Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,15.

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnelor şi domnilor,

Vă rog frumos să luaţi loc în bănci. O să rog stafful tehnic să-mi aducă condica de prezenţă. Ne îmbunătăţim, nu mai suntem la 20 de minute, suntem la 15. E un lucru bun acesta.

Dragi colegi, eu o să vă rog frumos să începem şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor.

Declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 404 deputaţi, până în acest moment avem 242 de semnături pentru prezenţă, 162 sunt absenţi. Cvorumul legal - 203 este îndeplinit.

1. La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul nostru, vă informez că au fost distribuite la casetele dumneavoastră următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi şi de mâine 10 - 11 martie 2014; programul de lucru pentru perioada 10 - 15 martie 2014; lista rapoartelor depuse în perioada 3 - 10 martie 2014 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente, precum şi sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

2. La cel de-al doilea punct al ordinii de zi avem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 55 de deputaţi.

Având în vedere că între Biroul permanent, din informaţia domnului lider al Grupului parlamentar PP-DD, domnul Fenechiu, şi momentul începerii, la cabinetul meu, domnul deputat Niculescu Dumitru, doamna deputat Dragomir Maria, doamna deputat Ciobanu Liliana, domnul deputat Burlacu Ştefan, doamna deputat Dumitru Ioana, cred, domnul Marian Ion Cristinel şi doamna Nistor Marioara, sub semnăturile proprii, îşi retrag semnătura de pe moţiunea simplă intitulată "O reformă a administraţiei fără consens nu are succes!", în conformitate cu prevederile regulamentare, nu mai există numărul de semnături necesare pentru dezbaterea moţiunii simple... Pe procedură m-a rugat şi domnul Fenechiu să-i dau cuvântul... Numai o secundă... Şi, pe cale de consecinţă, nu mai intru în desfăşurătorul normal al moţiunii simple şi o să mergem, după ce o să dau cuvântul celor doi colegi şi dacă domnul viceprim-ministru doreşte să ia cuvântul, o să vă rog frumos să continuăm lucrările cu celelalte puncte ale ordinii de zi.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Moţiunea simplă "O reformă a administraţiei fără consens nu are succes!" a fost depusă împotriva descentralizării marca USL în ultima zi formală a Guvernului USL.

Întrucât astăzi USL nu mai există, o parte din colegii mei din PP-DD au înţeles, aşa cum dumneavoastră aţi citit, să-şi retragă semnăturile de susţinere a moţiunii simple, situaţie în care Grupul PP-DD nu mai poate susţine o moţiune împotriva viziunii unei alianţe care nu mai există şi care nu mai are numărul de semnături necesare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Pe procedură, domnul deputat Mircea Toader, viceliderul Grupului parlamentar al PDL. Nu e vicelider? Pe procedură. Domnul Mircea Toader, fostul lider al Grupului PDL.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Pe procedură, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Moţiunea simplă pe care am depus-o noi avea un singur rol şi eu sper că vom găsi colegi în continuare să semneze, să putem să o depunem, vrem o dezbatere reală pe descentralizare. Nu este o moţiune simplă, cum au fost cele de până acum, de a critica vehement ceea ce a făcut un ministru sau altul sau Guvernul, ci practic este o moţiune constructivă şi chiar fac un apel colegilor mei, chiar din PSD pot să o semneze şi eu sper că domnul viceprim-ministru va analiza foarte bine ce dorim noi cu această moţiune, fiindcă nu poţi să faci o reformă dacă nu există un consens politic şi naţional, fiindcă o reformă a administraţiei locale şi naţionale, inclusiv pe descentralizare şi regionalizare nu poate fi făcută fără consens, mai ales că efectele sunt pentru o perioadă de 40-50 de ani.

Deci, noi sigur vom aduna semnăturile celorlalţi colegi şi vom dezbate în continuare această moţiune, aşa cum prevede Regulamentul Camerei Deputaţilor, în timpul cel mai scurt.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Tot pe procedură, tot din partea Grupului parlamentar al PDL, liderul Grupului parlamentar, domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 160, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal îşi menţine disponibilitatea de a depune, de a redepune moţiunea simplă pe descentralizare. Sperăm ca mâine, cel târziu, textul, însoţit de semnăturile necesare, să fie depus în plenul Camerei Deputaţilor, urmând, domnule preşedinte, ca săptămâna viitoare să rediscutăm sau să discutăm, pentru că nu l-am discutat, să discutăm acest text.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

În încheiere, domnul viceprim-ministru. O să vă rog frumos să spuneţi câteva cuvinte. Ne pare rău că v-am chemat degeaba astăzi. Este voinţa exprimată de către semnatarii moţiunii.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea (viceprim-ministru al Guvernului României, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau întâi să apreciez demersurile făcute de colegii parlamentari de la Grupul PP-DD. Vreau să vă spun câteva lucruri. Chiar dacă moţiunea simplă nu se mai dezbate astăzi, poate se va dezbate altă dată, aceasta nu înseamnă că eu n-am citit-o cu foarte multă atenţie şi venisem şi pregătit astăzi să răspund.

Vreau întâi să apreciez modul cum a fost redactată moţiunea; nu am foarte multă experienţă parlamentară, dar cred că este prima moţiune care are un caracter cât de cât constructiv. Am apreciat şi tonul, şi limbajul folosit, şi toate observaţiile care sunt trecute acolo. Indiferent dacă moţiunea se va mai dezbate sau nu, vreau să vă asigur că următorul proces legislativ care să aibă ca finalitate descentralizarea administrativă în România, voi încerca să-l coordonez şi voi încerca să obţin un consens politic.

Vreau să vă asigur că vom avea şi voi avea întâlniri - şi nu numai întâlniri formale, ci întâlniri de lucru. O să vă invit pe toţi cei care doriţi să participaţi la aceste discuţii, care vor fi ample, împreună cu reprezentanţii autorităţilor locale şi împreună cu ministerele implicate în procesul de descentralizare şi reprezentanţi de la fiecare grup parlamentar care doreşte să se implice în acest proces foarte important, precum şi cu comisiile de specialitate.

Neavând posibilitate să mai răspund la tot ceea ce aţi spus dumneavoastră, sper să am această ocazie, atunci când vom avea întâlniri de lucru, întâlniri aplicate, în aşa fel încât procesul legislativ sau forma finală a legii sau a legilor descentralizării să aibă un consens politic, pentru că a spus bine mai devreme domnul Toader, este un proces care nu priveşte numai PSD-ul, sau UNPR-ul, sau PC-ul, sau UDMR-ul, ci priveşte întregul sistem administrativ şi, de ce nu, este parte importantă dintr-o reformă a statului.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule vicepremier.

Să fie clar pentru toată lumea, conform Regulamentului, trebuiau 50 de semnături. Dumneavoastră aţi depus 54, dacă nu mă înşel eu... 57?

Voci din sală:

57!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

55. Două semnături sunt aceeaşi persoană! Şi minus şapte... Pe domnul Popescu nu puteţi să-l acuzaţi de partizanat politic. S-au retras şapte, plus că aţi auzit, liderul grupului parlamentar, a anunţat că Grupul parlamentar PP-DD nu mai susţine. Atunci ar fi trebuit să îi întreb pe fiecare, să îi rog să vină la pupitru, pentru că declaraţia este... cele şapte semnături sunt originale.

Dacă mai este cineva care doreşte să renunţe, dintre cei pe care i-am citit şi care au dat în scris, ca să închidem procedura. Eu zic că la 49... ştiţi care este procedura parlamentară.

Bun. Deci, aceasta este viaţa!

3. Mergem mai departe. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu Strategia de extindere şi principalele provocări pentru perioada 2013-2014 COM (2013) 700.

Domnule preşedinte, din partea Comisiei pentru afaceri europene, aveţi cuvântul.

Domnul Radu Bogdan Ţîmpău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru examinarea pe fond a comunicării la data de 27.11.2013, împreună cu Comisia pentru politică externă. Ulterior a fost sesizată, la cererea sa, şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Comisiile sesizate pentru proiectul de opinie au transmis documentele respective la termen. Proiectul final de opinie, cu completările şi modificările stabilite în cadrul dezbaterilor a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia pentru afaceri europene şi-a fundamentat analiza pe proiectele de opinie ale comisiilor permanente şi de specialitate sesizate, pe documentele transmise şi pe informaţiile furnizate de către Ministerul Afacerilor Externe şi pe fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană, Departamentul pentru studii parlamentare şi politici ale Uniunii Europene.

Comisia pentru afaceri europene a remarcat o tendinţă în creştere printre statele membre, de contestare a procesului de extindere, dar a considerat că este o situaţie temporară, generată de criza economică şi implicit de reducerea capacităţii Uniunii de a-şi asuma anumite responsabilităţi şi costuri.

Comisia pentru afaceri europene a acceptat necesitatea de adaptare a metodei şi mecanismelor politicii de extindere, prin introducerea chiar de la începutul negocierilor a unor domenii ca reforma judiciară şi lupta împotriva criminalităţii organizate şi a corupţiei, dar a atras atenţia că aceste ajustări nu trebuie să inducă percepţia înăspririi condiţiilor de aderare.

Comisia pentru afaceri europene a subliniat că politica României de susţinere consecventă a politicii de extindere este legată de nivelul de încredere a populaţiei în Uniunea Europeană.

Comisia pentru afaceri europene a admis importanţa oferirii unor perspective europene, atât ţărilor din Balcanii de Vest, cât şi altor ţări din vecinătatea Uniunii, angajate în procesul de apropiere de Uniunea Europeană, care înregistrează performanţe notabile în efortul de aliniere la standardele Uniunii, în special Republica Moldova şi Georgia, ţări care au avut în trecut obstacole semnificative în parcursul lor din cadrul Parteneriatului Estic, spre finalizarea negocierilor pentru semnarea acordurilor de asociere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult. Intrăm pe text. Vreţi şi dezbateri generale la...?

Doamna Ana Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Social Democrat subliniază că România a fost şi rămâne un susţinător activ al extinderii Uniunii Europene, apreciind că aceasta este una din cele mai de succes politici ale Uniunii Europene.

Felicită toţi actorii acordului istoric între Serbia şi Kosovo din 19 aprilie 2013 şi consideră că acest acord demonstrează că se pot rezolva situaţii conflictuale complicate şi grave dacă există voinţă politică şi că integrarea europeană îşi păstrează atractivitatea, în schimb regretă că celelalte state din zonă nu au profitat de acest succes pentru a-şi rezolva propriile diferende.

Salută hotărârea Consiliului European de a începe negocierile de aderare cu Serbia, precum şi autorizarea de către Consiliul Uniunii a deschiderii negocierilor pentru un acord de stabilizare şi de asociere între Uniunea Europeană şi Kosovo.

Susţine opţiunea de politică internaţională a României, în sensul respectării principiului neutralităţii faţă de statut în privinţa Kosovo şi consideră că acordul de asociere al Uniunii cu Kosovo ar trebui să fie de competenţă exclusiv comunitară.

Subliniază că România a fost şi rămâne un susţinător activ al extinderii Uniunii Europene, apreciind că aceasta este una din cele mai de succes politici ale Uniunii.

Perspectiva europeană pentru ţările angajate în procesul de apropiere de Uniunea Europeană a contribuit deja la transformarea lor democratică, la modernizarea instituţională şi la ample reforme economice.

Tocmai de aceea, Partidul Social Democrat susţine şi va vota acest proiect final de opinie.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt la dezbateri generale? Nu. Bun. Atunci, mergem pe proiectul de hotărâre.

La titlu, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat. Bun.

Preambul? Obiecţii, comentarii? Nu.

Articolul unic, cu toate cele 22 de puncte? Nu. Bun.

Atunci, facem conform procedurii, merge la votul final.

4. Următorul: Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei Analiza anuală a creşterii pentru 2014 COM (2013) 800.

Domnule preşedinte, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru afaceri europene.

Domnul Radu Bogdan Ţîmpău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pe afaceri europene a fost sesizată pentru examinarea pe fond a Comunicării Comisiei Europene Analiza anuală a creşterii la data de 28.11.2013.

Comisia pentru afaceri europene a audiat reprezentanţi ai Ministerului de Afaceri Externe, Ministerului Fondurilor Europene şi Comisiei Naţionale de Prognoză.

Până la data dezbaterii proiectului s-au primit propuneri de opinie de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor susţine pe fond această comunicare a Comisiei Europene, deoarece prin claritatea şi realismul analizei reflectă adecvat evoluţia creşterii economice la nivelul Uniunii şi formulează obiective realiste şi concrete la nivelul de Uniune şi de stat membru pentru anul 2014.

Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor propune îmbunătăţirea politicilor europene de ameliorare a şomajului în rândul tinerilor, prin stimularea pieţei locale a muncii şi recomandă ca sprijinirea cercetării ştiinţifice şi inovării să se realizeze printr-o orientare accentuată spre nevoile specifice ale statelor membre.

Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor subliniază necesitatea sporirii predictibilităţii regimului fiscal şi a creşterii accesului la creditele pentru IMM-uri, prin simplificarea birocraţiei şi formularea de reguli fiscale cât mai clare.

Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor recomandă intensificarea consultării şi cooperării între statele membre, în cadrul semestrului european, pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor, prin includerea unor teme nou apărute ca urmare a evoluţiei normelor europene, în special în urma adoptării noului pachet de directive privind achiziţiile publice.

Răspunzând recomandărilor analizei anuale a creşterii, Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor afirmă întreaga sa disponibilitate pentru analiza şi dezbaterea în cadrul semestrului european a principalelor riscuri şi dificultăţi cu care s-ar putea confrunta România în anul 2014, identificate în opinia sa, astfel încât să contribuie la consolidarea revenirii economice şi atingerea obiectivelor de creştere.

Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor recomandă Comisiei Europene să înfiinţeze un sistem de colectare şi procesare în flux rapid a datelor, de la nivelul de stat membru, pentru a permite modelarea operativă pe parcursul unui an a acţiunilor de depăşire a crizei şi de convergenţă, în funcţie de evoluţia socio-economică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dezbateri generale.

Domnul deputat Nazare.

Domnul Alexandru Nazare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al PDL susţine elementele acestei hotărâri şi punctele principale din această hotărâre. Cu toate acestea, avem câteva observaţii punctuale legate de...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat!

Observaţiile punctuale noi nu le putem modifica. Se modifică în Comisia pentru afaceri europene; acolo sunt toate grupurile politice parlamentare reprezentate. Noi putem să ne uităm la ea, să fim pentru sau împotrivă, conform regulamentului şi proiectului de lege publicat.

Domnul Alexandru Nazare:

Exact aceasta este problema, domnule preşedinte, că suntem pentru la modul general, adică formal, şi dacă ne uităm la fond, pentru şomajul în rândul tinerilor nu se face nimic. Banii pentru ameliorarea acestei probleme, sutele de milioane privind locurile de muncă pentru tineri nu s-a întâmplat nimic cu ele. Deci, doar formal discutăm, pe fond nu acţionăm. OK, adoptăm această opinie astăzi, suntem cu toţii de acord, o susţinem cu toţii, totul e frumos, dar problema nu se rezolvă şi acesta este un lucru despre care trebuie să vorbim.

Nu e suficient să susţinem o opinie, cum susţinem şi la comisii multe alte opinii ale Comisiei Europene, dar pe fond nu facem nimic. Mai bine veneaţi astăzi şi ne prezentaţi care este stadiul absorbţiei pe fonduri europene pentru fondurile adresate tinerilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, eu cred că dumneavoastră nu aţi citit legea. Citiţi, vă rog frumos, legea şi nu mai fiţi nervos. Dacă sunteţi nervos la microfon... Este o lege care stabileşte altceva, nu e despre viitor, este ex-ante. M-aş fi aşteptat de la dumneavoastră, care ne vorbiţi foarte frumos aici şi cu cuvinte rare, să ştiţi ce discutăm aici. Când e vorba de ex-ante, nu discutăm despre politicile publice care sunt în aplicabilitate, ci despre cu totul şi cu totul altceva.

Iar dacă aveaţi această opinie şi trebuia să exprimaţi îngrijorarea, aveaţi posibilitatea să formulaţi un text la Comisia pentru afaceri europene pe care Parlamentul îl aproba. Nu e vorba de nici o politică publică în acest moment. Vă rog frumos să vedeţi despre ce este vorba. Este o procedură stabilită în lege, Parlament - Guvern şi este un proiect de hotărâre pe care l-am aprobat noi în Biroul permanent, care reglementează până când onorabilii lideri ai grupurilor politice parlamentare vor dori să modifice regulamentul, ce trebuie să facem.

Din păcate pentru mine, nu am un articol în care să merg şi nici nu putem să amestecăm capra cu varza, că nu am competenţe în această chestiune.

Pe procedură, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte, aşa se întâmplă când noi aici, de la tribună, nu dăm citire textului integral al proiectului de hotărâre şi spicuim. Pentru că dacă am fi citit textul integral al proiectului de hotărâre, sunt ferm convins că şi celelalte grupuri parlamentare ar fi avut obiecţii vizavi de forma prezentată, chiar dacă a fost adoptată în Comisiile pentru afaceri europene.

Deci, eu cred că, ca şi procedură, aici, în plenul Parlamentului, nu putem să spicuim din proiectele de hotărâri, să lăsăm la latitudinea preşedintelui de comisie ce consideră Domnia Sa că este important şi ce nu să ne prezinte.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog şi pe dumneavoastră, după cinci ani de zile, să ne uităm la proiectul de lege pe care l-am aprobat în această materie a afacerilor europene şi care nu are legătură cu ceea ce suntem noi obişnuiţi să dezbatem. Până acum aceste opinii erau aprobate în Biroul permanent, după ce erau dezbătute în comisiile de specialitate, iar integratorul era Comisia pentru afaceri europene. În urma contestaţiei la Curtea Constituţională a preşedintelui statului român şi a unei forme finale la care s-a ajuns şi publicată în Monitorul Oficial, acolo avem câteva obligaţii. Din păcate, proiectele de opinie referitoare la comunicatele Comisiei se reglează altfel în Comisia pentru afaceri europene. Nu putem să legăm nimic din ceea ce avem noi în subconştiental, în materia dezbaterilor interne ale noastre. Deci, este totul ex-ante. Şi atunci, ce se scrie aici puteţi să modificaţi, dar în Comisia pentru afaceri europene şi să argumentaţi. Ştiţi că avem un interval de timp în care putem să o dezbatem, putem să o retrimitem la comisie... Adică... Eu îmi doresc foarte mult ca dumneavoastră să finalizaţi, împreună cu Comitetul liderilor cât mai repede un capitol special pentru această temă, ca să ştim toţi procedurile.

Domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Totuşi, e bine pe procedură când dezbatem să citim partea introductivă care, în ambele cazuri, vorbeşte despre "în temeiul prevederilor Tratatului de la Lisabona privind rolul parlamentelor naţionale".

Ne exprimă o opinie şi în afară de aceasta avem o singură posibilitate: de a constata că actul normativ propus, conform principiului subsidiarităţii, este de competenţa statelor membre şi de aceea nu suntem de acord cu ea sau nu constatăm că e în contradicţie cu această prevedere, deci de competenţa statelor naţionale. Ca atare, noi nu avem cum să venim cu propuneri de modificare, de completare... Sunt opinii despre text şi ceea ce putem noi să facem este dacă credem sau nu că încalcă principiul subsidiarităţii şi atât! Deci, ca un proiect de lege pe care îl putem adopta sau respinge, fără să propunem amendamente. Deci, nu este cazul amendărilor. Aşa prevede şi textul iniţial, trimitere clară la tratat şi citiţi tratatul, aşa scrie.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna deputat Ana Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Şi aş vrea să mulţumesc în mod special colegului nostru de la UDMR, care încă o dată a dat dovadă nu numai de o bună cunoaştere a procedurilor interne, lucru pe care colegii noştri de la PDL demonstrează încă o dată că habar nu au despre ce vorbesc. Şi ar fi foarte bine să se pună în acord cu colegii lor, reprezentanţi în Comisia pentru afaceri europene, astfel încât orice discuţie să aibă loc în cadrul dezbaterilor. Eu precizez că acest principiu al subsidiarităţii a fost şi este respectat în ceea ce priveşte proiectul de opinie la care ne referim.

Acum, pe fond. Din punctul de vedere al Partidului Social Democrat, anul 2014 va fi primul an de punere în aplicare a noului cadru financiar multianual european. Uniunea Europeană şi statele sale membre ar trebui aşadar să pună în continuare accentul, iar în unele cazuri, în opinia noastră, să pună un accent sporit pe înregistrarea de progrese în următoarele cinci domenii prioritare, cu grade diferite de prioritate: 1. continuarea consolidării bugetare diferenţiate şi favorabile creşterii; 2. reluarea activităţii de creditare a economiei; 3. promovarea creşterii şi a competitivităţii în prezent şi în viitor; 4. combaterea şomajului şi a consecinţelor sociale ale crizei; şi 5. modernizarea administraţiei publice.

Apreciez recomandarea Comisiei privind necesitatea unui accent sporit pe calitatea cheltuielilor publice şi pe modernizarea administraţiei la toate nivelurile.

De asemenea, apreciem recomandarea Comisiei pentru protejarea investiţiilor pe termen lung în educaţie, cercetare, inovare, energie şi politici climatice, precum şi pentru satisfacerea nevoilor membrilor celor mai vulnerabili ai societăţii, dar atragem atenţia asupra dificultăţilor de a le asigura, în condiţiile restricţiilor severe impuse de măsurile de consolidare bugetară. Sunt necesare măsuri pentru îmbunătăţirea performanţei în materie de educaţie şi competenţe.

Uniunea Europeană înregistrează în continuare întârzieri în ceea ce priveşte realizarea obiectivelor pentru 2020 privind nivelul studiilor universitare şi reducerea abandonului şcolar timpuriu.

De aceea, potrivit OCDE, 20% din forţa de muncă din Uniunea Europeană are în continuare o lipsă serioasă de competenţe, inclusiv niveluri scăzute de alfabetizare şi de competenţe numerice. 25% dintre adulţi nu au competenţe necesare pentru a utiliza IT-ul, de exemplu.

Această situaţie creează blocaje şi neconcordanţe pentru o serie de locuri de muncă şi profesii şi, la nivel mai general, reduce capacitatea forţei de muncă din Uniunea Europeană de a se adapta şi a progresa pe piaţa muncii.

De aceea, considerăm că este esenţial să se investească în modernizarea sistemelor de educaţie şi de formare, inclusiv în sistemele de învăţare pe tot parcursul vieţii, mai ales în sistemele de învăţare duală şi să le faciliteze tranziţia de la educaţie la viaţa profesională, în special prin sporirea disponibilităţii strategiilor sau uceniciilor de calitate.

În acest context, statele membre ar trebui să adopte rapid planurile de punere în aplicare a garanţiilor pentru tineri, iar programe de finanţare aferente, precum locuri de muncă pentru tineri şi Fondul Social European, ar trebui finalizate cât mai curând posibil.

De asemenea, statele membre trebuie să aplice măsurile asumate privind instituirea garanţiilor pentru tineri, Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, derulând proiecte şi fiind partener cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

România trebuie să se numere printre ţările care vor înregistra progrese care să conducă la competitivitatea extremă şi la stimularea productivităţii.

Partidul Social Democrat reiterează că, între priorităţile pentru România ce decurg din documentul analizat, se află creşterea performanţei de mediu a industriei energetice şi subliniază că, dacă în teorie, finalizarea pieţei unice a energiei ar conduce la diminuarea costurilor, impactul legislaţiei de mediu şi al compensaţiilor pentru sprijinirea energiilor regenerabile ar putea estompa această diminuare.

În consecinţă, subliniază legătura dintre competitivitatea industriei energetice şi stadiul acordurilor internaţionale în domeniul schimburilor climatice, ca expresie a riscului delocalizării facilităţilor energetice.

În consecinţă, Partidul Social Democrat susţine şi va vota acest proiect de opinie, în forma susţinută de către Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Intrăm pe proiectul de hotărâre.

Titlul.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Preambulul.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Articolul unic.

Dacă sunt obiecţii, comentarii la articolul unic? Nu. Aprobat.

Merge la votul final.

5. Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

Articol unic.

Anexă la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48 din 2012 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial din 20 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

• domnul deputat Nicolae Bănicioiu, Grupul parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare la Comisia pentru sănătate şi familie, în calitate de membru;
• domnul deputat Adrian Mocanu, Grupul parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru transporturi şi infrastructură la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, tot în calitate de membru;
• domnul deputat Zisu Stanciu, Grupul parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, în calitate de membru;
• domnul deputat Florică Ică Calotă, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, în calitate de membru;
• domnul deputat Aurel Niculae, Grupul parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, în calitate de membru;
• domnul deputat Ludovic Orban, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, este desemnat în calitate de membru la Comisia pentru muncă şi protecţie socială;
• domnul deputat Ionel Palăr, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, în calitate de membru;
• doamna deputat Lucia-Ana Varga, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, este desemnată în calitate de membru al Comisiei pentru mediu;
• domnul deputat Gheorghe Ialomiţianu, aparţinând Grupului parlamentar al PDL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor;
• domnul deputat Cornel-Mircea Sămărtinean, aparţinând Grupului parlamentar al PDL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor;
• domnul deputat Ion Cristinel Marian, aparţinând Grupului parlamentar al PP-DD, trece de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
• iar domnul deputat Ion Marocico, aparţinând Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, trece de la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în calitate de membru.

Obiecţii, comentarii? Nu.

Merge la votul final.

6. Proiectul de Hotărâre privind constatarea încetării unui mandat de deputat, având în vedere demisia domnului deputat Vasile Bleotu, înregistrată azi, 10 martie.

În temeiul art.70 din Constituţia României, republicată, al art.7 din Legea nr.96 privind statutul deputatului şi senatorului, al art.48 din Legea nr.35 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea Legii nr.67 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, al Legii administraţiei publice locale nr.215 şi al Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, bineînţeles, precum şi al art.210 şi art.211 din regulamentul nostru, avem următorul unic:

Camera Deputaţilor constată încetarea calităţii de membru a domnului deputat Vasile Bleotu, începând cu data de 10 martie 2014, şi declară vacant locul de deputat în Circumscripţia electorală nr.40, Colegiul uninominal nr.4.

Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu.

Merge şi acesta la votul final.

7. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de secretar al Camerei Deputaţilor, ca urmare a demisiei din această funcţie a domnului Eugen Nicolicea.

Hotărâre privind vacantarea unui loc de secretar, având în vedere demisia domnului deputat din funcţia de secretar al Camerei şi, luând act de această demisie, în temeiul prevederilor art.20 din regulamentul nostru, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre:

Camera Deputaţilor declară vacant un loc de secretar al Camerei Deputaţilor, ca urmare a demisiei din această funcţie a domnului Eugen Nicolicea.

Obiecţii, comentarii? Nu.

Merge la votul final.

8. Proiectul de Hotărâre privind alegerea unui secretar al Camerei Deputaţilor.

Avem articol unic.

Grupul parlamentar al PSD a depus candidatura domnului Ciolacu. Este vot secret cu bile. Îl facem mâine, la votul final. Da?

Vă mulţumesc.

11. Acum avem aşa: Propunere legislativă privind completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011.

Vă reamintesc că termenul de dezbatere şi vot final a fost depăşit - este Pl-x 566.

Pe cale de consecinţă, ea merge la Senat.

9. Următoarea... Scuzaţi-mă, mai am la poziţia 9: Solicitarea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită şi, în consecinţă, prelungirea termenului constituţional de dezbatere şi vot final de la 45 la 60 de zile a Propunerii legislative pentru completarea articolului 58 din Legea nr.1 din 5 ianuarie 2011 a Educaţiei Naţionale.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Merge la votul final mâine.

12. Trecem mai departe, la poziţia 12 - Pl-x 568/2013 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2011 privind Legea Educaţiei Naţionale.

Şi aceasta are termenul pentru dezbatere şi vot final depăşit.

Pe cale de consecinţă, merge la Senat.

13. Propunerea legislativă privind sprijinirea şi orientarea elevilor în carieră (Pl-x 570/2013).

Această propunere are termenul pentru dezbatere şi vot final depăşit.

Merge la Senat. Luăm act.

14. Următoarea propunere legislativă - Pl-x 571/2013 - pentru modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011.

Şi aceasta are termenul pentru dezbatere şi vot final depăşit, se consideră adoptată şi merge la Senat.

15. Următoarea: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 215 din 2001 a administraţiei publice locale, Pl-x 654/2013.

Şi această propunere legislativă are termenul de dezbatere şi vot final depăşit. Se consideră adoptată.

16. Mai departe: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 393 din 2004 privind Statutul aleşilor locali, Pl-x 653/2013.

Şi aceasta are termenul pentru dezbatere şi vot final depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată. Merge la Senat.

17. Următoarea: Propunerea legislativă privind completarea art.22 din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi - Pl-x 660/2013.

Şi aceasta are termenul pentru dezbatere şi vot final depăşit şi se consideră adoptată.

18. Următoarea: Propunerea legislativă pentru completarea Legii audiovizualului nr.504/2002 - Pl-x 658/2013.

Are termenul de dezbatere şi vot final depăşit. Se consideră adoptată.

Am avut o discuţie cu domnul deputat Eugen Nicolicea, ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, şi, pentru că noi eram pregătiţi să facem o dezbatere pe moţiune, miniştrii secretari de stat care trebuiau să vină să susţină proiectele de lege nu sunt azi aici, astfel încât eu o să vă propun sistarea şedinţei de astăzi, că nu avem niciun secretar de stat care să susţină proiectele de lege şi asta este cutuma.

Şi la ora 18,00 o să-l rog pe domnul vicepreşedinte Mitrea să ţină şedinţa de întrebări, interpelări.

Şi ne vedem mâine-dimineaţă, la ora 10,00.

O să-l rog pe domnul ministru Nicolicea să informeze colegii să fie prezenţi.

Doamnelor şi domnilor, declar închisă şedinţa de astăzi.

Domnule preşedinte, declar şedinţa închisă de astăzi. Îmi pare rău, nu am ce să fac. Scrie foarte clar: este obligaţia secretarului de stat, iar eu, ca preşedinte de şedinţă şi preşedintele Camerei, dacă nu am un secretar de stat şi nu am acordul liderilor şi al ministrului pentru relaţia cu Parlamentul, nu pot să continui.

Deci, s-a închis şedinţa, domnule deputat... (Se adresează domnului deputat Tinel Gheorghe.)

Nu aveţi cum, că am declarat-o închisă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Ne vedem mâine-dimineaţă, la ora 10,00.

După pauză

În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Să începem ultima parte a şedinţei noastre de astăzi, şedinţă consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Ministerul Agriculturii. Domnul deputat Gheorghe Tinel? Nu este prezent. Mulţumesc celor de la Ministerul Agriculturii.

Ministerul Afacerilor Interne. Domnul Pâslaru? Nu este prezent. Mulţumesc celor de la Ministerul Afacerilor Interne.

Ministerul Justiţiei. Domnul Raeţchi Ovidiu Alexandru? Nu este prezent. Mulţumesc şi Ministerului Justiţiei.

Ministerul Transporturilor. Domnul Alexandru Nazare? Nu este. Mulţumesc şi Ministerului Transporturilor.

Ministerul Sănătăţii. Se solicită amânare. Doamna Ardeleanu Maria ne cere amânare.

Ministerul Sănătăţii; Movilă Petru, solicită amânare - nu dânsul, ci ministerul.

Ministrul delegat pentru ape şi păduri. Domnul Pâslaru oricum nu este.

În ceea ce priveşte răspunsurile la întrebări, mulţumesc Guvernului, îmi cer scuze pentru colegii mei. În ultima vreme, suntem uşor neserioşi.

Interpelări, prezentare pe scurt. Am să citesc lista celor care au depus interpelări. Este generoasă. Cei care doresc să prezinte interpelarea, am rugămintea să o facă în 1-2 minute.

Ion Melinte - trei interpelări. Este? Nu este. Au fost depuse.

Ioan Balan - o interpelare. Nu este.

Cristian Buican - cinci interpelări. Nu este.

V-am văzut. Am închis partea de răspunsuri. Colegii au plecat. Îmi cer scuze. Aşa sunt eu, mai cu ora.

Domnul Vasile Horga - o interpelare. Nu este; nu citeşte adică, nu citeşte.

Daniel Oajdea - o interpelare. Vreţi să o citiţi? Să o prezentaţi?

Domnul Vasile Daniel Oajdea (din bancă):

Peste 10 minute.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Păi, în 10 minute am terminat, domnule Oajdea. OK. Lăsăm mai la urmă pe domnul Oajdea.

Doamna Liliana Mincă? Nu doreşte să citească; două interpelări.

Domnul Viorel Blăjuţ - cinci interpelări. Nu doreşte să citească.

Domnul Alexandru Nazare - cinci interpelări. Nu doreşte să citească.

Domnul Andrei Dolineaschi - trei interpelări. Nu doreşte să citească.

Doamna Tamara Dorina Ciofu - trei interpelări. Nu doreşte să citească.

Doamna Roberta Anastase - o interpelare. Nu doreşte să citească.

Domnul Tudor Ciuhodaru - trei interpelări. Nu doreşte să citească.

Doamna Claudia Boghicevici. Nu doreşte să citească.

Domnul Sergiu Vizitiu - o interpelare. Nu doreşte să citească.

Domnul Cezar Preda - o interpelare. Nu doreşte să citească.

Doamna Camelia Bogdănici - trei interpelări. Nu doreşte să citească.

Domnul Petru Movilă - două interpelări. Nu doreşte să citească.

Domnul Ioan Roman - o interpelare. Nu doreşte să citească.

Ioan Dîrzu - două interpelări. Nu doreşte să citească.

Ion Bălan - o interpelare. Nu prezintă.

Cornel Itu - o interpelare. Nu prezintă.

Florin Pâslaru - şase interpelări. Nu prezintă.

Lucreţia Roşca şi Florin Pâslaru, împreună, o interpelare. Nu doresc să prezinte.

Ioan Munteanu - două interpelări. Nu doreşte să prezinte.

Ana Birchall - patru interpelări. Nu doreşte să prezinte.

Scarlat Iriza - două interpelări. Nu doreşte să prezinte.

Toader Dima - două interpelări. Nu doreşte să prezinte.

Cristina Nichita - patru interpelări. Nu doreşte să prezinte.

Sorin Iacoban - trei interpelări. Nu prezintă... Iertaţi-mă, domnule deputat. Mă uitam tot peste dumneavoastră. Aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Interpelarea de astăzi adresată domnului ministru delegat pentru ape, păduri şi piscicultură, doamna Doina-Adriana Pană, interpelarea vizează activitatea managerială de la Administraţia Bazinală Apă Prut-Bârlad.

Doamna ministru, în luna noiembrie 2013, am formulat o interpelare către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, care a avut ca subiect activitatea managerială a Administraţiei Bazinale Apă Prut-Bârlad, în contextul existenţei unor rapoarte care edifică deficienţe majore în ceea ce priveşte activitatea instituţiei mai sus menţionate.

Ca materiale de probă, am precizat Raportul Corpului de control al ministerului pe care-l conduceţi şi a avut ca obiect sesizarea colectivului unităţii de implementare a proiectului din cadrul Administraţiei Bazinale Apă Prut-Bârlad cu privire la activitatea domnului director Corneliu Creţu, precum şi unele adrese ale Direcţiei teritoriale Iaşi şi nu în ultimul rând un Raport al Corpului de control al Instituţiei Prefectului judeţului Iaşi.

În urma prezentării acestor documente, am găsit de cuviinţă să formulăm 8 întrebări, pentru a putea fi lămuriţi în ceea ce priveşte activitatea deficitară a managerului de la Administraţia Bazinală Apă Prut-Bârlad, după cum urmează.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să răspundeţi la următoarele întrebări:

De ce nu au fost realizate lucrările în proporţie de sută la sută, dacă acestea au fost finanţate în totalitate?

De ce nu s-au organizat licitaţii pentru atribuirea luciilor de apă Pârcovaci şi Tungujei?

Care este situaţia proceselor cu terţii, procese în care Administraţia Bazinală Apă Prut-Bârlad figurează ca pârât?

Care este stadiul actual al dosarului de la DNA, care are ca obiect activitatea managerială de la Apă Prut-Bârlad?

Care este stadiul lucrărilor menţionate ca fiind terminate parţial în Raportul Corpului de control al instituţiei pe care o conduceţi şi dacă aceste lucrări prezintă sau nu pericol pentru siguranţa locuitorilor de pe Valea Prutului?

Ce măsuri concrete s-au luat în urma analizei Raportului Instituţiei Prefectului judeţului Iaşi şi a Raportului Corpului de control al ministerului şi, dacă s-au luat măsuri, care este motivul pertinent pentru care au fost închise într-un sertar cele două rapoarte incriminatorii?; cum se va acoperi prejudiciul societăţilor comerciale, societăţi prejudiciate de Apă Prut-Bârlad?

În cazul în care, în urma analizei situaţiei, aţi descoperit că nu s-au luat măsuri cu privire la ilegalităţile pe care le-am adus la cunoştinţă, în cât timp ministerul pe care-l conduceţi va restabili legalitatea în ceea ce priveşte activitatea defectuoasă a Administraţiei Bazinale Apă Prut-Bârlad, activitate care, printre altele, are un singur vinovat comun - directorul acestei instituţii?

Vă mulţumesc.

Această interpelare a fost transmisă şi Ministerului Mediului.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Roşca. Nu prezintă.

Domnul deputat Ion Tabugan - o interpelare. Nu prezintă.

Andreea-Maria Paul - o interpelare. Nu prezintă.

Liviu Laza-Matiuţa - o interpelare.

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Liviu Laza-Matiuţa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să adresez o interpelare domnului ministru Remus Pricopie, ministrul educaţiei naţionale.

Obiectul interpelării: situaţia financiară a Şcolii generale "Nicolae Bogdan" din oraşul Vaşcău, judeţul Bihor.

Şcoala generală "Nicolae Bogdan" din oraşul Vaşcău trebuie să achite urgent suma de 42.875,62 lei, reprezentând lucrări efectuate şi neachitate. Pentru această sumă există sentinţă judecătorească definitivă, urmând ca şcoala generală să fie executată silit. Instituţia de învăţământ nu dispune de fondurile necesare pentru a achita această sumă.

Vă rog, domnule ministru, să-mi precizaţi care sunt măsurile pe care le va întreprinde ministerul pe care îl conduceţi pentru soluţionarea acestei situaţii?

Alăturat, vă anexez memoriul întocmit de conducerea Şcolii generale Vaşcău, pentru analiză.

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cornel Sămărtinean - o interpelare. Nu doreşte să o prezinte.

Sandală-Maria Ardeleanu - o interpelare. Nu prezintă.

Ovidiu Iane - 9 interpelări. Nu prezintă.

Gheorghe Şimon - o interpelare. Nu prezintă.

Valentin Blănariu - o interpelare. Nu prezintă.

Ovidiu-Ioan Dumitru - o interpelare. Nu prezintă.

Cătălina Ştefănescu - o interpelare. Nu prezintă.

Angel Tîlvăr - o interpelare. Nu prezintă.

Vasile Iliuţă - o interpelare. Nu prezintă.

Anton Doboş - două interpelări. Nu prezintă.

Ştefan-Petru Dalca - o interpelare. Nu prezintă.

Niculina Mocioi - o interpelare. Nu prezintă.

Tinel Gheorghe - o interpelare. Nu prezintă.

Vlad Cosma - două interpelări. Nu prezintă.

Dorin Petrea - două interpelări. Nu prezintă.

Ion Eparu - o interpelare. Nu prezintă.

Rodin Traicu - o interpelare. Nu prezintă.

Laurenţiu Roşca - două interpelări. Nu prezintă.

Cristian-Constantin Roman - o interpelare. Vă rog prezentaţi, domnule deputat. Aveţi microfonul.

Domnul Cristian-Constantin Roman:

Bună seara!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează ministrului sănătăţii, domnului Nicolae Bănicioiu, şi are ca obiect propunere de modificare a cadrului normativ privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină.

Domnule ministru,

Centrele de transfuzie teritorială, organizate în baza Legii nr.282 din 5 octombrie 2005 privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană, precum şi asigurarea calităţii şi securităţii sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice, îşi demonstrează zilnic incapacitatea de a răspunde eficient solicitărilor venite din partea pacienţilor.

Mai mult: activitatea cadrelor medicale, în special în cazul producerii unor accidente, poate fi periclitată în situaţia în care nu dispun de sângele necesar pentru transfuzii.

În acest sens, domnule ministru, doresc să vă aduc la cunoştinţă că elaborez o propunere legislativă prin care centrele de transfuzii teritoriale să fie reorganizate pe baze noi, scopul: creşterea eficienţei şi a vitezei de reacţie în caz de accidente.

Între alternativele pe care le-am supus dezbaterii publice şi pe care le-am discutat cu mai mulţi medici şi specialişti, se află: 1. reorganizarea centrelor de transfuzii pe modelul unităţii primiri urgenţe; 2. integrarea centrelor de transfuzii în Serviciul medical UPU.

Pe cale de consecinţă, vă rog să precizaţi, domnule ministru, pe care dintre cele două alternative o consideraţi mai eficace, din perspectiva implementării şi care consideraţi că ar facilita accesul la resursa de sânge, în special la grupele de sânge rare?

Solicit răspuns scris şi verbal.

Cu respect, Cristian-Constantin Roman, deputat Forţa Civică.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Suciu - o interpelare. Nu prezintă.

Domnul deputat Bogdan Diaconu - o interpelare. Nu prezintă.

Domnul deputat Mircea Lubanovici - o interpelare. Nu prezintă.

Cristina Pocora - o interpelare. Nu prezintă.

Ion Marocico - o interpelare.

Vă rog, domnule deputat. Aveţi microfonul.

Domnul Ion Marocico:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea adresată Secretariatului de Stat pentru Culte, domnului secretar de stat Victor Opaschi.

Subiectul interpelării: Biserica Ortodoxă Ucraineană din judeţul Timiş.

Stimate domnule secretar de stat,

Am fost înştiinţat de către Protopopiatul Ortodox Ucrainean din Lugoj de faptul că în judeţul Timiş există patru biserici şi o mănăstire sub Vicariatul Ortodox Ucrainean din Sighetu Marmaţiei, care nu beneficiază de niciun post repartizat neclericilor.

Biserica Ortodoxă Ucraineană din Dragomireşti, Criciova, Soca, Sânnicolau Mare şi Mănăstirea Sfânta Treime din Pereiul Mare, la care am făcut referire la alineatul anterior, sunt construite de credincioşii de naţionalitate ucraineană, după revoluţia din ’89.

Slujbele bisericeşti sunt ţinute în limba ucraineană, dar trebuie să menţionăm faptul că în satele în care sunt şi români, slujbele sunt ţinute atât în limba ucraineană, cât şi în limba română.

În calitatea mea de deputat în Parlamentul României, din partea Uniunii Ucrainenilor din România, vin cu rugămintea ca să fie repartizat cel puţin un post de necleric pentru bisericile în care se slujeşte atât în limba ucraineană, cât şi în limba română, unde nu există niciun post de necleric.

Doresc să vă aduc în atenţie faptul că Vicariatul Ortodox Ucrainean din România se află în subordinea directă a Patriarhiei Ortodoxe Române.

Vă solicit răspuns în scris.

Ion Marocico, deputat din partea Uniunii Ucrainenilor din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Călin Matei - o interpelare. Nu prezintă.

Domnul deputat Ghera. E scris cu mâna şi mi-e greu. Îmi cer scuze, domnule deputat.

Aveţi microfonul să vă prezentaţi interpelările. Îmi cer scuze.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată Secretariatului de Stat pentru Culte, domnului secretar de stat Victor Opaschi.

Subiectul interpelării este renovarea Bisericii Romano-Catolice din satul Tirol.

Biserica Romano-Catolică din satul Tirol, comuna Doclin, judeţul Caraş-Severin nu mai poate fi folosită de ceva timp din cauza deplorabilă în care se află.

Locuitorii satului Tirol se tem să mai participe la slujbe în această biserică din cauza faptului că tavanul este crăpat în mai multe locuri, tencuiala a început deja să cadă, atât pe interior, cât şi pe exterior, iar acoperişul este fisurat; am ataşat poze pentru a se observa mai bine cele enumerate.

Biserica, nu demult folosită de etnicii croaţi, germani şi români, a ajuns să pună în primejdie siguranţa locuitorilor din satul Tirol.

Domnule ministru, locuitorii satului Tirol solicită sprijinul dumneavoastră în vederea renovării şi reparării de urgenţă a bisericii şi vă întreabă: cât de repede preconizaţi că îi puteţi ajuta în acest sens?

Vă solicit răspuns scris.

Cu consideraţie, Giureci-Slobodan Ghera, deputat din partea Uniunii Croaţilor din România.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Ultimul coleg, domnul Daniel Oajdea - o interpelare.

Vă rog, domnule deputat, să o prezentaţi.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Interpelare adresată Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Obiectul interpelării: poziţia Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice referitoare la obiectul de investiţii Regularizare Râu Bahlui în municipiul Iaşi, care face parte din proiectul de amenajare a albiei Râului Bahlui.

Domnule ministru,

Din proiectul Lucrări pentru reducerea riscului la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad, în valoare de 65 de milioane de euro, potrivit datelor furnizate de mass-media, a făcut parte şi proiectul de amenajare a Râului Bahlui, având ca obiect de investiţii regularizare Râu Bahlui în municipiul Iaşi.

Administraţia Bazinală de Ape Prut-Bârlad a recepţionat, pe 10 decembrie 2013, lucrările de regularizare a Râului Bahlui, după 36 de luni de la semnarea contractului cu Firma SC Dimark SRL.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog să-mi comunicaţi următoarele:

1. A fost respectat în totalitate proiectul de regularizare a Râului Bahlui din municipiul Iaşi? Dacă nu, care au fost modificările aduse şi care este impactul financiar asupra proiectului?

2. Care a fost suma plătită pentru realizarea acestui obiectiv de investiţii?

3. Care a fost suma alocată pentru acest obiectiv de investiţii?

4. Care este garanţia de bună execuţie care a fost reţinută de beneficiarul lucrării?

5. Au fost folosite toate cantităţile de material pentru care s-au încasat banii?

6. Care au fost neregulile constatate la recepţia lucrării? Cine a semnat recepţia?

Solicit răspuns scris.

Cu stimă, deputat Daniel Oajdea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Ne vedem mâine-dimineaţă, la ora 8,00.

Lucrările s-au încheiat la ora 18,20.