Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 17,00.

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Adrian-Nicolae Diaconu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu zic să începem.

Avem energie, aerul condiţionat funcţionează, nu funcţionează restul instituţiei, dar cât de cât aici văd că lucrurile merg bine.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Daţi-mi voie să declar şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor deschisă şi să vă anunţ că din totalul celor 407 parlamentari, 256 şi-au înregistrat prezenţa, 151 sunt absenţi, 15 sunt plecaţi la alte activităţi parlamentare.

Cvorumul legal astăzi este 204.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din regulamentul nostru, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele în plen din zilele de luni şi marţi, 9 şi 10 septembrie; programul de lucru pentru săptămâna aceasta, 9-14 septembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 2-9 septembrie de către comisiile noastre permanente sesizate în fond; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; bineînţeles, şi sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că în conformitate cu prevederile art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus astăzi la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale următoarele legi: Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.500/2002 privind finanţele publice; Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare; Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi bineînţeles, Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale.

5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun şi 2 zile pentru cele în procedură de urgenţă. Ele curg de astăzi, de la ziua anunţului.

Acum intrăm pe ordinea de zi pentru şedinţele de astăzi.

Domnul deputat Mircea Toader, pe procedură.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că aţi bătut recordul la întârziere. N-am stat niciodată o oră până să înceapă, şi acum probabil sunt probleme. Cred că de acum încolo şedinţele de grup puneţi-le mult mai devreme, dacă întârziaţi, fiindcă este total, hai să spunem, incorect ca o parte să stăm să aşteptăm o oră să înceapă plenul Camerei.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să acceptaţi scuzele mele.

Este o chestiune legată de mai multe întâmplări din gestiunea Camerei Deputaţilor şi acceptaţi scuzele mele. Recunosc, eu am fost unul dintre cei mai vocali referitor la întârzieri şi aveţi perfectă dreptate.

Dar ştiţi care sunt problemele. Mai bine ceream de la ora 17 dacă ştiam că se întâmplă. Domnul Pambuccian... minorităţile întotdeauna sunt de vină?! Întotdeauna. Bun. E bine că avem grupul electrogen care funcţionează şi avem backup pentru Palatul Parlamentului în acest moment şi este un lucru foarte bun.

Primele două proiecte de legi pe care le vedeţi, aşa cum am discutat cu Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, vor fi discutate în momentul în care avem rapoartele, la PL-x 912 şi la PL-x 159, sunt cele două cu gestionarea câinilor fără stăpâni şi cel cu organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Următoarele două proiecte, proiectul nr.4 pe ordinea de zi şi proiectul nr.5, nu avem în acest moment raport. Mergem mai departe, le vom discuta pe toate sub rezerva primirii rapoartelor, aşa cum am decis în cadrul Biroului permanent.

Mergem pe procedurile de urgenţă.

Vă rog. S-a întâmplat ceva la ordinea de zi?

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, nu s-a întâmplat nimic.

În ordinea de zi e trecută fără raport celebra lege cu certificatele verzi. În comisie, practic, am stabilit, până nu vine un punct de vedere al Comisiei Europene, n-o discutăm. N-o mai prindeţi acolo că n-are niciun sens. O prindeţi şi întotdeauna o sărim.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi, n-am discutat noi la Biroul permanent s-o punem pe ordinea de zi?

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Da, dar am vrut să vă spun acum.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu noi am discutat cu dumneavoastră s-o punem pe ordinea de zi tot timpul? Păi, n-am discutat la Biroul permanent? Nu înainte am discutat ordinea de zi la mine în birou? Nu mă certaţi acum. Păi, comitetul liderilor. Nu faceţi parte din comitetul liderilor? Erau toţi colegii acolo de faţă. Ne întoarcem iar la jocul ăsta, una discutăm în interior, alta facem aici în plen? Practica asta ne omoară pe noi. Da, dar nu e o practică bună, că dacă ar fi una bună, am accepta-o. Dar e un joc de scenă aşa.

Intrăm la punctul 6 pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei.

Este lege organică. Mai avem un pic şi intrăm în adoptare tacită.

Comisia juridică şi Comisia pentru apărare au un raport de adoptare.

Guvernul României. Vă rog frumos, pentru ceilalţi colegi care nu vă cunosc, să vă spuneţi numele prenumele şi funcţia. Eu vă cunosc, nu mai am ce să comentez, dar pentru colegi, până se obişnuiesc cu dumneavoastră.

Domnul Lucian Florin Guran (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

În primul rând, bună ziua.

Numele meu este Guran Lucian, chestor principal, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Potrivit cadrului actual, lucrătorii Direcţiei Generale Anticorupţie au competenţa să efectueze activităţi de prevenire şi descoperire, precum şi actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracţiunile prevăzute de Legea nr.78/2000, cu completările ulterioare, fapte săvârşite de către personalul Ministerului Afacerilor Interne.

Prin Ordonanţa de urgenţă nr.59/2013 se acordă competenţă materială generală lucrătorilor specializaţi ai Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru a efectua, în condiţiile prevăzute de lege, activităţi de prevenire şi descoperire, precum şi actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracţiunile prevăzute de Legea 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

În considerarea celor anterior menţionate, vă rog să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2013 în forma propusă de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnule subsecretar de stat, o să am o singură rugăminte la dumneavoastră. Având în vedere că este adoptare tacită peste câteva zile, acesta este un motiv pentru care accept un subsecretar de stat să vină să susţină un proiect de lege.

a fost o perioadă în care veneau directorii. Eu nu am fost de acord cu acea perioadă. E pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, înţeleg acest lucru, dar vă spun că dacă a doua oară se mai întâmplă şi la Ministerul de Interne şi în altă parte, este o chestiune pe care eu o dezavuez total, şi eu şi colegii mei. Sunt suficient de mulţi secretari de stat care sunt puşi în funcţie, pentru că un Guvern a fost votat de Parlamentul României. Şi au obligaţia să vină în Parlament să susţină proiectele de legi. Dacă nu, atunci desfiinţăm secretarii de stat şi rămânem numai cu miniştrii şi scoatem această obligaţie, facem videoconferinţă.

Cu tot respectul pentru dumneavoastră şi pentru funcţia pe care o aveţi, ştiu că vă ocupaţi de această zonă, dar totuşi suntem în Parlamentul României. Asta este rugămintea mea personală la colegii dumneavoastră. Şi am făcut-o ca să rămână pe stenogramă, că poate colegii mei nu-şi aduc aminte. Aici nu e Televiziunea Română, nu suntem la carul de ştiri, suntem în Parlamentul României. Este obligaţia ministrului să delege un secretar de stat ca să fie prezent la lucrările de astăzi.

Vă mulţumesc foarte mult.

Liderul Grupului parlamentar al PDL, domnul Toader.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte un reprezentant al celor două comisii care sunt sesizate în fond.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Referitor la ce i-aţi spus domnului de la Direcţia Generală Anticorupţie, bateţi pe cine nu trebuie. Vorbiţi cu ministrul. El este obligat. Dânsul este trimis şi răspunde ordinului, că şi eu am lucrat la ministerul ăla şi nu pot să spui "Nu vin." Dar, aveţi dreptate, aşa este corect, să vină cel care este prevăzut de lege şi de Constituţie, până la urmă, să vină să apere iniţiativele legislative ale Guvernului.

Să mă întorc la temă.

Este foarte importantă această instituţie. Întâmplător, eram în ministerul acela când s-a creat. Rolul acestei instituţii era de protecţie din toate punctele de vedere a lucrătorilor din Ministerul de Interne în zona administraţiei locale, sigur şi în verificarea şi până la urmă trimiterea în judecată a infractorilor, era ca o competenţă la cei... direct a celor din Ministerul de Interne şi la nivelul prefecturilor.

Trecerea spre zona administraţiei locale... ne întrebăm două lucruri pe care cel care a vorbit de la tribună în numele ministerului nu ni le-a explicat, sunt convins că nu explică nici legea: care este competenţa faţă de DNA? Ştiţi foarte bine că orice primar şi orice funcţie publică care încalcă o...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Liderul Grupului parlamentar al PDL, ştiţi foarte bine, domnule Toader, aveţi dezbateri generale în care puteţi să ridicaţi aceste chestiuni. Domnul subsecretar de stat vă va răspunde. M-aţi rugat pe procedură, şi eu vă respect, dar nu intraţi în fondul problemei, vă dau cuvântul să vorbiţi dumneavoastră sau un vicelider cât doriţi dumneavoastră, mai ales că aveţi şi o experienţă în această zonă.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

E în regulă.

Da. Domnule preşedinte, vreau să motivez solicitarea de retrimitere la comisie.

Şi aşa cum am stabilit în întâlnirile anterioare şi în plen, domnule, nu cereţi retrimiterea la comisie că vreţi voi s-o retrimiteţi. Şi am vrut să justific de ce e nevoie să solicit retrimiterea la comisie. Am început un preambul poate mai lung, dar asta este.

nu sunt stabilite competenţele diferenţiate între DNA şi DGA şi, cu atât mai mult, ştiţi foarte bine că ofiţerii care sunt activi în cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie pot fi luaţi de orice procuror, în orice cauză, chit că este DNA, chit că este Procuratura Generală de pe lângă Curţile de Apel sau Înalta Curte. Dar nu este stabilit cine face: un primar care primeşte o sesizare sau un consilier local? Ea este, prin atributul ei, la Direcţia Generală Anticorupţie, o parte, cum spunem noi aici, sau la Direcţia Naţională Anticorupţie, dacă e un anumit plafon şi se vor suprapune competenţele şi n-am stabilit dacă DNA a ajuns într-o situaţie în care este sugrumată de aceste infracţiuni pe zona administraţiei locale. Mi-e să nu facem mai mult rău.

Şi solicit retrimiterea la comisie chiar dacă...sigur este acel termen fatidic că trece tacit, dar mai bine să nu treacă prin votul nostru un lucru foarte prost făcut.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul Márton Árpád, viceliderul Grupului parlamentar al UDMR.

Domnule vicelider, aveţi cuvântul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte, eu nu sunt de acord să retrimitem ca să treacă tacit ceea ce eventual nu este bun. Dar ar fi bine, chiar dacă n-a reuşit să vină un ministru sau un secretar de stat, totuşi să ni se explice despre ce este vorba. Eu am fost foarte atent.

Ne-a fost prezentat că până acum era în vigoare o ordonanţă care conţinea un lucru. Era nevoie să fie modificat şi prin modificarea adusă şi a fost prezentat acelaşi lucru care a fost prima dată prezentat. Adică, s-a modificat ca să fie exact acelaşi. Să nu vorbim de faptul că această ordonanţă mai conţine şi nişte articole din Codul penal.

Ca atare, cum doriţi, când intervin încă o dată mai pun întrebarea, dar totuşi ar fi bine ca să ni se explice exact şi clar ce a fost în ordonanţa care a fost modificată prin această ordonanţă şi ce s-a schimbat. Pentru că în comisie nu s-a schimbat nimic, s-a propus adoptarea acestei ordonanţe, aşa cum ne-a prezentat Guvernul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Eu am înţeles ce spuneţi dumneavoastră. Sunt două teme diferite: una, retrimiterea la comisie, cea de-a doua, întrebările pe care dumneavoastră le-aţi ridicat. Eu rămân la principiul pe care l-am susţinut întotdeauna: indiferent că suntem prima Cameră sesizată, trebuie să ne păstrăm caracterul de dezbatere şi să nu lăsăm ca un proiect de lege să meargă pe adoptare tacită. Sunt foarte mulţi colegi, a fost în comisie, puteau să facă amendamente, care erau respinse. Aici, asta este opinia mea personală, pentru păstrarea rolului parlamentarismului în societatea românească.

Din partea comisiilor sesizate în fond.

Domnul Mircea-Nicu Toader (din bancă):

Mai întâi trebuie să supuneţi la vot retrimiterea la comisie a proiectului de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Corect. Aveţi dreptate. Sunt de acord cu dumneavoastră.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele pentru propunerea liderului Grupului parlamentar al PDL, de retrimitere la comisie.

(Din sală i se spune că nu funcţionează sistemul de vot.)

Funcţionează? La mine nu funcţionează.

Am spus, a căzut lumina, şi colegii noştri care se ocupă de energia electrică, că de-aia am şi întârziat...Gata, funcţionează. Acum funcţionează. Am intrat pe backup.

Bun. Haideţi să facem, ca de obicei la un vot de genul ăsta, un vot de control şi după aceea... sau îl facem direct? Cum doriţi? Direct.

Bun. Propunere de retrimitere la comisie. Termen 24 de ore, dacă se retrimite.

Să înceapă votul.

43 de voturi pentru, trei abţineri, 100 de voturi împotrivă.

Propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul, în numele celor două comisii, Comisia juridică şi Comisia pentru apărare, sesizate în fond, să prezentaţi raportul comun. Vă rog frumos.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri, conform adresei nr.532 din 12 iunie 2013.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea unor acte normative în scopul extinderii competenţelor Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin stabilirea acesteia ca structură de poliţie judiciară specializată pentru prevenirea şi combaterea corupţiei.

Scopul iniţiativei legislative este acela de a extinde competenţele Direcţiei Generale Anticorupţie în întregul sector public, acordând competenţe materiale generale lucrătorilor specializaţi ai direcţiei pentru a efectua activităţi de prevenire şi descoperire, precum şi actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracţiunile prevăzute de legea nr.78/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art.61 şi ale art.63, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat în şedinţele din 18 iunie 2013 şi 3 septembrie 2013 iniţiativa legislativă, expunerea de motive, avizul Consiliului Legislativ şi avizul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Din numărul total de 26 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au fost prezenţi la lucrările comisiei 17 deputaţi, şi din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 24.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare, în forma prezentată de iniţiator.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Revenim. Acum intrăm în dezbateri generale. Grupurile parlamentare.

Domnul deputat Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar al PDL.

Aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sigur că am sperat prin procedură să putem să modificăm. Nu avem această şansă. Eu mai mult am să explic necesitatea modificării acestei ordonanţe şi sper ca reprezentantul ministerului să o facă în Senat, să stabilească foarte clar care sunt competenţele, până la ce nivel. şi trebuie să mai spunem şi un eventual abuz, să nu cumva să se creeze un abuz foarte simplu, în care avem un primar, nu ne plac ochii lui, iar face o sesizare şi începem acum să-l anchetăm în tot felul de situaţii, după care ne pare rău, n-ai făcut nimic, dar te-am chinuit vreun an de zile.

Deci vreau în mod clar...sigur că o să stabilim şi cu colegii noştri de la Senat, să fie competenţele foarte clare, nivelul, care este modalitatea de lucru, iar dacă ar fi, prin absurd, ca toate plângerile pe care le face eventual un prefect sau oricine la adresa unui consilier local, a unui primar sau cineva din administraţia locală... vă daţi seama, sunt zeci de mii de oameni. Ne-ar trebui ca această instituţie să fie foarte mult lărgită, ca să nu spun extraordinar de mult lărgită. Mai ales că, aşa cum v-am spus, foarte mulţi dintre ofiţerii DGA sunt luaţi, pentru competenţa şi profesionalismul lor, sunt luaţi în cauze care nu au nicio legătură cu Ministerul de Interne. Am să dau un singur exemplu: toată problema cu taximetrele de la Otopeni au făcut-o ofiţerii DGA.

Deci, cred că, domnule comisar-şef, sau chestor, n-am înţeles ce sunteţi, domnule comisar-şef, vă rog foarte mult să încercaţi să stabiliţi nişte competenţe, atunci când se discută în Senat, să ştim până la ce nivel se poate merge, fiindcă altfel va apărea o suprapunere în care nu mai ştim cine şi pe care.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

La dezbateri generale nu mai sunt alte luări de cuvânt.

Domnule subsecretar de stat, vă rog frumos să răspundeţi la o parte din întrebări. Eu cred că e cel mai bine aşa.

Domnul Lucian Florin Guran:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O să încerc să fiu scurt, dar concis în expunerea mea.

În primul rând, de ce competenţă generală dată Direcţiei Generale Anticorupţie?

În primul rând, Direcţia Generală Anticorupţie este singura instituţie care desfăşoară activităţi de prevenire, la ora actuală, în România. Nu există nicio altă instituţie care să desfăşoare activităţi de prevenire pe acest segment.

Legat de competenţa de cercetare, aceasta este strict stabilită de Codul de procedură penală şi, aşa cum rezultă şi din expunerea de motive, poliţiştii din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, poliţişti specializaţi pe fapte anticorupţie, vor executa activităţile dispuse de procurori. La această oră, dumneavoastră ştiţi foarte bine că avem procurori în cadrul tribunalelor care desfăşoară activităţi pentru faptele de corupţie. De asemenea, există procurori pe lângă Curţile de Apel care au competenţe legate de o anumită calitate a persoanelor şi, bineînţeles, Direcţia Generală Anticorupţie.

Poliţiştii Direcţiei Generale Anticorupţie vor veni în sprijinul procurorilor de pe lângă parchete, de pe lângă tribunale, pentru acele cauze care sunt date în competenţa lor şi în sprijinul procurorilor de pe lângă parchetele de pe lângă Curţile de Apel, pentru acele anchete care sunt date în competenţa acestor instituţii.

În opinia noastră, nu există o suprapunere de competenţe, nici n-are cum să fie, procurorii nu vor executa ei de la sine anchete decât în baza dispoziţiilor date de către magistraţi.

Consider că am răspuns la această întrebare. Dacă mai sunt...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Márton Árpád. După care, domnul Mircea Toader. Da? Am înţeles bine.

Domnul Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Mulţumesc pentru răspuns.

Într-adevăr, m-am luminat. Cam bănuiam eu că despre asta este vorba. Adică s-au extins competenţele acestei autorităţi. M-am şi mirat. Este o autoritate care previne, nu ştiu poliţistul cum poate să prevină actul de corupţie, dar, în orice caz, este o idee interesantă?!

Şi încă ceva. Procurorii anchetează nu din dispoziţia judecătorilor, după cunoştinţele mele.

Ca atare, se pare că nici procedura nu e prea bine cunoscută. Poate de aceea s-a solicitat această extindere, care cel puţin mie mi se pare o extindere prea generoasă, că dacă ai prea mult de lucru, atunci nu ai cum să-ţi faci bine treaba. Sau îţi faci treabă atunci când n-ai, ca să-ţi justifici existenţa. Cel puţin după expunerea pe care am auzit-o.

În mod evident, vă spun, eu m-am luminat, dar punctul de vedere al grupului nostru parlamentar va fi prezentat de domnul Máté András.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ce ne-a explicat domnul comisar-şef n-ar nicio legătură cu ce am întrebat eu. Şi, astăzi, aşa cum prevede statutul special al celor care lucrează în Ministerul de Interne, cei care sunt din secţia judiciară sau cu atribuţiuni judiciare, indiferent în ce zonă sunt, sunt preluaţi de procurori, nici n-are voie să spună nu mă duc, nici măcar şeful lui nu poate să spună, nu eşti de acord să te duci în cauza asta, în orice cauză care are caracter penal.

Direcţia Generală Anticorupţie rezolvă tot ceea ce se referă la infracţiunile făcute de cei din Ministerul de Interne, un poliţist, orice ar fi, mită sau indiferent de infracţiunea pe care o face cel de la Ministerul de Interne. Şi acum se pune problema că aceeaşi instituţie, sigur, sub supravegherea procurorilor..., că este instituţie care nu desfăşoară activităţi extrapenale decât sub directa jurisdicţie şi responsabilitate a procurorului, indiferent cum este.

Deci, eu cred că trebuie să se stabilească foarte clar până la ce nivel se duce această direcţie pe zona locală. Se duce pe zonă de corupţie, se duce pe zonă de fals intelectual, se duce pe orice. Deci, vă daţi seama că sunt foarte multe infracţiuni, nu numai cele din 78, care sunt şi în competenţa foarte clară a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi este foarte bine să stabilim. Că, altfel, fie că nu se poate asigura în mod clar şi competent cercetarea, fie că la un moment dat o să fie sufocaţi, fie că o să se plângă DNA-ul sau ne trezim cu o "bătaie" între DNA şi DGA, pe anumite cauze, cum o ştiu din experienţă. La Galaţi bate DIICOT-ul pe DNA şi, până la urmă, un dosar stă de opt ani de zile şi nu se ştie cine până la urmă trebuie să-l instrumenteze.

Şi cred că ceea ce am propus eu, şi-i rog pe responsabili, la Senat, să se spună clar competenţa, la ce nivel, ca, până la urmă, dacă te trezeşti că vine la administraţia locală un poliţist de la Direcţia Generală Anticorupţie, spune "Domnule, pentru ce vii aici?", "Domnule, am sarcină să te controlez să văd câte găini ai tăiat". "Domnule, stai aşa, că nu e competenţa dumitale". "Nu ştiu, domnule, am dreptul să te controlez oriunde".

Şi, pe de o parte, în afară de spiritul ăsta care e ceva mai glumeţ, cred că este corect să ştim şi noi şi cei din administraţia publică locală care este competenţa instituţiei ca atunci când vine să putem să punem la dispoziţie tot ceea ce este solicitat de aceştia.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Ca o excepţie de la regulă, domnul Tinel Gheorghe. Adică vrea să ia cuvântul.

Domnule, nu, dar el a fost cel care a protestat dacă luau doi cuvântul din partea grupului şi, atunci, pe protestul domniei sale, să-i dăm cuvântul.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc pentru excepţie. Nu se va mai întâmpla, însă este ...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Îmi mai spăl şi eu din păcate, că am întârziat. Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Este foarte importantă această lege, pentru că în text, aşa cum este textul propus, Direcţia Generală Anticorupţie, la art.1 alin.(4), este structură a Ministerului Afacerilor Interne, cu personalitate juridică, specializată pentru prevenirea şi combaterea corupţiei. Generalizarea atribuţiilor pentru tot ceea ce înseamnă corupţie, încălcarea sau suprapunerea de atribuţii cu alte structuri specializate reglementate în ultimii 12 ani de zile, ne duce pe noi cu gândul că dumneavoastră încercaţi, acum, să vă faceţi un mic DNA din această structură. Or, ele ar trebui lămurite clar, până la ce nivel de competenţă, că aveaţi posibilitatea să transferaţi, să detaşaţi de la Poliţia judiciară la DNA o parte din lucrători, pe 6 ani de zile, cum spune Ordonanţa nr.43, sau la parchetele pe lângă tribunale.

Deci, din punctul acesta de vedere, nu putem să invocăm: domnule, stai, să vedeţi că volumul este foarte mare de muncă iată unde ne conduce, trebuie să mai creăm o structură; ea a fost gândită exclusiv la nivelul lui 2005 pentru partea de administraţie, de Interne; lucrătorii de acolo să fie verificaţi: domnule, hai, să nu mai venim cu altă structură, să creăm noi una. Acum, venim dintr-odată, după 10 ani, aproape 10 ani, şi spunem: domnule, lărgim competenţele, structuri care nu fac altceva decât să se calce pe bătături. Pentru ce? Cine are interesul acesta? Eu întreb şi răspunsul ar trebui să ni-l dea domnul comisar-şef, să ne spună: domnule, unde vă duceţi cu competenţele, că în text nu le aveţi reglementate, domnule comisar-şef, să ştiţi. Lasă loc de discuţii.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Chestor-şef, să ştiţi; chestor, chestor, comisar este un pic mai jos. Vă ţine minte după aceea şi ... viaţa e complicată.

din sală:

Cum sunt chestorii la Cameră!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Chestorii de la Cameră sunt chestori, nu sunt chestori-şefi. Dacă vreţi, îi facem şi pe cei de la Cameră chestori-şefi. Aia ne-ar mai trebui, chestori-şefi la Cameră.

Bun. Dacă nu mai sunt luări de cuvânt, pe dezbateri generale. Nu mai sunt.

Dragi colegi, vă informez, conform lui 106 din regulamentul nostru, nefiind amendamente admise sau respinse, are caracter organic, oricum, trebuie să meargă mâine la votul final.

Intrăm la următorul proiect. Domnule chestor-şef, vă urez o zi frumoasă.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statului Kuwait privind dobândirea, pe bază de reciprocitate, a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru buna funcţionare a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, semnat la Kuwait City, la 11 iunie 2012.

Suntem şi aici prima Cameră sesizată, procedură de urgenţă. Domnule ministru, suntem în ultima zi, măcar să dezbatem pe articole.

Domnul Radu Podgorean (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule preşedinte,

Acordul prezent a fost semnat la 11 iunie 2012.

Scopul acordului este de a reglementa dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în favoarea misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în Kuwait şi ale Statului Kuwait în România.

Dobândirea dreptului de proprietate se face de către misiunea diplomatică sau oficiul consular, în calitate de persoană juridică rezidentă pe teritoriul statului în care se achiziţionează terenul.

În aceste condiţii, vă rugăm să daţi un vot pozitiv pentru ratificarea acestui acord.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Comisia sesizată în fond.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statului Kuwait.

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statului Kuwait privind dobândirea, pe bază de reciprocitate, a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru buna funcţionare a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, semnat la Kuwait City, la 11 iunie 2012.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul prezentului act normativ, cu observaţii.

Comisia pentru politică externă a transmis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi avizul favorabil acordat în şedinţa sa din data de 26 iunie anul curent.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege în forma iniţiatorului.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Domnilor colegi, proiectul merge la votul final. E caracter ordinar, procedură de urgenţă. Din păcate, mâine este 10. Octombrie? atunci, e bine. Suntem în procedură foarte bună.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2010 privind reglementarea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Din partea Guvernului.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu (subsecretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege la care se face referire are în vedere o situaţie care a existat în anul 2010 şi care a reglementat numărul maxim de posturi din sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Sumele alocate în perioada de la intrarea în vigoare a Ordonanţei nr.97/2010 şi până în prezent, cu destinaţia cheltuieli de personal în sistemul de asigurări sociale de sănătate, a avut în vedere numărul maxim de posturi aprobat prin actul normativ la care facem referire.

În raport cu cele menţionate, Ministerul Sănătăţii susţine adoptarea proiectului de lege, având în vedere şi raportul de admitere al comisiilor de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Comisiile sesizate în fond.

Doamna deputat Rodica Nassar, preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie. Aveţi cuvântul, doamna preşedinte.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2010 privind reglementarea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate a fost retrimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, precum şi Comisiei pentru sănătate şi familie, în vederea întocmirii unui nou raport.

În urma reluării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, menţinerea soluţiei iniţiale de adoptare a proiectului de lege în forma prezentată, exprimată în raportul comun pe care vi-l prezint astăzi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art.73 alin.(1) din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 15 decembrie 2010.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Grupurile parlamentare; luări de cuvânt.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2010 se referă la stabilirea numărului de posturi finanţate în cadrul sistemului naţional de asigurări de sănătate.

Astfel, s-au aprobat 3.281 de posturi, din care 241 de posturi sunt la nivelul Casei Naţionale, la nivel de Bucureşti, iar 3.040 de posturi sunt cele aferente caselor de asigurări sociale judeţene.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt? Doamna deputat, aveţi cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Democrat Liberal susţine Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.97/2010, iar eu, ca parlamentar la primul mandat, sunt bucuroasă că dumneavoastră aţi aprobat ceea ce Guvernul Boc a susţinut şi a propus.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu.

Alte luări de cuvânt?

Bun. Ştiţi foarte bine că şi raportul suplimentar şi raportul iniţial au fost fără amendamente.

Conform lui 106, merge la votul final.

9. Următorul proiect de lege - Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Orientală a Uruguayului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti, la 14 septembrie 2012.

Iniţiatorul. Aveţi cuvântul. Ca de obicei, să nu se supere lumea, nume, prenume, funcţia.

Domnul Dan Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dan Manolescu, secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice.

Proiectul de lege supus astăzi votului dumneavoastră vizează ratificarea Convenţiei între România şi Republica Orientală a Uruguayului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti, la data de 14 septembrie 2012.

Guvernul susţine proiectul de lege în forma supusă spre aprobare Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu.

Comisia sesizată în fond. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Dragomir:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Orientală a Uruguayului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti, la 14 septembrie 2012.

Conform prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, art.92 alin.(8) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr.469 din 30 mai 2013, a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost iniţiat în baza Legii nr.590/2003 privind tratatele şi are drept scop ratificarea de către Parlamentul României a Convenţiei între România şi Republica Orientată a Uruguayului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti, la 14 septembrie 2012.

După ratificare, partea română va notifica partea uruguayană cu privire la îndeplinirea procedurilor legale interne necesare intrării în vigoare a convenţiei.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 3 septembrie 2013.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei între România şi Republica Orientală a Uruguayului pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti, la 14 septembrie 2012, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Doamnelor şi domnilor colegi, raport fără amendamente. Conform art.106, merge la votul final.

Mai este un singur proiect care nu este proiect de respingere. Pe acesta îl vom dezbate.

10. Proiectul de Lege pentru completarea articolului 286 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia? Guvernul?

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, domnule preşedinte, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul.

Domnul Gheorghe Dragomir:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea articolului 286 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru completarea articolului 286 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Conform prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 17 iunie 2013.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr.166 din 18 martie 2013, a avizat favorabil proiectul de lege.

Guvernul susţine adoptarea acestui proiect de lege cu observaţii şi propuneri.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice avizează favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea art.286 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, în sensul creării cadrului legal pentru scutirea de la plata impozitelor terenurilor agricole a proprietarilor de terenuri arabile poluate sau degradate care nu au fost incluse în perimetrele ameliorate, în condiţiile în care proprietarii de astfel de terenuri sunt scutiţi de la plata impozitului pe teren pentru perioada cât durează ameliorarea acestuia.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 3 septembrie 2013.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru completarea articolului 286 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Dezbateri? Domnule deputat, aveţi cuvântul; viceliderul Grupului parlamentar al PDL, domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Susţinem proiectul de act normativ, însă, vreau să vă reamintesc că avem obligaţia să inventariem toate terenurile degradate, atât cele prin poluare, cât şi cele care şi-au pierdut capacităţile productive în decursul timpului, din varii motive. Or, în momentul de faţă, la nivel naţional - şi noi am cerut în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice să avem un astfel de inventar.

Exemplul dat aici pentru Copşa Mică şi Baia Mare este nerelevant, să ştiţi, la nivel naţional. Se estimează undeva la 2 milioane de hectare. Dacă ne închipuim că 2 milioane de hectare de teren agricol vor putea fi scutite de plata impozitelor, veţi vedea ce se va întâmpla. Eu cred că nu asta este soluţia. Cred că soluţia este să redăm circuitului productiv toate aceste terenuri. Şi legislaţie avem şi pe Legea nr.18 /1991, şi pe Legea nr.101/ 2010.

Deci, din punctul acesta de vedere, eu cred că soluţia nu este decât una temporară până la intrarea, aşa cum a spus Guvernul, corect, de data aceasta, în punctul de vedere, care spune: numai până la ameliorarea capacităţilor productive ale solurilor respective; atât. Iar textul de lege trebuie adaptat la forma prezentată de Guvern, să ştiţi. Pentru că, altfel, lasă loc de interpretări pentru cei care solicită Ministerului Agriculturii şi Ministerului Mediului acele certificate pentru dobândirea sau dovedirea faptului că terenul este neproductiv.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, în numele Grupului parlamentar al PNL, aveţi cuvântul.

Domnul Anton Doboş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor susţine cadrul legal pentru scutirea de la plata impozitelor pe terenul agricol a proprietarilor de terenuri arabile poluate sau degradate, pe perioada cât durează ameliorarea acestora.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt, vă rog frumos? Nu mai sunt, la dezbateri generale.

Are caracter ordinar, nu are amendamente; o singură luare de cuvânt. Am făcut o excepţie. Aa, a fost Sfânta Marie, fac şi a doua excepţie, pentru o sărbătorită. Nu răspunde de Sfântul Ion, dar răspunde de Sfânta Maria, aşa că, doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Andreea-Maria Paul:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Democrat Liberal susţine orice măsură de relaxare fiscală, însă, atrag atenţia că ea se ataşează unui şir foarte lung de modificări fiscale care au creat un adevărat haos.

Din păcate, numărul modificărilor fiscale se ridică la 119. Dintre acestea, cea mai mare parte s-au luat în ultimele 16 luni de guvernare, sub USL; 17 modificări pe Codul fiscal şi 11 pe Codul de procedură fiscală, ceea ce nu face altceva decât să genereze o adevărată furtună fiscală şi haos, impredictibilitate, de care fug şi investitorii şi locurile de muncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Raport fără amendamente, conform lui 106, merge la votul final.

Dragi colegi, nu mai avem, aşa cum spunem noi, parlamentarii, adoptate, avem numai respingeri.

Declar şedinţa de plen de astăzi închisă aici.

La ora 6,00, 18,00, 6,00 post meridian începe sesiunea dedicată întrebărilor şi interpelărilor.

Ne vedem mâine-dimineaţă, la ora 10,00 şi la ora 9,30 întâlnirea cu liderii, cu preşedinţii de comisii. La ora 9,00, cu preşedinţii de comisii; parlamentarii, indiferent de culoarea politică.

O zi frumoasă vă urez!

După pauză

În continuare, lucrările au fost conduse de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa consacrată prezentării pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului Victor-Viorel Ponta.

Aşa cum ştiţi, interpelările se prezintă pe scurt, durata regulamentară pentru prezentarea unei interpelări este de maximum 3 minute.

O parte dintre colegi au preferat să le depună în scris. Am să-i rog pe cei care sunt prezenţi în sală şi doresc să le prezinte, atunci când sunt invitaţi la microfon, să vină şi să o facă.

O s-o rog pe doamna deputat Andreea Paul să poftească la microfon, pentru a-şi prezenta interpelarea. Şi-l rog pe domnul Tinel Gheorghe să se pregătească.

Bun. O să-l rog pe domnul Tinel Gheorghe să poftească, până când doamna deputat îşi pregăteşte materialul.

Vă rog, domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea pe care am făcut-o Guvernului României, în special ministrului agriculturii, se referă la faptul că în 2002, printr-o hotărâre de Guvern, la propunerea fostului ministru de atunci al agriculturii, care nu este altul decât socrul actualului prim-ministru de astăzi, 8.700 de hectare de teren agricol în Balta Ialomiţei şi din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului au fost trecute în administrarea Consiliului judeţean Ialomiţa.

Ulterior, procesele de retrocedare, atât pe Legea nr.18, Legea nr.1, Legea nr.247/2005 şi, iată, mai nou, şi acum, pe asumarea răspunderii Guvernului, în primăvară, au exceptat această suprafaţă de la retrocedare către foştii proprietari abuziv deposedaţi, până la nivelul anilor ’61-’62 şi interpelarea se referă la faptul dacă Guvernul actual, în speţă Ministerul Agriculturii, ia în calcul trecerea acestei suprafeţe de la Consiliul judeţean Ialomiţa la Agenţia Domeniilor Statului şi punerea la dispoziţie a suprafeţei pentru retrocedare, dat fiind faptul că numai la mine în Colegiul nr.4 Urziceni, sunt aproape 4 mii de hectare solicitate de foştii proprietari care nu au primit recompensa necesară.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, doamna deputat Andreea Paul, să vă prezentaţi interpelarea, şi-l rog pe domnul deputat Ion Marocico să se pregătească.

Doamna Andreea-Maria Paul:

Vă mulţumesc, domnule.

Proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană face obiectul acestei interpelări parlamentare. El se ştie că a generat o dezbatere naţională foarte puternică, dar nefundamentată, din păcate. Şi, ca să trecem peste riscul unor dezbateri publice sterile, am înaintat o listă de zece întrebări premierului Victor Ponta şi o menţionez aici doar pe prima: care este viziunea Guvernului pentru crearea de locuri de muncă în Roşia Montană şi în regiunea Munţilor Apuseni?

Repet, un şir de alte nouă întrebări dedicate acestei probleme sunt explicit prezentate în interpelarea parlamentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Şi noi vă mulţumim, doamna deputat.

Domnul deputat Ion Marocico şi se pregăteşte doamna deputat Sanda Ardeleanu.

Domnul Ion Marocico:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelare adresată domnului Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte.

Am fost sesizat de către domnul Mihai Cobziuc, paroh la Parohia Sf. Ilie Dărmăneşti II, judeţul Suceava, în vederea aprobării unei alocări financiare pentru continuarea lucrărilor de construcţie a Bisericii din satul Dărmăneşti, judeţul Suceava.

Menţionez că biserica respectivă a fost construită până la centură, iar zidurile acesteia se degradează din cauza intemperiilor, mai ales a îngheţului şi a dezgheţului iarna, fapt pentru care refacerea acoperişului bisericii este imperios necesară.

Construcţia a fost începută în anul 2003, devizul de lucrări şi toate actele doveditoare au fost depuse la instituţia pe care o conduceţi, cu numărul de înregistrare 791 din 19.II.2013.

Vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi parvină în scris.

Vă mulţumesc. Ion Marocico, deputat din partea Uniunii Ucrainenilor din România.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, vă mulţumim şi noi.

O rog pe doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu să-şi prezinte interpelarea şi pe domnul Cristian-Constantin Roman să se pregătească pentru a avea aceeaşi intervenţie.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi, cu permisiunea dumneavoastră, voi prezenta, foarte pe scurt, două interpelări - una adresată ministrului educaţiei, domnului Remus Pricopie, pe problema măsurilor de încurajare a ataşamentului tinerilor din Republica Moldova faţă de educaţia, cultura, spiritualitatea şi valorile româneşti.

Stimate domnule ministru Remus Pricopie, vă aduc în atenţie două dintre propunerile cu care organizaţii ale tinerilor din Republica Moldova au venit către mine în această perioadă, propuneri pe care m-am angajat să le susţin, considerându-le două măsuri concrete în vederea simulării ataşamentului tinerilor moldoveni faţă de educaţia, cultura, spiritualitatea şi valorile româneşti.

Prima dintre acestea vizează crearea, în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, a unui birou special responsabil cu integrarea culturală şi socială a studenţilor şi elevilor basarabeni aflaţi la studii în România. Printre priorităţile acestui birou s-ar afla şi regândirea sistemului de selecţie pentru bursele acordate tinerilor din Republica Moldova.

Cea de a doua propunere constă în posibilitatea ca tinerii români care învaţă în afara graniţelor ţării, în special cei din Republica Moldova, să poată participa la olimpiadele şcolare organizate în România.

Stimate domnule ministru Remus Pricopie, vă rog să-mi comunicaţi care este opinia ministerului pe care-l conduceţi cu privire la cele două propuneri prezentate, precum şi termenele concrete, în cazul în care Ministerul Educaţiei Naţionale le agreează.

Rog primirea răspunsului în scris şi oral.

Cea de-a doua interpelare este adresată doamnei ministru Ramona Mănescu, ministrul transporturilor, şi vizează utilizarea limbii franceze de către personalul Companiei Tarom pe cursele între ţările francofone şi România.

Stimată doamnă ministru Ramona Mănescu,

Vă aduc în atenţie o realitate constatată atât de mine, în timpul deplasării delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei de la Abidjan în luna iulie a.c., cât şi de colaboratorii mei din ţările francofone, şi anume faptul că personalul Companiei Tarom de pe rutele ce leagă România de ţările francofone, incluzând bineînţeles şi Franţa, nu este vorbitor de limbă franceză sau nu foloseşte şi limba franceză în comunicarea pe durata transportului aerian de pasageri.

Vademecumul privind folosirea limbii franceze în organizaţiile internaţionale a fost adoptat la Bucureşti în 2006 de către statele membre asociate şi observatorii organizaţiei internaţionale a francofoniei, constituind un angajament politic de folosire a limbii franceze în organizaţiile şi instituţiile internaţionale.

Având în vedere că Tarom este principala companie aeriană din România sub controlul ministerului pe care - cu onoare - îl conduceţi, fiind convinsă că sunteţi una dintre persoanele care înţeleg şi militează pentru plurilingvism şi pentru şansele de afirmare a tuturor limbilor Europei, inclusiv limba română, vă rog să dispuneţi urgent respectarea prevederilor vademecumului privind folosirea limbii franceze, vademecum aflat în vigoare.

Rog primirea unui răspuns în scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Invit pe domnul deputat Cristian-Constantin Roman să-şi prezinte interpelarea şi o rog pe doamna Liliana Mincă să se pregătească pentru a proceda în acelaşi mod.

Vă rog, stimate coleg.

Domnul Cristian-Constantin Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voi adresa interpelarea ministrului apărării naţionale, domnul Mircea Duşa.

Obiectul este transferul unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în domeniul public al municipiului Botoşani şi în administrarea Consiliului Local al municipiului Botoşani.

Domnule ministru,

Supun atenţiei dumneavoastră un subiect transformat, în ultima vreme, dintr-unul pur administrativ într-unul de propagandă politică şi în care este implicat direct şi iresponsabil - aş spune eu - chiar ministerul pe care cu onoare îl conduceţi.

Începând încă din anul 2005, odată cu reorganizarea Garnizoanei Botoşani, Primăria municipiului Botoşani, cu sprijinul Instituţiei Prefectului, au început unele consultări şi demersuri către Ministerul Apărării Naţionale pentru transmiterea unor bunuri imobile din domeniul public al statului în proprietatea municipiului Botoşani.

Aceste transferuri au fost motivate atât de necesitatea aplicării legislaţiei reparatorii în domeniul proprietăţii, cât şi de posibilitatea concretizării, din partea autorităţii locale, a unor proiecte de ordin social.

Concret, este vorba despre bunul imobil constituit din Cazarma 378 - 5,28 hectare de teren şi de bunul imobil constituit în Cazarma 2697, în suprafaţă de 79,53 hectare de teren.

Prin Hotărârea nr.67 din 5 aprilie 2007, CSAT-ul a avizat favorabil aceste transferuri, condiţionând reamenajarea, prin grija autorităţii locale, a unui poligon redus de artilerie, în Cazarma 333.

Urmare acestei hotărâri, primarul de atunci şi Consiliul local al municipiului Botoşani şi-au asumat obligaţia reamenajării poligonului amintit, asigurând din surse locale finanţarea investiţiei. Ea a fost realizată potrivit cerinţelor şi predată M.Ap.N. cu procesul-verbal de recepţie nr.4918, încheiat în 10 martie 2010.

Ulterior, Ministerul Apărării Naţionale, condus la acea dată de actualul viceprim-ministru, domnul Gabriel Oprea, şi-a achitat doar parţial partea de angajament, în sensul că a transferat municipalităţii doar 5,28 de hectare de teren, blocând, totodată, din motive necunoscute, transferul diferenţei de 79,53 de hectare.

Cu toate că, în acest moment, suprafaţa de teren este încă în administrarea M.ap.N. ea face obiectul unei propagande politice continue din partea actualului edil-şef al municipiului Botoşani, Ovidiu Portariuc, dumnealui organizând, în perimetrul respectiv, fără acordul M.ap.N. inclusiv manifestaţii cu caracter electoral.

Totodată, acesta a anunţat public, în sens propagandistic, că ar fi preluat deja de la M.Ap.N. suprafaţa de teren amintită, deşi nu a fost încă adoptată o hotărâre în acest sens de către Guvernul României.

Precizez că personal susţin necesitatea realizării acestui transfer, cu atât mai mult cu cât în toţi anii care au trecut, în calitate de prefect, m-am implicat direct în concretizarea sa.

Prin prezenta, vă solicit respectuos următoarele: să faceţi publice motivele pentru care a fost blocat transferul suprafeţei de 79,53 hectare de teren din domeniul public al statului şi din administrarea M.Ap.N. în domeniul public al municipiului Botoşani, să faceţi precizări oficiale privind posibilităţile de realizare a acestui transfer şi să dispuneţi măsuri prin adoptarea unei poziţii oficiale faţă de implicarea unor bunuri aflate în administrarea M.Ap.N. în activităţi de propagandă politică.

Solicit răspuns scris şi oral.

Deputat Forţa Civică, Cristian Roman.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la microfon pe doamna deputat Liliana Mincă. Îi rog să se pregătească pe următorii colegi, dacă mai doreşte cineva să susţină de la microfonul Camerei interpelarea adresată Guvernului.

Stimată colegă, aveţi cuvântul.

Doamna Liliana Mincă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că colegul meu, domnul Roman de la Botoşani, domnul deputat Roman, o să mă asculte, cum, de altfel, şi colega mea, doamna Vass, şi colegul meu Dalca şi mai avem câţiva colegi.

În orice caz, revin la o interpelare pe care am făcut-o domnului ministru Cristian David, ministru delegat pentru românii de pretutindeni.

Obiectul interpelării mele, domnule ministru, după cum vă este titulatura, mă văd nevoită să vă amintesc, cu regret, că domnia voastră sunteţi şi ministru delegat al morţilor din frigiderele Europei. Şi ei tot români sunt, să ştiţi, domnule ministru.

Tăcerea de mormânt, cu care aţi ales să trataţi interpelarea mea pe care v-am adresat-o pe 18 iunie anul acesta, i-a edificat pe românii din ţară, dar şi din diaspora, asupra abnegaţiei cu care vă îndepliniţi atribuţiile ministeriale.

Morgile Europei sunt pline cu trupurile neînsufleţite ale românilor pe care familiile nu-şi pot permite să-i repatrieze, iar domnia voastră, ca ministru delegat pentru românii de pretutindeni, dintre toate variantele onorabile, aţi abordat o atitudine similară cu cea a consulului român din Italia. Tăcere, ignoranţă, neputinţă - aş putea să spun - domnule ministru, că sunt calităţile dumneavoastră pentru că nu doriţi, sub nicio formă, să sprijiniţi familiile celor care sunt în morgile din Europa.

Înţelegând că alte activităţi, mai importante şi mai urgente, nu v-au permis să răspundeţi interpelării anterioare, revin, domnule ministru, cu câteva întrebări la fel de obiective ca cele din sesiunea parlamentară anterioară.

Având în vedere cele prezentate mai sus, domnule ministru, vă rog să binevoiţi a răspunde la următoarele întrebări:

1. Există vreun act normativ prin care românilor decedaţi în străinătate să li se anuleze cetăţenia şi drepturile româneşti şi astfel să se explice şi dispreţul funebru pentru românii abandonaţi în morgile Europei?

2. Aveţi în lucru un proiect legislativ care să reglementeze clar problema repatrierii românilor decedaţi în ţările de reşedinţă sau această problemă nu reprezintă interes pentru ministerul pe care-l coordonaţi?

3. Când veţi institui un fond de urgenţă pentru sprijinirea familiilor românilor decedaţi la muncă în străinătate sau cum veţi soluţiona această problemă?

Solicit răspuns în scris şi oral.

Deputat Liliana Mincă, Circumscripţia electorală nr.7 Botoşani, Colegiul uninominal nr.3.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu.

Ţin să reamintesc membrilor Guvernului şi primului-ministru că, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, aceştia sunt obligaţi să răspundă întrebărilor şi interpelărilor depuse de către membrii Parlamentului, în speţă de către deputaţi.

Dacă mai sunt alţi colegi în sală care doresc să-şi susţină interpelări de la microfonul Camerei?

Dacă nu, atunci daţi-mi voie să-i nominalizez pe aceia care au preferat să depună în scris, la secretariatul Camerei Deputaţilor, una sau mai multe interpelări.

Domnul deputat Daniel Iane a depus o interpelare în scris. Domnii deputaţi Cătălin Drăguşanu, Mircea Irimie, Cezar Cioată şi Liviu-Bodgan Ciucă împreună au depus o interpelare.

Doamna deputat Ana Birchall, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Ovidiu-Cristian Iane, patru interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Tudor Ciuhodaru, două interpelări depuse în scris.

Doamna deputat Camelia Bogdănici, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Dumitru Niculescu, două interpelări depuse în scris.

Deputaţii Dorel Covaci, Aurel Vlădoiu au depus fiecare câte o interpelare la secretariatul Camerei Deputaţilor.

Domnul deputat Ion Eparu, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Liviu Laza-Matiuţa, doamna deputat Ciofu Tamara-Dorina şi domnul deputat Mircea Man, fiecare a depus câte o interpelare în scris la secretariatul Camerei Deputaţilor.

Cu acestea, stimaţi colegi, am epuizat lista celor care astăzi şi-au pregătit interpelările pentru a le depune în scris sau pentru a le prezenta de la microfonul Camerei.

Vă mulţumesc pentru răbdarea de a urmări şi acest episod al şedinţei noastre de astăzi.

Vă doresc o seară bună tuturor!

Ne revedem mâine-dimineaţă la ora 8,30, la şedinţa consacrată declaraţiilor politice.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Doamne ajută! O seară bună tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,17.