în protecţia mediului" şi a indexului cu privire la "Evoluţia în eficienţa protecţiei mediului" realizat de Centrul de Politici de Mediu al Universităţii americane Yale, Centrul pentru Ştiinţele Pământului al Columbia University, în colaborare cu World Economic Forum, Geneva, Elveţia, Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene de la Ispra, Italia.

În acest sens, menţionez aici o parte dintre cele mai importante măsuri luate de Ministerul Mediului şi Pădurilor, Autoritatea pentru Mediu şi Garda de Mediu, aflate în deplină concordanţă cu demersurile mele, începute încă de la momentul în care am fost ales deputat:

• Adoptarea Legii 132/2010 privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice, care permite o mai bună gestionare a acestora şi constituie un pas important către trecerea la un sistem modern de colectare a deşeurilor din toate organizaţiile mari, încurajând astfel angajaţii să aplice comportamentul şi în propriile gospodării.
• Adoptarea Legii 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, în baza căreia a fost sancţionată rafinăria Petrotel Lukoil de trei ori cu amenzi în valoare totală de 200.000 de lei pentru nerespectarea prevederilor referitoare la calitatea aerului, aceeaşi problemă pentru care România a fost, în anii anteriori, la un pas de a fi declanşate procedurile de infringement ale Uniunii Europene pe mediu.
• Semnarea, tot în 2011, a protocolului privind protecţia pădurilor virgine din România, între Ministerul Mediului şi Pădurilor şi World Wild Fund România.

Cu toate acestea, un raport al Agenţiei Europene de Mediu, realizat la finele anului 2011, menţionează România printre ţările cele mai poluatoare din Uniunea Europeană, raportat la mărimea economiei, alături de ţări precum Polonia, Cehia sau Estonia. De aceea, stimaţi colegi, protocolul semnat în decembrie 2011 de ministrul mediului şi pădurilor, domnul Laszlo Borbely, cu World Wild Fund privind acordarea statutului de păduri strict protejate pentru pădurile virgine din România este de o importanţă majoră pentru noi. Pe această cale, fac apel la reprezentanţii ministerului pentru respectarea întocmai a acestui protocol şi luarea, în cel mai scurt timp, a măsurilor necesare pentru implementarea tuturor demersurilor în vederea respectării angajamentelor asumate de ţara noastră, dintre care amintesc aici pe cele cheie: identificarea acelor păduri, înfiinţarea "Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine din România" care să reprezinte instrumentul oficial de evidenţă a acestora şi dezvoltarea propunerii cu privire la plăţile compensatorii pentru păduri în perioada de programare 2014-2020.

În încheiere, permiteţi-mi să îmi exprim convingerea că noul Guvern învestit, Ministerul Mediului şi autorităţile subordonate vor continua şi mai acerb lupta pentru însănătoşirea aerului pe care îl respirăm în localităţi şi protejarea pădurilor şi a rezervaţiilor naturale. Totodată, doresc să subliniez faptul că măsurile de protecţie a mediului înconjurător nu sunt un obstacol pentru dezvoltarea economică şi a infrastructurii din ţara noastră. Ele sunt garanţia apărării patrimoniului României, garanţia că putem lăsa moştenire copiilor noştri şi urmaşilor lor o ţar㠂‚verde’’ unde vor putea respira un aer curat.

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Libertatea expresiei - condiţie sine qua non pentru un sistem politic sănătos"

Aş dori să îmi exprim astăzi punctul de vedere în legătură cu un comportament care se conturează din ce în ce mai pronunţat în interiorul partidelor politice şi pe care îl consider alarmant. Mă refer aici la excluderea unor membri de partid pe fondul exprimării publice a unor poziţii contrare celor susţinute de conducerea acestora.

Cazul cel mai recent pe care doresc să-l amintesc este cel al colegului meu Cristian Preda pentru care Biroul Permanent Naţional al PDL a votat săptămâna trecută recomandarea excluderii sale din partid. Acesta însă nu este un caz izolat; asemenea metode au mai fost îmbrăţişate şi de alte partide. Fac aici referire la excluderea unui membru al PNL, lider local din judeţul Hunedoara, pe motiv că a criticat public, în repetate rânduri, deciziile luate de preşedintele organizaţiei locale de partid.

Apartenenţa la o grupare politică şi statutul de membru de partid nu ar trebui să constituie o barieră şi o limitare a dreptului la exprimare. Altfel, anulăm însuşi rolul partidelor şi al pluralismului politic. Într-un context politic în care distincţia între stânga şi dreapta este lipsită de orice înţeles, iar ideologiile tradiţionale îşi pierd semnificaţiile, partidele actuale trebuie să se reconstruiască şi să se dezică de orice formă de totalitarism. Personal apreciez că opiniile divergente au un rol benefic în interiorul unor formaţiuni politice, de orice tip ar fi ele (partide, grupuri, uniuni), şi anume acela de a naşte dezbatere şi discuţii constructive.

Pornind de la această premisă, mi-am exprimat şi eu la rândul meu anumite puncte de vedere contrare celor susţinute de partidul din care fac parte. Atunci când exprimarea publică a unei poziţii se transformă în delict de opinie, consider că ne îndepărtăm puternic de principiile democraţiei moderne. Ostracizarea se practica în Antichitate în formele brute ale democraţiei şi presupunea exilarea din cetate a celor care erau consideraţi primejdioşi pentru libertatea şi securitatea formei de guvernare. Or, noi astăzi pretindem că subscriem unor forme rafinate ale democraţiei, în care libertatea opiniei este garantată. Iar acest lucru trebuie să fie vizibil şi în interiorul organizaţiilor politice delegate să reprezinte cetăţenii.

Într-un sistem democratic pur, atunci când cineva exprimă puternic o credinţă contrară celei promovate de la vârful unei organizaţii politice, există un curs firesc pe care îl iau lucrurile. Într-o primă fază această opinie este evaluată. În funcţie de concluziile evaluării, ea este fie agreată, fie, dimpotrivă, este combătută public cu argumente. De aceea, nu ar trebui să vorbim de marginalizare şi excludere, fără să cântărim atent astfel de acţiuni şi abordări. Mai mult, trebuie să avem grijă cu astfel de decizii, pentru că ele riscă să devină piedici pentru dezbaterile libere şi pentru găsirea de soluţii la diferite probleme ale ţării.

Am dorit să spun toate aceste lucruri aici în Parlament, deoarece această instituţie este rezultatul votului democratic liber exprimat. Cred cu tărie că libertatea expresiei trebui să fie puternic garantată la nivelul partidelor politice din care provenim fiecare dintre noi. Actele de excludere a unor membri care îşi exprimă public păreri diferite de cele ale conducerii partidului nu vor face decât să intimideze dezbaterea publică şi să ştirbească acest principiu al libertăţii expresiei.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

"Dialogurile preşedintelui la mare distanţă de casă"

Preşedintele Traian Băsescu a făcut un adevărat regal conversaţional cu românii din Chicago weekendul trecut. Citeam uimit fluxurile de ştiri care nu mai conteneau cu tot felul de titluri de genul "Preşedintele Traian Băsescu le-a spus românilor din Chicago că la anul sigur vom avea creştere economică", "Preşedintele Traian Băsescu s-a fotografiat cu doi bebeluşi la Chicago", "Preşedintele Traian Băsescu tânjeşte după nepoţi", "Preşedintele Traian Băsescu răspunde românilor din Chicago la întrebări" şi multe altele.

De ce am citit titlurile uimit? Pentru că preşedintele României nu mai are niciun fel de dialog de mult, foarte mult timp cu românii de acasă. Lor nu le mai transmite nimic. Lor nu le răspunde la niciun fel de întrebare. Pe ei îi ignoră şi îi ia peste picior. Lor le aruncă vreo vorbă din spatele căruciorului cu legume şi iaurt, în supermarket. În schimb, atunci când e la mii de kilometri de România, nu mai conteneşte să comunice, să răspundă, să transmită. Pe de altă parte, trebuie să recunosc şi că în România probabil că nimeni nu şi-ar lăsa bebeluşii să se fotografieze cu Băsescu. Cine are nevoie de o asemenea amintire cu omul care a făcut din fiecare zi o veritabilă luptă a părinţilor pentru ca acei bebeluşi să aibă ce mânca, să crească armonios, să primească îngrijiri medicale decente?

Preşedintele nu mai vorbeşte de mult cu românii din ţară, dar poate acest lucru pentru el are sens. În fond, nu românii din ţară l-au ales, ci românii aceia plecaţi la mii de kilometri de casă au avut voturile hotărâtoare. Deci poate că e normal din punctul său de vedere să le comunice lor informaţii despre mersul ţării. Deşi nu ştiu în ce proporţii îi afectează pe ei creşterile şi scăderile economice din ţară, nivelul salariilor medii şi cine reprezintă România în politica externă.

Dar dacă s-a săturat să ţină monologuri de unul singur pe holurile din Cotroceni, poate ar trebui să îl înţelegem că vrea să comunice măcar din când în când. Şi fără să îi fie frică de reacţia celor cărora le-a făcut viaţa de zi cu zi amară.

Domnul Aurel Vlădoiu:

"Am început buna guvernare a ţării"

Am anunţat, prin vocea premierului Victor Ponta, că banii ce vor putea fi recuperaţi de la primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene ai PDL vor fi folosiţi pentru cofinanţarea proiectelor europene, atât de importante în dezvoltarea ţării. Nu vom proceda aşa cum intoxică opinia publică cei din fostul partid de guvernământ, adică să redistribuim aceste fonduri către primari PSD, PNL sau PC. Soluţia cofinanţării proiectelor europene este cea mai bună pentru România, deoarece, practic, pentru fiecare 20 de euro cheltuiţi vom aduce 80 de euro înapoi. După cum probabil ştiţi, acest angajament a fost luat de guvernul condus de Victor Ponta în faţa reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional şi ai Comisiei Europene. Trebuie date uitării procedurile ascunse ale guvernelor portocalii, care alocau fondurile către clientela de partid, care "cotiza" apoi în campania electorală.

Pentru anul în curs, Guvernul condus de Victor Ponta are deja stabilite măsurile menite să îndrepte cursul economiei naţionale şi să redea românilor încrederea în politicile de guvernare. Pentru anul viitor, Uniunea Social Liberală şi-a propus: implementarea pragurilor diferenţiate de impozitare - firmele şi persoanele cu venituri medii vor plăti impozit de 16%, iar persoanele cu venituri mici vor plăti 8% sau 12%.; reducerea TVA la produsele agricole de bază (TVA va rămâne de 24%, însă producătorul va primi, la prezentarea facturii, 15% înapoi).

Deja, în cadrul Băncii Naţionale a României, a fost creat un organism numit Comitetul Naţional pentru Stabilitate Financiară, condus de guvernatorul Mugur Isărescu şi din care face parte şi vicepremierul şi ministrul de finanţe, Florin Georgescu. Astfel, acţiunile Guvernului vor fi coordonate şi gestionate în aceeaşi direcţie cu cele ale BNR. În plus, trebuie spus că evoluţia cursului leu - euro nu a fost o consecinţă a schimbării guvernului, ci a apărut ca urmare a problemelor zonei euro per ansamblu. Guvernul Ponta, prin toate semnalele pe care le-a dat, prin semnalele pe care le-a primit de la instituţiile financiare internaţionale, a contribuit la întărirea încrederii pe pieţele financiare, nu la destabilizare.

Domnul Florin Iordache:

"Măsuri sub semnul normalităţii"

În şedinţa de Guvern s-au aprobat două ordonanţe de urgenţă care reglementează majorarea salariilor bugetarilor cu 8% de la 1 iunie şi cu 7,4% din decembrie, respectiv returnarea către pensionari, în 16 tranşe lunare, a CASS reţinut în plus, în mod ilegal.

În acest fel, USL dovedeşte că îşi respectă promisiunile făcute cetăţenilor atunci când a acces la guvernare. Nici mai mult, dar nici mai puţin! Pur şi simplu este vorba despre promisiuni ţinute, dar despre care trâmbiţaşii foştilor guvernanţi, ajunşi acum în opoziţie, s-au grăbit să clameze că ar fi "măsuri populiste", mergând până la a pretinde că, dacă s-ar mai fi aflat (până când, nu ni se mai spune) la pupitrele de comandă, numai ce erau gata să facă ei aceste restituiri. Ceea ce, însă, nu vor să mai spună aceşti zeloşi propagandişti sunt câteva amănunte (deloc nesemnificative, cred eu) legate de motivele care i-au împiedicat să ia aceste decizii corecte atât din punct de vedere juridic, dar şi din punct de vedere moral, la momentul potrivit.

Asta ca să nu mai vorbim despre faptul că un alt slogan preferat al răspândacilor ex-guvernamentali - cel despre sumele pe care le-ar fi lăsat în vistieria ţării atunci când au plecat de la putere - s-a dovedit a nu fi decât un jalnic balon de săpun. Mai direct spus, respectivele sume erau sublime, dar lipsesc cu desăvârşire.

Revenind la sensul celor două ordonanţe de urgenţă pe care Guvernul condus de către premierul Victor Ponta le-a adoptat în şedinţa de azi, nu aş mai avea de adăugat decât că ele sunt de natură să readucă lucrurile la normalitate. Normalitate sub semnul căreia USL înţelege să exercite actul de guvernare.

Domnul Florin Iordache:

"O campanie electorală sub semnul normalităţii"

În data de 11 mai s-a dat startul campaniei electorale pentru alegerile locale. Am scris "s-a dat startul" pentru că, asemenea oricărui om de bună-credinţă, îmi doresc din toată inima ca această competiţie să se desfăşoare într-un spirit de deplină sportivitate; sub semnul normalităţii, al corectitudinii şi al respectului reciproc între toţi candidaţii, indiferent de partidele din care fac parte şi, deopotrivă, al fiecăruia dintre ei faţă de cei pe care doresc să îi reprezinte în organismele democraţiei locale. Sunt convins că fiecare partid aflat în competiţie şi-a selectat atent pe cei care să îi reprezinte programul politic. Aşa după cum sunt convins că avem un electorat matur şi responsabil, care nu mai poate fi amăgit cu promisiuni sforăitoare şi al cărui vot nu va mai fi cumpărat doar cu nişte amărâte de firimituri.

Fireşte, nu îmi fac iluzia că această competiţie electorală va fi fără pată şi prihană.

Am primit de-acum semnale despre tertipuri prin care anumite formaţiuni şi anumiţi candidaţi au încercat, deja, să fure startul. Am însă, încredere în cuvântul ministrului administraţiei şi internelor, Ioan Rus, care a dat asigurări ferme că alegerile locale vor fi organizate corect, iar toţi cei care vor încălca legea vor fi sancţionaţi.

Depinde, însă, de fiecare dintre noi, alegători, candidaţi, formaţiuni politice aflate în competiţie sau instituţii ale administraţiei publice, să ne comportăm cu responsabilitate şi cu deplin respect faţă de lege, pentru ca să câştige numai cei mai buni, cei care ştiu şi pot cel mai bine să reprezinte, să apere şi să promoveze interesele comunităţilor locale şi ale concetăţenilor lor.

Până la urmă, modul în care se va desfăşura campania electorală, buna desfăşurare a votării şi rezultatele alegerilor locale vor reprezenta cele mai convingătoare semnale că intrăm în normalitate. Normalitate de care avem nevoie pentru a pune în fapt politici publice realiste şi eficiente care să scoată ţara din criză. Sunt convins că, în ceea ce îi priveşte, candidaţii USL vor dovedi, pe parcursul campaniei electorale, că ei sunt principalii promotori şi purtători ai acestui mesaj constructiv, pentru o Românie democratică şi modernă.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Antecedente prezidenţiale"

Suntem într-o ţară al cărei preşedinte dă capete în gură cetăţenilor, incident care a avut loc pe vremea în care Traian Băsescu era primar general al Capitalei, dă dosuri de palmă (sau pumn?) copiilor la mitingurile electorale, incident nelămurit nici până acum, gratulează ziariştii cu apelative gen "ţigancă împuţită" şi "găozar". Prea multe antecedente prezidenţiale. Preşedintele Traian Băsescu e dator sa dea lămuriri opiniei publice.

Aproape de fiecare dată când iese în public - ca civil - provoacă asemenea incidente, ba cu un ziarist, ba cu un om din mulţime. Se bucură că e iar pe prima pagină - pentru el nu contează pe ce temă ajunge aici. Treaba e să se vorbească despre el. Să fie acolo, cap de afiş la ştirile TV, pomenit în talkshow-uri.

Speram că o să-i treacă odată cu trecerea vremii şi a pierderii inevitabile a supremaţiei. Nervozitatea sa de acum vine de la faptul că a devenit cel mai nepopular preşedinte în exerciţiu din ultimii 20 de ani.

Lumea i-a întors spatele, în afară de câţiva care încă ciugulesc din pomana Cotrocenilor.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Accidentele de pe şoselele României"

Creşterea dramatică a accidentelor rutiere din ultima perioadă trebuie să ne dea de gândit. România este ţara din Europa cu cea mai mare rată a deceselor în accidentele de circulaţie. În prima jumătate a anului 2010 numărul accidentelor grave a crescut cu 20%, deşi agenţii de circulaţie au ridicat cu 20% mai multe permise auto. E un paradox, pentru că sancţiunile şi accidentele ar trebui să fie invers proporţionale, cum se întâmplă peste tot în lume. În România, datele oficiale arată că Poliţia sancţionează în neştire, iar şoferii mor pe capete.

Dramele de pe şosele sunt, de cele mai multe ori, rezultatul comportamentului iresponsabil, primitiv şi inconştient al celor care circulă pe drumurile publice. Într-o clipă poţi pierde cel mai de preţ lucru pe care Dumnezeu ţi l-a dăruit - viaţa. Câţi dintre participanţii la trafic iau în serios cunoscutul slogan tipărit pe mii de indicatoare "Stop accidentelor rutiere. Alege viaţa!"?

Pentru a diminua moartea de pe şosele nu este suficientă o legislaţie drastică. Nu la legi suntem restanţieri. Viteza excesivă a devenit un hobby al posesorilor de maşini. Ei calcă acceleraţia până se opresc în pomi, stâlpi, se înfig în maşinile care rulează pe contrasens ori mai iau câte un pieton, biciclist sau motociclist pe capotă.

Nu doar viteza este cauza principală a dezastrelor. Conducerea în stare de ebrietate, agresivitatea participanţilor la trafic, depăşirile interzise şi periculoase, neacordarea priorităţii, trecerea pe culoarea roşie a semaforului, amplasarea pe autoturisme a unor proiectoare de mare putere şi "orbirea" altora cu luminile de drum etc. produc mult mai multe tragedii. Din cauza lor pericolele te pândesc la tot pasul: fie ca pieton prevăzător, fie ca şofer responsabil.

Ei uită că viaţa unui om este în pericol dacă ei sunt grăbiţi să ajungă într-un loc anume, ei uită că neacordarea priorităţii în trafic le poate distruge viaţa, ei uită că trebuie să răspundă în faţa legii pentru faptele lor, ei uită că în mâinile lor stă propria viaţă şi, mai mult, viaţa prietenilor sau rudelor care îi însoţesc. Însă de cele mai multe ori regretele vin după faptă. Abia atunci conştientizează că oricât de grăbiţi ar fi, viaţa are într-adevăr prioritate.

Domnul Ion Stan:

Compania Naţională ROMARM - filială a PDL şi UNPR pentru operaţiuni speciale ilegale?

Un manager general, globe-trotter, cu acoliţii săi căpuşează industria de apărare.

Directorul Companiei Naţionale ROMARM, Marius-Vasile Crişan este actualmente prim-vicepreşedintele organizaţiei judeţene Alba şi vicepreşedinte naţional al UNPR. Odată cu preluarea conducerii companiei, la data respectivă era personalitate marcantă a organizaţiei judeţene PDL şi subprefect de Alba, de unde a şi fost impus director al companiei, Crişan şi-a adus şi o echipă de colaboratori de încredere, fără nicio competenţă managerială sau legătură cu domeniul de activitate şi fără să manifeste vreo preocupare pentru salvarea şi redresarea minimului necesar din industria naţională de apărare.

Rezultatele au fost şi ele pe măsură. În ultimii cinci ani s-a deteriorat exponenţial starea economico-finaciară şi funcţională a industriei de apărare.

Cu foarte puţine excepţii, industria de apărare, atât cât mai există, este deliberat împinsă în faliment, comenzile sunt la nivelul a 15-20% faţă de anul 2008, iar conturile peste tot blocate.

Reaua-credinţa a managerilor este demonstrată de actele iresponsabile de distrugere a potenţialului funcţional al industriei.

Astfel, s-au descompletat linii tehnologice şi echipamente funcţionale care au fost valorificate ca fier vechi. SDV-istica, unica în lume funcţională pentru producţia puştii ZB, a fost valorificată ca fier vechi, în condiţiile în care se puteau produce pentru export 20.000 puşti/lună.

Numirea lui Marius-Vasile Crişan, patron al firmei de pază CONDOR, care securizează întreprinderile de armament din Cugir (asta nu este un conflict de interese?!) la conducerea Romarm, a avut ca unic scop, susţin sursele noastre, să producă bani pentru partid.

Prima mişcare, în acest sens, a fost scoaterea la înaintare a colaboratorilor săi apropiaţi, Ulise Toader, Mihaela Cobaschi şi Viorel Manole. Se pare că "rezultatele" au fost convingătoare de vreme ce informările făcute de serviciile de informaţii române către Emil Boc şi mai recent către Mihai-Răzvan Ungureanu, au rămas fără urmări pentru Crişan, cu toate că faptele acestuia impuneau destituirea sa imediată şi începerea urmăririi penale.

Directorul Crişan a luat decizia de centralizare, la Romarm, a tuturor achiziţiilor unităţilor din subordine. La conducerea Departamentului Achiziţii a numit-o, evident politic, pe Mihaela Cobaschi, o nepoată a doamnei senator Sorina Plăcintă. Şefa achiziţiilor gestionează bugetul achiziţiilor la nivel naţional şi este nedespărţită de directorul Marius-Vasile Crişan, mai cu seamă la numeroasele şi desele întâlniri de afaceri care au loc numai la Hotelul Marriott. Pasiunea directorului pentru hoteluri de lux este cunoscută atât în ţară, cât şi în străinătate. El locuieşte în Bucureşti, pe cheltuiala statului, la Hotel Phoenicia, nu la Complexul Haiducul, unde stau alţi detaşaţi din provincie. În străinătate, partenerii străini îl campează prin paradisurile din insulele şi ţărişoarele exotice.

Conduita în afaceri a directorului Crişan a stârnit vii reacţii de protest şi comentarii colorate din partea angajaţilor companiei. Prin Africa de Sud, unde a fost la negocieri cu fostul director general şi secretar general PATROMIL, Viorel Manole, cei doi, în prezenţa ambasadorului, au cerut partenerului străin să părăsească sala de tratative, deoarece ei "au de pus la punct câteva chestiuni confidenţiale". Este lesne de înţeles că la aşa maniere, aşa succes.

În urma raportului ambasadorului, ministrul Ariton l-a demis pe Manole, dar nu s-a putut atinge de Crişan.

Unui şeic din Emiratele Arabe Unite, şeful Departamentului de Securitate, care a venit la Romarm pentru achiziţii, directorul Crişan i-a cerut un "comision" foarte mare. Şeicul s-a manifestat indignat şi a plecat fără să încheie contractul, spunându-i directorului că peste tot în lume comisionul îl plăteşte vânzătorul, nu cumpărătorul.

În Iordania, tot din cauza comisionului cerut cumpărătorului, directorul Romarm a compromis şansele unui contract important. Partenerul iordanian a ţinut să precizeze că niciodată nu a mai întâlnit o astfel de situaţie în relaţiile cu partea română.

Fără să se pregătească, să se anunţe şi să obţină viza, directorul Crişan a aterizat pe aeroportul din Bagdad, de unde a încercat să-şi organizeze nişte întâlniri. După o zi şi o noapte de aşteptare, nefiind de nimeni luat în seamă, Crişan a venit aşa cum a plecat.

Aceste insuccese i-au fost, însă, compensate de relaţia de afaceri stabilită cu fraţii Oliver şi Ulhric M. Weigan, cetăţeni germani, foşti rezidenţi în SUA, pe seama cărora FBI-ul şi justiţia americană au reţinut nu mai puţin de 83 de capete de acuzare pentru "conspiraţie, import ilegal, deţinere şi transfer ilegal în SUA a peste 9.500 de mitraliere, spălare de bani şi evaziune fiscală". Ulhric M. Weigan şi-a asumat personal întreaga răspundere pentru capetele de acuzare, fratele său scăpând cu amendă şi interdicţia de a mai rezidenţia şi intra în SUA.

Oliver M. Weigan s-a stabilit la Nassau, în Bahamas, 4 George Street, Mareva House, de unde operează prin offshore-ul CARIBEAN INVESTMENT TRADIND LTD, specializată în comerţul cu arme de foc şi muniţie.

Persoane din Romtehnica, Romarm şi Fabrica de Armament Cugir care îl cunosc bine pe Oliver Weigan relatează că acesta este expert în promovarea afacerilor prin cointeresarea partenerilor, atât în România, cât şi în exterior.

Printre afacerile din România a fost şi achiziţionarea unui lot de 2.264 puşti mitraliere RPK model 64, din stocul armatei. După recondiţionare, pentru a arăta ca noi, aceste arme urmau să fie livrate unui contractor al Pentagonului. De menţionat că pentru ocolirea căilor legale, recondiţionarea armelor a fost încredinţată unei firme private, KEN SRL, proprietate, prin interpuşi, a lui Francisc Kudler, managerul general al Fabricii de Arme Cugir. Cum această firmă nu este autorizată să lucreze cu arme de foc, Oliver Weigand a încheiat un contract de prestare servicii - depozitare şi asamblare - cu firma SC Brenox SRL din Râmnicu Vâlcea. Nici această firmă nu avea autorizarea necesară, dar a închiriat un depozit de la Uzina Mecanică Băbeni, unde a preluat armele pentru demontare în vederea preluării lor sub forma de kituri de către firma KEN SRL şi, de la aceasta, de către Fabrica de Armament Cugir. Iniţial, operaţiunea fiind descoperită, a fost blocată şi s-a început urmărirea penală. Ulterior, însă, a încetat urmărirea penală şi s-au livrat armele, dar Oliver Weigan a refuzat plata a 180.000 dolari, paguba revenind Fabricii de Armament Cugir.

Pentru a putea opera în SUA, Weigand si-a creat firma "M+M LLC", reprezentată în România de Ion Ciucan, prin SC Best Parteners SRL, cu sediul în Bucureşti, şoseaua Panduri nr. 36.

Directorul Crişan şi Viorel Manole au fost invitaţi în SUA de către firma "M+M LLC" în perioada 1-10 iunie 2011, iar în intervalul 10-16 iunie au fost oaspeţii lui Weigand în Bahamas, care le-a organizat o vacanţă.

Întâlnindu-se pe aceeaşi lungime de undă cu Oliver Weigand şi întrezărind posibilitatea realizării unor operaţiuni benefice atât pentru partid, cât şi pentru el, Crişan, asistat de Ulise Toader şi de Viorel Manole au purces la treabă: au perfectat cu Oliver Weigand modalitatea recuperării sumei de 180.000 dolari cu care ţepuise Fabrica de Arme Cugir, precum şi realizarea unor exporturi de armament către firmele acestuia în condiţii contractuale, în special de preţ, de natură să pună definitiv pe butuci Fabrica de Arme Cugir. De comun acord cu Crişan şi acoliţii săi, Romarm şi Fabrica de Arme Cugir au încheiat cu firma M&M, o "căsuţă poştală" din SUA, un contract de vânzare arme de foc pentru piaţa comercială americană, încălcând grav alte contracte aflate în derulare pe aceeaşi piaţă. Şi, pentru a da fabricii lovitura de graţie, în contractual încheiat au fost prevăzute clauze de penalizare pentru nelivrări cuantificabile până la 35.000 dolari pe zi, ceea ce ar fi condus la preluarea fabricii de către Oliver Weigand, în cel mult un an. Această operaţiune infracţională a fost perfectată pe parcursul mai multor întâlniri atât în ţară, cât şi în străinătate, iar detaliile finale au fost stabilite şi agreate de Crişan şi Viorel Manole, cu Oliver Weigand, în perioada 10-16 iunie 2011, în Bahamas, unde cei doi s-au deplasat fără a avea un mandat pentru a negocia şi perfecta o asemenea afacere. De fapt, majoritatea deplasărilor lui Crişan în interesul serviciului, în străinătate, au fost făcute fără aprobare şi fără mandat, iar rapoartele de deplasare au lipsit până recent când, fiind atenţionat, a încropit ceva rapoarte laudative la adresa abilitaţii sale manageriale, dar fără conţinut.

Intervenţia unuia dintre serviciile secrete şi a Sindicatului de la Fabrica de Arme Cugir l-au determinat pe fostul ministru al economiei să ceară anularea şi renegocierea contractului cu M&M. Interesele de finanţare a partidului sau alte considerente, numai de el ştiute, l-au împiedicat însă pe ministrul economiei să pună capăt unei asemenea activităţi infracţionale.

Weigand cointeresează partenerii de afaceri din România, atât cu sume cash, cât şi cu cărţi de credit.

Prin afaceri de acest gen, Compania Naţională Romarm şi alte unităţi din industria de apărare au ajuns în situaţia de a fi puse pe lista societăţilor comerciale propuse pentru management privat, un management care nu va mai ţine seama de nevoile strategice şi de apărare ale României.

În viziunea PDL, industria de apărare este pregătită pentru a deveni una dintre cele mai mari afaceri imobiliare, cu o miză de mai multe miliarde. În acest sens, s-au pregătit mai multe proiecte de regrupare pentru crearea oportunităţilor imobiliare la Uzina de Tancuri Bucureşti, Metrom şi Carfîl Braşov şi Cugir.

Recent, directorul Romarm, Marius-Vasile Crişan, a dat un comunicat potrivit căruia la Cugir s-a realizat prima puşcă de asalt de concepţie integral românească, care este testată în teatrele de operaţiuni, iar din toamnă s-ar începe producţia primelor 60.000 de puşti de asalt. Totul este o declaraţie mincinoasă. Câteva mostre ale produsului, examinate de Ministerul Apărării Naţionale, s-au dovedit nefuncţionale. Dar Crişan a făcut această declaraţie concomitent cu o alta, privind crearea a 500 noi locuri de muncă la Cugir, luat de febra campaniei sale electorale, deoarece candidează din partea UNPR la Primăria municipiului Alba Iulia, împotriva binefăcătorului său, Mircea Hava.

Industria naţională de apărare mai are şanse. Dar pentru a se mai salva ce se poate salva, ea trebuie eliberată de căpuşele politice şi de combinaţiile infracţionale cu mafia transnaţională a traficanţilor de arme.

Nu managementul privat este, în acest moment, cea mai mare prioritate în industria de apărare, ci numirea unei conduceri profesioniste şi responsabile, concomitent cu o lege adecvată domeniului, precum şi strategiile adecvate de relansare şi dezvoltare, potrivit intereselor de securitate naţională a României.

Domnul Aledin Amet:

"Istoria la timpul prezent"

O naţiune devine eternă atunci când marile ei personalităţi sunt respectate. Fiinţa naţiunii persistă doar dacă adevăratele caractere sunt preţuite, în contextul în care istoria, nu-i aşa?, reprezintă şi o dimensiune a conjuncturii. Devine obsedant, într-un secol, cel trecut, şi aşa obsedant, modul în care au fost şi sunt percepute evenimentele, cu iz mai mult sau mai puţin dramatic.

Naţiunea tătară, indiscutabil o naţiune cândva glorioasă, se dedică sie însăşi, tocmai pentru a se redescoperi. A avut, dar, mai ales, are nevoie de eroi. De eroi autentici, nu inventaţi de dragul unor false emoţii. Astfel de eroi au şi nume.

Eu am marele privilegiu de a-l cunoaşte pe domnul Ali Osman Becamambet. La data de 10 mai îşi serbează, preţuindu-ne, aşa cum ne-a preţuit şi până acum, cei 100 de ani. A străbătut teribilul timp cu multă demnitate, onestitate şi curaj. A devenit devenire, a devenit modul nostru de a ne raporta la adevăratele valori spirituale.

Eu am marele privilegiu de a-l cunoaşte pe domnul Ali Osman Becmambet. Nu de astăzi, nu de ieri... De la începutul anilor ’90... A fost şi a rămas un mare luptător, un apărător al drepturilor tătarilor. A suferit, pentru acest crez, în închisorile comuniste. Şi-a jertfit libertatea pentru ca idealul să reziste. Sufletul, în formă de Crimee, a fost, de multe ori, rănit, dar niciodată, niciodată, învăluit în cenuşiu. Se bucură pentru noi, se întristează pentru noi. Parcă prea l-am uitat în ultima vreme. Născocim aceleaşi şi aceleaşi scuze, ale programului prea încărcat, ale faptului că a nins prea mult, că ploaia nu s-a oprit la timp... Ştim că suntem penibili, dar, din păcate, persistăm... Dacă aş fi proprietarul unui stat, i-aş da, acelui stat, numele domniei-sale, iar steagul ar avea culoarea ochilor domniei-sale. Pentru că nu sunt proprietarul niciunui stat, îl respect, simplu, sincer, admirativ, aşa cum se cuvine.

La mulţi ani!

(După pauză şedinţa a fost condusă de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii deputaţi Dumitru Pardău şi Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să luaţi loc pentru a începe lucrările noastre de astăzi.

Din totalul celor 326 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 177. Sunt absenţi 149, din care 61 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile regulamentare, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa în plen din ziua de 22 mai 2012; programul de lucru pentru perioada 21-26 mai 2012; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 8-21 mai 2012 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Vă rog, domnule Neacşu. Domnul deputat Neacşu. Sau domnul Duşa.

Vă rog.

Domnul Mircea Duşa:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am anunţat în scris la Biroul permanent al Camerei că, începând cu data de 17 mai, mi-am dat demisia din funcţia de lider al Grupului parlamentar al PSD.

În acelaşi timp, vreau să vă anunţ că ieri Grupul parlamentar al PSD a ales în funcţia de lider de grup pe domnul Valeriu Zgonea. Şi-l felicit cu această ocazie, iar dumneavoastră vă mulţumesc pentru felul în care am colaborat atâta timp cât am condus Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Asta înseamnă că avem un proiect de hotărâre de încetare a mandatului de vicepreşedinte al domnului Valeriu Zgonea, după care vom supune la vot, vot prin bile, în sesiunea de vot final alegerea unui nou vicepreşedinte.

Domnule Zgonea, doriţi să luaţi cuvântul? Domnule Zgonea vreţi să luaţi cuvântul sau nu? Da. Vă rog.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă preşedinte, mulţumesc.

Doar vroiam procedural să mă retrag din funcţia de vicepreşedinte, aşa cum a zis domnul ministru Duşa, şi să vă anunţ că de astăzi Grupul parlamentar al PSD m-a nominalizat ca lider al Grupului PSD şi voi fi în prima bancă alături de dumneavoastră, nu voi mai fi acolo sus alături de dumneavoastră.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă există observaţii, e procedural să întreb aşa, în legătură cu demisia şi cu acest proiect de hotărâre de constatare a încetării mandatului de vicepreşedinte. Nu. Nu sunt observaţii.

Atunci, rămâne pentru votul final.

3. Următorul punct, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Este vorba de domnul deputat Horea-Dorin Uioreanu, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, care trece de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, în calitate de membru, iar domnul deputat Gigel-Sorinel Ştirbu, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale la Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, în calitate de membru.

Dacă aveţi observaţii pe acest proiect. Nu sunt observaţii.

Atunci rămâne la votul final.

Pe ordinea de zi, domnul Neaşcu. Vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Procedural, vreau să vă rog să-mi permiteţi, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să supuneţi la vot reîntoarcerea la comisie a Pl-x 10/2012, Propunerea legislativă privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, un lucru pe care l-am convenit în Biroul permanent, pentru o jumătate de oră, comisia să poată să pună de acord câteva lucruri de natură procedurală, la Comisia juridică.

Şi a doua propunere se referă la întoarcerea la comisie pentru obţinerea unui punct de vedere al Guvernului şi al ministrului de resort pentru PL-x 747/2011 care se referă la Proiectul de Lege pentru completarea art.141 alin.(2) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal. Este poziţia 17 din ordinea de zi.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule Iordache.

Domnul Florin Iordache:

O rugăminte: pe lângă Comisia juridică şi Comisia pentru tehnologia informaţiilor, suplimentar, pentru că e raport comun la cele două.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Vă rog să pregătiţi cartelele.

Supun la vot propunerea făcută de domnul Neacşu, cu completarea respectivă.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul.

102 voturi pentru, 22 împotrivă şi 4 abţineri.

Deci, se întoarce la comisie pentru o jumătate de oră, pentru a fi făcut un raport suplimentar.

Altcineva mai doreşte să intervină?

Domnul Marian Neacşu (din bancă):

Au fost două propuneri.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Şi a doua propunere.

Am să supun la vot.

Bun. Domnul Nicolăescu. Să formulaţi a doua propunere. Înţeleg că mai există o a doua propunere. Nu?

Şi mai există propunerea ca Proiectul de Lege pentru completarea art.141 alin.(2) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, poziţia 17 pe ordinea de zi, să fie reîntors la comisie, cu termen de trei săptămâni pentru raport suplimentar.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul.

91 voturi pentru, 23 împotrivă şi 4 abţineri.

4. Trecem la Proiectul de Hotărâre privind constatarea încetării unui mandat de deputat.

Este vorba de constatarea încetării calităţii de deputat a domnului Virgil Pop, începând cu data de 26 martie 2012, declarând vacant locul de deputat în Circumscripţia electorală nr.13 Cluj, Colegiul uninominal nr.8.

Întâi vă întreb dacă sunt observaţii din partea dumneavoastră. Nu sunt observaţii.

Atunci, rămâne pentru votul final.

5. Proiectul de Hotărâre privind eliberarea din funcţie a unui secretar general adjunct al Camerei Deputaţilor, ca urmare a cererii de demisie.

Dacă sunt observaţii din partea dumneavoastră. Este vorba de domnul Gaspar Istvan. Nu.

Atunci, rămâne de asemenea la votul final.

6. Proiectul de hotărâre privind numirea în funcţie a unui secretar general adjunct. Este doamna Ileana Maria Luncan.

Dacă sunt observaţii din partea dumneavoastră. Nu sunt.

Atunci, urmează votul final.

9. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.47/2011 privind reglementarea situaţiei juridice a unor săli şi grădini de spectacol cinematografic, precum şi a altor imobile.

Este procedură de urgenţă.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnule Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Doamnă preşedinte,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, punct de vedere la care se raliază şi colegii de la Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ, cu termen trei săptămâni. Este un proiect care a suscitat extrem de multe controverse. Sunt multe lucruri care nu sunt în regulă în momentul acesta legat de proiect. N-are rost să le detaliem pentru că nu intrăm în dezbatere pe fond.

V-aş ruga frumos să supuneţi la vot acest lucru.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Ovidiu Ganţ, vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Grupul nostru parlamentar se asociază acestei solicitări, cu atât mai mult cu cât această ordonanţă de urgenţă trebuie discutată împreună cu Ordonanţa 74/2011 care are acelaşi obiect de reglementare. E o chestiune extrem de controversată şi ar fi prematur să ne pronunţăm astăzi asupra fondului.

Rugămintea este şi din partea noastră să retrimiteţi la comisie.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Supun la vot această propunere. Termen, trei săptămâni.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul. 95 de voturi pentru, 23 împotrivă şi 4 abţineri.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.120/2011 privind prorogarea unor termene.

E procedură de urgenţă.

Domnul Eugen Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă deputat Roberta Anastase,

Acest proiect de lege vă rog să îl supuneţi aprobării Camerei Deputaţilor pentru a fi reîntors la comisie pentru a se obţine punctul de vedere al Guvernului.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Termen?

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Sigur, eu vă spun termen, în principiu, 30 iunie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun la vot propunerea...

Domnule Nicolăescu, singura problemă este că propunerea pentru termen trebuie să se înscrie în categoriile regulamentare. Deci? Sunt 14 zile pentru complexitate ridicată.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din bancă):

Două săptămâni.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Două săptămâni.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

97 de voturi pentru, 23 împotrivă şi 7 abţineri.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.122/2011 pentru aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantităţi de combustibili pentru unii operatori economici.

Domnule Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Parcurgând materialul documentar legat de acest proiect normativ, solicităm şi pentru acest proiect reîntoarcerea la comisie, cu termen două săptămâni, pentru a putea analiza de ce acea cantitate de aproape 1,2 milioane tone de cărbune şi 137 de mii de tone de păcură s-au dus cu destinaţii strict delimitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Două săptămâni este termenul.

Supun la vot această propunere.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul.

96 de voturi pentru, 22 voturi împotrivă şi 7 abţineri.

Se întoarce la comisie pentru raport suplimentar. Termen, două săptămâni.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.126/2011 privind echipamentele sub presiune transportabile.

E procedură de urgenţă.

Din partea Guvernului.

Domnul Eugen-Lucian Trifan (inspector de stat şef adjunct la Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat):

Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la proiectul de lege...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să vorbiţi puţin mai tare.

Domnul Eugen-Lucian Trifan:

Referitor la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.126/2011 privind echipamentele sub presiune transportabile, vă informez: ordonanţa are ca scop stabilirea regulilor privind echipamentele sub presiune transportabile, în scopul de a îmbunătăţi siguranţa acestora şi de a asigura libera lor circulaţie, inclusiv introducerea, punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea acestora pe teritoriul Uniunii Europene.

Proiectul vizează abrogarea Hotărârii de Guvern nr.941/2003 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi utilizare repetată a echipamentelor sub presiune transportabile, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Ordinul Ministrului Industriilor şi Resurselor nr.113 din 2001 privind aprobarea unor reglementări tehnice pentru recipiente butelii, cu modificările şi completările ulterioare.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are drept scop transpunerea dispoziţiilor Directivei 2010/35 a Uniunii Europene, a Parlamentului European şi a Consiliului privind echipamentele sub presiune transportabile şi abrogarea Directivelor 76/777, 84/526, 84/527, 1999/36 ale Uniunii Europene, în vederea asigurării armonizării legislaţiei interne cu evoluţia acquis-ului european.

În prezentul act normativ se specifică obligaţiile tuturor operatorilor economici din lanţul de distribuţie şi cerinţele care trebuie îndeplinite de echipamentele sub presiune transportabile pentru a îmbunătăţi siguranţa acestora atunci când sunt aprobate pentru transportul intern de mărfuri periculoase şi pentru a asigura libera circulaţie a echipamentelor respective, inclusiv introducerea pe piaţă, punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea acestora pe teritoriul Uniunii Europene. Se introduc cerinţe pentru autorităţile responsabile cu evaluarea, notificarea şi monitorizarea organismelor notificate.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propun plenului Camerei Deputaţilor aprobarea acestui act normativ.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte,

Sigur, îl scuzăm. Probabil e domnul secretar de stat, nu ştiu cine este. Cu rugămintea...mai ales că multe din persoanele care se prezintă la pupitru pentru a-şi spune punctul de vedere, ar trebui să se prezinte, ca să ştim cu cine vorbim.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să vă prezentaţi.

Domnul Eugen-Lucian Trifan:

Sunt de la ISCIR. Sunt inspector de stat, şef adjunct la ISCIR.

Şi mă numesc Trifan Eugen.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu vă supăraţi, rangul dumneavoastră este de secretar de stat?

Domnule deputat Iancu, dacă-mi permiteţi două secunde, să-mi dea răspunsul domnul...

Domnul Eugen-Lucian Trifan:

Nu sunt numit încă secretar de stat.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi atunci în ce calitate vorbiţi, nu vă supăraţi?

Aţi venit aşa, de pe stradă, sau cum?

Domnul Eugen-Lucian Trifan:

Am fost desemnat de minister să prezint acest punct de vedere.

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să-l invitaţi pe domnul ministru să vină să prezinte.

Domnul Eugen-Lucian Trifan:

Am înţeles.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul ministru pentru relaţia cu Parlamentul.

(Vociferări)

Domnul Mircea Duşa (ministrul pentru relaţia cu Parlamentul):

Nu vă agitaţi, că vă agitaţi degeaba. Domnul este vicepreşedinte al ISCIR-ului, are acea calitate. Că s-a prezentat inspector de stat, e altceva. (Vociferări)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Oricum, vreau să vă spun că suntem într-o evoluţie, domnul ministru Duşa sunt convinsă că ştie, trebuie să fim conştienţi că aici reprezentarea este la nivel de ministru şi în eventualitatea în care ministrul nu poate participa, atunci secretarul de stat, dar nu ajungem chiar la nivel de director prin nu ştiu ce instituţie...

Domnule Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Întotdeauna ne-aţi acuzat că nu respectăm regulamentul. Aţi hotărât dumneavoastră şi aţi ieşit întotdeauna, inclusiv prin neparticiparea la plen, dar niciodată n-a fost o situaţie în care un funcţionar, nici nu ştiu, n-am nimic cu dânsul, o fi un foarte bun profesionist, dar în Parlament poate să vină ministrul sau secretarul de stat.

Motiv pentru care, doamnă, vă rog să amânaţi dezbaterea la această lege.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Înţeleg că există un consens şi al liderilor de grup.

Atunci, se amână dezbaterea acestui proiect de lege până când se reglementează lucrurile.

13. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.248/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/1998 privind acordarea unor facilităţi la plata preţului acţiunilor şi la plata unor obligaţii bugetare, în scopul privatizării Societăţii Comerciale "Petromidia" - S.A. Constanţa.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul.

Vă rog.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, susţine raportul înlocuitor suplimentar al Comisiei pentru politică economică, prin care se propune respingerea cererii de reexaminare.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cam succint ce a prezentat reprezentantul Guvernului. E vorba de marea şmecherie de la "Petromidia", unde prin 2000 s-au transformat acţiunile de care a beneficiat domnul Patriciu la o anumită valoare. Este dator în continuare statului cu o valoare foarte mare şi l-aş ruga pe domnul Ghizdeanu să ne explice sau cineva din comisie care este şmecheria cu aceste acţiuni.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun.

Deci, domnule Ghizdeanu, vă rog să daţi...e o solicitare a unui lider de grup pentru a da explicaţii suplimentare pe marginea fondului problemei şi nu doar a formei.

Vă rog.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Referitor la întrebare, aş vrea să menţionez că prin Ordonanţa de urgenţă din 2000 s-au acordat facilităţi la plata preţului acţiunilor şi la plata unor obligaţiuni, în scopul privatizării "Petromidia". Aceste efecte juridice s-au produs prin semnarea contractului de privatizare a S.C. "Petromidia" Constanţa, considerându-se că efectele s-au produs deja.

Eu vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sigur că şi-au produs efectele, dar să vedem în ce fel.

Practic, Petromidia este datoare statului român cu peste 400 milioane de dolari, pe care nu-i mai ia nimeni, niciodată, văd.

Nu, deci trebuie să răspundeţi dumneavoastră acum. Şi găsiţi soluţia ca să se reîntregească bugetul cu 400 de milioane din buzunarul domnului Patriciu sau al celor care l-au vândut cu peste 3 miliarde sau 2 miliarde şi ceva de euro, aproape 3 miliarde.

Asta ar trebui să ştim şi noi, să ştie şi Camera Deputaţilor, dacă nu populaţia, unde sunt cele 400 de milioane, care s-au îngropat pe undeva, şi erau foarte bune: dădeam şi pensii, dădeam şi salarii. Hai să-i găsim!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Ghizdeanu, vreţi să răspundeţi? Vă rog.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Aş dori să precizez, legat de obligaţiile bugetare, după finalizarea privatizării Petromidia, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.118/2003 privind măsuri pentru reglementarea unor obligaţiuni bugetare s-a prevăzut acordarea următoarelor facilităţi fiscale: emisiuni de obligaţiuni de către societatea comercială subscrise şi vărsate în cuantum egal cu suma creanţelor bugetare datorate şi neachitate la 30.09.2003; scutiri la plata obligaţiilor fiscale accesorii (dobânzi şi penalităţi) pe perioada de la 30.09.2003 şi până la data plăţii obligaţiunilor.

În anul 2004, organul fiscal competent a atins..., prin anularea respectivă, a scăzut din evidenţa analitică, pe plătitori, a obligaţiilor bugetare în sumă de 2 milioane de lei, realizându-se astfel plata obligaţiunii mixte de societatea comercială, şi subscrise de statul român prin Ministerul Finanţelor Publice. De asemenea, au fost scutite de la plata obligaţiilor fiscale accesorii.

Data scadentă a răscumpărării obligaţiunilor este de 7 ani de la data emiterii.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sigur, eu am transmis poziţia grupului meu. Sunt tare curios, şi l-aş ruga şi pe liderul de grup de la PNL, cel puţin, dacă nu de la PSD, să aibă un punct de vedere asupra a ceea ce facem cu aceste modalităţi de returnare a banilor. Că am fi curioşi, să ştim şi noi, ce poziţie actuală are actuala putere! Ce poziţie, în prezent, are actuala putere!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pe procedură, domnul Neacşu.

După aceea, poate intrăm pe raport.

Domnul Marian Neacşu:

Doamna preşedinte,

V-aş ruga frumos să permiteţi să fie prezentat raportul comisiei, şi, după aceea, putem să discutăm şi să facem dezbateri generale. Că, bănuiesc, acolo s-ar putea ca de domnul Toader să mai primească nişte răspunsuri.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Super!

Vă mulţumesc.

Raportul comisiei, vă rog.

Domnul Mihai Doru Oprişcan:

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art.75 şi 76 alin.(2) din Constituţia României, republicată, şi transmisă spre promulgare preşedintelui României, la data de 2 martie 2011.

În conformitate cu dispoziţiile art.77 alin.(2) din Constituţia României, republicată, preşedintele României a retransmis Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.248/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/1998 privind acordarea unor facilităţi la plata preţului acţiunilor şi la plata unor obligaţii bugetare, în scopul privatizării Societăţii Comerciale "Petromidia" S.A., Parlamentul României, în vederea reexaminării, pentru următoarele considerente: legea transmisă spre promulgare are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 248/2000, prin care se acordau S.C. "Petromidia" S.A. facilităţi la plata unor obligaţii bugetare şi a unor obligaţii către Ministerul Finanţelor Publice.

Această reglementare avea ca scop transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni, reprezentând 69,991 procente din capitalul social al Petromidia, către investitorul cu care Fondul Proprietăţii de Stat a negociat şi a încheiat contractul de vânzare-cumpărare a acţiunilor respective.

Întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 248/2000 şi-a produs deja efectele juridice, prin semnarea contractului de privatizare a S.C. "Petromidia" S.A. - Constanţa, se consideră că aprobarea acesteia, prin lege, nu mai este oportună.

În temeiul dispoziţiilor art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au reluat dezbaterile asupra legii, în raport cu solicitările formulate de preşedintele României în cererea de reexaminare, şi au întocmit raportul iniţial PL-x 832/2010/2011 din ziua de 7 iunie 2011, prin care au respins cererea de reexaminare formulată de preşedintele României ca neîntemeiată, întrucât orice ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau ordonanţă simplă nu poate fi respinsă de Parlament pe motiv că şi-a produs efectele, ci pe considerente că ţin de oportunitatea conţinutului reglementării, şi au propus plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.248/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/1998 privind acordarea unor facilităţi la plata preţului acţiunilor şi la plata unor obligaţii bugetare, în scopul privatizării Societăţii Comerciale "Petromidia".

În temeiul art.135 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, raportul Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost distribuit domnilor deputaţi în data de 20 iunie, pentru ca, în termen de 7 zile, să formuleze amendamentele.

În temeiul dispoziţiilor art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au reluat dezbaterile asupra legii, în raport cu solicitările formulate de preşedintele României în cererea de reexaminare, întocmind raportul înlocuitor PL-x 832/2010/2011 din ziua de 28 iunie 2011, prin care au menţinut raportul iniţial de respingere a cererii de reexaminare formulată de preşedintele României.

Potrivit dispoziţiilor art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, plenul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 8 noiembrie 2011, a hotărât să retrimită comisiei reexaminarea legii pentru o nouă dezbatere.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au reluat dezbaterile asupra legii supuse reexaminării, întocmind raportul înlocuitor suplimentar PL-x 832/2010/2011, prin care au menţinut raportul înlocuitor de respingere a cererii de reexaminare formulată de preşedintele României.

Potrivit dispoziţiilor art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, plenul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 29 noiembrie 2011, a hotărât să retrimită la comisie reexaminarea legii pentru o nouă dezbatere.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au reluat dezbaterile asupra legii supuse reexaminării, în şedinţa din 8 mai 2012.

La lucrările Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 22 de membri.

La dezbatere au participat, în calitate de invitaţi din partea Agenţiei Naţionale de Administraţie Fiscală, doamna Maria-Georgiana Stoian, director general adjunct, doamna Gabriela Tănase, director general adjunct.

În urma dezbaterilor şi a punctelor de vedere exprimate, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să înainteze plenului Camerei Deputaţilor un nou raport înlocuitor suplimentar, prin care menţine raportul înlocuitor suplimentar din data de 22 decembrie 2011, în sensul că se respinge cererea de reexaminare formulată de preşedintele României ca fiind neîntemeiată, întrucât orice ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau ordonanţă simplă nu poate fi respinsă de Parlament pe motiv că şi-a produs efectele, ci pe considerente ce ţin de oportunitatea reglementării, şi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.248/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.64/1998 privind acordarea unor facilităţi la plata preţului acţiunilor şi la plata unor obligaţii bugetare, în scopul privatizării Societăţii Comerciale "Petromidia" - Constanţa.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Da, am să vă spun un lucru care o să vă bucure: vrem să o reîntoarcem la comisie, să vedem şi punctul de vedere al actualului Guvern, şi care ar fi soluţia să putem recupera acei bani.

Sigur că dacă trece această lege de aprobare a ordonanţei, există şi modalitatea de recuperare, dar aş fi curios să văd, cu experienţa domnului ministru Georgescu, poate introducem în această lege şi modul în care ne recuperăm sumele pe care le-a uitat să le dea Patriciu.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Scuze, supun la vot propunerea de retrimitere la comisie, cu termen 3 săptămâni.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

33 voturi pentru, 87 împotrivă şi 9 abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

Urmează votul final, aşa cum spuneam, nefiind alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Punctul 14. Proiectul de Lege privind revizuirea Constituţiei.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul? Nu.

Reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Zgonea, vă rog.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiect de Lege pentru modificarea Constituţiei, discutat în clandestinitate în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi - 3, maximum 4 colegi -, modifică legea fundamentală. Mie mi se pare, mai mult decât am spune, un abuz, mi se pare o chestiune incorectă, din punct de vedere al Grupului parlamentar al PSD, care vă cere retrimiterea la comisie.

Nu vreau să intru în alte discuţii, în alte dezbateri sterile. Nu cred că o modificare a Constituţiei se poate face în clandestinitate într-o comisie.

Vă rog frumos să supuneţi la vot retrimiterea la comisie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnul deputat Eugen Nicolăescu.

După aceea, domnul deputat Toader.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna deputat Roberta Anastase,

Stimaţi colegi,

În repetate rânduri, de mai multe luni de zile, Uniunea Social-Liberală a afirmat foarte clar: modificarea Constituţiei trebuie făcută de un Parlament legitim, care să rezulte din alegeri, conform votului cetăţenilor.

Noi considerăm că numai viitorul Parlament, după alegerile din acest an, poate să discute serios modificarea Constituţiei.

În consecinţă, în numele Grupului parlamentar al PNL, în acest moment, vă solicit retrimiterea la comisie a acestui raport, care, din punctul nostru de vedere este întocmit şi neregulamentar, şi nici nu reprezintă astăzi voinţa cetăţenilor României.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sigur, ne schimbăm discursurile. L-am auzit pe domnul Nicolăescu, referitor la legitimitatea acestui Parlament. Nu înţeleg prin ce, sau ce înţelege dânsul prin legitimitate. Probabil, se referă la modalitatea în care un grup parlamentar s-a reînfiinţat sau s-a înfiinţat, şi a sprijinit actualul Guvern, ca să poată să treacă.

Deci, dacă avem discursuri diferite, vă rog să ţinem cont de ele. Acest Parlament este legitim prin faptul că toţi am fost aleşi de către electorat. Aia înseamnă legitimitate. Legitimitatea poate să se refere la modul în care este susţinut un guvern sau alt guvern. Sau cade un guvern.

Deci, cred că aceşti termeni care sunt folosiţi la tribună... - şi domnul Nicolăescu a rămas încă în urmă cu câteva luni de zile, că întotdeauna a ridicat problema legitimităţii acestui Parlament.

Pe de altă parte, modificarea Constituţiei a fost în programul nostru politic, al Partidului Democrat Liberal, şi nu numai al nostru, ci şi al cetăţenilor care au dorit, printr-un referendum, să se modifice lucruri esenţiale la Constituţia României.

Am încercat tot felul de întâlniri, am încercat să avem împreună un punct de vedere, s-a înfiinţat o comisie de revizuire a Constituţiei, dar a fost un singur efect: să se blocheze această necesitate a modificării Constituţiei.

Iar dacă vorbim de aranjamente pe sub masă, o să ne vină rândul să discutăm despre Legea alegerilor parlamentare. Şi o să vedeţi ce pe sub masă s-a făcut şi ce efecte vor fi.

Dar, nu vreau să mă antepronunţ.

Vreau să vă spun că nu suntem de acord. Vrem să discutăm articol cu articol, şi sigur, dumneavoastră votaţi cum credeţi de cuviinţă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Daniel Buda, preşedintele Comisiei juridice, vă rog.

După aceea, domnul Márton Árpád.

Domnul Daniel Buda:

Mulţumesc, doamna preşedinte,

Nu aş fi intervenit la acest subiect dacă nu ar fi fost făcute câteva acuzaţii, din partea colegilor, că la această comisie am fi lucrat într-o oarecare clandestinitate.

Domnilor colegi, să ştiţi că la această comisie am lucrat cu toţi cei care au dorit să vină şi să participe la dezbaterea acestui proiect de lege. Nu a fost şedinţă nici noaptea, nici dimineaţa, a fost în orele de program. A fost cu acel număr de parlamentari, repet, care au dorit să vină şi să discute acest proiect de lege.

Vreau să vă atrag atenţia asupra unor chestiuni, pentru că, din păcate, le uitaţi repede, sau uitaţi repede ceea ce spuneţi astăzi, uitând că, dacă veneaţi la comisie, ieri, de exemplu, aţi văzut că în cadrul Comisiei juridice erau la fel, aceeaşi parlamentari care vin de obicei şi de la dumneavoastră, nefiind acel cvorum la început. Pe urmă, s-a refăcut cvorumul, iar astăzi, când am mers să discutăm acel proiect legat de Legea Big Brother, cum i se spune, cu reţinerea datelor, am fost vreo 4 - 5 parlamentari în comisie.

Deci, eu v-aş ruga să nu uitaţi discursurile pe care le aveţi, şi să vă comportaţi de aşa manieră încât să şi faceţi ceea ce spuneţi.

Pe de altă parte, pentru că nu o să mai intervin la Legea privind alegerile parlamentare, aţi spus de-a lungul timpului, că dumneavoastră prin acea lege nu faceţi altceva decât să respectaţi voinţa electoratului. Domnul Eugen Nicolăescu, v-am văzut la televizor spunând acest lucru.

La chestiune, vreau să vă spun doar că, prin modificarea Constituţiei, n-am făcut altceva decât de a ţine cont de referendumul în care populaţia a spus foarte clar că doreşte o reducere a numărului de parlamentari şi Parlament unicameral.

Dacă dumneavoastră, cei de la PNL, şi de la PSD, nu doriţi acest lucru, asta este, votul este mai tare decât glonţul. Este evident că dumneavoastră veţi decide prin votul dumneavoastră.

Dar, să ştie cei care se uită la noi, cine sunt cei care le ignoră voinţa cetăţenilor, da?

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Márton Árpád.

După aceea, domnul Negruţ Clement.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Legitimitatea unui Parlament constă în votul pe care l-a dat fiecare cetăţean, şi această legitimitate este în funcţiune până când Parlamentul - din varii motive - nu va fi dizolvat.

Da, corect, se poate vorbi de probleme de legitimitate, şi este foarte interesant dacă considerăm punctul de vedere al unui grup parlamentar legat de un alt grup parlamentar, în naştere, şi punctul de vedere al altui grup parlamentar legat de aceeaşi problemă, şi legitimitatea acestui grup astăzi. Ar fi foarte interesant.

Dar, cât timp suntem în Parlament, suntem legitimi.

Revenind la Constituţie: conform prevederilor constituţionale, orice Constituţie poate fi modificată de orice Parlament nedizolvat, adică acea propunere către popor, cu votul a două treimi din fiecare Cameră.

Dacă această susţinere de două treimi există, poate fi votată revizuirea Constituţiei; dacă nu există, n-a trecut.

Ca atare, noi, în comisia specială, care a fost la fel de bine ocolită, cum a fost ocolită comisia specială pentru alegerile parlamentare, şi incluse, odată de o formaţiune, şi altă dată de o altă formaţiune - două legi importante: una de revizuire a Constituţiei şi alta de modificare a tot sistemului electoral în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, deci am convenit că vom trece, vom depune către Parlament, pentru a nu trece degeaba timpul, doar acele amendamente de revizuire a Constituţiei care întrunesc două treimi din comisie, din votul comisiei, că atunci vor avea şansa să aibă două treimi în Cameră.

Aşa cum a fost dezbătut, însă, în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, după cum ştim, nici măcar prezenţi nu au fost două treimi, darămite să fi votat acele amendamente care vizează şi altceva decât cele propuse şi discutate aici - numărul de parlamentari şi bicameralismul, cu care, este adevărat, nu suntem de acord cu desfiinţarea acestui sistem, dar inclusiv de preşedinţie, probleme - am avut şi noi amendamente, toate respinse - legate de existenţa minorităţilor naţionale.

Deci, suntem de acord să fie retrimisă la comisie, şi să fie readus doar acel proiect de Lege de revizuire a Constituţiei, în orice Parlament, care măcar în comisie să aibă susţinerea de două treimi.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, toţi sunteţi pe procedură. Numai o secundă. Pe procedură era şi domnul Negruţ Clement, dar dăm cuvântul alternativ de la toate grupurile parlamentare, şi oricât doriţi dumneavoastră, nu este niciun fel de problemă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna preşedinte,

În dezbaterile generale, poate nu mi-aduc eu aminte bine Regulamentul, fiecare grup parlamentar îşi exprimă o opinie, dar numai de la Grupul parlamentar al PDL au fost două opinii.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă-mi permiteţi, domnule deputat, nu suntem în dezbateri generale.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să vă rog frumos să finalizăm.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu suntem în dezbateri generale.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Noi am cerut retrimiterea la comisie.

Vă rugăm frumos să supuneţi la vot.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Tocmai pentru că nu suntem în dezbateri generale, nu intrăm în procedura în care - şi care este, oricum, aplicabilă doar în momentul în care avem procedură de urgenţă, ca să fie un singur intervenient din partea fiecărui grup parlamentar, în general pot vorbi oricâţi - acum suntem în faţa unei propuneri făcute de Grupul parlamentar al PSD, şi care, evident, prin intervenţii pe procedură, este comentată de alţi deputaţi şi alte grupuri parlamentare. Nu-i nimic neobişnuit, aşa se face, şi aşa am făcut de fiecare dată, neblocând intervenţia.

Da, corect, două minute. Fiecare trebuie să se restrângă la două minute.

Deci, domnul deputat Clement, vă rog.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc, doamna preşedinte,

Mulţumesc, domnule Zgonea, că mi-aţi dat posibilitatea să ajung şi eu la microfon.

Tangenţial, o să fie şi o chestiune de procedură. De la această tribună a Parlamentului, s-a făcut de către domnul Nicolăescu o acuzaţie foarte, foarte gravă în opinia mea. Suntem în Parlamentul României, iar un deputat ales în Parlamentul României spune că funcţionăm într-un Parlament nelegitim. Este foarte grav ce s-a spus, stimaţi colegi.

Mai mult decât atât, faceţi trimitere la un grup parlamentar pe care o stimată doamnă colegă, fosta dumneavoastră..., îi spunea "Partidul cucilor", dar am văzut acum două săptămâni pe stimabilul domn senator - preşedinte al PNL-ului - foarte vesel, lângă domnul Oprea, când semna un protocol.

Domnilor, suntem sau nu suntem egali acum? Despre ce vorbim?!

Domnule Nicolăescu, nu este corect ce aţi spus! Vă rog frumos, de la această tribună să nu mai facem acuzaţii de genul ăsta. Şi eu, ca şi dumneavoastră, suntem aleşi şi trimişi în Parlamentul României să reprezentăm cetăţenii, prin vot. Nu putem discuta de ilegitimitate, domnilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sigur, a fost solicitată retrimiterea la comisie.

Spun punctul de vedere al grupului: nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie, şi am să vă şi explic. Retrimiterea... (Vociferări.)

Înainte mă apostrofaţi când eram la putere. Acum şi la opoziţie mă apostrofaţi?! Lăsaţi-mă să vorbesc!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să nu intraţi în dialog cu sala, domnule Toader. Aveţi două minute pentru intervenţie pe procedură.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, am spus că retrimiterea la comisie nu are niciun sens, fiindcă este clar că dumneavoastră aveţi o poziţie contrară. În Regulament se prevede foarte clar că putem să o respingem. Hai să intrăm în dezbaterea articol cu articol, le respingeţi, să ştie şi poporul ăsta cam cum votaţi dumneavoastră, şi pe urmă sunteţi liberi să hotărâţi cum vreţi.

Reîntoarcerea la comisie nu este altceva decât un praf aruncat. Haideţi să dezbatem articol cu articol, poate, să vedem, cu unele sunteţi de acord, şi cred că sunteţi de acord. Este momentul să avem şi noi un punct de vedere corect.

Deci, noi nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie. Şi, pentru a vedea poziţia, eu solicit apel nominal cu vot.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Buda.

Deci, înţeleg că există şi solicitarea de apel nominal pentru retrimitere la comisie.

Am să supun la vot şi această propunere.

Domnul Daniel Buda:

Mulţumesc, doamna preşedinte, pentru că mi-aţi dat cuvântul.

Câteva chestiuni vreau să lămuresc, şi chiar îi rog pe colegii mei, să fie, să-mi răspundă la această nedumerire a mea: de ce credeţi că acest proiect de lege ar trebui să fie retrimis la comisie? Va avea o altă soartă? O să vă schimbaţi poziţia dumneavoastră? O să veniţi la comisie şi o să discutăm pe acest proiect de lege?

Eu cred că trebuie să vă asumaţi..., stimaţi colegi, haideţi, fiţi politicieni până la capăt. Asumaţi-vă în spaţiul public exact ceea ce vreţi să faceţi dumneavoastră până la urmă, că nu vreţi acest proiect de modificare a Constituţiei, că vreţi să ignoraţi voinţa cetăţenilor care au spus la referendum ceva, şi atunci este în regulă! Dar, de ce vreţi să vă ascundeţi în spatele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi?

Iertaţi-mă, şi înainte vreme, şi aici am şi eu nemulţumirile mele, legate de faptul că această Comisie juridică - domnule coleg, mai uşor cu pianul pe scări! - figurează uneori, este ca o groapă de gunoi. Tot ceea ce nu ne convine, aruncăm la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Păi, fraţilor, ia, asumaţi-vă, odată, prin vot, ceea ce vreţi să faceţi!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule preşedinte, aţi depăşit cele două minute.

Vă mulţumesc.

Am să supun la vot retrimiterea la comisie.

Numai că, există o propunere, pentru ca modalitatea de vot să fie aceea prin apel nominal.

Pentru ca se referă la acest vot, trebuie să întreb plenul dacă este de acord să existe vot prin apel nominal pentru retrimitere la comisie.

Votul este deschis. Vă rog să vă exprimaţi.

S-a încheiat votul: 41 de voturi sunt pentru această propunere, 103 împotrivă şi 5 abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

Acum supun la vot retrimiterea la comisie.

Termen: 3 săptămâni

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

115 voturi pentru, 29 împotrivă şi 6 abţineri.

Se întoarce la comisie pentru un raport suplimentar.

Propunere legislativă în ceea ce priveşte datele generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice este trimis la comisie deja.

A sosit raportul suplimentar? Deci, nu a venit încă.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.48 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice, a Legii administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Dacă din partea iniţiatorilor...

Pe procedură domnul Toader. Vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte,

Am ridicat mâna înainte de a începe şi de a anunţa dumneavoastră dezbaterea pe această lege. E o neînţelegere cu această lege denumită "Big Brother". Vă rog să ne daţi o pauză de consultări de 20 de minute, să cadă de acord colegii, să stabilim ce avem de făcut.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Pauză de consultări 20 de minute.

După pauză

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă propun să vă reluaţi locurile. Invit secretarii la prezidiu.

Vă rog, domnule deputat Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Doamnă preşedinte,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat vă solicit prelungirea programului până la dezbaterea proiectelor de lege care au raport de adoptare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Vă rog să introduceţi cartelele şi vă rog să vă exprimaţi prin vot în ceea ce priveşte propunerea de prelungire a programului până la epuizarea proiectelor... Domnule Toader, suntem...

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mă scuzaţi! Vreau să vă spun că ar trebui nu toate legile care au raport, să vedem care lege... Şi ştiu că doriţi foarte mult pe cea cu alegerile parlamentare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Au fost precizate, nu eraţi în sală! Au fost precizate proiectele. Prin urmare, vă rog să votaţi asupra propunerii de prelungire a programului până la epuizarea dezbaterii proiectelor respective. Votul este deschis, vă rog să votaţi.

90 de voturi pentru, 20 împotrivă şi o abţinere. Propunerea a fost adoptată.

Vreau, înainte de a intra în dezbaterea următorului proiect de lege, să fac un anunţ. În conformitate cu prevederile art.15 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 22 mai 2012, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea pentru ratificarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare între Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat de Luxemburg, Ungaria, Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovenia, Republica Slovacia, Republica Finlanda şi Regatul Suediei, semnat la Bruxelles la 2 martie 2012. Termenul pentru sesizare este de 5 zile de la data depunerii.

16. Revenim la ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.48 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice, a Legii administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul? Domnule senator Crin Antonescu, vă rog.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu (senator):

Doamnă preşedinte,

Distinşi colegi deputaţi,

În legătură cu acest proiect pe care l-am iniţiat împreună cu domnul deputat Victor Ponta, există deja o discuţie publică destul de încinsă. În general în legătură cu sistemele electorale, cu o formulă sau alta, există, şi nu de azi, de ieri, teorii, controverse, opinii. Eu am să spun din capul locului că pur şi simplu, personal cred că există, făcând abstracţie de orice conjunctură, două formule care sunt în cea mai mare măsură dătătoare de dreptate electorală şi de reprezentativitate maximă.

Pe de o parte sistemul, să-i spunem, pur proporţional, adică al votului cu liste, care în România a funcţionat destulă vreme şi oricâte riscuri mi-aş asuma aş spune că nu a funcţionat rău, date fiind condiţiile României în ultimii 20 de ani, şi există votul majoritar sau uninominal în două tururi de scrutin. Aceasta este convingerea mea intimă, personală, că dacă preferăm proporţionalitatea ar trebui să alegem prima variantă, dacă vrem să facem credit înainte de toate alegătorului şi vrem să mergem pe varianta uninominală, cel mai corect este votul în două tururi.

De ce, totuşi, sunt alături de Victor Ponta şi cu susţinerea formaţiunilor noastre politice, susţinătorul actualului proiect? Înainte de toate, pentru că el nu este nicidecum, aşa cum am văzut că s-au lansat acuzaţii în ultima perioadă, nici nedemocratic, nici neconstituţional, nici nereprezentativ. Este o formulă de vot practicată - şi exemplul cel mai bine cunoscut este cel al Marii Britanii -, practicată de foarte multă vreme, fără ca cineva să pună vreodată la îndoială soliditatea şi autenticitatea democraţiei parlamentare britanice.

Este reprezentativ în măsura în care, până la urmă, voinţa directă a alegătorului şi criteriul egal, acela al câştigătorului, al primului clasat în opţiunile electoratului într-un colegiu câştigă, în orice caz şi fără excepţie, mandatul de reprezentare şi nu văd cum ar putea fi declarat anticonstituţional sau antidemocratic, atâta vreme cât nu împiedică în niciun fel dreptul cuiva de a candida sub culorile unui partid sau independent şi dreptul alegătorului de a face, dintre toate candidaturile aflate la îndemână, alegerea pe care o doreşte.

Ideea că rămân voturi exprimate şi care nu-şi vor găsi reprezentare în Parlament - sau există riscul să se întâmple aceasta -, este una corectă. N-am fost niciodată ipocrit şi o spun foarte clar: nu îmi scapă şi nu ascund dezavantajele şi riscurile unei asemenea formule. Ştim însă toţi şi nu de azi, de ieri, că toate formulele electorale, toate sistemele electorale au şi avantaje şi dezavantaje, fiecare dintre ele prezintă oportunităţi şi riscuri. Nu putem însă vorbi, aşa cum la limită am văzut formulări în opinia publică, în presă, despre faptul că se fură nişte voturi, pentru că nu sunt reprezentate, pentru că atunci ar trebui să considerăm că 5 milioane şi ceva de cetăţeni care au votat cu alt candidat decât preşedintele actual se pot plânge de lipsă de democraţie sau că votul lor a fost furat.

Sigur că dintre avantajele pe care formula pe care o propunem le prezintă, cele mai importante în acest moment şi în conjunctura politică în care ne aflăm sunt cele legate de simplificarea dureroasă, dar categorică, a scenei politice, de faptul că acest sistem oferă şansa unor majorităţi solide, coerente şi, ca atare, a unor guverne cu susţinere parlamentară puternică.

De asemenea, faptul că alegătorul român este cel care are, în mai mare măsură decât partidele politice care propun candidaţi, ultimul cuvânt în trecerea acestora din condiţia de candidat în condiţia de parlamentar este, dacă vreţi, o şansă pentru partidele politice de a tria după criterii mai degrabă ale societăţii, decât după criteriile interne de partid, candidaţii pe care-i propun în alegeri.

Şi, în fine, eu cred că o asemenea formulă ne protejează în cea mai mare măsură şi de riscul acestei boli care s-a extins, şi anume aşa-numitul traseism politic.

Am încercat, împreună tot cu domnul deputat Ponta, în prima variantă a proiectului nostru, să interzicem, practic, prin această modificare a Legii electorale traseismul, Curtea Constituţională, invocând aspectele legate de mandatul imperativ şi de faptul că acesta este inacceptabil, a respins-o. Şi atunci, în realitate, probabil că vom avea asemenea manifestări de traseism în mult mai mică măsură atunci când există, în principiu, cel puţin, un bipolarism politic generat, în linii mari, statistic, de o asemenea lege.

Eu cred că cei care acum ceva vreme, acum doi sau trei ani spuneau că aceasta este o formulă foarte bună şi care astăzi i se opun, au făcut acest lucru din considerente de oportunitate politică şi de interes politic. Nu ascund, încă o dată, că rolurile cumva s-au inversat din aceleaşi motive. Sigur, aşa cum am spus de la bun început, este greu să aşezi o lege electorală în preajma unor alegeri şi într-o conjunctură politică precum cea din România astăzi. Poate că ar fi cazul, pe viitor, exact ca şi discuţia despre Constituţie, să găsim un moment în care, fără presiunea campaniei electorale iminente, să discutăm la rece şi cu ideea de a construi o lege de durată, în această formulă sau în alta, o lege electorală stabilă.

N-aş vrea, însă, să plec de la acest microfon fără să mai spun ceva. Nu sunt ipocrit şi am spus, cred, foarte limpede că sunt conştient de dezavantaje, de frustrări electorale, dacă putem vorbi aşa, şi nu neapărat ale partidelor care pierd dintr-o asemenea formulă, ci ale alegătorilor al căror vot nu va putea fi fructificat. Am spus-o limpede!

Pe de altă parte, la fel de limpede, cred, ar trebui să ne amintim şi să tragem oarecare învăţăminte din faptul că mai bine de un deceniu sistemul de liste care, pe criteriul proporţionalităţii, era perfect reprezentativ, a fost mereu şi mereu atacat, până când a generat în 2008 formula actuală a legii, probabil cea mai nefericită. (Vociferări, rumoare.)

De asemenea, ar trebui să nu uităm că în momentul în care...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să asiguraţi liniştea în sală!

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

...în momentul în care fosta majoritate a hotărât ca alegerile locale pentru primari să se desfăşoare într-un singur tur, lucru care spre deosebire de alegeri parlamentare cu uninominal într-un singur tur nu se mai întâmplă nicăieri, nu am asistat la o asemenea reacţie a unor segmente din societatea civilă sau din opinia publică.

Iată, dar, că dacă avem o lege în baza căreia în scurtă vreme vor fi aleşi primarii, preşedinţii de Consiliu judeţean, într-un singur tur, să fim măcar coerenţi şi să mergem cu scrutinul majoritar într-un tur şi la Parlament. Nu există în niciun fel pericolul limitării democraţiei. Pericolul limitării democraţiei sau punerii ei în discuţie vine din atacul dus de aproape două decenii sub o formă sau alta, dintr-o direcţie sau alta cu un interes sau altul la adresa instituţiei partidelor politice, vine din atacul dus şi dus foarte recent şi dinspre instituţia prezidenţială şi dinspre un partid care era majoritar atunci la adresa Parlamentului însuşi, ca instituţie, pentru că dincolo de o formulă electorală sau alta esenţial este ca Parlamentul să rămână centrul vieţii politice democratice şi ca partidele politice, ca instituţii de reprezentare şi de pluralism, să rămână, să fie privite şi să acţioneze ca garanţi ai democraţiei.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Raportul comisiei înainte.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Fiind procedură de urgenţă, în primul rând vă propun timp total de dezbatere cinci minute şi voi prezenta raportul Comisiei juridice la acest proiect.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat pe larg de unul dintre iniţiatori.

În urma dezbaterilor în Comisia juridică, cu majoritate de voturi, s-a hotărât să propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 48 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001.

Amendamentele respinse sunt prezentate în Anexa nr.2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Procedură, domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o lege foarte importantă, nu numai pentru cei care sunt în Parlament azi sau mâine, ci în primul rând pentru modalitatea în care electoratul din România îşi trimite în Parlament reprezentanţii şi mi se pare absolut nelalocul ei, ca să nu spun altfel, propunerea ca cinci minute să discutăm despre acest proiect de lege.

Domnul senator Antonescu a spus că e foarte importantă, nu trebuie făcută o lege rapid, dar a fost făcută în câteva zile, a avut un discurs echilibrat, dar pe principiul: "Eu spun, dar faceţi cum vreau eu!".

Cred că acest proiect de lege şi în primul rând revin, nu sunt de acord şi cred că poate şi domnul preşedinte al comisiei va reveni asupra timpului de dezbatere, chiar dacă este în procedură de urgenţă şi mi se pare corect ca fiecare grup sau chiar colegii din Parlament să aibă opinii. Revenind la importanţa acestei legi, în care noi atunci când am fost la putere puteam să folosim această majoritate să facem legea cum vrem noi, cred că întotdeauna este corect ca o lege care priveşte până la urmă viitorul României să fie dezbătută cu toate grupurile parlamentare.

Acesta este motivul pentru care, de comun acord, am făcut acea comisie de Cod electoral şi, mai mult decât atât, şi domnule Antonescu, trebuie să vă anunţ, poate nu ştiţi, a fost un consens referitor la un proiect de lege care să elimine şi, pe de o parte, marile probleme pe care le-au creat şi le creează votul uninominal într-un singur tur şi lista. Şi acea combinaţie mixtă, pe care căzusem de acord cu toţii, rezolva toate problemele, sigur perfecţiune nu există, dar aşa cum este acest proiect de lege, nu va crea decât o mare problemă în rândul electoratului, avantajând, poate, pentru un anumit moment, un anumit partid sau un anumit individ şi cred că n-aş dori să fiu într-un parlament în care sunt foarte mulţi independenţi care câştigă un colegiu, prin orice metodă pe care o permite sau nu o permite legea.

Deci, revin şi nu am făcut intervenţia decât pe procedură, nu sunt de acord şi vă rog ca preşedintele comisiei să revină, să lase dezbaterile, nu putem discuta cinci minute despre modul în care Parlamentul României va fi ales şi va decide soarta acestei ţări.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Numai o secundă. Şi eu cred că îmi faceţi misiunea foarte dificilă să conduc o şedinţă în care toate grupurile parlamentare să intervină, pe acest proiect de lege care, cu siguranţă îi vizează pe toţi parlamentarii, câte un minut.

De aceea, eu o să vă rog, liderii de grup, să aveţi o discuţie, astfel încât să ajungeţi la un termen rezonabil pentru dezbaterile generale.

Vă rog, domnule Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Pentru dezbateri generale nu există termen. Citiţi Regulamentul! Deci, termenul de dezbatere este numai pentru dezbaterea pe articole. Unu.

Doi. Sunt, dacă am numărat bine, în total 18 articole de modificat, deci 18 puncte adoptate de comisie. Dacă mai adăugăm încă două, prin cele respinse, de pus în discuţie, ajungem la 20. Dacă zicem că dăm câte trei minute pentru fiecare astfel de amendament, teoretic ajungem la o oră şi mi se pare că este un termen rezonabil. Dacă terminăm mai repede, votăm mai repede. Oricum, s-a votat că votăm după ce terminăm dezbaterea. Deci cinci minute nu ajung nici să treceţi în revistă cele 18 amendamente. O oră mi se pare una... Deci, aceasta e procedura, în contrapartidă celor propuse, de cinci minute, grupul nostru parlamentar propune o dezbatere de o oră pe articole. Pentru că, încă o dată, repet, citiţi regulamentul, la dezbaterile generale nu e limită.

Doamna Roberta Alma Anastase:

E corectă precizarea făcută de domnul Márton Árpád că nu există timp pentru dezbateri generale, dar pentru dezbaterea pe articole există timp alocat şi domnul preşedinte al comisiei... vă rog să reluaţi o dată dezbaterea pe articole, timpul alocat...

Domnul Florin Iordache:

E foarte logic de ce v-am propus eu cinci minute, stimaţi colegi, pentru că din cele 18 articole la care face referire domnul Márton Árpád, doar 15 sunt de abrogare, deci, nu avem ce discuta, pentru că prin acele articole scăpăm de pragul electoral. Un singur articol este pe care puteţi discuta, este cel care stabileşte câştigătorul, cel care obţine cel mai mare număr de voturi. Acesta este articolul.

Deci, dumneavoastră, stimaţi colegi..., comisia îşi menţine punctul de vedere, dezbaterile pe articole, cinci minute. La dezbateri generale puteţi discuta oricât, că oricum dumneavoastră nu sunteţi de acord cu acest sistem.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Cinci minute pe articole... Sunt şi amendamentele respinse, care pot fi susţinute.

Deci, supun la vot dezbaterea pe articole cinci minute, iar dezbaterea generală este..., aşa cum spunea şi domnul Márton Árpád, este liberă pentru toate grupurile parlamentare.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

157 de voturi pentru, 17 împotrivă şi 9 abţineri.

Dezbateri generale. Domnul preşedinte Kelemen Hunor, vă rog.

Domnul Kelemen Hunor:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Aşa cum spunea şi domnul senator Antonescu, erau puţine lucruri în România care funcţionau, dar funcţiona foarte bine acel sistem de vot pe listă care până în 2008 a asigurat o reprezentare proporţională în Parlamentul României, în Camera Deputaţilor şi în Senatul României. Sunt convins că acum patru ani de zile sau mai bine de patru ani de zile, dintr-o demagogie împinsă până la limită, am schimbat acel sistem care a funcţionat foarte bine şi aţi adoptat şi spun că aţi adoptat, pentru că şi atunci noi am fost consecvenţi şi am votat împotriva proiectului de lege, aţi adoptat un sistem mai prost, un sistem mai puţin funcţional decât era până în 2008. Şi acum dumneavoastră propuneţi un sistem care va fi şi mai prost, şi mai rău decât sistemul care a funcţionat până în 2008. În loc să facem un lucru prin care reparăm greşeala din 2007, prin această propunere eu zic că facem un pas înapoi. Nu reparăm nimic, ci stricăm un lucru care până la urmă şi în 2008, şi prin sistemul adoptat în 2008 a asigurat o reprezentare proporţională. A fost un principiu de bază, a fost un principiu care a funcţionat 22 de ani şi noi, cei de la UDMR, suntem convinşi că acest principiu ar trebui să funcţioneze şi în continuare. Votul de la urnă se transformă în mandat, dar acel vot se transformă într-un mandat printr-un sistem proporţional. Dacă omul, cetăţeanul, contribuabilul, spuneţi cum doriţi dumneavoastră, a votat pentru un partid, pentru o formaţiune politică sau pentru un individ, atunci mandatul se transformă exact acolo unde a fost dat votul. Şi eu cred că din acest punct de vedere sistemul nostru electoral, până în 2008 a funcţionat foarte bine, din 2008 am asigurat o reprezentare proporţională şi, sigur, am introdus un element care nu era de dorit şi acum noi vrem să schimbăm sau dumneavoastră vreţi să schimbaţi un sistem care asigura o reprezentare proporţională, era un sistem just, era un sistem corect, era un sistem democratic.

Schimbând sistemul electoral, Parlamentul, prin votul dumneavoastră, va renunţa la acest principiu fundamental, la reprezentarea proporţională şi aduceţi un argument foarte important. Vreţi o majoritate solidă şi este o dorinţă justificată, este o dorinţă pe care noi o înţelegem, dar va fi o majoritate artificială, va fi o majoritate care nu va reflecta dorinţa electoratului, nu va reflecta voinţa fiecărui cetăţean, va fi o majoritate artificială care se va evapora exact aşa cum veţi stabili această majoritate.

Am auzit încă un alt argument în spaţiul public, nu astăzi şi nu de la acest microfon, prin care unul dintre iniţiatori spunea că prin acest sistem vrea să elimine partidele populiste, partidele extremiste din Parlamentul României. Eu cred că şi acest argument este un argument fals. Nu prin sistem putem elimina sau izola partidele populiste şi partidele extremiste. Sunt convins că pentru acest lucru trebuie găsită o altă soluţie, o altă formulă, o altă atitudine. Dacă renunţăm la pragul electoral, la pragul de 5% sau la un alt prag, 6 plus 3, 6 sau 3 Camera Deputaţilor - Senat, atunci nu vom elimina aceste partide populiste, fiindcă este logic, este pentru toată lumea foarte clar cum se va proceda. Ei vor fi prezenţi. Deci, prin acest vot, prin acest sistem veţi aduce aceste partide în Parlamentul României. Vor fi partide parlamentare cu un singur mandat, cu două mandate, cu trei, cu cinci, nu se ştie. Dar problema cea mai importantă este că sute de mii de cetăţeni, chiar milioane de cetăţeni vor rămâne fără reprezentare politică în Parlamentul României. Şi nu se poate face o analogie cu Preşedinţia, cu alegerile prezidenţiale. Şi nu se poate spune că cinci milioane de români nu sunt reprezentaţi, fiindcă preşedinte e unul singur, Parlamentul este forul reprezentativ al tuturor cetăţenilor şi, din acest punctul de vedere, eu cred că o confuzie de acest gen nu este de acceptat.

Cui foloseşte acest sistem? Sigur, coaliţiei aflate la guvernare.

Dar nu foloseşte cu nimic cetăţenilor României, nu foloseşte cu nimic şi nu aduce niciun plus sistemului politic, sistemului parlamentar.

Să schimbi un sistem electoral cu cinci luni, cu şase luni înainte de alegeri eu cred că este o greşeală. Şi această greşeală, ca un bumerang, se va întoarce împotriva celor care adoptă acest sistem. Nu foloseşte României, nu foloseşte cetăţenilor, şi acest lucru trebuie spus foarte clar, foarte răspicat.

Noi am fost consecvenţi. În 22 de ani, am spus de fiecare dată: reprezentarea proporţională nu are alternativă. Nu trebuie găsită o alternativă la această reprezentare proporţională, fiindcă vom strica ceva. Dacă am stricat în 2008 un sistem care funcţiona foarte bine, acum stricăm un sistem care funcţionează binişor. Nu bine, binişor.

Mergem din rău, în mai rău.

Amendamentul votat în Comisia juridică este un amendament important, este un gest semnificativ, pe care noi îl apreciem, corectează ceva din imperfecţiunea sistemului, corectează parţial o problemă importantă. Va asigura o reprezentare aproape proporţională pentru o comunitate semnificativă.

Sigur, acest lucru este de lăudat, şi noi apreciem acest gest şi acest vot în comisie. Dar, în ansamblul lui, sistemul nu va fi un sistem perfect şi nu poate să fie un sistem care poate fi votat şi care poate fi susţinut.

Se poate spune că în 2013, pentru 2016, vom schimba din nou sistemul. Important este să avem acum o majoritate solidă, să avem o majoritate cu care se poate guverna.

Sigur, în România şi această majoritate va fi o coaliţie, va fi coaliţia dumneavoastră, coaliţia USL. Nu va fi majoritatea unui singur partid. Şi ca orice coaliţie, ca orice alianţă, va funcţiona temporar şi, prin acest sistem, vom ajunge în 2013, în 2014, la o situaţie foarte interesantă, despre care sper, cu dumneavoastră şi cu noi, vom discuta în acest Parlament, în forul legislativ, şi vom găsi o soluţie şi la acea problemă care se va crea cel târziu în 2014, după alegerile prezidenţiale, dacă nu mai repede.

Grupul UDMR nu va vota acest proiect de lege, se va abţine de la vot, aşa cum a făcut şi în 2007, când am fost în Parlament şi nu am susţinut, am votat împotriva legii actuale, fiindcă noi credem că trebuie să fim consecvenţi cel puţin când vorbim despre principiile de bază. Şi principiul de bază, pentru noi, rămâne reprezentarea proporţională.

Traseismul politic, prin acest sistem, nu va dispărea.

Eu cred - şi dacă facem o analiză, comparând cu ce s-a întâmplat până în 2008 - că acel sistem de vot pe listă a ţinut sub capac traseismul politic. Traseismul s-a amplificat după 2008. Foarte mult s-a amplificat. Şi prin acest sistem se va amplifica şi mai mult după 2012. Este boala cea mai gravă a sistemului politic românesc.

De aceea, noi credem că nici acel argument prin care dumneavoastră consideraţi că se poate stopa traseismul, votând acest sistem, nu este un argument sustenabil.

Sigur, aveţi majoritatea, veţi decide aşa cum doriţi dumneavoastră, dar, din punctul nostru de vedere - şi considerăm acest lucru foarte important - este o greşeală un vot dat pe un astfel de sistem electoral.

Acum câteva luni de zile am avut mai multe discuţii. Aţi susţinut un sistem mixt.

Eu cred că, pentru România, în 2012 şi în perspectivă mai lungă, sistemul cel mai corect ar fi sistemul mixt. Un vot uninominal - cam jumătate din colegii - şi echilibrarea pe o listă naţională.

Acest lucru ar însemna nu numai o reprezentare proporţională, dar şi un echilibru între interesele societăţii româneşti şi logica partidelor politice, fiindcă politica este făcută în Parlament de partide politice, nu de indivizi. De partide, de grupuri parlamentare care se bazează, sper, pe ideologii foarte bine definite.

Mulţumesc pentru atenţie şi sper că astăzi mai aveţi timp să vă răzgândiţi şi să nu acceptaţi un astfel de sistem care va distruge sistemul politic şi sistemul electoral. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Paleologu, după aceea domnul Negruţ Clement. Dar înainte de asta..., la următoarea tură de grupuri parlamentare.

Domnul deputat Paleologu, vă rog.

Domnul Theodor Paleologu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am urmărit cu foarte multă atenţie discursul domnului senator Antonescu. Am apreciat faptul că era echilibrat şi a vorbit atât de dezavantaje, cât şi de avantaje ale sistemului propus.

Atâta doar, trebuie să chibzuim dacă nu cumva dezavantajele, în situaţia României, sunt mai mari decât avantajele.

Votul - zis uninominal, de fapt majoritar ar trebui să-l numim - are, fără îndoială, aşa cum a spus domnul Antonescu, are nişte avantaje: unu - legătura mai directă cu cetăţeanul şi, mai cu seamă, majorităţile clare, stabile, coerente.

Dar are, aşa cum a spus domnul Kelemen, are şi foarte serioase dezavantaje pe care le ştim cu toţii şi e vorba de nereprezentarea unor forţe importante din societate. Sensibilităţi puternic reprezentate în societate nu mai sunt deloc sau sunt foarte puţin reprezentate în Parlament, iar acest lucru este foarte grav.

Sunt democraţii vechi, cu lungă tradiţie, care acum se gândesc la introducerea unei doze proporţionale.

De exemplu, în Franţa este situaţia aceasta şi chiar şi în Anglia, colegii dumneavoastră din Partidul Liberal Democrat îşi doresc un asemenea lucru, pentru că Partidul Liberal Democrat în Anglia este victima sistemului majoritar într-un singur tur existent acolo.

De altminteri, fac o mică paranteză şi mă întreb dacă, pe termen lung, nu va fi şi PNL-ul victima aceluiaşi sistem pe care preşedintele său îl propune cu atâta ardoare acum.

Ştiţi cum este, întâi cade o victimă, apoi o alta şi încă o a treia ş.a.m.d. Nu ştii niciodată unde se opreşte această cascadă.

De altminteri, trebuie să relev un detaliu interesant. Faptul că, pe această temă a votului uninominal, a votului majoritar, domnul Antonescu este de acord în întregime cu Traian Băsescu, şi vreau să observaţi acest lucru că, în această chestiune, nu sunt de acord nici cu preşedintele Băsescu, nici cu preşedintele Antonescu.

Domnul Crin Antonescu a menţionat, pe bună dreptate, exemplul Marii Britanii, numai că în Anglia, acest sistem există de foarte multă vreme. Rădăcinile parlamentarismului britanic urcă în secolul XVII, XVIII. Reforme importante ale sistemului electoral britanic au avut loc în secolul XIX şi încă în secolul XX. Să nu ne comparăm cu vechea tradiţie, seculară, din Anglia.

Tare mă tem că rezultatele la noi vor fi cu totul altele decât în Anglia. Şi bine ştiţi că în Anglia opoziţia este numită Her Majesty's Opposition - Opoziţia Majestăţii Sale.

În România, tare mă tem că nu asta se va întâmpla!

Apreciez, de asemenea, sinceritatea domnului Crin Antonescu. Ne-a spus pe scurt aşa: facem acum această lege şi apoi facem alta, când rămâne numai USL-ul în Parlament.

Apreciez această onestitate de a spune lucrurilor pe nume, pe şleau. Şi a mai spus un adevăr domnul Crin Antonescu, şi anume că acea lege pe care am votat-o, PDL şi PSD în principal, privind alegerea primarului într-un singur tur, a fost o prostie.

Aveţi dreptate, domnule Antonescu, a fost o prostie şi am văzut cum primarii în funcţie ignoră cu desăvârşire orice fel de dezbatere pentru că se simt tari pe poziţie şi sunt siguri de acum că vor fi aleşi şi refuză dezbaterea, iar dezbaterea este fundamentul democraţiei.

Şi ca să închei, domnul Antonescu ne-a spus aşa: "Alegerea primarului într-un singur tur este o prostie. Dar, ca să fim coerenţi, haideţi să facem prostia până la capăt."

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Bot, vă rog.

Domnul Octavian Bot:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Vreau doar să pun două întrebări. Evident, întrebări retorice, dar subiect de gândire pentru cei care se îndoiesc de caracterul democratic al legii pe care o discutăm.

Prima întrebare este aceea care se referă la modul în care este ales preşedintele României şi la modul în care este demis preşedintele României. Cât de democratic este acest mod, când preşedintele poate fi ales - teoretic vorbind - chiar şi cu un singur vot şi nu poate fi demis decât cu 9 milioane de voturi.

Iar în legătură cu reprezentativitatea Parlamentului ales prin sistemul propus de noi acum, de ce este mai nedemocratic şi mai nereprezentativ acest Parlament decât Parlamentul ales în sistemul actual, când în Parlament şi-au găsit locul deputaţi şi senatori de pe locurile doi, trei sau patru. Şi atunci, nu se simt frustraţi alegătorii care poate au ales un parlamentar care a obţinut 49,99% din voturi, a obţinut locul întâi şi nu a intrat în Parlament. Eu cred că este un subiect de gândire serios pentru cei care se îndoiesc de caracterul democratic al legii propuse de noi.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrerupem pentru câteva secunde lucrările noastre.

Am plăcerea să anunţ prezenţa la lucrările Camerei Deputaţilor a delegaţiei parlamentare conduse de domnul Andrew Scheer, preşedintele Camerei Comunelor din Canada, aflat în vizită în ţara noastră.

Salutăm prezenţa domnului preşedinte. (Oaspeţii sunt aplaudaţi în picioare de către toţi cei prezenţi la şedinţa Camerei Deputaţilor.)

Vă mulţumesc.

Revenim la lucrări.

Şi daţi-mi voie să-i dau cuvântul în continuare domnului deputat Anghel Stanciu. Mi-a spus să-l prezint ca autor al legii încă în vigoare şi de aceea are câteva cuvinte să ne spună. Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Venind pe drumul acesta de costişă, mi-am adus aminte de o vorbă dragă distinsului domn prim-ministru şi preşedinte al meu, Ponta. Referindu-se la unul sau la altul dintre cei cu funcţii de conducere fie în stat, fie la partide, are o vorbă care îmi place şi mie: A pierdut ocazia de a tăcea.

Cred că mă aflu şi eu astăzi în această situaţie în care am pierdut ocazia de a tăcea. Căci este posibil - ca un bumerang - ceea ce voi încerca să spun fiind total neutru, domnule preşedinte Antonescu, să fiu obligat să apăr ceva ce fiecare dintre dumneavoastră apăraţi. Şi apăraţi, pentru că majoritatea care sunteţi aici, în sală, aveţi un copil, o copilă, un fiu, o fiică - biologic, evident. Şi indiferent cum arată, indiferent cum se prezintă, este cea mai frumoasă fiică, este cel mai bun fiu.

Aşa cum avem fii şi fiice biologice, avem şi fii şi fiice în plan ideatic. Ai o idee, o idee originală, o idee originală care este ca un fulger în mijlocul unei nopţi, care-ţi vine pe negândite. Şi cu şeful meu, la vremea respectivă, maestrul nostru Hrebenciuc mi-a cerută să mă gândesc la o lege originală, mi-a picat - să spunem aşa - o fisă, fără să-mi spargă capul, de a găsi un sistem original. Şi este un sistem original în întreaga lume. Iar dumneavoastră, fie că vreţi, fie că nu vreţi, vă datoraţi fotoliile de parlamentar acestui sistem, despre care, de la rezultatele pe care le-a oferit, şi puterea şi opoziţia, şi cei de pe locul unu şi cei de pe locul trei au spus că este cel mai prost.

Bineînţeles că nu-şi convine nimic nici astăzi, când, la vremea respectivă şi domnul deputat Voicu, colaborator al meu în finalizarea acestui algoritm, şi ceilalţi am lăudat sistemul. El avea nişte virtuţi: se vota omul, şi nu lista. A doua virtute consta în faptul că se realiza o solidaritate între toţi competitorii partidului, pentru că de voturile tuturor care se strângeau depindea numărul de mandate total. Şi a treia virtute, criticată sau necriticată, se realiza o proporţionalitate. Proporţionalitatea este de sub 1%.

Avea însă un viciu. Avea un viciu în sensul că cei care au câştigat colegiu nu au intrat şi au intrat cei de pe locul doi sau cei de pe locul trei. După ştiinţa mea, de pe locul patru nu au intrat.

Ca atare, mă văd aici cumva nevoit - faţă de gândirea mea, care nu poate fi perfectă - să-mi cer scuze celor care au ieşit pe locul unu şi nu au intrat.

Totodată, vreau să-i asigur pe cei care au intrat de pe locul doi şi de pe locul trei că au şi legitimitate şi reprezentativitate pe ansamblul voturilor pe care le-a obţinut partidul.

Este clar că n-am să mă refer la acest sistem pe care l-am adopta.

Ceea ce vreau să spun însă este că voi vota acest sistem şi voi mulţumi tuturor celor care vor face acelaşi lucru ca mine, îl vor vota, pentru că în felul acesta scap eu de acea anatemă că am făcut cel mai prost sistem de alegere a Parlamentului. Şi asta mă îndeamnă să vă rog să votaţi cu ambele mâini.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Negruţ Clement. De asemenea, dacă mai doresc parlamentari să se înscrie la cuvânt din partea grupurilor parlamentare. Domnul Pambuccian, am notat.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule senator,

Suntem într-o procedură legislativă normală, corectă, când un domn senator, coleg de-al nostru, din Parlamentul României, se află în calitate de iniţiator să susţină un proiect de lege. Ar trebui să-i mulţumim domnului senator, că-l vedem totuşi destul de rar şi la o oră aşa de matinală la Parlament, dar, încă o dată, e o procedură pe care trebuie s-o dezbatem, s-o discutăm.

Ne-a vorbit domnul senator foarte frumos despre democraţie, despre sistemele de vot din România după 1989. S-a vorbit despre votul pe liste. S-a vorbit în general despre un vot care l-a avantajat întotdeauna pe domnia sa, votul pe liste. A fost un privilegiat al votului pe liste, pentru că a fost copilul de suflet al tuturor preşedinţilor PNL.

A vorbit despre votul în două tururi de scrutin. Un vot corect, în opinia mea. Dar n-a vorbit domnia sa despre votul din 2008, votul proporţional, prin care se află astăzi în Parlamentul României. Pentru că, dacă aveam votul direct, domnia sa nu era aici astăzi.

De aceea, poate că era corect, domnule senator, să ne spuneţi şi de ce nu este bun votul proporţional. Şi vă vorbeşte unul care a intrat în Parlament cu votul majorităţii cetăţenilor şi care este şi coiniţiatorul unui proiect de lege prin care susţine votul direct.

M-aş fi bucurat să vă aud de la această tribună că ne vorbiţi despre votul proporţional, de ce nu a fost bun. Pentru că, vreau să vă spun, domnule senator, că dacă acest vot direct în 2008 era în funcţiune, în Alba nu aveaţi niciun parlamentar. Niciunul! PNL-ul şi PSD-ul nu aveaţi parlamentari. Pentru că PDL-ul a câştigat toate colegiile.

De aceea, haideţi să fim foarte atenţi. Sigur. (Vociferări.)

A venit vremea, domnilor, să vociferaţi. E vremea dumneavoastră. Eu să ştiţi că sunt unul care nu prea mă tem de vociferări.

Haideţi să fim consecvenţi până la capăt, stimaţi colegi.

Haideţi să dezbatem serios această lege pe care s-o folosim pe un termen lung, nu facem o lege care să ne avantajeze acum şi să nu ne gândim la viitor.

Domule senator,

Dincolo de... - vă rog să mă credeţi că nu sunt răutăţi - mă bucur că vă văd şi probabil aţi văzut şi cum Constituţia nu este modificată şi probabil aţi fost prezenţi să vedeţi şi lucrul ăsta, nu respectăm votul cetăţenilor, şi probabil veţi vedea şi încă o lege pe care colegii dumneavoastră vor avea grijă să o rupă în două. E vorba de Legea energiei, prin care veţi proteja "băieţii deştepţi" despre care vorbiţi atât de frumos.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Pambuccian, vă rog, liderul Grupului parlamentar la minorităţilor naţionale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

În general, sistemele de vot şi sistemul general constituţional al unei ţări sunt lucruri care trebuie cumpănite bine, calculate, gândite şi dezbătute şi după aceea făcute.

Lucrul ăsta nu se potriveşte, din păcate, cu locul.

Noi întotdeauna experimentăm, iese prost, după care o luăm în altă direcţie, de obicei şi mai proastă.

Şi tot şirul ăsta se întrerupe în momentul în care lucrurile ies foarte prost.

Grupul nostru parlamentar, după ce am avut multe discuţii între noi, a ajuns de mult la concluzia că varianta cea mai potrivită pentru România ar fi o republică parlamentară cu un parlament amplu şi cu un vot pe liste, proporţional. Ar fi o formulă foarte echilibrată, care ne-ar face, după zeci de ani de dictatură, întrerupă cu mici perioade, cum a fost perioada lui Carol I sau perioada interbelică, cu mici perioade de trăit altfel, să uităm ideea tătucului salvator, să uităm tot felul de idei de genul ăsta.

Probabil că asta ar fi, cel puţin asta credem noi, formula cea mai potrivită.

În timp, agenda publică care a fost de cele mai multe ori făcută de presă, de analişti politici, de politicieni interesaţi, duce lucrurile exact în direcţia opusă şi probabil să se bazează, într-un fel sau altul, şi pe o oarecare nostalgie populară.

Eu vreau să vă spun că, de data asta o să votăm proiectul acesta de lege şi vă spun şi de ce. Pentru că este foarte bine să ducem lucrurile până la ultima lor consecinţă, ca, după aceea, să înţelegem că poate ar trebui să regândim sistemul. Că poate ar trebui să căutăm o cale echilibrată, în care puterile din stat să se poată amenda în mod real unele pe celelalte, în care partidele să devină instituţii puternice, în care politica să devină o chestiune făcută cu mult profesionalism.

Aşa că vom vota. O să vedem şi consecinţa acestui sistem, şi cu asta cred că ideea de uninominal se va încheia o dată pentru totdeauna.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Mihăiţă Calimente, domnul deputat, vă rog.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că am auzit foarte multe argumente şi pro şi contra.

Aş vrea să le spun colegilor care visau la o republică parlamentară că suntem într-o republică parlamentară, şi nu semiprezidenţială.

Am auzit că votul majoritar ar fi o crimă. Am auzit că votul pe listă ar fi numai un lucru extraordinar de bun. Vreau să vă spun că democraţia poate fi şi de tip majoritar, şi atunci avem votul majoritar, poate fi şi de tip consensual, şi atunci avem votul pe listă.

Sigur că există o multitudine de feluri, între aceste două extreme, de a ne exprima votul şi toate vreau să vă asigur că sunt democratice.

Cu colegii de la Arad am avut de multe ori această dispută. Ei îmi reproşau că am ieşit parlamentar de pe locul trei şi-mi puneau la îndoială - vezi, Doamne! - faptul că cei de pe locul trei nu ar avea - nu-i aşa - aceeaşi legitimitate ca şi cei care ieşiseră pe locul întâi. Numai că uitau să spună că acel vot era un vot combinat, că la repartizarea mandatelor el era majoritar numai în primul tur de repartizare a mandatelor, cine lua 50% plus un vot. După acest tur, în tururile următoare de distribuire a mandatelor, el, din majoritar, se transforma în proporţional. Şi cei care au luat mandatele n-au luat numai pe voturile pe care le-au luat, ci pe toate voturile colegilor liberali din judeţ, care s-au raportat la cel care a luat mandatul. Deci şi acel mandat este la fel de reprezentativ ca şi al celor care au luat de pe locul întâi.

La fel de reprezentativ este şi dacă se introduce acest tip de vot majoritar, sigur că el va lăsa un număr de cetăţeni care nu-şi vor găsi în cei care intră în Parlament votul pe care l-au dat. Dar şi la votul pe listă, unde există pragul de 5%, sau în alte părţi prag mai mare, rămâne un număr de cetăţeni care au votat şi au votat partide care nu fac pragul sau candidaţi care nu fac pragul şi nici acolo nu se găseşte în întregime reprezentat votul exprimat de către cetăţeni.

Deci vreau să spun că fiecare sistem de vot este democratic, sigur că el, într-o anumită conjunctură, poate avantaja o anumită..., un anumit partid, o anumită grupare de partide, dar ceea ce s-a întâmplat în România în ultimii 20 şi ceva de ani, votul pe listă a fost incriminat de toată lumea, votul pe listă a fost atacat din toate părţile şi, în special, de către presă şi astăzi nu facem altceva decât să respectăm... şi iacătă că aici suntem în consens cu preşedintele Băsescu, introducerea tipului de democraţie majoritară pe care şi l-a dorit Domnia Sa. Pentru că, în proiectul de Constituţie pe care l-a înaintat este clar un tip de democraţie majoritară. Nu luăm toate elementele de democraţie majoritară pe care le impunea Domnia Sa, ci-l luăm pe acesta singur, votul uninominal dintr-un tur, care este democratic şi care este şi reprezentativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat şi vicepreşedinte al Camerei, Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Grupul parlamentar progresist va vota acest sistem de vot, acest proiect de lege, aşa cum ne-am înţeles prin Protocolul semnat cu Partidul Social Democrat care ne-a promis că ne va sprijini în taxa de solidaritate, acea taxă de care România are nevoie pentru a întregi salariile, pentru a da înapoi banii la pensionarii care, în mod incorect, au fost văduviţi de sume importante de bani. Acesta este anunţul pe care doream să-l fac.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc mult.

Îi dau cuvântul domnului deputat Cristian Petrescu.

Domnul Cristian Petrescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am ţinut să iau cuvântul ca să-mi exprim admiraţia, e adevărat, limitată, pentru domnul senator Crin Antonescu, pentru faptul că a mai găsit încă un sistem de vot care să-i permită accesul în Parlament, după cei 20 de ani petrecuţi în Parlament, dânsul fiind parlamentar încă din 1992, iată că în 2016 va face 24 de ani de Parlament. Felicitări încă o dată!

Am avut onoarea şi ocazia să asist aseară la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, drept pentru care ştiu ce scrie în această lege. Din păcate, ceilalţi colegi ai mei nu au raportul în faţă, drept pentru care nu pot să se exprime în cunoştinţă de cauză. Pot să vă spun că prin această lege reuşiţi să creşteţi numărul de parlamentari. Pentru că aţi dat acea prevedere cu minorităţile, cu pragul acela de peste 7%. Vă voi mai spune un număr, 7.765.573. E vorba de numărul de români care au votat pentru reducerea numărului de parlamentari. Prin legea pe care o daţi dumneavoastră acum, creşteţi numărul de parlamentari. Şi, aş vrea să mai felicit Partidul Social Democrat pentru noul suflu pe care îl aduce în Camera Deputaţilor prin numirea domnului Viorel Hrebenciuc în calitate de vicepreşedinte al acestei Camere. Mare îmbunătăţire...

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Pambuccian, cu o precizare.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Eu vă rugasem să fac precizarea când venea articolul cu pricina, dar o fac acum şi-i mulţumesc colegului meu că-mi dă ocazia să o fac.

Au existat foarte multe speculaţii zilele acestea că există în această lege o prevedere pentru minorităţile naţionale care nu ştiu ce face. Vreau să vă spun că din punctul de vedere al minorităţilor naţionale, reprezentate în grupul meu parlamentar, în Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, legea nu are nicio modificare în raport cu legea din 2008. Este, practic, acelaşi corpus legislativ în ceea ce priveşte minorităţile.

Există aici o referire la o singură minoritate care nu este reprezentată în grupul nostru parlamentar, pentru că, în cazul dânşilor, votul de tipul acesta îi condamnă la pierderi majore. Şi ea se referă la judeţele în care o minoritate are peste 7% din populaţia acelui judeţ. Niciuna din minorităţile naţionale reprezentate în Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale nu îndeplineşte această condiţie, în niciun judeţ. Nicăieri!

Aşa că rugămintea mea este ca această confuzie să nu se mai perpetueze. Legea, din punctul nostru de vedere, al mecanismului electoral care ne priveşte direct, nu aduce nimic în plus, nimic în minus, e în ordine aşa cum este, şi nu ne afectează practic din punctul de vedere al felului în care suntem noi aleşi în niciun fel. Cum ne va afecta pe toţi, am spus atunci când am vorbit la dezbaterile generale.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Acum este domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În primul rând, am dorit să vin la acest microfon să constat că, într-adevăr, în Parlamentul României astăzi se poartă o dezbatere şi modul în care se desfăşoară aceasta, cu puncte de vedere pro şi contra, cu argumente şi chiar prezenţa în sală a unor reprezentanţi ai societăţii civile, nu ne face altceva decât să fim într-o stare de normalitate.

Pe de altă parte, vreau să mulţumesc distinsului senator Antonescu, care ne-a prezentat proiectul Domniei Sale de lege, argumentat, cu tot respectul cuvenit Parlamentului, aducând în discuţie atât argumentele pro, cât şi eventualele critici şi solicitând din partea noastră, aşa cum este democratic, susţinerea.

În ceea ce priveşte un singur aspect, pentru că multe din aspectele prezentate au fost luate în discuţie de către antevorbitorii mei, este acea aşa-numită intervenţie pe problema de constituţionalitate. Proiectul de lege, în opinia mea, şi cred că sunt destul de avizat pentru a putea să spun acest lucru, este perfect constituţional. Articolele 62, 63 din Constituţie, care se referă la reprezentativitatea Parlamentului şi la egalitatea votului, nu au nicio legătură cu acest proiect de lege. Parlamentul care va reieşi în urma acestui proiect de lege va fi reprezentativ şi va fi votul fiecărui cetăţean, nu va fi cenzitar, nu va fi altfel multiplicat şi va fi un vot egal.

Mai mult decât atât, sigur că există şi acele argumente pro şi contra. Dispariţia pragului electoral este o încurajare, dacă vreţi, pentru că există posibilitatea astfel, în anumite situaţii, să avem chiar şi reprezentanţi ai societăţii civile, persoane independente, care să poată să acceadă în Parlament. Şi acesta nu este un lucru simplu, pentru că de aproape 20 de ani, de când părintele Constituţiei, regretatul senator Iorgovan, a intrat în Parlamentul României prin... în calitate de independent, nu s-a mai întâmplat acest lucru, fiindcă acel prag şi număr de voturi era, practic, imposibil de obţinut.

Iată de ce sunt foarte multe argumente, dar principalul argument este acela potrivit căruia dacă câştigi trebuie să fii în Parlament.

Iar în ceea ce priveşte acea problemă a reprezentativităţii, să ştiţi că nici sistemul D´Hondt nu a fost perfect, a fost poate mai corect din punct de vedere al reprezentării decât oricare alt sistem. Dar, nu uitaţi că voturile care erau date în număr foarte mare, şi aici era pe regula numerelor mici, se obţineau partide care obţineau în jur de 6-7%, aveau senatori sau deputaţi cu zeci de mii de voturi, care nu intrau în Parlament şi ele se duceau prin redistribuire şi aduceau în Parlament reprezentanţi din alte judeţe care, poate că luau un număr de câteva sute de voturi.

Nimic nu este perfect, totul este perfectibil, dar noi am pornit pe un drum. Şi vreau să spun că şi dumneavoastră, cei care sunteţi astăzi în opoziţie, şi preşedintele Băsescu, şi toată lumea a vorbit despre uninominal. Noi ne-am oprit cu varianta din 2008 la o variantă intermediară care, din păcate, trebuie să recunoaştem că nu a fost perfectă şi, din contră, a creat o anumită dispută. Eu am fost de multe ori în situaţia de a discuta în străinătate despre acea variantă a distinsului nostru coleg care mă bucur că are curajul să-şi asume această răspundere, Anghel, şi de multe ori mi s-a spus: nu este democratic. Varianta propusă de domnul senator Antonescu şi domnul deputat Ponta, în mod cert, sigur este constituţională şi democratică.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Spînu. Era înscris pe ordinea de zi, după aceea domnul deputat Oajdea şi domnul deputat Olar. După care, nu mai sunt alte intervenţii, încheiem dezbaterile generale.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Stimaţi colegi,

Sunt de 3 ani şi 5 luni în acest Parlament, aşa încât nu-mi pun nicio nădejde că modalitatea în care aţi venit determinaţi să votaţi astăzi se va schimba.

Totuşi, vreau să vă spun ca introducere că teoria sistemelor de vot este o teorie care face parte din teoria matematicii şi ştiu despre ce vorbesc. Este o parte componentă din teoria deciziei şi a alegerii multicriteriale. Şi am studiat-o cu foarte mult interes, inclusiv cu studenţii mei, aşa încât vă rog să mă credeţi că chiar sunt în postura de a spune tehnic nişte lucruri.

Din punct de vedere al deciziei iniţiatorilor, de a trece la uninominalul pur, cred că nici noi nu avem calitatea morală astăzi să încercăm schimbarea acestui sistem, pentru că şi noi l-am susţinut.

De ce? Ne convenea probabil atunci, aşa cum vă convine şi dumneavoastră astăzi, pentru că dacă astăzi USL-ul ar sta la 15% în sondaje aţi veni aici la tribună şi aţi găsi un milion de defecte acestui sistem şi aţi argumenta pertinent cu foarte multe exemple, ceea ce am putea face şi noi. Dar, v-am spus, din punctul meu de vedere nu am calitatea morală, pentru că am acceptat şi noi acel, să-i spunem, intrat în vorbirea publică, uninominal pur, chiar dacă preşedintele Traian Băsescu era adeptul unui vot uninominal pur din două scrutine, şi nu din primul scrutin.

Totuşi, vreau să vă citez unul din iniţiatorii acestei legi, pe domnul senator Crin Antonescu, să vedem când este cinstit, astăzi sau acum câteva luni, sau acum câteva zile. Citat din domnul senator Crin Antonescu, preşedintele Partidului Naţional Liberal: "Suntem de acord cu reducerea numărului de parlamentari. O reducere semnificativă, şi nu una de faţadă, care să respecte - domnule senator -, principiul constituţional al proporţionalităţii". Declaraţia dumneavoastră din data de 14 noiembrie 2011, în care ameninţaţi cu moţiunea de cenzură, dacă nu se ţine cont de acest lucru. Eu sunt profesor de matematică, dumneavoastră sunteţi profesor de istorie. Nu ştiu ce înţelegeţi prin proporţionalitate, s-ar putea să avem viziuni diferite şi m-aş bucura dacă mi-aţi explica ce aţi vrut să spuneţi atunci.

Al doilea citat, mai nou, din 17 martie 2012, ziarul "Adevărul": "Pentru reducerea numărului de parlamentari avem un proiect de lege pregătit, putem să-l aprobăm şi mâine."

Vă amintesc, stimaţi colegi, că acest proiect de lege a trecut de Camera Deputaţilor, se află la Senatul României, în biroul blindat al domnului senator Toni Greblă, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Senat şi-l ţine la dospit acolo.

Deci, să revin. "De fapt, luni dacă vor, ne prezentăm în Parlament şi rezolvăm această parte a problemei." Pentru că, la vremea respectivă eraţi în grevă parlamentară, iar liderul PNL-ului spunea că poate accepta această concesie, să întrerupeţi greva şi să venim să votăm proiectul de lege care reduce numărul de parlamentari.

Ieri, în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost depus, stimaţi colegi, un amendament prin care să respectăm voinţa românilor care 87% la referendum au spus: vrem reducerea numărului de parlamentari.

Dumneavoastră, când eraţi în opoziţie, zeci dintre dumneavoastră, domnul actual prim-ministru Victor Ponta a spus-o răspicat: "Mâine reducem numărul de parlamentari, nu avem nevoie de modificarea Constituţiei". Vă cer astăzi aici să nu fiţi ipocriţi nici dumneavoastră, nici iniţiatorii şi să acceptaţi amendamentul depus de PDL, vot uninominal pur într-un tur, dar cu reducerea la 300 de parlamentari. Vreau să văd aici ipocrizia, pentru că argumentul dat de iniţiatori, cred că de domnul prim-ministru Victor Ponta, privitoare la neatingerea pragului de 300 a fost ca să fie sigur că acest proiect va trece.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PDL va vota acest proiect de lege dacă introduceţi amendamentul, reducerea numărului de parlamentari la 300, şi veţi avea visul împlinit, cum spunea domnul Pambuccian, o să ajungem la fundul butoiului şi după un an de zile o să ne dăm seama că ceea ce facem astăzi nu este nici corect, nici democratic. Dar am intrat în capcana populismului toţi, am cerut vot uninominal toţi, haideţi să respectăm ce am spus şi acum 2 luni, şi acum 5 luni, şi acum 2 ani, toţi, şi dumneavoastră care astăzi sunteţi majoritatea şi noi care până mai acum 2 săptămâni am fost majoritatea.

Şi o ultimă chestiune: eu nu am văzut raportul care a fost dat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor. Dar, vă atrag atenţia, domnule senator Antonescu, că în proiectul pe care l-aţi propus, modificarea art.11, introducând un nou articol, 11¹, spune aşa: "În caz de balotaj", deci se referă la primul tur, "se organizează un nou tur de scrutin la 2 săptămâni de la primul tur. La al doilea tur de scrutin participă numai candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj". Deci ca să înţelegem toţi, balotajul înseamnă că 2 sau mai mulţi candidaţi au obţinut acelaşi număr de voturi valabile, şi nu putem desemna un câştigător.

În al doilea tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obţinut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate. Întrebare, ca profesor de matematică acum, ce se întâmplă dacă şi în al doilea tur de scrutin avem balotaj? Legea nu percepe acest caz... Pot... nu prevede această situaţie şi, aici îi dau dreptate domnului Anghel Stanciu, că a făcut o lege mult mai bună, pentru că a prevăzut în vechea lege pe care noi am fost aleşi inclusiv acest caz. Şi se ajungea ori la tragere la sorţi, ori la discuţie între partide. Dacă partidele nu se înţelegeau pe un astfel de caz, se trăgea la sorţi. Ce facem aici? Ce ne facem, dacă poate exista, cu o probabilitate foarte mică, o astfel de situaţie? Întră amândoi în Parlament? Nu intră niciunul? Se efectuează al treilea tur de scrutin?

Deci, domnule senator Crin Antonescu, ca preşedinte al PNL, ca parlamentar cu o vechime de 22 de ani, ca lider al opoziţiei, împreună cu primul-ministru Victor Ponta, chiar ar fi trebuit să vă consultaţi cu colegii dumneavoastră care au mai mare experienţă şi să propuneţi un proiect de lege nu scris pe genunchi, ci un proiect de lege care să arate că, atunci când vor, PNL-ul sau PSD-ul pot să propună o modificare legislativă coerentă de la un capăt la altul.

Şi, încă o dată, vă cer să veniţi aici la tribună şi să spuneţi public dacă susţineţi reducerea numărului de parlamentari la 300, introducerea amendamentului PDL în proiectul de lege, lucru pe care noi, Grupul parlamentar al PDL, vom vota întreaga lege, în ansamblul ei.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Drept la replică, domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mi-am dorit din tot sufletul să-mi fie rostit numele de către antevorbitorul meu, pentru a avea acest drept la replică.

Vreau să vă spun că votul uninominal plus reducerea numărului de parlamentari sunt două măsuri din acelaşi film. Adică din filmul atomizării Parlamentului, fluidizării lui, micşorării lui şi transformării lui într-o masă de manevră pentru un tătuc naţional. Dacă asta vreţi, asta avem. Dacă nu vreţi asta, lăsaţi Parlamentul să fie puternic, lăsaţi partidele politice să fie puternice, lăsaţi oamenii să poată vota proporţional. OK, o facem pe asta ca să se convingă lumea că e o greşeală. Dar, dacă dăm drumul la amândouă frânele din mână, în momentul acela şi mai ales în conjunctura în care o Europă care cade liber din cauza crizei va alege în multe ţări, Grecia, Franţa, Spania, Italia, sunt ţări care se califică în următorii doi ani la regimuri dictatoriale. Vrem şi în România asta? Îi netezim drumul? Asta vrem? (Vociferări.)

Da, cu votul uninominal, dar dacă facem zob şi Parlamentul în timpul ăsta, în momentul ăla chiar am deschis porţile larg spre aşa ceva. Amintiţi-vă de anii ’30, suntem foarte aproape de ei. Amintiţi-vă de felul în care Hitler a luat puterea în Germania. Lucrul acesta o să-l vedem în statele europene, dar eu nu vreau să-l văd în România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Oajdea.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Domnilor colegi,

Am auzit aici argumente pro şi contra pentru ambele sisteme de vot. Fiecare argument, sigur, încearcă să apere interesul probabil al unui partid sau al unei grupări de partide. Dar, vă invit să vă puneţi în situaţia oamenilor care nu sunt aici, în sala Parlamentului. A celor din stradă, a celor care nu au relaţii în partidele politice, a celor care nu sunt în Guvern. Ei susţin votul uninominal. De ce? Sistemul de vot pe listă este un sistem greşit. Permite partidelor să-şi pună miniştri care să-şi bată joc de populaţie, permite partidelor să pună acei miniştri, în continuare, pe listă, şi ei să ajungă parlamentari ai României.

De aceea, cred că sistemul de vot uninominal, de vot pur este corect şi cred că atâta vreme cât populaţia a spus că vrea şi a votat reducerea numărului de parlamentari, ambele prevederi sunt corecte şi ambele prevederi le doreşte populaţia. Iar orice argumente am aduce, din orice unghi vrem să privim, altul decât acela al simplului om din România, al simplului cetăţean este greşit şi are în spate alte interese.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Olar.

Domnul Corneliu Olar:

Doamnă preşedinte,

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Sunt parlamentarul care am candidat de 8 ori uninominal. Începând de la consilier independent, primar independent şi în 2000 şi în 2004 am avut curajul să mă lupt cu dumneavoastră, cu partidele politice, în calitate de candidat pentru Camera Deputaţilor, independent.

Deci nu pot fi decât de acord cu votul uninominal. Era şi un slogan al meu în acea vreme, un pas spre votul uninominal.

Stimaţi colegi,

Mi-a plăcut şi discursul domnului Antonescu. Parţial. Parţial! Însă eu i-aş pune o întrebare. Dacă domnul Antonescu ar candida, partidul domnului Antonescu, Partidul Naţional Liberal, singur pe listă, la toamnă, ar fi de acord cu această formă de vot? Asta e una din întrebări.

Susţin reducerea numărului de parlamentari şi susţin şi votul uninominal. Nu pot fi altfel.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul deputat Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia dinainte s-a referit la timp. Sigur că am spus şi câteva cuvinte despre acest important proiect de lege. În esenţă, nu este altceva decât un surogat care să permită, într-o anumită conjunctură, avantajul politic al unei alianţe, cum este cazul dumneavoastră, şi mi-a plăcut intervenţia colegului meu. Dacă mergeţi separat, stimaţi colegi de la USL, mai acceptaţi acest proiect de lege?

Din sală (din partea USL):

Da!

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, chiar aş vrea să văd răspunsul.

În al doilea rând, vreau să fim consecvenţi. PDL a susţinut votul uninominal. E adevărat că cel mai corect este cel în două tururi. Sigur că o să mergeţi pe ideea uniformităţii, aşa alegem şi primarul, aşa alegem şi preşedintele consiliului judeţean, dar primul pas l-aţi făcut dumneavoastră, stimaţi colegi, când aţi modificat legea în 2008 şi aţi desfiinţat sistemul de alegere a preşedintelui de consiliu judeţean, într-un singur tur, şi am creat nişte baroni pe care acum greu îi vom putea da deoparte. Toţi. Şi noi, şi dumneavoastră. Dar aţi creat sistemul ăsta care acum se duce ca un bulgăre de zăpadă.

Pentru consecvenţă, deci noi suntem pentru votul uninominal, dar cu toate artificiile făcute de dumneavoastră în această lege nu putem să acceptăm, ca să apară în Parlament sau un Parlament pestriţ şi, mai mult decât atâta, să fim într-o situaţie în care numărul de parlamentari va creşte. Ăsta este şi motivul pentru care colegii noştri şi cu mine am depus acel amendament care prevede modificarea numărului pe un procent care să permită reducerea numărului de parlamentari la cifra de 300.

Aceasta este ceea ce a cerut populaţia, ăsta a fost votul unui referendum, iar modificarea Constituţiei va trebui să vină.

Şi aici mă uit la domnul Năstase, când era prim-ministru şi a fost autorul, ca preşedinte de partid... cu modificarea Constituţiei. Acolo întotdeauna am fost împotriva traseismului politic. Şi nu numai atât, eu personal am făcut un amendament pentru a modifica Constituţia şi a interzice plecarea unui parlamentar de la un partid la altul. N-a fost acceptat. Sigur că în momentele alea PSD a intrat cu 30% sau 33 şi a ajuns la 60. Motivul este foarte clar şi cunoscut. Foarte mulţi colegi de-ai mei din partea aia, au trecut în partea cealaltă. Acum se produce acelaşi fenomen. Traseismul politic este un fenomen pe care trebuie să-l închidem, stimaţi colegi. Dar, hai să-l închidem, haideţi, deci... (Vociferări.)

Stimaţi colegi,

Nu vă faceţi probleme, că eu nu plec din PDL, şi chiar aş dori ca fiecare să rămână în poziţia aia, iar mai mult decât atâta, nu clamaţi de ce obţineţi majorităţi, pentru că le-am obţinut noi într-un anumit sistem, dumneavoastră îl folosiţi cu şi mai mare sârg.

Deci, revenind la poziţia PDL, dacă acel amendament trece, revenim la pragul normal de 5%, este clar că vom vota acest proiect de lege, cu toate, cu toate problemele lui, care sunt probleme foarte mari.

Nu sunt de acord cu ce a spus domnul Pambuccian: "Domnule, stai să mai facem o încercare." Pe spatele cui? Nu al nostru, că vom fi oamenii care vom intra sau nu vom intra în Parlament, ci pe spatele electoratului care nu va înţelege niciodată care este rostul lui şi cum îşi rezolvă el o reprezentativitate. S-ar putea prin acest proiect de lege să tragem o linie de demarcaţie. Roşu şi altă culoare, portocalie. Nu ştiu dacă este bine să regionalizăm ţara.

Dar este problema dumneavoastră şi v-o asumaţi. Eu vă spun încă o dată că grupul nostru nu va vota această lege decât în condiţia în care amendamentele noastre vor trece. Dacă nu, stimaţi colegi de la puterea efemeră de astăzi, vă asumaţi toată răspunderea!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Duvăz.

Înainte, tot pe procedură, domnul Crin Antonescu.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Doamnă preşedinte,

Domnilor colegi,

Nu doream să mai intervin, în ciuda mai multor atacuri la persoană. Dar mi s-au pus câteva întrebări, din care reţin cel puţin două la care mă socot dator să dau un răspuns.

Trebuie să spun repede că venind înspre Cameră, cu sfială şi cu nostalgie, nu credeam că lucrurile vor căpăta o turnură atât de personală, pentru că multe dintre intervenţiile domnilor deputaţi de la Partidul Democrat Liberal n-au vizat atât conţinutul legii, cât persoana iniţiatorului. Şi n-am, din punctul meu de vedere, n-am a da curs tuturor acestor atacuri. Dacă aş mai fi fost deputat, probabil că fiind în interiorul aceleaşi Camere, o făceam. Venind din altă Cameră, am un respect suplimentar şi, ca atare, n-are nici un rost să discut cu domnul deputat de la Alba sau cu domnul Petrescu despre câte voturi şi cum am luat fiecare. Eu am participat... sigur, domnului deputat Petrescu i se pare că am făcut-o de prea multe ori, la alegerile parlamentare din România în funcţie de sistemul electoral, de legea care a existat. Niciodată nu mi-am obţinut mandatul prin fraudă, niciodată nu am încălcat în vreun fel sau altul regula jocului şi, în conformitate cu respectivul sistem electoral, voinţa unor cetăţeni m-a trimis în Parlament.

Sigur că aş putea să vă spun că am mai participat la nişte alegeri curat uninominale, la care am luat vreo două milioane de voturi, ceea ce cred că partidul dumneavoastră cu totul nu va mai lua vreodată. (Aplauze.)

Dar nu acesta este subiectul. Sunt aici ca să răspund în primul rând întrebării pe care domnul deputat Spînu mi-a pus-o. Şi aş spune că apreciez în orice caz pasajul de mare sinceritate, de mare onestitate din prima parte a cuvântului Domniei Sale. Da, probabil, domnule deputat, domnule profesor, probabil că, din păcate, pe temeiuri morale în această discuţie nu prea ne mai putem situa nici unii dintre noi. Partidul Democrat Liberal în niciun caz. Pentru că Partidul Democrat Liberal a forţat sau a încercat să forţeze, fără niciun fel de dezbatere serioasă, doar din oportunism şi din populism, ideea desfiinţării Parlamentului bicameral, de exemplu. Şi-mi pare rău că n-am văzut atunci nici proteste la balcon, nici proteste în altă parte, pentru că Partidul Democrat Liberal şi nu Partidul Social Democrat, care are fireşte foarte multe păcate, dar nu şi pe ăsta, aţi votat alegerea primarului într-un singur tur. Şi-mi pare foarte rău că în faţa acestei situaţii, repet, fără precedent şi fără corespondent în lumea democratică, n-am văzut la balcon nici lozinci şi nici alte proteste de la analişti.

Eu vă spun dumneavoastră cinstit la întrebarea pe care mi-aţi pus-o: da, noi am avut un proiect de lege împreună cu Victor Ponta. Declaraţiile mele din lunile pe care...declaraţiile pe care le citaţi sunt la fel de valabile şi vă dau răspunsul acum. Da, sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari. Acum sunt de acord cu amendamentul dumneavoastră. Nu am niciun fel de problemă în legătură cu asta.

Iar la cealaltă întrebare, şi anume, dacă Partidul Naţional Liberal nu cumva va cădea victimă. Tot ce se poate. Tot ce se poate ca fiecare partid la un moment dat să nu fie pe val şi, ca atare, să aibă o problemă în acest sistem. Nu exclud teoretic să se întâmple asta chiar la toamnă. Dar suntem de acord cu un asemenea risc, pentru că o să vă spun următorul lucru: ce i s-ar putea întâmpla Partidului Naţional Liberal? Păi i s-ar putea întâmpla să nu obţină cele mai multe mandate, să nu intre într-o formulă de guvernare şi să fie în opoziţie. Totdeauna ne-am asumat, domnilor, riscul acesta şi vă aduc aminte, numai din 2009 şi până de curând, de câte ne-aţi rugat să venim cu dumneavoastră la guvernare şi n-am făcut-o.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Doamnă preşedinte, iertaţi-mă. Cât despre cât de iubit copil al tuturor preşedinţilor Partidului Naţional Liberal am fost eu, ceea ce mi-ar fi plăcut, întrebaţi-l pe domnul Stoica, chiar şi pe domnul Stolojan, că-s colegii dumneavoastră.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Aş vrea doar să fac o precizare cu caracter tehnic. De fiecare dată, cei de la ONG-urile pe care le-aţi văzut au fost introduşi în Parlament pe listele Grupului Partidului Naţional Liberal. Pentru o corectă informare a celor care participă astăzi la dezbatere. (Vociferări.)

Cu aceasta, am epuizat dezbaterea generală.

Intrăm în dezbaterea amendamentelor admise şi voi citi titlul legii: Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali.

Dacă sunt observaţii din partea dumneavoastră. Nu sunt. Adoptat.

Aici o să vă rog să fiţi atenţi şi dacă există parlamentari, domnule Toader, dacă există parlamentari care doresc să susţină amendamentele respinse, vă rog s-o faceţi. Ştiu că mi-aţi atras atenţia, de-aia v-am spus şi eu acum.

La punctul 2, articol unic. Dacă există observaţii din partea dumneavoastră. Nu sunt. Adoptat.

La punctul 3, amendament semnat de domnii Iordache şi Zgonea. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat.

La punctul 4. Observaţii?

Domnule Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După punctul 3 am două amendamente pe care fiecare le voi susţine, în mod evident, separat. Ele sunt la amendamente respinse.

Punctul 1 din amendamentele respinse este o completare a listei definiţiilor cu un punct 21¹ care vorbeşte despre lista naţională de candidaţi. Care este o listă blocată, care cuprinde toţi candidaţii unui competitor electoral la nivel naţional propuşi pentru a obţine mandate pe baza voturilor însumate primite de competitorul electoral.

Vă rog, doamnă preşedinte, să supuneţi votului, neexistând amendament al comisiei pe această temă, acest amendament, după care voi reveni la microfon ca să-mi susţin amendamentul de la punctul 2, respinse.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Supun la vot acest amendament susţinut de domnul Márton Árpád şi respins de comisie.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

42 voturi pentru, 150 împotrivă şi 9 abţineri.

A fost respins.

Domnule Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Îmi voi susţine amendamentul respins de la punctul 2, amendamente respinse, la care, în fond, votul dumneavoastră va decide pe ce sistem de vot mergem.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doamnă preşedinte,

În România s-a inventat prin nominalizarea unor sisteme, în mod eronat, inducerea în eroare a populaţiei.

Se vorbeşte despre vot uninominal, sistem inexistent. Vot pe liste, sistem inexistent. Pentru a nu se vorbi de voturi proporţionale şi majoritare. Majoritar într-un singur tur, care permite, da, într-adevăr, permite ca într-un colegiu un candidat cu 49,99% să intre în Parlament, cum pare să fie just, dar totodată permite ca şi votul electoratului de 50,01 să nu intre în Parlament, deci, majoritatea electoratului, să nu intre în Parlament. Mai mult, permite ca 36% din populaţia ţării, o formaţiune politică cu 36% la nivel naţional susţinere să intre sută la sută în Parlament.

Deci, este o distorsionare clară a dorinţei electoratului. În mod evident avantajează partidele mari şi dezavantajează partidele cu o susţinere a populaţiei sub 30%. Deci, un partid de 25% s-ar putea să nici să nu se regăsească în Parlament.

Există însă sistemele mixte care, pe de o parte, permit ca în colegiile uninominale să fie alese persoanele care au primit cele mai multe voturi şi totodată să existe o reprezentare corectă parlamentară prin compensarea de pe listele naţionale sau judeţene, sau ale ţărilor, ale landurilor, sistemul german.

Deci, iacătă, acest sistem care a fost votat în comisia pentru elaborarea acestei legi de toţi reprezentanţii ai tuturor partidelor, acest sistem vi-l propun dumneavoastră, acest sistem formulat şi respins care se găseşte, încă o dată spun, la punctul 2 la respingeri, care vorbeşte că aceste mandate se obţin parţial prin vot uninominal şi parţial pe listă naţională.

În mod evident, dacă doriţi, colegii noştri din minorităţi naţionale sau ceilalţi colegi, să aveţi un sistem corect, votaţi acest amendament. Dacă acest sistem va cădea, tot ceea ce ţine de acest sistem, toate aceste amendamente respinse nu le mai susţin.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun la vot amendamentul respins de comisie.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

56 de voturi pentru, 138 împotrivă şi 11 abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Dacă există alte observaţii în ceea ce priveşte acest punct 3. Nu sunt.

La punctul 4 dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat.

La punctul 5, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 6, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Vă rog, domnule Márton Árpád. Şi după aceea domnul Toader.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă ţin de cuvânt. Deci nu susţin amendamentele care prin votul adineauri exprimat au căzut.

Am însă un amendament care se regăseşte la amendamente respinse, la punctul 13 şi care ar avea locul între punctele 6 şi 7, care se referă la următoarea problemă pe care dumneavoastră aţi constatat-o ultima dată în 2009 la alegerile prezidenţiale.

Adică, în România s-au dat rezultatele exit pollurilor şi la vest de România încă s-a mai votat multe ore bune. Şi s-a constatat alt rezultat. Acest lucru, în ţările democratice, această problemă este rezolvată şi propunerea mea este în felul următor: ţările vecine, cele care au cel mult o diferenţă de două ore de fus orar, să voteze conform orei României, de la 7 dimineaţa la 21 seara, ora României. Cei care se află la est de noi, să voteze conform orei locale, de la ora 7 până în ora 21, pentru că vor vota înaintea României şi cei care sunt la est de noi, o diferenţă de fus orar mai mare de două ore, să voteze sâmbăta, că aşa a fost şi în Franţa. V-aţi dat seama, acum câteva săptămâni aşa s-a votat şi în Franţa. Deci nu este un sistem nou.

Asta ar reprezenta modificarea a două articole. Este amendamentul regăsit la punctul 13. Foarte mulţi au fost de acord şi m-a şi surprins rezultatul votului în comisie, când nu s-a mai acceptat această modificare prin care o problemă reală cu votul în străinătate se poate rezolva.

Şi, în mod evident, dacă nici acest amendament nu se va vota, celelalte amendamente ale mele nu le voi susţine.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Am să supun la vot acest amendament.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

69 voturi pentru, 138 împotrivă şi 7 abţineri.

A fost respins.

Domnule Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vreau să susţin şi eu amendamentul meu şi al colegilor mei care se referă până la urmă la modul în care se stabileşte norma de reprezentare pentru alegerea unui deputat şi senator. Sigur că la ora actuală norma este de 70 de mii de locuitori pentru un deputat şi 160 de mii pentru un senator.

Propunerea din amendamentul meu este să ridicăm la nivel de 120 de mii de locuitori pentru un deputat şi 230 de mii pentru un senator. În aceste condiţii, numărul parlamentarilor se va reduce. Sigur că va fi o neconcordanţă cu acea prevedere pe care aţi făcut-o dumneavoastră cu 7%. N-am putut să fac calculul ţinând cont şi de această modalitate aleatorie, dar în mod cert aprobarea acestui amendament al meu va duce categoric la reducerea numărului de parlamentari, apropiat de cifra pe care a solicitat-o electoratul din România atunci când s-a prezentat la referendum. Şi ţineţi cont şi de propunerea pe care am făcut-o eu susţinută de domnul senator iniţiator Antonescu.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Am să supun la vot propunerea care vizează reducerea numărului de parlamentari la 300.

Domnule Toader...

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

83 de voturi pentru, 128 împotrivă şi 5 abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Dacă la punctul 8 sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 10. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 11. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 12. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 13. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 14. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 15. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 16. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 17. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 18. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 19. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Cu aceasta, am epuizat dezbaterile pe marginea acestui proiect de lege. Urmează votul final pentru el.

15. Propunerea legislativă privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul. Nu.

Raportul comisiei.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prezint raportul suplimentar pe care l-au făcut cele două comisii în această dimineaţă. Este vorba de Comisia juridică şi Comisia pentru tehnologia informaţiilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis în 15 decembrie 2011, consideră că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării şi propunerii măsurii legislative.

Ministerul Comunicaţiilor susţine propunerea legislativă.

Comisia pentru afaceri europene a avizat negativ această propunere legislativă.

În urma dezbaterilor în Comisia juridică şi în Comisia pentru tehnologia informaţiilor, am adoptat acest...

Domnul Dan Nica (din bancă):

Mai pe scurt.

Domnul Florin Iordache:

Foarte scurt. Mulţumesc, domnule ministru.

Cele două comisii, în şedinţe reunite, au adoptat prezentul raport pe care vi-l înaintăm spre dezbatere şi adoptare, cu observaţia că este vorba de o lege organică, aşa cum vedeţi.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale.

Domnul Pambuccian. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vreau să vă spun o mică istorie a acestei legi, pentru că este o lege mai importantă decât credem noi.

Iniţial, înainte de 2008, când legea a fost o obligaţie din partea Uniunii Europene, şi este în continuare, am plecat de la ideea că nu e bine să avem o asemenea lege. După care, mi-am dat seama că este mult mai bine să avem o lege decât să lăsăm ca lucrurile să se întâmple fără de lege.

De altfel, după ce legea a fost prima dată în vigoare, am asistat la cel mai interesant fel în care, cel puţin din tot ce am trăit eu, am văzut că poate fi manipulată presa şi pot fi manipulaţi liderii de opinie. În acel vacarm, foarte puţină lume a sesizat intervenţia Procurorului General al României care spunea că legea, aşa cum este ea, le încurcă foarte mult activitatea. Foarte puţini au sesizat lucrul acesta. După care legea a căzut. S-a ascultat, s-a urmărit şi s-au interceptat datele de trafic fără lege, la liber. Şi acum avem din nou o lege, pe care de data asta chiar am luat-o foarte în serios şi am amendat-o cu lucruri despre care vreau să vă vorbesc şi să vă propun să le introducem şi în Codul de procedură penală. Ele ne privesc pe toţi, ca cetăţeni ai acestei ţări.

În primul rând, am introdus semnătura electronică pentru toate acele loguri şi ar trebui introdusă şi pentru toate fişierele de tip voce sau imagine. Ele pot fi modificate. Ele pot fi utilizate şi manipulate cu sau fără voie, de cele mai multe ori cu voie, cu multă voinţă, dacă fişierele nu sunt semnate electronic, adică dacă nu se au în vedere două lucruri: integritatea conţinutului şi felul în care fişierul respectiv trece dintr-o mână în alta. De altfel, în această lege, am introdus şi pedepse penale pentru situaţiile în care fişierele sunt modificate sau ajung acolo unde nu e normal să ajungă.

Lucrul acesta trebuie să-l facem obligatoriu şi în cazul interceptărilor audio şi a filmărilor video. Astăzi este banal să iau o înregistrare cu oricare dintre dumneavoastră, mai lungă, şi să construiesc din cuvintele pe care le spuneţi cu vocea dumneavoastră, ce vreau.

E o problemă foarte serioasă şi am să-i rog pe reprezentanţii Guvernului să ia în calcul extinderea acestei măsuri cu semnătura electronică şi cu pedepsele aferente nerespectării regimului fişierelor de care vorbim şi în cazul interceptărilor de voce şi în cazul tuturor celorlalte forme multimedia prin care cineva poate spune că o persoană a zis sau a făcut un lucru.

Vă rog, stimaţi colegi, să tratăm chestiunea asta cu foarte multă seriozitate. Aici, în legea aceasta, am reuşit să facem aşa ceva. Vă rog să avem în vedere ca până la sfârşitul acestei legislaturi, acest tip de mecanisme să le ataşăm şi în zona tuturor interceptărilor electronice.

Am avut o discuţie foarte lungă şi înclin spre punctul de vedere al colegului meu Márton Árpád, în ceea ce priveşte cum se poate declanşa o asemenea procedură, cum poate cineva să ceară unui organ de urmărire să meargă la un operator şi să solicite aceste date. Cred că este un punct de vedere foarte corect şi pe care cel puţin eu şi sper că şi colegii mei din grupul parlamentar îl vor susţine.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale.

Mi s-a solicitat punctul de vedere al Guvernului.

Domnule Mircea Duşa, vă rog.

Domnul Mircea Duşa:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Punctul de vedere pe acest proiect de lege a fost emis la timpul respectiv de Guvernul Ungureanu şi Guvernul Boc. Sigur că forma agreată, aseară, în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi este susţinută şi de actualul Guvern.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Dacă sunt alte intervenţii? Nu mai sunt.

Atunci intrăm în dezbaterea pe amendamente.

Titlul legii: "Lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice."

Dacă sunt observaţii din partea dumneavoastră? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2 - sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctele 3, 4, 5, 6 - dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 7 - dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 8 la punctul 10 - dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 11 la punctul 20 - dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 21 la punctul 28 - dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 29 la punctul 32 - dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Trecem la PL-x 458/2007. Punctul 7. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 şi Legii gazelor nr.351/2004, transmis în procedură de urgenţă.

Punctul de vedere al Guvernului?

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Daniel Chiţoiu (ministru economiei, comerţului şi mediului de afaceri):

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 şi Legii gazelor nr.351/2004, măsură determinată de faptul că, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2007 pentru stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale se desfiinţează, iar atribuţiile, bugetul, sursele de finanţare, personalul, drepturile şi obligaţiile acestei instituţii se preiau de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.

În ceea ce priveşte modificările care se impun a fi adoptate prin prezentul act normativ, sunt vizate, cu preponderenţă, aspecte referitoare la natura juridică, structura, funcţiile, organele de conducere, precum şi rolul şi funcţiile organismelor consultative.

În cadrul dezbaterilor din Comisia pentru industrii şi servicii, şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost aduse o serie de amendamente pentru întărirea autonomiei şi independenţei Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Printre modificările importante care s-au adus ca amendamente, se referă la faptul că această autoritate trebuie să fie în subordinea Parlamentului României.

De aceea, conducerea acestei autorităţi, bugetul, raportul de activitate trebuie prezentate în cadrul comisiilor de specialitate din Parlamentul României, respectiv Comisia economică din cadrul Senatului, şi Comisia pentru industrii şi servicii din cadrul Camerei Deputaţilor, iar anual acest raport trebuie să fie aprobat de plenurile reunite ale celor două Camere legislative.

De asemenea, printre modificările care s-au adus legat de întărirea autonomiei şi independenţei acestei instituţii, a trebuit să corelăm cu prevederile art.35 din Directiva 2009/73 a Comisiei Europene, prin care statele membre trebuie să garanteze independenţa autorităţilor de reglementare şi să se asigure că acestea nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni directe din partea niciunui guvern sau niciunei entităţi publice sau private în îndeplinirea atribuţiilor care le revin.

Eu vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Raportul comisiei?

Domnul preşedinte Iancu, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Avem în discuţie o ordonanţă extrem de importantă, cu care a fost sesizată Comisia pentru industrii şi servicii în procedură de urgenţă.

Vreau să vă subliniez că, atât Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cât şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, ambele au avizat favorabil proiectul de lege, precum şi Consiliul Legislativ.

Despre ce vorbim? Vorbim despre modificarea Legii energiei şi Legii gazelor naturale, ca urmare a unificării celor două autorităţi: Autoritatea Naţională în Domeniul Gazelor Naturale şi cea în Domeniul Energiei Electrice, ca urmare a unui demers firesc, în urma evoluţiei pieţei de energie, sectorului energetic.

Însă, în acest moment, vorbim despre necesitatea acordării statutului de autonomie şi independenţă acestei autorităţi, statut care, de data aceasta, i-l conferă abia acum acest act normativ, prin amendamentele aduse în cadrul comisiei.

În consecinţă, vom avea în România o Autoritate de Reglementare care se subordonează Parlamentului României, respectiv va raporta comisiilor de specialitate, atât din Senat, cât şi din Camera Deputaţilor; Parlamentul va aproba numirea preşedintelui, vicepreşedinţilor, comitetului de reglementare, care vor fi selectaţi numai din rândul specialiştilor din domeniul reglementat, cu o vechime de minimum 7 ani de zile, respectiv, în cazul preşedintelui şi vicepreşedinţilor, cu cel puţin 3 ani, pe lângă anii de vechime în domeniul reglementat, şi în domeniul de conducere al sectorului.

De asemenea, au dreptul să-şi stabilească - li s-a stabilit dreptul de a-şi constitui un buget propriu, să-şi stabilească regulamentul propriu. În consecinţă, vor avea salarii foarte bune, deci vor avea posibilitatea să selecteze cei mai buni experţi din domeniu.

De data aceasta, însă, având statut de autonomie, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Actul normativ va fi înaintat la Senat, care devine Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii propun plenului aprobarea actului normativ, cu amendamentele admise şi respinse.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul Toader, la dezbateri generale. A, pe procedură.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu, personal, am fost surprins de apariţia acestui proiect de lege, deoarece în programul Comisiei pentru industrii şi servicii, din care fac şi eu parte, nu era prevăzut aşa ceva. A fost o solicitare de urgenţă. Nu înţeleg urgenţa. Probabil că domnul ministru Chiţoiu ştie urgenţa pentru care a solicitat să se constituie.

Am să vă dau şi ce doresc, până la urmă, chiar dacă vă plictisiţi.

Această Lege a energiei cuprinde şi ceea ce trebuie să facă Autoritatea de Reglementare în interiorul ei.

A modifica şi a scoate din interiorul acestei legi este un subterfugiu pe care, daţi-mi voie să mă gândesc la altceva, un cuvânt care se leagă de "deştept". Şi cred că ăsta este şi motivul principal.

Motivul venirii mele la tribună este să solicit reîntoarcerea la comisie, să avem şi noi posibilitatea să analizăm această iniţiativă şi proiect de lege, ca să avem un punct de vedere şi al grupului nostru.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul Iancu.

După aceea, domnul Clement.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să studiaţi pe site-ul Camerei. Noi am avut la comisie, ieri, pe ordinea de zi, actul normativ, respectiv Ordonanţa nr.33.

Deci, noi am supus acum în discuţie Ordonanţa nr.33, care - ce face? - se adresează exclusiv Autorităţii de Reglementare în Domeniul Energiei. De ce? Pentru că, în Legea energiei electrice, aşa cum a fost înaintată de către fostul guvern, erau prevăzute atribuţiunile Autorităţii de Reglementare în Energie, dar numai cele legate de energia electrică. Or, Autoritatea de Reglementare în Energie se adresează deopotrivă energiei electrice, gazelor naturale, şi energiei termice, şi eficienţei energetice.

Cu alte cuvinte, nu putea să reglementeze doar Legea energiei electrice şi domeniile, respectiv gazelor naturale şi energiei termice.

Acesta este motivul pentru care noi, acum, vă supunem atenţiei doar Legea privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Reglementare, noi fiind, în acest caz, datorită dobândirii statutului de autonom, primă Cameră, şi Cameră decizională devine Senatul.

Cu alte cuvinte, nu există niciun impediment ca orice altă intervenţie, deşi textul de lege, aşa cum l-aţi văzut, este foarte bun, dar orice altă intervenţie poate fi făcută la Senat.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul deputat Clement.

Domnul Clement Negruţ:

Spre dezamăgirea dumneavoastră, da. Ca membru în Comisia pentru industrii şi servicii am această poziţie de la tribună. Mulţumesc, în primul rând, pentru că mi-aţi acordat cuvântul. Am participat şi la şedinţa Biroului permanent. Poate nu interveneam, dar acolo s-a întâmplat următorul lucru: la întrebarea secretarului general al Camerei, vizavi de această iniţiativă legislativă, domnul ministru pentru relaţia cu Parlamentul, domnul Duşa - cu tot respectul! - a spus că sunt două PL-x-uri: unul legat de ANRE şi unul legat de legea care vizează domeniul energiei.

Nu este adevărat! Şi domnul Iancu ştie foarte bine că, în Comisia pentru industrii şi servicii chiar încercăm să dăm deoparte haina politică, şi chiar ne calăm pe partea tehnică a lucrurilor. Dar nu pot fi de acord să fim duplicitari şi să spunem că sunt două legi diferite.

Nu, domnilor! Este o singură lege, din care, ieri, am fost trimişi acasă. Eu, de exemplu, nu lipsesc la nicio şedinţă de comisie. La întrebarea dacă este şedinţă, mi s-a spus: Nu! Este şedinţă pe raportori.

Ca să aud că, ieri, la ora 16,00 s-a întrunit comisia (nu ştiu cine), bine, domnul preşedinte a fost de faţă şi nu vreau să-i aduc niciun proces de intenţie, dar nu este corect să se întâmple lucrul ăsta, pentru că noi chiar dezbatem serios legile acestea.

Şi acum ce se întâmplă? Partea din lege care interesează pe unii colegi senatori, se duce la Senat; am scos partea cu ANRE şi am îmbrăcat-o în lumină frumoasă, şi mergem cu ea frumos la Uniunea Europeană şi spunem: "Da, domnule, sigur, ne preocupăm de energie şi de contracte", dar nu se întâmplă nimic, iar noi, cei din Comisia pentru industrii şi servicii habar nu avem.

De aceea, reiterez şi eu propunerea domnului Toader de a retrimite la comisie, de a vedea şi punctul de vedere al Guvernului, bine întemeiat din acest punct de vedere, că este o chestiune interesantă şi, dacă vreţi, arzătoare, cu care sunt şi eu de acord, pe care trebuie să o eliminăm odată în domeniul ăsta, şi să se întoarcă la comisie, să dezbatem în procedură de urgenţă. Chiar am avut o discuţie cu domnul Iancu, ca lunea viitoare să avem o propunere corectă şi coerentă, din acest punct de vedere.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul Iancu.

Supun la vot, după aceea, reîntoarcerea la comisie.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Nu mai există acest risc, care a fost menţionat puţin mai înainte de colegul nostru, pentru simplul motiv că Autoritatea de Reglementare merge la Senat; Senatul este decident, iar Legea energiei electrice se întoarce la noi, la Cameră, noi fiind decidenţi.

Cu alte cuvinte, nicio altă prevedere legată de "băieţii deştepţi" sau de altcineva nu ne va putea scăpa.

Dacă s-ar fi întâmplat invers, adică pleca în acest moment, cu totul, la Senat, atunci aţi fi putut avea o astfel de opinie. De data aceasta, însă, vine la comisie şi avem posibilitatea să facem toate intervenţiile la care dumneavoastră aţi făcut referire.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Supun la vot propunerea de reîntoarcere la comisie.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

50 voturi pentru, 123 împotrivă şi 5 abţineri.

Dacă mai sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu mai sunt.

Atunci intrăm în dezbaterea amendamentelor admise de comisie.

Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 şi Legii gazelor nr.351/2004.

Dacă sunt observaţii din partea dumneavoastră Nu sunt. Adoptat.

Poziţia 2 - Observaţii? Nu sunt. Adoptată.

Poziţia 3 - Observaţii?

Vă rog, domnule preşedinte Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

A scăpat de la redactare sintagma "Naţionale". Deci, Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Asta este pentru stenogramă, o greşeală apărută în text.

Dacă sunt alte observaţii? Nu sunt.

La poziţia 4 - sunt observaţii? Nu sunt. Adoptată.

De la poziţia 5 la poziţia 11 - dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la poziţia 12 la poziţia 22 - dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la poziţia 23 la poziţia 29 - dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Vă rog, domnul Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Iarăşi, o greşeală de redactare: în loc de alineat, la alin.(2), pag.66, în loc de alin.(7), trebuie alin.(3). Aceasta este o greşeală de redactare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Alte observaţii? Nu sunt.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 8. Proiectul de Lege privind energia electrică şi organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Este în procedură de urgenţă.

Punctul de vedere al Guvernului?

Domnule ministru Chiţoiu, vă rog.

Domnul Daniel Chiţoiu:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am rugămintea să trimitem această lege la Senat, pentru a sesiza Senatul ca primă Cameră, urmând ca a doua Cameră sesizată să fie Camera Deputaţilor, aceasta fiind şi Cameră decizională.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule preşedinte Iancu, raportul comisiei.

Domnul Iulian Iancu:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vorbim despre o lege organică - legea care reglementează, practic, tot domeniul energiei electrice. Aici este vorba despre schimbarea, practic, rolului celor două Camere: Autoritatea de reglementare, cu doar atribuţiunile pe energie electrică, fiind introduse în această lege - în Legea energiei electrice, primă Cameră sesizată a devenit Camera Deputaţilor.

Însă, noi, prin votul nostru anterior, extrăgând Autoritatea de Reglementare, dându-i toate atribuţiunile, pe toate domeniile, respectiv, pe lângă energie electrică, şi gaze naturale, şi energie termică, pentru această lege devine primă Cameră sesizată Senatul, şi Cameră decizională Camera Deputaţilor.

În consecinţă, vă propunem trimiterea la Senat, ca primă Cameră sesizată.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

A acestui proiect, în ansamblul lui. Am înţeles.

Supun la vot această propunere, luând în considerare şi analizele.

Domnule preşedinte Iancu, înainte de a supune la vot, aţi avut o consultare şi cu Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi?

Da, este în regulă.

Supun la vot această propunere: trimiterea către Senat a acestui proiect.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

176 voturi pentru, 3 împotrivă şi 5 abţineri.

Propunerea a fost adoptată. De altfel, este şi juridic corectă.

Acum vom lua o pauză de un sfert de oră pentru a putea pregăti sesiunea de vot final, după care ne vom întoarce în plen, pentru a da votul final.

După pauză

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă propun să începem sesiunea de vot final. Începem prin verificarea cvorumului, şi, evident, verificarea cartelelor de vot. O să vă rog să scoateţi cartelele, să le reintroduceţi, şi primul vot va fi un vot-test.

Domnule Toader, domnule Iancu, vă rog, luaţi loc!

Bun! Acum, vă rog, înregistraţi prezenţa dumneavoastră - deci, prezent şi da.

Votul este deschis. Vă rog, exprimaţi-vă!

Vă rog să vă înregistraţi prezenţa, cei care aţi intrat acum în sală!

Opresc acum votul.

Invit liderii de grup să se ducă să-şi ia listele şi să verifice dacă funcţionează toate cartelele.

Domnul Márton Árpád.

După aceea, domnul Oajdea.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În acest sistem "îmbunătăţit" de funcţionare a Parlamentului, poate faceţi să ne parvină şi nouă lista voturilor finale, pentru ca măcar la grupuri, la liderii de grup să ajungă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Imediat, acum se finalizează. Sigur, sigur, sigur, acum se finalizează lista. Nici eu nu o am deocamdată.

Domnul Oajdea.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Domnilor colegi,

Vreau să trag un semnal de alarmă asupra unei legi care, deşi este ajunsă la votul final de vreo trei săptămâni, ea nu mai vine pe ordinea de zi. Este vorba de Legea asociaţiilor de proprietari.

Mulţi oameni din această ţară plătesc sume mai mari decât pensia într-o lună, la asociaţie. Plătesc sume mai mari decât salariul într-o lună, la asociaţie. Sunt foarte multe nereguli acolo, şi se fac foarte multe abuzuri.

Deşi reprezentanţii PSD-ului, în frunte cu domnul Ponta, au promis că trec această lege, populaţia are dreptul să ştie că este o minciună, că ei nu o susţin, că cei din Guvern nu îşi fac timp pentru populaţie. Au timp, poate, pentru combinaţiile lor, pentru protejaţii lor, dar să stopeze abuzurile şi să treacă o lege care se referă la contracte individuale pentru toată populaţia, nu au timp şi nu vor să o facă. Sunt nişte mincinoşi şi, de aceea, pensionarii suportă facturi uriaşe la întreţinere. Cu o mână dau, şi cu două iau. Trebuie să ştie toată ţara acest lucru!

Vă mulţumesc. (Rumoare.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Lista de vot final?

Înţeleg că liderii de grup au verificat listele şi sunt în regulă.

Aşteptăm lista de vot final. S-au operat nişte modificări de către liderii Grupului parlamentar al PSD şi aşteptăm ca aceste modificări să fie operate şi în calculator.

A venit lista de vot final. O să vă rog să o distribuiţi şi către liderii de grup.

Domnule Popescu, şi domnului Márton Árpád, domnului Máté András-Levente. Vă rog să daţi întâi opoziţiei, Grupului parlamentar UDMR, vă rog.

Putem începe.

Legi organice, adoptări.

1. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Este lege organică, Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

180 de voturi pentru, 30 împotrivă şi 26 de abţineri.

Proiectul de lege a trecut.

2. Propunerea legislativă privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. Este lege organică.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

Cu 197 de voturi pentru, 18 împotrivă şi 13 abţineri a fost adoptată.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.33/2007 privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 şi Legii gazelor nr.351/2004. Este lege organică. Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

219 voturi pentru, 5 împotrivă şi 9 abţineri.

Legi ordinare, adoptări.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor în activităţile de prevenire, cercetare şi combatere a infracţiunilor, precum şi de menţinere şi asigurare a ordinii publice.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

Cu 226 de voturi pentru, 4 împotrivă şi 6 abţineri proiectul a trecut.

5. Propunerea legislativă privind taxa de solidaritate. Este lege ordinară. Comisia pentru buget propune adoptarea.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

Cu 106 voturi pentru, 101 împotrivă şi 20 de abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Domnule Nicolicea, vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Văd bucurie foarte mare. Aş vrea să explic puţin situaţia şi votul.

După cum ştiţi, acest proiect de lege iniţiat de noi avea menirea de a aduna bani la bugetul de stat pentru susţinerea categoriilor defavorizate, în primul rând a pensionarilor.

Fosta coaliţie avea chiar proiectul, în înţelegerea pe care am semnat-o împreună, ca obiectiv. Această fostă coaliţie ani de zile a stat la guvernare cu voturile membrilor UNPR, care au dat acest vot pentru stabilitatea României şi bineînţeles că nu s-au ţinut de cuvânt. Şi vedem că şi după ce au căzut de la putere şi-au arătat acum adevărata faţă şi nu au votat această lege.

Nu avem nicio pretenţie faţă de Partidul Naţional Liberal, care dintotdeauna a spus că nu votează această lege şi mulţumim colegilor de la PSD care respectă protocolul încheiat cu noi. Astăzi s-a separat stânga de dreapta, se vede cine ţine cu populaţia defavorizată, se vede cine ţine cu cei care sunt bogaţi, de asemenea, se vede şi cine a făcut promisiuni pe care nu şi le ţin.

Vreau să vă mai spun doar atâta lucru. A fost în balanţă astăzi soarta celor săraci faţă de averea şefilor unor partide de dreapta, pentru că nu erau toţi deputaţii afectaţi, ci doar şefii lor. Frica faţă de şefi, frica faţă de situaţia de a le ciuti 1% din averea pe care au strâns-o în această perioadă din România i-a făcut să voteze altfel.

UNPR-ul nu renunţă la această bătălie şi această taxă de solidaritate, care există în Franţa, care va fi impusă şi în America, va ajunge să fie impusă şi în România, dar acest lucru se va întâmpla după alegerile generale, probabil, când poate că cei bogaţi vor apela din nou la voturile săracilor să-i aducă la putere.

Doamna Roberta Alma Anastase:

6. Bine. Trecem la următorul Proiect de Hotărâre privind demisia unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Luăm act de demisie şi declarăm, de fapt, locul vacant.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

Voci din sală:

Ce votăm acum?

Doamna Roberta Alma Anastase:

E vorba de demisia domnului Zgonea, ce să votăm?!

210 voturi pentru, două împotrivă şi două abţineri.

La punctul 7, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Votul este deschis, vă rog să votaţi. E vorba de schimbarea între membrii PNL.

212 voturi pentru, 6 împotrivă şi 3 abţineri.

8. Proiectul de Hotărâre privind eliberarea din funcţie a unui secretar general adjunct al Camerei Deputaţilor, ca urmare a cererii de demisie.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

198 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 10 abţineri.

Voci din sală:

Nu se votează!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi proiectul de hotărâre... Secretariatul general mi-a dat să luăm în considerare un vot pentru acest lucru şi înţeleg că... Vă mulţumesc.

Domnule Dumitrescu.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă preşedinte, cum să votăm când constatăm o demisie? Dar dacă votam împotrivă? Demisia este un act unilateral de voinţă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este vorba de declararea locului vacant, pe de o parte, şi de eliberarea din funcţie. Este cu totul şi cu totul altceva. Demisia este unilaterală.

Trecem la punctul 9 - Proiectul de Hotărâre privind constatarea încetării unui mandat de deputat.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

210 voturi pentru, un vot împotrivă şi 10 abţineri.

Avem acum două proiecte de hotărâri. Pentru unul vom da un vot secret cu bile, iar pentru celălalt vot secret cu buletine de vot. Este vorba de Proiectul de Hotărâre pentru alegerea unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi al doilea este Proiectul de Hotărâre privind numirea în funcţie a unui secretar general adjunct.

Am să rog liderii de grup să propună câte un membru în comisie.

PDL? Domnule Toader, propunere pentru Comisia de numărare?

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Marius Rogin, din partea PDL.

Doamna Roberta Alma Anastase:

PSD? Domnule Neacşu, domnule Zgonea?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Colegul nostru Marian Neacşu.

Doamna Roberta Alma Anastase:

PNL? Vă rog, domnule deputat Eugen Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Din partea Grupului PNL, domnul deputat George Dumitrică.

Doamna Roberta Alma Anastase:

UDMR?

Domnul Máté András-Levente:

Domnul Pál Árpád.

Doamna Roberta Alma Anastase:

UNPR?

Doamna Luminiţa Iordache:

Colegul nostru Emil Bostan.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Minorităţi?

Domnul Varujan Pambuccian:

Am să încep prin a vă ruga, doamnă preşedinte, să votăm simultan şi cu buletine, şi cu bile.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, da, da!

Domnul Varujan Pambuccian:

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, atemporalul domn Radan.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă sunt observaţii la propunerile făcute? Nu.

Introduceţi cartelele de vot. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra propunerilor făcute cu privire la componenţa acestei comisii.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

160 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

Acum am să supun la vot propunerea făcută de domnul Pambuccian de a se desfăşura simultan cele două proceduri de vot, ţinând cont de faptul că una este cu bile şi cealaltă este cu buletine de vot.

Votul este deschis, vă rog să votaţi. Şi, evident, aceeaşi comisie.

Cu buletin de vot vom vota propunerea făcută pentru doamna Luncan, pentru secretar general adjunct, iar votul favorabil este acela exprimat prin nebararea numelui doamnei Luncan. În măsura în care baraţi, este un vot împotrivă.

Iar pentru votul cu bile ne exprimăm asupra propunerii Grupului parlamentar al PSD pentru postul de vicepreşedinte, domnul Viorel Hrebenciuc, şi aplicăm procedura obişnuită: bila albă în urna albă şi bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru; bila albă în urna neagră şi bila neagră în urna albă înseamnă vot împotrivă.

Invit secretarul biroului, domnul Georgian Pop, să dea citire listei. Invit chestorii să se aşeze la masă pentru a înmâna buletinele de vot şi bilele.

Domnul Motreanu şi domnul Bănicioiu? Domnul Bănicioiu şi al doilea chestor?

Nu, domnule Motreanu, vă rog, pentru a avea procedura completă, vă rog să luaţi loc.

Domnul Georgian Pop:

Adomniţei Cristian Mihai - prezent
Albu Gheorghe - absent
Alecu Valeriu - absent
Almăjanu Marin - prezent
Amet Aledin - prezent
Ana Gheorghe - prezent
Anastase Roberta Alma - prezentă
Andon Sergiu - prezent

Domnii miniştri:

Dan Nica - Guvern
Duşa Mircea - prezent
Chiţoiu Daniel - nu mai este
Câmpeanu Mariana - nu mai este
Andronache Gabriel - prezent
Anghel Florin Serghei - absent
Antal István - absent
Antochi Gheorghe - prezent
Apostolache Mihai Cristian - prezent
Ardeleanu Sanda-Maria - absentă
Arion Viorel - absent
Atanasiu Teodor - prezent
Avram Marian - prezent
Axenie Carmen - absentă
Balan Ioan - absent
Balcan Viorel - absent
Banu Mihai - absent
Barbu Sulfina - absentă
Barna Maria Eugenia - prezentă
Bădălan Eugen - absent
Bădulescu Adrian - absent
Bănicioiu Nicolae - prezent
Bărbulescu Daniel-Ionuţ - prezent
Bejinariu Eugen - prezent
Berci Vasile - prezent
Béres Ştefan Vasile - absent
Blaga Iosif Veniamin - absent
Bleotu Vasile - prezent
Boabeş Dumitru - prezent
Bobeş Marin - absent
Bode Lucian Nicolae - absent
Boghicevici Claudia - absentă
Boiangiu Victor - absent
Boldea Mihail - absent
Borbély László - prezent
Bordeianu Dan - prezent
Bostan Emil - prezent
Bot Octavian - prezent
Botiş Ioan-Nelu - absent
Boureanu Cristian Alexandru - prezent
Brătianu Matei Radu - prezent
Brînză William Gabriel - prezent
Buciuta Ştefan - prezent
Bud Nicolae - prezent
Buda Daniel - absent
Buda Viorel-Vasile - prezent
Budurescu Daniel-Stamate - prezent
Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - absent
Buican Cristian - prezent
Burcău Doina - prezentă
Burlacu Cristian-Ion - absent
Burnei Ion - prezent
Buta Sorin Gheorghe - prezent
Calimente Mihăiţă - prezent
Canacheu Costică - absent
Cantaragiu Bogdan - absent
Cazan Mircea Vasile - prezent
Călian Petru - absent
Călin Ion - prezent
Cărare Viorel - absent
Chircu Doiniţa-Mariana - absentă
Chirilă Constantin - prezent
Chiriţă Dumitru - prezent
Chisăliţă Ioan Narcis - absent
Chiţoiu Daniel - absent
Chiuariu Tudor-Alexandru - absent
Cindrea Ioan - prezent
Ciobanu Gheorghe - absent
Ciocan Gheorghe - prezent
Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
Ciuhodaru Tudor - absent
Coclici Radu Eugeniu - prezent
Coroamă Gheorghe - prezent
Covaci Dorel - prezent
Cristea Victor - prezent
Cristian Horia - prezent
Croitoru Cătălin - prezent
Damian Ioan - prezent
Dascălu Constantin - absent
Derzsi Ákos - absent
Dobre Ciprian Minodor - prezent
Dobre Cristina Elena - absentă
Dobre Victor Paul - Guvern
Dolineaschi Andrei - prezent
Donţu Mihai-Aurel - prezent
Dragomir Gheorghe - prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
Drăghici Sonia-Maria - prezentă
Drăgulescu Iosif Ştefan - absent
Dugulescu Marius Cristinel - absent
Dumitrache Ileana Cristina - prezentă
Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
Dumitrică George Ionuţ - absent
Dumitru Georgică - absent
Dumitru Ion - prezent
Duşa Mircea - prezent
Edler András György - absent
Erdei Dolóczki István - absent
Farago Petru - absent
Farkas Anna-Lili - absentă
Fenechiu Relu - prezent
Firczak Gheorghe - prezent
Florea Damian - prezent
Florescu Adrian - absent
Fuia Stelian - absent
Gabor Gheorghe - absent
Ganţ Ovidiu Victor - prezent
Gavrilescu Graţiela Leocadia - prezentă
Geantă Florian Daniel - absent
Georgescu Filip - prezent
Gerea Andrei Dominic - absent
Gheorghe Tinel - prezent
Gherasim Vasile - absent
Ghiţă Cornel - prezent
Ghiţă-Eftemie Stelian - prezent
Ghiveciu Marian - prezent
Giurgiu Mircia - prezent
Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
Göndör Marius-Sorin - absent
Gorghiu Alina-Ştefania - prezentă
Gospodaru Gabriel-Dan - absent
Grama Horia - prezent
Grosaru Mircea - absent
Gurzău Adrian - prezent
Gust Băloşin Florentin - prezent
Hogea Gheorghe - prezent
Holban Titi - absent
Holdiş Ioan - absent
Horj Pavel - prezent
Hrebenciuc Viorel - prezent
Iacob Ridzi Monica Maria - absentă
Iacob Strugaru Stelică - absent
Ialomiţianu Gheorghe - absent
Iancu Iulian - prezent
Ibram Iusein - prezent
Ignat Miron - absent
Ionescu George - absent
Iordache Florin - prezent
Iordache Luminiţa - prezentă
Iorguş Zanfir - absent
Irimescu Mircea - prezent
Itu Cornel - prezent
Jipa Florina Ruxandra - prezentă
Jolţa Nicolae - absent
Kelemen Atilla Béla-László - absent
Kelemen Hunor - absent
Kerekes Károly - absent
Korodi Attila - absent
Kötő Iosif - prezent
Leşe Doru Braşoan - absent
Liga Dănuţ - absent
Longher Ghervazen - prezent
Lubanovici Mircea - absent
Luca Ciprian-Florin - prezent
Lup Silvestru Mircea - prezent
Lupu Mihai - prezent
Macaleţi Costică - prezent
Manda Iulian Claudiu - prezent
Manolescu Oana - prezentă
Marian Dan Mihai - absent
Marin Mircea - absent
Marinescu Antonella - prezentă
Martin Eduard-Stelian - prezent
Márton Árpád-Francisc - prezent
Máté András-Levente - prezent
Mazilu Constantin - prezent
Merka Adrian-Miroslav - prezent
Militaru Constantin Severus - absent
Mircovici Niculae - prezent
Mitrea Manuela - prezentă
Mocanu Adrian - absent
Mocanu Vasile - prezent
Mocioalcă Ion - absent
Moldovan Carmen Ileana - prezentă
Moldovan Emil Radu - absent
Morega Dan Ilie - prezent
Motreanu Dan-Ştefan - prezent
Movilă Petru - absent
Munteanu Ioan - prezent
Mustea-Şerban Răzvan - absent
Nassar Rodica - prezentă
Năstase Adrian - prezent
Neacşu Marian - prezent
Nechifor Cătălin-Ioan - prezent
Neculai Marius - absent
Negoiţă Robert Sorin - absent
Negruţ Clement - prezent
Nica Dan - Guvern
Nica Nicolae-Ciprian - prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
Nicolicea Eugen - prezent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana - absentă
Nistor Laurenţiu - prezent
Niţă Constantin - prezent
Niţu Adrian Henorel - absent
Nosa Iuliu - prezent
Novac Cornelia Brînduşa - absentă
Oajdea Daniel Vasile - absent
Olar Corneliu - absent
Olosz Gergely - prezent
Oltean Ioan - absent
Oprea Gabriel - prezent
Oprişcan Mihai Doru - prezent
Orban Ludovic - absent
Pál Árpád - prezent
Palaşcă Viorel - prezent
Palăr Ionel - prezent
Paleologu Theodor - absent
Pambuccian Varujan - prezent
Pandele Sorin Andi - absent
Panţîru Tudor - prezent
Pardău Dumitru - prezent
Păduraru Nicuşor - absent
Păsat Dan - absent
Păun Nicolae - prezent
Pâslaru Florin-Costin - prezent
Petö Csilla-Mária - absentă
Petrescu Cristian - prezent
Petrescu Petre - prezent
Pieptea Cornel - prezent
Pirpiliu Ştefan Daniel - absent
Plăiaşu Gabriel - prezent
Pocora Cristina-Ancuţa - prezentă
Ponta Victor-Viorel - Guvern
Pop Georgian - prezent
Pop Virgil - absent
Popa Florian - absent
Popa Octavian-Marius - prezent
Popeangă Vasile - prezent
Popescu Adrian - absent
Popescu Cosmin Mihai - absent
Popescu Dan-Mircea - prezent
Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
Popov Duşan - prezent
Popoviciu Alin Augustin Florin - absent
Postolachi Florin - prezent
Potor Călin - absent
Preda Cezar-Florin - absent
Prigoană Vasile-Silviu - absent
Radan Mihai - prezent
Rădulescu Adrian - prezent
Răţoi Neculai - prezent
Rebenciuc Neculai - absent
Resmeriţă Cornel-Cristian - prezent
Riviş-Tipei Lucian - absent
Rizea Cristian - prezent
Rogin Marius - prezent
Roman Gheorghe - prezent
Roman Ioan Sorin - prezent
Roşca Lucreţia - prezentă
Rusu Valentin - absent
Sava Andrei-Valentin - prezent
Săniuţă Marian-Florian - absent
Săpunaru Nini - prezent
Sârbu Marian - prezent
Scutaru Adrian George - absent
Seremi Ştefan - absent
Seres Dénes - absent
Socaciu Victor - prezent
Solomon Adrian - prezent
Spînu Teodor-Marius - prezent
Stan Ioan - prezent
Stan Ion - absent
Stan Nicolae - prezent
Stanciu Anghel - prezent
Stavrositu Maria - prezentă
Steriu Valeriu-Andrei - absent
Stoica Mihaela - absentă
Stragea Sorin Constantin - prezent
Stroe Ionuţ-Marian - prezent
Stroe Mihai - absent
Stroe Radu - prezent
Stroian Toader - absent
Surpăţeanu Mihai - absent
Surupăceanu Mugurel - prezent
Şandru Mihaela Ioana - absentă
Ştefan Viorel - prezent
Ştirbeţ Cornel - absent
Ştirbu Gigel-Sorinel - prezent
Tabără Valeriu - absent
Tabugan Ion - absent
Taloş Gheorghe-Mirel - prezent
Tărâţă Culiţă - absent
Tătaru Florin-Cristian - prezent
Teodorescu Horia - prezent
Tiţa-Nicolescu Gabriel - absent
Tîlvăr Angel - prezent
Toader Mircea-Nicu - absent
Trăşculescu Alin Silviu - absent
Tudose Mihai - prezent
Turcan Raluca - absentă
Tuşa Adriana Diana - prezentă
Ţaga Claudiu - prezent
Ţintean Ioan - prezent
Ţîmpău Radu Bogdan - prezent
Ţurcanu Florin - prezent
Ţurea Răzvan - prezent
Udrea Elena Gabriela - absentă
Uioreanu Horea-Dorin - prezent
Uricec Eugen Constantin - prezent
Vainer Aurel - absent
Varga Attila - absent
Varga Lucia-Ana - prezentă
Vasile Aurelia - prezentă
Vasilică Radu Costin - prezent
Vişan Gelu - prezent
Vîlcu Samoil - absent
Vladu Iulian - absent
Vlase Petru Gabriel - prezent
Vlădoiu Aurel - prezent
Voicu Mădălin-Ştefan - prezent
Voicu Mihai Alexandru - prezent
Voinescu-Cotoi Sever - absent
Vreme Valerian - absent
Zamfirescu Sorin Ştefan - prezent
Zătreanu Dan-Radu - absent
Zgonea Valeriu Ştefan - prezent
Zisopol Dragoş Gabriel - prezent
Zoicaş Gheorghe - absent

Numai un pic.

Dumitrică George Ionuţ - prezent
Farago Petru - prezent

După pauză

Domnul Georgian Pop:

Proces-verbal pentru alegerea unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor

Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi prin vot secret cu bile, potrivit art.23, alineatul ultim din regulament, asupra candidatului propus în vederea alegerii unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Comisia pentru numărarea şi validarea voturilor a constatat următoarele:

Ca urmare a faptului că din totalul de 326 de deputaţi 173 au votat pentru, se constată că a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de Regulament pentru alegerea domnului deputat Viorel Hrebenciuc în funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Proces-verbal privind numirea unui secretar general adjunct al Camerei Deputaţilor

Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de deputaţi prin vot secret cu buletine de vot asupra propunerii Biroului permanent privind numirea doamnei Ileana Maria Luncan în funcţia de secretar general adjunct al Camerei Deputaţilor, începând cu data de 22 mai 2012, Comisia de numărare şi validare a voturilor a constatat următoarele:

Potrivit art.129 alin.(5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, secretarul general adjunct al Camerei Deputaţilor se numeşte cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Ca urmare a faptului că din numărul total de 326 de deputaţi au fost prezenţi 192, din care 185 au votat pentru numire, ceea ce reprezintă majoritatea voturilor cerută de Regulament, doamna Ileana Maria Luncan este numită în funcţia de secretar general adjunct al Camerei Deputaţilor.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Cu aceasta am epuizat ordinea de zi.

Vă doresc o zi excelentă şi vă mulţumesc că aţi rămas până la finalul lucrărilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,20.