Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu-Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul senator George-Crin-Laurenţiu Antonescu, preşedintele Senatului, înlocuiţi de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul Niculae Mircovici, secretar al Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului.

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Domnule candidat desemnat pentru funcţia de prim-ministru,

Domnilor candidaţi pentru funcţia de ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Onorată asistenţă,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi să vă anunţ că, din totalul celor 586 de parlamentari - deputaţi şi senatori -, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 402, fiind absenţi 184.

Cvorumul legal pentru desfăşurarea lucrărilor este îndeplinit.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună de astăzi, stabilite de către Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite deputaţilor şi senatorilor.

Întreb dacă sunt obiecţii cu privire la proiectul ordinii de zi.

Nu sunt.

Am să rog secretarii să fie foarte atenţi, e o sală inedită pentru plenul reunit.

Supun votului ordinea de zi pentru şedinţa comună de astăzi.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Niciun vot împotrivă.

Abţineri? Niciuna.

Cu 402 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, ordinea de zi a fost aprobată.

În legătură cu programul de lucru, sunt obiecţii?

Dacă nu sunt obiecţii, supun votului programul de lucru.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Niciun vot împotrivă.

Abţineri? Nicio abţinere.

Cu 402 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, programul de lucru a fost aprobat.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscrisă aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Dau cuvântul liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat pentru a prezenta propunerile numerice şi nominale, potrivit celor stabilite de Birourile permanente împreună cu liderii grupurilor parlamentare.

Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii - 9 membri. Are un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar.

Comisia specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe - 5 membri: 3 deputaţi şi 2 senatori, conform Hotărârii Parlamentului nr. 13/1998. Are un preşedinte, un vicepreşedinte, un secretar.

Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989 - 11 membri: 6 deputaţi şi 5 senatori, conform Legii nr. 42/1990, modificată prin Legea nr. 341/2004.

Comisia permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului - 12 membri: 7 deputaţi, 5 senatori.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO - 21 de membri.

Comisia comună pentru integrare europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova - 10 membri.

Rog liderii grupurilor parlamentare să anunţe componenţa fiecărei comisii.

Grupul parlamentar al PSD, şi Senat, şi Cameră, pentru fiecare comisie în parte.

Domnul Alexandru Cordoş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerile Grupului parlamentar al PSD din Senat sunt următoarele:

Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii - senator Savu Daniel.

Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe - senator Sârbu Ilie.

Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989 - senator Coca Laurenţiu.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO - senator Firea Gabriela, senator Damian Drăghici.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului - senator Greblă Toni.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Camera Deputaţilor.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Prea-Fericirea Voastră Sfinte Părinte Patriarh,

Înalt Prea-Sfinţia Voastră,

Domnule prim-ministru,

Domnilor şi doamnelor miniştri,

Doamnelor şi domnilor parlamentari, senatori şi deputaţi,

Propunerile Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor pentru comisiile comune ale Camerei şi Senatului sunt următoarele:

Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii - domnii deputaţi Pop Georgian, Bejinariu Eugen, Ghiţă Sebastian.

Comisia specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe - domnul deputat Weber Mihai.

Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989 - în urma discuţiilor dintre Grupul parlamentar al PSD şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, am propus pe domnul deputat Firczak Gheorghe.

Comisia permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului - domnul deputat Vlase Gabriel, domnul deputat Anghel Stanciu.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO - domnul deputat Voicu Mădălin, domnul deputat Pâslaru Florin, domnul deputat Necula Cosmin, domnul deputat Ghiveciu Marian, domnul deputat Bărbulescu Daniel.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dan-Radu Ruşanu (din sală):

Voi citi şi pentru Senat, şi pentru Cameră.

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Am înţeles, citiţi şi pentru Senat, şi pentru Cameră.

Domnul Dan-Radu Ruşanu:

Onorat prezidiu,

Propunerile Grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor şi Senat pentru comisiile comune:

Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii: domnul deputat Popa Octavian Marius - vicepreşedinte, domnul senator Teodor Atanasiu - membru.

Comisia specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe: domnul deputat Mihăiţă Calimente - preşedinte, domnul senator Obreja Marius-Lucian - membru.

Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989 - domnul senator Titus Paşca, domnul deputat Mircea Roşca.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO - domnul deputat Dobre Victor-Paul, domnul deputat Palăr Ionel, domnul deputat Cozmanciuc Mugur; din partea Senatului - domnii senatori Dobra Dorin, Nasta Nicolae.

Comisia permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului - domnul deputat Taloş Mirel, din partea Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Ioan Ghişe, din partea Senatului.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PDL.

Domnule senator Rădulescu, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Propunerile Grupurilor parlamentare ale PDL pentru componenţa comisiilor permanente comune sunt următoarele:

Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii - domnul deputat Cezar Preda.

Comisia specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe - domnul deputat Stănişoară Mihai.

Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989 - domnul deputat Gudu Vasile, domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Comisia permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului - domnul deputat Mircia Muntean.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO - domnul deputat Theodor Paleologu, doamna deputat Turcan Raluca, domnul senator Igaş Traian, preşedinte.

Comisia specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe: domnul deputat Stănişoară Mihai - secretar al comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al PP-DD.

Domnul Constantin Popa:

Înalt Prea-Fericite Părinte Patriah,

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii - domnul deputat Codîrlă Liviu.

Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989 - domnul deputat Sefer Cristian.

Comisia permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului - domnul deputat Fenechiu Cătălin-Daniel.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO - domnul deputat Mario Caloianu.

Comitetul Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare - domnul deputat Comşa Cornel, domnul deputat Murgu Neagu.

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Senatul.

Domnule senator Tudor, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Barbu:

Domnilor preşedinţi ai celor două Camere,

Domnule prim-ministru,

Înalt Prea-Fericite Părinte Patriarh al Bisericii Ortodoxe,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Grupul parlamentar al PP-DD din Senat este reprezentat în Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989 de colegul meu, senatorul Dan Ioniţă.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO - domnul senator Popa Constantin.

La nivelul Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare - domnul senator Stoica Ştefan.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Pe procedură, domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Noi discutăm astăzi numai comisiile comune, nu şi delegaţiile comune. Deci, vă rog, cele două propuneri care ţin de delegaţii le vom discuta în cursul lunii ianuarie.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, în Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii - domnul senator Verestóy Attila.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO - domnul deputat Antal István.

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

Domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Onoraţi invitaţi,

Stimaţi colegi,

Pentru Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989 - domnul Firczak Gheorghe, ni-l asumăm totuşi noi, cu mulţumiri pentru sprijinul pe care Grupurile parlamentare ale PSD ni l-au dat.

Comisia permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului - domnul Ibram Iusein, vicepreşedinte.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Grupul parlamentar al PC are nominalizări, conform negocierilor dintre grupurile parlamentare? Nu.

Precizez că aprobarea componenţei Comisiei comune SRI şi a componenţei Comisiei comune SIE...

Aveţi? Domnule senator, aveţi nominalizări?

Domnul Constantin Popa:

Da, avem, mă scuzaţi.

Domnilor preşedinţi,

Domnilor invitaţi,

Din cauza sălii...

Pentru delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei...

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Nu, nu. V-am întrebat dacă mai aveţi pentru comisiile permanente, domnule deputat. Cele şase comisii permanente.

Domnul Constantin Popa:

Nu avem.

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Aşa ştiam şi eu.

Vă mulţumesc.

Revin. Aprobarea componenţei Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii şi a componenţei Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe se aprobă prin vot secret cu buletine de vot.

După alegere, membrii comisiilor depun jurământul prevăzut de Hotărârea Parlamentului nr. 30/1993 şi Hotărârea Parlamentului nr. 44/1998.

Vă propun ca votul secret cu buletine să fie exprimat odată cu votul secret cu bile pentru acordarea încrederii Guvernului.

Sunteţi de acord?

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Niciuna.

Cu 401 voturi pentru, un vot împotrivă - domnul Árpád s-a remarcat în această seară -, nicio abţinere, propunerea a fost aprobată.

La punctul 2 al ordinii de zi avem prezentarea programului şi a listei Guvernului de către domnul Victor-Viorel Ponta, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, dezbaterile asupra programului şi listei Guvernului, votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Vă rog să-mi îngăduiţi să vă reamintesc faptul că, potrivit art. 103 alin. (3) din Constituţia României, programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţă comună. Parlamentul acordă încrederea Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor - 294 de deputaţi şi senatori -, voturi pentru.

Totodată, vreau să vă informez că au fost respectate prevederile constituţionale şi regulamentare cu privire la procedurile prealabile dezbaterii, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, a cererii de acordare a încrederii Guvernului, a programului şi listei Guvernului.

Astfel, în cursul zilei de joi, 20 decembrie, a fost primită scrisoarea domnului Victor-Viorel Ponta, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, însoţită de programul de guvernare şi lista Guvernului, în vederea dezbaterii şi acordării votului de încredere al Parlamentului. Documentele menţionate au fost comunicate deputaţilor şi senatorilor şi afişate pe site-ul celor două Camere ale Parlamentului României.

În temeiul şi cu respectarea prevederilor art. 72 din Regulamentul şedinţelor comune, Birourile permanente, întrunite în şedinţă comună, au stabilit programul de desfăşurare a audierilor în cadrul şedinţelor comune ale Comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere, precum şi data şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru prezentarea programului şi listei Guvernului, dezbaterile asupra acestora şi votul Parlamentului privind acordarea încrederii Guvernului.

Avizele comune consultative întocmite de comisiile permanente referitoare la audierile candidaţilor pentru funcţia de ministru sunt favorabile pentru toţi candidaţii. Potrivit art. 72 ultimul alineat din Regulamentul şedinţelor comune, avizele comune consultative au fost trimise candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru.

Înainte de a începe dezbaterile, vă prezint propunerile Birourilor permanente comune privind timpul maxim alocat pentru prezentarea programului şi a listei Guvernului şi pentru participarea grupurilor parlamentare la dezbateri.

Candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru i se rezervă 60 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor.

Grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat li se alocă timp corespunzător numărului membrilor săi, luându-se în calcul 10 secunde pentru fiecare parlamentar din grupul parlamentar respectiv.

Totodată, minutele alocate grupurilor parlamentare se prezintă astfel:

Partidul Social Democrat - 37 de minute;

Partidul Naţional Liberal - 25 de minute;

Partidul Democrat Liberal - 13 minute;

Partidul Poporului - Dan Diaconescu - 11 minute;

UDMR - 5 minute;

Minorităţile naţionale - 3 minute;

Partidul Conservator - 3 minute.

Facem precizarea că pentru ultimele grupuri parlamentare, cu număr redus de deputaţi şi senatori, Birourile permanente au acceptat ca, dacă depăşesc intervenţia cu câteva minute, să nu existe o problemă de procedură.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Supun votului aceste propuneri.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Niciunul.

Abţineri? Nicio abţinere.

Propunerile au fost aprobate.

Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele senatorilor şi deputaţilor înscrişi la cuvânt pentru dezbateri.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vă rog să-mi permiteţi să-l invit la tribuna Parlamentului pe domnul deputat Victor-Viorel Ponta, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, pentru a prezenta programul şi lista Guvernului.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta - candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru:

Prea-Fericirea Voastră Părinte Patriarh,

Înalt Prea-Sfinţia Voastră Arhiepiscop Mitropolit,

Domnilor preşedinţi ai Curţii Constituţionale şi Curţii de Conturi,

Domnule Avocat al Poporului,

Stimaţi invitaţi,

Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Este, pentru mine, o mare onoare să mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră în îndeplinirea procedurii constituţionale prin care dumneavoastră, reprezentanţii poporului român, întruniţi în şedinţa comună a Parlamentului, urmează să examinaţi şi să daţi votul de încredere unei echipe guvernamentale şi unui program pe care îl susţin şi pe care îl consider, în acest moment, necesar pentru viitorul României.

Mandatul care poate să înceapă astăzi, prin votul dumneavoastră, îl solicit într-o zi cu totul şi cu totul specială, o zi care, în primul şi-n primul rând, ne aminteşte de faptul că în urmă cu exact 23 de ani un alt regim politic îşi începea sfârşitul şi noi, ca ţară, ca naţiune, am intrat într-o nouă lume, pe care am sperat-o să fie o lume mai bună, o lume mai corectă, o lume mai dreaptă.

Îmi permit să fac aceeaşi comparaţie şi să cred că astăzi se sfârşeşte o lume politică, evident. Lumea creată de divinitate nu se sfârşeşte nici pentru mayaşi, nici pentru creştini, nici pentru cei crezând în alte religii, dar o lume politică şi un tip de organizare a societăţii noastre trebuie să înceteze astăzi.

Important este şi responsabilitatea mea în faţa dumneavoastră este să prezint modul în care Guvernul pentru care cer votul de încredere înţelege să propună poporului român, ţării, dumneavoastră, reprezentanţii aleşi ai poporului român, viitorul acestei ţări, această nouă lume pe care îmi doresc să o începem cu toţii astăzi.

Vreau să mulţumesc încă o dată celor care au votat în data de 9 decembrie pentru şansa extraordinară pe care o acordă acestui nou început, însă astăzi voi vorbi nu doar pentru cei care au votat, fie pe 29 iulie, fie pe 10 iunie, ci şi pentru cei care nu s-au prezentat la vot sau pentru cei care au votat pentru partidele care astăzi se află în opoziţie. Responsabilitatea şi obligaţia Guvernului României sunt egale faţă de toţi cetăţenii României. Sigurul lucru pe care vreau şi pot să-l spun este să mulţumesc în mod clar celor care au votat pentru ideea unui guvern susţinut de forţele politice care sunt reprezentate în actualul Guvern.

Românii şi-au câştigat în acest an, 2012, întâi în stradă, după aceea, mult mai important, la vot, dreptul de a solicita o schimbare, de a solicita o schimbare fundamentală, de a pune capăt în mod simbolic unui regim politic şi, evident, şi-au pus speranţe, uriaşe speranţe, într-o nouă societate şi într-un nou mod de a fi condusă această nouă societate.

Vreau să fac de la început un apel, în primul rând, către membrii Guvernului, dar şi către dumneavoastră, către membrii Parlamentului, să încercăm să nu uităm că democraţia reprezentativă presupune exact acest lucru: să ştim pe cine reprezentăm, să ne facem datoria faţă de cei care ne-au trimis aici, în Parlament sau în Guvern, şi să încercăm să-i dezamăgim cât mai puţin posibil.

Aş vrea să spun foarte puţine lucruri despre ceea ce a fost până azi sau, poate, doar în comparaţie cu ceea ce propun pentru următorii patru ani. Lumea pe care, sper, s-o lăsăm în urmă începând de astăzi este o lume politică, o societate frământată de dispute politice, multe dintre ele subiective şi meschine, de izolarea oamenilor politici faţă de realităţile şi nevoile societăţii, de ură, de ceartă, de dezbinare, de austeritate dublată însă, din păcate, de delapidarea şi jaful produs în banii publici, bani obţinuţi din taxele şi din munca membrilor societăţii, de dispreţul cu care cetăţenii au fost trataţi de către cei care-i conduc, de incompetenţă şi aroganţă. Şi cred că astăzi cu toţii, putere, opoziţie, trebuie să facem un angajament ca aceste lucruri rele, aceste lucruri care ne-au dezbinat şi care, sigur, au dus şi la o sancţiune politică la vot pentru cei care au condus România, să le evităm în viitor şi să le considerăm erori comune, responsabilitate comună şi lecţie comună pentru toţi care ne aflăm astăzi în Parlamentul României.

Îmi doresc foarte mult ca, începând de astăzi, lumea nouă pe care avem obligaţia s-o construim să arate că există lucruri mult mai importante, mult mai importante decât disputa politică, că există în această ţară nevoia de a vorbi despre cele peste două milioane de români care şi-au părăsit ţara şi şi-au căutat viitorul dincolo de graniţele sale, cea mai mare migraţie a poporului român cunoscută vreodată în istorie, trebuie să vorbim despre tinerii care, în mod sigur, cei mai mulţi dintre ei nu au venit la vot, neavând speranţe nici în cei care ne aflăm la majoritate, nici în cei din minoritate, trebuie să vorbim despre proiecte de succes, nu doar despre eşecuri şi dezastre, trebuie să vorbim despre sportivi şi artişti, cu care ne mândrim cu adevărat, nu doar de acei reprezentanţi ai poporului nostru de care ne ruşinăm.

Trebuie să vorbim despre medici, despre profesori, despre pompieri şi despre poliţişti, care astăzi, când noi suntem aici, în Palatul Parlamentului, se luptă cu zăpezi, se luptă să salveze vieţi, se luptă să-şi facă datoria faţă de cetăţenii României.

Trebuie să vorbim despre funcţionari incoruptibili şi funcţionari care nu reprezintă doar interese politice, ci în primul rând competenţă administrativă, despre pacienţi care aşteaptă să fie trataţi decent şi în primul rând cu respect, despre plătitori corecţi de taxe, care sunt favorizaţi, faţă de cei care înţeleg că mita şi birocraţia sunt în avantajul lor.

Trebuie să vorbim despre o majoritate tăcută, acea majoritate care nu a venit la vot, nici pe 10 iunie, nici pe 29 iulie, nici pe 9 decembrie, sancţionându-ne, practic, pe toţi sau încercând să ne tragă acest semnal de alarmă, cărora îmi doresc ca astăzi, nu doar prin discurs, ci mai ales prin acţiunile noului Guvern, să le transmit un mesaj, că i-am auzit, că mesajul lor tăcut este important şi că am aceeaşi obligaţie faţă de ei, aşa cum am faţă de cei care ne-au sprijinit şi ne-au votat în toată această perioadă.

2012 a fost pentru forţa politică câştigătoare în alegeri anul victoriei, anul în care am luptat nu doar ca oameni politici, media, societate civilă, reprezentanţi activi ai societăţii, pentru o lume mai bună, pentru îndreptarea abuzurilor, pentru sancţionarea celor pe care noi îi consideram vinovaţi. Acest an se încheie şi se încheie cu câteva zile înainte, iar obligativitatea noastră este ca anii 2013 şi 2016 să fie anii reconstrucţiei şi mai ales anii reconcilierii între noi, membrii societăţii, între noi, cei care am dus acest război, toţi împotriva tuturor, din care au rămas atât de multe lucruri pierdute şi atât de multe destine distruse.

Îmi doresc, de asemenea, să fie anii stabilităţii, anii predictibilităţii şi nu întâmplător astăzi - sau poate întâmplător, dar cred că nimic nu e întâmplător, de fapt, în societatea actuală -, astăzi, pentru milioanele de români care au credite în euro, tocmai printr-un mesaj de stabilitate şi de predictibilitate ce este cel mai mic curs din ultimele şapte luni, doar un mesaj, doar o idee a ceea ce poate să ne aducă stabilitatea şi seriozitatea pentru binele şi bunăstarea noastră comună.

Nu vreau însă ca în perioada următoare să uităm un lucru esenţial, despre care am vorbit nu doar în campanie: cred că trebuie să facem dreptate, cred că trebuie să le facem dreptate oamenilor, cred că trebuie să avem o justiţie independentă şi imparţială. Dar când vorbesc de dreptate, mă refer la dreptate socială, la dreptatea tuturor celor care au suferit în mod nedrept în această perioadă.

Vreau să spun doar câteva cuvinte despre mandatul special de şapte luni, pe care alături de mulţi colegi, aici prezenţi şi de alţi colegi care nu se mai regăsesc în Guvern, am încercat să-l ducem la bun sfârşit.

Vreau să mulţumesc vicepremierului, ministrul finanţelor publice, domnului Florin Georgescu. Vreau să mulţumesc celorlalţi miniştri, domnului Dobriţoiu, doamnei Andronescu, cei care mi-au fost alături în aceste şapte luni. Pentru mine a fost o onoare să lucrez alături de ei. Vreau să le mulţumesc miniştrilor care au fost deja în Guvern şi care astăzi se află alături de mine.

Cred că am reuşit să dovedim în aceste şapte luni un singur lucru: că putem să guvernăm altfel, că putem să ne ţinem de cuvânt şi că putem să învăţăm din greşelile celor care au fost înaintea noastră. Îmi doresc ca acest prim semnal pe care românii l-au apreciat prin votul din 9 decembrie să se dovedească un semnal corect pentru anii care urmează.

Va urma un mandat decisiv pentru viitorul României până în 2016, dar tot ceea ce vom face în aceşti ani va construi România, care în 2018 va aniversa o sută de ani de la Marea Unire, va construi România, care în 2019 va asigura preşedinţia Uniunii Europene, un ideal şi un obiectiv politic atât de important pentru noi, ca ţară.

Ţine doar de noi, cei care conducem, fie la putere, fie în opoziţie, cei care reprezentăm România, să înţelegem că trebuie să facem o România mai bună nu pentru cei din afara graniţelor ţării, ci în primul rând pentru cetăţenii României, pentru a putea spune partenerilor şi prietenilor noştri, europeni, americani, din toate colţurile lumii, că suntem o naţiune demnă, că suntem o ţară care învaţă din propriile greşeli şi că putem, cu demnitate, dar şi cu realism, să ne construim un viitor european şi un viitor democratic.

Este foarte important, pentru cei care ne-au votat şi ne-au adus la putere, să arătăm că putem să fim loiali, că putem să facem acea Românie puternică, pe care sunt convins că şi-o doresc chiar şi cei aflaţi în opoziţie, chiar şi cei care au votat cu un alt partid, chiar şi cei care nu au votat, un ideal comun în jurul căruia putem să ne strângem cu adevărat toate forţele şi un ideal comun pe care eu îl consider realizabil.

Vreau să spun încă o dată că cei care ne-au votat ne-au acordat o mare onoare, dar, în acelaşi timp, o mare responsabilitate. Cei care nu ne-au votat trebuie să ştie că vor fi trataţi egal şi corect, iar cei care nu au venit la vot să ştie că un guvern trebuie să-i trateze, în egală măsură, şi pe cei care nu au încredere în nicio forţă politică şi să le dovedească faptul că întotdeauna o democraţie, cu defectele sale, este mai bună sau este cel mai mic rău dintre formele de organizare a societăţii cunoscute până în prezent.

Aş vrea, stimaţi colegi, să-mi permiteţi să vorbesc despre angajamentele acestui Guvern, pentru care cer votul dumneavoastră de încredere.

S-a vorbit foarte mult, în ultimele zile, despre pacte, despre convenţii, între preşedinte şi prim-ministru, între forţele politice. Vreau să spun încă o dată că cel mai important pact pe care un guvern naţional, un guvern patriot şi un parlament naţional îl poate avea este pactul cu cetăţenii României. Acela este, într-adevăr, cel mai important, acela trebuie şi va fi pe primul loc. Şi vreau să spun celor care au înţeles să semneze acest pact cu actualul Guvern, şi în 10 iunie, şi în 29 iulie, şi în 9 decembrie, că acest Guvern va face tot ce este în puterile noastre pentru a ne respecta pactul cu poporul român. Încerc şi vom încerca, cu umilinţă, cu smerenie, cu modestie, să evităm greşelile pe care le-am criticat atât de des când eram în opoziţie, greşelile care i-au costat atât de mult pe cei aflaţi anterior la guvernare.

Ştiu foarte bine că aroganţa, lipsa de comunicare, necinstea nu sunt apanajul unei singure forţe politice. Au fost mai pregnante în ultimii ani la cei aflaţi la guvernare. Este însă obligaţia mea, ca prim-ministru, ca lider politic, să am grijă ca aceleaşi boli să nu apară în nouă guvernare şi acesta îl consider principalul angajament în pactul pe care Guvernul îl are cu populaţia României. Vreau să arătăm, în perioada următoare, că nedreptăţile sociale pot fi, într-adevăr, vindecate.

Vreau să le spun pensionarilor, vreau să le spun celor concediaţi, vreau să le spun celor săraci şi defavorizaţi că lupta cu sărăcia este o prioritate pentru Guvernul României, că măsurile de redeschidere a spitalelor, de asigurare a şcolilor, de asigurare a siguranţei fiecăruia dintre noi trebuie şi vor reprezenta priorităţi absolute pentru orice guvern care-şi doreşte dezvoltarea ţării.

Vreau să promovăm o guvernare deschisă, transparentă şi fac, de la această tribună şi în acest moment, un apel sincer la dialog cu opoziţia, cu alte instituţii ale statului, în beneficiul cetăţenilor care ne-au trimis în funcţiile noastre, care ne plătesc salariile, care ne ţin în aceste funcţii până în momentul în care hotărăsc să ne pedepsească şi să ne transmită că există o limită dincolo de care nimic nu mai este scuzabil sau acceptabil.

Vom folosi în beneficiul României toate şansele pe care România le are în acest moment pentru a se dezvolta: fonduri europene, cele pe care în această perioadă le-am folosit mult prea puţin sau deloc şi pe care am reuşit să le deblocăm cu mari eforturi, cu mari cheltuieli şi cu pierderea unor mari oportunităţi, dezvoltarea unor domenii cheie, adevărate domenii de potenţial - şi mă refer la energie şi la agricultură -, mă gândesc la un sprijin real şi cinstit pentru investitorii străini, dar şi pentru investitorii români, pentru că nu vreau să cred că în România există un privilegiu dacă eşti investitor străin faţă de cel român, crearea de locuri de muncă mai bine plătite şi mai stabile.

Vreau să anunţ, încă de acum, ca intenţie clar asumată a actualului Guvern, respectarea şi continuarea relaţiilor pe care le avem cu instituţiile financiare internaţionale. Nu tot ceea ce ne propune FMI, Comisia Europeană sau Banca Mondială este întotdeauna perfect. Avem obligaţia să negociem, în numele României, dar, în acelaşi timp, avem obligaţia să avem un nou acord preventiv, să arătăm seriozitate şi să arătăm că avem din ce în ce mai puţină nevoie, în anii care urmează, de cineva care să ne controleze dacă facem ceea ce este bine, de fapt, pentru ţara noastră. Este extrem de important să avem un asemenea acord, un asemenea angajament asumat. Pentru că România, în acest moment, se află într-o Uniune Europeană în plină furtună economică şi financiară, România trebuie să treacă, alături de toate ţările europene, peste această perioadă dificilă şi să ne îndreptăm din nou spre creştere economică, creare de locuri de muncă şi dezvoltare.

Vreau să spun încă o dată, fără să mă mai refer la acuzaţiile nedrepte sau neîntemeiate din trecut, eu personal, ca om politic dar şi ca prim-ministru: toţi membrii Guvernului pe care vi-i propun astăzi sunt oameni care cred sincer, dincolo de orice justificări cerute sau necerute, că viitorul României este un viitor european, alături de ţările din Uniunea Europeană, că respectarea angajamentelor noastre internaţionale, ca membri ai NATO, ca membri ai celorlalte structuri internaţionale, a reprezentat întotdeauna un set de valori de la care nimeni nu a dorit să se îndepărteze. Bătălia politică din acest an fierbinte a pus în discuţie elemente fundamentale şi-mi doresc ca, de astăzi începând, bătălia politică să se canalizeze pe altceva, şi nu pe atacarea adversarului politic, atacând, de fapt, fundamentele politicilor strategice pe care România trebuie să le aibă în continuare.

Vreau să precizez că va constitui, în continuare, o prioritate gestionarea corectă a banilor publici şi reducerea risipei. Sunt mai mulţi miniştri, membri ai Cabinetului. Dumneavoastră, parlamentarii, prin efectele legii, sunteţi mai mulţi ca număr, sper şi mai valoroşi decât cei care am fost în vechiul Parlament.

Am anunţat şi anunţ încă o dată: cheltuielile Guvernului central nu vor creşte cu niciun leu, cu niciun om angajat în plus. Este vorba de o reîmpărţire a responsabilităţii în faţa mea, în primul rând, ca prim-ministru, în faţa societăţii, în faţa dumneavoastră, ca Parlament, care aveţi dreptul constituţional de a cenzura activitatea Guvernului.

Fac un apel însă şi către dumneavoastră, să arătăm, împreună, că nu vom cheltui în această perioadă dificilă, în care cerem sacrificii profesorilor, medicilor, pensionarilor, nu vom cheltui noi, în primul rând, niciun leu în plus. Şi sunt convins că veţi înţelege acest mesaj al meu ca un mesaj pe care vreau să-l dăm către societatea românească.

Vom menţine un nivel adecvat a ceea ce se numeşte, în termeni economici, buffer-ul bugetar, acea rezervă care ne va permite să nu fim niciodată descoperiţi, aşa cum am fost în 2009, în faţa unei furtuni neaşteptate pe pieţele internaţionale.

Vom asigura un management prudent al datoriei publice, pentru că, da, sunt suficient de tânăr şi-mi doresc să fiu suficient de responsabil să nu las, când nu voi mai fi prim-ministru, viitorului Guvern, viitoarei generaţii o datorie din ce în ce mai mare pe care trebuie s-o plătească.

Vom plăti, în 2013 şi în anii care urmează, ceea ce România a împrumutat la nevoie, dar aş vrea să fiu un prim-ministru care lasă viitorului Guvern cât mai puţine datorii şi cât mai puţine resurse neexploatate până în acest moment.

Relansarea economică este o obligaţie pentru România şi pentru Uniunea Europeană. Avem nevoie de o fiscalitate corectă pentru investitori şi mai ales de predictibilitate în anii care urmează, o relaţie normală a celor care creează locuri de muncă cu instituţiile statului şi de ducerea până la bun sfârşit a reformelor structurale, exact în acele zone în care interesele politice au fost mari în ultimii ani. Mă refer la energie, la companiile de stat. Acestea trebuie să fie cu adevărat resurse pentru politicile economice şi sociale ale Guvernului, şi nu doar puşculiţe pentru diverse forţe politice şi pentru diverşi oameni politici care se schimbă de la guvernare în opoziţie şi din opoziţie la guvernare.

Vreau să fac încă o dată, în faţa dumneavoastră, o explicaţie şi o justificare clară a prezenţei în Guvern a unui ministru pentru fonduri europene. Dincolo de persoana domnului Teodorovici, care şi-a dovedit în aceste luni competenţa, am vrut să pregătim România pentru finalizarea, în condiţii cât mai bune, a exerciţiului financiar 2007 - 2013, dar mai ales să gândim, în anul care urmează, o pregătire a capacităţii administrative a României, pentru ca perioada 2014 - 2020 să nu ne mai găsească la fel de slabi, la fel de puţin capabili să folosim cea mai importantă şi mai ieftină resursă pe care o are România la dispoziţie, şi anume fondurile de coeziune nerambursabile.

Vreau să-l felicit, în acest context, al fondurilor europene - de data aceasta vorbim despre Politica Agricolă Comună -, pe ministrul agriculturii şi pe miniştrii anteriori, care au reuşit să absoarbă, aşa cum era nevoie şi cum era necesar, tot ceea ce Uniunea Europeană oferă pe Politica Agricolă Comună.

Însă, în acelaşi timp, vreau să spun că Guvernul actual, alături de toate instituţiile statului, se va bate, la începutul anului viitor, pentru ca fermierii din România să aibă un tratament egal cu fermierii din celelalte ţări europene. Nu vom putea fi niciodată competitivi dacă subvenţiile, dacă sprijinul acordat acestei resurse uriaşe, umane şi naturale pe care România o are nu este pus în valoare în condiţii egale cu competiţia europeană şi competiţia mondială.

Vreau să vorbesc despre cele două domenii despre care am vorbit şi în 7 mai, în faţa acelora dintre dumneavoastră care eraţi şi atunci membri ai Parlamentului. Cele mai nedreptăţite, cele mai umilite domenii din România ultimilor ani au fost exact cele mai importante pentru viitorul unei naţiuni: educaţia şi sănătatea.

Nu vin în faţa dumneavoastră cu promisiuni nerealiste: dublări de bugete, resurse formidabile. Vin în faţa dumneavoastră să spun încă o dată şi să transmit celor care-şi fac datoria faţă de societate în şcoli, în spitale, în ambulanţe că respectul este lucrul pe care putem să-l oferim imediat şi că strategia de investiţii şi de dezvoltare a celor două domenii este esenţială pentru viitorul României.

Vreau însă să vorbesc despre un lucru despre care de multe ori evităm - poate din jenă, poate din ruşine - să vorbim în dezbaterile publice. Problemele grave ale României se duc către ceea ce reprezintă, în acest moment, o umilinţă pentru mulţi dintre cetăţenii români, şi anume sărăcia extremă.

Nu vrem să vorbim ca să nu recunoaştem că există oameni aflaţi dincolo de limita suportabilă a sărăciei, şi încă foarte mulţi. Nu vrem să vorbim despre mortalitatea infantilă, nu vrem să vorbim despre violenţa domestică, nu vrem să vorbim despre maladii eradicate în celelalte ţări europene şi care în România încă creează victime.

Cred că este obligaţia unui Guvern stabil, a unui Guvern legitim nu doar să vorbească, ci să găsească soluţii, aşa cum au găsit ţări din Uniunea Europeană cu care ne comparăm uneori doar la numărul de maşini de lux sau la numărul de imobile. Sunt convins că reducerea inechităţilor sociale şi mai multă solidaritate socială reprezintă o obligaţie pentru noul Guvern.

Vreau să vorbesc despre noua generaţie, despre tinerii din această ţară. Vreau să cred că cel mai tânăr Guvern pe care România l-a avut...

Sunt foarte mulţi colegi, într-adevăr, tineri pentru politică, sunt foarte mândru că este Guvernul cu cele mai multe doamne în compoziţia sa şi încă mai e foarte mult de făcut, pentru că eu cred că nu există, cu adevărat...

Poate o să mă contrazică unul din noii deputaţi, dar eu cred că femeile nu doar au aceleaşi drepturi, dar au şi aceleaşi capacităţi şi aceleaşi aptitudini şi că prejudecăţile societăţii româneşti trebuie confruntate şi trebuie învinse în perioada imediat următoare.

Vreau însă să vorbesc despre tinerii români, cei care nu votează, cei care nu cred că au viitor în România, şi vreau, cu acest Guvern, cu o puternică susţinere parlamentară şi o puternică legitimitate democratică, să gândim cu adevărat o strategie prin care copiii dumneavoastră, prin care tinerii care ne privesc acum să poată să spună că, da, există un viitor pentru ei, în ţara lor. Sunt convins că există această posibilitate. Mă gândesc în special la tinerii din zonele rurale, cei pentru care am redus chiar şcoala obligatorie - să nu mai facă nici şcoală destulă -, cei pentru care singura soluţie este să le arătăm drumul către Spania sau către Italia, cei care, probabil, consideră că România este nu şansa şi locul în care Dumnezeu a hotărât să se nască, ci un ghinion, un blestem şi pentru aceia Guvernul actual va avea şi va reuşi ceea ce nu s-a reuşit până în prezent.

Este extrem de important, prin politici concrete, şi nu doar declaraţii de intenţie, să implementăm programe de stimulare a ocupării forţei de muncă, reducerea drastică a muncii la negru, creşterea numărului de contributori la bugetele de asigurări sociale de sănătate şi de şomaj. Numai în acest fel vom putea să ne ţinem promisiunile faţă de pensionari şi numai în acest fel putem să-i ajutăm pe cei care se află la marginea societăţii, pentru a-i reinclude social.

Mai vreau să spun un ultim cuvânt, dar extrem de important, către două categorii despre care vorbim, poate, doar de 1 decembrie sau atunci când se întâmplă câte o nenorocire în ţară. Vreau să spun că Armata Română alături de Biserică au rămas, pe drept, în opiniile românilor, acele instituţii în care oamenii au încredere. Trebuie să tratăm cu respect, trebuie să tratăm cu responsabilitate obligaţiile pe care le avem ca membri ai NATO şi vreau să transmit tuturor poliţiştilor, tuturor pompierilor, tuturor celor care duminica, noaptea - cald, frig -, sunt prezenţi tocmai la momentele cele mai dificile că Guvernul pe care-l conduc îi va trata cu respect şi-i va răsplăti, aşa cum sunt răsplătiţi în toate ţările civilizate pentru munca importantă pe care o desfăşoară pentru societate.

Aş vrea să mă refer, de asemenea, la priorităţi politice. Şi vă rog, stimaţi membri ai Parlamentului, să fiţi de acord să colaborăm pentru o nouă Constituţie, o Constituţie care să arate capacitatea de modernizare a României, care să instituie mecanisme clare de evitare a conflictelor instituţionale şi constituţionale în anii care urmează, care să dea supleţea necesară pentru ca nimic să nu depindă de voinţa unui om, ci totul să depindă de reguli acceptate şi respectate de către noi toţi.

Va fi extrem de important - şi domnul viceprim-ministru Dragnea va avea, în faţa mea şi în faţa dumneavoastră, această responsabilitate - ca România, după 1968, în sfârşit, să treacă la o reorganizare administrativ-teritorială care să corespundă realităţilor europene şi necesităţilor unei administraţii moderne.

Sunt un adept convins al ideii de descentralizare, al ideii că omul trebuie să aibă cât mai aproape instituţiile care trebuie să-l servească, al ideii că nu vreau să mai văd primari şi cetăţeni ai acestei ţări venind de la Satu Mare, de la Timişoara, de la Botoşani până în Bucureşti ca să facă anticameră la un ministru, la o curte de justiţie sau la o instituţie publică, atunci când se poate ca lucrul acesta să se întâmple şi să aibă loc cât mai aproape de regiune, cât mai aproape de judeţul în care ei trăiesc.

Avem o obligaţie, stimaţi colegi - Guvernul şi noi toţi, parlamentarii -, să modificăm actualul sistem electoral, un sistem electoral care a generat grave, grave derapaje de la ceea ce înseamnă voinţa democratică a electoratului şi normalitatea funcţionării unui Parlament. Nu doar să reducem numărul de parlamentari, ci să delimităm foarte clar atribuţiile celor două Camere, să arătăm foarte clar de ce Parlamentul este şi trebuie să rămână adevăratul depozitar al voinţei poporului român şi-mi doresc, alături de dumneavoastră, ca parlamentar, în primul rând, nu doar ca prim-ministru, să recâştigăm autoritatea şi prestigiul fără de care această instituţie fundamentală a statului nu poate exista.

Mă simt obligat să dau şi o altă explicaţie în faţa dumneavoastră, a parlamentarilor - de ce am considerat că este util ca în Guvernul pe care vi-l propun să existe un ministru care să se ocupe direct şi să răspundă în faţa mea, în faţa societăţii, de mari proiecte de infrastructură, domnul ministru Dan Şova. Pentru că România a rămas, după 23 de ani, mult în urma nu doar a ţărilor occidentale, ci a ţărilor din zona noastră. Eu cred că în România se pot face autostrăzi. Cred că putem, cu adevărat, să dezvoltăm mari proiecte de infrastructură, cu două condiţii: să avem un responsabil şi să avem voinţa de a face acel proiect, şi nu a de ne face că facem anumite proiecte.

Cred şi-mi doresc ca eficienţa acestei funcţii în Guvern să se dovedească, în anii care vin, un lucru bun şi corect şi voi răspunde în faţa Parlamentului, alături de întregul Guvern, pentru această propunere.

În mod sigur, o bază industrială, o reindustrializare a României, ca şi o reindustrializare a Europei, este o necesitate absolută pentru a rezista într-o lume globală, într-o lume în care competiţia nu se mai poartă între judeţe sau între ţări vecine, ci se poartă între producătorii aflaţi la mii şi zeci de mii de kilometri distanţă.

Cred sincer că acordarea de facilităţi reale şi concrete celor care creează locuri de muncă, dezvoltarea parcurilor industriale, dar mai ales dezvoltarea tehnologiei şi a cercetării - şi acesta este motivul pentru care am propus un ministru care să răspundă direct de cercetare şi de dezvoltare tehnologice - pot asigura României, în anii care urmează, o poziţie de putere, o poziţie care să ne transforme dintr-un hipermarket cumpărător al mărfurilor produse de alţii într-o ţară care poate cu adevărat nu doar să hrănească 80 de milioane de cetăţeni, de oameni, ci să producă produse de înaltă tehnologie şi cu mare valoare adăugată.

Aş vrea să vorbesc puţin doar despre faptul că România, ţară membră a Uniunii Europene, trebuie să aibă o poziţie mult mai clară şi mult mai demnă în ceea ce înseamnă construcţia europeană. Nu vreau să cred că, în anii care urmează, vom sta la Bucureşti sau vom merge la Bruxelles doar ca să luăm la cunoştinţă despre ceea ce au decis alte ţări. România este nu doar a şaptea ţară ca mărime în Uniunea Europeană, dar este o ţară care poate, în mod real, să contribuie la construcţia europeană, o ţară în care niciun fel de dispută politică nu a reuşit să zdruncine fundamental proeuropenismul societăţii noastre şi cred că România nu poate să mai fie un membru de rangul doi al Uniunii Europene. Trebuie să fim la locul pe care-l merităm cu adevărat.

Despre justiţie.

Stimaţi colegi, Mecanismul de Cooperare şi Verificare instituit de Comisia Europeană este important şi, în mod sigur, trebuie să facem ceea ce ţine de Guvern, dacă putem să facem şi ceea ce ţine de Parlament, cu atât mai bine, însă vreau să spun că Mecanismul de Cooperare şi Verificare este doar o mică parte a ceea ce înseamnă justiţia din România.

Provin din sistemul de justiţie, am fost crescut acolo. Ştiu că, pentru românul care are un proces de 10 ani pentru o retrocedare, de opt ani pentru a fi pedepsit cel care i-a intrat în casă şi i-a furat bunuri, de 12 ani cel care se judecă pentru o moştenire, este la fel de important pentru el cum este important pentru noi, oamenii politici, şi pentru Comisia Europeană dacă un parlamentar este trimis sau nu în judecată.

Sunt convins şi-mi doresc ca justiţia din România să fie nu doar independentă - şi salut orice idee de independenţă a justiţiei -, dar mai ales să fie eficientă. Şi mai ales să stârnească, în rândul societăţii, încrederea şi sprijinul de care are atât de multă nevoie.

Îmi doresc ca, alături de dumneavoastră şi alături de toate instituţiile publice neguvernamentale, să promovăm România în afara graniţelor ţării cu o imagine corectă, o imagine realistă, dar, în acelaşi timp, o imagine optimistă, nu prin promovarea de campanii costisitoare. Degeaba cumpărăm frunze şi spaţii publicitare, dacă noi nu credem cu adevărat că România este o ţară bună, cu valori extraordinare, pe care foarte mulţi şi le-ar dori.

Cred că prezentând adevăratele noastre puncte puternice, cred că vorbind cu adevărat despre Delta Dunării, dar şi despre valorile umane, despre olimpici, despre sportivi, despre artişti, despre monumentele pe care România le are şi pe care le ştim doar noi, cei care fie locuim, fie ajungem din întâmplare lângă Coloana Infinitului a lui Brâncuşi sau lângă mănăstirile din Bucovina, sunt absolut convins că România poate să aibă o altă imagine în lume, atâta timp cât noi, toţi românii, vom vorbi bine despre România.

Aş vrea să mulţumesc poporului român pentru modul în care de ziua naţională, de 1 Decembrie, indiferent de campanie electorală, indiferent de ceea ce ne-a despărţit, şi-a manifestat patriotismul şi mândria de a fi român. Pentru prima oară sau pentru prima oară după foarte mulţi ani, nu doar prin arborarea unui drapel, dar prin atmosfera pe care am simţit-o în Bucureşti, în Oltenia, în Transilvania, în Moldova, am fost, într-adevăr, conştient că există o mândrie naţională, o mândrie pe care de multe ori ne-am reprimat-o sau ne-am reproşat-o între noi. Sunt absolut convins că, fiind europeni, suntem în primul şi în primul rând români şi eu, şi dumneavoastră, şi toţi trebuie să fim mândri de acest lucru.

Stimaţi colegi,

România a avut guverne de sacrificiu, a avut guverne de tranziţie, guverne de coaliţie, guverne de uniune naţională, a avut generaţii de sacrificiu şi generaţii dezamăgite.

Aş vrea să fac un apel către majoritatea parlamentară, dar şi către minoritate, către cei care nu sunt reprezentaţi în Parlament să fim cu toţii parteneri pentru un proiect pe care eu l-am numit sau noi îl numim "România Puternică", pe care dumneavoastră puteţi să-l numiţi cum credeţi că este bine, dar care să cuprindă, de fapt, ca esenţă, acelaşi lucru.

Vreau să spun că forţa actualului Guvern şi a acestei majorităţi nu va veni doar din numărul de parlamentari, nu va veni, până la urmă, nici măcar doar din numărul de 7,4 milioane de români care au ieşit să voteze pentru o idee. Cred că poate să vină doar dintr-un proiect naţional care să ne unească după foarte mulţi ani de dezbinare.

Şansa unei majorităţi puternice, pe care Guvernul actual o are, este şansa stabilităţii, şansa predictibilităţii şi şansa rezistenţei la şantaj. Toate aceste şanse sunt acum de partea mea, de partea colegilor mei. Sunt absolut convins că, dacă le vom rata, doar noi, cei aflaţi aici, vom fi responsabili, dar dumneavoastră, toţi cei prezenţi astăzi, veţi avea de pierdut.

Vă mulţumesc pentru încrederea acordată şi vă doresc, şi îmi doresc să fim cu adevărat parteneri.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Mulţumesc domnule prim-ministru desemnat.

Aţi consumat 45 de minute din cele 60 de minute pe care le aveţi.

Aş vrea să fac câteva precizări înainte de a da cuvântul distinşilor mei colegi din grupurile parlamentare pentru a începe dezbaterea.

La celălalt punct a fost o precizare pe care am omis-o eu, împărţirea pe grupuri politice, conform ponderii locurilor pe care fiecare grup le are în comisiile permanente comune.

În Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI: 4 locuri - PSD; 2 locuri - PNL; 1 loc - PDL; 1 loc - PP-DD; 1 loc - UDMR.

În Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru controlul activităţii SIE: 2 locuri - PSD; 2 locuri - PNL; 1 loc - PDL.

În Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989: 4 locuri - PSD; 2 locuri - PNL; 2 locuri - PDL; 2 locuri - PP-DD; 1 loc - PC.

În Comisia permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind statutul deputaţilor şi senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului: 3 locuri - PSD; 2 locuri - PNL; 1 loc - PDL; 1 loc - PP-DD; 1 loc - minorităţile naţionale;

În Comisia comună a Camerei deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO: 7 locuri - PSD; 5 locuri - PNL; 3 locuri - PDL; 2 locuri - PP-DD; 1 loc - UDMR; 1 loc - PC.

Acestea vor face parte din stenograma şedinţei şi vor fi publicate în Monitorul Oficial al României.

Vreau să le mulţumesc, pe această cale, în numele colegilor deputaţi şi senatori, invitaţilor. În orice moment, când Domniile Lor consideră oportun..., noi suntem aici. Va fi o dezbatere destul de lungă, mai durează aproape 97 de minute intervenţia grupurilor politice parlamentare. Suntem onoraţi de prezenţa dumneavoastră.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Viorel, deputat al Partidului Social Democrat, pentru intervenţia în numele Grupului parlamentar al PSD, se pregăteşte domnul senator Crin Antonescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Preafericite Părinte Patriarh,

Înalt Preasfinţia Voastră,

Domnilor preşedinţi ai autorităţilor prezente la această manifestaţie,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Aş vrea, pentru început, să vin în întâmpinarea dorinţelor Domniilor Voastre, să fiu foarte scurt. De aceea, vă rog să-mi permiteţi să prezint doar câteva consideraţiuni generale sau, altfel spus, un alt unghi de vedere în legătură cu programul de guvernare, care nu reprezintă neapărat o opinie tehnică a grupurilor parlamentare în numele cărora vorbesc, ci câteva aprecieri, care vin din suflet şi din experienţa noastră comună din ultima perioadă.

Acest program de guvernare are ceva nou faţă de ce ştim noi că s-a întâmplat în anii precedenţi. Este rezultatul unui proces consistent şi, aş putea să spun, de lungă durată.

Ne amintim cu toţii, acum circa un an şi jumătate, Uniunea Social-Liberală, aducea la cunoştinţa opiniei publice un document pe care l-am botezat atunci "Viziunea Uniunii Social-Liberale în legătură cu politicile economice şi sociale necesare României". Am primit critici, pe bună dreptate. Principalul reproş spunea atunci că este o înşiruire de dorinţe, că nu sunt suficiente detalii, nu avem suficiente fundamentări, argumentări. Ne-am însuşit criticile, am continuat cu o etapă de dezbatere publică, am consultat mediul academic, am consultat mediul de afaceri, am consultat mai ales cetăţenii României şi aşa s-a născut un alt document, care a fost prezentat în perioada preelectorală şi, după aceea, folosit în campania electorală, a fost platforma noastră electorală. Venea în detalierea viziunii pe care o prezentasem noi acum un an şi jumătate.

Astăzi, avem în faţă un program de guvernare care reia toate temele dezbătute, prezentate în cele două documente şi care, de fapt, este o concluzie. Din această perspectivă, este concluzia care se desprinde din acest proces, care a fost de durată şi destul de consistent.

Pe de altă parte însă, programul de guvernare pentru Guvernul pe care îl vom vota cu siguranţă astăzi reprezintă o premisă. Este premisa pe baza căreia va trebui Guvernul să vină în faţa noastră cu proiect de buget, va trebui Guvernul să vină în faţa noastră cu strategia fiscal-bugetară şi va trebui să vină în faţa noastră, în următorii patru ani, cu toate proiectele de lege necesare implementării acestor măsuri prevăzute în programul de guvernare.

Ce mai are nou acest program de guvernare? E o chestie inedită. El pune de acord nişte chestiuni care, la prima vedere, păreau ireconciliabile. Cine putea să-şi imagineze că vom putea să punem împreună într-un program de guvernare principii liberale cu principii social-democrate? Câte discuţii au fost legat de cota unică versus cotă progresivă sau diferenţiată. Sau cine putea să-şi imagineze că în România politicile sociale într-un guvern vor fi gestionate de un ministru liberal? Iată că aceste lucruri s-au conciliat, sunt realităţi şi ele sunt incluse în acest program de guvernare, se regăsesc în structura de organizare a Guvernului asupra căreia noi trebuie să ne pronunţăm astăzi prin vot.

Pe de altă parte, acest program de guvernare pune de acord o chestiune care până acum şapte luni de zile, de asemenea, era prezentată ca fiind ireconciliabilă. Angajamentele Guvernului în relaţia cu instituţiile financiare internaţionale versus inechităţile sociale generate de perioada de criză. Iată că în acest program s-a găsit soluţia să punem de acord, să ne angajăm că vom respecta tot ce am stabilit cu Banca Mondială, cu Fondul Monetar Internaţional, cu Uniunea Europeană şi, în acelaşi timp, vom avea grijă de cei care au nevoie de protecţie socială. Şi nu este un angajament teoretic, el se aşează pe ceea ce a făcut acest Guvern sau Guvernul Ponta 1, dacă doriţi dumneavoastră, în ultimele 7 luni. Deci s-a demonstrat că se poate.

Dintr-o altă perspectivă, programul de guvernare aduce în faţă, atât în faţa membrilor Executivului, dar şi a noastră ca membri în Parlament ca membri din partea arcului guvernamental, susţinători ai Guvernului, o serie întreagă de provocări, nu uşoare. Ceea ce trebuie să observăm şi să acceptăm cu toţii este că, aşa cum este prezentată sau propusă, structura organizatorică a Guvernului ţine cont de aceste provocări.

Prima şi cea mai importantă în opinia mea, poate sunt subiectiv din punctul acesta de vedere, este aceea legată de reinstaurarea disciplinei financiare. Şi, pentru ca în România să se reinstaureze disciplina financiară, era nevoie de o structură ministerială care să se ocupe exclusiv de buget şi avem în propunere un ministru delegat pentru problemele de buget, ceea ce creează premiza că viitorul Executiv va face faţă acestei provocări.

Achiziţiile publice reprezintă poate soluţia pentru completarea resurselor de care avem nevoie în reluarea procesului investiţional. Modernizarea sistemului de achiziţii publice, aducerea acestuia la standardul european, preluarea celor mai bune practici europene reprezintă o provocare majoră. Şi, legat de acest lucru, apreciez în mod deosebit faptul, curajul prim-ministrului de a prelua direct o structură, coordonarea unei structuri şi, în ultimă instanţă, coordonarea gestiunii fondurilor care vor constitui bugetul acestei structuri privind proiectele mari de infrastructură şi privind chiar şi bugetul Companiei Naţionale de Administrare a Drumurilor Naţionale din România - CNADNR.

Nu vreau să vorbesc teoretic, vreau să spun foarte aplicat că, dacă noi vom reuşi să aducem preţurile în infrastructura rutieră, fie că vorbim de construcţie, de reparaţii, de întreţinere sau chiar deszăpeziri - pentru că este discuţia zilei despre deszăpezire -, la nivelul la care ştiu alte ţări, mai bogate decât noi, să consume resurse pe aceste activităţi, atunci va fi poate una dintre cele mai mari realizări ale acestui Guvern şi e un motiv în plus ca să apreciem faptul că prim-ministrul îşi asumă această provocare aproape personal, nemijlocit.

Vorbind despre sectorul energetic, vorbind despre nevoia de dezvoltare a IMM-urilor, vorbind despre cercetarea ştiinţifică, de asemenea, vom regăsi structuri în organizarea Guvernului care să gestioneze punctual aceste chestiuni, pentru că valorificarea potenţialului energetic al României este una din marile provocări ale perioadei următoare. Reorientarea clasei politice spre sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii poate să fie o soluţie de creare a locurilor de muncă într-un ritm nebănuit de rapid. Aşa cum s-au închis sute de mii de locuri de muncă printr-o singură decizie necugetată, la un moment dat, şi mă gândesc la acel impozit forfetar sau minim, cum i s-ar spune mai corect, cred că tot aşa se pot crea foarte multe locuri de muncă dacă noi, cu minim de efort bugetar, dar cu măsuri fiscale cugetate, vom stimula acest sector al întreprinderilor mici şi mijlocii. Şi avem în organizarea Guvernului structura care să gestioneze această chestiune.

De asemenea, putem vorbi despre fonduri europene. Iată, este o dorinţă a noastră, a tuturor, să existe un minister care să preia în coordonare şi cu puteri depline autorităţile de management şi care ar putea să contribuie spectaculos la creşterea gradului de absorbţie. Dar, aici este doar jumătate din problemă, cred că cealaltă jumătate se referă la o chestiune mai simplă, care nu costă bani. Este aceea de a prelua, după modelul european, respectul pe care trebuie să-l avem pentru banii publici. Atunci când vom înţelege cum europenii respectă banii publici, atunci, cu siguranţă, vom fi în stare să absorbim mai mulţi bani europeni. Ce s-a întâmplat până acum a fost, în primul rând, datorat faptului că am crezut sau cei care au guvernat au crezut că-şi pot bate joc de banii europeni aşa cum şi-au bătut joc de banii româneşti. Acest lucru Europa nu-l poate accepta.

Să reiau subiectul despre necesitatea justiţiei independente şi funcţionale ar însemna să reiau o teză despre care a vorbit domnul prim-ministru.

Stimaţi colegi,

Sigur, sunt şi alte provocări, eu mă opresc la aceste câteva, dar vreau să vă mai spun un singur lucru. În egală măsură, aceste provocări ne privesc şi pe noi, nu numai pe membrii viitorului Executiv.

Noi, fie că suntem parlamentari din arcul guvernamental, fie că suntem reprezentanţi ai opoziţiei, am fost trimişi în Parlamentul României pentru a apăra interesele cetăţenilor. Şi interesele cetăţenilor ne obligă pe noi să ne exercităm, în conformitate cu prevederile constituţionale, înainte de toate, funcţia de legiferare a Parlamentului. Ne dorim ca în următorul mandat parlamentarii să fie partenerii Guvernului în procesul de legiferare, fiecare cu rolul său şi fiecăruia dându-i-se respectul cuvenit. Să nu mai fim o masă de manevră, care votează cu ochii închişi orice proiect vine de la Guvern. Dacă vom reuşi acest lucru, cu siguranţă ne vom face o parte din datoria pentru care ne-am angajat în faţa electoratului.

A doua chestiune este mult mai gravă, şi mă refer la aceea care priveşte funcţia de control a Parlamentului asupra Executivului. Este o chestiune despre care se poate vorbi foarte mult timp. Am auzit zilele trecute comentarii pertinente în mass-media. Dacă vom continua noi, ca parlamentari, să acceptăm întrebări şi interpelări la care nu primim răspuns, dacă vom continua, ne vom solidariza în a refuza constituirea de comisii de analiză, de anchetă, de evaluare a acţiunilor reprezentanţilor Executivului, înseamnă că noi nu ne vom face datoria de parlamentari, înseamnă că nu ne vom duce până la capăt mandatul cu care am venit în forul legislativ.

De aceea, eu cred că aceste două mari obligaţii ce ne revin nouă se alătură şi vin să susţină marile provocări cărora trebuie să le facă faţă Guvernul pe care, cu siguranţă astăzi, cu un vot majoritar, îl vom învesti.

Eu vă mulţumesc pentru atenţia cu care m-aţi urmărit. Vă doresc - pentru că suntem în preajma sărbătorilor de iarnă - multă sănătate şi să ne revedem în ianuarie, probabil la jumătatea lunii ianuarie pentru dezbaterea bugetului, dacă nu, cel târziu la 1 februarie, cu sănătate şi bucurii.

Şi vă rog din suflet să votăm cu toată încrederea programul de guvernare şi structura organizatorică prezentată de domnul prim-ministru desemnat Victor Ponta.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Domnule deputat vă mulţumesc foarte mult.

Aţi consumat 15 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al PSD.

Are cuvântul domnul senator Crin Antonescu, preşedintele Senatului, în numele Grupului parlamentar al PNL. Se pregăteşte domnul senator Vasile Blaga.

(Domnul senator George-Crin-Laurenţiu Antonescu, preşedintele Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Domnilor miniştri,

Domnule viceguvernator,

Partidul Naţional Liberal intră la guvernare, împreună cu aliaţii săi, cu toată buna-credinţă şi cu sentimentul unei enorme responsabilităţi.

Fiecare punct şi fiecare cuvânt din ceea ce a prezentat ca program de guvernare primul-ministru este asumat, de asemenea, integral de Partidul Naţional Liberal, de reprezentanţii săi în Guvern.

Aş vrea, prin intervenţia mea de acum, care este făcută în calitate de preşedinte al Partidului Naţional Liberal, să spun câteva cuvinte, doar, despre priorităţile acestui partid în actul de guvernare şi în ceea ce înseamnă lucrarea politică din România în anii următori.

Coaliţia, alianţa politică, construcţia numită Uniunea Social-Liberală, care a primit votul majorităţii cetăţenilor români care s-au exprimat, care a dat această majoritate record în Parlamentul României şi a cărei expresie este acest al doilea Guvern Victor Ponta, este o construcţie care are amploarea unui proiect de unitate naţională, reunind partide, idei şi valori de stânga cu partide, idei şi valori de dreapta.

Partidul Naţional Liberal este un partid de dreapta şi de aceea, asumând întreg acest program, priorităţile sale sunt trei: dezvoltarea economică, statul de drept şi libertăţile şi drepturile cetăţeneşti sub toate formele lor şi, trei, dimensiunea naţională a ceea ce înseamnă proiectul "România Puternică".

Vreme de două decenii, noi am pledat, am vorbit, am acţionat şi, atunci când am avut prilejul, am guvernat în baza unor valori ale liberalismului clasic, în baza unor valori de care era nevoie într-o societate care redescoperise libertatea, în care se reconstruiau economia de piaţă, relaţiile de piaţă, relaţiile economice capitaliste, în care a trebuit să luptăm pe toate planurile pentru proprietate, pentru libertate economică, pentru piaţă liberă, pentru fiscalitate redusă.

Aceste lucruri nu mai sunt suficiente azi şi în anii următori. Salut excepţionala deschidere a unui prim-ministru social-democrat către înţelesul elementar şi pragmatic al faptului că economia nu se poate dezvolta cu lozinci, către înţelesul elementar şi fertil al faptului că protecţia socială, atât de necesară într-o ţară ca România, nu se poate face fără dezvoltare economică autentică. Salut deschiderea extraordinară a unui prim-ministru social-democrat atunci când înţelege şi când spune - cum a făcut-o de atâtea ori - că statul nu poate crea locuri de muncă, că locurile de muncă, acelea care contează şi acelea care aduc bani, nu care consumă bani de la buget, sunt cele create de economia reală, iar că statul, Guvernul, autorităţile au obligaţia majoră a unor politici care să favorizeze această economie reală.

Am făcut împreună acest program, am guvernat împreună vreme de 7 luni, şi vreau să spun ca liberal, de data aceasta, că plecăm, împreună cu partenerii noştri şi într-un Guvern condus de Victor Ponta, preşedintele Partidului Social Democrat, cu toată încrederea că putem obţine dezvoltare economică şi cu deplinul înţeles, pe de altă parte, al faptului că acum nu mai sunt suficiente doar politici flexibile, fiscalitate redusă, susţinere pentru ceea ce înseamnă mediul privat şi mediul de afaceri. Este nevoie de mai mult, este nevoie de politici economice de anvergură, este nevoie de ingeniozitate, este nevoie, pur şi simplu, de creativitate în acest domeniu, în primul rând, din partea guvernării.

În al doilea rând, despre statul de drept, despre libertăţi, despre echilibre, echilibre democratice într-o societate care s-a simţit şi se simte încă ameninţată din acest punct de vedere.

Stimaţi colegi,

Suntem un Parlament neobişnuit de mare numeric, avem un Guvern neobişnuit de mare numeric. Este un lucru esenţial pentru democraţia românească să fim un Parlament nu doar mare, ci şi puternic, să fiţi un Guvern nu doar mare, ci şi puternic.

Un Parlament puternic nu înseamnă doar o majoritate consistentă. Aveţi, domnule prim-ministru, în spatele dumneavoastră, în sprijinul dumneavoastră, alături de dumneavoastră cea mai puternică majoritate, care a existat în România după 1992, ca majoritate izvorâtă direct şi legitim din votul cetăţenilor.

Vă asigur, în numele parlamentarilor liberali, de tot sprijinul, de loialitatea şi de efortul nostru pe toate planurile, alături de dumneavoastră până la capăt pentru "România Puternică".

Vă asigur, în acelaşi timp, că veţi avea din partea noastră ceva absolut necesar şi anume, veţi avea - dumneavoastră, domnule prim-ministru, ca şi colegii din Guvern - parte de exigenţa unui control parlamentar autentic, în primul rând, din partea propriei majorităţi. Ştiu că nu vă îndoiţi de asta şi vă mulţumesc. (Aplauze)

Un guvern puternic înseamnă nu un guvern care şi-a anexat o majoritate parlamentară sau Parlamentul. Am avut, din nefericire, în ultimii 3 ani o asemenea situaţie şi nu au fost guverne puternice. Un guvern puternic înseamnă un guvern care mereu să aibă suportul sursei sale de legitimitate, Parlamentul şi, implicit, cetăţenii şi, în acelaşi timp, asupra sa şi în sprijinul său controlul democratic din partea acestuia.

Nu aveţi niciun şef, domnule prim-ministru. Dacă mai apare cumva vreun preşedinte care să pretindă asta, nu-l băgaţi în seamă. Nu aveţi niciun şef, sunteţi sub domnia legii, înainte de toate, a Constituţiei şi sub controlul celor ce astăzi vă vor învesti, adică parlamentarii.

Avem nevoie, pe de altă parte, şi de o opoziţie puternică şi, cu cât opoziţia va fi mai slabă, cu atât calitatea puterii, fie că este vorba de puterea executivă, fie că este vorba de majoritatea parlamentară, va fi, la rândul ei, mai slabă.

Să facem - şi mă adresez, în primul rând, colegilor din majoritate, din cea mai temeinică, mai legitimă şi mai numeroasă majoritate, pe care am apucat-o eu care sunt, iată, de peste 20 de ani în Parlament -, dragi colegi, în aşa fel încât opoziţia, indiferent de numărul parlamentarilor ei, să fie puternică, să fie respectată, pentru că opoziţia nu este ce rămâne după ce scazi majoritatea dintr-un Parlament, opoziţia este instituţie la fel de esenţială ca oricare altă instituţie a democraţiei. Nu contează cine este azi la putere şi cine a fost ieri, nu contează cine este azi în opoziţie sau va fi mâine. Contează să ne respectăm şi să funcţionăm în baza înţelesului că nu putem avea democraţie fără această relaţie fundamentală, instituţională şi de respect putere-opoziţie.

În fine, în al treilea rând, ca partid naţional suntem interesaţi strategic, aş spune, de ceea ce, atât de frumos deja, premierul evoca, de faptul că trebuie să răspundem în planul politicilor noastre unui proiect de mai mare anvergură chiar decât durata unei guvernări sau a unei legislaturi, de un proiect al unei Românii puternice, care nu trebuie şi pe care nu intenţionăm să îl adjudecăm partizan şi electoral, ci pe care dorim să-l începem şi să-l deschidem cu contribuţia tuturor.

Am văzut cu toţii, cum spunea şi premierul, la 1 decembrie, că există resurse în această naţiune de a se respecta pe ea însăşi, că există nevoia în această naţiune de a face mai mult. A cui este obligaţia, în primul rând, dacă nu a noastră, reprezentanţii ei legitimi şi supremi, să dăm glas, să dăm formă, să dăm forţă acestei nevoi?!

Vreau să mulţumesc, în încheiere, primului-ministru, colegilor săi din Guvern, colegilor mei liberali, care vor fi în perioada următoare "condamnaţi la locul de muncă", pentru că îşi asumă o misiune extrem de grea.

Noi suntem oameni politici şi ştiu că mulţi dintre noi îl privesc astăzi pe Victor Ponta, îi privesc pe colegii săi, dacă nu cu invidie, cu un soi de admiraţie cu care te uiţi la oamenii fericiţi, la oamenii care au reuşit. Vă conjur, nu-i invidiaţi! Nu aveţi de ce. Ei sunt cei dintre noi pe care îi sacrificăm, ei sunt cei dintre noi pe care îi aruncăm în linia întâi a unui război în care se trage mereu, în care vin toate ameninţările, vin toate provocările, vin toate nemulţumirile, vin toate greutăţile. Le mulţumesc pentru că au avut curajul să-şi asume asta.

Le mulţumesc colegilor liberali care au făcut parte din primul Guvern Victor Ponta: şi lui Andrei Marga, şi lui Mircea Diaconu, şi lui Eduard Hellwig, şi lui Ovidiu Silaghi, şi lui Puiu Haşotti, şi să mă ierte Dumnezeu dacă am uitat pe cineva, Corneliu Dobriţoiu a fost menţionat deja de primul-ministru.

Le doresc, din toată inima, celor care astăzi îşi asumă guvernarea României să reuşească, pentru că, încă o dată, reuşita lor ar fi şi reuşita României în următorii ani.

Aşa să vă ajute Dumnezeu!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

(Aplauze; domnul senator George-Crin-Laurenţiu Antonescu, preşedintele Senatului, revine la prezidiu.)

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule preşedinte Antonescu.

Aţi consumat 14 minute din cele 25 de minute acordate Grupului parlamentar al PNL.

Are cuvântul domnului senator Vasile Blaga, din partea Grupului parlamentar al PDL. Domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Blaga:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor şi domnilor miniştri desemnaţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Stimate invitat,

Aşa cum am anunţat, Partidul Democrat Liberal nu susţine acest Guvern şi programul de guvernare pe care domnul prim-ministru desemnat Victor Ponta îl propune astăzi Parlamentului României.

Nu vom acorda votul nostru de încredere unui cabinet mamut, plin de sinecuri, nu vom susţine o structură guvernamentală lipsită de viziune strategică!

Noi respectăm votul românilor din 9 decembrie, dar PDL nu poate să-şi dea girul pentru o guvernare născută din manipulare, minciună şi ipocrizie!

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Nu văd niciun motiv pentru care să susţinem Guvernul Ponta 2. După cum nu văd niciun motiv să girăm - şi nici nu am girat - Guvernul Ponta 1. Am spus în 7 mai că nu credem în garanţiile domnului Ponta. V-am avertizat atunci că viziunea exprimată de stânga cu privire la actul executiv va conduce la o răvăşire a sistemului, cu rezultate nefaste pentru mediul instituţional, social şi economic.

În acelaşi timp, ne-am exprimat îndoiala cu privire la competenţa şi integritatea unor membri ai cabinetului. Din păcate, am avut dreptate 100%. Temerile noastre s-au adeverit cu vârf şi îndesat. Nu mă voi apuca acum să înşir toate isprăvile Guvernului Ponta 1, nici lista lungă a demnitarilor dovediţi plagiatori sau incompatibili pe care domnul Ponta ne chema să o votăm în Parlament în urmă cu 7 luni. Ceea ce şochează astăzi este că acelaşi prim-ministru vine în faţa noastră împreună cu mai mulţi oameni cu probleme de integritate şi ne cere din nou să le acordăm încredere.

Domnule prim-ministru desemnat,

V-am ascultat cu atenţie discursul ţinut în şedinţa de învestire din luna mai şi v-am dat dreptate când aţi spus că România are o mare nevoie de a-şi respecta legile şi regulile. Aţi spus atunci, citez: "Populaţia României aşteaptă respectarea legilor, aşteaptă respectarea deciziilor instanţelor de judecată, a prevederilor constituţionale." Şi v-aţi angajat să aduceţi, citez: "respectarea legii pe primul loc în actul de guvernare".

Ei, bine, domnule Ponta, nu pot să uit că, la nici o lună de la acea declaraţie, aţi procedat exact pe dos. Prioritatea zero în actul de guvernare a devenit nerespectarea legii, interpretarea ei conform intereselor USL. V-aţi pus pe demolat instituţii ale statului, aţi ignorat decizii ale instanţelor de judecată, aţi răstălmăcit Constituţia după bunul plac, aţi călcat în picioare democraţia şi regulile ei.

Domnule actual prim-ministru Victor Ponta,

Aţi spus în toţi aceşti ani că dumneavoastră, USL-iştii, sunteţi românii buni, iar PDL-iştii românii răi. Acum, dumneavoastră, cei care ne-aţi acuzat că am dorit răul românilor, veniţi şi spuneţi că austeritatea va continua. Aţi câştigat alegerile minţind, v-aţi folosit de durerile şi nevoile oamenilor în interes electoral. Oamenii de bună-credinţă din această ţară nu au niciun motiv să fie încrezători că veţi avea rezultatele promise. Vreme de 7 luni au lipsit măsurile de relansare economică, vreme de 7 luni nu aţi avut alt obiectiv decât să creaţi haos şi să sabotaţi angajamentele României.

De aceea, chiar dacă veniţi astăzi în faţa noastră ca un nou-născut politic, nu putem scăpa din vedere faptul că aţi fost la putere în fiecare zi din aceste 7 luni. 7 luni de creşteri de preţuri, 7 luni petrecute cu atacuri la adresa instituţiilor statului, 7 luni în care v-aţi preocupat să inventaţi tot felul de grăjdani în loc să vă preocupe soarta cetăţenilor cinstiţi care muncesc, plătesc taxe şi care nu beneficiază de protecţie specială.

Aţi venit astăzi în faţa Parlamentului să cereţi votul de învestitură, dar mă întreb - şi îi întreb şi pe colegii dumneavoastră - care este adevăratul Victor Ponta?

Cel care a jucat cartea naţionalistă, care ataca UDMR-ul, iar apoi îi invită la guvernare?

Este cel care promitea un guvern suplu şi acum propune un colos cu 28 de tentacule?

Este cel care se pretindea întâiul ecologist al ţării şi tolera campaniile de presă împotriva campaniei gazelor de şist sau cel care acum recunoaşte că acestea ar fi o soluţie pentru România?

Este cel preocupat de respectarea angajamentelor României?

Este proeuropeanul convins, aşa cum se declară, sau oportunistul care ataca şefii de guverne europene?

Nu sunteţi dumneavoastră, domnule Ponta, cel care punea sub semnul întrebării numărul alegătorilor la referendumul din vară, prelungind cu încă o lună criza politică, în vreme ce devalorizarea încărca facturile fiecărui român cu credite în euro?

Domnilor din USL, trebuie să recunosc că aţi reuşit o mare performanţă, este performanţa de a sta 7 luni la guvernare şi de a nu guverna nicio clipă.

Le-aţi creat oamenilor iluzia unui trai mai bun, minţindu-i că le veţi da bani şi locuri de muncă. În goana după putere aţi încălcat din nou legea şi nu aţi prezentat Parlamentului proiectul bugetului de stat, pentru ca nu cumva românii să vadă în prag de alegeri minciuna şi ipocrizia în toată splendoarea ei.

Vă asigur că PDL vă va reaminti la tot pasul de promisiunile pe care le-aţi făcut oamenilor şi, în primă instanţă, vom prelua angajamentele pe care le-aţi făcut în campanie şi le vom susţine sub formă de amendamente la proiectul Legii bugetului de stat. Vom vedea dacă le veţi da oamenilor ceea ce le-aţi promis, iar dacă nu aveţi de unde, să ieşiţi în faţă şi să recunoaşteţi că i-aţi minţit.

Noi ne-am asumat decizii dificile în momente dificile şi nu a fost deloc uşor. Am făcut şi greşeli, dar ţara a fost protejată şi s-a reuşit evitarea dezastrului economic. (Rumoare)

Am plătit politic şi pentru greşelile făcute, şi pentru curajul de a ne asuma măsuri dure, dar care au ferit România de a fi în situaţia altor state europene.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Domnilor miniştri desemnaţi,

PDL va rămâne în opoziţie şi îi asigur pe români că vom face o opoziţie activă şi constructivă! Vom sancţiona ferm orice derapaj de la democraţie şi vom apăra instituţiile statului de drept aşa cum am făcut-o şi pe parcursul anului 2012.

PDL va susţine în continuare necondiţionat calea europeană şi euroatlantică, integrarea deplină a României în Uniunea Europeană şi în NATO, aderarea la spaţiul Schengen.

Cu speranţa că puterea se va ocupa, în sfârşit, de guvernare şi nu de scandal, noi ne declarăm dispuşi să contribuim la proiecte majore pentru România. Vizăm, în primul rând, revizuirea Constituţiei, reorganizarea administrativ-teritorială, continuarea reformelor în educaţie, sănătate şi în sistemul administrării Legii fiscale, precum şi stabilirea unui nou cod electoral.

Doamnelor şi domnilor,

PDL consideră că România are nevoie de normalitate şi echilibru. Când spun normalitate, mă refer la relaţii mai degrabă constructive decât conflictuale, la respectarea legilor şi a angajamentelor. Cred că nevoia de normalitate se manifestă astăzi poate cel mai acut în mediul politic. De aceea, în calitate de preşedinte al PDL vă asigur că grupurile noastre parlamentare vor respecta întocmai raporturile instituţionale stipulate în Constituţie, legi şi regulamente de organizare şi funcţionare a Parlamentului.

Vă garantez că senatorii şi deputaţii Partidului Democrat Liberal vor acţiona în această legislatură conform principiilor asumate pentru o justiţie independentă, pentru o creştere economică, pentru un destin european şi euroatlantic al României.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Aţi făcut ce aţi făcut şi l-aţi lăsat pe colegul dumneavoastră, domnul Răzvan Ungureanu, la bonus, la redistribuire din minutele pe care le-am promis în Biroul permanent.

Are cuvântul domnul senator Tudor Barbu, deputat al PP-DD. (Rumoare, discuţii)

Domnul senator. (Discuţii la prezidiu)

Am spus deputat? Foarte bine. Domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Barbu:

Doamnelor şi domnilor,

Bună seara.

Este un moment istoric pentru partidul nostru, pentru că este prima dată când un reprezentant al PP-DD, de la înfiinţare până acum, are cinstea să se adreseze Camerelor reunite de la acest microfon.

E adevărat că pentru dumneavoastră aceste momente sunt deja o obişnuinţă, şi asta pe noi, cei de la PP-DD, nu ne pune deloc în inferioritate.

Voi ruga... Deşi ştiu, domnilor preşedinţi, că avem minute puţine, îmi voi permite totuşi să rog măcar pe colegii de la PP-DD să se ridice, ambele grupuri parlamentare de la Camera Deputaţilor şi Senat, vă rog frumos, şi din puţinul timp pe care îl avem, să păstrăm un moment de reculegere pentru eroii-martiri ai Revoluţiei din decembrie 1989, astăzi fiind 21 decembrie 2012.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Să vă dea Dumnezeu sănătate tuturor!

Astăzi am fost mandatat de preşedintele Senatului, domnul Crin Antonescu, să depun o coroană de flori la Mormântul eroilor-martiri de la Bellu şi am văzut că presa română în cvasitotalitatea ei a uitat complet căror oameni din ţara asta li se datorează momentul de faţă.

Momentul de faţă se datorează şi celor care, peste 1000 la număr, au murit în decembrie 1989 ca foamea şi frigul să plece din România, şi celor care, peste 1000 la număr, şi-au pus viaţa la bătaie pentru ca cei care rămân după ei să trăiască într-o ţară uşor mai prosperă şi cu un trai uşor mai bun. Acesta este adevărul.

23 de ani după, adică astăzi, vreau să pun o întrebare distinşilor colegi parlamentari, o întrebare, bineînţeles, retorică: ce ţară a luat FSN-ul domnilor Ion Iliescu şi Petre Roman de la comunişti, în ianuarie 1990 şi ce ţară preia echipa domnului Ponta în ianuarie 2013 şi o lasă celor care vin după?! În ce ţară trăiau copiii noştri în anii 1990 şi în ce ţară trăiesc sau vor trăi copiii care s-au născut sau încă nu s-au născut în România de după 2013?!

Este o întrebare retorică şi ne-o permitem, din păcate sau din fericire - din păcate pentru Parlamentul României şi din fericire pentru Grupurile parlamentare ale PP-DD -, doar noi, cei care stăm de-a dreapta sălii, cei care niciodată - niciodată până acum! - nu am susţinut un guvern sau nu am guvernat vreodată. (Rumoare, discuţii)

Vreţi să repetaţi? Pe minutul meu, repetaţi!

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Domnule senator, nu aveţi dreptul să dialogaţi cu sala conform Regulamentului şedinţelor comune. Vă rog frumos să vă exprimaţi.

Domnul Tudor Barbu:

Este trist! Este trist! Dacă răspunsul la întrebarea retorică - deşi probabil colegul nu ştie ce înseamnă retoric, este o întrebare fără răspuns, domnule - este "Puşcăriaşilor!", înseamnă că am trăit 23 de ani absolut degeaba! Absolut degeaba!

Am primit din partea cabinetului sau, mă rog, din partea echipei care va deveni cabinet al României, programul de guvernare, 130 de pagini. O spun cu mândrie, sunt printre puţinii ziarişti din România care au primit astfel de documente în ultimii 23 de ani la fiecare - repet, la fiecare! - învestitură. Nu-mi aduc aminte exact dacă domnul Petre Roman a avut un program de guvernare, cred că l-a avut şi nu l-a dat presei sau nu exista presă pe vremea aia. Nu ştiu. Dar, în orice caz, de atunci şi până acum toate programele - iar acesta este unul dintre cele mai bune - au fost minunate. Recunosc că nu l-am citit în totalitate. Am citit pasajele pe care le înţeleg, că sunt foarte multe pe care nu le înţeleg, nu am cunoştinţe şi nici expertiză. Dar, ce am citit, mi s-a părut foarte bine făcut. Este un program de guvernare care frizează impecabilul.

Toate au fost foarte bune. Şi mă întorc la întrebarea cu răspunsul "Puşcăriaşilor!", aceea retorică. Dacă toate programele de guvernare de 23 de ani au fost foarte bune, de ce România este aici. De ce a plecat România de unde a plecat şi a ajuns aici, dacă toate echipele guvernamentale au venit cu documente aproape impecabile? (Aplauze)

Bun. Vreau să rog..., cine ţine timpul să las şi colegului... Am patru minute. Mulţumesc mult. Aţi contorizat şi momentul de reculegere?

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Nu ţine nimeni timpul, decât Dumnezeu, domnule senator.

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Ponta a vorbit foarte corect în intervenţia Domniei Sale despre cea mai mare migraţie, cea mai mare plecare din ţară in corpore din istoria acestui popor, mă rog, istoria ştiută, istoria învăţată la şcoală. Este foarte corect, aşa s-a întâmplat. Ca şi Domnia Sa mă număr printre românii care au avut privilegiul să meargă în diaspora şi să vorbească cu românii de acolo, Domnia Sa în calitate de demnitar al statului, în diverse demnităţi pe care le-a avut, eu în calitate de jurnalist.

Este o tragedie naţională! Este o tragedie naţională că aproape o republică sau mai bine spus de două ori Republica Slovenia, ca să avem noţiunea despre ce vorbim, de două ori populaţia Republicii Slovenia, care este ţară membră a Uniunii Europene, migrează, lucrează sau fac sclavagism sub egida celor 23 de ani pe care România i-a traversat de la guvernarea domnilor Iliescu şi Roman până acum. Este, într-adevăr, corect ce spune actualul premier şi viitorul premier al României. Numai că aş adăuga, cu permisiunea Domniei Sale, 4 milioane de locuri de muncă pierdute în ţară în aceşti 23 de ani, 1256 - dacă la Gorj nu s-a întâmplat nimic în ultimul timp cu făbricuţa aia care stătea să se închidă, ar fi 1257 -, până la intrarea în campania electorală, de întreprinderi, uzine, fabrici, combinate şi aşa mai departe închise, puse pe butuci, vândute sau transformate în zone rezidenţiale.

Câte minute mai am? Nu mai am. Bine. O să termin.

Deci 4 milioane de locuri, 1256 de fabrici, uzine, combinate şi aşa mai departe, o biografie economică, socială şi politică a României, zic eu, dezastruoasă, dar, dar, girată, secundă de secundă - şi nu exagerez, putem verifica ce s-a întâmplat în politica României din decembrie 1989 până azi - exact de oamenii care acum vin şi compun alianţa care va guverna România. Nu a existat o secundă, în cei 23 de ani, în care alianţa pe care domnul Ponta o conduce şi cu care vine să învestească un guvern, să nu fi fost la putere, într-un cuantum mai mic sau mai mare.

Acesta este motivul pentru care Grupurile parlamentare ale PP-DD nu vor vota Guvernul Ponta, deşi am spus - şi îmi asum încă o dată - programul de guvernare frizează impecabilul.

Doamne ajută! (Aplauze)

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu, domnule senator.

Din cele 11 minute acordate Grupului parlamentar al PP-DD, scăzând minutul de reculegere, aţi utilizat 8 minute.

Are cuvântul domnul deputat László Borbély, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Borbély László:

Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi şi colege senatori şi deputaţi,

Vreau, în primul rând, să apreciez discursul primului-ministru. A fost astăzi un discurs echilibrat, un fel de discurs pentru reconciliere şi iată că se pare că şi după 23 de ani avem nevoie de o anume reconciliere. Evident, să vedem cum va funcţiona în practică, pentru că acest an a fost unul al luptei politice crâncene, surde, poate fără precedent.

Pentru prima oară este o majoritate zdrobitoare, de circa 67% în Parlament. Cum spunea liderul unui partid din opoziţie, un "colos". Este greu să ai 67%. Poate era mai uşor cu 52 - 53%. E greu. E greu. Am menţionat la o întâlnire cu colegii din coaliţia majoritară că, după euforia de început, arătau de parcă nu ar fi învins. E greu de digerat o asemenea victorie şi este o responsabilitate imensă, trebuie să o recunoaştem.

Evident, voi vorbi despre poziţia UDMR. Nu e uşor nici pentru noi. De 23 de ani îi supărăm probabil pe unii cu procentajul prin care am obţinut încrederea comunităţii maghiare din România, care a însemnat şi acum circa 90% din voturile maghiarilor, şi nu numai probabil, chiar dacă pentru prima oară am avut 80 de contracandidaţi maghiari. Şi acest procent înseamnă o responsabilitate imensă. Şi noi avem o majoritate de nouă zecimi din comunitatea maghiară şi această responsabilitate o avem din 1990. Această responsabilitate a însemnat dialog. Această responsabilitate a însemnat să punem umărul la democratizarea ţării, să punem umărul la intrarea României în Uniunea Europeană şi în NATO. Şi, evident, ne-am asumat şi responsabilitatea unor guvernări.

În 2012 a fost o altă premieră fără precedent. Primul-ministru a chemat UDMR pentru a forma guvernul fără a avea nevoie de voturile noastre în Parlament. De ce? Probabil pentru că a considerat că o comunitate de aproape 1,5 milioane de cetăţeni nu poate fi ignorată şi e bine să-i ai alături.

Relaţiile interetnice, problematica minorităţilor naţionale de-a lungul anilor, a fost discutată câteodată cu patimă, având în spate sensibilităţi. Şi sunt aici în sală colegi care din 1990-1991 au încercat împreună cu noi să apropie majoritatea de minoritate. Dar, mai ales din 1996, am reuşit să avem o relaţie de parteneriat, de a discuta şi rezolva probleme care ţin nu numai de drepturile minorităţilor naţionale, ci şi de chestiuni care ţin de statul de drept.

Până la urmă, acum, în ultima săptămână, aceste discuţii pentru a forma un guvern au eşuat, probabil pentru că unii nu reuşesc să se debaraseze de unele reminiscenţe din trecut sau sunt prizonierii unor relaţii.

Vorbind de programul de guvernare, ar putea fi mai concret, cu termene de introducere a unor măsuri. Este un program guvernamental care va fi foarte dificil de monitorizat, pentru că este vorba în multe capitole de generalităţi, principii fără a concretiza cum vor fi puse în practică. Sunt totuşi câteva elemente care sunt apropiate de propunerile economice ale UDMR-ului şi sunt generatoare, sperăm noi, de locuri de muncă.

Suntem de acord cu revenirea TVA-ului de la 24% la 19%, cu reducerea TVA-ului la alimente, evident trebuie precizat termenul şi mai vine şi Fondul Monetar Internaţional în ianuarie să discute aceste probleme.

De asemenea, apare din nou descentralizarea ca principiu şi sperăm să mergem mai departe spre o descentralizare şi mai puternică. Reducerea CAS-ului a fost propusă de UDMR de acum doi ani. Avem nevoie de o dezbatere publică pentru clarificarea priorităţilor pentru bugetul Uniunii Europene pe perioada 2013 - 2020 şi, evident, avem nevoie de măsuri de sprijin suplimentar pentru întreprinderile mici şi mijlocii, şi aici sunt, într-adevăr, unele decizii şi măsuri pe care le vom sprijini.

Totodată, îmbucurător este faptul că există capitol separat pentru minorităţi, care cuprinde câteva elemente esenţiale privind utilizarea limbii materne, aplicarea Legii învăţământului, respectarea tradiţiilor cu ocazia reorganizării teritoriale şi dialogul politic. În programul Guvernului, primul Guvern condus de domnul Ponta, nu exista nicio frază despre minorităţi, deci salutăm acest capitol, care a apărut în noul program de guvernare.

Noi, ca reprezentanţi legitimi ai unei comunităţi importante, comunitatea maghiară, considerăm că deciziile politice care se iau privind drepturile unei comunităţi nu se iau în funcţie de procentele câştigate de partide sau alianţe, ci pe bază consensuală, ţinând cont de punctul de vedere al reprezentantului legitim al comunităţii respective. Este vorba nu numai de noi, ci este vorba despre alte 18 comunităţi care sunt aici, în Parlament.

Noi apreciem câteva prevederi din programul Guvernului. Vom fi o opoziţie constructivă, vom monitoriza atent activitatea Guvernului şi dorim să înţeleagă toate forţele politice că problema convieţuirii interetnice şi dialogul interetnic trebuie scos din ecuaţia pur politică şi că semnătura dată sau un gentlemen's agreement trebuie respectat dacă dorim să fim credibili. Eu cred că noi am demonstrat, timp de 23 de ani, că am fost credibili.

Avem nevoie, în perioada următoare, când vom discuta modificarea Constituţiei, reorganizarea teritorială a României, codul electoral, de dialog şi de consensualitate. Această majoritate are ocazia să dovedească că poate depăşi acest moment.

Relaţiile dintre majoritate şi minoritate înseamnă o construcţie comună. Noi cu 7% niciodată nu o să putem realiza nimic dacă nu punem 44% sau 60% pentru a avea o decizie în Parlament. Şi cred că nu are dreptul nimeni şi nu vrea nimeni să dărâme sau să slăbească această construcţie. Sperăm că majoritatea actuală, ca şi opoziţia, îşi dă seama de acest lucru, care nu ţine de calcule politice. Vreau să vă anunţ că UDMR şi-a asumat rolul de opoziţie constructivă, aşa că nu vom vota Guvernul propus.

Vă doresc sărbători fericite şi să ne vedem cu bine în luna ianuarie.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat. Timpul dumneavoastră a crescut cu 40% faţă de numărul de parlamentari şi faţă de cele zece secunde.

Are cuvântul domnul Varujan Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor miniştri desemnaţi,

Stimaţi colegi.

În discursul pe care l-aţi ţinut, domnule prim-ministru, aţi vorbit despre o Românie puternică. Vreau să vă spun că, pentru mine, o Românie puternică înseamnă o Românie a diversităţii, înseamnă o Românie a dezvoltării şi înseamnă o Românie a creativităţii.

Atunci când vorbesc despre diversitate, mă refer atât la diversitatea etnică, cât şi la diversitatea regională. Şi cred că amândouă aceste chestiuni au fost prinse în Programul dumneavoastră de guvernare.

În ceea ce priveşte diversitatea etnică, am regăsit în program majoritatea chestiunilor pe care le-am discutat în timp, grupul nostru parlamentar cu dumneavoastră, şi lucrul acesta îl considerăm de bun augur, de la Legea minorităţilor, pe care sper ca, de data aceasta, chiar să o avem trecută prin Parlament, mai ales că aveţi o majoritate confortabilă, până la chestiuni care ţin de detalii instituţionale sau de aplicare a Legii învăţământului, de exemplu, sau a întregii legislaţii care are chestiuni legate de minorităţile naţionale. Din punctul acesta de vedere, ceea ce am regăsit în program este conform cu ceea ce ne dorim. Sper să spunem peste patru ani că ceea ce s-a întâmplat în acest răstimp a fost conform cu ceea ce ne-am propus acum.

Când vorbim de dezvoltare şi creativitate, lucrurile sunt ceva mai complicate. Lumea de după 2008 este o lume care nu mai are nicio legătură nici cu cea de până în 2008, nici cu cea mai veche. Am găsit foarte multe referiri în discursurile de astăzi la anii ’70. Este o lume aflată într-o depresie economică profundă, dar este şi o lume aflată în pragul celei de-a treia revoluţii industriale, care va transforma în mod radical tot ceea ce ştim astăzi despre industrializare, despre fabricaţie, este o lume în care relaţiile sociale, relaţiile dintre oameni se schimbă foarte mult. Şi aici, sper să nu mai faceţi greşelile pe care le-au făcut alte Guverne încercând să abordeze absolut tot. Tot înseamnă nimic. Cred că a venit vremea să căutăm acele lucruri care ni se potrivesc, pentru care avem resurse, care au valoare adăugată mare şi în acea direcţie să dirijăm toate eforturile. Şi, când mă refer la eforturi, mă refer la pârghiile fiscale pe care le avem.

Aici, cu cota unică, aceea progresivă, vă mărturisesc, domnule prim-ministru, că am o mare teamă. Nu mi-e teamă că veţi păstra dumneavoastră plafonul de 16%, dar mi-e teamă că un guvern ulterior, odată decuplate cele trei tranşe, s-ar putea să ridice acel plafon într-un mod foarte periculos şi contraproductiv, pentru că el se referă la zona cea mai dinamică a societăţii şi cea care aduce cea mai mare valoare adăugată. Ca să ai ce distribui, trebuie să ai din ce să distribui.

Despre specializare cred că trebuie să vorbim şi atunci când vorbim de fondurile europene. Gândiţi-vă cât de mulţi bani europeni au fost tocaţi pe conferinţe, pe conferinţe de presă, fără niciun rezultat în lumea reală, cât de multe lucruri s-au întâmplat în zona aceasta din puţinul pe care l-am absorbit, fără ca efectele în lumea reală să se facă simţite în vreun fel.

De aceea, şi aici, vă propun, domnule prim-ministru, ca direcţiile care ni se potrivesc şi care au valoare adăugată mare să fie şi cele pentru care să avem resurse.

Într-un fel, vă mărturisesc că mă simt confortabil cu Guvernul pe care l-aţi propus. În el există miniştri care au creativitate, au experienţă şi înţeleg felul acesta complicat de a te dezvolta după 2008, pentru că lumea de dinainte de 2008 nu mai există. Şi, din fericire, se ocupă de domeniile economice importante. Sper să avem un dialog bun.

O să vă întrebaţi de ce un reprezentant al minorităţilor vorbeşte atât de mult despre economie. Şi am să vă dau un răspuns simplu. Atunci când economia merge rău, primii care au de suferit sunt cei din minorităţile naţionale. Pentru noi, dezvoltarea identităţii noastre etnice, pentru noi, felul acesta de a trăi în diversitate este strâns legat de dezvoltarea României.

Grupul nostru parlamentar vă va da votul de învestitură cu aceeaşi speranţă cu care aţi primit votul de învestitură popular.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul Vosganian v-a ascultat cu foarte multă atenţie. Era şi emoţionat. Aţi depăşit cu mult numărul de mandate şi de secunde. V-aţi atins cele 20 de secunde pe care le doreaţi.

Am să fac o precizare. În lista Guvernului există o erată la punctul 18, la ministerul care va fi condus de domnul Daniel-Constantin Barbu. Se numeşte Ministerul Culturii. Pentru stenogramă.

Are cuvântul domnul Drăguşanu Cătălin, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Am să rog liderii grupurilor parlamentare să-i invite pe distinşii mei colegi, deputaţi şi senatori, în sală pentru a ne exercita votul. În 10 - 20 de minute, vom începe procedura de vot.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor reprezentanţi ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimaţi invitaţi,

Grupul parlamentar al PC, ca parte a Uniunii Social-Liberale, susţine învestirea Guvernului Victor Ponta şi susţine Programul de guvernare.

Programul de guvernare prezentat corespunde priorităţilor societăţii româneşti, are obiective precise de relansare a economiei şi de eficientizare a administraţiei publice locale şi centrale.

Noul Guvern îşi propune să continue activităţile începute în ultimele şapte luni, îndreptând nedreptăţile făcute românilor şi urmărind ca obiectivele centrale să fie realizate prin implementarea de politici macroeconomice care să susţină mediul de afaceri, să atragă investiţii în România, să creeze locuri de muncă şi să asigure o creştere a nivelului de trai.

Programul de guvernare prezentat este primul program care aduce în centrul atenţiei agricultura, energia, fondurile europene. Sigur, dezvoltarea economică şi creşterea calităţii vieţii sunt deziderate ale fiecărui program de guvernare, dar, prin actualul program, domnul prim-ministru Victor Ponta dă certitudinea că aceste direcţii vor cunoaşte progres.

Programul de guvernare răspunde şi unei aşteptări extrem de mari pe care o au cetăţenii, şi anume aceea de reparaţie morală şi efectivă a demnităţii românilor.

Suntem convinşi că obiectivul campaniei electorale, transpus în Programul de guvernare, şi anume acela de a crea o Românie puternică, poate deveni realitate prin implementarea exactă a măsurilor din programul prezentat.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze)

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulţumesc şi eu.

Din timpul acordat, doar Partidul Poporului-Dan Diaconescu mai are trei minute, conform înţelegerii.

Domnule deputat Radu Popa, aveţi mai mult de trei minute. Vă rog frumos să luaţi cuvântul.

Domnul Radu Mihai Popa:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor miniştri desemnaţi,

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimat auditoriu,

Am parcurs cu îngrijorare compunerea PSD-PNL-PC şi, desigur, în numele interesului naţional şi a UNPR-ului, intitulată "Programul de guvernare".

Spun "cu îngrijorare", pentru că, acum câteva luni, credeam şi eu că vom avea câteva mii, zeci de mii, sute de mii de locuri de muncă şi că o s-o ducem cu toţii mai bine. Mi-aş fi dorit asta. Era acelaşi Guvern, susţinut, de asemenea, de aceleaşi partide şi, desigur, de cei patru membri ai UNPR-ului, pe care îi vedem în toate guvernările. Cu toţii promiteau că o s-o ducem mai bine. Din păcate, realitatea e alta şi e tristă.

Vreau să vă spun, înainte să vociferaţi dumneavoastră, cei din majoritate, ce le veţi spune oamenilor care nu au serviciu pentru că Mechel a plecat din România în urmă cu câteva luni? În oraşul din care vin eu sunt 2000 de oameni care, de Crăciun, nu au ce mânca, pentru că sunt şomeri, pur şi simplu. Le spunem că dumneavoastră aţi fost votaţi de oameni ca să le daţi soluţii, nu ca să vociferaţi cu mine.

Nu ne puteţi cere să votăm un Guvern din care fac parte vânători de milion, cum e domnul Relu Fenechiu, sau oameni despre care presa a spus că sunt turnători ai Securităţii. Nu, PP-DD nu poate călca în picioare martiriul unor oameni şi, pe 21 decembrie, să votăm un astfel de Guvern.

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi invitaţi,

Doamnelor şi domnilor,

Reprezentanţii USL trebuie să fie conştienţi că nu mai suntem în campanie electorală. Nu mai suntem în campanie electorală. Programul dumneavoastră de guvernare este un copy-paste - îmi cer scuze, domnule Ponta - este un copy-paste al programului pe care l-aţi avut în campania electorală, cu mici amendamente.

Vreau să vă spun că nici măcar oamenii dumneavoastră nu mai cred aceste promisiuni. Am vorbit cu foarte mulţi dintre ei.

Pentru că Programul de guvernare prezentat opiniei publice nu demonstrează vreo preocupare pentru oamenii de rând, cu care m-am întâlnit în campania electorală, vă spun respectuos - şi îmi cer scuze că nu pot să vă ascult în timp ce eu vorbesc - vă spun respectuos că nu putem vota acest Guvern.

Vă mulţumim frumos. (Aplauze)

Vă mulţumesc frumos pentru aplauze. (Vociferări în sală) Vreau să vă spun, înainte să vă grăbiţi să vociferaţi, că galeria "Steaua" e mai sus un pic de aici...

Vreau să vă spun că vă urez tuturor un Crăciun fericit şi sper să explicaţi oamenilor care v-au votat că vor trăi mai bine.

Dumnezeu să ne ajute! (Aplauze)

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulţumesc foarte mult. Vă felicit pentru intervenţia scurtă.

Domnule Răzvan Ungureanu, domnule senator, conform înţelegerii dintre grupurile parlamentare, deşi nu mai aveţi, la redistribuire, vă acordăm câteva minute pentru a lua cuvântul.

Domnul Mihai-Răzvan Ungureanu:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor şi domnilor miniştri desemnaţi,

Stimaţi senatori,

Stimaţi deputaţi,

Stimaţi oaspeţi,

Suntem chemaţi astăzi să validăm un Guvern: Guvernul apocalipsă... (Rumoare în sală) ... un Guvern puternic şi eficient, un Guvern pentru o ţară aflată în recesiune, într-o Europă aflată în recesiune.

Într-un moment în care toată Europa se străduieşte să găsească soluţii concrete pentru a rezolva o criză prelungită şi serioasă, pentru a-şi regăsi echilibrul şi stabilitatea, noi suntem chemaţi să validăm un Guvern care arată cu totul invers faţă de Guvernul de care avem nevoie.

Ni se propune un Guvern cu o structură stufoasă, un Guvern obez, complicat şi ineficient, mai ineficient decât orişicare alt Guvern al României de după 1989, un Guvern în care decizia, care ar trebui să fie fermă şi eficientă, este împrăştiată prin cabinetele unor miniştri de coloraturi politice diferite, susţinând interese diferite, dacă nu chiar contradictorii.

Ni se propune un Guvern încărcat cu cabinete ministeriale lipsite de responsabilităţi concrete, doar pentru a fi satisfăcută o clientelă politică numeroasă şi determinată să se lupte, fără nicio urmă de decenţă, pentru ciolan.

Ce fel de Guvern poate fi acela care instalează împreună două ideologii distincte, ideologii care, dacă ar fi să fie respectate doctrinele partidelor pe care le reprezintă, ar trebui să se situeze pe poziţii complet opuse cu privire la modul de guvernare.

Nu putem valida un Guvern care ne pune în faţă programe sociale de stânga, amestecate în mod aiuritor cu aparente măsuri de dreapta, avansate de un Partid Liberal care şi-a schimbat total valorile tradiţionale şi s-a metamorfozat, abandonându-şi direcţia firească.

Un partid istoric cu valori tradiţionale, cum este PNL, a ajuns să promoveze măsuri de stânga, măsuri pe care le-a combătut şi în 2004, şi în 2009. Şi ce folos?

Ni se cere să girăm, prin votul nostru, o echipă guvernamentală care include personaje cu dosare penale, trimise în judecată sau suspectate pentru diverse incompatibilităţi. Unul este urmărit de DNA, altul a fost trimis în judecată pentru pagube de milioane de euro. Dar de ce ne-ar mai mira acest lucru atâta timp cât cel care urmează să conducă această echipă are grave probleme de credibilitate, singurul fiind în măsură să ne spună ce se întâmplă mai departe măcar cu biografia sa academică?

Cum ne-am putea aştepta de la domnul Ponta să fie vigilent în legătură cu eventualele derapaje de la răspunderea ministerială pe timpul mandatelor respectivilor miniştri, atâta timp cât primeşte cu braţele deschise în echipa sa pe oamenii care au mari probleme cu legea?

Programul propus de acest Guvern, doamnelor şi domnilor, susţine - şi aici citez cu ghilimelele de rigoare, ghilimele care sunt antipatice unora dintre membrii Guvernului - că "România se află în acest moment pe drumul cel bun al dezvoltării sustenabile".

Despre ce Românie se vorbeşte în acest program? Despre România neguvernată timp de şapte luni de zile de către Guvernul aceluiaşi domn Ponta? Despre România cu inflaţie mare, cu creştere economică negativă, cu locuri de muncă mai puţine şi cu preţuri din ce în ce mai mari? (Vociferări în sală)

Este Programul din care citez: "Guvernul îşi propune să continue lucrurile bune începute în ultimele şapte luni".

Despre care lucruri bune vorbiţi, domnilor? Cumva, despre privatizările eşuate şi penibile, despre ordonanţele strecurate pe sub uşă, cum este cea recentă privitoare la anularea incompatibilităţilor din educaţie, despre gestionarea catastrofală a secetei, despre gestionarea catastrofală a zăpezilor?

Fraze care, pentru noi, exprimă cel mai bine enormitatea enunţurilor din acest program penibil... (Vociferări în sală) Şi este următoarea - şi citez: "Spunem oamenilor adevărul şi lucrăm împreună" - se zice în acest program de vodevil.

Românii au putut vedea, domnilor de la putere, care a fost adevărul care li s-a spus în ultimele şapte luni şi ştiu acum la ce adevăr să se aştepte şi de acum înainte.

Aţi promis marea cu sarea, aţi criticat măsurile de austeritate ale guvernelor anterioare...

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Domnule senator, o să vă rog frumos să încheiaţi, pentru că o să ajungeţi cu numărul de secunde la nivelul Grupului parlamentar al PNL...

Domnul Mihai-Răzvan Ungureanu:

Închei imediat.

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

... şi nu aveţi acest număr de mandate. Vă rog frumos. Da?

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze)

Aveţi 30 de secunde să încheiaţi. (Gălăgie în sală)

Domnul Mihai-Răzvan Ungureanu:

Doresc să vă spun un singur lucru, domnule prim-ministru desemnat. Patru milioane de voturi ale Uniunii Social-Liberale, 1,2 milioane de voturi ale ARD, 1 milion de voturi ale PP-DD nu înseamnă toată România. România pe care dumneavoastră urmează să o reprezentaţi din poziţia de prim-ministru, în cazul în care obţineţi votul, este o Românie mult mai mare, o Românie care aşteaptă mult de la foarte puţini.

Domnule prim-ministru desemnat,

Asupra dumneavoastră planează responsabilitatea nu doar pentru o generaţie care se duce .... (Vociferări în sală) ..., ci pentru o generaţie din care şi dumneavoastră, şi mulţi alţii fac parte.

Aş vrea să cred că tot ceea ce dumneavoastră veţi pune astăzi în funcţiune se va şi îndeplini. (Vociferări în sală)

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Domnule senator...

Domnul Mihai-Răzvan Ungureanu:

Nu aveţi însă votul nostru.

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Domnule senator, vă mulţumesc foarte mult pentru intervenţia dumneavoastră. Vreau să vă reamintesc că trebuie să vă adresaţi sălii - sunt colegii dumneavoastră, deputaţi şi senatori -, nu domnului prim-ministru desemnat.

În final, vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor colegi, pentru răbdare şi pentru înţelegere. Grupul parlamentar al PDL a primit mai multe secunde decât voturi primite la alegeri. Este un lucru foarte bun... Şi au primit şi mai multă bunăvoinţă din partea Grupului parlamentar al PSD decât am primit noi când eram în opoziţie.

Sper ca acest lucru să vă mulţumească şi să vedeţi care e diferenţa dintre modul cum conducem noi o şedinţă şi cum aţi condus dumneavoastră o şedinţă.

În final, domnule prim-ministru desemnat Victor-Viorel Ponta, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mi-am păstrat cele 15 minute tocmai pentru că eu cred că dezbaterea parlamentară, dincolo de accentele mai mult sau mai puţin polemice, uneori, comice, este extrem de necesară. (Aplauze)

Vreau să le mulţumesc tuturor distinşilor reprezentanţi ai puterii şi ai opoziţiei care au vorbit. Înţeleg şi emoţiile de debut. În 2004, eram parlamentar în prima zi, ca şi unii dintre cei care au vorbit mai devreme, şi am ţinut discursul prin care, sigur, am criticat Guvernul de atunci, Guvernul condus de colegul meu actual, domnul Tăriceanu, un Guvern care, pentru cei cu probleme ideologice, să ştiţi că reunea un partid cu adevărat de dreapta, Partidul Naţional Liberal, şi un membru al Internaţionalei Socialiste, Partidul Democrat. (Aplauze) Un Guvern din care - îmi aduc aminte, cu aceeaşi iubire faţă de ideologie - făceau parte şi domnul Blaga, şi domnul Borbély, şi domnul Ungureanu chiar.

Dar memoria mă ajută foarte bine. Vreau să-l asigur pe distinsul meu coleg că nu este un Guvern al apocalipsei. Pentru prima dată, România este înaintea altor ţări. Guvernul apocalipsei a căzut pe 27 aprilie 2012. (Aplauze)

Referitor la ceea ce au afirmat ceilalţi vorbitori, într-adevăr, am menţionat doar numele doamnei Andronescu şi al domnului Dobriţoiu, vreau să le mulţumesc tuturor colegilor care au făcut parte din echipa guvernamentală şi care fac parte din echipa actuală: domnul Hellvig, domnul Silaghi, domnul Pop. Vreau să-i mulţumesc domnului Orban pentru munca extraordinară pe care a dus-o în toate cele trei guverne din care a făcut parte şi pentru care a fost răsplătit cu un vot negativ din partea celor de la PDL în Parlamentul European, dovedind încă o dată că ura orbeşte şi în România, şi în străinătate.

E important, apropo de ceea ce domnul senator Antonescu a spus, să reiterez încă o dată în faţa dumneavoastră angajamentul meu, ca prim-ministru, că acest Guvern nu va fi un Guvern format din membri PSD, PNL, PC sau UNPR. Va fi un Guvern al Uniunii Social-Liberale, toţi miniştrii sunt miniştrii Guvernului şi vor fi trataţi de mine, ca responsabilitate şi ca respect, ca membri ai Guvernului României.

Aş vrea să mă refer la ceea ce distinsul preşedinte al Partidului Democrat Liberal a spus, domnul Blaga - , măsuri de stânga...

Să nu mă dezamăgiţi. Dumneavoastră chiar sunteţi un om de stânga. Nu cred că vă deranjează lucrul ăsta.

Despre Guvernul mamut, mă gândeam că puteţi să-l înghiţiţi, pentru că animalele, indiferent cât sunt de mari, pot fi înghiţite de dumneavoastră.

Mă refeream la faptul că să fii liderul Partidului Democrat Liberal şi să vorbeşti de corupţie şi de minciună este, cum s-ar spune în Ardeal, să vorbeşti de frânghie în casa spânzuratului sau, cum ar spune vameşii, să nu fluieri în biserică. (Aplauze)

Sincer, domnule Blaga, cu tot respectul, după ce v-am auzit vorbind, începe să-mi pară rău că nu a vorbit doamna Udrea. (Râsete, aplauze)

Dincolo de asta însă, este important să avem dezbateri parlamentare, polemică, însă atunci când se pune problema despre România şi despre cum descriem România, în special în ochii străinilor, fac un apel către cei aflaţi în opoziţie să critice, să blameze, să spună ce doresc aici, în ţară, dar să nu mai denigreze România în faţa celor care nu ştiu că sunt simple minciuni de campanie, să nu mai prezinte România ca o ţară rea doar pentru că nu i-a votat pe pedelişti.

De altfel, nu pot decât să mă bucur de schimbările de conducere din cadrul opoziţiei. Până la urmă, la alegerile locale, PDL a luat peste 20%. Cu actuala conducere, a ajuns la 16%. Vă urez succes şi cred că e o conducere bună pentru noi, cei aflaţi la putere.

Evident că opoziţia adevărată s-a conturat, nouă, în Partidul Poporului-Dan Diaconescu. Domnul senator Tudor Barbu, pe bună dreptate, ne-a criticat că suntem prea mulţi. E normal, Domnia Sa a pierdut colegiul din Gorj şi n-ar fi trebuit să fie aici, ar fi trebuit să fie alături de colegul de campanie, dar, dacă aveţi nedumeriri şi nemulţumiri legate de modul în care s-a făcut politică în ultimii ani, aveţi o mulţime de parlamentari care au făcut politică până acum la PSD, la PNL, la PDL, puteţi să-i întrebaţi foarte bine cum de au făcut atâta rău ţării şi cum au devenit deodată foarte buni doar pentru că au trecut la partidul dumneavoastră. E important acest lucru. Să nu rataţi această ocazie. (Aplauze)

Şi vă mulţumesc totuşi că, spre deosebire de alţi colegi proaspăt veniţi în Parlament, dumneavoastră aţi respectat regulile referitoare la timpii acordaţi, aţi înţeles cum e când intră publicitate, cum trebuie să opriţi speech-urile.

Vreau să-i mulţumesc şi domnului Popa, să-i urez mult succes în calitatea de parlamentar. Numai primarul nostru, domnul Vanghelie poate să crească oameni atât de mari ca dumneavoastră. (Aplauze)

Vreau să-i asigur pe domnul Pambuccian, pe liderii minorităţilor şi pe liderii UDMR că eu voi fi, dacă este nevoie doar de mine, garantul respectării drepturilor tuturor minorităţilor din România în perioada următoare.

Am discutat şi voi discuta cu dumneavoastră, cei 18 reprezentanţi ai minorităţilor în Parlament, pentru că eu cred că este nevoie de reprezentanţi ai minorităţilor, este nevoie de respect pentru minorităţi, voi discuta şi voi respecta reprezentanţii UDMR, pentru că, într-adevăr, reprezentaţi o comunitate de peste un milion şi jumătate de cetăţeni români de etnie maghiară, care trebuie să fie respectaţi, să aibă aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi cetăţeni ai României, spunând întotdeauna că aceleaşi drepturi nu înseamnă nici mai puţine, nici mai multe.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc pentru oportunitatea de a prezenta acest Program de guvernare şi îmi doresc ca Parlamentul României şi Guvernul României să-şi facă datoria faţă de ţară.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Domnule prim-ministru, vă mulţumesc şi eu.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 103 alin. (3) din Constituţie şi ale art. 34 şi 74 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, aprobă prin vot, un singur vot, Programul şi întreaga listă a Guvernului şi acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, minimum 294 de voturi.

Votul este secret şi se exprimă prin bile.

Totodată, vă reamintesc prevederile art. 36 din Regulamentul şedinţelor comune, referitoare la votul secret cu bile.

Fiecare deputat şi fiecare senator primeşte o bilă neagră şi o bilă albă sau o bilă albă şi o bilă neagră. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru acordarea încrederii Guvernului.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

La începutul programului am acceptat ca prin procedura exprimării votului, odată cu votul secret cu bile pentru acordarea încrederii Guvernului, să desfăşurăm şi votul pentru aprobarea componenţei numerice şi nominale a Comisiei SRI, aşa cum este denumită prescurtat şi a Comisiei SIE.

În ceea ce priveşte votul cu buletinele de vot, deputatul şi senatorul votează pentru lăsând neatinse numele şi prenumele persoanei propuse şi votează contra ştergând numele şi prenumele persoanei propuse.

Rezultatul votului exprimat prin bile sau buletine de vot se constată de către Birourile permanente ale celor două Camere, care au fost stabilite.

Înainte de a începe exprimarea votului şi a da cuvântul domnului deputat Niculae Mircovici pentru a citi lista deputaţilor, o să-i rog pe cei doi chestori, unul de la Senat şi unul de la Camera Deputaţilor, domnul Motreanu şi cu... Bun.

Dau cuvântul domnului deputat Niculae Mircovici, secretarul Camerei Deputaţilor. Rog chestorii să ia cuvântul.

Domnule secretar, numai o secundă, vă rog frumos.

Daţi-mi voie să citesc o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale.

În conformitate cu prevederile articolului 15 alineatele (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus la secretarii generali ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către senatori şi deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarea lege: Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe - procedură de urgenţă.

Mulţumesc.

Rog distinşii colegi deputaţi să strige prezent. Fiind o sală atât de mare, este foarte greu să audă şi domnul secretar Mircovici şi să noteze.

Vă repet procedura de vot: bila albă în urna albă şi bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru învestirea Guvernului, acordarea încrederii Guvernului; bila albă în urna neagră şi bila neagră în urna albă înseamnă vot contra. Ambele bile introduse în oricare dintre urne înseamnă vot nul.

La buletinele de vot, aţi tăiat înseamnă că sunteţi împotriva acelei propuneri, fie la Comisia SIE, fie la Comisia SRI, altfel înseamnă că sunteţi de acord cu propunerile grupurilor parlamentare.

Domnule deputat Mircovici, aveţi cuvântul.

Avem nevoie de un chestor de la Senat. Liderii grupurilor parlamentare să facă o nominalizare pentru un chestor de la Senat.

Domnul Niculae Mircovici:

Stimaţi colegi,

Date fiind condiţiile precare în a vă putea observa, vă rog să...

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Domnule Mircovici, o secundă să vină un chestor de la Senat. Avem nevoie de un chestor de la Senat. Gata.

Am o mare rugăminte, doamnelor şi domnilor deputaţi, fiind 586 de parlamentari, vă rugăm frumos să nu aglomeraţi zona din faţă, fiecare stă la locul său, vine atunci când este strigat, chestorii îi înmânează buletinele de vot şi cele două bile, îşi exercită votul, după care se retrage către locul său.

Domnilor chestori, putem începe? Da.

Domnule deputat Oltean, domnule vicepreşedinte, şi pe dumneavoastră v-am rugat ca şi pe ceilalţi colegi...

Domnule secretar, aveţi cuvântul.

Domnul Niculae Mircovici:

Vă mulţumesc.

Adam Ioan - prezent
Adam Luminiţa-Pachel - prezent
Adăscăliţei Constantin - prezent
Alexe Costel - prezent
Alexe Florin-Alexandru - prezent
Almăjanu Marin - prezent
Amet Varol - prezent
Anastase Roberta-Alma - prezentă
Andea Petru - prezent
Andronache Gabriel - prezent
Anghel Gabriela-Lola - prezentă
Antal István - prezent
Anton Marin - prezent
Anuşca Roxana-Florentina - prezentă
Ardeleanu Sanda-Maria - absentă
Arsene Ionel - prezent
Avram Constantin - prezent
Avram Marian - prezent
Axente Ioan - prezent
Babuş Radu - prezent
Balan Ioan - absent
Baltă Mihai - prezent
Băişanu Ştefan-Alexandru - prezent
Bălan Ion - prezent
Bănicioiu Nicolae - prezent
Bărbulescu Daniel-Ionuţ - prezent
Becali George - prezent
Bejinariu Eugen - prezent
Benga Ioan - prezent
Berci Vasile - prezent
Birchall Ana - prezentă
Blăjuţ Viorel-Ionel - absent
Blănariu Valentin - prezent
Bleotu Vasile - prezent
Boboc Valentin Gabriel - prezent
Bode Lucian-Nicolae - absent
Bogdan Gheorghe-Dănuţ - absent
Bogdănici Camelia-Margareta - prezentă
Boghicevici Claudia - absentă
Bónis István - prezent
Borbély László - prezent
Bordeianu Dan - prezent
Bot Octavian - absent
Bucur Constantin-Alin - prezent
Bucura-Oprescu Simona - prezentă
Budurescu Daniel-Stamate - prezent
Buican Cristian - prezent
Buicu Corneliu-Florin - prezent
Burlacu Ştefan - prezent
Calimente Mihăiţă - prezent
Caloianu Mario-Ernest - prezent
Calotă Florică Ică - prezent
Canacheu Costică - prezent
Cazan Mircea-Vasile - prezent
Călin Ion - prezent
Căprar Dorel-Gheorghe - prezent
Cătăniciu Steluţa-Gustica - prezentă
Cernea Remus-Florinel - prezent
Chebac Eugen - prezent
Cherecheş Florica - prezentă
Chiriţă Dumitru - prezent
Chirteş Ioan-Cristian - prezent
Chirvăsuţă Laurenţiu - prezent
Chiţoiu Daniel - prezent
Cioată Cezar - prezent
Ciobanu Gheorghe - prezent
Ciobanu Liliana - prezentă
Ciocan Dan - prezent
Ciofu Tamara-Dorina - prezentă
Ciolacu Ion-Marcel - prezent
Ciubotaru Lucian-Manuel - prezent
Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
Ciuhodaru Tudor - prezent
Ciurariu Florin - prezent
Cocei Erland - prezent
Codirlă Liviu - prezent
Coman Gheorghe - absent
Comşa Cornel-George - prezent
Constantin Daniel - prezent
Cosma Vlad-Alexandru - prezent
Costin Gheorghe - prezent
Covaci Dorel - prezent
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel - prezent
Crăciunescu Grigore - prezent
Cristea Aurelia - prezentă
Cristea Victor - prezent
Cristian Horia - prezent
Cseke Attila-Zoltan - absent
Culeţu Dănuţ - prezent
Cupă Ion - prezent
Cupşa Ioan - prezent
Daea Petre - prezent
Dalca Ştefan-Petru - absent
Dascălu Constantin - prezent
Deaconu Mihai - prezent
Delureanu Virgil - prezent
Diaconu Adrian-Nicolae - prezent
Diaconu Mihai-Bogdan - prezent
Dima Toader - prezent
Diniţă Ion - prezent
Dîrzu Ioan - prezent
Doboş Anton - prezent
Dobre Mircea-Titus - prezent
Dobre Victor-Paul - prezent
Dobrinescu Traian - prezent
Dolha Mircea - prezent
Dolha Nechita-Stelian - prezent
Dolineaschi Andrei - prezent
Donţu Mihai Aurel - prezent
Dragnea Nicolae-Liviu - prezent
Dragomir Gheorghe - prezent
Dragomir Maria - absentă
Dragomir Viorel Marian - prezent
Drăghici Mircea Gheorghe - prezent
Drăghici Sonia-Maria - prezentă
Drăguşanu Vasile-Cătălin - prezent
Dumbrăvanu Paul - prezent
Dumitrache Ileana-Cristina - prezentă
Dumitru Georgică - prezent
Dumitru Ioana-Jenica - prezentă
Dumitru Ovidiu-Ioan - prezent
Duşa Mircea - prezent
Emacu Gheorghe - prezent
Enache Marian - prezent
Enea Constantin-Cosmin - prezent
Eparu Ion - prezent
Erdei-Doloczki Istvan - prezent
Fejér László-Ődőn - absent
Fenechiu Cătălin-Daniel - prezent
Fenechiu Relu - prezent
Firczak Gheorghe - prezent
Florea Damian - prezent
Florea Daniel - prezent
Fonta Nuţu - absent
Frăticiu Gheorghe - prezent
Galan Constantin - prezent
Ganţ Ovidiu-Victor - prezent
Gavrilescu Graţiela-Leocadia - prezentă
Găină Mihăiţă - prezent
Geantă Florian-Daniel - prezent
Gerea Andrei-Dominic - prezent
Gheorghe Florin - absent
Gheorghe Tinel - prezent
Ghera Giureci-Slobodan - prezent
Ghiţă Sebastian-Aurelian - prezent
Ghiveciu Marian - prezent
Gireadă Dumitru-Verginel - prezent
Giurescu Dinu - absent
Gliga Vasile-Ghiorghe - prezent
Gorghiu Alina-Ştefania - prezentă
Grama Horia - prezent
Grapini Maria - prezentă
Grecea Maria - absentă
Grindeanu Sorin Mihai - prezent
Grosaru Mircea - prezent
Gudu Vasile - prezent
Gunia Dragoş-Ionel - prezent
Guran Virgil - prezent
Gurzău Adrian - absent
Gust-Băloşin Florentin - prezent
Gvozdenovici Slavomir - prezent
Harbuz Liviu - prezent
Hărău Eleonora-Carmen - prezentă
Hellvig Eduard-Raul - prezent
Holban Titi - prezent
Horga Vasile - prezent
Hrebenciuc Viorel - prezent
Hulea Ioan - prezent
Iacoban Sorin-Avram - prezent
Iacob-Ridzi Monica-Maria - prezentă
Ialomiţianu Gheorghe - prezent
Iancu Iulian - prezent
Iane Daniel - prezent
Iane Ovidiu-Cristian - prezent
Ibram Iusein - prezent
Ignat Miron - prezent
Iliuţă Vasile - absent
Intotero Natalia-Elena - prezentă
Ionescu Aurelian - prezent
Ionescu George - prezent
Iordache Florin - prezent
Irimie Vicenţiu-Mircea - prezent
Iriza Scarlat - prezent
Ispir Raluca-Cristina - prezentă
Itu Cornel - prezent
Kelemen Atilla-Béla-László - absent
Kelemen Hunor - prezent
Kerekes Karoly - absent
Kereskényi Gábor - absent
Khraibani Camelia - prezentă
Korodi Attila - absent
Laza-Matiuţa Liviu - absent
Longher Ghervazen - prezent
Lubanovici Mircea - absent
Lupu Mihai - prezent
Man Mircea - prezent
Manda Iulian-Claudiu - prezent
Manea Victor-Gheorghe - prezent
Manolache Marius - prezent
Manolescu Oana - absentă
Marcoci Vlad - prezent
Marcu Nicu - prezent
Marcu Viorica - prezentă
Marian Ion Cristinel - prezent
Marin Gheorghe - prezent
Markó Attila-Gabor - prezent
Marocico Ion - prezent
Martin Eduard-Stelian - prezent
Márton Árpád-Francisc - prezent
Máté András-Levente - prezent
Matei Călin-Vasile-Andrei - prezent
Mazilu Constantin - absent
Măduţa Flavius-Luigi - prezent
Melinte Ion - prezent
Merka Adrian-Miroslav - prezent
Mihai Aurelian - prezent
Mihăilă Ioan - absent
Mihăilescu Ion-Bogdan - prezent
Militaru Lucian - absent
Mincă Liliana - prezentă
Mircovici Niculae - prezent
Mironescu Răzvan Horia - prezent
Mitrea Manuela - prezentă
Mitrea Miron Tudor - prezent
Mîrza Gavril - prezent
Mocanu Adrian - prezent
Mocanu Vasile - prezent
Mocioalcă Ion - prezent
Mocioi Niculina - prezentă
Moisii Constantin - prezent
Moldovan Carmen-Ileana - prezentă
Moldovan Ioan - prezent
Moldovan Iosif - prezent
Molnar Zsolt - absent
Motreanu Dan-Ştefan - prezent
Moţ Constantin-Stelian-Emil - prezent
Movilă Petru - prezent
Muntean Mircia - prezent
Munteanu Ioan - prezent
Murgu Neagu - prezent
Nassar Rodica - prezentă
Nazare Alexandru - prezent
Neacşu Marian - prezent
Nechita Aurel - prezent
Necula Cosmin - prezent
Negruţ Clement - prezent
Negruţ Cornelia - prezentă
Neţoiu Gheorghe - absent
Nica Dan - prezent
Nica Nicolae-Ciprian - prezent
Nichita Cristina - prezentă
Nicoară Romeo-Florin - prezent
Nicolae Alexandri - prezent
Nicolae Florian - prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
Nicolescu Theodor-Cătălin - prezent
Nicolicea Eugen - prezent
Niculae Aurel - prezent
Niculescu Dumitru - prezent
Niculescu-Duvăz Bogdan-Nicolae - prezent
Niculescu-Mizil-Ştefănescu-Tohme Oana - absentă
Nistor Gheorghe-Vlad - prezent
Nistor Laurenţiu - prezent
Nistor Marioara - prezentă
Niţă Constantin - prezent
Niţă Emil - prezent
Nosa Iuliu - prezent
Oajdea Vasile-Daniel - prezent
Ochi Ion - prezent
Oltean Ioan - prezent
Orban Ludovic - prezent
Oros Nechita-Adrian - prezent
Palaşcă Viorel - prezent
Palăr Ionel - prezent
Paleologu Theodor - prezent
Pambuccian Varujan - prezent
Pană Adriana-Doina - prezentă
Pardău Dumitru - prezent
Paul Maria-Andreea - prezentă
Păun Nicolae - prezent
Pârgaru Ion - prezent
Pâslaru Florin-Costin - prezent
Peia Ninel - prezent
Petrache Adrian-Alin - prezent
Petrea Dorin Silviu - prezent
Petrescu Petre - prezent
Petric Octavian - prezent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea - absent
Plumb Rovana - prezentă
Pocora Cristina-Ancuţa - prezentă
Podaşcă Gabriela-Maria - prezentă
Ponta Victor-Viorel - prezent
Pop Georgian - prezent
Popa Octavian Marius - prezent
Popa Radu Mihai - prezent
Popeangă Vasile - prezent
Popescu Dan-Cristian - absent
Popescu Dumitru-Iulian - prezent
Popescu Florin Aurelian - prezent
Popoviciu Alin-Augustin-Florin - absent
Potor Călin - prezent
Preda Cezar-Florin - absent
Puşcaş Iacob - prezent
Raeţchi Ovidiu Alexandru - prezent
Răducanu Ion - prezent
Rădulescu Cătălin-Marian - prezent
Rădulescu Constantin - prezent
Rădulescu Romeo - prezent
Răţoi Neculai - prezent
Resmeriţă Cornel-Cristian - prezent
Rizea Cristian - prezent
Roman Cristian-Constantin - prezent
Roman Gheorghe - prezent
Roman Ioan-Sorin - prezent
Roman Petre - prezent
Roman Victor - prezent
Roşca Lucreţia - prezentă
Roşca Mircea - prezent
Rotaru Răzvan - prezent
Rusu Valentin - prezent
Ruşanu Dan-Radu - prezent
Sava Andrei-Valentin - prezent
Sămărtinean Cornel-Mircea - absent
Săpunaru Nini - prezent
Săvoiu Ionuţ-Cristian - prezent
Scarlat George - prezent
Schelean Valeria-Diana - prezentă
Scutaru Adrian-George - prezent
Secară Florin Mihail - prezent
Sefer Cristian-George - prezent
Seres Denes - prezent
Silaghi Ovidiu-Ioan - prezent
Simedru Dan-Coriolan - prezent
Simionescu Adrian Constantin - prezent
Smarandache Miron Alexandru - prezent
Solomon Adrian - prezent
Stan Ioan - prezent
Stan Ion - absent
Stanciu Anghel - prezent
Stanciu Zisu - absent
Stancu Ionel - prezent
Stativă Irinel-Ioan - prezent
Stănescu Alexandru - prezent
Stănişoară Mihai - prezent
Steriu Valeriu-Andrei - prezent
Stoica Mihaela - absentă
Stoica Ştefan-Bucur - prezent
Stragea Sorin Constantin - prezent
Stroe Ionuţ Marian - prezent
Stroe Radu - prezent
Sturzu Mihai-Răzvan - prezent
Suciu Vasile-Daniel - prezent
Surdu Raluca - prezentă
Surugiu Iulian-Radu - prezent
Szabó Ödön - absent
Şcheau Ion - absent
Şimon Gheorghe - prezent
Şoptică Costel - prezent
Şova Lucian - prezent
Ştefan Viorel - prezent
Ştefănescu Elena Cătălina - prezentă
Ştirbu Gigel-Sorinel - prezent
Tabugan Ion - prezent
Taloş Gheorghe-Mirel - prezent
Tararache Mihai - prezent
Tămâian Ioan - prezent
Tănase Răzvan-Ionuţ - prezent
Tănăsescu Claudiu-Andrei - prezent
Tătaru Florin-Cristian - prezent
Teju Sorin - prezent
Teodorescu Cătălin-Florin - prezent
Teodorescu Ioan Viorel - prezent
Thuma Hubert Petru Ştefan - prezent
Tiuch Cătălin - prezent
Tîlvăr Angel - prezent
Toader Mircea-Nicu - prezent
Tocuţ Dan-Laurenţiu - prezent
Tomac Eugen - prezent
Traicu Rodin - prezent
Tudorache Daniel - prezent
Tudorie Violeta - prezentă
Tudose Mihai - prezent
Turcan Raluca - prezentă
Tuşa Adriana-Diana - prezentă
Ţigăeru Roşca Laurenţiu - prezent
Ţîmpău Radu-Bogdan - prezent
Udrea Elena-Gabriela - prezentă
Udrişte Gheorghe - prezent
Uioreanu Elena-Ramona - prezentă
Urcan Ionaş-Florin - absent
Uricec Eugen-Constantin - prezent
Ursărescu Dorinel - prezent
Vainer Aurel - prezent
Varga Lucia-Ana - prezentă
Varga Vasile - prezent
Vasilescu Nicolae - prezent
Vasilică Radu Costin - prezent
Vizitiu Sergiu-Constantin - absent
Vladu Iulian - prezent
Vlase Petru Gabriel - prezent
Vlădoiu Aurel - prezent
Voicu Mădălin-Ştefan - prezent
Voicu Mihai-Alexandru - prezent
Vreme Valerian - prezent
Vulpescu Ioan - prezent
Weber Mihai - prezent
Zaharcu Neviser - prezent
Zamfir Daniel-Cătălin - prezent
Zgonea Valeriu-Ştefan - prezent
Zisopol Dragoş-Gabriel - prezent
Zlati Radu - prezent

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Bună seara tuturor!

Dau citire listei senatorilor României, având rugămintea să-mi semnalaţi prezenţa.

Agrigoroaei Ionel - prezent
Andronescu Ecaterina - prezentă
Anghel Adrian - prezent
Anghel Cristiana-Irina - prezentă
Antonescu George-Crin-Laurenţiu - prezent
Arcaş Viorel - prezent
Ardelean Ben-Oni - prezent
Ariton Ion - prezent
Atanasiu Teodor - prezent
Badea Leonardo - prezent
Badea Viorel-Riceard - prezent
Banias Mircea-Marius - prezent
Barbu Daniel-Constantin - prezent
Barbu Tudor - prezent
Bădălău Niculae - prezent
Bălu Marius - absent
Belacurencu Trifon - prezent
Bereanu Neculai - prezent
Biró Rozalia-Ibolya - absentă
Blaga Vasile - prezent
Boagiu Anca-Daniela - prezentă
Boboc Cătălin - prezent
Bodea Cristian-Petru - prezent
Bodog Florian-Dorel - prezent
Boeriu Valeriu-Victor - prezent
Bota Marius-Sorin-Ovidiu - absent
Bujor Dumitru-Marcel - prezent
Bumbu Octavian-Liviu - prezent
Burlea Marin - prezent
Butnaru Florinel - prezent
Butunoi Ionel-Daniel - prezent
Cadăr Leonard - prezent
Calcan Valentin-Gigel - prezent
Câmpeanu Mariana - prezentă
Chelaru Ioan - prezent
Chiriac Viorel - prezent
Chiru Gigi Christian - prezent
Chiuariu Tudor-Alexandru - prezent
Ciorbea Victor - prezent
Coca Laurenţiu Florian - prezent
Constantinescu Florin - prezent
Cordoş Alexandru - prezent
Corlăţean Titus - prezent
Coste Marius - prezent
Cotescu Marin-Adrănel - prezent
Creţu Gabriela - prezentă
Cristache Iulian - prezent
Cristina Ioan - prezent
Croitoru Cătălin - absent
Deneş Ioan - prezent
Dincă Mărinică - absent
Dobra Dorin-Mircea - prezent
Dobriţoiu Corneliu - prezent
Donţu Ovidiu-Liviu - prezent
Drăghici Damian - absent
Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
Dumitrescu Florinel - prezent
Dumitrescu Iulian - prezent
Durbacă Eugen - prezent
Duruţ Aurel - prezent
Ehegartner Petru - prezent
Federovici Doina-Elena - prezentă
Fifor Mihai-Viorel - prezent
Filip Petru - prezent
Firea Gabriela - prezentă
Florian Daniel Cristian - prezent
Flutur Gheorghe - prezent
Frătean Petru-Alexandru - prezent
Geoană Mircea-Dan - absent
Ghişe Ioan - prezent
Ghilea Găvrilă - absent
Grapă Sebastian - prezent
Greblă Toni - prezent
Grigoraş Viorel - prezent
Haşotti Puiu - prezent
Ichim Paul - prezent
Igaş Traian-Constantin - prezent
Iliescu Lucian - prezent
Ilieşiu Sorin - prezent
Ioniţă Dan-Aurel - prezent
Iovescu Ioan - prezent
Isăilă Marius-Ovidiu - prezent
Jipa Florina-Ruxandra - absentă
Klárik László-Attila - absent
László Attila - absent
Lazăr Sorin-Constantin - prezent
Luchian Dragoş - prezent
Luchian Ion - prezent
Marian Dan-Mihai - prezent
Marian Valer - prezent
Marin Nicolae - prezent
Markó Béla - absent
Mazăre Alexandru - prezent
Mihai Cristian-Dănuţ - prezent
Mihai Neagu - prezent
Mihăilescu Petru-Şerban - prezent
Miron Vasilica-Steliana - absentă
Mitu Augustin-Constantin - absent
Mocanu Victor - prezent
Moga Nicolae - prezent
Mohanu Nicolae - prezent
Mora Ákos-Daniel - prezent
Motoc Octavian - prezent
Mutu Gabriel - prezent
Nasta Nicolae - prezent
Neagu Nicolae - prezent
Neculoiu Marius - prezent
Nicoară Marius-Petre - prezent
Nicolae Şerban - prezent
Nicula Vasile-Cosmin - prezent
Nistor Vasile - prezent
Niţă Mihai - prezent
Niţu Remus-Daniel - prezent
Obreja Marius-Lucian - prezent
Olosz Gergely - prezent
Oprea Dumitru - prezent
Oprea Gabriel - prezent
Oprea Mario-Ovidiu - prezent
Oprea Ştefan-Radu - prezent
Paşca Liviu-Titus - prezent
Paşcan Emil-Marius - prezent
Pavel Marian - prezent
Pataki Csaba - absent
Păran Dorin - prezent
Păunescu Teiu - prezent
Pelican Dumitru - prezent
Pereş Alexandru - prezent
Pop Gheorghe - prezent
Pop Liviu-Marian - prezent
Popa Constantin - absent
Popa Florian - prezent
Popa Ion - prezent
Popa Mihaela - prezentă
Popa Nicolae-Vlad - prezent
Popescu Corneliu - prezent
Popescu Dumitru-Dian - prezent
Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton - prezent
Purec Ion-Simeon - prezent
Rădulescu Cristian - prezent
Rogojan Mihai-Ciprian - prezent
Roşca-Stănescu Sorin-Ştefan - prezent
Rotaru Ion - prezent
Saghian Gheorghe - prezent
Savu Daniel - absent
Sârbu Ilie - prezent
Secăşan Iosif - prezent
Severin Georgică - prezent
Silistru Doina - prezentă
Solomon Antonie - absent
Stoica Ştefan - prezent
Stuparu Timotei - prezent
Suciu Matei - prezent
Şova Dan-Coman - prezent
Tánczos Barna - prezent
Tămagă Constantin - prezent
Tătaru Dan - prezent
Tătaru Nelu - prezent
Teodorovici Eugen-Orlando - prezent
Tişe Alin-Păunel - absent
Toma Ion - prezent
Todiraşcu Valeriu - prezent
Tomoiagă Ştefan-Liviu - prezent
Tudor Doina-Anca - prezentă
Ţapu Nazare Eugen - prezent
Ungureanu Mihai-Răzvan - prezent
Valeca Şerban-Constantin - prezent
Vasiliev Marian - prezent
Vâlcov Darius-Bogdan - prezent
Vegh Alexandru - absent
Verestóy Attila - absent
Vochiţoiu Haralambie - prezent
Voinea Florea - prezent
Volosevici Andrei-Liviu - prezent
Vosganian Varujan - prezent
Zisu Ionuţ-Elie - prezent

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

O să rog membrii Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului să ne deplasăm la Sala "Constantin Stere", unde se ţine de obicei şedinţa Biroului permanent al Senatului sau şedinţa Birourilor permanente reunite, pentru a face numărătoarea celor trei voturi.

PAUZĂ

(Conducerea şedinţei este asigurată de domnul deputat Valeriu-Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte al comisiei, vă rog, aveţi cuvântul.

Niculae Mircovici:

Secretar al Camerei Deputaţilor.

Proces-verbal

referitor la rezultatul votului de acordare a încrederii Guvernului

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului,

În temeiul art. 32 alin. (4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului,

Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile, asupra propunerii de acordare a încrederii Guvernului, au constatat următoarele:

Numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 586;

Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 522;

Numărul total de voturi exprimate - 522;

Numărul de voturi anulate - 0

Numărul total de voturi exprimate, din care: - 522

Voturi pentru - 402

Voturi contra - 120

(Aplauze în sală)

Potrivit prevederilor art. 103 alin. (3) din Constituţia României, republicată, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, în prezent minimum 294.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 586 de parlamentari, 402 au votat pentru acordarea votului de încredere, se constată că este întrunită majoritatea de voturi cerută de Constituţie pentru ca Parlamentul României să acorde încredere Guvernului, programului şi listei Guvernului, prezentate de domnul Victor-Viorel Ponta, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, şi dezbătute în şedinţa comună de astăzi a celor două Camere.

Încheiat astăzi, 21 decembrie 2012.

Semnează membrii Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi membrii Biroului permanent al Senatului.

Domnule prim-ministru, vă felicităm. (Aplauze în sală)

Domnul Valeriu-Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule secretar.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Având în vedere dispoziţiile constituţionale, scrisoarea domnului Victor-Viorel Ponta, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, însoţită de programul şi lista Guvernului, precum şi rezultatul votului, consemnat în procesul-verbal citit în plenul celor două Camere, Parlamentul a acordat votul său de încredere Guvernului asupra programului şi listei Guvernului prezentate şi dezbătute în această şedinţă comună.

Potrivit art. 76 din Regulamentul şedinţelor comune - "Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului."

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri desemnaţi şi aleşi,

Vă felicit pentru votul de astăzi. Vă urez succes în activitatea dumneavoastră şi aveţi în Parlamentul României un partener şi un susţinător în toate proiectele pe care aţi promis că le faceţi.

Domnule prim-ministru, vă felicit.

În continuare, o să-l rog pe domnul vicepreşedinte Miron Mitrea să continue să conducă şedinţa, pentru a depune jurământul colegii noştri care sunt la Comisiile comune privind activitatea SRI şi SIE, după ce se anunţă rezultatele.

Domnule prim-ministru,

Vă mulţumim pentru activitate şi vă urăm o zi frumoasă şi succes. (Aplauze în sală)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule secretar, vă rog să daţi citire rezultatelor alegerilor pentru cele două comisii comune.

Domnul Niculae Mircovici:

Proces-verbal

referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la alegerea membrilor Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii şi a biroului acesteia

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului,

În temeiul art. 32 alin. (4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu buletine de vot, asupra candidaţilor propuşi pentru alegerea membrilor, respectiv a componenţei biroului Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi a Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului Român de Informaţii, au constatat următoarele:

Numărul total al deputaţilor şi senatorilor- 586

Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi- 522

Numărul total de voturi exprimate- 522

Numărul de voturi anulate- 0

Numărul total de voturi valabil exprimate- 522

Din verificarea şi numărarea voturilor, rezultă următoarele cu privire la candidaţii propuşi pentru funcţia de membru al comisiei:

Domnul senator Savu Daniel - Grupul parlamentar al PSD:

Voturi pentru - 522

Voturi contra - 0

Domnul deputat Pop Georgian - Grupul parlamentar al PSD:

Voturi pentru- 522

Voturi contra- 0

Domnul deputat Bejinariu Eugen - Grupul parlamentar al PSD:

Voturi pentru- 522

Voturi contra- 0

Domnul deputat Ghiţă Sebastian-Aurelian - Grupul parlamentar al PSD:

Voturi pentru- 522

Voturi contra- 0

Domnul deputat Popa Octavian Marius - Grupul parlamentar al PNL:

Voturi pentru- 522

Voturi contra- 0

Domnul senator Atanasiu Teodor - Grupul parlamentar al PNL:

Voturi pentru- 522

Voturi contra- 0

Domnul deputat Preda Cezar-Florin - Grupul parlamentar al PDL:

Voturi pentru- 522

Voturi contra- 0

Domnul senator Verestóy Attila - Grupul parlamentar al UDMR:

Voturi pentru- 522

Voturi contra- 0

Domnul deputat Codîrlă Liviu - Grupul parlamentar al PP-DD:

Voturi pentru- 522

Voturi contra- 0

Cu privire la candidaţii pentru biroul comisiei:

Domnul deputat Pop Georgian, preşedinte - Grupul parlamentar al PSD:

Voturi pentru- 522

Voturi contra- 0

Felicitări!

Domnul deputat Popa Octavian Marius, vicepreşedinte - Grupul parlamentar al PNL:

Voturi pentru- 522

Voturi contra- 0

Domnul deputat Ghiţă Sebastian-Aurelian, secretar - Grupul parlamentar al PSD:

Voturi pentru- 522

Voturi contra- 0

Potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 38 alin. (7) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, numirea în funcţie se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Ca urmare a faptului că a fost întrunită majoritatea necesară - de fapt, unanimitate - sunt aleşi, în calitatea de membru al comisiei, respectiv de membru în biroul comisiei senatorii şi deputaţii menţionaţi mai sus.

Încheiat astăzi, 21 decembrie 2012.

Semnează membrii Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi membrii Biroului permanent al Senatului.

Felicitări şi succes în muncă!

Vă prezint:

Proces-verbal

referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la alegerea membrilor Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi a Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe şi a biroului acesteia.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului,

În temeiul art. 32 alin. (4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului,

Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu buletine, asupra candidaţilor propuşi pentru funcţia de membru, precum şi a membrilor biroului Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi a Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe, au constatat următoarele:

Numărul total al deputaţilor şi senatorilor- 586

Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 522

Numărul de voturi valabil exprimate- 522

Numărul de voturi anulate- 0

Numărul total de voturi valabil exprimate- 522

Din verificarea şi numărarea voturilor, rezultă următoarele cu privire la candidaţii pentru funcţia de membru al comisiei:

Domnul senator Sârbu Ilie - Grupul parlamentar al PSD:

Voturi pentru- 522

Voturi contra- 0

Domnul deputat Weber Mihai - Grupul parlamentar al PSD:

Voturi pentru- 522

Voturi contra- 0

Domnul deputat Calimente Mihăiţă - Grupul parlamentar al PNL:

Voturi pentru- 522

Voturi contra- 0

Domnul deputat Stănişoară Mihai - Grupul parlamentar al PDL:

Voturi pentru- 521

Voturi contra- 1

Domnul senator Obreja Marius-Lucian - Grupul parlamentar al PNL:

Voturi pentru- 522

Voturi contra- 0

Cu privire la candidaţii pentru biroul comisiei:

Domnul deputat Calimente Mihăiţă, preşedinte - Grupul parlamentar al PNL:

Voturi pentru- 522

Voturi contra- 0

Felicitări şi succes în activitate!

Domnul senator Ilie Sârbu, vicepreşedinte - Grupul parlamentar al PSD:

Voturi pentru- 522

Voturi contra- 0

Domnul deputat Stănişoară Mihai, secretar - Grupul parlamentar al PDL:

Voturi pentru- 521

Voturi contra- 1

Potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 38 alin. (7) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, numirea în funcţie se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Ca urmare a faptului că a fost întrunită majoritatea necesară, sunt aleşi, în calitatea de membru a comisiei, respectiv membru în biroul comisiei senatorii şi deputaţii mai sus menţionaţi.

Încheiat astăzi, 21 decembrie 2012.

Semnează membrii Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi membrii Biroului permanent al Senatului.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule secretar.

Stimaţi colegi,

Vă felicit şi eu pentru faptul că aţi fost aleşi în aceste comisii şi am să vă invit să depuneţi jurământul.

Jurământul se depune, după cum ştiţi, de fiecare în pare. Veţi primi un text al jurământului, pe care-l veţi citi ţinând mâna pe Constituţie şi Biblie, după care îl veţi semna, îi veţi pune data şi vă rog să mi-l înmânaţi.

Voi trece la invitarea dumneavoastră în ordinea în care aţi fost trecuţi pe buletinul de vot.

Începem cu domnul senator Savu Daniel, care nu este. Va depune jurământul într-o şedinţă ulterioară.

Domnul deputat Pop Georgian.

Aveţi microfonul, domnule deputat.

Domnul Georgian Pop:

Jurământ

Eu, Pop Georgian, jur să păstrez secretul asupra documentelor, datelor şi informaţiilor de care voi lua cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor, atât pe timpul mandatului, cât şi după încetarea acestuia.

Jur pe propria răspundere că nu am făcut parte din structurile fostei Securităţi şi că nu fac parte din cadrele Serviciului Român de Informaţii sau ale altor servicii secrete de informaţii.

Aşa să mă ajute Dumnezeu.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Eugen Bejinariu.

Domnul deputat Bejinariu nu este?

Va depune jurământul la o dată ulterioară.

Domnul deputat Sebastian Ghiţă.

Domnul Sebastian-Aurelian Ghiţă:

Eu, Ghiţă Sebastian-Aurelian, jur să păstrez secretul asupra documentelor, datelor şi informaţiilor de care voi lua cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor, atât pe timpul mandatului, cât şi după încetarea acestuia.

Jur pe propria răspundere că nu am făcut parte din structurile fostei Securităţi şi că nu fac parte din cadrele Serviciului Român de Informaţii sau ale altor servicii secrete de informaţii.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Octavian Popa.

Domnul Octavian Marius Popa:

Jurământ

Eu, Popa Octavian Marius, jur să păstrez secretul asupra documentelor, datelor şi informaţiilor de care voi lua cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor, atât pe timpul mandatului, cât şi după încetarea acestuia.

Jur pe propria răspundere că nu am făcut parte din structurile fostei Securităţi şi că nu fac parte din cadrele Serviciului Român de Informaţii sau ale altor servicii secrete de informaţii.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul senator Teodor Atanasiu. Nici Domnia Sa nu este prezent. Va depune jurământul la o dată ulterioară.

Domnul deputat Cezar Preda. Nici domnul deputat Preda nu este prezent.

Domnul senator Attila Verestóy. Nici Domnia Sa nu este prezent.

Domnul deputat Liviu Codîrlă.

Domnul Liviu Codîrlă:

Eu, Liviu Codîrlă, jur să păstrez secretul asupra documentelor, datelor şi informaţiilor de care voi lua cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor, atât pe timpul mandatului, cât şi după încetarea acestuia.

Jur pe propria răspundere că nu am făcut parte din structurile fostei Securităţi şi că nu fac parte din cadrele Serviciului Român de Informaţii sau ale altor servicii secrete de informaţii.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Cu aceasta, am terminat lista colegilor din Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Trecem la cealaltă comisie, la comisia care se ocupă de Serviciul de Informaţii Externe.

Domnule senator Ilie Sârbu, aveţi microfonul, vă rog.

Este în ordinea care a fost pe buletinul de vot.

Domnul Ilie Sârbu:

Eu, Ilie Sârbu, membru al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe, jur să apăr interesele României şi să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur că, atât pe timpul mandatului, cât şi după încetarea acestuia, voi păstra secretul asupra documentelor, datelor şi informaţiilor, considerate ca atare de lege, de care voi lua cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor.

Jur pe propria răspundere că nu am colaborat cu structurile fostei Securităţi şi că nu fac parte din cadrele Serviciului de Informaţii Externe sau ale altor servicii secrete de informaţii.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule senator.

Domnul deputat Mihai Weber.

Domnul Mihai Weber:

Eu, Weber Mihai, membru al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe, jur să apăr interesele României şi să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur că, atât pe timpul mandatului, cât şi după încetarea acestuia, voi păstra secretul asupra documentelor, datelor şi informaţiilor, considerate ca atare de lege, de care voi lua cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor.

Jur pe propria răspundere că nu am colaborat cu structurile fostei Securităţi şi că nu fac parte din cadrele Serviciului de Informaţii Externe sau ale altor servicii secrete de informaţii.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mihăiţă Calimente.

Aveţi microfonul, domnule deputat.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Jurământ

Eu, Calimente Mihăiţă, membru al Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe, jur să apăr interesele României şi să respect Constituţia şi legile ţării.

Jur că, atât pe timpul mandatului, cât şi după încetarea acestuia, voi păstra secretul asupra documentelor, datelor şi informaţiilor, considerate ca atare de lege, de care voi lua cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor.

Jur pe propria răspundere că nu am colaborat cu structurile fostei Securităţi şi că nu fac parte din cadrele Serviciului de Informaţii Externe sau ale altor servicii secrete de informaţii.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mihai Stănişoară. Nu este.

Domnul deputat Marius-Lucian Obreja. Nu este.

În aceste condiţii, constatând că au depus jurământul toţi deputaţii şi senatorii prezenţi, ordinea de zi fiind epuizată, declar încheiate lucrările şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului de astăzi.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 20.30.