Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 13,15.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Valentin-Gigel Calcan, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte şi domnul senator George-Crin-Laurenţiu Antonescu, preşedintele Senatului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să rog distinşii mei colegi senatori şi deputaţi să ia loc în bănci pentru a începe şedinţa de plen reunit.

O să rog secretariatul să-mi spună prezenţa la Senat, la Camera Deputaţilor o avem.

Am o informaţie, că şi un coleg de-al nostru senator şi-a dat demisia. Înseamnă că cvorumul s-a dus la 211 sau cât? Păi, 212 era până acum, la 422. Dacă au plecat doi colegi, un deputat şi un senator, înseamnă că e 211.

Nu, nu, are dreptate, e tot 212, că este jumătate la noi plus unu, şi jumătate la Senat. Aveţi dreptate.

Deci, din totalul de 422 de deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa 281, sunt absenţi 141, cvorumul legal este de 212, art.39.

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Senatului şi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul de 422 de senatori şi deputaţi, aşa cum v-am spus, avem o majoritate confortabilă, cvorumul legal este 212.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună de astăzi stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare au fost distribuite tuturor senatorilor şi deputaţilor.

Dacă sunt obiecţii cu privire la proiectul ordinii de zi. Dacă nu, supun la vot ordinea de zi.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate proiectul ordinii de zi a fost acceptat.

Programul trebuie să-l supun. Programul dumneavoastră este următorul: până la finalizarea ordinii de zi. Avem un singur punct pe ordinea de zi.

Supun votului programul de lucru, dacă sunteţi de acord.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, ordinea de zi şi programul de lucru au fost aprobate.

Pe ordinea de zi avem "Solicitarea domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României, de a se adresa Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună, în legătură cu poziţia României la reuniunea Consiliului European extraordinar pe tema cadrului financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020."

Invit la tribună pe domnul Victor-Viorel Ponta, prim- ministrul Guvernului României.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta (prim-ministrul Guvernului României):

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi colegi membri ai Guvernului,

Vă mulţumesc pentru oportunitatea pe care mi-aţi oferit-o de a prezenta astăzi în faţa Parlamentului României, întrunit în şedinţă comună, punctul de vedere al Guvernului referitor la negocierile care se poartă la nivelul Uniunii Europene privind cadrul financiar multianual 2014-2020.

Sunt câteva mesaje foarte clare pe care aş dori să le transmit, să vă informez şi, evident, să vă cer sprijinul, pentru a le avea în vedere în activitatea următoare.

În primul şi în primul rând, doresc să spun încă o dată că acest subiect, cadrul financiar multianual, numit în termeni mai comuni "bugetul Uniunii Europene pentru 2014-2020", este un subiect de maximă importanţă pentru toate instituţiile statului român şi pentru toţi cetăţenii români. Putem să simplificăm foarte mult lucrurile şi să arătăm că în funcţie de deciziile care se vor adopta în perioada următoare, fiecare agricultor din România va şti care este sprijinul pe care-l primeşte prin plăţi directe de la Uniunea Europeană, fiecare autoritate locală din România va şti care este volumul şi tipul de programe pe care le poate accesa din fondurile de coeziune, fiecare organizaţie neguvernamentală, universitate, sindicat poate să afle, să ştie în ce fel va beneficia în mod concret şi pe ce tipuri de programe de finanţare în perioada 2014-2020.

Este un subiect care afectează viaţa fiecărui cetăţean al Europei şi implicit viaţa fiecărui cetăţean român şi cred că este de datoria Guvernului să informeze Parlamentul, Parlamentul fiind acea unică instituţie în care sunt reflectate toate interesele, deciziile electoratului, atât partide aflate la guvernare, cât şi partide aflate în opoziţie.

Consider că este dreptul şi datoria fiecărui parlamentar din această ţară, responsabil faţă de alegătorii săi, să cunoască aceste elemente, să le sprijine sau dimpotrivă, să le critice, şi să poată să-şi îndeplinească obligaţia fundamentală faţă de alegători, aceea de a-i reprezenta aici în cadrul Parlamentului României.

Aş fi dorit, stimaţi colegi, ca astăzi să putem să auzim şi punctul de vedere al grupurilor politice, cele care au un punct de vedere sau cele care au dreptul să aibă, să-şi exprime un punct de vedere. Sunt convins că lucrul acesta, conform procedurilor parlamentare, se va întâmpla imediat după ce voi finaliza această prezentare.

În al doilea rând, stimaţi colegi, această informare a dumneavoastră, a membrilor Parlamentului României, este procedura folosită în toate statele de drept şi în toate ţările care formează Uniunea Europeană. Fiecare prim-ministru sau, în cazul republicilor prezidenţiale, fiecare preşedinte, înainte de a merge să-şi reprezinte ţara şi să participe la luarea deciziilor în cadrul structurilor europene, informează şi cere sprijinul Parlamentului naţional. Este ceea ce face cancelarul german, doamna Merkel, este ceea ce fac toţi prim-miniştrii, este ceea ce se întâmplă astăzi în Parlamentul Portugaliei, primul-ministru informează Parlamentul naţional şi solicită sprijin pentru poziţia ţării sale. Nimeni nu participă la Consiliul European reprezentându-se doar pe sine, şi niciun stat de drept din Uniunea Europeană nu acceptă reprezentarea unei singure persoane, care nu are alături de sine sprijinul instituţiilor fundamentale ale unui stat democratic, instituţii fundamentale care sunt obligate să colaboreze cu Preşedinţie, Guvern, Parlament, pentru o cât mai bună reprezentare a ţării sale.

Mai mult, stimaţi colegi, consider că principalele elemente referitoare la poziţia ţării noastre şi la beneficiile pentru România nu sunt secrete şi nu trebuie să fie secrete. Nu sunt apanajul unui singur om sau al unui cerc restrâns de oameni, atâta timp cât efectele se vor reflecta asupra fiecărui român şi se vor reflecta într-o perioadă în care este foarte posibil ca actualii deţinători ai funcţiilor administrative, preşedinte, prim-ministru, să nu mai fie în funcţie. Cu atât mai mult nu cred că 20 de milioane de români nu au dreptul sau nu au capacitatea intelectuală de a înţelege ceea ce înţelege un singur om şi cred că este obligaţia Guvernului de a vă informa pe dumneavoastră, de a informa opinia publică şi prin dumneavoastră alegătorii pe care dumneavoastră îi reprezentaţi.

Aş dori să mă refer foarte pe scurt la situaţia actuală a modului şi a gradului de absorbţie a tuturor fondurilor europene puse la dispoziţia României în exerciţiul financiar multianual 2007-2013. Simt nevoia să fac acest lucru pentru a da date clare, date precise, pentru a da posibilitatea dumneavoastră, celor care aveţi răspunderea, sigur, jurnaliştilor, analiştilor politici şi tuturor celor care se ocupă de informare, să prezinte date concrete.

Aş vrea să reamintesc în acest context că în ceea ce priveşte politica agricolă comună, plăţile directe în aceşti ani, din 2007 până în prezent, au fost efectuate într-un procent apropiat de 100%, în sume nominale au fost executate până acum 3,4 miliarde de euro din cele 6,5 afectate României, iar în zona plăţilor pentru dezvoltare rurală, gradul de absorbţie este aproape de 50%, 3,6 miliarde, urmând ca anul viitor, 2013, plus în perioada de încă doi ani conferită conform sistemului de calcul, atât la plăţile directe, cât şi la plăţile privind dezvoltarea rurală, România să atingă un grad de absorbţie mai mult decât satisfăcător, în zona 80-90%.

În ceea ce priveşte plăţile din politica de coeziune, au fost afectate României, în cifre rotunjite, 19,6-20 de miliarde de euro pentru exerciţiul financiar 2007-2013. Până în acest moment, au fost primite de către România peste 4 miliarde de euro, ceea ce în procent înseamnă 20% din fondurile de coeziune. În luna mai, atunci când dumneavoastră aţi acordat încrederea acestui Guvern, procentul era într-adevăr sub 10%, s-a dublat acest procent. Este important însă ca în 2013-2014-2015, gradul de absorbţie pentru politica de coeziune să depăşească acel prag de 60% considerat o medie europeană.

În acest context, aş dori să vă informez şi pe dumneavoastră şi opinia publică, referitor la programele şi la corecţiile financiare aplicate pentru deficienţele constatate de auditul naţional şi auditul european privind desfăşurarea şi modul de utilizare a fondurilor de coeziune, deficienţe constatate în perioada 2009 până în octombrie 2011, în perioada în care, şi nu doresc să fac o polemică politică, o parte din colegii care nu se află astăzi în sală îndeplineau funcţiile de miniştri şi răspundeau direct de desfăşurarea acestor programe.

Dacă în cazul Programul Operaţional Sectorial Mediu guvernul actual a acceptat corecţiile financiare solicitate, la nivel european şi-a îndeplinit toate procedurile necesare, ceea ce va duce la reluarea plăţilor, la fel se întâmplă în Programul Operaţional Regional, iar Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, în baza corecţiilor financiare şi a modificărilor de proceduri, în aceste zile auditul Comisiei Europene va lua în calcul toate aceste elemente în vederea efectuării plăţilor în luna decembrie.

Vreau ca dumneavoastră, membrii Parlamentului, şi cetăţenii României, să ştie că valoarea corecţiilor financiare pentru neregulile şi abaterile comise în perioada 2009-2011 se ridică la o sumă de aproape 600 de milioane de euro, corecţii financiare pentru ceea ce nu s-a întâmplat corespunzător în perioada 2009-2011, şi regret că nu se află astăzi în sală cei care ar fi putut să înţeleagă ce anume au greşit în acea perioadă şi ce anume trebuie să suportăm şi să plătim cu toţii.

Referitor la Programul Operaţional Sectorial Transport, un program extrem de important nu doar pentru România, absolut necesar pentru dezvoltarea infrastructurii româneşti, acesta a fost de asemenea trecut în procedura de corecţii financiare şi presuspendare. Îmi doresc să vă informez pe dumneavoastră că Direcţia de Luptă Antifraudă, corespondentul în România al Oficiului de Luptă Antifraudă al Comisiei Europene, a constatat grave abateri de la legislaţie în desfăşurarea unui proiect privind construcţia autostrăzii Nădlac-Arad şi în baza acestor constatări a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie. Dacă doamna senator Anca Boagiu ar fi fost astăzi în sală i-aş fi pus la dispoziţie acest document pentru a-şi însuşi până la urmă responsabilitatea care-i revine pentru presuspendarea acestui program.

La fel se întâmplă în cazul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii, acolo unde în baza constatărilor neregulilor din 2009-2011, guvernul actual trebuie să accepte corecţii financiare şi să repornească programul, după ce se constată practic că acele nereguli au fost îndreptate prin legislaţia actuală.

Aş dori să mă refer foarte pe scurt la propunerile făcute la nivel european privind următorul mecanism financiar multianual al Uniunii Europene şi să precizez că Guvernul României, de-a lungul a aproape un an de zile, a întocmit documentaţia necesară şi a prezentat propriile aşteptări şi propuneri referitoare la sumele care trebuie alocate în perioada 2014-2020. Pe baza acestor propuneri şi, sigur, pe baza raţionamentului întocmit şi efectuat de către Comisia Europeană, preşedintele Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a prezentat o propunere pe care Guvernul României, şi nu doar al României, şi guvernele tuturor ţărilor membre ale grupului numit "Prietenii coeziunii" au considerat-o o propunere corectă şi sustenabilă. Această propunere a primit sprijinul Parlamentului European şi al celorlalţi prim-miniştri care au fost consultaţi în acest sens.

Din păcate, dincolo de această propunere a Comisiei Europene şi a Parlamentului European pe care Guvernul României o susţine şi pe care dacă dumneavoastră veţi considera din punct de vedere politic necesar, de asemenea, veţi arăta că o susţineţi, există o altă propunere, a preşedintelui Consiliului European, domnul Herman van Rompuy, care prevede nu doar o scădere a sumelor alocate pentru politica agricolă comună şi pentru fondurile de coeziune, în cazul României această scădere este între 7 şi 8 miliarde de euro, ci prevede noi condiţii, care pentru România şi pentru Guvernul României în perioada 2014-2020, vor avea ca efect reducerea capacităţii noastre de a absorbi aceste fonduri.

O să precizez foarte pe scurt doar trei dintre acestea: reducerea cofinanţării de la 85 la 75%, ceea ce înseamnă că în bugetul României trebuie prevăzuţi în plus 6 miliarde de euro, fără aceşti 6 miliarde de euro prevăzuţi în plus pentru cofinanţare nu putem absorbi respectivele fonduri europene; trecerea taxei pe valoarea adăugată în categoria neeligibilităţii, ceea ce presupune de asemenea pentru bugetul României o alocare suplimentară de 12 miliarde de euro, şi reducerea avansurilor plătite din fonduri europene de la 7 la 2%.

Sunt absolut convins că aceste cifre trebuiau să fie prezentate şi trebuiau să fie explicate de către Guvern, de către preşedinte, de către toţi cei care doresc să reprezinte România, explicând atât dumneavoastră, Parlamentului, cât şi fiecărui cetăţean român, care este efectul asupra fiecărui cetăţean din România. Nu doar 400 de euro, dintr-o împărţire extrem de mecanică a sumei la populaţia României, ci ce înseamnă acest lucru pentru capacitatea României de a avea o producţie agricolă competitivă pe plan european, ce înseamnă pentru România posibilitatea sau imposibilitatea de a avea o infrastructură care să ne apropie de standardele europene, ce înseamnă pentru România capacitatea noastră de dezvoltare în ideea unei convergenţe cu standardele europene.

Aş vrea să explic, încă o dată, doamnelor şi domnilor, că subiectul aflat în discuţie este mult mai important decât oricare dintre persoanele şi personalităţile politice sau decât un simplu conflict intern în campanie electorală. Este vorba de obiective fundamentale pentru România în perioada 2014 - 2020 şi cred că este obligaţia şi responsabilitatea noastră, a tuturor, să ne batem pentru îndeplinirea acestor obiective.

Singurul punct în care, în mod fundamental, mă despart de viziunea Preşedintelui României este acela în care spun că interesul naţional al României nu poate fi nici negociat, nici supus unui compromis, aşa cum solicită preşedintele. Cred că obligaţia noastră este să ne apărăm interesele legitime şi să fim o ţară respectată şi o ţară tratată în mod egal, la nivel european.

Mă consider, doamnelor şi domnilor, alături de dumneavoastră, responsabil de modul în care România îşi apără aceste interese legitime, de modul în care România are aliaţi în apărarea acestor interese legitime, şi cred că împreună putem să atingem aceste obiective absolut fundamentale pentru România: în primul rând, o alocare corectă şi sustenabilă pentru perioada 2014 - 2020, în al doilea rând, o creştere şi o schimbare radicală a modului de organizare a administraţiei româneşti, pentru a avea o performanţă net superioară în perioada imediat următoare.

Doamnelor şi domnilor,

Vă asigur că în viitoarea structură a Guvernului, ministrul pentru fondurile europene va avea, cu sprijinul dumneavoastră, toate, toate instrumentele legale şi politice pentru ca România să aibă această capacitate administrativă, la nivelul altor ţări europene, la nivelul altor ţări foste comuniste care au performanţă.

Este important, însă, ca în faţa acestei decizii esenţiale pentru viitorul României toate instituţiile statului - Parlamentul României, Guvern, Preşedinţie - să se gândească la interesul naţional şi la responsabilitatea pe care o avem faţă de cei care ne-au ales în aceste funcţii.

Vă mulţumesc pentru această oportunitate şi cred că Parlamentul României va fi şi trebuie să fie de fiecare dată informat, implicat şi responsabil pentru deciziile importante care privesc viitorul ţării. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule prim-ministru.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am înţeles de la liderii grupurilor parlamentare că se doreşte dezbatere pe această temă.

Pentru dezbateri, vă propun să se aloce 10 minute pentru fiecare grup parlamentar.

Sunt obiecţii?

Cine este pentru? Abţineri? Voturi împotrivă?

Vă mulţumesc.

În unanimitate, propunerea a fost adoptată.

Rog liderii grupurilor parlamentare să facă nominalizările pentru persoanele care vor participa la dezbateri.

Domnul Cezar Preda, din partea Grupului parlamentar al PDL; domnul Bogdan Niculescu Duvăz, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, din partea social-democraţilor; domnul Călin Popescu-Tăriceanu, din partea Grupului parlamentar liberal; domnul László Borbély, din partea Grupului parlamentar al UDMR; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, ca de obicei, nu participă; Grupul parlamentar progresist? Nu participă.

La celelalte participaţi, am înţeles.

Are cuvântul domnul deputat Cezar Preda, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Camera Deputaţilor.

Domnule deputat, aveţi cuvântul în numele Grupului parlamentar - Senat şi Cameră - al Partidului Democrat Liberal.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului României,

Stimaţi colegi,

Spunea primul-ministru astăzi, când ne-a convocat pentru a-i da un scut în acţiunea politică, că această dezbatere este specifică Uniunii Europene, că ceea ce înseamnă această dezbatere este specific şi doamnei Angela Merkel şi altor lideri europeni.

Da, domnule prim-ministru, numai că tot ce aţi făcut în 6 luni arată că şi comportamentul, şi atitudinea dumneavoastră nu este a Uniunii Europene.

Din sală:

Nu sunt!

Domnul Cezar-Florin Preda:

Nu sunt ale Uniunii Europene. Mulţumesc.

Spuneaţi tot dumneavoastră, zilele trecute, zâmbind, că noroc cu toţi consilierii dumneavoastră, pentru Preşedintele României, ca să ştie ce se negociază acolo.

Păi când aţi fost corect, atunci când aţi spus că-i trebuie preşedintelui o armată de consilieri şi de experţi pentru negociere sau acum, când veniţi şi cereţi o poziţie a Parlamentului, fără să fi consultat niciun specialist din Parlamentul României? Când aţi fost corect?

Dacă avea nevoie preşedintele României de experţi şi Parlamentul României avea nevoie de experţi pentru a-şi spune un punct de vedere.

De fapt, este cel mai... Vă rog să mă lăsaţi să vorbesc. Sunteţi mulţi, noi suntem puţini, şi chiar daţi-mi voie să vă spun...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Am obligaţia să vă reamintesc Regulamentul Camerei Deputaţilor şi al Senatului, Regulamentul comun, nu conversaţi cu sala...

Domnul Cezar-Florin Preda:

Şi eu vă reamintesc, domnule preşedinte, că aveţi obligaţia să se păstreze liniştea.

Asistăm la cel mai paradoxal moment politic al anului: o alianţă care regretă, la Bistriţa, intrarea în Uniunea Europeană, o alianţă care nu este capabilă să prezinte astăzi, 20 noiembrie, bugetul României pe 2013, dar doreşte să discutăm despre bugetul Europei 2014 - 2020.

În fapt, avem de-a face cu o încercare a Uniunii Social Liberale de a masca incompetenţa demonstrată pe plan intern, printr-o falsă preocupare pe o temă pe care n-o stăpâneşte şi nici nu o agreează. Acţiunea de astăzi este doar un eveniment de campanie al Uniunii Social-Liberale.

De fapt, USL a dorit să facă o economie la bugetul electoral şi a găsit modalitatea prin care şi-a adus oamenii fideli pentru un discurs electoral al unui om care spune că se pricepe la toate, dar a demonstrat că nu se pricepe la nimic. Victor Ponta şi USL doresc să transforme acest Parlament într-o filială a Uniunii Social-Liberale, un sediu de partid din care să dea indicaţii activului de partid. România este prea mică pentru ambiţiile politice ale domnului Ponta şi mult prea mare pentru viziunea îngustă a stângii reunite.

De 6 luni, acest guvern, condus de domnul Victor Ponta, face 99% politică, şi nu 75%, aşa cum mărturisea primul-ministru în, probabil, singurul său moment de sinceritate din viaţa sa. După 6 luni, Guvernul Ponta este implicat sută la sută într-un război nu cu sărăcia, nu cu inflaţia, nu cu problemele adevărate ale românilor, ci cu Uniunea Europeană, cu Departamentul de Stat şi cu orice alt om democrat din lumea asta care ne spune că nu facem bine.

Cei care se identificau, până nu demult, cu Fidel Castro şi Che Guevara ai României, şi-au luat, de altfel, rolurile în serios: unul se luptă cu Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, altul cu Uniunea Europeană. Aceşti oameni încă se află la conducerea României şi trebuie s-o conducă, nu să se războiască cu alţii.

După 6 luni de guvernare, în care toţi indicatorii economici au luat-o razna, domnul Victor Ponta vine astăzi în Parlamentul României să facă export de incompetenţă. Poate că domnul Ponta doreşte să ne înveţe cum trebuie să spunem Uniunii Europene că este OK să păstrezi în guvern miniştri incompatibili. Poate că domnul Ponta vrea să ne înveţe cum poate fi reprezentată România de un prim-ministru plagiator. Poate domnul Ponta vrea să ne înveţe cum baţi record după record, în Europa, în ceea ce priveşte scăderea indicatorilor economici.

Le transmitem astăzi un mesaj clar: domnule Ponta, domnule Antonescu, aveţi o ţară de guvernat, nu faceţi politică mică, faceţi treabă! Suntem curioşi... şi m-am uitat în sală să văd dacă domnul Haşotti şi-a făcut timp să lase lupta cu Justiţia şi să fie prezent aici, la indicaţiile domnului Ponta. Mă bucur că Domnia Sa poate-şi face timp să vină aici şi să lase Justiţia în pace şi să se ocupe de ceea ce înseamnă treburile ţării. Pentru că, domnule Ponta, trebuia să cereţi demisia fiecărui ministru pe care îl aveţi care este incompatibil sau care se imixtionează în ceea ce priveşte problemele Justiţiei române. N-o faceţi pentru că vă convine să-i aveţi la mână.

Absenţa noastră este un protest faţă de cei care doresc scoaterea României din Uniunea Europeană, faţă de cei care doresc să-şi subordoneze Justiţia, mass-media şi toate componentele statului de drept, care nu stau în poziţie de drepţi în faţa lor.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Vă mulţumesc pentru discursul vibrant şi emoţionant.

O să-i dau cuvântul domnului deputat Bogdan Niculescu Duvăz, din partea Grupurilor parlamentare reunite ale Partidului Social Democrat.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi domni miniştri şi doamne miniştri,

Stimaţi colegi,

Cred că discuţia de astăzi trebuie adusă totuşi la realitatea pe care o dezbatem, şi nu la un discurs, într-adevăr, greu de comparat chiar cu cele mai bune momente ale lui Caragiale sau Caţavencu. Şi asta numai pentru că în sală PDL nu este prezent, am înţeles că protestează în legătură cu ceva, decât să fi ales calea de a fi prezent şi de a-şi exprima cu limpezime opinia, ca toţi cetăţenii români să ştie cine şi ce fel de buget al Uniunii Europene doreşte şi cine şi ce fel de efecte ale acestui buget al Uniunii Europene se vor reflecta în perspectiva anilor 2014 - 2020 asupra situaţiei României. Şi, mai ales, cum dorim să fie reprezentată suveranitatea naţională, expresia acestei suveranităţi, pe care, de fapt, ne-o conferă şi e singurul legitimat s-o facă, poporul român.

Această dezbatere este un drum şi un pas în plus spre normalitate. Această dezbatere, pe care ne-o propune primul-ministru, este de fapt ceea ce trebuie să se întâmple şi se întâmplă în toate ţările şi în toate sistemele democratice ale Uniunii Europene. Este prezenţa Executivului, oricare ar fi el, preşedinte, prim-ministru, care vrea să reprezinte România, după ce are o susţinere a unei majorităţi parlamentare. Pentru că altfel el nu se reprezintă decât pe sine şi nu încearcă decât să facă jocurile sau plăcere unora, care, poate, nu demult, acum câteva luni, l-au susţinut în funcţie, chiar împotriva unui vot popular larg exprimat.

În legătură cu asta, cele prezentate de domnul prim-ministru cred că sunt edificatoare şi că proiectul Barroso, care de fapt stabileşte să mergem în continuare pe parametrii pe care Uniunea Europeană a fost concepută, şi anume pe fondurile de coeziune şi fondurile de sprijinire, de susţinere a agriculturii, de politică agricolă comună, în fine, sunt esenţiale pentru dezvoltarea coerentă şi coezivă a Uniunii Europene.

Uniunea Europeană nu s-a extins pentru a face restrângeri, Uniunea Europeană nu s-a extins pentru ca ţările dezvoltate, ţările occidentale, cu tradiţii economice şi democratice solide să poată să aibă nişte clienţi, Uniunea Europeană s-a dezvoltat pentru ca să reuşească să facă o forţă economică inteligentă, la nivelul la care se poate obţine în Uniunea Europeană, cu o populaţie de 500 milioane de locuitori. Fără o asemenea concepţie se pune în discuţie însăşi avansarea acestui proiect şi desăvârşirea acestui proiect european. El are dificultăţi în momentul ăsta, şi o asemenea viziune, ca a preşedintelui Rompuy, nu face decât să pună mai acuzat sub semnul întrebării dezvoltarea acestei coezive politici comune a Uniunii Europene, care a stat la baza acestei construcţii şi care are raţiunea în extinderea Uniunii Europene. Şi România...

Orice fel de alte politici adoptate de restrângere, într-un sens protecţionist, până la urmă, nu fac decât să pună sub un mare semn de întrebare evoluţia Uniunii Europene.

Cred că România are obligaţia, şi reprezentantul României - care va fi el - să spună aceste lucruri în clar, aşa cum o spun şi ceilalţi reprezentanţi ai ţărilor europene, ca Polonia, Portugalia ş.a., şi Spania, care susţin şi, în general, cei care fac parte din Grupul "Prietenii coeziunii", care susţin că acest tip de dezvoltare nu să se facă pe seama altora, ci să se facă împreună, în beneficiul tuturor.

Vă mulţumim, astăzi, domnule prim-ministru, că suntem în faţa unui moment de normalitate şi cred că cei care ne privesc înţeleg exact acest lucru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu, din partea Grupurilor liberale reunite din Camera Deputaţilor şi Senat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnilor preşedinţi ai Camerelor reunite,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Realmente mă bucur că astăzi putem să participăm la o dezbatere pe un subiect atât de important, şi anume: pregătirea în mod normal, în mod firesc a unei poziţii oficiale a României pentru următoarea reuniune a Consiliului European, la fel, practică care se aliniază celorlalte ţări europene. În fiecare ţară europeană membră a Uniunii Europene, aceste dezbateri preliminare în Parlament, la care, în mod evident, participă întregul guvern, în frunte cu primul-ministru, sunt în atenţia publicului, pentru că, în fond, ce se discută... se discută întotdeauna atât viitorul Europei, cât şi interesul naţional.

Şi spuneam că vreau să salut iniţiativa primului-ministru Victor Ponta de a veni în faţa Parlamentului, aşa cum am făcut şi eu în perioada când am fost prim-ministru, spre deosebire de ceea ce a urmat, guvernarea Boc, când nu a existat nicio dezbatere politică de substanţă pe politici europene, şi datorită faptului că Domnia Sa a cedat, în mod ruşinos, aş spune, toate prerogativele la nivel european către Preşedintele României. În schimb, domnul Boc s-a remarcat făcând nu mai puţin de 15 asumări de răspundere, unde, după cum ştiţi, dezbaterea este egală cu zero. Fără niciun fel de dezbatere, asta ca să vorbim de atitudine democratică, atitudine de respect faţă de cetăţean, ţinând cont că parlamentarii sunt reprezentanţii cetăţenilor în forul politic legislativ.

Am să mă refer, în cele ce urmează, la patru puncte esenţiale, care reprezintă, după părerea mea, cheia problematicii la care ne referim: discutăm despre bugetul european, trebuie să ştim ce reprezintă banii europeni pentru România.

Primul lucru la care vreau să mă refer este că România, aşa cum am spus-o în nenumărate rânduri, este o ţară care trebuie să recupereze decalajele faţă de celelalte ţări europene. Este un lucru esenţial. Dacă vrem să ne facem datoria ca oameni politici, aceasta este principala miză, pentru că consider că obligaţia noastră este să-i facem pe români să trăiască la fel ca europenii din ţările dezvoltate.

Acest proces, evident, presupune dezvoltare, creştere economică, creare de locuri de muncă, creare de valoare adăugată. Şi pentru a ajunge la aceste deziderate este nevoie, bineînţeles, de investiţie pe termen lung. O să vă menţionez faptul că în perioada guvernării 2004 - 2008 investiţiile străine au atins 30 de miliarde de euro.

Anul acesta probabil că România va atinge cu greu un miliard de euro investiţii. În felul acesta, este mai mult decât evident că obiectivul pe termen lung de a reduce decalajele cu celelalte ţări dezvoltate, nu poate să fie atins.

Suntem astăzi, bineînţeles, cu toţii părtaşi ai unei crize financiare cum nu numai Europa, dar întreaga lume civilizată nu a mai cunoscut şi sigur că această criză reduce investiţiile, dar trebuie să fim foarte realişti şi să ne dăm seama că greşelile de guvernare din ultimii 3 ani şi jumătate, modalitatea în care investitorii au fost trataţi au contribuit în mod esenţial la îndepărtarea lor şi, desigur, îndepărtarea noastră de obiectivele pe care ar fi trebuit să ni le fixăm.

În plus, vreau să subliniez, acesta este al doilea element, că banii europeni sunt soluţia pentru echilibrarea finanţelor publice româneşti. Mă refer la acoperirea deficitului de cont curent, care a rămas principala provocare în domeniul financiar, mă refer la finanţarea deficitului bugetar, fără creşterea datoriei publice, inclusiv indirect, dacă vreţi, susţinerea cursului valutar prin echilibrarea pieţei valutare.

Al treilea element la care doresc să mă refer, este problema mecanismului de absorbţie. Este evident astăzi că formula autorităţilor de absorbţie sectoriale a eşuat. Vreau să arăt aici greşeala populistă făcută de Guvernul Boc, de a reduce salariile şi veniturile specialiştilor care lucrau în domeniul absorbţiei fondurilor europene, în anul 2010, ceea ce a dus la plecarea din sistem a celor mai buni dintre ei.

Dar ceea ce a fost a fost! Cred că va veni şi momentul în care să chemăm la răspundere pe cei vinovaţi. Astăzi, ar trebui să deschidem o dezbatere publică în legătură cu un nou mecanism, care să funcţioneze pe viitorul exerciţiu bugetar, deci din 2014 - 2020, a unui nou mecanism de absorbţie care să asigure transparenţă, eficienţă, o bună aliniere a stimulentelor personale cu interesul public, în cazul funcţionarilor, şi o clară responsabilizare a oficialilor care lucrează în domeniul absorbţiei fondurilor europene.

Sigur că există modele, putem să ne uităm la modelul polonez, cu o singură entitate, care se ocupă de absorbţia fondurilor europene, putem să ne uităm la modelul irlandez, care a realizat organisme private de absorbţie. Important este să conştientizăm starea în care suntem şi să încercăm să găsim o soluţie, bineînţeles în acord cu Comisia Europeană.

Al patrulea element la care doresc să mă refer acum, este unul, dacă vreţi, care ţine mai mult de latura politică. Partidul Naţional Liberal este cel mai vechi şi statornic susţinător al proiectului european şi al aderării României la Uniunea Europeană. Subliniez, al aderării la Uniunea Europeană.

Partidul Naţional Liberal, în timpul guvernării 2004 - 2008, a condus faza finală a aderării, după cum ştiţi, la procesul de aderare, şi pot să vă spun că în acel moment am fost extrem de mândru, alături de toţi românii, pentru izbânda noastră. Şi astăzi suntem mândri, cu toţii, că suntem europeni. Faceţi un exerciţiu de imaginaţie şi gândiţi-vă ce ar fi fost astăzi să nu fim membri în Uniunea Europeană. România ar fi arătat ca o ţară săracă, izolată, fără investiţii străine, fără ca românii să poată călători liberi în Europa, fără ca românii să se poată angaja, în Europa acolo unde îşi doresc, fără să avem fonduri europene pentru proiectele de infrastructură, fără fonduri de coeziune, fără fonduri structurale şi, sigur, nu este foarte complicat, dacă o să ne uităm în jur, la ţări precum Moldova, Serbia, Macedonia, aspirante la Uniunea Europeană, o să vedem care este diferenţa care ne separă acum pe noi de ceilalţi.

De aceea cred că declaraţiile total neinspirate la adresa Uniunii Europene, a instituţiilor europene, a unor lideri europeni, au fost o greşeală care riscă să ne pună într-o postură de ţară izolată, marginalizată şi frustrată, de ţară care nu a înţeles mecanismele europene, n-a înţeles practicile şi conduita europeană.

O poziţie puternică în acest domeniu se construieşte foarte greu. Se construieşte în timp şi se construieşte cu eforturi. Şi nu cu eforturi de orice fel, cu eforturi mari, care presupun să nu existe în această atitudine nici ţâfnă, nici arţag, dar mai degrabă diplomaţie, conexiuni în lumea occidentală, cu prieteni şi aliaţi puternici, cu prieteni şi aliaţi puternici statornici, demersurile să fie făcute cu calm, cu răbdare. Aşa s-a reuşit aderarea la Uniunea Europeană, un efort care a început în 1996 şi a durat până la 1 ianuarie 2007.

Dacă vrem ca Europa să ne respecte, trebuie, întâi de toate, să ne respectăm pe noi, cu argumente puternice, nu ca în ziua de astăzi, când, din păcate, în momentul în care se va discuta bugetul Uniunii Europene, România vine cu o performanţă singulară, care este de fapt o contraperformanţă: 10% rată de absorbţie.

Care este argumentul cu care venim noi să cerem bani mai mulţi? Ştiţi foarte bine că există voci puternice în Europa care vor să facă alocarea bugetului pe 2014 în funcţie de performanţa de absorbţie. Şi acest lucru sigur că este imputabil guvernelor succesive Boc şi Ungureanu, de care vorbeam şi mai înainte, şi este, după părerea mea, regretabil. Aceasta este, din păcate, realitatea.

Aşadar, trebuie să înţelegem că Europa este un proiect al consensului, în care fiecare ţară ştie să-şi apere interesul, să-şi promoveze interesul între celelalte naţiuni. Aşa s-a făcut vreme de aproape 12 ani, spuneam, din 1996 până în 2008, şi dezbaterea de astăzi este un foarte bun prilej ca România, Guvernul, Parlamentul să arate că rămân ataşate cu convingere proiectului european, şi anume: o Europă unită, o Europă paşnică şi prosperă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulţumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul László Borbély, din partea Grupurilor reunite ale UDMR.

Domnul Borbély László:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Care este instituţia fundamentală a unei democraţii? Parlamentul. Parlamentul, şi acest lucru trebuie să-l cunoască toată lumea într-o societate democratică, pentru că datorită votului cetăţenilor suntem noi aici şi vor fi cei care vor veni în mandatul următor, şi aici se iau acele decizii cele mai importante pentru ţară.

Eu am insistat şi am avut o dezbatere, în 2009, pe tema: "Relaţia Parlament - Guvern, monitorizarea activităţii Guvernului în tematica Uniunii Europene", faptul că, din păcate, şi aici avem şi obligaţia să fim mai activi în viitor, Parlamentul României e unul din acele puţine parlamente din Uniunea Europeană care n-a prea avut niciun fel de reacţie faţă de unele decizii ale Uniunii Europene, din 2006 puteam avea pe tema subsidiarităţii şi pe alte lucruri care se discută în Uniunea Europeană.

În momentul de faţă, care este sarcina noastră prioritară? În primul rând, să dezbatem aceste probleme în Parlament, dacă e nevoie, să avem şi o poziţie de care să ştie şi preşedintele României şi primul-ministru.

În 2010 am fost la un seminar la Bundestag şi a întârziat preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag la acest seminar. L-am întrebat unde a fost. Doamna Merkel a venit la comisie, deci nici măcar în plen, în comisie, ca să informeze pe cei din Comisia pentru afaceri europene ce poziţie va avea la Consiliul European, pentru că ştia că depinde şi de voturile parlamentarilor din Bundestag.

Eu cred că suntem în faţa unei perioade foarte dificile. Ce propun? Sigur, evident suntem în campanie, e mai dificil, deşi astăzi au fost şi luări de cuvânt de substanţă. Ce aş propune Guvernului în perioada următoare? Să avem o relaţie instituţională între Comisia pentru afaceri europene, Guvern în toate aceste probleme, să le discutăm, dacă e nevoie să avem o atitudine în Parlament. Evident, negocierile sunt dificile, dar nu e niciun fel de problemă. După părerea mea, România ca a şaptea ţară din Uniunea Europeană, aşa cum am constatat eu la Consiliul pentru mediu, timp de un an şi jumătate, când ne-am raliat cu Polonia, cu fostele ţări socialiste, eventual, cu ţările balcanice, şi-au dat seama cei mari din Uniunea Europeană că nu numai ei iau deciziile la nivelul Uniunii Europene, e nevoie câteodată şi de a ne asculta şi de a ne impune câteodată punctul de vedere. Şi ne-am impus de câteva ori în Consiliul de mediu punctul de vedere această grupă de ţări.

E foarte bine, am înţeles că va fi şi o întâlnire probabil la sfârşitul lunii noiembrie a ţărilor "Prieteni ai coeziunii, trebuie să discutăm de ce numai în 13 noiembrie, de fapt, din câte am înţeles, a ajuns această nouă variantă. Trebuie să negociem, să avem o poziţie puternică şi după aceea poţi să negociezi. Dar, dacă nu porneşti cu o poziţie puternică naţională, n-ai şansă să ai după aceea o negociere de succes. Deci acesta este, cred că trebuie să fie mesajul de principiu al Parlamentului.

Eu sper ca în perioada următoare să avem asemenea discuţii, să avem o poziţie comună, Parlament, Guvern, Preşedinţie şi atunci vom fi mai puternici.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, ce să zic, v-aş lua la mine la partid.

Domnul Borbély László:

Vreau să vă informez, apropo de UDMR, ieri i-am predat domnului ministru Leonard Orban, care este la Bruxelles, poziţia noastră privind ceea ce se va întâmpla între 2014 şi 2020.

Într-adevăr, la nivelul Transilvaniei, am făcut un sondaj 250 de mii de cetăţeni au fost întrebaţi în termen de un an de zile şi acest material pe care l-am predat, eu sper, pentru zona aceasta, dar putem, evident, cu colegii noştri să avem o viziune per ansamblu, să fie un ghid pentru acele priorităţi care înseamnă dezvoltare rurală, IMM-uri, înseamnă inovare, cercetare şi fonduri de coeziune.

Noi avem această ofertă către toţi cei care se ocupă de această problematică, bazată pe priorităţi, pe sume şi, evident, numai împreună probabil vom putea avea o concepţie clară în perioada 2014-2020.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

O să-l rog, înainte de a finaliza dezbaterile, domnul prim-ministru, dacă are...

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Stimaţi colegi,

Vreau să vă mulţumesc încă o dată pentru această dezbatere importantă şi pentru revenirea, într-adevăr, la procedura absolut normală şi obligatorie în orice ţară europeană a prezentării de către şeful Guvernului în faţa Parlamentului a principalelor direcţii şi decizii care trebuie luate la nivel european, dar care au evident un efect direct asupra ţării respective.

Vreau să mulţumesc în mod special Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, al Partidului Naţional Liberal, al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România şi Grupului minorităţilor, care înţeleg că a utilizat procedura aprobării tacite pentru această poziţie.

Vreau să mulţumesc şi Grupului Partidului Democrat Liberal, care, deşi a anunţat că nu participă, iată, participă şi cred că domnul Mircea Toader este reprezentativ pentru PDL şi un singur lucru, v-aş mulţumi, domnule Toader, pentru poziţia Partidului Democrat Liberal dacă aţi mai explica o dată. Adică Partidul Democrat Liberal este de părere că România trebuie să susţină punctul de vedere al preşedintelui Barroso şi al Parlamentului European sau punctul de vedere al domnului van Rompuy, pentru că din expunerea extrem de interesantă şi laborioasă făcută de domnul Preda, n-am înţeles acest lucru. Ar fi important pentru alegătorii dumneavoastră să ştie dacă dumneavoastră aveţi vreodată vreo părere. Şi e chiar util acest lucru.

Dincolo de aceste lucruri, stimaţi colegi, toate deciziile importante pentru România, pe care preşedintele ţării, Guvernul pot să le ia în numele României, consider încă odată că trebuie să fie prezentate şi trebuie să fie sprijinite de către Parlamentul României. Şi fac un apel la dumneavoastră ca această procedură europeană să devină regula în funcţionarea instituţiilor din România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu, domnule prim-ministru.

Am înţeles că liderii grupurilor parlamentare propun o rezoluţie şi o să-i dau cuvântul domnului deputat Marian Neacşu pentru a o citi.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi senatori şi deputaţi,

O să vă rog ca înainte de a prezenta rezoluţia să-mi permiteţi foarte, foarte scurte consideraţii şi în primul rând să îi mulţumesc primului-ministru, oricât ar părea de curios, pentru un gest de normalitate. Pentru că este un gest de normalitate în cadrul dialogului interinstituţional pe care l-a iniţiat, este un gest de normalitate care propune un criteriu şi coerent şi eficient şi responsabil. Ne aflăm acum în faţa unui demers care este extrem de important pentru ţară şi faptul că reprezentanţii unui partid care se află într-un număr din ce în ce mai mic şi în această sală, dar şi dincolo de ea, şi le doresc să rămână aşa, l-au tratat cu atâta violenţă, cu atâta virulenţă, demonstrează că aveţi dreptate şi avem dreptate în demersul dumneavoastră.

În continuare am să vă rog să-mi permiteţi să propun o rezoluţie a Parlamentului României care se va constitui într-un instrument important de negociere, pentru că România nu trebuie să meargă la Bruxelles să negocieze în genunchi. De partea intereselor românilor stă poziţia Guvernului, stă poziţia fermă şi serioasă a Parlamentului şi sperăm că va sta şi poziţia preşedintelui.

"Rezoluţie

Parlamentul României consideră că România trebuie să continue să promoveze obţinerea unor alocări importante pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună în cadrul negocierilor pentru viitorul buget la Uniunii Europene 2014-2020.

Parlamentul României susţine propunerile formulate pentru viitorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene de către preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, precum şi de preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, care răspund obiectivelor urmărite de România în ceea ce priveşte politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Parlamentul României consideră că Preşedintele României trebuie să apere ferm şi fără echivoc interesul ţării noastre la Consiliul European, susţinând propunerile venite dinspre Comisia Europeană şi Parlamentul European şi îl asigură de întreg sprijinul majorităţii parlamentare în acest sens. Parlamentul României consideră că textul propus, la acest moment, de preşedintele Consiliului European nu reflectă obiectivele urmărite de către România.

Criteriile fundamentale pe care noul buget al Uniunii Europene trebuie să se construiască sunt solidaritatea, reducerea decalajelor economice şi creşterea convergenţei între statele membre. Acestea sunt criterii care trebuie urmărite şi susţinute şi de România. Orice element care introduce o discriminare între statele membre nu trebuie acceptat.

Parlamentul consideră politica de coeziune şi politica agricolă comună drept elemente fundamentale ale proiectului european, în acord cu valorile Uniunii Europene."

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii?

Domnul Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar al PDL, după care o să supun la vot. Şi domnul Varujan Pambuccian. Ultima intervenţie, domnul preşedinte al Senatului.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Sigur că aluzia că eu reprezint grupul, fac parte din Grupul parlamentar al PDL, decizia politică pe care am luat-o de a nu participa, am să încerc să v-o şi motivez suplimentar. Ideea şi această, până la urmă, dezbatere care trebuie făcută pe orice procedură şi pe orice domeniu care interesează România şi cu atât mai mult Uniunea Europeană, modul de acţiune al României, cred că este corect să treacă prin Parlament. Dar nu în acest mod. Nu într-o dezbatere simplistă. Ne anunţaţi aseară la ora 7,00 că vrem să adunăm plenul reunit, ca premierul să spună un punct de vedere.

Dacă voiam într-adevăr să facem o dezbatere, era corect să intre în procedurile parlamentare, în Comisia pentru afaceri europene, în comisiile de specialitate, avem un punct de vedere comun, un punct de vedere nu numai politic, ci şi tehnic şi apoi să ne putem prezenta în plenul Parlamentului cu o eventuală rezoluţie.

Dacă dumneavoastră aţi considerat..., Grupul PSD şi PNL, USL-ul în general, că prezentaţi o rezoluţie făcută de dumneavoastră fără măcar să ne consultaţi, ca un punct de vedere al Parlamentului, mi se pare incorect. Chiar şi noi, când eram la putere şi dumneavoastră ne blamaţi că nu vă consultăm, am avut întâlniri pe rezoluţii comune pe care v-am consultat şi am ţinut cont de ele. Nu cred că este corect, dacă vrem să avem un punct de vedere comun al Parlamentului, să ignoraţi chiar şi preliminara discuţie despre această problemă foarte importantă.

Cât despre răspunsul pe care mi-l solicitaţi, domnule prim-ministru, cred că nu este o decizie a unui grup politic, ci a unor tehnicieni cu mare responsabilitate şi sunt convins că preşedintele României va avea de spus ceea ce dorim cu toţii, ca România să fie bine reprezentată la această comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Varujan Pambuccian, după care o să supun la vot, dacă nu sunt alte amendamente, proiectul de rezoluţie.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Grupul nostru parlamentar va vota această rezoluţie şi este de acord cu punctul de vedere formulat acolo.

Nu am luat cuvântul dintr-un motiv foarte simplu. Nu am luat cuvântul pentru că ne dorim ca legea care acum este la Senat să devină lege şi cuvântul pe care-l exprimăm noi aici să devină mandat. Este o foarte mare diferenţă între o rezoluţie care exprimă o dorinţă a noastră şi un mandat care exprimă o voinţă a noastră.

Eu sper ca lucrurile acestea să le reglementăm, desigur, după alegeri, şi în chestiunile europene ceea ce exprimăm aici să fie nu doar o dorinţă a noastră, ci o voinţă a noastră. Ăsta este motivul pentru care nu am luat cuvântul.

Cât despre dorinţa noastră, ea este în deplină concordanţă cu rezoluţia pe care o vom vota.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

O să supun la vot proiectul de rezoluţie. Dacă sunt amendamente la proiect? Nu, după care o să-i dau cuvântul preşedintelui Senatului pentru o scurtă intervenţie.

Supun votului dumneavoastră proiectul de rezoluţie.

Cine este pentru?

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Ultima dată când am numărat erau 238 de oameni în sală. Nu am văzut decât pe domnul Toader că a plecat.

237 pentru, o abţinere, nici un vot împotrivă, proiectul de rezoluţie a fost adoptat.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Senatului, domnul Crin Antonescu.

Domnule Antonescu, aveţi cuvântul.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

(Coboară la tribună.)

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Domnilor miniştri,

Reuniunea Camerelor de astăzi nu a avut, cu excepţia intervenţiei domnului coleg Preda, nimic electoral.

Primul-ministru n-a venit să ne povestească ce bun este Guvernul Domniei Sale. Reprezentanţii grupurilor din majoritate n-au făcut-o nici atât. A fost o discuţie simplă, normală şi democratică despre o temă majoră.

Eu am cerut cuvântul pentru că-mi pare o coincidenţă semnificativă între un moment extrem de important, precum este acela de azi, un gest politic extrem de important, cel al primului-ministru şi al Guvernului său şi ceea ce a fost pesemne ultima reuniune a Parlamentului României în această legislatură.

Nu ştiu câţi dintre noi ne vom regăsi în Parlamentul viitor. Asta vor decide cetăţenii. Aş vrea însă, la capătul unei legislaturi agitate, contestate, de multe ori de noi înşine, să reţinem că acest Parlament încheie cu un moment pe care eu nu mă sfiesc să-l calific drept istoric. Pentru istoria pe care o trăim noi. Şi fie ca ceea ce s-a întâmplat azi, în ultima şedinţă a acestei legislaturi, să se aşeze în practica politică românească democratică, să se aşeze ca o tradiţie.

Stimaţi colegi,

Mulţi dintre noi suntem parlamentari de multă vreme. Eu unul am împlinit 20 de ani, ceea ce e enorm. Oricare dintre noi, ca parlamentari, poate fi contestat, poate fi criticat, poate fi atacat. Oricare dintre deciziile unui parlament poate fi discutată public, poate fi criticată, poate fi contestată. Trebuie să înţelegem toţi, o dată pentru totdeauna, că instituţia parlamentară cu toate valenţele ei, cu toată forţa ei este miezul, centrul unei democraţii şi că cine dispreţuieşte Parlamentul în această accepţiune, dispreţuieşte profund democraţia şi dispreţuieşte naţiunea.

Noi vorbim şi vorbesc unii în ultima vreme foarte mult şi foarte pedagogic despre Occident, despre Europa şi despre America. Niciun preşedinte din democraţiile lumii nu are mai multă putere prin Constituţie decât preşedintele american. În acelaşi timp, niciun Parlament, tot prin Constituţie, nu are mai multă putere şi mai mult prestigiu decât Congresul American. Nu există niciun mare personaj al democraţiilor occidentale care să fi ignorat Parlamentul, care să fi ocolit Parlamentul, care să fi dispreţuit Parlamentul. Nu există niciun personaj care ar putea fi luat drept model în istoria politică democratică a României, atâta cât a fost ea, care să nu fi fost un mare parlamentar, care să nu fi respectat Parlamentul şi care să nu fi considerat că Parlamentul, într-o democraţie, este locul unde se discută, se dezbat, se conturează şi se iau marile decizii pentru naţiune.

Iată de ce vă felicit şi vă mulţumesc, domnule prim-ministru, dumneavoastră şi Guvernului dumneavoastră, pentru gestul politic pe care îl doresc şi îl sper aşezat ca o tradiţie, indiferent din cine vor fi compuse următoarele Parlamente ale României, indiferent cine va fi la guvern, indiferent cine va fi în opoziţie.

Fie deci ca această legislatură a noastră care se încheie cu această şedinţă, probabil, atât de contestată şi pe drept, să fie ţinută minte pentru semnificaţia gestului de astăzi.

Aşa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze.)

(Îşi reia locul la prezidiu.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu nu pot decât să constat cu surprindere că totuşi colegii mei de la Grupul parlamentar al PDL, fie de la Senat, fie de la Cameră nu au dezavuat propunerea preşedintelui van Rompuy, ca măcar s-o conteste, spunând că au o altă propunere în avantajul nostru.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

O singură frază, ultima, conform Regulamentului, sunt obligat să vă informez că, în conformitate cu prevederile art.15 alin.(2) şi (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, astăzi, 20 noiembrie 2012, s-a depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru prorogarea termenului prevăzut la art.III din titlul XVI al Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, adoptată în procedură de urgenţă de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul de sesizare este de două zile de la data depunerii.

Doamnelor şi domnilor colegi, închid şedinţa Camerei Deputaţilor şi Senatului de azi şi vă urez succes în campanie.

*

Şedinţa s-a încheiat la ora 14,35.