Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,36.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Alina-Ştefania Gorghiu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi în a doua parte de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Clement Negruţ şi Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Deschidem şedinţa de declaraţii politice. O să începem cu cei prezenţi în sală, Grupul parlamentar al PSD.

O să îl invit, în ordinea înscrierii, pe domnul Vasile Mocanu să citească declaraţia domniei sale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Mocanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o: "Să-i lăsăm pe ieşenii iubitori de teatru să decidă soarta Teatrului Cub".

Privit la început ca o curiozitate, acceptat ulterior, iar într-un final chiar îndrăgit de către mulţi ieşeni, Teatrul Cub din centrul municipiului Iaşi a ajuns recent obiectul unor discuţii bizare.

Construit în parcul de lângă Teatrul Naţional, pentru a găzdui spectacole de teatru, pe timpul cât cel mai vechi teatru al ţării se va fi aflat în proces de reabilitare, Teatrul Cub s-a transformat rapid într-unul din locurile preferate ale ieşenilor iubitori de cultură. Dar cum, între timp, lucrările de la Teatrul Naţional s-au încheiat, superba instituţie fiind redată circuitului artistic, soarta Teatrului Cub a devenit incertă. Să fie sau să nu fie desfiinţat?

În această dispută au intrat, de-a valma, presa, unii politicienii, autorităţile locale, ba chiar şi fostul şi actualul ministru al culturii. Ca situaţia să fie şi mai ciudată, fiecare cere altceva. Unii, ca Teatrul Cub să fie imediat demolat, alţii, ca teatrul să fie grabnic mutat, iar restul ca teatrul să fie neapărat prezervat.

Interesant este faptul că au început să-şi dea cu părerea şi oameni care nu au călcat niciodată în Iaşi sau nici măcar într-o sală de teatru. Acest mod de a discuta pe un ton agresiv despre orice, doar-doar ţi-o da cineva atenţie este cea mai proastă soluţie pentru a rezolva o problemă ce ţine, până la urmă, de lumea teatrului. Eu cred că singurii care ar trebui să-şi expună punctul de vedere sunt ieşenii iubitori de teatru. Să-i lăsăm pe ei să decidă soarta Teatrului Cub!

Vă mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat Mocanu.

Îl invit la cuvânt pe colegul nostru Sava Andrei să îşi citească declaraţia politică.

Domnul Andrei-Valentin Sava:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "În cazul privatizării Oltchim, deşi PDL adulmecă noua pleaşcă Dan Diaconescu, Guvernul Ponta va izbuti să păstreze locurile de muncă din Vâlcea".

Dragi colegi deputaţi,

Doamnă preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Deşi din această legislatură parlamentară au mai rămas doar puţin peste 2 luni de zile, se pare că nu este prea târziu pentru stridenţa publică a unor populisme pe care le credeam îngropate. În această declaraţie voi vorbi despre cazul Oltchim, un nou cadou otrăvit lăsat de guvernarea PDL-istă.

1 iunie 2009 - Partidul de guvernământ de atunci anunţă prin purtătorul său de cuvânt, Gheorghe Flutur, că ministerele Finanţelor şi Economiei trebuie să găsească soluţii pentru aprobarea, de către Comisia Europeană, a garanţiilor de stat pentru combinatul chimic Oltchim. "Prim-ministrul Boc a cerut găsirea unor soluţii privind garanţiile de stat şi procedurile de aprobare a garanţiilor de stat de către CE, pentru ca această unitate să poată funcţiona în perioada care urmează", a declarat Flutur la finalul şedinţei coaliţiei. În primele trei luni ale anului 2009, combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea a înregistrat pierderi de 28,1 milioane de lei, de aproape opt ori mai mari decât cele din intervalul similar al anului trecut, după ce afacerile sale s-au comprimat cu 39%, a anunţat societatea la sfârşitul lunii aprilie. Aşa sunau ştirile despre Oltchim la jumătatea anului 2009, momentul în care a început şi procedura Guvernului de notificare a Comisiei Europene privind conversia în acţiuni a datoriilor acestei companii.

16 aprilie 2010 - "Combinatul OltchimRâmnicu Vâlcea ar putea funcţiona la capacitate maxima începând din luna iunie, a declarat, la Râmnicu Vâlcea, premierul Emil Boc, care a anunţat că, în şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare, va fi reconfirmat memorandumul privind Oltchim aprobat în iunie 2009. Boc a precizat ca la următoarea şedinţă de Guvern va fi făcută o renotificare către Uniunea Europeană, prin readoptarea memorandumului de anul trecut, în vedereaacordării unei garanţii de stat pentru salvarea combinatului vâlcean."Cu alte cuvinte, din 1 iunie 2009 până în 16 aprilie 2010 demersurile Guvernului PDL la Bruxelles pentru salvarea Oltchim au fost zero.

Doamnelor şi domnilor,

Aceste declaraţii din 2009 şi 2010 arată nu evidenţa jafului fostei guvernări PDL-iste la Oltchim, pentru că instituţii abilitate ale statului, şi nu eu, trebuie să stabilească acest fapt, ci impotenţa guvernării PDL-iste de a rezolva problema acestui combinat. O companie ajunsă acum în colaps pentru că vreme de 2 ani şi jumătate responsabilii guvernamentali ai PDL nu au fost capabili să obţină suportul Bruxelles-ului pentru o procedură banală prin care acţionarii ostili, precum PCC, ar fi fost reduşi la tăcere.

Aşa cum majoritatea dintre dumneavoastră ştiţi, Oltchim este singurul producător de PVC şi de polioli din România, iar în regiune astfel de actori economici mai există doar în Ungaria (Borsodchem), şi Polonia (PCC Rokita). Surprinzător sau nu, competitorul regional este acţionar şi în Oltchim, fapt care explică ostilitatea tolerantă a guvernului PDL pentru aceştia. În acelaşi timp, este de notorietate faptul că Oltchim are o capacitate de producţie de PVC de 450.000 de tone pe an, care dacă ar funcţiona la maximum ar genera vânzări de peste 400 de milioane de euro pe an, preţul tonei de PVC fiind în prezent între 900 şi 1.000 de euro pe tonă, conform estimărilor făcute de Ziarul Financiar.

Ce este şi mai strigător la cer este că Oltchim a ajuns în colaps în pofida tuturor avantajelor competitive, pentru că guvernarea PDL vreme de 3 ani de zile nu a fost în stare să poarte o negociere corectă cu OMV Petrom, proprietarul rafinăriei Arpechim, care aproviziona cu materie primă Oltchimul, astfel încât preţurile de livrare să fie corecte, şi nu peste preţul pieţei, aşa cum a fost în perioada 2009-2011.

Doamnelor şi domnilor,

Propaganda PDL-istă îl acuză acum pe premierul Victor Ponta pentru eşecul privatizării Oltchim, deşi autorii morali ai acestui eşec sunt chiar cei de la PDL, prin impotenţa demonstrată în perioada 2009-aprilie 2012. A fost, parafrazând un celebru titlu literar, cronica unei morţi anunţate. Este însă, în ciuda încercărilor voluptoase ale liderilor PDL, doar o moarte clinică. În cazul Oltchim, salvarea este posibilă! Premierul Ponta şi-a făcut datoria ca şef al unui Guvern care s-a angajat în faţa FMI să facă urgent privatizarea Oltchim. Alternativa era blocarea acordului cu FMI şi potenţialul pericol ca pensiile şi salariile să nu mai poată fi plătite la timp. Adevărul este că guvernul Ponta a fost împiedicat de legile europene să pună condiţii suplimentare astfel încât afacerişti exotici ca dl Dan Diaconescu să nu fie în măsură să îşi bată joc de un obiectiv economic atât de important ca Oltchim.

Adevărul este că guvernul Ponta a fost animat de cele mai bune intenţii în cazul privatizării Oltchim. A luat toate măsurile pentru ca această privatizare să fie una transparentă şi benefică pentru familiile din Vâlcea care trăiesc din munca depusă la acest combinat. Principalul scop al guvernului Ponta a fost salvarea locurilor de muncă şi aşa se explică şi declaraţiile premierului privind o preferinţă pentru un investitor cu adevărat puternic. Din păcate, opoziţia PDL-istă a reacţionat isteric şi fariseic, uitând că mai mult de 3 ani de zile a contribuit din plin la distrugerea Oltchimului. Cine din PDL va răspunde că procedura de autorizare a ajutorului de stat pentru conversia în acţiuni a datoriilor Oltchim a durat din 2009 până în martie 2012? Cine a vândut iluzii angajaţilor Oltchim aproape 3 ani? Fix aceleaşi personaje care acum îl acuză pe domnul Ponta pentru soarta combinatului deşi domnul Ponta a fost pus în situaţia de a curăţa într-un timp limită toată mizeria lăsată de guvernarea PDL şi în acest caz.

Stimaţi colegi,

Cei care cântă acum prohodul Oltchim, adulmecând în acelaşi timp noua "pleaşcă" Dan Diaconescu, vor avea surprize extrem de neplăcute. Să fiţi convinşi că guvernul Ponta nu va abandona Oltchimul. Să fiţi convinşi, în acelaşi timp, că găurile negre din care au prosperat diverşi clienţi politici ai PDL vor fi eliminate. Dl Victor Ponta este singurul om politic care a convins FMI de seriozitatea demersurilor sale de redresare a întreprinderilor precum Oltchim. Am speranţa că această determinare va sensibiliza şi FMI pentru o decizie care să aibă în primul rând în vedere viitorul miilor de vâlceni care depind de soarta acestui Combinat, şi nu calculele politice cinice ale unor aşa-zişi politicieni de dreapta.

Pentru PDL, Oltchim a fost bun doar cât timp a putut asigura prin diverse scheme şi inginerii financiare venituri necuvenite unei clientele politice. Acum PDL plânge pe umerii angajaţilor de la Oltchim, fără nicio remuşcare, fără nicio căinţă. Este un peisaj politic grotesc în care cei care au furat strigă "Hoţii!", iar cei care au făcut tot posibilul să salveze situaţia sunt acuzaţi de rea-voinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Comedia PDL trebuie să înceteze, iar guvernul Ponta trebuie lăsat să îşi ducă la îndeplinire angajamentele luate în faţa poporului român. Am promis dreptate şi o facem! Am promis pedepsirea vinovaţilor şi o facem! Am promis salvarea locurilor de muncă şi o facem! Salvarea Oltchimului va fi o dovadă vie în acest sens.

Vă mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Dan-Mircea Popescu.

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea este prilejuită de apariţia la Editura RAO, în acest an, a unei cărţi intitulate: "Între linii".

Autorul volumului este domnul Eugen Mihăescu, fost senator al Partidului România mare, dar probabil mai cunoscut ca artist şi grafician.

La pagina 60 din carte, domnul Mihăescu evocă o întâlnire a domniei sale cu nimeni altul decât Maiestatea Sa Regele Mihai, întâlnire ce pare să fi avut loc la Versoix, înainte de 1989.

Iată concluzia acelei întâlniri în versiunea autorului. "Imaginea Regelui de om înfrânt de viaţă m-a urmărit mult timp, până în ziua în care, prin anii ’90, am aflat ce l-a făcut să păstreze tăcerea în faţa regimului ceauşist. Dan-Mircea Popescu, ministrul muncii în guvernele Stolojan, Văcăroiu şi Năstase, mi-a mărturisit că a fost unul dintre mesagerii care, fiind în misiune oficială la Berna, îi ducea personal regelui cei 10 mii de dolari, renta lunară pe care i-au plătit-o comuniştii de la Groza la Ceauşescu. Până în 1985 când, obsedat să facă economii, dictatorul a decis să nu-i mai plătească nimic. Din acel moment, nici Mihai nu a mai tăcut."

Stimaţi colegi,

Ţin să declar cu toată fermitatea, nu numai că nu am avut o asemenea conversaţie cu domnul Eugen Mihăescu, dar şi faptul că nu l-am întâlnit niciodată pe Regele Mihai, nici înainte şi nici după 1990, că nu am fost niciodată mesager al nimănui pe lângă Maiestatea Sa, că nu am fost nici înainte şi nici după 1990 în nicio misiune oficială la Berna. În plus, înainte de 1990, singurele mele ieşiri în străinătate au fost la Sofia, Berlin şi Moscova, din motive lesne de înţeles. Sunt profund indignat pentru neadevărurile pe care domnul Eugen Mihăescu şi-a permis să mi le atribuie şi regret sincer că Maiestatea Sa, Regele Mihai, este supus unui asemenea demers nedemn.

Am socotit de datoria mea să fac o asemenea declaraţie, nu numai pentru restabilirea adevărului, dar şi pentru corecta informare a opiniei publice şi a tuturor celor interesaţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc, domnule deputat Popescu.

Îl invit la microfon pe colegul nostru, domnul Vasile Popeangă, pentru citirea declaraţiei. Nu este în sală.

Domnule Gliga, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Ghiorghe Gliga:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează: "România are motive de mândrie în lumea dansului sportiv".

După o vară în care ne-am bucurat cu toţii de performanţele sportivilor români la Jocurile Olimpice de la Londra, toamna vine cu un nou motiv de bucurie pentru noi toţi. De data aceasta, este rândul dansatorilor sportivi să ridice numele României pe cele mai înalte trepte ale clasamentelor internaţionale.

Astăzi am onoarea să vă anunţ cu deosebită mândrie faptul că, pentru prima dată în istorie, România are campioni mondiali la dans sportiv.

Cei care ne-au dăruit această bucurie sunt doi tineri legitimaţi la clubul Dance Art din Târgu-Mureş, Cristina Tătar şi Paul Moldovan, care au reuşit să câştige medalia de aur în cadrul Campionatului Mondial de la Beijing, la categoria 16-18 ani Latino.

În 22 septembrie, în capitala Chinei s-a intonat imnul României, la una dintre cele mai puternice competiţii de dans sportiv pe plan internaţional. însăşi participarea ţării noastre la această competiţie demonstrează calitatea excepţională a dansului sportiv din România, care a crescut constant în ultimii ani.

Acest rezultat deosebit vine să confirme munca extraordinară pe care o depun aceşti sportivi, din momentul în care au păşit pentru prima dată pe un ring de dans. Performanţa se obţine prin mii de ore de efort, răbdare, perseverenţă, seriozitate şi mai ales, responsabilitate. Performanţa este însă un efort de echipă. O echipă formată din dansatori, antrenori şi părinţi, care au fiecare rolul lor atunci când efortul este încununat cu o medalie. Puţini ştiu că în spatele costumelor strălucitoare şi a zâmbetelor stă această echipă, pentru care oboseala este un termen necunoscut.

Ca părinte de dansator, cunosc lumea dansului sportiv de mai bine de zece ani. Ştiu că munca, disciplina şi seriozitatea sunt ingredientele cele mai importante pentru obţinerea unor rezultate demne de admirat. Totodată, pentru tinerii care aleg să practice acest sport, avantajele sunt pe termen lung. Disciplina, respectul şi încrederea în forţele proprii, spiritul competitiv, ţinuta şi mai ales, responsabilitatea sunt doar câteva dintre calităţile pe care le obţin dansatorii.

Din această perspectivă, încurajez fiecare părinte să fie receptiv la dorinţele şi nevoile copilului său şi de a-i oferi cele mai bune condiţii pentru a se dezvolta pe toate planurile.

Noi, cei care avem puterea să realizăm proiecte pentru mediul în care se pregătesc aceşti campioni, avem datoria să-i sprijinim atât moral, dar mai ales financiar. Pentru că bucuria cu care ne primim campionii acasă şi emoţia cu care privim medaliile de la pieptul lor sunt doar câteva motive pentru care merită să ne luptăm pentru viitorul sportivilor români, din toate domeniile.

Doresc să transmit felicitări perechii târgumureşene pentru efortul depus şi pentru bucuria pe care ne-au adus-o tuturor. Felicitări antrenorilor pentru devotament şi implicare, dar şi părinţilor pentru întregul sprijin acordat acestor tineri!

Vă mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumim, domnule Gliga, pentru declaraţia politică.

Din partea Grupului parlamentar UDMR o invit pe doamna Petö Csilla-Mária şi se pregăteşte domnul deputat Gust Florentin.

Doamna Petö Csilla-Mária:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Ce-i aşteaptă pe cei în vârstă" şi aş vrea să-i dau citire, cu ocazia Zilei internaţionale a vârstnicilor, care va fi la data de 1 octombrie.

Din date statistice reiese că în anul 2050 pe Pământ vor trăi 2 miliarde de persoane cu vârsta de peste 60 de ani. În ţările cu o reţea socială bine concepută, nevoile rezultate din această transformare naturală - îmbătrânirea - se iau în considerare de zeci de ani. În Statele Unite, de exemplu, începând încă din anul 1965, vârstnicii primesc un card special care le garantează acestora sprijin social, financiar, alimentar, pentru transport şi îngrijire medicală. În Canada există trei niveluri de susţinere socială pentru persoanele vârstnice: sprijin cu caracter preventiv - informarea şi pregătirea persoanelor vârstnice în legătură cu schimbările intervenite odată cu vârsta, sprijin adaptat nevoilor personale - fizic, financiar şi de intervenţie publică directă, pentru persoanele care necesită îngrijiri de specialitate.

Sistemul social şi de sănătate din ţara noastră tratează problemele vârstnicilor într-un mod superficial şi de multe ori populist. Este inacceptabil, de exemplu, că sistemul de sănătate care a fost supus de nenumărate ori multiplelor programe de reformă, nu are încă centre specializate de geriatrie la nivel local ori de judeţ. Au dispărut chiar şi acele servicii minime implementate pe timpuri de către dr. Ana Aslan în capitală şi ulterior în provincie, de exemplu la Băile Felix. Încă de pe atunci se ştia că ramura medicală geriatrică reprezintă o provocare profesională. Cu toate acestea, nici măcar conceptele de bază ale gerontologiei nu se predau în universităţi, colegii şi şcoli profesionale medicale.

Responsabilitatea societăţii actuale constă în coordonarea adecvată a intervenţiilor medicale, psihologice şi sociale în ceea ce-i priveşte pe vârstnici. Suntem încă în faza de abordare discriminatorie vizavi de populaţie, ceea ce restrânge sau chiar exclude persoanele vârstnice din viaţa socială şi profesională. Această abordare nu ţine cont de abilităţile şi capacităţile personale. În ţările cu adevărat democratice s-a observat demult o schimbare - acolo prevalează atitudinea activistă. Acest lucru îi ajută pe oamenii în vârstă să-şi exprime abilităţile creative, să-şi pună în aplicare experienţa şi capacitatea de muncă. Se observă că persoanele în vârstă sunt, de asemenea, capabile de a crea lucruri de valoare durabilă, în special în domenii artistice. Locurile de muncă adaptate vârstnicilor, angajări cu normă redusă şi mediile de lucru tolerante, care dau dovadă de respect, pot cuprinde persoanele de 65-70 de ani cu o activitate zilnică prin care aceştia pot contribui la creşterea produsului intern brut al ţării, astfel nefiind consideraţi numai consumatorii fondului de rezervă. Din păcate, societatea de consum priveşte bătrânul doar ca pe un consumator. Aceştia ar putea fi plasaţi în prim-plan, dacă cei responsabili şi-ar putea asuma corespunzător situaţia vârstnicilor.

În acest sens, susţin necesitatea înfiinţării unei reţele de geriatrie prin implicarea directă atât a Ministerului Sănătăţii, cât şi a autorităţilor locale, respectiv încurajez încadrarea vârstnicilor în medii de lucru adecvate vârstei şi capacităţilor lor.

Vă mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumim mult, doamna deputat.

Domnul Gust Florentin citeşte acum declaraţia şi se pregăteşte domnul deputat Béres Ştefan.

Domnul Florentin Gust Băloşin:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Astăzi am să vă prezint o expunere de motive la două proiecte de lege care mie mi se par extrem de importante. Unul este în ceea ce priveşte practica studenţilor în mediul universitar, un proiect care, deşi există o lege, din păcate, această lege este nefuncţională, de aceea am venit cu nişte amendamente la această lege.

Plecând de la premisa că sfera afacerilor şi în sistemul de educaţie trebuie să se întrepătrundă, pentru asigurarea şi menţinerea în economia naţională a unei forţe productive calificate, considerăm că relaţionările dintre unităţile de învăţământ şi agenţii economici, parteneri de practică, trebuie să devină funcţionale. Este semnalat faptul că o asemenea cale de apropiere dintre şcoală şi economie în prezent lipseşte, din moment ce prevederile legale actuale, referitoare la situarea practicii de către studenţi nu sunt aplicabile, sau nu se aplică, sau se aplică numai formal, fără a avea o finalitate în ceea ce priveşte pregătirea forţei de muncă ce va intra pe piaţa muncii. Este evident că între ceea ce produce şcoala şi ceea ce cere economia există o discrepanţă foarte mare.

Programele şcolare sunt prea puţin orientate spre partea practică a formării. Asigurarea unei pregătiri practice corespunzătoare este strâns legată de baza materială. Tocmai de aceea în ultimii 20 de ani mai multe întreprinderi în care elevii puteau să facă practică s-au închis. Cauza principală a declinului condiţiilor de pregătire a studenţilor este subfinanţarea şi lipsa motivaţiei fiscale pentru susţinerea activităţii de practică, inclusiv pentru formarea profesională continuă.

Este foarte important pentru un tânăr student să aibă acces în producţie, astfel încât atunci când ia o diplomă să fie cu adevărat angajabil pe piaţa muncii. Totodată firma care îl angajează nu se va mai chinui un an sau doi cu acesta, să piardă timp şi să cheltuiască bani pentru a-l califica la locul de muncă.

Pentru realizarea acestui lucru trebuie să avem o viziune modernă, nouă în care firma să primească o înlesnire fiscală, o facilitate fiscală din partea statului pentru că şi firma este interesată să aibă o forţă de muncă mai bine pregătită profesional.

În final, câştigă toată lumea: şi statul, şi angajatorul, şi angajatul. Astfel, stagiile de practică reprezintă o bună ocazie pentru agentul economic de a cunoaşte mai bine tinerii pe care îi poate selecta pentru viitor. Având în vedere faptul că în ultimii 20 de ani s-au încercat legături între unităţile de învăţământ şi mediul economic pe problema ridicată, legături care s-au realizat sporadic şi la o liberă înţelegere, fără a exista motivaţii în dezvoltarea acestei colaborări, actualul proiect propune modalităţi de stimulare a societăţilor comerciale care vor organiza stagii de practică pentru studenţi.

Apreciind că activitatea în practică a studenţilor are un rol extrem de important în definitivarea pregătirii profesionale, propun spre dezbatere şi adoptare modificarea proiectului de Lege nr.258/2007. prin propunerea legislativă se doreşte crearea premiselor ca pregătirea studenţilor să aibă în bază un parteneriat real între universităţi şi mediul de afaceri, iar practica universitară să ocupe o poziţie privilegiată în curriculum vitae al fiecărui absolvent.

Un alt proiect de lege pe care am să-l depun la Camera Deputaţilor astăzi este proiectul de lege care este o redepunere a proiectului, pentru că a mai fost o dată depus şi, deşi a trecut de Senat, din păcate, la Camera Deputaţilor a fost respins, este acela în care vorbim despre ridicarea abuzivă a maşinilor, un proiect de lege care cred eu că încearcă să soluţioneze tot ce înseamnă abuzurile făcute de multe firme care sunt în marile municipii din România şi, din păcate, aceste abuzuri sunt de ani mulţi şi, prin contractele care s-au încheiat, primăriile, de regulă, îşi iau mâinile de pe aceste abuzuri.

Acest proiect de lege într-adevăr va deranja foarte multe firme care abuzează atunci când ridică maşinile parcate aşa-zis ilegal. De aceea, proiectul de lege propune, pe de o parte, ca ridicarea de maşini să fie făcută numai de către primării, iar pe de altă parte, ridicarea abuzivă oarecum să înceteze.

Ridicarea maşinilor a devenit o reală problemă la nivel naţional. Zilnic sunt ridicate mii de maşini pentru parcare neregulamentară, în condiţiile în care nu există suficiente locuri de parcare. În majoritatea cazurilor, şoferul este cel care a greşit. Există însă şi cazuri în care firmele de ridicări auto acţionează abuziv. Majoritatea abuzurilor comise împotriva şoferilor rămân necunoscute din diverse motive.

Pe de altă parte, se mizează pe faptul că unii şoferi nu cunosc legislaţia. şoferii care realizează că nu s-a comis un abuz consideră că nu vor avea niciodată câştig de cauză în faţa celor care fac legea, firmele de ridicări auto, primării, servicii de poliţie rutieră. Astfel încât ajung să plătească o taxă de recuperare a maşinii fără să se mai tragă un semnal de alarmă privind abuzul comis.

Şi în ultimul rând, şoferii care ar trebui să-şi ceară drepturile în instanţă, după ce au plătit o taxă de recuperare cât salariul mediu pe economie, pentru că asta este taxa pe care o plătesc acei şoferi cărora li s-a ridicat maşina, de 7-8 sute de lei, nu mai au resurse financiare pentru a achita serviciile unui avocat pentru consultanţă şi reprezentarea în instanţă.

De asemenea, raţiunea proiectului de lege este să se respecte toate regulamentele adoptate de administraţia publică locală în aplicarea acesteia, este ca ridicarea autovehiculelor să reprezinte o măsură excepţională, nu una comună, pentru că deja a devenit o hăituire a şoferilor, multe firme de ridicări stau la pândă chiar. În acelaşi timp să reprezinte o măsură care oarecum să organizeze traficul, nu să fie o măsură de pândă.

Având în vedere că nu există locuri suficiente de parcare, nu există alternativă de parcare, dar există locuri unde ar putea parca fără a stânjeni traficul. În fiecare localitate sau fiecare mare oraş există şi locuri unde se poate parca fără a stânjeni traficul.

Ţinând cont de faptul că este mai mult decât evidentă lipsa de preocupare în crearea de locuri de parcare, obţinerea în mod ilegal şi abuziv, dar aparent legal şi cuvenit, de fonduri prin jecmănirea cetăţenilor, doresc ca acest proiect de lege să fie luat în considerare pentru că multe firme din România fac un mare abuz. În primul rând, cred că e un abuz la proprietatea fiecărui cetăţean, şi anume autovehiculul, sunt foarte mulţi oameni care atunci când li se ridică autovehiculul fără să ştie, nici măcar nu ştiu unde să se ducă să-l ia şi pot să intre într-un atac de panică. Sunt lucruri care trebuie să le reglementăm prin lege, pentru că, din păcate, doar prin consiliile locale sau prin primării se pare că acest lucru nu a funcţionat.

Vă mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Îl invit pe domnul deputat Béres Ştefan la microfon.

Şi ultimul vorbitor, domnul Florin Tătaru.

Domnul Béres Ştefan Vasile:

Mulţumesc frumos.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Ursul brun, o specie nouă, cu o etologie necunoscută."

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În viaţa politică din România se pot întâmpla lucruri printre cele mai ciudate. De multe ori nu înţeleg fenomenele cei care privesc din exterior, dar nici măcar cei care participă la evenimente din interior. Politica este deci un fenomen atât de complex, încât actorii principali abia în timpul derulării scenelor principale trăite îşi pun fel şi fel de întrebări în legătură cu piesa jucată.

Aşa s-a întâmplat că în România a ajuns la cunoştinţele oamenilor existenţa unui animal fioros, periculos pe numele de ursul brun, Ursus arctos în latină. Comportamentul "înspăimântător" al acestui animal fioros, periculos, cu tendinţe criminale a declanşat alarma generală în Ministerul mediului şi pădurilor. S-a descoperit acum, în prag de alegeri generale, că acest animal, de altfel, prezent dintotdeauna cu cele mai mari efective din Europa în România, a declanşat un atac general asupra populaţiei. Atacurile care au avut loc în habitatul natural al acestui animal, asupra oamenilor, sunt foarte greu de explicat din punct de vedere politic, deoarece este vorba despre o specie nouă care nu ţine cont de perioadele politice încărcate, atrage o mediatizare amplă şi încurcă zilele deja pline cu evenimente copleşitoare, cu acţiuni ale unor salvatori ai Naţiunii (cazul Oltchim). Iată în ce context şi probleme de fond atacă acest animal viaţa politică, de altfel, liniştită, câteodată chiar plictisitoare, plină de preocupări multiple de îmbunătăţire a vieţii de zi cu zi.

Acest peisaj prezentat anterior, întreb eu, poate fi schimbat? Permiteţi-mi să răspund tot eu! Da. Da, dacă tragem o învăţătură reală serioasă din cele întâmplate şi întrebăm oamenii de specialitate din domeniu şi nu încercăm noi, politicienii, să explicăm, cei care prin natura funcţiei noastre "ştim tot" şi avem un răspuns la orice întâmplare.

Stângăcia ministerului în administrarea evenimentelor cu ursul a fost mai mult decât vizibilă. Vina, de fapt, nu le aparţine, deoarece nu putem să avem pretenţii de la funcţionari înalţi sau mai puţin înalţi sau demnitari să cunoască totul. Lipsa persoanelor cu cunoştinţă în domeniu şi în acest caz, domeniul silvic, este evidentă, este de neconceput şi se doreşte o înlocuire urgentă cu specialişti a celor în cauză. Nu este posibil ca o ţară cu potenţial silvic existent, cu tradiţii în acest domeniu şi cu un învăţământ de specialitate recunoscut în Europa, să ignore şi să tolereze lipsa în funcţiile cheie a oamenilor de specialitate, care sunt în stare să explice fenomenele, întâmplările cu animale sălbatice, fără să enunţe filozofii întregi într-un domeniu cunoscut şi în cazul unui comportament, de altfel, firesc la această specie numită urs, studiată şi explicată larg în cadrul ştiinţei numită etologia vânatului.

Astfel de întâmplări au fost, sunt şi vor fi până va exista urs în Carpaţi şi până când nu vom învăţa cu toţii cum să ne comportăm, intrând pe teritoriul unei specii cu care dorim să coabităm. Această specie a fost şi va rămâne încă multă vreme sper, un diamant al faunei existente, valoare care se doreşte a fi ocrotită la noi, de către europeni, nicicum la ei sau şi la ei. Această tendinţă de conservare în cazul ursului este similară cu cea a lupului şi aici mă refer la politica europeană, care nu ne împiedică cu nimic să ţinem un echilibru stabil şi sănătos în cadrul populaţiilor mai sus amintite.

Şi de această dată am convingerea că se vor lua măsuri în domeniu, pentru că nu ne mai putem permite încă un eşec în şirul celor petrecute în această familie mare numită Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumim mult, domnule deputat.

Domnule Florin Tătaru, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul Clement Negruţ.

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "SOS pentru generaţia tânără şi pentru viitor! Cine răspunde...".

Stimaţi colegi,

Europa cea stabilă şi prosperă pe care o ştiam experimentează nelinişti. Criza financiară globală se transformă treptat în criză socială care dezechilibrează sistemele funcţionale de până acum. Analizele realizate pe categoriile socio-profesionale relevă faptul că cea mai dezavantajată categorie este cea a tinerilor. Deşi neuniformă, dinamica degradării condiţiilor de viaţă a tinerilor este profund negativă şi va afecta funcţionarea întregii Europe.

Şomajul, scăderea angajărilor, inegalităţile socio-economice, sărăcia şi excluziunea afectează disproporţionat tânăra generaţie, a cărei autonomie, demnitate, bunăstare şi acces la drepturi se erodează rapid. Având o experienţă negativă semnificativă în spate, cu mase nemulţumite mobilizate împotriva regimurilor şi sistemelor politice, Europa trage un semnal de alarmă cu cei care trebuie să devină viitorii cetăţeni ai continentului. Sudul Europei freamătă azi în faţa unor perspective economice nefaste, cu rate ale şomajului de aproape 30%, cu un fenomen accelerat al migraţiei şi cu creşterea sărăciei. Accesul din ce în ce mai dificil la resurse şi creşterea diferenţei de statut dintre cei tineri şi cei în vârstă, incapacitatea de a-şi continua studiile sau a se perfecţiona în meseriile pe care le au, precum şi pierderea încrederii în sistemele sociale vor duce la întreruperea mobilităţii sociale între categorii şi vor bloca evoluţia socială.

Într-o rezoluţie adoptată recent de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, intitulată "Generaţia tânără sacrificată: implicaţiile sociale, economice şi politice ale crizei financiare", situaţia descrisă şi perspectivele ei au menirea de a pune pe jar autorităţile europene şi naţionale şi de a le îndemna la acţiune. Documentul face o analiză exhaustivă a tuturor condiţiilor şi fenomenelor socio-economice şi politice care au dus la agravarea situaţiei tinerilor şi trage un semnal de alarmă legat de viitorul Europei, nu doar al generaţiei.

Confruntată cu îmbătrânirea populaţiei şi cu degradarea condiţiilor socio-economice, Europa se află în situaţia de a cere implementarea unor măsuri esenţiale pentru redresarea situaţiei şi pentru echilibrarea mecanismelor care asigură viitorul societăţilor noastre.

Dificultăţile experimentate de tânăra generaţie au scos la iveală probleme structurale ale societăţii: erodarea accesului la locuri de muncă, locuinţe şi beneficii sociale, imposibilitatea continuării studiilor în domeniul ales şi în găsirea unui loc de muncă în ţara de origine, emigraţia masivă a tinerilor supraeducaţi în afara Europei, scăderea încrederii în democraţie din cauza lipsei de solidaritate între generaţii.

Adunarea Parlamentară solicita încă din iunie statelor membre, referitor la politicile pentru tineret: strategii şi planuri de acţiune pentru o integrarea mai bună a tinerilor în societate printr-o cetăţenie activă, un dialog social serios şi creşterea oportunităţilor sustenabile de angajare; asigurarea accesului deplin la toate drepturile umane, inclusiv cele sociale pentru tineri; asigurarea de politici pentru tineret prioritare pe agenda politică şi care să primească finanţare adecvată; realocarea fondurilor necheltuite pentru proiecte orientate către tineret, programe şi organizaţii de tineret; implementarea unor politici orientate către sprijinul familiilor, ca răspuns la problema demografică.

Referitor la integrarea tinerilor în piaţa muncii rezoluţia amintită propune readaptarea politicilor macroeconomice pe crearea de locuri de muncă sustenabile şi investiţia în educaţie de calitate; îndepărtarea obstacolelor fiscale pentru îmbunătăţirea mobilităţii pentru studii, pregătire şi muncă; sprijin pentru antreprenoriatul tinerilor, stimularea angajatorilor pentru practică, apropos de iniţiativa colegului meu pe care îl felicit şi o salut.

Referitor la protecţia socială, se susţine implementarea unei scheme de pregătire şi educare pentru tinerii şomeri care nu îşi găsesc de muncă timp de 4 luni; creşterea accesului la burse de studii pentru cei lipsiţi de mijloace; accesul la pensiile private pentru tinerii muncitori sezonieri, slab remuneraţi sau cu forme precare de angajare; accesul tinerilor la beneficiile sociale pentru primul loc de muncă.

În ceea ce priveşte promovarea cetăţeniei active şi a dialogului social, Adunarea Parlamentară recomandă utilizarea unor noi mijloace de comunicare, consultare şi de reprezentare instituţională pentru a dezvolta un mediu social mai adecvat, creşterea dialogului social tripartit instituţii-companii-sindicate şi a rolului parteneriatelor public-privat.

"Generaţia tânără este o valoare esenţială pentru Europa," statuează documentul ca şi concluzie, asumând totodată faptul că aplicarea măsurilor decise va salva efectiv viitorul continentului.

Pentru toate acestea este imperios necesar ca statul social în România să creeze o serie de premise în ceea ce priveşte o mobilitate socială, un sprijin masiv pentru educaţie, o protecţie socială sustenabilă, chiar în condiţiile unei contractări semnificative a economiei. De aceea, în ceea ce priveşte adaptarea educaţiei la necesităţile pieţei forţei de muncă, profesionale care au creat o speranţă în ceea ce priveşte creşterea şanselor de angajare ale tinerilor absolvenţi, nu pot decât să salut demersurile ministrului educaţiei de a se concentra pe acest domeniu, prin adoptarea bacalaureatului profesional şi începerea cursurilor şcolilor profesionale care au creat şi creează o speranţă în ceea ce priveşte creşterea şanselor de angajare ale tinerilor absolvenţi.

O deficienţă constantă a pieţei muncii este legată de calificările şi abilităţile tinerilor într-o piaţă în continuă schimbare. În condiţiile în care sistemul educaţional nu este profund determinat de piaţă iar abilităţile absolvenţilor de diferite forme de învăţământ creează competenţe doar pe hârtie, creşte decalajul de competitivitate şi de pregătire necesare domeniilor cu o rată mare de neocupare.

În România, şomajul în rândul tinerilor a scăzut în iulie sub 24%, însă generaţia liceenilor care nu au luat BAC-ul şi absolvenţii de facultate fără un loc de muncă vor avea cu siguranţă un impact semnificativ în cifrele din toamnă.

Recunoscând justeţea şi utilitatea demersului european în materie de politici pentru tineret, propun Parlamentului României adoptarea unui document cadru de politici coerente care să integreze majoritatea măsurilor care trebuie luate pentru creşterea eficienţei politicilor sectoriale. Conştienţi şi conştient că nu avem decât o şansă, aceea de a merge în aceeaşi direcţie cu întreaga Uniune Europeană şi de a beneficia în mod direct de know-how şi de resurse pentru a ieşi din această criză profundă, trebuie să trecem la acţiune şi să salvăm viitorul tinerilor şi al nostru, în ultimă instanţă.

Stimaţi colegi, dacă până acum exista o speranţă pentru tinerii pierduţi ai României, pentru sutele de mii de români care hotărau să emigreze, perspectiva oferită de situaţia generală la nivel european este profund negativă. Nemaiputând să spere la o viaţă decentă nici în Occident, românii vor încerca să se întoarcă acasă, aşa cum se întâmplă astăzi în Spania şi Italia. Însă la ce se vor întoarce, numai noi putem să dăm răspunsul. Suntem chemaţi să răspundem acestei provocări şi să-i recunoaştem caracterul urgent.

Vă mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Domnule Clement Negruţ, sunteţi ultimul în şedinţa de astăzi de declaraţii politice. Vă rog.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică se intitulează "Guvernul 70 - 29 - 1%".

Pentru a înţelege mesajul acestei declaraţii politice, doresc să vă spun din preambulul acesteia că voi face referire la primele o sută de zile de guvernare USL. O sută de zile cât 22 de ani, căci putem spune că toate acţiunile actualului Guvern ne-au întors cu mult timp înapoi pe drumul democraţiei, fapt ce poate fi văzut în reacţiile dure ale Occidentului democratic, fie că vorbim de Statele Unite ale Americii sau de Uniunea Europeană.

Dacă ne situăm în retorica iresponsabilă a lui Crin Antonescu şi logica comunistă a lui Iliescu, nu e mare brânză. Ce ne trebuie nouă Uniunea Europeană şi cine sunt americanii!

Dacă Iliescu rămâne în memoria colectivă ca cel care se face vinovat de mineriade, atunci Antonescu, Ponta şi USL-ul vor fi remarcaţi în viitorul apropiat ca personaje politice care au călcat în picioare legile şi Constituţia României. Dacă primul are o scuză, fiind emanaţia vremurilor apuse, ultimii doi nominalizaţi nu au nicio scuză. Au avut însă un ţel identic cu cel al lui Iliescu de la începutul anilor '90, să pună mâna pe justiţie şi prin ea pe statul român cu tot ceea ce reprezintă.

Şi acum să mă explic de ce "Guvernul 70 - 29 - 1%".

Dacă facem o scurtă retrospectivă a celor o sută de zile de guvernare, vom putea vedea o declaraţie a lui Victor Ponta care spunea că 70% din timpul şedinţelor de Guvern îl alocă preşedintelui Băsescu. În medie, o şedinţă de Guvern durează trei ore. Ceea ce înseamnă că în două ore şi zece minute se puneau la cale paşii ilegali pentru suspendarea şi demiterea preşedintelui Băsescu. Trebuie spus că acest deziderat nu a fost pe deplin acceptat de primul-ministru Victor Ponta la începutul guvernării. Dar în urma evenimentelor petrecute în sălile de judecată, i s-a pus sula în coaste de către Voiculescu şi celelalte personaje certate cu legea din USL, pentru că viitorul nu le suna foarte bine. Antonescu consideră în aceste momente că principiile liberale nu sunt decât vorbe goale şi se vede preşedinte. Lucru care se întâmplă într-un interimat încărcat de ură şi ilegalităţi.

Dacă este să transformăm acest procent de 70% în zile, putem spune fără să greşim că doar 70 de zile i-au trebuit unui guvern iresponsabil să aducă România înapoi cu 22 de ani. Nu mai amintesc toate măgăriile care le-au făcut cu un singur scop: să scape de cel care-i împiedică să pună mâna pe justiţie. Se pune întrebarea: ce au făcut în rest? 29% din timpul scurs de la învestirea acestui Guvern iresponsabil a fost alocat numirilor şi schimbărilor de miniştri plagiatori Ion Mang, Corina Dumitrescu; schimbărilor de miniştri incompatibili şi cu dosare penale: Mircea Diaconu, Lucian Isar. Un Guvern care după aproape trei săptămâni de la data preluării mandatului primului-ministru şi care nu a reuşit să-şi completeze portofoliile ministeriale, dovedeşte că nu era pregătit să guverneze, aşa cum au vociferat la antenele lui Voiculescu liderii USL de atâtea ori.

Au avut însă timp suficient în acest procent de 29% să schimbe în toate structurile administrative pe toţi cei care nu au corespuns politic. Deşi au clamat cu vehemenţă că ei nu vor face schimbări pe criterii politice.

Constatăm că din peste 700 de decizii ale Guvernului, mai mult de 500 fac referire la eliberări din funcţie sau schimbări pe criterii politice. A mai rămas un procent din timp pe care acest Guvern USL condus de plagiatorul Ponta l-a alocat, n-o să vă vină să credeţi, cetăţenilor români. Acest lucru s-a concretizat în vorbe goale şi minciuni: tva redus la alimente, impozit diferenţiat, creşterea pensiilor şi aş putea continua.

Nu putem să nu amintim măreţele realizări ale acestui Guvern în acest timp scurt. Au aruncat în aer cursul de schimb euro-leu, au alungat investitorii străini, şomajul a crescut, benzina şi gazul s-au scumpit şi lucrul cel mai grav, gradul de absorbţie a fondurilor europene tinde spre zero.

Acesta este USL-ul. Asta au făcut Antonescu şi Ponta pentru noi în 70 plus 29 plus 1 zile, iar acum îşi ling rănile şi plănuiesc continuarea crizei politice în România, iar românii vor suferi şi vor trage ponoasele iresponsabilităţii celor doi.

Vă mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc.

Doamna Stavrositu, citiţi? Da.

Vă rog. Aveţi cuvântul.

Doamna Maria Stavrositu:

"Asfaltarea drumurilor din Constanţa - o problemă permanentă generată de proasta calitate a materiei prime utilizate în recondiţionarea străzilor şi a şoselelor oraşului"

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Constanţa, oraşul-port, dar şi cel mai vechi oraş din România, se confruntă cu o serie de aspecte administrative mai puţin plăcute, care uneori ne întăresc convingerea şi impresia de vechi şi cenuşiu.

Cu toate că pretenţiile şi gusturile administraţiei locale actuale şi cele ale liderului local se reflectă printr-o coloratură excentrică, plină de viaţă, pornind de la preferinţele în materie de vestimentaţie şi până la alegerea destinaţiilor în scopul organizării unor vacanţe exotice, aceste preferinţe nu coincid cu alegerea atitudinii prin care problemele de actualitate ce afectează segmentul cetăţenilor din acest oraş sunt tratate.

Încă de la intrarea în oraş te întâmpină nişte drumuri denivelate şi prost asfaltate, care te obligă practic să faci slalom cu maşina. În afară de bulevardele principale, care prezintă doar denivelări, străzile adiacente şi şoselele oraşului se prezintă sub forma unor terenuri împânzite cu gropi, cu mici şanţuri pe alocuri, care după fiecare ploaie declanşează calvarul pentru şoferii aflaţi în incomoda ipostază de a traversa oraşul, fapt care, în mod normal, într-un oraş cu o administraţie pertinentă şi capabilă de o bună organizare şi gestionare a celor mai importante aspecte ce afectează direct cetăţeanul, ar reprezenta cu certitudine o filă ruptă dintr-o poveste tragicomică.

De completat ar fi faptul că prin natura oraşului Constanţa, şi anume cea de oraş-port turistic, acest loc este vizitat şi frecventat de un număr considerabil de turişti care, la constatarea stării dezolante pe care Constanţa o afişează, consternarea şi schimbarea impresiilor într-o manieră deloc favorabilă nouă, se reorientează către alte destinaţii şi asta nu ar trebui să mire pe nimeni. Este o consecinţă a defectuoasei gestionări a unor probleme importante, pe care administraţia locală ar fi de preferat să şi-o asume, decât să încerce să ofere lumii o imagine eronată, total opusă celei existente, atât de cenuşii. Trotuarele sunt un adevărat coşmar pentru pietoni, pentru că nu au mai fost asfaltate şi nivelate corespunzător de ceva vreme. Cu greu persoanele mai în vârstă ar putea avea o plimbare liniştită fără să se împiedice, acest fapt provocând bineînţeles disconfort.

Curios! Să fie vorba despre vreun gând bun al administraţiei locale de a creşte numărul de locuri de muncă? Pentru că o dată la 2-3 luni traficul din oraşul Constanţa este paralizat "'mulţumită" echipelor care par să-şi facă treaba, asfaltând drumurile aparent corespunzător exigenţelor. Lucru total eronat. Gropile, şanţurile şi denivelările răsar la scurt timp după recondiţionarea drumurilor.

Printr-o abordare diferită, în care subiectul este tratat într-o manieră mai realistă şi sinceră, se semnalează eventualitatea existenţei unor interese personale, a unor afaceri profitabile, care stau în spatele aşa-numitelor "întâmplări" nefericite sau situaţii neprevăzute, ce îngreunează bunul mers al lucrurilor. Cu cât intrăm mai mult în profunzimea acestei probleme, cea a situaţiei drumurilor din oraşul Constanţa, cu atât conştientizăm cât de numeroase sunt motivele şi cauzele ce sunt răspunzătoare de existenţa acestor conjuncturi nefavorabile şi situaţii neplăcute.

Tocmai de aceea, prin cele menţionate şi detaliate mai sus fac apel la o bună capacitate şi seriozitate de analizare a problemei în cauză şi, totodată, la o reconsiderare a opţiunilor de îmbunătăţire a infrastructurii şi a situaţiei drumurilor, o cu totul alta decât cea existentă de până acum.

În calitate de deputat, fac apel către factorii decizionali constănţeni la o reflecţie asupra celor prezentate.

Doamna Maria Stavrositu:

A doua declaraţie: "Patrimoniul industrial - distrugere sau restaurare?"

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În perioada 20-22 septembrie 2012 am participat la lucrările Comisiei pentru cultură, ştiinţă, educaţie şi media - Subcomisia pentru cultură, diversitate şi patrimoniu din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei ce a avut loc în Slovenia, la Ljubljana.

Subiectul central pe agenda întâlnirii a fost patrimoniul industrial, schimbându-se opinii cu privire la: percepţia asupra conceptului de patrimoniu cultural, respectiv scopul său; aspecte referitoare la stadiul actual al patrimoniului cultural la nivelul Europei; bune practici şi studii de caz privind reabilitarea patrimoniului industrial; corelaţia între patrimoniul industrial şi ecologie (depoluarea zonelor industriale şi reabilitarea din perspectivă ecologică); necesitatea investiţiilor şi parteneriatelor în vederea proiectelor de reabilitare; criteriile UNESCO şi cele naţionale în asigurarea protecţiei patrimoniului industrial.

Permiteţi-mi să reproduc un fragment extrem de relevant în definirea şi înţelegerea importanţei acestui concept. Este, în fapt, un extras din declaraţiile participanţilor în preambulul Congresului TICCIH - Comitetul Internaţional pentru Conservarea Patrimoniului Industrial, ce a avut loc la Moscova în anul 2003: "clădirile şi structurile construite pentru activităţi industriale, procesele şi uneltele folosite, oraşele şi peisajele în care sunt amplasate, împreună cu manifestările lor tangibile sau intangibile sunt de o importanţă fundamentală. Ele trebuie studiate, istoria lor trebuie predată, înţelesul şi semnificaţia lor trebuie demonstrate şi subliniate în ochii opiniei publice, iar exemplele cele mai semnificative şi caracteristice trebuie identificate, protejate şi întreţinute, în sensul Chartei de la Veneţia, spre folosul prezentului şi viitorului".

România este depozitarul unui important patrimoniu industrial, construit sau mobil, semnificativ pentru estul Europei dar, din păcate, preocupările şi reuşitele în reabilitarea acestuia sunt destul de ineficient coordonate.

Din nefericire, politica de protejare a monumentelor industriale şi culturale este considerată neconvenabilă de către mulţi investitori. în multe situaţii, normele şi prevederile care protejează patrimoniul industrial şi cultural al României, sunt împinse către limita legalităţii şi aceasta din cauza exercitării într-un mod defectuos a actului administrativ de către mai multe administraţii publice locale din România.

Vă mulţumesc.

Doamna Maria Stavrositu:

Şi a treia declaraţie politică, doamna preşedinte, se intitulează: "Gestionarea problemei câinilor comunitari - un eşec al autorităţilor publice locale."

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deşi a trecut un an de când Parlamentul României a adoptat actul normativ ce a creat cadrul legislativ care să permită autorităţilor publice locale să gestioneze într-un mod adecvat problema câinilor comunitari, realitatea ne arată că autorităţile locale sunt în lipsă de soluţii adecvate pentru rezolvarea acestei probleme în avantajul cetăţeanului.

Autorităţile publice locale funcţionează paradoxal... Când nu sunt legi, căută soluţii de ordin legislativ, iar când le au, sunt în situaţia penibilă de nu şti să le implementeze... Oare să fie vorba de incompetenţă sau doar de nepăsare?

Problema câinilor comunitari continuă să pună în pericol integritatea fizică a cetăţenilor. M-am confruntat personal atât în Constanţa, cât şi în Bucureşti cu acest pericol. În Bucureşti, câinii comunitari se plimbă nestingheriţi chiar în zona 0 a Capitalei, în Piaţa Universităţii. Să ne gândim totuşi că vorbim de o zonă intens circulată atât de concetăţeni (locuitori ai Bucureştiului sau cei care desfăşoară aici doar vremelnic activităţi), dar şi de turişti al căror scop este de a vizita capitala României, şi nu de a căuta mijloace de protecţie împotriva câinilor fără stăpân, cei mai mulţi dintre ei fiind agresivi, după cum ştim. Şi, din păcate, nu este singura zonă din Bucureşti în care se pot întâlni haite de câini fără stăpân.

în ceea ce priveşte gestionarea problemei câinilor comunitari din oraşul Constanţa, şi administraţia Mazăre, asemenea celei dâmboviţene, este "falimentară" la acest capitol, de vreme ce patrupedele circulă libere chiar pe holurile universităţilor, mai exact, în incinta Universităţii Ovidius.

După un an de la adoptarea actului normativ care reglementează această problemă, an în care administraţiile locale vedem că au eşuat lamentabil, propun ca Ministerul Mediului să se implice activ în elaborarea unei strategii naţionale, să creeze linii directoare care să ghideze administraţiile locale în gestionarea acestei probleme care pune în pericol integritatea şi uneori chiar viaţa cetăţenilor. Reamintesc faptul că numărul persoanelor mutilate de câinii agresivi tară stăpân este foarte mare, ajungându-se şi la cazuri dramatice, în care victimele au decedat.

Oare este atât de complicat să rezolvi o problemă atât de simplă, dar atât de importantă pentru siguranţa cetăţeanului? După cum se prezintă situaţia la ora actuală, cred că administraţiile locale au intrat - după blocajul în lungile dezbateri zgomotoase ce au durat ani mulţi - în etapa de indiferenţă totală...

Cuvintele de ordine rămân şi în această situaţie, voinţă şi viziune, altfel spus, administraţiile publice locale trebuie să vrea şi să ştie concret ce au de făcut!

Vă mulţumesc.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc şi eu, doamna deputat.

Dau citire şi celorlalţi colegi ai noştri care au depus declaraţiile politice la secretariat.

De la Grupul parlamentar al PDL: doamna Elena Udrea, domnii Şerban Mustea, Constantin Militaru, Cosmin Popescu, Marius Rogin, doamna Claudia Boghicevici, şi domnii Daniel Buda şi Ioan Balan.

De la Grupul parlamentar al PSD: domnii Dorel Covaci şi Florin Pâslaru, doamna Manuela Mitrea, domnii deputaţi Gheorghe Ciocan, Laurenţiu Nistor, Vasile Popeangă şi Florin Iordache.

De la Grupul parlamentar al PNL-PC: domnii Mircea Irimescu, Eugen Nicolăescu, Gheorghe Dragomir, Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, Mihai Donţu, Andrei Gerea, Mihai Lupu, Victor Paul Dobre, Gigel Ştirbu şi Viorel Buda.

De la Grupul parlamentar al minorităţilor: domnii deputaţi Longher Ghervazen şi Miron Ignat.

Acestea fiind zise, declar închisă şedinţa pentru declaraţii politice.

Vă mulţumesc.

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Marin Almăjanu:

"PDL a guvernat pentru propriile interese, doar pentru a practica jaful pe bani publici!"

De-a lungul celor aproape patru ani de guvernări pdl-iste au apărut şi numeroase scandaluri, concretizate ulterior în date şi fapte guvernamentale care reprezintă reale jafuri practicate la Ministerul Dezvoltării şi la Poşta Română, dar şi în derularea fondurilor europene! Luând în calcul contractele grase direcţionate de către foştii miniştri ai PDL exclusiv clientelei politice, se poate lesne constata acum cât de departe a mers sfidarea PDL la adresa românilor.

Foştii premieri Emil Boc şi Mihai-Răzvan Ungureanu au cerut românilor să suporte integral consecinţele crizei economice şi financiare, în timp ce ei aruncau milioane de lei pe deplasări externe şi pe cheltuieli de protocol umflate în mod aberant, cu tot felul de extravaganţe uluitoare!

Cei care dau acum lecţii de dreptate şi moralitate, Boc, Ungureanu, Videanu, Udrea etc. sunt aceiaşi care au făcut ce au vrut cu banii românilor, îndatorând ţara în mod excesiv, pentru a-şi putea satisface cât mai consistent toate capriciile, inimaginabile într-o altă ţară democratică!

Moralistul domn Mihai-Răzvan Ungureanu, cel care deşi nici nu se instalase bine în fotoliul de premier a găsit repede de cuviinţă să ţină lecţii despre muncă şi vrednicie - făcându-i leneşi pe sinistraţii înzăpeziţi sub tone de zăpadă -, ar trebui să iasă acum în faţa românilor şi să dea socoteală pentru fiecare ban public aruncat pe băuturi scumpe, parfumuri, creme şi meniuri de lux! MRU reprezintă azi etalonul dispreţului şi al nepăsării, caracteristici de marcă ale guvernelor PDL!

Dar bunul-simţ nu se regăseşte în grădina domnului Traian Băsescu, care a cultivat infatuarea pe post de speranţă politică: deşi a cheltuit nu mai puţin de 10 miliarde de lei vechi în doar 78 de zile de guvernare pentru a-şi asigura confortul personal pe banii statului, domnul Ungureanu a refuzat, cu aroganţa specifică, să dea explicaţii cu privire la aceste cheltuieli nejustificate, pe care le consideră "simple prostioare"!

Nici conducerea Curţii Constituţionale, cea care a decis că tăierea salariilor este o măsură constituţională - deci poporul n-are decât să se sacrifice dacă Traian Băsescu i-o cere -, nu se sfieşte acum să arunce, fără număr, banii publici pe mobilier de lux. Dintr-o instituţie care trebuia să fie una model, nu doar de imparţialitate, ci şi de corectitudine pe toate planurile, CCR a ajuns o instituţie controversată nu doar prin deciziile sale, ci şi prin acelaşi dispreţ faţă de români şi faţă de priorităţile cheltuirii banilor publici! Astfel, pentru confortul judecătorilor Curţii, s-au cheltuit recent din banii românilor 470.000 lei, sumă necesară schimbării mobilierului existent cu unul de lux, unicat.

USL consideră că toate aceste derapaje de la principiile moralităţii şi ale democraţiei, dar şi îndelunga risipă fără precedent practicată de fostele guverne ale PDL trebuie să înceteze odată pentru totdeauna! Guvernul Ponta şi-a asumat nu doar repararea nedreptăţilor şi aberaţiilor guvernelor Boc şi Ungureanu, ci şi schimbarea atitudinii faţă de administrarea banilor publici şi faţă de problemele cetăţenilor şi priorităţile acestora.

Domnul Angel Tîlvăr:

"România, sursă de persoane traficate şi ţară de tranzit"

traficul de persoane constituie o violare a drepturilor omului şi o atingere adusă demnităţii şi integrităţii fiinţei umane, o ameninţare asupra securităţii individului şi valorilor sociale şi morale.

Acest tip de infracţionalitate afectează în mod direct individul prin impactul pe care îl are asupra unuia dintre drepturile individuale fundamentale: libertatea individuală, societatea suportând, în acelaşi timp, influenţe negative generate de amplificarea fenomenului corupţiei, a faptelor antisociale şi violenţei, crearea unor mecanisme criminale care obţin profituri substanţiale din acest tip de activitate, afectând stabilitatea economică şi securitate regională.

Traficul de persoane este una dintre cele mai profitabile activităţi de criminalitate organizată din Uniunea Europeană, potrivit Europol. Este o infracţiune gravă, dar şi un abuz faţă de drepturile omului, de multe ori săvârşit împotriva unora dintre cei mai vulnerabili indivizi, cum ar fi copiii. În jur de 250.000 de femei şi copii din Europa de Est şi fosta Uniune Sovietică sunt transportaţi în fiecare an către alte ţări, putând ajunge chiar şi în Statele Unite.

Potrivit datelor Poliţiei Române, la noi în ţară, victimele sunt racolate cu predilecţie din rândul fetelor şi tinerelor femei cu vârste cuprinse între 13 şi 33 de ani. Un sfert sunt minore, peste jumătate au vârste cuprinse între 18 şi 23 de ani. Dintre tinerele repatriate voluntar şi asistate de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (biroul din Bucureşti) o mare parte au fost duse în Bosnia Herţegovina, apoi în Macedonia, Albania, Kosovo, Italia, Cambodgia, restul în alte ţări. În ceea ce priveşte scopul traficului în anumite ţări de destinaţie, printre acestea se numără Spania, Austria, Germania - trafic pentru exploatare sexuală, Grecia - trafic pentru muncă în condiţii ilegale, Franţa, Italia - pentru cerşetorie.

România este o ţară-sursă, dar şi o ţară de tranzit pentru bărbaţi şi femei din Moldova, Ucraina şi Rusia traficaţi către Italia, Spania, Germania, Elveţia, Republica Cehă, Cipru, Grecia şi Austria, în scopuri de muncă forţată şi exploatare sexuală. Minorii români sunt traficaţi în interiorul ţării în scopuri de exploatare sexuală şi cerşetorie forţată. Totodată, femeile şi fetele rrome sunt foarte vulnerabile în faţa traficului de fiinţe umane.

În calitate de parlamentar preocupat de această problemă, dar şi în calitate de membru al Comisiei pentru combaterea traficului de persoane, am simţit nevoia să fac această declaraţie pentru că, în ultimul timp, traficul de persoane este din ce în ce mai greu de monitorizat.

Consider că este nevoie de un efort comun, atât al clasei politice, cât şi al instituţiilor implicate în domeniul combaterii traficului de persoane, pentru ca acest fenomen să fie diminuat şi tânăra generaţie să nu fie afectată de una dintre cele mai mari ameninţări la adresa demnităţii umane.

Domnul Teodor Atanasiu:

"PDL se ocupă din nou cu ce ştie mai bine: diversiunea şi manipularea"

După cum ne-a obişnuit de-a lungul ultimilor patru ani, în fiecare săptămână, partidul diversioniştilor lamentabili, PDL, mai lansează la apă câte o nouă invenţie, profund manipulatorie, de fiecare dată cu intenţia de a decredibiliza fie USL şi Guvernul Ponta, fie Parlamentul!

De data aceasta, diversiunea are ca scop punerea în discuţie a legitimităţii Parlamentului României şi a hotărârilor majorităţii acestuia, fapt care ar putea crea o altă confuzie la nivelul oficialilor europeni şi ar putea genera alte atenţionări, total nejustificate, din partea acestora.

Sesizarea depusă de PDL la Curtea Constituţională, cu privire la înlocuirea lui Vasile Blaga de la şefia Senatului, nu reprezintă altceva decât un alt demers absurd, deoarece Curtea Constituţională s-a pronunţat deja pe acest subiect, încă din luna iulie a.c. Dar, bineînţeles, Traian Băsescu şi suita sa de politicieni ascultători, nu pregetă să utilizeze orice mijloace - posibile, dar mai ales imposibile -, în lupta lor înverşunată de a reveni la putere cu orice preţ!

Aşa cum am menţionat mai sus, această temă este doar una fără sens şi fără obiect real, având în vedere că, în această vară, în data de 10 iulie, CCR adezbătut şi clarificat dejasesizările PDL privind hotărârile Senatului şi Camerei Deputaţilor de înlocuire a lui Vasile Blaga şi a Robertei Anastase. Astfel, prin Deciziile cu numerele 728, respectiv 729, din 10 iulie 2012, CCR a respins ca fiind inadmisibile sesizările PDL.Respingerea nu s-a datorat faptului că nu ar fi existat competenţe de judecată, ci pentru că revocarea preşedinţilor de Cameră nu intră în atribuţiile CCR. În consecinţă, concluzia este cât se poate de simplă: PDL dezinformează în mod flagrant atunci când susţine că dezbaterea sesizărilor a fost amânată şi că urmează judecata pe fond! Curtea Constituţională nu este abilitată să judece modificările privind conducerile Parlamentului,problema este închisă definitiv. Iar revenirea la această temă nu reprezintă decât o altă manipulare, menită să-i victimizeze pe plan internaţional!

În Senatul României există o majoritate politică, care a decis şi votat în mod democratic înlocuirea lui Vasile Blaga din fruntea acestei camere a Parlamentului. Cu toată voinţa pdl-istă, CCR nu se poate substitui unei majorităţi democratice formate în Legislativul României.

PDL şi Traian Băsescu demonstrează, din nou, că nu au niciun fel de scrupule! Prin noile lor invenţii, nu fac decât să încerce să revină la ce au fost odată, indiferent de cât de controversate şi ilegale sunt armele din dotare: se folosesc de tot felul de presiuni sau imixtiuni instituţionale, de forţări grosolane ale unor schimbări produse peste noapte ale unor decizii bătute în cuie din punct de vedere legal! În acest sens, cred ca acesta chiar poate reprezenta un aviz pentru instituţiile internaţionale, vis ŕ vis de punerea în dificultate a statului de drept!

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor europene"

Gradul de absorbţie a fondurilor europene rămâne la un nivel relativ scăzut. Ca atare, accelerarea procesului de atragere a banilor europeni este un imperativ de care actuala administraţie trebuie să ţină cont. De aceea, salut intenţia Guvernului Ponta de a înfiinţa un Minister al Fondurilor Europene, preluând astfel aşa-numitul model polonez, unde un singur ministru coordonează toate activităţile legate de absorbţia şi proiectele din bani europeni.

Aducerea tuturor autorităţilor de management sub controlul unui singur minister nu este însă singura măsură care trebuie să vină în sprijinul rezolvării problemelor pe care România le are cu fondurile europene. Alocările de fonduri nerambursabile se fac în urma cofinaţării proiectelor respective de către autorităţile locale sau de la bugetul de stat. De aceea, consider că în proiectul de buget pentru anul viitor este necesară o creştere a ponderii banilor destinaţi cofinanţării. Trebuie să creştem ponderea fondurilor ce se duc către proiecte din mediul privat.

Într-un studiu recent efectuat de Volksbank România se arată că performanţele slabe obţinute în atragerea fondurilor europene sunt cauzate şi de ponderea mică alocată beneficiarilor din sectorul privat. Consecinţă a modului defectuos în care gestionarea fondurilor europene a fost făcută în perioada 2007-2011, această realitate trebuie schimbată. Dincolo de proiectele de stat, Guvernul trebuie să acorde o importanţă mai mare mediului privat. Din păcate, proiectele private finanţate din fonduri nerambursabile au o pondere mult prea mică, şi prea puţini bani europeni se duc către întreprinzătorii mici şi mijlocii.

Deşi unele programe cunosc o rată de alocare înaltă pentru IMM-uri, în general sectorul privat a beneficiat de doar 15% din fondurile nerambursabile, o cifră pe care analiştii economici o consideră responsabilă pentru gradul redus de absorbţie a banilor europeni.

Convingerea mea rămâne aceeaşi: nu putem avea o relansare economică sănătoasă fără un sector privat dezvoltat. Ca social-democrat, cred în necesitatea ca statul să aibă un rol în activitatea economică, dar, în aceeaşi măsură, consider că demersurile sectorului public nu pot fi decât fundamente pe care iniţiativa privată să se construiască. Dacă vreţi, rolul statului în economie este acela de arbitru, de a asigura că toţi participanţii la activitatea economică pornesc de la aceeaşi linie de start, că nimeni nu este lăsat în urmă doar pentru că din motive ce nu ţin de el nu poate concura de la un nivel egal. Aici statul trebuie să intervină. Mai mult, dincolo de vegherea respectării regulilor jocului, statul trebuie să fie şi acel factor de echilibru de care avem atât de multă nevoie.

Statul trebuie să intervină în susţinerea mediului privat. Ar fi o oportunitate pierdută dacă nevoia de investiţii din sectorul privat nu s-ar încerca a fi acoperită prin atragerea fondurilor europene. Sumele nerambursabile rămân cea mai importantă sursă de finanţare pentru mediul privat, iar creşterea gradului de absorbţie a banilor europeni ce revin IMM-urilor trebuie să fie o prioritate.

Până acum, Guvernul Ponta s-a dovedit a fi un susţinător al mediul de afaceri, al întreprinzătorilor, plecând de la convingerea că mediul privat reprezintă principalul generator de locuri de muncă. Pasul următor trebuie făcut în direcţia creşterii gradului de accesare al fondurilor europene. Micii întreprinzători, potenţiali angajatori, trebuie să fie ajutaţi în atragerea banilor europeni pentru investiţii, atât prin cofinanţare, cât şi prin oferirea de asistenţă în elaborarea proiectelor depuse.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Misiune imposibilă"

solicit adoptarea proiectului legislativ ce prevede majorarea cu 30% a sumelor destinate alocaţiilor de hrană din spitale, aflat pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor după ce a fost adoptat de Senat. consider că prin acest act normativ se va asigura o dietă corespunzătoare pacienţilor, în condiţiile creşterii continue a preţurilor la alimente.

Este dificil să asiguri cu doar şapte lei pe zi dieta corespunzătoare pentru un om sănătos, iar când vorbim de pacienţi, acest lucru se transformă într-o misiune imposibilă.

Preţurile la alimentele de bază au crescut din 2008. Cauzele sunt multiple şi merg de la creşterea TVA de la 19% la 24% până la inflaţie sau secetă. Cu toate acestea, alocaţiile de hrană nu au fost majorate din 2008.

Fără o alimentaţie adecvată bolii, vindecarea pacienţilor este dificilă, durata de spitalizare creşte şi implicit costurile sunt mai mari.

Pentru a asigura dieta corespunzătoare pentru pacienţii internaţi în spitale propun majorarea acestor alocaţii cu 30% ce acoperă aceste majorări şi răspunde şi evoluţiei costurilor pentru perioada următoare.

Senatul a adoptat acest act normativ şi rămâne doar ca deputaţii să asigure pacienţilor din România "pâinea noastră cea de toate zilele."

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Vot final pentru alcool"

solicit adoptarea proiectului legislativ ce prevede ca cei care ajung la spital în urma abuzului de alcool să deconteze, după încheierea asistenţei medicale, 30% din costurile acesteia sau să efectueze 50 de ore de muncă în folosul comunităţii. Proiectul este pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, după ce a fost adoptat de Senat. consider că prin acest act normativ se asigură suplimentarea bugetului la sănătate cu circa 25 de milioane de euro, ceea ce va permite eliminarea coplăţii.

80% dintre cei trataţi în urma excesului de alcool nu plătesc asigurări de sănătate, dar din buzunarele celor care plătesc aceste asigurări se scot anual peste 25 milioane de euro.

Cei care fac abuz de alcool reprezintă o cincime dintre persoanele care se adresează unui medic de familie şi aproape jumătate dintre pacienţii secţiilor de medicină generală şi chirurgie. În fiecare an, un oraş de 50.000 de locuitori este tratat în urma abuzului de alcool iar România a ajuns pe locul al doilea în ceea ce priveşte binge drinking-ul (o formă episodică de consum excesiv de alcool ce reprezintă un factor de risc pentru suicid, se asociază cu deteriorarea relaţiilor sociale, accidente, încălcarea legii - în special vandalism şi violenţă)

"Discriminarea" acestor cazuri este doar pozitivă pentru că, în timp ce pacienţii bolnavi de cancer nu au medicamente, iar vârstnicii sunt supuşi coplăţii, autorităţile preferă să deconteze aceste cheltuieli din fondul, şi aşa redus, asigurărilor de sănătate.

Creşterea numărului de cazuri de pacienţi etilici ajunşi în serviciul de urgenţă m-a determinat să iniţiez un proiect legislativ ce prevede decontarea cheltuielilor de către cei care sunt trataţi în urma abuzului de alcool. Rămâne doar ca deputaţii să voteze acest lucru.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Ziua naţională a Contabilului Român"

Vin în faţa dumneavoastră pentru a vă face cunoscut faptul că pe data de 21 septembrie a fiecărui an, în România se sărbătoreşte Ziua Naţională a Contabilului Român.

Această zi o sărbătorim începând cu anul 2005, iar anul acesta evenimentul se va desfăşura sub titlul "Drumuri prin memoria profesiei contabile", după cum este menţionat în Decizia Biroului Permanent nr.281 din 27 iulie 2012 a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi, pe pagina de internet a acestora.

Pentru marcarea zilei contabilului român a fost aleasă data de 21 septembrie pentru că aceasta sugerează echilibru, în această zi fiind echinocţiul, când ziua este egală cu noaptea.

Ştiu că în urmă cu doi ani vă spuneam că la prima vedere contabilul poate fi definit ca: "Om al cifrelor, personaj subtil în cadrul unei firme/instituţii sau cel mai exact şi chibzuit. Dar, dincolo de aceste aspecte, consider că trebuie să luăm în calcul importanţa şi rolul contabilului în cadrul unei instituţii, firme. În puzzle-ul personalului, el reprezintă o piesă de referinţă: pentru că el, contabilul, furnizează informaţii atât pentru utilizatorii interni, cât şi pentru terţi, raportările întocmite de acesta contribuind la stabilirea indicatorilor naţionali."

Dorim un stat corect, dorim oameni calculaţi, o Românie cu un viitor mediu şi lung bine definit. Nu întâmplător aceste repere se regăsesc în profesia de contabil, o profesie a cifrelor, o profesie ce are la bază matematica, o ştiinţă exactă. Trebuie să apreciem munca acestor oameni care reuşesc să descifreze toate dispoziţiile legislaţiei noastre, uneori atât de complicate.

Ca om politic, de fiecare dată când această categorie profesională îmi va solicita ajutorul îl voi oferi, referindu-mă, desigur, la ceea ce pot face din punct de vedere legislativ pentru a îmbunătăţi legislaţia cu care lucrează şi a le putea astfel uşura munca, pe de o parte, iar pe de alta, a încerca să ofer o stabilitate, dar şi sustenabilitate sistemului contabil.

Domnul Ioan Balan:

"Privatizare sau vânzare?"

Asistăm cu toţii la telenovela nefericită a vânzării combinatului Oltchim de la Râmnicu Vâlcea şi nu putem să nu ne îngrijorăm de lipsa de profesionalism a guvernului, care gerează acest proces. A nu se înţelege greşit că aş avea ceva personal cu persoana declarată câştigătoare în cadrul licitaţiei de săptămâna trecută. Aşa cum ne-a obişnuit Victor Ponta, ne putem aştepta ca în viitorul apropiat Oana Zăvoranu să preia pachetul majoritar de la CFR Marfă sau Florin Salam să obţină pachetul de 20% din capitalul social al TAROM S.A.

În discuţie nu sunt persoanele sau notorietate lor! În discuţie trebuie să intre principii economice şi sociale durabile! În discuţie trebuie să intre interesul economiei naţionale!

Rolul intervenţiei mele de astăzi este legat în primul rând de o clarificare majoră între cei doi termeni enunţaţi în titlul declaraţiei mele politice: privatizare sau vânzare!

Deşi mass-media a utilizat în mod aleatoriu cei doi termeni, eu cred că există o diferenţă majoră, cu implicaţii asupra economiei naţionale şi, mai ales, asupra românilor care lucrează în companiile supuse acestui proces.

Privatizare, prin etimologia cuvântului, înseamnă numai schimbarea formei de deţinere a capitalului, dinspre statul proprietar către deţinătorul privat. Scopul privatizării este acela al eficientizării procesului de producţie, al diminuării arieratelor din sistem, al creşterii dotării cu tehnologii noi, al impunerii concurenţiale pe piaţa internă şi externă.

Procesul la care noi asistăm, sub guvernarea lui Victor Ponta, nu este altceva decât un proces de vânzare a unor active subevaluate, pentru a crea oportunităţi de valorificare a acestora de către noul proprietar. Acest proces este binecunoscut şi sub forma de "vânzare ulterioară pe bucăţi", brevetat de Adrian Năstase şi continuat de discipolul Victor Ponta.

Stimaţi colegi,

Modul în care Victor Ponta tratează procesul de privatizare al unor ramuri strategice din economia naţională, doar din dorinţa de a câştiga ceva electorat înaintea alegerilor din decembrie, este de departe foarte periculos. Victor Ponta nu este salvatorul acestor companii, ci doamna cu coasa, iar acest lucru se va vedea nu peste mult timp. Cu socialiştii la guvernare am experimentat deja multe procese de vânzare a unor companii sau participaţii, care au produs şi încă produc efecte negative asupra economiei, iar posibilitatea de control, postprivatizare, a acestora este nulă. Nu vă dau exemplu decât Petrom SA sau operatori din domeniul utilităţilor publice.

Vânzarea Oltchim către un agent economic fără nume, fără experienţă în domeniu, fără un business-plan pe termen lung, nu înseamnă decât distrugerea acestei ramuri a economiei.

Domnul Cosmin Mihai Popescu:

"Cum uită guvernele României o jumătate de ţară..."

Datele statistice, dar şi realitatea efectivă ne arată că România este o ţară puternic ruralizată, în care jumătate dintre locuitorii săi trăiesc, muncesc şi îşi educă copiii. Acest lucru nu ar reprezenta a priori un aspect negativ, însă, dacă luăm în considerare faptul că locul de muncă înseamnă în continuare agricultură de autoconsum, că educaţia sau accesul la servicii de sănătate sunt cuvinte rare şi rostite cu teamă, că investiţiile sau locurile de muncă sunt doar deziderate, atunci ne dăm seama că jumătate din cetăţenii români trăiesc într-o altă Românie decât cea pe care ne-o dorim cu toţii.

Este de-a dreptul o altă Românie, creată în ultimele decenii de miopismul sau lipsa de interes a guvernelor în a stimula modernizarea sa, în creşterea produsului intern brut local şi transformarea agriculturii în economie agrară. Este o Românie pe care unii au dorit-o subdezvoltată şi utilă în procesele electorale. Este o Românie cu un potenţial uriaş, pe care nu putem să-l fructificăm în avantajul nostru, al tuturora.

Oricât de mult s-ar dezvolta statistic România, acea Românie paralelă, subdezvoltată şi din ce în ce mai depopulată de tineri ne va arăta că nu am ajuns aşa cum se cuvine în Uniunea Europeană şi că absenţa coeziunii economice şi sociale ne afectează pe toţi.

Nu am putut să trec cu vederea unele analize apărute săptămâna trecută în reviste economice prestigioase, care evidenţiau România ca principalul stat membru al Uniunii Europene, din perspectiva potenţialului de creştere economică şi al atractivităţii pentru investitori.

Nu am putut să nu mă întreb ce face oare Guvernul României pentru a confirma estimările avantajoase ale economiştilor străini? Răspunsul a venit singur! Dincolo de multitudinea declaraţiilor politice care caracterizează şedinţele de guvern şi care afectează nu 75%, ci 99% din activitatea guvernului, mai întreprinde şi acţiuni şi iniţiază demersuri care sperie apetitul oricărui investitor străin interesat de avantajele concurenţiale ale României.

Îmi doresc ca linia de demarcaţie dintre cele două Românii, una urbană şi relativ prosperă şi una rurală şi evident subdezvoltată, să dispară într-un orizont de timp cât mai scurt. Pentru aceasta, avem nevoie de investitori străini, de investiţii publice cu efecte de multiplicare şi de fructificarea reală a fondurilor europene.

Coeziunea economică şi socială trebuie să fie obiectivul nostru al tuturor, indiferent de partidele politice în care activăm.

Domnul Constantin Severus Militaru:

"USL fuge de bugetul pe 2013!"

Mai sunt câteva zile până când, potrivit legii, Victor Ponta trebuia să trimită Parlamentului României spre dezbatere, amendare şi adoptare, proiectul de lege privind bugetul de stat al României pentru anul 2013. Dar cine îşi închipuie că USL şi Victor Ponta respectă legea se înşeală! Ne-au demonstrat în această vară că nicio lege nu-i suficient de bună şi de imperativă pentru comportamentul lor la guvernare.

În plus, ceea ce nu vrea să recunoască actualul guvern şi nici ministrul de finanţe spre care s-au îndreptat toate speranţele, este faptul că bugetul de stat nu este al USL, ci al României. Discuţia şi adoptarea în termen a acestuia are un rol fundamental nu numai pentru ordonatorii de credite, care vor şti cum să se încadreze în ţinte, dar şi pentru mediul macroecomic. Bugetul aprobat în termen creează predictibilitate şi stabilitate şi determină investitorii să privească economia României într-o notă optimistă.

Singurul argument azvârlit românilor de ministrul în funcţie al finanţelor pentru această amânare este acela că "bugetul să fie conceput şi structurat după alegeri" de către noul guvern.

Din câte ştiu, domnul Ponta este prim-ministru în funcţie, iar de multe luni şi-a exprimat intenţia de a continua să gireze guvernul şi după alegerile din decembrie. Sondajele îl avantajează! Deci, domnule ministru de finanţe, acesta nu este un argument!

Dacă vreţi să ne furnizaţi adevărul, spuneţi românilor că la rectificarea bugetară din august 2012, cu o nemiloasă tăietură din pix, aţi măcelărit toate capitolele de investiţii publice în derulare: infrastructură de transport, comunicaţii, mediu, educaţie şi sănătate şi aţi aruncat sarcina din 2012 pe anii următori. Aceasta ca să îl ajutaţi pe domnul Ponta să devină salvatorul reîntregirii inflaţioniste a salariilor.

Domnilor guvernanţi, nu mai prostiţi pe nimeni! Românii ştiu mai bine decât în trecut diferenţa dintre vorbe şi fapte; dintre demagogie şi adevăr.

Teama dumneavoastră de a trimite proiectul de buget are o singură componentă: românii ar afla dezastrul economic în care aţi condus ţara în numai 5 luni.

Dacă vreţi să mă contraziceţi, informaţi, vă rog, românii cât mai este soldul buffer-ului bugetar pe care l-aţi primit de la "greaua moştenire a PDL". PDL v-a lăsat în cămară peste 5 miliarde de euro, pentru care aveţi reţineri să comunicaţi ce aţi făcut cu ei!

Eu încă mai sper că nu veţi aproba bugetul prin ordonanţă de urgenţă! Vă caracterizează!

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

"Guvernul USL repară dezastrul implementat cu bună ştiinţă de către guvernele Boc-Ungureanu"

Guvernul Ponta, în numai câteva luni de guvernare, a trebuit să facă faţă, într-un ritm alert, haosului pe care l-au lăsat în urma lor dezastruoasele guverne pdl-iste şi, în acelaşi timp, a fost forţat să găsească imediat cele mai bune şi eficiente soluţii financiare, care să repare numeroasele sincope provocate de către foştii diletanţi guvernamentali!

Încă din primele sale zile de guvernare, Guvernul USL a legiferat repararea nedreptăţilor făcute cu bună-ştiinţă pensionarilor, dar şi salariaţilor, de către premierii Boc şi Ungureanu şi a început, după numai o lună de la instalare, returnarea banilor reţinuţi anterior acestora, în cazul pensionarilor în mod ilegal, iar în cazul salariaţilor, bineînţeles abuziv şi discreţionar!

O altă dificilă, dar şi foarte delicată problemă cu care s-a confruntat recent Guvernul Ponta, până la începerea anului şcolar, a fost aceea privitoare la pârjolul incomensurabil lăsat de guvernele PDL în sistemul de educaţie!

După cum bine ştim, iniţiativa privind introducerea clasei zero i-a aparţinut fostului ministru al educaţiei, domnul Daniel Funeriu, iar constatările din teren au demonstrat foarte limpede că acest proiect a fost gestionat în cel mai greşit mod cu putinţă de către acelaşi domn, unul dintre miniştrii preferaţi şi mult lăudaţi ai domnului Băsescu!

USL a înţeles că trebuie să preia o obligaţie asumată de fosta guvernare, - arătând că ia în serios lucrurile - şi, indiferent de problemele cu care se confruntă, caută cele mai bune soluţii pentru rezolvarea, în timp util, a acestora! Dar să nu uităm că PDL şi guvernele sale sunt cei care au susţinut că trebuie din acest an introdusă clasa zero, că tot ei sunt cei care s-au lăudat non-stop, cu sonorul dat la maxim, cât de mult bine pot şi ştiu ei să facă sistemului de educaţie, fără a întreprinde, de fapt, ceea ce era necesar pentru a demara ceea ce au decis: adică, evident, acele demersuri concrete pentru implementarea unui proiect deja legiferat! Cu toate aceste impedimente, Guvernarea USL a reuşit să ofere cadrul logistic şi uman, într-un timp foarte scurt, pentru implementarea clasei zero în şcoli.

Dar noi considerăm, totuşi, că este absolut necesar ca această încercare să fie foarte atent monitorizată, sprijinind, în acelaşi timp, Guvernul Ponta să discute cu asociaţiile de părinţi şi cu profesorii, pentru a analiza evoluţia acestui proiect, astfel încât după primul semestru să putem avea date clare în privinţa punctelor slabe şi a celor pozitive, pentru a putea decide dacă această clasă pregătitoare va rămâne, până la urmă, în şcoală sau va trece la grădiniţă.

Clasa pregătitoare trebuie să fie văzută ca o oportunitate. Cu cât copiii sunt integraţi de timpuriu în sistemul de educaţie, cu atât le cresc şansele unei adaptări adecvate la viaţa socială, cu atât le cresc şansele la o utilizare corectă şi productivă a propriei inteligenţe.

Din păcate, subfinanţarea acută a sistemului de educaţie, practicată îndelung de către fostele guverne ale PDL, dar şi luarea pe genunchi a unor decizii de înnoire pe unele segmente ale Legii educaţiei, fără a mai face nimic altceva până la intrarea legii respective în vigoare, denotă, încă odată, cât de neprofesionişti şi, mai ales, cât de indiferenţi faţă de consecinţele ulterioare au fost miniştrii PDL! Legea Funeriu a fost doar teoretică în privinţa adaptabilităţii clasei zero în cadrul şcolilor! Lipsa totală a bugetării acestui nou proiect a fost una dintre faptele reprobabile ale fostelor guvernări, care au pus într-o dificultate fără precedent zeci de mii de copii şi părinţi şi care au periclitat începerea în bune condiţii a unui nou an şcolar!

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"ARD şi integritatea - «baba şi mitraliera»"

Alianţa pentru România Dreaptă declară că vrea să trimită în Parlament numai oameni curaţi, integri şi nevinovaţi.

În acest sens, componenţii ARD, adică PDL, PNŢCD şi ungurenii din FC, au ieşit la rampă cu un set de criterii pentru desemnarea candidaţilor la alegerile parlamentare din decembrie, un adevărat Cod etic care să stabilească foarte clar cine va putea candida pe listele Alianţei.

Ţinând cont de etica impusă, pe aceste liste nu ar trebui să candideze nicio persoană condamnată definitiv, arestată preventiv sau trimisă în judecată. Le este interzisă candidatura celor implicaţi în cazuri cu indicii temeinice de corupţie sau fraudă, cu averi disproporţionate în raport cu venitul sau cu contracte ilegale cu statul. Nimic greşit până aici!

Pe lângă criteriile referitoare la colaborarea cu securitatea, la cele care vorbesc despre funcţiile în PCR, acţiunile rasiste şi xenofobe, am regăsit şi interzicerea migraţiei politice, candidatului fiindu-i interzisă trecerea de la o formaţiune la alta în cadrul Alianţei sau migrarea în mod repetat de la o formaţiune politică la alta în ultimii 5 ani.

"Unul dintre criteriile de integritate a fost să nu se îngăduie traseismul de la un partid la altul în cadrul alianţei. Cum vor evolua lucrurile mai departe, vom vedea" a declarat Monica Macovei, preşedintele Comisiei de etică.

Care este adevăratul motivul pentru care au ales integritatea ca subiect de discuţie electorală?

Portocaliii şi ungurenii au înţeles că subiectele ca integritate, moralitate, epurare politică şi cinste sună foarte bine în urechile alegătorilor.

Este singurul lucru pe care îl mai pot folosi pentru a păcăli electoratul, pentru că nu pot vorbi despre nicio realizare a guvernelor Băsescu-Boc-MRU, despre "succesuri" în mult trâmbiţata luptă împotriva corupţiei şi a "băieţilor deştepţi" care căpuşează ţara.

Este foarte curios cum aceste personaje, în frunte cu Monica Macovei, pot vorbi despre integritate politică în acelaşi timp în care semnează colaborarea cu Aurelian Pavelescu, un fruntaş al traseismului politic.

"Criteriile de integritate sunt răspunsul către românii care vor altceva. Avem parlamentari condamnaţi, care au fost arestaţi, colaboratori ai Securităţii, găsiţi incompatibili (...). Sunt criterii care sunt venite din nevoile oamenilor. Vrem să schimbăm clasa politică, care nu este responsabilă, în cea mai mare majoritate a ei. E firesc să ai un parlamentar mai bun", a declarat pârâcioasa din Parlamentul European.

Supărat că doamna cu breton vrea să interzică traseismul, MRU (el însuşi plimbăreţ de la PNL la FC) o contrazice: "Principiile de reprezentare nu au fost încă negociate, deci nici principiile Comisiei de etică nu au fost încă negociate şi nu există încă un consens din partea partidelor care participă la Alianţa România Dreaptă. «Traseismul» comportă definiţii multiple şi nu cred că acest subiect reprezintă cea mai stringentă problemă de dinaintea alegerilor parlamentare. În acest orizont, «traseismul» chiar este o temă falsă, pe care o putem exploata pentru a ne submina propria construcţie politică, atât timp cât folosim, interesat sau nu, accepţiuni diferite ale termenului". Mare om, mare caracter, domnule Ungureanu!

Să vă amintim, domnilor integri din ARD, de deputaţii Pirpiliu şi Liga, care au demisionat din PDL şi s-au înscris în Partidul Forţa Civică, unde au primit funcţii de conducere?

Oare tot integritate s-a numit şi huzureala pe bani publici a guvernelor PDL-iste şi a acoliţilor portocalii?

Toţi aceşti ani de guvernare au demonstrat că PDL şi integritatea se potrivesc la fel de bine ca "baba şi mitraliera". Acelaşi lucru îl putem spune şi despre primul ungurean al ţării - Mihai-Răzvan Parfumel, cel care, integru până în măduva oaselor, a cheltuit 10 miliarde de lei din bugetul găurit al ţării pentru a-şi satisface nevoia de parfumuri şi alifii de lux, băuturi scumpe şi vaci japoneze de Kobe. În acest caz, discuţia despre integritate a fost trecută cu mare uşurinţă de către MRU la capitolul "prostioare".

Probabil că cei din ARD, care visează scoruri impresionante la alegeri, îşi imaginează că ne va cuprinde pe toţi, brusc, amnezia şi nu ne vom aminti că au distrus o ţară. Pentru că, deşi s-au rebotezat în ARD sunt şi vor fi la conducere aceeaşi oameni care au alcătuit fauna din grădina zoologică a lui Traian Băsescu. Poate vor fi cooptaţi şi câţiva naivi, care încă mai cred că lupul îşi poate schimba şi năravul odată cu părul. Vai de ei!

Le fac o propunere simplă: să îşi scurteze listuţa lor de criterii din Codul etic şi să treacă acolo numai incompetenţa, tupeul, ipocrizia şi, neapărat, aroganţa. Doar în acest mod românii îşi vor da seama că îşi respectă criteriile şi se vor încumeta să îi voteze!

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Priorităţile Guvernului Ponta constau în fapte, şi nu în minciuni nesfârşite, precum cele ale fostelor guverne PDL"

Guvernul Ponta a dovedit, încă din primele sale zile după învestire, că are cu totul alte preocupări decât cele ale fostelor guvernări ale PDL, care utilizau minciuna pe post de realizări şi făceau din orice intenţie politic-administrativă - nematerializată ulterior - doar un repertoriu de campanie electorală permanentă!

Este deja de mare notorietate ipocrizia imensă şi nepăsarea cruntă cu care fostele guverne Boc şi Ungureanu au înţeles să conducă ţara şi au ales să-i trateze pe români! S-a dovedit recent, prin prezentarea unor date concrete, că fostele guvernări pdl-iste, în timp ce pe de o parte le cereau românilor sacrificii şi le ciopârţeau acestora peste noapte veniturile fără drept de apel, tot ele "se sacrificau" din plin, huzurind pe sume grele şi practicând jaful ca-n codru din banii publici!

În schimb, Guvernul Ponta a demonstrat că ia în serios fiecare promisiune făcută pe vremea când era în opoziţie şi a rezolvat problema reîntregirii salariale şi a reparării ilegalităţilor făcute pensionarilor imediat după învestire, încă din luna iunie! Astfel, au fost deja daţi înapoi cei 8% din banii reţinuţi anterior salariaţilor bugetari, urmând ca ultima tranşă a acestei reîntregiri salariale să fie acordată începând cu luna decembrie a.c. A fost stabilită, de asemenea, returnarea în mai multe tranşe a sumelor reţinute ilegal din pensii.

Totodată Guvernul USL a aprobat în luna august a.c. o ordonanţă cu măsuri financiare generale, care prevede plata TVA la încasarea facturii, măsură care va intra în vigoare începând de la 1 ianuarie 2013. Plata TVA la încasarea facturii reprezintă o măsură foarte importantă, care contribuie din plin la bunul mers al fluxului financiar. Prin aceasta, Guvernul Ponta vine în special în sprijinul IMM-urilor greu încercate de fostele idei pdl-iste, cum ar fi impozitul forfetar! IMM-urile achitau TVA fără să fi încasat contravaloarea facturilor, ceea ce punea o şi mai mare presiune pe fluxul lor de lichidităţi, şi acest lucru trebuia să înceteze, ţinând cont de dificultăţile economice actuale!

Recent, alte fumigene au fost aruncate pe piaţă de către PDL, cu privire la cota unică! Precizez că nu există la nivelul USL o astfel de intenţie, ci doar decizia fermă de a menţine cota maximă de impozitare la 16%. Ba, mai mult decât atât, dacă realităţile economice o vor permite, USL va face tot posibilul pentru a introduce cote de impozitare de 8%, şi 12% pentru persoanele cu venituri reduse! Cota unică va fi menţinută în cuantumul actual în perioada 2012-2016 sau până când Uniunea Europeană va impune un regim de impozitare unitar.

Domnii Boc şi Ungureanu sunt cei care promiteau în fiecare zi revenirea la salariile de dinainte de tăiere şi o creştere economică fulminantă - evident, numai verbal, deoarece nu au catadicsit să ia niciodată vreo măsură reală în acest sens - pentru că dumnealor au avut, firesc, alte priorităţi stringente, aşa cum le stă bine unor oameni cu stare şi cu multă, foarte multă dare de mână bugetară!

De ce le-ar fi păsat lor de problemele grele cu care se confruntă economia românească încă din 2009 şi ar fi luat măcar o singură măsură de relansare a acesteia, când investiţiile în telegondole, în parcuri în pantă şi în patinoare de carton, erau cu adevărat utile pentru puşculiţele lor şi pentru cele ale unei dragi şi apropiate clientele?

Sau de ce s-ar fi gândit vreun moment, în aproape patru ani de guvernare, vreun ministru pdl-ist, la buzunarul gol al românilor şi la traiul din ce în ce mai precar a milioane de pensionari, a sute de mii de şomeri, a zeci de mii de mame şi copii, dacă, nu-i aşa, obrazul subţire cu carne Kobe se ţine, dar şi cu numeroase călătorii în jurul lumii, care mai de care mai costisitoare? Normal! Era mult mai important pentru domnul Boc, de exemplu, să fie însoţit, peste tot pe unde s-a deplasat, de întreg alaiul pdl-ist din dotare, de la fotograf, până la secretara secretarei şi, bineînţeles, să le şi asigure acestora tot ce le mai era necesar pentru a supravieţui în bune condiţii: casă de sute de metri pătraţi, masă diversificată, maşină de top, căţel de pază şi pisică pentru divertisment...

Este incredibil de cât cinism pot da dovadă aceşti farisei politici - boci, olteni, ungureni, nemţeni - înghesuiţi acum într-o alianţă hilară, doar, doar şi-or schimba înfăţişarea şi le-or uita românii apucăturile! Dar indiferent câte manevre estetice ar întreprinde, asociaţii lui Traian Băsescu rămân, din păcate, aceiaşi cacialmişti, doar aceiaşi politicieni improvizaţi, fără niciun fel de urmă de conştiiţă sau moralitate demonstrată prin faptele lor!

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Senzaţional! Patronul OTV a devenit proprietar de combinat!"

Dan Diaconescu, preşedintele fondator al PP-DD, a câştigat la sfârşitul săptămânii trecute licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim Râmnicu Vâlcea, după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat, fapt ce a stârnit o serie de controverse. La licitaţia pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni şi creanţele Electrica şi AVAS asupra Oltchim au depus oferte Dan Diaconescu, Aisa Invest şi Chimcomplex, firme deţinute de omul de afaceri Ştefan Vuza, şi PCC, firmă înregistrată în Germania.

Diaconescu a depus ofertă doar pentru pachetul de acţiuni deţinut de stat, creanţele AVAS şi Electrica rămânând neadjudecate. "Am oferit 45 milioane euro fără nicio condiţie şi vrem să convingem autorităţile ca aceşti bani să meargă, desigur, sub formă de împrumut, către fondul de salarii şi pentru capitalul de lucru", a spus Diaconescu, care are la dispoziţie maximum zece zile pentru a da banii.

De unde va aduce toţi aceşti bani senzaţionalul patron al Oglinzii TV, vom vedea zilele următoare, mai ales că, potrivit informaţiilor publicate de site-ul ANAF, la mijlocul acestui an, companiile la care Diaconescu este acţionar înregistrau datorii la stat în valoare de peste 2,3 milioane euro. Diaconescu, care spune că va finanţa Oltchimul ba cu ajutorul poporului, ba prin intermediul unor investitori misterioşi. El este şi proprietarul OTV, care este în plin proces de insolvenţă. Mai mult, "salvatorul poporului", aşa cum s-a autodesemnat, este cercetat de procurori pentru spălare de bani şi evaziune fiscală şi a fost trimis în judecată pentru şantaj. Acestea fiind spuse, nu pot să nu-mi exprim neîncrederea faţă de seriozitatea manevrelor politice ale lui Dan Diaconescu.

Una peste alta, privatizarea Oltchim este imperios necesară ţinând cont de faptul că, din analizele efectuate atât de societate, cât şi de consultanţi independenţi, societatea înregistrează pierderi lunare de aproximativ 27 milioane RON lunar, care se adaugă la datoriile istorice de 2.037 milioane ron. Iar cel mai important este ca Oltchim să repornească, locurile de muncă să fie păstrate şi salariile să fie plătite pentru munca depusă de angajaţi.

Trebuie reţinut faptul că privatizarea Oltchim înseamnă mult mai mult, înseamnă şi Arpechim, şi CET Vâlcea, şi mina de la Berbeşti. În total peste 9.000 de locuri de muncă!

În ceea ce mă priveşte, era de preferat ca Oltchim să fie preluat de o firmă cu experienţă în domeniu, care să îi poată asigura un management eficient, care să cunoască etapele fluxului tehnologic şi să dispună de capitalul necesar investiţiilor. Mai ales că gestionarea unei televiziuni de apartament nu are nimic de-a face cu preluarea şi privatizarea unui combinat cu datorii uriaşe, cu dificultăţi în găsirea pieţelor de desfacere, confruntat zilnic cu numeroase provocări şi de care depinde soarta a mii de oameni.

Din păcate, din toate ieşirile pe sticlă ale lui Diaconescu, din momentul câştigării licitaţiei - transmisă în direct la televizor - şi până astăzi, este evident că acesta şi-ar fi dorit mai degrabă să nu fie declarat câştigător, ci doar să participe la spectacolul mediatic şi să atragă noi procente pentru PPDD. În acest fel, ar fi avut nenumărate seri de dezvăluiri senzaţionale la televiziunea pe care o gestionează, mai ales că zilele acestea circulă un banc prin care aflăm că Dan Diaconescu a vrut să cumpere combinatul Oltchim pentru a-şi muta studiourile OTV acolo!

Domnul Mircia Giurgiu:

"Sportul în şcolile româneşti"

Problema care ne preocupă constă în faptul că generaţiile tinere nu mai fac sport - nici de performanţă, nici de plăcere. Acest fapt poate fi atestat prin: numărul mare de scutiri pe motive medicale aduse de copii pentru a scăpa de orele de educaţie fizică; numărul redus de copii înscrişi la un club în vederea practicării unui sport de performanţă; ponderea redusă a activităţilor fizice în totalul timpului liber al copiilor.

Cauzele problemei au fost identificate ca fiind următoarele:

1. activităţile fizice nu mai sunt suficient de atractive, într-o lume în care au apărut numeroase alte tentaţii - ex. internetul, jocurile pe calculator, socializarea pe reţele de tip Facebook, Second Life etc.
2. activităţile fizice sunt costisitoare, comparativ cu alte modalităţi de petrecere a timpului liber, necesitând echipament adecvat şi infrastructuri corespunzătoare;
3. activităţile fizice sunt dificile pentru copiii care nu au obişnuinţa practicării sportului de la o vârstă fragedă.

România este una dintre puţinele ţări care, conform OMS, nu are o politică publică în domeniul combaterii sedentarismului. Obiectivele urmărite prin acest proiect vizează: reducerea numărului de scutiri pe motive medicale de la orele de educaţie fizică; creşterea numărului de copii înscrişi la un club şcolar sportiv în vederea practicării unui sport de performanţă.

Impactul economic este direct asupra producătorilor autohtoni de echipamente sportive. Dat fiind mecanismul de achiziţie, aceştia sunt favorizaţi, putând oferi, la cantităţi mari, discounturi - prin urmare, preţuri mai avantajoase decât comercianţii (mai ales cei ai mărfurilor de import). Va fi redusă presiunea pe sistemul de sănătate publică, prin reducerea riscului de apariţie a bolilor sedentarismului (în special obezitatea).

Din punct de vedere social, impactul direct va fi asupra familiilor sărace, din mediul rural, pentru care acest sprijin este unul binevenit; impactul direct şi benefic va fi vizibil asupra stării de sănătate a copiilor antrenaţi în activităţi sportive; de asemenea, asupra egalităţii de statut: cumpărând echipamente identice, se uniformizează statutele sociale ale copiilor, contând doar performanţele lor sportive; baza de selecţie pentru sportul de performanţă, conform strategiilor federaţiilor sportive. Asupra mediului impactul se referă la reducerea consumului de energie electrică aferent jocurilor pe calculator sau altor activităţi sedentare.

Numărul de echipamente va fi fix, neexistand posibilitatea optării de a nu primi. Acest lucru va reduce costul programului, datorită mecanismului de achiziţie publică, cu rambursarea economiilor făcute. Impactul asupra bugetului va fi: 200.000 copii x 124 euro/echipament = 24.800.000 euro, mult mai mic decât cel al proiectului "Cornul şi laptele".

Domnul Ghervazen Longher:

În zilele de 6, 7 şi 8 septembrie au avut loc Zilele Culturii Polone, care au ajuns anul acesta la cea de-a XIV-a ediţie. Organizate de Uniunea Polonezilor din România cu sediul la Suceava, manifestările din cadrul Zilelor Culturii Polone se desfăşoară sub deviza "Mai aproape unii de alţii", deviză ce ilustrează scopul pe care şi l-au propus organizatorii încă de la prima ediţie din 1999, şi anume o mai bună cunoaştere şi apropiere a două popoare care, de-a lungul timpului, au avut o istorie şi destine comune.

Deschiderea Zilelor Culturii Polone a avut loc în ziua de 6 septembrie în sala "Ştefan cel Mare" a Consiliului Judeţean Suceava, în prezenţa reprezentanţilor Senatului Poloniei, ai Ambasadei Republicii Polone la Bucureşti, a delegaţiilor voievodatelor Podkarpacie şi Małopolska, a oraşului Zakopane precum şi a autorităţilor judeţene şi locale. Cu acest prilej s-a semnat Înţelegerea de Cooperare între judeţul Suceava şi voievodatul Podkarpacie din Polonia. În dorinţa de a ne constitui într-o punte de legătură între România şi Polonia, Uniunea Polonezilor din România a invitat un grup de oameni de afaceri polonezi care au participat la Zilele Culturii Polone, dar şi la o întâlnire la Camera de Comerţ a judeţului Suceava.

În zilele de 6 - 7.09 s-a desfăşurat simpozionul ştiinţific internaţional cu tema "Legături istorice şi culturale polono-române" cu participarea a 47 de profesori universitari din Polonia, Moldova, Ucraina şi România. Simpozionul s-a încheiat cu lansare de cărţi. În ziua de 07.09, la ora 20.30, în sala de spectacole a Casei Polone a concertat formaţia "Pieczarki" din Polonia.

Cea de-a treia zi a manifestărilor din cadrul Zilelor Culturii Polone (08.09) a fost dedicată cunoaşterii unei comunităţi poloneze reprezentative din Bucovina, şi anume cea din Soloneţu Nou, unde oaspeţii au participat la vechea şi tradiţionala Sărbătoare a Roadelor. Manifestările au început cu o Sfântă Liturghie solemnă, cocelebrată, urmată de prezentarea roadelor şi a produselor specifice următoarelor comunităţi: Soloneţu Nou, Poiana Micului, Pleşa, Păltinoasa, Cacica, Moara, Vicşani, Siret, Gura Humorului, Iaşi, Bucureşti, Constanţa, dar şi comunităţilor ucrainene din Maidan, Soloneţu Nou. Printre expozanţii cu standuri cu produse tradiţionale poloneze s-au aflat şi cei din voievodatele Podkarpacie, Małopolska şi localitatea Zakopane.

De asemenea, a concertat formaţia "Pieczarki" şi au evoluat ansamblurile de cântece şi dansuri munteneşti "Mała Pojana" din Poiana Micului şi "Sołonczanka" din Soloneţu Nou.

Manifestările din cadrul Zilelor Culturii Polone s-au adresat şi concetăţenilor noştri pe care i-am invitat să ne fie alături în spiritul bunei convieţuiri dintre etniile din Bucovina. La Zilele Culturii Polone au participat peste 1.000 de persoane.

Domnul Mihai Lupu:

"Este necesară o reformă reală şi temeinică a justiţiei"

USL consideră că justiţia este independentă în România, dar credem că mai sunt încă multe lucruri de făcut în acest domeniu, pentru a putea susţine că acesta este cu adevărat reformat, dar şi pentru a demonstra că România are, într-adevăr, un statut de stat modern.

De aceea, USL, având drept prioritate credibilizarea şi eficientizarea actului de justiţie, a decis ca, în perioada imediat următoare, să susţină în Parlament adoptarea în regim de urgenţă a mai multor proiecte de lege care fac parte dintr-o strategie mai largă în legătură cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare.

În acest sens, se vor depune eforturi substanţiale, atât de către Guvernul Ponta, cât şi de către majoritatea parlamentară care-l susţine, pentru a accelera acest proces şi pentru a putea fi cât mai curând implementate o serie de măsuri care să contribuie la îndeplinirea obligaţiilor asumate de către România referitoare la justiţie, nu numai a celor din cadrul MCV, ci şi a obligaţiilor pe care le avem faţă de cetăţenii români care îşi doresc un acces la justiţie mult mai simplu, mai eficient, dar, mai ales, mai puţin costisitor.

Astfel, ministrul justiţiei, doamna Mona Pivniceru, a declarat recent că proiectele de modificări legislative pe care le-a supus atenţiei conducerii Parlamentului fac parte dintr-o strategie mai largă de implementare a MCV în ceea ce priveşte punerea în aplicare a celor patru coduri din justiţie. Cu această ocazie, dumneaei a menţionat că unul dintre obiective este acela de a "degreva instanţa supremă de cauze de drept comun", în aşa fel încât aceasta să-şi atingă misiunea constituţională, adică de a fi unificatoare de practică judiciară.

De asemenea, Guvernul USL precizează că sunt două categorii de măsuri avute în vedere, una dintre acestea referindu-se la degrevarea instanţelor de volumul anormal de mare de dosare, iar o altă categorie vizează două legi speciale: legea cu celebra rovignetă, care a blocat patru sau cinci instanţe din România cu zeci de mii de dosare, dar şi taxa de primă înmatriculare, existând "un număr extraordinar de mare" de cauze pe rolul instanţelor. O altă intenţie a actualului guvern este ca anul acesta sau anul viitor să treacă bugetul instanţelor la ÎCCJ.

USL crede că asigurarea independenţei totale a justiţiei şi eficientizarea maximă a acestui sistem sunt obiective de o importanţă covârşitoare pentru un stat de drept modern şi pentru întărirea respectului şi a credibilităţii sistemului de Justiţie în faţa cetăţenilor.

Domnul Costică Macaleţi:

"Micşorarea coplăţii în sănătate - o necesitate"

Sistemul de coplată în sănătate a apărut ca o necesitate în susţinerea finanţării într-un domeniu extrem de lovit în anii de după 1989. in urma negocierii fostului guvern cu FMI au fost stabilite nişte tarife care urmau să fie achitate de către pacienţii beneficiari ai serviciilor medicale. Considerând însă că nivelul coplăţii este prea mare şi în urma discuţiilor cu asociaţiile bolnavilor, cu furnizorii de servicii medicale şi alte organizaţii, precum şi cu FMI, Guvernul Ponta a decis micşorarea tarifelor. Noile reguli prevăd ca această contribuţie să devină simbolică. Astfel, coplata va reprezenta un procent fix, respectiv maximum 10% din tariful de decontare a investigaţiilor respective. Vor fi în continuare scutiţi de coplată pacienţii cu afecţiuni cronice, însă nu doar cei care sunt incluşi în programe naţionale de sănătate, ci şi cei cu alte afecţiuni cronice care accesează frecvent serviciile medicale pentru a-şi trata boala.

Spre exemplificare, potrivit noului proiect, o consultaţie la medicul de familie va costa 2-3 lei (faţă de 4-5 cât era în primul proiect), iar un RMN va fi cuprins între 50 şi 75 de lei, faţă de 150-250 lei, cât era în fostul proiect de lege.

De menţionat ar fi că pentru cei scutiţi de plată se va căuta o sursă alternativă de finanţare, pentru a nu exista discriminări între cei care plătesc şi cei care beneficiază gratuit de anumite servicii medicale. De asemenea, ca şi în precedentul proiect de lege, coplata nu se va aplica serviciilor medicale de urgenţă.

Domnul Mircea Irimescu:

"Crize după crize"

De vreo treizeci de ani România o tot duce din crize-n crize. Una morală, neîntreruptă şi necontestată de nimeni (al cărei capăt nu-l poate anticipa niciun analist), alta economică şi financiară (intermitentă, luând diferite forme în funcţie de tipul de economie existent în ţară) şi una politică (de dată recentă).

Ultimii zece ani ai regimului comunist s-au scurs în grave disfuncţionalităţi economice, nerecunoscute oficial, dar simţite binişor pe propria lor piele de către cei care i-au trăit. După 1990, odată cu prăbuşirea economiei socialiste, şi-au făcut apariţia şomajul oficial şi cronic, inflaţia (uneori, "de trei cifre"), frica de ziua de mâine. Criză generală, botezată "de tranziţie", n-a simţit nimeni când şi dacă s-a încheiat.

Cuvânt la modă în cercurile politice şi în presă, "criza" este pe buzele tuturor. Una pleacă, alta vine. Acum avem una europeană, a datoriilor publice. Dimensiunea şi gravitatea acestui fenomen transnaţional negativ sunt atât de mari încât, se spune, vor determina schimbarea întregului sistem economico-financiar al lumii. Amorţiţi de deceniile de criză deja trecute, românii aşteaptă timpuri mai bune.

N-au avut vreme să se dezmeticească bine în anii de creştere economică de la începutul acestui secol, să se bucure de avantajele economice ale aderării la Uniunea Europeană. Noua criză ne-a venit de la statele europene bogate înaintea fondurilor postaderare şi ne pune, din nou, în mare dificultate. După 4 ani de discuţii şi analize nu se ştie ce va fi, dar cei mai mulţi dintre români nu par a fi foarte îngrijoraţi de semnalele de alarmă ce se tot înmulţesc. Sunt cei care trăiesc la ţară, dintr-o agricultură de subzistenţă, a căror întreagă existenţă a fost "o criză", cam un sfert din populaţia ţării. Angajaţii în economie tremură pentru locul de muncă în care-şi câştigă existenţa. Pentru cei care-şi duc traiul din mici investiţii realizate din economii, câţi au mai rămas, îngrijorarea rămâne la limita pierderii somnului. În stres permanent aşteaptă evenimentele şi bugetarii, salariaţii şi pensionarii statului. Solidaritatea socială este discutabilă, mulţi concetăţeni fiind dornici să vadă moarte caprele vecinilor. Chestie de năravuri etern umane, ca-ntotdeauna. Există o minoritate care se îmbogăţeşte din suferinţele şi lipsurile celor mulţi. Puterea statului de a limita efectele crizei economice este minimă.

Se caută soluţii sigure şi eficiente pentru economisirea banilor din partea celor care-i au. Băncile acordă credite în condiţii din ce în ce mai dure şi finanţarea activităţilor economice este serios afectată. Structura economiei româneşti nu ne este favorabilă. Ani în şir am aşteptat investitorii străini şi n-au venit nici până acum câţi am fi avut nevoie. S-au împuţinat îngrijorător şi miliardele de euro trimise anual în ţară de cei care îndură iadul xenofobiei prin Italia, Spania, Franţa sau Irlanda.

Nici contextul internaţional nu ne oferă motive de optimism. Nimeni nu mai vorbeşte de ajutarea statelor sărace, toată atenţia fiind acordată "salvării" unuia sau altuia dintre statele ce până mai ieri erau considerate prospere. Sunt semne că măsurile anticriză concertate ale statelor europene se iau cu tot mai mare dificultate. Cei dispuşi să plătească pentru binele altora sunt pe cale de dispariţie. Prefigurarea unei Europe federale este departe de a fi considerată o certitudine. Sumele din fondurile comunitare destinate modernizării noastre vin tot mai greu, tot mai puţine şi tot mai întârziate.

Un program anticriză eficient şi autentic încă nu este aplicat în ţara noastră. În România interbelică, societatea, în întregul ei, a trăit momente asemănătoare. Pentru a evita falimentul statului, funcţionarii publici au acceptat atunci dureroasele "curbe de sacrificiu" (scăderi salariale din perioada 1929-1933). Înlăturarea pericolului executării silite şi al lichidării micilor producători agricoli cu datorii la bănci a impus adoptarea unei legi de anulare a obligaţiilor de rambursare, fireşte, pe cheltuiala statului. Tot un soi de iertări trebuie considerate şi "amnistiile" fiscale din aceeaşi perioadă, care au salvat puterea de cumpărare a cetăţenilor şi dând un impuls de dezvoltare economiei naţionale. După amnistia fiscală din 1938, a urmat chiar anul de producţie record al capitalismului de dinainte de război, semn că măsura luată şi-a atins scopul.

Astăzi statul român nu pare a-şi fi epuizat posibilităţile de a mai întreprinde astfel de măsuri. Populaţia nu este dispusă la noi sacrificii, controlul finanţatorilor internaţionali este nemilos, credibilitatea noastră în exterior, foarte redusă, chiar dacă recenta criză politică s-a încheiat.

Situaţia este gravă. Ieşirea din această criză reclamă inteligenţă politică, solidaritate naţională, relaţii bune în viaţa internaţională. Toate astea nu costă bani, dar momentan nu le avem. Poate se va îmbunătăţi ceva cu alegerile din această toamnă. Nu ne rămâne decât să sperăm.

Domnul Miron Ignat:

"Olimpicii la limba şi literatura rusă"

An de an se organizează olimpiade naţionale care oferă elevilor şi profesorilor noi provocări. Pentru mulţi dintre participanţi olimpiada este o întrecere, oferind fiecăruia şansa de a atinge noi performanţe şi de a-şi descoperi propria identitate.

Olimpiada de limba şi literatura rusă este de o importanţă deosebită pentru Comunitatea Ruşilor Lipoveni, pe care o reprezint în Parlamentul României. Limba rusă este limba noastră maternă, pe care o vorbim şi o promovăm în rândul tinerilor, atât în şcolile unde studiază etnicii noştri, cât şi prin manifestări educaţionale şi culturale.

Este îmbucurător faptul că prin eforturile elevilor, şi implicit ale profesorilor, se obţin performanţe remarcabile la olimpiadă şi sunt convins că în spatele reuşitelor stă o muncă titanică, dar realizată cu dăruire.

Totodată, este un prilej de mândrie faptul că limba rusă este vorbită de peste 145 de milioane de oameni ca limbă maternă, iar alte peste 120 de milioane de persoane pot purta o conversaţie în această limbă.

Şi în acest an, câştigătorii olimpiadei şi ai concursurilor de limba şi literatura rusă au fost recompensaţi pentru eforturile depuse şi rezultatele obţinute.

Ambasada Federaţiei Ruse în România, în cooperare cu Comunitatea Ruşilor Lipoveni şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, în cadrul programului Guvernului Federaţiei Ruse pentru afacerile conaţionalilor din străinătate au oferit olimpicilor o tabără în Sankt Petersburg.

Scopul acestui program este familiarizarea tinerei generaţii, a conaţionalilor ruşi care trăiesc în străinătate, cu patrimonial istoric al Rusiei, cultura şi limba rusă. Datorită acestui program, locurile istorice sunt vizitate de tineri din diferite ţări. Tabăra constituie un bun prilej ca tinerii ruşi care trăiesc în afara graniţelor Federaţiei Ruse, precum: Canada, Australia, Spania, Polonia, Estonia, Bulgaria, Belgia, Ungaria etc. să se cunoască şi să socializeze.

Mulţumesc tuturor pentru implicarea şi sprijinul acordat desfăşurării acestei tabere şi sper ca aceasta să rămână o tradiţie.

Doamna Manuela Mitrea:

"Ziua Mondială a Turismului"

27 septembrie a fost declarată Zi Mondială a Turismului în anul 1979 de către Organizaţia Mondială a Turismului şi a fost sărbătorită prima oară în întreaga lume în 1980.

La noi în ţară este o sărbătoare cunoscută mai mult în zonele turistice consacrate, dar ar trebui popularizată mai mult şi în celelalte zone. Dacă şi-ar valorifica întregul potenţial turistic, România ar deveni una din cele mai vizitate ţări din Europa, iar Ziua Mondială a Turismului ar deveni o adevărată zi naţională.

Spre deosebire de anii trecuţi, acum avem motive să sărbătorim, deoarece atât rezultatele financiare, cât şi numărul de turişti de pe litoral au depăşit aşteptările specialiştilor. Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece, mai sunt multe de făcut pentru a ajunge la nivelul ţărilor ce obţin venituri importante din turism, până să ne recuperăm turiştii români ce preferă destinaţii externe, până să atragem mai mulţi vizitatori străini, dar este un început bun şi trebuie sărbătorit, mai ales astăzi.

La rezultatele bune din acest an a contat şi faptul că, în sfârşit, au fost puse în aplicare programele destinate turiştilor iniţiate de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România. De asemenea, s-a decis şi modificarea modului de promovare a brandului naţional de turism, prin trecerea de la promovarea axată pe eveniment la una bazată pe serviciile turistice prestate de industria de profil. Decizia a fost agreată în Consiliul Consultativ din Turism, iar prima campanie care ar putea beneficia de noul mod de promovare a brandului este "Vacanţă în ţara mea". Alte programe propuse a fi promovate sunt "O săptămână de refacere", "Decada balneară", "Hai la băi - wellness medical", "Litoralul pentru toţi" sau "O săptămână la munte".

îmi doresc să vină mai repede ziua când românii şi străinii vor spune: nu mă duc la mare în Spania, Italia, Grecia, Turcia, mă duc pe litoralul românesc, sau nu merg la schi în Austria, Elveţia sau Franţa, merg în Carpaţii româneşti, sau mă duc în România la băi să mă tratez, sau dacă n-ai văzut Delta Dunării ori operele lui Brâncuş ai trăit degeaba.

Cu speranţa că acea zi este aproape, vreau să-i felicit şi să le urez succes tuturor celor care lucrează în turism şi sărbătoresc Ziua Mondială a Turismului.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Combaterea drogurilor"

România a trebuit să recupereze handicapul pe care îl acumulase după 1989 în ceea ce priveşte reacţia faţă de fenomenul drogurilor.

În România a înflorit fenomenul drogurilor legale, aşa- numitele produse etnobotanice. Profitând de lipsa de reacţie a statului, "negustorii morţii" au creat o diabolică reţea de distribuţie a celebrelor produse, o reţea care funcţionează mult mai bine şi mai precis decât guvernul României. Apariţia ordonanţei de interzicere a celor 36 de produse şi plante cu efect stupefiant, din februarie, a ameţit, dar nu a dat o lovitură mortală comerţului care se reface sub ochii noştri, prin importul unor noi produse care, evident, nu se află pe lista celor interzise.

În România există, după datele furnizate de Centrul Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO), circa 500.000 de consumatori de astfel de produse. Ceea ce este extrem de grav, din două motive: în primul rând, pentru că aceştia se alătură consumatorilor mai vechi de droguri tradiţionale, iar în al doilea rând, pentru rapiditatea senzaţională cu care aceste droguri au intrat şi s-au răspândit în ţară, făcând nenumărate victime.

În alte ţări ONG-urile au un rol şi o implicare foarte mare în acest domeniu. România ne oferă, şi din această perspectivă, o imagine pesimistă. În ţara noastră au apărut puţine organizaţii nonguvernamentale care au desfăşurat o activitate cu adevărat importantă.

Un ONG care a apărut de vreo patru ani şi care desfăşura cea mai activă politică de prevenire a consumului de droguri prin intermediul unor programe educative şi artistice este CIADO, organizaţie membră a EURAD. Aceasta anunţa opinia publică de faptul că organizaţia sa îşi închide activitatea în România, acuzând statul român pentru faptul că în ultimii ani nu a alocat niciun leu pentru politicile de prevenire a consumului de droguri. Pentru România, dispariţia acestui foarte cunoscut ONG este un semnal extrem de negativ, care se alătură celor mai vechi.

Îngrijorarea mare este atunci când vezi că un om al legii este arestat pentru implicarea în traficul de droguri, alături de una dintre cele mai importante reţele.

Sentimentul celor afectaţi de flagelul drogurilor, al familiilor acestora este că se stinge lumina peste lupta antidrog, aceşti oameni fiind lăsaţi conştient la mâna unor traficanţi de droguri care Dumnezeu ştie pentru cine lucrează...

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Galaţiul - oraşul pe care locuitorii îl merită"

Efectele negative vor prejudicia, pe termen mediu şi lung, mai puţin localităţile cu o activitate economică diversificată şi complexă şi mai puternic zonele sărace, lipsite de opţiuni reale de dezvoltare. Caracteristicile şi consecinţele inevitabilului impact cu unda de şoc a crizei vor varia în funcţie de tipologiile comunităţilor expuse. Penuria preexistentă, dar şi cele dintâi semne ale recesiunii traduse automat în şomaj, starea deplorabilă a infrastructurii rutiere, restrângerea orizonturilor profesionale pentru generaţia tânără sunt principalele probleme identificate ale urbei. Toate acestea au determinat, la rândul lor, nenumărate drame personale, poveşti triste, aproape fără rezolvare, pe care, mai întâi din postura de candidat, iar, mai apoi, din cea de deputat ales în colegiul uninominal nr.6 din circumscripţia electorală Galaţi am avut posibilitatea de a le afla.

Astfel, consider că există o singură soluţie pentru ca Galaţiul să-şi depăşească condiţia şi să devină oraşul pe care locuitorii lor îl merită: atragerea masivă a investiţiilor în perioada imediat următoare. Incontestabilele lor potenţiale teoretice de dezvoltare sunt acum, în sfârşit, dublate şi de o voinţă politică orientată hotărât în interesul cetăţeanului. Prin intermediul acestei scurte intervenţii, solicit sprijinul nedisimulat şi consistent al Guvernului, pentru ca proiectele extrem de necesare iniţiate de autorităţile locale din Galaţi, dar şi din localităţile vecine, să fie iniţiate ori, după caz, finalizate.

Domnul Petru Călian:

"Reforma «nesănătoasă» a învăţământului"

În moţiunea "Nu-i împiedicaţi pe copiii de trei ani să meargă la grădiniţă" facem un apel la întreaga clasă politică de a nu da curs haosului creat în sistemul educaţional românesc, haos ce se instaurează de fiecare dată când doamna Ecaterina Andronescu ajunge la cârma acestui minister. Învăţământul are nevoie de stabilitate şi susţinere, nu de modificări anuale ale Guvernului. Cerem renunţarea la introducerea bacalaureatului profesional pentru 2013 şi continuarea învăţământului profesional, aşa cum a fost el introdus în anul 2012, precum şi aplicarea Legii educaţiei naţionale în privinţa bacalaureatului. Cerem, de asemenea, renunţarea la ideea mutării clasei pregătitoare obligatorii de la şcoli la grădiniţe, pentru a nu bloca accesul copiilor de trei ani să intre la grădiniţă în 2013 şi pentru a nu se ajunge în situaţia în care învăţătoarele să lucreze la grădiniţe.

Guvernul Ponta a anulat licitaţiile pentru mobilier la clasa zero şi le-a transferat şcolilor, lăsând la mâna consiliilor judeţene achiziţionarea de mobilier, conducând la discrepanţe în dotarea cu mobilier şi la foarte mari întârzieri.

Au fost stopate procedurile de formare a cadrelor didactice, proceduri demarate, care trebuiau continuate şi care ar fi asigurat pentru clasa pregătitoare cadrele didactice necesare. Dacă ministerului îi păsa într-adevăr de soarta elevilor, atunci cu siguranţă s-ar fi gândit de două ori înainte de a demara procedurile de modificare a clasei pregătitoare şi introducerea bacalaureatului profesional, examen care nu poate da valoarea unui absolvent, şi care nu există într-o ţară democratică. Ideea introducerii unui astfel de examen ne aruncă înapoi cu 22 de ani. Tinerii trebuie motivaţi, şi nu încurajaţi în a renunţa la învăţat.

Guvernul Ponta a schimbat pe criterii politice toţi inspectorii generali şi adjuncţi, precum şi peste 4.000 de directori şcolari şi a ratat pentru prima dată în istoria învăţământului din România începerea anului şcolar.

Am militat mereu pentru modernizarea şi dezvoltarea unui sistem sănătos de învăţământ şi susţin reformele reale şi aplicabile asupra şcolii româneşti, care, să nu uităm, de-a lungul timpului a dat oameni de valoare care ne reprezintă cu mândrie pe plan internaţional.

Domnul Marius Rogin:

"Comisia de la Veneţia şi Constituţia României"

Implicarea Comisiei de la Veneţia în dezbaterea constituţională românească ar putea avea efecte pozitive şi pacificatoare, căci este de natură să canalizeze polemica pe tărâmul argumentelor teoretice.

Întrebarea care rămâne în suspensie este dacă în vara acestui an s-a produs sau nu o încălcare a statului de drept. Comisia de la Veneţia s-a însărcinat să examineze această situaţie şi putem presupune că analizele şi recomandările sale vor contribui la dezbaterea internă privind modificarea Constituţiei. Până atunci însă să observăm că esenţa dezbaterii s-a purtat în jurul suveranităţii Parlamentului.

Simplificând polemica partizană, putem arăta că USL a susţinut deplina suveranitate a corpurilor legiuitoare, în timp ce tabăra preşedintelui a contestat acest fapt, pretinzând că puterea Parlamentului este limitată.

În principiu au dreptate cei care susţin că în statul de drept nimeni nu poate avea o suveranitate deplină, deoarece există un control reciproc al puterilor. De altfel, acest control al puterilor este statornicit şi prin Constituţia din 1991 şi apoi în cea din 2003. Guvernul este cenzurat de Parlament, Parlamentul este limitat de Guvern prin agenda legislativă şi de Preşedinte prin actul promulgării, justiţia cenzurează actele executivului, iar Curtea Constituţională limitează legiferarea.

În sistemul românesc, Curtea Constituţională scapă oricărui control, dar se poate arăta că puterea ei este totuşi limitată, de vreme ce ea nu se poate, de regulă, autosesiza. Cineva face sesizarea, iar acest cineva, prin însuşi actul sesizării, dobândeşte o mare putere. În sistemul românesc, cetăţenii obişnuiţi sunt excluşi cu totul de la exerciţiul acestei puteri, spre deosebire de Germania, de exemplu, unde cetăţenii pot face o sesizare la Curtea Constituţională, aşa cum s-a şi întâmplat recent în cazul Mecanismului European de Stabilitate. În România, cetăţenii sunt reprezentaţi de Avocatul Poporului, care sesizează Curtea în numele lor. Cu toate acestea, apar mereu în practica statelor situaţii în care cineva trebuie să decidă, să ia, altfel spus, decizia ultimă. Or, acest cineva poate fi numit suveran. Până la Constituţia din 2003, Parlamentul avea puteri foarte mari, mai puţin îngrădite decât după modificările adoptate în acel an. De exemplu, Parlamentul putea înfrânge cu 2/3 o decizie a Curţii Constituţionale. Modificările din 2003 au reprezentat în principiu o reechilibrare a puterilor în stat şi o limitare vădită a puterii majorităţilor parlamentare.

Cu toate acestea, situaţia a rămas neclară, căci Curtea Constituţională nu făcea parte din puterea judecătorească, aşa cum se petreceau lucrurile în sistemul politic românesc antebelic sau cum se petrec ele în SUA sau, într-o variantă diferită, în Germania. Curtea Constituţională era plasată în Constituţia românească între puteri, devenind astfel prada cea mai de preţ a partidelor politice. Obiectivul secret al oricărui guvern era să-şi prelungească puterea (şi imunitatea), prin desemnarea unor fideli la Curtea Constituţională.

Copiind mecanic sistemul francez, dar fără tradiţia politică franceză, cu tot bagajul ei de discernământ şi moderaţie, România s-a trezit, aşadar, că nu mai ştie de fapt cine pe cine ar trebui să controleze sau cum ar trebui repartizate legitimităţile. Este evident că aceia care au cerut guvernului USL să respecte independenţa justiţiei, cu referire la modificarea legii Curţii Constituţionale, nu au înţeles sistemul politic românesc. Curtea Constituţională nu face parte din autoritatea judecătorească, aşa cum au părut să înţeleagă diverşi oficiali europeni, iar apărarea independenţei sale este o vigilenţă tardivă, de vreme ce ea exprimă deja un algoritm politic prin chiar modul ei de constituire.

În sfârşit, continuând analiza, să arătăm că, prin Constituţia din 2003, Parlamentul primeşte totuşi puteri depline cât priveşte suspendarea preşedintelui. În Constituţie se spune că suspendarea nu poate avea loc decât în cazul unor grave încălcări ale Constituţiei, dar cel chemat să decidă dacă aceste încălcări sunt grave este tot Parlamentul. Există destule persoane care sunt astăzi de părere că Preşedintele nu a încălcat Constituţia şi că Parlamentul a comis un abuz, dar cine hotărăşte dacă e un abuz? Curtea Constituţională nu poate da decât un aviz consultativ, Parlamentul fiind în această privinţă pe deplin suveran. Potrivit ordinii de drept, numai Parlamentul (şi nu un comentator particular) are puterea să decidă în această privinţă.

De aceea, se poate spune că decizia de suspendare a Preşedintelui a fost una pe potriva ordinii de drept, aşa cum este ea descrisă explicit în Constituţie, chiar dacă ea a ofensat sentimentele morale ale unor concetăţeni. Să mai spunem încă o dată că ordinea de drept se referă la cine decide în cutare sau cutare situaţie, or, în situaţia suspendării, Constituţia stabileşte clar atribuţiile fiecărei autorităţi.

Discuţia însă poate continua. S-a arătat că Parlamentul a decis abuziv, dar este obligatoriu să arătăm că abuzul nu se raportează la ordinea de drept, ci la o interpretare privată de natură morală. Cu alte cuvinte, suspendarea preşedintelui ar fi un abuz prin raportare la o anumită interpretare a Constituţiei, care nu are însă statut de normă juridică.

De fapt, cei care au susţinut că am asistat la o lovitură de stat au avut, pesemne, în vedere o Constituţie virtual modificată: una care ar atribui Curţii Constituţionale opinia decisivă cât priveşte gravitatea abaterilor preşedintelui. Numai aşa, şi numai dacă autoritatea de jurisdicţie constituţională ar fi atribuită explicit puterii judecătoreşti, am putea vorbi de o încălcare a separaţiei puterilor în stat.

E clar că în ciuda unor astfel de consideraţii disputa politică va continua. Ordinea de drept, aşa cum este ea descrisă în Constituţie, permite evoluţii politice care par unora cu totul inadmisibile. Or, acest lucru înseamnă că asistăm la o criză de sistem. Iar dacă sistemul nu mai poate furniza răspunsuri care să pacifice societatea, este momentul ca el să fie schimbat.

Doamna Elena Gabriela Udrea:

"Schimbarea Legii urbanismului ar fi o catastrofă edilitară"

După Revoluţie, în România, s-a instalat un veritabil haos urbanistic, rezultat al mentalităţii că oricine poate construi orice şi oriunde, dacă are bani. Interesul public a fost călcat în picioare, surclasat de interesul privat. Aşa se face că, îndeosebi în oraşe, s-au pierdut sute, dacă nu mii de hectare de spaţiu verde în detrimentul unor coloşi de beton, metal şi sticlă. Mai mult, s-au demolat mii de clădiri cu valoare arhitectonică deosebităpentru a se face loc unor kitsch-uri, zone clasice s-au transformat în amalgamuri diforme de clădiri şi, mai grav, multe dintre acestea nu sunt nici măcar bine construite, fiind un veritabil pericol publicîn caz de cutremur.

Acest haos a fost posibil din cauza unei legislaţii deficitare, care nu oferea foarte multe pârghii instituţiilor administraţiei centrale sau locale, dar şi a unei greşite înţelegeri a ceea ce înseamnă dezvoltarea urbanistică şi lipsa de respect faţă de istorie şi valorile patrimoniului arhitectural naţional. Dacă peste toate acestea se adaugă indolenţa şi coruptibilitatea funcţionarilor statului, avem un tablou complet al motivelorpentru care s-a ajuns aici. Avem toate argumentele necesare pentru a ne dori o schimbare în bine.

Din punct de vedere legislativ, aceasta s-a produs. De la 1 februarie 2012 a intrat în vigoare modificarea legislaţiei urbanismului propusă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în mandatul meu ministerial.Aceasta este mult mai restrictivă şi limitează posibilităţile de construcţie pentru clădiri şi ansambluri de clădiri care nu respectă limitele înscrise în Planurile de Urbanism General.Practic, am interzis posibilitatea de a genera, la iniţiativa oricărui privat, planuri de urbanism zonal (PUZ) derogatorii de la cele de urbanism general (PUG), astfel că acum nu se mai pot construi turnuri de 30 de etaje în locuri în care se prevedea doar P+4 şi nici ansambluri rezidenţiale acolo unde exista o zonă industrială, pentru că derogările pe care le obţin "investitorii" nu sunt numai cu privire la volumetrie, ci şi cu privire la destinaţia construcţiilor. Dar am interzis şi aberanta intrare în legalitate, care înseamnă că poţi cere să ţi se legalizeze o construcţie ridicată fără autorizaţie sau care încalcă oricât de grav limitele autorizaţiei de construire obţinute. Ca exemplu, dacă ai construit 10 etaje în loc de trei,poţi cere apoi primăriei să îţi aprobe intrarea în legalitate a imobilului. Întrebarea legitimă este de ce să te mai complici să respecţi procedurile legale dacă tot nu ţi se aplică nicio sancţiune în situaţia în care le ignori?

Modificarea Legii urbanismului de către MDRT în mandatul meu a reprezentat un pas înainte în direcţia stopării haosului urbanistic, dar şi a rechinilor imobiliari, care puteau astfel să construiască orice şi oriunde, cu condiţia să aibă buzunarele suficient de adânci pentru a-i "motiva" pe consilierii locali sau generali în aprobarea propriilor PUZ-uri sau PUD-uri.

Schimbarea legislativă produsă în timpul mandatului meu de ministru al dezvoltării regionale şi turismului a fost unanim apreciată de cetăţeni şi de societatea civilă. Reglementarea domeniului construcţiilor şi imposibilitatea construirii de clădiri prin comiterea de abuzurisunt mari plusuri obţinute în ultimii ani.Aceste modificări legislative s-au făcut cu dificultate şi după lungi dezbateri publice şi conflicte politice. Ar fi o gravă eroare dacă aceste progrese ar fi, practic, anulate dedorinţa USL de a se reveni la varianta legislativă dinainte de 2008. Aceasta a produs atâtea deservicii, mai ales în oraşele mari, încât va fi nevoie de zeci de ani pentru a fi reparate.

Încercarea de acum de a modifica din nou cadrul legislativ are în spatele său interesele unor sponsori ai USL, care doresc să construiască mai mult decât permite legea, în locuri interzise, cum ar fi spaţiile verzi, dar mai ales plajele de la Marea Neagră. De altfel,propunerea de modificare a articolului 32 din Legea urbanismului aparţine, în mod real, primarului Constanţei, Radu Mazăre. Acesta doreşte controlul total şi unic al autorizării construcţiilor, mai ales în zona staţiunii Mamaia şi în mod special pe plajă. Amintesc faptul că am reuşit să anulăm în instanţă PUZ-ul gândit de Mazăre pentru staţiunea turistică de interes naţional Mamaia, prin care prevedea construcţii pe plajă, construcţii de treizeci de etaje, ocuparea spaţiilor verzi şi supraaglomerarea distructivă a acesteia. Daţi-mi voie să mă întreb, retoric, fireşte, ce şpagă s-ar putea lua din autorizarea unor blocuri de locuinţe de lux ori hoteluri pe zona de plajă a staţiunii. Unii spun că ar fi vorba de milioane de euro.

USL arenevoie de reinstalarea unui sistem în care puterea decizională privind construcţiile în zonele de interes naţional să revină consiliilor locale.

Argumentul iniţiatorilor modificării legislative privind lipsa Planurilor de Urbanism General actualizate este de-a dreptul pueril. De mai bine douăzeci de ani autorităţile locale nu sunt în stare să îşi gândească strategia de dezvoltare urbanistică şi să îşi aprobe planurile urbanistice, lăsându-le la interesul investitorilor privaţi. Se ştiadin 2010 de intenţia de a modifica Legea urbanismului şi de imposibilitatea folosirii PUZ-urilor pentru modificări. Timp de doi ani, toate primăriile din ţară au avut timp să realizeze PUG-urile, dar nu au făcut nimic, pentru că nu îi interesează.

Faptul că noua conducere a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului nu acţionează pentru a opri această adevărată crimă împotriva ordinii urbanistice conduce la ideeacă interesul public a fost demult abandonat. Din păcate,la fel ca şi în cazul Cazinouluidin Constanţa sau al Halei Matache, se dă dovadă de un servilism maxim pe linie politică.Noua conducere a MDRT nu are ca scop gestionarea domeniului construcţiilor şi protejarea interesului public, ci deservirea clientelei politice.

Voi cere şi printr-o interpelare un punct de vedere în acest sens, pentru că nu este normal ca principala instituţie care ar trebui să reglementeze în domeniul construcţiilor să stea pasivă când are loc o asemenea agresiune legislativă.

Fac un apel către societatea civilă să ia atitudine. Altfel, se vor trezi cu toţii că parcurile şi monumentele istorice dispar, pentru a lăsa loc construcţiilor unor rechini imobiliari care au reuşit să cointereseze câţiva primari şi consilieri locali.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Festivalul elenismului din România, Ploieşti, 27-30 septembrie 2012"

Uniunea Elenă, fondată în 28 decembrie 1989, este organizaţia minorităţii elene din România ai cărei membri sunt cetăţeni români de origine greacă şi filoeleni, care, împreună, contribuie la realizarea scopului fundamental de păstrare şi promovare a limbii materne, culturii şi civilizaţiei elene, obiceiurilor, tradiţiilor şi creştin-ortodoxiei.

În acest context, printre multe alte realizări, toate Comunităţile greceşti din România au înfiinţat ansambluri artistice, înscrise la OSIM din anul 2011, care prin muncă şi devotament s-au afirmat pe plan naţional şi internaţional.

Dorinţa de perfecţionare şi succesul au contribuit decisiv ca o parte din aceste ansambluri să obţină titlul de membru activ al Consiliului Internaţional al Dansului - UNESCO.

Forţa creatoare a tinerilor, membri ai Uniunii Elene, a dat naştere proiectului cu titlul "Festivalul elenismului din România", aflat anul acesta la a XII-a ediţie.

După ce Bucureştiul a găzduit cinci ediţii consecutive (1992-2004), ştafeta festivalului a fost preluată de Constanţa în alte două ediţii (2006, 2007), a urmat Braşovul (2008, 2009), a revenit la Bucureşti în 2010, apoi s-a bucurat de ospitalitatea Galaţiului în 2011 şi anul acesta a ajuns la Ploieşti.

Frumuseţea spiritului elen va străluci din nou prin dansurile şi cântecele pline de viaţă ale copiilor şi tinerilor, ce vor transmite publicului bucuria şi mândria de a reprezenta aceste minunate valori ale poporului grec.

Festivalul din acest an va avea loc la Casa de Cultură a Sindicatelor din Ploieşti, în perioada 27-30 septembrie, şi se va desfăşura sub egida Ambasadei Greciei în România.

Pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Ploieşti vor evolua peste 450 de persoane, 24 de ansambluri artistice ale Comunităţilor elene din România şi 12 ansambluri artistice invitate din România şi Grecia.

Proiectul este iniţiat de Uniunea Elenă din România şi cofinanţat de Primăria municipiului Ploieşti, Guvernul României - Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Îmi revine deosebita plăcere şi onoare să vă lansez invitaţia de a participa la cea de-a XII-a ediţie a Festivalului elenismului din România, Ploieşti 2012.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

"CSM defineşte neconstituţional libertatea de exprimare"

Pe data de 18 septembrie a.c., într-un comunicat de presă al Consiliului Superior al Magistraturii, deci într-un document oficial, a fost dat un atac la adresa Constituţiei României. În documentul respectiv apar două paragrafe care nu credeam că vor mai apărea la 22 de ani de la căderea comunismului.

"Într-un stat de drept nimeni nu are dreptul să extrapoleze nemulţumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze asupra întregului sistem judiciar. În caz contrar, persoana care face aceste afirmaţii aduce inevitabil atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, cu consecinţa afectării prestigiului justiţiei şi implicit a independenţei şi reputaţiei magistraţilor (...).

Dreptul la libertatea de exprimare nu este însă unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti".

Ce reiese din cele două paragrafe? În primul rând, că membrii CSM susţin că nimeni nu are dreptul să comenteze actul de justiţie. O astfel de teză este specifică evului mediu, dar doamnele şi domnii din CSM trebuie să ţină cont că suntem totuşi în secolul al XXI-lea. Absolutismul şi absurdul de care dau dovadă membri CSM demonstrează o intenţie de a crea o castă intangibilă în România, ceea ce este total contrar Constituţiei.

Toată lumea este de acord cu nocivitatea ingeriţelor şi presiunilor în domeniul justiţiei. Dar a comenta în special erorile săvârşite de cei din justiţie atunci când le comit nu înseamnă nici ingerinţă şi nici presiune, ci exercitarea dreptului la liberă exprimare. Un drept pe care aceiaşi membri ai CSM îl consideră ca fiind limitat la anumite restrângeri - o astfel de exprimare nu am mai auzit până acum. Iar aceste restrângeri ar opera când utilizarea libertăţii de exprimare vizează "autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti".

Le reamintesc doamnelor şi domnilor din CSM articolul 30 din Constituţie: "(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri."

După cum se poate observa, libertatea de exprimare este inviolabilă, or, restrângerile invocate de CSM exprimă exact contrariul. În plus, pretenţiile absolutiste rezultate din comunicatul CSM nu se regăsesc în Constituţie nici măcar acolo unde este vorba de o serie de interdicţii stabilite prin lege.

Trecând de la teorie la practică, îmi permit să pun membrilor CSM o serie de întrebări:

- pot fi extrapolate nemulţumiri faţă de magistraţii din cauza cărora petenţii români câştigă procese la CEDO, iar statul român urmează să plătească daune?

- pot fi extrapolate nemulţumiri faţă de deciziile eronate ale magistraţilor - de exemplu în celebrul caz Ţundrea?

- pot fi extrapolate nemulţumiri faţă de procurorii care "scapă" ilegal în media stenograme, care urmează să servească diferite interese politice?

Punând aceste întrebări m-am exprimat împotriva unor valori cum ar fi autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti? Sunt convins însă că nu voi avea niciun răspuns la aceste întrebări.

Domnul Viorel-Vasile Buda:

"PDL nu are autoritatea morală să atace prin moţiune politicile USL din domeniul educaţiei"

PDL atacă politica din domeniul educaţiei a guvernului USL printr-o moţiune simplă. Este dreptul democratic şi constituţional al oricărui partid aflat în opoziţie să atace prin moţiuni politicile echipei aflate la guvernare.

Totuşi, legat de subiectul moţiunii consider că PDL din punct de vedere moral, nu este îndreptăţit să atace politicile USL privind educaţia. Afirm acest lucru nu în virtutea apartenenţei mele la un grup parlamentar al unuia dintre partidele aflate în coaliţia guvernamentală, ci în calitatea mea de slujitor, de peste trei decenii, a învăţământului românesc.

PDL este ultima grupare politică îndreptăţită din punct de vedere moral să atace printr-o moţiune simplă politicile din domeniul educaţiei ale actualului guvern din cel puţin două motive majore:

1. - a avut în guvernul Boc II, în persoana ministrului educaţiei, Daniel Funeriu, unul dintre cei mai contestaţi miniştri din Executiv - şi nu mă refer doar la contestările venite din partea fostei opoziţii, ci şi la contestările venite chiar din interiorul sistemului, la contestările venite din zona societăţii civile şi, nu în ultimul rând, venite din partea părinţilor;

2. - actuala echipă aflată la conducerea ministerului educaţiei a fost şi este obligată, în mod obiectiv, să lucreze în acest moment cu ce a preluat de la vechea guvernare.

Punctual, din câte am înţeles, PDL nu este de acord cu intenţia ca, pe viitor, clasa pregătitoare să fie trecută la grădiniţă. Din nou se impun o serie de întrebări. Cine a "brevetat" clasa pregătitoare, USL? Nu. Este o invenţie a domnului Funeriu. Cine nu a ţinut cont de numeroasele avertismente privind faptul că sistemul de învăţământ nu este încă pregătit pentru această "inovaţie", nu PDL, cu domnul Funeriu în frunte? Cine nu a ţinut cont de faptul că nu exista infrastructura necesară, cadrele necesare acum, în 2012, pentru clasa pregătitoare?

În aceste condiţii, indiferent cât s-au străduit, actualii responsabili din educaţie nu au reuşit să evite în multe cazuri o stare de haos generată de pripeala de care au dat dovadă predecesorii lor.

De ce nu agreează PDL intenţiile actualei conduceri a ministerului de trecere la grădiniţă a clasei pregătitoare? Cumva doar pentru ca în istorie să nu rămână această clasă pregătitoare ca o măsură cu semnătura PDL pe ea? Orgoliile nu-şi au locul aici, mai ales dacă actuala conducere încearcă găsirea unei soluţii care să evite bulversarea actului de educaţie şi, implicit, bulversarea celor aflaţi în anticamera vieţii de şcolar.

De asemenea, am înţeles că PDL nu agreează introducerea bacalaureatului profesional. În acest caz, nu pot decât să cred că reprezentanţii fostului principal partid de guvernământ sunt rupţi de realitate. Aceasta este singura soluţie la ora actuală. Alta nu există. Şi acest lucru trebuie să-l înţeleagă şi cei din PDL. Menţinerea sistemului actual ar însemna, an de an, un deficit de imagine pentru învăţământul românesc.

Acestea sunt motivele pentru care, repet, PDL nu are autoritatea morală să atace prin moţiune simplă politicile USL din domeniul educaţiei.

Domnul Victor Paul Dobre:

"Reorganizarea poliţiei rurale - un pas esenţial în reducerea deficitului de siguranţă publică"

În ultimii ani şi în special în anul 2011, Ministerul Administraţiei şi Internelor a fost supus unei reforme importante, aşa cum conducători ai acestei instituţii de la acea vreme au tot afirmat. În realitate, singura reformă în MAI a constat în disponibilizări, iar adevăratele probleme ale sistemului nu au fost rezolvate sub nicio formă.

Reducerile masive de personal şi desfiinţarea posturilor de poliţie din mediul rural, făcute fără nicio analiză în cadrul structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, au afectat grav gradul de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni, capacitatea structurilor abilitate în combaterea infracţionalităţii, rolul preventiv şi descurajator la nivel stradal, ducând la scăderea dramatică a încrederii populaţiei în structurile poliţieneşti.

Urmare analizei efectuate de către Ministerul Administraţiei şi Internelor în august 2012, la numai un an de la aşa-zisa reformă, s-au constatat creşteri în situaţia operativă de 6 la sută per total ajungându-se undeva la 47 la sută în ceea ce priveşte furturile de animale în mediul rural. Deci există o creştere a situaţiei operative pe foarte mulţi indicatori: cheltuieli pentru asigurarea mentenanţei autospecialelor de patrulare, consumul de carburanţi, nu în ultimul rând, cheltuieli de personal.

În ceea ce priveşte percepţia populaţiei din mediul rural, 90 la sută au precizat că doresc mai mulţi poliţişti la postul de poliţie şi că prezenţa şi vizibilitatea acestora în localitate le conferă un sentiment de siguranţă.

În repetate rânduri am susţinut nevoia de o reformă rapidă şi reală care să pună accent pe calitatea activităţii Ministerului Administraţiei şi Internelor şi am interpelat miniştrii MAI referitor la încadrarea promoţiei 2011 a şcolilor de agenţi de poliţie. De asemenea, am susţinut ideea că, în lipsa unei astfel de reforme, Ministerul Administraţiei şi Internelor nu va putea face faţă, în scurt timp, realităţilor cu care societatea românească actuală se confruntă.

În acest context, salut măsura luată de către Ministerul Administraţiei şi Internelor de eficientizare a poliţiei rurale prin reînfiinţarea vechilor posturi de poliţie care funcţionau în mediul rural şi angajarea în poliţia rurală a noii promoţii de agenţi de poliţie, măsură care se înscrie în strategia actualei guvernări de reformare a MAI, reformă bazată pe un management corect, construit pe criterii profesionale şi în urma unor analize riguroase, în scopul asigurării ordinii şi siguranţei publice pentru cetăţenii acestei ţări.

Domnul Daniel Buda:

" Evoluţia în România - sub lupa europeană"

În această perioadă dificilă sub aspectul crizei economice şi financiare mondiale, România are nevoie de decizii ferme şi urgente în câteva domenii de maxim interes asupra evoluţiei într-o direcţie bună pe plan european şi internaţional.

Spun acest lucru deoarece de câteva luni, mai exact de 4 luni, din momentul preluării guvernării de către Alianţa Socialistă, asistăm neputincioşi la implementarea programului de guvernare a USL, având ca element esenţial, singurul, de altfel, consolidarea formaţiunii politice în detrimentul angajamentelor economice şi politice asumate.

Dacă este să mă refer numai la ceea ce înseamnă fonduri europene, în fapt, o sursă importantă de dezvoltare economică a statului, ca urmare a ultimelor evaluări statistice, s-a constatat faptul că în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene şi plata către firme care desfăşoară proiecte europene, România este în coada listei.

Guvernul Ponta nu a mişcat un deget pentru a remedia problemele din programele structurale, odată cu instalarea la Palatul Victoria, a fost sistat şi dialogul cu Comisia Europeană. Astfel, situaţia economică şi repercusiunile asupra României nu sunt greu de imaginat plecând de la miile de persoane care riscă şomajul, până la falimentul firmelor care nu vor mai putea face faţă datoriilor angajate.

Preocupările acestui Guvern incapabil şi parcă plasat într-o altă arie a realităţii au fost şi sunt în continuare altele decât cele cu adevărat importante pentru dezvoltarea şi modernizarea statului român. Printre vizitele destul de dese pe la oficialii europeni cu scopul de denigrare a competitorilor electorali sau printre şedinţele de partid de stabilire a strategiilor de campanie, membrii acestui Guvern nu mai au timpul necesar să adopte măsuri de stimulare şi dezvoltarea e economiei româneşti.

În fapt, această atitudine nepăsătoare nu mă miră şi cu atât mai puţin să îmi ridice semne de întrebare, având în vedere faptul că, în concret, acesta este ritmul de lucru al acestei formaţiuni politice conjuncturale, patentat de însuşi unul dintre liderii ei. Pe lângă performanţele de a nu avea capacitatea de a-şi stăpâni uneori nervii în faţa camerelor de luat vederi, a reuşit şi în această sesiune performanţa de a fi prezent la câteva şedinţe de plen, ceea ce îl situează, de drept, tot în capul listei, dar la finalul ei, respectiv primul cu cele mai puţine prezenţe în activitatea parlamentară. Am convingerea că şi în această ultimă sesiune, avea potenţial maxim să îşi păstreze poziţia de lider în fruntea politicienilor cu prezenţă zero, dar a avut "ghinionul" să ocupe, pe scurt timp, poziţia de preşedinte al Senatului, ceea ce l-a obligat, în mică măsură, să facă acest efort de a participa la locul de muncă.

Desigur, activitatea parlamentară nu constă în a bifa la capitolul prezenţe sau absenţe, însă consider că în calitate de parlamentar ales într-un colegiu uninominal, să fii în mod constant sub media prezenţelor este inadmisibil. Cu atât mai mult cu cât eşti şi lider al unui partid diluat sub tinctura comunistă. Departe de mine gândul de a face evaluări asupra activităţii parlamentare, însă nu pot să nu îmi exprim dezamăgirea că asemenea comportamente indolente şi dezinteresate de problemele cetăţenilor, astăzi au repercusiuni grave asupra României europene. Această iresponsabilitate este manifestată, se pare la nivel macro, în sensul că indiferent de natura problemelor stringente care necesită soluţii urgente din partea guvernanţilor, implicarea acestora este la fel ca şi prezenţa acestui aşa-numit lider. Acest mod de a face politică şi de a te raporta la problemele celor care te-au ales nu trebuie tolerat, ci, din contră, sancţionat. Iar una dintre armele avute la îndemână este votul cetăţenilor.

România are nevoie de o nouă clasă politică, are nevoie de politicieni care să fie conştienţi de faptul că sunt în slujba celor care i-au ales, are nevoie de politicieni care se duc în faţa oficialilor europeni să prezinte realizările statului, să solicite soluţii la problemele identificate şi nici pe departe să se plângă de atitudinea unor competitori politici sau să se absolve de responsabilităţi făcând acuzaţii nefondate.

Au trecut 22 de ani de la revoluţie, ani în care România s-a dezvoltat şi s-a modernizat, însă, din păcate, nu la nivelul altor state europene, deşi potenţialul este net superior multor state din comunitate. Dacă, în perioada următoare, acest Guvern iresponsabil nu lasă deoparte strategiile de campanie în favoarea intereselor statului, România ar putea risca nu sancţiuni pecuniare, dar chiar şi anumite restricţii sau retrogradări. Să nu mai vorbim de faptul că am putea fi sancţionaţi chiar cu blocarea fondurilor europene sau instituirea unor monitorizări mai dure asupra unor domenii de maxim interes, cum ar fi spre exemplu justiţia, economia sau educaţia.

Mai sunt aproximativ două luni din acest mandat de guvernare, iar odată cu alegerilor parlamentare, configuraţia politică actuală va fi schimbată, însă până atunci fac un apel către cei care acum au datoria guvernamentală de a conduce ţara să fie mai preocupaţi de tot ceea ce înseamnă angajamentele asumate în faţa partenerilor europeni şi internaţionali, să fie coerenţi în actul de guvernare şi să nu distrugă în mod conştient ceea ce s-a construit şi consolidat cu eforturi în ultimii ani.

Domnul Gabriel Tiţa-Nicolescu:

"România şi adoptarea monedei euro"

Înlocuirea unei monede naţionale cu moneda euro este o operaţiune complexă, care necesită numeroase pregătiri de ordin practic. Toate aceste pregătiri se bazează pe un anumit "scenariu de trecere la moneda unică", adoptat de ţara noastră.

România trebuie să îndeplinească anumite criterii pentru a adopta moneda euro, criterii de convergenţă care presupun ca rata inflaţiei să fie scăzută până la nivelul de 2% anual, deficitul bugetar trebuie să fie de maxim 3% din PIB-ul ţării, datoria publică cumulată să nu depăşească 60% din PIB şi dobânzile scăzute pentru creditele pe termen lung să nu depăşească cu cel mult 2% dobânzile din cele mai performante state membre.

Criteriile de convergenţă economică au rolul de a garanta că economia unui stat membru este suficient de bine pregătită pentru adoptarea monedei unice şi că se poate integra cu uşurinţă în regimul monetar al zonei euro.

Moneda euro oferă numeroase avantaje cetăţenilor: o monedă unică pentru ţările din zona euro, costuri identice pentru transferurile bancare naţionale şi transfrontaliere şi un mediu de afaceri stabil, accesul mult mai facil al exportatorilor pe pieţele oricăreia dintre ţările membre este un alt avantaj care ar putea fi fructificat după eliminarea barierelor monetare din cadrul Uniunii Europene. În acest caz se va reduce numărul de intermediari, astfel încât întreprinderile îşi vor mări veniturile ca urmare a exporturilor directe efectuate şi care totodată vor deveni mai competitive din punct de vedere al preţurilor oferite.

Odată cu trecerea la moneda euro apar şi costuri precum pierderea autonomiei politicilor monetare şi valutare ale ţării noastre şi posibila creştere a şomajului.

România trebuie să-şi îmbunătăţească competitivitatea înainte de a adopta moneda euro.

Ştim cu toţii că moneda euro, după cum o relevă şi un ultim raport al Băncii Mondiale, joacă un rol tot mai semnificativ în economia mondială.

Se pare că părerile sunt împărţite: preşedintele Traian Băsescu a anunţat că în perioada următoare România trebuie să aibă ca prioritate îndeplinirea condiţiilor de intrare în zona euro în anul 2015. Şeful statului a apreciat că, deşi nu depinde doar de ţara noastră, trebuie menţinut actualul trend al îndeplinirii criteriilor financiare necesare pentru a intra în zona euro.

Pe de altă parte, ministrul de finanţe, Florin Georgescu, a declarat public că menţinerea intenţiei de a introduce moneda euro în România în anul 2015 nu este un demers realist. Mai mult, autorităţile din Bulgaria, Polonia şi Cehia au amânat sine die aderarea la zona euro, invocând criza, dar mai ales riscurile şi costurile pentru populaţie, care ar urma să fie mai mari decât beneficiile.

Introducerea euro nu influenţează regimul valutar existent în România. Leul continuă să reprezinte moneda naţională şi singurul instrument legal de plată pe teritoriul României, între parteneri români.

Rămâne de văzut dacă suntem sau nu pregătiţi pentru introducerea monedei euro. Important este să fim acceptaţi în spaţiul Schengen. Pe viitor trebuie să arătăm că avem un mediu politic şi o guvernare preocupată de problemele ţării şi nu de scandaluri. Consider că acum este important să ne consolidăm pe plan intern.

Domnul Florin Iordache:

"Educaţia, deziderat pentru un viitor mai bun"

Şcoala este doar o componentă în educaţia unui copil şi totuşi reprezintă principalul factor ce determină succesul, respectiv eşecul, viitorului adult.

Oscilaţiile programelor şcolare datorate numeroaselor reforme ale învăţământului nu au făcut altceva decât să slăbească calitatea actului educaţional, iar alternanţa politică este principalul vinovat pentru această lipsă de viziune pe termen lung. Generaţiile tot mai slab pregătite reprezintă o problemă ce trebuie să ne îngrijoreze, dar mai ales trebuie să aducă tot spectrul politic în postura de a contribui la o platformă educaţională comună, astfel ca schimbările de guverne sau de miniştri să nu mai afecteze continuitatea transformării şcolii româneşti, ci să-i confere o formă predictibilă, ajutând astfel elevii în alegerea timpurie a unei cariere. O reformare a sistemului este necesară, totuşi ea trebuie să aducă mai mult decât o simplă actualizare, impunându-se o regândire a priorităţilor în acest caz.

Dincolo de aspectul pragmatic trebuie să ţinem cont şi de partea socială, mediul în care micuţii îşi însuşesc trăsăturile morale definitorii pentru formarea caracterului, iar pe lângă şcoală, societatea în întregul ei trebuie să-şi asume responsabiliatea promovării valorilor şi cunoştinţelor civice, atribuţii din păcate aproape inexistente la momentul actual.

Pentru ca societatea românească să se poată consolida atât economic, cât şi social este nevoie de o generaţie tânără bine pregătită atât profesional, cât şi moral. Realizarea acestui obiectiv ne va aduce garanţia unui viitor mai bun şi, mai mult, este investiţia cu cel mai ridicat grad de reuşită pe termen lung.

Domnul Florin Iordache:

"Înlăturarea regimului Băsescu - o chestiune de timp"

Uzând de unele subterfugii juridice atent construite în timp, preşedintele a reuşit să ocolească rezultatul clar al referendumului, iar acum asistăm la un comportament similar cu cel avut înainte de suspendare, atunci când lua decizii importante şi cu repercusiuni pe termen lung, de unul singur, fără să se consulte cu instituţiile abilitate, un fel de "eu ştiu ce-i mai bine pentru ţară". Mai mult, acesta continuă să ignore cetăţenii acestei ţări, construindu-şi o imagine de preşedinte autoproclamat cu un statut superior legilor şi normelor acestui stat.

Şi cei ce l-au susţinut sunt într-o continuă schimbare, încropind fel de fel de alianţe în speranţa că aşa populaţia nu-i va mai percepe ca pe cei ce au jefuit resursele ţării, ce au abuzat prin măsuri incompetente şi răuvoitoare milioane de români, afişându-se într-o aşa-zisă alternativă politică nouă, de fapt, plină de figuri compromise.

Toate acestea vin ca un argument în plus pentru ca lupta pe care atât Guvernul Ponta, cât şi partidele din USL o duc cu acest regim să fie dusă până la capăt, dar mai ales să fie câştigată.

Datorăm înfrângerea acestui sistem, adânc infiltrat în instituţiile statului, românilor ce cred în noi, dar şi acelora ce le-a fost nesocotită voinţa, iar câştigarea unei majorităţi în Parlament în urma alegerilor din decembrie ne va oferi, dincolo de atingerea unui obiectiv politic, posibilitatea de a reclădi relaţia, în special încrederea între statul român şi cetăţeni, lucru esenţial pentru viitorul acestei ţări, dar poate cel mai important, va fi lovitura decisivă pentru Traian Băsescu!

Domnul Florin Iordache:

"O altă faţă a Europei"

Dezbaterea din Parlamentul European, iniţiată de europarlamentarii PDL, nu a avut alt scop decât acela de a readuce în discuţie falsa teorie cum că în ţara noastră democraţia şi statul de drept s-ar afla în mare primejdie, dovedind astfel, dacă mai era cazul, servilismul total faţă de interesele preşedintelui Băsescu.

Pentru aceştia, cât şi pentru cei din PPE milioanele de români ce au spus da la referendum nu au contat, în discursurile lor primând politica şi interesul de partid ascunse sub aşa-zisa îngrijorare faţă de procesul de destituire a preşedintelui. Întreaga pledoarie a fost demontată punct cu punct atât de europarlamentarii USL, cât şi de cei ai socialiştilor şi liberalilor europeni, cu argumente clare, demonstrând, pe de o parte, o reacţie fermă a multora dintre partenerii noştri la toate aceste manipulări grosolane şi totodată spulberând intoxicaţia conform căreia întreaga Europă ar fi indignată de procesul destituirii, afirmaţie mult uzitată de aparatul propagandistic PDL-ist.

Ecoul celor ce s-au săturat de Traian Băsescu s-a regăsit în multe din luările de poziţie, fapt ce vine să sublinieze ilegitimitatea preşedintelui atât pe plan intern, cât şi pe cel extern. Cert este că echipa portocalie responsabilă cu lobby-ul extern a primit o grea lovitură de imagine, dar mai ales a scăzut drastic la capitolul credibilitate, fapt ce era previzibil dacă ţinem cont de zicala "minciuna are picioare scurte".

Domnul Florin Iordache:

"România trebuie să meargă înainte"

Trecem printr-o perioadă în care luptele şi răzbunările politice au luat locul stării de normalitate şi mai ales de stabilitate. Alternanţa politică, un fapt normal într-un stat democratic şi european, pare de neacceptat la noi. Traian Băsescu însumează la momentul actual atât partea politică ce a guvernat în ultimii ani, cât şi numeroase instituţii, la conducerea cărora regăsim apropiaţi ai preşedintelui. În el îşi găsesc speranţa toţi cei care au distrus şi secătuit această ţară şi probabil de aici şi atitudinea acestora în faţa schimbării.

Sub pretextul unor subterfugii legislative, acest regim mult blamat a ţinut cu tot dinadinsul să demonstreze o totală nepăsare pentru tot ce înseamnă răspundere, de aici rezultând clar moralitatea îndoielnică şi dispreţul faţă de cei ce au dus greul acestor eşecuri.

Trebuie însă să realizăm că această ţară are nevoie de o relansare viabilă atât economică, cât şi socială, de o viziune pe termen lung, iar acest deziderat nu este uşor de înfăptuit în condiţiile actuale. Coabitarea, chiar dacă interesul naţional o cere, nu are loc în vocabularul acestora, important acum pentru ei fiind tragerea la răspundere a celor ce au spus da. Cât timp votul românilor are rol consultativ, iar Guvernul şi liderii USL sunt hărţuiţi în permanenţă, devine din ce în ce mai greu să poţi implementa măsuri menite să redreseze cursul economiei.

Dincolo de această stare de fapt, România trebuie să meargă mai departe, este un angajament pe care noi, cei din USL, ni l-am asumat şi pentru care suntem dispuşi să luptăm până la capăt!

Domnul Vasile Popeangă:

"Ş-aseară ţi-am luat papuci / din Bruxelles, nu de la turci..."

Spunea Băsescu, la un moment dat, despre Emil Constantinescu că n-a reuşit să lase nicio dâră în urma lui. Dar având în vedere dezastrele pe care le-a adus băsismul în România, parcă e mai bine să nu laşi nicio dâră în urmă decât să rămână numai scrum şi fum, lacrimi şi blesteme...

Iar ultimele două săptămâni au reliefat, de la o zi la alta, încă o dâră groasă de mizerie pe care a lăsat-o, în numai 78 de zile, băsismul prin ultimul premier, Mihai-Răzvan Ungureanu, cel care este alintat de către presă şi de către o tot mai semnificativă parte a românilor - Mihai-Răzvan Unguent. Dar dacă a existat în istorie un Mihai Viteazul sau un Ioan Vodă cel Cumplit, de ce să nu existe şi un Băsescu cel Laş ori MR ("Mister") Unguent? Căci poporul acesta dă aprecierea sa fiecăruia după cum o merită, după dârele ori găurile în buget pe care le-a lăsat în urmă...

La un moment dat, se zvonea că războiul pentru premiul întâi cu cununiţă la capitolul tupeu se dă între Elena Udrea, Roberta Anastase, Adriean Videanu şi încă vreo 3-4 PDL-işti de frunte. Aş, ultimele două săptămâni au arătat că tineretul portocaliu vine tare din urmă şi se instalează în fruntea tuturor topurilor, cireaşă de pe tort fiind însuşi nemaipomenitul antepomenit. Parcă-l şi auzim şi acum: "Unde sunteţi voi, unguenţii mei?" Păi... cum... unde? Bine-nţeles, la "Forţa Cinică" şi la "Alienaţia pentru o Românie Nedreaptă"...

Ar fi interesantă o propunere de chetă ca la Ateneu: "Dă leu' pentru MRU", să-şi cremuiască şi el organismu' cu niscaiva iruri de import! Nu de alta, da' dacă tot s-a obişnuit în 78 de zile numai cu chestii cosmetice de vârf din banii publici (şi nu băgăm mâna-n foc că nu a făcut la fel şi la SIE!), n-ar fi păcat să şi le cumpere acum, bietu' 'telectual, din banii nevestii? Că ai lui, ca profesor, abia-i ajung de-o masă stropită din belşug cu licori bahice majore, la Cocoşatu'... Chiar a fost demarată, de către un trust de presă, o colectă publică de obiecte pentru igiena viitoare a fostului premier, în care, nu se ştie de ce, predominau unguentele pentru păstrarea onctuozităţii şi hârtia igienică! Iar în loc de apă de gură, destul de absentă din obiectele strânse, s-ar putea folosi cu mare succes, pe criza asta, apă de la toaletă...

S-a gândit cineva oare câte spitale ar fi putut supravieţui cu cele 10 miliarde fuşerite de Mihai-Răzvan zis şi Unghieră? Dar câte freze de zăpadă s-ar fi cumpărat pentru zonele cu risc mare de înzăpezire? Că nu-i corect: tot cu ochii în oglindă şi zăpada până-n grindă!

Or, probabil că se aprovizionase săracu' de el pentru campanie! O să cadă nea Gheo pe spate când o să-i ofere, aşa, electoral, nu un kil’ de trăscău, ci un flacon de Mont Blanc homo exceptionnel, ori Givenchy, sau lu' tuşa Frosa, în loc de o găleată cu poza lu' tov. Unguent pe interior, ca s-o folosească fericită la îngrăşat diverse dobitoace - un ditamai buchet de beţişoare de urechi asezonat cu fiole cu ser fiziologic, musai autohton, de la Antibiotice Iaşi...

A mai avut MR Unguent pe lista achiziţiilor de "prostiuţe" importante şi nişte strugurel cu ceară de albine şi propolis, o chestie bio, probabil ca nu cumva să-l zgârie pe Traian Băsescu în demersurile sale de a se menţine pe lângă sfântul de la Cotroceni, aşa explicându-se şi trusele cu pile, teoretic de unghii. Ceva interesant: la câtamai damigeana de parfumuri şi-a luat MR Unguent, abia zăreşti un săpun p-acolo! Parcă era lista de cumpărături de la curtea Regelui-Soare: curteni plini de rapăn ascuns sub perucile şi ţoalele scumpe, dar pomădaţi şi parfumaţi nevoie mare!

În cazul lui MRU, însă, parfumurile mai degrabă erau folosite pentru mascarea mizeriilor urât mirositoare din vremurile celor 78 de zile negre pentru România care îi poartă semnătura! Ca tacâmul să fie complet, toate "prostiuţele" pe care a mătrăşit premierul-alifie un sfert de milion de euro sunt văzute ca un mezelic de către specialistul în tomberoane Cezar Preda! Normal: ce mai e, acolo, un sfert de milion de euro, când ai ras sute de miliarde din bugetul statului în anii de tristă amintire ai guvernărilor portocalii? E şi jenant să dai explicaţii pentru un amărât de sfert de milion de euro, celor cărora le-ai răpit suma asta de la gură sau de la sănătate, sub pretextul crizei!

Şi n-am mai pomenit aici şi achiziţia de licori ale lui Bachus, tot din bani publici, care au fost cumpărate după principiul "Ce-mi doresc eu mie, barul plin să-mi fie!": numai alcooluri fine, de câte 18 ani vechime, ca să fie majore, să nu spună lumea că se-ncurcă cu chestii minore... E bine aşa, domnu' cu Barosu? Nu e bine, bre, nu e bine, întreab-o şi pe madam Redingotă portocalie, dacă nu ne crezi!

Dar, cel mai bine ar fi ca în problema asta să-şi dea cu părerea organele abilitate ale statului, care acum se fac că n-au ochi decât pentru fugărit ultrademocratic alegătorii antibăsişti în acompaniament de zornăit de cătuşe... Parcă-ţi creşte inima cât o pâine moldovenească de bucurie văzând cu cât zel se umplu de orbul găinilor procurorii DNA-ului când e vorba să se atingă de ceva care ar putea să aducă o cât mai mică neplăcere intereselor băsismului!

Oricum, cel mai important e faptul că, probabil simţindu-şi apropierea plecării, omu' ne-a scutit de-o cheltuială suplimentară: şi-a cumpărat din timp şi papucii pe care urma să-i primească de la popor, după cele 78 de zile de batjocorit România! Că doar nu o să spună că a venit FMI-ul în vizită şi a avut, precum divele străine, pe lista de pretenţii, şi perechea de papuci cu pricina...

Domnul Laurenţiu Nistor:

"Abuzul de lege este tot o fărădelege!"

Multă lume a rămas cu gura căscată când, pe de-o parte, Băsescu anunţa în gura mare că în România se petrece o lovitură de stat, iar pe de altă parte câţiva reprezentanţi mai de soi ai Uniunii Europene, dar buni amici ai băsismului, se văicăreau că Guvernul Ponta se mişcă mai repede decât pot ei pricepe. Abia ce a urmat a desluşit întregului mapamond, care nu are văl pe ochi, câtă dreptate avea Băsescu: da, în România este în desfăşurare o lovitură de stat, numai că, după regula "hoţul strigă hoţii", autorul loviturii de stat este însuşi cel care se lăfăie şi acum pe scaunul de preşedinte al României.

Lovitura de stat este definită grosso modo ca o răsturnare bruscă şi neconstituţională a puterii legitime a unui stat, impusă (neparlamentar) prin surpriză de o minoritate, foarte posibil formată din ofiţeri militari sau comandanţi paramilitari sub acoperire, folosind forţa. Dacă analizăm fiecare condiţie necesitată de definiţia unanim acceptată, observăm că toate aceste condiţii sunt îndeplinite!

Se înmulţesc astfel nepermis de mult intruziunile justiţiei în politica românească! Pretinzând că exercită controlul de constituţionalitate şi sub motivul independenţei justiţiei, Curtea Constituţională a României, Consiliul Superior al Magistraturii, DNA-ul, procurori de toate calibrele se străduiesc să strâmbe legea şi voinţa poporului român exprimată democratic, fie în Parlament, fie prin referendum. Justiţia portocalizată se doreşte a fi, după modelul ucenicului vrăjitor, o a treia cameră a parlamentului - cea decizională, indiferent de condiţii! Băsiştii din justiţie se fac că uită, că nu văd, că nu ştiu ori trec pur şi simplu cu o lejeritate criminală peste faptul că abuzul de lege, ca oricare alt abuz, este tot o fărădelege!

Iar culmea tupeului este că aliaţii juridici ai lui Băsescu, ţipând ca broasca sub căruţă că se fac presiuni asupra lor, ba din partea politicienilor, ba din partea presei, tocmai ei abuzează de puterea lor zornăitoare de cătuşe şi fac jocurile coordonate de către Palatul Cotroceni, în spatele cătuşelor iţindu-se, mai mult decât străvezie, imaginea pistoalelor şi altor mijloace de represiune brutală, căci acestea sunt adevăratele sperietori ale instituţiilor de forţă, nu celula unei închisori unde, pentru prea mulţi oameni, e mai omeneşte să stea decât în propria casă!

Am asistat în ultimele două luni la o hăituială de neînchipuit a procurorilor DNA asupra populaţiei nevinovate (musai şi cu poliţiştii după ei! De ce? Pentru că poliţiştii cară cu ei pistoalele!), după metode fasciste, unde gestapovistul era însoţit de esesiştii cu mitraliere, şi la o înlăturare brutală, cu sprijin extern, a voinţei poporului manifestată prin referendum, adică forma supremă de exprimare a vrerii naţiunii! Am asistat şi încă mai asistăm la un CSM care acum se vrea şi el un Olimp plin de zei cărora să le bată naţia mătănii, să le ridice temple şi să le aducă ofrande! Ce, ei sunt mai fraieri decât cei de la CCR? Uitaţi-vă la acel karateka de şoc, Vasilică Danileţ, al CSM-ului, vajnic stâlp de sprijin al Monicăi Macovei şi al băsismului, ca să vă lămuriţi repede câte merite are ca să fie şi el în panteonul zeilor neamului lui Decebal, lui Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, Vlad ori Cuza...

O să se spună că nu-s militari în afacere. Ba da, începând cu locotenent-colonelul Kodruţa Kovesi şi terminând cu cine doriţi, întrucât lista crescuţilor în grade din justiţie e lungă şi lată, peste care se suprapune lista cu ofiţerii acoperiţi ai serviciilor secrete (căci, nu-i aşa? martie din post nu poate să lipsească...), dezvăluiri făcute de presă de-a lungul timpului. Deoarece, spre ştiinţa şi celor din justiţie, acestea sunt rolurile presei: cel de oglindă a societăţii şi ca să-i preseze pe cei care greşesc, precum un bun câine de pază al democraţiei, inclusiv asupra imoralităţii şi fărădelegilor din justiţie, căci justiţia, la toate nivelurile ei, este departe de a fi imaculată! Deoarece au ajuns să întrebe procurorii electoratul de ce şi cu cine votează, probabil că or să ajungă "oamenii (fărăde)legii" să ne întrebe şi pe noi de ce facem legi şi ciobanii de ce pasc oile în loc să intre la DNA...

Cel mai straniu însă este că lupta politică nu mai este între partide, ci este una a majorităţii parlamentare cu alte instituţii ale statului, care în mod normal au interdicţie prin lege să facă politică! Nu-i bine, domnule Barroso, nu-i bine!

Însă cel mai strigător la cer abuz este cel făcut de către procurori prin ascultarea, cu complicitatea cuiva de la înalta Curte, în perioada referendumului, a tuturor politicienilor importanţi nebăsişti din România, în speţă - cei ai USL! Nu mai puţin de 165 de mandate de interceptare au fost cerute (şi aprobate!) de procurori în lunile iulie şi august 2012, o creştere de "doar"... 800 de ori faţă de anul trecut! Şi asta fără să fie luate în calcul ascultările pe motiv de "siguranţă naţională" - alte abuzuri pentru care nu va fi tras nimeni la răspundere! Deşi au fost tulburări sociale încă de la începutul anului, creşterea semnificativă a mandatelor de ascultare a fost doar în perioada alegerilor şi a referendumului, arătând astfel fără putinţă de tăgadă atât intruziunea masivă a justiţiei în politic, cât şi beneficiarul acestei intruziuni.

Rămâne deci, ca de obicei, în sarcina USL să facă analizele tuturor acestor situaţii şi să le prezinte organismelor abilitate, fie ele din Uniunea Europeană ori Statele Unite, pentru ca imaginea ţării noastre să fie cea reală, nu cea portocalizată în interesul unui grup restrâns, cu interese antinaţionale. Şi, bine-nţeles, conform aşteptărilor românilor, să luăm măsurile de normalizare a situaţiei din România...

Domnul Gheorghe Ciocan:

"Produsele româneşti ar putea fi comercializate în marile magazine"

Pentru că domnul ministru al agriculturii a declarat zilele acestea că are în vedere adoptarea unui pachet legislativ prin care se doreşte aprovizionarea hipermarketurilor cu produse autohtone, am considerat că este un moment prielnic pentru a vorbi despre situaţia agriculturii româneşti şi necesitatea susţinerii acesteia de către statul român.

Specificul modelului agricol şi rural românesc este dat de faptul că 47% din populaţie trăieşte din agricultură, aceasta fiind dominată de agricultura de subzistenţă, fără viitor în evoluţia firească a societăţii. Activităţile agricole sunt realizate pe suprafeţe mici, fără a avea la dispoziţie mijloacele necesare. Astfel, se produce scump, nu există interes pentru comercializare, iar autoconsumul depăşeşte 30%. Este creat, în acest fel, un cerc vicios al subdezvoltării, care impune o intervenţie pentru ieşirea din această stare.

în aceste condiţii, situaţia particulară a satului şi agriculturii româneşti impune o susţinere pentru o perioadă de timp care urmăreşte să permită o evoluţie economică şi socială normală. Această evoluţie normală s-a dorit a fi îndreptată către formarea fermelor familiale comerciale şi competitive, către comunităţi rurale prospere, către activităţi bine organizate în aval şi amonte de producţia agricolă, adică spre pieţe agricole funcţionale. Se impun măsuri menite să confere politicii agricole româneşti dimensiunea de coerenţă necesară pentru realizarea echilibrului între ţinta performanţei şi modernizării şi asistarea punctuală a celor care astăzi nu sunt încă performanţi şi nu din vina lor.

Evoluţia la nivelul politicilor agricole comunitare îndreptate spre susţinerea efectivă a agriculturii, în scopul eficientizării exploataţiilor agricole şi a fermelor de subzistenţă, este un argument care să determine acţiuni concrete pentru salvarea gospodăriei ţărăneşti. Deşi avem circa 9 milioane de hectare de teren bun pentru agricultură şi alte 3 milioane de hectare nelucrate, importăm circa 50% din alimentele pe care le cumpărăm din hipermarketuri sau din pieţe. Este vorba în primul rând de fructele şi legumele româneşti, care în ultimii ani au cam dispărut de pe rafturile marilor magazine, fiind înlocuite cu cele din import.

Paradoxal, există sectoare unde pe de-o parte exportăm mazăre sau lapte în ţări vecine, iar pe de altă parte importăm chiar aceleaşi produse. Salut prin declaraţia mea politică încercarea guvernului de a încuraja consumul de produse româneşti şi atâta vreme cât producătorului român nu i se vor cere comisioane pentru comercializarea produselor în marile magazine, sunt sigur că vom beneficia şi noi, consumatorii, de produse autohtone de o înaltă calitate.

Domnul Dorel Covaci:

"Privatizarea Oltchim"

Una dintre cele mai mari companii de produse chimice şi petrochimice din Europa de Sud-Est este în agonie. Dacă în 2007 exporta circa 78% din producţie în ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Asia, fiind un angrenaj important care susţinea motorul duduind al economiei, acum zace cu datorii de 700 milioane de euro şi încă 200.000, care se adaugă în fiecare zi acestei sume uriaşe.

Cei care erau "Perfecţiunea în calitate şi afaceri" au devenit o uriaşă gaură neagră, printr-un management lipsit de strategie, de viziune comercială şi având implantate căpuşe lacome ale încrengăturii politice, tipice "capitalismului de cumetrie". Declinul a început în 2007, odată cu vânzarea Arpechim Piteşti, furnizorul de materie primă al combinatului şi a continuat într-un ritm accelerat, din 2009 încoace. Toate încercările anterioare de a vinde societatea au fost blocate de factorul politic, la putere la acea vreme.

Nu mai departe de aprilie 2012, Guvernul Ungureanu nu a aprobat startul procedurii de privatizare, care era prevăzut la acel moment, şi a adăugat penalităţi creanţelor AVAS, până la 250 milioane euro. O altă componentă importantă a datoriei o reprezintă creanţa ENEL-ului de 150 milioane euro.

Acum Guvernul Ponta este forţat să rezolve această problemă, agreată prin Memorandumul semnat cu FMI de Guvernul Boc, pentru acordarea asistenţei financiare. Astfel, privatizarea nedeclanşată în aprilie, atunci când era prevăzută, s-a rostogolit în iunie şi apoi a fost aplicată în septembrie, în urma vizitei reprezentanţilor creditorului extern, care au forţat acest demers. De asemenea, se pare că măsura conversiei datoriilor în acţiuni nu a putut fi aplicată, întrucât statul, care deţinea doar 54% din acţiuni, nu a atras consensul celor care erau în posesia diferenţei până la 2/3 - minimul necesar pentru declanşarea acestei proceduri.

Numai că fotografia momentului ne arată un bătrân mastodont, oprit din activitate, cu protestatari scandând pe la porţi şi înghiţit de datorii. Această imagine nu prea exprimă o ofertă atrăgătoare pentru investitorii strategici.

Cei care vor prelua Oltchim sunt condiţionaţi să plătească între 40-60 milioane euro pentru repornire şi exploatarea instalaţiilor, în aşa fel încât să asigure un regim pentru plata salariilor angajaţilor, fără disponibilizări masive, să plătească datoriile uriaşe acumulate şi, eventual, să asigure 100 milioane euro capital pentru investiţii de mediu şi retehnologizare.

Concernul TISE din Rusia şi-a manifestat interesul de a participa la licitaţie încă de anul trecut, dar s-a retras pentru moment, "nedorind să intre în jocul politic declanşat de Dan Diaconescu". Acesta, aflat în miezul unui delir investiţional, mediatic şi electoral, a reuşit să-şi adjudece colosul. În cazul fericit în care preţul va fi plătit, acea sumă va fi acordată de Guvern ca împrumut de salvgardare pentru repornirea combinatului. Altfel, dacă se dovedeşte că este vorba de simple promisiuni fără acoperire, demagogie şi populism ieftin, în scopul creşterii capitalului electoral, pentru perioada imediat următoare, cel în cauză trebuie să îşi asume negreşit răspunderea penală.

Stimaţi colegi, atunci când ai fost la putere atâţia ani şi nu ai făcut decât să-ţi implantezi oamenii în reţelele "băieţilor deştepţi", care ştiu cel mai bine cum să profite de pe urma statului şi a poporului român, nu ai niciun drept să critici măsurile unui Guvern numit de câteva luni, care este pus în situaţia permanentă de a corecta greşelile şi abuzurile tale şi ale oamenilor tăi.

Guvernul Ponta a acţionat într-o manieră responsabilă, serioasă şi curajoasă, în interiorul unui acord financiar, negociat şi asumat de PDL cu FMI, şi a încercat să aplice cel mai bun pachet de măsuri pentru rezolvarea unor probleme complicate, generate şi tolerate de alţii fără să mişte un deget. Important este ca, până la urmă, situaţia să se finalizeze în cel mai bun scenariu posibil, pentru binele miilor de salariaţi ai Oltchim şi pentru revigorarea economiei naţionale.

după pauză

Şedinţa a fost reluată la ora 10,30.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Clement Negruţ şi Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deschidem lucrările Camerei Deputaţilor, de astăzi 25 septembrie 2012, şi vă anunţ că din totalul de 308 deputaţi, în acest moment şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 170; sunt absenţi 138, din care 9 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa de plen din ziua de marţi, 25 septembrie 2012; programul de lucru pentru aceeaşi perioadă (24 - 29 septembrie 2012); informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare la Curtea Constituţională; lista rapoartelor depuse în perioada 19 - 25 septembrie 2012 de către comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

În conformitate cu art.19 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, ar trebui să dau citire scrisorii doamnei deputat Monica Iacob Ridzi.

Doamna este în sală.

Dacă vreţi să luaţi dumneavoastră cuvântul, doamna deputat?

Doamna deputat aveţi cuvântul.

Doamna Monica Maria Iacob Ridzi:

În conformitate cu art.149 alin.(5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să-mi permiteţi să vă anunţ că mi-am încetat activitatea din Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, şi voi activa ca deputat independent, reprezentându-i, în continuare pe locuitorii Văii Jiului care mi-au acordat încrederea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu, doamna deputat.

Domnule deputat, vă rog frumos, mai aveţi şi dumneavoastră de făcut o intervenţie.

Domnul Doru Braşoan Leşe:

Stimaţi colegi,

Vreau să vă anunţ că, datorită excesului de democraţie din cadrul Partidului Democrat Liberal, demisionez din Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, şi mă alătur Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Procedură?

Domnul deputat Toader Mircea, liderul Grupului parlamentar al PDL.

Domnule deputat, aveţi cuvântul pe procedură. Demisionaţi?

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Eu n-am să anunţ ceea ce au anunţat colegii mei care au plecat. Eu am să folosesc prilejul şedinţei de plen pentru a vă aduce la cunoştinţă că Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal depune moţiunea simplă pe Educaţie: "Brambureala din educaţie duce la plagiat şi eşec şcolar!".

Domnule preşedinte, vă depun moţiunea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult. O vom analiza, din punct de vedere al Regulamentului, şi o discutăm în prima şedinţă a Biroului permanent.

Mulţumesc mult.

Ordinea de zi. Dacă la ordinea de zi grupurile parlamentare propun modificări ale ordinii de zi, conform Regulamentului?

Dacă nu, începem ordinea de zi.

1. Proiectul de Hotărâre privind constatarea încetării unui mandat de deputat. în temeiul art.70 alin. (2) din Constituţie, al art.7 alin. (1) şi (4) din Legea nr.96 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art.48 din Legea nr.35 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii 67 pentru alegerea autorităţii Administraţiei Publice Locale, a Legii Administraţiei Publice Locale nr.215, şi a Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art.208 şi 209 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere demisia din calitatea de deputat a domnului Mihail Boldea, ales în Circumscripţia electorală nr.18, Colegiul uninominal nr.9, precum şi declararea de către subsemnatul a locului vacant în şedinţa publică de astăzi, Camera Deputaţilor adoptă hotărârea:

Articol unic: Camera Deputaţilor constată încetarea calităţii de deputat a domnului Mihail Boldea, şi declară vacant locul de deputat în Circumscripţia electorală nr.18 - Galaţi, Colegiul uninominal nr.9.

Dacă la proiectul de hotărâre dumneavoastră aveţi obiecţiuni?

Dacă nu, îl considerăm adoptat, astăzi, 25 septembrie, şi îl trimitem spre promulgare.

2. Proiectul de Hotărâre privind constatarea încetării unui mandat de deputat şi a vacantării din funcţia de chestor a Camerei Deputaţilor. domnul deputat Gheorghe Albu, din partea Grupului parlamentar al PDL, şi-a depus demisia începând cu data de 2 octombrie.

Procedură.

Aveţi o procedură la demisie? Am înţeles. Este un act unilateral.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Nu aţi comunicat că demisia domnului Gheorghe Albu se datorează faptului că...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi, nici nu am început, domnule Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

A, nici nu aţi început?! Am înţeles că aţi trecut la alt punct.

Comunicaţi dumneavoastră decizia de demisie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Asta dacă îmi permiteaţi. Tocmai am scăpat de domnul Boldea.

Acum discutam de domnul Albu.

...în vederea demisiei din calitatea de deputat a domnului Gheorghe Albu, ales în Circumscripţia nr.16 Dâmboviţa, Colegiul uninominal nr.4. Domnul deputat Gheorghe Albu se află în situaţia de incompatibilitate.

Ştim foarte bine, plenul Camerei Deputaţilor şi al Senatului l-au ales membru al Consiliului de Administraţie al CNVM.

Vă citesc doar hotărârea. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţii?

"Art.1. Camera Deputaţilor constată încetarea calităţii de deputat a domnului Gheorghe Albu, începând cu data de 2 octombrie, şi declară vacant locul de deputat în Circumscripţia electorală nr.16 Dâmboviţa, Colegiul uninominal nr.4.

Art.2. se declară vacantă, începând cu data de 2 octombrie 2012, şi funcţia de chestor a Camerei Deputaţilor, deţinută de domnul Gheorghe Albu.

Dacă aveţi obiecţii?

Dacă nu, atunci considerăm aprobată hotărârea şi luăm act de ea, cu 2 octombrie.

3. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, precum şi a Hotărârii Camerei Deputaţilor nr.8/2011.

Există o înţelegere între liderii grupurilor parlamentare PNL şi Progresist pentru schimbarea nominalizărilor pentru funcţia de preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, precum şi pentru cea a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, şi a anexei de la Hotărârea nr.8 din 12 aprilie 2011 privind aprobarea acordului dintre liderii grupurilor parlamentare referitor la componenţa conducerilor comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.1.490 privind constituţionalitatea art.12, art.20 alin. (3), art.23 alin. (1) şi (2) şi a art.37 - partea introductivă - art.38 alin. (1), art.41 alin. (1), art.43 alin. (1) şi art.44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr.26 şi 27 din 5 octombrie 2010.

O să v-o prezint pe scurt. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţii.

"Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor se modifică după cum urmează: doamna deputat Maria Eugenia Barna, aparţinând Grupului parlamentar Progresist, trece de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci la Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Art.2. Anexa la Hotărârea nr.8 din 12 aprilie 2011 privind aprobarea acordului dintre liderii grupurilor parlamentare referitor la componenţa conducerilor comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor se modifică conform protocolului dintre Grupul parlamentar al PNL şi Grupul parlamentar Progresist, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, după cum urmează: Grupul parlamentar al PNL va avea în structurile de conducere ale comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor funcţia de preşedinte la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Grupul parlamentar Progresist va avea în structurile de conducere ale comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, funcţia de preşedinte la Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţii?

Dacă nu, o ducem la votul final pentru a se supune la vot.

4. Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2011.

Îl rog pe domnul Seres să prezinte raportul.

Domnule chestor, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul deputat Seres Denes, chestor al Camerei Deputaţilor, aveţi cuvântul.

Domnul Seres Denes:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am să prezint succint raportul execuţiei bugetului Camerei Deputaţilor pe 2011.

În anul 2011, bugetul definitiv al Camerei Deputaţilor finanţat din credite bugetare a fost în sumă de 202.235.000 lei, din care 1.011.000 lei s-au repartizat Institutului Român pentru Drepturile Omului, al cărui program este cuprins în alocaţiile bugetare totale aprobate pentru Camera Deputaţilor, conform legii.

Plăţile totale efectuate au fost de 190.932.482 lei, din care 936.403 lei pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Din totalul plăţilor la finele anului 2011, cheltuielile curente au fost în sumă de 176.812.537 lei. Cheltuielile de capital au fost de 15.245.667 lei, iar plăţile efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent au fost de 1.125.722 lei.

La activitatea finanţată din venituri proprii, veniturile obţinute în anul 2011 au fost de 9.839.077 lei, faţă de 7.000.000 lei, cât era prevăzut, iar cheltuielile efectuate au fost în sumă de 7.482.825 lei.

Plăţile efectuate în anul 2011 de către Camera Deputaţilor şi Institutul Român pentru Drepturile Omului s-au încadrat în prevederile bugetare aprobate.

Având în vedere dispoziţiile Legii nr.500/2002 privind finanţele publice, potrivit cărora ordonatorii principali de credite au obligaţia întocmirii contului anual de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli al instituţiei, care se include în contul general anual de execuţie a bugetului de stat, supunem spre aprobare Hotărârea privind contul de execuţie al bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2011.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

O să dau citire hotărârii privind contul de execuţie al bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2011.

Dacă dumneavoastră aveţi obiecţii? Nu.

În temeiul art.64 din Constituţia României, alin. (1), precum şi al art.31 lit.d) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

"Articol unic. Se aprobă contul de execuţie al bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2011, conform datelor cuprinse în Anexele nr.I şi nr.II, şi raportul privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2011, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre."

Dacă aveţi obiecţii?

Dacă nu, îl ducem la votul final.

Vă mulţumesc foarte mult.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistenţă socială. Proiectul de Lege nr.59/2012.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

O să rog iniţiatorul sau reprezentantul iniţiatorului să ia cuvântul.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Am intervenit acum, înainte de a începe dezbaterea pe acest proiect de lege, cu aceeaşi problemă. Acum suntem în opoziţie. Am luat cuvântul şi când eram la guvernare, pe aceeaşi temă. Ştiu că este greu să tipăriţi un raport de o sută şi ceva de pagini; şi să-l scanaţi şi să-l puneţi pe site, este greu. Dar, totuşi, suntem în anul 2012, iar după cunoştinţele mele, la toate comisiile se lucrează pe calculator. Deci, postarea pe site-ul nostru, ca să putem urmări în formă electronică orice raport, nu ia mai mult de cinci minute. Deci, nu ia mai mult decât cinci minute!

Punctul de vedere al grupului, evident că va fi susţinut de expertul nostru, domnul Kerekes, în domeniu, şi o să ni-l spunem, dar noi, ceilalţi membri ai grupului, nu avem cum să urmărim acest raport; nu avem cum să ştim, decât în conformitate cu cei care, mă rog, au participat la comisie, ce conţine acest raport.

Ca atare, ne vom da raportul sau nu ne vom da raportul, fără ca să fim în cunoştinţă de cauză.

Există o nouă conducere a Camerei Deputaţilor, şi vă rog să încercaţi să se observe acest lucru, şi prin acest simplu fapt de a avea rapoartele urmăribile măcar prezent site-ul Camerei Deputaţilor, atunci când începem dezbaterea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat Árpád, aveţi perfectă dreptate. Vă promit că, în şedinţa de astăzi a Biroului permanent, voi lua o decizie în această privinţă.

Daţi-mi voie să finalizez. Aveţi perfectă dreptate. Nici nu vreau să contest. Toţi deputaţii trebuie să primească, în acest secol, măcar în format electronic această chestiune.

Secretarul general îmi spune că pe site există. Dar o să mă ocup ca fiecare deputat să-l primească pe căsuţa poştală electronică, pe care o are înregistrată de când a depus jurământul, în 2008.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului.

O să vă cer permisiunea... Procedură?

Domnule Călian, aveţi cuvântul pe procedură.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să nu fiţi supărat pentru că solicit această luare de cuvânt.

Subscriu asupra celor afirmate de antevorbitorul meu, şi are perfectă dreptate. Însă, în mod concret, pentru că acest proiect este extrem de important şi a suferit modificări - Guvernul Ponta a depus amendamente - consider că nu-l putem dezbate şi urmări cu maximă seriozitate, neavând măcar un exemplar pentru fiecare grup parlamentar.

În consecinţă, vă propun, în numele Grupului parlamentar al PDL, să amânăm dezbaterea acestui proiect până în momentul în care vom avea măcar un exemplar, astfel încât să urmărim cel puţin amendamentele. Iar când le vom avea, sigur, revenim cu acest proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, eu v-am spus ce spune Secretariatul General, şi au verificat şi colegii mei: se află pe site-ul Camerei Deputaţilor. Obligaţia... Dacă dumneavoastră nu ştiţi să accesaţi www.cdep.ro, nu este vina mea.

Acum, vă rog frumos. Nu v-am dat cuvântul. Eu vă dau cuvântul. Vă rog frumos să luaţi loc în sală şi o să vă dau cuvântul.

Domnule deputat, v-am răspuns. Aţi făcut subscriere la subscriere. I-am spus domnului Árpád că fiecare căsuţă poştală electronică va primi, începând de săptămână viitoare, când voi discuta cu secretarul general.

Daţi-mi voie să continui procedura. Vă rog frumos, citiţi Regulamentul!

Domnule deputat Călian, vă rog frumos să citiţi Regulamentul. Dacă nu îl ştim, îl vom citi împreună, dar după ce se termină şedinţa de plen. Pas cu pas.

Are cuvântul doamna ministru Câmpeanu, din partea iniţiatorului.

Şi vă mulţumesc foarte mult pentru înţelegere, doamnă.

Doamna Mariana Câmpeanu (ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale):

Sigur, trebuie să precizăm, de la început, că iniţiatorii acestei ordonanţe de urgenţe nu a fost Guvernul actual, ci a fost Guvernul Boc, nu ştiu care număr. Dar am să vă prezint puţin ce a însemnat ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.124/2001 pentru modificarea şi completarea unor serii întregi de acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistenţă socială, şi astfel s-a modificat Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, Legea nr.7/2007, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului, modificată şi completată prin Legea nr.132/2011, Legea nr.277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, toate cu modificări ulterioare.

În esenţă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124 a reglementat ca principale aspecte următoarele: raportarea beneficiilor de asistenţă socială, respectiv alocaţia de stat pentru copii, pentru susţinerea familiei, venitul minim garantat şi indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul lunar la un indice social de referinţă şi aplicarea unor coeficienţi sociali de inserţie şi introducerea, ca şi condiţie de menţinere a drepturilor, plata taxelor şi impozitelor locale către bugetele locale de către persoanele care sunt îndreptăţite la beneficii sociale, în vederea implementării unor prevederi din Legea asistenţei sociale.

nu vreau să fac comentarii, această ordonanţă şi-a produs efecte în societatea românească, efecte mai puţin favorabile în ceea ce priveşte nivelul de trai al populaţiei şi, mai ales, în ceea ce priveşte grija pentru copii.

Ca atare, în cadrul dezbaterilor parlamentare, au fost propuse amendamente. Dacă îmi daţi voie?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog.

Doamna Mariana Câmpeanu:

Au fost propuse amendamente cu care Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a fost de acord. Aceste amendamente vizează, ca aspecte prioritare, flexibilizarea condiţiei de achitare a impozitelor şi taxelor locale. Astfel, verificarea se va face doar în cazul familiilor şi persoanelor singure, care au drepturi stabilite de cel puţin 6 luni, şi vor fi excluse de la această verificare familiile monoparentale.

De asemenea, se reglementează o perioadă de graţie de 60 de zile, în care se pot plăti aceste datorii către bugetele locale, timp în care beneficiarul îşi poate primi dreptul.

Şi am să-i rog pe colegii mei de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială să-şi aducă aminte că aceste lucruri le-am precizat în Comisia pentru muncă şi protecţie socială, de mult timp, pentru că nu este posibil să dai o lege azi, şi mâine să-i opreşti un drept, fără să aibă timp, măcar, să ia la cunoştinţă despre prevederile legii.

Stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copiilor la 85% din media veniturilor nete ale persoanei, cu menţinerea limitelor minime şi maxime, respectiv de 1.200 şi 3.400 de lei, dar, în acelaşi timp, cu dreptul de a beneficia de concediu până la..., cu dreptul de acordare a stimulentului de inserţie şi pentru persoanele care au optat pentru concediu până la împlinirea copilului a vârstei de 2 ani.

Considerăm că este absolut normal ca o mamă, în funcţie de posibilităţile pe care le are la un moment dat, să hotărască dacă mai rămâne în concediu sau se întoarce la profesia pe care o are.

Eliminarea limitării la trei naşteri a situaţiilor pentru care se acordă concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copiilor şi acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copiilor pentru toate situaţiile care conduc la acordarea acestui drept.

De asemenea, mi s-a părut că trebuie să fim de acord cu acest amendament care s-a produs în Comisia pentru muncă, pentru că nu cred că cineva are dreptul să limiteze dreptul unei familii de a avea câţi copii doreşte şi, mai ales, de a o ajuta pentru creşterea lor.

Acordarea sumei suplimentare de 600 de lei pe perioada suprapunerii cazurilor în care persoana se află cu un copil în perioada de concediu şi indemnizaţie, şi naşte, adoptă, sau ia în plasament sau tutelă un alt copil. Această reglementare va asigura aplicarea unitară a deciziei Curţii Constituţionale şi va avea efecte doar pentru situaţiile aflate în plată sau pentru cele care se vor produce după adoptarea legii.

Dacă raportul comisiei o să conţină o serie întreagă de alte amendamente, să ştiţi că ele sunt numeroase. Conţinutul de fond acesta este, dar a trebuit să fie făcute corelaţii, pentru că aţi văzut câte legi au fost modificate. Şi, de aceea, a trebuit, în profunzime, să luăm articol cu articol ca să putem să le corelăm.

Faţă de cele menţionate, susţinem adoptarea proiectului de lege aşa cum este prezentat în raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă ministru,

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă şi protecţie socială pentru prezentarea raportului.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond în procedură de urgenţă a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.124/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistenţă socială.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele favorabile din partea Consiliului legislativ, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru sănătate şi familie, Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, precum şi Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistenţă socială în scopul îmbunătăţirii cadrului legal existent şi al corelării cu noile dispoziţii din acest domeniu, prevăzute în Legea-cadru a asistenţei sociale nr.292/2011.

Aceste acte normative au fost deja enunţate: Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, Legea nr.416/2001 pentru venitul minim garantat, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor şi, în sfârşit, Legea nr.277 privind alocaţia pentru susţinerea familiei.

Cuantumurile beneficiilor de asistenţă socială prevăzute în actele mai sus-menţionate sunt stabilite în raport de indicatorul social de referinţă prin aplicarea unui indice social de inserţie.

Comisia propune plenului aprobarea proiectului de lege în vederea asigurării unei protecţii sociale adecvate familiilor cu copii sau cu persoane cu handicap, ale căror venituri nu sunt suficiente pentru asigurarea traiului zilnic, precum şi pentru eliminarea birocratizării excesive, prin efectuarea unei singure anchete sociale pentru drepturi stabilite în acelaşi timp pentru o familie.

Menţionez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, proiectul fiind adoptat de Senat în condiţiile art.115 alin.(5) Teza a III-a din Constituţia României republicată.

În fine, Camera Deputaţilor este Cameră decizională potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României.

În urma dezbaterilor, comisia vă propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt câteva modificări operate în ultimă instanţă, erori materiale, pe care sunt nevoit să le aduc la cunoştinţa plenului şi, totodată, vă rog să mandataţi, dacă mai există asemenea erori, Departamentul legislativ pentru a le îndrepta în urma dezbaterilor acestui proiect.

La punctul 1, poziţia 20 din raport, la art.II...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule vicepreşedinte,

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă rog!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu intrăm pe fond.

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Nu pe fond. Sunt câteva erori materiale.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Le spunem la momentul la care discutăm fiecare articol, cum intrăm în raportul comisiei.

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Cum consideraţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Este rugămintea mea, nu acum la început. Şi atunci o să vă rog frumos să interveniţi pentru claritate.

Bănuiesc că ele, mi-aţi explicat că sunt în plus faţă de raport. Văd că sunt în plus faţă de raport.

Dumneavoastră urmăriţi raportul, ca şi mine, şi la punctul respectiv o să vă rog frumos să interveniţi.

Domnule deputat (Se adresează domnului Tinel Gheorghe.) vă repet, citiţi, vă rog frumos, articolul. Vă rog din suflet să-l citiţi. Vă rog eu frumos. Vi-l citesc şi eu, dacă vreţi, că văd că nu daţi paginile unde trebuie. Art.91. Păi, noi pe art.91: "Ordinea de zi şi programul de lucru aprobate se transmit în scris şi pe suport electronic deputaţilor şi grupurilor parlamentare şi se afişează la sediul Camerei Deputaţilor în aceeaşi zi în care au fost aprobate de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare."

Eu l-am întrebat pe domnul secretar general, pe care cred că nu puteţi să-l acuzaţi de partizanat politic, şi m-a informat că există pe site-ul Camerei Deputaţilor. Obligaţia dumneavoastră, vă repet, conform Regulamentului, este să le aveţi în faţă, aţi primit şi calculatoare, aţi primit tot ce vă trebuie.

Vă rog frumos, aveţi cuvântul la procedură.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Îmi cer scuze, dar cred că citim greşit din Regulament.

Eu invoc art.97 alin.(3), care spune că: "Raportul se transmite Biroului permanent, care va asigura multiplicarea şi difuzarea acestuia Guvernului, deputaţilor şi iniţiatorilor, cu respectarea termenului prevăzut la art.69 alin.(2)."

Şi la art.69 alin.(2), ne spune că: "Raportul va fi imprimat şi difuzat deputaţilor cu cel puţin cinci zile în situaţia în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională."

Or, noi, în momentul de faţă, n-avem raportul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Eu v-am spus că dumneavoastră citiţi, mai săriţi un cuvânt.

Domnul Tinel Gheorghe:

Nu, vă spun fondul, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu n-aş vrea să am un dialog cu dumneavoastră. Dacă vreţi să mă ascultaţi.

Înainte de a trece la procedura legislativă, eu v-am citit secţiunea dedicată cu celeritate de către Comisia de modificare a Regulamentului la începutul sesiunii, care se numeşte "Ordinea de zi şi programul de lucru ale Camerei Deputaţilor", Secţiunea a 2-a. Noi pe aceea ne bazăm.

La procedura legislativă, aţi omis, din neatenţie bănuiesc, că nu pot să vă acuz pe dumneavoastră de altceva, semnalul de procedură de urgenţă, care reduce termenul respectiv şi pe care dumneavoastră l-aţi stabilit printr-o cutumă nouă, şi noi îl respectăm.

Trei. Articolul pe care dumneavoastră l-aţi ridicat nu are nicio legătură cu ceea ce discutăm noi.

Cu tot respectul pe care-l am pentru dumneavoastră, cu tot respectul!

Dacă aţi avea dreptate, vă dau dreptate, că n-am nicio problemă să vă dau dreptate.

Continuăm.

Domnul deputat Neacşu, pe procedură, vă rog frumos.

Domnul Marian Neacşu:

Îmi pare, nu mi-am programat să am o intervenţie pe procedură la tema asta, dar, dat fiind modul în care se derulează lucrurile, e clar că trebuie să şi răspund.

Ceea ce ţin în mână este raportul acestui proiect legislativ, numărul 59, şi vă asigur că nu l-am obţinut pe sub mână. El a fost trimis la grupul meu parlamentar aşa cum cred că a fost trimis şi la grupul dumneavoastră parlamentar. În măsura în care n-aţi intrat în posesia lui, nu mai este deja problema noastră.

Mai mult decât atât, acest proiect legislativ a fost introdus ieri în şedinţa de Biroul permanent sub rezerva depunerii raportului şi ştiţi foarte bine că aceasta este o procedură uzuală. Avem raportul, deci cred că discuţiile pe această temă sunt superflue.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Şi cum dumneavoastră n-aţi fost ieri la Biroul permanent... Secretarul general, v-am spus, nu are partizanat politic şi am încredere în domnul Barbu. Dacă spune că a fost distribuit liderilor grupurilor parlamentare şi membrilor Biroului permanent, să ştiţi că a fost distribuit. Am încredere în Domnia Sa.

Până acum nu mi-a demonstrat că a avut alte manifestări, chiar şi când eram în opoziţie, să ştiţi, domnule deputat.

Continuăm.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Aura Vasile, din partea Grupului Progresist, doamna Pocora, din partea Partidului Naţional Liberal, şi domnul Dan-Mircea Popescu, din partea Grupului PSD.

O luăm în ordine descrescătoare, cu Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum aţi auzit din prezentarea făcută de doamna ministru Câmpeanu, cât şi din raportul comisiei, prezentat de către domnul preşedinte Popescu, acest act normativ, respectiv Ordonanţa nr.124/2011 aduce în bloc o serie de modificări la mai multe acte normative din domeniul asistenţei sociale.

Grupul nostru parlamentar, al UDMR-ului, a manifestat o atenţie deosebită faţă de aceste modificări pe care le considerăm bine venite şi sunt în beneficiul asistaţilor social.

În mod deosebit, am urmărit evoluţia situaţiei în ceea ce priveşte acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Noi, de ani de zile, suntem de părere că trebuie să revenim de la cifra de 75% - cuantumul de 75% - la un procent mai mare în ceea ce priveşte cuantumul indemnizaţiei pentru creşterea copilului.

Deci, putem constata cu satisfacţie că amendamentul nostru, care s-a întâlnit, de fapt, cu propunerea guvernului actual, a fost adoptat de către comisie.

La fel, noi, de ani de zile, insistăm pentru eliminarea discriminării care există la acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului în raport cu numărul naşterilor. Considerăm că este inechitabil să fie acordate aceste indemnizaţii numai pentru primele trei naşteri.

Noi am propus eliminarea acestei situaţii şi tot cu satisfacţie am constatat că această comisie care a dezbătut proiectul de lege în fond - de altfel şi comisiile care au dat avizul au fost de acord cu acest lucru - a fost eliminată această situaţie.

Deci amendamentul nostru a fost acceptat.

În aceste condiţii, este bine înţeles că Grupul parlamentar al UDMR susţine acest act normativ.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Doamna deputat Aura Vasile, Grupul parlamentar Progresist, se pregăteşte doamna Cristina Pocora din partea Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

La dezbateri generale, doamna deputat.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Această iniţiativă legislativă a stârnit multe polemici în cadrul dezbaterilor din cadrul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor.

Vreau să evidenţiez stoicismul şi, dacă vreţi, devotamentul doamnei ministru Mariana Câmpeanu pentru felul în care a obligat, până la urmă, parlamentarii din comisie să se adune în timpul vacanţei parlamentare pentru a lua în dezbatere amendamentele, atât ale parlamentarilor, cât şi ale ministerului pe care Domnia Sa îl conduce.

Are foarte multe lucruri care corectează o lege nedreaptă, care a fost dată la un moment dat de guvernele anterioare, în condiţiile în care încearcă doar să corecteze, pentru că doamna ministru a spus că vor urma modificări care într-adevăr să poată să atingă tema acestui proiect de lege care se numeşte Legea asistenţei sociale.

Mi-aduc aminte cu cât tam-tam a fost lansată această lege, care, teoretic, nu a făcut decât să vină şi să asuprească pe cei mai necăjiţi, iar unele din tezele cuprinse în acest proiect de lege aduceau, la un moment dat, a hazard.

Fac trimitere la două lucruri. Faptul că ajutorul social era condiţionat cu plata taxelor şi impozitelor în condiţiile Codului fiscal, Legii Codului fiscal. Vreau să spun că modificările care au fost propuse ca o primă instanţă, până când ele vor fi modificate mai bine în favoarea cetăţenilor, au fost propuse de către Guvern în condiţiile în care se dă acea perioadă de graţie de şase luni, în condiţiile în care trebuie să recunoaştem că orice cetăţean din această ţară trebuie să-şi plătească taxele şi impozitele.

Un alt lucru care a fost luat în discuţie la această teză a fost şi situaţia celor care nu au proprietăţi, deci nu au de plătit taxe şi impozite, dar sunt legaţi de administraţiile locale prin contracte de chirii, contracte de concesiuni sau altele, în condiţiile în care am putea să spunem că această categorie este mai năpăstuită decât prima categorie. De ce? Pentru că în categoria a doua, în momentul în care au totuşi de plătit taxe pe proprietate, prima categorie include lipsa acestora.

Un alt lucru care mi s-a părut corect, dacă vreţi, ca o îndreptate a unei greşeli majore, a fost modificarea care s-a făcut la art.9.

Art.9, în legea Guvernului Boc, stabilea că doar primele trei naşteri la o femeie care este angajată - deci, încă o dată - femeia angajată care-şi plăteşte toate taxele, în condiţiile Legii Boc, se spunea că ai voie să naşti de trei ori şi doar la primele trei naşteri ai dreptul la concediu şi indemnizaţia şi stimulentul de inserţie, iar dacă ai născut a patra oară, a patra oară nu mai ai aceleaşi drepturi, în condiţiile în care al patrulea născut în familie n-ar mai fi cetăţean cu aceleaşi drepturi ca născuţii unu, doi şi trei.

Doamna ministru a îndreptat acest lucru, în condiţiile în care ştiu că a avut multe întâmpinări din partea Ministerului de Finanţe, dar cred eu că, în acest moment, cel puţin prin acest lucru, s-a făcut mare dreptate celui de-al patrulea născut într-o familie, care, teoretic, nu mai acorda aceleaşi şanse de drepturi ca şi cetăţean cu drepturi depline faţă de poziţia primului născut, celui de-al doilea şi celui de-al treilea.

De asemenea, remarc felul în care s-a raportul ministerul faţă de persoanele cu handicap şi corecţiile care au fost făcute la asuprirea - dacă vreţi - acelor mai necăjiţi din această ţară şi care au suportat cu foarte, foarte multă greutate perioadele trecute şi care încă nu s-au finalizat.

Aş vrea să cred că, prin modificările pe care doamna ministru le-a propus în legile ulterioare privind modificarea lui 448, Legea persoanelor cu handicap, prin modificările care vor fi aduse şi - dacă vreţi - ca sume în noul buget privind tot ce este cuprins în această lege a asistenţei sociale, va trebui într-adevăr, cei care sunt asistaţi social, să aibă asistenţă socială, iar acest guvern, un guvern cu orientare social-democrată, dar şi liberală, dar în condiţiile social-democraţiei ştim foarte bine că trebuie să avem grijă de cetăţeni, iar un guvern să guverneze pentru cetăţeni, şi nu pentru alte interese.

Grupul nostru va vota acest proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc mult, doamna deputat.

Doamna deputat Cristina Pocora din partea Grupul parlamentar al PNL. Se pregăteşte domnul deputat Dan-Mircea Popescu, din partea Grupului social-democrat.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Guvernarea PDL a fost o guvernare a nedreptăţilor, iar guvernarea USL iată că vine să îndrepte o serie din aceste nedreptăţi, să stopeze o serie din tăierile pe care cei de la PDL ni le-au dat în aceşti ani.

Practic, prin această lege, îndreptăm acea lovitură dată "mămicuţelor şi bebeluşilor", cum ne-a spus cineva la un moment dat, respectiv mamelor şi copiilor, indemnizaţia pentru creşterea copilului redusă la 75% şi corelarea plăţii impozitelor locale cu indemnizaţia pentru creşterea copilului.

În cadrul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, în toţi aceşti patru ani, am încercat să-i convingem pe cei de la PDL că trebuie să susţinem mamele şi copiii şi că indemnizaţia pentru creşterea copilului nu este un buzunar, o rezervă din care PDL-ul să ia bani şi să dea către clientela politică. Însă nu am reuşit.

Iată că acum reuşim să aducem o serie de modificări, o serie de amendamente care să îmbunătăţească puţin situaţia în ceea ce priveşte mamele şi copiii şi respectarea drepturilor acestora.

Sigur că nu sunt toate măsurile pe care eu mi le-aş fi dorit, sigur că mi-aş fi dorit să nu mai existe plafonul, doar că, în acest moment, cu aceste modificări, reuşim să ne încadrăm în bugetul pe care l-am primit moştenire pentru acest an de la guvernanţii PDL. Şi aş sublinia aici câteva lucruri pe care o parte le-au subliniat şi colegii mei, dintre amendamentele adoptate. Practic: stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului la 85% din media veniturilor nete ale persoanei; acordarea stimulentului de inserţie şi pentru persoanele care au optat pentru concediu până la împlinirea, de către copil, a vârstei de doi ani - practic, acest amendament vine să susţină copilul, pentru ca părinţii să rămână alături de el până la vârsta de doi ani; de asemenea, verificarea plăţii impozitelor şi taxelor locale doar în cazul familiilor şi persoanelor singure, care au dreptul stabilit de cel puţin şase luni, pentru evitarea oricărei discriminări, şi excluderea de la această verificare a familiilor monoparentale; corectarea unei nedreptăţi, prin stabilirea unei perioade de graţie de 60 de zile pentru cei care şi-au achitat impozitele locale aferente anului precedent, timp în care pot achita această datorie şi astfel se poate evita suspendarea plăţii indemnizaţiei, aşa cum s-a decis de către Guvernarea PDL prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.124/2011; includerea, în cadrul perioadelor asimilate, a perioadei de frecventare a programului educaţional de tip "A doua şansă". Până acum, după cum ştiţi, în această legislatură, noi am introdus să primească indemnizaţie pentru creşterea copilului şi mamele eleve şi studente, şi acum, prin aceste modificări, introducem şi mamele care sunt în programul "A doua şansă". Acele mame care merg la şcoală puţin mai târziu.

De asemenea, cum s-a spus şi aici, eliminarea limitării la trei naşteri a situaţiilor în care se acordă concediu şi indemnizaţia pentru creşterea copilului.

După cum ştiţi, până la acest moment, se primeau concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului doar pentru primele naşteri. De la al patrulea copil în sus, eu, mamă angajată - dacă doream să am al patrulea, al cincilea copil - nu mai putea să am acest concediu şi indemnizaţia plătită de către stat, ceea ce mi se pare o nedreptate şi o discriminare, mai ales când vorbim despre creşterea natalităţii şi nevoia de a creşte natalitatea în România.

De asemenea, asigurarea posibilităţii pentru persoana singură, care are în întreţinere copil cu dizabilitate gravă, de a beneficia simultan atât de indemnizaţia lunară, cât şi sprijinul lunar, acordate în baza art.31 şi 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2010.

Şi un alt element pe care l-au adus amendamentele aprobate de noi în cadrul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi susţinute de Ministerul Muncii, vizează eliminarea birocratizării excesive, un fenomen de care ne plângem cu toţii atunci când avem de-a face cu instituţiile statului.

Stimaţi colegi,

Este o lege bună pentru acest moment, o lege care vine să corecteze nedreptăţi.

De aceea, cred că trebuie să o susţinem cu toţii, pentru că mamele şi copiii au nevoie de această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu, doamna deputat.

Domnul deputat Dan-Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, după care se pregăteşte domnul Petru Călian, din partea PDL.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aşa cum s-a subliniat deja, este o lege extrem de bună pentru acest moment pe care societatea românească îl traversează.

După ce Guvernul Ponta a reuşit să restituie o parte din tăierile salariale, după ce acest guvern a reuşit să restituie gradual contribuţia de asigurări de sănătate luate pe nedrept pensionarilor, iată că venim cu această corecţie majoră la Legea-cadru a asistenţei sociale din România, punctele importante considerându-le această majorare a indemnizaţiei de creştere a copilului de la 75 la 85% din venitul net, un lucru extrem de important, pe care, iată, Guvernul Ponta îl realizează începând cu data de 1 octombrie 2012.

În sfârşit, un al doilea lucru: renunţarea la această condiţionare a acordării de concediu de creştere a copilului şi a indemnizaţiei de creştere a copilului doar pentru primii trei copii din familie.

Iar un al treilea lucru important este această flexibilizare a posibilităţilor de plată a beneficiarilor de ajutor social, a acelora care au de plătit, la rândul lor, taxe şi impozite locale, o flexibilizare a perioadei în care aceştia sunt obligaţi la plata respectivelor impozite şi taxe.

Deci iată lucruri importante care atestă faptul că Guvernul, pe lângă obligaţiile asumate de creştere economică, de creare a locurilor de muncă, se apleacă şi asupra unor măsuri de protecţie socială atât de necesare - repet - societăţii româneşti în momentele pe care ea le traversează.

Din acest punct de vedere, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat este de acord cu aceste modificări aduse Legii asistenţei sociale şi respectiv ordonanţei de urgenţă a guvernului, mulţumind, din acest punct de vedere, atât reprezentanţilor Ministerului Muncii, Ministerului Finanţelor, dar şi colegilor din Comisia pentru muncă, ce preţ de câteva luni au stăruit asupra acestui proiect extrem de important.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc mult, domnule deputat.

Domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am ascultat cu multă atenţie luările de cuvânt pe marginea Ordonanţei nr.124, ordonanţă emisă în anul 2011 de către Guvernul condus pe atunci de domnul Emil Boc.

Aş dori să fac doar câteva precizări.

În primul rând, vă rog să nu confundaţi faptul că această ordonanţă, cu acele măsuri la care dumneavoastră aţi făcut referire, a fost emisă acum un an şi jumătate.

Anul 2012 este un alt an bugetar, iar în urma măsurilor luate de către Guvernul Boc, beneficiem cu toţii acum de un alt buget, de venituri mai mari, de spaţiu fiscal care să permită rezolvarea acestor probleme, pentru că măsurile, sau, de fapt, o parte din măsurile luate prin Ordonanţa Guvernului nr. 124 au fost măsuri temporare. Este foarte bine că găsim soluţii, dar, repet, pe un spaţiu fiscal al anului 2012, creat de acelaşi guvern, pe care dumneavoastră l-aţi criticat.

Mai mult de atât, pe de altă parte, lăudaţi această lege care aprobă Ordonanţa nr. 124. Prin acest fapt, recunoaşteţi că această ordonanţă, în ansamblul ei, a fost necesară, iar ea este mult mai cuprinzătoare şi modificările sunt multiple, pentru că vizează multe, multe acte normative.

Aş mai dori să fac o precizare vizavi de faptul că dumneavoastră spuneaţi că deja aţi rezolvat problema acelor reţineri, asigurările sociale, la pensii. Nu aţi rezolvat-o, este o măsură în curs de rezolvare, în totalitatea ei, pentru că aceste rambursări de bani curg până în 2016. Mai mult de atât, tot dumneavoastră, cei care astăzi sunteţi la putere, aţi menţionat faptul că în clipa în care veţi fi la guvernare veţi da banii înapoi, veţi reîntregi salariale. Aţi constatat faptul că există dificultăţi, aţi luat această măsură doar parţială, deşi spaţiul fiscal era pregătit şi pentru reîntregirea salariilor, însă doresc să scot în evidenţă faptul că reîntregirea totală a salariilor promisă pentru începutul anului 2013 este în pericol, în condiţiile în care dumneavoastră nu veţi vota bugetul pe 2013. Nu veţi mai putea asigura spaţiul fiscal sau, cu alte cuvinte, banii necesari, pentru a putea onora această promisiune.

Am spus aceste lucruri pentru a fi sinceri până la capăt şi pentru a încerca să explicăm faptul că acele măsuri temporare pot fi corectate şi acceptăm aceste amendamente, fapt pentru care nu vom vota împotrivă, din contră, nu suntem împotriva mamelor, nu suntem împotriva creşterii natalităţii, suntem pentru, însă în condiţiile în care economia permite acest lucru. Or, dacă am găsit soluţii, sigur, vom vota pentru aceste amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, nu v-a pronunţat numele. Păi, nu puteţi, nu pot să vă dau drept la replică, că nu suntem în 2009 şi 2010, cu tot respectul.

Atunci, dintr-o anumită parte se dădea dreptul la replică. S-a contrazis singur domnul deputat, nu vă mai speriaţi. După ce se închid acestea, dar când interveniţi pe...

Conform prevederilor art.120 din regulament, urmează să aprobăm timpul efectuat dezbaterii acestui proiect de lege. O să-l rog pe domnul vicepreşedinte să ne propună acest...

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Domnule preşedinte, fiind un proiect extrem de important, vă propun maximum 10 minute.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Zece minute. Procedural, ar trebui să supunem la vot.

Rog colegii mei deputaţi să-şi pregătească cartelele. Să înceapă votul, da.

Cu 84 de voturi pentru, o abţinere şi un vot împotrivă, a fost aprobat.

Pe procedură, doamna Cristina Pocora. Un minut.

Aveţi cuvântul.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Domnule preşedinte,

Voiam să precizez doar că guvernarea PDL nu a luat nicio măsură economică care să genereze bani la buget, au luat bani de la noi prin tăieri, stopând aceste tăieri, iată că se găsesc bani ca să îndreptăm acele nedreptăţi pe care le-au făcut.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Procedură, nu? Vreţi procedură la procedură. Sunteţi guvernarea PDL? Nu, domnule Călian, sunteţi guvernarea PDL?

Numai domnul Boc poate să vină să ne spună. Aveţi pe procedură, nu?

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Daţi-mi voie să nu dialoghez cu dumneavoastră decât în cadrul regulamentar, păi, aşa din bancă....

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, eu v-am întrebat dacă sunteţi guvernarea PDL, pentru că doamna Pocora s-a adresat guvernării PDL.

Procedură doriţi, da? Am înţeles. Procedură.

Aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc pentru că-mi daţi cuvântul aşa cum prevede regulamentul.

Pe procedură, măsurile luate de Guvernul Boc se reflectă acum prin această firavă creştere economică, dar în mod implicit prin creşterea veniturilor. Or, acest lucru nu-l putem ignora, chiar dacă nu vă convine.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

A, aveţi...

Vă mulţumesc foarte mult.

Intrăm... se trece la dezbaterea pe articole.

O să vă citesc amendamentele admise, dacă dumneavoastră aveţi obiecţii la ele.

Articol unic. Textul propus de comisie, amendamentul nr.2, se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.124 din 27... pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistenţă socială, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.938 din 30 decembrie 2011, cu următoarele modificări. Dacă aveţi obiecţii?

Dacă de la punctul 3 la punctul 10 aveţi obiecţii? Dacă nu, trecem mai departe.

Dacă de la punctul 11 la punctul 20 aveţi... Domnule Árpád şi... Domnul Dan-Mircea Popescu, vă rog frumos aveţi cuvântul.

Domnule deputat, este acelaşi amendament... vă rog frumos?

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La poziţia 20 din raport, vă spuneam, există câteva erori materiale pe care dorim să le îndreptăm.

La art.II, după punctul 8 se introduc două noi puncte, 8¹ şi 8², dupπ cum urmeazπ: 8╣ - "în forma prezentată de raport"; 8² - la art. 20 alin.(1), lit. c) se modifică şi va avea următorul cuprins: "lit. c) în cazul în care, după verificarea prevederilor art.18 alin. (3) se constată că beneficiarul ajutorului social nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege".

Vă mulţumesc, acestea sunt.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am înţeles. Dacă sunt obiecţii? Dacă nu, îl considerăm aprobat.

Domnule Márton Árpád-Francisc, vă rog frumos.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

N-am dorit să vin primul la microfon, pentru că din intervenţia doamnei ministru, a domnului preşedinte am crezut că se va face şi aici o corectură. Şi a doamnei Pocora.

Am două probleme, una la punctul 14 şi una la punctul 17.

Doamna Pocora a zis că...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

14 primul, da?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da, încep cu 14. A zis că este o eliminare a birocraţiei. Şi, într-adevăr, la modificarea alin.(3) din 3 luni când trebuia să fie verificat se face la 6 luni. E corect, în acelaşi sistem. Numai că cetăţeanul care, conform textului iniţial, trebuia să vină din 6 în 6 luni cu o declaraţie, acum va trebui să vină din 3 în 3 luni. Asta s-a dorit sau este doar o eroare? Pentru că, din punctul meu de vedere, nu numai cetăţeanul are o obligaţie în plus din 3 în 3 luni, faţă de 6 în 6 luni, ci şi autoritatea are de contabilizat din 3 în 3 luni, de trecut în registru, de urmărit toate aceste declaraţii.

Pentru o corelare, eu propun să fie şi aici... să rămână din 6 în 6 luni, şi atunci e corect, depun din 6 în 6 luni şi verific din 6 în 6 luni. E şi birocraţie mai mică, e şi mai logică această intervenţie cu rămânerea... Deci asta este propunerea mea. Evident, faţă de amendamentul propus de comisie, deci solicit menţinerea textului alin.(1) în forma iniţială. Vă rog s-o supuneţi votului şi voi reveni şi la 17, iniţială. Vă rog s-o supuneţi votului şi voi reveni şi la 17.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Din ceea ce înţeleg eu, şi vă rog frumos să mă contraziceţi, şi doamna ministru, în loc de un set de documente la 3 luni...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

...se face la 6 luni. Obligaţia celui care primeşte ajutorul social este ca la jumătatea perioadei să depună, să ia de la primărie, să depună la primărie un document. Eu cred că s-a redus birocraţia. Dar, în acelaşi timp, şi cel care primeşte ajutorul social, măcar la jumătatea perioadei, trebuie să îndeplinească o procedură, din ceea ce citesc eu în art.14¹, are obligaţia de a depune de a depune din 3 în 3 luni de zile la primăria localităţii, o declaraţie pe propria răspundere.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte, deci orice...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Depunerea unei declaraţii pe propria răspundere nu este creşterea birocraţiei.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Ba da, pentru că orice declaraţie trebuie luată în considerare, trebuie înregistrată. Evident, se putea ca asta să se fi dorit...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu cred că este o chestiune mai simplistă decât să faci documentaţia şi să faci ceea ce se numeşte ancheta socială la 3 luni.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Şi la alin.(6) să avem termenele din textul iniţial, în corelare cu textul adoptat de comisie în alineatul...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am înţeles.

Comisia? Nu, nu cere asta, nu aţi înţeles.

Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Domnule preşedinte,

În ceea ce priveşte ancheta socială, aţi sesizat corect, domnule preşedinte, de la 3 luni cât era până acum termenul, aceasta se duce la 6 luni, deci este o reducere, nu, a birocraţiei. Deci de la 3 luni, impunem ancheta socială ca obligaţie la 6 luni. Deci este o primă chestiune.

Cealaltă... sigur, amendamentul a fost făcut împreună cu ministerul de resort, nu ne opunem din punctul nostru de vedere de a rămâne 6 luni, dacă şi ministerul este de acord.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Ministerul... Onoratul minister?

Doamna Georgeta Bratu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Explicaţia este următoarea. Dacă s-ar face din 6 în 6 luni, declaraţia nu ar mai avea sens, pentru că la 6 luni se face anchetă socială. Atunci, oamenii, dacă intervin schimbări în situaţia lor, trebuie să declare pe propria răspundere că aceasta s-a înfăptuit şi atunci suntem în ordine când se face ancheta socială, dar, până la desfăşurarea anchetei sociale, din 3 în 3 luni trebuie să declare situaţia, dar fără documente. Deci e o simplă formalitate care să responsabilizeze persoanele respective pentru obţinerea venitului. Oricum, la 6 luni se va face ancheta socială. Dar, dacă se suprapun, atunci nu mai au niciun sens ambele operaţiuni.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna ministru, eu ştiam despre ce e vorba şi cred că propunerea din textul de lege venită de la comisie este una corectă. Ancheta socială... să ştiţi că în momentul în care iei ajutorul social nu te mai obligă să faci o declaraţie pe propria răspundere. Dacă, în intervalul acela de 0-6 luni, cel care a solicitat acest ajutor are o problemă poate să facă o declaraţie pe propria răspundere.

Eu vă propun să mergem pe această variantă.

Domnule Călian?

Domnule deputat Árpád, deci dumneavoastră doriţi în felul următor: ca în loc de 3 în 3 luni, să aveţi 6 în 6 luni, pentru că alt amendament, conform regulamentului, eu nu pot să...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Nici nu mi-am dorit altceva decât menţinerea textului şi, în mod evident, am o intervenţie şi la punctul 17 cum...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dumneavoastră spuneţi aşa, că aveţi un amendament, că nu aveţi amendament, domnule deputat?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte, orice deputat are dreptul să intervină pe dezbaterea unui proiect de lege...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

... acolo unde există amendamente. Şi dacă nu sunt de acord cu amendamentele, dumneavoastră trebuie să supuneţi votului amendamentul comisiei. Dacă trece, bine, dacă nu trece, atunci cade. E simplu. Şi, cu un singur vot aţi rezolvat problema. Oricum, aveţi majoritatea şi puteţi să mergeţi mai departe. Şi doresc să...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu aş vrea să inventez...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Nu, nu, asta este procedura legală. Că, altfel, ar trebui să supuneţi votului fiecare amendament, ştiţi foarte bine.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

E bine cu câte 10-20 de...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da, deci dumneavoastră propuneţi aşa: textul Ordonanţei Guvernului nr. 124 să rămână în vigoare.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da. Exact.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Şi să supuneţi votului amendamentul comisiei, atâta tot, conform procedurii. Supuneţi votului amendamentul comisiei, dacă trece...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vreau să înţeleg, domnul deputat Árpád, din partea Grupului parlamentar UDMR, păstrează punctul 5 art.14¹, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124... şi cu modificarea făcută...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Numai alin.(1), nu, pentru...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Numai alin.(1), punctul 14 cu totul, că nu pot să fac altfel.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Atâta...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dumneavoastră spuneţi că punctul 14... dumneavoastră susţineţi ordonanţa Guvernului, domnule deputat, ştiţi că şi eu, ca şi dumneavoastră, cunosc la fel de bine regulamentul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Bine, domnule preşedinte, renunţ la acest amendament, lăsaţi, l-aţi explicat. Am o altă problemă la art.17.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am înţeles.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Bazându-mă pe cele spuse de doamna ministru şi de domnul preşedinte. Deci corelare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

La 17 discutăm art.16¹, da?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

17, deci art.16¹ vorbesc despre această prevedere şi în corelare cu art.35, adică punctul 35. Într-adevăr, la punctul 35 alin.(3), aşa cum a spus doamna ministru, se vorbeşte despre persoanele singure care se ocupă cu creşterea şi îngrijirea unui copil sau a mai multor copii.

Faţă de această... Evident, este vorba despre o altă ordonanţă, o altă lege la care se face această modificare.

La punctul 17, art.16╣, εnsπ, iniţial s-a vorbit de familiile beneficiare, este evident că inclusiv familiile monoparentale, cred eu, în comisie s-au mai introdus şi persoanele singure. Deci, cu intenţie nu s-a făcut această corelare pentru acest tip de ajutor social cu cele expuse de doamna ministru şi de domnul preşedinte, adică să scutim familiile monoparentale, persoanele singure, de această obligativitate de plată, că altfel rămân fără acest ajutor social, sau cu intenţie s-a dorit numai pentru creşterea copilului această dispensă. Asta este întrebarea mea. Dacă a fost cu intenţie, atunci e OK, nu mai intervin, că o să-mi spuneţi că întregul text e modificat şi nu pot să intervin doar la acest cuvinţel.

Dacă consideraţi dumneavoastră că ar fi bine să fie corelată, atunci propuneţi dumneavoastră o modificare de orice natură, dar, în mod evident, este o discordanţă între punctul 17 şi punctul 35, alte măsuri faţă de aceleaşi persoane.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci dumneavoastră vorbiţi de punctul 35 care face o modificare la art.7.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da. Deci la punctul 35 alin.(3), zice: "...pentru persoanele singure care se ocupă de creşterea şi îngrijirea unuia sau mai multor copii".

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu este condiţionată. Am înţeles.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Aşa. Nu este condiţionat. Iar art.16¹, în forma modificată de comisie, zice aşa: "începând cu data de ... anul... etc. pentru menţinerea dreptului de ajutor social familiile şi persoanele singure beneficiare..." şi continuă textul... sunt obligaţi să plătească... Deci nu există această dispensă pentru familiile monoparentale pentru persoanele... din contră, s-a introdus şi persoana singură care până acum nu era în lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am înţeles. Comisia şi iniţiatorul...

Păi, dacă la 14 domnul Árpád n-a avut niciun amendament... Aveţi dumneavoastră un amendament? Păi, în regulament... nu mă uit la respinse, nu văd niciunul, domnule deputat. După, vă rog frumos. Nu există la respinse niciun amendament. Vă rog frumos.

Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Domnule preşedinte,

Cred că situaţia este rezolvată de alin.(7) al acestui articol, vi-l citesc: "Pentru persoanele singure..." deci sintagma este prevăzută aici, "... pentru persoanele singure care se ocupă de creşterea şi îngrijirea unuia sau mai multor copii, menţinerea drepturilor reglementate de prezenta lege nu este condiţionată de obligaţia prevăzută la alin.(1)".

Deci în aceste condiţii vă propun să rămânem pe formula adoptată în comisie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am înţeles.

Domnule Árpád, de fapt şi 7 de aici şi cel din art.7 alin.(3) spun cam acelaşi lucru şi fac trimitere "pentru persoanele singure sunt exceptate..." Bun, deci nu există nici un amendament.

Domnul Cezar Preda, din partea Grupului parlamentar al PDL. La 17. ..

Domnul Cezar-Florin Preda:

Nu, domnule preşedinte, la 14.

Dacă eu vin să discut despre 14, iar dumneavoastră îi spuneţi domnului Márton că la 14 nu s-a înţeles bine, dânsul sare la 17, asta nu înseamnă că nu trebuie să discutăm de 14.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi amendament?

Domnul Cezar-Florin Preda:

Nu, domnule, vreau să discut pe amendament, aşa cum ministerul, deci comisia n-a putut să dea o explicaţie la microfon la acest amendament spunând că este un amendament al Guvernului. A venit doamna secretar de stat aici şi a spus o chestiune care n-are legătură cu conţinutul amendamentului, spunând că acele declaraţii se fac fără acte. Aceste declaraţii se fac. Or, în amendament spune clar, depune, are obligaţia de a depune din 3 în 3 luni în zona teritorială unde îşi are domiciliul, pe propria răspundere, trebuie să depună o declaraţie.

Vă rog să fiţi precisă, pentru că birocraţia se dublează, nu se scurtează decât în condiţiile în care preşedintele comisiei a antamat cealaltă acordare de ajutor social. Deci, vă rog frumos, nu pasaţi de la comisie la Guvern, iar Guvernul spune altceva decât a scris în amendament. Eu cred că trebuie să fim precişi, pentru că discutăm cum votăm dacă acest amendament, care este aprobat de comisie, trece sau nu trece, şi asta-i la 14.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Ne-am întors la 14.

Domnule deputat, eu vă precizez şi dumneavoastră, cum precizez şi distinşilor mei colegi: în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, acolo unde nu avem amendamente, dacă dumneavoastră vreţi să cereţi, să păstraţi textul ordonanţei iniţiale din 124, liderul Grupului parlamentar sau unul dintre vicelideri face următoarea propunere: Grupul parlamentar al PDL cere păstrarea textului din ordonanţă. În acel moment eu supun la vot. Dezbaterea pe care a iniţiat-o domnul Árpád este legată de altceva şi de o modificare nu de substanţă, de o corelare 3 cu 3, cu 6 cu 6.

Doamna ministru a explicat de ce nu se poate acest lucru: pentru că o dată la 6 luni faci verificarea pe teren şi atunci, dacă faci verificarea pe teren, nu poţi să-l pui pe om să facă o declaraţie pe propria răspundere. Dar, în intervalul acela de 6 luni de zile, poţi să-l obligi, dacă textul legal prevede.

Dumneavoastră... Eu l-am ascultat pe domnul Árpád, l-am întrebat dacă are un amendament, mi-a spus că nu are un amendament şi că-şi retrage opinia. Am trecut la ce-a doua opinie a Domniei Sale, la art.17, în calupul amendamentelor de la 10 la 20. Dacă dumneavoastră, în numele Grupului parlamentar al PDL, cereţi păstrarea articolului din ordonanţa de urgenţă, cel iniţial, eu supun la vot acum. Asta este cererea dumneavoastră? Da, am înţeles.

Rog colegii deputaţi să-şi introducă cartelele. Ştiţi care este procedura, da?

Eu propun textul comisiei. Dacă textul comisiei trece, propunerea dumneavoastră este lipsită de substanţă. Da? Deci supun la vot textul comisiei, cel care este pe cea de-a treia coloană şi care a fost discutat.

Să începem votul.

Cu 69 de voturi pentru, două abţineri şi 28 voturi împotrivă, rămâne textul comisiei.

La 17 nu sunt chestiuni. Dacă în intervalul 10-20 mai aveţi dumneavoastră amendamente? Dacă nu, de la 21 la 30. Nu sunt amendamente.

Trecem mai departe. De la 31 la 40? O să-l rog pe domnul vicepreşedinte, dacă sunteţi atent, dacă mai avem ceva completări.

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

De la ... numai o secundă. De la 41 la 50, vă rog frumos, dacă sunt obiecţii?

Dacă nu, de la 51 la 60? Nu sunt.

Trecem mai departe. De la 61 la 70. Nu sunt.

De la 71 la 80.

Domnule vicepreşedinte Dan-Mircea Popescu, aveţi cuvântul. Şi indicaţi care e amendamentul. Da, şi care este articolul.

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La poziţia 73 din raport, punctul 20 va avea următorul cuprins, citez, "La art. IV, punctul 26 alin.(1)-(3) ale art.21 se modifică şi vor avea următorul cuprins: Art.21 alin.(1): Pe perioada în care se beneficiază de indemnizaţia prevăzută la art.2 alin.(1), respectiv la art.5 alin.(1) şi art.9 alin. (4) şi (5), precum şi pe perioada concediului fără plată, prevăzut la art.6, plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru aceste persoane se asigură de la bugetul de stat."

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dacă ministerul are obiecţii la această chestiune? Ministerul? Doamna ministru? Pentru noi aţi venit aici, să ştiţi. Dacă aveţi obiecţii la propunerea comisiei? Sunteţi de acord, da?

Grupurile parlamentare? Bun. Se notează şi, atunci, domnule vicepreşedinte, o să am o singură rugăminte, să fiţi atenţi când se rescrie acest punct 20 la art. IV, să poată fi făcut cu erata dumneavoastră. Dacă în 71, 70, 80, mai aveţi dumneavoastră obiecţii?

De la 81 la 90 obiecţii? Nu sunt.

De la 91 la 100?

Domnule vicepreşedinte Dan-Mircea Popescu, Comisia de muncă.

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La poziţia 97 din raport, punctul 5² se modificπ dupπ cum urmeazπ: Σ5▓. Dupπ alin.(1) al art.26 se introduce un nou alineat, alin.1╣, cu urmπtorul cuprins÷. Acesta este şi vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dacă sunt obiecţii? Ministerul? Nu?

Grupurile parlamentare? OK. Aceeaşi rugăminte am la dumneavoastră, domnule vicepreşedinte.

Dacă mai sunt obiecţii între 91 şi 100. Nu.

De la 101 la 110? Nu sunt.

La 111. Fără obiecţii.

Mai departe.

112, fără obiecţii.

113 art.IV. Nu.

114 art.V. Nu sunt obiecţii.

Trecem mai departe.

115. Nu sunt obiecţii.

116. Nu sunt obiecţii.

Am închis dezbaterea pentru acest proiect de lege. Proiectul rămâne la votul final.

Vă reamintesc că are caracter ordinar.

O să rog pe domnul vicepreşedinte să nu omită amendamentele pe care le-a propus.

Trecem la următorul proiect, punctul 7: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru prorogarea termenului prevăzut la art.III din Titlul XVI al Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

Potrivit art.115, această iniţiativă trebuie să fie dezbătută în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului.

Vă spuneţi numele şi prenumele pentru stenogramă.

Domnul Florin Aurel Moţiu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Florin Moţiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Guvernul susţine adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Suntem deputaţi, până pe 9 decembrie, o să vă rog frumos.

Domnul Florin Aurel Moţiu:

Da. Mă scuzaţi. Deputaţi.

Această ordonanţă de urgenţă a fost necesară pentru reglementarea a trei aspecte. Primul dintre ele viza concursul de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În legea iniţială erau condiţii ce vizau componenţa comisiilor de concurs şi în care se prevedea că trebuie să fie vorba despre profesorii universitari de la o unitate de învăţământ, o universitate de cercetare avansată şi educaţie. S-a constatat pe baza rapoartelor CSM-ului că sunt doar cinci persoane în ţară care îndeplineau aceste condiţii şi nu se puteau forma comisiile şi ca atare s-a modificat prin această ordonanţă de urgenţă textul, în sensul că nu s-a mai solicitat să fie gradul de profesor universitar, ci cadru didactic universitar la o asemenea universitate.

De asemenea, era în derulare concursul de intrare în magistratură prin Institutul Naţional al Magistraturii şi două din condiţii prevedeau cerinţele bunei reputaţii şi a examenului psihologic care, aşa cum erau prevăzute în forma iniţială, erau înainte de prezentarea la concurs, s-a modificat prin această ordonanţă de urgenţă ca aceste condiţii să fie verificate după concurs, pentru că era imposibil la 3600 de candidaţi să se verifice anticipat acest lucru.

Şi, în sfârşit, ultima măsură a fost prorogarea termenului până la care să se înregistreze şedinţele de judecată în materie civilă până la 1 iulie 2013, pentru că acum există în derulare un proiect al Ministerului Justiţiei cu Banca Mondială în legătură cu informatizarea instanţelor, până la sfârşitul anului vor fi informatizate, iar până la 1 iulie anul viitor urmează să fie testate şi să poată să funcţioneze.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat, domnule ministru, iertaţi-mă.

Din partea comisiei raportoare, Comisia juridică, domnul Ciprian Nica.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnule profesor Dumitrescu, pe procedură? O mică întrebare. După ce domnul deputat, în numele comisiei, prezintă raportul.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Potrivit dispoziţiilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.8 pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă, conform avizului nr.441 din 5 iunie 2012.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.23/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru prorogarea termenului prevăzut la art.III din Titlul XVI al Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, în scopul asigurării posibilităţii organizării în bune condiţii a concursului de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere necesitatea asigurării funcţionării corespunzătoare a acestei instanţe pentru respectarea duratei rezonabile a procedurilor judiciare şi asigurarea celerităţii actului de justiţie.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă sus-menţionată în şedinţa din 11 septembrie 2012.

La dezbaterea acestui proiect de lege a participat în calitate de invitat din partea Ministerului Justiţiei domnul Florin Aurel Moţiu, secretar de stat.

În urma examinării iniţiativei legislative şi opiniilor exprimate de către membrii comisiei şi de către invitat, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege.

Din numărul total de 23 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, au participat la dezbateri 17 deputaţi.

În raportul cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc mult, domnule deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul.

Domnul Cristian Dumitrescu.

Domnule profesor, aveţi cuvântul.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu, preşedintele Comisiei de educaţie.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Aş vrea să-l întreb pe domnul secretar de stat, a spus că unele din condiţiile pentru examen, acelea legate de probitate profesională şi moralitate, nu se mai evaluează înainte, ci după concurs. Pentru că erau trei mii şi ceva de candidaţi şi nu se putea evalua acest lucru. Dar dacă a luat concursul, e prevăzută posibilitatea ca atunci când se constată, să zicem, să se anuleze concursul, că vă dă în judecată că sunteţi la Ministerul Justiţiei. Zice că e bun câştigat, că a câştigat concursul, un drept câştigat, pardon... E, explicaţi-ne cum se întâmplă, aşa, o mică curiozitate, en passant că am auzit de chestia asta.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulţumesc foarte mult.

Înainte de a da cuvântul domnului secretar de stat, dacă nu mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare, potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, nefiind amendamente, urmează să meargă la votul final.

Vă reamintesc că este o lege organică.

Trecem la următorul proiect.

Dar înainte de aceasta, îi dau cuvântul domnului secretar de stat Moţiu, pentru a răspunde domnului deputat.

Nu auziţi ce spun eu, sunteţi nervos.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Aurel Moţiu:

Cele două condiţii care s-au mutat acum după susţinerea concursului sunt absolut necesare pentru a fi judecător. Deci, nu va putea fi validat să urmeze cursurile Institutului Naţional al Magistraturii decât dacă îndeplineşte şi cele două condiţii.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule ministru.

Domnul Mircea Toader, bine aţi revenit în rândurile noastre. Liderul Grupului parlamentar al PDL.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sigur, eu n-am să înţeleg niciodată, deci, dai concursul, câştigi concursul şi pe urmă îţi spune: Pardon! N-ai avut noroc în viaţă. Dacă vreţi să faceţi aşa ceva, trebuie să spuneţi: în condiţia în care se constată că nu îndeplinesc condiţiile, prin cădere pe listă sau pe loc, urcă următorul, ceva de genul acesta, altfel, n-aveţi nicio şansă. Obligatoriu atacă în instanţă şi veţi avea probleme. Deci, modificaţi în sensul "eventual" se constată, se verifică, se vede, şi atunci următorul în ordinea listei poate să urce. Şi obligatoriu verificaţi mai mult decât trebuie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am înţeles, domnule deputat.

Vă mulţumesc foarte mult.

Trecem la următorul proiect de pe ordinea de zi, punctul 8: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2011 privind modificarea şi completarea art.II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.130/2010 pentru modificarea Legii farmaciei nr.266/2008.

Potrivit art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, această iniţiativă trebuie să fie dezbătută în procedură de urgenţă.

Conform regulamentului, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul iniţiatorul.

Procedură, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, liderul Grupului parlamentar al PNL.

După care voi da cuvântul reprezentantului Ministerului Sănătăţii.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ca urmare a unor discuţii pe care le-am avut cu operatorii din domeniu, asociaţiile farmaciştilor, ale distribuitorilor de medicamente, aceştia au invocat faptul că timpul de consultare publică a fost insuficient şi solicită, prin urmare, un timp suplimentar, pentru ca întâlnirile necesare consultării tuturor operatorilor din domeniu să se poată desfăşura la nivelul comisiei, ţinându-se seama şi de punctele de vedere exprimate de aceştia.

În acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de situaţia extrem de delicată a domeniului, unde probabil jumătate din farmaciile care operează în domeniu sunt într-o situaţie financiară extrem de precară, cu riscul de a intra în incapacitate de plată şi de aceea, vă solicit să aveţi amabilitatea să retrimitem proiectul la comisie pentru ca aceste dezbateri să continue şi sigur putem să dăm şi un termen. Eu aş propune maximum 20 de zile, timp în care să se facă consultările şi apoi proiectul de la comisie să fie înaintat către dezbaterea finală în plen şi aprobare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am înţeles, domnule deputat.

Vă reamintesc că el a fost retrimis la comisie în noiembrie 2011.

Mai avem nevoie de o suficientă la suficientă...Bun.

Propunerea Grupului parlamentar al PNL este aceea de a retrimite la comisie.

Aveţi o procedură? Pe procedură.

Dacă vreun lider de grup parlamentar...

Procedură, domnul Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Determinat şi de observaţia dumneavoastră, domnule preşedinte. În principiu, o să fim de acord cu solicitarea colegilor noştri, cu menţiunea că noi apreciem că două săptămâni sunt suficiente pentru consultare ca să putem să intrăm cu el în plen.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Supun la vot...rog colegii să-şi pregătească cartelele, retrimiterea la comisie.

Să înceapă procedura.

Cu 83 de voturi pentru, o abţinere şi 25 de voturi împotrivă, este retrimis la comisie. Termen, două săptămâni.

Trecem mai departe.

Punctul 9: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope.

Procedură de urgenţă, conform art.115, această iniţiativă legislativă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului.

Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Răzvan Vulcănescu, secretar de stat, Ministerul Sănătăţii.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul stabilirii competenţelor Ministerului Sănătăţii, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor în aplicarea acestei legi.

Sunt introduse astfel prevederi ce permit reglementarea prin norme a eficientizării supravegherii activităţii cu stupefiante şi psihotrope, prin implicarea unităţilor aflate în coordonarea şi subordonarea Ministerului Sănătăţii şi a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Totodată, este prevăzută reglementarea prin norme a autorizării unităţilor sanitare ce utilizează în activitate plante, substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope.

Ministerul Sănătăţii susţine proiectul de act normativ şi vă adresează rugămintea de a-l adopta.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc mult, domnule ministru.

Dacă din partea comisiei raportoare, Comisia de sănătate, să prezinte raportul.

Comisia de fond este Comisia pentru sănătate şi familie. Doamna deputat Rodica Nassar, aveţi cuvântul.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată în procedură de urgenţă cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope.

Senatul a adoptat acest proiect de lege.

La întocmirea raportului, Comisia pentru sănătate şi familie a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, precum şi punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul stabilirii competenţelor Ministerului Sănătăţii, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale precum şi ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor în aplicarea acestei legi.

Totodată, se preconizează ca în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului să se modifice şi să se completeze normele metodologice de aplicare a Legii 339/2005.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege în forma aprobată de Senat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, vă mulţumesc foarte mult.

Dacă există din partea grupurilor parlamentare intervenţii. Nu sunt.

Dacă nu sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare, vă reamintesc, potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, nefiind amendamente, urmează votul final.

Legea este ordinară.

Acum mergem la următorul punct 10: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.130/2010 pentru modificarea Legii farmaciei nr.266/2008.

Domnule deputat Călin Popescu-Tăriceanu, nu au aceeaşi substanţă cele două proiecte? Cel de la 8 şi 10. Noi suntem la 10 acum.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Da, domnule preşedinte.

Ar fi util ca având în vedere ordonanţa la care fac referire cele două propuneri legislative, să fie amândouă retrimise la comisie, deci şi acest al doilea, pentru a putea să se facă corelarea între ele.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

De aceea v-am şi făcut atent un pic.

Propunerea Grupului parlamentar al PNL este de retrimitere la comisie.

Rog pe domnii deputaţi să pregătească cartelele.

Termen? Tot două săptămâni, da? Acelaşi termen.

Vă rog să votaţi. Eu zic să înceapă votul.

Cu 90 de voturi pentru, o abţinere şi 23 de voturi împotrivă, a fost retrimis la comisie. Termen, două săptămâni.

Mergem mai departe.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.172/2008 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr.13/2007.

Aceeaşi chestiune, conform art.115 din regulamentul nostru, această iniţiativă trebuie dezbătută în procedură de urgenţă.

Are cuvântul iniţiatorul.

Domnul Claudiu-Sorin Dumbrăveanu (vicepreşedinte, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei):

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Sunt Claudiu Dumbrăveanu, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.172/2008 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr.13/2007, în scopul împiedicării continuării procedurii de infringement pentru necomunicarea măsurilor naţionale de transpunere a Directivei 2005/89 a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 ianuarie 2006.

Prin Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123 din 2012 care a intrat în vigoare la data de 19 iulie 2012 a fost abrogată Legea nr.13 din 2007, iar prevederile ordonanţei de urgenţă se regăsesc în mare parte în noua lege a energiei.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem plenului respingerea actului normativ.

Aceeaşi motivaţie şi acelaşi punct de vedere îl avem şi în cazul punctului 12 de pe ordinea de zi.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Are cuvântul din partea Comisiei de industrii şi servicii.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Emil Bostan:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.172/2008 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr.13/2007.

Senatul a aprobat proiectul de lege în şedinţa din 23 februarie 2009. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege. Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil proiectului de lege, formulând observaţii şi propuneri care au fost preluate.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.172/2008 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr.13/2007, în scopul împiedicării continuării procedurii de infringement pentru necomunicarea măsurilor naţionale de transpunere a Directivei 2005/89/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 ianuarie 2006.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 19 septembrie 2012 şi au hotărât în unanimitate respingerea acestuia, deoarece prin Legea energiei electrice şi a gazelor nr.123 din 2012, care a intrat în vigoare la data de 19 iulie 2012, a fost abrogată expres Legea nr.13/2007, iar prevederile Ordonanţei de urgenţă se regăsesc în mare parte în noua lege.

La lucrări au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 28 de membri ai comisiei.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte vreun deputat să ia cuvântul.

Dacă nu, vă reamintesc că, potrivit art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, nefiind amendamente admise sau respinse, urmează votul final.

Vă reamintesc, de asemenea, că prin raportul comisiei se propune adoptarea proiectului de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.172 din 2008 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr.13/2007.

Legea este organică.

Mergem la următorul proiect, punctul 12: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2007 pentru modificarea şi completarea Legii gazelor nr.351/2004.

Aceeaşi problemă. Conform art.117 din regulamentul nostru, iniţiativa urmează a fi dezbătută în procedură de urgenţă. Are cuvântul iniţiatorul.

Domnul Claudiu-Sorin Dumbrăveanu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Aceeaşi motivaţie ca şi în cazul anterior. Prin Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123 intrată în vigoare la data de 19 iulie 2012 a fost abrogată Legea nr.13 din 2007 iar prevederile ordonanţei de urgenţă se regăsesc în mare parte în noua lege a energiei.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem plenului respingerea actului normativ.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Din partea comisiei raportoare, Comisia pentru industrii şi servicii.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Emil Bostan:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2007 pentru modificarea şi completarea Legii gazelor nr.351/2004.

Senatul a adoptat prezentul proiect de lege în şedinţa din 17 decembrie 2007.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, făcând observaţii şi propuneri care au fost preluate.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2007 pentru modificarea şi completarea Legii gazelor nr.351/2004, din perspectiva asigurării caracterului nediscriminatoriu în alimentarea cu gaze a tuturor consumatorilor.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 19 septembrie 2012 şi au hotărât în unanimitate respingerea acestui proiect de lege, deoarece prin Legea energiei electrice şi gazelor naturale nr.123/2012, care a intrat în vigoare la data de 19 iulie 2012, a fost abrogată expres Legea nr.351/2004, iar prevederile ordonanţei se regăsesc în mare parte în noua lege a gazelor.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 23 de deputaţi din totalul de 28 de membri ai comisiei.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva. Nu sunt luări de cuvânt.

Nefiind amendamente, urmează votul final.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei se propune adoptarea proiectului de lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.122 din 2007 pentru modificarea şi completarea Legii gazelor nr.351/2004.

Aşa cum s-a spus, este o lege organică.

Trecem la următorul, punctul 13: reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.681 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.477 din 12 iulie 2012.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul.

Din partea comisiilor sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Cristian-Sorin Dumitrescu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este un raport comun al Comisiei de învăţământ şi al Comisiei juridice. Este vorba despre un proiect de lege adoptat de modificare a Legii educaţiei naţionale nr.1/2011.

Acest proiect de lege a fost adoptat de cele două Camere.

Din păcate, ar fi existat o sesizare din partea preşedintelui la Curtea Constituţională. Curtea Constituţională a achiesat la solicitarea preşedintelui şi a declarat legea neconstituţională.

Pe cale de consecinţă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cu 17 membri din 23, şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, având prezenţi un număr de 15 deputaţi, din totalul celor 25 de membri, au votat cu unanimitate pentru adoptarea cererii de reexaminare, de fapt, formularea este de reexaminare, a adoptat raportul de respingere pentru a se pune de acord decizia Curţii Constituţionale cu acest proiect de lege care, în felul acesta, este scos practic prin această procedură din ceea ce înseamnă cursul Parlamentului, pentru că oricum era declarat neconstituţional.

Propunem adoptarea raportului de respingere.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Cu un singur amendament, domnule deputat: nu este la cererea preşedintelui; este reexaminare, datorită deciziei Curţii Constituţionale.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

A, da, reexaminare venită din partea... autosesizare din partea Parlamentului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Privind decizia Curţii.

Dacă, la dezbateri generale, doreşte cineva, din partea grupurilor parlamentare, să ia cuvântul?

Dacă nu, vă reamintesc, conform art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, nu avem amendamente.

Urmează să supunem la votul final raportul comisiilor sesizate în fond, în care se propune admiterea cererii de reexaminare şi respingerea legii.

Următorul punct, 14, Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2007 pentru comercializarea produselor de protecţie a plantelor, precum şi pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar.

Proiectul ne-a venit.

Din partea iniţiatorului? Doriţi din partea iniţiatorului? Vă rog.

Sunteţi din partea ministerului?

Iniţiatorii sunt parlamentari, domnule Albu. Eu am întrebat dacă sunteţi iniţiator? Nu sunteţi iniţiator. Vă dau eu cuvântul, cu tot respectul. Vă mulţumesc foarte mult.

Din partea comisiei sesizate în fond? Dacă domnul deputat Rădulescu este în sală?

Domnul deputat Ghiveciu Marian, vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Vă rog frumos să prezentaţi raportul.

Domnul Marian Ghiveciu:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2007 pentru comercializarea produselor de protecţie a plantelor, precum şi pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru industrii şi servicii şi punctul de vedere al Guvernului, de susţinere a iniţiativei legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art.1 şi alin. (1) al art.3 din Ordonanţa Guvernului nr.41/2007 pentru comercializarea produselor de protecţie a plantelor, precum şi pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.28/2009.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbaterea proiectului a participat, ca invitat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, domnul Gheorghe Albu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au examinat proiectul de lege în şedinţa din 3 iulie 2012.

Au participat la dezbateri 24 de deputaţi din totalul de 26 de membri ai comisiei.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, în unanimitate, să se propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare raportul de adoptare a Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei nr.41/2007 pentru comercializarea produselor de protecţie a plantelor, precum şi pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar, cu amendamentele admise, aşa cum sunt redate în prezentul raport.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă sunt luări de cuvânt în cadrul dezbaterilor generale?

Domnule deputat, iar nu ştiţi regulamentul. Sunt de acord cu dumneavoastră să vreţi ministerul, dar după ce citim aici cum scrie la carte.

Domnul Ghiveciu. Fără amendamente, nu?

Amendamente admise. Dacă la primul amendament există obiecţii? Nu.

2? Nu. 3? Nu. 4? Nu. Bun.

Dacă nu există nicio obiecţie, atunci iniţiativa legislativă rămâne la votul final. Vă reamintesc că este o lege ordinară, a fost aprobată acum pe articole, conform propunerii comisiei.

Mergem la următorul.

15. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.341 din 12 iulie 2004 a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul?

Din partea comisiei sesizate în fond? Domnul deputat Buda? Domnul Andronache. Aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.341 din 12 iulie 2004.

Conform dispoziţiilor constituţionale, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat această iniţiativă legislativă.

De asemenea, există un aviz favorabil şi din partea Consiliului Legislativ.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în Anexa nr.1 la prezentul raport, care fac parte integrantă din acest raport.

Cu privire la obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc mult, domnule deputat.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, mergem la dezbaterea iniţiativei legislative.

Daţi-mi voie să deschid. Amendamentele admise.

La primul amendament propus de comisie, dacă sunt obiecţii?

La cel de al doilea? Nu.

La cel de al treilea? Nu. Bun.

Iniţiativa legislativă, atunci, a fost adoptată pe articole şi se duce la votul final.

Intrăm la punctul 16 cu trei proiecte de lege - Pl-x 684, 689 şi 274.

Prima: Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea OUG nr.86/2006 privind organizarea profesiei de practician în insolvenţă.

Este lege ordinară. Eu observ că nu are punctul de vedere al Guvernului.

Voci din sală:

Are, are!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu nu-l văd. Eu nu văd punctul de vedere al Guvernului. Domnule secretar de stat, vă rog frumos!

Domnule secretar de stat, eu am un punct de vedere al Guvernului Boc. Decizia liderilor grupurilor parlamentare a fost că pe ordinea de zi nu se introduce niciun proiect de lege care nu are punctul de vedere al noului Guvern.

Nu putem să îl discutăm. Este de acord? Sunteţi de acord?

O să îl rog pe domnul Grosaru să ia cuvântul două minute, pentru că este iniţiator.

Domnul Mircea Grosaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de trei iniţiative legislative - Pl-x 684/2011, care are raport de respingere; de asemenea, este vorba de Pl-x 274/2012, care are raport de respingere pentru că toate amendamentele au fost preluate de Pl-x 689, care are raport de adoptare, iar punctul de vedere al Guvernului este favorabil.

Dar, pentru a nu crea niciun fel de confuzie şi niciun fel de discuţie în legătură cu acest proiect, sunt de acord, domnule preşedinte, să trimitem o săptămână, să retrimitem la comisie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, pentru că eu am altă propunere aici -684 este cu aprobare, celelalte sunt cu respingere. Vă rog frumos, domnule deputat Grosaru, la propunerea dumneavoastră, o să-i rog pe colegi să pregătească cartelele pentru retrimitere la comisie. Am înţeles că este de acord comisia, ministerul este de acord.

Domnul Mircea Grosaru:

Da, vă asigur că este o eroare materială, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Într-o săptămână rezolvaţi. Vă mulţumesc foarte mult.

Rog colegii deputaţi să pregătească cartelele.

Să începem votul - retrimiterea la comisie.

Cu 106 voturi pentru, trei abţineri, 22 de voturi împotrivă, pachetul acesta de trei legi a fost retrimis la comisie.

La punctul 17, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.8 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Propunerea comisiei de respingere a iniţiativei legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi în 11 septembrie 2012. Şi, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară, potrivit art.104.

Întrucât, în raportul comisiei sesizate în fond nu există amendamente, o să-l rog pe preşedintele comisiei să ne prezinte raportul nou.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi!

Deci, nu avem pe nimeni de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Domnule Andronache, vă rog frumos! Numai să-mi spuneţi dacă există modificări faţă de...

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule preşedinte,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi îşi menţine raportul de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Proiectul de lege trece la votul final.

18. Proiectul de Lege privind alocaţiile de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Din partea comisiei, doamna Rodica Nassar. Doamna preşedinte!

Din partea Comisiei pentru sănătate şi familie, doamna preşedinte Nassar. Este PL-x 166 - proiect de respingere privind alocaţiile de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice. Pe scurt.

Raportul am înţeles că propune respingerea acestei iniţiative legislative.

Doamna Rodica Nassar:

Da.

Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată în fond, în conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu dezbaterea Proiectului de Lege privind alocaţiile de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice, adoptat de Senat în şedinţa din 30 martie 2011, în calitate de primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, precum şi punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege privind alocaţiile de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice, din următoarele considerente: stabilirea alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice este reglementată prin hotărâre de Guvern privind nivelul alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice, act normativ emis în baza Ordonanţei Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr.247/2002.

În cadrul expunerii de motive, iniţiatorii nu precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse, încălcându-se, astfel, dispoziţiile art.138 alin. (5) din Constituţia României, republicată.

Prin urmare, propunem respingerea proiectului de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Gata. Vă mulţumesc foarte mult, doamna preşedinte. Nu sunt luări de cuvânt la dezbaterile generale. Nu sunt amendamente.

Iniţiativa legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

Vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond propune respingerea acestei iniţiative legislative.

Următorul proiect de lege, tot de respingere, 19, Proiectul de Lege privind susţinerea financiară a unor măsuri prevăzute în programele de gestionare a calităţii aerului.

Raportul comisiei sesizate în fond propune respingerea acestei iniţiative legislative.

Dacă cineva din partea grupurilor parlamentare, în cadrul dezbaterilor generale, vrea să ia cuvântul?

Dacă nu, iniţiativa legislativă se duce la şedinţa de vot final.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.140 alin.(2) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Din partea iniţiatorului? Nu vrea să ia nimeni cuvântul.

Am înţeles, domnule Marian Neacşu, doriţi să luaţi cuvântul?

PL-x 68/2012. Vă rog frumos. Aveţi cuvântul.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte,

Pentru un deziderat pe care şi dumneavoastră l-aţi anunţat ceva mai devreme, determinat de faptul că nu avem un punct de vedere al actualului Guvern, deoarece nu toate ministerele avizate şi-au exprimat punctul de vedere, la solicitarea Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, vă propun retrimiterea la comisie a acestui proiect.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am înţeles.

Rog colegii parlamentari să-şi introducă cartelele de vot.

Propunerea Grupului parlamentar al PSD de retrimitere la comisie. Să înceapă votul!

Cu 131 de voturi pentru, trei abţineri şi 28 de voturi împotrivă, a fost retrimis la comisie.

Termenul? Două săptămâni, termenul.

21. Propunerea legislativă pentru instituirea impozitului anual asupra averii.

Domnule Neacşu, aveţi cuvântul! Domnul deputat Neacşu Marian, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Marian Neacşu:

Uzând de aceeaşi argumentaţie de la proiectul anterior, Ministerul Finanţelor nu are încă un punct de vedere referitor la...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am înţeles.

Domnul Marian Neacşu:

Rog să retrimiteţi la comisie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Rog colegii parlamentari să pregătească cartelele de vot.

Termen două săptămâni, tot la fel, da? Să înceapă votul!

Cu 145 voturi pentru, trei abţineri, 29 împotrivă, a fost retrimis la comisie. Termen - două săptămâni.

22. Următoarea, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor, republicată.

Reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei iniţiative.

Dacă sunt luări de cuvânt la dezbateri generale?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Surpăţeanu:

Dragi colegi,

Eu am iniţiat acest proiect de lege determinat de o situaţie pe care o întâlnim aproape zilnic, sau, să fim aşa, mai rezonabili, săptămânal, în media.

Mă refer la situaţiile în care diferite conflicte între cetăţeni, în majoritatea cazurilor, au ajuns să se rezolve prin arme aşa-zis neletale. De fapt, neletale, introduse în această categorie.

Păcat că folosirea acestor arme a ajuns să fie acceptată de populaţie cu atâta uşurinţă, încât aproape nici nu mai reacţionează la victimele colaterale.

Eu lucrez într-o secţie clinică în care nu de puţine ori aceşti oameni, aflaţi întâmplător în acele zone, suferă traumatisme mai mult sau mai puţin grave.

Eu consider că aceste arme neletale ar trebui folosite numai în situaţii de autoapărare, pentru că aşa se justifică de către organele în drept care anchetează aceste cauze că respectivii invocă autoapărarea.

Defilarea multor indivizi, pe care cred că toţi dintre noi în întâlnim în diferite locuri publice, cu arme aproape la bandulieră, ca în vestul sălbatic, şi mai ales niciun fel de reţinere din partea dânşilor de a intimida asistenţa prin aceste arme, m-au făcut să solicit ca această lege - 295 - să sufere o modificare, în sensul că aceste arme de autoapărare, a căror existenţă este invocată, să fie folosite numai în teritoriu privat. În teritoriu public avem organe care sunt determinare şi care au ca importantă preocupare apărarea siguranţei cetăţenilor; ceea ce trebuie limitat este prezenţa acestor arme în spaţiul public.

Vă mulţumesc. Eu cer, în acest sens, retrimiterea la comisie pentru o nouă examinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Retrimitem la comisie pentru a modifica respingerea, da. Pentru reexaminare. Da.

Deci, vreţi să o retrimitem. Şi aveţi un termen, domnule deputat Surpăţeanu? Două săptămâni, nu? Ca de obicei. Doi ani? Două săptămâni. Două săptămâni şi o lună. Am înţeles.

Supunem la vot propunerea domnului deputat Surpăţeanu, iniţiatorul acesteia, de a fi retrimisă la comisie, termen două săptămâni.

Să înceapă votul!

Cu 179 de voturi pentru, patru abţineri, patru împotrivă, a fost retrimisă la comisie.

Termen - două săptămâni.

Următorul proiect de lege, 23, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.514/28 noiembrie 2003 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic.

Iniţiatori? Vă reamintesc, în cadrul dezbaterilor generale? Nimeni. Da?

Bun. Vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi - respinge această iniţiativă.

Mergem cu ea la votul final. Nu sunt amendamente.

24. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii minelor nr.85/2003.

Comisii comune - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii.

Dacă, la dezbateri generale, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond este de respingere a acestei iniţiative legislative.

Nu sunt amendamente. Merge la votul final.

25. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Dacă, la dezbateri generale, sunt intervenţii? Dacă nu, vă reamintesc că raportul comisiei este de respingere a acestei iniţiative legislative.

Nu există amendamente.

Proiectul de lege merge la votul final.

26. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.351/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru industrii şi servicii.

Dacă cineva doreşte să ia cuvântul?

Dacă nu, vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond este de respingere a acestei iniţiative legislative.

Nu sunt amendamente.

Proiectul de lege merge la votul final.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 şi a Legii gazelor nr.351/2004.

Tot la fel, comisia sesizată în fond este Comisia pentru industrii şi servicii.

La dezbateri generale nu există nicio luare de cuvânt.

Vă reamintesc că raportul comisiei este de respingere a acestei iniţiative legislative.

Nu sunt amendamente.

Iniţiativa legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

Următorul proiect de lege, 28, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.86 din Legea energiei electrice nr.13/2007.

Aceeaşi chestiune; comisia sesizată în fond este Comisia pentru industrii şi servicii.

Dezbateri generale? Doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Reamintesc că raportul comisiei este de respingere a acestei iniţiative legislative.

Nu sunt amendamente.

Iniţiativa legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

29. Propunerea legislativă pentru modificarea art.16 din Legea energiei electrice nr.13/2007.

Aceeaşi problemă. Comisia pentru industrii şi servicii este comisie de fond.

La dezbateri generale nu doreşte nimeni să ia cuvântul.

Raportul comisiei este de respingere a acestei iniţiative legislative.

Nu avem amendamente. Iniţiativa legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

Următorul proiect de lege, 30, Proiectul de Lege pentru completarea art.41 din Legea nr.13/2007 - Legea energiei electrice.

Aceeaşi procedură; Comisia pentru industrii şi servicii este cea sesizată în fond.

Nu avem nicio intervenţie.

Raportul comisiei este de respingere a acestei iniţiative; nu avem amendamente.

Proiectul de lege merge la votul final.

31. Următoarea propunere legislativă este Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.16 din Legea nr.13/2007 privind energia electrică.

Dezbateri generale? Nu vrea nimeni să ia cuvântul.

Raportul comisiei este de respingere a acestei iniţiative legislative.

Nu avem amendamente.

Iniţiativa legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

Mergem la următorul proiect, 32, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.13 din 09.01.2007 Legea energiei electrice.

Din partea comisiilor sesizate în fond - sunt două comisii: Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Raportul comisiilor este de respingere a acestei iniţiativă legislativă.

Nu sunt amendamente.

Proiectul de lege merge la votul final.

33. Următorul Proiect de lege - tot pentru modificarea Legii nr.13 - Legea energiei electrice şi a Legii nr.351 - Legea gazelor.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru industrii şi servicii.

Dezbateri generale? Luări de cuvânt? Nu.

Raportul comisiei este de respingere a acestei iniţiative.

Nu sunt amendamente.

Iniţiativa legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

34. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.99/2000 pentru comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă.

Tot Comisia pentru industrii şi servicii.

La dezbateri generale nicio luare de cuvânt.

Raportul comisiei este de respingere a acestei iniţiative.

Nu sunt amendamente.

În consecinţă, conform regulamentului, iniţiativa legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

35. Proiectul de Lege privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 99 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru industrii şi servicii.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva? Nu doreşte nimeni.

Raportul comisiei, vă reamintesc, este de respingere a acestei iniţiative.

Nu sunt amendamente.

Iniţiativa legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

36. Proiectul de Lege pentru completarea Legii gazelor nr.351.

Tot Comisia pentru industrii şi servicii.

Dezbateri generale? Nu doreşte nimeni să ia cuvântul.

Raportul comisiei este de respingere a acestei iniţiative.

Nu sunt amendamente.

Iniţiativa legislativă se pregăteşte pentru şedinţa de vot final.

37. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii gazelor nr.351, PL-x 575.

Tot Comisia pentru industrii şi servicii.

În cadrul dezbaterilor generale nu doreşte nimeni să ia cuvântul.

Vă reamintesc că raportul comisiei este de respingere a acestei iniţiative.

Nu sunt amendamente.

Iniţiativa legislativă o pregătim pentru şedinţa de vot final.

38. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii gazelor nr.351 - PL-x 452.

Tot Comisia pentru industrii şi servicii.

La dezbaterile generale nu doreşte nimeni să ia cuvântul.

Reamintesc că raportul comisiei este de respingere a acestei iniţiative.

Nu sunt amendamente.

Iniţiativa legislativă, pe cale de consecinţă, se duce la şedinţa de vot final.

39. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii gazelor nr.351, PL-x 647.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru industrii şi servicii.

Dacă la dezbaterile generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond este de respingere a acestei iniţiative legislative.

Nu avem amendamente.

Iniţiativa legislativă se duce la votul final.

40. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea lit.c) din art.86 din Legea nr.351/2004 - Legea gazelor - Pl-x 651.

Tot Comisia pentru industrii şi servicii este comisia sesizată în fond.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond este de respingere a acestei iniţiative.

Nu sunt amendamente.

Iniţiativa legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

41. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie - PL-x 81.

Două comisii sesizate în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia privind egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Dacă la dezbaterile generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Raportul comisiilor sesizate în fond este de respingere a acestei iniţiative legislative.

Nu avem amendamente.

Iniţiativa legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

42. Propunere legislativă privind consacrarea zilelor de 21 martie şi 6 mai ca sărbători legale, Proiectul de Lege nr.561.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă reamintesc că raportul comisiei este de respingere a acestei iniţiative legislative.

Iniţiativa legislativă nu are niciun amendament.

Pe cale de consecinţă, merge la votul final.

43. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.15 din Legea nr.208/1997 privind cantinele de ajutor social.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Dacă cineva doreşte să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Vă reamintesc că raportul comisiei este de respingere a acestei iniţiative.

Nu sunt amendamente propuse de comisie.

Pe cale de consecinţă, iniţiativa legislativă rămâne pentru şedinţa de vot final.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art.15 alin. (2) şi (3) din Legea nr.46 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 25 septembrie, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 şi a Legii gazelor nr.351/2004, aprobată în procedură de urgenţă, de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la depunerii.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Şedinţa de astăzi a plenului ia o pauză, pentru pregătirea votului final.

Rog liderii grupurilor parlamentare să pregătească lista pentru şedinţa de vot final.

Pauză 10 minute.

- după pauză -

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos, luaţi loc în bănci pentru a începe votul final.

Avem 59, majoritatea sunt la respingeri.

O să-i rog pe colegii mei, liderii grupurilor parlamentare, să facem o verificare a votului, da?

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog frumos să luaţi loc în bănci, pentru a face o verificare a votului.

Să înceapă procedura.

Liderii grupurilor parlamentare... îi invit să indice prezenţa la vot. Sunt 217.

Stop vot.

Începem?

Distinse domn deputat Bejinariu, o să vă rog frumos, dacă puteţi, de la Suceava, să luaţi loc în cea de-a doua bancă. Domnule deputat Bejinariu, vă rog frumos să luaţi loc pentru a începe votul.

Vă mulţumesc că aţi venit la vot.

Începem votul final.

1. Primul proiect, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, precum şi a Hotărârii Camerei Deputaţilor nr.8/2011.

Proiectul se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Să înceapă votul.

230 voturi pentru, 3 abţineri şi două voturi împotrivă.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2011.

Aceeaşi procedură.

Să înceapă votul.

Cu 224 voturi pentru, 5 abţineri şi două voturi împotrivă, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Reexaminări la cererea Preşedintelui României.

3. Lege privind acordarea formelor de ajutoare restante în sectorul vegetal, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Este lege ordinară.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune respingerea cererii de reexaminare, şi adoptarea legii cu amendamente.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul.

Cu 139 voturi împotrivă, 89 pentru şi 7 abţineri, o retrimitem la comisie pentru discuţii.

Deci nu a trecut.

Domnule deputat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune respingerea. Dumneavoastră aţi votat 89 pentru respingere şi 139 împotrivă.

Deci nu a trecut şi se întoarce la comisie, conform procedurii parlamentare. Când 139 este mai mare decât 89, facem altfel.

Reexaminare ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale.

4. Lege pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.681/27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.477 din 12 iulie 2012.

Este lege organică.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport propun admiterea cererii de reexaminare şi respingerea legii.

Suntem prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul.

Cu 230 voturi pentru, 6 abţineri şi zero împotrivă, propunerea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi a Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, de admitere a cererii de reexaminare şi respingere a legii a trecut.

Legi organice

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru prorogarea termenului prevăzut la art.III din Titlul XVI al Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

Este lege organică.

Este în procedură de urgenţă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 233 voturi pentru, 4 abţineri şi zero voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

6. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 172/2008 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr.13/2007.

Este lege organică.

Este în procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi servicii propune aprobarea proiectului de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

Să înceapă votul.

Cu 235 voturi pentru, o abţinere şi un vot împotrivă, Proiectul de Lege privind respingerea ordonanţei de urgenţă a Guvernului a fost aprobat.

7. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2007 pentru modificarea şi completarea Legii gazelor nr.351/2004.

Este lege organică.

Comisia pentru industrii şi servicii propune aprobarea proiectului de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă.

Este în procedură de urgenţă.

Să înceapă votul.

Cu 233 voturi pentru, două abţineri şi două voturi împotrivă, aprobarea proiectului de lege pentru respingerea ordonanţei a trecut.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.8 din Legea nr.115 din 1999 privind responsabilitatea ministerială.

Este lege organică.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul.

Cu 75 de voturi pentru, 5 abţineri şi 157 împotrivă, propunerea comisiei de respingere a iniţiativei legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Şi, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o şedinţă ulterioară, potrivit art.104 alin. (3) din regulament.

Pe procedură domnul deputat Petru Călian, Grupul parlamentar al PDL. Aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Conform art.104 alin. (3) din Regulament, aţi supus la vot, aşa cum este normal şi legal, adoptarea iniţiativei legislative şi cred că a fost adoptată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule Călian, ce să fac, nu pot... Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea proiectului de lege. Aţi luat 75 de voturi şi 157 împotrivă.

Domnul Petru Călian:

Vă rog să citiţi şi mai jos, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Propunerea comisiei de respingere a iniţiativei legislative ...

Domnul Petru Călian:

Nu este regulamentară propunerea dumneavoastră, nu vă supăraţi!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am înţeles.

Domnul deputat Árpád.

Dacă aveţi dreptate, îmi cer scuze instantaneu, să ştiţi. Nu am o problemă.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Aveţi o problemă la un alt punct, la articol, la pct.8, nu aveţi problemă.

La pct.8 nu aveţi o problemă, pentru că suntem la capitolul de legi organice.

Nu a primit adoptarea numărul de voturi necesare pentru votul organic, verificaţi.

Ca atare, fiind vorba despre un proiect de lege şi nu despre o ordonanţă de urgenţă, legea a trecut, adică a căzut şi nu mai există.

Deci, legea de la pct.8 nu a fost admisă. Fiind o lege organică, nu a primit numărul de voturi necesare, adică 161, mi se pare, puteţi să verificaţi. Ca atare, legea respectivă nu se repune în discuţie şi nu a trecut. Deci, ca şi respinsă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu înţeleg.

O să rog liderii grupurilor parlamentare să vină un pic până la mine, că este o neînţelegere aici. Îi rog frumos să vină un pic până la mine.

Bun. Domnule Călian, aveţi dreptate. Vă dau dreptate. Eu sunt un om care-mi recunosc întotdeauna greşeala. Nu o dau pe nimeni. Eu am propus la vot propunerea iniţială a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi de respingere a proiectului de lege. Corect era să propun la vot adoptarea iniţiativei legislative.

Cu acordul liderilor grupurilor parlamentare, o să cer refacerea votului pentru acest lucru.

Şi dumneavoastră, domnule Árpád, aţi avut dreptate.

Pe procedură, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe procedură, pentru ca să ştie toţi colegii ce votează, votează proiectul de lege propus de domnul Voiculescu, care vizează răspunderea miniştrilor în cazul în care oferă date eronate opiniei publice.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. În urma dezbaterilor de astăzi, proiectul nu a întrunit numărul de voturi necesare. L-am trecut astăzi prin dezbatere. Şi, potrivit art.104 alin. (3) din regulament, eu ar fi trebuit să supun la vot adoptarea iniţiativei legislative.

Din păcate, nu mai vreau să intru în amănunte, îmi asum responsabilitatea. Şi, cu acordul liderilor grupurilor parlamentare, supun la vot Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.8 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială. Aşa cum am spus, conform regulamentului, supun la vot adoptarea iniţiativei legislative.

Să înceapă votul.

65 de voturi pentru, 9 abţineri şi 150 de voturi împotrivă.

Nu a întrunit numărul de voturi pentru adoptare.

Iniţiativa legislativă a dispărut totalmente.

Mergem la următorul proiect de lege.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.514/28 noiembrie 2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea propunerii legislative.

Supunem la vot. Să înceapă votul.

Cu 222 voturi pentru, 5 împotrivă şi 6 abţineri, propunerea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a fost adoptată.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii minelor nr.85/2003.

Este lege organică.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii propun respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 216 voturi pentru, 13 abţineri şi un vot împotrivă, propunerea comisiei a fost aprobată.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.86 din Legea energiei electrice nr.13/2007.

Este lege organică.

Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul.

Cu 222 voturi pentru, două abţineri şi două voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost acceptată.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea art.16 din Legea energiei electrice nr.13/2007.

Este lege organică.

Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Cu 228 voturi pentru, zero abţineri şi zero voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost acceptată de către plen.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.16 din Legea nr.13/2007 privind energia electrică.

Este lege organică.

Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Cu 170 voturi pentru, 9 abţineri şi 51 voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost acceptată de către plen.

14. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii gazelor nr.351.

Este lege organică.

Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Cu 171 voturi pentru, 7 abţineri şi 52 de voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost acceptată de către plen.

Vă reamintesc, pentru legile organice, avem nevoie de 154 de voturi.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii gazelor nr.351/2004.

Este lege organică.

Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Cu 227 voturi pentru, o abţinere şi două voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost acceptată de către plen.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea lit.c) de la art.86 din Legea nr.351/2004.

Este lege organică.

Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Cu 229 voturi pentru, două abţineri şi un vot împotrivă, propunerea comisiei a fost acceptată de către plen.

17. Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.217/2003 privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Este lege organică.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi propun respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 221 de voturi pentru, 3 abţineri şi 6 voturi împotrivă, propunerea comisiilor a fost acceptată.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.15 din Legea nr.208/1997 privind cantinele de ajutor social.

Este lege organică.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 171 de voturi pentru, 8 abţineri, 52 de voturi împotrivă, propunerea comisiei a trecut de plenul Camerei Deputaţilor.

Intrăm în zona legilor ordinare, la proiectele pe care trebuie să le adoptăm.

19. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Bulgaria privind instituirea blocului funcţional de spaţiu aerian "DANUBE-FAB", semnat la Bruxelles la 12 decembrie 2011. Lege ordinară.

Comisia pentru industrii şi servicii propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 230 de voturi pentru, o abţinere şi niciun vot împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

20. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucureşti, la 14 decembrie 2011, pentru amendarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la măsurile de protecţie a informaţiilor militare secrete de stat, încheiat la Washington D.C., la 21 iunie 1995; lege ordinară.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem prima Cameră sesizată.

Cu 222 de voturi pentru, o abţinere şi un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat de către plenul Camerei Deputaţilor.

21. Următorul proiect de lege este pentru retragerea declaraţiei prevăzută prin Legea nr.309/2007 privind declararea neaplicării Regulilor uniforme privind Contractul de utilizare a infrastructurii în traficul internaţional feroviar (CUI), a Regulilor uniforme privind validarea normelor tehnice şi adoptarea prescripţiilor tehnice uniforme aplicabile materialului feroviar destinat a fi utilizat în traficul internaţional (APTU) şi a Regulilor uniforme privind admiterea tehnică a materialului feroviar destinat a fi utilizat în traficul internaţional (ATMF), cuprinse în apendicele E, F şi, respectiv, G la Convenţia privind transporturile internaţionale feroviare (COTIF), semnată la Berna la 9 mai 1980 şi pentru ratificarea acestor anexe, astfel cum au fost ele aprobate la cea de-a 24-a sesiune a Comitetului de Revizuire (Berna 2009). Legea este ordinară.

Să înceapă votul.

Cu 227 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat de către plen.

22. Următorul proiect de lege este Propunerea legislativă privind etichetarea produselor alimentare care conţin gluten şi/sau lactoză. Lege ordinară.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune adoptarea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

94 de voturi pentru, 8 abţineri, 123 de voturi împotrivă.

Propunerea Comisiei pentru industrii şi servicii nu a trecut de votul plenului.

Doamna deputat Alina Gorghiu, procedură.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La punctul următor avem Ordonanţa nr.24/2011, adică PL-x 673/2011.

Proiectul, în esenţă, este bun, dar sunt câteva prevederi care, din punctul nostru de vedere, afectează structura pieţei prin instituirea unor bariere nejustificate la accesul pe piaţă al serviciilor de evaluare. Există şi un punct de vedere de la Consiliul Concurenţei care arată că sunt anumite prevederi din lege care sunt discriminatorii, motiv pentru care o să-i rog pe colegi să accepte reîntoarcerea la comisie preţ de o săptămână sau două, pentru a ne reconcilia poziţia pentru aceste prevederi cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă deputat Gorghiu.

Supunem la vot retrimiterea la comisie.

Să înceapă votul.

Cu 213 voturi pentru, 5 abţineri, 5 voturi împotrivă, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor se retrimite la comisie.

Termen - două săptămâni.

24. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege pentru modificarea art.34 alin. (5) lit.b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 218 voturi pentru, 4 abţineri şi un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat de către plenul Camerei Deputaţilor.

25. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.124/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistenţă socială. Lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 219 voturi pentru, trei abţineri, un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat de către plenul Camerei Deputaţilor.

Următorul proiect - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.339 ...

Scuzaţi-mă! Doamna Pocora, pe procedură sau explicarea votului? Explicarea votului.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc să vă felicit. Iată că astăzi, Parlamentul a votat corectarea unei nedreptăţi făcute de guvernarea PDL.

Astăzi, am fost alături de mame şi de copii, prin majorarea indemnizaţiei pentru creştea copilului la 85%.

Vă felicit şi vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu. O să-i spun şi eu soţiei mele.

26. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope. Lege ordinară.

Comisia pentru sănătate şi familie propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 215 voturi pentru, două abţineri, un vot împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat de către plenul Camerei Deputaţilor.

27. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2007 pentru comercializarea produselor de protecţie a plantelor, precum şi pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 217 voturi pentru, nicio abţinere, un vot împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat de către plenul Camerei Deputaţilor.

28. Următorul proiect - Proiectul de Lege privind completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987. Este lege ordinară.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune adoptarea.

Să înceapă votul.

Cu 205 voturi pentru, două abţineri, două voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat de către plenul Camerei Deputaţilor.

Intrăm în zona respingerilor.

29. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor.

Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea propunerii legislative. Este lege ordinară.

Să înceapă votul.

Cu 211 voturi pentru, două abţineri, niciun vot împotrivă, propunerea Comisiei pentru industrii şi servicii a fost acceptată de către plen.

30. Următorul proiect de lege - Propunerea legislativă privind instituirea Zilei Naţionale a Ambulanţei din România. Lege ordinară.

Comisia pentru sănătate şi familie propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Cu 207 voturi pentru, 3 abţineri, 4 voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost acceptată de către plenul Camerei Deputaţilor.

31. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Este lege ordinară.

Comisia pentru sănătate şi familie propune respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 158 de voturi pentru, 9 abţineri, 48 de voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost acceptată de către plenul Camerei Deputaţilor.

32. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.237 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Este lege ordinară.

Comisia pentru sănătate şi familie propune respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 205 voturi pentru, 4 abţineri, 4 voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost acceptată de către plenul Camerei Deputaţilor.

33. Următorul proiect - Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea unor acte normative. Lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Cu 153 de voturi pentru, 7 abţineri, 52 de voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost acceptată de către plenul Camerei Deputaţilor.

34. Trecem la următorul proiect de lege - Proiectul de Lege privind procedura colectării debitelor. Lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 207 voturi pentru, două abţineri, două voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost acceptată de către plenul Camerei Deputaţilor.

35. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege pentru completarea art.256 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. Lege ordinară.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propun respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 207 voturi pentru, trei abţineri, trei voturi împotrivă, propunerea comisiilor a fost acceptată.

36. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege privind administrarea fondului de pensii de către patronate şi sindicate. Lege ordinară.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propun respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 205 voturi pentru, o abţinere, trei voturi împotrivă, propunerea comisiilor a fost acceptată de către plenul Camerei Deputaţilor.

37. Mergem mai departe: Proiectul de Lege privind administrarea fondului de şomaj de către patronate şi sindicate.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propun respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 204 voturi pentru, o abţinere, 4 voturi împotrivă, propunerea de respingere a proiectului de lege a fost acceptată de către plen.

38. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege pentru completarea art.22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. Lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 152 de voturi pentru, 7 abţineri, 50 de voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost acceptată de către plenul Camerei Deputaţilor.

39. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege privind acordarea unor facilităţi fiscale pentru tinerii căsătoriţi precum şi pentru mamele sau, după caz, persoanele care au în întreţinere doi sau mai mulţi copii minori. Lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 144 de voturi pentru, 8 abţineri şi 54 de voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost acceptată de către plenul Camerei Deputaţilor.

40. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege privind scutirea de la plata impozitului pe locuinţă, autoturisme/autovehicule şi terenuri a salariaţilor bugetari. Lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 148 de voturi pentru, 5 abţineri, 54 de voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost aprobată de către plenul Camerei Deputaţilor.

41. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(4) al art.21 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. Lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 203 voturi pentru, o abţinere, 5 voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost acceptată de către plenul Camerei Deputaţilor.

42. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale. Lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune şi aici respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 150 de voturi pentru, 4 abţineri, 56 de voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost acceptată de către plenul Camerei Deputaţilor.

43. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege pentru completarea articolului 284 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal. Lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi aici propune respingerea acestui proiect.

Să înceapă votul.

Cu 205 voturi pentru, două abţineri şi un vot împotrivă, plenul Camerei Deputaţilor a acceptat propunerea de respingere a acestui proiect.

44. Următorul proiect de lege - Propunerea legislativă pentru modificarea art.15, alin.(1) lit.b din Legea nr.198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate. Lege ordinară.

Comisia pentru politică externă propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Cu 151 de voturi pentru, 8 abţineri, 50 de voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost votată de către plenul Camerei Deputaţilor.

45. Mergem mai departe - Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi. Lege ordinară.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propun respingerea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

Cu 150 de voturi pentru, 7 abţineri, 50 de voturi împotrivă, propunerea comisiilor a fost votată de către plenul Camerei Deputaţilor.

46. Următorul proiect - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.562/2004 privind autorizarea instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională de a vinde personalului propriu unele locuinţe de serviciu pe care acestea le au în administrare. Lege ordinară.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propune respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 152 de voturi pentru, 9 abţineri, 48 de voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost acceptată de către plenul Camerei Deputaţilor.

47. Proiectul de Lege privind alocaţiile de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice. Lege ordinară.

Comisia pentru sănătate şi familie propune respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 147 de voturi pentru, 5 abţineri, 52 de voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost aprobată de către plenul Camerei Deputaţilor.

48. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege privind susţinerea financiară a unor măsuri prevăzute în programele de gestionare a calităţii aerului. Lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul. Vă mulţumesc.

Cu 148 de voturi pentru, 5 abţineri şi 55 de voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost aprobată de către plenul Camerei Deputaţilor.

49. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Lege ordinară.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 198 de voturi pentru, patru abţineri, trei voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost acceptată de către plenul Camerei Deputaţilor.

50. Următorul proiect de lege - Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.351/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Lege ordinară.

Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Cu 200 de voturi pentru, două abţineri, patru voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost acceptată de către plenul Camerei Deputaţilor.

51. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 şi a Legii gazelor nr.351/2004. Lege ordinară.

Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Cu 204 voturi, nicio abţinere, două voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost aprobată de către plenul Camerei Deputaţilor.

52. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege pentru completarea art.41 din Legea nr.13/2007 - Legea energiei electrice. Lege ordinară.

Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 206 voturi pentru, o abţinere şi un vot împotrivă, propunerea comisiei a fost aprobată de către plenul Camerei Deputaţilor.

53. Următorul proiect de lege - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.13 din 09.01.2007 Legea energiei electrice. Este lege ordinară.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială propun respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Cu 198 de voturi pentru, trei abţineri, două voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost aprobată de către plenul Camerei Deputaţilor.

54. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege pentru modificarea Legii energiei electrice nr.13/2007 şi a Legii gazelor nr.351/2004. Lege ordinară.

Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

203 voturi pentru, zero abţineri, un vot împotrivă, propunerea comisiei a fost aprobată de către plenul Camerei Deputaţilor.

55. Următorul proiect - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă. Este o lege ordinară.

Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Cu 199 de voturi pentru, patru abţineri, un vot împotrivă, propunerea comisiei a fost aprobată de către plenul Camerei Deputaţilor.

56. Următoarea propunere legislativă - Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă. Lege ordinară.

Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Cu 198 de voturi pentru şi trei voturi împotrivă, propunerea Comisiei pentru industrii şi servicii a fost aprobată de către plenul Camerei Deputaţilor.

57. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege pentru completarea Legii gazelor nr.351/2004. Lege ordinară.

Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 204 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, proiectul de lege a fost aprobat în propunerea Comisiei pentru industrii şi servicii de respingere.

58. Următorul proiect - Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii gazelor nr.351/2004. Tot lege ordinară.

Comisia pentru industrii şi servicii propune respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 206 voturi pentru, zero abţineri, două voturi împotrivă, propunerea Comisiei pentru industrii şi servicii a fost acceptată de către plenul Camerei Deputaţilor.

59. Şi, cu voia dumneavoastră, doamnelor şi domnilor, ultimul proiect pe ordinea de zi - Propunerea legislativă privind consacrarea zilelor de 21 martie (Newruz) şi 6 mai (Kâdârlez) ca sărbători legale. Este o lege ordinară.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Cu 171 de voturi pentru, 7 abţineri, 24 de voturi împotrivă, propunerea comisiei a fost acceptată de către plenul Camerei Deputaţilor.

Doamnelor şi domnilor, încheiem şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor.

Vă urez o zi frumoasă!

Ne vedem săptămâna viitoare.

Biroul permanent, în acest moment, rog liderii grupurilor parlamentare şi membrii Biroului permanent, la sala de şedinţă.

Lucrările s-au încheiat la ora 14,10.