Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,05.

Din prezidiu au făcut parte domnul senator George-Crin-Laurenţiu Antonescu, preşedintele Senatului, domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul Li Keqiang, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Doamnelor şi domnilor senatori,

Declar deschisă şedinţa camerelor reunite.

Excelenţa Voastră, domnule premier al Consiliului de Stat,

Doamnelor şi domnilor ambasadori,

Distinşi oaspeţi,

Stimaţi colegi,

Palatul Parlamentului a găzduit ieri un eveniment deosebit de important atât pentru România, cât şi pentru statele din regiune. Astfel, în plan bilateral, vizita la Bucureşti a premierului Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze constituie un moment de excepţie prin conţinut şi semnificaţie. În plan regional, este reafirmat angajamentul de cooperare al Republicii Populare Chineze cu statele din Europa Centrală şi de Est, ca parte integrantă a relaţiilor de colaborare stabilite între Uniunea Europeană şi Republica Populară Chineză.

În ultimii 10 ani, Uniunea Europeană a dezvoltat un parteneriat strategic global cu Republica Populară Chineză, structurat prin numeroase foruri de dialog, acorduri sectoriale şi reuniuni anuale la vârf.

Doresc să salut iniţiativa celor două guverne, român şi chinez, de a organiza la Bucureşti Forumul la înalt nivel China - Europa Centrală şi de Est, eveniment ce a prilejuit prezenţa alături de noi, în aceste zile, a distinsului nostru oaspete, Excelenţa Sa domnul premier Li Keqiang.

Salut, de asemenea, discuţiile fructuoase care au avut loc între şefii guvernelor celor două ţări, menite să conducă la o relansare şi aprofundare a cooperării bilaterale, la impulsionarea relaţiilor economice şi dezvoltarea de proiecte concrete în domenii-cheie, cu impact asupra economiei globale: energie, mediu, infrastructură.

Urmărim în acest fel să răspundem provocărilor acestui început de secol privind creşterea bunăstării, crearea de locuri de muncă, stimularea dezvoltării şi inovării.

Reafirm întreaga susţinere a Parlamentului României pentru consolidarea cooperării bilaterale româno-chineze, pentru întărirea dimensiunii parlamentare a parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare dintre ţările noastre.

Relaţiile dintre România şi China vor păşi în curând în cel de-al 65-lea an şi îndrăznesc să spun că întâmpinăm această aniversare cu încredere în viitor şi cu convingerea că am reuşit să construim o relaţie de prietenie, de cooperare şi respect reciproc, dovedite în momente importante de-a lungul acestor ani.

Locul pe care China îl ocupă astăzi în lume, ca actor global şi partener economic de vârf, fiind cel mai mare exportator dintre statele lumii, se datorează unei politici consecvente, unor eforturi de dezvoltare şi modernizare urmărite exemplar de către liderii politici chinezi, precum şi eforturilor şi tenacităţii poporului chinez.

Avem astăzi alături de noi un distins reprezentant al noii generaţii de lideri ai Republicii Populare Chineze, lider care s-a remarcat prin viziunea, realismul şi competenţa sa şi prin abordarea constructivă a provocărilor pe care le-a întâmpinat de-a lungul carierei sale de excepţie.

Excelenţa Voastră, domnule premier al Consiliului de Stat, Li Keqiang, suntem onoraţi să vă avem oaspete în Parlamentul României în aceste zile şi vă invit să luaţi cuvântul. (Aplauze.)

Domnul Li Keqiang (premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze):

Stimate domnule Crin Antonescu, domnule preşedinte al Senatului,

Stimate domnule Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor,

Stimate domnule prim-ministru, Excelenţa Voastră, domnule Victor Ponta,

Stimaţi prieteni parlamentari,

Doamnelor şi domnilor,

Bună ziua!

(Aplauze.)

De când am preluat funcţia de prim-ministru al Chinei, este prima dată când efectuez o vizită într-o ţară din Europa Centrală şi de Est, şi România este prima ţară în acest turneu de vizite.

De când am coborât din avion, am văzut că vremea este senină ca primăvara. Guvernul ţării dumneavoastră ne-a primit foarte călduros pe mine şi delegaţia mea. A făcut aranjamente speciale pentru delegaţia noastră şi a transformat această iarnă într-o vreme frumoasă, ca de primăvară.

Adineauri, am avut întâlniri cu preşedintele Senatului şi al Camerei Deputaţilor şi cei doi preşedinţi mi-au urat să mă simt ca acasă în România. Şi eu le-am spus că am sosit de câteva zile în România şi nu ştiu în ce dată exactă suntem astăzi, fiindcă nu am simţit că am plecat de acasă. Sunt deja acasă. (Aplauze.)

Eu simt că trăiesc într-o prietenie pe care poporul şi toate cercurile importante din România o manifestă faţă de China, faţă de poporul chinez.

Astăzi am sosit aici, la Palatul Parlamentului, fiind invitat să prezint un discurs. Se spune că această clădire, probabil, este cea mai mare clădire din lume pentru un parlament. Când m-am aflat înăuntru, am simţit solemnitatea şi înţelepciunea, forţa şi aspiraţia poporului român. Toate acestea se simt aici, în Palatul Parlamentului. (Aplauze.)

Eu vreau să afirm că dumneavoastră, dragi prieteni parlamentari şi dragi prieteni prezenţi, vă dedicaţi timp îndelungat cauzei prieteniei chino-române şi aţi făcut eforturi excepţionale pentru dinamismul şi vitalitatea prieteniei tradiţionale chino-române. Vreau să vă mulţumesc în numele Guvernului şi poporului chinez pentru aceste eforturi. (Aplauze.)

Aceasta nu este prima dată când vin în România. Acum 20 de ani, am mai vizitat ţara dumneavoastră. Atunci, în urmă cu aproape 20 de ani, am vizitat ţara dumneavoastră şi cu toate că aveau loc schimbări, totuşi programul meu de vizită nu a fost modificat. Şi aceasta dovedeşte că indiferent de ce schimbări au loc pe arena internaţională, indiferent de ce schimbări au loc pe plan politic, prietenia şi schimburile între popoare nu se întrerup niciodată.

Când pun piciorul pe aceste meleaguri frumoase ale ţării dumneavoastră, sunt surprins de o nouă înfăţişare şi mari schimbări în ţara dumneavoastră. Şi mai ales după criza financiară, în contextul crizei datoriilor europene, România şi poporul român au demonstrat hărnicie şi înţelepciune, manifestându-se ca un tigru economic din Europa Centrală şi de Est. De aceea, noi suntem foarte încântaţi de aceste eforturi şi avem convingerea că poporul român va crea un viitor şi mai luminos.

România are o istorie îndelungată şi o cultură splendidă. Există multiple şi nenumărate monumente istorice, precum şi patrimoniul cultural.

Prietenia chino-română are şi o sursă istorică îndelungată. În secolul al XVII-lea, cărturarul ţării dumneavoastră, Nicolae Milescu Spătarul, a descris experienţa sa personală de călătorie într-o carte numită "Descrierea Chinei". El a devenit un om care a prezentat Occidentului China din cele mai îndepărtate timpuri. În secolul trecut, anii ’30-’40, domnul doctor român David Iancu şi soţii Clejan au sfidat marea distanţă geografică şi s-au angajat în lupta antifascistă din China, salvând vieţi omeneşti şi riscându-şi propriile vieţi, fapte eroice ce s-au imprimat profund în inima poporului chinez. Poporul român, când a suferit dificultăţi, s-a bucurat de sprijinul acesta preţios. Nu vom uita niciodată acest sprijin deosebit. (Aplauze)

După proclamarea Chinei noi, România este printre primele ţări care au stabilit relaţii diplomatice cu China nouă. Prietenia chino-română este profund înrădăcinată în sufletul celor două popoare. În secolul al XXI-lea, relaţiile dintre cele două ţări au intrat într-o nouă perioadă, avem un parteneriat amplu de prietenie şi cooperare. Încrederea politică reciprocă se consolidează constant, iar cooperarea, schimburile economice se lărgesc, iar schimburile culturale şi interumane sunt bogate. Relaţiile chino-române sunt ca un vapor care vine din istorie, trecând prin încercări de furtuni, schimbătoare, dar acest vapor merge cu încredere şi convingere spre viitor. Acest vapor merge stabil şi parcurgerea distanţei se bazează pe precizia cârmuirii, pe deschiderea pânzei şi pe soliditatea ancorei.

În ceea ce priveşte cârma, convenirea unei strategii de dezvoltare este cârma de ghidare. China şi România se tratează cu egalitate şi respect reciproc, acordând sprijin ferm pentru calea aleasă de fiecare parte. China este cea mai mare ţară în curs de dezvoltare din lume, iar România este printre primele ţări din Europa Centrală şi de Est, locul 2, şi ca suprafaţă, şi ca teritoriu. România dezvoltă o politică spre Est şi China dezvoltă o politică pentru Vest. Aceste convingeri merg împreună, corespund intereselor comune ale celor două state şi relaţiile se lărgesc. Cooperarea pragmatică constituie vela de impulsionare a acestui vapor şi este o bază pentru relaţii bilaterale.

China şi România au laolaltă un potenţial mare de piaţă emergentă şi un vast spaţiu de cooperare. România are resurse bogate, forţă de muncă de înaltă calitate, având o bază industrială şi agricolă solidă. China are o piaţă mare, de 1,3 miliarde de locuitori, cu ramuri producătoare relativ avansate şi o capacitate de realizare a proiectelor din domeniul infrastructurii şi o finanţare adecvate.

China şi România au economii cu avantaje complementare şi cu cerinţe reciproce. China a devenit deja cel mai mare partener comercial al României din Asia, iar România este pentru China un partener de nădejde. (Aplauze.)

Poporul chinez acordă importanţă nu numai intereselor, dar şi sentimentelor de prietenie. Între noi există nu numai interesele comune care se lărgesc permanent, între noi există şi o prietenie, un sentiment tradiţional şi îndelungat de prietenie tradiţională. China consideră România un pilon important pentru cooperarea cu Europa Centrală şi de Est şi cu Uniunea Europeană. (Aplauze.)

Vedem, realmente, că între China şi România există un potenţial uriaş de cooperare. China va continua să aprofundeze împreună cu România cooperarea pragmatică în vederea transpunerii, a aducerii cooperării în beneficiile celor două popoare, astfel încât cele două popoare să se bucure de rezultatele cooperării.

De la stabilirea relaţiilor diplomatice au trecut aproape 65 de ani. Cele două ţări au relaţii de prietenie, împărtăşindu-şi succesele şi insuccesele lor.

În secolul trecut, în anii ’50, România a acordat o contribuţie specială pentru perioada de industrializare de început din China. În această istorie, ajutorul dezinteresat acordat de poporul român nu va fi uitat niciodată de poporul chinez. (Aplauze.)

Eu, personal, am lucrat la o veche bază industrială din China. Acolo există multiple instalaţii româneşti pe care ni le-aţi acordat în anii ’50. Sunt nişte proiecte industriale acordate nouă în anii ’50. Şi acum, în ziua de astăzi, oamenii de acolo nu au uitat aceste proiecte şi mai ales cu ajutorul acestor proiecte a fost instruită cu tehnică avansată o generaţie de specialişti din industria chineză. Prin aceste proiecte şi tehnologie putem să vedem că România are o prietenie specială, sentimentală pentru poporul chinez. (Aplauze.)

China şi România sunt prieteni adevăraţi, care se cunosc la nevoie. În anul 1970, România a suferit o inundaţie serioasă, iar poporul chinez a ajutat la depăşirea dificultăţilor din România, pentru reconstruirea după dezastru.

Schimburile chino-române în domeniul cultural sunt dinamice şi diversificate. Filmul "Valurile Dunării" şi alte filme româneşti au rămas şi în ziua de astăzi în memoria oamenilor de rând din China, şi acest film a devenit un film tipic pentru poporul chinez. Iar serialele chinezeşti "Trei regate" şi altele sunt favorite ale poporului român.

Există un proverb românesc: "Apa trece, pietrele rămân". (Aplauze.) În China, avem şi noi un proverb, spunem că prietenia este înrădăcinată şi va fi înfloritoare. Aceste două proverbe se leagă unul cu altul, manifestând prietenia chino-română, care a trecut prin toate încercările şi depăşeşte timpul şi spaţiul, şi este profund înrădăcinată în sufletul celor două popoare şi ţări.

Doamnelor şi domnilor,

Situaţia internaţională trece prin schimbări complexe. Multipolaritatea se dezvoltă profund, globalizarea economică se dezvoltă, iar interesele converg de la o ţară la alta. Între ţările cu economii dezvoltate au apărut bune relaţii, tendinţe de dezvoltare, iar unele economii emergente se confruntă cu nişte presiuni mai mari. De aceea, este nevoie să se dezvolte în continuare nivelul de trai al populaţiei, să înfrunte criza. De aceea, cooperarea chino-română va promova economiile din Europa Centrală şi de Est, precum şi din Uniunea Europeană. Partea chineză este dispusă să depună eforturi comune cu partea română, să se dezvolte împreună, să avem o relaţie strânsă împreună. De aceea, am următoarele propuneri.

În primul rând, aprofundarea încrederii politice dintre cele două state. China şi România susţin o viziune strategică, ambele aşezând cooperarea reciprocă ca o prioritate naţională de politică externă, ambele ţări au din ce în ce mai mare nevoie să pornească de la interese pe termen lung, să acorde o preocupare şi pentru interesele celeilalte părţi, au convergenţe de interese, care sunt din ce în ce mai largi. Avem nevoie să promovăm în continuare schimburile la nivel înalt şi în toate sectoarele, din domeniile nonguvernamentale, parlamentare, interparlamentare şi altele. Toate acestea constituie o bază de cooperare şi dezvoltare a noastră.

Acum este nevoie să ne pregătim pentru sărbătorirea celui de-al 65-lea an de la stabilirea relaţiilor diplomatice chino-române, precum şi a 10 ani de la stabilirea parteneriatului amplu de prietenie dintre China şi România.

În al doilea rând, propunerea mea constă în valorificarea potenţialului cooperării pragmatice. În momentul de faţă, există o dorinţă puternică de cooperare pe afaceri în cele două ţări. Este nevoie să folosim şi să extindem comerţul bilateral, să ridicăm cooperarea industrială. Partea chineză vrea să dezvolte comerţul cu România pe baza principiului egalităţii şi al avantajului reciproc, dorind să importe mai multe produse româneşti de calitate, micşorând dezechilibrul comercial dintre cele două părţi.

Cu ocazia vizitei, cele două protocoale semnate de departamentele de inspecţie şi carantină ale celor două ţări asigură exportul de carne şi alte produse agricole româneşti în China. Anul viitor, China va importa din România aproape 5.000 de vite şi în următorii 10 ani importul cărnii de vită va fi în creştere, fiindcă piaţa chineză are o creştere mai mare, din ce în ce mai mare.

Cele două părţi pot să construiască împreună parcuri economice comune, iar regimul de uşurare a obţinerii vizelor oferite de Guvernul României, precum şi Memorandumul pentru promovarea investiţiilor şi cooperare economică dintre cele două părţi oferă condiţii favorabile pentru investiţii şi comerţ.

În al treilea rând, a treia propunere este construirea de repere pentru proiecte mari. În România există multe proiecte de infrastructură, este nevoie de modernizare, iar în China avem putere de construire a infrastructurii, avem instalaţii avansate şi tehnologie, care este nu numai sigură, ci este şi de calitate foarte bună şi cu preţuri mai mici. Dumneavoastră ştiţi aceasta: "fabricat în China" au devenit cuvinte cunoscute în întreaga lume.

Prin eforturi de mulţi ani, China a obţinut în anumite domenii capacitatea de fabricare a instalaţiilor şi echipamentelor. Şi echipamentele chinezeşti, instalaţiile chinezeşti vor avea, de asemenea, prestigiu în întreaga lume, să meargă în lume, să coopereze cu ţări ca România, să folosească necesităţilor de construire a infrastructurii din România, ca să avem câştiguri comune şi avantaj reciproc.

China şi România sunt hotărâte să înfiinţeze şi nişte grupuri de lucru în ceea ce priveşte construirea căilor ferate cu trenuri de mare viteză şi reactoare la centrale nucleare. Acestea au fost discutate cu domnul prim-ministru Ponta, în ziua când am avut convorbiri. Deja au început discuţii avansate între grupurile de lucru despre finanţare pentru echipamentele de cooperare. Credem că o să existe paşi uriaşi. Partea chineză sprijină întreprinderile chineze să efectueze cooperarea în aceste domenii cu România şi încurajăm instituţiile financiare din China să acorde finanţare pentru proiectele de colaborare chino-română. (Aplauze.)

În al patrulea rând, dorim să construim o punte de schimburi culturale şi interumane. Deşi China şi România se află la o distanţă mare, totuşi popoarele noastre sunt atât de apropiate, iar schimburile culturale şi interumane pot să construiască o punte de schimburi sufleteşti. Cultura, educaţia şi schimburile dintre China şi România trebuie să fie consolidate şi dezvoltate, ca seminţele de inspiraţie culturală reciprocă să crească în sufletul celor două popoare. China va continua să organizeze "Festivalul Cultural Chinez", "Festivalul Primăverii Chineze" şi alte activităţi de marcă şi invităm Orchestra Naţională Radio România să viziteze China şi sperăm să avem cât mai mulţi spectatori. China va continua sprijinul pentru Institutul "Confucius" din România, ca să satisfacă cerinţele de învăţare a limbii chineze. Salutăm şi stabilirea unui centru cultural român la Beijing. Vom oferi şi burse din partea Guvernului, pentru ca studenţii români să candideze pentru burse din China. Salutăm participarea şi candidatura tinerilor români în programul cu 5.000 de burse pentru ţările din Europa Centrală şi de Est. Sperăm ca tot mai mulţi tineri români să fie candidaţi la aceste burse, în acest program. Noi avem responsabilitatea ca prietenia chino-română să se continue din generaţie în generaţie.

În urmă cu peste 20 de ani, când am făcut o vizită în ţara dumneavoastră, eram tânăr. Aici am cunoscut mulţi prieteni români, inclusiv prieteni tineri pe atunci. Domnul preşedinte al Senatului, Antonescu, mi-a spus că diseară poate să-mi ofere o surpriză, să mă întâlnesc cu un prieten vechi care m-a primit atunci - acum este senator -, să aibă o întâlnire cu mine. Aştept cu nerăbdare acest moment. (Aplauze.)

Doamnelor şi domnilor,

Anul acesta, economia chineză, ca şi unele ţări din piaţa emergentă, a suferit o presiune de a merge în jos, dar noi am depăşit greutăţile. Noi susţinem o politică de stabilitate, să avem stabilitate şi siguranţă. Nu am crescut deficitul financiar, nu am tipărit nici bani, dar am făcut eforturi pentru descentralizare, pentru inspirarea vitalităţii din piaţă, să crească mai mult dividende din reformă, să încurajăm mai multe investiţii nonguvernamentale. În trimestrul al treilea, economia chineză merge bine şi acum merge în continuare pe un drum bun.

China are convingerea că o să realizeze o creştere de aproape 7,5% anul acesta, ca ţintă de creştere economică. (Aplauze.)

Nu demult, în cea de-a treia plenară a celui de-al 18-lea Comitet Central al Chinei am făcut planuri generale pentru reformă în continuare. Vom aprofunda reforma şi vom continua deschiderea către exterior, pentru ca piaţa să joace un rol important şi decisiv în alocarea resurselor pe piaţă şi o să mandatăm Guvernul să joace rolul cuvenit în vederea promovării creşterii permanente şi durabile a economiei chineze.

Avem convingerea că aceasta va oferi şi condiţiile bune pentru cooperarea chino-română, precum şi pentru cooperarea dintre China şi Europa Centrală şi de Est. Sunt oportunităţi oferite de creşterea economică.

Săptămâna trecută, la reuniunea liderilor China - Uniunea Europeană, a fost adoptată Strategia 2020 de cooperare China - Uniunea Europeană şi această cooperare în relaţiile China - Uniunea Europeană intră pe un nou drum.

Ieri, împreună cu domnul prim-ministru Ponta, am participat la reuniunea şefilor de Guvern din China şi Europa Centrală şi de Est. Noi am elaborat şi publicat programul de acţiune din Bucureşti pentru cooperarea China - Europa Centrală şi de Est. Cooperarea viitoare dintre China şi Europa Centrală şi de Est va fi bazată şi îndrumată prin acest program fulminant, Programul de la Bucureşti. (Aplauze.)

Am convingerea că cooperarea chino-română poate să devină un fanion al cooperării dintre China şi Europa Centrală şi de Est. România este un pilon strategic pentru cooperarea dintre China şi Europa Centrală şi de Est, iar cooperarea dintre China şi Europa Centrală şi de Est va servi drept nou motor pentru relaţia China - UE. Dumneavoastră care, în prezent, sunteţi nu numai cunoscători, ci şi contributori pentru relaţia chino-română, o să contribuiţi şi la relaţia China-UE. Aceasta este sarcina noastră comună.

Ca să mergem mai departe avem nevoie de un vapor mare (Aplauze.), avem nevoie şi de vânt potrivit. Acum avem vapor, am făcut toate eforturile, avem şi vântul care este potrivit. Acum acest vapor de cooperare chino-română va tăia valurile şi va merge înainte. (Aplauze.) Acest vapor va tăia valurile şi va merge mai departe.

Vă mulţumesc foarte mult. (Asistenţa aplaudă în picioare.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Onorabili membri ai Corpului diplomatic,

Domnule prim-ministru al României,

Distinşi membri ai Guvernului României,

Domnilor preşedinţi ai consiliilor judeţene din România,

Domnilor primari de mari municipii din România,

Onorabili membri ai Senatului şi Camerei Deputaţilor,

Mulţumim Excelenţei Sale domnului Li Keqiang, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, pentru acest mesaj deosebit rostit astăzi în plenul reunit al Parlamentului României, o ilustrare grăitoare a tradiţionalelor relaţii dintre ţările şi popoarele noastre care, putem spune, după evenimentele de amploare găzduite în aceste zile la Palatul Parlamentului, intră acum într-o nouă etapă de dezvoltare.

Reiterăm importanţa majoră pe care o acordăm promovării acestei colaborări speciale, clădită pe fundamentul solid al respectului, al înţelegerii, al preţuirii reciproce, ca şi al unei statornice prietenii.

Parteneriatul româno-chinez are perspective foarte promiţătoare şi diversificate. În pofida distanţei geografice dintre noi, avem afinităţi evidente.

Îi asigurăm încă o dată pe înalţii noştri oaspeţi de întreaga disponibilitate şi deschidere a membrilor Parlamentului României spre o cooperare eficientă, de dorinţa noastră de a folosi mijloacele specifice diplomaţiei parlamentare pentru a contribui la promovarea relaţiilor dintre ţările noastre, în ansamblul lor.

Transmitem, la rândul nostru, un mesaj de profundă şi sinceră prietenie poporului chinez, din partea poporului român, împreună cu cele mai bune urări de prosperitate şi progres.

Mulţumim încă o dată Excelenţei Sale domnul Li Keqiang, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze pentru discursul rostit la tribuna Parlamentului României.

Declar închise lucrările şedinţei de astăzi. (Asistenţa aplaudă în picioare).

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,46.