Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,32.

Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi în a doua parte de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Georgian Pop şi Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi, 19 iunie, pentru prezentarea declaraţiilor politice.

Încep cu colegul nostru, domnul deputat de Timiş, Sorin Stragea. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Victoria USL - victoria tuturor românilor!"

Peste jumătate dintre cei 18 milioane de alegători din România au votat în 10 iunie în alegerile locale, iar Uniunea Social-Liberală (USL) a obţinut o victorie detaşată. Această realitate demonstrează în primul rând că românii s-au săturat de măsurile de austeritate, că s-au săturat de oameni slabi şi mediocri care să-i conducă, precum şi faptul că USL este o construcţie politică viabilă.

Reculul votului se face simţit acum, precum se va face simţit şi în lunile următoare: PDL-ul, umilit de voinţa cetăţenilor, se va afunda şi mai tare, dezbinarea şi frustrările acumulate de mulţi PDL-işti de-a lungul ultimilor ani se fac acum auzite de după uşi ferecate, iar adevărul despre guvernarea înfierată de noi, fosta opoziţie, românii îl vor afla chiar din gura acestora.

USL-ul va trebui să guverneze responsabil acum, când aşteptările tuturor românilor sunt extrem de mari. Dacă acest deziderat se va fi împlinit până în toamnă, USL va putea capitaliza într-o proporţie şi mai mare încrederea electoratului, până la alegerile generale.

Votul din 10 iunie trebuie pus cu predilecţie pe seama nemulţumirilor sociale vizavi de fosta putere portocalie. Guvernarea lor iresponsabilă, lipsită de viziune, coruptă şi mincinoasă a fost sancţionată. Ecourile protestelor din Piaţa Universităţii s-au simţit până în ziua alegerilor. Vocile miilor de oameni care au protestat în iarna acestui an, fără a fi băgaţi în seamă de către autorităţile statului, au fost acum răzbunate. Mesajul electoratului este cât se poate de clar: oamenii vor Uniunea Social-Liberală, vor o altfel de guvernare, s-au săturat de austeritatea şi de aroganţa PDL. S-au săturat de sistemul mafiot generat de regimul Băsescu.

Victoria de duminică ne obligă să tratăm cu calm şi responsabilitate problemele guvernării, centrale şi locale, astfel încât oamenii, cetăţenii să simtă că nu sunt trădaţi şi de către noua putere.

Deşi moştenirea guvernării PDL-iste este una deosebit de grea, cetăţenii nu vor să mai audă această scuză, ci vor să vadă rezultate, vor să simtă că există şi oameni responsabili şi capabili să facă din România o ţară cu adevărat europeană, o ţară demnă în interior, cât mai ales în exteriorul ei. Românii au aşteptări mari şi îndreptăţite atât de la aleşii locali, cât şi de la guvern. USL are multe lucruri de îndreptat şi de reconstruit după anii de guvernare PDL-istă.

După numai o lună de guvernare, oamenii au văzut că se poate şi altfel, că austeritatea nu înseamnă numai bani luaţi de la profesori, medici, pensionari sau de la tinerele mame, ci şi o împărţire mai echitabilă a costurilor crizei, o atenţie suplimentară acordată categoriilor vulnerabile, precum şi susţinerea întreprinzătorilor şi a clasei de mijloc.

Acesta este drumul pe care ne-am angajat şi pe care trebuie să îl urmăm în anii care vin. USL a făcut un pas necesar şi foarte hotărât în vederea obţinerii unui mandat guvernamental întreg din partea românilor. Succesul din 10 iunie va deveni total după ce va fi completat de câştigarea alegerilor parlamentare. Acest lucru, cu certitudine, se va întâmpla la toamnă, şi ţin să asigur românii că vom face ceea ce trebuie, ceea ce ei aşteaptă de foarte mult timp, pentru că ştim, vrem şi putem.

Deputat PSD Sorin Stragea, Colegiul nr. 7 Timiş.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit, în continuare la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PDL, pe domnul deputat Mircea Lubanovici - diaspora.

Domnul Mircea Lubanovici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilordeputaţi,

Declaraţia mea de astăzi, se referă la continuarea eforturilor susţinute ale României, indiferent de partidul aflat la guvernare, de a răspunde unui deziderat mai vechi al românilor din ţară şi din diaspora, care speră să-şi poată vedea mai des rudele si prietenii de peste ocean, în condiţiile în care alte ţări europene beneficiază deja de Programul Visa Waiver. Menţionez că acest program oferit de Statele Unite ale Americii va permite românilor să călătorească în SUA pe o perioadă limitată de timp fără a mai avea nevoie de viză. Pentru că România este un aliat strategic important şi serios al Statelor Unite, aliaţi fideli în NATO şi prieten cu poporul american de la formarea lui, având relaţii diplomatice cu o vechime de peste 132 de ani, considerăm că poporul român merită să beneficieze de toate drepturile de care se bucură ţările membre NATO!

În calitate de parlamentar, reprezentant al românilor din Colegiul nr. 3 diaspora, care include şi Statele Unite, mă alătur concetăţenilor mei din ţară în solicitarea lor legitimă de a fi trataţi ca aliaţi de încredere ai Statelor Unite şi fac un apel la membrii "Grupului de prietenie pentru România" din cadrul Congresului Statelor Unite - la domnul Michael Turner, preşedinte al "Caucus-ului pentru România", la doamna Loretta Sanchez, copreşedinte al "Caucus-ului pentru România" şi la domnul Phil Gingrey, care fac parte din delegaţia Congresului Statelor Unite ale Americii care a vizitat de curând România - să continue să susţină adoptarea unei noi legislaţii care să facă posibilă includerea României în Programul Visa Waiver!

Totodată, solicit liderilor spirituali, reprezentanţilor bisericilor româneşti de pe teritoriul Statelor Unite, organizaţiilor româneşti, precum şi reprezentanţilor de presă de limba română din Statele Unite, să solicite reprezentanţilor din Senatul şi Congresul American, sprijin pentru ca ţara noastră să fie inclusă în Programul Visa Waiver cât mai curând posibil.

Prioritatea mea şi a românilor din ţară, precum şi a românilor- americani pe care-i reprezint în Parlamentul României, este să se rezolve această doleanţă stringentă cât mai repede posibil. Consider că Programul Visa Waiver este aşteptat de români şi că România merită pe deplin să beneficieze de acest program, aceasta fiind mai mult o chestiune de demnitate decât de ordin politico-administrativ.

Considerăm că atâta timp cât mare parte dintre românii din SUA reprezintă un motiv de mândrie pentru generoasa Americă, mulţi români regăsindu-se în colectivele NASA, ale universităţilor de prestigiu, în calitate de cercetători de frunte, mulţi fiind implicaţi direct în programele de cercetare ale firmelor "Microsoft’’ şi "Boeing’’ este momentul ca România să fie cuprinsă, alături de Polonia, în proiectul de lege "JOLT Act'" care se află în dezbaterea Congresului american.

Având în vedere interesele cetăţenilor români care speră de atât timp să viziteze Statele Unite ca orice cetăţean european, propun, pe această cale, ca toţi românii, care au şi cetăţenie americană, să declanşeze o campanie de sensibilizare a congresmenilor şi senatorilor americani, în vederea obţinerii acestui deziderat.

Va mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Înainte de a-l invita pe domnul Márton Árpád la cuvânt, aş vrea să vă spun că au depus declaraţii scrise: de la Grupul parlamentar al PSD - domnul Gheorghe Ciocan, Filip Georgescu, Valeriu Zgonea, Vasile Gliga; iar de la Grupul parlamentar al PNL - Mircea Irimescu, Eugen Nicolăescu, Gheorghe Dragomir, Marin Almăjanu, Mihai Donţu, Andrei Dominic Gerea, Mihai Lupu, Octavian Bot, Ionuţ Stroe, Horea Uioreanu şi Viorel Buda.

Îl invit, în continuare la cuvânt, pe colegul nostru de la Grupul UDMR, Márton Árpád.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Lupta cu morile de vânt".

Eroul lui Cervantes este întruchiparea unei persoane idealiste, a cărui iubire faţă de un trecut glorios şi o femeie, înnobilează, înfrumuseţează realitatea sumbră. Totodată, anumite fapte de ale sale au şi conotaţii negative. Lupta cu morile de vânt înseamnă nu numai o luptă fără şansă de izbândă, ci şi una cu un inamic închipuit, de fapt căutarea unui duşman cu care să te războieşti chiar dacă acesta nu există.

Prefectul nou numit în judeţul Covasna, Codrin Munteanu, a mai fost în această funcţie, afişând un dispreţ faţă de drepturile lingvistice ale comunităţii maghiare, faţă de competenţa autorităţilor locale, uneori chiar faţă de lege. El, pe vremea respectivă, ataca pe bandă rulantă aproape toate hotărârile autorităţilor publice locale, blocând practic activitatea acestora. Acum, când s-a văzut iarăşi pe cai mari, dar fiind perioadă de alegeri, nu a mai avut practic încă cu cine să se războiască şi a ales steaguri pe post de mori de vânt. A atacat în instanţă simboluri ale oraşului Covasna, respectiv ale judeţului, acesta din urmă având în centru stema judeţului, adoptată prin hotărâre de guvern, cu avizul favorabil al Comisiei heraldice, încă în 2007. Acum câţiva ani un alt prefect, la fel de asiduu, a făcut să fie amendat un primar cu o sumă enormă tot pe o gâlceavă de steaguri. Primarul a câştigat în ultima instanţă la Strasbourg procesul cu statul român născut din dorinţa de a ieşi în evidenţă a unui om care la decizia Curţii Europene nu mai era prefect.

Oare va trebui să ajungem din nou în faţa acelei instanţe pentru a ne apăra de abuzurile unui alt prefect la fel de vremelnic? Nu-mi rămâne decât să-l asigur pe domnul prefect, conform zicalei care se regăseşte şi în limba maghiară şi în limba română: "Apa trece, pietrele rămân". Noi rămânem.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îi rog pe ceilalţi colegi ai noştri care nu au depus declaraţii, să le depună la staff-ul tehnic.

Acestea fiind spuse, declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 19 iunie.

Vă mulţumesc. Vă aştept la ora 9,00.

La revedere!

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Televiziunea şi Poşta Română, printre tunurile răsunătoare ale guvernelor PDL"

Pare incredibil, dar e adevărat, Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a declarat zilele trecute că televiziunea română trebuie desfiinţată: "Mărturisesc că nu mă pricep la chestiuni mai ales în zona asta media, dar vreau să ştiţi, în modul cel mai cinstit, un punct de vedere despre TVR. Trebuie desfiinţată şi reînfiinţată pe alte baze. Nu poate funcţiona aşa. Vezi o televiziune în două camere, care funcţionează şi e mai dinamică decât Televiziunea Română şi fără datorii. Sigur, nu spune nimeni că nu trebuie să avem o televiziune de stat, dar această televiziune a ajuns o afacere", susţinea domnul Băsescu.

Dar la numiri în funcţii vă pricepeţi, domnule preşedinte? Cât de dinamică a fost Televiziunea Română când v-a promovat interesele politice pe bandă rulantă, în detrimentul tuturor celorlalte formaţiuni? Şi cum de n-aţi descoperit până acum cât de incompetenţi şi corupţi sunt cei pe care i-aţi promovat în funcţii importante?

Această declaraţie mi se pare mai mult decât iresponsabilă şi grotească, în condiţiile în care dumneavoastră nu suflaţi o vorbă şi despre minunaţii dumneavoastră protejaţi, cei care au contribuit consistent la această stare actuală a TVR, mai mult decât catastrofală, şi nici nu vă pasă că aceştia sunt, poate, cei responsabili pentru aducerea TVR la un asemenea dezastru financiar.

Sau poate domnul preşedinte Băsescu nu a auzit niciodată despre domnul Lăzescu, fostul director general, care a fost numit chiar de Preşedinţie sau de binevoitoarea sa prietenă, doamna Culcer, cea care a făcut din Televiziunea Română publică o televiziune exclusivă pentru cântarea şi slăvirea domnului Băsescu şi a guvernelor PDL, o tribună perfectă de expunere a glorioaselor lor realizări, mai ceva ca-n vremurile de tristă amintire! Sau de celebra şefă de comunicare a PDL, doamna Meseşan, care făcea legea prin Consiliul de Administraţie al SRTV, nu ştiţi nimic domnule preşedinte?! Unde să mai încadrăm oare faptul că, deşi TVR este datoare vândută, pentru doamna Culcer au existat fonduri fără număr: dumneaei este una dintre lăudătorii prezidenţiali care a fost răsplătită cu indemnizaţii consistente, cumulate chiar cu pensia, lucru pentru care alţii erau încadraţi, de către acelaşi preşedinte Băsescu, în categoria "pensii nesimţite"...

TVR a ajuns în situaţia de a avea datorii şi către instituţii internaţionale pentru transmisii, pe lângă cele 120 milioane de euro datorate instituţiilor publice din România, şi din aceste motive, ANAF a decis blocarea conturilor TVR.

Dar cel mai păgubit în această afacere, cum o numeşte domnul Băsescu, falimentară, aş completa eu, este cetăţeanul român care plăteşte din propriul buzunar taxe peste taxe, şi prea mari şi impuse fără a avea în niciun fel de câştigat.

Plătitorul de taxe român, cel căruia i s-au luat în mod forţat bani din buzunar, de către guvernele PDL, pe motiv de austeritate, nu are parte, în anul 2012, nici măcar de transmisiile unor evenimente internaţionale sportive esenţiale, cum sunt Olimpiada de la Londra sau Campionatul European de Fotbal.

Ce ar mai fi de spus despre faptul că în campaniile trecute PDL-iştii ţipau cât îi ţineau plămânii că liberalii vor să acapareze Poşta Română?! Dar tot ei au fost cei care, ulterior, au băgat Poşta Română în faliment, o societate cu peste 35.000 de angajaţi şi o vechime de 120 de ani. În intervalul 2008-2010, Poşta a acumulat pierderi de 485 milioane de lei, la care se adaugă o amendă aplicată de Consiliul Concurenţei, de peste 100 milioane de lei, plus o serie de obligaţii de plată către diverşi furnizori şi bugete ale statului de peste 400 milioane de lei. Şi, mai mult decât atât, factorii poştali au fost transformaţi în agenţi electorali ai PDL, care au avut rolul de a distribui ziarele PDL-iste gratuite de campanie.

Cine răspunde, domnilor PDL-işti şi domnule Băsescu, pentru aceste tunuri inimaginabile? Şi cine trebuie, oare, să repare toate aceste uriaşe găuri şi să repună pe făgaşul corect unele dintre cele mai importante instituţii publice ale statului român? Dacă cei susţinuţi de dumneavoastră ar fi fost competenţi şi incoruptibili, nu s-ar fi ajuns la aceste nemaiîntâlnite situaţii.

Guvernul USL are doar o lună şi ceva de guvernare, dar printre priorităţile sale a fost şi decizia ca datoriile Poştei Române, către alte instituţii ale statului, să fie reeşalonate la plată.

Măsura a fost aprobată recent de către Guvernul USL, pentru a evita intrarea companiei în insolvenţă din cauza managementului defectuos exercitat până în prezent, sub oblăduirea PDL.

Şi cele două cazuri descrise mai sus, cel al TVR şi cel al Poştei Române, reprezintă doar două dintre marile lovituri date de faimoasele guverne ale PDL instituţiilor publice, condimentate cu cel mai prost management practicat vreodată în toată perioada postdecembristă şi cu exemple edificatoare de manipulare, dar şi de sifonare şi deturnare a fondurilor acestora.

Domnul Angel Tîlvăr:

"Guvernele PDL au fost guvernele paradoxurilor"

Guvernele PDL pot fi catalogate, pe bună dreptate, drept guvernele paradoxurilor. Pe de o parte, preşedintele Traian Băsescu anunţa marea criză prin care trece România şi făcea apel la diminuarea cheltuielilor publice, prin: reducerea salariilor, a pensiilor, a indemnizaţiilor pentru creşterea copilului, prin disponibilizări masive ale personalului din instituţiile publice, însă, în acelaşi timp, membri marcanţi ai guvernului PDL, precum Emil Boc sau Elena Udrea se plimbau cu întreg stafful prin Statele Unite pe sume exorbitante, plătite din bani publici sau se afişau ostentativ cu achiziţii dintre cele mai scumpe.

Dacă în aceeaşi perioadă primării ale edililor care făceau parte din opoziţie la acea vreme, PSD sau PNL, se chinuiau să supravieţuiască, fiind de multe ori ameninţate cu executarea silită din cauza datoriilor acumulate generate de finanţarea insuficientă primită de la Guvern, în alte primării, din comunităţi rurale, aparţinând edililor PDL, se construiau fântâni arteziene, deşi locuitorii nu aveau canalizare, parcuri şi locuri de joacă pentru copii, deşi copiii lipseau cu desăvârşire. Să nu uităm că în perioada Guvernului Boc veniturile bugetarilor au scăzut cu aproximativ 40%, dar se pare că numai ale unor anumiţi bugetari, căci, iată, astăzi aflăm că salariile şefilor de la autostrăzi au crescut în 2011, în acelaşi an în care mii de poliţişti, zeci de mii de funcţionari erau disponibilizaţi, cu aproximativ 75%. Nivelul salariilor plătite de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a crescut pentru majoritatea directorilor cu procentaje considerabile, mult peste inflaţie, peste media creşterii salariale la nivelul economiei şi chiar peste "realizările" în zona autostrăzilor şi drumurilor naţionale, deşi în această perioadă autostrăzile au stat închise pe timp de iarnă preţ de câteva săptămâni, zeci de kilometri de autostrăzi nici nu au fost măcar scoşi la licitaţie, proiectele erau îngheţate sau se desfăşurau defectuos. Într-o perioadă în care se anunţa tăierea tuturor sporurilor, neplata orelor suplimentare, la CNADR situaţia a stat, din nou, diferit. După ce a dat afară câteva sute de angajaţi sau i-a scos la pensie, CNADNR a început să plătească ore suplimentare unor angajaţi rămaşi, pe motiv că aceştia trebuie să stea după program căci nu fac faţă.

Şi ca tabloul să fie complet, România riscă să rămână fără finanţare europeană pentru autostrăzi dacă europenii veniţi în inspecţie, ca urmare a neînţelegerilor dintre cele două companii câştigătoare ale proiectului privind construcţia primului tronson din Coridorul IV Pan European, găsesc nereguli în ceea ce priveşte cheltuirea sumelor de bani aferente. În cazul în care se vor constata nereguli, România riscă întreruperea programului sectorial în valoare de 4,6 miliarde de euro .

Consider că este necesară o anchetă în acest caz şi voi solicita o comisie de anchetă pentru a investiga modul în care s-au atribuit astfel de salarii, sporuri şi alte beneficii, deoarece legea trebuie să fie aceeaşi pentru toţi.

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Guvernul trebuie să ajute populaţia din mediul rural"

Institutul de Economie Socială (IES) şi Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV), ambele aparţinând Academiei Române, au realizat un studiu privind condiţiile de viaţă ale românilor care trăiesc în mediul rural. Rezultatul studiului este deopotrivă dureros şi îngrijorător. Trei sferturi din populaţia mediului rural trăieşte în condiţii precare, iar 37%, ceea ce înseamnă peste un milion de oameni, sunt lucrători familiali neremuneraţi, respectiv fără vreo formă de salariu sau plată în natură pentru activitatea agricolă desfăşurată. Totodată, peste 36% din populaţia din rural are statut profesional de lucrător pe cont propriu, potrivit aceleiaşi cercetări.

Aceste date ne prezintă cu adevărat magnitudinea sărăciei în mediul rural, dar şi nevoia continuă de a investi în această zonă. Trebuie create locuri de muncă şi oportunităţi pentru investitorii în agricultură. Altfel, aceste procente nu vor mai arăta aşa în următorii ani, ci chiar mai rău. E un semnal de alarmă care trebuie tras şi pe care, în calitate de deputat, mă simt obligat să-l subliniez.

Din păcate, ultimii ani au adus prea puţin în domeniul atenuării diferenţelor dintre urban şi rural. Ministerul Dezvoltării Regionale, în loc să netezească aceste discrepanţe, le-a adâncit, mai mulţi bani ajungând în urban decât în rural. Mai mult, Ministerul Agriculturii nu a încurajat asocierea între cei care desfăşoară activităţi agricole. Aşa se face că aproape toate exploataţiile agricole din România, mai precis 99,2% dintre acestea, sunt ferme de subzistenţă individuale. Doar 0,8% sunt exploataţii agricole cu personalitate juridică, acestea deţinând controlul asupra a 44% din suprafaţa agricolă a ţării, conform aceloraşi studii. De asemenea, în România există un grad uriaş de fărâmiţare a terenurilor agricole -împărţite în peste 3,8 milioane de exploataţii agricole distincte, din care cea mai mare parte cu suprafeţe de sub un hectar.Astfel, România a devenit ţara cu cele mai multe exploataţii agricole din UE.

Singura şansă a ţării noastre de a ieşi din această zonă dezastruoasă o reprezintă preocuparea continuă a statului pentru încurajarea asociaţiilor de agricultori. E singura soluţie pentru creşterea productivităţii şi pentru ca agricultura să se transforme într-un sector care contribuie efectiv la bugetul statului. Pentru asta, Guvernul trebuie să adopte reducerea tva-ului la alimentele de bază şi noi scutiri de impozite pentru agricultorii care vor să realizeze asociaţii de exploatare.

Ştiu că există asemenea planuri atât la Ministerul Agriculturii, cât şi la Guvern. Sunt convins că, după guvernarea USL, aceste statistici la care fac referire vor fi mult mai bune. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală reporneşte acum mai eficient ca înainte, iar creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene va aduce un plus considerabil.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

"USL a câştigat alegerile şi în judeţul Braşov"

Rezultatele alegerilor locale demonstrează foarte limpede faptul că românii au dorit să înlăture PDL nu numai de la guvernare, ci şi din administraţia locală! Majoritatea obţinută de USL, în mai toate judeţele României, arată fără echivoc faptul că românii s-au prezentat la vot într-un număr considerabil - prezenţa la urne pe 10 iunie 2012 a fost de 55% în Braşov - pentru a termina ceea ce au început în lunile decembrie şi ianuarie, prin protestele vehemente din stradă!

Procentele obţinute de USL în judeţul Braşov ilustrează faptul că şi braşovenii au votat pentru o schimbare consistentă a modului antidemocratic, clientelar, discreţionar şi profund demagogic, prin care PDL a înţeles să conducă această ţară!

Preşedintele PNL Braşov, domnul Aristotel Căncescu, a câştigat al patrulea mandat la şefia Consiliului Judeţean Braşov, cu 47,15 % din voturi, în timp ce USL a obţinut 17 mandate de consilieri judeţeni cu 44,89% din voturi, în urma rezultatelor finale centralizate de Biroul Electoral Judeţean Braşov. Prin rezultatele obţinute în 10 iunie, Uniunea Social-Liberală a câştigat alegerile atât la Consiliul Local Braşov, cât şi la Consiliul Judeţean Braşov. De asemenea, USL a câştigat 35 de primării din cele 58 de localităţi ale judeţului Braşov.

La nivel de ţară, victoria PNL la aceste alegeri locale se cuantifică în obţinerea a peste 50% mai multe mandate de preşedinte de Consiliu judeţean, decât la precedentul scrutin din 2008. Astfel, în afară de faptul că PNL şi-a păstrat conducerea consiliilor judeţene Bihor, Braşov, Călăraşi, Giurgiu şi Hunedoara, a obţinut în plus victorii importante în judeţele Botoşani, Iaşi, Caraş Severin, Buzău, Satu Mare, Ilfov, Mureş şi Cluj. De asemenea, PNL a câştigat opt mandate de primari în municipiile reşedinţă de judeţ. Timişoara, Oradea, Zalău, Baia Mare, Bacău, Galaţi, Râmnicu Vâlcea şi Călăraşi vor fi conduse de edili liberali.

Rezultatele obţinute demonstrează clar viabilitatea proiectului USL şi victoria categorică a acestei alianţe, care, practic, a câştigat în mod cert 36 de judeţe din cele 41 ale ţării.

USL a demonstrat încă din prima zi de guvernare că pune pe primul loc interesul cetăţeanului şi respectarea drepturilor acestuia şi cred că acest lucru a întărit convingerea românilor de a vota pentru un altfel de a face politică!

Succesul obţinut de USL în aceste alegeri nu înseamnă pentru noi doar satisfacţie politică, ci ne obligă să ne asumăm responsabilitatea fermă de a ne respecta întocmai promisiunile şi de a anula complet practicile de guvernare şi administrare instaurate de PDL!

Domnul Dorel Covaci:

"Alternanţa la putere - semnul unei democraţii consolidate"

Alternanţa la putere a partidelor este semnul unei democraţii consolidate. Avem nevoie ca cele două talere ale balanţei să fie separate, dar să se manifeste într-un echilibru raţional şi bine intenţionat; avem nevoie de putere şi opoziţie, de succedarea acestora la conducere, pentru ca fiecare să aibă şansa de a-şi materializa strategia de surmontare a stării de "nedezvoltare" a ţării.

O democraţie neconsolidată, cu un partid majoritar, va aluneca uşor spre autoritarism, lichidând, practic, prin însăşi mecanismele puterii, orice opoziţie. De câţiva ani încoace, acţiunile celor de la vârf au fost îndreptate tocmai în această direcţie, a eradicării oricăror voci sau manifestări oponente. Au cedat tentaţiei ultrapolitizării tuturor structurilor statului, lăsând la o parte criteriul meritocraţiei în ascensiunea socială sau profesională. Rezultatele sunt pe măsură: în 2011, România pierdea 9 poziţii în Index-ul Democraţiei, realizat de către The Economist Intelligence Unit (EIU), faţă de 2008, fiind etichetată drept statul UE cu democraţia cea mai viciată. Căderea a avut loc de pe poziţia 50 la poziţia 59, în 2011. Trei din cei cinci indicatori (calitatea actului guvernării, participarea politică şi drepturile civile) au cunoscut o înrăutăţire însemnată.

Potrivit aceluiaşi raport, România este una dintre cele opt ţări din Europa Centrală şi de Est în care a avut loc o reducere a nivelului de libertate a presei, faţă de 2008.

România mai ocupă locul 77 din 142 în "Raportul Global al Competitivităţii 2011 - 2012", lansat de Forumul Economic Mondial, faţă de o poziţie 68, mai bună, în 2008-2009. Ierarhiile au fost stabilite pe baza a 12 mari indicatori: instituţiile, infrastructura, macroeconomia, sănătatea şi educaţia primară, bunurile şi eficienţa pieţei, educaţia universitară şi nivelul de instruire, eficienţa pieţei muncii, evoluţia tehnologică, dezvoltarea pieţei financiare, dimensiunile pieţei, complexitatea mediului de afaceri şi inovaţia.

În ceea ce priveşte Indexul Percepţiei Corupţiei din 2011, ne-am prăbuşit, din nou, 5 locuri: de la poziţia 70 în 2008, la 75 în 2011.

Pentru echilibrul democratic al puterilor în stat, polii de putere trebuie să existe şi să se manifeste singular, având însă o constantă unitară a ceea ce trebuie făcut pentru România. Scopurile şi interesele trebuie să fie comune, principiile fundamentale să fie aceleaşi, viziunea să se întindă pe un orizont de timp lung; să existe o continuitate strategică a acţiunilor, rămânând ca fiecare forţă de pe eşichierul politic să îşi definească propria cale de a merge spre ţintă, propriile mijloace, ritmuri, în funcţie de condiţiile interne şi externe ale momentului şi de paradigmele sale doctrinare.

Stimaţi parlamentari, din păcate, PDL la butoane s-a transformat, de câţiva ani încoace, într-o forţă politică care nu a dorit să folosească, la momentul potrivit şi în mod corespunzător, mijloacele de care dispune, dovedind clar lipsa unui suport ideologic, asezonată cu manifestarea din plin a corupţiei, intereselor personale sau clientelare. Unor astfel de formaţiuni politice nu trebuie să li se mai ofere şanse de a ajunge la conducere, luându-le în calcul ca opţiune de vot sau de apartenenţă politică, căci au demonstrate, prin atitudini şi acţiuni constante, încălcarea flagrantă a principiilor constituţionale ale statului de drept şi terfelirea preceptelor elementare ale democraţiei! Orice membru, reprezentant sau susţinător al acestui partid, care continuă să îi fie alături, se face răspunzător şi părtaş dezastrului în care a aruncat România.

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Degringolada portocalie, începutul sfârşitului unei mari minciuni"

Înfrângerea de la alegerile locale a zdruncinat PDL. La patru zile după alegerile care au adus rezultate catastrofale pentru PDL, partidul prezidenţial a intrat în şedinţă. Colegiul Director al PDL s-a reunit la Palatul Parlamentului pentru o analiză a rezultatelor obţinute la alegerile din 10 iunie. Discuţiile PDL-iştilor au fost foarte tensionate, iar atacurile la persoană au fost extrem de dure. La final, întreaga conducere portocalie, în frunte cu Emil Boc, şi-a anunţat demisia.

În ceea ce mă priveşte, demisia în bloc a conducerii PDL reprezintă începutul sfârşitului unei mari minciuni, una dintre cele mai mari diversiuni politice postdecembriste cu privire la valoarea unor politicieni. Ştim cu toţii că aceste personaje care şi-au depus mandatul, începând cu Elena Udrea şi terminând cu Emil Boc, n-ar fi ajuns niciodată în funcţiile pe care le-au ocupat fără Traian Băsescu.

Acesta a fost momentul în care am putut spune că s-a făcut dreptate, a fost consecinţa ultimă a conexiunii ombilicale pe care conducerea PDL a ales să o aibă cu "zeul" Traian Băsescu. Din păcate, demisia liderilor portocalii nu este suficientă pentru anii în care o întreagă naţie a suferit. Pentru sutele de mii de oameni de-a dreptul îngenuncheaţi şi înjosiţi de personaje groteşti şi arogante această stare de fapt este aproape egală cu zero.

Asistăm aşadar la dezintegrarea PDL. Degringolada fără precedent care a cuprins acest partid în ultimele luni se concretizează acum prin disoluţia lui. Cu alte cuvinte, PDL îşi continuă drumul pe care cu toţii l-am prevăzut şi l-am aşteptat cu mult timp înainte: acela de a rămâne doar un partid de "tristă amintire" în filele de istorie.

Scorul dezastruos obţinut de PDL la alegerile locale este lovitura fatală aplicată acestui partid care era deja afectat puternic de crize interne. Interesul rămânerii la guvernare pentru accederea la banul public a fost singurul motiv care i-a ţinut uniţi pe PDL-işti. Acum, după ce au pierdut puterea la nivel central şi acum şi local, portocalii au început să sară unul la gâtul celuilalt, pasându-şi responsabilitatea eşecului din 10 iunie. Iar meritul este doar al lui Traian Băsescu, preşedintele-jucător care a reuşit să-şi transforme partidul de suflet într-o construcţie politică guvernată doar de interese meschine, de clan.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

"Semnalul dat de alegători pe 10 iunie"

Recentele alegeri locale au demonstrat faptul că România a ales democraţia, normalitatea, politica făcută cu onestitate şi în interes public. Meritul este al alegătorilor noştri, succesul le aparţine, pentru că noi, cei care am candidat şi am câştigat, am fost vectorii dorinţelor şi aşteptărilor lor.

Rezultatul înregistrat de USL la alegerile din 10 iunie este de departe cel mai bun scor electoral înregistrat de o alianţă politică. Pe de altă parte, PNL a reuşit să performeze la aceste alegeri locale, având cele mai bune rezultate obţinute de partid după 1989. Opţiunea noastră, a PNL, de a face o alianţă a opoziţiei unite, împreună cu PSD şi PC, s-a dovedit corectă. Prin victoriile din întreaga ţară, USL a căpătat o oarecare legitimitate. Acum e nevoie de consens politic pentru organizarea alegerilor generale în luna octombrie, ocazie cu care vom obţine o majoritate în legislativ, astfel că şi guvernul va fi unul perfect legitim, rezultat al votului popular.

Nu am nici cea mai mică îndoială legată de alegerile parlamentare. Românii au demonstrat deja că nu pot fi înşelaţi cu promisiuni deşarte, în ciuda eforturilor PDL de a le deturna atenţia oamenilor de la sărăcie, umilinţe, şomaj, disperare. Desigur, guvernarea USL nu va putea aduce bunăstarea peste noapte, dar va spune stop jafului şi risipei, pentru că austeritate nu înseamnă suferinţă, înseamnă oportunitate, eficienţă şi legalitate.

La alegerile locale românii au dat un semnal clar, un vot de blam pentru exponenţii corupţiei portocalii din administraţia locală. Noi, cei care suntem parlamentari şi care am devenit primari sau preşedinţi de consilii judeţene, aleşi sub sigla USL, avem datoria să ţinem seama de votul cetăţenilor şi să nu facem asemeni celor alungaţi din funcţii. Aroganţa, furtul din bani publici şi licitaţiile cu dedicaţie trebuie să dispară din administraţie, iar alocările către primării trebuie să ţină seama de nevoile comunităţii, nu de carnetul de partid al edililor.

Domnul Miron Ignat:

"Festivalul Poeziei Ruse"

Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, în colaborare cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional din România a organizat cea de a V-a ediţie a "Festivalului poeziei ruse". La acest eveniment au participat 150 de elevi şi profesori din aproape toate localităţile unde ruşii lipoveni studiază limba maternă.

Prima etapă a avut ca temă "Natura în lirica rusă", urmând ca în luna octombrie a.c. să se desfăşoare cea de a II-a etapă, care va fi dedicată marcării a "130 de ani de la naşterea scriitorului Cornei Ciukovski" (1882-1869) şi "125 de ani de la naşterea poetului Samuil Marşak"(1887-1964).

Festivalul a fost structurat pe trei module: interpretare de poezie, creaţie proprie şi dramatizare sau montaj literar. Copiii au selectat şi au recitat versuri din creaţiile poeţilor ruşi, dar şi din propriile creaţii.

Ca şi în anii precedenţi, membrii comisiei de jurizare au avut o misiune grea de a desemna premianţii.

Pe această cale doresc să felicit atât elevii, cât şi profesorii pentru realizările lor, cât şi pentru clipele minunate petrecute împreună la Brăila, unde poezia a reunit ruşii lipoveni.

Domnul Ioan Oltean:

"Atentat la cultura română"

Potrivit articolului 115 alin. (4) din Constituţia României, "Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora."

În primul rând, plecând de la acest cumul de condiţii, de altfel un cumul simplu, punctual, mă întreb în cel mai firesc mod cu putinţă de unde provine această grabă suspectă, nejustificată, de trecere a Institutului Cultural Român (ICR) de sub autoritatea Preşedintelui României în subordinea şi sub controlul Parlamentului României, respectiv a Senatului, ce anume determină şi, totodată, justifică situaţia extraordinară şi caracterul urgent despre care Constituţia României face referire în dispoziţia mai sus menţionată.

La o primă vedere, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2012 privind unele măsuri în domeniul cultural nu poate fi decât un instrument politic de promovare a intereselor de partid, în pofida dispoziţiilor legale, apreciate ca fiind restrictive. În prezentul context, dimensiunea şi valoarea intereselor politice de partid prevalează în raport cu aspectele pur juridice, legale ale acesteia.

Institutul Cultural Român este o instituţie care promovează cultura şi civilizaţia română, în ţară şi în afara ei. Originar, actualul ICR a fost înfiinţat în anul 2003, prin reorganizarea Fundaţiei Culturale Române şi a Editurii Fundaţiei Culturale Române, ca instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată sub autoritatea Preşedintelui României.

În prezent, ICR include o reţea de 17 institute care funcţionează în 16 ţări, rolul acestora fiind furnizarea de informaţii privind literatura, limba şi civilizaţia română. În acest sens, prin întregul său efort continuu şi susţinut de stimulare şi promovare a valorilor naţionale ale culturii, artei şi ştiinţei, ICR a reuşit performanţa de a organiza evenimente în toate cele 17 filiale, în cadrul cărora doar în cursul anului 2011 au participat 2 milioane de spectatori. De asemenea, ICR a derulat şi derulează programe prin care numeroşi şi variaţi autori români au fost traduşi în diverse limbi străine, ajungând astfel să fie recunoscuţi şi pe plan internaţional.

Susţinerea circulaţiei valorilor culturii şi ştiinţei dinspre şi înspre ţară, precum şi eterna grijă, atenta preocupare a ICR privind consolidarea şi amplificarea, sub diferite forme, a relaţiilor cu comunităţile româneşti de peste hotare, a generat aprecierea unor publicaţii prestigioase precum "The New York Times", "La Stampa", "Figaro Littéraire" etc. Reacţiile laudative nu au întârziat să apară nici la nivel european. Astfel, punctul culminant al aprecierii activităţii ICR în plan internaţional a fost atins prin numirea lui Horia-Roman Patapievici la conducerea reţelei institutelor culturale europene (EUNIC).

Prin modificarea statutului ICR, nu se încearcă decât înlocuirea grăbită (parcă suspect de grăbită) şi absolut nejustificată a reprezentanţilor acestei instituţii, fără nicio analiză sau urmă de studiu detaliat privind performanţele, aptitudinile sau rezultatele acestora. Trecând însă şi peste acest aspect pe care, probabil, domnul prim-ministru Ponta îl consideră infim şi nesemnificativ, mă declar profund îngrijorat, stimaţi colegi, de modul de abordare al acestei chestiuni, respectiv adoptarea unei decizii fără consultarea oamenilor de cultură care au reuşit performanţa ca această instituţie să funcţioneze impecabil, transparent, fără perdele. Domnul prim-ministru refuză astfel orice tip de dialog în raport cu acest subiect, preferând să tacă şi să facă, "justificând" astfel în cel mai făţarnic mod o falsă urgenţă, călcând astfel în picioare eforturile susţinute ale acestei instituţii care a oferit culturii româneşti o expunere internaţională extraordinară.

În acest sens, stimaţi colegi, alături de oamenii de cultură din întreaga ţară şi nu numai, pe această cale, solicit anularea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2012 privind unele măsuri în domeniul cultural. În acelaşi timp, propun iniţierea unor dezbateri serioase în urma cărora să evităm "sufocarea" voită a culturii române şi să propunem un proiect de lege introdus pe cale ordinară în Parlamentul României.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

"Felicitări grecilor care au înţeles că trebuie să rămână în zona euro"

Rezultatele alegerilor din Grecia arată că cei mai mulţi dintre greci au înţeles că trebuie să rămână în zona euro dacă vor să le fie bine pe termen lung. Felicitări pentru că au înţeles acest lucru, deşi au resimţit dramatic măsurile de austeritate, care cel mai probabil că vor continua odată cu reuşita în alegeri a partidului Noua Democraţie.

Din punctul meu de vedere, un fenomen precum retragerea unei ţări, oricare ar fi ea, din zona euro înseamnă ştirbirea viziunii europene, renunţarea la o parte din proiectul atât de frumos al Europei Unite. Dincolo de orice calcul economic, dimensiunea aceasta politică nu poate fi complet ignorată. Proiectul european este mai mare decât calculele economice şi trebuie să supravieţuiască chiar şi unei perioade de criză profundă precum aceasta pe care o trăim cu toţii de ceva timp. Ba chiar am curajul să afirm că după ce această perioadă de criză va fi trecut, iar Uniunea Europeană va fi supravieţuit intactă, atunci vom înţelege cu toţii că proiectul Europei Unite înseamnă mai mult decât pragmatism economic, înseamnă cu adevărat o viziune politică.

Revenind la alegerile din Grecia, nu pot să nu comentez şi intrarea în Parlament deopotrivă a neonaziştilor greci, cu 18 mandate, şi a comuniştilor, cu 12 mandate. Deşi la prima vedere un astfel de fapt pare îngrijorător, în realitate este greu de crezut că în timpuri extreme, aşa cum sunt cele prin care trec grecii astăzi, politicile extreme nu îşi vor găsi adepţi. Important este să nu îşi găsească prea mulţi şi să nu preia oricare dintre tendinţe puterea, excluzându-le pe toate celelalte. Partea bună este că diversitatea curentelor politice din Parlamentul grec este, în cele din urmă, un semn al democraţiei şi al pluralismului pe care ea îl presupune. Atâta vreme cât aceste tendinţe nu devin majoritare şi nu ajunge una din ele să le excludă pe toate celelalte, vorbim despre democraţie în continuare, iar acest lucru este cel mai important.

Sper ca aceste alegeri să aducă linişte măcar în zona politicului pentru o vreme, astfel încât Grecia să înceapă să se vindece, iar odată cu ea întreaga Uniune Europeană. Cu toţii trebuie să înţelegem că Uniunea Europeană nu este doar o uniune economică şi deci nu poate fi guvernată doar prin calcule pragmatice, este în egală măsură şi o uniune politică, iar această complexitate este fundamentală pentru reprezentarea Europei ca idee pe plan global.

Domnul Marin Almăjanu:

"USL se dovedeşte a fi un proiect politic viabil"

În aceste alegeri locale, Partidul Naţional Liberal a reprezentat cu adevărat şi a salvat dreapta în România. În vreme ce impostori doctrinari din PDL au făcut tot ceea ce se putea pentru a compromite ideea de dreapta, însuşindu-şi o falsă identitate de dreapta, s-au prăbuşit în faţa verdictului neiertător al alegătorilor, Partidul Naţional Liberal, partid autentic de dreapta, a câştigat poziţii extrem de importante în administraţia publică locală.

Rezultatul înregistrat de PNL la aceste alegeri locale este unul istoric, cel mai bun obţinut de partid după 1989. Opţiunea PNL de a face o alianţă a opoziţiei unite, împreună cu PSD şi PC, s-a dovedit corectă. La votul din 10 iunie s-au văzut deja rezultatele strategiei adoptate de PNL la congresul din 2010.

În mai puţin de un an şi jumătate, Partidul Naţional Liberal şi-a atins obiectivele propuse. PNL este acum, după scrutinul electoral de duminică, un partid de 30%, cu structuri şi reprezentare puternică la nivelul administraţiei publice locale.

La aceste alegeri locale, Partidul Naţional Liberal şi-a triplat numărul de mandate de preşedinte de Consiliu judeţean, în comparaţie cu precedentul scrutin din 2008. Nu numai că PNL şi-a păstrat conducerea consiliilor judeţene Bihor, Braşov, Călăraşi, Giurgiu şi Hunedoara, dar a obţinut în plus victorii importante în judeţele Botoşani, Iaşi, Caraş Severin, Buzău, Satu Mare, Ilfov, Mureş şi Cluj.

De asemenea, PNL a câştigat opt mandate de primari în municipiile reşedinţă de judeţ. Timişoara, Oradea, Zalău, Baia Mare, Bacău, Galaţi, Râmnicu Vâlcea şi Călăraşi vor fi conduse de edili liberali. În plus, PNL deţine şi primăriile sectoarelor 1 şi 6, ultimul fost fief tradiţional al PDL şi Elenei Udrea.

Rezultatele demonstrează, fără echivoc, că România a ales duminică democraţia, normalitatea, politica făcută cu onestitate şi în interes public. Meritul este al alegătorilor noştri, succesul le aparţine, candidaţii USL fiind vectorii dorinţelor şi aşteptărilor lor.

USL a învins o maşinărie electorală bine antrenată şi bine alimentată, iar populaţia nu a mai putut fi înşelată cu promisiuni deşarte, în ciuda eforturilor PDL de a le deturna atenţia oamenilor de la sărăcie, umilinţe, şomaj, disperare.

Prin victoriile importante obţinute în toată ţara, actuala guvernare capătă legitimitate. Guvernarea USL nu va putea aduce bunăstarea peste noapte, dar va spune stop jafului şi risipei, pentru că austeritate nu înseamnă suferinţă, înseamnă oportunitate, eficienţă şi legalitate.

Domnul Mihai Lupu:

"PDL - la un pas de dispariţie de pe scena politică"

Timp de aproape 8 ani, PDL-iştii de frunte s-au întrecut în recitaluri de demagogie şi minciuni flagrante, cu care au reuşit să-şi menţină o cotă foarte ridicată de încredere în rândul populaţiei! Cum a fost oare posibil ca lucrurile să dureze atât de mult, până ca românii să ajungă să-şi dea seama că au integral de-a face cu un partid de fariseişti, care au pus la bătaie toate mijloacele inventate vreodată pentru a-şi atinge doar propriile interese, supunând pentru asta un întreg popor la austerităţi de tot felul?! Nimic mai concludent: pe toţi aceşti falşi politicieni, sancţionaţi de către electorat abia la aceste alegeri locale din 10 iunie, i-a girat atâta vreme, cu garanţii incomensurabile, însuşi preşedintele ţării, Traian Băsescu!

Rezultatele mai mult decât jalnice obţinute la alegerile locale de către PDL nu sunt recunoscute la adevăratul lor nivel de dezastru, în mod oficial, nici măcar acum, în al treisprezecelea ceas, după bilanţul voturilor obţinute!

Chiar şi în aceste zile, eternul optimist, domnul Boc, preşedintele PDL ne povestea candid că PDL aproape şi-a atins scopurile electorale, înregistrând doar cu un infim 2% mai puţin faţă de ţinta iniţială!

Doar degringolada din PDL şi scandalurile uriaşe din interiorul partidului au dus la implozia definitivă a acestuia şi au provocat demisiile în bloc ale conducătorilor săi!

Demisia în bloc a conducerii PDL reprezintă sfârşitul unei mari minciuni, una dintre cele mai mari diversiuni politice postdecembriste, în ceea ce priveşte valoarea unor politicieni.

Toate aceste personaje care şi-au depus mandatul n-ar fi ajuns niciodată în funcţiile pe care le-au ocupat fără oblăduirea directă a domnului Băsescu, şeful de facto al partidului, care nu a făcut altceva decât să-i susţină şi să-i protejeze până-n pânzele albe, indiferent de faptele lor reprobabile! Faptul că toţi din conducerea PDL şi-au dat, în sfârşit, demisia reprezintă un mod neoficial de recunoaştere a balonului gonflat, alimentat exclusiv cu minciuni, în care se transformase PDL!

Traian Băsescu a reuşit să transforme PDL într-o construcţie oribilă, una în afara practicării politicii în interesul cetăţeanului şi a respectării normelor democraţiei, ajungând la stadiul de mutant guvernat doar de interesele personale şi clientelare.

În ultimul an, sub conducerea lui Traian Băsescu, adevăratul preşedinte al democraţilor, în PDL nu a existat dezbatere şi decizie, nici la nivelul organizaţiilor locale, nici la nivelul celor centrale. Totul s-a redus la executarea de către un grup de servanţi, în frunte cu Emil Boc, a ordinelor lui Traian Băsescu.

Convulsiile interne ale PDL relevă, de fapt, imaginea reglării de conturi între clanurile portocalii. Acum, PDL este abandonat, iar Traian Băsescu s-a delimitat ostentativ de partidul său cel perdant în alegeri.

Este momentul în care putem spune că se face în sfârşit dreptate, dar demisia liderilor PDL nu este suficientă, ei ar trebui să plătească pentru jaful pe care l-au produs în timpul guvernărilor portocalii, în care banii publici au fost declaraţi insuficienţi, dar, în realitate, aceştia au fost utilizaţi după legea bunului plac PDL-ist!

Domnul Mircea Irimescu:

"Politicianism şi Arhive (Naţionale!)"

Lumea nu se mai miră demult de contradicţiile dintre vorbele şi faptele oamenilor politici de la noi. În România, cetăţenii, într-o continuă confuzie de valori, cuprinşi de o amorţeală cauzată de grijile curente, nu dau importanţa cuvenită unui minim de moralitate în lumea politică şi nu manifestă exigenţa necesară în chestiune. Este şi asta o nenorocire de care nu se sinchiseşte nimeni şi de care profită temeinic cei nesancţionaţi, tocmai actorii scenei politice. Şi este mare păcat, pentru că ei ar trebui să fie cei care dau socoteală.

La învestirea Guvernului Ponta s-a spus că nu vor fi schimbaţi din funcţii specialiştii din funcţiile publice care şi-au îndeplinit cu profesionalism obligaţiile profesionale. Constatăm şi de această dată că între "spus" şi "făcut" este o mare diferenţă. Valul demiterilor impuse de noul guvern cuprinde, încet-încet, totul, după interesele conjuncturale ale puternicilor zilei.

Printre ultimele, una care a surprins: cea a directorului Arhivelor Naţionale din Bucureşti, istoricul Dorin Dobrincu. Din relatările presei se vede că ministrul Ioan Rus este cel care şi-a permis să înlocuiască directorul bătrânei instituţii tezaur naţional. A făcut-o ca şi cum ar fi fost vorba de şeful unui inspectorat de poliţie din teritoriu. Brusc, la toane, fără o analiză de specialitate, în dispreţul tuturor.

Nu-l apăr pe fostul director. Am să-i reproşez cedarea în faţa politicului de la dezbaterea Legii de retrocedare a arhivelor comunităţilor religioase. Nu-l cunosc şi nu am nimic nici cu noul director, domnul Ioan Drăgan, fostul conducător al Serviciului Regional al Arhivelor Naţionale din Cluj. Poate fi un bun specialist şi se poate încărca de succese la conducerea acestei importante instituţii de cultură. Nu el este obiectul acestei critici şi nu vreau să se înţeleagă că nemulţumirea mea este legată de înlocuirea unor nume.

Problema este alta. Ea este legată de judecata omului politic care, ajuns la putere, nu mai vede limitele bunului-simţ comun şi-şi pierde mijloacele personale de autocenzurare a pornirilor autoritare. Felul în care a procedat în acest caz ministrul de interne este chiar exemplul cel mai potrivit pentru "aşa nu". Niciun criteriu obiectiv, nici urmă de tact sau de respect pentru o instituţie eminamente cărturărească, doar "metoda" politicianului rudimentar: după toane, fără consultarea specialiştilor, într-o tipică manieră feudală.

Nu era vorba nici măcar despre o persoană numită de adversarii politici care au pierdut puterea. Logica înaltului demnitar în discuţie este una primară: dacă în 2007 fostul ministru de interne Cristian David, ieşean de origine, şi-a adus un concitadin în fruntea Arhivelor Naţionale, de ce să n-o fac şi eu, clujeanul? Ce mare scofală un director al depozitului central de valori documentare al ţării? Pentru mine-i la fel ca şeful poliţiei din oricare judeţ din ţară! N-am a întreba pe nimeni, nimic, pare a spune domnul ministru, şi atitudinea dumnealui m-a oripilat.

Să nu simţi că acea funcţie a fost onorată de Bogdan Petriceicu Haşdeu, Dimitrie Onciul, Constantin Moisil, Aurelian Sacerdoţeanu sau Ioan Scurtu, să nu cunoşti importanţa muncii din această instituţie şi s-o tratezi ca pe o secţie de ordine publică, sunt realităţi care nu onorează pe nimeni. Dar persoana "de decizie" în cauză nu pare a fi copleşită de semnificaţiile gestului de autoritate inadecvat pe care l-a comis. Contează să fii stăpân pe situaţie, să inspiri teamă, să faci "ceva".

Atentatul la sistemul tradiţional de valori umaniste al ţării pe care l-a făcut pare a fi ultimul lucru care l-ar putea preocupa pe domnul ministru. El ştie că în afara unor anemice proteste, venite din mediul intelectual, nu va fi deranjat în niciun fel. Gândul că a contribuit astfel la distrugerea autorităţii publice a unei instituţii culturale naţionale de primă mărime nu-i dă târcoale şi nu-i strică somnul. El ştie bine că aceste "complexe" nu fac parte din reţeta de succes a omului politic contemporan. Şi, ca în multe alte domenii, statul român nu are instrumentele necesare apărării valorilor sale naţionale.

Încă o dată, păcat...

Domnul Mircia Giurgiu:

"Autostrada Transilvania, un proiect imposibil"

Pentru ca o ţară să se dezvolte din punct de vedere economic, social şi turistic, este nevoie de o infrastructură rutieră foarte bună. Acest lucru îi lipseşte României cu desăvârşire. Există o mulţime de proiecte, iar pe hârtie mulţi kilometri de autostradă. În realitate, proiectele sunt la un preţ mult prea mare, şi la unele proiecte, cum este Autostrada Transilvania, lucrările au fost întrerupte de ceva vreme.

Toate acestea se întâmplă în România, în timp ce vecinii noştri unguri au construit un număr impresionant de autostrăzi care leagă Ungaria de ţările limitrofe, mai puţin de România. Pentru că România nu a reuşit să finalizeze Autostrada Transilvania, care ne leagă de ţara vecină.

Prin urmare, România a rămas încă o dată dacă mai era nevoie, la coada Europei în ceea ce priveşte infrastructura rutieră. Din păcate, însă, nu numai autostrăzile sunt în această stare, ci şi foarte multe drumuri naţionale şi judeţene din zona Transilvaniei, care arată ca după bombardament.

Avem nevoie de drumuri bune pentru dezvoltare. Avem nevoie de drumuri pentru a atrage turiştii spre zonele bogate din punct de vedere cultural ale ţării - Ţara Oaşului, Bucovina, zona Bran-Moeciu, Valea Prahovei, ca să enumăr doar câteva dintre obiectivele turistice de mare preţ ale României.

Domnul Octavian Bot:

"Impostura numită PDL"

În repetate rânduri am semnalat impostura în care se află PDL, prezentându-se ca partid de dreapta în România.

Am vorbit de nenumărate ori despre şmecheria lui Traian Băsescu, cel care printr-o scamatorie gen Iosefini a transformat peste noapte PDL dintr-un partid de stânga într-un aşa-zis partid de dreapta.

În perioada guvernării PDL, indiferent dacă în frunte a fost Boc sau a fost Ungureanu, românii au avut parte numai de tăieri de pensii şi salarii.

Toate măsurile luate de PDL au dus la sărăcirea populaţiei, românii având cel mai redus nivel de trai din UE.

Culmea tupeului este că PDL a pretins tot timpul că măsurile luate de guvernele sale erau măsuri de dreapta.

Nimic mai fals! Neprofesionalismul, incompetenţa, prostia nu au nimic în comun cu dreapta politică, care promovează cu totul şi cu totul alte valori.

După eşecul usturător, dar meritat, al PDL la alegerile locale, acest partid-marionetă a lui Traian Băsescu, aflat în cădere liberă, continuă să pretindă că reprezintă dreapta.

Simţul ridicolului lipseşte cu desăvârşire la PDL, un partid format din foşti activişti UTC, care nu ar putea avea nici măcar pretenţia să reprezinte dreapta. Cuvântul "dreapta" sună fals din gura liderilor PDL.

Singura soluţie pentru PDL, dacă tot a păstrat semnul electoral trandafirul, simbol al socialismului, ar fi să se reîntoarcă în Internaţionala Socialistă.

Astfel ar lua sfârşit o impostură supărătoare.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Formarea unei tinere generaţii"

Tânăra generaţie, împreună cu problemele cu care se confruntă, constituie o preocupare permanentă la nivel comunitar. În ciuda situaţiilor foarte diferite, tinerii împărtăşesc valori, ambiţii, dar şi dificultăţi asemănătoare.

Tinerii europeni au multe lucruri interesante de spus, ei fiind primii afectaţi de ulterioarele evoluţii din domeniul economic, social şi politic. Dezechilibrele demografice, mondializarea, diversitatea culturilor reprezintă doar câteva probleme care îi implică direct. Ei sunt cei chemaţi să stabilească noi forme ale relaţiilor sociale, noi maniere de exprimare a solidarităţii, să experimenteze diferenţele şi să iasă îmbogăţiţi spiritual din aceste experienţe.

Tinerii europeni trăiesc în societăţi deschise influenţelor culturale şi economice exterioare. Ei contestă anumite consecinţe ale mondializării şi îşi exprimă îndoielile cu privire la anumite instituţii internaţionale. Aceste raporturi sunt dovada unei stări de spirit ce nu trebuie ignorată.

Responsabilii politici naţionali şi europeni sunt chemaţi să faciliteze această adaptare, transformându-i pe tineri în actori direct implicaţi în societate, folosind la maximum potenţialul lor. Dezbaterea privind viitorul Europei este în curs. Extinderea preconizată va deschide noi perspective, dar vor apărea şi noi probleme de rezolvat.

Proiectul privind construcţia europeană are nevoie şi de entuziasmul şi de adeziunea tinerilor la ansamblul valorilor pe care se fondează. Tinerii au subliniat permanent că vor să participe la construcţia Europei, la dezbaterile referitoare la un viitor care îi priveşte direct.

Tineretul trebuie privit ca o forţă în construcţia europeană, şi nu ca o problemă în plus de gestionat. Pentru aceasta trebuie să i se faciliteze exprimarea ideilor şi posibilitatea confruntării cu cele ale altor factori implicaţi. Într-un Raport al Comisiei Europene, se subliniază întrepătrunderea tot mai accentuată a diferitelor status-uri sociale. Cu cât societatea oferă mai puţine garanţii - de siguranţă a locului de muncă, asigurări sociale etc. -, cu atât caracterul neliniar al parcursului individual este mai evident.

Europa este un spaţiu în care obiectivul este promovarea respectului valorilor fundamentale, spaţiul în care ei trăiesc, studiază şi lucrează. Instituţiile care gestionează acest spaţiu li se par, în anumite cazuri, departe de realitatea cotidiană. Continuarea proiectului comunitar, perspectiva extinderii UE depind, în mod neechivoc, de adeziunea şi implicarea tinerilor.

Formarea unei tinere generaţii şi a unui om nou, însufleţit de idealurile nobile ale contemporaneităţii, cu un orizont cultural, sunt şi trebuie să rămână sarcinile principale ale României de azi.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Munca - soluţie pentru ieşirea din criză"

Observaţia pe care doresc să o fac cu privire la propunerile existente în această perioadă este că din conţinutul lor lipseşte un ingredient care a salvat toate naţiunile atunci când s-au aflat în dificultate: munca.

Asistăm zilele acestea la un adevărat concurs de potenţiale soluţii care să diminueze impactul crizei economice asupra vieţii de astăzi şi de mâine a concetăţenilor noştri. Întreaga societate românească se află, parcă, înaintea unui meci de fotbal în care strategia echipei este gândită în fiecare colţişor al ţării.

Să luăm de la unii, să dăm mai mult la alţii, să ajustăm sau să sporim, să atacăm pe partea dreapta sau pe partea stângă, sunt posibile tactici menite în opinia unora să aducă victorie.

Consider că principala sarcină a noastră, a tuturor, este să găsim acele formule care să ne transforme din preponderent consumatori în preponderent producători. Este de datoria fiecărui lider local - şi mă refer aici în special la primari şi prefecţi - să identifice oportunităţile zonei pe care o au în responsabilitate şi să faciliteze dezvoltarea unor activităţi specifice, în care să fie înglobată o cât mai mare cantitate de muncă. Înglobarea muncii în activităţi şi produse, o muncă cât mai calificată şi eficientă, poate constitui o resursă locală care să sprijine eforturile administraţiei centrale de a depăşi momentele dificile prin care trecem.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Scăderea consumului cultural"

Consumul cultural a înregistrat cele mai scăzute valori comparativ cu ultimii cinci ani, din cauza actualei crize economice, care a determinat publicul să economisească banii destinaţi unor activităţi precum teatrul, muzica ori filmul.

Dacă anul trecut procentul celor care cumpărau muzică era de 63%, consumul a scăzut în acest an până la jumătate (30%). Cercetarea a arătat o scădere cu aproximativ 20% şi în cazul achiziţiilor de filme, iar consumul de teatru s-a redus cu 15%. Şi frecventarea spectacolelor de cinema a scăzut în medie cu 17%.

Dintre toate activităţile culturale, sectorul de carte este printre cele mai puţin afectate. Procentul celor care au cumpărat cărţi anul acesta fiind de 45%, faţă de 51% în 2011. La polul opus se află activităţile care ţin de vizitarea muzeelor sau a expoziţiilor (acestea au înregistrat cea mai mică frecvenţă de vizitare din ultimii cinci ani, adică o scădere cu 20%) şi călătoriile, pentru care oamenii ar trebui să aloce un buget mai mare decât pentru alte activităţi.

Scăderea consumului cultural poate fi explicată şi prin faptul că unei perioade de consum intens, cum a fost cea a ultimilor cinci ani, îi poate urma o tendinţă de scădere a consumului.

De asemenea, românii au fost mai "precauţi" în acest an şi când a venit vorba de administrarea bugetului casnic pentru consumul de cultură. Astfel, după ce criza începuse să se resimtă şi în România, 44% dintre persoanele intervievate nu au cheltuit bani din veniturile familiale pentru niciun fel de activităţi culturale. De asemenea, s-a redus şi bugetul alocat pentru îmbrăcăminte, electrocasnice şi mâncare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

"Politizarea sau depolitizarea ICR?"

Mă surprinde faptul că trecerea Institutului Cultural Român în subordinea Senatului României provoacă o polemică atât de furtunoasă. Nu ştiu cum poate fi considerată această iniţiativă o "politizare" a institutului, când lucrurile stau exact pe dos. Guvernul doreşte depolitizarea ICR, care este în subordinea preşedintelui-jucător şi este condus de oameni care îi închină toată ziua osanale Preşedintelui Băsescu.

Ştiu că activitatea ICR nu s-a redus la celebra expoziţie cu poneiul roz cu zvastică, nici la traducerea operelor prietenilor regimului Băsescu sau la promovarea unor foşti turnători ai Securităţii, pe banii contribuabililor români, trimişi să reprezinte societatea academică română la o şcoală de vară din Berlin, scriitoarea Herta Muller reproşând public acest lucru conducerii ICR. Activitatea ICR nu înseamnă implicarea domnului Patapievici în campania electorală din 2009, când viziona casete împreună cu Preşedintele Traian Băsescu.

Sunt convins că nu întreaga instituţie a promovat în mod organizat o propagandă proprezidenţială. Însă şeful ICR şi colaboratorii săi apropiaţi, cunoscuţi drept "intelectualii lui Băsescu", plimbaţi la Neptun cu avionul prezidenţial, plătiţi bine din banii publici, au fost numiţi pe criterii de "simpatii" politice şi au demonstrat acest lucru cu vârf şi îndesat, oricât s-ar lamenta acum în postura de "victime". Nu are rost să dau exemple, sunt nenumărate. Nu putem să îi criticăm pentru că îl laudă pe Traian Băsescu. Este opţiunea lor, este problema lor, au dreptul să laude pe cine vor, au libertatea de a scrie ce doresc, însă grav este faptul că pentru aceste servicii au primit funcţii şi bani, iar acum îşi apără privilegiile şi recompensele. Aşadar, nu cred că domnii în cauză, aşa-zise "voci independente", sunt în măsură să dea cuiva lecţii de obiectivitate, de corectitudine şi moralitate. Aceşti domni au transformat ICR într-o instituţie de propagandă politică, iar acum strigă din gură de şarpe că Guvernul USL vrea să-i subordoneze politic, că sunt "epuraţi" politic dacă îi schimbă cineva din funcţii.

Nu îmi aduc aminte să fi fost vreun protest al oamenilor de cultură din România, în momentul în care scriitorul Augustin Buzura a fost schimbat de la conducerea ICR fără reţineri şi explicaţii adiacente, de către Traian Băsescu, imediat ce acesta s-a instalat la Cotroceni. Nimeni nu a scos vreo vorbă, nimeni nu a cerut "azil cultural", nimeni nu a vorbit despre ingerinţele politicului în cultură.

Vreau să subliniez că USL nu doreşte politizarea Institutului Cultural Român sau a altor organisme publice.

Îngrijorător este faptul că, în România, controlul parlamentar asupra instituţiilor a ajuns să fie considerat un derapaj de la democraţie. Tocmai trecerea sub control parlamentar înseamnă revenirea la normalitate, pentru că Parlamentul reprezintă instanţa supremă a democraţiei.

Nu ne dorim altceva decât promovarea şi finanţarea proiectelor pe criterii de profesionalism şi fără intervenţii şi decizii politice, precum şi transparenţă în cheltuirea banilor publici. Şi pentru a ne lămuri pe deplin cum stau lucrurile, preiau sugestiile unor oameni de cultură şi ale jurnaliştilor, de a realiza, în Parlament, o dezbatere amplă, o analiză a activităţii ICR în ultimii 7 ani, discutând şi cu scriitorii şi artiştii finanţaţi consistent de ICR, văzând care e activitatea filialelor ICR din marile capitale ale lumii. Această analiză trebuie realizată pentru că este vorba despre o instituţie publică, cu un buget anual serios, de vreo 10 milioane de euro, iar Curtea de Conturi a constatat nereguli importante în cheltuirea banilor publici. Prin urmare, se impune o evaluare corectă a situaţiei, fără implicaţii de natură subiectivă.

Domnul Viorel-Vasile Buda:

"Chiar este nevoie de Curtea Constituţională? ÎCCJ trebuie să rezolve litigiile constituţionale."

Am observat, fără să fiu surprins, că reprezentanţii fostului principal partid de guvernământ, deputaţii PDL, resping cu agresivitate eliminarea din Legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale a articolului care dă dreptul acestei instituţii să cenzureze toate hotărârile celor două Camere ale Parlamentului şi ale plenului comun.

Mai mult, domnul Toader, liderul deputaţilor PDL, consideră că prin eliminarea respectivului articol se urmăreşte, citez, "atacarea lui Traian Băsescu printr-o eventuală suspendare din funcţie". I-aş întreba pe colegii de Cameră din PDL, între decembrie 2004 şi 2010 când s-a introdus în lege dreptul CCR de a cenzura hotărârile Parlamentului, nu exista pericolul "atacării lui Traian Băsescu"? De ce acum, când se revine la forma anterioară a legii, în accepţia PDL există un pericol pentru Traian Băsescu, şi în 2005, sau 2006, sau 2009, să zicem, nu exista? La această întrebare retorică evident voi da eu răspunsul: nu a existat şi nu există niciun pericol pentru Traian Băsescu.

Toată agitaţia PDL de a păstra această atribuţie a Curţii Constituţionale reprezintă un nonsens parlamentar. Pentru că ne aflăm într-o situaţie, eufemistic spun, bizară. Judecătorii Curţii Constituţionale sunt validaţi de către Parlament, bugetul Curţii Constituţionale este votat de Parlament. În această situaţie, este de domeniul absurdului ca hotărârile instituţiei care decide componenţa Curţii Constituţionale să fie cenzurate de către judecătorii Curţii. Se poate ajunge şi la situaţia, tot absurdă, ca o hotărâre a uneia dintre Camere privind numirea unui judecător la Curtea Constituţională să fie contestată de un grup de parlamentari sau de Avocatul Poporului şi astfel judecătorii Curţii să judece chiar numirea unui coleg de-al lor.

La modul general, Curtea Constituţională a dovedit că este o "a treia Cameră a Parlamentului". Cine are curiozitatea să verifice deciziile CCR va observa că nu de puţine ori au existat decizii care au contrazis decizii anterioare, că judecătorii CCR au dat decizii exclusiv de natură politică în favoarea fie a Preşedintelui României, fie în favoarea fostului principal partid de guvernământ.

Toate aceste situaţii ridică următoarea problemă: chiar este nevoie să avem o Curte Constituţională politizată la maximum şi care să decidă în funcţie şi în favoarea celor care sunt la butoane? De ce este nevoie de o astfel de instituţie, efectiv o a treia Cameră a Parlamentului, pentru a decide ce este şi ce nu constituţional în domeniul legislativ? Această funcţie ar putea reveni foarte bine judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unei secţii speciale a acestei instanţe supreme. Judecătorii de aici sunt profesionişti desăvârşiţi şi ar dispărea şi partizanatul politic întâlnit la actuala CCR. Nu în ultimul rând, nu am fi singura ţară din Uniunea Europeană care nu are Curte Constituţională şi care îşi rezolvă litigiile de natură constituţională prin instanţa supremă.

Consider că viitorul legislativ are datoria de a demara procedura desfiinţării Curţii Constituţionale şi transferarea atribuţiilor normale ale acesteia ÎCCJ.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"PDL - în căutare de lider"

PDL îşi caută conducător.

"Rezultatele alegerilor locale la nivel naţional sunt departe de a fi mulţumitoare (...) Ne asumăm faptul că PDL, principal partid în coaliţie, a plătit costurile unei guvernări de austeritate. Acum, mai mult ca niciodată, este momentul unei analize serioase şi al unei introspecţii personale la nivelul liderilor partidului." Am citat din panseurile expuse pe blogul personal al blondei din partid, cea care i-a îndemnat pe toţi şefii portocalii care simt ca ea să se retragă din funcţiile de conducere, chiar dacă nu toţi au avut un dezastru electoral ca celebra doamnă.

Ştim cu toţii ce a urmat: un val prin care întreaga conducere a fost scufundată, devenind demisionară şi interimară, fostă anexă a lui Traian Băsescu.

PDL-iştii au respins varianta unei conduceri interimare până la alegerile parlamentare din toamnă. Ei vor să creeze imaginea unei formaţiuni bine organizate, fără pete şi păcate, şi au hotărât să organizeze alegeri interne în partid.

"Avem nevoie de o conducere legitimă, o conducere care să aibă toate prerogativele date de statut, în aşa fel încât, încă de a doua zi, să intre în pâine cu fermitate şi hotărâre", a declarat unul dintre preşedinţii de filială ai PDL.

Astfel, colegiul director al partidului a decis organizarea unei Convenţii naţionale în cadrul căreia să fie aleasă o nouă structură de conducere a PDL şi am aflat de la actualul preşedinte demisionar, Emil Boc, că nu îşi va depune candidatura pentru un nou mandat. Felicitări!

Bineînţeles că micul Boc s-a grăbit să declare că nu s-a consultat cu marele Traian Băsescu, referitor la Convenţie şi la viitoarea conducere a partidului. Dacă este cineva suficient de "naiv" încât să creadă că discuţia telefonică a celor doi a avut altă temă, să o facă ...

Oricât de mult va încerca preşedintele ţării să ne lase impresia că s-a distanţat de PDL, acest lucru nu mai este posibil. Nici chiar declaraţiile făcute în timp ce împingea coşul la supermarket în ziua alegerilor, şi ne informa că nu va mai trece pe la sediul PDL, nu ne-au convins. El s-a comportat întotdeauna ca preşedintele partidului, chiar dacă funcţia de preşedinte al ţării nu îi permitea acest lucru.

Dar când a respectat Traian Băsescu regulile sau legile?

Din cauza pierderilor suferite în alegeri, din disperare, dar şi de dragul imaginii, PDL-iştii vor accepta la conducerea partidului chiar şi oameni fără vechime în cadrul formaţiunii portocalii. Astfel, orice personaj va putea fi paraşutat cu uşurinţă pe ruta Cotroceni-Modrogan, direct în fotoliul de preşedinte al PDL. Vor mai conta statele vechi şi munca de partid sau va fi mai mare teama că eticheta de aroganţi şi corupţi este atât de bine lipită de ei încât va fi foarte greu să scoată acum din cutie o echipă nouă, nepătată şi fără bube?

Vechea echipă a PDL, Băsescu-Udrea-Boc-Anastase, a condus ţara până la succesul moţiunii de cenzură iniţiată de USL. Până nu demult atât liderii, cât şi simplii membri ai acestei formaţiuni vorbeau la unison, parcă întorşi cu o cheiţă, despre austeritate şi sacrificiu, despre prezentul dur şi despre viitorul corect al ţării, despre salvarea României şi despre interesul naţional. Toate acestea erau perorate în timp ce ei se bucurau de privilegiile puterii, îşi împărţeau banii publici şi îşi numeau prietenii şi acoliţii în funcţii bine plătite.

Am primit confirmarea faptelor chiar de la Elena Udrea, în încercarea disperată de a face faţă acuzaţiilor care i-au fost aduse de colegii ei în cadrul uneia dintre cele mai tensionate şedinţe a Colegiului Director al PDL:

"Observ că se caută un ţap ispăşitor şi se dă vina pe mine. Eu nu am luat acasă banii de la minister. Ştiţi cu toţii unde sunt banii de la Ministerul Dezvoltării".

Ei ştiu, urmează să aflăm şi noi ....

Până atunci, vom urmări cu interes degringolada din PDL şi vom asista la lupta internă a celor care vor să parieze pe această carte pierzătoare care se numeşte PDL.

Partidul este în derivă şi are nevoie de o soluţie salvatoare pentru a ajunge la mal.

PDL va fi capabil să îşi aleagă singur căpitanul sau îi va fi impus? ... Rămâne de văzut.

Domnul Filip Georgescu:

În declaraţia politică de astăzi am să fac câteva referiri la viaţa politică românească devenită mai agitată ca oricând. Şi aceasta din mai multe cauze, dintre care două sunt, după părerea mea, cele mai importante.

Scena politică este, în primul rând, agitată de PDL-işti, cărora în ruptul capului nu le vine să creadă că au pierdut alegerile locale, la un scor umilitor. Şi eu, ca vechi PSD-ist, le înţeleg surprinderea. Nu-i de colea ca la alegerile locale din 2008 să conduci 14 consilii judeţene, iar în anul 2012 să te trezeşti că ai mai câştigat numai două, şi acelea la un scor foarte restrâns, la mustaţă, cum se spune. Nici la numărul de consilieri judeţeni aleşi nu stau mai bine. Faţă de alegerile din 2008, numărul acestora, după scrutinul din iunie 2012, este mai mic de patru ori. Diferenţe mari raportate la perioadele amintite se înregistrează şi în ceea ce priveşte numărul de primari şi consilieri locali aleşi. Într-un cuvânt, PDL-iştii au pierdut pe toate fronturile.

Sigur că, în această perioadă, PDL-ul caută diferite formule pentru a-şi motiva înfrângerea, iar în interiorul partidului este o degringoladă totală. Liderii acestui partid, cu răspunderi în fosta guvernare, încearcă să-şi apere scaunele venind în faţa propriilor membri cu tot felul de argumente. Nu-i mai crede nimeni, nu-i mai ascultă nimeni. Cât a denigrat acest partid - la PDL mă refer partidul din care fac eu parte de la începutul începuturilor, numai eu ştiu. Cu toate acestea, PSD-ul a avut de câştigat.

Vreau să amintesc colegilor mei PDL-işti, şi nu numai lor, că PSD-ul, atât la alegerile locale din 2008, cât şi la cele din anul 2012, a obţinut un număr mult mai mare de preşedinţii de consilii judeţene şi de consilieri judeţeni decât acest PDL. Diferenţa mare se înregistrează şi la alegerea primarilor şi a consilierilor locali. Cred că este îndeajuns să vă spun că, în anul 2008, PSD-ul a avut 17 preşedinţi de consilii judeţene, faţă de 14 ai PDL, iar în 2012 numărul acestora a crescut la 21 pentru PSD, în timp ce PDL a mai obţinut, cu chiu cu vai, doar preşedinţia a două consilii judeţene. Cifrele le-am folosit drept argument pentru a demonstra că PSD-ul are un electorat numeros şi constant, o bună structură şi organizare în teritoriu şi, cel mai important, are în rândurile sale oameni bine pregătiţi pentru toate domeniile de activitate.

În al doilea rând, vreau să vă amintesc, stimaţi colegi parlamentari, că viaţa politică românească este tulburată şi de Palatul Cotroceni. Vizibil iritat de înfrângerea usturătoare a partidului său, Preşedintele României, aproape seară de seară, apare la diferite posturi de televiziune şi ne dă lecţii, cărora nu le putem spune de politică externă, ci mai degrabă de protocol. Obişnuit fiind cu fostul prim-ministru cu numere de la unu la patru, ca slugă credincioasă, fără să sufle o vorbă în faţa celui din "Deal", preşedintele ţării nu acceptă în ruptul capului să ne reprezinte altcineva decât el şi numai el în structurile Uniunii Europene, ale Consiliului European, ale Blocului militar NATO şi în alte structuri, câte or mai fi. Dumneavoastră, stimaţi colegi, aţi văzut, graţie televiziunilor, câtă trecere are preşedintele ţării noastre la asemenea reuniuni. Se plimbă stingher printre prim-miniştri, printre şefi de stat, fără a putea lega vreo conversaţie cu înalţii demnitari prezenţi.

Cu toate că Parlamentul a decis ca la Bruxelles să meargă prim-ministrul Victor Ponta pentru a ne reprezenta la reuniunea europeană din 28 iunie, preşedintele se opune cu vehemenţă. Cetăţenii acestei ţări nu mai pot fi păcăliţi aşa uşor de locatarul Cotrocenilor. Ei îşi dau seama că preşedintele ţării, prin ieşirile sale, prin abordarea unor teme minore pentru ţară, vrea să distragă atenţia de la haosul instalat în partidul Domniei Sale în urma pierderii alegerilor locale. Dialogul întreprins de Victor Ponta cu şeful statului nu a avut nicio finalizare în privinţa reprezentării României la Bruxelles. Cu zâmbetul său cinic, preşedintele ne anunţă că el şi numai el ne poate reprezenta în afara ţării pe baza documentelor internaţionale.

Stau şi mă întreb, şi vă întreb şi pe dumneavoastră, stimaţi colegi, oare statul nostru, ţara noastră ce beneficii majore a avut în urma celor câteva vizite făcute de preşedintele nostru peste hotare? Vă spun eu: niciun beneficiu! Ba, mai mult, la ora actuală suntem înglodaţi în datorii până peste cap. De fapt, toată lumea ştie că FMI-ul conduce economia românească. Totuşi, îmi permit, cu scuzele de rigoare, să-i recomand şefului de la Palatul Cotroceni să se documenteze mult mai amănunţit în privinţa reprezentării României pe plan extern. Consilierii preşedintelui, plătiţi cu bani grei, şcoliţi pe te miri unde, puteau să-i amintească şefului lor că însuşi Nicolae Ceauşescu era de acord cu reprezentarea României la diferite reuniuni şi întâlniri de rang internaţional de către primul-ministru, de către miniştrii de resort. Mărturie în acest sens stau evocările fostului ministru de externe al României, Ştefan Andrei, cuprinse în cartea de interviuri "I se spunea Machiavelli", carte apărută recent. Din cuprins se poate reţine că, într-o perioadă scurtă de timp, ministrul nostru de externe de atunci, vorbim de Ştefan Andrei, s-a întâlnit cu lideri de seamă ai Europei, ai întregii lumi.

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Înfiinţarea comitetelor interministeriale - o garanţie pentru un dialog instituţional"

Prin deciziile primului-ministru publicate în Monitorul Oficial nr. 355 din data de 24 mai 2012 privind înfiinţarea unor comitete interministeriale s-a impus o garanţie a construirii unui dialog instituţional care trebuie menţinut la nivelul instituţiilor statului de drept.

Indiferent de nuanţa politică, dialogul instituţional, interministerial este vital pentru eficienţa şi coerenţa actului de guvernare, întrucât sunt vizate obiective concrete, specifice, menite să asigure un ritm accelerat şi susţinut al reformei statului român.

Astfel, a fost înfiinţat Comitetul interministerial pentru combaterea corupţiei, a criminalităţii organizate transnaţionale şi a formelor grave ale criminalităţii economice şi financiare, probleme majore care necesită soluţii armonizate din partea tuturor instituţiilor statului abilitate să lupte sistematic împotriva acestor forme de criminalitate, investind atât în programe de prevenire, dar mai ales în acţiuni directe de combatere a oricăror forme de corupţie şi criminalitate financiară.

Înfiinţarea Comitetului interministerial pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene reprezintă o iniţiativă determinantă pentru valorificarea fondurilor comunitare, dar şi pentru monitorizarea în concret a procedurilor de absorbţie, astfel încât banii europeni să fie investiţi cu adevărat în proiecte viabile şi emergente.

Comitetul interministerial în domeniul ordinii publice şi siguranţei cetăţeanului, dar şi comitetul interministerial pentru probleme sociale, vizează protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţeanului român, astfel încât înfiinţarea lor va genera cadrul unui dialog instituţional imperios necesar în această vastă sferă a siguranţei cetăţeanului şi a problemelor sale sociale.

Formularea unor politici coerente, viabile şi sustenabile financiar pe termen mediu şi lung în domeniul energiei a determinat înfiinţarea Comitetului interministerial privind politicile în domeniul energetic, în condiţiile în care statul român trebuie, pe de o parte, să valorifice intens bogăţiile naturale pe care le posedă, iar pe de altă parte, trebuie să dovedească un grad ridicat de diplomaţie în negocierea politicilor energetice cu alte state.

Activitatea acestor comitete interministeriale nu trebuie să însemne o simplă birocraţie sistematizată, fără rezultate concrete şi soluţii clare, ci, dimpotrivă, o garanţie de maximă eficienţă a actului de guvernare, prin asigurarea unui dialog instituţional imperios necesar.

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Protecţia efectivă a drepturilor omului în România - realitate, nu doar un deziderat"

În Raportul pe anul 2011 privind respectarea drepturilor omului în România, Departamentul de Stat american atenţionează instituţiile statului român, dar şi decidenţii politici, cu privire la existenţa unor discordanţe majore între recunoaşterea drepturilor şi libertăţilor fundamentale în România şi protecţia efectivă care trebuie manifestată pentru fiecare cetăţean român.

Raportul prezintă o serie de abuzuri împotriva populaţiei de etnie romă, identificând cazuri concrete de discriminare pe criterii etnice, din partea instituţiilor statului român. Mai mult, sunt descrise abuzuri împotriva deţinuţilor şi se remarcă un regres în privinţa condiţiilor de detenţie, asigurate prin sistemul penitenciar, astfel încât se încadrează în sfera notorietăţii numărul însemnat de cauze pierdute de statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, din cauza condiţiilor şi a abuzurilor din închisorile româneşti.

De aceea, reforma sistemului penitenciar trebuie să continue, din perspectiva asigurării logistice specifice, dar şi sub aspectul protecţiei efective a drepturilor fundamentale în condiţii privative de libertate.

Mai mult, Raportul Departamentului de Stat american pledează pentru garantarea dreptului la liberă exprimare, recunoscut presei româneşti, şi pentru dobândirea unei independenţe dincolo de care profesia de jurnalist să fie exercitată fără influenţe politice sau economice majore.

Libertatea presei este în strânsă conexiune cu acurateţea informaţiilor transmise cetăţenilor români, de aceea, trebuie să luptăm pentru libertatea autentică a presei româneşti, nu doar la nivel declarativ, ci în mod concret şi efectiv.

Dar libertatea presei româneşti trebuie consacrată deplin principiului demnităţii umane şi astfel vom asigura cu adevărat protecţia efectivă a drepturilor fundamentale.

Esenţa oricărei democraţii consolidate este modul în care drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor ei sunt recunoscute, garantate şi efectiv protejate, de aceea instituţiile statului român trebuie să acţioneze cu perseverenţă şi mai ales cu eficienţă.

Domnul Florian Daniel Geantă:

"Durata de viaţă a USL"

Va rezista oare marea Uniune Socialistă până la alegerile parlamentare din toamna acestui an? - o întrebare pe care şi-o pun destui români. Cum poate oare să reziste această uniune cu un partid clasic de stânga şi unul doar autodeclarat de dreapta. Acest clivaj stânga-dreapta nu s-a bazat pe doctrine şi ideologii politice, ci a fost o construcţie de moment, o construcţie disperată care nu cred că beneficiază de perspective favorabile de evoluţie.

După câştigarea alegerilor locale se tot laudă cu peste 75% din mandatele din Parlament, dar mai sunt câteva luni bune până când paritatea de 1 la 1 va declanşa avalanşa neînţelegerilor.

USL-ul este o construcţie improvizată, în a cărei supravieţuire până în toamnă nu prea mai cred nici măcar reprezentanţii ei, singurul lucru cert care i-a unit a fost că am avut un ţel comun - lupta împotriva PDL-ului şi a lui Traian Băsescu.

Se anunţă o vară fierbinte şi la propriu, şi la figurat, şi o toamnă cu surprize: va mai supravieţui uniunea? Unii doresc cu disperare dispariţia PDL-ului, alţii, şi aici mă refer la marele om politic Ion Iliescu, care îşi exprimă îngrijorarea ca "PDL-ul să nu dispară, ci să se redreseze, fiind un partid cu o istorie în spate."

Aceste partide PSD şi PNL nu dau dovadă de maturitate şi înţelepciune şi nu conştientizează că miza nu este doar dispariţia PDL-ului, preluarea puterii şi a "ciolanului", ci perpetuarea ideologiilor politice, mai ales a liberalismului în România.

Cred sincer că PSD este tot un partid îmbătrânit, un partid reformat, cu aceiaşi baroni locali care vin din trecutul îndepărtat, iar azi, după locale, sunt mai puternici, dar şi mai aroganţi ca niciodată.

Domnul Stelică Iacob Strugaru:

"Prea multe discuţii politice, prea puţine decizii pentru ţară"

Sunt uimit să constat că guvernul instalat de mai bine de o lună şi jumătate încă se mai ocupă de declaraţii politice, de lupte ghidate de orgolii personale şi nicidecum nu ia vreo decizie economică clară. Mai mult, prin indecizia şi declaraţiile haotice şi necontrolate a reuşit chiar să sperie şi bruma de investitori străini care mai erau în România şi să creeze un profund climat de neîncredere în economia românească, cel mai puternic vizibil în deprecierea leului şi creşterea dobânzilor la titlurile de stat.

"Vom scădea taxele! Vom creşte valoarea pensiilor! Vom... Vom..." Nenumărate erau promisiunile Domniilor Lor în perioada în care se pregăteau să guverneze. Însă imediat după ce au preluat puterea au realizat cât de greu este să guvernezi în condiţii de risc şi incertitudine şi mai ales cât de riscant este să mai avansezi promisiuni fără acoperire economică certă.

Oare guvernarea PDL nu şi-ar fi dorit să câştige simpatia oamenilor împărţind în stânga şi în dreapta cu diferite cadouri electorale? Şi-ar fi dorit! Dar a preferat să guverneze responsabil şi să nu mai pună economia firavă a României pe marginea prăpastiei. Am plătit preţul măsurilor nepopulare, însă nu peste mult timp românii vor conştientiza că am făcut ce trebuie pentru ei şi nu am pus mai presus interesele de partid, ci ale cetăţenilor.

Din nefericire, cei care guvernează astăzi demonstrează exact contrariul. Totul pentru partid! Nimic pentru ţară! Acesta este, dincolo de orice evidenţă, sloganul noului guvern.

Schimbăm oamenii care deţin funcţii indiferent cât de performanţi sau de bună-credinţă sunt, importat este să fie membri ai partidului aflat la guvernare! Măcelărim orice reformă care ar face rău intereselor patrimoniale ale partidului aflat la guvernare! Subordonăm orice instituţie independentă, ca să-i învăţăm noi ce înseamnă dependenţa!

Din nefericire, aceasta este realitatea crudă a acţiunilor şi deciziilor cu privire la guvernul instalat de ceva vreme nu poate raporta decât epurări politice şi masacrări ale reformelor în numele reformei.

Din păcate pentru noi românii celebra sintagmă latină "lupus pilum mutat non mentem" rămâne vie şi actuală, mai ales când vine vorba despre guvernare responsabilă din partea socialiştilor români.

Domnul Alin Silviu Trăşculescu:

"Cine reprezintă România la Consiliul European şi nu numai"

Dacă cineva mi-ar fi spus, în urmă cu ceva timp, că tinerii care au preluat conducerea PSD şi PNL vor continua să aibă obiceiurile lui Ion Iliescu sau Adrian Năstase, aş fi fost primul care m-aş fi opus şi aş fi creditat atât pe Victor Ponta, cât şi pe Crin Antonescu cu prezumţia de bună-credinţă.

Astăzi, când ei conduc România, am curajul să spun că m-aş fi înşelat. Iluzia unei conduceri prin tineri, însă cu moravuri vechi, este deja certitudine. Cu fiecare zi care trece simţim cu toţii că la conducerea României nu se află nici Victor Ponta şi nici Crin Antonescu. Recunoaştem, cu multă uşurinţă, în deciziile lor pe Adrian Năstase, pe Marian Oprişan, pe Liviu Dragnea sau Marian Vanghelie, iar atunci când au dileme soluţia salvatoare vine cu siguranţă de la Ion Iliescu.

Crin Antonescu nu mai contează în schema guvernării, deoarece a diluat, încet şi sigur, un partid de tradiţie într-un mutant socialist cu accente totalitare.

Ultimul partener al guvernării, Partidul Conservator, poate cel mai sincer dintre aceştia, încă mai acuză "guvernarea mincinoasă" la care participă.

La mai bine de o lună şi ceva de la instalarea Guvernului Ponta, adică chiar cam la aceeaşi distanţă la care Mihai-Răzvan Ungureanu era întâmpinat cu o moţiune de cenzură, Ponta nu poate spune că ar fi făcut ceva în sprijinul cetăţenilor.

Ce putem spune cu siguranţă că a făcut guvernarea socialistă este atacul la adresa instituţiilor statului român: justiţie, educaţie, sănătate, cultură, curtea constituţională şi dispreţul faţă de lege. Un astfel de atac nu este fără precedent în istoria românilor. Perioada de după instalarea doctorului Petru Groza seamănă foarte mult cu aceasta. Nu fără motiv am avut în acea perioadă prima şi singura grevă regală din perioada monarhiei româneşti.

Parcă tras la indigo, astăzi, fostul tânăr procuror vrea să golească de conţinut toate instituţiile statului şi să le acapareze pentru propriul partid. Acest lucru l-a mascat sub umbrela conflictului cu Preşedintele României pe tema reprezentării la Consiliul European.

Dacă Victor Ponta, absolvent de drept, ar fi citit cu atenţie Constituţia României, ar fi ştiut azi că Preşedintele României are cea mai puternică legitimare naţională în a reprezenta statul român, graţie votului direct şi al prevederilor legii fundamentale.

De asemenea, Victor Ponta a lipsit de la cursurile de drept internaţional public ale domnului Adrian Năstase, pentru că altfel ar fi ştiut că dincolo de legile scrise există şi o parte nescrisă a dreptului. Altfel spus, România, de când a devenit membru al Uniunii Europene, a fost reprezentată la nivelul şefilor de stat doar de către Preşedintele României. O schimbare a reprezentării, a partenerului de discuţii, doar pentru satisfacerea mofturilor noului prim-ministru, va avea consecinţe nefavorabile importante pentru România, lucruri neimportante pentru Victor Ponta.

Judec oamenii după faptele lor, iar acţiunile întreprinse de Uniunea Socialistă în numai o lună de zile mă sperie şi îmi spulberă speranţele de mai bine pentru democraţia românească, pentru statul de drept şi prosperitatea economică a României.

Domnul Ioan Balan:

"Am pierdut România bunului-simţ?"

Sunt unul dintre puţinii care nu am uitat discursul demagogic, aspru şi asurzitor asupra "României bunului-simţ" pe care îl promovau liderii fostei opoziţii, adică ai actualei puteri politice din România.

Astăzi, când socialiştii au posibilitatea de a demonstra ceea ce promiteau, nu fac decât să infirme atât prin vorbe, cât mai ales prin fapte. Românii au acum posibilitatea să discearnă că România bunului-simţ s-a transformat peste noapte în guvernarea dispreţului faţă de instituţii, faţă de legalitate, faţă de cetăţeni şi faţă de valorile societăţii româneşti.

Dincolo de discursul degradant, care îngrijorează cea mai mare parte a intelectualităţii româneşti şi chiar pe fondatorii partidelor aflate la guvernare, asaltul asupra instituţiilor statului român reprezintă prima dovadă de acaparare a statului.

Accesele cvasitotalitare - Statul suntem noi! - adică USL-ul - sau mai bine spus Năstase & Voiculescu - provoacă îngrijorări majore în majoritatea cancelariilor europene. Mi-e teamă să cred că statele europene ne privesc cu atâta scepticism cum ne priveau pe vremea mineriadelor lui Ion Iliescu sau a ascensiunii lui Vadim Tudor din anul 2000. Şi parcă nici atunci îngrijorarea nu a fost atât de puternică!

Oricât de multe greşeli se pot reproşa Partidului Democrat Liberal, nimeni, dar absolut nimeni nu poate contesta faptul că suntem partidul care a făcut cel mai mult bine României, atât la nivel central, cât şi local.

La nivel central, am reuşit, după douăzeci de ani, să rupem România de ciumele instituţionale moştenite din regimul comunist, demarând cele mai importante reforme pentru societatea românească şi stabilizând economia din deriva în care se afla.

La nivel local, am realizat cea mai puternică dezvoltare investiţională din istoria României, dorind să modernizăm atât satul românesc, cât şi principalele municipii, indiferent de culoarea politică a autorităţilor care gestionau administraţia.

Tot ceea ce îmi doresc în acest moment este ca drumul pe care România a pornit, sub guvernarea Partidului Democrat Liberal, să fie un drum ireversibil către modernizarea noastră ca ţară şi ameliorarea vieţii economice şi sociale a românilor.

Ceea ce nu-mi doresc şi la care guvernarea socialistă a USL îşi dă tot concursul, este întoarcerea noastră în timp, la momentul zero, atunci când România şi românii scăpau de povara regimului totalitar.

Domnul Gheorghe Ciocan:

"Tradiţia satului sătmărean"

În multe regiuni ale României, tradiţiile păstrate cu grijă şi festivalurile folclorice organizate anual reprezintă strânse legături cu trecutul. Aproape toate localităţile din România, indiferent de mărimea acestora se însufleţesc cel puţin o dată pe an, în momentul în care sunetele, aromele şi tradiţiile festivalurilor locale inundă comunitatea. Astăzi am să vă prezint o tradiţie sătmăreană care se regăseşte sub denumirea de Festivalului Internaţional al Palincii.

De vineri, 15 iunie, timp de 3 zile a avut loc în Grădina Romei Festivalul Palincii care face parte din Programul Operaţional Regional "REGIO" - iniţiativă locală: Dezvoltare Regională, Investim în viitorul tău!". Proiectul festivalului, selectat şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională, are ca obiective generale promovarea potenţialului turistic, a produselor tradiţionale româneşti şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică. Cunoaşterea produselor româneşti prin turism reprezintă un factor principal de promovare internaţională a tradiţiei şi a turismului în România şi de dezvoltare a pieţei interne a acesteia.

Tradiţiile populare reprezintă o atracţie deosebită pentru vizitatorii judeţului. Cea mai cunoscută dintre acestea este tradiţia obţinerii băuturilor spirtoase prin distilare dublă, palinca, care are o vechime atestată de mai multe secole în judeţul Satu Mare. Festivalul s-a desfăşurat în două locaţii, una fiind Muzeul Ţării Oaşului din Negreşti-Oaş, unde a fost amplasată o linie tehnologică demonstrativă de producere a palincii, iar cea de-a doua fost Grădina Romei, o zonă de agrement arhicunoscută. Au fost standuri de expunere a sortimentelor de palincă în funcţie de fructele din care aceasta este obţinută, standuri pentru producătorii invitaţi din judeţele limitrofe (Sălaj, Maramureş, Bihor), precum şi standuri pentru meşterii populari unde aceştia au avut posibilitatea de a-şi expune produsele tradiţionale. Activităţile cultural-artistice au fost pe măsura aşteptărilor, fiind cunoscut faptul că pe locul întâi în preferinţele turiştilor se regăsesc tradiţiile şi obiceiurile zonei.

Am vrut să vă aduc în suflet imaginea acestei tradiţii sătmărene pentru a nu uita niciodată, preocupaţi de grijile cotidiene, ce ne încântă mereu sufletul - satul tradiţional românesc.

Domnul Neculai Răţoi:

"De la «ţigancă împuţită» la «hai la o cafea»"

"Aspru e poporul când scapă de nenorocire", zicea Eschil. Traian Băsescu e terminat. Tăvălugul s-a pornit şi nu mai poate fi oprit. Ca de obicei, în duminica alegerilor, Băsescu a ieşit la shopping, la supermarket. Râdea, dar nu mai era râsul lui...

Şi-a umplut căruciorul, aşa cum ne-a obişnuit deja, cu de-acum faimoasa salată "românească" (sau măcar aşa scrie pe etichetă, că altfel n-ai de unde-i cunoaşte provenienţa...), cu nelipsitul munte de butelci cu apă plată (gurile rele zic că din apa plată ies cele mai bune cuburi de gheaţă pentru whisky...), şi a ieşit "la priveală", ca să-l vadă "ochiul magic" al camerelor de luat vederi.

Jovial şi hăhăitor ca de obicei, făcând vizibile eforturi ca să pară detaşat de tensiunea alegerilor în care se preconizase, de o bună perioadă de timp, trântirea gravă şi masivă a PDL-ului său de suflet, acum intrat într-o degringoladă de neoprit, nu s-a putut controla integral, subconştientul jucându-i feste - la întrebarea reprezentantei unei televiziuni încă preşedintele răspunzând că mersul la cumpărături îi face timpul să treacă mai repede, semn că pe marinarul rătăcit în dealul Cotrocenilor îl cam lasă nervii în ultima vreme...

Alt semn că a pierdut bătălia a fost dat de către Băsescu când a trecut, relativ subit (mai precis spus, de când a preluat puterea Guvernul Ponta), de la "ţigancă împuţită" şi alte miştocăreli ieftine, de mus îmbibat cu rom contrafăcut, într-o speluncă insalubră dintr-un port sud-american, la "hai la o cafea", unde nu a mai tâlhărit gazetari "confiscând" telefoane, ci le-a folosit creştineşte, dându-le cuviincios înapoi la terminarea convorbirilor cu posturile de radio şi televiziune. Cum îţi dai seama că un basist a dat-o de gard cu politica şi a pierdut puterea? Păi, când realizează că "mâna de lucru" începe să-l strângă de gât, dintr-odată îl vezi cum începe să se umanizeze!...

Ne uitam cu toţii, la televizor, la Adriean Videanu. Nu mai era stăpân pe sine, nu mai dădea telefoane la "Viorica" să-i dea el rezultatele - via STS, dacă e să ne luăm după gurile rele. Avea acum un zâmbet crispat, strepezit, departe mult de figura eroului de la Marathon, singura sa preocupare şi consolare părând că a rămas să fie primul care anunţă rezultatele înfrângerii portocaliilor şi apoi să-şi facă retragerea cu coada-ntre picioare în faimosul său "mausoleu"-kitsch, simbol al unei averi dubioase pe care nu s-a grefat însă şi o cultură ori un simţ estetic pe măsura edificiului.

PDL-iştii arată că nu sunt conştienţi încă de ce anume i-a lovit. Încă mai ţin coada antenă, precum capra râioasă, încă ţin trufia şi tupeul drept flamură, arătând că nu ştiu să piardă, cu alte cuvinte nu sunt pregătiţi pentru a fi oameni politici. Probabil vreo 30-40 de ani de opoziţie le vor fi utili în acest sens - tot aşa după cum există oameni care sunt izolaţi de societate 15-20-25 de ani, tocmai în vederea reabilitării, şi care au făcut fapte mult mai puţin dăunătoare naţiunii decât portocaliii taman debarcaţi de la putere.

Aşa bătaie - ce bătaie, bătălău chiar! - nu le-a trecut vreodată prin cap PDL-iştilor că vor lua, nu şi-au putut închipui vreodată că se pot tăia în propriile săbii! Beţia puterii i-a desprins de realitate, i-a izolat într-o lume a lor, trandafirie - încă o dovadă că nu au fost pregătiţi pentru a lua conducerea unei ţări, căci accederea la guvernare înseamnă ocârmuirea ţării, nu cea mai rapidă şi facilă cale de a face averi fără număr, fără număr!

PDL-iştii au fost aduşi la putere pe nepregătite şi cât încă mai erau conştienţi că nu sunt în stare să ţină timona, să citească o hartă şi să treacă România printre Scilla şi Caribda, s-au grăbit să îşi umple buzunarele: repede, că nu se ştie cât mai stăm călare pe buget, aşa că - muşcă şi fugi! Ulterior, văzând că nu îi fugăreşte nimeni cu şuturi în fund, au început să-şi revină şi să li se salte vocea, să devină mai scorţoşi şi mai băţoşi decât dacă ar fi înghiţit vreo coadă de mătură.

În seara alegerilor am văzut însă nişte cocoşi cărora li se fleoştise creasta şi şontâcăiau ca loviţi cu reteveiu' la gioale. Am auzit doar nişte cârâieli înfundate, de gâscan cu pana pe nas. Lovitura năucitoare dată de către electorat la lingurică i-a lăsat fără suflare, iar acum, precum peştii pe mal, caută pe undeva o gură de aer, fără să priceapă însă că de-acum prea mult aer strică - peştii scoşi la aer mor mai repede... Căci acum aşa sunt PDL-iştii: ca peştii pe mal, scoşi din lumea lor ca să dea faţă cu realitatea. Cu o realitate la care au contribuit integral, atât ei, cât şi amicii lor de bunăstare din fosta guvernare.

Cum niciodată nu-mi aduc aminte ca naţia română să fi avut o bucurie deplină, rămâne acum ca suspendarea încă preşedintelui degeaba să se amâne sine die, dar măcar să se îngrădească terenul de joacă al "jucătorului" de la Cotroceni, întrucât am câştigat puterea politică, economică şi socială, dar "cheile" de bază, instrumentele de forţă ale statului sunt tot în mâna hăhăitorului fruntaş, deci mai e mult de luptat, chiar şi după câştigarea alegerilor din toamnă!

Şi o întrebare de final: de ce nu se limitează drastic bugetul Cotrocenilor acum, la următoarea rectificare bugetară? Multă lume, rămasă fără bani, începe să gândească altfel, mai corect...

Domnul Laurenţiu Nistor:

"Nereprezentativa reprezentare"

Se pare că Băsescu nu vrea să priceapă ce se întâmplă acum în România, încă nu a realizat că la cârma guvernului nu se mai află Boc şi îşi continuă rolul de preşedinte-jucător, fiind, contrar Constituţiei României, şi arbitru, şi executantul loviturilor de pedeapsă ale echipei adverse, ca să folosim o terminologie mai cunoscută. Îşi doreşte cu ardoare a fi un factotum: el centrează, el dă cu capul, el fluieră ca să valideze golul, ba, ca să fie treaba completă, joacă inclusiv rolul echipei adverse - să nu uităm că a fost principalul factor determinant al apariţiei UNPR-ului pe scena politică, pentru a avea şi un partid de stânga băsist, că de aşa-zisă dreaptă avea unul, iar UDMR-ul asigura "minoritatea portocalie"...

Interesant cum PDL-ul, acum, în campania pentru alegerile locale, a devenit subit din portocaliu... verde, adică exact culoarea UDMR-iştilor... Nu tu albastru, nu bleu-ciel, nu crem, bej, maro (asta parcă ar fi fost mai potrivită...) ori altă culoare, ci fix verde, ca UDMR-iştii... Să aibă vreo legătură anume verdele-brotăcel neopedelist cu broscoiul care ţopăia, după cum ne reamintim cu toţii, în gâtul domnului Ioan Oltean? Dar, să revenim...

Cum ziceam, Băsescu vrea să fie el moţ peste tot, fie că are sau nu treabă, că se pricepe sau nu, toată chestia e să nu piardă anchois-ul, somon fumee-ul şi whisky-ul fin de la împărăteştile mese ale UE. Îl doare pe Băsescu în dosul curţii palatului Cotroceni despre ce se discută acolo! Uităm că a fost singurul care, când a semnat şi el un document mai important, a pus semnătura după ce a trecut data, şi aceea greşită. Asta este: ce poţi să-i ceri Băsescului?

El ar fi fost cel mai fericit om din galaxie dacă ar fi fost împărat! Ar fi fost însă naşpa, deoarece ar fi trebuit să înveţe carte în mod exemplar, ar fi trebuit să piardă timp învăţând bunele maniere, n-ar mai fi putut să hăhăie-n public, să bea ţopârlăneşte - adică total neconform cu protocoalele prezidenţiale - direct din sticla de şampanie cu care dă-n public, că poate-o învineţi ochiul cuiva, sau măcar un cucui, acolo..., n-ar mai fi putut să tâlhărească telefoane-n public şi alte asemenea mostre de mârlănie consacrată. Deci, parcă tot preşedinte-i mai bine, îţi poţi permite să fii mârlan cât doreşti de mult, fără să iei o scatoalcă după ceafa, aşa cum ar putea fi normal - păcat doar că nu e ales pe viaţă, da' dacă ar mai fi rămas mult PDL-ul la putere, se rezolva şi asta, a rezolvat-o el Chavez, mergea şi la Băsescu...

Jucărica momentană a Băsescului este reprezentarea românilor în UE. Noroc că noul premier nu dă dovadă de aceeaşi coloană vertebrală din gelatină precum predecesorii săi portocalii şi se luptă ca să fie şi românii reprezentaţi, la nivel înalt, în Europa. Căci ce face Băsescul numai reprezentare nu e!

În primul rând, un preşedinte cu bunul-simţ la el, dacă ar fi ajuns la nişte procente atât de amărâte de încredere a electoratului în persoana sa, şi-ar fi dat demisia, s-ar fi căţărat p-o barcă şi ar fi plecat pe mări şi oceane ca să uite oamenii câţiva ani de augusta sa făptură, întrucât românii sunt creştini cu frica-n Dumnezeu şi electoratul perfect: foarte răbdători şi cu memorie foarte scurtă...

În al doilea rând, Băsescu nu vrea să priceapă în ruptul capului că, da, Constituţia României îi permite să reprezinte statul român, dar cu bună-credinţă şi cu mandatul dat de Parlament, ca organismul cel mai reprezentativ al poporului român, pentru că România este o republică parlamentară, nu prezidenţială, sfertoprezidenţială sau pentru sfertodocţi, iar asta înseamnă ca, în principiu, să se limiteze la litera şi spiritul legii fundamentale, să se bage în treabă când este vorba despre politica externă (în colaborare cu ministrul de externe, căci nu e şeful acestuia!), despre politica de apărare (în colaborare cu ministrul de resort, căci nici acestuia nu-i este şef!) şi să semneze şi el nişte tratate care sunt negociate, tot conform legii, de către guvern! Conform bunului-simţ, deşi aici Băsescu are o problemă..., nu poţi semna un document înainte de a-l negocia sau fără negocieri!

În al treilea rând, Băsescu nu pricepe nici faptul că i-a cam trecut vremea! În UE, curentul politic principal a devenit cel de stânga, PPE-ul a pierdut teren masiv în Europa, România are un guvern în acord cu noul curent european, dar în opoziţie cu politica expirată pe care încă preşedintele o susţine. Aşadar, ar putea să existe şi posibilitatea ca Băsescu să semneze ceva cu care actualul cabinet USL să nu fie de acord, şi atunci marinarul eşuat pe dealul Cotrocenilor va fi într-o situaţie mai mult decât penibilă, în care va târî şi ţara noastră: va fi semnatarul unui document cu valoare nulă, neratificabil nici de către Parlament, dar pentru care însă a mâncat degeaba friptanele şi le-a băut whisky-ul europenilor, pentru că între guvern şi preşedinte ori parlament nu există relaţii de subordonare, iar legislaţia română, începând cu legea fundamentală, nu prevede nici măcar un mijloc de constrângere a cabinetului sau Parlamentului de către cel mai hăhăitor preşedinte din istoria României! Aşadar, Băsescu nu poate semna ceva nenegociat de guvern, nu are atribuţii de negociere, şi atunci... de ce se duce Băsescu la UE, printre alţi premieri, când nu se discută probleme militare sau de politică externă? Nici vreun mandat de la parlament nu are, aşa încât întrebarea rămâne: de ce crede Băsescu că ne mai poate reprezenta în UE, atâta vreme cât nu mai este reprezentativ nici în interiorul României, cât nu sunt în program probleme din domeniile pe care i le atribuie Constituţia şi cât nu s-a negociat ceva de către guvern?

Rămâne un singur răspuns: că obraznicul mănâncă praznicul! Dacă va semna ceva nenegociat de către guvern, la venirea în ţară va vorbi în pungă: nu există nicio obligaţie din partea vreunui membru al guvernului de îndeplinire a angajamentelor pe care şi le-a luat degeaba Băsescu în numele ţării!

Iată câte motive de suspendare a preşedintelui, şi totul pentru că unui om nu-i poate trece prin cap că, deşi încă mai e preşedinte, nu este buricul Universului, axis mundi, că soarele poate să răsară şi să apună fără să-i ceară voie! Şi-aşa cred că regretă enorm că nu l-a implorat nimeni să semneze legea gravitaţiei sau că legea lui Ohm nu-i poartă semnătura şi data...

În popor se spune că acei care n-au bătrâni, să-şi cumpere. Deoarece se consideră că bătrâneţea vine cu înţelepciunea vârstei, cu bunătatea, înţelegerea şi experienţa anilor - tot atâţia buni sfetnici. Cel mai trist este că Băsescu pare a îmbătrâni degeaba: câţi oameni cu capul pe umeri l-ar oferi drept exemplu demn de urmat copiilor ori nepoţilor lor?...

Domnul Vasile Popeangă:

"Nu mai sunt ficior diloc, la PDL nu mai am loc..."

Săracu' Boc! Cum zicea şi Dimitrie Cantemir: mărirea şi decăderea cuiva, totuşi, nesemnificativ pentru neamul românesc... Nu putea să rămână el, de la bun început, "virgin", adică doar la primăria lui de la Cluj, fără să mai treacă prin istorie drept cel mai vai de mama lui premier de la vremea lui Burebista încoace? Putea să ia liniştit şi ouă-n frunte fără să se mai hlizească o ţară-ntreagă pe acest motiv... Rămânea totodată şi un minuscul Kill Bill de Someş, respectând şi înţelepciunea populară românească: decât codaş în Bucureşti, mai bine primar la Cluj - nu-l mai blestema nici lumea pentru tăierile de salarii, pensii, alocaţii, închideri de spitale, dispariţii de medicamente etc.

Dar, cum se spune, toate necazurile cuiva provin din faptul că nu e în stare să stea liniştit într-o odaie... Plecând din Cluj, Boc s-a expus la ceva ce, în mod normal, un om civilizat, bine educat şi cu bunul-simţ la el nu poate accepta: să facă sluj la Cotroceni, înconjurat de "braconieri", "branduri" proletcultiste de anii '50, tălmăceni, botişi, ialomiţieni, andreeşti, blejnari, duţei, fluturi, "aviara gripa" şi alte asemenea, deasupra cărora stătea el, ca bomboana pe coliva României. În loc să stea călare pe o halbă, între prieteni, pe malul Someşului, a preferat să se bage-n tot felul de tărâţe, sfârşind, bineînţeles, conform vechii vorbe româneşti, alungat, într-un tardiv final, din rândul celor care ar putea să mai aibă vreun pic de influenţă asupra sorţii românilor de rând. Căci aşa păţesc toţi nepricepuţii: punându-se, ei, moţ, acolo unde nu le este locul, se miră ulterior de ce îi doare posteriorul de câte cizme primesc în zona cea moale...

Culmea este că, în continuare, marele specialist în drept anticonstituţional (apropo, îl mai suportă mult facultatea aia din Cluj, unde le zice studenţilor cu totul altceva decât a făcut în practică?) tot nu pricepe ce i s-a întâmplat! Are senzaţia că dacă a reuşit (halal reuşită, prietenii ştiu de ce!) să se realeagă primar la Cluj, poate să mai rămână în fruntea bucatelor în PDL. Că are şi el o victoriuţă la activ, iar asta cică îl îndreptăţeşte să caşte gura în faţa lui Blaga ori Berceanu!

Păi, omule, în primul rând, noroc că şefa aia de la circumscripţia electorală era din Răchiţele! În al doilea rând, abia-abia ai reuşit să scapi în câştigător, n-ai avut o diferenţă zdrobitoare, ci una în marja de eroare, că dacă s-ar fi renumărat voturile, nu se ştie... În al treilea rând, nu ţi se cere să renunţi la vreo funcţie de pe la Cluj, ci la cea de la nivel central! Dacă la Cluj ai avut o victorioară amărâtă, la nivel naţional, unde aveai responsabilitatea maximă, ca şef de partid ce te-ai crezut, ai luat o bătaie de ţi-au mers fulgii mai ceva ca la un gâscan leşesc! Cu toată lauda ta şi a ciracilor de la PDL, abia dacă mai controlaţi, şi alea parţial, două judeţe, dar e pe cale să se rezolve: vă scăpăm şi de problema asta!

Având în vedere de la ce bilanţ ai plecat înainte de alegerile locale din 10 iunie şi la ce dezastru ai ajuns, a avea pretenţia să mai stai la cârma unui partid deja nu mai e tupeu, e inconştienţă puerilă! Infant infantis, domnule Boc! Se ştie, e greu să priveşti realitatea în faţă, mai ales când această realitate este "capodoperă" proprie, făcută din greu, cu sudoarea microneuronului portocaliu, dar hai să o luăm şi altfel: după ce i-ai minţit şi furat ani de zile, după ce i-ai dus la pierzanie, la capătul puterii şi în pragul disperării, ce vină au membrii PDL ca să fie obligaţi să te mai suporte în continuare? Sunt români de-ai noştri, iar faptul că aparţin unui curent politic nociv pentru România nu înseamnă că trebuie să-i lăsăm de izbelişte, pe mâna oricui, suntem creştini, ce Dumnezeu!

Ajungând la putere, noi nu suntem, ca voi, doar pentru câţiva de-ai noştri, ci suntem la guvernare pentru toţi românii, inclusiv cei care încă mai au vreo simpatie PDL-istă, tot aşa cum Băsescu este preşedintele României şi peste PSD-işti. Deci, nouă chiar ne pasă! Iar dacă ne pasă, nu putem să le prelungim agonia, aşa că am făcut tot ce a ţinut de noi ca să te poţi duce acasă liniştit: v-am bătut la locale, să vedeţi şi singuri că nu mai aveţi legitimitate, deci nici pretenţii să nu mai aveţi, prea curând, la putere, chiar dacă vă plouă-n gură după ciolanul pierdut...

Şi cum regula e ca acela care pierde să plece acasă şi să lase în loc pe alţii mai competenţi, domnule Boc, îţi urăm drum bun şi cale bătută! Ţi-am ura "cale asfaltată", da' după cum este calitatea asfaltului la care tot retezai panglici de zor, ca orice panglicar care se respectă, o să crezi că te-njurăm, aşa că rămâne tot cum zice vechea vorbă românească...

Du-te, domnule Boc, Clujul (sau, mă rog, o anumită parte a lui, mai... UDMR-istă...) te aşteaptă să faci mari minuni de vitejie! Cu cărţi bune, orice prost ştie să joace poker, rămâne să vedem acum, în opoziţie şi cu buget de criză, ca toată ţara, fără favoritisme de la bugetul aflat la dispoziţia premierului, cum reuşeşti să atragi fonduri de pe piaţa liberă, să înmulţeşti locurile de muncă şi spaţiile verzi, ca să-ţi meriţi noul mandat!

În caz contrar, după încă patru ani, n-o să mai poţi fi ales nici măcar preşedinte de asociaţie de locatari pe-o scară de bloc şi o să păţeşti precum candidatul pe care nici propria familie nu l-a votat! Începutul e ca şi făcut: nici măcar Pinalti nu se-nghesuie să-ţi lipească vreo sută de euro pe frunte, ba dimpotrivă...

Domnul Ciprian-Florin Luca:

"Degringolada portocalie..."

Vin în atenţia dumneavoastră cu o observaţie care defineşte starea de fapt a României guvernate de PDL. Toate televiziunile au fost cu ochii pe ceea ce s-a întâmplat cu Partidul Democrat Liberal, acum, când greul le-a ieşit în cale.

Vasul începe să se scufunde ajutat fiind chiar de membrii săi, care acum, în vremuri grele pentru ei, încep să se sfâşie şi să-şi arunce reproşuri grele.

Până nu demult pozau public într-o mare, unită şi fericită familie, iar acum echipa se dezbină, se rupe, se sfarmă! Greul i-a încercat şi se pare că au cedat la cele mai mici obstacole.

Fără să-şi dea seama, au început să-şi arate adevărata faţă, dar mai ales au început să iasă la iveală propriile interese şi nicidecum nu-i priveşte starea naţiunii!

După dezastrul pe care l-au lăsat moştenire, cred că ruşinea nu mai există pentru aceşti politicieni care încă mai au dramul de neruşinare să apară la televizor şi să se lamenteze.

Nu mai surprinde nimic venit din partea acestor oameni care au avut totul, inclusiv un Mesia politic şi au pierdut totul din cauza aceluiaşi Mesia!

Nu este o victoria a mea sau a USL-ului ceea ce se întâmplă acum cu PDL-ul, este doar un act de dreptate politică săvârşit în cele din urmă tot de cetăţenii care au dus greul acestei pedepse portocalii.

Se tot zvoneşte de rebranduirea partidului ca fiind o soluţie de continuitate şi de o nouă şansă politică, doar că aceşti domni scapă din vedere faptul că societatea s-a maturizat şi va distinge între realitate şi manipulare.

PDL, nici nu ştii cât de mic începi să fii!

Domnul Vasile Ghiorghe Gliga:

"Schimbările continue din învăţământul românesc"

Sunt deja câţiva ani de când schimbările au început să apară necontenit în peisajul învăţământului românesc.

Declaraţiile şi promisiunile despre cum va arăta acest sistem atât de important în viaţa economică şi socială a unei naţiuni au împânzit presa.

Schimbările nu au întârziat să apară: bacalaureat variabil în fiecare an, legi despre cum uniformele vor fi impuse în mod obligatoriu, examene dintre cele mai complexe pentru viitorii profesori şi camere video de ultimă generaţie, menite să surprindă şi ultima tresărire a celor din bancă.

Şi totuşi, pentru România rămâne un capitol la care pentru multă vreme pare să fie nevoie de îmbunătăţiri, dacă luăm mărturie situaţia celor care pun diplomele în sertar pentru ca în anul următor să o ia de la capăt în speranţa că îşi vor găsi un loc de muncă.

Modelele europene, şi nu doar ele, au fost întotdeauna surse de inspiraţie pentru ceea ce în ţara noastră se doreşte a fi un sistem sănătos şi bine structurat pentru copiii de ieri şi pentru cei care poate vor veni şi mâine în clasele de curs.

Cu toate aceste modele funcţionale, implementarea principiilor de bază ale educaţiei de peste hotare nu pare să se facă cu succes în cadrul învăţământului din ţara noastră. Elevii se plâng de manuale stufoase şi materii inutile, profesorii-de lipsa de interes a elevilor, iar grija părinţilor este aceea că viitorul încununat de succes al copiilor lor nu le este asigurat.

În fiecare an învăţământul îmbracă... uniforme noi. Vremurile când eram mândri de uniforma şcolii noastre, când poziţia socială nu se regăsea în veşminte, coafuri şi accesorii, par să fi dispărut în negura timpului. Astăzi chiar părinţii fac eforturi susţinute pentru ca cei cărora le doresc o viaţă lipsită de griji financiare, să impresioneze încă din curtea şcolii.

Într-un astfel de peisaj al sistemului de învăţământ, cred că este primordial să susţinem idei precum nevoia de a intona imnul naţional înaintea începerii orelor de curs, purtarea uniformei care altădată ne făcea atât de mândri şi programele concepute pentru diferitele nevoi ale copiilor români, fie că este vorba de cei cu dizabilităţi, de cei mai înzestraţi intelectual sau de cei care au o altă etnie.

Să continuăm să fim alături de copiii care merită o şansă la educaţie şi de cei care mâine vor face cinste ţării lor prin propria valoare intelectuală!

După pauză

Şedinţa a început la ora 9,20.

Lucrările au fost conduse de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii deputaţi Georgian Pop şi Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 324 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 172; sunt absenţi 152, din care 17 participă la alte acţiuni parlamentare.

Intrăm în ordinea de zi.

6. Proiectul de Lege privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 16 decembrie 2011, pentru finanţarea Proiectului "Centrala Electrică Paroşeni".

Guvernul României; un punct de vedere, vă rog!

Domnul Rodin Traicu (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Bună dimineaţa!

Numele meu este Rodin Traicu, secretar de stat la Ministerul Economiei şi Comerţului.

Voi susţine Legea privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii referitor la finanţarea Proiectului "Centrala Electrică Paroşeni", şi anume, partea de sulfurare a gazelor de ardere.

Pe scurt, este vorba de acordarea la prevederile europene referitoare la mediu, care sunt transpuse în legislaţia românească prin HGR nr.541.

Termenele pentru conformarea la condiţiile de mediu în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de sulf au fost decalate datorită faptului că nu s-a putut intra în calendarul care a fost prevăzut în acest act normativ.

Centrala termică de la Paroşeni, care va intra în scurt timp în componenţa Complexului energetic Hunedoara are toate condiţiile pentru îndeplinirea condiţiilor de mediu, şi anume, licitaţia a fost ţinută, a fost ales executantul, iar suma necesară instalaţiei complexe de desulfurare şi şlam-dens se ridică la 65.300.000 de euro, echivalent în lei, sursele de finanţare a acesteia fiind asigurate 50% din împrumutul contractat de Banca Europeană de Investiţii, iar 50% contribuţia părţii române la finanţarea proiectului.

Lucrarea este strict necesară. Funcţionarea centralei este indispensabilă pentru zona Văii Jiului.

În aceste condiţii, vă solicit, domnilor deputaţi, aprobarea acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Raportul comisiei? Vă rog.

Domnul Iuliu Nosa:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind ratificarea contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii semnat la Bucureşti, la 16 decembrie 2011, pentru finanţarea Proiectului "Centrala Electrică Paroşeni".

La întocmirea prezentului raport, în conformitate cu art.97 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observaţii şi propuneri, transmis cu Adresa nr.321/17 aprilie 2012.

Prezentul proiect de lege are ca obiect ratificarea contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti, la 16 decembrie 2011, pentru finanţarea Proiectului "Centrala Electrică Paroşeni".

Costul total al proiectului se cifrează la 65.300.000 de euro, echivalent în lei, sursele de finanţare ale acestuia fiind asigurate astfel: 50% din împrumutul contractat de la Banca Europeană de Investiţii, 50% reprezentând contribuţia părţii române la finanţarea proiectului.

Proiectul "Centrala Electrică Paroşeni" se estimează a fi finalizat până în decembrie 2015.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată, prima Cameră sesizată fiind Camera Deputaţilor.

Raportul comisiei a fost votat cu unanimitate de către deputaţii prezenţi la dezbateri.

În urma dezbaterii Proiectului de Lege privind ratificarea contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 16 decembrie 2011, pentru finanţarea Proiectului "Centrala Electrică Paroşeni", în şedinţa din 18 iunie 2012, comisia propune supunerea spre dezbatere şi adoptare a plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Domnul Iancu. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Iulian Iancu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

O intervenţie foarte scurtă: este unul dintre puţinele proiecte care se adresează modernizării şi creşterii eficienţei în producţia energiei în România, iar faptul că vorbim despre Paroşeni, unde noi am mai făcut un efort în anul 2003, pentru încă un credit, contractat de la JBIC - Japonia, demonstrează linia de continuitate din punct de vedere strategic pentru valorificarea celui mai important pilon al strategiei noastre din punct de vedere al materiei prime energetice, respectiv cărbunele. Situaţia din Valea Jiului, accidentul recent demonstrează că aceşti bani sunt absolut necesari nu numai în producţia de energie electrică; acelaşi efort trebuie să-l facem şi pentru securizarea şi creşterea eficienţei în activitatea de exploatare a cărbunelui.

Vă propun, stimaţi colegi, să aprobăm în unanimitate acest proiect.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Ialomiţianu. Vă rog.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mă bucur că actuala putere apreciază că fostul Guvern Boc a făcut şi lucruri bune. Acest contract de împrumut a fost semnat de către subsemnatul, în calitate de fost ministru de finanţe. Şi, într-adevăr, considerăm că este un lucru bun, că se asigură surse de finanţare pentru o lucrare necesară.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, nefiind nici amendamente, urmează votul final.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei, domnul secretar Andronache. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în sensul instituirii obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea în caz de conflict, precum şi modificarea procedurii de alegere a consiliului de mediere şi de luare a hotărârilor în cadrul acestui consiliu.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu amendamentele admise, care sunt redate în Anexa nr.1 la prezentul raport.

Amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă sunt intervenţii?

Vă rog. Domnul deputat Máté András.

Domnul Máté András-Levente:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ieri, în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi am discutat aceste modificări, iar raportul, aşa cum este înaintat, nu reprezintă voinţa iniţială, chiar dacă sunt printre semnatarii iniţiativei.

În şedinţa de comisie, cu o largă majoritate, de 7 voturi, adică sub cvorumul legal, s-a adoptat raportul.

Pe lângă aceste fapte, atunci când am pus întrebarea reprezentantului Ministerului Justiţiei dacă noul Guvern este de acord sau nu ca taxa de timbru să fie restituită atunci când se face o mediere, adică în loc să ajutăm justiţia şi în loc să avem grijă unde ajung aceste sume de bani, în ce buget se va restitui, făcând o diferenţă între cel care este mediator şi cel care este avocat.

Pe scurt: atunci când medierea se finalizează şi există un proces pe rol, taxa de timbru să fie restituită, iar atunci când părţile se înţeleg şi fac o tranzacţionare, taxa de timbru să nu fie restituită.

Din acest punct de vedere, eu cred că există o problemă mare în acest proiect şi în acest raport.

De asemenea, tot în această modificare, se prevede clar că părţile sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind medierea care, într-adevăr, nu implică nicio cheltuială, dar, dacă nu participă, pot fi amendaţi de la 100 de lei la 1.000 de lei. Şi acest lucru cred că nu este în avantajul justiţiei.

Pentru aceste motive, eu solicit retrimiterea la comisie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Alina Gorghiu şi, după aceea, domnul deputat Grosaru.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Bună ziua!

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este prima dată când reuşim să punem la punct, prin consens aproape, sau prin voinţa tuturor grupurilor parlamentare, un proiect de lege care reuşeşte să aducă medierea acolo unde-i este locul. Este poate cel mai bun proiect de lege pe care l-am văzut eu, care reglementează o profesie liberală şi, în acelaşi timp, o metodă alternativă de soluţionare a conflictelor.

Colegul meu de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a omis să vă spună că această facilitate care există peste tot, privitoare la mediere, cu privire la taxa de timbru, returnată în cazul în care se ajunge la un acord de mediere, nu este de astăzi. Este acea prevedere din Legea din 2006, de când s-a conturat cadrul juridic privitor la mediere.

În altă ordine de idei, dacă se doreşte o dispoziţie similară pentru tranzacţii privitor la avocaţi, la litigiile pe care avocaţii le susţin, poate să opereze modificări sau iniţiative legislative pe Legea avocaţilor, exclus pe Legea medierii, pentru că nu o să poţi să reglementezi activitatea avocaţilor printr-o lege a mediatorului.

Doi şi pe fond, ca să nu revin la microfon în susţinerea proiectului, o să vă solicit să-l dezbatem pe puncte în continuare, pentru că avem un rol de peste 4 milioane de dosare, cu o schemă de personal care ştiţi şi dumneavoastră că este insuficientă şi cred că ar trebui să învăţăm să folosim acele metode care arată gradul de civilizaţie al unei societăţi. Avem nevoie ca de oxigen de această profesie şi cred că această lege - şi le mulţumesc tuturor colegilor din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi tuturor celor care au semnat iniţiativa legislativă - această iniţiativă are suportul atât al Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi al Ministerului Justiţiei.

Vă mulţumesc şi o să revin, dacă este nevoie, pe amendamente.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Grosaru. Şi dacă mai doreşte altcineva?

Domnul Mircea Grosaru:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu este pentru prima dată când observ un lucru, şi anume faptul că ne grăbim şi de data aceasta să supralegiferăm.

Ne aducem aminte că foarte multe proiecte de lege care au fost adoptate şi care au devenit legi, ulterior, ne-am dat seama că, fie că sunt neconstituţionale, fie că nu au aplicabilitate.

În legătură cu acest proiect de lege, care nu putem să spunem că este un proiect atât de util la ora actuală, având în vedere că tipuri de mediere întâlnim şi în alte legi care sunt în vigoare în această perioadă, tipuri de mediere întâlnim, în primul rând, începând cu dreptul comercial şi aşa mai departe. Nu vreau să intru în amănunte.

Aş vrea să completez ceea ce a spus colegul meu, Máté András-Levente, şi să rog să se retransmită la comisie acest proiect de lege, datorită faptului că, din punctul meu de vedere şi nu numai din punctul meu de vedere, chiar din punctul de vedere al colegilor din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, aţi observat că au fost numai 7 persoane, 7 colegi de-ai noştri şi membri ai comisiei care au votat. Deci, nu poate să întrunească majoritatea nici măcar a membrilor din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, şi sunt mari suspiciuni de constituţionalitate. Şi am să vă dau numai două exemple.

În primul rând, nu putem impune părţilor, într-un proces, în mod obligatoriu, transmiterea către o societate de mediere sau către un mediator. Asta în primul rând, iar în al doilea rând, un alt aspect de neconstituţionalitate, de care va trebui să ţinem cont în reanalizarea acestui proiect de lege, este faptul că acordul de mediere între foştii soţi privind drepturile copilului are rang de hotărâre de expedient. Deci devine obligatorie.

În această situaţie, deci, caracterul de neconstituţionalitate este cu atât mai clar. De aceea, rugămintea este de a retransmite la comisie acest proiect de lege pentru o verificare cel puţin din punctul de vedere al neconstituţionalităţii.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Andronache... Şi vreau să introduceţi cartelele astfel încât să supunem la vot... Imediat, după aceea, domnule doctor. Să supunem la vot propunerea făcută de domnul deputat Grosaru. Vă rog, domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Doamnă preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal va susţine acest proiect de lege. Am spus întotdeauna că medierea este o soluţie pentru degrevarea justiţiei şi, din această perspectivă, grupul nostru va susţine proiectul, aşa cum am afirmat mai înainte.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Horia Cristian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem în România înregistrate 17 profesii liberale. Şi, practic, nu există niciun proces de malpraxis în România, deşi toate aceste profesii liberale ar trebui să fie supuse procesului de evaluare profesională a deciziilor pe care le iau aceşti profesionişti.

Am să mă refer în special în sănătate, unde este de notorietate faptul că nu există procese de malpraxis câştigate de pacienţi, şi răspunsul este foarte simplu: niciun medic nu va accepta vreodată, şi nici colegii lui, ca el să fie dus în faţa unui judecător şi să fie condamnat.

Medierile reprezintă o modalitate extrem de bună de rezolvare a acestor diferende legate de malpraxis, medicii vor accepta să meargă în faţa unui mediator, în spatele uşilor închise, şi să se înţeleagă cu pacienţii privind daunele care trebuie să fie acordate. Deci există un mecanism, acesta al medierii, care este foarte important din punct de vedere al pacienţilor din România.

De aceea, eu vă rog să votaţi împotriva retrimiterii la comisie şi să aprobaţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Vă rog, doamna deputat Sonia Drăghici.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Aş vrea să vă spun că în România de azi se ascute problema conflictuală, falsă, dintre sistemul sanitar, pacienţi şi, respectiv, furnizorii de sănătate.

Problemele de malpraxis reprezintă acum o provocare care nu întotdeauna este reală, nu întotdeauna are nişte baze obiective, de multe ori pacienţii subiectiv sunt instigaţi de familie sau de anumite alte structuri, cum ar fi structurile avocăţeşti, sau, mă rog, oameni interesaţi să creeze şi să menţină o stare conflictuală, să se adreseze cu procese împotriva actului medical. Aţi văzut de multe ori la televiziuni situaţii în care se mediatizează excesiv lucruri care, de fapt, sunt normale şi pe care noi, medicii, şi personalul medico-sanitar le trăim zi de zi. Sunt probleme legate de dotare, probleme legate de interpretare, probleme legate de rapiditatea cu care ar trebui să se rezolve un caz şi, de aceea, mă alătur părerii colegului deputat Horia Cristian, în sensul că trebuie votăm acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun, vă rog domnule profesor Drăgulescu, după care vă propun totuşi să supunem la vot, suntem într-o oarecare întârziere, trebuie să pregătim şi lista de vot final.

Vă rog.

Domnul Iosif Ştefan Drăgulescu:

Doamnă preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Problema de malpraxis în România este extrem de complexă, fiindcă România este afiliată la conceptul ghidurilor europene. Şi vă dau un singur exemplu: infarctul miocardic acut, care reprezintă o urgenţă medicală. La ora actuală, infarctul miocardic acut, se tratează printr-o procedură extrem de modernă, de revascularizare în primele douăsprezece ore prin plasarea de stent. Dar, prin Programul naţional de boli cardiovasculare şi de infarct miocardic acut, de exemplu, într-o lună sunt planificate la Institutul de Cardiologie din Timişoara 30 de cazuri. Cazul nr.31 va fi tratat prin procedură de revascularizare conform unui concept învechit, din 1990-1991, din lipsă de materiale. În situaţia aceasta, medicul este pus în situaţia de a nu aplica procedura modernă de revascularizare, conform ghidurilor europene pentru tratarea infarctului miocardic acut. Şi în această situaţie se pune problema de a aplica o procedură învechită, pasibilă de evaluare ca malpraxis.

Deci trebuie să ne gândim foarte bine că un medic foarte bun poate să fie pus în situaţia de a trata un bolnav într-o situaţie de urgenţă cu proceduri învechite care pot să fie catalogate ca malpraxis. Deci calitatea actului medical depinde în primul rând de calitate medicului, dar în acelaşi timp depinde de gradul de finanţare pentru ca în momentul respectiv, mai ales în urgenţe, să aibă toate materialele pentru a trata bolnavul conform procedurilor din 2012.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Supun la vot propunerea de retrimitere...

Vă rog, domnul Máté András.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, doamnă preşedinte, şi într-adevăr niciodată nu am abuzat de acest microfon, nici în mandatul trecut şi nici în mandatul acesta.

Dar, înainte de vot, aş dori să vă atrag atenţia că m-aţi înţeles greşit. Nu sunt împotriva profesiei de mediator. Dar, probabil, foarte puţini dintre colegii noştri ştiu cum primeşti acel drept de a profesa ca mediator. Vă spun eu. Şi, atunci să gândiţi bine dacă merită sau nu să votaţi acest proiect de lege, chiar dacă am fost printre iniţiatorii la modificare.

Vă spun cum e, stimaţi colegi. Se achită o taxă de 4000 de lei la o societate comercială care organizează aceste cursuri, cursuri de două săptămâni, şi pe urmă primeşti o diplomă şi te înscrii pe lista mediatorilor. Deci cu 4.000 de lei şi un curs de două săptămâni. Da, asta, într-adevăr, e foarte important de ştiut de dumneavoastră.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Horia Cristian:

Nu înţeleg care e problema, două săptămâni sau 4.000 mii de lei, domnule deputat?! Nu este subiectul legii, subiectul legii este medierea.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Drept la replică...

Domnul Máté András-Levente:

Dacă vreţi să ştiţi adevărul, şi cei 4.000 de lei, şi cele două săptămâni sunt problemă, pentru că sunt doar anumite societăţi comerciale care încasează asemenea bani. Adică noi, prin votul nostru, creăm o piaţă pentru unii băieţi deştepţi, dar susţineţi-i, nu e o problemă, şi să fiţi de acord ca taxa de timbru să fie restituită, pentru că sunt bani mulţi în Ministerul Justiţiei şi în alte bugete şi, într-adevăr, ţara asta nu are nevoie de bani.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Haideţi să supunem la vot propunerea făcută de domnul deputat Grosaru de a reveni la comisie pentru un raport suplimentar.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

26 de voturi pentru, 102 împotrivă şi 4 abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

Prin urmare, intrăm în dezbaterea pe articole.

La punctul 1 - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.192 din 2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctele 4, 5 şi 6. Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctele 7, 8, 9. Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctele 10, 11, 12 şi 13. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 14. Nu sunt observaţii. Adoptat.

De la punctul 15 la punctul 21 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 22 la punctul 30 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 31 la punctul 41 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 42. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne la votul final, iar noi acum intrăm într-o pauză pentru pregătirea sesiunii de vot final. La ora 10,10 vă invit înapoi în sală pentru a participa la votul final.

Vă mulţumesc.

După pauză

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să dăm un vot de control pentru a putea verifica. Verificăm cartelele că funcţionează. Vă rog să daţi un vot "prezent" şi "da", ca să putem să vedem că merge.

Votul este deschis, vă rog să votaţi. Bun.

O să-l invit pe domnul Neacşu la microfon să facă anumite precizări din punct de vedere tehnic, timp în care invit liderii de grup să-şi ia listele, astfel încât să verifice că funcţionează cartelele.

Domnul Marian Neacşu:

Da. Vă mulţumesc, doamnă preşedinte, pentru că sunt mai multe lucruri de anunţat.

Am avut o convenţie cu liderii grupurilor parlamentare şi vă rugăm să supuneţi la vot scoaterea din lista de vot final a următoarelor proiecte legislative - am să vi le citesc şi ca număr, şi ca enunţ, ca să nu existe niciun fel de confuzie - şi să le trimitem la comisie pentru o săptămână, în vederea obţinerii, în marea majoritate dintre ele, a unui punct de vedere al actualului guvern şi, pentru unele dintre ele, o punere de acord cu unele amendamente care au apărut între timp.

Deci este vorba despre PL-x 229/2010 - Lege privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice; PL-x-ul...

Dumneavoastră nu aveţi punctele astea, deci nu avem cum să le urmărim acolo. (Vociferări.) De asta vi le şi citesc, ca să ştiţi conţinutul. În lista dumneavoastră de vot final, respectivele proiecte nu mai figurează, de asta sunt.

PL-x 32/2012 - Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii;

Pl-x 715/2010 - Propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de inginer constructor cu drept de liberă practică;

PL-x 676/2011 - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 30/2011, pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, precum şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale;

Pl-x 226/2007 - Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC în vederea achiziţionării de autoturisme;

PL-x 621/2010 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.38/2003 privind transportul de taxi, în regim de taximetrie şi în regim de închiriere;

PL-x 108/2011 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor;

PL-x 76/2011 - Lege privind instituirea ajutorului financiar lunar pentru persoanele din fostele localităţi necooperativizate în perioada comunistă care au livrat la Fondul centralizat al statului produse alimentare şi agroalimentare;

PL-x 769/2010 - Proiectul de Lege privind protejarea patrimoniului cultural imaterial;

Pl-x 369/2011 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 75/2001 privind cazierul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

PL-x 713/2010 - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile;

Pl-x 533 - toate au fost ordinare - din 2010 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolvenţei;

Pl-x 580/2010 - Propunerea legislativă pentru instituirea impozitului anual asupra averii.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

V-aş ruga puţin să fiţi atenţi, dacă tot am acceptat retrimiterea la comisie a unui număr mare de legi, vă mai propun una. Şi voi argumenta prin citirea a două alineate din art.21 al Constituţiei României: "Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept."

Tocmai am parcurs un proiect de lege a medierii, care în art.2 zice destul de clar: "dacă legea nu prevede altfel, părţile persoane fizice sau persoane juridice sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind medierea", inclusiv după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în: materie civilă, de familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Mă rog, există şi o neconcordanţă între acest articol şi art.61¹ introdus, care prevede care sunt aceste situaţii, prevăzute, cică, în lege, şi pentru a pune de acord toate acestea, inclusiv cu Constituţia României, v-aş ruga să retrimitem la comisie acest PL-x 173/2012. Încă o dată vă spun, astfel adoptăm o lege neconstituţională.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Domnul Mihai Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doar o chestiune de procedură. Solicitarea domnului deputat a fost deja supusă la vot şi respinsă. Cred că a reveni după doar câteva minute cu o nouă solicitare în acest sens, cred că depăşeşte cadrul regulamentar.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, poate solicita domnul Márton Árpád, e vorba de o altă şedinţă, şedinţa de vot final, în cadrul căreia poate solicita reîntoarcerea la comisie.

Vă rog, domnule Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Înaintea acestui eveniment, poate nu aţi fost atent, au fost citite ale zeci de legi care au avut acelaşi parcurs ca şi această lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Haideţi... Domnule Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă, şi noi solicităm retrimiterea la comisie a două iniţiative legislative: cea care se referă la modificarea cadrului legal de la pensiile private, a fost o discuţie lungă şi eu cred că actualul minister trebuie să aibă un punct de vedere în comun cu cei care administrează fondurile de pensii private. E vorba de PL-x-ul 98/2011, şi aceeaşi solicitare o facem pentru Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.127/2010 privind Delta Dunării, cu o dispută, iarăşi, care nu a fost finalizată şi ar fi păcat s-o ducem la vot final fără să finalizăm modul în care se asigură şi celor care trăiesc în Deltă un venit suplimentar.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am să supun la vot în funcţie de propuneri.

Domnul Márton Árpád a făcut o propunere, domnul Neacşu alte propuneri, domnul Toader alte propuneri şi am să le supun bloc, dar pe cei care au propus.

Deci, întâi supun la vot propunerile făcute de domnul deputat Neacşu, în numele Grupului parlamentar PSD. Dar am să le supun în bloc, n-am să le iau bucată cu bucată. Da?

Vă rog să vă exprimaţi, votul este deschis. 225 de voturi pentru, 4 împotrivă, 24 abţineri.

Acum propunerea... am să supun la vot propunerea făcută de domnul deputat Márton Árpád. Este vorba de legea care vizează mediatorul.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi. 43 de voturi pentru, 194 împotrivă şi 14 abţineri.

Iar acum am să supun la vot propunerea făcută de domnul Mircea Toader... cele două propuneri făcute de domnul Mircea Toader.

Votul este deschis, vă rog să votaţi. 74 de voturi pentru, 166 împotrivă şi 17 abţineri.

Trecem... intrăm în sesiunea de vot final.

Reexaminări la cererea Preşedintelui României.

1. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 248/2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64 din 1998 privind acordarea unor facilităţi la plata preţului acţiunilor şi la plata unor obligaţii bugetare, în scopul privatizării Societăţii Comerciale "Petromidia" - S.A. Constanţa. Este reexaminată la cererea Preşedintelui României. Este lege ordinară. Comisia de politică economică propune respingerea cererii şi adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă.

Votul este deschis, vă rog să votaţi. Se supune la vot, evident, raportul comisiei.

178 de voturi pentru, 67 împotrivă şi 11 abţineri.

Avem legi organice, adoptări.

2. Prima este Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (1) al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Comisia juridică de disciplină şi imunităţi propune adoptarea propunerii legislative.

Domnule Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vreau să vă anunţ că Grupul parlamentar al PDL nu va participa la acest vot, vor scoate cartelele, urmând ca dumneavoastră să vă demonstraţi majoritatea.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Înţeleg că PDL-ul şi-a scos cartelele la acest vot. Atunci, am să dau drumul la procedura de vot.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

169 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 16 abţineri. Propunerea a trecut. (Aplauze.)

La punctul 3, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art.1 lit.c) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Este lege organică. Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune adoptarea proiectului de lege.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

242 de voturi pentru, două împotrivă şi 6 abţineri. Proiectul a fost adoptat.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2011 pentru modificarea Legii nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat. Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune, de asemenea, adoptarea proiectului de lege.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

180 de voturi pentru, 61 împotrivă şi 13 abţineri. Proiectul a trecut.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare. Este lege organică. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune adoptarea proiectului de lege.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

94 de voturi pentru, 156 împotrivă şi 8 abţineri. Proiectul de lege a fost respins.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii fondului funciar nr.18/1991. Comisia juridică de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propun adoptarea proiectului de lege.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

87 de voturi pentru, 164 împotrivă şi 7 abţineri. Proiectul a fost respins.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.127/2010 pentru adoptarea unor măsuri destinate dezvoltării economico-sociale a zonei "Delta Dunării".

Este lege organică.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea proiectului de lege.

Guvernul actual susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

177 de voturi pentru, 62 voturi împotrivă şi 20 abţineri.

Propunerea a trecut.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Lege organică.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Guvernul nu susţine.

Supun la vot... mai trebuie să ştiţi că propunerea comisiei de respingere a iniţiativei nu a întrunit numărul necesar de voturi şi ca urmare s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară.

În urma dezbaterilor, aşa cum prevede regulamentul, se supune votului final adoptarea iniţiativei legislative. Deci, nu raportul, ci adoptarea iniţiativei legislative.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

9 voturi pentru, 237 împotrivă şi 8 abţineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

9. Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.94/2010 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii.

Comisia pentru muncă propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine.

Propunerea comisiei de respingere a iniţiativei, de asemenea, a trecut prin plen. Nu a întrunit numărul de voturi necesar. S-a dezbătut pe articole şi, conform prevederilor regulamentare, acum supunem la vot adoptarea acestei propuneri legislative.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

5 voturi pentru, 240 voturi împotrivă şi 9 abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor.

Suntem în aceeaşi situaţie. Comisia propune respingerea. În plen nu a întrunit numărul de voturi necesare. S-a dezbătut pe articole şi acum supun la vot adoptarea acestei propuneri legislative.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

5 voturi pentru, 243 împotrivă şi 6 abţineri.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea art.21 alin.(3) din Legea privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia nr.213/1998.

Este lege organică.

Comisia juridică, de asemenea, propune respingerea.

Punctul de vedere al Guvernului: nu susţine.

A trecut, de asemenea, prin plen, nu a îndeplinit numărul de voturi necesare, iar acum suntem în situaţia de a supune la vot adoptarea acestei iniţiative legislative.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

6 voturi pentru, 246 împotrivă şi 4 abţineri.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora.

Este lege organică.

Comisia pentru administraţie publică şi cea pentru agricultură propun respingerea proiectului de lege.

Guvernul susţine.

De asemenea, a fost supusă la vot în 27 martie. Nu a întrunit numărul de voturi necesare.

Supunem la vot acum adoptarea propunerii legislative.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

78 de voturi pentru, 174 împotrivă şi 6 abţineri.

Proiectul a fost respins.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2012 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011.

Este lege organică.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea proiectului de lege. Guvernul actual susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

172 voturi pentru, 71 împotrivă şi 12 abţineri.

Proiectul a trecut.

Respingeri:

14. Propunerea legislativă pentru modificarea art.165 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Guvernul nu susţine.

Supunem la vot raportul Comisiei de muncă prin care se cere respingerea propunerii legislative.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

249 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Raportul comisiei de respingere a trecut.

Propunerea a fost respinsă.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.1074 din 29 noiembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate propun respingerea propunerii legislative şi Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

246 de voturi pentru, 4 împotrivă şi 6 abţineri.

16. Propunerea legislativă privind stabilirea regimului juridic al contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în baza Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului.

Este lege organică.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Punctul de vedere al Guvernului: nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Raportul Comisiei juridice de respingere a fost adoptat de plen cu 246 voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 4 abţineri.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea unor prevederi legale în domeniul circulaţiei juridice a terenurilor.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

247 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Raportul Comisiei juridice a trecut.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2007 din 13/11/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

Este lege organică.

Comisia pentru muncă propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

239 voturi pentru, 5 împotrivă şi 6 abţineri.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

244 voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri.

Raportul a trecut. Proiectul a fost respins.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.241 din 15/07/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine această propunere.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

246 voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

La poziţia 21, Propunerea legislativă pentru abrogarea alin.(5) al art.4 al Titlului XIII "Accelerarea judecăţilor în materia restituirii proprietăţilor funciare" din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

Este lege organică.

Comisia juridică şi cea pentru agricultură propun respingerea propunerii legislative. Nici Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Supun la vot raportul comisiei de respingere.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

242 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Raportul comisiei a trecut. Propunerea a picat.

La punctul 22, Propunerea legislativă privind exploatarea resurselor minerale ale României.

Comisia pentru industrii propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

245 voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

23. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.26 alin.(2) din Legea nr.18/1991 privind fondul funciar, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

Comisiile juridică şi pentru agricultură propun respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

242 voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri.

24. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.

Comisia juridică propune respingerea.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

228 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 9 abţineri.

Proiectul a fost respins.

Domnule Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Când am fixat programul pentru această zi, având în vedere o manifestare politică pe care o are Grupul PDL, noi ne retragem de la lucrările din plen, urmând ca în funcţie de dorinţa dumneavoastră, puteţi să rămâneţi, dar noi ne retragem pe considerentul că în program la ora 11 avem altă activitate.

Doamna Roberta Alma Anastase:

25. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.105 din 27 iunie 2001 privind frontiera de stat a României, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia juridică şi cea pentru apărare propun respingerea.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

186 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 4 abţineri.

26. Proiectul de Lege pentru completarea Legii sindicatelor nr.54/2003.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Punctul de vedere al Guvernului: susţine cu amendamente.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Supun la vot raportul.

176 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 6 abţineri.

27. Proiectul de Lege pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Comisia juridică şi cea pentru egalitate de şanse propun respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

178 voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

28. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Comisia juridică şi cea pentru egalitate de şanse propun respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

177 voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 6 abţineri.

29. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.54 din 24/01/2003 a sindicatelor.

Comisia pentru muncă propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

187 voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

30. Proiectul de Lege pentru completarea art.10 din Legea nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar.

Comisia pentru administraţie publică propune respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

187 voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 4 abţineri.

Proiectul de lege a fost respins.

31. Propunerea legislativă pentru combaterea sărăciei extreme şi prevenirea unei catastrofe sociale.

Comisia pentru buget şi Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine.

Supun la vot raportul de respingere.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

184 voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 4 abţineri.

Proiectul a fost respins.

32. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.196/2003 privind prevenirea şi combaterea pornografiei.

Comisia pentru cultură propune respingerea.

Guvernul actual propune respingerea proiectului de lege.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

184 voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

33. Propunerea legislativă pentru completarea articolului 28 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997.

Comisia pentru agricultură şi cea juridică propun respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

184 voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

34. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.90 din 26 martie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor.

Comisia pentru administraţie publică propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

187 voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

35. Proiectul de Lege privind prevenirea violenţei şi abuzurilor sexuale asupra minorului.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

176 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 9 abţineri.

36. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.

Este lege organică.

Comisia pentru agricultură propune respingerea.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

181 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 4 abţineri.

37. Proiectul de Lege privind numirea managerilor şi specialiştilor în consiliile de administraţie ale regiilor autonome, companiilor sau societăţilor naţionale, instituţiilor publice ori ale societăţilor comerciale, inclusiv ale băncilor sau altor instituţii de credit, societăţilor de asigurare şi celor financiare.

Este lege organică.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

181 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 9 abţineri.

38. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local.

Este lege organică.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

181 voturi pentru, 6 voturi împotrivă şi 4 abţineri.

39. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului.

Comisia juridică propune respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

183 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 7 abţineri.

40. Propunerea legislativă pentru completarea Hotărârii nr.361 din 28/04/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

181 voturi pentru, 7 voturi împotrivă şi 4 abţineri.

41. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.134/2011 pentru completarea alin.(1) al art.82 din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Comisia juridică propune respingerea.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

180 voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 5 abţineri.

42. Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Comisia juridică şi cea pentru administraţie publică propun respingerea proiectului de lege.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

186 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

43. Propunerea legislativă pentru modificarea art.33 din Legea fondului funciar nr.18/1991.

Comisia juridică şi cea pentru agricultură propun respingerea propunerii legislative.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

185 voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 4 abţineri.

44. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.32 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.18/1991, republicată privind fondul funciar.

Comisia pentru agricultură şi cea juridică propun respingerea propunerii legislative.

Guvernul susţine cu amendamente.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

179 voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 7 abţineri.

Propunerea legislativă a căzut. Raportul a trecut.

45. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.15/1968 - Codul penal al României, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul susţine, cu amendamente.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

172 voturi pentru, 17 împotrivă şi 5 abţineri.

46. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.360/2002 privind statutul poliţistului.

Comisiile de administraţie şi pentru apărare propun respingerea.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

177 voturi pentru, 8 împotrivă şi o abţinere.

47. Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de manager de condominii, de organizare şi funcţionare a Camerei managerilor de condominii.

Da, am sărit unul.

Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.360/2002 privind statutul poliţistului.

Deci, 47 era, da. Domnul secretar credea că nu s-a supus la vot.

Deci la poziţia 47 suntem acum.

Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de manager de condominii, de organizare şi funcţionare a Camerei managerilor de condominii din România.

Este lege organică.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului propune respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

180 voturi pentru, 6 împotrivă şi 3 abţineri.

48. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.36/1995 privind notarii publici şi activităţile notariale.

Legea are caracter organic.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

180 voturi pentru, 6 împotrivă şi două abţineri.

49. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.175/2010 pentru modificarea Legii nr.230 din 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea proiectului de lege.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

175 voturi pentru, 6 împotrivă şi 5 abţineri.

50. Proiectul de Lege privind încheierea de contracte individuale pentru serviciile comunitare de utilităţi publice din condominii.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

178 voturi pentru, 6 împotrivă, 3 abţineri.

Proiectul a fost respins.

51. Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Comisia pentru sănătate şi familie propune respingerea.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

175 voturi pentru, 5 împotrivă şi 4 abţineri.

52. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Comisia pentru sănătate şi familie propune respingerea propunerii legislative.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

175 voturi pentru, 5 împotrivă, 4 abţineri.

Da, supun... votul este deschis. Vă rog să votaţi.

177 voturi pentru, 3 împotrivă, 4 abţineri.

53. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Legea are caracter organic.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine.

Suntem prima Cameră sesizată. Data prezentării în Biroul permanent a fost 14 mai 2012, data la care se împlineşte termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final este 27 iunie 2012, potrivit art.75 alin. (2) din Constituţie şi art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Suntem deci în termen.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

169 voturi pentru, 6 împotrivă, 5 abţineri.

54. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 - Codul muncii.

Legea are caracter organic.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune respingerea proiectului de lege.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Erau 175 voturi pentru, 5 împotrivă, 4 abţineri.

Deci proiectul a căzut şi raportul a trecut.

55. Proiectul de Lege privind completarea art.28 din Legea nr.340/2004.

Legea are caracter organic.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului propune respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

175 voturi pentru, 4 împotrivă, 4 abţineri.

56. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

Legea are caracter organic.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

180 voturi pentru, niciun vot împotrivă, 6 abţineri.

57. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Este lege ordinară.

Am trecut la alt capitol, care este de adoptări.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune adoptarea proiectului de lege.

Iniţiator este actualul Guvern.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

164 voturi pentru, niciun vot împotrivă, 22 abţineri.

58. Proiectul de Lege privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, semnat la Bucureşti la 16 decembrie 2011, pentru finanţarea Proiectului "Centrala electrică Paroşeni".

Este lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune adoptarea proiectului de lege.

Guvernul actual susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

169 voturi pentru, două împotrivă, 7 abţineri.

59. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.

Este lege ordinară.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune adoptarea proiectului de lege.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

148 voturi pentru, 5 împotrivă, 10 abţineri.

Proiectul a trecut.

60. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.95/2011 privind unele măsuri de aplicare a Programului naţional privind sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.51/2006.

Este lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului propune adoptarea proiectului de lege.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

174 voturi pentru, două împotrivă, 9 abţineri.

61. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune adoptarea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

174 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 5 abţineri.

62. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare propune adoptarea.

Guvernul susţine, cu amendamente.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

173 voturi pentru, două împotrivă, 7 abţineri.

63. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2011 privind organizarea şi funcţionarea inspecţiei economico-financiare la operatorii economici.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune adoptarea proiectului de lege.

Guvernul actual susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

176 voturi pentru, 3 împotrivă, 7 abţineri.

64. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.25/2011 pentru modificarea art.7 din Ordonanţa Guvernului nr.75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune adoptarea.

Guvernul actual susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

176 voturi pentru, 3 împotrivă, 6 abţineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

65. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2011 pentru modificarea şi completarea art.3 din Legea nr.491/2003 privind plantele medicinale şi aromatice, precum şi produsele stupului.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune adoptarea proiectului de lege.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

43 voturi pentru, 130 împotrivă, 6 abţineri.

Propunerea a fost respinsă.

66. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

Comisia pentru sănătate şi familie propune adoptarea proiectului de lege privind respingerea ordonanţei.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

174 voturi pentru, 3 împotrivă, 6 abţineri.

Proiectul a trecut.

67. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.23/2011 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune adoptarea.

Guvernul actual susţine.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

(În continuare şedinţa a fost condusă de domnul deputat Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Cu 173 voturi pentru, două împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

68. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române.

Este lege ordinară.

Guvernul actual susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 171 voturi pentru, 5 împotrivă, 5 abţineri, actualul proiect a fost adoptat.

69. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă.

Este lege ordinară.

Comisia pentru sănătate şi familie propune adoptarea.

Punctul de vedere al Guvernului: Guvernul actual susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 164 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 5 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat.

70. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2011 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2002 privind constituirea şi menţinerea stocurilor minime de siguranţă pentru ţiţei şi produse petroliere.

Este lege ordinară.

Guvernul susţine adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 170 voturi pentru, două voturi împotrivă şi 6 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

71. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.6/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.265/2008 privind auditul de siguranţă rutieră.

Este lege ordinară.

Guvernul susţine proiectul de lege în forma amendată de comisia Camerei Deputaţilor.

Vă rog să votaţi.

Cu 172 voturi pentru, 3 împotrivă şi 3 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

72. Proiectul de Lege privind abrogarea Legii presei din Republica Socialistă România nr.3/1974.

Este lege ordinară.

Guvernul susţine adoptarea acestui proiect de lege.

Suntem Cameră decizională.

Vă rog să votaţi.

Cu 168 voturi pentru, două împotrivă, 7 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

73. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr.487/2002.

Este lege ordinară.

Guvernul actual susţine proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 164 voturi pentru, un vot împotrivă şi 7 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş vrea să remarc faptul că proiectul legislativ următor a fost scos din ordinea de zi. Este, mă rog, o greşeală, o eroare a celor din aparatul tehnic, că am convenit, din cauza stresului de dinainte de procedurile de vot, deci acest proiect de la poziţia 74, PL-x nr.32/2012, a fost scos şi retrimis la comisie, prin intervenţia mea de la începutul acestei şedinţe de vot final.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumim pentru faptul că ne-aţi atras atenţia.

75. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului.

Este lege ordinară.

Guvernul susţine proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 165 voturi pentru, două voturi împotrivă şi 6 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

76. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi funcţionarea rezidenţiatului.

Este lege ordinară.

Guvernul susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 161 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi 5 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

77. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

Este lege ordinară.

Guvernul nu susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

întrucât nu a întrunit decât 32 de voturi pentru, şi 134 împotrivă, proiectul de lege nu a fost adoptat.

78. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece.

Este lege ordinară.

Guvernul susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 162 voturi pentru, 3 împotrivă, 5 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

79. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2011 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.36/2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate.

Este lege ordinară.

Guvernul susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 158 voturi pentru, două împotrivă, 6 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

80. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.29/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Este lege ordinară.

Guvernul actual susţine proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 158 voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

(Din sală se semnalează lipsa cvorumului.)

Rog liderii de grup să facă apel la colegi să reintre în sală.

Potrivit regulamentului, colegii care se află în sală şi nu-şi exercită dreptul de vot sunt consideraţi prezenţi.

Al doilea punct pe care vreau să-l menţionez este acela că, atâta vreme cât nu se contestă cvorumul de către un lider de grup, cvorumul există.

Deci proiectul de lege anterior a fost adoptat.

Între timp, în urma solicitării secretarilor de şedinţă şi a mea, au mai intrat colegi în sală, şi se va vedea chiar şi la votul următor că avem dreptate.

81. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.126/2011 privind echipamentele sub presiune transportabile.

Este lege ordinară.

Guvernul actual susţine proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 172 voturi pentru, 5 împotrivă, 3 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

82. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Este lege ordinară.

Guvernul susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 169 voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 4 abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

83. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.72/2011 pentru modificarea Legii nr.356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român. Lege ordinară.

Guvernul este iniţiator, deci susţine acest proiect.

Vă rog să votaţi.

Cu 139 de voturi împotrivă, 17 pentru şi 20 de abţineri proiectul de lege nu a fost aprobat.

84. Proiectul de Lege privind detaşarea experţilor naţionali la instituţiile şi organismele Uniunii Europene. Lege ordinară.

Guvernul susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 171 de voturi pentru, 6 împotrivă şi 5 abţineri proiectul de lege a fost adoptat.

85. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2011 pentru aprobarea unor măsuri cu privire la vânzarea unor pachete de acţiuni deţinute de Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica"-S.A. şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud"-S.A. Bucureşti şi a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord"-S.A. Târgu Mureş, precum şi a societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice. Lege ordinară.

Guvernul susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 166 de voturi pentru, 6 împotrivă şi 4 abţineri proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 86. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.104/2011 pentru modificarea art.12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD. Lege ordinară.

Guvernul susţine proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 172 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 5 abţineri proiectul de lege a fost adoptat.

87. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.92/2011 pentru aprobarea organizării unor acţiuni de informare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în plan intern şi internaţional. Lege ordinară. Guvernul susţine acest proiect de lege. Vă rog să votaţi.

Cu 173 de voturi pentru, 4 împotrivă şi 3 abţineri proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem la punctul II litera B) - "Legi ordinare. Respingeri".

Punctul 88. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Hotărârii nr.1.588 din 19 decembrie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Lege ordinară.

Guvernul nu susţine. Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative. Punctul de vedere al Guvernului: nu susţine această lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 162 de voturi pentru, 5 împotrivă şi 5 abţineri a fost adoptată propunerea Comisiei juridice de respingere a propunerii legislative.

89. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.35 din Legea nr.230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Lege ordinară.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 171 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 8 abţineri s-a aprobat propunerea Comisiei juridice privind respingerea legii.

Punctul 90. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.410/2002 pentru adoptarea Ordonanţei nr.75 din 30 august 2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal. Lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 171 de voturi pentru, 4 împotrivă şi 2 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

91. Propunerea legislativă privind modificarea art.1 alin.(4) din O.G. nr.9/2004, aprobată prin Legea nr.222/2004 şi completarea art.3 alin.(6). Lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 165 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 6 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 92. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 161 de voturi pentru, 5 împotrivă şi 4 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte de şedinţă, şi acest proiect legislativ se află în aceeaşi situaţie cu cea amintită ceva mai devreme şi PL-x 769/2010, (Proiectul de Lege privind protejarea patrimoniului cultural imaterial) prin votul plenului, a fost retrimis la comisie la începutul acestei şedinţe de vot final.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc. Şi 93 face parte din acele proiecte de lege care au fost retrimise prin votul Camerei Deputaţilor.

Punctul 94. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.196/2005 privind Fondul pentru Mediu. Lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 167 de voturi pentru, 6 împotrivă şi 3 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 95. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.88/2010 privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii. Lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 164 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 3 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

96. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Comisia pentru cultură propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 167 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 4 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

97. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.82 din 2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat. Lege ordinară.

Comisia pentru apărare propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 163 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 5 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 98. Proiectul de Lege pentru modificarea lit.b) alin.(3) al art.30 din Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Lege ordinară.

Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru apărare propun respingerea proiectului de lege. Guvernul nu susţine proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 166 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 4 abţineri proiectul de lege a fost respins.

99. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.75/2001 privind cazierul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 162 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 5 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

100. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. Lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 163 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 5 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

101. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 16¹² din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.5 din 20 februarie 2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice. Este lege ordinară.

Comisia pentru muncă propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 157 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 5 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

102. Propunerea legislativă privind introducerea unor măsuri pentru creşterea prestigiului educaţiei în învăţământul primar, clasele I - IV, şi gimnazial. Lege ordinară.

Comisia pentru învăţământ propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 157 de voturi pentru, 7 împotrivă şi 5 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

103. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Lege ordinară.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 162 de voturi pentru, 3 împotrivă şi 5 abţineri propunerea a fost adoptată.

Vă rog, domnule lider de grup, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

O să vă spunem ce am făcut... Deocamdată, în calitate de lider cer apel nominal, că nu există cvorum. Hai să fim serioşi! (Vociferări.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Rog colegii să-şi ocupe locurile în bănci. Facem întâi o probă electronică şi în cazul în care nu este numărul de voturi, vom face şi apelul nominal. Vă rog să vă ocupaţi locurile în bănci.

Vă rog să vă semnalizaţi prezenţa. Sunt 171 prezenţi cei care au votat cu cartele plus colegii care sunt în picioare şi nu-şi exercită dreptul de vot.

Vă rog, domnule Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Lăsaţi-mă, ce voi păţi, e problema noastră! Eu vreau, totuşi, să fiţi corecţi şi să nu votaţi la două cartele! (Rumoare.)

Domnule preşedinte, eu cer apel nominal. Faceţi apel nominal şi încheiem situaţia. Faceţi apel nominal!

Domnul Eugen Nicolicea:

Liderul de grup, domnul Zgonea. Vă rog.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte de şedinţă, eu am înţeles că domnul Toader este ocupat cu votul la PDL. Aşa v-am înţeles. Dacă s-a verificat prin votul electronic... Vă reamintesc regulamentul... Sunt 171, cer preşedintelui de şedinţă să continue şedinţa de vot final. Vă rog frumos să aduceţi probe, că aici nu suntem la Partidul Democrat Liberal. Acolo sunt probe! Vă rugăm frumos.

Domnule preşedinte, am o singură rugăminte la dumneavoastră, să continuăm votul final. Le urăm succes colegilor, îi apreciem şi le mulţumim că stau în sală.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă există cumva vreo suspiciune de vot multiplu, vă rog să o semnalizaţi, eventual să sesizaţi Comisia juridică.

În ceea ce priveşte cvorumul, sunt prezenţi 174 care şi-au marcat prezenţa prin cartelă şi în afară de aceştia am numărat personal încă cinci persoane de la PD care sunt prezente în sală şi care nu şi-au exercitat votul.

Prin urmare, trecem la poziţia 104. Propunerea legislativă privind autorizarea, organizarea şi exercitarea profesiei de stenograf în instanţele judecătoreşti. Lege ordinară.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 158 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

105. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr.6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri.

Comisia pentru industrii propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 161 de voturi pentru, 3 împotrivă şi o abţinere propunerea a fost respinsă.

Vă rog, domnule lider de grup.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Din câte ştiu eu, din Regulamentul Camerei Deputaţilor, când un lider de grup cere apel nominal, se execută, nu se trece peste el! (Rumoare.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Regulamentul spune că atunci când se cere verificarea cvorumului şi nu apelul nominal, acest lucru se execută. Modalitatea de execuţie a verificării cvorumului nu este obligatorie cea pe care o indicaţi dumneavoastră. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă, aplicaţi Regulamentul. Atâta timp cât un lider de grup solicită fie pauză de consultări, fie apel nominal, se execută. N-am auzit că... Eu n-am cerut verificarea prezenţei. Am cerut apel nominal. Aceasta am cerut. Dumneavoastră nu vreţi să o respectaţi, nu mai spuneţi că n-am respectat...

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi că dialoghez cu dumneavoastră. Vă rog să-mi indicaţi articolul pe care l-am încălcat.

Este obligatorie verificarea cvorumului. Nu scrie niciunde că este verificarea cvorumului prin apel nominal.

Trecem la punctul 106. Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Produse Aromatice şi de Sinteză. Lege ordinară.

Comisia pentru sănătate propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine această propunere.

Vă rog să votaţi.

Cu 161 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

107. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. Lege ordinară.

Comisia pentru industrii propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 160 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 4 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

108. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii de aprobare a Ordonanţei nr.43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Lege ordinară.

Comisia pentru industrii propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 164 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 109. Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (2) al articolului 29 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 165 de voturi pentru şi 3 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 110. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.656 din 7 decembrie 2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, actualizată. Lege ordinară.

Comisia propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 167 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere propunerea legislativă a fost respinsă.

111. Proiectul de Lege privind modificarea art.7 alin.(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale. Lege ordinară.

Comisia juridică şi Comisia pentru buget propun respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 171 de voturi pentru, o abţinere şi niciun vot împotrivă proiectul de lege a fost respins.

112. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art.7 şi art.55 din Legea nr.38 din 20 ianuarie 2003 cu modificările ulterioare privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere. Lege ordinară.

Comisia pentru industrii propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 164 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 113. Propunerea legislativă privind instituirea Premiului "Ambasadorii anului".

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 165 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 2 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 114. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român. Lege ordinară.

Comisia pentru cultură propune respingerea proiectului de lege. Guvernul nu susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 164 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 4 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

Poziţia 115. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal. Lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 166 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 3 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

116. Propunerea legislativă privind măsurile de recuperare a sumelor diminuate ca urmare a aplicării Legii nr.118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. Lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 166 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 4 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

117. Proiectul de Lege pentru completarea art.32 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale şi pentru modificarea art.70 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. Lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea proiectului de lege. Guvernul nu susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 166 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 3 abţineri proiectul de lege a fost respins.

118. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Lege ordinară.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative. Punctul de vedere al Guvernului nu există, nu a fost transmis.

Vă rog să votaţi.

Cu 162 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 5 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

119. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Lege ordinară.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 165 de voturi pentru, 2 împotrivă şi 4 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

120. Proiectul de Lege pentru completarea art.28 din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Lege ordinară.

Comisia propune respingerea proiectului de lege. Guvernul nu susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 156 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi 4 abţineri proiectul de lege a fost respins.

121. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.202 din 1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată. Lege ordinară.

Comisia propune respingerea proiectului de lege. Guvernul nu susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 161 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 5 abţineri proiectul de lege a fost respins.

122. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1994 privind serviciile din subordinea Preşedintelui României. Lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 162 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri propunerea legislativă a fost respinsă.

123. Proiectul de Lege pentru modificarea art.2 lit.b) din Legea nr.421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale. Lege ordinară.

Comisia propune respingerea acestui proiect de lege.

Guvernul nu susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 161 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi patru abţineri, proiectul de lege a fost respins.

124. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Lege ordinară.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 160 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi 5 abţineri, proiectul de lege a fost respins.

125. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.25/2010 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat temporare privind asigurarea accesului la finanţare în agricultură.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 156 de voturi pentru, 2 împotrivă şi trei abţineri, proiectul de lege a fost respins.

126. Proiectul de Lege privind alocarea unui elicopter SMURD în fiecare regiune de dezvoltare a României. Lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 158 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi trei abţineri, proiectul de lege a fost respins.

127. Propunerea legislativă pentru completarea alin.(1) al art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru modificarea art.2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. Lege ordinară.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 166 de voturi pentru, un vot împotrivă şi trei abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

128. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr.42 din 30 ianuarie 2003, actualizată, privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public, prin adăugarea art.14 alin.(4) şi art.14 alin.(4) lit.a). Lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune respingerea.

Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 166 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, patru abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

129. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. Lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu şi-a exprimat punctul de vedere.

Vă rog să votaţi.

Cu 160 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi cinci abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

130. Propunerea legislativă pentru completarea art.58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori. Lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu şi-a exprimat punctul de vedere.

Vă rog să votaţi.

Cu 165 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi patru abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

131. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.296/2004 privind Codul Consumului, a Ordonanţei Guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor pe piaţă şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor. Lege ordinară.

Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 163 de voturi pentru, un vot împotrivă şi trei abţineri, proiectul de lege a fost respins.

132. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii poliţiei locale nr.155/2010. Lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propun respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 167 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi trei abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

133. Proiectul de Lege privind transmiterea suprafeţelor de teren destinate cimitirelor din domeniul public al unităţilor administraţiilor publice locale în domeniul privat al parohiilor. Lege ordinară.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea proiectului de lege.

Punctul de vedere al Guvernului - nu susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 164 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi cinci abţineri, proiectul de lege nu a fost aprobat.

134. Propunerea legislativă pentru modificarea art.8 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.174/2002 privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate. Lege ordinară.

Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 170 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

135. Propunerea legislativă privind structurile asociative ale cadrelor militare în rezervă provenite din Ministerul Apărării Naţionale. Lege ordinară.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 164 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi trei abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

136. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr.18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. Lege ordinară.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propun respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 164 de voturi pentru, patru voturi împotrivă şi cinci abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

137. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18 din 4 martie 2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propun respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 165 de voturi pentru, două împotrivă şi două abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

138. Propunerea legislativă pentru modificarea art.13 şi art.14 ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţă. Lege ordinară.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propun respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 165 de voturi pentru, un vot împotrivă şi două abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

139. Proiectul de Lege pentru completarea art.5 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Lege ordinară.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 166 de voturi pentru, un vot împotrivă, trei abţineri, proiectul de lege a fost respins.

140. Propunerea legislativă pentru modificarea art.5 alin.(1) lit.h) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr.341/2004. Lege ordinară.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 155 de voturi pentru, patru voturi împotrivă şi 6 abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

141. Propunerea legislativă pentru abrogarea art.36 din Legea concurenţei nr.21/1996.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii propun respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine această propunere legislativă

Vă rog să votaţi.

Cu 162 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi patru abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

142. Proiectul de Lege privind modificarea Decretului - lege nr.61 din 7 februarie 1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului către populaţie.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propun respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 162 de voturi pentru, un vot împotrivă, trei abţineri, proiectul de lege a fost respins.

143. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Salonului de Artă al Tinerilor Debutanţi. Lege ordinară.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 162 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi trei abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

144. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.35 din 06/06/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 164 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, propunerea legislativă a fost respinsă.

145. Proiectul de Lege pentru completarea art.45 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea proiectului de lege.

Guvernul susţine acest proiect de lege, cu amendamente.

Vă rog să votaţi.

Cu 161 de voturi pentru, patru voturi împotrivă şi trei abţineri, proiectul de lege a fost respins.

146. Propunerea legislativă pentru modificarea lit.b a art.42) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 164 de voturi pentru, un vot împotrivă şi patru abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

147. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor. Lege ordinară.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propune respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 164 de voturi pentru, un vot împotrivă şi patru abţineri, proiectul de lege a fost respins.

148. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.230 din 06/07/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 164 de voturi pentru, un vot împotrivă şi patru abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

149. Propunerea legislativă pentru completarea art.13 al Legii nr.15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 165 de voturi pentru, un vot împotrivă şi patru abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

150. Proiectul de Lege privind ridicarea şi depozitarea vehiculelor staţionate neregulamentar. Lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 160 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi trei abţineri, proiectul de lege a fost respins.

151. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Comisia pentru sănătate şi familie propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 163 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi cinci abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

152. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Comisia pentru sănătate şi familie propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine această propunere legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 161 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi trei abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

153. Proiectul de Lege privind constituirea de laboratoare agrementate pentru expertizarea şi conformitatea produselor.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine acest proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 161 de voturi pentru, două împotrivă şi trei abţineri, proiectul de lege a fost respins.

154. Proiectul de Lege privind completarea art.108 din Legea nr.188/1999. Lege ordinară.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 160 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi patru abţineri, proiectul de lege a fost respins.

155. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propune respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 159 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi patru abţineri, proiectul de lege a fost respins.

156. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale. Lege ordinară.

Comisia pentru sănătate şi familie propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 161 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi două abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

157. Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 163 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi trei abţineri, proiectul de lege a fost respins.

158. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea articolului 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.96 din 2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat, modificat şi completat.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune respingerea proiectului de lege.

Guvernul nu susţine proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 159 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi cinci abţineri, proiectul de lege a fost respins.

159. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Vă rog să votaţi.

Cu 160 de voturi pentru, un vot împotrivă şi trei abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Cu acesta, s-a epuizat lista legilor pentru votul final.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,35.