Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,20.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

Am rugămintea să luaţi loc.

Am rugămintea la liderii de grup să dea lista cu deputaţii care vor lua cuvântul, în afară de PDL care a dat, normal. Câte un reprezentant de grup, vă rog.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 402 deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 211. Sunt absenţi 191, din care 57 participă la alte activităţi parlamentare.

Înainte de a intra în primul punct al ordinii de zi, dau cuvântul domnului deputat de Ziua Mondială a Sănătăţii. Vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi miniştri,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Astăzi este Ziua Mondială a Sănătăţii. Acum 64 de ani, prima Adunare Mondială a Sănătăţii, în prezent organizaţie, a decis crearea acestui eveniment cu scopul de a lărgi aria de cunoştinţe la nivel global pe teme de sănătate.

Ocrotirea sănătăţii nu constituie numai o problemă de asistenţă medicală, ci şi o problemă cu un profund caracter social, care face parte din ansamblul condiţiilor social-economice de dezvoltare. În fiecare an, de 7 aprilie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii lansează programe anuale sau proiecte pe termen lung, fiecare an având o temă reprezentativă la nivel mondial.

Anul acesta, tema campaniei de informare şi educare a populaţiei este reprezentată de bolile transmise prin vectori: ţânţari, căpuşe. În România, campania de celebrare a Zilei Mondiale a Sănătăţii, având sloganul "Entităţi mici, pericole mari", coordonată de Ministerul Sănătăţii prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, îşi propune sensibilizarea populaţiei, stimularea factorilor decidenţi, a autorităţilor publice pentru a acţiona şi a proteja populaţia.

Politica de sănătate a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii ne spune pentru acest an că entităţile mici reprezintă un pericol mare. Cred că şi pentru sănătatea politicii din acest an este valabil acest logo.

Sistemul de sănătate românesc trebuie să devină unul care ajută oamenii să fie mai sănătoşi, un sistem corect, în care oamenii să aibă încredere şi care este acolo când e nevoie de el.

Dragi colegi,

Întotdeauna am militat şi trebuie să milităm pentru prevenţia în sănătate. Prevenţia se referă la orice tip de activitate ce contribuie la menţinerea stării de sănătate, reducerea morbidităţii şi mortalităţii printr-o anumită afecţiune. Este foarte important să tragem în permanenţă semnale de alarmă, să organizăm campanii de informare şi să ne propunem să schimbăm statistica din sănătate în bine.

Daţi-mi voie ca, în numele Parlamentului României, în numele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, dar şi din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să transmit un mesaj de salut, un mesaj de sprijin şi un mesaj de recunoştinţă către toţi profesioniştii ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul sănătăţii.

Dragi colegi,

Nu trebuie să uităm niciodată că dacă vrem să trăim într-o lume mai bună trebuie să contribuim la crearea ei. Şi nu uitaţi entităţile mici reprezintă pericole mari.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Înainte de a da cuvântul domnului prim-ministru, o să mai citesc declaraţia domnului Niculae Aurel, deputat în Circumscripţia electorală nr.12 Călăraşi, Colegiul uninominal nr.4. Prin prezenta, ne anunţă că, începând cu data de 1 aprilie 2014 a demisionat din Grupul parlamentar al PNL şi va activa ca deputat independent neafiliat.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile articolului...

Vă rog, domnule Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Am intervenit pe procedură. Azi e o zi foarte importantă privind dezbaterea politică la primul punct, urmată de, aşa cum prevede ordinea de zi, întrebări şi interpelări. Şi pe urmă dezbaterea moţiunii pe care partidul meu şi eu personal şi sunt convins că mulţi dintre dumneavoastră o considerăm foarte importantă ca dezbatere, problema descentralizării şi reformei reale a administraţiei publice locale şi centrale. Şi v-aş propune şi cred că nu se întâmplă nimic deosebit ca dezbaterea s-o facem mâine. Astăzi dezbaterea cu care începem noi primul punct al ordinii de zi este foarte importantă, nu vrem s-o blocăm, să fie cât mai reală şi cât mai punctuală, pe de altă parte. Dar cred că o dezbatere pe tema regionalizării şi descentralizării şi a tot ceea ce este legat de reforma administraţiei publice este foarte importantă.

Şi v-aş ruga să supuneţi la vot, eventual, s-o dezbatem mâine. Nu e niciun fel de nenorocire dacă noi dezbatem mâine o astfel de moţiune, urmând ca programul să continue, aşa cum s-a mai întâmplat de multe ori, nu trebuie să plecăm întotdeauna marţea, toată lumea, acolo unde avem treburi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Duvăz, vă rog.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Stimate domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

În legătură cu propunerea care a fost făcută, deci tot în legătură cu o chestiune privind până la urmă procedura, vreau să vă fac următoarea precizare şi menţiune: dacă trecem din dezbateri generale importante, cum este cea pe care o facem astăzi privind fondurile europene la care urmează ca România să aibă acces în perioada 2014-2020, şi trecem la moţiune şi din moţiune în dezbatere, mai trebuie din când în când să şi legiferăm.

Deci, dacă programul, deocamdată, aşa cum este al Camerei prevede mâine sesiune de vot atât la legi, cât şi vot final, v-aş ruga să fiţi de acord, stimaţi colegi, să păstrăm această ordine şi să facem dezbaterea moţiunii astăzi, aşa cum este stabilită, de fapt.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Toader.

Cine este pentru?

(Se anunţă că există probleme la sistemul de vot.)

Se repetă votul.

Am rugămintea să vă concentraţi, domnule Dobre! Să fiţi foarte concentrat.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Toader.

Vă rog să votaţi.

49 de voturi pentru, o abţinere şi 77 de voturi împotrivă.

Propunerea domnului Toader a fost respinsă.

Intrăm în primul punct al ordinii de zi.

În conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele în plen din zilele de luni, 7, şi marţi, 8 aprilie 2014; programul de lucru pentru perioada 7-12 aprilie 2014; lista rapoartelor depuse în perioada 31 martie-7 aprilie 2014 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale. Şi nu în ultimul rând, sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

La punctul 2 al ordinii de zi avem dezbateri politice organizate în condiţiile art.182 din Regulament, la solicitarea Grupului parlamentar al PDL, cu tema "Stadiul aprobării de către Comisia Europeană a documentelor care stabilesc priorităţile pentru utilizarea fondurilor europene alocate României în perioada 2014-2020."

Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au hotărât să propună următoarea desfăşurare a dezbaterii politice, vă citez: prezentarea temei dezbaterii politice de către un reprezentant al Grupului parlamentar al PDL, 3 minute; prezentarea de către domnul prim-ministru Victor Ponta a principalelor aspecte ale temei supuse dezbaterii politice, având timp maxim rezervat 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi încheierea dezbaterilor.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri participă câte un singur reprezentant. Timpul alocat: Grupul PSD, 15 minute; PNL, 10 minute; PDL, 5 minute; PP-DD, 5 minute; UDMR, 3 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, 3 minute, cu posibilitatea de extindere; Grupul de neafiliaţi, 3 minute.

La finalul dezbaterilor, bineînţeles, va lua cuvântul, de asemenea, reprezentantul Guvernului.

Dacă aveţi obiecţii la procedura pe care v-am propus-o. Nu aveţi obiecţii.

Domnule Nazare, aveţi obiecţii? Nu.

Vă mulţumesc.

Vă supun votului procedura pe care v-am propus-o.

Vă rog să votaţi.

Cu 114 voturi pentru, 2 abţineri şi 13 voturi împotrivă ale PDL-ului, procedura a fost aprobată.

Dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al PDL pentru a prezenta foarte pe scurt, domnule Nazare, 3 minute, tema pe care o propuneţi dezbaterii.

Domnul Alexandru Nazare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, dragi colegi.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Mărturisesc că am răsuflat uşurat când am văzut că domnul Ponta, primul-ministru al României, participă la această dezbatere, pentru că am văzut acel mesaj pe Facebook şi am crezut că se va retrage, dar este...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Era în noiembrie retragerea, domnule Nazare. Vă rog.

Domnul Alexandru Nazare:

Nici nu mai ştim când e retragerea.

Şi după-aia am văzut şi interviul domnului Sebi Ghiţă în care spunea că nu se retrage. Deci, m-am lămurit că nu se retrage. Şi acum putem să avem...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog să procedaţi la dezbatere, la temă.

Domnul Alexandru Nazare:

Procedând la dezbatere.

Acest acord de parteneriat pe care aş vrea să-l dezbatem astăzi seamănă foarte mult cu acel avion al companiei din Malaezia, care a dispărut fără urmă şi-l caută toată lumea şi nimeni nu-l găseşte. Pentru că un specialist a aruncat cu acest acord, undeva, pe la Bruxelles şi s-a tot dus, s-a întors, a fost un du-te vino, un ping pong, aşa, cu acordul. Şi într-un final, experţii Comisiei Europene încearcă să găsească în interiorul lui cât de cât o strategie şi nu o găsesc. Se tot strofoacă să găsească strategia. Şi ne spun de atâtea ori: "România, faceţi o strategie, veniţi cu o viziune, cum vreţi să cheltuiţi banii." Că n-o să se poată experţii Comisiei Europene să facă o astfel de strategie în locul nostru.

Suntem la a doua dezbatere convocată de PDL pe acest subiect tocmai pentru că la prima dezbatere nu s-a rezolvat nimic. Din toate chestiunile pe care le-am ridicat nu s-a rezolvat nimic. Chiar i-am dat primului-ministru o listă cu 10 întrebări pe fonduri europene la care încă nu mi-a răspuns nimeni, dar o să le reformulez astăzi, pentru că observăm că distanţa între modelul polonez pe care l-aţi invocat şi modelul acesta pe care l-aţi trimis mai nou la Bruxelles, este de ani-lumină între polonezi şi România. De ce?

Şi sunt trei lucruri pe care vrem să le dezbatem astăzi şi trei soluţii pe care le oferim.

Prima dintre ele. De ce avem programe naţionale şi n-avem programe regionale? Polonia are programe regionale. De ce să nu decidă regiunile cum să-şi cheltuiască banii? De ce, spre exemplu, să avem un POSDRU naţional, când şomajul e-ntr-un fel la Arad şi în alt fel la Brăila.

Al doilea punct pe care-l propunem astăzi. Deci, pe lângă programe regionale şi nu naţionale, propunem ca 25% din fonduri să fie gestionate de către regiuni. Ştiţi foarte bine că toată lumea...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mai aveţi un minut, domnule Nazare.

Domnul Alexandru Nazare:

Ştiţi că toată lumea merge cu jalba în proţap la Bucureşti. Nu mai merge cu jalba în proţap la Bucureşti dacă ştim că măcar un sfert din bani sunt gestionaţi regional. Mi se pare un alt subiect extrem de important şi cred că toată lumea ar fi de acord cu acest lucru. De ce nu avem aceşti...măcar un sfert din bani gestionaţi regional?

Iar al treilea punct, a treia propunere pe care o are PDL-ul astăzi, în faţa dumneavoastră, este o propunere care urmează modelul polonez. Este vorba de o regiune, se numeşte Regiunea Est (Arată şi o hartă în acest sens). Polonezii au făcut-o din cinci voievodate, au făcut o regiune şi dau două miliarde de euro special pentru această regiune din est.

Vă propun ca cele două regiuni, Nord-Est şi Sud-Est, să fie o regiune care să se numească România-Est şi să primească dedicat măcar... dacă polonezii dau două miliarde de euro, pentru aceste judeţe care sunt cele mai sărace din România şi cele mai sărace regiuni, atunci să dăm şi noi măcar un miliard de euro pentru proiecte pentru dezvoltarea acestor regiuni.

Ştiţi foarte bine că situaţia din zonă, geopolitică, este extrem de gravă şi dacă dezvoltăm estul României, nu poate decât să ne ajute pe termen lung.

Acestea sunt, din punctul meu de vedere, trei propuneri pe care PDL-ul doreşte să le dezbată astăzi împreună cu dumneavoastră. Mi se par toate trei de actualitate, toate trei foarte importante. Şi, după cum ştiţi, ultima oară v-am dat cadou acea carte cu Habarnam, tocmai ca să nu ne comportăm habarnistic, sunt trei propuneri fezabile şi cred că toată lumea din sală, toţi colegii, şi toţi primarii, indiferent de culoare, ar fi de acord dac-am putea să mergem cu adevărat în direcţia modelului polonez, şi nu doar să-l invocăm când avem nevoie electoral de el.

Vă mulţumesc şi aştept răspunsuri pe aceste teme.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc, domnule Nazare.

În continuare, are cuvântul domnul prim-ministru Victor Ponta.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta (prim-ministrul Guvernului României):

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

În primul rând, vreau să mulţumesc pentru oportunitatea pe care mi-o oferiţi de a prezenta realizările Guvernului în ultimii doi ani şi mai ales ceea ce avem de făcut în viitor. Vreau să mulţumesc celor 10 parlamentari PDL, care încă sunt în PDL şi care mi-au dat această ocazie să vin să le arăt ce n-au făcut când erau la guvernare.

Apreciez că antevorbitorul meu îmi citeşte contul de Facebook. Este un beneficiu al faptului că accesarea Facebookului nu presupune şi un anumit coeficient de IQ. O să pun pe Facebook, ca să înţeleagă şi domnul Nazare, că la momentul la care Domnia Sa a plecat din funcţia de ministru al transporturilor, gradul de absorbţie la Programul Operaţional Sectorial Transport era 6,22. Astăzi este doar 31,23 şi sunt convins (Aplauze.) că sfaturile domnului Nazare ne vor fi foarte utile în a şti cum să nu facem în continuare ca să nu rămânem la 6 gradul de absorbţie care caracterizează guvernarea PDL.

Stimaţi colegi,

Vreau încă o dată să mulţumesc tuturor celor care, începând cu 7 mai 2012, în cadrul Guvernului Uniunii Social-Liberale, au reuşit să schimbe fundamental o imagine pe care Guvernul anterior, Guvernul PDL, o lansase şi o lăsase să fie lipită pe România, şi anume, ţara cu cea mai mare incompetenţă şi cea mai mare corupţie în domeniul absorbţiei fondurilor europene, singura ţară în care cele cinci principale programe, Programul Operaţional Regional, POSDRU, POS de Mediu, Transport şi Creşterea Competitivităţii, aveau să fie suspendate în urma auditurilor făcute până în luna noiembrie 2011, o ţară care avea gradul de absorbţie de 7% la 5 ani după aderarea la Uniunea Europeană.

Împreună cu dumneavoastră, membrii Parlamentului, cu miniştrii din cadrul Uniunii Social-Liberale, cu cei care au lucrat în autorităţile de management, am reuşit câteva lucruri într-adevăr deosebite şi aş vrea să le enumăr doar pentru aducere aminte, o să le scriu după aceea şi pe Facebook, ca să aibă acces şi alţii, şi anume, de la 7% grad de absorbţie, gradul actual este de 35%, şi aşa cum vă va prezenta ministrul fondurilor europene, 2014 va fi din nou un an în care vom depăşi nu doar ceea ce s-a absorbit în cinci ani, ci şi anul 2013. Cele cinci programe operaţionale care însumau 98% din fondurile puse la dispoziţia României, blocate, suspendate în diverse faze, absolut toate sunt în acest moment operaţionale, absolut toate se decontează, se semnează contracte. Am reuşit în 2013 să primim rambursări de aproape 3 miliarde de euro. 3 miliarde de euro fonduri nerambursabile, care au fost folosite atât de autorităţi publice, cât şi de beneficiari privaţi. Am avut în 2013 cea mai mare creştere a absorbţiei fondurilor europene, raportat la perioada anterioară din toate cele 27, sigur, plus Croaţia. Iar pe 20 februarie, într-o singură zi a guvernării Uniunii social-liberale, Comisia Europeană a rambursat României 830 de milioane de euro, deci cam cât era în stare să facă Guvernul PDL într-un an de zile.

Cam astea sunt realizările şi sigur că nu mi-aş fi închipuit niciodată ca tocmai PDL-ul să-mi dea ocazia să le reamintesc în ce hal au adus România în ceea ce priveşte fondurile europene şi lucrurile importante pe care le-am reuşit.

Vreau însă să reamintesc cu această ocazie că, în urma incompetenţei şi fraudelor celor de la PDL, României i-au fost aplicate corecţii financiare de aproape un miliard de euro. Sigur, sunt fonduri care se realocă în cadrul altor programe, însă cred că fiecare beneficiar din România care a fost supus acestor corecţii financiare trebuie să ştie cui sau din cauza cui s-a întâmplat acest dezastru al fondurilor europene.

Important este că dacă pentru perioada, pentru exerciţiul 2007-2013, şi având oferită de către instituţiile europene pentru România şi Slovacia acea regulă N + 3, care ne permite şi ne-a permis să evităm dezangajările până acum, pentru perioada 2014-2020, situaţia fondurilor structurale poate să fie alta, însă îmi fac datoria în faţa dumneavoastră, a Camerei Deputaţilor, să prezint atât lucrurile bune, cât şi lucrurile pe care trebuie să le ştiţi dumneavoastră şi, prin dumneavoastră, alegătorii care v-au trimis în Parlament.

În primul şi în primul rând, din păcate, în ceea ce priveşte alocarea fondurilor europene pentru fiecare ţară din regiune, pentru că eu cred că România trebuie să se uite către ţările din regiune, prin negocierea purtată de către preşedintele ţării, domnul Băsescu, România a obţinut cea mai mică alocare, alături de Bulgaria, din întreaga Uniune Europeană, raportat la numărul de locuitori. Deşi, cu siguranţă, cred că până şi în hărţile domnului Nazare se vede că România ar fi avut nevoie cu siguranţă de fonduri structurale şi de coeziune mai mult decât alte ţări. Din păcate, am avut un negociator slab, un negociator care nu era interesat de ce se va întâmpla cu România după 2014 şi îmi fac datoria doar să vă citesc: România a obţinut 21,4 miliarde de euro la o populaţie recunoscută de 21 de milioane de locuitori, în timp ce Cehia, la jumătate din numărul de locuitori, a obţinut tot 20,5, Ungaria, sub 10 milioane de locuitori, 20,4, Portugalia, 10 milioane de locuitori, 19,6. Deci, toate celelalte ţări, Slovacia, la 5 milioane de locuitori, 13 miliarde de euro. Lituania la 3 milioane de locuitori, 6,4 milioane.

După cum vedeţi, fiecare cetăţean european din această regiune va avea în 2014-2020 alocate fonduri structurale şi de coeziune la nivelul mediei de 2000 de euro, în timp ce România şi Bulgaria doar o mie. Dacă tot vorbim de Polonia, vreau să ştiţi că România are 21,4 miliarde, în timp ce Polonia are 72,7 miliarde. Acolo, un prim-ministru interesat de ţara sa, s-a luptat la Bruxelles, şi în cadrul Consiliului European, pentru ca în următorii şapte ani, Polonia să aibă în continuare fonduri structurale. Din păcate, n-am avut aşa ceva, dar trebuie să ştim cum folosim aceşti 21,4.

Important este că proiectul de acord de parteneriat a fost dezbătut, nu doar în cadrul Guvernului, nu doar prezentat dumneavoastră, Parlamentului, ci şi cu structurile asociative, cu societatea civilă. A fost un acord dezbătut, îmbunătăţit şi România a transmis către Comisia Europeană acest proiect de acord. Suntem a 13-a ţară din cele 28 de state membre. Tot auzeam că a fost respins. Era foarte greu să fie respins, nefiind trimis şi nefiind niciun acord până acum respins pentru simplul motiv că, aşa cum încercam să-i alfabetizez şi pe unii din colegii din PDL, un acord de parteneriat se transmite oficial către Comisia Europeană, după care se primesc observaţii şi începe acea negociere între Comisia Europeană şi statul membru pentru a avea un acord final.

Am mai citit în adresa greu inteligibilă a colegilor de la PDL că România n-a accesat încă niciun euro din programul 2014-2020. Stimaţi colegi, n-a accesat nimeni niciun euro pentru simplul motiv că nicio ţară membră a Uniunii Europene nu are încă semnat un acord de parteneriat pentru 2014-2020. Acordurile trebuie transmise până pe 20 aprilie şi după aceea, într-o perioadă de 90 de zile, are loc negocierea între Comisie şi ţara respectivă. Dar, mă rog, aşa cum n-aţi ştiut să absorbiţi fondurile europene până acum, cu siguranţă nu veţi şti nici în viitor.

Vreau doar să explic principalele priorităţi reflectate în acordul de parteneriat care, la rândul lor, vor fi incluse în programele operaţionale: pentru infrastructură mare, România are la dispoziţie 5,7 miliarde; pentru mediu, 3 miliarde de euro; pentru educaţie, resurse umane, un miliard; şi infrastructură, 350 de milioane; pentru pregătirea tinerilor, incluziune socială, dezvoltarea locurilor de muncă, în jur de 2,25 de miliarde de euro; creşterea capacităţii administrative, 800 de milioane; pentru dezvoltarea IMM-urilor şi a parcurilor industriale, 800 de milioane; dezvoltare urbană şi regională, 4 miliarde de euro; pentru infrastructură în sănătate, 500 de milioane; cercetare, 700 milioane; IT, 500 milioane şi pentru cadastru în zona rurală, în jur de 300 de milioane.

Este ceea ce avem la dispoziţie în urma negocierilor purtate anul trecut şi este extrem de important să folosim rapid şi eficient aceşti bani pentru ceea ce s-a definit ca priorităţi naţionale.

În ceea ce priveşte construcţia instituţională, am pornit la o construcţie care, de altfel, a fost propusă încă din 2011 Guvernului de atunci, de către fostul ministru Leonard Orban, o construcţie care n-a fost acceptată de către Guvernul PDL, pentru că ar fi însemnat cu siguranţă oprirea corupţiei şi a intereselor fiecărui ministru în parte. Această construcţie instituţională permite coordonare şi responsabilitate în perioada 2014-2020, având în vedere că principalele autorităţi de management vor fi concentrate la Ministerul Fondurilor Europene, iar Ministerul Dezvoltării Regionale va avea autoritatea de management legată de programele operaţionale regionale.

Dincolo de acestea, sunt convins că domnul ministru al agriculturii va explica tuturor colegilor prezenţi care este modul...pentru că nu am fost întrebat aici, care este modul în care Ministerul Agriculturii în continuare va dezvolta atât obiectivele care ţin de politica agricolă privind plăţile directe, cât şi dezvoltarea rurală.

Este foarte important ca învăţând din greşelile şi din ilegalităţile comise în 2010-2011 de către guvernarea PDL, învăţând din lucrurile bune pe care le-am reuşit împreună, vreau să mulţumesc tuturor miniştrilor care au participat direct, începând cu domnul ministru Teodorovici, la transport, domnul ministru Fenechiu şi doamna ministru Mănescu, la POSDRU, doamna Câmpeanu, domnul Costoiu, domnul Pricopie. La POR, va spune domnul Dragnea, care sigur a avut de luptat cu un precedent ministru foarte bun la absorbţia ştirilor de la televizor şi mai puţin a fondurilor europene. Toţi ceilalţi care au...doamna ministru Plumb, pentru deblocarea Programului de Mediu, miniştrii care au lucrat pentru a avea Programul Creşterea Competitivităţii deblocat.

Vreau să cred că în continuare, având o coordonare clară din partea Ministerului Fondurilor Europene, repet, succesele pe care le-am obţinut, sau "succesurile", ca să înţelegeţi şi dumneavoastră, în aceşti doi ani, vor putea fi continuate în perioada următoare.

Vreau să mulţumesc tuturor celor care mi-au oferit ocazia de a explica în faţa Camerei Deputaţilor aceste realităţi şi îmi doresc ca Parlamentul României să fie implicat în continuare în toate deciziile care ţin de accesarea şi utilizarea fondurilor europene.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, domnule prim-ministru.

În continuare vom da cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare. Din partea Grupului Partidului Social Democrat are cuvântul domnul viceprim-ministru Liviu Dragnea.

Aveţi 15 minute la dispoziţie, domnule viceprim-ministru.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea (viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Am ascultat cu atenţie, eu încă sunt obişnuit să ascult cu atenţie pe oricine vorbeşte, şi mă refer la ce a spus domnul Nazare.

În ceea ce priveşte sumele care trebuie să fie alocate pentru a fi gestionate la nivel regional, vreau să vă spun că pe următorul exerciţiu financiar, pe următorul Acord de Parteneriat, dacă el va fi aprobat în forma care este transmisă de Guvernul României, sumele care vor fi alocate pe regiuni sunt în valoare de peste 5 miliarde de euro, care înseamnă peste 25%, în cadrul Programului Operaţional Regional, la care se adaugă alte sume din celelalte programe. Deci sunt peste 25%.

În ceea ce priveşte înfiinţarea - n-am înţeles exact - unei aşa-zise regiuni "România Est", între Regiunea de Nord-Est şi Regiunea de Sud-Est, nu văd ce rost ar avea o asemenea reaşezare şi în ce formă se poate face asta, pentru a fi alocată suma de un miliard de euro pentru aceste două regiuni. Vreau să vă spun că în cadrul noului Acord de Parteneriat, în cadrul Programului Operaţional Regional, pentru aceste două regiuni sunt deja propuse a fi alocate 892 de milioane de euro pentru Regiunea de Nord-Est şi 757 de milioane de euro pentru Regiunea de Sud-Est, deci în total 1,649 miliarde de euro, deci mai mult decât un miliard, de cât aţi spus dumneavoastră. Repet, asta numai în cadrul Programului Operaţional Regional.

Dincolo de sumele care au fost repartizate şi pe care am vrut să vi le comunic, pe fond, propunerea dumneavoastră nu se bazează pe niciun fel de argumentaţie corectă, pentru că nu numai acele două regiuni au probleme în ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare, România, în general, este dezvoltată dezechilibrat şi trebuie să vă asumaţi şi dumneavoastră "meritele" pentru acest lucru, pentru că aţi continuat abordarea dezvoltării fără niciun fel de strategie, cel puţin în domeniul dezvoltării regionale, iar, în ceea ce priveşte repartizarea fondurilor pe regiuni, se face după nişte criterii care sunt transparente şi care stau la baza elaborării Acordului de Parteneriat, cel puţin pe domeniul care priveşte Programul Operaţional Regional.

În ceea ce priveşte actualul exerciţiu financiar, respectiv 2007-2013, cu încă 2 ani în care putem folosi fondurile respective, cel puţin la ministerul pe care îl conduc, unde este Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, vreau să vă dau doar câteva exemple, pentru comparaţie, care probabil că nu or să vă placă.

L-am auzit pe domnul prim-ministru spunând că a intrat de la Comisia Europeană, într-o singură zi, în februarie, o sumă egală cu cât a intrat într-un an în guvernările Boc.

Nu este chiar aşa, domnule prim-ministru. O să vă dau un exemplu, la Programul Operaţional Regional. În 6 ani de zile, 2007-2012, inclusiv, au fost absorbiţi la Programul Operaţional Regional 656 de milioane de euro, aproximativ 110 milioane de euro pe an.

În guvernările Ponta, după ce dăm la o parte lunile în care programul respectiv a fost suspendat, deci după deblocarea din aprilie, am absorbit, până la sfârşitul anului, peste un miliard de euro, 1,098 miliarde de euro. Este o diferenţă de la 1 la 10.

Măsurile care au fost luate şi care au determinat acest grad foarte mare de absorbţie, această creştere mare a absorbţiei, au fost generate, printre altele, şi de înlocuirea unui mecanism greoi, defectuos, generator de corupţie, şi anume, s-a înlocuit mecanismul de rambursare cu mecanismul de decontare. Este un mecanism pe care şi dumneavoastră puteaţi să-l folosiţi, pentru că am auzit, începând de la şeful statului şi terminând cu doamna Udrea, sau, mă rog, nu ştiu exact cine începe, cine termină, că noi am semnat, noi am alocat bani numai pe contractele semnate de dumneavoastră şi plătim facturile emise în perioada dumneavoastră. Este o mare minciună.

Pe de o parte, noi am semnat, numai la programul nostru, sute de milioane de euro contracte, iar pe de altă parte, practica aceasta este o afirmaţie care vă acuză, vă acuzaţi singuri, pentru că dumneavoastră spuneţi că nu aţi fost în stare să absorbiţi miliarde de euro exact în anii de criză prin care a trecut România. Miliarde de euro dacă erau absorbiţi în acei ani, poate n-ar fi fost nevoie să se ajungă la tăierile salariilor funcţionarilor şi sigur şi la încercarea de tăiere a pensiilor, precum şi la mărirea TVA-ului.

În ceea ce priveşte viitorul Acord de Parteneriat, şi închei cu aceasta, din punctul de vedere al dezvoltării regionale, al dezvoltării capacităţii administrative, precum şi a Programelor de Cooperare Transfrontalieră, au la bază Strategia de Dezvoltare Regională care a fost elaborată de ministerul nostru, în colaborare cu instituţii internaţionale de prestigiu, şi urmăresc o dezvoltare echilibrată a acestei ţări, atât în ceea ce priveşte dezvoltarea urbană, cât şi în ceea ce priveşte dezvoltarea regională în ansamblu.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule viceprim-ministru.

Are cuvântul în continuare domnul Ţîmpău, din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Radu Bogdan Ţîmpău:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal a susţinut dintotdeauna necesitatea accelerării procesului de absorbţie a fondurilor europene, considerând că aceasta reprezintă o şansă importantă pentru ţara noastră de a micşora decalajul de dezvoltare pe care îl avem faţă de statele europene.

Pentru toate guvernele României, acest obiectiv a devenit, cel puţin la nivel declarativ, prioritate zero.

Au fost şi eşecuri majore, culminând cu decizii ale instituţiilor europene de aplicare a unor sancţiuni care au generat blocarea programelor POS-DRU, POS-Transporturi, POS-CCE şi POR, ceea ce a condus la pierderea unor sume importante.

Acest moment a fost depăşit, dar costurile au fost mari pentru ceea ce înseamnă mediul antreprenorial şi relansarea economiei româneşti.

Acum ne aflăm într-o nouă etapă, în care pregătim următoarea perioadă de programare europeană, 2014-2020, proces care s-a dovedit anevoios.

Acordul de Parteneriat care stabileşte modul de utilizare a fondurilor europene pentru următorii 7 ani a suferit o serie de reevaluări, la cererea forurilor europene, varianta oficială fiind trimisă recent spre avizare la Bruxelles.

La o analiză a situaţiei aferente perioadei 2007-2013, se observă o diferenţă foarte mare între valoarea contractelor, a deciziilor de finanţare, care acoperă peste 88% din fondurile alocate României în cadrul Programelor Operaţionale, şi procentul de 33,85%, care reprezintă valoarea sumelor rambursate efectiv în raport cu alocarea totală.

Este o diferenţă extrem de importantă şi care, domnule ministru, ridică câteva întrebări esenţiale. Din ce provine această diferenţă? Cât anume se datorează faptului că autorităţile de management au făcut o obişnuinţă din întârzierea plăţilor sau din schimbarea regulilor în timpul jocului? Cine răspunde pentru aceste deficienţe? Cât se mai poate recupera din această risipă? Care este suma cu care vom intra în dezangajare? Care sunt măsurile concrete pentru a se evita dezangajarea? Şi nu în cele din urmă, care este gradul de absorbţie asumat de către guvernul din care faceţi parte pentru sfârşitul anului 2015?

Răspunsurile la aceste întrebări sunt absolut necesare, pentru că ne arată care sunt viciile de sistem, greşelile făcute, care nu trebuiesc repetate, astfel încât în perioada 2014-2020 să putem beneficia cu adevărat de oportunităţile pe care fondurile comunitare ni le oferă.

Alocările pentru perioada următoare sunt mai mari, iar dacă nu vom reuşi să îmbunătăţim capacitatea de absorbţie, risipa va continua, cu efecte greu de anticipat.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

La nivelul întregii Uniuni Europene există o reală preocupare referitoare la adoptarea de urgenţă a unor măsuri de stimulare a industriei.

În numeroase documente de poziţie, forurile europene semnalează necesitatea unei industrii europene puternice, pentru a încuraja creşterea economică şi competitivitatea.

În acest sens, Comisia Europeană a prezentat la sfârşitul lunii ianuarie a acestui an Consiliului European, spre analiză, o serie de priorităţi ale sprijinului necesar creşterii competitivităţii industriei europene.

Una dintre priorităţile-cheie o reprezintă punerea la dispoziţie a resurselor necesare pentru renaşterea industrială, de unde rezultă că pentru IMM-uri, facilitatea accesului la finanţare rămâne fundamentală dezvoltării acestui sector.

Odată cu adoptarea noului calendar financiar multianual, cel puţin 100 de miliarde de euro din fonduri structurale sunt puse la dispoziţia regiunilor pentru finanţarea sprijinului acordat industriei şi IMM-urilor, în conformitate cu propriile strategii.

Dezbaterea de astăzi este o ocazie excelentă pentru a afla cum ne pregătim pentru această competiţie acerbă şi cât ne putem propune să atragem din aceste fonduri absolut necesare pentru ţara noastră.

Dar, pentru a obţine rezultate, autorităţile responsabile trebuie să privească cu sinceritate, să determine care sunt carenţele la capitolul deficienţe în sistem.

Ştim cu toţii că, în anul trecut, POS CCE ocupa penultimul loc în clasamentul celor şapte programe operaţionale, din punctul de vedere al ratei de absorbţie.

Problemele întâmpinate în implementarea proiectelor de finanţare prin POS CCE în perioada 2007-2013 trebuie să constituie o lecţie şi pentru acest Guvern, iar vocea celor care le-au semnalat şi le-au adus în atenţia publică, profesionişti în domeniu, să nu rămână un ecou îndepărtat.

Deficienţe au fost semnalate în ceea ce priveşte prevederile Ghidului solicitantului, prima verigă în relaţiile autoritate-beneficiar.

Astfel, acest document trebuie să fie clar, flexibil şi să nu lase loc de interpretări în ceea ce priveşte cerinţele de eligibilitate, documentele solicitate, cheltuielile eligibile, criteriile de evaluare.

Vulnerabilităţi există şi în ceea ce priveşte evaluarea cererilor de finanţare.

În ceea ce priveşte faza de implementare a proiectelor, cel mai mare neajuns este relaţia dintre autorităţile de management, organismele de implementare şi beneficiari.

Un element decisiv vizează conştientizarea angajaţilor acestor instituţii asupra faptului că succesul beneficiarilor este şi succesul lor, iar eşecul beneficiarilor este, deopotrivă, şi eşecul lor, pentru că au ştiut sau nu cum să-i sprijine în demersul de atragere a fondurilor.

În prezent, lipsa oricărei responsabilităţi din partea autorităţilor statului, care în relaţia contractuală cu beneficiarii nu îşi onorează obligaţiile ce decurg din contractele de finanţare, a devenit o practică ce nu poate continua.

Doar astfel corupţia din domeniu, schimbarea regulilor în timpul jocului, criteriul politic, slaba capacitate administrativă sau neînţelegerea spiritului de funcţionare nu vor mai avea un efect negativ şi iremediabil asupra procesului de atragere a fondurilor în viitorul exerciţiu bugetar.

Este un cerc vicios care trebuie spart. În acest domeniu trebuie să primeze criterii etice şi de performanţă, dar pentru acest lucru este nevoie de curaj şi de voinţă politică.

Stimaţi reprezentanţi ai Guvernului, aici de faţă,

Stimaţi colegi,

În perioada de programare 2014-2020, Ministerul Fondurilor Europene va coordona Autorităţile de Management pentru Programul Operaţional Competitivitate, Programul Operaţional Capital Uman şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică.

Această reformă a fost anunţată ca o mare realizare. Reminiscenţele trecutului, aşa cum le numeaţi, domnule ministru, trebuiau eliminate, iar sistemul de implementare a proiectelor intră acum într-o nouă etapă, caracterizată, sperăm, de flexibilitate, profesionalism şi eficienţă.

Astfel putem trage concluzia că în plin proces de pregătire a documentului programatic în baza căruia România va accesa fonduri europene în următoarea perioadă de programare bugetară, preocuparea Guvernului a fost bulversarea acestor instituţii.

Din aceste transferuri nu se înţelege care este viziunea Guvernului în această privinţă.

Se va întâmpla la fel cu toate autorităţile de management? Vor trece ele, pe rând, în subordinea Ministerului Fondurilor Europene? Care au fost criteriile care au condus la aceste schimbări? De ce în acest proces nu aţi inclus toate autorităţile de management? Cum vor îmbunătăţi aceste transformări nivelul absorbţiei fondurilor comunitare?

Câtă vreme procedurile nu vor fi simplificate, câtă vreme avem un sistem greoi şi extrem de birocratic, iar creşterea gradului de profesionalizare a specialiştilor din aceste instituţii nu reprezintă o preocupare reală, nu vom reuşi să avem un management performant al fondurilor europene.

Suntem cu toţii de acord şi există un consens politic asupra faptului că banii europeni reprezintă cheia relansării multor sectoare de activitate economică, de la infrastructură rutieră la dezvoltarea spaţiului rural sau a IMM-urilor.

De modul în care Guvernul pregăteşte absorbţia fondurilor europene alocate României în structura bugetară europeană depinde dezvoltarea ţării noastre pe termen lung.

Pe de altă parte, Guvernul este dator să identifice şi să aplice şi alte politici fiscale atât de necesare mediului de afaceri şi economiei româneşti în general, după o perioadă de îndelungată criză financiară, care a afectat atât resursele bugetare, cât şi aportul mediului antreprenorial la creşterea economică.

În această etapă postcriză, România are nevoie atât de cheltuirea fondurilor europene, cât şi de adoptarea unor măsuri care să reducă presiunea fiscală asupra mediului de afaceri, pentru a permite iniţiativei private din economie să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a societăţii.

Aşa cum am susţinut măsurile guvernamentale de deblocare a fondurilor europene pe domenii esenţiale, noi, liberalii, susţinem necesitatea adoptării măsurilor de relaxare fiscală şi relansare economică, în special neimpozitarea profitului reinvestit şi a reducerii CAS-ului cu 5 puncte procentuale la angajator.

Domnule prim-ministru,

Limitele unei guvernări orientate spre idei şi politici exclusiv de stânga vor începe în cel mai scurt timp să apară. Economia reală, oamenii care produc în România de astăzi au nevoie de garanţii din partea actualului Guvern că se va păstra cota unică, că vor fi introduse măsuri de relaxare fiscală, că TVA-ul de 9% la pâine va fi păstrat şi de ce nu, extins pentru alte produse alimentare.

Apelurile repetate ale beneficiarilor de proiecte finanţate din fonduri europene s-au intensificat în ultima perioadă, pentru că au aşteptări mari şi justificate pentru următoarea perioadă de programare.

Vocea lor trebuie să fie ascultată de către Guvern, pentru că ei ştiu cel mai bine cum birocraţia excesivă îi demoralizează, le pune în pericol succesul demersului, cum dialogul deficitar şi lipsa de corelare instituţională între autorităţile de management şi organismele de implementare îi costă timp şi bani.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

Problema accesării fondurilor europene nu trebuie să fie una politică, ar trebui să fie mai degrabă una administrativă, ferită de interese şi mecanisme politice care riscă să pună în pericol performanţa unui domeniu vital pentru consolidarea trendului economic ascendent înregistrat anul trecut de România.

Partidului Naţional Liberal a fost cel care a vegheat în Guvern ca multe dintre angajamentele asumate în numele Uniunii Social Liberale să fie îndeplinite, contribuind totodată la deblocarea programelor europene, cât şi la îmbunătăţirea ratei de absorbţie a fondurilor comunitare.

Domnule ministru,

Aveţi în Partidul Naţional Liberal un partener, atât timp cât veţi reuşi să separaţi absorbţia fondurilor europene de ingerinţa politică. Dar vă asigurăm, domnule ministru, că nu vom ezita să folosim toate mecanismele parlamentare pentru a sancţiona ori de câte ori va fi nevoie eventualele derapaje şi abuzuri ale acestei guvernări.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc. Are cuvântul domnul Nazare, din partea Partidului Democrat Liberal.

Aveţi 5 minute, domnule Nazare.

Domnul Alexandru Nazare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu e nicio diferenţă în răspunsul primului-ministru de acum 6 luni, la aceeaşi dezbatere, şi răspunsul aceluiaşi prim-ministru, la această dezbatere. Singura diferenţă e că acum 6 luni era Ponta 2, acum e Ponta 3. Aceleaşi lucruri ne-a zis, cu o singură diferenţă: ne-a şi jignit, la 3 propuneri fezabile, clar fezabile. Bun. (Vociferări.)

Ce putem să spunem acum, după ce ne-a şi jignit domnul Ponta?

Domnule prim-ministru,

Să ştiţi că polonezii au reuşit din două motive: că aveau dorinţă de muncă şi curaj. Dorinţă de muncă să-şi implementeze proiectele şi curaj să dea banii la regiuni direct, direct la regiuni, să gestioneze regiunile banii, nu un minister, la Bucureşti, nu ministerul domnului Dragnea, nu în pixul domnului Dragnea, nu, la regiuni. Ei au avut acest curaj.

Dumneavoastră n-aveţi curajul acesta. Şi mai mult decât atât, nici dorinţă de muncă nu aveţi, şi asta-i foarte îngrijorător. Şi ştiţi de ce, domnule prim-ministru, n-aveţi această dorinţă de muncă? Pentru că, domnule prim-ministru, dacă în acest an declaraţii de cheltuieli s-au transmis doar pentru 150 de milioane, când vă propuneţi 2,8 miliarde, păi, da’ de ce aţi trimis, domnule prim-ministru, aşa puţine? S-au terminat proiectele PDL şi nu mai aveţi ce să trimiteţi? Mă întreb? Da?

De ce în acest an investiţiile au scăzut cu 2 miliarde faţă de anul trecut? De ce, domnule prim-ministru, dacă avem această absorbţie fenomenală la hectar, de ce s-au redus investiţiile, că ar fi trebuit să se vadă în locuri de muncă, ar fi trebuit să se reflecte undeva şi această absorbţie?

Domnule prim-ministru,

Mai mult decât atât, ce mă îngrijorează, că aveţi această capacitate extraordinară de a minţi, dar, mai mult decât atât, vă minţiţi şi pe dumneavoastră, probabil, când vă uitaţi în oglindă, vă minţiţi şi pe dumneavoastră. De ce?

Sunt 3 minciuni fundamentale pe care le spuneţi. Prima dintre ele: suspendările.

Domnule prim-ministru, suspendările au fost sub Ponta 1, sub Ponta 2, da? N-au fost în guvernările noastre. Şi mai mult decât atât, suspendările au venit ca urmare a nerespectării planului agreat cu Comisia Europeană. Din cauza aceasta au venit suspendările, nu din alte motive.

A doua minciună: minciuna negocierii proaste. Da? V-aţi luat de Băsescu, că a negociat Băsescu prost. Domnule, e ca în povestea cu leneşul, "muieţi ţi-s posmagii şi nu-i ajung." Domnule, hai să cheltuim banii aceştia pe care îi avem, hai să nu ne mai luăm că n-avem bani, hai să vedem că-i avem, da?

Iar a treia minciună pe care o spuneţi, la fel de fundamentală, este că domnule, noi am reuşit această rată.

Domnule,

Rata de absorbţie, chiar dacă e cât e ea, 30%, domnule, e un simplu indicator, ea nu reflectă că funcţionează un sistem. Nu ştiu dacă aţi înţeles... că nu reflectă, e un simplu indicator, foarte bine că îl avem, dar e o chestiune normală. În orice stat, după 5 ani de integrare, normal că creşte şi rata de absorbţie, e o chestiune naturală, firească, s-a întâmplat şi în Polonia şi peste tot, da? Deci, nu vă puteţi împăuna cu această rată de absorbţie, pe care noi o recunoaştem, într-adevăr, este firesc că a crescut rata de absorbţie.

Dar acum ce aş vrea eu să vă întreb pe dumneavoastră, da?

Domnule prim-ministru... (Comentarii.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea, lăsaţi vorbitorul...

Domnul Alexandru Nazare:

Dacă îmi daţi voie să şi vorbesc...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Nazare, mai puţin nervos, vă rog frumos. Transmiteţi sălii treaba aceasta, şi e reacţia...

Domnul Alexandru Nazare:

Am înţeles. Nu vreau să transmit sălii, nu, vreau doar să avem o concluzie, da?

Aş vrea să-mi răspundeţi, spre exemplu, la câteva întrebări legate de infrastructură, dacă se poate.

Ştiţi foarte bine...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mai aveţi un minut, domnul Nazare.

Domnul Alexandru Nazare:

Da, sigur.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Concentraţi-vă, vă rog!

Domnul Alexandru Nazare:

Mă concentrez, da.

Aţi mers la Daimler şi le-aţi spus că în 2015 vor merge pe autostradă spre fabrică, da? Şi noi ştim că în contracte termenul de finalizare pe Dumbrava-Deva e în mai 2016. Ştim din contracte că Sebeş-Turda şi dacă se semnează mâine tot în primăvara lui 2016 este gata. Cum aţi putut să spuneţi acest lucru unui investitor atât de important? Cum aţi putut să le spuneţi lucrul acesta? Chiar credeţi că ei vă cred când le spuneţi aşa ceva? Comarnic-Braşov îl mai terminaţi în 2016? Vă mai daţi demisia? Sebeş-Turda când îl trimiteţi la Bruxelles?

Sunt o grămadă de întrebări la care trebuie să ne răspundeţi. Şi mai mult decât atât, probabil că n-aş fi vrut să intru în aceste întrebări, aş fi vrut să rămân la cele 3 propuneri, dar vă rog eu frumos, luaţi în considerare acest proiect, da? (Comentarii.) Pentru că, domnul Dragnea, ce vreau să vă spun, poate că, într-adevăr, suma e mai mare, dar suma nu trebuie să fie gestionată de la Bucureşti, pentru că România nu se va dezvolta dacă noi ţinem, ne aşezăm pe bani la Bucureşti. Daţi banii la regiuni! Lăsaţi regiunile să cheltuiască banii în funcţie de nevoile lor! Şi atunci o să vedeţi, urmând modelul polonez, că vom avea absorbţie mai mare şi se va şi reflecta în dezvoltare, nu va fi doar o cifră pe hârtie, că nu ajută pe nimeni cifra pe hârtie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Nazare, aţi epuizat timpul.

Domnul Alexandru Nazare:

Am epuizat timpul, am înţeles. O să-i las această hartă domnului... (Îi dă harta domnului prim-ministru, Victor-Viorel Ponta.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul în continuare domnul Cseke...

Doamna Luminiţa Adam, din partea Partidului Popular - Dan Diaconescu, Partidul Poporului, pardon.

Doamna Luminiţa-Pachel Adam:

Al Poporului, domnule preşedinte, al Poporului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Poporului, am înţeles, doamna Adam.

Doamna Luminiţa-Pachel Adam:

Grupul parlamentar al Partidului Poporului - Dan Diaconescu consideră că este oportună o astfel de dezbatere pe tema noii perioade de finanţare, mai ales oferirea de răspunsuri concrete din partea Guvernului.

Cred că suntem toţi de acord că ţara noastră nu a excelat niciodată la capitolul absorbţiei fondurilor europene, indiferent cum s-au numit guvernele care au fost.

Deşi guvernul actual a schimbat arhitectura instituţională formată din Ministerul Fondurilor Europene şi Autorităţile de Management de la încă două ministere, mizând pe o centralizare a atribuţiilor, cu scopul unei mai bune procesări a programelor şi proiectelor, în vederea accesării fondurilor, momentan, considerăm că nu s-a putut termina faza de negocieri privind documentele pragmatice care vor stabili liniile de finanţare.

Remarcăm, de asemenea, că din primăvara anului 2013, situaţia privind priorităţile şi instituţiile care vor gestiona absorbţia fondurilor europene în cadrul financiar multianual al Uniunii Europene 2014-2020 nu a evoluat.

De la început, Comisia Europeană ne-a atras atenţia asupra nerespectării condiţiilor minime de calitate şi credibilitate, aşa cum reiese şi din scrisorile transmise.

Acest lucru s-a întâmplat deoarece Guvernul se pare că a considerat că este suficientă consultarea şi includerea propunerilor de proiecte ale baronilor locali, fără să realizeze o analiză socio-economică privind priorităţile de dezvoltare ale României în baza cărora să fie depuse proiectele.

Reamintim Guvernului că în foaia de parcurs a negocierilor, Ministerul Fondurilor Europene îşi propunea să transmită Proiectul de Acord de Parteneriat la Comisia Europeană de la începutul lunii noiembrie 2013, pentru a fi aprobat de Comisie în ianuarie 2014.

Abia la sfârşitul lunii martie, anul acesta, s-a transmis o versiune oficială a Acordului de Parteneriat pe care Comisia o poate consulta şi la care poate transmite un răspuns în maximum 3 luni.

În acest moment, nu ne mai rămâne decât să aşteptăm şi să sperăm că în ultimul ceas autorităţile române responsabile şi-au făcut bine treaba, iar documentele vor fi acceptate de către experţii de la Comisia Europeană. Iar când va începe perioada de depunere a proiectelor, în vederea obţinerii finanţării, aşteptăm Guvernul să-şi respecte promisiunile electorale şi să asigure fondurile naţionale necesare pentru desfăşurarea proiectelor, astfel ca beneficiarii să nu se mai regăsească în situaţia de a întrerupe proiectele, de a depăşi perioada de implementare din cauza lipsei finanţării naţionale, situaţie neplăcută şi nedorită de niciunul dintre noi.

Statul român trebuie să fie responsabil în faţa cetăţenilor săi care înving cu răbdare birocraţia şi se încumetă să depună un proiect în multele domenii pe le care acoperă programele operaţionale.

Românii trebuie încurajaţi să acceseze aceşti bani, sperăm noi, bani care nu pot fi fraudaţi, motiv care, iarăşi sperăm că poate nu reprezintă un interes aşa de mare pentru baronii locali.

Cerem pe această cale responsabilitate şi asumare din partea Guvernului Ponta, nu în faţa noastră, ca politicieni, ci în faţa cetăţenilor, care merită să acceseze fondurile europene, fonduri care se strâng şi din banii noştri, contribuabili europeni fiind.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu. Are cuvântul domnul Cseke Attila, din partea UDMR.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Dezbaterea despre fondurile europene, accesarea acestora şi posibilităţile şi procedurile prin care vom putea accesa fonduri europene în perioada următoare este o dezbatere importantă, este o dezbatere care ar trebui să transceandă dezbaterilor politice. Sigur, nu vom reuşi acest lucru, în mod evident, dar totuşi cred că aici profesionalismul trebuie să aibă un cuvânt mai greu de spus.

Până la urmă vorbim despre şansa acestei ţări, şansa comunităţilor locale din România de a se dezvolta.

Pentru a avea un acord de parteneriat mai bun, pentru a crea şansele unei absorbţii mai bune decât în această perioadă de şapte ani care a trecut, este evident că trebuie să analizăm şi ceea ce s-a întâmplat. Este evident că trebuie să vedem şi greşelile noastre, ale tuturor celor care am fost şi au fost în ultimii şapte ani acolo unde s-au decis lucruri şi trebuie să putem să învăţăm din aceste greşeli. Trebuie să remarcăm şi succesele pe care le-am avut. Astăzi vom avea o dezbatere şi pe descentralizare. Până la urmă, cifrele arată că acolo unde agenţiile de dezvoltare regională au avut un cuvânt de spus în programul operaţional regional, acolo absorbţia este mai bună sau chiar dublă faţă de alte programe operaţionale.

Este evident că este un succes şi salut acest lucru şi posibilitatea de plată şi procedurile de plată care s-au introdus nu de mult. Este evident că acest lucru ajută atât operatorii economici, cât şi autorităţile locale şi eliberează fonduri proprii ale celor care trebuiau să cofinanţeze.

Dacă ne uităm puţin la rata de absorbţie, în această perioadă, vom mai vedea un lucru: programul transfrontalier România - Ungaria se bucură de cel mai mare succes, care poate ar trebui să ne dea şi puţin de gândit. În afară de disputele uneori politice, cele patru judeţe din România şi cele patru judeţe din Ungaria colaborează extraordinar de bine şi au o rată de absorbţie apropiată de 60%, ceea ce nu va fi atins de alte programe, ceea ce ne arată că aici procedurile şi colaborarea extraordinară a judeţelor de pe lângă graniţă trebuie să ne dea un verdict, şi anume că aici e nevoie de finisări, dar de mari modificări poate nu ar fi nevoie.

A vorbi despre programe de dezvoltare înseamnă a vorbi despre dezvoltarea României şi de dezvoltarea comunităţilor locale.

O problemă pe care domnul viceprim-ministru a şi semnalat-o aici la microfon este aceea că în aceşti şapte ani, din păcate, în interiorul regiunilor de dezvoltare discrepanţele economice în loc să se reducă între judeţe şi între zone mai mici, discrepanţele economice au crescut şi trebuie să încercăm să facem ceva ca să oprim această tendinţă şi s-o oprim şi să recuperăm. Există regiuni de dezvoltare în care între primul judeţ şi ultimul judeţ, ca dezvoltare economică, situaţia sau diferenţa s-a dublat. Şi din acest punct de vedere salut acea reglementare care este cuprinsă în acordul de parteneriat, acel instrument denumit investiţii teritoriale integrate care va acorda şansa unor comunităţi mai mari, zone mai largi de investiţii integrate şi credem că acest instrument trebuie folosit pentru mai multe zone ale ţării. Astăzi, din unele studii din ţară, 14 judeţe sunt într-o situaţie economică chiar foarte dificilă.

O situaţie punctuală care va trebui rezolvată este legată de inechitatea în şansele de dezvoltare. Am mai discutat la acest microfon în Parlament de această situaţie. Trebuie să facem într-un fel ca de Programul naţional de dezvoltare rurală sau de programe investiţionale rurale să beneficieze şi satele care aparţin de oraşe, pentru că, în aceşti şapte ani, aşa cum au fost procedurile, aceste sate care aparţin administrativ de oraşe au fost într-o inechitate extraordinară faţă de satele care aparţin de comune. Satele care aparţin de comune au putut beneficia de investiţii, de apă, de canalizare, de drumuri, de cămine culturale, de cămine de bătrâni, în timp ce un sat limitrof, dar care aparţinea de un oraş nu putea accesa un asemenea proiect, pentru că era considerat ca fiind într-un perimetru urban.

Iată că sunt câteva provocări şi avem speranţa şi credem că avem şi priceperea pentru a soluţiona acest lucru.

Vom sprijini inclusiv cu specialiştii noştri definitivarea şi realizarea acestui acord de parteneriat şi ne dorim, aşa cum cred, cu toţii ne dorim să începem cât mai rapid această execuţie a exerciţiului bugetar, aşa cum îşi doresc şi celelalte ţări europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Cseke Attila.

Are cuvântul, în continuare, din partea Partidului Conservator, domnul ministru Daniel Constantin.

Domnul Daniel Constantin (viceprim-ministru, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Am apreciat în mod deosebit iniţiativa pe care Partidul Democrat Liberal a avut-o astăzi, de a organiza o dezbatere, credeam eu şi speram, productivă despre fondurile europene, am sperat că veţi veni cu câteva propuneri constructive, astfel încât să avem un rezultat concret al acestei dezbateri. Din păcate, am fost total surprins neplăcut de faptul că cel care a reprezentat partidul dumneavoastră a fost total nepregătit cu privire la subiectul de astăzi. Am văzut aceeaşi superficialitate în abordarea acestei probleme pe care am văzut-o în actul de guvernare al Partidului Democrat Liberal. Sigur că trebuie să remarc şi faptul că mi s-a părut destul de mult tupeu în abordarea dumneavoastră, domnule Nazare, să vorbiţi despre fonduri europene, dumneavoastră şi partidul din care faceţi parte, mai ales că fondurile europene reprezintă un domeniu despre care toţi românii probabil că la această oră ştiu că este domeniul în care aţi avut cea mai puţină performanţă.

Eu vreau să dau doar câteva exemple despre domeniul pe care îl coordonez, despre agricultură, chiar dacă n-aţi făcut referire. Probabil că nu ştiaţi că şi în agricultură avem fonduri europene şi încă foarte multe, faptul că, în aproape doi ani de zile de când guvernăm, am reuşit să atragem tot atâtea fonduri europene cât aţi reuşit dumneavoastră în cinci ani, cât aţi fost la guvernare.

Gradul de absorbţie pe programul naţional de dezvoltare rurală astăzi a ajuns la 70%. Sigur că nu vreau să spun că pe guvernarea dumneavoastră lucrurile n-au mers deloc în acest domeniu, au mers, dar nu atât cât ar fi trebuit. Am preluat gradul de absorbţie în mai 2012 la 37% şi iată că în doi ani de zile aproape că am dublat gradul de absorbţie şi investiţiile care s-au făcut în agricultură cu fonduri europene.

Tratăm cu deosebită atenţie acest domeniu pentru că - am spus-o de fiecare dată - agricultura cred că a mers bine şi are un potenţial de a merge foarte bine în continuare, putem să ne îndeplinim cele două obiective pe care le-am avut şi noi şi le-aţi avut şi dumneavoastră, dar dumneavoastră doar declarativ, şi anume, să creştem veniturile pe de o parte, creştere economică şi, pe de altă parte, locuri de muncă.

Fondurile europene reprezintă pentru agricultură principala sursă de finanţare şi cred eu că am reuşit să punem în practică foarte multe obiective pe care ni le-am propus. Vreau să vă mai dau doar câteva cifre: în anul 2012 Ministerul Agriculturii a atras fonduri europene în valoare de 2,5 miliarde de euro, în anul 2013, 2,7 miliarde de euro, iar în anul 2014 cred că vom ajunge la 2,9 miliarde de euro, în condiţiile în care bugetul de stat, aşa cum ştiţi, este undeva în jur de 1,1 miliarde de euro, an de an, pentru agricultură.

Ca performanţă, cred că ştiţi sau dacă nu ştiţi vă spun eu acum, în acest an am reuşit pentru prima dată ca plăţile directe, subvenţiile în agricultură să fie plătite înainte de campania de primăvară către fermieri. Numai în trei luni de zile din acest an Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a plătit aproape 900 de milioane de euro, o performanţă care ne-a condus la o situaţie în care la toate vizitele pe care le facem în teritoriu - şi eu fac vizite pentru acest domeniu de mai bine de 12 ani - nu mai discutăm despre nivelul subvenţiei, nu mai discutăm despre momentul în care plătim sau nu plătim subvenţia, oamenii sunt mulţumiţi că au banii la timp, banii care li se cuvin şi că pot să-şi facă toate pregătirile şi de primăvară, şi de toamnă atunci când au nevoie de aceste pregătiri.

De altfel, toată această demagogie şi tupeul de care vă vorbeam cred că au fost sancţionate, au fost demascate şi sancţionate şi de către electorat. Împrejurarea că astăzi doi dintre cei care au fost miniştrii agriculturii în timpul guvernării dumneavoastră nu mai sunt nici măcar în Parlamentul României confirmă faptul că demagogia dumneavoastră şi lipsa de interes pentru atragerea de fonduri europene a fost sancţionată de către electorat. Domnul Tabără şi domnul Fuia, cei care au gestionat o perioadă importantă acest domeniu, astăzi nu mai sunt aleşi în Parlamentul României.

Sigur că despre agricultură şi fonduri europene cred că am putea să vorbim nu doar cinci minute, cât mi-a alocat domnul preşedinte de şedinţă, cinci ore, cinci zile sau poate chiar...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mai acord câteva minute, nu-i problemă...

Domnul Daniel Constantin:

Nu, este suficient, am vrut doar să punctez faptul că este un domeniu atât de vast şi că mi-ar fi plăcut să avem cu adevărat o dezbatere constructivă. Din păcate, şi în opoziţie, şi la guvernare aţi demonstrat că nu aveţi soluţii pentru acest domeniu atât de important pentru dezvoltarea economică.

Mulţumesc mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule Nazare, vă rog să luaţi loc, nu fiţi aşa de furios!

Domnul Alexandru Nazare (din sală):

Dreptul la replică!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu acum se dau drepturile la replică!

Are cuvântul în continuare domnul Ovidiu Ganţ, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Domnule Ganţ, aveţi cuvântul.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

S-a spus astăzi aici că o dezbatere pe această temă e importantă. Vin în faţa dumneavoastră să afirm... şi anume că ar putea fi importantă, dar la ce am asistat astăzi nu este important din niciun punct de vedere, nici pe formă, nici pe fond. Pe formă nu este important pentru că am asistat la un lung şir de ironii, persiflări, jigniri, reproşuri, iar pe fond nu e relevant pentru că nu am auzit nicio soluţie concretă avansată în sensul îmbunătăţirii actului de administraţie, implicit a absorbţiei fondurilor comunitare.

Realitatea este următoarea: că odată cu încheierea negocierilor de aderare în decembrie 2004 toate executivele care s-au succedat pot să-şi treacă în cont eşecuri, întârzieri, erori, cum, în egală măsură, pot să-şi treacă în cont eventuale "succesuri", dacă acestea există. Am folosit acest termen pentru a sublinia o dată în plus că astfel de trimiteri nu sunt în ordine. Este nepotrivit, după părerea noastră, ca într-o dezbatere parlamentară să comitem asemenea ironii, nu este în regulă nici să catalogăm colegii ca fiind mincinoşi sau cu alt fel de epitet.

În realitate, totodată, trebuie să spunem că suntem într-o situaţie neplăcută şi că orice succes pe care l-ar avea actuala administraţie în a absorbi fonduri comunitare este un succes al nostru, al tuturor, este un succes al României, pentru că fiecare euro pe care-l vom aduce în România se va cheltui în beneficiul nostru, al tuturor. De aceea, ţin pumnii şi ţinem pumnii Executivului să reuşească în acest sens.

Pe de altă parte, suntem în Parlament. Nu suntem noi aceia care suntem chemaţi să dăm soluţii administrative, să dăm soluţii executive, suntem chemaţi să dăm soluţii legislative şi una dintre ele, după părerea mea, ne stă la îndemână. Este opinia grupului nostru parlamentar că, dincolo de disensiunile politice şi de campania electorală care în mod neoficial se pare că a început şi că încercăm permanent să marcăm, repet, prin reproşuri, ironii şi invective, avem o soluţie la îndemână, şi anume să modificăm articolul 3 din Constituţie, paragraful 3, care se referă la structurile administrativ-teritoriale din România şi să introducem noţiunea de regiune, care ne lipseşte. Ar fi o modificare minimă, dat fiind faptul că probabil soluţia mai importantă pe care am imaginat-o în Comisia pentru modificarea Constituţiei nu va mai avea sorţi de izbândă, dar aceasta este propunerea noastră concretă. Există un consens al grupurilor parlamentare, al partidelor, pe necesitatea modificării Constituţiei în acest singur punct. Este un pas mic pentru modificarea Constituţiei, dar e un pas mare pentru reformarea administraţiei din România.

Totodată, sper ca domnul viceprim-ministru Dragnea să mă audă, cred că ar fi un mod de a deschide calea pentru a valorifica eforturile pe care ministerul Domniei Sale, dar şi grupul de oameni de ştiinţă care au lucrat la conceptul de regionalizare să poată fi valorificate, să facem ceva din acest demers, astfel încât în anii care urmează să putem aşeza administraţia şi, implicit, absorbţia fondurilor comunitare pe alte baze, mult mai sănătoase, pentru că toţi am ajuns la concluzia că programele regionale sunt mult mai eficiente decât cele gestionate la nivel central.

De aceea sper, domnule prim-ministru, că această propunere pe care noi, grupul nostru parlamentar, v-o facem să primească un răspuns din partea dumneavoastră. Nu astăzi, pentru că nici nu ne aşteptăm la un răspuns din partea Guvernului pe loc, dar să luaţi în atenţia dumneavoastră această modificare minimă a Constituţiei, care ar putea să întrunească fără nicio problemă cele două treimi în Parlament şi să schimbăm în mod fundamental atât absorbţia fondurilor comunitare, cât şi administraţia din România.

Vă mulţumesc frumos, întrebându-mă, totuşi, dacă de maniera în care au decurs discuţiile la această dezbatere mai are vreun rost o discuţie despre descentralizare şi administraţie, pentru că în ce mă priveşte nu mai sunt interesat nici să aud "succesuri", nici "minciuni", nici "mincinos" şi aşa mai departe. Personal cred că este de netolerat aşa ceva şi, sigur, ne putem dori cu toţii, sper să ne dorim cu toţii să vină momentul, să vină ziua când în Parlamentul României putem avea o dezbatere fără acest mod de a ne adresa unii altora.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc şi eu, domnule Ganţ.

Are cuvântul domnul Clement Negruţ din partea nafiliaţilor. După domnul Clement Negruţ.

Vă rog, domnule, poftiţi!

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte, rugămintea este să respectaţi prevederile art. 159 alin. (2). Când un deputat vă cere dreptul la replică sau pe procedură sunteţi obligat să acordaţi microfonul imediat, aşa spune regulamentul, nici la început, nici la sfârşit, nici când consideraţi dumneavoastră. Şi am rugămintea să-i acordaţi dreptul la replică colegului meu, domnul deputat Nazare, pentru că a solicitat acest drept.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Clement Negruţ are cuvântul.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

O temă importantă legată de absorbţia fondurilor europene, dar constat că cel care astăzi trebuia să vină să ne prezinte o viziune viitoare, pentru că în doi ani am văzut că nu s-a întâmplat nimic din acest punct de vedere, nu a făcut altceva decât să critice ceea ce, în opinia Domniei Sale, nu au făcut bine, şi aici mă refer la guvernele anterioare. Fac vorbire despre domnul prim-ministru Victor-Viorel Ponta.

Într-adevăr, absorbţia fondurilor europene este sublimă, domnule prim-ministru, dar lipseşte cu desăvârşire.

Stimatul meu coleg spunea că nu avem investiţii. Eu vă mai spun altceva: dacă avem absorbţie foarte bună, dacă avem colectare foarte bună la buget, de ce, domnule prim-ministru, încă 37 de taxe şi de ce de la 1 aprilie scumpirea combustibililor, motorina şi benzina, dacă avem aceşti bani? Ştiu că lucrurile acestea vă irită, vă mai spun încă ceva care probabil vă va irita şi mai mult: săptămâna trecută membrii Partidului Mişcarea Populară v-au depus peste 300.000 de semnături ale românilor care nu doresc scumpirea combustibililor, în condiţiile în care ne spuneţi că avem un grad de absorbţie foarte bun.

Domnule prim-ministru, minciuna are picioare scurte. Au trecut doi ani de când guvernaţi această ţară, nu am văzut milionul de locuri de muncă, nu am văzut bunăstare în traiul românilor. Aceasta caracterizează guvernarea USL, până nu demult, şi guvernarea PSD et company în ultima vreme.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu ştiu de ce aveţi tentaţia să ţipaţi toţi, chiar nu înţeleg treaba asta.

Voci din sală:

Nu toţi!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Tararache, aveţi un minut.

Nu, mă refer la neafiliaţi şi la domnul Nazare, ca să fiu corect cu viaţa.

Vă rog, domnule Tararache, aveţi un minut.

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Spuneau antevorbitorii mei că este foarte importantă dezbaterea de astăzi. Eu zic că e vitală dezbaterea de astăzi şi vitală este accesarea de fonduri europene. România are nevoie ca de aer în acest ciclu financiar, '14 - '20, de atragerea în marea lor majoritate, putem să atingem un procent, dacă ne uităm la modelul de succes Polonia, cât mai mare.

Ca soluţii, pentru că timpul este limitat, ca propuneri, domnule ministru, v-aş propune - pentru că, ştiţi şi dumneavoastră, românii au aflat de fonduri europene foarte greu, de atragerea lor la fel, sunt speriaţi beneficiarii că au accesat în anii trecuţi şi nu şi-au primit banii, ştiu că este un lucru foarte dificil, că se cer fel şi fel de hârtii, am avut şi noi arta aceasta de a îngreuna acest proces - o campanie de informare fără precedent, referitoare la aceste fonduri europene, pentru că satul românesc, oraşele româneşti, agricultura românească, infrastructura românească are nevoie ca de aer de aceşti bani.

Aş vrea, în final, să spun că vreau să le urez succes ... Eu nu m-aş bucura la un eşec, că nu l-aş privi ca pe un eşec al unui partid sau al unui ministru sau prim-ministru. Eu l-aş privi şi semieşecul pe care l-a trăit România în ultimii ani este semieşecul României, în fond. Şi succesul acestui proces va fi succesul României, al nostru, al tuturor.

De aceea, vreau să urez succes Guvernului României, că va fi acesta, că va fi următorul, vreau să urez succes Guvernului României în acest proces şi vreau să vă transmit că Parlamentul României, în acest procent, este partener.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

S-au încheiat dezbaterile. Dau cuvântul pentru un minut dreptului la replică al domnului Nazare. Vă rog.

Domnul Alexandru Nazare:

Mulţumesc.

Vreau să dau citire, dacă domnul ministru al agriculturii este aici, domnul Constantin, ce vă scria Comisia Europeană în ianuarie şi cum răspundeaţi dumneavoastră în acord de parteneriat.

Ce spune comisia: "Sunt necesare clarificări suplimentare în privinţa rolului Ministerului Dezvoltării Regionale, ca organism intermediar pentru fondurile de dezvoltare rurală." Comisia Europeană ne întreabă: ce caută agricultura la domnul Dragnea, la Ministerul Dezvoltării?

Şi cum aţi răspuns dumneavoastră: "Domnule, am trimis acolo OI-ul de agricultură pentru direcţionarea intervenţiilor în proiecte de infrastructură" adică pentru... ce înseamnă direcţionarea aceasta?

Domnule Constantin, dacă am tupeul să spun şi adevărul, pentru că aici trebuie să şi spunem adevărul, sunt nişte adevăruri de spus, dacă am tupeul să-l spun, nu trebuie să mă condamnaţi, luaţi aminte la ce vă spun, că măcar una dintre aceste propuneri pe care vi le-am spus azi, dacă măcar una o puneţi în practică, tot ieşim câştigaţi. Toate sunt conform modelului polonez şi toate sunt exact acele măsuri care au adus succes Poloniei şi să ştiţi că oricât de mare ar fi rata de absorbţie tot pe ultimul loc în Uniunea Europeană suntem, domnule Constantin şi domnule prim-ministru, tot pe ultimul loc suntem. Deci, oricât de mult am fi crescut, tot ultimii suntem, deci tot trebuie să facem aceste lucruri.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci mai bine nu creşteam acum, dacă eram...

Domnul Daniel Constantin, drept la replică, vă rog.

Domnul Daniel Constantin:

Ca să nu nasc o dezbatere fără sfârşit, nu o să mai rostesc numele cuiva, dar cred că acel cineva vrea să se condamne singur în faţa Parlamentului, făcându-se de râs că nu cunoaşte foarte bine. Nu a fost decât o probă a faptului că nu cunoaşteţi deloc ce înseamnă fondurile europene, nu cunoaşteţi arhitectura pe care noi am propus-o către Comisia Europeană, una care va asigura succesul, aşa cum am reuşit să asigurăm şi în aceşti doi ani de zile.

Mi-aţi adus aminte însă, dincolo de demagogia dumneavoastră, mi-aţi adus aminte de faptul că am omis să vă spun că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este unul dintre primele ministere din ţările membre ale Uniunii Europene care a transmis draftul de Program Naţional de Dezvoltare Rurală la Bruxelles, suntem între primele cinci state şi, din acest punct de vedere, există premise importante să avem succes şi pe viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală. De altfel, în luna mai vom fi primul minister care va aloca, într-o sesiune specială, pentru ferme, 150 de milioane de euro, deja din programarea financiară 2014-2020.

Cred că aceste lucruri trebuie scoase în evidenţă, şi nu o demagogie fără sfârşit, pe care aţi demonstrat-o şi la guvernare, şi, iată, şi în opoziţie.

Regret faptul că oameni total nepregătiţi, care nu cunosc - şi au demonstrat-o în toate rândurile - nu cunosc mecanismul de absorbţie al fondurilor europene, vorbesc astăzi despre fonduri europene.

Şi acum mă adresez liderilor de grup, eventual: cred că aveaţi oameni mai pregătiţi în partidele dumneavoastră, care să vorbească despre fonduri europene, decât cei care au făcut-o - şi mă refer la o singură persoană -, decât cel care a făcut-o astăzi aici.

Mulţumesc mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Dragnea, drept la replică. Mai aveţi şapte minute, domnule Dragnea.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu este practic un drept la replică, pentru că n-am cui să dau drept la replică, vreau doar să fac nişte precizări.

Cine vorbeşte de a realiza o gestionare directă de către regiuni, să zicem, a Programului Operaţional Regional şi a altor programe nu spune, ori pentru că nu ştie, ori pentru că vrea să ascundă, faptul că pentru a se realiza aşa ceva este nevoie să se înfiinţeze autorităţi de management la nivelul fiecărei regiuni, ceea ce ar însemna minimum doi ani de zile, o perioadă necesară pentru construcţia instituţională şi pentru autorizarea şi omologarea acestor structuri de către instituţiile din România şi de către instituţiile Comisiei Europene. Nu cred că România îşi mai poate permite să piardă, după ce a pierdut şase ani de zile de bâlbâială în absorbţia fondurilor europene, să mai piardă încă doi ani de zile sau doi ani şi ceva de zile ca să fie gestionate fondurile direct de către regiuni.

2. La ministerul pe care-l conduc nu se stă pe o grămadă de bani. Faceţi o mare confuzie, s-a schimbat ministrul, banii nu se mai repartizează politic, banii se repartizează pe baza unor criterii de prioritizare, iar în ceea ce priveşte rata de absorbţie, eu mai spun încă o dată, ea a crescut de la 1 la 10 într-un an, pentru că s-au schimbat mecanismele de plată şi pentru că s-a schimbat abordarea în minister.

În ceea ce priveşte lipsa de legătură între nivelul ratei de absorbţie şi dezvoltare, iar este o mare greşeală. Scuzaţi-mă, dacă un miliard de euro intră în şapte luni de zile în economia românească, vreţi să spuneţi că nu are niciun efect pozitiv asupra dezvoltării?

4. În ceea ce priveşte...

Vorbiţi la microfon... (Se adresează doamnei deputat Maria-Andreea Paul, care vorbeşte din bancă.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna Andreea, vă rog să vă abţineţi, deocamdată.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Sincer, n-am de gând să dau... Sunt doar doi oameni la care dau replică la minciuni şi am vrut să fac astăzi, n-am avut loc de atâtea evenimente, o să încerc să o fac joi: lui Băsescu şi lui Udrea. Dumneavoastră nu vă dau replică la minciuni.

Am vrut să spun câteva lucruri pentru cei care se uită la televizor.

Eu înţeleg că un parlamentar ales - chiar dacă este ales de calculator - trebuie să vină să vorbească la microfon, să-şi asume, nu să vorbească din culise. Aşa înţeleg eu un parlamentar care-şi respectă statutul de parlamentar.

În sfârşit, domnule preşedinte...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Dragnea, vă rog să continuaţi.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

În ceea ce priveşte legătura dintre absorbţie şi dezvoltare, eu am înţeles mai devreme de la acest microfon că se refereau la absorbţia din agricultură. Nu ştiu la ce fel de absorbţie vă refereaţi. Dacă discutăm de absorbţia fondurilor europene, n-aveţi deloc dreptate.

Iar ultimul punct, legat de dorinţa de colaborare dintre Ministerul Agriculturii şi Ministerul Dezvoltării Regionale în ceea ce priveşte PNDR-ul pentru următorul exerciţiu financiar, nu puteţi - sau dumneavoastră puteţi pune întrebarea ce caută agricultura la Ministerul Dezvoltării - nu se duce agricultura la Ministerul Dezvoltării, discutăm doar de componenta de infrastructură locală din PNDR pentru care Ministerul Dezvoltării, împreună cu Agenţiile de Dezvoltare Regională, sprijină Ministerul Agriculturii pentru ca viteza de absorbţie în acest domeniu să fie mult mai mare.

A fost o derulare foarte bună la Ministerul Agriculturii. Din discuţia cu structurile asociative, dorinţa noastră este ca depunerea de proiecte de către autorităţile locale pentru infrastructura locală, repet, nu pentru firmele de agricultură, să se facă mult mai aproape de ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Înţeleg că aveţi viziuni diferite despre absorbţie, ceea ce nu e cel mai rău lucru.

Domnul prim-ministru Ponta, vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Eu, totuşi, consider utilă orice prezentare în faţa Camerei Deputaţilor a unei probleme importante pentru dezvoltarea noastră în anii care urmează. Chiar dacă asta presupune polemică politică, nu cred că problema principală este polemica, problema principală este, totuşi, lipsa de seriozitate. Şi cred că şi într-o polemică politică putem să fim serioşi, începând prin a spune foarte clar că autostrada de la Sebeş spre Arad nu trece prin Turda. Adică cred că măcar parlamentarii din regiune ar putea să vă înveţe un pic de geografie. Mai departe merge spre Arad, nu, cea spre Turda duce spre Cluj, e o altă discuţie.

Dar pot să vă spun un lucru pe care îl ştiţi sau ar trebui să-l ştiţi, autostrada până la Nădlac trebuia să fie finalizată în anul 2014. Dacă doamna ministru Boagiu n-ar fi încheiat un contract ilegal cu domnul Iordache, care acum se află, sigur, în detenţie, e adevărat că pentru rezilierea acelui contract ilegal i s-a făcut un dosar penal ministrului liberal Ovidiu Silaghi. Că aşa este, dacă a semnat ministrul PDL, îl sancţionăm pe ministrul USL.

Însă vreau să ştiţi încă o dată, că faptul că acele contracte ilegale semnate de miniştrii dumneavoastră... Slavă Domnului că unii n-au fost niciodată miniştri şi n-au semnat nimic, că nu i-au pus colegii miniştri. Să nu-mi daţi drept la replică, doamna Vass, vă rog frumos, că nu la dumneavoastră mă refeream. Dumneavoastră n-aţi vrut să fiţi ministru, nu. Nu că nu v-a pus nimeni!

Vreau să fie foarte clar, apropo de modul în care s-a negociat de către România ce fonduri vom primi în 2014-2020, şi am în faţă propunerea Comisiei Europene, preşedintele Barroso, alocări pentru România: 28 de miliarde 609 milioane; mai departe, propunerea preşedinţiei, atunci era Cipru: 27 de miliarde 007; propunerea preşedintelui Consiliului European, preşedintele Van Rompuy: 22,8 miliarde. Deci vă rog să reţineţi: 28 propuse de preşedintele Barroso, 27 de preşedinţia cipriotă, 22 de către preşedintele Van Rompuy, şi domnul preşedinte Băsescu s-a întors de la Bruxelles cu 21,8 miliarde. Asta este într-adevăr o negociere, parcă sunt cifrele dumneavoastră în opinia publică, tot în scădere, de fiecare dată.

Însă vreau să ştiţi că aceste 7 miliarde, pe care România le-a pierdut, sunt 7 miliarde pe care România ar fi putut să le utilizeze în următorii şapte ani. Un miliard de euro pe an pentru un negociator foarte slab şi dezinteresat de România este, din păcate, un preţ mult prea mare.

Mai vreau să mai spun un lucru. Acesta este acordul de parteneriat aşa cum a fost negociat de către Ministerul Fondurilor Europene cu toate instituţiile, cu societatea civilă, inclusiv, îmi spunea domnul ministru, şi cu Patriarhia a fost discutat.

Ştiţi câte propuneri s-au primit de la Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal sau ale PMP? Zero. Zero propuneri. Nu este bună aceasta. Sunt bune propunerile lor zero.

Şi mai vreau să spun un lucru, pentru că totuşi s-a deschis un subiect important, cât de mult alocăm pentru dezvoltarea regiunilor.

Vreau să vă spun că, în noua alocare bugetară, peste 30% din fondurile pe care România le are, aproape 7 miliarde de euro, vor merge pentru dezvoltarea regiunilor.

Cred că e încă puţin. Cred că ar fi trebuit un pic mai mult. Dar, în acelaşi timp, aş vrea ca cei care astăzi, aici, la ora 17,00, vorbiţi de bani mai mulţi pentru regiuni şi pentru judeţe, să nu fugiţi direct la televizor şi să spuneţi că nu mai trebuie să dăm bani baronilor locali. Până la urmă, să spui una la ora 17,00 şi alta la ora 19,00 este mult prea ruşinos şi cred că, prin sprijinul Parlamentului, vom avea o descentralizare reală, vom avea mai multe fonduri alocate regiunilor şi judeţelor şi, în felul acesta, oamenii care sunt aleşi, ca şi dumneavoastră, parlamentari pot să-şi facă datoria către cetăţenii care i-au ales.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumim, domnule prim-ministru.

Doamnelor şi domnilor,

Potrivit programului de lucru, continuăm lucrările şedinţei noastre cu răspunsurile la întrebări şi prezentarea pe scurt a interpelărilor, după care urmează dezbaterea moţiunii.

Pe procedură, domnul Marian Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere că programul aprobat de Biroul permanent pentru sesiunea de răspunsuri la întrebări şi interpelări începe peste şapte minute, vă propun o pauză de şapte minute.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Pauză de şapte minute.

După pauză

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

Intrăm în continuare pe ordinea de zi la partea consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Vă rog, domnule Toader, procedură.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi, câţi sunteţi, cel puţin, eu vin cu o propunere. Nu aţi acceptat ideea de a modifica ordinea de zi.

Solicit încă o dată modificarea de a sări peste întrebări şi interpelări, motiv pentru care vă rog să supuneţi la vot să trecem direct la dezbaterea moţiunii.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte,

Cu tot regretul, se pare că în Grupul Partidului Democrat Liberal nu există comunicare.

Noi, săptămâna trecută, când am aprobat calendarul acestei zile, am propus de la bun început să discutăm imediat după dezbatere această moţiune.

Distinsul nostru coleg, domnul Tinel Gheorghe, ne-a spus că Regulamentul nu ne dă voie, că de la ora 16,00 avem programate...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ora 18,00.

Domnul Marian Neacşu:

18,00, sesiunea de interpelări şi de răspunsuri la întrebări, motiv pentru care evident că propunerea colegului nostru - şi atâta vreme cât s-a şi aprobat programul de lucru la începutul şedinţei - nu poate fi reţinută.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul doamna Bratu, din partea...

Domnul Mircea-Nicu Toader (din sală):

Ce faceţi? Am propus ceva, supuneţi la vot, indiferent ce înţelegere e între noi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Păi nu indiferent ce înţelegere, că liderul dumneavoastră de grup şi Comitetul liderilor au stabilit ceva.

Domnul Mircea-Nicu Toader (din sală):

Eu am propus, vă rog, supuneţi la vot. Ce-i aşa de greu?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aţi făcut la începutul şedinţei, nu pot, de câte ori vi se năzare - apropo, că domnul Nazare nu mai este -, mai faceţi aceeaşi propunere cu schimbarea ordinii de zi. Aveţi o fixaţie, văd, astăzi.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

N-am nicio fixaţie.

Este un regulament. Am solicitat ca procedură. Ce vă opreşte să supuneţi la vot? Nu înţeleg. Supuneţi la vot.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnul Tinel, haideţi, contraziceţi-l dumneavoastră, ca să n-o fac eu.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Pentru o corectă informare, aşa este, în Biroul permanent am spus că cele două dezbateri, pe fonduri europene şi moţiunea pe descentralizare, să nu aibă loc în aceeaşi zi, lunea, pentru că de la ora 18,00 avem şi răspunsurile la întrebări şi interpelări.

Dumneavoastră, însă, aţi realizat, în Biroul permanent mi-aţi spus că nu este obligatoriu şi că plenul decide şi aţi decis dumneavoastră şi aţi spus "Lasă, domne, că avem noi şi dezbaterile pe fonduri, şi avem şi răspunsuri la întrebări şi interpelări, şi o să avem, după aceea, şi dezbaterea pe Moţiunea privind descentralizarea."

Or, colegul meu pe bună dreptate v-a spus, dacă tot aţi introdus, aţi venit cu soluţia din Biroul permanent să nu se răspundă la întrebări şi interpelări ca să scurtăm timpul intervenţiei, că oricum aţi părăsit sala, facem o dezbatere pe descentralizare, pentru care v-aţi asumat, v-aţi angajat răspunderea Guvernului în Parlamentul României cu 10, 20, 30 de parlamentari din tot plenul Parlamentului, privind Camera Deputaţilor, nu cred că e corect, domnule preşedinte, şi de aia spune colegul meu să o devansăm în aşa fel încât măcar să mai prindem colegi în Parlament, ca să nu plece toţi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Conform Regulamentului, propunerea pentru ordinea de zi şi programul de lucru se face la începutul şedinţei. De asta mi-am permis să spun că nu de câte ori pe parcursul şedinţei vrem să propunem treaba asta avem acest drept.

Vă rog, sunteţi specialist în Regulament, cercetaţi Regulamentul, domnule Tinel, şi dumneavoastră, domnule Toader, că aţi fost lider de grup atâţia ani de zile, să vedeţi acest lucru. Da?

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Pe procedură putem modifica oricând, chiar şi ordinea de zi în timp ce se desfăşoară, un lider de grup spune să prelungim programul cu o oră, cu cinci minute, cu 20. Ce spuneţi dumneavoastră este în afara Regulamentului.

Eu v-am propus ceva, vă rog, supuneţi la vot, nu-i nicio problemă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte,

Nu vreau să intrăm în derizoriu. Până la urmă nu-i acelaşi lucru cu a prelungi programul de lucru cu cinci minute. Noi avem o ordine stabilită, în care o activitate parlamentară ordonată şi pe care am negociat-o, am convenit-o şi am votat-o, a votat-o Biroul permanent, care înseamnă dezbatere, care înseamnă în prelungirea dezbaterii timpii necesari pentru sesiunea de întrebări şi interpelări şi, la final, acea moţiune pentru descentralizare. Sunt trei acţiuni diferite. Cum să eliminăm una dintre ele?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Neacşu...

Domnul Marian Neacşu:

Nu, lăsaţi-mă.

Dacă n-aveţi chef de muncă, nu-i niciun fel de problemă, nu vă reţine nimeni.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Neacşu, staţi liniştit, totuşi, că răspunsurile erau la colegii care sunt de la PDL, ei aşteptau răspunsul, nu de la alt grup parlamentar.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Toader, n-am niciun fel de emoţie.

Vă rog să votaţi.

Da, deci nu mai facem răspunsuri la întrebări. Nu! Cât e?

16 voturi pentru, zero, 36 împotrivă.

Ordinea de zi continuă, domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Constataţi că nu aveţi cvorum. Am făcut un vot, votul înseamnă cvorum...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dar nu e vorba de cvorum aici.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Ba da, uitaţi-vă în Regulamentul, singura modalitate în care nu se discută de cvorum sunt dezbaterile legislative. Noi nu avem dezbateri legislative, avem...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Avem răspunsuri la întrebări.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Am solicitat la modificarea ordinii de zi, este un vot.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Foarte bine. Să trecem la răspunsul la întrebări.

Vă rog, domnule Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Fac încă o dată apel să nu cădem în derizoriu.

Domnule Toader,

Daţi-mi voie să vă întreb şi după aceea puteţi să solicitaţi dreptul la replică: la câte şedinţe privind interpelările şi întrebările aţi asistat dumneavoastră de la începutul acestei legislaturi până acum, ca să constataţi acum, când în sală sunt totuşi 90 de oameni, în prezenţa câtor oameni se desfăşoară lucrările şedinţelor respective.

Haideţi să fim oameni serioşi!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Trecem la partea consacrată răspunsurilor la întrebări.

Are cuvântul doamna Georgeta Bratu, din partea Ministerului Muncii şi Familiei pentru a răspunde domnului deputat Rădulescu Romeo de la PDL şi domnului Mîrza Gavril de la PSD.

Doamna Bratu, aveţi cuvântul.

Domnule Ialomiţianu, aveţi un talent deosebit să vorbiţi numai din bancă. Vă dau cuvântul dacă aveţi probleme de procedură.

Doamna Georgeta Bratu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Referitor la întrebarea legată de modul de aplicare a Legii nr.380, trebuie să vă reamintesc un lucru. Prin intrarea în vigoare a Legii nr.263, cei care au lucrat în grupa I de muncă înainte de 1 februarie 2001 au fost incluşi în condiţii deosebite, pierzându-şi astfel unele drepturi legate de eligibilitatea cu reducerea de vârstă. În aceste condiţii, la data respectivă, erau în această situaţie circa 20 de mii de persoane.

Prin această modificare a Legii nr.263 s-a încercat repararea unor nedreptăţi, întrucât multe persoane care aveau deja stagiul realizat în grupa I de muncă nu mai puteau să beneficieze de reducerea de vârstă prevăzută pentru condiţii speciale şi, ca atare, am procedat la această modificare.

În contextul actual, persoanele care au lucrat înainte de 1 ianuarie 2001 în grupa I de muncă beneficiază de reducerea de vârstă şi, bineînţeles, şi de celelalte drepturi conferite de acesta, respectiv stagiu de cotizare majorat cu 50%, precum şi majorarea punctajului aferent acestei perioade.

Trebuie să vă spun că trecerea de la pensia anticipată sau de la pensia de invaliditate pentru cei care au lucrat în aceste condiţii se face din oficiu, astfel încât persoanele nu sunt nevoite să meargă la oficiile de pensii să solicite acest lucru.

Deci cam acestea erau întrebările.

Dacă mai sunt şi alte întrebări, vă stau la dispoziţie. Am încercat să sintetizez materialul.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu sunt.

Vă mulţumim.

În continuare are cuvântul doamna chestor Irina Alexe, de la Ministerul Afacerilor Interne, pentru a răspunde domnului Pâslaru Florin.

Vă rog.

Doamna Irina Alexe (secretar general adjunct, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.3388/A/2014 prin care solicitaţi să vi se comunice o serie de informaţii referitoare la strategia Ministerului Afacerilor Interne pentru prevenirea şi protejarea copiilor împotriva pericolelor venite din mediul virtual, precum şi la procentul minorilor racolaţi prin intermediul Internetului care au căzut victime traficului de persoane atât la nivel naţional, cât şi în judeţul Galaţi, precizăm următoarele.

Combaterea faptelor de pornografie infantilă reprezintă una dintre priorităţile Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile sale de specialitate. În acest sens, a fost adoptată Strategia naţională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-2016, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1142/2012, având ca obiective principale: dinamizarea activităţilor preventive şi a participării societăţii civile la derularea acestora; îmbunătăţirea capacităţii activităţii instituţionale de investigare a infracţiunilor traficului de persoane, cu precădere a traficului de minori, precum şi urmărirea profitului infracţional de către organele de urmărire penală.

Strategia tratează, în mod specific şi distinct, problema traficului de minori, inclusiv situaţiile de trafic în scopul producerii, ori deţinerii, ori difuzării de pornografie infantilă prin sisteme informatice.

Lupta împotriva traficului de minori are loc pe trei paliere: prevenire, combatere, asistenţă şi protecţie a copiilor victime ale acestei infracţiuni.

Începând cu anul 2010, structurile Ministerului Afacerilor Interne au dezvoltat şi au derulat campanii de prevenire în scopul creşterii nivelului de conştientizare a minorilor şi a familiilor acestora cu privire la riscul reprezentat de utilizarea Internetului în victimizarea copiilor prin trafic.

Totodată, atât la nivel central, cât şi la nivel local, structurile de analiză şi prevenire a criminalităţii au iniţiat derularea unor proiecte, campanii şi acţiuni punctuale de informare adresate copiilor, adolescenţilor, părinţilor şi profesorilor.

Aceste acţiuni au în vedere atât prevenirea comiterii unor fapte antisociale, cât şi prevenirea victimizării copiilor. Şi aş menţiona, în acest sens, proiectul "Art preventia", proiectul "Copilărie fără delincvenţă", iar în cadrul Colegiului Naţional "Sf. Sava" din Bucureşti funcţionează Centrul de Informare şi Prevenire a Criminalităţii Bucureşti, în cadrul căruia sunt programate, până la finele acestui an şcolar, o serie de sesiuni de informare adresate copiilor pentru creşterea gradului de siguranţă pe Internet.

În ceea ce priveşte faptele de pornografie infantilă prin sisteme informatice, precizăm că datele statistice furnizate de Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane relevă că, în România, în perioada 2012-2013, un număr de 11 minori, opt minori în 2012, respectiv trei minori în 2013 au fost recrutaţi prin intermediul acestui mijloc de comunicare.

De asemenea, precizăm că minorii anterior menţionaţi proveneau din judeţele Gorj - şase, Argeş - doi, Bihor, Mureş şi Tulcea - câte unul, precum şi faptul că destinaţia exploatării acestora a fost internă pentru nouă dintre copii, respectiv externă - Belgia şi Grecia - în cazul celorlalţi doi.

Cu stimă,

Gabriel Oprea, viceprim-ministru pentru securitate naţională, ministrul afacerilor interne.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Trecem la interpelări.

Are cuvântul domnul Alexe.

Foarte pe scurt, domnul Alexe, vă rog.

Domnul Costel Alexe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelare adresată domnului Kelemen Hunor, viceministru, ministrul culturii.

Deputat Costel Alexe.

Stimate domnule ministru,

În anul 2011 vi s-a adresat o întrebare parlamentară, prin care vi s-a solicitat comunicarea măsurilor ce vor fi întreprinse de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional cu privire la situaţia casei părinteşti a marelui sculptor Constantin Brâncuşi, întrebare înregistrată la Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul cu nr.4368/2011.

Adevărata casă a lui Constantin Brâncuşi este în paragină şi supusă unui accentuat proces de degradare, iar autorităţile locale au făcut tot felul de cereri pentru a conserva locul şi nu au primit niciun fel de ajutor.

În ceea ce priveşte Casa-muzeu a lui Constantin Brâncuşi, aceasta a fost construită pentru a aduce aminte că în zonă s-a născut marele nostru artist, dar ea este lăsată şi astăzi uitării.

1. Având în vedere că sunteţi la al doilea mandat, vă întreb dacă există voinţă pentru a soluţiona această problemă cu care se confruntă atât autorităţile locale, dar mai ales persoanele ce doresc să viziteze satul natal al marelui sculptor.

2. În 2011, Casa-muzeu Constantin Brâncuşi a numărat peste 13200 de vizitatori, din care 30% au fost străini: francezi, englezi, americani etc.

După informaţiile primite în prezent de la ghidul muzeului, numărul persoanelor ce vizitează locul este într-o continuă creştere, deoarece oamenii vor să vadă locul în care s-a născut şi a copilărit Brâncuşi.

Nu credeţi că această personalitate marcantă a României merită să aibă o casă memorială sau un muzeu în satul natal?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat Alexe.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina Nichita, vă rog. Nu aveţi? Nu.

Cine mai doreşte, că aici am o listă de douăzeci...

Vă rog, domnule deputat.

Domnule Ialomiţianu, când vorbiţi la telefon, vorbiţi mai încet, vă rog frumos, totuşi.

O voce din sală:

E sala goală.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vorbeşte şi dumnealui tare, înseamnă că nu aude el.

Vă rog, domnule deputat, foarte pe scurt.

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să fiu foarte scurt.

Interpelare adresată ministrului transporturilor, domnul Dan-Coman Şova, de către Mihai Tararache, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.14, Colegiul uninominal nr.1.

Tema: Strategia de dezvoltare a Portului Constanţa.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Vă readuc în atenţie destinul Portului Constanţa, obiectiv de importanţă economică, socială şi strategică indiscutabile, al statului român, aflat în acest moment în pragul unei potenţiale schimbări foarte importante în ceea ce priveşte structura acţionariatului companiei care îl administrează, recte Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, cu efecte asupra evoluţiei sale viitoare. Vă atrag atenţia că Portul Constanţa este cel mai important motor economic al oraşului Constanţa, acolo desfăşurându-şi activitatea companii care plătesc sume considerabile statului român sub formă de taxe şi impozite, asigurând, totodată, peste 30000 de locuri de muncă.

Portul Constanţa a beneficiat, beneficiază şi va beneficia şi trebuie să beneficieze în continuare de investiţii importante, care depăşesc ordinul sutelor de milioane de euro, pentru a asigura cadrul normal de desfăşurare a activităţilor specifice, în scopul respectării reglementărilor din domeniu şi a unei dezvoltări continue, dar şi pentru a face faţă competiţiei acerbe din domeniul portuar. În acest context, nu este de neglijat faptul că, săptămâna trecută, Consiliul Local Constanţa a adoptat o hotărâre prin care îşi arată disponibilitatea de a prelua, cu titlu gratuit, încă 13% din acţiunile Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, urmând a ajunge la un total de 33%. Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră atunci când afirm că o astfel de schimbare nu poate avea ca scop unic creşterea în valoare a aportului financiar către bugetul autorităţii locale, fie ea şi Primăria Municipiului Constanţa.

Prin urmare, solicit Ministerului Transporturilor, prin reprezentantul său, ministrul Dan Şova, să răspundă următoarelor întrebări:

1. Ministerul Transporturilor poate prezenta o proiecţie economică, o viziune strategică, pe termen lung, de dezvoltare a portului, care să justifice această nouă distribuire a acţionariatului?

2. Au prezentat Primăria şi Consiliul Local Constanţa un plan de dezvoltare şi de atragere de investiţii private în Portul Constanţa, o strategie de creştere a activităţii portuare şi, implicit, a locurilor de muncă în acest sector? Poate Ministerul Transporturilor să garanteze...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Pe scurt, pe scurt, domnule Tararache.

Domnul Mihai Tararache:

Termin întrebările şi gata. Nu sunt multe.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Câte aveţi?

Domnul Mihai Tararache:

Poate Ministerul Transporturilor să garanteze integritatea celor peste 30000 de locuri de muncă din Portul Constanţa, care asigură traiul a sute de mii de oameni din municipiul Constanţa şi împrejurimi?

4. A iniţiat Ministerul Transporturilor consultări transparente cu partenerii de dialog social, asociaţiile operatorilor portuari, sindicate, specialişti din domeniul portuar, şi, nu în ultimul rând, cu partenerii militari strategici, pentru evaluarea impactului unei astfel de decizii?

Şi cinci şi ultima întrebare.

5. În contextul în care primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, a anunţat că taxele din Portul Constanţa vor fi modificate, poate Ministerul Transporturilor să prezinte un studiu comparativ al taxelor portuare percepute în porturile importante din Europa, precum şi un studiu privind structurile acţionariatului în aceste porturi?

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Mihai Tararache.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vedeţi dacă dau cuvântul, domnul Tararache peste rând? Aşa-mi trebuie. Data viitoare n-o mai fac.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Liviu Laza-Matiuţa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş dori să adresez o interpelare domnului ministru Dan Coman Şova, ministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor.

Obiectul interpelării: Finalizarea modernizării DN76 Oradea-Deva.

După doi ani de întrerupere a lucrărilor de modernizare DN76 Oradea-Deva, vă rog, domnule ministru, să-mi precizaţi tronsoanele şi firmele contractante care lucrează pe acest drum, precum şi data finalizării lucrărilor pe fiecare tronson în parte.

Solicit răspuns scris.

Deputat PDL de Bihor, Liviu Laza-Matiuţa.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt colegi? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, domnului ministru Attila Korodi.

Ea se referă la creşterea flagelului birocraţiei în România, care atinge şi Ministerul Mediului, în mod special la eliberarea certificatelor de atestare fiscală. Nu voi da citire conţinutului, voi intra direct în problemele pe care doresc ca ministrul mediului să le aibă în vedere pentru ca această problemă să poată fi rezolvată într-un timp rezonabil.

Prima problemă este aceea să dispună Administraţiei Fondului de Mediu să delege atribuţii privind eliberarea certificatelor de atestare fiscală către structurile teritoriale de mediu, să descentralizeze imediat acest mamut care este Fondul de Mediu, adică să se apropie această activitate de cetăţeni şi, în special, de mediul de faceri.

2. Să dispună, prin emiterea unui ordin de ministru, eliberarea certificatelor de atestare fiscală pe loc, pentru solicitanţii care nu au obligaţii stabilite în sarcina lor pentru Fondul de Mediu.

3. Să reducă la o zi termenul de eliberare a certificatelor de atestare fiscală, dacă situaţia declarativă a solicitantului şi plata obligaţiilor acestuia la Fondul de Mediu este la zi şi întocmită corect.

4. Să dispună în cel mai scurt timp ca situaţia declarativă a solicitantului şi plata obligaţiilor acestuia la fondul de mediu, precum şi eliberarea certificatelor de atestare fiscală să fie disponibile online şi să fie valabile fără alte însemne şi semnături pentru orice utilizare a lor în scopuri publice.

5. Să stabilească în sarcina structurilor teritoriale de mediu proceduri de lucru rapide privind eliberarea certificatelor de atestare fiscală sau orice alte acte solicitate, astfel încât atât cetăţenii, cât şi mediul de afaceri să nu aibă de suferit de pe urma birocraţiei discreţionare.

Vreau ca răspunsul să fie dat atât oral, în faţa Parlamentului, a Camerei Deputaţilor, cât şi în scris.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ion Marocico:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelare adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătăţii.

Stimate domnule ministru,

Am fost sesizat de către preşedintele Uniunii Ucrainenilor din România Organizaţia Poieni de sub Munte, judeţul Maramureş, în legătură cu faptul că se doreşte închiderea spitalului din localitatea Poieni de sub Munte, judeţul Maramureş. Această comună are o populaţie de 10.073 de locuitori, dintre care 98 la sută sunt de etnie ucraineană.

Spitalul din Poieni de sub Munte deserveşte şi populaţia din localitatea vecină Repedea, care are peste 5 mii de locuitori, dintre care 98 la sută sunt ucraineni. Cea mai mare parte a populaţiei este săracă şi cu mulţi pensionari, copii care suferă de boli cronice, oameni care s-au îmbolnăvit muncind la minele din Baia Borşei. De asemenea, populaţia respectivă nu dispune nici de mijloace băneşti necesare pentru a se deplasa la Sighetu Marmaţiei sau Baia Mare pentru tratamente medicale şi spitalizare. Prin urmare, păstrarea acestui spital în funcţiune este absolut utilă pentru comunitatea locală.

De aceea, vă rog, stimate domnule ministru, să-mi comunicaţi care este situaţia reală a acestei instituţii sanitare şi să faceţi demersurile necesare pentru a nu se închide spitalul din Poieni de sub Munte, judeţul Maramureş.

Vă rog, stimate domnule ministru, să dispuneţi ca răspunsul dumneavoastră să-mi parvină în scris.

Vă mulţumesc. Ion Marocico, din partea Uniunii Ucrainenilor din România.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, se încheie sesiunea noastră de răspunsuri şi de interpelări.

În continuare, intrăm în ordinea de zi, trecem la dezbaterea moţiunii.

Din partea PDL-ului, cine ia cuvântul să susţină moţiunea? Domnul Mircea Toader.

Am rugămintea, pe scurt, domnule Toader, şi depuneţi moţiunea în scris.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Zbaterile mele au fost să facem o dezbatere cu adevărat despre o temă foarte importantă. Am amânat-o de vreo trei ori, e delicat acum să vorbesc în faţa câtorva parlamentari. Să o citesc toată, să n-o citesc toată...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Faceţi un efort totuşi şi n-o citiţi toată. Vă rog eu frumos.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

E în regulă. O citesc toată.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

De la PDL vă informez eu, sunt opt colegi de-ai dumneavoastră în sală, nu...

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, haideţi totuşi să fim serioşi. Eu cred că trebuie să...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Păi, că suntem serioşi, de aia spun, sunteţi opt.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu-i nimic. Dacă suntem opt, multiplicaţi la toate partidele şi tot ar fi bine procentual.

Deci, domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru Liviu Dragnea,

În data de 10 ianuarie 2014, plenul Curţii Constituţionale a României a decis cu o unanimitate foarte rar întâlnită în acest for decizional faptul că Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică, asupra căreia Guvernul USL şi-a angajat răspunderea în data de 19 noiembrie 2013, este în integralitatea sa neconstituţională.

Din păcate, chiar dacă Partidul Democrat Liberal a atras constant atenţia asupra haosului instituţional din administraţia locală pe care îl propunea Guvernul USL, acest lucru l-a lăsat insensibil pe domnul ministru Liviu Dragnea şi sunt convins, nu personal, ci ca decizie politică. Mai grav este faptul că, în ciuda eşecului politic şi legislativ al Uniunii Social-Liberale, reflectat cu rigurozitate în Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 a Curţii Constituţionale, nimic nu-l determină pe domnul ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei publice să recunoască faptul că a demarat o reformă strâmbă, defectuoasă, elaborată în deosebită grabă, care nu ar fi adus decât grave prejudicii administraţiei publice din România.

Deputaţii Grupului parlamentar al partidului nostru, precum şi deputa?i neafilia?i la un grup parlamentar au decis să depună prezenta moţiune simplă, pentru a-l convinge pe domnul ministru Liviu Dragnea să nu mai cedeze la presiunile baronilor locali sau a forţelor politice şi să demareze o reformă reală şi completă a administraţiei publice din România, bazată pe consens politic şi pe consultarea tuturor actorilor instituţionali afectaţi.

Deputaţii Partidului Democrat Liberal au împiedicat oficializarea haosului în administraţie.

Toată lumea cunoaşte faptul că decizia Curţii Constituţionale, prin care a fost declarată neconstituţională descentralizarea USL a survenit ca urmare a unei sesizări înaintate de către grupul nostru parlamentar.

De asemenea, toţi colegii parlamentari, precum şi domnul ministru şi domnii miniştri cunosc faptul că, la câteva zile de la angajarea răspunderii Guvernului asupra descentralizării, am depus şi susţinut de la tribuna Camerei Deputaţilor o moţiune simplă pe tema falsei reforme din administraţie.

Solicitam atunci domnului ministru Liviu Dragnea să abandoneze demersul greşit al descentralizării, conceput de la început şi până la ultimul articol împotriva legii fundamentale şi grăbit doar la insistenţele baronilor locali.

Ne-am exprimat cu fermitate împotriva descentralizării USL şi atunci când domnul ministru Liviu Dragnea ne-a solicitat, într-un mod destul de grăbit şi condescendent, părerea şi observaţiile în cadrul unor întâlniri pe care le-a avut cu grupurile parlamentare. De unele sugestii a ţinut cont şi îi mulţumesc pentru acest lucru, însă nu a luat în calcul sugestia de a abandona descentralizarea făcută greşit şi de a iniţia o reformă reclamată de ani buni de cetăţenii din România în funcţie de realităţile administraţiei publice româneşti. Ne-am poziţionat împotriva acestui demers nu dintr-o opoziţie parlamentară de rea-credinţă, ci, dimpotrivă, pentru că sesizasem erorile majore, pe care le conţinea descentralizarea, o falsă reformă care nu avea nicio legătură cu procesul de descentralizare, ci îşi propunea să satisfacă doar interesele patrimoniale şi de putere ale partidelor politice şi liderilor locali.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să vă întreb dacă aveţi curajul să vă imaginaţi ce s-ar fi întâmplat cu România dacă grupul nostru parlamentar nu ar fi acţionat şi nu ar fi sesizat Curtea Constituţională asupra descentralizării USL? Ce s-ar fi întâmplat dacă descentralizarea domnului ministru Dragnea ar fi început cu 1 ianuarie 2014?

Concluzia o poate trage fiecare dintre dumneavoastră: haos instituţional, paralelisme legislative, suprapuneri de competenţe administrative, haos generalizat asupra patrimoniului şi proprietăţilor transferate, blocaj financiar total. Chiar şi în condiţiile în care nu s-a aplicat descentralizarea, o parte din haosul acesta tot s-a creat, cea mai mare parte a ministerelor funcţionând distorsionat.

Pentru a demonstra că acest haos instituţional şi legal generalizat ar fi fost garantat, îmi voi permite să enumăr numai câteva dintre criticile de fond reţinute pe parcursul deciziei Curţii Constituţionale, formulate în legătură cu descentralizarea USL:

• norme lipsite de previzibilitate prin generalizarea unor termeni cărora legislaţia în materie le acordă un înţeles exact, propriu, nesusceptibil la interpretări;
• grave probleme de tehnică legislativă cu repercusiuni asupra calităţii legii, destinatarul normei, fie persoane fizice sau juridice, fie autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale neputând cunoaşte în mod obiectiv şi raţional conduita pe care trebuie să o adopte în raport cu ipoteza normativă echivocă a legii;
• caracterul imprecis şi vag al reglementării determină incertitudini juridice cu privire la structura direcţiilor de sănătate publică judeţene şi la statutul conducătorilor acestora;
• în lipsa aprobării standardelor de costuri, transferul de competenţă financiară apare ca fiind unul iluzoriu. Şi fac o paranteză. Şi apreciez că domnul Dragnea a modificat textul iniţial, unde era prevăzut în mod expres că se aplică standardele de costuri care la vremea respectivă nu erau realizate;
• instituie un mecanism derogator de la legi-cadru în materia proprietăţii;
• se transmit bunuri imobile (construcţii, terenuri) cu mijloace fixe, obiecte de inventar care, prin natura lor, nu sunt susceptibile de a face obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Ca să nu mai spun că în anexe valorile erau ceva de natură derizorie, un leu, cinci lei, şapte lei... un teren sau o clădire;
• existenţa unor soluţii legislative contradictorii şi anularea unor dispoziţii legale prin intermediul altor prevederi cuprinse în acelaşi act normativ conduce la încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice, ca urmare a lipsei de claritate şi previzibilitate a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept.

Este bine că această situaţie a fost evitată, graţie eforturilor noastre şi obiectivităţii Curţii Constituţionale, iar domnul ministru Liviu Dragnea are acum ocazia de a învăţa din greşeli. Nu este bine însă că baronii locali ai PSD continuă presiunile pentru ca anumite competenţe, imobile sau bunuri să le intre în posesie, cât mai curând posibil, dacă se poate până la alegerile europarlamentare să realizeze obiectivul politic. Şi aici îl ascult pe domnul Tararache. Totdeauna m-am opus ca porturile să fie la administraţia locală, gestul pe care doreşte să-l facă Mazăre, cu preluarea unui pachet important de acţiuni este o mare şi gravă eroare şi o să ne spunem punctul de vedere la data respectivă.

Stimaţi colegi,

Partidul Democrat Liberal nu se opune procesului de descentralizare, ci, dimpotrivă, este partidul care s-a luptat cel mai puternic pentru modernizarea administraţiei publice din România. Vă reamintesc, în acest sens, faptul că în anul 2006, aflându-ne la guvernare, am promovat şi susţinut în Parlament, aşa cum este şi firesc, înaintând spre dezbatere, un proiect de lege, Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006, prin care s-au definit şi s-au pus bazele transferului de competenţe în cadrul procesului de descentralizare, care implică studii de impact şi faze pilot pentru evaluarea efectelor oricărui transfer de competenţe asupra funcţionalităţii administraţiei publice locale.

Din nefericire, cei care au elaborat descentralizarea, USL, deşi au fost coordonaţi direct de domnul ministru Dragnea, care are o experienţă deosebită în domeniul administraţiei locale, nu au avut înţelepciunea de a citi mai întâi prevederile din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, care este în vigoare. Dacă ar fi făcut-o, ar fi putut desprinde cu uşurinţă principiile care trebuie să guverneze procesul de descentralizare: principiul subsidiarităţii; principiul asigurării resurselor corespunzătoare competenţelor transferate; principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil şi predictibil; principiul responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice locale în raport cu competenţele care le revin; principiul echităţii în asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la serviciile publice din principiul constrângerii bugetare.

De asemenea, nu pot să nu vă reamintesc că Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 a trecut prin procedura parlamentară firească, primind amendamente din partea opoziţiei parlamentare de atunci, reprezentată de PSD, precum şi aprecierile acesteia. Ne-am bucurat atunci de ideile utile care au venit în cadrul comisiilor, le-am asumat şi apreciat, pentru că ele au făcut o lege mai bună. Rezultatul votului final vorbeşte de la sine - toate partidele politice parlamentare au votat pentru adoptare.

Pentru acest lucru stă dovada stenogramei şedinţei Camerei Deputaţilor din data de 6 martie 2006: "Acest proiect de lege este bine-venit, de aceea, după studierea şi documentarea asupra orientării şi prevederilor acestui proiect de lege, PSD-ul la Cameră a fost singurul care a făcut amendamente şi zic că aceste amendamente au fost bine-venite, pentru că proiectul de lege şi aceste amendamente au creat o dezbatere amplă în cadrul Comisiei pentru administraţie publică. Aceste amendamente, în marea majoritate, au fost şi admise, pentru că erau amendamente de bun simţ, amendamente care chiar privesc activitatea din administraţia publică şi dezbaterile care au avut loc în comisie au dus chiar la un proiect de lege bun, pe care comisia, aşa cum am auzit raportul, l-a şi supus aprobării plenului Camerei Deputaţilor. Sigur că pe lângă aprecierile pe care le-am făcut asupra proiectului de lege, au fost şi amendamente respinse. Probabil că în plen le vom susţine şi unele din ele vor fi acceptate, dar proiectul de lege introduce concepte noi privind delegarea atribuţiilor de la nivel central spre nivel local şi este foarte important că, printr-un amendament făcut, am solicitat ca fiecare serviciu sau activitate care se descentralizează să fie asigurată cu fonduri, de fapt, activitatea descentralizată să înceapă odată cu finanţarea."

Bănuiţi oare cine spunea aceste lucruri? Eu pot să vă aduc aminte. Este un reprezentant al actualului Guvern. Este vorba de domnul deputat Mircea Duşa, în prezent deputat şi ministru, care se declara extrem de mulţumit de rezultatele dezbaterii parlamentare pe marginea legii-cadru.

Din nefericire, dacă în anul 2006 reprezentanţii PSD se bucurau şi apreciau beneficiile dezbaterii parlamentare şi principiile sănătoase ale consultării tuturor forţelor politice înainte de adoptarea unui act normativ, odată ajunşi la guvernare, au fost primii care au uitat şi au încălcat aceste principii. Au evitat dezbaterea parlamentară şi au avansat o descentralizare de competenţe fără a fi însoţită şi de o descentralizare financiară sustenabilă. Acest comportament nu poate purta decât un singur nume: inconsecvenţă!

În contrast, trebuie să vă mai aduc aminte faptul că, în toamna anului 2011, Partidul Democrat Liberal a mers mai departe, în sensul modernizării administraţiei publice şi a elaborat un amplu proiect de reorganizare administrativă a ţării, care se baza pe un calendar precis de implementare, cu etape bine definite, prin redesenarea plafoanelor administrative şi prin trasarea competenţelor specifice.

Proiectul PDL există şi îl putem pune la dispoziţia oricărui guvern care vrea să facă reformă reală în administraţia românească. Din păcate, la acel moment, PDL nu s-a bucurat de o majoritate parlamentară consistentă, care să-i permită realizarea acestei reforme, din pricina fragilităţii coaliţiei de guvernare.

Aşadar, Partidul Democrat Liberal a demonstrat prin fapte, nu prin declaraţii politice sau prin glumiţe la talk show-uri, că susţine şi că sprijină atât procesul de descentralizare, cât şi procesul de reorganizare administrativă şi regionalizare a României.

România nu are nevoie doar de descentralizare, ci de o reformă complexă a administraţiei publice.

"... să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele..." neesenţiale... Din această dilemă nu putem ieşi, a spus Caragiale.

Doamnelor şi domnilor,

De câte ori se vorbeşte în România despre reformă, autorităţile române par incapabile să infirme ironia fină şi dură a lui Caragiale. Istoria postdecembristă ne confirmă acest lucru prin faptul că, în cele mai multe situaţii, au fost preferate soluţii improvizate, cârpeli sau alternative neinspirate, chiar dacă se ştia că nu vor funcţiona niciodată.

Cu toate acestea, nu înseamnă că trebuie să închidem discuţiile pe marginea reformelor şi să abandonăm definitiv modernizarea statului român. România are nevoie astăzi de reforma administraţiei publice mai mult ca niciodată. Este o realitate pe care nu o putem trece cu vederea, chiar dacă ne aflăm în opoziţie! Reforma este reclamată atât de necesitatea de a răspunde într-un mod real nevoilor cetăţenilor, dar trebuie subsumată şi obiectivului de modernizare locală, în contextul apartenenţei la Uniunea Europeană şi a utilizării unui volum important de resurse financiare disponibile prin fondurile structurale europene. Apropo de discuţia şi dezbaterea anterioară.

Aceasta nu înseamnă că reforma administraţiei publice din România se poate rezuma numai la simpla delegare a unor competenţe specifice administraţiei publice centrale la nivel local sau la transferul unor componente de patrimoniu sau proprietăţi imobiliare de la o administraţie la alta!

România are nevoie astăzi de o reformă pe mai multe paliere, nu doar pe unul singur, realizată prin analize şi studii de impact prealabile, extrem de riguroase, prin consensul politic al tuturor partidelor politice şi împreună cu toţi cei afectaţi: administraţiile locale şi cetăţenii români, reprezentanţii societăţii civile.

În opinia noastră, reforma administraţiei publice din România trebuie să înceapă cu reorganizarea unităţilor administrative existente la nivel naţional - comune, oraşe, municipii - reorganizare care poate lua fie forma comasării mai multor unităţi administrative, fie reorganizarea acestora în funcţie de anumite criterii obiective de dezvoltare economică sau socială.

Nu cred că mai este cineva străin de faptul că în România funcţionează sute de administraţii locale care nu reuşesc să-şi asigure, din resurse proprii, nici măcar finanţarea cheltuielilor curente sau că există unităţi administrative depopulate, care mai au doar 150 sau 200 de locuitori.

Sutele de comune create în ultimii douăzeci şi patru de ani nu au adus niciun aport creşterii performanţelor administrative, ci am putea afirma fără nici un risc că au creat o administraţie mai stufoasă şi mai ineficientă. Mai mult, actuala structură administrativă ignoră faptul că tot mai multe oraşe se dezvoltă pe orizontală, iar zonele periurbane (comune sau sate din proximitate) sunt incluse de facto în administrarea oraşelor şi municipiilor.

De asemenea, în forma actuală a organizării unităţilor administrative este iluzoriu să se poată vorbi despre proiecte de dezvoltare sau de infrastructură de interes local. Credem cu putere că procesul de reformă trebuie să înceapă de la acest nivel, adică de la cel al restructurării şi reorganizării administrativ-teritoriale. Procesul trebuie apoi continuat cu regionalizarea. Regionalizarea nu trebuie privită ca un moft politic prin care unii lideri politici să poată câştiga mai multă putere sau prin care baronul de judeţ să devină baron de regiune.

Regionalizarea este un imperativ al apartenenţei noastre la Uniunea Europeană, dar şi prilejul cel mai important de clarificare şi definire a plafoanelor administrative, a competenţelor pe care ar trebui să le aibă fiecare unitate administrativă în parte, a responsabilităţilor instituţionale pentru implementarea politicilor publice naţionale.

Ce face comuna, oraşul sau municipiul? Ce ar trebui să facă ele? Ce ar trebui să facă regiunea!? Ce ar trebui să facă judeţul? Câte competenţe sunt plimbate astăzi de la judeţ la primărie, pentru ca, în final, nimeni să nu îşi asume responsabilităţi? Acestea sunt întrebări la care trebuie să se răspundă!

Abia după ce acest proces de definire clară şi neechivocă a competenţelor administrative va fi finalizat, dacă va fi finalizat, putem vorbi despre oportunitatea de a demara procesul de descentralizare a competenţelor exercitate de unele ministere sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea să vă apropiaţi de final, că aţi depăşit cele 15 minute.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Am înţeles că în Biroul permanent nu s-a pus timpul. S-a pus să se citească integral.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu, dar a fost aşa, un gentleman agreement între noi, poate reuşiţi să vă ţineţi de el, totuşi.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Încerc să mă rezum la final.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Finalul, mai am trei pagini.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aşa, pentru atenţia colegilor, nu de altceva...

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, facem un dialog, uitaţi-vă cui ne adresăm.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, la presă.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sper ca dezbaterea să nu fie numai la televizor, să fie şi în plenul Parlamentului.

Traseul firesc şi corect al reformei administrative este acela în care în prima etapă reorganizezi unităţile administrative după principii moderne şi funcţionale, le defineşti şi transferi competenţele pentru a guverna local şi le oferi, pe baza unor standarde de cost precise şi sustenabile, şi resursele financiare necesare.

În plus, deşi domnul ministru Dragnea este atât ministru al administraţiei, cât şi al dezvoltării, nu am sesizat că acest lucru s-a reflectat în vreun program de creştere a gradului de informatizare din administraţia publică locală.

Ce fel de dezvoltare poate fi, domnule ministru, dacă ea nu se vede în creşterea performanţelor administrative? De ce să-l punem pe cetăţean să meargă la ghişeu, dacă multe probleme le poate rezolva de acasă sau de la birou.

Nu sunt prezente instrumentele informatice şi nici interoperabilitatea sistemelor informatice din administraţie nu s-a realizat nici până în prezent, deşi ministerul a cheltuit milioane de euro pe programe perfect inutile, nu a mişcat un deget pentru programe demarate în anul 2010 şi blocate din anul 2012, de când USL a venit la guvernare: de exemplu, anularea împrumutului BIRD în sumă de 19.595.436,45 dolari, aferent componentei implementarea Sistemului Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă şi a asistenţei tehnice.

Pentru aceste motive, domnul ministru Dragnea ar trebui să ne răspundă dacă agreează o administraţie publică cu peste 3.200 de unităţi administrative şi poate mai vrea să creeze altele noi şi aici facem o paranteză. Noi suntem principalii vinovaţi că din ’90 până în prezent am creat încă vreo 400 de comune din dorinţa de a ne prezenta în faţa electoratului, că le-am făcut un bine şi le-am creat o primărie. Şi acum simţim consecinţele.

Descentralizarea nu trebuie să aibă obiective pe termen scurt, ghidate de interesele conjuncturale ale unei majorităţi parlamentare.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru Dragnea,

Ceea ce se poate reproşa o dată în plus descentralizării este faptul că reforma a fost redactată doar cu obiective pe termen scurt şi foarte scurt. Scopul fundamental al descentralizării USL a fost acela de a transfera către preşedinţii consiliilor judeţene mai multe competenţe, mai multe resurse financiare şi un volum de proprietăţi imobiliare şi bunuri cu o situaţie de inventar neactualizată din anul 1990.

Scopul a fost unul legat strict de miza celor două rânduri de alegeri din anul 2014. Transpare, la nivelul evidenţei, că cei care au elaborat falsa reformă din administraţie nu au gândit un moment pentru viitor, ci doar pe termen scurt, pentru anul 2014.

Mai mult, descentralizarea în care crede domnul ministru Dragnea pare să fi fost scrisă parcă de mâna preşedinţilor de consilii judeţene, sigur, domnul Dragnea, la rândul lui, a fost preşedintele Consiliului judeţean şi preşedintele asociaţiei cu care noi am negociat, când era ministru Blaga, toate legile actuale administraţiei locale şi am ţinut cont întotdeauna de părerile dânşilor.

Domnule ministru,

Ca om care aţi lucrat pentru foarte mult timp în administraţie, atât în cea locală, cât şi în administraţia centrală, sper să recunoaşteţi faptul că aţi pornit greşit procesul de reformă din administraţie. Reforma administraţiei publice din România, pe toate componentele amintite - reorganizare administrativă, regionalizare şi descentralizare - trebuie să fie un proces care să conducă la o structură administrativă viabilă pentru cel puţin 40-50 de ani de acum înainte. Nicidecum pentru momentul actual. Este un proces care va afecta vieţile tuturor românilor, activitatea funcţionarilor publici şi va pune în reală dificultate de adaptare instituţiile publice. Cred că sunteţi de acord că implementarea acestor reforme durează minimum doi ani, or, obiectivele reformei nu pot fi pe un termen mai mic decât termenul de implementare.

Domnule ministru,

Românii, societatea civilă, precum şi semnatarii prezentei moţiuni susţin reforma administrativă a României, însă nu în orice mod şi nu cu orice preţ! Reforma trebuie să ne conducă la o administraţie mai suplă, mai flexibilă, mai eficientă în cheltuirea resurselor financiare.

Mai mult, demonstrându-i domnului ministru Dragnea că nu-i suntem ostili, ci doar dorim ca reforma administraţiei să fie încununată de succes şi să fie în beneficiul tuturor românilor, nu doar al unora, îi solicităm următoarele:

1.să demareze procesul de reformă a administraţiei publice din România în sensul logic şi firesc, adică de jos în sus şi nu invers, respectând cu rigurozitate următoarele etape:

a) reorganizarea administraţiei publice locale la un număr mai mic de unităţi administrative este sensul în care merg toate reformele administrative din toată Uniunea Europeană;

b) regionalizarea României şi definirea clară a competenţelor administraţiei publice locale;

c) descentralizarea competenţelor ministerelor şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, concomitent cu descentralizarea financiară, bazată pe standarde de cost;

2. să definească standardele minimale de funcţionare pentru unităţile administrativ-teritoriale din mediul rural - număr minim de cetăţeni (de exemplu 5.000 locuitori), număr de funcţionari raportat la numărul de cetăţeni şi alţi indicatori, suprafaţă minimă a teritoriului şi, eventual, modul de calcul al resurselor financiare alocate de la bugetul de stat etc.;

3. în procesul de regionalizare, regiunile trebuie să fie configurate în concordanţă cu obiectivele prioritare de dezvoltare/axele prioritare ale Uniunii Europene, cu obiectivele politicii de coeziune economică şi socială, acordând în acelaşi timp o atenţie maximă particularităţilor istorice, culturale şi economice locale;

4. să elaboreze foaia de parcurs şi solicităm în mod expres, este atributul pe care trebuie să-l aibă Guvernul, pentru fiecare dintre etapele reformei administrative enunţate; Calendarul reformelor trebuie să conţină cu precizie etapele şi termenele de legiferare şi de implementare a măsurilor, responsabilii din administraţie, precum şi organizarea testelor pilot;

5. să demareze de urgenţă elaborarea standardelor de cost în administraţie, în absenţa cărora nu putem vorbi nici despre o finanţare corectă şi eficientă a serviciilor publice şi nici despre înlăturarea risipei din bugetul public;

6. bazându-vă pe "consens politic", vă solicităm ca întregul proces de reformă să se desfăşoare prin intermediul dezbaterilor parlamentare, în cadrul comisiilor permanente ale Parlamentului şi în plenul acestuia şi să uitaţi de soluţia angajării răspunderii Guvernului asupra unor acte de asemenea însemnătate;

7. să invitaţi la dezbaterile prilejuite de elaborarea acestor acte normative pe toţi actorii societăţii civile, asociaţii ale comunelor, ale oraşelor şi municipiilor şi experţi ai Comisiei Europene sau reprezentanţi ai statelor membre care au realizat cu succes un astfel de proces.

Pentru aceste motive, doamnelor şi domnilor deputaţi, vă invităm să votaţi prezenta moţiune simplă. Votul dumneavoastră va reprezenta un semnal de responsabilizare şi de stimulare pentru domnul ministru Dragnea pentru a lua această reformă în serios. După cum aţi observat, această moţiune simplă s-a dorit şi cred că este o moţiune constructivă, prin care dorim găsirea celor mai bune soluţii pentru reforma din administraţie. La fel de important, prezenta moţiune simplă îşi propune să coaguleze consensul politic asupra realizării reformei din administraţie. Reforma, pentru a fi receptată şi susţinută de societate, are nevoie de consensul întregii societăţi.

Aşadar, votul dumneavoastră de astăzi va avea următoarea semnificaţie: dacă veţi vota pentru moţiunea simplă - înseamnă că cu toţii dorim realizarea unei reforme sănătoase, pe toate palierele administrative, prin consensul tuturor forţelor politice, împreună cu societatea civilă şi actorii publici afectaţi, asociaţiile comunelor, oraşelor şi municipiilor.

Dacă veţi vota împotriva moţiunii simple şi o consideraţi ca un simplu act politic pe care opoziţia îl depune în Parlament, veţi demonstra românilor că nu doriţi o reformă reală, ci doar o descentralizare în interesul dumneavoastră şi al aşa-numiţilor baroni din judeţe, cei care se numesc de multe ori baroni ai PSD-ului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

A fost foarte scurt, domnule Toader, într-adevăr. Aveţi capacitatea de abstractizare foarte dezvoltată.

Are cuvântul domnul viceprim-ministru Dragnea.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Înainte de a comenta textul moţiunii simple, aş dori să salut abordarea deputaţilor care au semnat această moţiune, şi plecând de la una din ultimele afirmaţii ale domnului Mircea Toader, în legătură cu responsabilizarea mea sau ceva de genul acesta, eu constat responsabilitatea celor care au semnat această moţiunea şi care nu sunt prezenţi.

Sincer, eu nu sunt obişnuit cu o asemenea abordare. Probabil că greşesc eu. Poate eu sunt puţin deplasat. Eu sunt învăţat altfel în 12-14 ani de administraţie publică locală, recunosc. Atunci când ai un proiect de lege sau un proiect de moţiune sau o moţiune simplă pe care o depui, măcar faci act de prezenţă să susţii ceea ce ai semnat. Asta cu condiţia să iei în serios demersul şi să crezi în fiecare cuvânt din acel text. Şi a doua condiţie, chiar să fi citit-o, ceea ce nu cred că s-a întâmplat.

De asemenea, vreau să remarc faptul că cei care au semnat prima moţiune, colegii de la PP-DD, n-au mai semnat a doua moţiune. Probabil că au înţeles că nu este un demers plin de substanţă.

Din sală:

Poate au trecut la PSD!

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

N-au trecut la PSD! Poate au trecut la PSD cei care lipsesc de la dumneavoastră, pentru că nu văd decât... din 50 şi ceva, nu văd decât 10 prezenţi. Mă rog.

În ceea ce priveşte subiectul propriu-zis al dezbaterii de astăzi, eu am citit cu mare atenţie textul moţiunii, sunt sigur că l-am citit aşa cum nu l-a citit nimeni din cei care au semnat-o, nici măcar nu ştiu dacă a fost făcută la PDL. Şi am citit cu mare atenţie, bineînţeles, şi textul Deciziei Curţii Constituţionale şi motivarea acesteia. Iar dincolo de observaţiile Curţii privind unele detalii tehnice, care reprezintă grosul motivării, am reţinut câteva principii fundamentale enunţate de judecătorii de la Curtea Constituţională, pe care, nu-i aşa, îi respectăm toţi, pentru că reprezintă instanţa supremă în ceea ce priveşte Constituţia.

În primul rând, Curtea Constituţională a spus negru pe alb că descentralizarea administrativă este un proces necesar pentru România şi o obligaţie constituţională. În acest context, judecătorii de la Curtea Constituţională din România au reproşat tuturor guvernelor de până acum faptul că au amânat nejustificat această reformă administrativă şi au apreciat: "intenţia Guvernului actual de a accelera un proces care trenează de peste 20 de ani".

Doi. Am mai reţinut din decizia aceleiaşi Curţi Constituţionale faptul că propaganda populistă care susţinea că descentralizarea ar afecta caracterul unitar al statului român este doar o exagerare hazardată, fără nici un temei legal sau constituţional, şi fără nici o legătură cu realitatea.

Dimpotrivă, Curtea a constatat că prevederile constituţionale privind statul unitar român şi cele privind descentralizarea se completează reciproc şi au în vedere: "...o mai bună administrare şi gestionare a resurselor locale".

Sper ca această concluzie a Curţii Constituţionale să pună capăt propagandei prin care o parte a opoziţiei şi preşedintele nostru, al tuturor, Traian Băsescu, au încercat să deturneze sensul reformelor administrative într-o abordare populist-naţionalistă de o foarte proastă calitate.

Trei. Nu în ultimul rând, subliniez faptul că principalul argument adus de PDL în sesizarea de neconstituţionalitate, şi anume că Legea descentralizării a fost adoptată prin angajarea răspunderii, a fost considerat de Curte ca neîntemeiat.

Aşadar, înainte de a trece la textul moţiunii de astăzi, aş dori să reţineţi, stimaţi colegi din opoziţie, că în analiza Curţii Constituţionale, demersul Guvernului de a demara descentralizarea este corect şi nu afectează în nici un fel caracterul unitar al statului român. Dimpotrivă, poate contribui la o gestionare mai bună a resurselor de dezvoltare a resurselor locale ale României.

Critica moţiunii propriu-zise.

Vreau să vorbesc de acuzaţia privind lipsa consultărilor şi a consensului politic.

Analizând textul celei de-a doua moţiuni, nu ştiu, cred că a treia, nu mai ştiu exact câte sunt, a doua, am reţinut că una dintre obiecţiile principale pe care le aduceţi Guvernului este lipsa consultărilor şi a consensului politic privind Legea descentralizării.

Lipsa consensului.

Este înduioşător, într-adevăr, să vă văd astăzi în opoziţie cum faceţi apel la consens politic dumneavoastră, de la PDL cei pe care, atunci când v-aţi aflat la guvernare, nu v-a preocupat absolut de loc acest subiect. Şi trebuie să vă asumaţi lucrul acesta.

Dimpotrivă, aţi susţinut şi la vremea respectivă, ştiam şi eu de la dumneavoastră, ca şi alţi colegi, că nu sunteţi foarte de acord cu acea procedură, dar aţi susţinut un guvern care a ignorat în totalitate procedurile parlamentare în vigoare.

Aţi spus mai devreme în moţiunea dumneavoastră că atunci când aţi fost la guvernare nu aţi putut face reforma administrativă de care vorbiţi astăzi pentru că nu aveaţi o majoritate, sau aveaţi o majoritate fragilă în Parlament. Trebuie să ne hotărâm: ori majoritate stabilă, ori consens. Pentru că este foarte bine să fim riguroşi atunci când folosim aceşti termeni.

Dacă atunci când aţi fost la guvernare spuneţi că aţi urmărit consensul politic, aşa cum ne cereţi nouă astăzi, şi este corect, cererea este corectă - să existe consens politic pe marile teme de reformă ale României, de ce nu v-aţi pus problema atunci să cereţi consens, sau dezbatere, sau consultare consensuală cu toate forţele politice, în subiectele importante, în proiecte legislative extrem de importante.

În ceea ce priveşte consultările.

Nu cred că dumneavoastră sunteţi partidul care puteţi să faceţi vreun reproş actualului guvern. Dumneavoastră, stimaţi colegi de la PDL, precum şi cei din grupul neafiliaţilor, care aţi semnat această moţiune...

Poftiţi?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu dialogaţi, vă rog eu frumos.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

...aţi susţinut guvernele conduse de fostul prim-ministru Emil Boc care, într-o jumătate de mandat, a ocolit procedura parlamentară de mai multe ori decât toate guvernele din ultimii 20 de ani.

Nu v-am auzit să reproşaţi guvernelor Boc lipsa de consultări parlamentare când era vorba de legi importante ca şi cea de astăzi, pe care discutăm astăzi, şi anume: Legea educaţiei, Codul civil, Codul penal, Codul muncii, Legea salarizării unitare.

Nu aţi fost deranjaţi de faptul că Guvernul Boc şi-a angajat răspunderea chiar de mai multe ori pe aceeaşi lege, cum a fost cazul Legii educaţiei.

Mai departe.

Noi nu am procedat aşa şi chiar dacă a fost o majoritate mult mai mare decât aţi avut-o dumneavoastră şi chiar dacă s-a adoptat procedura de angajare a răspunderii Guvernului pentru acest proiect de lege, au fost consultări, au fost numeroase dezbateri publice pe care le-am organizat inclusiv la Academia Română, la care au fost invitaţi şi lideri PDL. Unii au venit, alţii n-au venit.

De asemenea, au fost consultări organizate pe tema reformei administrative la nivel teritorial în multe regiuni, în multe locaţii din această ţară, unde au fost invitaţi mii de aleşi locali, şi au participat foarte mulţi şi de la Partidul Democrat Liberal, cel puţin erau membri la acea vreme.

De asemenea, au fost numeroase consultări cu structurile asociative ale autorităţilor locale de care şi dumneavoastră aţi făcut vorbire mai devreme, aşa cum şi dumneavoastră v-aţi consultat cu asociaţiile autorităţilor locale şi noi ne-am consultat cu asociaţiile autorităţilor locale. Numai că noi chiar le-am luat în seamă, spre deosebire de dumneavoastră, care doar organizaţi întâlniri şi rămânea tot cum spuneau miniştrii.

De asemenea, am avut consultări, şi nu numai consultări, au lucrat efectiv la acest proiect de lege, precum şi la proiectul de regionalizare experţi ai Consiliului Europei, experţi din partea Congresului Puterilor Locale şi Regionale de la Strasbourg, care au fost realizate la Bucureşti, dezbateri şi consultări, şi grupuri de lucru la care au fost invitaţi inclusiv membri ai PDL. Unii au venit, alţii n-au venit.

De asemenea, am avut întâlniri la grupurile parlamentare, inclusiv la grupul dumneavoastră parlamentar, şi aşa cum bine aţi amintit, o parte din propuneri au fost incluse în proiectul de lege, o parte n-au fost incluse, pentru că e vorba de abordări diferite.

De asemenea, aţi avut posibilitatea să depuneţi amendamente, unele, două sau trei, o parte din amendamente au fost acceptate, o parte nu au fost acceptate.

Şi aş vrea să-mi daţi un singur exemplu din cele 12 angajări de răspundere ale Guvernului Boc în care să fi fost consultaţi peste 4.500 de aleşi locali, şi mă refer aici nu numai la primari şi preşedinţi de consilii judeţene, ci şi la consilieri locali şi judeţeni, parlamentari, profesori, academicieni, experţi, înainte de a introduce proiectul în Parlament.

Am văzut, de asemenea, în moţiune, că v-aţi pus întrebarea, ce s-ar fi întâmplat dacă nu aţi fi blocat această lege prin sesizarea la Curtea Constituţională. O să vă risipesc nedumeririle şi o să vă răspund: dacă nu ar fi fost blocată Legea descentralizării, până acum ministerele ar fi realizat legislaţia sectorială şi s-ar fi închis tot cadrul legal al descentralizării; dacă nu s-ar fi blocat Legea descentralizării, circa 14 mii de salariaţi ai administraţiei centrale astăzi ar fi lucrat în structurile descentralizate, inclusiv în structurile instituţiilor locale care ar fi fost conduse de autorităţi locale conduse de aleşi PDL; dacă nu aţi fi blocat Legea descentralizării, 661 de milioane de lei ar fi fost astăzi transferate din conturile ministerelor în conturile noilor servicii publice locale, inclusiv în cele din subordinea aleşilor locali ai PDL; dacă nu aţi fi blocat Legea descentralizării, cei 3.228 de primari, inclusiv cei ai PDL, ar fi avut mai multă autonomie în raport cu administraţia centrală şi ar fi avut o capacitate mai mare de a rezolva direct problemele comunităţilor pe care le conduc.

Aţi mai spus faptul că Legea descentralizării ar fi fost un demers grăbit de insistenţele aşa-zişilor baroni locali.

Vă reamintesc critica judecătorilor de la Curtea Constituţională în motivarea pe care au prezentat-o în decizia respectivă. Aceştia au constatat că descentralizarea, dincolo de faptul că este un proces necesar pentru România, trenează de 20 de ani. Atunci cum, Doamne, iartă-mă, vorbim de un demers grăbit când de 20 de ani se vorbeşte de descentralizare în România?

Vă reamintesc, de asemenea, că au trecut mai bine de 7 ani de la această lege de care vă tot agăţaţi, şi anume, Legea-cadru a descentralizării, iar toate analizele din ţară şi din străinătate de la nivel european constată ineficienţa guvernelor, cel puţin în aceşti 7 ani, în ceea ce priveşte descentralizarea serviciilor publice din România şi calitatea acestor servicii publice care se oferă cetăţenilor.

Dincolo de faptul că nu putem vorbi de un proces grăbit, vă mai reamintesc, ce am spus şi mai devreme, acest proces în acest an, pentru că nu din acest an a început să vorbim de descentralizare, a început efectiv în februarie. Or, stimaţi colegi, nu putem spune că 7 luni sau 8 luni de zile, sau 9 luni de zile, sau 10 luni de zile, reprezintă o perioadă scurtă pentru a duce la capăt o dezbatere care durează de 7 ani, cel puţin de 7 ani de când s-a adoptat legea-cadru a descentralizării. De fapt, cred că e mai mult de 7 ani.

În ceea ce priveşte obiecţiile Curţii Constituţionale.

Aţi făcut trimitere în moţiune la unele obiecţii ale Curţii Constituţionale şi aţi preluat diverse fragmente pe care le-aţi rupt din context în încercarea de a crea imaginea unei legi tulburi, ca să nu zic altfel.

În ceea ce priveşte transferul dreptului de administrare.

Aţi citat, de pildă, un fragment al Curţii care făcea observaţii cu privire la transferul dreptului de administrare asupra plajelor. Am ales acest exemplu pentru că sigur că e vorba de o zonă care văd că vă trezeşte foarte multă patimă.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, de Legea nr.43/2010, art.1: "Se aprobă darea în administrarea Consiliului Local al municipiului Constanţa a unui teren constând în plaja extinsă, aflat în proprietatea publică a statului."

Aşadar, conform principiului dumneavoastră, cei care au iniţiat această lege au produs un mare haos administrativ, respectiv, doamna Roberta Anastase, domnul Mircea Toader, domnul Gheorghe Ialomiţianu, domnul Ioan Oltean, doamna Raluca Turcan, şi alţi semnatari ai moţiunii de astăzi, şi care, anterior, au iniţiat o lege cu prevederi similare celor pe care le contestaţi astăzi.

Standardele de cost.

Ne-aţi reproşat în mai multe rânduri că nu am elaborat legea descentralizării pe baza standardelor de cost şi m-aţi acuzat că nu am citit cu atenţie Legea-cadru a descentralizării.

Eu citesc cu atenţie orice este necesar, mai ales atunci când vin să vorbesc în faţa Parlamentului. Dacă dumneavoastră spuneţi că aţi citit cu atenţie Legea-cadru a descentralizării, ceea ce eu nu cred, şi cred că puţini dintre semnatarii moţiunii aţi citit cu adevărat prevederile acestei legi, pentru că dacă aţi fi citit-o, ar fi trebuit să remarcaţi, în acele prevederi care sunt foarte clare, faptul că standardele de cost se stabilesc: "...pentru finanţarea serviciilor publice descentralizate". Asta înseamnă că se stabilesc pentru serviciile publice care au fost descentralizate. Deci, standardele de cost, şi dumneavoastră ştiţi foarte bine, domnule Mircea Toader, se stabilesc după ce acele servicii publice au fost descentralizate, pentru că asta aţi trecut în Legea-cadru a descentralizării, pe care dumneavoastră aţi promovat-o şi aprobat-o.

Regret faptul că nici judecătorii Curţii Constituţionale nu au sesizat această nuanţă foarte importantă a legii. Dar vom încerca ca în noua notă de fundamentare a noului proiect de lege să explicăm mult mai clar aceste aspecte.

În ceea ce priveşte numirea conducătorilor serviciilor care se descentralizează.

O altă obiecţie din moţiune se referă la faptul că nu se ştie cine-i va numi pe conducătorii serviciilor publice care se vor descentraliza. Eu vă spun sincer că m-am gândit serios, după ce-am citit această obiecţie, dacă chiar vă referiţi la proiectul de lege pe care noi ne-am angajat răspunderea. Pentru că aici se menţionează foarte clar: "Numirea conducătorilor se realizează în condiţiile legii."

Oameni buni, cei care avem o brumă de experienţă în administraţie locală, şi o brumă de experienţă legislativă, sau de facere a legilor. În momentul în care un serviciu public care este deconcentrat în subordinea administraţiei centrale trece în subordinea autorităţilor locale, atunci funcţionarul acelui serviciu intră sub incidenţa legilor care guvernează administraţia locală. Şefii serviciilor publice descentralizate aflaţi în subordinea autorităţilor locale sunt numiţi conform prevederilor Legii nr.215.

Din sală:

În lege nu se menţionează aceste prevederi.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Păi nu. Domnule, n-avem voie să dialogăm, am înţeles.

Nu am menţionat aceste prevederi explicite în proiectul legii descentralizării pentru că Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă interzice paralelismul legislativ. Şi din acest motiv am pus peste tot în proiectul de act normativ această prevedere că aceşti conducători se numesc în condiţiile legii. Şi în acest caz regret faptul că şi Curtea Constituţională a făcut o interpretare similară celei din moţiune, şi cum am arătat, această abordare contravine Legii nr.24/2000.

Dar în noul proiect de lege o să încercăm să explicăm mult mai bine aceste lucruri.

În ceea ce priveşte Decizia Curţii Constituţionale, vreau să fac un scurt comentariu. Nu am privit această motivare a Deciziei Curţii ca pe un act de respingerea proiectului de descentralizare. Ba, dimpotrivă. După cum am spus, Curtea constată că descentralizarea este necesară şi observă că deja s-a întârziat foarte mult în această privinţă.

Prin urmare, noi privim Decizia Curţii ca pe un ghid de reglementare într-un domeniu foarte complex în care există multe lacune legislative pe care judecătorii Curţii le-au identificat şi le-au clarificat. Un exemplu în acest sens este transferul de proprietate din domeniul privat al statului către domeniul privat al autorităţilor locale, unde judecătorii Curţii constată lipsa reglementărilor în domeniu şi oferă o cale de interpretare mai riguroasă, de care vom ţine cont în elaborarea noului proiect.

Despre proiectul de reorganizare administrativă de care aţi vorbit.

Şi dincolo de observaţiile Curţii, şi cu toată sinceritatea şi seriozitatea, vă spun c-am apreciat, dincolo de unele expresii, spiritul constructiv pe care îl aveţi sau îl declaraţi în moţiunea pe care aţi depus-o, ceea ce pentru mine contează.

Aţi afirmat că aţi elaborat un proiect de act normativ de reformă pentru reorganizarea administrativă.

Vă spun cu toată seriozitatea că am căutat cu insistenţă, cel puţin la Ministerul Dezvoltării Regionale, am căutat şi la partea de administraţie din minister acest proiect, dar n-am găsit nimic. Nu am găsit efectiv nimic. Am aflat doar de o fostă preocupare a fostei guvernări care urmărea, aşa cum am spus şi mai devreme, comasarea comunelor sub 2.500 de locuitori. Şi am înţeles că v-aţi blocat atunci.

Vreau, de asemenea, să vă spun că atunci aţi vorbit de comasarea sau desfiinţarea localităţilor sub 2.500 de locuitori, acum am văzut că aţi mărit şi vorbiţi de desfiinţarea localităţilor sub 5.000 de locuitori.

Domnul Costică Canacheu (din bancă):

Dar ele nu se desfiinţează, ele rămân acolo.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule preşedinte, ştiu că n-am voie să dialoghez, dar mi se pare o mare prostie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Numai să nu-l înjuraţi, vă rog frumos!

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Doamne fereşte!

În momentul în care, ca să nu încercăm să păcălim lumea, că totuşi românii au evoluat mult mai mult decât alţii.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

E cazul la domnul Canacheu.

Vă rog frumos, reveniţi la subiect.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Comasarea unor comune înseamnă desfiinţarea lor. Dacă cinci comune se comasează într-una singură înseamnă că din cinci a rămas una singură, celelalte patru s-au desfiinţat.

Sigur, pentru unii nuanţele sunt foarte greu de observat. Acum, totuşi haideţi să fim realişti dacă se poate, ceea ce nu e foarte uşor. Ar însemna să desfiinţăm în sensul acestei propuneri 2.400 de comune şi 22 de oraşe. 2.400 de comune din 2.800 şi ceva. Peste două treimi din localităţile din România ar dispărea pur şi simplu peste noapte. Acum, sunteţi siguri că asta vă doriţi? Sunteţi siguri că acesta este un proces necesar acum în România? Sunteţi siguri că cetăţenii din această ţară, cetăţenii din acele comune pe care le aveţi ca ţintă să le desfiinţaţi, acceptă acest proiect care nici măcar nu ştiu ce beneficii aduce?

V-aţi gândit, nu mai întreb dacă aţi întrebat primarii PDL, că înţeleg că nu i-aţi întrebat. Nu contează! Dar măcar cetăţenii din comunele respective au fost întrebaţi? Cineva i-a întrebat? Sau aţi avut curajul sau să faceţi acum în campania pentru europarlamentare mergeţi prin comune şi spuneţi-le că vreţi să le desfiinţaţi comuna, şi să le spuneţi cetăţenilor dintr-o comună pe care vreţi s-o desfiinţaţi că dacă intră în vigoare proiectul propus de dumneavoastră, ei or să fie obligaţi să facă zeci de kilometri în plus, până la noul centru de comună, unde va fi noua primărie.

Domnul Tinel Gheorghe (din bancă):

Asta este o prostie populistă!

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vorbiţi de analiză, de studii.

Ce s-a întâmplat? De la propunerea cu 2.500 de locuitori, limita de la care se desfiinţează comune, când aţi trecut la 5.000, pe ce studii vă bazaţi? Aţi făcut analize? Aţi făcut proiecte-pilot? Că tot criticaţi lucrul acesta. De ce nu 4.900? De ce nu 5.123 de locuitori? Scoateţi pur şi simplu din joben nişte cifre, nişte numere, ca să spuneţi că aşa trebuie făcută reforma administrativă. Şi spuneţi că trebuie făcută descentralizarea de jos în sus.

Tot în moţiune vorbiţi de principiul subsidiarităţii. Păi, principiul subsidiarităţii, care este principiul general-valabil pentru tot ce înseamnă descentralizare, înseamnă transferarea competenţelor de la nivel central către nivelurile administrative regionale, judeţene şi locale, în funcţie de capacitatea administrativă de a fi gestionate cu eficienţă, de sus în jos. Nu putem vorbi de descentralizare de jos în sus. Mai trebuie să luăm la guvern ceva, vreo competenţă pe care o are vreun primar de comună? Că discutăm de modul cum formulaţi moţiunea dumneavoastră.

În ceea ce priveşte propunerile din guvernele anterioare. Eu vorbesc în numele ministerului pe care-l conduc şi al colectivului pe care l-am condus în acest proces. Am studiat tot ce a fost înainte în acest domeniu, şi anume: strategia pentru descentralizare în domeniul culturii, elaborată în martie 2009; raportul prezidenţial pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniul sănătăţii publice, elaborat în anul 2008; de asemenea, strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar, aprobată prin memorandum în şedinţa Guvernului din 20 decembrie 2005, şi tot felul de acte şi strategii, memorandumuri, note, care au avut legătură cu descentralizarea administrativă.

În acest sens, am spus că am căutat proiectul dumneavoastră şi nu l-am găsit. Dacă-l aveţi cumva prin sertare pe la partid, cu dragă inimă, să mi-l trimită într-o anumită formă şi sigur că discutăm pe el.

În ceea ce priveşte asigurarea resurselor financiare pentru autorităţile locale.

Pentru că am înţeles că ăsta este principalul argument pentru care dumneavoastră insistaţi să se comaseze localităţile care sunt sub 5.000 de locuitori.

Oameni buni, aţi spus mai devreme că localităţile care sunt sub 5.000 de locuitori nu-şi pot asigura resursele nici pentru propria funcţionare. Sigur că da. Dacă s-a făcut un pachet legislativ, o construcţie legislativă prin care veniturile la bugetul de stat au crescut atât de mult, în detrimentul veniturilor de la bugetele locale, sigur că după-aia cu nonşalanţă spunem: "Ia uite, n-au bani să funcţioneze!"

Să vă dau câteva exemple. Pentru că în anii 2011 şi 2012, practic, aţi jumulit bugetele autorităţilor locale. Prin Ordonanţa nr.63/2010 aţi diminuat cotele defalcate de la 82% la 77% şi aţi luat din bugetele autorităţilor locale 1,8 miliarde de lei în aceşti doi ani. Cei doi ani de referinţă.

Prin OUG nr.102/2011, aţi mai tăiat cotele defalcate încă o dată şi le-aţi transferat la bugetul de stat, de la 77% la 71,5%, şi aţi mai luat încă un miliard de lei din bugetele locale, deci, practic, de la comunităţile locale. Aţi diminuat cotele defalcate din TVA care trebuiau să meargă la bugetele locale cu încă 1,3 miliarde de lei. Aţi diminuat transferurile către bugetele locale prin programele ministerelor şi aţi mai tăiat 350 de milioane de lei. Şi nu în ultimul rând, aţi mai ras încă 1,5 miliarde lei de la bugetele locale prin eliminarea subvenţiilor la termoficare. În total, aţi diminuat bugetele locale cu 6,7 miliarde de lei.

Stimaţi colegi,

Ăsta este principalul motiv pentru care autorităţile locale nu mai au fonduri suficiente să-şi continue dezvoltarea locală. Şi-acum spuneţi că se desfiinţează. Faptul că o comună va fi desfiinţată nu înseamnă că se desfiinţează şi nevoile acelei comunităţi, nu înseamnă că dacă o comună se desfiinţează radeţi şi casele din acea localitate, este greşit. Nu cei 7 funcţionari de la o primărie de comună îngreunează sau blochează un buget local, sub nicio formă. Nevoile de dezvoltare ale comunităţilor locale n-au reprezentat, din păcate, pentru guvernele anterioare, poate nu pentru întregile guverne, poate numai pentru Ministerul de Finanţe şi oamenii de acolo, o prioritate.

S-a considerat mereu că banii trebuie să fie mereu alocaţi pentru marile proiecte, ca şi cum un proiect de alimentare cu apă a satului românesc nu-i un mare proiect, unde trăiesc 9 milioane de români.

În ceea ce priveşte informatizarea sistemului administrativ, aţi spus că am renunţat..., Guvernul a renunţat la o finanţare de 19,6 milioane de dolari de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Şi da, am renunţat la acest împrumut. Şi de ce să te împrumuţi de la o bancă dacă ai posibilitatea să iei bani gratuit? De ce să luăm împrumut şi să plătim şi dobândă, când putem să luăm bani gratuit pentru... Şi cum ar spune un clasic în viaţă, pe care îl iubiţi foarte mult, de ce să plătim de la buget ceea ce putem plăti cu bani europeni?

În acest sens, am renunţat la creditul BIRD, de 19,6 milioane de euro, cu dobânzile aferente, pentru că am obţinut fonduri europene în echivalentul a 45,5 milioane de dolari, bani gratuiţi, nerambursabili, pentru acest domeniu.

Deci avem... este şi o sumă mai mare dedicată finanţării informatizării administraţiei publice şi sunt şi bani gratuiţi. Da, am făcut această greşeală şi ne-o asumăm.

În încheiere, aş vrea să mai subliniez încă o dată că decizia Curţii Constituţionale privind Proiectul descentralizării susţine necesitatea acestei reforme şi implementarea ei cât mai curând cu putinţă. Prin urmare, vă spun că nu vom renunţa la proiectul de descentralizare şi nu susţinem desfiinţarea a 2.500 de comune din această ţară.

De asemenea, vom ţine cont de toate comentariile Curţii Constituţionale, care au adus multe clarificări într-o legislaţie stufoasă, într-o legislaţie lipsă, în multe domenii care nu sunt reglementate, şi decizia Curţii Constituţionale ne ajută foarte mult.

În acest context, am demarat deja procedurile iniţiale de reluare a transferurilor de competenţă de la instituţiile publice centrale către autorităţile locale. Astfel, fiecare minister va veni în perioada următoare cu propriul proiect de descentralizare în sectorul respectiv. De asemenea, vom oferi explicaţii mult mai amănunţite atunci când vom veni cu proiectul de lege în Parlament.

Vreau să vă asigur, stimaţi colegi, că procesul de consultare pentru noul Proiect de Lege al descentralizării va fi cel puţin la fel de amplu cât a fost până acum şi îmi doresc ca toate grupurile parlamentare să răspundă la toate invitaţiile pe care noi le vom face şi sper să participe la grupurile de lucru pe care le vom organiza în principal de către membrii comisiilor de specialitate din Parlament şi de către asociaţiile autorităţilor publice locale.

În încheiere, vreau să transmit un mesaj foştilor noştri parteneri de guvernare, respectiv colegilor de la PNL care sunt în sală, şi nu numai. Le mulţumesc pentru contribuţia pe care au avut-o la realizarea Proiectului de descentralizare, pentru că au fost lângă noi şi şi-au angajat răspunderea pe această lege şi, prin urmare, rog şi colegii de la PSD, UNPR, PC, UDMR, PNL şi PP-DD să voteze împotriva acestei moţiuni simple, care conţine foarte multe lucruri neadevărate. Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule viceprim-ministru.

S-a sculat şi domnul Ialomiţianu, cu ocazia aceasta, ca să ştiţi.

Are cuvântul domnul Iane, din partea PSD-ului.

(Se adresează domnului deputat Gheorghe Ialomiţianu.) Te-a apucat somnul, nu? Sau...

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Asta voiam să le atrag şi eu atenţia colegilor de la PDL, să nu mai moţăie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Pe scurt, că avem vorbitori mulţi la PSD, vă rog.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Repede, repede.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

În anul 2011, guvernarea Boc, trasă de aţe de către domnul Traian Băsescu, plănuia reîmpărţirea în trombă a României în 8 euroregiuni, cu 8 preşedinţi de consilii regionale şi 8 consilii regionale, dorindu-se ca, în câteva luni, proiectul să treacă prin Parlament, pentru ca, citez: "Legea alegerilor locale să se plieze pe noua structură administrativ-teritorială", aşa cum declara, la acea vreme, doamna Sulfina Barbu.

Şi tot în câteva luni urma să se modifice un set notabil de legi, precum: Legea nr. 215/2001 privind administraţia locală, Legea unităţilor administrativ-teritoriale, Statutul aleşilor locali, Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice locale, Legea prefectului, urmând acelaşi raţionament cu "e foarte necesar", declara, din nou, aceeaşi doamnă Sulfina Barbu.

Urmând învăţăturile lui Traian Băsescu, care privea împărţirea administrativ-teritorială drept o opţiune personală şi motiv de linişte pentru toţi, unde "toţi" însemna de fapt partenerii politici ai PDL, citez: "Opţiunea mea şi cea care ne împacă pe toţi, ne linişteşte pe toţi, ar fi să ţinem cont cât mai mult posibil de actualele zone de dezvoltare ale României".

Astfel, Constituţia, legea fundamentală a oricărui stat democratic şi de drept, devenea cantitate neglijabilă, căci trucurile şi găselniţele erau mai importante, şi anume regiunile de dezvoltare se numeau tot judeţe, din moment ce Constituţia prevede că România este împărţită în judeţe, iar numărul acestora nu este specificat.

În acest fel, guvernarea PDL se spăla pe mâini de orice greutate de natură constituţională, adoptarea unei legi organice fiind foarte facilă, proiectul de împărţire administrativ-teritorială devenind şi fiind tratat strict drept atingerea unor interese ce nu aveau nimic de-a face cu principiile pe care un astfel de proiect le presupune în mod normal.

La fel, cred că ştim cu toţii că un astfel de proiect care să fie cu adevărat funcţional şi eficient nu poate eluda sau truca legea fundamentală şi nici nu poate revizui întreaga platformă legislativă a unei ţări la foc rapid. Însă se pare că PDL-ul obişnuieşte să fie consecvent doar atunci când e vorba de paiul din ochii altora, şi nu de bârna din propriii ochi, iar în viziunea sa haosul capătă conotaţii diferite.

Proiectul destinat în mod vădit alegerilor locale şi parlamentare din anul 2012 - oare la presiunea cui, doamnelor şi domnilor din PDL - a avut o justificare cel puţin ilară, având în vedere performanţele Guvernului Boc, şi anume fondurile europene, citez: "Dacă nu facem această reformă a organizării administraţiei publice, România îşi diminuează şansele serios ca din 2013 să mai aducă bani europeni", Emil Boc spunea la acea vreme.

Da, reîmpărţirea administrativ-teritorială a României reprezintă o prioritate. Da, trebuie să respectăm şi să ne conformăm nomenclatorului unităţilor teritoriale de statistică, dar, doamnelor şi domnilor, motivaţia absorbţiei fondurilor europene este cel puţin curioasă, din moment ce între 2007 şi 2012 România nu a accesat decât 2,2 miliarde de euro, comparativ cu cele 2,5 miliarde de euro aduse de noi în doar 9 luni de guvernare. Înţeleg că acest eşec vă poate bântui şi este o obsesie pentru dumneavoastră, dar, vă rog, nu faceţi apel şi acum la acelaşi motiv, din moment ce noi demonstrăm că suntem capabili să ne onorăm responsabilităţile şi să ne înţelegem obligaţiile.

Stimaţi colegi, vicepremierul Dragnea nu a contestat niciodată decizia şi motivaţiile Curţii Constituţionale, noi toţi respectând prevederile şi nerenunţând la proiectul început, pe care îl vom perfecta şi care reprezintă una din reformele majore istorice ale României, căci, spre deosebire de guvernarea dumneavoastră, după modelul "după mine, potopul", nu numai că ne respectăm angajamentele luate, dar proiectele noastre sunt pentru o Românie de perspectivă, nu pentru o ţară care are termen de valabilitate cât mandatul unora.

Stimaţi colegi ai PDL, consider că actuala moţiune nu este numai complet redundantă, ci şi un exemplu bine cunoscut de distrugere sub aparenţa celor mai bune intenţii.

Întotdeauna am fost deschişi dialogului, însă de fiecare dată, dumneavoastră, doamnelor şi domnilor din PDL, aţi considerat exact inversul a ceea ce declaraţi în această moţiune, anume: opoziţia trebuie să se manifeste prin şicane, critici distructive, demersuri demagogice, fără ca măcar o secundă, doamnelor şi domnilor, să arătaţi că vă doriţi cu adevărat consensul la care faceţi apel.

Cât despre cetăţeni, reprezentanţii societăţii civile şi ai entităţilor administrativ-teritoriale, este notoriu faptul că a existat şi există un dialog şi conlucrare, iar orice dovadă în acest sens ar fi inutilă.

Guvernul Ponta, alături de noi, va continua reformele pe toate palierele administrative, şi nu numai. Iar dacă dumneavoastră v-aţi dori la modul real şi sincer consensul tuturor forţelor politice, sunt de părere că ar trebui să începeţi să dovediţi acest lucru imediat, prin acţiuni cu adevărat constructive.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Mironescu are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal a susţinut dintotdeauna că România are nevoie de un proiect de reformă majoră în ceea ce priveşte statul, în condiţiile în care modul de organizare şi funcţionare de la nivelul său cel mai înalt şi până la ultima verigă a administraţiei publice locale nu mai răspunde sau răspunde doar în parte necesităţilor actualei societăţi româneşti.

Am susţinut acest fapt în toate documentele programatice ale Partidului Naţional Liberal din ultimii ani.

Am susţinut aceste principii şi în cadrul USL, iar ele au devenit parte a programelor Alianţei, programe cu care ne-am prezentat în faţa cetăţenilor şi pe baza cărora aceştia ne-au acordat votul în decembrie 2012.

Să ne amintim împreună momentul iunie 2011, la Sala Palatului, când toată crema administraţiei USL de la vremea respectivă asista la prezentarea publică a viziunii USL privind administraţia publică şi dezvoltarea regională.

Vă invit să rememorăm împreună care erau serviciile publice exceptate la acea vreme de la descentralizare: muncă şi protecţie socială, finanţe publice, apărare, poliţie, vămi ş.a. Iată, aşadar, o serie de domenii care în mod absolut corect ar fi trebuit să nu facă obiectul descentralizării, pentru că în mod normal ele făceau parte din zona de competenţă exclusivă a statului.

Pe întreg parcursul anului 2013, am asistat cu toţii la discuţii contradictorii pe diverse paliere între reprezentanţii PNL din Guvern şi reprezentanţii PSD pe tema descentralizării a exact acestor domenii de competenţă.

Să ne aducem aminte cum domnul Stroe, ministrul de interne liberal, la acea vreme, era acuzat vehement că nu doreşte descentralizarea. A cui credeţi? Ei bine, a poliţiei. Da, exact a acelei instituţii extrem de importante în orice stat de drept, a acelei instituţii asupra căreia se convenise iniţial că nu va fi descentralizată.

O situaţie identică am avut şi în cazul doamnei ministru Mariana Câmpeanu, de la muncă, care nu era de acord cu descentralizarea agenţiilor de ocupare a forţei de muncă şi a unei părţi a agenţiilor de prestaţii sociale.

De asemenea, ministrul liberal al transporturilor, doamna Ramona Mănescu, nu a fost de acord, pe parcursul mandatului său, la trecerea porturilor dunărene către administraţiile publice locale.

Exemplele în acest sens pot continua însă ele nu fac decât să demonstreze faptul că miniştrii liberali au respectat întocmai Programul USL pentru care cetăţenii ne-au acordat votul de încredere în decembrie 2012. Miniştrii liberali nu numai că au respectat cele promise oamenilor, dar au încercat să elimine derapajele de la programul de guvernare şi de la angajamentele politice asumate în faţa cetăţenilor. Toţi aceşti miniştri liberali au avut argumentaţii serioase în fundamentarea deciziilor, şi-au susţinut punctul de vedere public, în mod transparent, fără a cădea în patima partizanatelor politice, pentru că descentralizarea este fundamental un proces tehnic-administrativ care trebuie să funcţioneze dincolo de interesele de moment ale puterii sau ale opoziţiei. De altfel, în urma acestui demers, mai mulţi lideri locali PSD cereau la unison plecarea liberalilor din Guvern, pentru că, prin poziţia lor, aceştia le afectau interesele.

Cel mai vehement şi vocal a fost domnul Radu Mazăre, care spunea atunci despre miniştrii liberali într-un interviu pentru ziarul "Gândul", citez: "Cu cât pleacă mai repede din Guvern, cu atât mai bine". Domnul primar al Constanţei a expus foarte limpede cum se acţiona de fapt în PSD pe acest subiect.

Pentru a nu rămâne mai prejos, la rândul său, domnul Marian Oprişan ameninţa cu remanierea miniştrilor liberali şi se arăta nemulţumit de folosirea sintagmei "baron local" pentru liderii consiliilor judeţene, dând ca exemplu Polonia, unde liderilor locali li se spune "mareşal" sau "voievod", probabil de la denumirea de voievodate a regiunilor din Polonia.

Nici primarul Iaşiului, domnul Nichita, nu părea foarte încântat de faptul că ministrul de interne, Radu Stroe, se opunea trecerii poliţiei la autorităţile locale. Pentru oamenii aceştia nu părea să conteze faptul că există deja Poliţia Locală în subordinea autorităţilor locale şi această structură avea deja atribuţii extinse în materia ordinii publice şi circulaţiei pe drumurile publice, însă aceşti lideri locali au recunoscut până la urmă adevărul: voiau doar să aibă un cuvânt de spus în numirea şefilor de la poliţie, de la Poliţia naţională. Aceasta era de fapt marea miză pentru PSD.

Stimaţi colegi din PSD, prin atitudinea dumneavoastră publică de la acea dată aţi adus mari deservicii acestui proiect esenţial pentru România, aruncându-l în zona obscură a intereselor politicianiste. Au fost neglijate opinii şi poziţii contrare intereselor dumneavoastră, fie ele venite din partea unor lideri locali sau de la centru, atât din partea Partidului Naţional Liberal, cât şi a opoziţiei, dar care ar fi putut aduce valoare adăugată şi claritate sporită acestui proiect, astfel încât poate ar fi fost evitată desfiinţarea sa de către decizia Curţii Constituţionale, decizie cu aprecieri foarte dure şi, în acelaşi timp, întemeiate.

Pe de altă parte, nu pot să nu remarc şi faptul că cei de la Partidul Democrat Liberal, adică cei care depun astăzi această moţiune, clamând tocmai necesitatea unei reforme reale a administraţiei, au fost la putere timp de 4 ani. Ce i-a împiedicat să facă această reformă? Aşa cum au adoptat tot felul de măsuri care mai de care mai păguboase pentru români, puteau face şi un proiect serios privind descentralizarea.

Doamnelor şi domnilor de la PDL, în loc să tăiaţi salariile şi să măriţi TVA-ul, de ce nu aţi făcut reforma administraţiei publice? De ce nu aţi introdus standardele de cost, aşa cum pledaţi acum în moţiune? Aţi venit cu un proiect de regionalizare a României făcut pe picior şi fără niciun fel de fundamentare sau de consultare publică reală, în care aţi împărţit ţara ca pe un tort, din care o felie mare şi suculentă era promisă UDMR-ului, prin reînvierea celei mai grele răni pentru românii din Ardeal: articolul 5 al Dictatului de la Viena.

Având în vedere evoluţia recentă de pe scena politică din România, constatăm, de asemenea, cu dezamăgire, că fostul nostru partener din USL nu face nimic pentru a pune în aplicare măcar parţial principiile cuprinse în viziunea privind administraţia publică şi dezvoltarea regională.

Oricum, de acum înainte, nici nu ne putem aştepta la aşa ceva, ţinând cont de presiunile de ordin etnic pe care noul aliat al USD le face, iar orice ingerinţă a criteriilor etnice în reforma administrativă sau descentralizare ar fi din start un dezastru.

Chiar zilele trecute, revenind la citatul anterior, acelaşi domn Mazăre îşi freca mâinile de mulţumire, anunţând că imediat după instalarea noului Guvern USD şi UDMR, acţiuni ale Portului Constanţa vor trece rapid la primăria pe care o conduce. În realitate, miza trecerii porturilor la administraţiile locale sunt de fapt terenurile şi patrimoniul imobiliar al acestora, şi nu vreo intenţie de susţinere a activităţii comerciale.

La fel, în judeţe precum Mureş, Harghita sau Covasna, liderii UDMR se pregătesc să descalece în birourile prefecturilor, anunţându-se deja politica de împărţire şi stăpânire administrativă a acelei regiuni.

În acest timp, sute de primării sunt în faliment sau în pragul acestuia, pentru că odată cu transferul de atribuţii nu s-a realizat şi alocarea corespunzătoare de fonduri pentru îndeplinirea acestora, iar eficienţa aparatului administrativ a ajuns la cote minime din cauza subfinanţării şi lipsei unei organizări eficiente. Birocraţia este în continuare la mare preţ, iar metodele de lucru cu pixul şi registrul, care sunt încă larg răspândite, nu au nicio legătură cu Europa secolului al XXI-lea. Reforma administraţiei, încheiată de mult sau în plină desfăşurare în ţări din fostul bloc estic al Europei, la noi este, din păcate, încă la nivel programatic.

Stimaţi colegi,

PNL nu va asista pasiv la abuzurile noii puteri şi îşi menţine ferm poziţia asupra necesităţii unei reforme structurale reale a administraţiei româneşti şi realizarea unui proiect serios privind descentralizarea. În cadrul guvernării, noi, cei de la PNL, am susţinut această temă, dar nu putem fi de acord cu destructurarea statului român, cum nu am putut fi de acord cu alte principii şi valori care nu erau trecute în documentele programatice ale USL şi de aceea am ajuns în cele din urmă să părăsim Uniunea. Nu am vrut nicio secundă să acţionăm în afara mandatului dat de cetăţeni, iar încercările partenerilor de guvernare de a schimba programele stabilite anterior şi pentru care am primit încrederea oamenilor ne-au împins practic în afara arcului guvernamental. Am considerat că este de datoria noastră să-i respectăm pe cei care ne-au votat şi vom face acelaşi lucru de fiecare dată când vom fi puşi în această situaţie.

Partidul Naţional Liberal nu va abdica de la principiile şi valorile sale, care ne-au ghidat de-a lungul istoriei în construirea unei Românii moderne din punct de vedere administrativ şi nu numai şi avem o conştiinţă şi un sentiment de responsabilitate ce nu ne permit să acceptăm un guvern care nu are niciun drept să propună românilor un nou proiect de descentralizare, fără să ia mandat din partea cetăţenilor. Din acest motiv, PNL va utiliza toate pârghiile parlamentare şi constituţionale pentru a opri transformarea României într-un câmp de manevre politice de către Guvernul USD şi oricare guvern.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul în continuare, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul Romeo Rădulescu.

Vă rog, domnul Rădulescu.

Domnul Romeo Rădulescu:

De la Vâlcea.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Rădulescu de Vâlcea.

Domnul Romeo Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Legea descentralizării se înscrie, la fel ca şi celelalte promisiuni ale PSD-ului şi PNL-ului, pe linia nereuşitei. Mai e un pic şi se împlinesc 2 ani de când aţi promis multe şi nu aţi făcut mai nimic. Nu este prima oară când această guvernare de 75% nu doreşte respectarea Constituţiei şi guvernează cu ordonanţe de urgenţă la televizor. În acest moment, credem că se poate vorbi de teleordonanţele de urgenţă emise de guvernele Ponta.

Este şi cazul reglementării legislative ce priveşte descentralizarea competenţelor, prin care Executivul, practic, pune carul înaintea boilor, căci noi considerăm obligatoriu ca mai întâi să fie modificate actele normative ce privesc administraţia locală, pentru a fi creat astfel un cadru legal şi instituţional necesar descentralizării.

De asemenea, nici Programul de guvernare, nici realităţile sociopolitice ale ţării şi nici Legea descentralizării, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului, nu justifică coerent vreo urgenţă în adoptarea măsurilor prevăzute în respectiva lege şi, implicit, nu relevă că reglementarea în cauză trebuie să fie aprobată cu maximă celeritate.

De fapt, în această lege, Guvernul a preluat prevederi deja existente în legi ce privesc importante domenii de activitate, precum şi din hotărâri de guvern referitoare la organizarea şi funcţionarea unor autorităţi ale administraţiei publice centrale, pe care le-a transferat, cu copy-paste, ca atribuţii şi responsabilităţi ale direcţiilor descentralizate din subordinea consiliilor judeţene, fără nicio corelare a nivelurilor şi specificului responsabilităţilor între administraţia centrală şi cea locală, în detrimentul funcţionării eficiente a administraţiei publice şi, în consecinţă, a statului român. Această reglementare instituie de facto o structură paralelă cu cea a prefecturii la nivelul consiliilor judeţene, iar prin transferarea competenţelor către aceasta de la nivel central la nivel local goleşte de conţinut rolul şi atribuţia instituţiei prefectului în teritoriu.

Totuşi, în motivarea urgenţei, Guvernul invocă necesitatea existenţei unei garanţii ferme că în anul 2014 autorităţile locale vor dispune şi de resursele financiare necesare pentru cofinanţarea programelor europene, având în vedere că de la 1 ianuarie 2014 s-a intrat într-un nou exerciţiu financiar al Uniunii Europene, iar aceasta reprezintă o nouă perioadă de alocare a fondurilor europene în perioada 2014-2020. Tot aici se specifică destul de clar că în aceste condiţii este esenţial ca transferul de competenţe de la administraţia centrală la cea locală să aibă loc înaintea începerii perioadei de programare, astfel încât structurile descentralizate să fie operaţionale şi pregătite pentru elaborarea de proiecte în vederea absorbţiei fondurilor în baza noilor competenţe.

Şi, surpriză, suntem în luna aprilie 2014, iar Guvernul României nici măcar nu are aprobată de către Comisia Europeană Strategia privind cadrul financiar multianual 2014-2020, iar autorităţile de management ale fondurilor comunitare în loc să fie transferate la nivel local au fost centralizate la Ministerul Fondurilor Europene, deci nici vorbă de o reală descentralizare.

În fapt, această lege presupune doar o continuare a "baronizării" României, şi nicidecum descentralizarea ei.

Prin Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, Parlamentul României a indicat principii clare şi cadrul instituţional ce reglementează procesul de descentralizare administrativă şi financiară. Era clar stabilit transferul de competenţe, precum şi obligativitatea elaborării standardelor de cost şi de calitate în furnizarea serviciilor publice şi de utilitate publică descentralizate, în funcţie de capacitatea administrativă a localităţilor. Din păcate, niciuna dintre aceste reglementări nu se regăseşte în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Ponta, fapt menţionat şi de către Curtea Constituţională a României în Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2010, care o declară neconstituţională.

O reformă administrativă veritabilă a ţării ar fi adevăratul punct de plecare spre un proces de regionalizare, cu perspective de dezvoltare durabilă, precum şi uniformizarea decalajelor socioeconomice între regiuni.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Are cuvântul în continuare domnul Adrian Diaconu, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne aflăm în faţa unei situaţii fără echivoc, o lege de importanţă capitală pentru ţara noastră, asumată de Guvern, este declarată neconstituţională în integralitatea sa de către Curtea Constituţională.

Cum s-ar traduce un astfel de fapt în cuvinte şi idei simple? În felul următor: nişte concetăţeni ajunşi vremelnic în jilţurile puterii au creionat şi au forţat apoi introducerea unor prevederi care nu respectă legea de căpătâi a acestei ţări. Un astfel de act nu poate fi considerat decât un afront faţă de România şi faţă de noi, ceilalţi cetăţeni ai acestei ţări.

Mă aflu la această tribună ca să vă spun că vin din Banat şi ca să vă spun că, dincolo de partidul pe care îl reprezint, datoria mea se îndreaptă către cei care m-au trimis în Parlamentul României. Locuitorii din acel colţ de ţară, la fel ca marea majoritate a românilor, sunt oameni vrednici cărora le place să trăiască şi drept, şi bine, dar pentru asta muncesc din greu şi-şi respectă cu seriozitate rolul de cetăţean responsabil al acestei ţări. Aceştia nu iau în derâdere obligaţiile pe care le au şi se numără printre cei mai buni platnici. Îşi respectă ţara şi ca datorie, şi din respect pentru ei înşişi. Vor în schimb doar să fie la rândul lor respectaţi şi trataţi corect de către cei care îi conduc. Aici se află, de altfel, şi cheia unei mai vechi năzuinţe a locuitorilor Banatului: descentralizarea.

Ce înseamnă pentru români, tot în cuvinte şi idei simple, descentralizarea? Că între oameni şi şansa lor de mai bine nu trebuie să se mai afle şefi care iau hotărâri aiurea, în necunoştinţă de cauză sau din interes; că cei care hotărăsc mersul lucrurilor şi împart rodul muncii şi eforturile lor comune trebuie să merite să ajungă în astfel de poziţii, să aibă valoare, să nu se ascundă în spatele vreunui păienjeniş birocratic, înşiraţi pe nenumărate trepte, ci să se afle cât mai aproape de oameni şi de nevoile lor. Românii vor, până la urmă, o rânduială sănătoasă, cinstită şi puternică, ce trebuie să meargă în folosul oamenilor, iar nu în bătaia de joc a ţării şi a celor ce trăiesc în ea.

Oare cei care v-au ales pe dumneavoastră să le reprezentaţi interesele în Parlament, stimaţi colegi, nu vor acelaşi lucru?

Oare Legea descentralizării le respectă aşteptările? Nu ne putem juca nici cu dorinţele oamenilor, nici cu viitorul acestei ţări. Nu putem fi de acord ca o lege făcută pe genunchii baronilor, o lege neconstituţională în integralitatea sa, să devină cheia de boltă a reformei administrative din România.

Nu ne putem face părtaşi la haosul malign şi generalizat ce poate izvorî din aşa ceva. Da, avem nevoie de analize complexe şi studii de impact riguroase, de chibzuinţă, de consultarea serioasă a cetăţenilor şi a administraţiilor locale. Avem nevoie să respectăm realităţi de toate facturile: economice, sociale, demografice, istorice, culturale, nu în ultimul rând realităţi ce ţin de geopolitică şi de freamătul vremurilor în care trăim. Căci dacă nu îndeplinim toate acestea, reforma atât de necesară administraţiei din România se poate întoarce cu mare şi teribilă uşurinţă împotriva noastră, a tuturor.

Vă mulţumesc şi vă cer, stimaţi colegi, să chibzuiţi bine înainte de a vă da votul, ţinând cont de toate argumentele enumerate mai sus şi pentru că o lege definitorie pentru România copiilor noştri trebuie dezbătută şi unanim acceptată.

Grupul parlamentar al PP-DD va vota această moţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul în continuare domnul Cseke Attila-Zoltán. Aplauze!

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulţumesc domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule viceprim-ministru,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În politica românească când o formaţiune politică trece din opoziţie la guvernare sau când de la guvernare ajunge în opoziţie totdeauna sau câteodată se pot isca situaţii în care eşti pus într-o situaţie delicată. Cu privire la acelaşi subiect, în câteva luni s-ar putea să trebuiască sau să fii pus să emiţi un alt punct de vedere.

Eu, personal, şi UDMR nu suntem în această situaţie cu privire la acest subiect. Atât la dezbaterea moţiunii simple din 2 decembrie 2013, cât şi astăzi, susţinem exact acelaşi lucru.

Indiferent că am fost în opoziţie sau suntem la guvernare, procesul descentralizării este susţinut de către UDMR, aşa cum l-am susţinut şi cu ocazia acelei moţiuni simple din decembrie. Fiecare cuvânt pe care l-am rostit la acea dezbatere este valabil şi astăzi.

Avem în programul nostru politic de mai mult de 20 de ani, ca deziderat, o descentralizare cât mai largă, o apropiere cât mai largă şi cât mai profundă către comunităţile locale, către cetăţean şi, atunci când am avut pârghii şi am fost la guvernare şi a depins şi de noi, am făcut descentralizarea spitalelor şi am făcut şi am avut contribuţie la ceea ce s-a numit descentralizarea şcolilor.

Sigur că problemele semnalate prin decizia Curţii Constituţionale trebuie analizate minuţios şi trebuie rezolvate. Avem această speranţă că domnul vicprim-ministru Dragnea, cu echipa dânsului, va face acest lucru şi că descentralizarea despre care vorbim cu toţii, clasa politică, pe acele segmente propuse se va înfăptui.

Reafirm din nou că această dezbatere parlamentară despre descentralizare este importantă, pentru că ea priveşte, din punctul nostru de vedere, al UDMR-ului, o întrebare esenţială: ce fel de stat şi ce fel de ţară ne dorim? Ne dorim un stat centralizat, cu ministere foarte puternice, cu primari, cu autorităţi locale, cu preşedinţi de consilii judeţene, cu consilii judeţene care trebuie să vină pentru avize la Bucureşti, la acele ministere foarte puternice, şi acesta este un model de ţară, sau există un alt model de ţară, la fel de puternică, care poate fi la fel de puternică, dar este puternică prin comunităţi locale puternice, prin faptul că nevoile cetăţeanului sunt rezolvate şi soluţionate la nivel local, şi nu prin necesitatea de a umbla la Bucureşti după fel şi fel de aprobări şi avize.

În concluzie, din punctul nostru de vedere, aşa cum este în programul nostru politic, aşa cum am afirmat şi am făcut de-a lungul anilor, vom susţine în continuare necesitatea descentralizării pe cât mai multe domenii şi o apropiere cât mai largă faţă de cetăţean.

Aşa cum am făcut în decembrie, când eram în opoziţie, pe această temă a descentralizării şi n-am susţinut acea moţiune, nu o vom susţine nici pe aceasta.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi noi vă mulţumim, domnule Cseke Attila. Meritaţi aplauzele.

Domnul Avram Constantin Pitu, din partea Partidului Conservator.

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi deputaţi,

Dată fiind ora înaintată am să încerc să fiu foarte scurt.

Potrivit Dicţionarului limbii române, "a face opoziţie" se traduce prin "a se opune, a se împotrivi", mai exact "a opune o rezistenţă la o stare de fapt, la o întâmplare, la o situaţie contrastantă". Ceea ce constatăm astăzi însă, în acest plen parlamentar, este, din păcate pentru bunul mers al democraţiei româneşti, un ritual repetat al unor moţiuni simple, fără fundament şi fără rost. Prin astfel de acţiuni, din start lipsite de şanse, încearcă reprezentanţii actualei opoziţii să-şi justifice prezenţa în Parlament, în faţa oamenilor care de fapt i-au trimis aici, cu speranţa că vor face opoziţie constructivă, dar şi benefică lor.

Semnatarii acestei "sarabande" de moţiuni, precum cea discutată astăzi, încearcă să-i păcălească în continuare pe puţinii români care mai cred în ei, ducându-i în eroare că astfel de documente scrise pe genunchi, fără cap şi fără coadă, ţin loc de opoziţie adevărată.

Din nefericire, stimaţii semnatari ai moţiunii cu tema reformei administraţiei nu sunt alţii decât foştii artizani de ieri ai marilor reforme ale societăţii româneşti, inclusiv cea administrativă, bazate pe tăieri, diminuări ale puterii economice a populaţiei, pe cheltuieli fără noimă şi cheltuieli clientelare din banii publici şi pe aruncarea românilor în cea mai cruntă sărăcie de la Revoluţie încoace.

Stimaţi iniţiatori,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din nefericire, asistăm la un concurs naţional de demagogie şi de minciună practicat de reprezentanţii autorizaţi ai celui mai neperformant guvern - este vorba de Guvernul Boc -, aflaţi acum acolo unde le este locul, pe băncile opoziţiei.

Să încercăm să ne reamintim puţin cum au realizat Guvernele PDL reforma administraţiei, reforma economică şi în general reformele necesare societăţii româneşti în cei aproape patru ani de guvernare.

Nu cred că românii au uitat marile promisiuni ale domnului Boc, premierul "păpuşă", care a dat asigurări că pensionarilor nu li se vor tăia pensiile, că bugetarii îşi vor primi salariile înapoi, că vom avea o absorbţie foarte bună a fondurilor europene. În realitate, bătrânii acestei ţări au suferit până la disperare, bugetarii au fost profund umiliţi, iar rata de absorbţie a fondurilor a fost sub 7%.

Românii au fost condamnaţi la austeritate, la sărăcie lucie, un mare procent dintre ei, în vreme ce fosta putere nu a luat nicio măsură pentru a creşte veniturile cetăţenilor, pentru a dezvolta economia, pentru a spori numărul de noi locuri de muncă.

În consecinţă, sacrificiul românilor în anii de graţie 2010 şi 2011 a fost zadarnic. România a ajuns într-o situaţie extrem de delicată, nu a putut evita declinul, nu a putut să iasă din impasul economic.

Am amintit toate acestea cu ferma convingere că o reformă administrativă de succes nu se poate realiza fără prosperitate şi fără încredere.

Atunci ne întrebăm, pe bună dreptate, dacă reformă a fost în administraţia publică ordonanţa potrivit căreia se înregistrau angajări la şapte posturi vacantate. Eu cred că nu, din moment ce resursa umană necesară absorbţiei fondurilor europene a rămas subdimensionată.

Ne putem întreba dacă poate fi denumită reformă în administraţia publică şi în instituţiile deconcentrate faptul că pe timpul guvernării dumneavoastră aţi promovat cu precădere în funcţii publice soţii, nepoţi şi tot felul de cumetri, de cuscri vitregi. Eu cred că nu.

Poate fi denumită reformă în administraţie încercarea eşuată de reorganizare administrativ-teritorială a ţării, proiect care va speria şi aliaţii de guvernare? Sunt convins că nu, domnilor colegi din opoziţie.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aţi invocat aici lipsa consultărilor şi a consensului politic. Reamintesc aici că sesiuni de consultări au fost destule şi dacă aţi fi dorit aţi fi participat la dezbaterea acestei teme.

Cât priveşte consensul politic, nu este nimic de spus, pentru că dumneavoastră, cât aţi guvernat, aţi arătat că nu cunoaşteţi acest termen.

Dincolo de abundenţa de citate din decizia Curţii Constituţionale din text, trebuie să vă reamintesc că o reformă sustenabilă a administraţiei presupune cu totul altceva decât tăieri de salarii, diminuări de pensii, închideri de spitale. Aceasta aţi făcut dumneavoastră.

O reformă de succes presupune progres, nu austeritate, presupune performanţă, şi nu sărăcie, presupune dezvoltare, şi nu neputinţă.

Reforma în administraţia publică trebuie să înceapă cu dezvoltarea infrastructurii, cu administrarea judicioasă a resurselor şi să se bazeze pe capacitatea autorităţilor publice de a oferi confort şi servicii de calitate oamenilor, dar şi de a reduce la maximum birocraţia şi de a stârpi definitiv corupţia.

Reforma administrativă nu înseamnă numai trasarea din condei a unor regiuni. Reforma administraţiei publice cere dezbateri, timp şi răbdare. Acestea sunt dezideratele actualului guvern, care va şterge, cred eu, din memoria românilor toate nedreptăţile făcute de exponenţii fostelor guverne PDL-iste, distinşi semnatari ai acestei moţiuni simple, mult prea simple, că altfel ar fi fost mai multe de spus.

Partidul Conservator nu va vota această moţiune, oricât de simplă ar fi.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumim, domnule Avram.

Are cuvântul domnul Cernea, din partea Grupului neafiliaţilor. Nu vorbiţi? Îmi pare rău.

Doamna Tudorie, vă rog.

Doamna Violeta Tudorie:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule viceprim-ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezenta moţiune este o încercare de a reîncălzi aceeaşi ciorbă, pe care deputaţii PDL şi cei care au mai rămas din PP-DD ne-au servit-o acum trei luni, patru luni, după ce a fost adoptată Legea privind unele măsuri de descentralizare.

Numai o epuizare a inspiraţiei politice poate să explice de ce într-un interval atât de scurt se tot revine cu o moţiune la aceeaşi temă, de data aceasta PP-DD-iştii au fost înlocuiţi de aşa-zisul grup de neafiliaţi, în fond afiliaţii lui Traian Băsescu, acei "mincinoşi", ca să folosesc caracterizarea unui semnatar din primul tabel al moţiunii.

Iată că de data aceasta domnul deputat nu şi-a făcut scrupule şi a semnat alături de nişte mincinoşi şi perfizi, slugile perfecte ale lui Băsescu.

Este de tot hazul apelul la o aşa-zisă moţiune constructivă, când autorii săi, în loc să se oprească asupra observaţiilor Curţii Constituţionale, îi dau din nou înainte cu generarea de haos instituţional, de haos general, de blocaj financiar, de reformă strâmbă, de cedare la presiunile baronilor şi altele de acest fel.

În aparenţă plină de bunăvoinţă, în fapt noua veche moţiune este folosită de parlamentarii PDL ca un prilej de a strecura pretenţia de oameni grijulii cu administraţia statului, de atoateştiutori în ale politicii administrative, de a se lăuda cu ce au făcut şi chiar cu ce nu au făcut în domeniu, atunci când erau la guvernare.

Aşa se face că îşi prezintă scrierea moţiunii şi sesizarea Curţii Constituţionale, ca pe o faptă măreaţă, chiar eroică, o dovadă de responsabilitate că ne oferă nouă un proiect de regionalizare pe care nu au fost în stare nici măcar să-l scoată din sertar, în anii guvernării de cea mai tristă amintire Băsescu - Boc.

Acestea ar fi, preiau din textul moţiunii "fapte, nu glumiţe", neînţelegând dinamica societăţii actuale, autorii moţiunii îşi acoperă superficialitatea cu o abundenţă de termeni, precum "modernizarea statului, regionalizarea, reforma administrativă sănătoasă, structură flexibilă", toţi utilizându-i ca pe nişte lozinci la modă.

Totodată, colegii domnului lider de grup PDL se oferă ca din preaplinul ştiinţei lor să ne recomande "sensul logic şi firesc al reformei". Dacă vă puneţi problema în ce constă aceasta, deputaţii PDL şi slugile neafiliate, după ce au aprobat desfiinţarea spitalelor şi a şcolilor, ne recomandă să facem noi restul, adică să tăiem localităţile mici, oricum cele mai mici, de 5.000 de locuitori, şi apoi să ne punem în pielea unui Gâgă care se întreabă: "Ce face comuna, ce face oraşul, ce ar trebui ele să facă?".

După ce le desfiinţăm ne întrebăm ce ar trebui să facă şi apoi le informatizăm, pentru ca ţăranul român să nu mai fie nevoit să meargă la ghişeu.

În final, se atrage atenţia ca, abia după ce vor găsi dumnealor răspunsul la aceste probleme, să ne apucăm de descentralizare.

În ce mai constă sensul logic şi firesc al reformei în viziunea opoziţiei moţionare? Păi, ni se cere să facem o reformă care să nu convină primarilor, consilierilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, nu una care să răspundă la problemele prezente din prezent, ci una de dreapta, care să fie valabilă peste 40-50 de ani. Observaţi cât de vizionari sunt colegii noştri!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Moţiunea nu aduce vreo clarificare în materie a reformei administrative, nu pentru consens se zbat semnatarii, ci pentru a se face auziţi, acum, înainte de începerea campaniei electorale. E evident că în cazul de faţă avem de-a face cu o concepţie de reformă fără sens şi vom vota respingerea acestei moţiuni.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc şi eu.

Domnule Cernea, ce doriţi, procedură, nu?

Da, vă rog. Nu, am avut bună intenţie să-i dau cuvântul, n-a vrut, acum are drept la replică, logic.

Vă rog, domnule Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am rămas în sala de plen, chiar dacă ea acum arată dezolant, din respect faţă de Parlament, din respect faţă de procedurile pe care cred că ar trebui să le respectăm cu toţii sau măcar o largă majoritate...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Numai o clipă, să filmăm! Vă rog, da... Vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

O astfel de dezbatere este importantă. Că sunt argumente bine fondate, că sunt mai puţin bine fondate, ea este importantă. M-aş fi bucurat ca aici să fie majoritatea colegilor noştri. Sper ca prezenţa mea şi faptul că am decis să rămân până la sfârşit alături de foarte puţini alţi colegi să nu fie luată în derâdere. Am sesizat, însă, de mai multe ori, că de la microfonul preşedintelui de şedinţă alţi deputaţi sau eu însumi am fost ironizaţi într-un mod care depăşeşte...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi cer scuze dacă aţi crezut că ironizez...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

... zona regulamentului ...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi cer scuze, domnule Cernea, dacă sunteţi mulţumit o fac cu plăcere...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vi le accept, vă mulţumesc foarte mult. Sper să demonstrăm cu toţii respect faţă de litera şi spiritul regulamentului care ne ghidează activitatea.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci am fost inspirat că v-am dat cuvântul până la urmă, vedeţi?

Domnule Toader, vă rog. Aveţi două minute, o să vă dăm patru, nu-i problemă.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Şi câţi mai suntem în sală...

Chiar că e dezolant, totuşi, eu de aceasta mi-am dorit şi chiar...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi pare rău că moţiunea dumneavoastră n-are succes, ce să facem?

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, nu e vorba de moţiune, e vorba de principiu, domnule preşedinte, şi chiar am apreciat ce a zis domnul Dragnea şi mai înainte, e nevoie de o dezbatere foarte importantă şi îmi pare rău că colegii care au luat cuvântul au luat-o foarte politizat. Am pus la sfârşit o singură întrebare: sunteţi de acord să realizăm tot ce înseamnă reformă în administraţie într-un consens, pe baza unui punct de vedere al Guvernului, foaie de parcurs, cum s-o numi ea, care să înceapă de la reforma administraţiei, în general, cu competenţele stabilite pe fiecare localitate administrativă? Aceea a fost întrebarea moţiunii. Sigur, ca orice moţiune, are şi tentă politică, toată lumea ştia ce a făcut Guvernul Boc şi aşa mai departe.

Eu am vrut să fiu ceva mai tehnic şi am sperat să fiu până la urmă mai tehnic, fiindcă provin tot din zona administraţiei locale, ştie bine domnul Dragnea, şi aş da un exemplu: modificări la Legea nr. 215, la Legea finanţelor publice locale, Legea prefectului şi toate acele legi pe care le-am făcut în timpul Guvernului Tăriceanu cu ministrul Blaga la interne au fost discutate inclusiv cu toate partidele, au fost modificări şi au fost votate practic 98 virgulă ceva la sută din voturi, unul sau două voturi au fost împotrivă. Asta am vrut să subliniez. Am stat de vorbă şi asta ar trebui să reiasă. Nimeni nu este ştiutor şi atotştiutor şi deţine întotdeauna cu adevărat ceea ce trebuie făcut şi o reformă se face pentru o perioadă lungă de timp.

Domnul ministru Dragnea, sigur, a punctat câteva chestiuni de genul comune. Toată lumea ştie ce înseamnă în particular, când vorbim, că sunt foarte multe comune şi incapabile să se administreze singure. Toţi, ca oameni politici, când ne ducem în faţa opiniei publice în general spunem una, când mergem în comune este greu să-i spui cetăţeanului de acolo: "Domnule, nu mai e comună", cu toate că el înţelege sau nu înţelege foarte bine acest lucru, fiindcă atunci când s-a făcut referendumul de a despărţi - şi vă dau exemple din judeţul meu - comune care n-au niciun sens să fie despărţite. Slobozia Conac este, de exemplu, Cuza Vodă, sunt lipite una de alta de ani şi ani de zile şi nimeni nu spune nimic, le-am despărţit, i-am făcut primărie, post de poliţie, de toate, construcţii de acest tip, cu nişte cheltuieli inutile, când puteau să fie foarte bine gestionate. La aia m-am referit.

Dacă suntem într-un consens şi stabilim nişte criterii, nu ştiu, nu 5.000, nu ştiu ce număr de locuitori, nu ştiu cum va fi reforma. Ştiţi foarte bine că în jurul marilor oraşe sunt tot felul de sate, comune care în mod normal pot să se integreze în interiorul municipiilor, cu o diferenţă de fiscalitate, că de aceea te uiţi, în municipiul Bucureşti, toate marile întreprinderi sau eu ştiu ce investiţii se fac, se fac în comunele adiacente Bucureştiului, fiindcă acolo sunt taxele mai mici. Găsim împreună soluţii, la aceasta m-am referit. Vrem să găsim împreună soluţii pentru următoarea perioadă.

Sigur, să ştiţi că n-am vorbit, aşa, din amintiri, am discutat şi eu şi cu reprezentanţii comunelor, mi-a venit şi o idee dată de ei, domnule, hai să facem primul pas. S-au înfiinţat 400 şi vreo 60 de comune din ΄90 încoace, suplimentare. Nu ştiu, concepţia aceea care a fost făcută de regimul comunist a avut o gândire bună, proastă, nu ştiu, dar au funcţionat. Nu ştiu, le dăm pe acelea în prima etapă înapoi şi vedem ce se întâmplă mai departe.

Sistemul pe care l-am solicitat noi, sistemul informatizat, nu presupune să fie un sediu. Şi îmi pare rău, domnule ministru Dragnea, să spun, nu se duce nimeni, niciodată, la sediul primăriei, dacă avem un sistem informatic foarte bine pus la punct. Aşa, acum sunt comune cu 8, 10, 15 sate şi este aceeaşi problemă. Rezolvăm problema informatizării şi trebuie să găsim soluţia clară a subsidiarităţii. Ce ne-am opus noi la acea lege a descentralizări, fiindcă este pe la mijlocul drumului, chiar că pe la mijloc. Noi am luat nişte unităţi deconcentrate, ca nişte terminale care sunt ale ministerelor respective, punctul lor de aplicare în teritoriu, şi le-am subordonat într-o formă sau alta consiliului judeţean.

Aşa cum spunea domnul Dragnea foarte bine, sigur că scrie în lege cine alege. Sigur că alege consiliul judeţean, problema se pune de subordonare. Ce mai face prefectul? Care sunt atribuţiile judeţului? Care sunt realizările când am dat spitale, şcoli? Cui dăm şcolile? Sunt multe etape şi multe discuţii care se pot face. Şi când am spus că vreau un consens, fiecare avem opinia noastră, până la un punct, politică... În momentul când toţi am hotărât că trebuie să fie ca în Polonia, să rămână câteva sute de comune din câteva mii, toată lumea şi-a asumat-o. Sigur, ne ducem toţi cu pieptul înainte, cu riscurile politice pe care le avem.

Acesta este scopul acestei moţiuni: vrem într-adevăr să găsim o soluţie împreună? Sigur, acesta este avantajul şi dezavantajul domnului Dragnea, care trebuie să pornească un astfel de proces, să vină - şi noi am spus - cu o foaie de parcurs, domnule, discutăm prima etapă, aceasta, ce trebuie să facă fiecare administraţie locală, ce dă de la Guvern la regiune, de la regiune la judeţ, de la judeţ la municipiu şi aşa mai departe.

Am stabilit principiile de comun acord, am stabilit cum trebuie să fie viitoarea reformă administrativă locală, competenţele respective, după care, vrând-nevrând, trebuie să facem legile. Şi dacă vreţi să rămâneţi în istorie, domnule Dragnea, şi m-aş bucura să fiţi promotorul unei astfel de reforme şi la care nimeni să nu aibă nimic de spus, cu adevărat nimic de spus, fiindcă practic noi dorim şi cred că ne dorim cu toţii şi dumneavoastră, la rândul dumneavoastră, ştiţi foarte bine, serviciul pentru cetăţean trebuie să fie descentralizat, nu decizia guvernamentală. Nu ştiu, am o problemă de sănătate sau nu ştiu ce problemă am de la nivelul ministerului, întreb consiliul judeţean? Întreb terminalul meu, doi oameni, şapte, cinci, care or fi acolo, iar rolul prefectului trebuie să fie foarte bine stabilit. El, într-adevăr, trebuie să fie cel care răspunde în teritoriu de măsurile pe care le face Guvernul, fiindcă este omul lui responsabil în teritoriu. Aceasta a fost gândirea acestei moţiuni. Sigur, o dezbatem între noi, domnule ministru, poate găsim şi o altă ocazie, ne vedem în particular şi găsim şi soluţiile pe care le gândim împreună.

Noi trecem, decizia trebuie să rămână în primul rând pentru cetăţeni. Şi sunt convins că rolul acestei moţiuni căreia eu i-am spus că este alt tip, sigur, ca orice moţiune trebuie să aibă şi tentă politică, apropo, toată lumea critică PDL-ul...

Stimaţi colegi, noi am guvernat împreună cu actualii componenţi sau parteneri ai dumneavoastră de la guvernare. N-am auzit niciodată nimic rău nici despre UDMR, acum, nici despre UNPR, mai demult, n-am auzit niciun cuvânt, toată lumea spune: Boc şi PDL-ul, Boc şi PDL-ul! Dumneavoastră spuneţi "noi, alianţa de guvernare USL-ul", acum sunteţi împreună cu încă... alte grupuri parlamentare, minorităţile, care nu mai e niciunul aici... E adevărat, şi minorităţile au fost...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Este domnul Mircovici, vă rog frumos.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mă rog, eu vorbesc de bănci!

Dar, revenind la o tentă foarte serioasă, domnule ministru Dragnea, aceasta este gândirea pe care am avut-o şi trebuie să recunosc că eu am fost promotorul unei astfel de moţiuni simple, ca să putem, dacă prin votul dumneavoastră consideraţi că ... mă refer la votul colegilor din Parlament...

Mulţumesc, domnule Mircovici că aţi venit aici...

...dacă consideraţi că e nevoie de o reformă generală a întregului sistem administrativ al României, în care să stabilim, până vedem cum arată regiunile, până vedem cum o să fie comunele, ce competenţe are fiecare unitate administrativă. Şi mi-aţi spus un lucru care pe mine m-a surprins, domnule, le-aţi tăiat din bugete, le-aţi tăiat de la administraţiile locale, noi am mărit prima dată cota la administraţia locală, tot în Guvernul Tăriceanu, dacă vă aduceţi aminte, când am majorat de la 45 la 47 şi ceva... Dar, dacă doreaţi într-adevăr să fie bani la bugetele locale, păi taxa aceea de stâlp lăsaţi-o, domnule, la administraţia locală. Impozitul pe venitul agricol sau tot ce e în agricultură, lăsaţi-o la administraţia locală! Şi, într-adevăr, să dăm cât mai mult, tot ce există impozite, cât mai multe să fie date. Luaţi sistemul acesta de impozitare la marii impozatori sau... am uitat cum îi spune...

Domnul Marian Neacşu (din sală):

Contribuabili...

Domnul Mircea-Nicu Toader:

... marii contribuabili.

Domnule, lăsaţi, uite, iau Galaţiul, de exemplu, trei sferturi din impozite se duc la Bucureşti, nu le vine nimic acolo. Hai să găsim un sistem într-adevăr care să fie în beneficiul administraţiei locale, dar pentru cetăţean! Asta am vrut să vă propunem noi prin această moţiune şi eu sper că votul dumneavoastră nu este un vot pentru PDL, că a vrut să se dea el... să bifeze o acţiune politică, ci este un vot care trebuie dat pentru un concept.

Nu putem să facem reformă administrativă, absolut necesară în România, fără un consens politic şi social. Nu se poate! Sigur, cu asumarea unor răspunderi de genul nu ştiu câte comune o să rămână, nu ştiu câte judeţe, dar principial asta am vrut să facem şi eu sper că până la urmă chiar şi dumneavoastră, stimaţi colegi din PSD, poate şi domnul ministru Dragnea, veţi vota acest principiu pe care l-am propus noi, consensul.

Şi ca să închei cu consens, tot ce am făcut noi în reforma de administraţie locală - şi îşi aduce aminte domnul Dragnea discuţiile pe care le-am avut cu modificarea Legii nr. 215...

Nu mai faceţi time-out, că şi aşa suntem puţini! Time-out, ştiu ce înseamnă time-out, că am făcut sport... Dar vă aduceţi aminte, am avut discuţii, sigur, sunt nişte concepte, dar cele care sunt general valabile, hai să le punem toţi pe masă, dumneavoastră să veniţi cu conceptul pe care-l aveţi, fiecare dintre noi...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cred că cele două minute au trecut de vreo zece!

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am beneficiat de sprijinul dumneavoastră şi văzând câţi colegi sunt de aici lipsă, m-au lăsat să vorbesc.

Încă o dată, noi susţinem demersul pe care l-am făcut, nu este un demers politicianist, este un demers constructiv şi eu sper ca dumneavoastră, prin vot, să înţelegeţi că vrem să fim împreună pe o reformă de următorii 40-50 de ani, nu pentru mâine.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumim.

Are cuvântul doamna Cristina Nichita.

Doamna Cristina Nichita:

Wow, ce pledoarie!

Domnule viceprim-ministru,

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi deputaţi,

Vreau să spun colegilor de la PDL că şi Partidul Social Democrat, noi toţi ne dorim dezbateri constructive, pe proiecte de lege, care să aibă efectul şi să-şi producă efectul în îmbunătăţirea calităţii vieţii românilor care ne-au trimis în Parlament, dar dumneavoastră ne ţineţi ocupaţi cu moţiuni şi cu dezbateri care nu duc nicăieri.

Este greu să comentezi un text care nu prezintă viziunea proprie asupra descentralizării. Preia pagini întregi din documentele Curţii Constituţionale şi, în general, e redactat cu un singur scop, şi anume acela de a mai căpăta puţină atenţie din partea publicului larg şi 0,001% din sufragii la europarlamentare.

PDL spune că este consecvent principiilor sale. Despre consecvenţa PDL ştim cu toţii, exemplu fiind slalomul stânga-dreapta, dar dacă e să ne referim la principiile care stau la baza descentralizării, trebuie să remarcăm faptul că ele rămân principii. Şi sunt curioasă să cunosc, în general, principiile PDL.

PDL nu a avut curaj, în 2006, să treacă şi la paşi concreţi, consistenţi de descentralizare, sau nu a ştiut să o facă.

Când e vorba de principii sigur că poate interveni un consens. Guvernarea e, însă, o chestiune şi de cum să faci, nu numai de ce să faci.

Ne reproşaţi că ne-am schimbat abordarea în privinţa regionalizării din 2006 şi până în 2014, trecând peste faptul că regionalizarea a fost negociată şi propusă împreună cu PNL, deci e logic ca ea să nu fie exclusiv viziune PSD.

E poate vremea să ne punem o întrebare generală, de principiu: Va mai putea fi vreodată procesul legislativ la fel cum a fost înainte de mandatele preşedintelui Băsescu? Va mai putea România să ignore posibilitatea apariţiei unui personaj politic precum Traian Băsescu, care să citească legile şi Constituţia aşa cum doreşte el, acompaniat de un premier cu care să aibă o bizară relaţie de servilism?

Răspunsul nostru este că nu. Şi că societatea românească trebuie să înveţe să nu mai postuleze buna-credinţă a preşedintelui şi trebuie să facă legi în consecinţă.

De aceea, poate şi poziţia PSD în anumite privinţe a avut nevoie de anumite ajustări.

Moţiunea are o gravă fractură logică. Vorbeşte despre consens, dar îl defineşte ca fiind situaţia în care toată lumea îşi însuşeşte viziunea PDL.

Viziunea PDL asupra descentralizării face referire la comunităţile care îşi asigură, din fondurile proprii, absolut toate necesităţile, în afară de apărare şi politică externă. Am văzut ce înseamnă asta: închideri de spitale, comasări de şcoli.

Noi am ajuns la putere tocmai fiindcă ne-am opus unei asemenea viziuni în care bugetul central rămânea să fie cheltuit pe discutabile iniţiative cu frunze turistice şi pe autostrăzi pe care nişte amici politici se prefăceau că le construiesc. În schimb, nu se prefăceau că le taie fundiţa.

Dragi colegi,

Partidul Social Democrat nu va vota această moţiune.

Moţiunea are o gravă fractură de logică prin aceea că există.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc şi eu, doamna Nichita.

Are cuvântul domnul Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Domnule viceprim-ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale nu va vota această moţiune, deşi susţine în totalitate ideea descentralizării şi nevoia descentralizării.

Faptul că numărul de colegi care suntem în sală în momentul de faţă este cel care a fost evidenţiat de domnul Toader, adică nu chiar niciunu, că eu sunt prezent, a fost exprimat prin cuvântul pe care l-a avut colegul nostru, domnul Ovidiu Ganţ, în momentul în care a fost dezbaterea politică solicitată de PDL. Noi apreciem că e mai util pentru Grupul parlamentar al minorităţilor să nu participe la jigniri şi dezbateri politice.

Dacă am fi ştiut că în faza finală, pe cele opt minute primite de la PSD, s-au exprimat atâtea idei interesante, cât nu s-au exprimat nici în textul moţiunii şi nici în toate dezbaterile politice care au avut loc astăzi, pe care le-a exprimat domnul Toader, acel consens pe ideile care au fost prezentate, să ştiţi că am fi fost prezenţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Procedură, domnul lider, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule viceprim-ministru,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi care mai suntem în sală,

Nu noi am cerut ca această dezbatere pe o temă foarte importantă, una dintre temele de căpătâi ale dumneavoastră, care aţi luat 70% în alegerile din decembrie 2012, să aibă loc luni seara la ora 20,00.

Noi am cerut ca dezbaterea să aibă loc marţi, la ora 10,00, într-o sesiune separată...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dar marţi sunt trei ceasuri rele şi nu merge.

Domnul Tinel Gheorghe:

Dar lăsaţi-mă să termin, că am două minute şi vă rog să nu mă întrerupeţi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu mai aveţi niciun minut, vi le-am dat eu aşa, că...

Domnul Tinel Gheorghe:

Nu, nu, e dreptul meu, domnule preşedinte. Dumneavoastră nu daţi nimic, că nu daţi de acasă. Am dreptul meu la replică, domnu'.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La replică la cine?

Domnul Tinel Gheorghe:

La replica colegei dumneavoastră, care a invocat poziţia neexplicită a liderilor de grup...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Alo! Alo!

Domnul Tinel Gheorghe:

Da, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vedeţi omul muncii!

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Sau nu mai sunt eu lider de Grup al Partidului Democrat Liberal sau doamna n-a spus... Nu, nu.

Deci eu vă spun, o dezbatere foarte importantă, care ar fi trebuit să aibă sala plină şi de la noi şi de la dumneavoastră, suntem egali acum, deşi aveţi 60 şi ceva la sută, s-a transformat într-o dezbatere ridicolă tocmai pentru faptul că aţi dori să fie această dezbatere ridicolă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu!

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Şi închei prin asta.

Domnule viceprim-ministru,

Noi n-am cerut, prin această dezbatere, nici să jignim puterea, nici să venim cu soluţii exclusiviste, care să aparţină Partidului Democrat Liberal.

Noi am venit să aducem în spaţiul public o temă foarte importantă, fără de care România, în momentul de faţă, nu poate merge înainte.

De dumneavoastră depinde dacă participaţi sau vreţi să fiţi parte a acestui consens politic, pentru că în momentul de faţă nu puteţi singuri, sau ne aşezăm toţi la o masă şi, într-adevăr, urnim căruţa asta care se numeşte România, să beneficieze de tot ceea ce înseamnă bunăstare privind absorbţia de fonduri europene, descentralizare, creşterea nivelului de trai al cetăţenilor şi al celor care ne-au trimis în Parlamentul României. Acesta este sensul acestei dezbateri, nu ridicol, nu bătaie de joc, nu jignire şi nu tot ceea ce s-a spus de la acest microfon.

Cu tot respectul faţă de dumneavoastră, să ştiţi, n-am vrut acest lucru. Poate că am greşit în 2006, 2007, 2011, dar nu ne-am bucurat de această majoritate extraordinară pe care dumneavoastră aţi avut-o. Aici este... şi de care n-aţi beneficiat iarăşi, trebuie s-o spun cu părere de rău, nici dumneavoastră. Pentru că iată, Curtea a venit şi v-a dat proiectul de lege înapoi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc.

Domnul Tudorache, vă rog.

Domnul Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Am să fiu foarte scurt, domnule preşedinte.

Domnule viceprim-ministru,

Poate că, până la un punct, colegul nostru ar fi trebuit să aibă dreptate. Dar invitaţia asta la masă, din nefericire, o face numai acum, când este în opoziţie. Au fost şi la putere un număr cred că mult prea mare de ani. La momentul acela n-am auzit nimic legat nici de consens, nici de invitaţie la discuţii, nici la dezbateri. Era o putere discreţionară care funcţiona în consecinţă şi nimic altceva.

În plus, chiar dacă numărul celor care sunt în momentul acesta în sală este extrem de restrâns, eu chiar cred că în seara aceasta s-au extras din discuţii, din prezentarea viceprim-ministrului o serie de lucruri extrem de valoroase şi de motivante. Nu ştiu unde, în această dezbatere, au fost acuze, unde au fost cuvinte nepotrivite, pentru că chiar apreciez că cea mai mare parte a poziţiilor şi în mod deosebit apreciez - dacă vreţi - poziţia calmă, echilibrată, pe care a avut-o viceprim-ministrul, în condiţiile în care dumneavoastră, apropo de seriozitate, încercaţi să depuneţi moţiunea asta de vreo lună şi jumătate şi ba nu strângeţi suficiente semnături, ba în momentul în care strângeţi aveţi un text care este impropriu. Haideţi să luăm lucrurile să le analizăm în toată profunzimea lor.

Am să închei, domnule coleg. Într-adevăr, nu este procedură, am vrut să vă dau un răspuns aşa cum, dumneavoastră, la rândul dumneavoastră aţi vrut să daţi un răspuns.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mai avem 15 minute.

Domnule Tinel, mai avem 15 minute la PSD, staţi liniştit.

Domnul Marian Neacşu:

Şi vă mulţumesc pentru ele.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

I-am dat şi domnului Toader opt. Vă daţi seama, deci, ce înseamnă un partid serios.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc şi am să închei, domnule preşedinte.

Aşa cum am spus, am apreciat toate luările de poziţie şi, dacă vreţi, una dintre cele mai echilibrate mi-a părut a fi aceea a domnului Toader. Într-adevăr, putem...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mie a domnului Tinel mi s-a părut mai...

Domnul Marian Neacşu:

...Şi putem să discutăm, dar schimbul acesta de replici de o aciditate care n-ar trebui să-şi aibă locul, pentru că dacă ne invitaţi la dialog, atunci să ne invitaţi şi la respect, poate că ar fi fost mult mai util decât ceea ce s-a întâmplat aici.

Vă mulţumesc tuturor celor care aţi rămas în sală în continuare şi eu sper ca, în măsura în care colegii noştri vor avea grijă ca de acum înainte să nu încerce să-şi facă norma de depunere de moţiuni la hectar, atunci cu siguranţă că vom avea şi timpul necesar pentru a putea să le dezbatem, pentru că trebuie să mai şi legiferăm în Parlamentul României.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Tudoreache, vă rog.

Domnul Daniel Tudorache:

Domnule preşedinte,

Domnule vicepremier,

Doamnelor şi domnilor,

Am citit cu mare atenţie moţiunea simplă iniţiată spre dezbatere de către colegii din PDL şi cei neafiliaţi - văd, mai este cineva aici.

Am resimţit aceeaşi senzaţie de nedumerire pe care am simţit-o şi în precedentele moţiuni depuse de dumneavoastră. Ce este de remarcat şi oarecum de apreciat este perseverenţa cu care persistaţi în ideile şi teoriile dumneavoastră. Perseverenţa care, însă, în anumite momente, vă înşeală perspicacitatea. Spun asta deoarece, uneori, din dorinţa asiduă de a milita pentru un punct de vedere ajungi să pierzi, să scapi printre degete esenţialul.

În problematica descentralizării, esenţialul constă în scopul comun care ar trebui să ne îndemne să conlucrăm pentru eficientizarea, modernizarea administraţiei publice. Aşa cum ţin să precizez, descentralizarea nu reprezintă un simplu proces de transfer de responsabilitate şi competenţe de la nivelul administraţiei centrale către cel al administraţiilor publice locale.

Prin descentralizare se doreşte creşterea calităţii serviciilor publice adresate cetăţenilor şi împărţirea României în regiuni de dezvoltare. Schimbările sunt de amploare şi impun o analiză amănunţită a efectelor pe care le-ar produce.

Citeam în textul de moţiune depus de colegii noştri că domnul vicepremier "ar trebui să nu mai cedeze la presiunile baronilor locali şi să demareze o reformă reală şi completă a administraţiei publice în România". Este absurdă această formulare. Este absurd să faci o afirmaţie care să pună ştampila pe baronii locali, pe reprezentanţii judeţeni chemaţi la dialog de către domnul vicepremier. Şi mai este absurd din postura de opozant să pleci de la premisa că orice proiect iniţiat de guvernare va fi unul strâmb, unul neclar şi nesincer.

Dumnealor cer consensul politic şi consultarea tuturor actorilor instituţionali, ei nefiind capabili sau doritori să înţeleagă că acestea sunt lucruri pe care şi noi le urmărim. Şi dacă bunele noastre intenţii în ceea ce priveşte proiectul nu sunt suficiente, atunci putem observa şi miza pentru o mai mare deschidere din partea autorităţilor centrale de a lucra împreună cu autorităţile publice pentru identificarea de soluţii care să sprijine demersul descentralizării.

Stăteam şi mă gândeam acum la toată aprecierea pe care ar trebui s-o arătăm colegilor din opoziţie pentru eforturile lor de a împiedica descentralizarea. Mă mai gândeam şi la argumentaţia pe care au adus-o în moţiunea depusă nu demult. Şi când spun argumentaţie, nu mă refer nicidecum la nişte păreri proprii şi concrete, păreri care, într-adevăr, să demonstreze toată teoria reformei, astfel încât să ne plecăm capul ruşinaţi şi să recunoaştem un aşa-zis demers greşit.

Dacă ironia nu a fost sesizată, atunci o afirm eu, acum, pentru că tot ce am înţeles din această moţiune simplă a fost faptul că domnii şi doamnele semnatari au mizat pe câteva dintre criteriile de fond din decizia Curţii Constituţionale, în încercarea lor de a împiedica modernizarea ţării.

Aşadar, doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Asistăm la depunerea unei moţiuni realizate exact ca o compunere din anii de şcoală generală sau poate de gimnaziu: 30% creaţie proprie, 70% inspiraţie. Şi, ţinând cont de acest lucru, încercăm să înţelegem rostul acestei moţiuni.

După aflarea deciziei Curţii Constituţionale, am aşteptat cu toţii, aşa cum era şi normal, motivarea, tocmai pentru a şti cum să abordăm această problemă corect, cum să facem ceea ce trebuie să facem astfel încât să ducem la bun sfârşit acest proces atât de important, ce ţine de evoluţie.

Am primit cu toţii motivarea, ne angajăm să facem totul aşa cum trebuie şi totuşi colegii de la PDL simt nevoia să înainteze încă o moţiune în care să se bată cu pumnii în piept şi în care să strige cât îi ţin plămânii de tare că îşi doresc şi ei realizarea acestui proiect.

Domnilor,

Ţin morţiş să vă spun că nu este neconstituţional să descentralizezi, dar este ruşinos să afirmi că aspiri la reuşita unui proiect pe care nu doar nu îl sprijini, ci încerci să-l şi împiedici.

Modernizarea statului român trebuie să fie o realitate dincolo de disensiunile şi dimensiunile dintre partide, dincolo de fricţiunile dintre opoziţie şi guvernare. Suntem toţi îndatoraţi acestei ţări să o conducem spre evoluţie, spre prosperitate, iar reforma administrativă este pasul firesc pe care trebuie să îl facem pentru binele şi scopul comun.

Acum, detaşându-mă de textul redactat de colegii din opoziţie, vreau doar să subliniez încă o dată necesitatea reală a continuării şi susţinerii procesului de descentralizare.

Este un deziderat la care nu trebuie şi nu vrem să renunţăm.

Trebuie să mutăm puterea acolo unde îi este locul, şi anume la oameni.

Serviciile publice trebuie oferite cetăţeanului de către cea mai apropiată autoritate. Cea mai în măsură să cunoască realitatea, plusurile şi minusurile zonale.

Cu riscul de a mă repeta, în încheiere, vreau să subliniez un aspect important al dorinţei noastre de a îndeplini procesul de descentralizare. Importanţa majoră a acestui deziderat constă în discuţii cu electoratul. Trebuie să explicăm oamenilor de ce descentralizarea este indispensabilă, iar acest lucru trebuie făcut folosind cuvinte simple şi clare.

Nu este nevoie de o mie de moţiuni, nu este nevoie de scandal şi nici de invocarea unui presupus haos sau blocaj instituţional.

Este necesară armonia la nivel de comunicare pentru ca cetăţeanul de rând să înţeleagă nevoia de schimbare şi o acceptare ca fiind utilă atât pentru binele său, dar, mai ales, pentru recunoaşterea unui act politic corect, în folosul generaţiilor viitoare.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să vorbească. Domnul Canacheu, cineva. Nu mai doreşte nimeni, nu? Nu.

Are cuvântul în încheiere... Văd că sunteţi foarte veseli.

În încheiere are cuvântul domnul viceprim-ministru Dragnea, cu atingere specială spre domnul Ialomiţianu, vă rog.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Plec de la constatarea că mai suntem acum în sală 23 de parlamentari pe un proiect despre care toată lumea care a vorbit a spus că este un proiect foarte important, fundamental şi necesar pentru această ţară. Şi am făcut această precizare pentru că nu este prima dată când eu rămân printre cei care trebuie să ducem la capăt ceea ce convenit în dezbateri furtunoase. Şi când trebuie să rămână cineva după aia să ia decizii şi să muncească, efectiv să pună în practică. Şi aşa cum am spus şi în intervenţia mea, şi astăzi şi în alte intervenţii publice, şi la dumneavoastră la grup şi o spun şi acum, eu am luat foarte în serios această moţiune a dumneavoastră.

Am luat foarte în serios toate afirmaţiile dumneavoastră, toate propunerile dumneavoastră şi ce a spus domnul Tinel în intervenţie. Da, vă garantez că în ceea ce mă priveşte - şi am poziţia politică pentru a putea spune acest lucru - voi determina, voi realiza un cadru suficient de larg pentru a participa, pentru a putea participa la elaborarea pachetului legislativ de care vorbim toţi cei interesaţi, dar să fie interesaţi - pe de o parte. Pe de altă parte, să vină la dezbateri şi la discuţii cei care au vorbele la ei, adică ştiu subiectul, ştiu despre ce e vorba şi au propuneri şi au idei.

Vreau, de asemenea, nu ştiu dacă sunt în poziţia asta, dar simt nevoia să vă mulţumesc celorlalţi 22 de colegi care aţi rămas până la această oră să discutăm despre descentralizare, pentru că asta înseamnă că încă mai există în Parlamentul României un mic nucleu care chiar este interesat de acest subiect, cu păreri pro şi contra. Şi cred că acest mic nucleu, chiar dacă se va putea mări, poate să genereze, într-adevăr, o construcţie legislativă care să ajute administraţia din România să fie mai performantă şi să ofere servicii publice de calitate cetăţenilor.

Aveţi această garanţie de la mine şi vă mulţumesc pentru modul cum aţi abordat această dezbatere, sigur, cu excepţia observaţiilor domnului Ialomiţianu, care înţeleg că nu e interesat de descentralizare, ci numai de - mă rog - întrebările pe care mi le puneţi mie.

Nu votez această moţiune pentru că ea conţine foarte multe neadevăruri.

Vă mulţumesc mult.

E 20,40, cred că putem să închidem dezbaterea pe descentralizare.

Asta e replică la replică?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu. Domnul Ialomiţianu, după ultimul vorbitor nu se mai vorbeşte. Îmi pare rău. Nu v-a atacat deloc. Nu! Dreptul la replică îl ofer eu.

Declar închisă şedinţa.

Nu se mai vorbeşte după ce a vorbit Guvernul, ştiţi foarte bine treaba asta.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu (din sală):

Cum adică? Cine e Guvernul? Suntem în subordinea Guvernului?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu, nu. Este ultimul vorbitor.

Şedinţa s-a încheiat.

Vă mulţumesc.

Ne vedem mâine dimineaţă la ora 9,00.

Şedinţa s-a încheiat la ora 20,44.