Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,30.

Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi în a doua parte de domnul deputat, Valeriu Ştefan Zgonea, preşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa dedicată declaraţiilor politice din ziua de astăzi, 27 mai 2014.

Vom începem cu opoziţia, puterea lipseşte, e încă îmbătată de succesul obţinut în alegeri.

O să-l rog pe domnul deputat Gheorghe Udrişte, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, să dea citire declaraţiei politice, şi pe domnul deputat Aurelian Mihai, din partea Grupului parlamentar al fără apartenenţă la un partid politic, să se pregătească.

Stimate coleg, ai cuvântul.

Domnul Gheorghe Udrişte:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică este intitulată: "Apel pentru susţinerea Legii falimentului personal în România."

În 2010, în Senat a fost adoptată o propunere legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice. La începutul acestui an, aceeaşi iniţiativă a fost amânată din nou pe ordinea de zi a şedinţei plenului Camerei Deputaţilor, unde a fost îngropată timp de patru ani de zile. Între timp, la nivelul anului 2013 a fost iniţiată o altă propunere legislativă, de completare a legii în vigoare, al cărui iniţiator sunt, care a fost respinsă la Senat şi uitată, de data aceasta, la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor.

Stimaţi colegi,

Fac apel astăzi pentru susţinerea unei legi a falimentului personal în România. O soluţie raţională, obligatorie pentru protejarea persoanele supraîndatorate, o lege care rezolvă problema creditelor neperformante, contribuind astfel la creşterea economică a ţării noastre. Avem nevoie de această lege pentru a ne asigura că datornicii au posibilitatea să îşi revină financiar, iar creditorii sunt la rândul lor protejaţi în mod corect.

Ca deputat în Parlamentul României, solicit ca cetăţenilor plătitori de taxe şi impozite să le fie garantat dreptul de a cere insolvenţa, la fel cum corporaţiile, băncile sau instituţiile şi companiile statului român o pot face. Legea falimentului personal le poate da posibilitatea persoanelor fizice care au datorii, indiferent că sunt la bănci sau la alţi creditori, să beneficieze de un plan de reeşalonare a datoriilor acumulate.

România rămâne unul dintre singurele state din Europa care nu asigură o lege a falimentului personal pentru persoanele fizice. Vă dau câteva exemple de ţări unde legea insolvenţei personale funcţionează şi dă rezultate.

Cehia - de pildă - are două proceduri judiciare pentru supraîndatorare: falimentul şi anularea datoriilor, de care beneficiază atât persoanele fizice, cât şi cele juridice. Polonia a adoptat o lege asemănătoare în anul 2009, unde numai debitorul poate solicita falimentul, iar în Germania se oferă inclusiv posibilitatea ca debitorul să încerce o înţelegere cu creditorii înainte să formuleze o cerere pentru a deschide insolvenţa. În toate cele trei cazuri, datoriile care rămân neplătite după lichidarea bunurilor şi plăţi eşalonate se anulează după câţiva ani.

Totodată, Fondul Monetar Internaţional susţine Legea insolvenţei personale. În 2010, raportul misiunii Fondului Monetar Internaţional semnala că introducerea Legii falimentului personal este binevenită în Lituania. La un an după, Fondul Monetar Internaţional făcea aceeaşi recomandare în Irlanda, iar cu doi ani în urmă, în 2009, sfătuia Ungaria să aibă în vedere o astfel de lege, în condiţiile deteriorării situaţiei financiare din ţară şi în scopul protejării persoanelor care au contractat credite în valută. Oficialii Fondului Monetar Internaţional au făcut aceleaşi recomandări şi în cazul Italiei şi Greciei.

Care să fie motivul pentru care FMI nu insistă asupra aplicării acestei legi şi în România? Ţara noastră s-a angajat în faţa Fondului şi a Comisiei Europene să nu adopte Legea falimentului personal. În felul acesta, România a decis să protejeze numai sectorul financiar.

La insistenţele Băncii Naţionale, Legea insolvenţei personale este amânată pe termen nedefinit. Ni s-a comunicat că iniţiativa ar putea aduce pierderi în sistemul bancar, iar stabilitatea financiară ar fi pusă în pericol. Concluziile la care a ajuns Banca Naţională a României nu au la bază niciun studiu de impact. Protejăm, se pare, sistemul bancar în faţa cetăţenilor care nu pot beneficia de aceste drepturi financiare.

Banca Mondială a comunicat oficialilor băncilor româneşti că Legea falimentului personal nu va genera pierderi reale pentru bănci, însă acestea trebuie să accepte că debitorul nu mai are cum să-şi achite ratele. Dacă se ajunge în situaţia aceasta, banca nu mai poate oricum obţine nicio sumă de la respectivul datornic. Amintesc că legea va stabili în mod clar cine va putea beneficia de reeşalonare şi de ştergerea datoriilor, majoritatea clienţilor fiind capabili să-şi acopere cheltuielile.

În aceste condiţii, nu există niciun motiv explicabil pentru amânarea în mod repetat a unei legi a insolvenţei persoanelor fizice în România.

Vă rog, stimaţi colegi, să vă alăturaţi demersului meu pentru a susţine împreună Legea falimentului personal în România.

Vă mulţumesc.

Deputat al Colegiului nr.25 din Circumscripţia Bucureşti, Gheorghe Udrişte.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Consideraţi-mă, un susţinător al acestui act normativ, al acestei iniţiative.

Îl invit acum pe domnul deputat Aurelian Mihai, din partea Grupului de deputaţi fără apartenenţă la un grup parlamentar, şi se pregăteşte domnul deputat Mircea Lubanovici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule coleg, te rog să dai citire declaraţiei politice.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia politică din această dimineaţă se numeşte: "Eşec guvernamental în strategia pentru comunităţile românilor în diaspora".

În primul rând, doresc să adresez mulţumiri tuturor cetăţenilor romani, indiferent de opţiunea electorală aleasă, care au depus efortul să se deplaseze la secţiile de vot în străinătate. Aţi demonstrat că vă pasă de faptul că sunteţi români şi că nu aţi uitat de unde veniţi cu toate că prin grija celor care au decis pentru dumneavoastră aţi mai fost umiliţi încă o dată, dumneavoastră neavând posibilitatea să vă bucuraţi, în cele mai multe cazuri, de proximitatea unei secţii de votare. Prin atitudinea dumneavoastră însă, pozitivă, faceţi încă o dată cinste României.

De asemenea, doresc să felicit cei trei candidaţi români la alegerile europarlamentare care s-au regăsit pe listele partidelor politice din Spania. Participarea dumneavoastră şi reprezentarea comunităţii române din Spania nu poate decât să aducă cu sine o notă pozitivă.

Vă felicit din toată inima şi nu uitaţi, pentru românii din Spania gestul dumneavoastră contează enorm, iar dacă aţi fi avut poate suportul clasei politice româneşti, dacă Guvernul ţării noastre, prin reprezentanţii săi, ar fi fost conştient de implicarea dumneavoastră, cu siguranţă ne-am fi bucurat să avem astăzi în Parlamentul European noi reprezentanţi ai României.

Nu am uitat nici candidaţii români din Marea Britanie sau Italia, care au participat fie în calitate de candidaţi la primăriile din statele respective sau la consiliile locale, în alegerile parţiale municipale. Încă nu avem rezultatele finale din Italia, sper însă să avem reprezentanţi. Pe câţiva dintre dumnealor i-am cunoscut în această campanie electorală în străinătate. Ştiu că dacă vor avea şansa, ne vor reprezenta aşa cum se cuvine, iar comunitatea de români va beneficia din plin de ambiţia, curajul, devotamentul dumnealor, precum şi de munca pe care o vor depune.

Totuşi, vreau să punctez slaba implicare a Ministerului de Afaceri Externe, inclusiv prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, datorită în primul rând reducerii secţiilor de votare în diaspora în ceea ce priveşte prima instituţie sau prin slaba implicare în ajutorul pe care DPRRP ar fi trebuit să-1 acorde cetăţenilor români care au participat în aceste alegeri. Parcă misiunea departamentului era aceea de a sprijini afirmarea identităţii româneşti în diaspora, de a face vizibilă comunitatea de români, de a face tot posibilul ca românii să simtă permanentul sprijin al statului român.

Constat încă o dată un eşec în strategia dumneavoastră în sprijinul comunităţilor de români din diaspora, dacă o putem numi strategie, precum şi în modul de abordare a problemelor cetăţenilor români în străinătate, dar le constat degeaba, la fel cum le constată şi alte milioane de cetăţeni români aflaţi astăzi departe de casă. Sunteţi irecuperabili, iar dacă statul român nu ar fi plătit un cent pentru deplasările dumneavoastră în străinătate sau pentru existenţa dumneavoastră ca instituţie în momentul de faţă, nici nu mi-ar fi păsat. V-aţi obişnuit să cheltuiţi banii publici fără niciun fel de griji sau răspundere faţă de cei care vă susţin astăzi salariile de ani de zile, vă pasă prea puţin de eforturile a milioane de români aflaţi departe de casă, trăind cine ştie în ce situaţii, doar v-aţi obişnuit să-i "reprezentanţi" - dacă aveţi idee asupra valorii cuvântului reprezentare.

Amploarea partidelor extremiste în Uniunea Europeană ar trebui să constituie principalul motiv de îngrijorare pentru dumneavoastră, pentru guvernanţi, iar dacă nu aţi fost în stare să creaţi condiţiile necesare în România pentru ca românii să nu fie obligaţi să plece, cel puţin preocupaţi-vă de milioanele de suflete aflate în diaspora, oamenii aceştia merită tot suportul statului român, iar dacă nu o faceţi, nici demisia nu vă va onora.

Ruşine încă o dată, stimaţi guvernaţi. Ruşine pentru că meritaţi să vi se spună acest lucru şi nu o spun doar eu, o spunem milioane de români din străinătate.

Iar în ceea ce priveşte, mesajul pe care-l port este unul destul de cunoscut în diaspora. Dumneavoastră, stimaţi colegi, aveţi datoria să votaţi această modificare a Legii nr.187/2008 privitoare la reducerea taxelor consulare. Românii din străinătate au nevoie de suportul şi de sprijinul dumneavoastră.

Eu vă mulţumesc şi o să vă readuc aminte de fiecare dată, în fiecare marţi dimineaţa, la declaraţiile politice, că aveţi o obligaţie faţă de românii care trăiesc departe de casă şi care, de ani de zile, o repet, sprijină economia României necondiţionat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Şi noi îţi mulţumim.

Să ştii că, prin culoarea tricoului, ai indus în eroare auditoriul, raportat la conţinutul declaraţiei politice.

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Mircea Lubanovici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, şi se pregăteşte domnul deputat Sorin-Avram Iacoban, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Lubanovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să anunţ pentru stenogramă că, în dimineaţa aceasta, voi mai depune o declaraţie politică pe care am intitulat-o: "Obiectivele guvernării nu au fost îndeplinite, dar au susţinut sărăcia!"

Dar, în dimineaţa aceasta, aş vrea să vă atrag atenţia în mod deosebit cu declaraţia mea politică cu titlul: "Întotdeauna voi susţine o moţiune de cenzură împotriva ipocriziei".

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Moţiunea de cenzură susţinută ieri în Parlamentul României a arătat, încă o dată, adevărurile triste ce caracterizează guvernarea Ponta: în ciuda creşterii economice, în România, rata şomajului este în creştere, la fel şi numărul insolvenţelor şi falimentelor; în acelaşi context, investiţiile publice rămân reduse, în timp ce taxele şi impozitele cresc. Ignorând problemele ţării, reprezentanţii puterii sunt, în schimb, preocupaţi de a-şi proteja membrii de partid pentru care legea reprezintă un simplu moft, în afara democraţiei aşa cum o înţeleg ei: un sistem în care fiecare e liber să facă ce doreşte - de la afaceri dubioase cu statul până la trafic de influenţă şi corupţie pentru că, nu-i aşa, libertatea nu înseamnă respectarea legii.

În ciuda insuccesului de ieri, cred cu tărie că timpul va condamna rezultatele actualei guvernări, ce va rămâne sinonimă cu guvernarea baronilor locali, favorizării şi apărării acestora.

Stimaţi colegi,

Prin majoritatea declaraţiilor politice pe care le susţin în faţa dumneavoastră vă aduc în atenţie subiecte sensibile cu care ţara noastră se confruntă, probleme cu impact profund asupra evoluţiei societăţii şi economiei româneşti.

Prin majoritatea apelurilor pe care le fac, adresez un îndemn la responsabilitate şi la iniţierea de măsuri care să diminueze sau să rezolve aceste probleme. Nu pot să nu remarc însă cum toate aceste acţiuni se lovesc de un guvern profund corupt, preocupat doar de limitarea acţiunilor justiţiei. Ce este şi mai îngrijorător este că actualul executiv încearcă să reducă activitatea legislativă a Parlamentului, prin impunerea unui număr tot mai mare de ordonanţe de urgenţă. Ca şi cum toate acestea nu ar fi suficiente, dragi colegi, mă simt nevoit să adaug şi comportamentul profund ipocrit şi demagogic al reprezentanţilor puterii, pentru care declaraţiile mincinoase şi atacurile la celelalte instituţii ale statului par a intra în fişa postului.

Acestea sunt motivele, onoraţi colegi, pentru care voi susţine mereu o moţiune de cenzură iniţiată împotriva Guvernului Ponta.

Cred cu tărie că România are nevoie de un executiv capabil, care să modernizeze statul, să promoveze profesionalismul, valorile şi principiile statutului de drept, independenţa justiţiei, să susţină un cadru economic ce încurajează concurenţa loială şi corectă. Teste la care Guvernul actual din nefericire eşuează din plin.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Sorin Iacoban, din partea Grupului Partidului Social Democrat, şi se pregăteşte domnul deputat Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului-Dan Diaconescu.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi prezint declaraţia politică: "Domnul Crin Antonescu are un nou job - şi anume, purtător de cuvânt la Palatul Cotroceni."

Dragi colegi,

După ce a demisionat din USL şi de la preşedinţia Senatului, domnul Crin Antonescu iată că a demisionat şi de la preşedinţia Partidului Naţional Liberal.

În această situaţie de demisie totală, de pe toate liniile, bineînţeles că i-a mai rămas doar să aplice mai multe oferte către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, fără succes însă, deoarece una din condiţiile esenţiale ale oricărui job pus la dispoziţie este programul de lucru, care este fix. Şi cum domnul fost preşedinte al Partidului Naţional Liberal a avut întotdeauna probleme cu prezenţa la locul de muncă, s-a văzut în situaţia de fi incompatibil cu orice ofertă, până când cel mai bun prieten al domniei sale, domnul Traian Băsescu, i-a pus pe tavă funcţia de purtător de cuvânt la Palatul Cotroceni ca răsplată pentru eforturile de a submina USL-ul.

Rezultatele s-au văzut la alegerile europarlamentare de duminică, când Partidul Naţional Liberal a obţinut sensibil acelaşi scor cu fostul partid prezidenţial - PDL, cu mult sub ceea ce-şi propuneau liberalii înainte de scrutin.

Ceea ce presupunem noi este că noul purtător de cuvânt al administraţiei prezidenţiale, domnul Crin Antonescu, are misiunea de a recupera din avansul PDL-ului faţă de noua feudă prezidenţială PMP.

Însă anunţul de luni, a "calului troian" băsist din PNL, de a îndrepta partidul către o colaborare cu Partidul Popular European în detrimentul colaborării fireşti cu ALDE, a surprins marii lideri europeni prin lipsa totală de morală politică şi principii. Dacă pentru noi dualismul domnului Crin Antonescu nu mai e o noutate, ci o stare de fapt, pentru liberalii europeni a fost o lovitură care nu poate îmbrăca decât forma unei trădări.

Nu a trecut mult timp de când acelaşi domn declara despre actualul său şef că este un om politic nefrecventabil domnul Traian Băsescu. De la un om politic nefrecventabil şi până la posibila fuziune - nu alianţă - între cele două partide - PNL şi PDL - se pare că nu a existat niciun tărâm de graniţă, iar trădarea faţă de ALDE şi liderul acestei formaţiuni, domnul Graham Watson, a lăsat un gust amar, formă a unei dezamăgiri care strică şi mai mult imaginea politicianului român în Europa.

Ne aducem aminte de susţinerea pe care Sir Graham Watson a făcut-o pentru români la gravele imixtiuni ale popularilor europeni în treburile interne ale statului român atunci când s-a desfăşurat celebra campanie de manipulare a democraţiei europene cu privire la referendumul de demitere a lui Traian Băsescu.

Dacă atunci liderul Graham Watson se întreba: "Ce fel de democraţi sunt Barroso şi Băsescu?", noi acum nu ne putem întreba decât ce fel de liberal este domnul Crin Antonescu.

Un politician mai subţire decât scorul PMP-ului la scrutinul de duminică, care nu a mai împrăştiat dezinformări de la pupitru de şef al Senatului României, ci şi-a exteriorizat răutatea congenitală ca principală trâmbiţă a regimului opresiv băsist. Nu de mult, domnul Antonescu afirma: "Cu hotărâre, demnitate, curaj şi speranţă am luptat mereu pentru o Românie democratică, pentru ordine, bun-simţ şi normalitate. PNL îşi va respecta demnitatea, principiile şi hotărârile."

Despre ce principii e vorba, domnule Crin Antonescu, când în statutul partidului dumneavoastră, la dispoziţii generale se precizează că prevederile acestuia sunt obligatorii pentru toţi membrii de partid, iar la art.6 se instituie ca un principiu fundamental că PNL este partid liberal membru al ALDE.

Ce aveţi de spus, domnule Antonescu, când încă din toamna anului trecut, în momentul în care negociaţi vânzarea partidului dumneavoastră către Partidul Popular European, declaraţi la toate televiziunile că: "Noi suntem şi rămânem membri ALDE".

Cum vă explicaţi schimbarea orientării politice a PNL dacă în campania electorală fostul ministru cu mapa profesională nerecomandată - Norica Nicolai - probabil reevaluată între timp, declara că: "Nu ştiu de câte ori trebuie să repetăm că suntem ceea ce suntem şi că vom rămâne ceea ce suntem şi cred că este jenant ca intr-o campanie electorală, un subiect care nu are nicio legătură cu realitatea să fie utilizat doar în scop manipulator."

Iată, dragi colegi, că scopul n-a fost deloc manipulator şi că jena de care vorbea doamna fost ministru ar trebui să-i cuprindă pe foştii lideri ai PNL care au trădat în mod josnic, demonstrând nimic altceva decât un comportament de periferie a societăţii, care nu poate provoca decât multă regurgitaţie.

Nu greşim, domnule Antonescu, dacă spunem că puteţi fi personajul principal din opera dramaturgului Carlo Goldoni - "Mincinosul".

Însă credem că, deşi vi se potriveşte de minune această etichetă, cu siguranţă, niciun regizor nu v-ar distribui în acest spectacol, deoarece ar fi o adevărată impietate faţă de şcoala de actorie românească pe care aţi denigrat-o prin sacrificarea nedreaptă a domnului Mircea Diaconu.

Aţi preferat siguranţa unor locuri călduţe, în detrimentul luptei cu sistemul băsist, specializat în discreditarea adversarului politic şi în vânarea acestuia cu celebrul şi de acum cunoscutul sistem de poliţie politică, însuşit foarte bine încă de pe vremea când a fost incendiat portul Rouen, incident soldat cu distrugerea a peste 37 de nave comerciale străine poate din cauza - presupunem noi -unor erori ale câmpului vizual al actualului preşedinte Băsescu.

Dragi colegi,

Nu e diferenţă între Crin şi Traian. Ambii au părăsit familia europeană în care s-au consacrat ca politicieni, îndreptând cârma către popularii europeni.

Ştim că gestul făcut de Crin Antonescu a fost probabil pentru a intra în graţiile cotroceniste, că doar de, mă pot întâlni şi de 120 de ori cu preşedintele Băsescu, dar nu informez.

Ce aţi făcut cu promisiunea, domnule Antonescu, de a nu trăda niciodată ALDE?

Ce aţi făcut cu promisiunea, domnule Antonescu, de a nu trăda niciodată electoratul USL?

Ce aţi făcut, domnule Crin Băsescu, cu promisiunea de a nu trăda niciodată interesele românilor?

Nu aţi făcut nimic altceva decât le-aţi pus pe tava agricultorului şef din România, în schimbul promisiunii care PNL va merge pe linia iniţiată de PNŢCD, aceea de a intra în istorie şi a ieşi din politică.

Dacă liderii ALDE au spus că mutarea dumneavoastră demască o slăbiciune politică evidentă, noi, care vă cunoaştem - şi vă cunoaştem destul de bine de acum -, spunem hotărât că aţi confirmat.

Aţi confirmat lipsa de orizont politic şi nevoia de slugărnicie faţă de duşmanul tuturor românilor, aţi confirmat lipsa profundă de spirit politic şi lipsa oricăror principii morale prin trădarea ALDE şi, nu în ultimul rând, aţi confirmat că nu se poate avea, sub nicio formă, încredere în dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Sorin-Avram Iacoban, deputat, Colegiul nr.10, Iaşi.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule coleg.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că durata unei intervenţii de la microfon în susţinerea declaraţiei politice este de maxim trei minute. V-aş ruga să vă încadraţi în acest timp.

Domnul deputat Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului-Dan Diaconescu, şi se pregăteşte domnul deputat Ion Bălan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Iaşiul pierde la Craiova?!"

"Mă bucur să văd că se redescoperă dorinţa de cultură şi pentru Craiova, care candidează la titlul de Capitală Culturală Europeană. Este un lucru minunat. Îmi arăt susţinerea în această bătălie, nici nu se putea altfel.", a declarat - o să ghiciţi - domnul Victor-Viorel Ponta, premierul României, la Festivalului Internaţional "Shakespeare" de la Craiova.

Să înţelegem că Iaşiul nu mai este susţinut? De aceea, niciunul din proiectele Iaşiului: spitalul regional, autostrada Iaşi-Târgu Mureş sau aeroportul din fonduri guvernamentale nu s-a realizat?

De ce să le pese de Iaşi în afara campaniei electorale? De ce i-ar mai vota ieşenii la prezidenţiale?

Ar fi normal ca primarul Iaşiului să ne explice tuturor de ce premierul României, şeful său de partid, nu mai susţine nici măcar ideea ca Iaşiul să fie Capitală Cultural Europeană în 2021.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ion Bălan, din partea Grupului parlamentar al Partidul Social Democrat, şi se pregăteşte domnul deputat Ioan Oltean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Stimate coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Bălan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează: "Mulţumesc!"

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi este o obligaţie şi un act firesc după o perioadă de campanie electorală în care am cerut oamenilor să voteze şi le-am amintit de ce este democratic şi firesc să îşi trimită reprezentanţii la Bruxelles. Astăzi vreau să le mulţumim pentru prezenţă şi pentru că au înţeles importanţa implicării fiecăruia dintre ei.

Apoi, vreau neapărat să le mulţumesc pentru că au votat PSD - UNPR - PC, că ne-au creditat cu încrederea lor şi ne-au dat un semnal important în legătură cu politica ultimilor ani în România.

Cred, în egală măsură, că guvernarea cu rezultate vizibile, cu rating bun de ţară, cu stabilitatea de care am dat dovadă, toate s-au regăsit în votul de duminică al românilor. Iar pentru acest lucru le sunt recunoscător.

Vreau, în acelaşi timp, stimaţi colegi, să mulţumim organizaţiilor noastre centrale, judeţene, locale, tuturor acelora care au fost în această perioadă pe teren neobosiţi, au gândit strategia de campanie, au pus-o în practică şi au fost parte a acestui proiect care a convins românii că alegerea lor este una corectă. Apreciez faptul că nu am câştigat pe un vot negativ acordat altora şi nici pe unul care a sancţionat pe altcineva. Am câştigat pentru promisiuni onorate, pentru stabilitatea şi siguranţa pe care le-am dovedit şi pentru încrederea pe care nu am trădat-o din 2012 şi până acum. Le mulţumesc, aşadar, echipelor de campanie pentru efort, dăruire, implicare şi entuziasm.

Închei prin a mulţumi cetăţenilor din Colegiul nr.4, Tulcea, pe care îl reprezint în Parlament, pentru felul în care ne-au primit în casele lor, pentru dorinţa de a ne împărtăşi impresii, pentru modul civilizat în care şi-au exercitat dreptul de vot şi, mai mult decât atât, pentru că au ales să voteze PSD, ducând procentul nostru la peste 40% în colegiul nostru.

Lor, alegătorilor, le datorăm succesul nostru de astăzi, iar acest lucru reprezintă un contract pe care îl onorăm cu mândrie şi pe care suntem datori să îl ducem la bun sfârşit.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi de la putere şi din opoziţie şi vă felicit.

Ion Bălan, Colegiul nr.4, PSD Tulcea.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat Ion Bălan şi noi vă mulţumim şi noi vă felicităm şi vă dorim succes.

Daţi-mi voie acum să dau citire şi eu propriei mele declaraţii politice. Vă mulţumesc. (Coboară la tribună.)

Doamnelor şi domnilor colegi,

Bună dimineaţa, tuturor, încă o dată!

Daţi-mi voie să dau citire declaraţiei mele politice intitulate: "Europa uitată, Europa interzisă".

După o tragică lecţie de istorie dată de două războaie teribile în istoria sa, Europa, fără să uite nimic din trecutul său, a decis să privească către un viitor care să nu mai fie rezultatul unei fatalităţi, ci unul care să exprime o voinţă a oamenilor. Aceasta a fost Europa lui De Gaulle şi a lui Adenauer, a lui Jean Monnet şi a lui Robert Schuman, a lui Alcide de Gasperi şi a lui Walter Hallstein, o Europă în care oamenii, fără să uite nimic din tragediile trecutului, au decis să privească împreună spre viitor, oameni care, chiar dacă se urau în trecut, au renunţat la rivalităţi şi, muncind împreună, au învăţat să se cunoască mai bine, să se respecte şi să construiască împreună un viitor comun mai bun. Europa părinţilor fondatori, a liderilor vizionari este Europa politicilor comune. Desigur, din totdeauna Europa a fost un leagăn comun al civilizaţiei, a existat mereu o unitate a Europei, indiferent dacă aceasta a fost romană, gotică, barocă, romantică, umanistă, raţionalistă. Oriunde s-ar fi aflat, în orice colţ al Europei, Galileo, Kant, Pasteur, Einstein, Goethe, Voltaire, Picasso, Dali ei erau acasă, aşa cum pentru noi toţi astăzi Europa înseamnă acasă şi este marele merit al părinţilor fondatori ai Uniunii Europene care au reuşit să transforme civilizaţia europeană în unitate politică.

Europa civilizaţiei şi a culturii este o moştenire seculară, după cum omul european este o realitate de multă vreme. Europa, aşa cum o ştim noi şi aşa cum o dorim, este o Europă a naţiunilor conştiente de destinul lor comun.

Şi pentru că noi, Partidul Democrat Liberal, credem în acest destin comun al naţiunilor, am considerat că este datoria noastră să ne angajăm într-o bătălie a ideilor, să ne bazăm pe faptul că ceea ce contează este interesul naţional pus în slujba celui european. Noi am lansat o bătălie a ideilor, dar am văzut doar o bătălie a persoanelor, iar interesul politic a fost canalizat nu pe probleme europene, aşa cum ar fi fost firesc, ci pe alegerile pentru funcţia de preşedinte al României.

Alegerile reprezintă şi un test al sincerităţii de la care, în general şi până acum, nu credeam să se poată sustrage nimeni. Este vorba de o sinceritate pe care o datorăm românilor în primul rând, dar şi nouă înşine, oamenilor politici. Dar aceste alegeri au demonstrat că testul sincerităţii faţă de alegător a devenit desuet, că o campanie electorală nu îşi mai are nici scopul, nici rolul său, atât de clar. În locul abordării de teme europene, ne-am trezit în mijlocul unei campanii prezidenţiale nici măcar mascate sau construite inteligent prin aluzii şi persuasiuni inteligente. Actul grosolan al guvernanţilor ne-a pus în faţa afişelor electorale cu un prim-ministru atât de dornic să devină preşedinte încât nici măcar nu a mai mimat interesul faţă de Europa.

Lipsa unui real interes faţă de temele şi dezbaterea de idei la nivel european, transformarea unor alegeri serioase cu o ţintă clară într-un circ ieftin de aspiraţii prezidenţiale şi jocuri politice, pentru care nu era nici timpul şi nici locul, nu au făcut altceva decât să contribuie la dezgustul cetăţeanului faţă de politică. Oamenii au încetat să mai creadă în politică pentru că au fost minţiţi atât de des, pentru că au fost manipulaţi şi trădaţi de multe ori. Oamenii au încetat să mai vină la vot pentru că de prea multe ori au fost dezamăgiţi şi, dacă înţelegem acest lucru, înseamnă că de acum este timpul să terminăm cu politica care dezamăgeşte, care înşeală, că trebuie să facem ceva pentru a renaşte speranţa şi încrederea oamenilor în politică.

Eu nu cred că românii s-au săturat de politică, că au devenit nepăsători şi apatici. Sunt de acord că se simt minţiţi, înşelaţi, părăsiţi, deziluzionaţi de ceea ce înseamnă politica în România. Dar nu cred că vor mai puţină politică, dimpotrivă, ei vor ceva mai mult, vor altfel de politică. De fapt, asta nu reuşesc să înţeleagă mulţi şi de aceea suntem în această situaţie. Pentru că asta se întâmpla: politicianul a început mai întâi să-şi piardă interesul faţă de problemele oamenilor şi a sfârşit prin a fi interesat numai de propriile probleme şi condus de propriile interese. Totuşi, fiecare dintre români speră că ceva se poate încă schimba, că viitorul poate redeveni o promisiune împlinită. Românii aşteptau acum altceva: un nou mod de a face politică, într-o manieră care să nu excludă cuvintele moralitate, cinste, valoare, progres.

Românii trebuie să ştie că Europa nu înseamnă doar moneda unică, nu doar disciplină bugetară, dreptul la liberă concurenţă, nu înseamnă doar frontiere. Europa reprezintă speranţa - speranţa că totul este posibil, că orice om îşi poate realiza visele, că posibilităţile aventurii umane sunt infinite şi cu fiecare om renaşte încrederea în viitor.

Dacă a fost posibilă construcţia europeană, asta a fost pentru că popoarele din acest spaţiu au ales să se înţeleagă, să lucreze împreună, să-şi construiască un destin împreună. Construcţia europeană este expresia unei voinţe comune a popoarelor Europei, care îşi recunosc valorile, care se recunosc ca o civilizaţie comună şi care doresc ca toate aceste valori şi această civilizaţie să dăinuie mai departe. De aici ar trebui şi noi încă să învăţăm de la Europa. Trebuie încă să mai învăţăm faptul că Europa reprezintă un ideal comun, o speranţă la o viaţă mai bună, la o lume mai bună.

Din păcate, înaltele idealuri europene, visele părinţilor fondatori ai Uniunii Europene, realităţile de zi de zi ale europenilor, temerile lor, problemele şi modalităţile de rezolvare au fost uitate, ocolite, sărite, sufocate în mesaje electorale ce ţineau, în mod normal, de o altă campanie. Sincer, în afară de Partidul Democrat Liberal nu am auzit pe nimeni vorbind despre Europa, despre proiecte, nimeni nu a adus în prim-plan dezbaterea de idei dintre stânga şi dreapta. Singurul proiect pe care l-am auzit, unicul motor al campaniei a fost pregătirea alegerilor prezidenţiale din toamnă.

Desigur că proba alegerilor poate arăta deja un trend pe care se află partidele în pregătirea marelui test al prezidenţialelor din toamnă, dar a ignora cu bună ştiinţă, a omite subiecte de actualitate pentru alegerile europarlamentare, în favoarea cultului personalităţii unui premier ahtiat de putere şi mărire, ne face să ne întrebăm care mai este locul şi rostul nostru în Europa, atât timp cât cetăţenii acestui stat european nu sunt conectaţi la marile dezbateri, la proiectele şi programele europene. A lăsa pe dinafară un stat european recunoscut, cu drepturi depline în Uniunea Europeană, dobândite după o perioada lungă şi grea de comunism, reprezintă interzicerea idealului european pentru cetăţenii acestei ţări, marginalizarea cetăţenilor europeni ai unui stat european, cu bună ştiinţă, de un guvern iresponsabil şi de un partid stat periculos. Guvernul Ponta şi PSD au întrecut orice limită a bunului-simţ, punând interesele personale mai presus de construcţia europeană, de dreptul la informare şi de libertatea cetăţenilor unei ţări - căci lipsa de informare, absenţa dezbaterilor reale, concrete nu înseamnă altceva decât refuzarea dimensiunii europene a unei naţiuni, negarea istoriei, a conştiinţei europene a unui popor şi sacrificarea viitorului european al acestei naţiuni.

Idealul european este ca nimeni să nu se simtă străin de construcţia europeană, să nu simtă că nu este parte a acestei construcţii, că este uitat sau dat la o parte. Şi tocmai acest ideal a fost ignorat în această campanie.

Europa trebuie să îi unească pe toţi cetăţenii, pentru că ea este expresia unui viitor comun. Este trist că acest sentiment de uniune în jurul unui ideal comun a fost făcut imposibil de partide şi persoane care au uitat ce înseamnă Europa sau poate nu au ştiut sau nu le-a păsat niciodată.

Europa nu înseamnă doar dreptul la libera circulaţie, monedă unică şi câteva locuri confortabile în Parlamentul European. Europa nu este doar un subiect elevat pe care îl abordezi doar atunci când mergi la Bruxelles şi în întâlnirile diplomatice externe. Europa înseamnă, în primul rând, să-ţi respecţi istoria, identitatea şi valorile şi, mai presus de asta, înseamnă să-ţi respecţi cetăţenii.

Vă mulţumesc.

(Îşi reia locul la prezidiu.)

Stimaţi colegi,

În continuare, daţi-mi voie să o invit la microfon pe distinsa şi frumoasa noastră colegă Ana Birchall, din partea Grupului parlamentar al puterii totale, PSD.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

În declaraţia politică de astăzi voi vorbi despre România puternică într-o nouă Europă unită.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Scrutinul electoral din 25 mai a reprezentat o încercare pentru România şi pentru întreaga Europă. Pe 25 mai, europenii au fost chemaţi la vot după 5 ani în care Uniunea Europeană a fost reprezentată la nivel executiv şi legislativ de politicieni care au instituit şi au promovat politici publice, economice şi financiare austere, fără niciun fel de consideraţie pentru cetăţeni. Pensiile, salariile, ajutoarele sociale, prestaţiile sau serviciile, facilităţile fiscale, toate acestea au fost tăiate printr-o strategie care a promovat reducerea veniturilor, reducerea consumului, dar şi a producţiei. Toate aceste măsuri nu aveau cum să ducă la altceva decât la o contractare a economiei.

Mesajul pe care românii l-au dat la aceste alegeri este foarte limpede, chiar dacă sunt unii care refuză să îl vadă aşa cum este. România trebuie să fie puternică în Europa, să fie reprezentată la Bruxelles de oameni care sunt mândri că sunt români, de oameni care au o responsabilitate reală pentru România şi pentru toţi românii, de oameni performanţi, de profesionişti care formează o echipă puternică şi demnă în Parlamentul European.

Este foarte important să realizăm că după aceste alegeri Europa trebuie să se îndrepte într-o direcţie nouă. Climatul internaţional este tensionat, provocările politice şi economice ale Uniunii Europene se multiplică şi trebuie să ştim că avem, poate mai mult ca oricând, nevoie de solidaritate, de o viziune unitară, de măsuri aproape de fiecare dintre cetăţenii UE. Flagelul extremismului şi euroscepticismului trebuie să fie izolat, reacţiile UE faţă de provocările Rusiei trebuie să rămână consecvente şi prompte, iar strategia de dezvoltare şi consolidare economică trebuie să fie unitară pentru toţi membri UE.

Sunt convinsă că liderii europeni, legitimaţi acum de voturile cetăţenilor, vor da dovadă de înţelepciune, de viziune şi de foarte multă grijă atunci când vor alege conducerea UE pentru următorii ani.

Campania PSD-UNPR-PC pentru alegerile europarlamentare s-a purtat sub semnul reafirmării României ca un membru important al UE şi ca un lider regional, politic, economic, energetic şi social. Aceste mesaje trebuie să continue, stimate colege şi stimaţi colegi, şi după ce campania a luat sfârşit, pentru că nu sunt legate doar de acest moment, ţin de o viziune pentru România şi de un proiect de ţară care trebuie să fie susţinut şi dezvoltat de toate instituţiile statului.

Mândria de a fi român a lipsit total din comunicarea publică şi politică a ultimilor 10 ani. În acest interval România a fost condusă, la cel mai înalt nivel, de oameni care nu au apreciat valorile româneşti, care şi-au denigrat propriul popor şi au fost, paradoxal, premiaţi pentru asta. În ultimii 10 ani, România a uitat să fie mândră de potenţialul său, să fie mândră de oamenii săi, pentru că preşedintele României a fost, din păcate, o persoană care a plasat interesul propriu, politic, mai presus decât interesul naţional.

PSD a câştigat 7 din cele 8 mandate pentru Parlamentul României. Le urez bun venit noilor colegi! PSD a câştigat de asemenea, din nou, preşedinţia CJ Argeş. Victoriile pe toată linia ne responsabilizează faţă de românii care, din nou, şi-au pus încrederea în reprezentanţii noştri la nivel local, naţional şi european.

Suntem obligaţi să rămânem atenţi, stimate colege şi stimaţi colegi, aşa cum am făcut-o şi până acum, la direcţia pe care Guvernul Ponta a dat-o pentru România, să continuăm măsurile de creştere economică, să continuăm să facem din România o ţară puternică şi stabilă care are potenţialul de a deveni un lider regional, politic, economic şi social.

PSD a ajuns unul din cele mai puternice partide social-democrate din Europa şi cu acest lucru trebuie să ne mândrim. Rezultatele la europarlamentare fac din delegaţia PSD-UNPR-PC la Parlamentul European a patra delegaţie din UE ca mărime. Echipa noastră a câştigat jumătate din mandatele atribuite României în PE tocmai pentru că am asigurat pentru România o politică procreştere şi antiausteritate. Pentru acest tip de politici publice ne vom bate şi în Parlamentul European.

Mergând în această campanie din poartă în poartă, în comunele din colegiul meu, m-am bucurat să constat, încă o dată, cât de mulţi români sunt mândri că sunt români în colegiul meu din judeţul Vaslui şi cât de bine sunt păstrate tradiţiile şi obiceiurile noastre în frumoasele localităţi de pe Valea Tutovei.

Campania electorală a avut loc într-un moment în care încrederea oamenilor în Guvernul Ponta creşte, într-un moment în care avansul economic al României a început să se vadă. Încetul cu încetul, nedreptăţile făcute de guvernările anterioare PDL-iste sunt îndreptate de Guvernul Ponta, astfel încât România să poată intra pe făgaşul său normal.

Vreau să mă folosesc de această oportunitate pentru a adresa mulţumiri şi de la tribuna Parlamentului tuturor celor care au participat activ la această campanie. Am fost o echipă unită, formată din oameni mândri de partidul pe care îl reprezintă şi mândri că sunt români. Am reuşit să convingem, am reuşit să comunicăm cu românii şi acest lucru nu ar fi fost posibil fără dedicaţia de care au dat dovadă toţi membrii PSD-UNPR-PC. Pentru acest lucru le mulţumesc.

Vreau să închei această declaraţie politică cu un mesaj pentru toţi românii. Războiul pe care România îl dă cu regimul Traian Băsescu a mai trecut de o etapă în care cei victorioşi au fost românii. La sfârşitul anului o nouă încercare ne aşteaptă: alegerile pentru viitorul preşedinte al României.

Niciodată nu este prea devreme pentru români să se gândească la cel fel de model de preşedinte îşi doresc să îi reprezinte. Eu cred că majoritatea românilor este pregătită să se bucure de un preşedinte anticonflict, de un preşedinte care să impună un echilibru în politica şi în societatea românească, un preşedinte care să reprezinte România mândru în Europa şi în lume. Modelul de preşedinte pe care România îl merită este o antiteză a modelului Băsescu.

La sfârşitul acestui an România va alege între aceste două modele prezidenţiale, dar rezultatul votului din această duminică mie îmi dă încrederea că românii ştiu foarte bine ce vor şi sunt convinsă că românii care sunt mândri de ţara lor vor şti ce să aleagă la scrutinul prezidenţial din noiembrie.

Vă mulţumesc.

Deputat Ana Birchall, Colegiul 5, Vaslui.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Toţi suntem mândri că suntem români şi ăsta e un lucru foarte important.

Daţi-mi voie acum să-l invit la microfon pe distinsul nostru coleg Virgil Guran, din partea Grupului parlamentar PNL, şi se pregăteşte domnul deputat Slavomir Gvozdenovici, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică: "Despre atitudinea electoratului".

A mai trecut o campanie şi în această campanie am constatat că oamenii s-au cam săturat de politică şi că foarte mulţi dintre ei ne spun că nu prea mai cred în ce se promite, că nu prea mai cred în acest sistem politic şi că şi-ar dori să vină la conducerea acestei ţări oameni care realizează lucruri concrete, oameni care în momentul în care promit ceva se ţin de cuvânt.

De fapt, cred că şi-ar dori un partid care ceea ce scrie pe acele broşuri electorale să realizeze. Am observat că a fost un vot emoţional, am observat că oamenii nu mai cred într-o anumită doctrină în mod deosebit, doar electoratul fidel, cei foarte apropiaţi de partide. În rest, a fost un exemplu Mircea Diaconu, care a reuşit să emoţioneze o parte dintre români şi a reuşit ca independent să scoată voturi multe. Am observat că primarii au cea mai mare influenţă şi că probabil în viitor bătălia va fi dată de ei pentru a se obţine voturi în mod deosebit, pentru că oamenii au început să nu mai creadă ceea ce văd la televizor.

De aici putem trage o concluzie: primarii sunt cei care realizează acele obiective din localităţi, ei pot să fie credibili. Aşa că acest lucru trebuie să ne dea de gândit şi poate cei care facem politică la nivel naţional pricepem până la urmă că ceea ce se face concret mai contează pentru oameni, în rest, ceea ce se povesteşte, se promite, acel circ electoral la televizor, acea ceartă continuă între diverse partide sau diverşi lideri de partide nu mai este interesantă pentru electorat.

Cred că este cazul să medităm la acest lucru şi cred că este cazul să ne schimbăm atitudinea. Sunt convins că primii care vor face acest lucru o să aibă succes în viitor în politica României, iar România o să aibă succes cu ei în redresare şi într-o viaţă mai bună.

Mulţumesc.

Deputat de Prahova, Guran Virgil.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, vă mulţumim şi noi.

Îl invit acum la microfonul Camerei pe domnul deputat Gvozdenovici Slavomir, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Stimate coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Pornind de la relaţii istorice, diplomatice, politice şi de prietenie şi bună vecinătate între România şi Serbia, această declaraţie politică o prezint astăzi sub formă de apel umanitar, având următorul conţinut: "Serbia şi Republica Srpska, entitate din Bosnia şi Herţegovina, au fost lovite de inundaţii catastrofale de o intensitate care nu s-a mai întâlnit în ultimii 200 de ani".

Potopul de dimensiuni apocaliptice a afectat oraşe întregi, zeci de mii de case şi apartamente. Din regiunile sinistrate au fost evacuaţi peste 50 de mii de locuitori. Există şi zeci de morţi. După primele evaluări internaţionale pagubele depăşesc un miliard de euro. Uniunea Sârbilor din România şi Biserica Ortodoxă Sârbă din România, în colaborare cu Ambasada Republicii Serbia la Bucureşti şi Consulatul general al Republicii Serbia la Timişoara, fac apel la prietenii români şi toţi oamenii de bună-credinţă. Ajutaţi Serbia, ajutaţi Republica Srpska din Bosnia şi Herţegovina.

Ajutoarele au sosit deja şi sosesc în continuare din toată lumea, din Uniunea Europeană, de pe toate continentele. Ele sunt trimise şi din România.

Având în vedere faptul că asanarea urmărilor inundaţiilor este un proces de durată, la sugestia şi rugămintea Guvernului Serbiei, am transmis tuturor prietenilor români şi vă transmitem pe această cale şi dumneavoastră că prioritar e nevoie de bani. În acest scop Uniunea Sârbilor din România a pus la dispoziţie contul bancar în lei şi un SMS umanitar menit ajutorării sinistraţilor poporului sârb, pe care le-am pus la dispoziţie prin poşta electronică tuturor deputaţilor şi senatorilor.

Apelului nostru s-au alăturat Liga de prietenie româno-sârbă, multe instituţii şi firme, personalităţi de cultură, politice, din economie şi sport din ţara noastră, precum este domnul Ion Ţiriac şi gestul său extraordinar.

Organizaţiile, companiile şi persoanele fizice care vor să ajute sinistraţii din Serbia se pot adresa la Timişoara Uniunii Sârbilor din România, iar la Bucureşti, Ambasadei Republicii Serbia.

Vă mulţumim, în numele poporului sârb, care prin solidaritatea arătată în aceste zile şi săptămâni de grea încercare a uimit întreaga Europă.

Permiteţi-mi să adaug încă o propoziţie, pe care nu am scris-o în declaraţie.

Doresc să le mulţumesc în mod special conaţionalilor mei şi prietenilor români care au sărit imediat să ajute şi ajută în continuare. Sunt convins că vom şti să întindem Serbiei mâna de om şi de creştin, de bun creştin, arătând şi în felul acesta că România ştie să-şi respecte vecinii şi prietenii, asigurându-vă de întreaga noastră consideraţie şi de loialitatea Comunităţii Sârbe din România faţă de ţară.

Cu respect, Slavomir Gvozdenovici, deputat al Uniunii Sârbilor din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Daţi-mi voie şi mie să apreciez la modul foarte serios gesturile de solidaritate pe care foarte mulţi români le-au manifestat faţă de vecinii şi prietenii noştri sârbi şi să cred că acest gest este o dovadă pertinentă a prieteniei care durează între aceste două popoare de mulţi ani şi care, cu siguranţă, va dura mulţi, mulţi ani de acum înainte. E un gest creştinesc, e un gest de prietenie şi nu pot decât să îl apreciez şi să-i asigurăm pe prietenii noştri că în români vor avea întotdeauna prieteni adevăraţi.

Stimaţi colegi,

Ne oprim aici, pentru că încă euforia după rezultatele alegerilor pentru putere n-a dispărut, tristeţea pentru opoziţie n-a dispărut, aşa că prezenţa este mai puţin vizibilă astăzi.

Am să dau citire celor care au considerat să depună în scris declaraţiile politice, din partea tuturor grupurilor politice parlamentare, şi am să încep cu Grupul parlamentar PSD. Deputaţii: Sorin Mihai Grindeanu, Corneliu-Florin Buicu, Gheorghe Emacu, Răducanu Ion, Arsene Ionel, Nichita Cristina, Petric Octavian, Mazilu Constantin, Găină Mihăiţă, Vulpescu Ioan, Smarandache Miron, Weber Mihai, Iriza Scarlat, Enache Marian, Tănase Răzvan-Ionuţ, Babuş Radu, Tîlvăr Angel, Andrei Dolineaschi, Elena Cătălina Ştefănescu, Camelia Khraibani, Violeta Tudorie, Ioan Adam şi Ionuţ Săvoiu au depus în scris, în dimineaţa aceasta, declaraţiile politice.

De asemenea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnii deputaţi: Costel Şoptică, Eugen-Gheorghe Nicolăescu, Florica Cherecheş, Constantin Galan, Daniel Iane, Raluca Surdu, Eleonora-Carmen Hărău şi Ioan Tămâian au procedat aşijderea.

Deputaţii PDL: Sanda-Maria Ardelean, Maria-Andreea Paul şi Ioan Balan au depus şi ei în scris declaraţiile politice.

Deputatul UDMR Fejér László-Ődőn a depus în scris.

Independentul Viorel-Ionel Blăjuţ a depus declaraţia în scris.

Şi din partea minorităţilor naţionale, domnii deputaţi Amet Varol şi Miron Ignat, de asemenea, au depus în scris declaraţiile politice.

Astăzi, statistic, 10 parlamentari şi-au prezentat declaraţiile de la tribuna Camerei, patru din partea puterii, şase din partea opoziţiei, 38 au depus în scris, 14 din partea opoziţiei, 24 din partea puterii.

Cu acestea, stimaţi colegi, daţi-mi voie să declar închisă şedinţa consacrată astăzi declaraţiilor politice, să vă invit să faceţi o pauză până la ora 10, când ne revedem în şedinţa consacrată dezbaterilor proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.

Să aveţi o zi frumoasă şi să auzim numai şi numai de bine, şi cei de la putere dar, mai ales, cei din opoziţie. Doamne ajută!

Stimaţi colegi,

A mai depus în scris o declaraţie politică doamna Luminiţa Adam-Pachel, de la Grupul parlamentar al PP-DD.

(Următoarele intervenţii şi declaraţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă)

Domnul Adrian Gurzău:

"Victor-Viorel Ponta transformă instituţiile statului de drept în propria sa poliţie politică"

Citez direct de la sursă, adică din normele de funcţionare ale Corpului de control al primului-ministru al României: "Corpul de control al primului-ministru controlează activitatea instituţiilor publice subordonate autorităţilor administraţiei publice locale, cu respectarea dispoziţiilor legale privind regimul general al autonomiei locale, precum şi organizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice locale".

De când este Partidul Mişcarea Populară o "instituţie publică subordonată autorităţilor administraţiei publice", să trebuiască tele-premierul hoţ şi mitoman al României să-şi asmută căţeii asupra sa? Numai că Victor-Viorel Ponta nu este la primul derapaj de la lege pe care-l comite. Mai avem şi aşa-zisa Comisie parlamentară Nana care "anchetează" un contract dintre două entităţi private. De când are o entitate politică precum Parlamentul dreptul de a ancheta relaţii private? Este o imixtiune categorică a politicului în probleme de drept privat, din motive politice. Victor-Viorel Ponta a transformat Parlamentul în Tribunal al Poporului şi pe propriii parlamentari în asesori populari ca şi în anii ’50 ai Partidului Unic, de unde i se văd nostalgiile totalitariste. Acum transformă şi Corpul de control al primului-ministru în Gestapoul său personal.

Faptele sunt mult mai grave. Nu este vorba despre o simplă dispută politică pentru că anchetarea unei entităţi de drept privat de către o instituţie de control politic reprezintă pur şi simplu călcarea în picioare a drepturilor omului. Ce dovadă de dictatură mai evidentă doriţi decât cea în care o instituţie non juridică face anchete juridice? Sau mai trebuie să fie trimişi la un nou Canal sau la "reeducare" membrii partidelor politice din opoziţie, pentru a se vedea evidenţa derapajelor către dictatură ale premierului?

Există organe abilitate ale statului care au fost învestite prin lege cu astfel de prerogative, anchete. Dacă Victor-Viorel Ponta are bănuieli sau dovezi că Partidul Mişcarea Populară a falsificat semnături are obligaţia, conform legii, să le trimită la Parchet sub semnătura privată, cu riscul acuzei de abuz de drept. Să depună o sesizare/plângere/denunţ penal, nu din partea instituţiei primului-ministru, ci din partea lui Victor-Viorel Ponta, ca ceea ce doreşte el să se declare la momentul acţiunii: deputat, preşedinte de partid sau prim-ministru.

Domnul Adrian Gurzău:

"Pentru ce plătim suprataxă la combustibili: pentru pietruiri electorale!"

Citesc - şi mă crucesc - din ultima statistică a Institutului Naţional de Statistică faptul că aproape 40% din drumurile României sunt drumuri pietruite sau din pământ. Vorbim despre 33.543 km, în condiţiile în care banii pe care ni-i scoate Guvernul din buzunare din taxe, tocmai pentru a se îngriji de îmbunătăţirea stării drumurilor, sunt 3 miliarde de euro. Vorbim despre 2,3 miliarde de euro (taxă de drum şi rovinietă), bani luaţi în avans şi care, conform datelor bugetare, au ca destinaţie oficială construcţia şi întreţinerea drumurilor, la care se adaugă încă circa 600 de milioane de euro, rezultaţi din noua supraacciză pe combustibili. Şi am mai putea vorbi, dacă Victor-Viorel Ponta se învredniceşte şi altfel decât cu gura pe la televizor, despre alte câteva sute de milioane de euro, atraşi din fonduri europene.

Dacă studiem structura de preţ aprobată de Guvern, preţul la pompă al combustibilului este format din: preţ de producător - aproximativ 370 euro/tonă; acciza - 467 euro/tonă; taxa de drum - 125 euro/tonă; taxa de solidaritate - 13 euro/tonă. Rezultă un total de 975 euro/tonă, la care se adaugă TVA 24%. Se vede cum statul încasează pentru un litru de combustibil de 2 ori şi jumătate mai mult decât producătorul. Unde se duc aceşti bani, că este clar că se duc oriunde altundeva decât în modernizarea drumurilor nu? În majoritatea lor, se duc pe pietruiri electorale.

Este de subliniat faptul că alocările de pietruire a drumurilor se fac prin hotărâri de Guvern, de cele mai multe ori din fondurile aflate la dispoziţia Guvernului şi, coincidenţă, în funcţie de ciclul electoral. De ce? Deoarece cantitatea de pietriş împrăştiat pe drum este imposibil de stabilit cu exactitate. La fel şi lucrările efectuate, majoritatea fiind clasificate drept "lucrări ascunse" după recepţia lucrării. Practic, neregulile la această categorie de lucrări sunt greu de descoperit şi numai dacă cei care fac situaţiile de lucrări sunt neglijenţi.

Aşa că nu este de mirare faptul că, în an electoral, Victor- Viorel Ponta a inventat o suprataxă la combustibili pe care să o toace în drumuri de pietriş şi nici măcar nu va putea fi acuzat că n-a direcţionat banii chiar unde a zis: ce mi-e autostradă sau drum comunal pietruit? Important este să vadă votantul că "se munceşte".

Va fi interesant de urmărit câte alocări de pietruire va face Guvernul zilele acestea.

Domnul Adrian Gurzău:

"Victor Ponta promitea ruşilor «purificare» şi «curăţenie» în România, acum vede în altă parte fascişti"

Premierul României vede fascişti peste tot, întocmai ca şi mentorii săi de la Moscova.

Cum îşi motivează Victor-Viorel Ponta refuzul decorării lui Patapievici şi Mihăieş? "Indivizi care au deturnat bani publici şi care exprimă poziţii antiromâneşti, chiar fasciste". Cum îşi motivează Moscova anexarea Crimeii şi mercenarii trimişi să destabilizeze estul Ucrainei? "Europa închide ochii la ascensiunea fascismului în Ucraina".

Să nu uităm că la tentativa de lovitură de stat din vara anului 2012 Victor-Viorel Ponta promitea la Ambasada Rusiei de la Bucureşti că va face "purificare" şi "curăţenie" totală în România.

"Salutări din Bucureşti

Îi transmitem întreaga noastră recunoştinţă domnului Victor Ponta, în special pentru felicitările primite de Ziua noastră naţională. După cum am informat, domnul Victor Ponta ne-a vizitat pe data de 14 iunie, iar pentru noi aceasta a fost o posibilitate importantă de a schimba câteva idei foarte utile. Domnul Victor ne-a transmis că întâlnirea cu domnii M. Kondiakov şi V. Komardin a fost foarte productivă şi a mulţumit pentru această întâlnire.

De asemenea, ne-a încredinţat că din luna iulie va începe un proces de "purificare", cum a fost stabilit, şi dânsul, ca şi altă dată, contează pe ajutorul nostru. Şi că, din momentul începerii "curăţeniei" totale, investiţiile noastre locale vor fi valorificate. Din motive lesne de înţeles, vom intra din nou în legătură abia după 1 august. Cu respect, Evgheni", se arată în mesajul trimis de la adresa: evgeny_egorov@aprf.gov.ru către adresa: y_ushakov@aprf.gov.ru, ambele guvernamentale, pe data de 16 iunie 2012, la două zile de la recepţia de la Ambasada Rusiei.

România, fii trează! Adevăratul trădător al intereselor tale este Viorel-Victor Ponta.

Domnul Adrian Gurzău:

"Inaugurare socialistă la Dej cu «Dottore» de renume mondial Victor-Viorel Ponta"

Implicat activ numai în campania electorală, doar România a dovedit timp de doi ani că se descurcă şi fără guvernare, premierul Victor-Viorel Ponta îşi continuă vizitele în teritoriu. Astăzi a inaugurat a nu ştiu câta oară investiţia finalizată de la Colegiul Naţional "Andrei Mureşanu" din Dej. Fireşte, pentru a-i mulţumi orgoliul de doctor de răsunet naţional al guvernului ce doar el îl conduce, primarul PSD Costan Morar i-a pregătit o primire ce l-ar fi făcut invidios şi pe răposatul cârmaci Nicolae Ceauşescu.

Şi cum orice festivism gratuit vine cu nişte costuri de care să se bucure populaţia ce ar fi avut cu totul altă treabă, centrul oraşul Dej a fost total paralizat. Doar noi de doi ani sărbătorim doar împliniri măreţe, nu mai trebuie să şi muncim. Un sacrificiu de neprecupeţit, asumat de către dejeni pentru satisfacţia primarului Costan Morar, îndelung şi tovărăşeşte felicitat de către premier pentru înflăcărata primire.

Partidul Social Democrat, azi mascat în Uniunea Social Democrată, este la ea acasă în Dej. Abordând o atitudine de veşnică victimă a moştenirilor regimurilor anterioare şi mimând la perfecţie acţiunea, mult iubitul nostru conducător a reuşit să îşi consolideze un electorat stabil, fericit că primeşte câte o firimitură, ceva, nu trebuie să dea sau, Doamne fereşte, să muncească. Nu mai contează faptul că Dejul ar fi putut să atragă investiţii serioase în toţi aceşti ani în care conducerea sa politică mimează munca şi interesul faţă de comunitate, profitând de poziţia strategică şi de apropierea de municipiul Cluj-Napoca. Nu are importanţă că toate contractele pe bani publici sunt sifonate şi că nicio acţiune nu este dusă la bun sfârşit.

Aşa că noroc cu înalta vizită a simandicoasei figuri a primului-ministru că, în sfârşit, azi toate străzile au fost spălate, au fost redesenate străzile şi zebrele, s-au toaletat copacii şi s-a tuns iarba, lipsea puţin şi ar fi beneficiat şi de vopsea verde, să fie totul ştok, în cinstea solemnităţii cu parfum de cincinal împlinit înainte de vreme. Până şi câinii comunitari au dispărut, de parcă nu au fost niciodată. Bănuim că vor reapare mâine, toţi cu un şirag de covrigi în coadă.

Ca-n vremurile bune, mobilizarea a fost totală, cu căţel şi purcel, toată floarea socialistă a Dejului a fost plantată pe margine, să vadă premierul veselie şi voie bună. N-au lipsit nici elevii cărora li s-a sugerat să vină cu hăinuţele de duminică şi unghiile tăiate. Mai lipseau steguleţele fluturând pe margine şi uralele de călduros bun venit adresate tovarăşului plagiator, doctorul de renume mondial Victor- Viorel Ponta.

Oare de ce avem aşa un sentiment de deja-vu?

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Nu mai amânaţi reforma din sănătate!"

La una dintre multele întâlniri pe teme de sănătate la care am participat în ultimul an şi jumătate de când sunt parlamentar de Iaşi, am propus un pact de colaborare între toţi factorii implicaţi în reforma sistemului medical.

Pentru că reforma în sănătate, de care tot vorbim de vreo 20 de ani, ne afectează pe toţi, toţi trebuie să participăm într-un anume fel la elaborarea principiilor acestei reforme. Şi când spun toţi, mă refer atât la oamenii simpli, dar mai ales la toţi marii specialişti din domeniul medical şi la toţi oamenii politici. Iar când spun oameni politici, mă refer atât la cei de acum, dar şi la cei de ieri şi mai ales la cei de mâine.

A face o reformă în sănătate, fără să ţii cont de punctul de vedere al foştilor miniştri ai sănătăţii, dar şi de punctul de vedere al marilor specialişti, care pot deveni mâine conducătorii Ministerului Sănătăţii, nu este doar o gravă eroare, este chiar o crimă! O crimă, pentru că această interminabilă amânare a deciziilor importante din domeniul medical, la care asistăm de vreo 20 de ani încoace, produce victime. O mulţime de victime, domnilor!

Până mai ieri, pe vremea defunctei USL (care cică ar mai trăi, ne anunţă unii, în bătaie de joc, probabil!), ni se spunea că reforma gândită de ex-ministrul Nicolăescu este una bună. Chiar foarte bună! Acum, după ieşirea PNL de la guvernare, ni se spune că reforma nu mai este bună. Aproape tot ce se spunea înainte, se neagă acum. Aproape tot ce s-a făcut înainte, se strică acum.

Ni se spune că acel card de sănătate, proiect care a consumat milioane de euro, este complet inutil, de vreme ce el va fi oricum înlocuit de buletinele cu cip, care vor conţine exact aceleaşi informaţii. Ni se spune că lista de medicamente compensate nu este completă.

Totul se amână încă o dată. Iar în vremea asta, sute de mii de pacienţi aşteaptă disperaţi o veste bună.

Nu vă mai bateţi joc de oamenii în suferinţă, domnilor guvernanţi!

Nu vă mai bateţi joc de români!

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Cât timp veţi mai ignora problemele profesorilor?"

Dascălii ieşeni din învăţământul preuniversitar au ajuns la capătul răbdării. Împreună cu alţi colegi parlamentari mă fac astăzi mesagerul strigătului lor de furie şi de deznădejde totodată. Aşa nu se mai poate!

Nu se mai poate să vă faceţi că nu vedeţi salariile de mizerie ale celor care construiesc viitorul copiilor noştri, viitorul generaţiilor viitoare!

Nu se mai poate să spuneţi în campania electorală că educaţia este o prioritate naţională, iar pe urmă, odată ajunşi la putere, să daţi din umeri şi să declaraţi că nu sunt bani pentru şcoală! Păi faceţi bani, domnilor guvernanţi, că de asta conduceţi România. Altfel, renunţaţi la putere şi lăsaţi-i în fruntea ţării doar pe cei în stare să facă asta!

Nu se mai poate să-i trataţi cu atâta lipsă de respect pe dascăli!

Nu se mai poate să ignoraţi la infinit problemele profesorilor!

De la Iaşi, oraşul care a dat României atâţia oameni învăţaţi, înscrişi în nemurire, profesorii transmit guvernanţilor vremelnici de azi următoarea listă de revendicări:

• modificarea Legii educaţiei naţionale, care să prevadă reintroducerea normei de predare de 16 ore, decontarea cheltuielilor cu naveta, reintroducerea sporului de doctorat, dar şi posibilitatea pensionării anticipate cu cel puţin trei ani înaintea vârstei standard de pensionare, dar fără diminuarea cuantumului pensiei etc.;
• adoptarea unei Legi de salarizare, care să prevadă majorarea salariilor profesorilor debutanţi, ale personalului nedidactic, precum şi reîntregirea veniturilor personalului didactic la nivelul celui din 2009;
• soluţii eficiente pentru acoperirea deficitului de cadre didactice bine pregătite din mediul rural;
• depolitizarea învăţământului;

  - debirocratizarea sistemului de învăţământ, dar şi regândirea programelor şcolare şi de evaluare a elevilor.

Am ajuns în ceasul al 12-lea!

Fără o şcoală valoroasă şi fără dascăli motivaţi, viitorul României este în mare pericol!

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Cine vrea răul Poştei Române?"

Se întâmplă lucruri foarte ciudate la Poşta Română. Nu cu mult timp în urmă, atrăgeam atenţia factorilor responsabili că, deşi se apropie de faliment, instituţia nu deţine nicio strategie de relansare a activităţii.

Mai mult, cu două luni înainte, reclamam faptul că, de la 1 ianuarie 2014, ieşenii care mai foloseau serviciile Poştei Române au avut parte de o surpriză neplăcută. Tarifele practicate de Poştă au fost umflate masiv, la unele servicii acestea crescând de peste 3 ori. Luată atunci la întrebări de presa din Iaşi, conducerea Poştei a recunoscut că noua politică de stabilire a tarifelor s-a modificat radical şi va ţine cont, printre altele, de evoluţia preţurilor la combustibili şi utilităţi.

Astăzi, nemulţumirilor ieşenilor care mai utilizează serviciile Poştei Române li s-au alăturat nemulţumirile salariaţilor ieşeni ai instituţiei. Astfel, angajaţii din cadrul Poştei Române, filiala Iaşi, sunt profund indignaţi de ceea ce se întâmplă acum, sub actuala conducere, în această instituţie simbol a ţării.

La o recentă dezbatere iniţiată de Sindicatul Lucrătorilor din Poşta Română, filiala Iaşi, aceştia s-au plâns de lipsa de rezultate, coroborată cu lipsa de dialog din partea managerului instituţiei.

Potrivit salariaţilor, singurele "realizări" ale actualei conduceri sunt:

• scăderea dramatică a veniturilor lunare ale Poştei;
• scăderea numărului personalului operativ;
• creşterea numărului personalului de conducere;
• creşterea numărului de amenzi încasate de Poşta Română.

Toate acestea au condus, în ultima vreme, la o degradare vizibilă a statutului angajatului Poştei Române.

Este surprinzător să vezi cum conducerea unei instituţii aflate în proximitatea falimentului, sufocată de concurenţa privată, nu numai că nu propune soluţii de salvare, ci parcă luptă împotriva intereselor Poştei.

Nu cumva se urmăreşte de fapt dispariţia totală a acestei instituţii? Mai ales că, în ultimii ani, marile inginerii financiare care au avut drept obiect tranzacţionarea ocultă a spaţiilor comerciale generoase ale acestei companii au fost mereu la ordinea zilei.

Din păcate, aşa cum spuneam şi data trecută, se vede de la o poştă că Poşta Româna este împinsă către moarte. De către cine? Investigaţi, domnilor guvernanţi, până nu e prea târziu!

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Pentru o Românie cât mai curată!"

România se află pe unul dintre ultimele două locuri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte reciclarea deşeurilor, cu o rată de reciclare de numai 4% faţă de media europeană de 40%.

De altfel, este de ajuns să priveşti în jur pentru a vedea cât de puţin le place unora dintre români, chiar unora dintre autorităţi, curăţenia. Superbele peisaje ale ţării sunt pline de gunoaie, multe oraşe, dar îndeosebi localităţile rurale sunt sufocate de mizerie, iar oriunde te uiţi, vezi mereu pe cineva care-şi deşartă căruţa plină de gunoi de grajd amestecat cu resturi menajare. Locul preferat pentru aruncarea gunoiului rămâne însă zona din apropierea căii ferate, acolo formându-se în ultimii ani veritabile forme de relief urât mirositoare.

Dar şi mai grav este faptul că instituţiile plătite din bani publici pentru a-i sancţiona pe contravenienţi nu-şi fac deloc datoria. Am mai spus-o, dar o voi repeta cu fiecare ocazie. Anul trecut, în pofida nenumăratelor plângeri venite din toate părţile judeţului, Garda de Mediu din Iaşi a aplicat doar 256 de amenzi şi a încasat abia 102, adică mai puţin de jumătate.

Eu sper ca noua Lege a salubrităţii, adică proiectul de modificare a Legii nr.101/2006 privind serviciul de salubrizare, să rezolve toate neajunsurile şi să ne plaseze în rândul ţărilor civilizate, în rândul ţărilor care au înţeles importanţa reciclării deşeurilor, în rândul ţărilor curate, care respectă mediul înconjurător.

Momentan, observ că proiectul de lege este mai degrabă criticat. Se invocă faptul că noua lege acordă exclusivitate operatorilor de salubritate asupra colectării deşeurilor municipale, atât pentru cele provenind de la gospodăriile private, cât şi pentru cele provenind de la persoanele juridice, comerţ, industrie şi servicii. Prin urmare, am asista la anularea competiţiei de pe piaţa reciclării deşeurilor.

În ultima perioadă, am ascultat punctele de vedere ale criticilor proiectului de lege, am văzut şi reacţia autorităţilor. Viitorul foarte apropiat ne va arăta cine are dreptate.

Dar, pentru o Românie cât mai curată, este recomandabil să fim foarte atenţi la toate jocurile murdare din zona salubrităţii.

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Apăraţi interesele României!"

Am trecut de jumătatea campaniei electorale a alegerilor pentru Parlamentul European, dar putem trage deja o concluzie. O concluzie dezamăgitoare: niciun partid din România nu propune alegătorilor români un veritabil proiect european. Adică, o sumă de obiective clare, pe care europarlamentarii să încerce din toate puterile să le îndeplinească. De fapt, cazul ideal ar fi ca nu doar un partid, ci toate partidele care vor avea reprezentanţi în Parlamentul European să lupte pentru unul şi acelaşi mare obiectiv esenţial, doar în interesul României.

Din păcate, ratarea intrării României în spaţiul Schengen a demonstrat că aleşii noştri nu ştiu să vorbească pe o singură voce, puternică şi coerentă, că nu ştiu să coopereze, să fie solidari nici atunci când este vorba de interesele României. Totuşi, dacă anul trecut reprezentanţii partidelor în Parlamentul European s-au acuzat reciproc de subminarea eforturilor României de a deveni membră a spaţiului Schengen, astăzi, candidaţii pentru PE par a fi uitat de această nereuşită.

Până la urmă, cine sunt vinovaţii de ratarea acestui obiectiv? Iar dacă niciun partid din România nu este vinovat pentru acest eşec, atunci cum se explică scandalul de anul trecut? Şi ce stă cu adevărat în puterea unui europarlamentar român? Ce poate face el pentru România? Ce pot face ei pentru România?

Deşi românii s-au săturat de scandal, se pare că gâlceava şi insultele sunt singurele ingrediente şi ale acestei campanii electorale. Când nu recurg la ameninţări cu puşcăria, politicienii fac doar glumiţe proaste; şi preşedintele, şi premierul, şi candidaţii la un fotoliu în Parlamentul European, şi majoritatea membrilor importanţi ai partidelor cu greutate.

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât România se află chiar la graniţa de est a UE, o graniţă tot mai fierbinte. Şi în loc să asistăm la o solidaritate a aleşilor, care să lupte fără ezitare pentru interesele României, ei se ceartă ca la uşa cortului. Ruşine, domnilor! Nu asta vor românii. Nu de asta are nevoie România!

Repet încă o dată: avem nevoie de un proiect european comun, care să fie sprijinit fără ezitare şi fără ipocrizie de toţi viitorii europarlamentari ai României!

Doar aşa putem conta în Europa!

Nu ne mai faceţi de râs!

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Când pui atât ştiinţă, cât şi suflet în ceea ce faci!"

Fără îndoială, Antibiotice Iaşi este una dintre marile firme de succes ale României. Cunoscuta întreprindere ieşeană, brand local, naţional şi chiar internaţional, a făcut profit şi în vremuri de criză, a investit masiv în cercetare, a realizat exporturi importante, a angajat specialişti şi a ştiut să păstreze locurile de muncă.

E curios cum o societate de stat a reuşit astfel de performanţe notabile. E curios, pentru că majoritatea societăţilor la care Guvernul a fost acţionar majoritar - şi mă refer la toate guvernele de după 1989 - au ajuns una cu pământul. Recent, şi Institutul Cantacuzino din Iaşi, altă unitate medicală considerată strategică, pare a fi intrat în moarte clinică.

Interesant este faptul că, prezent zilele trecute la Iaşi, premierul Ponta a dat vina pentru dezastrul de la Cantacuzino pe liberali, în vreme ce reuşitele de la Antibiotice au fost trecute în portofoliul PSD.

Dar explicaţia succesului de la Antibiotice este alta. În realitate, nu guvernele au făcut firma Antibiotice mare şi tot mai importantă pe piaţa medicală, ci conducerea, managementul şi angajaţii societăţii. Aşadar, nu politicul trebuie lăudat, ci resursa umană de calitate de la Antibiotice. De fapt, în ultimii ani, anumiţi politicieni de la toate partidele, au pus gând rău societăţii, forţând tot felul de privatizări dubioase dar, din fericire, au fost blocaţi la timp. Să sperăm că pentru totdeauna!

Şi abia aici intervine capacitatea unui guvern de a păstra formula de succes a unei întreprinderi. Căci premierul a promis solemn că Antibiotice nu se va privatiza, de vreme ce societatea merge atât de bine. De asemenea, că profitul fabricii pe următorii trei ani nu va fi luat de Ministerul de Finanţe, ci lăsat la Antibiotice pentru modernizare, dar şi că bugetul fabricii va fi aprobat rapid, astfel încât de la 1 iunie salariaţii SC Antibiotice să primească salarii mărite cu 200 de lei. Să ţinem minte aceste promisiuni şi să sperăm că actualul Guvern se va ţine de cuvânt.

SC Antibiotice Iaşi reprezintă cea mai bună dovadă că dacă pui atât ştiinţă, cât şi suflet în ceea ce faci, nu poţi avea decât succes!

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

România trebuie să demonstreze că este o ţară care are grijă de viitorul ei, iar noi, clasa politică, avem obligaţia morală să ne preocupăm de sănătatea copiilor noştri. Cu riscul să mă repet în faţa dumneavoastră, vă spun că sănătatea trebuie să fie o prioritate apolitică.

În urmă cu aproape doi ani, împreună cu oameni entuziaşti şi care au pus binele comunităţii mai presus de politică, am pornit la Timişoara cea mai importantă campanie de responsabilizare civică "Da. Reuşim pentru un nou spital de copii."

"Louis Ţurcanu", singurul spital de copii din ţară, după Bucureşti, clasificat cu gradul I era atunci ca şi acum în mare suferinţă din cauza problemelor locative. Gândiţi-vă că cel mai mare spital de copii din vestul ţării, care deserveşte practic 5 judeţe şi tratează zilnic peste 200 de pacienţi, era pe cale să rămână fără secţiile de chirurgie şi ortopedie pediatrică, ORL, oftalmologie, pneumologie şi fiziologie, cât şi fără laborator, din cauza retrocedării a două imobile în care funcţiona. Era în toamna anului 2012. Atunci, în urma campaniei civice, cu efort din partea conducerii spitalului, autorităţilor, opiniei publice, spitalul a devenit un obiectiv prioritar. Din fericire, exista soluţia: construirea şi dotarea unei noi clădiri, corpul B, un proiect care să rezolve toate problemele. Din păcate, în ciuda promisiunilor, proiectul a fost finalizat cu greutate şi licitat cu mare întârziere, ceea ce a dus la pierderea unei finanţări iniţiale de 5 milioane de lei din fonduri guvernamentale.

Chiar şi în aceste condiţii, în faţa dumneavoastră, vreau să fac astăzi apel la factorii responsabili - Guvern şi Ministerul Sănătăţii - să aloce banii necesari pentru construirea noului corp al spitalului. Sănătatea copiilor din vestul ţării trebuie pusă deasupra unor neînţelegeri de natură politică sau a unor orgolii. Înainte de a fi politician sunt tată. În plus, consider că am o responsabilitate faţă de cei 33 de mii de semnatari ai campaniei civice şi de oamenii care m-au ales să-i reprezint aici în Parlament, să le reprezint interesele. Iar Spitalul de Copii "Louis Ţurcanu" este un interes comun al timişorenilor, cărora li se adaugă arădenii, hunedorenii, cărăşenii şi alţi locuitori din zona Banatului şi Ardealului.

Realizarea noului corp al spitalului înseamnă mult mai mult decât realizarea strict a unei probleme locative. Ducerea la bun sfârşit a proiectului va transforma "Louis Ţurcanu" din Timişoara în cel mai modern spital din ţară. Este vorba de un spital pentru anul 2020, cu arhitectură modernă şi dotări de ultimă generaţie: 8 niveluri, 8000 de m², 7 secţii - 4 cu paturi şi 3 de paraclinici, cu ambulatoriu şi tot ceea ce mai este necesar. Investiţia este estimată la 15 milioane de euro. Sunt bani mulţi, dar investiţi practic în viitorul nostru.

Spitalul "Louis Ţurcanu" este un stabiliment medical cu o istorie specială. Filantropul bănăţean Anton Sailer, un om altruist şi vizionar, a fost cel care a donat în anul 1902 terenul spitalului şi care l-a finanţat parţial. În cei peste 120 de ani, o pleiadă de personalităţi medicale s-au format şi au performat în cadrul spitalului. Cercetarea ştiinţifică a dus la obţinerea unor rezultate de răsunet în pediatrie, cele mai recente aparţinând medicului Margit Şerban care a realizat, în premieră în România, primul transplant medular la un copil, primul transplant cu celule stem din sângele ombilical al fratelui donator şi primul transplant cu celule stem cu donator neînrudit.

Asta înseamnă Spitalul "Louis Ţurcanu!" Performanţă, muncă, grijă pentru sănătatea a zeci de mii de copii. Pentru toate acestea avem nevoie de finanţare. Vreau să cred că atât la nivelul Guvernului, cât şi la nivelul Ministerului Sănătăţii, vom primi sprijin pentru finalizarea noului corp al spitalului. Lansez un apel public către toţi decidenţii: să susţină proiectul, să-l finanţeze, pentru binele şi în folosul copiilor!

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Avem o execuţie bugetară excelentă după primul trimestru din 2014. Moody’s şi Standard&Poor’s vor îmbunătăţi ratingul României"

Se împlinesc doi ani de la căderea Guvernului Mihai-Răzvan Ungureanu şi de la instalarea Cabinetului condus de Victor Ponta. Această perioadă a adus după sine o adevărată renaştere economică a României. S-au atins două obiective majore care păreau aproape imposibile în timpul guvernării Boc-PDL-Băsescu: în 2013, am avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, iar în 2012 am părăsit procedura de deficit excesiv iniţiată de Comisia Europeană. Practic, în aceşti doi ani, am arătat că avem cu ce ne mândri în Europa, inclusiv din punct de vedere economic, pentru că ne-am înscris pe drumul recuperării semnificative a decalajelor existente.

Din această perspectivă a reuşitelor economice ale ultimilor doi ani, declaraţiile făcute de preşedintele Băsescu în ultima perioadă faţă de situaţia în care ne aflăm sunt total nejustificate. Pe de o parte, Domnia Sa nu are merite în această relansare spectaculoasă. Pe de altă parte, impunerea de ţinte bugetare Guvernului nu are cum să fie privită ca un lucru firesc, de vreme ce românii au votat, cu o majoritate covârşitoare, în favoarea unui Executiv care să fie condus de Victor Ponta.

Cred că este foarte important să analizăm situaţia în care se află România după primul trimestru din 2014 din punct de vedere al execuţiei bugetare. Conform datelor Ministerului Finanţelor Publice, încasările sunt mai mari cu 3,8% faţă de primele trei luni de anul trecut. Plusul major a fost generat de creşterea cu 8,1% a încasărilor din impozitul pe profitul companiilor, ceea ce arată, fără putinţă de tăgadă, faptul că economia privată se descurcă mai bine, iar mediul de afaceri capătă un mare balon de oxigen. Mai mult decât atât, perspectiva neimpozitării profitului reinvestit creează o şansă majoră ca România să devină o destinaţie preferată pentru investitorii străini.

În ceea ce priveşte cheltuielile, lucrurile stau excepţional: acestea sunt mai mici cu 2,9% în perioada ianuarie - martie 2014 faţă de acelaşi interval din anul trecut. Practic, Executivul a reuşit să se descurce în această perioadă cu mai puţini bani decât o făcea în 2013, ceea ce înseamnă o extrem de bună adaptare la resursele pe care România le are la dispoziţie. Este pentru prima dată când putem spune, aşa cum a şi făcut-o, de altfel, premierul, că nu se mai pune problema unor corecţii bugetare care să se răsfrângă asupra românilor. Guvernul Ponta - PSD a închis de tot etapa perioadei austerităţii puse în cârca oamenilor simpli.

Dacă am corobora încasările bugetare pe primele trei luni prin comparaţie cu cheltuielile bugetare, ajungem la varianta unui deficit chiar sub 2%, poate chiar cel mai mic la nivelul Uniunii Europene. Am avut cheltuieli bugetare cu doar 200 de milioane de euro mai mari decât încasările, în condiţiile în care încă din 2013 România a început să plătească o parte a împrumutului uriaş de 20 de miliarde de euro contractat în timpul guvernării Boc - Băsescu.

Nu este de mirare că aceste reuşite economice ale ţării noastre încep să fie remarcate şi la internaţional. Cele mai mari două agenţii de rating la nivel mondial, Standard&Poor’s şi Moody’s pregătesc îmbunătăţirea prognozelor pentru România. S&P ne va introduce în 2014 în categoria investment grade, în timp ce Moody’s a îmbunătăţit recomandarea privind investiţiile în România de la negativă la stabil, menţinând ratingul pentru datoriile pe termen lung la nivelul Baa3, iar cel pentru datorii pe termen scurt la P-3, deoarece consideră că avansul Produsului Intern Brut (PIB) va fi susţinut de creşterea exporturilor, precum şi de absorbţia fondurilor europene, în pofida unui consum intern care ar putea rămâne la nivelul anterior crizei.

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Apel la decenţă politică: să nu dăm foc României doar pentru că sunt alegeri"

Ultima perioadă a adus cu sine apariţia unor declaraţii politice din ce în ce mai caustice şi agresive din partea reprezentanţilor opoziţiei, dar şi din partea preşedintelui. O asemenea atitudine este cu siguranţă rezultatul direct al începerii campaniei electorale, dar şi al unui soi de disperare politică specifică celor care ştiu că şansele de reuşită atât la europarlamentare, cât şi la prezidenţiale sunt reduse. Atitudinea lor este însă îngrijorătoare din două perspective. Pe de o parte, pentru că, prin foarte multe dintre acţiunile întreprinse, avem de-a face cu un sabotaj instituţional şi un blocaj la nivel guvernamental şi/sau parlamentar, de care se face vinovat în mare măsură şeful statului. Pe de altă parte, avem de-a face cu o coborâre a nivelului dezbaterii publice la nivel de rigolă politică, lucru de care se fac vinovaţi liderii opoziţiei, în frunte cu domnul Crin Antonescu.

Eu cred că este foarte important pentru toată lumea să înţeleagă că există viaţă şi dincolo de politică şi alegeri, că scopul nu scuză întotdeauna mijloacele. România va rămâne aici şi după alegerile din 25 mai, dar şi după cele din 2 şi 16 noiembrie. Este extrem de important ca politicienii să nu dea foc la ţară, într-un moment în care ieşim de o manieră decisivă din criza economică, doar pentru a încerca să mai obţină un pumn de voturi. Nu este momentul potrivit şi nici contextul favorabil.

Ţara noastră este, în acest moment, o insulă de stabilitate într-o perioadă de turbulenţe economice şi geopolitice. Putem profita semnificativ de acest statut al nostru dacă înţelegem că ultimul lucru de care este nevoie este escaladarea conflictului politic şi o eventuală criză de o asemenea natură. Bătălia politică trebuie să se desfăşoare deschis şi respectându-se normele şi valorile pe care toţi le asumăm la nivel public. Limbajul suburban şi blocajele instituţionale fac foarte mult rău ţării şi pot împiedica România să-şi atingă potenţialul economic pe care îl are.

Fac, deci, încă o dată un apel la decenţă şi la responsabilitate din partea liderilor tuturor formaţiunilor politice. Haideţi ca măcar în 2014, la 25 de ani de după căderea regimului comunist, să nu mai proliferăm un scandal continuu care afectează societatea românească, alimentând clivajele dintre diverse categorii sociale sau profesionale.

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Pe 25 mai, românii au dat un vot de încredere Guvernului. Motivele respingerii moţiunii de cenzură a opoziţiei".

Din păcate, mult prea preocupaţi fiind de campania electorală pentru europarlamentare, s-a trecut foarte uşor peste faptul că Institutul Naţional de Statistică a dat recent publicităţii datele privind evoluţia economiei româneşti în primul trimestru din 2014. Conform acestora, am înregistrat un avans de 3,8%, unul dintre cele mai mari din Europa şi simţitor deasupra prognozelor de la începutul anului, confirmându-se astfel drumul excelent pe care se află România sub guvernarea Victor Ponta. Guvernul PSD-PC-UNPR+UDMR a reuşit să dea românilor deopotrivă încredere şi speranţă într-un viitor mai bun, să atragă investitorii străini în ţară, să crească veniturile populaţiei şi implicit consumul, dar şi să repare foarte multe dintre greşelile comise în trecut.

În cheia guvernării pentru oameni, cu efecte sensibile în ceea ce priveşte îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor trebuie, deci, înţelese şi rezultatele de la alegerile europarlamentare din 25 mai. PSD+PC+ UNPR au reuşit, practic, un scor mai mare decât toate celelalte partide care au trecut pragul electoral la un loc. Dacă la rezultatul acesta se adaugă şi scorurile excelente ale UDMR, dar şi al lui Mircea Diaconu, care a fost sprijinit în această campanie, avem de-a face cu o majoritate absolută a românilor care acordă încredere actualului Executiv. Şi asta se întâmplă chiar la mai bine de doi ani de la instalarea în funcţie a premierului Victor Ponta. Se confirmă încă o dată că, atunci când românii văd cu ochii lor că viaţa se schimbă în bine, ştiu să acorde sprijin politicienilor care muncesc pentru a pune ţara pe drumul corect.

Votul de blam primit de Partidul Naţional Liberal la alegerile europarlamentare este rezultatul direct al părăsirii majorităţii parlamentare şi a Guvernului, trădându-se astfel speranţele pe care oamenii şi le-au pus în 2012 în Uniunea Social Liberală. Dintr-o asemenea perspectivă, calea cea mai logică ar trebui să fie aceea a reîntoarcerii PNL în proiectul USL şi a continuării procesului de îndreptare a României pe linia corectă: progres economic, creşterea calităţii vieţii oamenilor, stabilitate politică şi echilibru în ceea ce priveşte politicile publice.

În condiţiile acestea, moţiunea de cenzură iniţiată de liberali, PDL-işti şi cei de la PMP este neavenită şi profund mincinoasă. Cele afirmate în documentul cu pricina sunt elemente de retorică electorală, care nu-şi mai iau rostul în contextul post alegeri. De aceea, singura variantă raţională este respingerea moţiunii de cenzură în Parlament, cu atât mai mult cu cât există în mod clar şi un vot popular care a condamnat acest comportament al celor din opoziţie.

Domnul Dorel Covaci:

"Suntem «Mândri că suntem români!» şi mulţumim pentru încredere!"

Mulţumim pentru încurajări, pentru sprijin, pentru încredere celor care au fost alături de noi şi au votat candidaţii PSD pentru Parlamentul European! Este un rezultat remarcabil al Alianţei PSD-UNPR-PC, care dovedeşte că românii îşi doresc continuarea proiectului început acum doi ani.

Într-un sistem democratic, atunci când are loc un scrutin, poporul dă un mesaj foarte clar candidaţilor, programelor şi acţiunilor acestora. 25 mai a fost un astfel de moment culminant.

PSD şi alianţa din care face parte s-au reformat, au fost supuse unor schimbări pozitive, apreciate de electorat: reorganizarea internă, atragerea de oameni noi, lideri noi, la centru şi în teritoriu, promovarea în poziţii cheie a candidaţilor tineri, cu înalt potenţial şi pregătire profesională de excelenţă, propunerea şi implementarea unor măsuri care arată respectul şi grija pentru toate categoriile de cetăţeni. Acestea au reprezentat motivaţiile succesului alegerilor, ale rezultatului clar obţinut. Cu toate acestea, victoria nu trebuie să ne conducă în viitor spre o stare de siguranţă pasivă, ci doar să ne aducă mai multă energie, mai multă dăruire, puse laolaltă în slujba cetăţeanului.

PNL, prin poziţia impusă de unii lideri, a luat-o într-o direcţie greşită, iar electoratul a fost cel care a sancţionat această eroare. Rezultatul PNL, în scădere faţă de alegerile trecute, demonstrează în mod evident acest lucru.

Majoritatea oamenilor doresc refacerea marelui proiect politic USL, iar acum, în urma măsurării pulsului real al percepţiei alegătorilor, ar putea fi un moment bun ca această idee să redevină realitate.

Felicităm şi mulţumim Guvernului pentru organizarea alegerilor din 25 mai în mod corect, eficient şi democratic, reprezentanţilor administraţiei locale, structurilor de ordine, BEC şi tuturor celor implicaţi în buna desfăşurare a acestui eveniment!

De asemenea, salut şi felicit cooptarea în echipa alianţei câştigătoare a unor mari personalităţi ale României, care ne-au făcut de atâtea ori să fim "mândri că suntem români": Gabriela Szabo şi Ilie Năstase!

Totodată, transmit felicitări domnului Mircea Diaconu, candidat independent pentru europarlamentare, câştigător cu un rezultat de excepţie, care îi confirmă valoarea ca om şi ca profesionist!

În mod special apreciez şi mulţumesc tuturor alegătorilor şi celor implicaţi în campanie pentru rezultatul foarte bun obţinut în judeţul Timiş de Alianţa PSD-UNPR-PC şi mai ales în Colegiul nr. 9 Făget - Buziaş, pe care îl reprezint în Parlamentul României, care a realizat cel mai bun procent din judeţ.

Felicităm şi dorim mult succes tuturor europarlamentarilor români în misiunea care îi aşteaptă, aceea de a lupta pentru drepturile românilor, în calitate de cetăţeni europeni, de a apăra imaginea României în lume, de a ne reprezenta cu mândrie, cu demnitate şi dragoste de ţară.

Pentru viitor, ne dorim să facem parte dintr-o Europă puternică, apropiată şi protectivă cu cetăţenii săi, să avem un nou Parlament European care să acţioneze deschis, transparent, eficient, profesionist pentru binele oamenilor, pentru promovarea măsurilor de creştere economică, crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă integrată coezivă a teritoriilor.

Domnul Dorel Covaci:

"Neamul este etern prin Cultul Eroilor"

Ziua Eroilor este principalul reper comemorativ al eroilor şi una din sărbătorile naţionale ale poporului român. Pierderile de vieţi omeneşti din timpul primei conflagraţii mondiale au ajuns la aproape un milion de militari şi civili. Datoria morală a supravieţuitorilor, comemorarea în fiecare an a celor care au pierit pe câmpul de luptă, toate s-au concretizat prin semnarea Tratatului de la Versailles. Aceste document, semnat de fostele ţări beligerante, prevedea printre multe altele obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor respective, precum şi a operelor comemorative de război.

La nivel naţional, Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920 a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul zilei Înălţării Domnului. România a devenit primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naţionali. Această zi a fost decretată sărbătoare naţională a poporului român. Un rol important l-a avut Societatea "Mormintelor Eroilor căzuţi în război", înfiinţată în 1919 şi transformată ulterior în Societatea "Cultului Eroilor", aflată sub înaltul patronaj al Reginei Maria. În 1923, societatea a inaugurat Mormântul Ostaşului Necunoscut, amplasat în faţa Muzeului Militar Naţional din Parcul Carol.

În anii interbelici, Societatea "Cultul Eroilor" a adunat în cimitirele eroilor osemintele a 200.000 de eroi români şi străini, care se aflau în morminte izolate sau grupuri de morminte răzleţe, a repatriat din şi în străinătate rămăşiţele a peste 1.500 eroi, pe baza convenţiilor stabilite, a construit 106 cimitire militare definitive şi 14 mausolee, a asimilat mormintele de război şi cele ale ostaşilor şi civililor căzuţi în timp de pace în luptele pentru apărarea graniţelor, a ordinii publice şi a siguranţei de stat.

Din 1948, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, abrogându-se toate prevederile anterioare. În 1990, Ministerul Apărării Naţionale a încercat reintroducerea în armată a valoroaselor tradiţii militare româneşti. Începând cu acel moment, Ziua Eroilor nu s-a mai sărbătorit de 9 mai, ci de Ziua Înălţării Domnului.

Un simbol al ostaşilor români, al tuturor celor care au făcut minuni de vitejie pentru apărarea patriei, care şi-au dat jertfa supremă pentru existenţa şi propăşirea neamului românesc, plătind cu sângele dezrobirea şi unitatea naţională a românilor, este Eroul Necunoscut, ce se odihneşte în Parcul Carol din Bucureşti. Aşa cum scrie pe monumental funerar: "Pe oasele lui odihneşte pământul României întregite".

Cuvintele Regelui Ferdinand, din 17 mai 1923, rostite cu ocazia reînhumării în Parcul Carol I a rămăşiţelor Eroului Necunoscut, rămân unele dintre cele mai frumoase adresate vreodată celor care sunt tăria şi dăinuirea acestui neam: "Cu cununi de laur erau întâmpinaţi în vechime biruitorii sub arcuri de triumf şi tot cu cununi de laur se cinsteau mucenicii credinţei mântuitoare. Cununa de laur ce-ţi aduce întâiul Rege al României Mari, ţie, ostaşului fără nume, care întrupezi, de acum şi până în veac, jertfa sutelor de mii de vieţi închinate pe altarul patriei pentru mărirea şi unitatea naţională, este şi cununa muceniciei şi cununa biruitorului. Toată suflarea românească, în clipa aceasta îşi îndreaptă gândurile patriotice spre tine, simbolul jertfei şi al vitejiei; toţi ochii lăcrămează, toate inimile bat acum pentru cei iubiţi ai lor, cari singuri sub cerul lui Dumnezeu sau în vitejia luptelor au închis ochii departe de orice mângâiere. Iar înaintea locaşului tău de veci se închină azi, cu adâncă recunoştinţă, Ţara întreagă, căci fără nume fiind eşti al neamului întreg".

Stimaţi colegi, să cinstim, cu tot respectul şi preţuirea care se cuvin, vitejia, devotamentul, spiritul de sacrificiu ale ostaşilor căzuţi la datorie, dovedite în luptele pentru apărarea fiinţei naţionale, a poporului şi a gliei străbune! Biruitori sau înfrânţi, anonimi sau figuri de legendă, vor rămâne veşnic în sufletele noastre şi vor continua să trăiască, prin întreg poporul pe care l-au făurit, pe plaiurile pe care le-au apărat cu preţul vieţii.

Ne înclinăm cu emoţie în faţa mormintelor lor, aducem jerbe de flori şi lacrimile recunoştinţei, îi pomenim veşnic şi împărtăşim urmaşilor noştri faptele de vitejie şi eroism, spre a sădi în inimile lor sentimentul patriotismului, mândriei şi demnităţii naţionale.

Dumnezeu să îi odihnească pe toţi martirii neamului!

Domnul Mircea Lubanovici:

"Obiectivele guvernării nu au fost îndeplinite, dar au susţinut sărăcia!"

Doresc să vă aduc în atenţie două subiecte de natură socială extrem de importante, cu impact major asupra societăţii şi economiei româneşti. Ele vizează gradul extrem de scăzut al ocupării forţei de muncă în rândul persoanelor vârstnice în România, precum şi rata ridicată de sărăcie în rândul copiilor.

Semnalez aceste probleme întrucât ele arată în ce măsură actuala putere şi-a îndeplinit obiectivele guvernării ce vizează ridicarea standardului de viaţă al românilor. Cu toţii ştim de creşterile economice de care ţara noastră s-a bucurat în ultimii doi ani. Totuşi, categoriile sociale la care m-am referit mai devreme nu au cunoscut mult trâmbiţata prosperitate anunţată de Guvern, fiind complet ignorate de reprezentanţii puterii, preocupaţi mai mult de alegeri şi problemele cu justiţia.

Cu amărăciune vă fac cunoscute datele care contribuie la formarea tabloului sărăciei în România: conform rapoartelor Eurostat, persoanele cu vârsta cuprinsă între 55 şi 64 de ani au un grad de ocupare situat în jurul valorii de 41%, cu zece procente mai mic decât media europeană.

Cât despre situaţia copiilor, ţara noastră se află pe primul loc în cadrul Uniunii Europene în ceea ce priveşte rata de sărăcie a minorilor, de opt ori mai ridicată decât media celor mai mari patru ţări ale UE. Criteriile care au stat la baza acestor măsurători înglobează cerinţe minime ale unui stil de viaţă decent: cele trei mese pe zi, posibilitatea de a avea haine noi şi spaţiu pentru a învăţa sau sărbătorirea zilei de naştere.

Consider că aceste situaţii arată clar eşecul guvernării Ponta, iar datele evidente pe care tocmai vi le-am prezentat nu mai pot fi negate prin afirmaţii false şi demagogice. Mă văd nevoit, onoraţi guvernanţi, să vă întreb când veţi acorda atenţie acestor probleme. Care sunt măsurile pe care le luaţi pentru a încuraja angajarea în rândul categoriilor vulnerabile? Şi mai ales cum intenţionaţi să îmbunătăţiţi situaţia copiilor afectaţi de sărăcie, ale căror probleme merg dincolo de lipsa banilor?

Domnul Mircea Lubanovici:

Testul electoral recent ne-a demonstrat încă o dată necesitatea apropierii conceptului de proiect european de cetăţenii europeni. Din acest punct de vedere, prezenţa la vot a fost bună, mai mare decât la alegerile europarlamentare din 2009, deşi încă ne situăm sub media europeană de 43%.

Pe de altă parte, remarc cu îngrijorare accesul partidelor extremiste în Parlamentul European, prin candidaţi cu discursuri şi opţiuni eurosceptice, xenofobe, împotriva tuturor principiilor şi valorilor ce definesc Uniunea Europeană. În actualul context internaţional, coeziunea şi coerenţa Uniunii devine cu atât mai importantă cu cât opţiunile europene au impact strategic. În condiţiile în care partidul românesc care a câştigat cel mai mare procent la alegerile europarlamentare a realizat aceasta pe baza aceluiaşi tip de discurs în care România are nevoie de reprezentanţi care să apere ţara la nivel european, nu pot să nu vă întreb cine sunt reprezentanţii de care românii au nevoie să fie apăraţi?

Cred cu tărie că eforturile noastre trebuie să se direcţioneze înspre informarea corectă şi obiectivă a românilor asupra semnificaţiei şi impactului pe care instituţiile europene le au asupra ţării noastre. În condiţiile în care campaniile majorităţii candidaţilor au avut ca miză promovarea viitorului prezidenţiabil, cum mai putem vorbi de câştigători ai alegerilor europarlamentare?

În altă ordine de idei, doresc să salut iniţiativa europarlamentarilor liberali de a adera la grupul Popular European, ai cărui reprezentanţi au obţinut cel mai mare scor pe teritoriul Uniunii. La nivel politic, lupta partidului pe care cu demnitate îl reprezint trebuie să se axeze în continuare pe intensificarea dreptei, pe susţinerea statului de drept, a independenţei justiţiei şi a reducerii corupţiei. Mă bucură de aceea succesul doamnei europarlamentar Monica Macovei, a cărei eforturi în acest domeniu au fost recunoscute şi validate atât la nivel european, cât şi naţional.

Domnul Florin Gheorghe:

"Europa merge pe mâna popularilor"

Alegerile europene desfăşurate duminică, nu numai în România, ci la nivelul întregii Uniuni Europene, au demonstrat încă o dată faptul că dacă faci o politică în interesul oamenilor, aceştia te vor recompensa prin vot. Aşa se face că, după declinul de încredere pe care l-au înregistrat în perioada maximă a crizei economice, între anii 2008-2010, prin politicile dureroase implementate pentru redresarea economiei europene popularii europeni au reuşit să recâştige încrederea electoratului european. Cine nu-şi aduce aminte ce râuri de lapte şi miere promiteau socialiştii francezi? Eşecul monstruos al acestora nu a făcut decât să aducă mai multe voturi extremiştilor. Cine a uitat câte promisiuni a făcut stânga în Europa, iar atunci când a venit la putere a fragilizat echilibrele economice atât de greu construite? Poate că unii au uitat, însă electoratul european sigur nu a uitat!

Jean-Claude Juncker se numeşte viitorul preşedinte al Comisiei Europene! Experienţă, onestitate, performanţă este numele real al viitoarei Comisii, condusă de unul dintre cei mai longevivi şi performanţi prim-miniştri din Uniunea Europeană şi chiar din lume. 18 ani cât a condus treburile executive ale Luxemburgului, mica ţară de jos, a demonstrat calea pe care se poate ajunge la prosperitate pentru toţi cetăţenii săi. Îmi doresc ca domnul Jean-Claude Juncker să propage acest model de succes la nivelul tuturor celor 28 de state membre ale Uniunii Europene. Îmi doresc ca viitoarea Comisie, învestită de viitorul Parlament European, să demonstreze că entuziasmul alegătorului european nu a fost în zadar.

Alegerile de duminică din România au demonstrat, de asemenea, că cei ataşaţi valorilor de dreapta, valorilor marii familii politice europene a popularilor europeni sunt şi ei într-o creştere de simpatie. La Constanţa, Partidul Mişcarea Populară a devenit a doua forţă politică din municipiu, plasându-se pe locul doi după partidul stat, PSD. Aproape 14% dintre constănţeni au acordat încrederea lor, viitorul copiilor lor, pe mâna Partidului Mişcarea Populară. Le mulţumesc şi îi asigur că încrederea nu le va fi înşelată! Mă voi lupta politic pentru ca "ciuma roşie" să plece din oraşul meu, ca cei care au ţinut cel mai important oraş de la Marea Neagră într-un stadiu nepermis de subdezvoltare să plece şi să lase oraşul în mâinile cetăţenilor şi ale oamenilor politici tineri, care fac politică cu cetăţenii împreună şi pentru cetăţeni.

Entuziasmul pe care l-am trăit la Constanţa, datorat încrederii mari pe care constănţenii mi-au acordat-o mie şi Partidului Mişcarea Populară, mi-a trecut repede atunci când am văzut procentele mari ale absenteismului la vot şi, mai ales, modul în care PSD îşi doreşte să acapareze toată puterea. Trag toată speranţa ca atât la toamnă, cât şi la alegerile din 2016, PSD să fie sancţionat de alegătorii minţiţi şi sărăciţi de politicile păguboase ale acestuia. Personal, mă angajez să depun toate eforturile ca acei români care şi-au pierdut speranţa şi încrederea în actuala clasă politică să vină la vot. Sunt 7 din 10! Nicio putere politică nu poate să se bucure dacă este legitimată de 2 din 10 sau 3 din 10 dintre alegători.

Trebuie să le redăm românilor speranţa, trebuie să le redăm românilor încrederea în politică! Este unul dintre obiectivele majore ale mele şi ale Partidului Mişcarea Populară.

Domnul Florin Gheorghe:

"România la răscruce"

Este de domeniul evidenţei faptul că după doi ani de guvernare sub Victor-Viorel Ponta, România nu doar că nu a progresat în niciun fel, ci a făcut importanţi paşi înapoi. Spulberarea reformelor din educaţie, sănătate, eliminarea investiţiilor din infrastructură, trunchierea codurile justiţiei şi politizarea tuturor instituţiilor statului sunt numai câteva exemple negre din războiul PSD cu România modernă şi cu românii. Toate eforturile şi progresele făcute de români în ultimii ani par a fi fost în zadar, doar pentru că la guvernare se află partidul-stat.

În anul 2014, partide politice, politicieni, societate civilă, ambasade şi parteneri străini stau cu ochii pe România, singura îngrijorare fiind legată de persoana celui care va câştiga preşedinţia României. În funcţie de persoana aleasă se va putea spune cu certitudine care este direcţia pe care o va apuca România: către o integrare reală şi profundă în Uniunea Europeană, către o consolidare a poziţiei noastre în cadrul NATO şi în Parteneriatul Strategic cu Statele Unite sau către o Românie pusă la dispoziţia capriciilor baronilor locali, tot mai îndepărtată de Uniune şi tot mai puţin credibilă în faţa partenerilor noştri externi.

Nu credeam că odată cu apunerea epocii Iliescu&Năstase, în România anului 2014, membră a NATO şi UE, să-mi mai pun problema asupra direcţiei pe care o va apuca ţara mea. Mulţi dintre dumneavoastră o să mă acuzaţi că am fost naiv şi că am considerat că "generaţia de 40 de ani" a PSD a făcut definitiv ruptura de năravurile neocomuniştilor din FSN. Aşa este! M-am înşelat! Sunt mai răi decât predecesorii lor! Nu au valori, nu au principii, nu au respect pentru nimic din ceea ce înseamnă democraţie, stat de drept, corectitudine, adevăr! Minciuna, statul slab şi statul acaparat de partid sunt icoanele la care se închină noua generaţie a stângii din România.

Şi de parcă nu ar fi suficient răul imens pe care l-au făcut românilor în ultimii doi ani, PSD încearcă acum prin toate mijloacele să acapareze şi ultima redută - funcţia de preşedinte al României. Nu vor reuşi! De ce? Pentru că românii i-au creditat şi acum au înţeles cât sunt de răi. Românii au înţeles că noua generaţie PSD este mai coruptă decât generaţia Miki Şpagă, mai demagogică decât toată demagogia lui Ion Iliescu la un loc şi incapabilă să genereze măcar un proiect în folosul românilor.

Victor Ponta! Da! El e alesul! Alesul PSD! Alesul PSD chiar de pe vremea USL, USD .... Victor Ponta meritocratul, care spune tot timpul adevărul, care apără justiţia, care guvernează eficient, el este alesul! Victor Ponta este cel faţă de care PSD-işti se simt mândri că sunt români! Ei bine, eu nu sunt mândru că sunt conaţional cu Victor Ponta! Eu nu sunt mândru că sunt conaţional nici cu Ponta, nici cu Dragnea, nici cu Bunea Stancu, nici cu Oprişan sau Duicu, nici cu gaşca infracţională grupată în jurul acestuia! Eu nu pot fi mândru că sunt conaţional cu cei care au murdărit imaginea României în lume! Eu nu pot accepta că românii vor fi chemaţi la urne, în toamnă, ca să opteze pentru cel care a promis corupţilor că vine la Cotroceni şi goleşte puşcăriile de infractori.

Nu pot să nu mă gândesc cu înfrigurare că toate eforturile făcute de români în ultimii 24 de ani se vor spulbera dacă partidul-stat, partidul-corupt, îl va trimite pe Victor Ponta ca preşedinte. De aceea lanseze încă de pe acum apelul: "Salvaţi România de PSD!"

Domnul Costel Şoptică:

"Guvernul Ponta 3 lasă terenurile agricole la cheremul străinilor"

Legea privind vânzarea terenurilor nu mai prezintă interes pentru Guvernul Ponta 3, deoarece lucrul cel mai important s-a produs: Agenţia Domeniilor Statului a ajuns în directa subordine a premierului. În rest, mult acalamata apărare a pământului românesc de invazia cumpărătorilor străini nu mai interesează coaliţia de guvernare.

Anul trecut, Ministerul Agriculturii, condus de preşedintele PC - Daniel Constantin, a pus pe jar toată ţara, pentru că, de la 1 ianuarie 2014, urma să se liberalizeze piaţa funciară pentru persoanele fizice străine. Conducerea ministerului susţinea că, în lipsa unei legislaţii care să pună ordine în vânzarea de terenuri extravilane, străinii ar putea acapara pământurile fertile ale României, pentru că fermierii autohtoni nu au nici pe departe forţa financiară a occidentalilor.

Pentru această situaţie, ministrul agriculturii a dat vina pe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, prin care România nu a solicitat o perioadă mai mare de tranziţie pentru acest capitol. Când este vorba de vinovaţi pentru o astfel de situaţie, ministrul Daniel Constantin nu prea vrea să-i nominalizeze pentru că, în capul listei, ar trebui să figureze Mihai Tănăsescu, ministrul finanţelor publice de la acea vreme, membru marcant al PSD iar, mai nou, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii. Ca să îndrepte situaţia, Ministerul Agriculturii a promovat în Guvern, în toamna anului 2013, proiectul de Lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare. Gravitatea situaţiei descrise de Executiv a impus dezbaterea propunerii legislative în regim de urgenţă şi, după o reexaminare cerută de preşedintele României, actul normativ a devenit oficial, prin publicarea în Monitorul Oficial din 12 martie 2014.

În mare, legea impune parcurgerea unei proceduri extrem de laborioase pentru cumpărarea de teren agricol extravilan, dar se introduc şi măsuri care să conducă la coagularea suprafeţelor, extrem de fărâmiţate în urma aplicării legilor funciare. Şi, ca să nu se înregistreze tot felul de abuzuri, prin lege se introduce obligativitatea unor avize din partea Ministerului Culturii şi cel al Apărării Naţionale, ca vestigiile istorice să fie protejate, iar graniţele ţării să fie cât mai bine apărate. De altfel, una dintre măsurile impuse de lege prevede ca străinii persoane fizice din UE să nu poată cumpăra pământ la mai puţin de 30 km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior, precum şi la o distanţă mai mică de 2.400 m faţă de obiectivele speciale decât cu avizul Ministerului Apărării Naţionale.

Autorităţile au avut grijă să transmită că această măsură vine ca reacţie la intenţia Ungariei de a susţine financiar achiziţia de terenuri în România de către maghiari. Populaţia a devenit extrem de receptivă la astfel de mesaje şi a susţinut promovarea acestui act normativ, în ideea ca România să nu ajungă, "pe persoană fizică", în proprietatea Ungariei.

Pentru implementarea acestei legi este nevoie de norme de aplicare elaborate de către cele trei ministere implicate - cel al Agriculturii, al Culturii şi al Apărării Naţionale; în lipsa lor, vânzarea terenurilor către străini se face după regulile de drept comun, care deschid larg porţile achiziţiei de terenuri. Până la data stabilită de lege, adică 12 aprilie, numai Ministerul Agriculturii a prezentat un proiect de ordin, dar care nu a ajuns în Monitorul Oficial, deci nu produce efecte. Iar ţara a rămas fără protecţia graniţelor şi fără asigurarea securităţii alimentare naţionale, aşa cum s-a invocat la promovarea acestei legi.

Îmi este aproape imposibil să nu remarc faptul că tot acest blocaj a apărut după ce PNL a ieşit de la guvernare, iar Puterea a fost completată de PSD cu Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. De aceea, cred că normele de aplicare a Legii nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor către străini nici nu vor apărea, iar actul normativ votat de USL, cu Partidul Naţional Liberal ca partener, nu va fi aplicat. Pentru că, după părerea mea, ar ataca unele interese ale noilor parteneri de guvernare ai PSD. Şi aici mă refer la UDMR.

Pe de altă parte, se pare că premierul Victor Ponta a avut alte priorităţi atunci când a susţinut această lege. Cum normele de aplicare nu au apărut şi nici nu sunt semne că cele două ministere, cel al Culturii şi cel al Apărării Naţionale, îşi vor face datoria, este de înţeles că obiectivul legii era de a acapara Agenţia Domeniilor Statului (ADS) de către primul ministru, pentru că toate procedurile ca ADS să ajungă la Secretariatul General al Guvernului au fost îndeplinite. Agenţia mai are câte ceva interesant pentru care merită să deţii controlul. Toate terenurile agricole ale statului sunt administrate de către ADS, iar retrocedările nu s-au terminat. Pe de altă parte, subvenţiile comunitare şi cele naţionale au făcut din pământ o sursă de venit extrem de vânată.

Colegiul din judeţul Botoşani, pe care eu îl reprezint, are graniţă cu două state extracomunitare, dintre care una cu Ucraina, unde situaţia internă este extrem de tensionată. De aceea, voi urmări cu maximă atenţie evoluţia acestui act normativ, iar Partidul Naţional Liberal, din care fac parte, ia în calcul măsuri care să suplinească lipsa acestei legi.

Domnul Florin Mihail Secară:

"Ponta a decis: axa strategică Teleorman-Focşani-Moscova se face!"

Îmi amintesc şi acum primul gest ferm şi fără echivoc pe care l-a făcut preşedintele Traian Băsescu, imediat după ce a fost ales în anul 2014. "Vreau o axă Bucureşti-Londra-Washington!" a afirmat preşedintele fără să clipească, fără să aibă vreo ezitare, ştiind că România nu poate progresa decât aproape de Occident, iar românii nu pot fi în siguranţă decât în grupul ţărilor democratice şi sub umbrela celei mai puternice alianţe militare. Era anul aderării României la NATO şi momentul în care ţara noastră încheiase negocierile de aderare la Uniunea Europene.

Trista lună mai a anului 2012, adică luna în care Victor Ponta a venit la guvernare, a pus în discuţie aproape toate progresele făcute de români şi România: Uniunea Europeană inamicul numărul unu, neîncredere în relaţia cu partenerul strategic Statele Unite. Totul a început de la modul în care Victor Ponta a venit la putere şi, mai apoi, de la evenimentele din vara anului 2012. Tot ceea ce a făcut Victor Ponta în ultimii doi ani a demonstrat fără echivoc că Victor Ponta nu se simte deloc confortabil alături de partenerii occidentali şi, mai ales, cei americani. Aşa se face că, de peste 2 ani, Victor Ponta şi-a creat propria axă strategică: Teleorman-Focşani-Moscova. Este axa care leagă cei mai importanţi baroni locali ai PSD de conducătorul preferat al lui Victor Ponta. De ce Teleorman? Pentru că de acolo este Liviu şi pentru că acolo şi morţii susţin PSD! De ce Focşani? Pentru că nicio axă strategică nu se poate face dacă nu trece prin ogradă pe la Marian. Cum care Marian? Oprişan. Şeful cel mare al baronilor locali! Şi totuşi, de ce Moscova!? Pentru că prin atitudinea sa profund nedemocratică, nici o busolă din lume nu l-ar putea orienta pe Victor Ponta către Vest, ci doar către Moscova. Deşi a minţit în CV că a studiat la Catania, prin modul în care dispreţuieşte democraţia şi statul de drept, Victor Ponta pare că a citit mai mult din biblioteca Cominternului.

În urma vizitei vicepreşedintelui american Joe Biden, analişti, comentatori, politicieni s-au contrazis asupra viitorului electoral şi intenţiilor politice ale lui Victor Ponta. Unii spun că scăparea "Mister President" este de fapt garanţia că Ponta a bătut palma cu americanii şi el va fi preşedintele. Din câte mi-aduc aminte şi pe Adrian Năstase îl asigura un fost preşedinte american că va câştiga alegerile. Alţii, dimpotrivă, consideră că Victor Ponta nu este decât manivela lui Putin şi că nimeni, dar absolut nimeni nu poate avea cea mai mică încredere în Ponta! Nu ştiu dacă vreuna dintre variante este adevărată sau nu. Ce pot spune cu certitudine este că înainte de a da ţara fie lui Putin, fie de a se fi înţeles cu americanii, Victor Ponta a dat deja România pe gratis pe mâna baronilor corupţi ai PSD. Şi Putin şi Biden ştiu că dacă vrei să slăbeşti o ţară, dacă vrei să o îngenucheezi, susţii un prim-ministru corupt, care stă pe umerii unei armate de corupţi. Rezultatul? O ţară cu instituţii slabe, comandate doar politic, vulnerabile şi ineficiente. O ţară incapabilă să asigure securitatea şi apărarea propriilor cetăţeni.

Domnul Anton Doboş:

"PNL, liderul opoziţiei faţă de administraţia PSD a Iaşiului"

Realitatea înfăţişată de alegători ne obligă să ne gândim tot mai serios la ceea ce avem de făcut, atât în plan local, cât şi în plan naţional. Mă voi referi astăzi la ceea ce se întâmplă în municipiul Iaşi, locul unde conducătorii iau decizii după bunul lor plac, unele chiar împotriva voinţei populaţiei.

Mai întâi, este necesară o scurtă descriere a tabloului edilitar, pentru că Iaşiul se află într-o situaţie unică, în sensul negativ al termenului. Oraşul a devenit polul naţional al lucrărilor scumpe, dar neterminate, al prafului şi zgomotului, al blocajelor în trafic. Aproape că nu există arteră importantă pe care să se poată circula de la un capăt la altul, fără a întâlni un şantier încremenit. Totul pare rezultatul unui exerciţiu de joacă la care participă nişte copii obraznici, care dispun după cum vor ei de banii părinţilor. Din acest punct de vedere, locuitorii altor judeţe, care ajung în vizită sau cu treabă la Iaşi, constată că acesta îşi pierde, încet-încet, liniştea şi frumuseţea de altădată.

Un alt aspect important din activitatea PSD a Iaşiului este mutilarea spaţiului verde. Defrişarea fără rost a pomilor din mai multe zone centrale a stârnit reacţia societăţii civile şi proteste în stradă. Vocea cetăţenilor a strigat în van, pentru că politicile publice ale şefilor primăriei nu ţin cont de ea. Ne sunt prezentate statistici false despre sădirea arborilor, dar în realitate vedem doar rădăcinile rămase în urma tăierilor, ca nişte răni adânci pe trupul oraşului. Mai mult, zgomotul drujbelor începe să se audă din nou, în mai multe cartiere, tot spre nemulţumirea şi în pofida dorinţei ieşenilor.

Lista deciziilor care contravin interesului public este lungă. Principalele societăţi şi regii, aflate în subordinea primăriei, au intrat sau sunt aproape de intrarea în insolvenţă, ca urmare a managementului defectuos, axat doar pe creşterea cheltuielilor, fără nicio stimulare coerentă şi justificată a veniturilor. Dacă analizăm cu atenţie toate comunităţile administrate de liderii PSD, vom vedea că stilul acesta, de a cheltui mereu şi nejustificat, a devenit patent social-democrat.

Pentru a ascunde adevărul, liderii locali ai PSD doar mimează consultarea publică şi încearcă mereu să arunce acuzaţii la adresa opoziţiei. Mecanismele de consultare publică sunt ignorate cu desăvârşire, aşa cum s-a întâmplat cu tăierea pomilor, cu creditele contractate de primărie, de pe urma cărora nu s-au finalizat decât foarte puţine investiţii, cu falimentarea societăţilor şi regiilor care gestionează activităţile edilitare.

Noi, liberalii, suntem hotărâţi să luptăm până când administraţia Iaşiului va deschide cortina în spatele căreia se ascunde acum pentru a lua astăzi decizii de impact comunitar. Cu toţii trebuie să ne implicăm mai mult, pentru ca acest mod de a cheltui nechibzuit să fie eliminat din toate instituţiile administraţiei locale. Sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, cetăţenii vor sancţiona pe oricine acţionează împotriva interesului lor, mutilând şi îndatorând oraşele, falimentând activităţile principale, minţind la nesfârşit.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Alegerile prezidenţiale din Ucraina"

Alegerile prezidenţiale din Ucraina s-au desfăşurat, din fericire, într-o atmosferă destul de calmă, asigurând, pe fond, legitimitatea noului preşedinte. Opţiunea pro-europeană anunţată de acesta trebuie în mod egal salutată şi cred că diplomaţia românească trebuie să încerce în noul context să joace un rol mai activ în susţinerea şi consolidarea drumului european al acestui stat.

O nouă etapă s-a deschis duminică în istoria Ucrainei şi reuşita ei depinde inclusiv de abordarea din plan regional, nu doar de cea a marilor jucători strategici - Federaţia Rusă vs. UE şi SUA. Atât echilibrul regional, cât şi soarta comunităţii româneşti din Ucraina depind de o contribuţie substanţială la acest proces din partea României.

Spun aceasta ţinând cont de două aspecte. Pe de o parte, victoria euroscepticilor la alegerile pentru Parlamentul European poate fi considerată problematică, inclusiv în ceea ce priveşte politica externă a Uniunii Europene pe termen mediu şi lung. Lipsa de fermitate a politicienilor europeni şi a liderilor europeni în privinţa Ucrainei, aşa cum am trăit-o în ultimele şase sau şapte luni, nu poate fi disociată de climatul politic intern din marile state ale Uniunii. Euroscepticismul decantat în urma acestor alegeri europene şi-a spus deja cuvântul în privinţa Ucrainei în ultimele luni şi, cu certitudine, şi-l va mai spune şi de acum înainte. Chiar dacă nu sunt majoritare în legislativ, aceste abordări nu pot să nu influenţeze politica externă, pe cea de vecinătate sau chiar şi pe cea de securitate a Uniunii în anii ce vor urma. La rândul ei, analizând pragmatic, diplomaţia europeană nu poate fi disociată de climatul politic european.

Ori, în acest context, un stat ca România, care are o bună înţelegere a echilibrului regional şi a mizelor sale - din cauza trecutului comun cu o ţară precum Ucraina - are datoria morală faţă de regiune şi faţă de românii care trăiesc în această ţară vecină să "menţină stindardul Uniunii în regiune", întărind dacă va fi cazul vocea Uniunii în privinţa parcursului european al Ucrainei. Procesul de reformă şi de consolidare democratică ce ar putea fi demarat prin alegerea unor lideri legitimaţi intern şi extern nu va substitui o mână fermă întinsă de UE.

Pe de altă parte, echilibrul declaraţiilor din ultimele zile, la nivelul tuturor actorilor implicaţi, indică mai curând ambiguitate. Declaraţiile ucrainene şi ruse din ultimele zile par să indice o şansă de normalizare a situaţiei, o încercare de dialog bazat pe recunoaşterea legitimităţii noii conduceri. Poziţia oficialilor ruşi contrazice însă politica externă şi de securitate a Federaţiei din ultimele luni, pe orice palier am dori să o privim.

Deschiderea spre dialog a Federaţiei Ruse şi fermitatea noului preşedinte ucrainean privind parcursul european şi privind tratamentul separatiştilor pot fi imposibil de reconciliat, în ciuda pragmatismului de care ar da dovadă ambele părţi. Statele Unite au încercat să transmită un mesaj de susţinere, însă Uniunea Europeană - principalul jucător din relaţia cu Federaţia Rusă vs. Ucraina - tace.

România are o şansă să susţină vocea Uniunii în regiune, în acest moment de "restart" simultan al Uniunii şi al Ucrainei. Avem o datorie faţă de Republica Moldova, în primul rând, pentru a evita scenariul ucrainean. Dar avem o datorie şi faţă de comunitatea de români din Ucraina. Înţelegerea echilibrului relaţiilor din regiune şi mizelor lor istorice sau prezente ar cere o abordare mai fermă din partea diplomaţiei române.

În calitate de vicelider al Grupului parlamentar de prietenie cu Ucraina şi membru al Comisiei pentru integrarea europeană a Republicii Moldova fac apel la Ministerul de Externe, la comisiile de politică externă ale Parlamentului României şi la toţi reprezentanţii noştri aleşi în noul legislativ comunitar pentru a întări susţinerea în favoarea unui parcurs european al întregii noastre regiuni.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Strategia energetică a României în context regional şi european"

Comisia Europeană lucrează la un studiu aprofundat privind securitatea energetică a Uniunii şi va prezenta la Consiliul European de la finalul lunii iunie a.c. o strategie pentru a reduce dependenţa energetică a Uniunii. Se apreciază că, prin implicaţiile lor, deciziile ce vor fi luate la acest Consiliu vor fi cruciale pentru viitorul energetic al Europei, dar şi pentru situaţia la nivel internaţional.

Săptămâna trecută Comisia Europeană a găzduit o conferinţă la nivel înalt pe tema securităţii energetice la care au participat actori importanţi din domeniu, atât la nivel instituţional, cât şi provenind din sectorul de afaceri. Dacă premierul Poloniei a fost prezent şi a susţinut un discurs chiar în sesiunea de încheiere a evenimentului, România - prin oficialii săi sau prin reprezentanţi din zona de business - a fost prezentă doar indirect, prin intermediul vicepreşedintelui Băncii Europene de Investiţii care, întâmplător, este român.

Vocea României nu s-a făcut auzită în această dezbatere care va fundamenta studiul Comisiei Europene şi viitoarea strategie Energetică. Am urmărit poziţiile reprezentanţilor Guvernului României pe tema contribuţiei la strategia energetică europeană şi nu am găsit informaţii de natură să demonstreze o preocupare substanţială, fie şi formală pentru această problematică.

În acelaşi timp, ministerul de resort din ţara noastră ne spune că România are la ora actuală toate premisele pentru a putea deveni un jucător regional în domeniul energetic. Mai mult, aflăm că există perspective reale pentru ca România să-şi îmbunătăţească independenţa energetică sau chiar să devină independentă energetic în preajma anului 2020. Acestea sunt concluziile mai mult decât optimiste prezentate de Departamentul de energie în urma unei consultări publice. Vom fi independenţi energetic şi vom fi jucători regionali în energie în următorul cincinal, deşi nu avem nici măcar o strategie energetică în acest moment. Căci, dacă nu ştiaţi, România nu are o strategie energetică naţională, ci abia lucrează la un proiect în acest sens.

Principiile acestei strategii au fost anunţate recent, în mijlocul întregii dezbateri internaţionale privind energia, generată de criza ruso-ucraineană. Pe fond, aflăm că România se va baza pe energia nucleară şi pe cărbune, că este necesar un mix energetic echilibrat pentru a asigura securitatea la acest nivel. Nu aflăm însă ce principii stau la baza unei relaţii cu Uniunea Europeană în domeniul energetic. Aşadar, conectarea la strategia energetică europeană nu reprezintă un principiu cheie al viitoarei strategii a statului român, deşi este membru al UE.

Şi, din păcate, nu este singurul punct slab. Nu aflăm absolut nimic despre componenta de sustenabilitate - mesajul este centrat pe ce avem şi cât putem exploata, dar nu ne punem problema evaluării consumului pe termen mediu şi lung şi, în consecinţă, nici cea a creşterii nivelului de eficienţă energetică. Am putea spune, mai pe înţelesul cetăţenilor, că nu ne punem problema cât de repede vom cheltui ce avem. Chiar dacă resursele noastre sunt satisfăcătoare, ritmul în care le cheltuim determină cât timp putem beneficia de ele. Reducerea consumului ar fi un element esenţial de luat în calcul în această ecuaţie, apreciez eu.

Acest discurs din partea Guvernului diferă în mod fundamental de principiile incluse în Cadrul european pentru climă şi energie 2030 şi de discursul echilibrat şi orientat către soluţii al Preşedintelui Comisiei Europene, domnul Barroso, la finalul conferinţei la nivel înalt pe care am menţionat-o anterior. Accentul pus pe interconectarea între statele membre şi coordonarea politicilor energetice este un reper cheie pentru viitoarea strategie de securitate energetică europeană, ca răspuns la provocarea reducerii dependenţelor de furnizori unici, de tipul Federaţiei Ruse.

În mod egal, principiile viitoarei Strategii naţionale în domeniul energiei nu fac referire la problematica infrastructurii, definită în mod explicit ca punct nevralgic al României de către vicepreşedintele Statelor Unite Biden. În opinia sa, România poate să devină punctul cheie care leagă pieţele de energie de la Marea Neagră până la Europa Centrală şi de Est, dacă îşi modernizează infrastructura internă în domeniu.

"Care consideraţi că ar trebui să fie obiectivele externe ale politicii energetice româneşti?" Întrebarea lansată de Departamentul de energie pentru fundamentarea viitoarei strategii naţionale a primit răspuns doar de la partenerii noştri externi sau, dacă suntem realişti, inclusiv de la vecinii noştri din regiune. Ar fi util să pornim măcar de la sfaturile prietenilor, pentru a defini un "plan de bătaie" pe termen lung, dacă noi înşine nu putem avea o viziune orientată strategic. Ar fi util în mod egal ca, înainte de acest Consiliu european din iunie, România să îmbogăţească acele principii pentru viitoarea sa strategie energetică, luând în calcul şi faptul că suntem membri ai Uniunii Europene. Măcar atât.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Când bunicii înjură în faţa nepoţilor..."

A mai trecut o campanie electorală. Echipele politice aşezate la start au avut, fiecare în parte, indiferent dacă se declară mulţumite sau nemulţumite, surprize neplăcute. Toţi am contat pe un scor mai mare, un scor care să permită partidului din care facem parte o poziţionare cât mai bună a candidatului propriu în competiţia prezidenţială. Pe toţi ne-a luat prin surprindere procentul mare obţinut de un independent, actorul Mircea Diaconu, vot clar antisistem, acordat unei persoane carismatice, percepută de către opinia publică a fi onestă, în ciuda deciziilor ANI şi sentinţei definitive legate de aceasta.

Dacă a existat cineva care să se îndoiască de faptul că proiectul USL a fost foarte iubit de români, că tactica PSD de campanie de a se identifica, în continuare, cu acest proiect, a condus la un relativ câştig, sunt sigură că acum este lămurit în privinţa aceasta. Cu toate acestea, scorul PSD face îndoielnic succesul la prezidenţiale al stângii în faţa dreptei româneşti unite. Acesta este motivul real pentru care premierul solicită liderilor PNL întoarcerea la guvernare, nu grija şi respectul pentru voinţa românilor. Dar de mimat, mimează bine! Aceasta şi structura mediatică pe care o are în sprijin îl fac un adversar politic de temut, chiar dacă actul de guvernare lasă de dorit.

Dincolo de scorurile şi mizele politicienilor pentru aceste alegeri, un lucru pare să fie clar: miza românilor a fost foarte mică, într-atât de mică încât a extrapola acest scor asupra unor alegeri viitoare este o mare greşeală. Aşa cum o mare greşeală este şi incapacitatea de a înţelege anumite semnale transmise de electorat şi de activele de partid structurilor de conducere a acestora. De răspunsul onest, de adaptarea la aceste semnale, depinde practic soarta partidelor şi a ţării pentru următorii zece ani.

Simţind miza momentului, venerabilul domn Ion Iliescu şi-a lăsat treburile casnice specifice senectuţii, a lăsat-o şi pe distinsa doamna Nina, care a trecut de curând printr-o intervenţie chirurgicală, şi s-a "proptit" în faţa camerelor de luat vederi ca un veritabil politician, preşedinte "de onoare" al partidului. Până aici, nimic anormal. Vine omul, la cei 84 de ani, ca bunicul în faţa nepoţilor cărora le-a lansat moştenire cel mai mare partid din România. Dar faptul că "bunicul" scoate din guşa plină de venin acele cuvinte jignitoare la adresa preşedintelui PNL, Crin Antonescu, sintetizate în apelativul "lichea", este halucinant.

"Bunicul" înjură public în faţa "nepoţilor" şi ajungi să nu te mai miri în legătură cu limbajul suburban pe care îl folosesc în politică urmaşii domnului Ion Iliescu.

Şi se mai poate lămuri, cu această ocazie, încă o dilemă: la cum merg lucrurile în PSD, după o astfel de ieşire publică a "preşedintelui de onoare", mai crede cineva că dată fiind părerea lui Ion Iliescu, PSD ar fi susţinut la preşedinţie pe "licheaua şi chiulăul" Crin Antonescu?! Totul, dar absolut totul, a fost o mistificare, căreia, alături de români, i-au căzut pradă şi politicieni de bună-credinţă.

Am fost obligată de această întâmplare să-mi aduc aminte de mistificarea uriaşă din 1989 care a permis confiscarea puterii de către structuri care au condamnat România la sărăcie, dependenţă şi incultură. M-am revăzut în Piaţa Universităţii, alături de dascălii mei din ASE, cu ecuson de "golan2, mi-am amintit mineriadele... Şi peste toate acestea am redescoperit, în prezent, rânjetul... rânjetul lui Ion Iliescu, rânjetul lui mare, cât 24 de ani de istorie...

Doamna Florica Cherecheş:

"Sindromul Stockholm mioritic sau nepăsarea şi lipsa spiritului civic dăunează grav societăţii"

Alegerile din 25 mai ne-au arătat că spiritul civic şi cultura politică nu sunt punctele forte al poporului român.

Declarăm sus şi tare că nu-i iubim pe baroni, că nu mai vrem corupţie, că vrem o viaţă mai bună, că vrem să fim respectaţi, dar atunci când avem ocazia să schimbăm ceva, refuzăm să ne respectăm pe noi înşine neparticipând la vot, preferând să stăm la terase, la mici şi bere, lăsând baronii să profite de nepăsarea noastră prin mijloace obscure şi de cele mai multe ori ilegale.

În România, sindromul Stockholm este la el acasă, poporul român refuzând cu înverşunare să-şi pedepsească călăii, care îl ţin prizonier într-un sistem corupt şi putred. Ba, dimpotrivă, ajunge să simpatizeze cu ei.

Când o să ne trezim şi o să realizăm că neparticiparea la vot nu este o formă de protest şi că doar o implicare activă în viaţa politică ne poate salva şi reaşeza în democraţia pe care toţi ne-o dorim?

Doamna Manuela Mitrea:

"Redeschiderea spitalelor, o măsură reparatorie bine-venită!"

Decizia Guvernului de dreapta luată în anul 2011 de a închide 67 de spitale pentru a face economie la bugetul Ministerului Sănătăţii a stârnit nemulţumirea românilor.

În urma acestei hotărâri, în unele zone, populaţia nu a mai avut cui să se adreseze în cazul unei urgenţe medicale şi, din păcate, au fost cazuri în care până la sosirea echipajelor de urgenţă, bolnavii şi-au pierdut viaţa în faţa spitalelor închise. Tot din cauza acestei decizii, bolnavii au fost nevoiţi să parcurgă zeci de kilometri pentru a fi trataţi, însă pe lângă timpul pierdut pe drum, costul transportului a reprezentat o problemă serioasă pentru mulţi dintre ei.

Însă nu numai bolnavii au suferit în urma închiderii spitalelor, ci şi medici, asistente, infirmiere şi mulţi alţi angajaţi ai acestor unităţi sanitare care au rămas fără un loc de muncă. O parte dintre aceştia au ales să plece şi să lucreze în alte ţări care apreciază dedicaţia şi profesionalismul cadrelor medicale din România.

Mai mult decât atât, aproape jumătate dintre spitalele închise în 2011 şi care ar fi trebuit transformate în cămine pentru bătrâni sunt nefolosite şi acum, la trei ani de la luarea deciziei. Măsura contabilicească a Guvernului Boc, care ar fi trebuit să aducă economii la bugetul Ministerului Sănătăţii, s-a dovedit una păguboasă, atât pentru bugetul ministerului, cât şi pentru personalul medical, dar mai ales pentru românii bolnavi.

În aceste condiţii, apreciez că decizia actualului ministru al sănătăţii de a redeschide spitalele închise în 2011 de guvernarea Băsescu - Boc este o măsură reparatorie bine-venită. Până la acest moment, 10 spitale sunt deja funcţionale, urmând ca în perioada următoare să fie redeschise şi altele. Totuşi, cred că răul făcut va fi greu de reparat, dacă nu imposibil.

Prin redeschidrea spitalelor închise, Guvernul de stânga repară o mare nedreptate făcută personalului medical, pacienţilor şi românilor, în general.

Domnul Clement Negruţ:

" Dictatura cleptocraţilor"

Aşadar, la 25 mai a.c., s-a mai consumat un episod terifiant din serialul "Mafia Roşie în ofensivă." Trebuie să recunoaştem cu toţii că eminenţele cenuşii ale socialiştilor stăpânesc perfect arta disimulării, manipulării şi mai ales pe aceea a ocolirii adevăratelor probleme majore din dezbaterea publică.

Tot programul lor politic cu care au străbătut ţara în lung şi în lat s-a rezumat la atacuri suburbane la adresa adversarilor politici. Niciun cuvânt despre tematica europeană, despre strategia în domeniul vital al energiei, despre MCV, intrarea în spaţiul Schengen, politica agricolă comună, reindustrializare, migraţia forţei de muncă, atragerea fondurilor europene, trecerea la moneda euro, forţe armate ale UE, etc. Nimic despre intenţia sau posibilitatea de renegociere a unor capitole încheiate defavorabil pentru economia românească de către PSD-istul Vasile Puşcaş, fostul negociator-şef al Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. Peste tot numai atacuri murdare şi promisiuni iluzorii fără nicio legătură cu rolul Parlamentului European şi al celorlalte instituţii europene.

De aceea, majoritatea alegătorilor sătui de minciună, batjocură, desconsiderare şi sărăcie au rămas acasă, boicotând scrutinul la care alţi cetăţeni europeni au răspuns prezent în procent dublu faţă de români. Protestul electoral s-a îndreptat, în primul rând, împotriva guvernanţilor actuali, care în loc să se achite de promisiuni şi să găsească soluţii de revigorare a economiei după doi ani de guvernare, se ţin de talk-show-ri, fac presiuni asupra justiţiei care îndrăzneşte să le facă dosare baronilor roşii. Acţiunea guvernamentală se concentrează pe trecerea portului Constanţa în grădina filfizonului, pe repartizarea clientelară a fondurilor publice şi pe tot felul de jocuri de gleznă, precum reducerea unor taxe, ca a doua zi să pună alte biruri pe stâlpi, pe grajduri şi pe spatele contribuabilului român.

Se împăunau înainte de alegeri că îi vor aduce la putere pe socialiştii europeni în frunte cu Martin Schulz, dar rezultatele arată că tot popularii lui Merkel, Barroso şi Juncker vor face majoritate la nivelul Parlamentului European. De aceea, ca partid nou înfiinţat de câteva luni, ne mândrim cu faptul că putem adăuga, împreună cu liberal democraţii şi naţional liberalii şi udemeriştii încă 15 mandate româneşti la zestrea Partidului Popularilor Europeni. Prin urmare, degeaba au înroşit ei România, că la nivelul Uniunii Europene tot popularii vor conduce, situaţie în care megalostânga românească va avea misiunea ingrată de a aplica în plan naţional politici europene de dreapta. Vorba aceea, de ce îţi e frică nu scapi!

Mulţumim celor care ne-au susţinut şi care vor avea satisfacţia că se află în consens cu mersul statelor dezvoltate de pe bătrânul continent. Poate că e mai bine să fii mai întâi puternic în Europa decât umflat cu aer fals în vremelnica ierarhie autohtonă! Succes pe mai departe, populari români! Va fi odată sărbătoare şi pe strada noastră!

Domnul Gheorghe Emacu:

"5 iunie - Ziua Mondială a Mediului"

Mediul reprezintă tot ceea ce ne înconjoară: este ansamblul elementelor naturale şi artificiale în cadrul cărora se desfăşoară viaţa umană. Mediul determină cât de bine sau cât de rău trăim.

Aceste considerente au stat la baza iniţiativei Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu care, cu ocazia Conferinţei de la Stockholm asupra mediului ambiant, din 1972, a stabilit data de 5 iunie pentru a marca "Ziua Mondială a Mediului".

De atunci, Ziua Mondială a Mediului este marcată în fiecare an pe baza unei tematici speciale. Evenimentul are ca obiectiv informarea şi educarea cetăţenilor asupra modurilor prin care se poate proteja mediul. Sunt astfel prezentate cu regularitate problemele esenţiale privind protecţia mediului şi consecinţele acestora asupra calităţii vieţii şi a planetei.

Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu a stabilit o listă de puncte negre asupra cărora trebuie să se acţioneze cu toată urgenţa: este vorba, în principal, despre lupta împotriva distrugerii stratului de ozon, acţiunile împotriva defrişărilor masive şi ilegale, prezervarea calităţii rezervelor de apă, lupta împotriva secetei şi a deşertificării ca efect al schimbărilor climatice.

Ziua Mondială a Mediului este principalul mijloc prin care Organizaţia Naţiunilor Unite acţionează pentru conştientizarea cetăţenilor, precum şi pentru o acţiune de anvergură mondială în favoarea mediului.

Anul 2014, desemnat de către Organizaţia Naţiunilor Unite ca "Anul internaţional al statelor insulare în dezvoltare", este consacrat, pe fond, schimbărilor climatice şi efectelor acestora asupra nivelului oceanelor.

În România, schimbările climatice devin din ce în ce mai evidente; fenomenele meteorologice extreme - precum tornadele - sunt tot mai des prezente, iar seceta şi deşertificarea îşi fac simţită prezenţa.

Ziua Mondială a Mediului trebuie să reprezinte, mai ales pentru Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, o ocazie pentru a promova acţiuni şi măsuri concrete pentru prevenirea şi combaterea faptelor de natură să afecteze calitatea mediului.

Prin tăierea sistematică, dar mai ales ilegală a pădurilor, România a pierdut nu numai milioane de euro, dar şi aerul curat, oxigenul şi protecţia împotriva inundaţiilor sau surpărilor de teren. Raportul deficitar dintre plantarea şi tăierea de copaci conduce la un dezechilibru care ne va afecta din ce în ce mai mult, iar când vom simţi acest lucru, va fi prea târziu; pentru că durează ani de zile până creşte un copac, care nu e ceva ce poate fi construit din sticlă şi beton!

Seceta şi deşertificarea ce se fac simţite tot mai evident în sud-estul ţării sunt şi ele consecinţe ale despăduririlor.

În Bucureşti şi alte oraşe situaţia este asemănătoare; nu au mai fost create spaţii verzi noi, deşi capitala s-a extins, iar populaţia a crescut: ba chiar mai rău unele spaţii verzi au fost distruse după ce au fost dobândite, adesea ilegal, de mafia imobiliară.

De aceea, Ziua Mondială a Mediului trebuie să reprezinte un imbold pentru ca Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice să întreprindă măsuri ferme şi urgente pentru ca riscurile la adresa mediului să fie prevenite sau înlăturate.

Dar şi fiecare dintre noi avem propria responsabilitate pentru protecţia mediului, pe care trebuie să ne-o asumăm. Este nevoie de o schimbare de mentalitate şi comportament care impune principiul "acţiune locală şi gândire globală".

Domnul Miron Ignat:

"Staţia de epurare din municipiul Tulcea"

În luna mai, în municipiul Tulcea a fost inaugurată una dintre cele mai moderne staţii de epurare din estul Europei. Prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, Tulcea este primul oraş care a finalizat o staţie de epurare pentru o capacitate de 100.000 de locuitori şi care are ca scop să protejeze Rezervaţia Deltei Dunării.

Faţă de alte arii protejate, cum ar fi rezervaţii naturale stricte, parcuri naţionale, monumente ale naturii, Rezervaţia Deltei Dunării nu a fost destinată unei protecţii exclusive, ci mai mult pentru conservarea ecosistemelor, folosirea resurselor naturale regeneratoare, cercetarea şi supravegherea continuă a componentelor ecosistemelor protejate, ocrotirea speciilor de plante, animale şi peisaje.

În municipiul Tulcea nu exista staţie de epurare, apa uzată menajeră fiind evacuată neepurată direct în fluviul Dunărea. Sistemul de alimentare cu apă şi colectare a apelor uzate era perimat, iar reţeaua de distribuţie se afla într-un stadiu avansat de degradare, ceea ce conducea la avarii dese ale sistemului de distribuţie. Din aceste motive, în cazul unei poluări accidentale, calitatea apei reprezenta un risc major.

Din aceste motive, staţia de epurare aduce un mare beneficiu şi protejează municipiul Tulcea, dar mai ales Rezervaţia Deltei Dunării. Această staţie are ca scop tratarea primară, secundară şi terţiară a apelor uzate, tratarea şi deshidratarea nămolurilor, valorificarea biogazului.

Felicitări autorităţilor tulcene şi tuturor celor implicaţi pentru implementarea acestui important proiect!

Domnul Ioan Balan:

"Calamităţile sunt mană cerească pentru firmele PSD"

Inundaţiile, zăpezile sau alunecările de teren sunt pentru mult prea mulţi români calamităţile care le risipesc agoniseala de o viaţă întreagă. Casa, animalele, culturile agricole şi chiar propriile vieţi sunt puse an de an în pericol, nu doar de natură, ci de slaba activitate a administraţiei publice centrale. Digurile de apărare sunt desenate pe hartă, ca proiecte, în acelaşi mod ca autostrăzile colorate ale lui Dan Şova, adică inexistente în realitate. Perdelele forestiere sau parapeţii sunt doar subiecte de discuţie între specialişti şi nimic mai mult. Despre ameliorarea cursurilor de apă sau măsuri împotriva alunecărilor de teren ... ce să mai vorbim. Dacă aş mai adăuga faptul că Victor Ponta a cheltuit 40 milioane de euro pe o hartă a riscurilor naturale din România, pe care nu o mai găseşte, cred că tabloul sifonării banilor publici de către PSD şi firmele lor de casă e complet.

Cu toate acestea, există şi unii care se bucură de pe urma tragediilor. Este vorba despre deţinătorii firmelor apropiate PSD. De ce se bucură? Pentru că legea achiziţiilor îi exonerează de competiţie atunci când este invocată urgenţa. Şi uite aşa se făcu în această iarnă că CNADNR a încheiat contracte de deszăpeziri după ce zăpada de 2 centimetri se topise, la preţuri ameţitoare. Şi uite aşa, la inundaţii, sacul cu nisip este mai scump decât sacul cu făină!

Nu cred că este cineva care să uite umilinţa pompierilor militari, nevoiţi să-l plimbe pe Victor Ponta şi Liviu Dragnea într-o barcă, prin apă de 20 centimetri: "Ia zi, Liviule! Firmele noastre au chef de inundaţii?! Au ....! Cât le trebuie? 16 milioane? Doar atât!??" Aşa alocă Victor Ponta banii publici. Cum a calculat că e nevoie de 16 milioane pentru lucrări la diguri, direct din barcă, nimeni nu poate să explice!

La Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, domnul Dragnea şi-a bugetat în anul 2014 peste 1,5 miliarde pentru programe de modernizare urbană şi rurală. 1,5 miliarde! Nu am văzut să fi demarat măcar un singur proiect în prima jumătate a acestui an, deşi banii au plecat deja către mai multe firme de casă ale PSD. Şi de parcă nu ar fi suficient că Victor Ponta şi Liviu Dragnea alimentează nejustificat prosperitatea acestor firme, Guvernul PSD le protejează şi împotriva sistemului de taxe. Evaziunea a înflorit de când Victor Ponta a preluat guvernarea şi ştie şi un copil că niciun agent economic nu-şi permite să nu plătească taxe dacă nu are binecuvântare de la Guvern!

Cred cu putere că astăzi, în 2014, legislaţia din România în materia achiziţiilor publice trebuie ameliorată, pentru a împiedica Guvernul să distribuie discreţionar banii publici către firmele de partid, invocându-se tot timpul "urgenţa". Mai cred că România are nevoie de un management real al riscului, pentru ca toate calamităţile naturale să devină istorie pentru români.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Yoggi, mă simt minunat, aş vrea această slujbă"

Şi noi! Sau orice altă slujbă cu excepţia celei de premier. Poate nu va mai trage chiulul de pe la guvern şi va lăsa în grija altora crearea unui milion de locuri de muncă.

Yoggi şi Boo-boo s-au plimbat cu avionul. Boo-boo a vorbit tot timpul despre Pluşica. Cine a plătit distracţia copilotului? România? Cetăţenii? Cât ne costă un selfie cu F-16?

Tot mai mulţi români doresc ca domnul Pompa să îşi schimbe meseria. Poate să se facă şi pilot sau orice altceva doreşte. Vrem doar să nu mai fie primul dintre miniştri, pentru că oricum nu se ocupă decât de TV şi poze pe Facebook!

Din nefericire, nu o să plece de bunăvoie... ce-ar fi să-l ajutăm?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

10% false - 100% fraudă

Serviciile medicale fictive precum consultaţii şi internări inexistente, examene de laborator şi explorări imagistice neefectuate, tratamente inventate sau reţete falsificate ajung la 10% din bugetul Ministerul Sănătăţii.

Această fraudă creează prejudicii pacienţilor care au nevoie de tratament şi afectează desfăşurarea unei activităţi normale în întreg sistemul de sănătate.

Proiectul meu de lege va reduce frauda din sistem prin implicarea în mecanismul de control a celor care plătesc asigurări de sănătate. Acest proiect prevede că pacienţii vor fi informaţi cel puţin o dată pe an de către casa de asigurări asupra datei, tipului, furnizorilor şi valorii serviciilor medicale decontate de către casa de asigurări pe numele asiguratului, prin scrisoare recomandată trimisă la adresa de domiciliu din baza de date a casei de asigurări.

Asiguraţii vor avea astfel posibilitatea să sesizeze eventuale nereguli şi să oprească frauda, iar asiguratorul va fi informat asupra serviciilor medicale fictive sau abuzive şi îşi va putea orienta mecanismele de control spre zonele de risc.

Două exemple sunt simptomatice pentru mecanismele şi amploarea fraudei:

(1) Reţeaua internărilor fictive dintr-un spital privat din Timişoara a creat un prejudiciu estimat la 1,5 milioane de lei. La iniţiativa conducerii au fost făcute 500 de internări fictive utilizând datele personale ale unor bătrâni pe care le adunaseră în campanii umanitare sau au fost internate scriptic timp de 2 zile până şi gravidele prezentate doar pentru controlul periodic al sarcinii.

(2) Reţeaua analizelor şi reţetelor fictive din Bucureşti a creat un prejudiciu de 500000 de euro prin emiterea a 14000 de bilete de trimitere falsificate pe numele a 800 de pacienţi şi a implicat 42 de medici şi laboranţi.

Medicii de familie sau medicii specialişti au emis bilete de trimitere către laboratoarele de analize utilizând numele pacienţilor din lista de consultaţii, primind în schimbul unor analize neefectuate vreodată 10% din banii decontaţi de CNAS.

Aceiaşi medici au prescris tratamente de 1,6 milioane de lei pe numele unor pacienţi care nu au fost consultaţi şi au trimis reţete false unor farmacişti care falsificau semnăturile pacienţilor şi le decontau la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Farmacia realiza profit, decontând de la Casa de Asigurări de Sănătate medicamente care rămâneau practic în stoc, iar farmaciştii implicaţi obţineau şi un profit personal prin primele obţinute pentru creşterea artificială a vânzărilor. Medicii care prescriau reţete false primeau, la sfârşitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri de 3- 5% din valoarea totală a reţetelor

Proiectul de lege nu presupune alocări bugetare şi niciun fel de investiţii, dar poate aduce 200-300 milioane de euro în sistemul de sănătate.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Aveaţi chef de nişte inundaţii?"

Aştept cu mare interes următoarele scoruri la alegerile viitoare în cel mai roşu judeţ.

Până atunci vă prezint doar o statistică ce spune multe:

Cluj: 693.400 locuitori, 245.400 salariaţi, 32.560 companii, buget 8 miliarde euro, 1.646 lei/mediu net.

Dolj: 692.700 locuitori, 146.300 salariaţi, 17.236 companii, buget 3,9 miliarde euro, 1.333 lei/mediu net.

Iaşi: 842.600 locuitori, 174.000 salariaţi, 17.942 companii, buget 4 miliarde euro, 1.427 lei lei/mediu net.(Dolj+Iaşi=7,9 miliarde euro).

Bacău: 708.400 locuitori, 112.100 salariaţi, 13.855 companii, buget 3 miliarde euro, 1.238 lei lei/mediu net.

Suceava: 708.700 locuitori,105.900 salariaţi, 13.503 companii, buget 2,7 miliarde euro, 1.109 lei/mediu net.

Situaţia este şi mai clară dacă raportăm numărul de salariaţi la numărul de locuitori: Cluj: 1 salariat la 2,83 faţă de 1 salariat la: 4,73 la Dolj, 4,84 la Iaşi, 7,12 la Dâmboviţa, 7,26 la Mehedinţi, 8 la Teleorman, 8,14 la Vaslui, 8,3 la Botoşani.

În măreaţa guvernare e ca şi cum am fi inundaţi în fiecare zi... de promisiuni.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Când ei se ceartă noi pierdem!"

Politica poate oferi soluţii şi nu doar discuţii. Am dovedit asta prin cele 87 de iniţiative legislative şi cele 583 de luări de cuvânt în plen sau cele peste 500 de declaraţii politice făcute în doar doi ani. Am arătat că ştiu şi vreau şi pot să vă schimb viaţa aducând sănătate, venituri şi locuri de muncă.

În schimb, vedem şi azi politicieni care doar se ceartă şi nu rezolvă problemele. Bătălia lor e doar pentru ciolan. Sunt aceleaşi partide care conduc de 20 de ani România spre dezastru. Nu-i interesează problemele noastre, dorinţele noastre sau să-şi respecte promisiunile.

Chiar dacă nu ne mai miră nimic din tot acest comportament, din când în când, ne mai pregătesc mici surprize. Frapantă la ultimele isprăvi este lipsa oricărei motivaţii şi decenţe fără a fi presaţi politic, mediatic, juridic sau social.

Când ei se ceartă, noi pierdem. După doi ani de PSD-PNL şi sateliţii avem multe motive pentru a ieşi în stradă şi la vot: promisiuni neonorate, noi taxe şi impozite, miniştri penali, contracte dubioase, noi clientele de partid, continuarea măsurilor de austeritate ale guvernării PDL şi menţinerea acordului cu FMI, o lege a sănătăţii proastă şi, în aceeaşi notă cinică, demararea mineritului cu cianuri şi a exploatării gazelor de şist.

M-am săturat! M-am săturat de minciuni, ciolane, oase, pensii nesimţite, ajutoare de handicap necuvenite, accize, taxe pe stâlp, salarii nemeritate, ciondăneală, incompetenţă, penali în parlament, în guvern, un guvern mai stufos decât într-o ţară cu 80 de milioane şi de zilele negre de marţi.

Niciodată nu am avut dezastrul ăsta! Şi pot continua enumerarea ...

"Toţi sunt la fel" este o nonopţiune ce pune în avantaj doar partidul unic, "Toţi sunt la fel" serveşte doar la alegerea ciclică a restauraţiei ce ne-a adus în mai puţin de un sfert de secol într-o fundătură.

Poate în al 12-lea ceas ne vom trezi şi vom face o alegere cumpătată şi corectă şi vom trimite acasă cele două variante negative din politică.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ce oraş frumos"

Oare teiul lui Eminescu a fost marcat cu roşu?... Deh, doar e bătrân şi el şi de abia se mai ţine. Ar putea fi înlocuit cu un salcâm japonez sau o viorică roşie de pe Ştefan cel Mare. Mai aducem şi nişte bananieri, cocotieri, palmieri .... un pic de praf din centru că doar dispunem de aşa ceva din abundenţă în urbea noastră....

Vedem cum nişte mafioţi pun stăpânire pe oraş şi nu mai au niciun fel de limite. Totul se reduce la a face bani prin îndatorarea noastră la limita suportabilităţii şi comisioane de cel puţin 10%. Unde sunt toate ong-urile care militează pentru drepturile omului? Unde sunt prealăudaţii apostoli ce se regăsesc în toate topurile privind încrederea în cetăţeni? Ce fac "aleşii neamului" de pe Copou, cu excepţia gogoşilor despre dezvoltarea urbei în stil european? Vreţi voturi la 25 mai ca să puteţi trândăvi pe banii noştri? Vreţi şi alte avantaje?

Dacă cetăţenii de rând vor sta acasă sau vor plânge pe la colţuri, vor avea grijă alţii să nu mai rămână niciun fir de iarbă în acest oraş, spre marea bucurie a "noilor oameni" ai partidului unic.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cei 500"

Iaşiul are mai puţin de un sfert din suprafaţa de spaţii verzi necesară. Deşi nu mai avem industrie, am ajuns să înregistrăm valori record de pulberi în atmosferă ce nu fac în niciun caz bine plămânilor noştri.

Datele sunt disponibile la Agenţia de Mediu şi sunt recunoscute cu jumătate de gură chiar de cei care sunt plătiţi să apere arborii şi sănătatea ieşenilor.

Cu toate acestea, drujbele se pregătesc pentru defrişare în Copou. Singura soluţie e ca şi cei răspunzători să fie şi ei marcaţi cu roşu spre a fi tăiaţi... pentru că avem o administraţie bătrână şi bolnavă, ce e un pericol pentru sănătatea şi viaţa ieşenilor.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Convocare de urgenţă"

Situaţia tot mai gravă din regiune impune o poziţie fermă din partea Parlamentului României. Am solicitat astăzi, în baza articolului 13 şi 14 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, preşedinţilor celor două camere convocarea de urgenţă, în maximum 5 zile, în şedinţă comună, a tuturor deputaţilor şi senatorilor în vederea stabilirea unei poziţii ferme privind situaţia din Ucraina.

Acest demers este susţinut şi de grupurile parlamentare ale PNL şi PDL din Camera Deputaţilor.

Sperăm ca dorinţa noastră de a clarifica poziţiile politice ale tuturor grupurilor parlamentare să fie agreată şi de cele ce aparţin puterii pentru a putea adopta de urgenţă o declaraţie care să reflecte poziţia Parlamentului României.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Copoul este emblema Iaşiului"

Degeaba îmi exprim marea nevoie de spaţiu verde pe care o resimt... pe aleşii mei nu îi interesează.

Vă rămâne şi nişte spaţiu verde... la Palas. Singurul. De asta au distrus şi teii de pe Bulevardul Ştefan cel Mare.

Toaletarea copacilor, ca să nu zic mutilarea sau ciuntirea din anii precedenţi, era motivată de liniile de alimentare a troleelor. Acum nu mai există linii de troleu. Nu mai există motive de ciuntire şi cu toate astea nu sunt copacii lăsaţi în pace. Primăria inventează noi şi noi pretexte: ba că nu se vede Palatul de Justiţie, ba că nu se vede catedrala şi Palatul pe Ştefan cel Mare. Sunt doar pretexte pentru o firmă de tăiat copaci pentru care primăria nu ştie cum să mai inventeze noi facturi şi devize. Ar trebui să căutăm firma cu drujbele din oraş pentru a şti pe ce criterii se fac ciuntirile astea, ce cifră de afaceri pe banii ieşenilor şi dacă au măcar un specialist, nu subinginer de la Rajac, ci în silvicultură.

Oare cum e posibil ca deodată sute de copaci din Copou să "obosească"? De ce nu se face această intervenţie discret, în fiecare an şi mai ales cu cap. E înspăimântătoare vestea că sute de copaci sunt marcaţi pentru tăiere. Şi mai interesant este că nu se pomeneşte de eventualele replantări în acest oraş. Copaci, nu beţe care se usucă.

Sunt de acord să se taie ce reprezintă un real pericol public, dar nu înainte de a se planta doi copaci în vecinătatea celui marcat pentru tăiere. Mişcarea cu replantarea unor copaci măricei ca la Palas ar însemna garanţia adevărului şi intenţiei curate că se doreşte parcul neatins de planurile dezvoltatorilor imobiliari. Atâta timp cât se aude doar taie, taie, taie nu cred o iotă că se doreşte în continuare tot parc în zonă, ci mult beton şi fier-beton, şantier, zero verdeaţă.

Ar trebui declarate parcurile din Iaşi zone protejate prin lege. Cine ştie ce primar şi ce drujbar mai energic ar rade tot!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Dendrofurie"

Pentru că încă nu au găsit metoda de a impozita oxigenul pe care cu generozitate ni-l oferă natura, vor să ne taie copacii pentru a face loc vreunui proiect imobiliar.

Am văzut zilele trecute copaci marcaţi în Copou. Cineva mi-a zis că pentru a fi tăiaţi. Sunt copaci sănătoşi, frumoşi. Nu pot să cred că vor să-i taie chiar de pe aleea principală, de la intrarea în Parcul Expoziţiei sau în cel din Copou. Cum este posibil aşa ceva? Mă întreb dacă edilii pe care i-am ales cred că pot face chiar orice le trece prin cap fără să plătească? Oare noi, cetăţenii Iaşiului, suntem de paie? Cred că ar trebui să ne apărăm Copoul de furia drujbelor!

Nu renunţaţi, ieşeni! Hai mai degrabă în faţa primăriei! Să nu-i lăsăm să distrugă parcul Copou, simbolul Moldovei, după ce au tăiat teii, simbolul Iaşiului, iar bulevardul a ajuns să arate ca o uliţă dintr-un sat uitat de lume.

Când cei aleşi îşi bat joc de Iaşi, de tradiţie şi de embleme, înseamnă că a venit timpul unor altfel de forme de protest. Se pare că nu sunt auzite şi înţelese cele tăcute, cu lumânări şi alte simboluri de acest gen.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Unde sunt drepturile românilor?"

Sunt onorat de invitaţia European Center of Geopolitical Analysis pe care o consider o recunoaştere a activităţii mele în interesul apărării drepturilor omului, inclusiv în ceea ce priveşte lupta pentru un mediu sănătos, fără fracturare hidraulică.

Voi fi implicat, alături de membri ai parlamentelor din UE precum şi de membri din Parlamentul European, în activităţi de monitorizare şi analiză referitoare la respectarea drepturilor omului, autodeterminare şi soluţionare paşnică a conflictelor în Donetsk şi în zonele vecine. Tot în cadrul acestei misiuni vom analiza documente privind evoluţiile recente din sud-estul Ucrainei şi vom primi raportări de la observatorii OSCE.

Sper că vom reuşi o analiză corectă şi vom asigura atât prin prezenţa cât şi prin activitate respectarea drepturilor românilor din această regiune."

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Să nu mai fure!"

Frauda din sistemul de sănătate este estimată la 200-300 de milioane de euro anual.

Serviciile medicale fictive precum consultaţii şi internări inexistente, examene de laborator şi explorări imagistice neefectuate, tratamente inventate sau reţete falsificate ajung la 10% din bugetul Ministerului Sănătăţii.

Această fraudă creează prejudicii pacienţilor care au nevoie de tratament, cât şi activităţii normale în întreg sistemul de sănătate.

Proiectul de lege iniţiat de mine va reduce frauda din sistem prin implicarea în mecanismul de control a celor care plătesc asigurări de sănătate.

Concret, prin această lege fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel puţin o dată pe an, prin casele de asigurări, asupra serviciilor de care beneficiază, a nivelului de contribuţie personală şi a modalităţii de plată, cât şi asupra datei, tipului, furnizorilor şi valorii serviciilor medicale decontate de către casa de asigurări pe numele asiguratului în anul precedent, precum şi asupra drepturilor şi obligaţiilor sale.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Guvernarea ca o barcă"

România este dezindustrializată complet şi nu există un plan de dezvoltare, o strategie, un obiectiv oricât de simplu, pe care ar trebui să-l urmărească orice guvern. Ţara asta nu are o direcţie, nu ştim exact încotro ne ducem.

Şi ce este mai rău, guvernanţii se duc acasă şi se culcă liniştiţi, neştiind ce vor face mâine.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Guvernul neputinţei"

Domnilor-tovaraşi,

Aţi promis un milion de locuri de muncă, scăderea TVA-ului, reducerea CAS-ului, un sistem medical performant şi unul de educaţie accesibil şi competitiv. Câte aţi realizat?

E un guvern al neputinţei. În doi ani nu aţi reuşit să schimbaţi nimic din sistemul PDL, ci doar aţi îmbrăcat aceleaşi haine şi aţi continuat aceleaşi măsuri inepte. Concret, înseamnă că nu ai făcut nimic. Nici măcar nu aţi spus clar ce trebuie făcut, cine sunt vinovaţii şi cine trebuie pedepsit. Pentru o ţară condusă de un procuror, corupţia a atins proporţii de neconceput.

Mai bine aţi spune oamenilor ce aţi reuşit să faceţi în această luptă, ce vreţi să faceţi de acum încolo, nu să vă plângeţi ca nişte impotenţi pentru ce nu aţi putut face.

Acum ori niciodată! Pentru că ne-am săturat de voi. Plecaţi!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ia şi taie"

Primarul trebuie şi el marcat cu roşu precum copacii ce vor fi tăiaţi. Şi el e doar un baron bătrân şi bolnav ce a ajuns un pericol public pentru copacii din Iaşi.

Uitasem. El este deja marcat cu roşu... la fel ca toate viorelele din partid. Probabil că de aceea sunt buletinele de vot alb-negru. Nici naiba n-ar vota pe cineva cu bulina roşie.

Nu le-a ajuns că au defrişat teii din centru. Acum vor să-şi ducă la capăt crima împotriva capitalei culturale a Moldovei şi să umple oraşul cu betoane, sticlă şi manele.

Dacă-i mai răbdăm mult pe drujbarii din fruntea oraşului, vom avea parte de salcâmul japonez al lui Eminescu în Copou. Şi va fi, evident, singurul copac din parc.

Eu am un steag al României din care a fost arsă stema şi văd că este timpul să îl scot din şifonier. Hai România ! Hai Iaşiul! De această dată, nu ca în ’89, să pornească de la noi!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ineptocraţia ucide România"

Patru oameni au murit înecaţi. Alţi doi în accidente aviatice. Sunt regiuni aflate ani de zile în zodia şomajului şi sărăciei. Aceleaşi. Aceleaşi de douăzeci de ani. Aceleaşi de pe harta roşie a partidului unic.

Îmi pare rău pentru cei patru înecaţi, îmi pare rău pentru cei doi îngheţaţi, îmi pare rău pentru fiecare dintre cei condamnaţi de indiferenţă, incompetenţă şi corupţie.

În decembrie 2012 ne-au dat o mare de promisiuni. Acum marea se revarsă prin satele noastre şi ne ucide copiii.

Puteţi să salvaţi măcar câteva vieţi... pe 25 mai nu staţi în casă dacă vă pasă!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Mitomanii"

Decembrie 2009, către Geoană: "dacă te întreabă de Vântu, zici că nu erai tu în poze". Relatarea domnului de mai sus. Singur nu era în stare să o spună.

Iunie 2012: "n-am plagiat". Comisiile de la universităţi spun că da.

Ianuarie 2014 la tv: "preţul la carburanţi a scăzut, n-a crescut". Pe 1 ianuarie 2014 preţul la pompă ajunsese să crească în medie cu 10 bani.

Aprilie 2014: "Am ascultat înregistrarea şi n-am zis "fă". O ţară întreagă vede un filmuleţ în care se adresa unei doamne ministru cu "fă".

Ceea ce va urma nu e minciună: vă cerem demisia!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Numărul solicitărilor la Salvare a crescut cu 33%. Nu îngreunaţi intervenţia Salvării prin apeluri false sau abuzive la 112!"

În săptămâna premergătoare sărbătorilor pascale solicitările au crescut cu 33% apropiindu-se de valoarea record din 2014. Mai precis de la 292 au ajuns la 416.

Ne aşteptăm ca în zilele de Paşti numărul solicitărilor să crească în continuare datorită exceselor alimentare şi bahice, cât şi zilelor libere ale medicilor de familie.

Recordul de solicitări a fost într-o sâmbătă. 459 de pacienţi au fost salvaţi de Salvare în această zi. Practic s-au înregistrat 20 de apeluri pe oră şi un pacient a fost tratat sau dus la spital la fiecare 3 minute.

Din păcate, apelarea falsă sau abuzivă a numărului unic de urgenţă 112 lasă practic fără asistenţă medicală multe urgenţe, în condiţiile în care aproape 65% din apeluri vizează Salvarea. S-a ajuns ca în fiecare zi, la nivel naţional, să avem 34000 de apeluri abuzive (înjură, pun întrebări stupide sau pur şi simplu nu vorbesc, doar ţin linia ocupată) ce încarcă activitatea dispecerului sau limitează accesul altor pacienţi, iar altele trimit echipajele de urgenţă la evenimente inexistente.

Pedepsele derizorii şi numărul mic de sancţiuni au dus la explozia apelurilor false. De aceea am propus un proiect legislativ ce propune descurajarea apelării abuzive la 112 sau alertarea falsă a agenţiilor specializate de intervenţie prin creşterea pedepselor pentru astfel de activităţi, iar în mod concret amenda de la 1000 la 4000 de lei sau 100 până la 400 de ore de activităţi în folosul comunităţii. În cazul repetării, se poate ajunge până la dublarea amenzilor sau a orelor de activitate în folosul comunităţii sau închisoare de la 6 luni până la 3 ani.

Până când acest act normativ va fi adoptat, vă rugăm ca, măcar în aceste zile, să nu puneţi în pericol viaţa cuiva sunând fals la 112.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"O nouă zi a copy-lului: 17.04.2014"

Americanii l-au plimbat cu aeroplanul.

Românii care trec prin dreptul unei benzinării sau ajung prin spitale îi urează atâtea încât nu cred că se mai poate opri din sughit.

Copy rămâne copy şi când face cumpărături la Milano şi în China şi în F16 şi pe scaunul copilotului şi ca doctor şi în fotoliul de la guvern şi cu mingea de baschet în mână.

Iar dacă nu ştie, ar trebui să i se spună că este şeful unui guvern şi nu pasager de avion.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Pachetul de deservicii medicale"

Solicităm retragerea proiectului de Hotărâre de Guvern privind pachetul de servicii medicale şi reluarea dezbaterilor pentru o nouă lege a sănătăţii, aşa cum s-a promis în uitatul Program de guvernare.

Nemaiavând ce să taie, Guvernul reduce numărul consultaţiilor. Este un pachet microscopic de servicii medicale, ce nu ţine cont de realitatea medicală românească, creat în spirit politruc contabil, al cărui singur scop este tăierea fondurilor alocate sănătăţii.

Consecinţele sunt previzibile: creşterea numărului de morţi evitabile ce a ajuns la peste 60000 de pacienţi anual, explozia cazurilor de malpraxis, supraaglomerarea până la colmatare a serviciilor de urgenţă ce şi-au dovedit deja limitele, creşterea spăgilor din sistem pentru că puţini vor accepta ca mama, tatăl, fiul sau fiica să aştepte în suferinţă în funcţie de "disponibilitatea" medicilor din spitale. În acest mod ingenios vor face economii şi la bugetul de pensii, pentru că puţini români bolnavi vor mai apuca să supravieţuiască trei ani pentru a vedea rezultatele reformei.

Mult clamata compasiune faţă de pacienţi este înlocuită cinic de consultaţia "scurtă", liste de aşteptare şi internări în funcţie de "disponibilitatea serviciilor unităţii spitaliceşti solicitate."

Plătitorii de asigurări de sănătate vor deveni un fel de doctor House ce se vor prezenta în pas alergător la uşa cabinetelor medicale unde medicii îi vor aştepta cu reţeta deja scrisă cu cele mai ieftine medicamente asigurate prin mila ministerială.

Dincolo de absurditatea situaţiei, remarcăm că pentru guvernanţi e mai uşor să ne aşeze la coadă până ne vine rândul în loc să ne asigure serviciile medicale pentru care plătim mai presus de voinţa noastră.

În loc de tratament, să caute soluţii reale, normale şi care sunt la îndemâna oricui, ministrul preferă să aloce în continuare la pauşal sume colosale pentru servicii paramedicale a căror eficienţă rămâne sub un mare semn de întrebare.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Pacienţii mor pe capete. Guvernul protejează malpraxisul şi asiguratorii"

Pacienţii mor pe capete, legea malpraxisului zace în Parlament, Guvernul nu consideră oportună o astfel de lege deşi "lucrează" la un proiect de lege pe această temă. Proiectul meu de lege va fi respins datorită punctului negativ de vedere al Guvernului fără niciun argument raţional. Singura justificare e că poate, cândva, cine ştie când, Guvernul va binevoi să facă un copy-paste pentru o astfel de lege. Proiectul meu de lege a fost elaborat după ample consultări cu asociaţiile de pacienţi, asociaţiile profesionale şi asiguratori şi reprezintă o speranţă pentru victimele malpraxisului.

Guvernul uită că scopul acestui act normativ este soluţionarea promptă a tuturor cazurilor de malpraxis, pacientul fiind despăgubit în maximum 60 de zile de la depunerea plângerii.

Soluţionarea cazurilor de malpraxis este greoaie în România, iar pentru obţinerea de compensaţii financiare pacientul prejudiciat este nevoit să ajungă în instanţă, ceea ce duce la numeroase nemulţumiri legate de durata şi rezultatele procesului.

În România, legea malpraxisului e mai mult de formă şi făcută parcă să apere societăţile de asigurare. Cazurile în care pacienţii au fost despăgubiţi sunt rarisime putându-se număra pe degetele de la o mână, deşi vorbim de o piaţă a asigurărilor de 3 milioane de euro anual la care numărul garantat al clienţilor este de circa 200.000, din care o treime medici şi de sute de reclamaţii înregistrate la Colegiul medicilor. Sumele asigurate sunt impuse de CNAS şi merg de la 5.000 de euro în cazul asistenţilor până la 62.000 de euro pentru chirurgi.

În cei 10 ani firmele de asigurări au câştigat zeci de milioane de euro şi au despăgubit doar cinci pacienţi, deşi potrivit unor date făcute publice de către Colegiul Medicilor din România, în intervalul 2006-2011, comisia de disciplină din cadrul acestei instituţii a analizat 725 de dosare în care au fost reclamaţi 916 medici, dintre care 198 medici au fost sancţionaţi. Cei mai mulţi dintre aceştia au primit mustrare, 13 au fost amendaţi, 11 au primit interdicţia de a mai profesa, iar într-un singur caz s-a decis retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România.

Prima de asigurare e cuprinsă între 5 şi 37 de euro anual, însă în cazul unei greşeli, compania plăteşte asigurare doar dacă se pronunţă instanţa în acest sens. Pentru a obţine despăgubiri tot victima trebuie să se adreseze instanţei, unde e obligată să ducă certificat medico-legal pe care îl obţine uneori după ani de zile. Instanţa cere şi expertiză unei comisii de specialişti, plătită cu bani grei de pacient. Procesul durează între doi şi cinci ani, timp în care pacientul, uneori mutilat pe viaţă, nu primeşte niciun ajutor, iar adesea rezultatul este sub aşteptările pacientului.

Acest act normativ dă posibilitatea despăgubirilor pe cale amiabilă, în cazurile de răspundere civilă a asiguratului, între pacient, societatea de asigurare şi unitatea sanitară şi stabileşte termene clare pentru acordarea unor despăgubiri adecvate.

Concret, plângerea primită de unitatea sanitară este transmisă în maximum 10 zile societăţii de asigurare ce o analizează şi dă un răspuns pacientului în maximum 30 de zile, iar despăgubirile ajung la pacient după maximum alte 20 de zile. Se ajunge astfel ca în maximum 60 de zile pacientul să fie despăgubit pentru prejudiciul cauzat de malpraxis.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Pauzele lungi şi dese, cheia marilor succese!"

În nicio ţară din UE nu se întâmplă acest lucru: senatorii puterii şi-au acordat cu generozitate o lună de vacanţă europalamentară. Propun ca toţi românii să primească, concomitent cu senatorii, o lună de concediu plătit din bugetul Senatului. În fond, legea trebuie să fie aceeaşi pentru toţi... În plus am avea timp să savurăm marea ciolaniadă cu pungi, făina, ulei, zahăr şi nelipsitele gogoşi electorale.

Oare nu au citit nici măcar Constituţia? Oare nu au aflat că, măcar teoretic, treaba lor este să legifereze? Oare chiar avem nevoie de ei, din moment ce noi am fost la referendum şi am hotărât să avem un parlament unicameral cu 300 de parlamentari?

Şi dacă tot îşi doresc o vacanţă "electorală", îi aşteptăm pe 1 mai la una exotică în zona specială de maximă siguranţă de la Pungeşti.

Sper că legea mea privind limitarea la maximum două a numărului de mandate să-i mai scoată din parlament pe cei obişnuiţi să doarmă în jilţurile privilegiate ale puterii.

V-aţi săturat? Nu staţi în casă dacă vă pasă! Doar cu un vot puteţi să-i trimiteţi în vacanţă... definitiv!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Premierul meu"

Vreau conducători care ştiu şi pot să lupte pentru un plan naţional şi social. Poate un premier care să poată adapta ca răspuns la solicitările excesive ale UDMR soluţiile lui Kevin Rudd, premierul Australiei, atunci când tratează problema imigranţilor şi a obiceiurilor lor.

"UDMR şi nu românii trebuie să se adapteze. Asta e, vă convine sau nu.

Vorbim mai cu seamă româna, nu maghiara, spaniola, libaneza, araba, chineza, japoneza sau orice altă limbă. În consecinţă, dacă doriţi să fiţi parte a acestei societăţi, învăţaţi limba!

Aceasta este patria noastră, pământul nostru şi stilul nostru de viaţă şi vă vom acorda oportunitatea de a vă bucura de toate acestea. Dar imediat ce încetaţi a vă mai plânge, văita şi îngrozi de steagul nostru, de onoarea noastră, de crezul nostru creştin, de stilul nostru de viaţă.

Nu v-am obligat noi să staţi aici. Aşadar, acceptaţi ţara pe care voi aţi dorit-o."

Aşa ar spune un om politic cu coloană, patriotism şi curaj. Alţii, mai mioritici, băltesc în compromisuri perpetue, vânzându-ne ţara, ca şi cum le-ar aparţine, puţin câte puţin, dar sigur şi fără recurs.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Propagandă pe banii noştri"

Suntem la 25 de la căderea regimului comunist. Asta în teorie. În practică, este tot mai vizibil cultul personalităţii şi comportamentul obedient al noii nomenclaturi.

Sunt convins că lumea nu a ieşit doar din curiozitate să-l vadă pe tovaraşu` preşedinte.. cel dus cu bărcuţa. Este adevărat că, aşa cum a spus Tovaraşu` la plenara din 23 aprilie unii "muncesc" cu barca pe uliţă în campanie electorală pe bani publici, iar alţii "înjură" binefacerile puterii.

Dumneavoastră, dragi tovarăşi şi prieteni, de ce nu munciţi? Acum când ţara e în plină campanie agricolă şi inundaţii de simpatie, dumneavoastră staţi şi ascultaţi vocea opoziţiei. Ruşine! Mergeţi la judeţeana de partid şi veţi primi o lopată, că nu-i ruşine să munciţi! Oricum doar în materialele de propagandă veţi mai găsi acel milion de locuri de muncă.

Mergeţi, că aveţi treabă şi lăsaţi-ne în pace! Aveţi de lipit afişe, de rupt alte afişe, de tras pe uscat barca marelui conducător, de mobilizat morţii la vot. E campanie, ce naiba!

Apropo, dragi tovarăşi şi prieteni activişti, aţi început cursurile de limba rusă? Sau e mai plăcut în Coreea de Nord?

Caracatiţa partidului unic a ajuns peste tot. O vedeţi la şeful inept care vă tratează ca pe un sclav pe plantaţie, o simţiţi la ghişeele puterii, o vedeţi în scara de valori răsturnate din spitale şi şcoli şi în zecile de taxe şi impozite ce vă golesc portofelul.

Dacă v-aţi săturat, dacă nu mai suportaţi abuzurile ineptocraţilor politruci şi dacă vă pasă de viitorul acestei ţări... nu staţi în casă pe 25 mai.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Punctul pe i"

Trebuie să punem punctul pe i. Majoritatea liderilor politici fac trafic de influenţă. De fapt, susţinerea liderilor de la vârful piramidei unui partid este condiţionată de avantaje personale. Şi ca să fim şi mai direcţi: partidul este croit pentru a avea acces la bunuri şi servicii publice. Ce interes naţional, ce doctrine .... vorbe goale.

Familiile politice făcute pe criterii ideologice au fost înlocuite cu familia de acasă: bunici, soţ, soţie, fii, nepoţi, cumetri, mai nou şi amante şi la familia de la partid pentru căpuşarea parlamentului, guvernului şi a altor instituţii publice. Nu au nici o jenă şi nici o limită, iar noi asistăm pasivi la certurile lor.

Dacă s-ar certa pentru binele public, ar fi de înţeles, dar, de fapt, vor doar să-şi împartă privilegiile şi funcţiile.

Legea mea care limitează la maximum două numărul de mandate ar putea pune punctul pe i şi la baronii de partid.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Răzbunarea mieilor - un nou motiv al educaţiei pentru sănătate"

Sunt tot mai mulţi pacienţi cu traumatisme accidentale legate de Sărbătorile Pascale. Plăgile, arsurile şi traumatismele osteoarticulare continuă să domine patologia alături de intoxicaţiile produse prin inhalarea produselor utilizate la curăţenie.

Multe dintre plăgi se produc chiar la tăierea mieilor. A fost şi cazul unui pacient de 45 de ani cu plagă înjunghiată abdominală ce a necesitat măsuri de resuscitare volemică şi respiratorie, antalgice, profilaxie antitetanică, antalgice şi intervenţie chirugicală de urgenţă. Alţii prezentau secţiuni vasulo-nervoase în urma plăgilor la nivelul mâinilor sau retenţie de corpi străini (aşchii de lemn) la acelaşi nivel.

Vă recomandăm atenţie sporită în această perioadă şi evitarea consumului de alcool atunci când vă apucaţi de treburile casnice pentru că "graba strică treaba" chiar şi finalizarea pregătirilor de Paşte.

Poate că aceste lucruri ar trebui învăţate chiar la şcoală în acele ore de educaţie pentru sănătate.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Realizări măreţe"

Vă felicit pentru realizările măreţe a doi ani de guvernare. Deja preţul la motorină e cel mai mare din UE, prima realizare importantă a guvernului! Urmează cea mai scumpă benzină din UE, cele mai scumpe gaze, cea mai scumpă apă, electricitate! Vom avea 100 de taxe noi, un minus de un milion de locuri de muncă, ne vom trata fără medici şi şcoala vieţii de partid va fi suficientă. Vom avea, scuze, avem un partid unic, iar deviaţioniştii vor fi, scuze, sunt aspru pedepsiţi cu rigoarea din manualul micului securist.

Trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie, pesedomania mereu de ei şi de ei, baroni care uită să le pese de noi!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Recapitulare"

În mai 2012 Guvernul Ungureanu cade în urma unei moţiuni de cenzură iniţiate chiar de PSD/USL având ca motiv înfiinţarea unei secţii în limba maghiară la UMF Târgu Mureş.

Decembrie 2012, înainte de alegeri, - Programul de guvernare PSD/USL - prevedea la punctul 14 descurajarea UDMR în a mai ridica pretenţii şi a mai pune condiţii (inclusiv în ceea ce priveşte scindarea pe criterii etnice a UMF Târgu Mureş).

Aprilie 2014, aceleaşi persoane care au iniţiat moţiunea în 2012 cheamă UDMR la guvernare şi legalizează (vor să legalizeze) un simbol care atestă suveranitatea unei comunităţi separatiste din România.

Întrebare: Cine trădează România?

Vă rog să-mi răspundeţi. Nu acum ... la vot!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un alt motiv pentru educaţia pentru sănătate: masa pascală"

Moderaţia trebuie să fie cheia alimentaţiei de sărbătorile pascale. În caz contrar veţi avea nevoie de serviciul de urgenţă şi ne vom vedea în garda din noaptea Învierii sau în a doua zi de Paşte. Chiar dacă am postit sau nu, trebuie respectate câteva reguli simple adaptate eventual patologiei de bază:

1. nu începeţi supraalimentarea la 12 noaptea, imediat după slujbă, ci aşteptaţi până dimineaţa sau mai bine orele prânzului;
2. alimentele trebuie introduse treptat (nu toate deodată) -puteţi începe cu friptură de miel, precedată de o salată de crudităţi asociată unei garnituri de legume făcute la grătar, urmate de o felie de ananas crud (nu din conservă) ce facilitează digestia;
3. cei care au ţinut post trebuie să reia cu prudenţă alimentaţia normală, începând cu brânzeturi, legume, fructe şi carne de pasăre, urmate de cantităţi mici de ciorbă şi drob ;
4. fiecare masă trebuie să conţină un singur aliment concentrat (tot ceea ce nu este fruct sau legumă este considerat concentrat) - friptura, drobul, sarmalele se consumă separat, nefiind recomandat amestecul de friptură cu ouă, al cărnii de miel cu cartofii şi consumul de dulciuri sau fructe imediat după masă;
5. încercaţi să asiguraţi o pauză de cel puţin jumătate de oră între felurile de mâncare pentru a evita senzaţia de suprasaturaţie sau sindroamele dispeptice;
6. indiferent de starea de sănătate, băuturile alcoolice trebuie consumate cu prudenţă putând, mai ales în asociere cu mâncarea grasă, să ducă la pancreatite, ulcere, hemoragii digestive, colici biliare;
7. precauţii speciale trebuie avute în vedere de cei cu afecţiuni digestive, metabolice (diabet, gută) sau cardiace ce trebuie să respecte regimul igienodietetic (fără dulciuri, sare etc.) şi medicamentos. Nu întrerupeţi medicaţia cronică pentru a mânca sau bea în exces.

Apariţia simptomelor digestive (greaţă, vărsături, dureri abdominale, tulburări de tranzit, febră sau frison) sau cardiace (dureri precordiale, palpitaţii, cefalee, vertij) indică prezentarea de urgenţă la spital.

Nu în ultimul rând, excesul caloric al perioadei va crea suficiente probleme celor care ţin la siluetă. Încercaţi să înlocuiţi carnea, dulciurile şi grăsimile cu salate şi fructe şi rezervaţi timp pentru plimbările în aer liber sau sport.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Există speranţa ca românii să aibă o singură patrie"

Am lucrat la un proiect de lege depus în Camera Deputaţilor prin care se realizează dezvoltarea relaţiilor comune dintre România şi Republica Moldova la nivel politic, administrativ, economic, educaţional, ca o continuare firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române. Este o lege-cadru ce stabileşte statutul cetăţenilor din Republica Moldova pe teritoriul României pentru a cărui susţinere s-au strâns deja 117.481 de semnături.

Există speranţa pentru ca românii să aibă o singură patrie. E nevoie doar de patrioţi care să iniţieze demersuri în acest sens şi nu de patrihoţii care ne-au condus mai bine de două decenii. Bunicul meu a murit la Cotul Donului, aşa că susţinerea mea pentru un astfel de demers este totală. Acest proiect de lege, dincolo de implicaţiile sale politice, priveşte concret dezvoltarea comună culturală, educaţională, socială şi economică a cetăţenilor din cele două state.

De-a lungul timpului, teritoriul şi populaţia Republicii Moldova au avut o evoluţie convergentă cu restul spaţiului etnic şi cultural românesc. România şi Republica Moldova sunt două state care au în comun limba, istoria şi cultura; ele nu deţin o individualitate naţională separată, ci constituie două fragmente ale aceleiaşi ţări.

Până în acest moment statul român a inclus Republica Moldova doar în cadrul politicilor privind românii din jurul graniţelor. Aceste politici se adresează minorităţilor româneşti de pe teritoriul altor state şi promovării drepturilor şi culturii românilor între graniţele statelor pe teritoriul cărora trăiesc. În Republica Moldova, românii nu sunt o minoritate, ci baza populaţiei, locuitorii unui al doilea stat românesc. De aceea este necesar ca România să adopte măsuri adaptate acestei situaţii si care sa vizeze direct cetăţenii Republicii Moldova.

În acest context, proiectul de lege facilitează românilor din Republica Moldova obţinerea cetăţeniei române prin asigurarea de consultanţă gratuită şi la cerere, reprezentare în faţa autorităţilor competente, obţinerea unui loc de muncă prin introducerea permisului de muncă eliberat de ITM, valabil timp de şase luni, cu posibilitatea reînnoirii ori de câte ori este necesar, ce conferă românilor de peste Prut acelaşi drept la muncă şi drepturi conexe identice cu ale celorlalţi cetăţeni români, posibilitatea de a învăţa şi primi bursă în sistemul public de învăţământ românesc chiar şi după obţinerea cetăţeniei române.

Prezentul proiect legislativ beneficiază de un larg suport popular, 117.481 semnături de susţinere fiind strânse în toate judeţele României, în perioada aprilie-august 2013 de către Platforma Civică Acţiunea 2012, o coaliţie de peste 30 de ONG-uri şi grupuri de iniţiativă.

Este un pas mic pentru un proiect de lege, dar un pas mare pentru o mare speranţă comună!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Să-i tot votaţi dacă vreţi copaci tăiaţi!"

Tot mai mulţi ieşeni îmi spun că Parcul Expoziţiei este parte integrantă a contractului Palas. Ca urmare, este dat cu dedicaţie unui prieten de primar ca să facă un proiect imobiliar. Aşa cum ştrandul a fost mutat pe Cicoarei, aşa, probabil, Parcul Expoziţiei va fi mutat prin Dacia, bazinul electoral al celui de prin primărie. Va urma demolarea stadionului şi mutarea acestuia la Metro.

Toaletările făcute în ultimii ani sunt un dezastru 100% pentru arbori, pentru că ele au fost făcute la comanda unor umflaţi de la Primărie, umflaţi care ştiu foarte bine doar să dea ordine. Horticultorii angajaţi la Primărie nu se pricep la aşa ceva. Este scandalos acest impuls de a dărâma şi de a tăia, impuls pe care îl au, de regulă, oamenii care nu au plantat vreodată un pom şi nici nu au construit cu mâna lor) ceva. Impuls cu urme ireparabile pentru Iaşi încă de prin anii 60-70. Dar... ce nu a reuşit Elena Ceauşescu, va reuşi Nichita.

Încă de acum 3 ani am tras acest semnal de alarmă. Să-i tot votaţi dacă vreţi copaci tăiaţi!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Scrisoare antifraudă"

Frauda din sistemul de sănătate a ajuns la 200-300 de milioane de euro. Reţete falsificate, consultaţii inexistente şi internări fictive au ajuns să "deturneze" în diverse buzunare între 10 şi 20% din bugetul sănătăţii. Nici măcar asiguraţii nu mai ştiu de câte ori figurează oficial ca beneficiari ai unor servicii de sănătate.

Proiectul meu de lege va reduce frauda din sistem doar printr-o simplă informare a celor ce plătesc asigurări de sănătate. Exact aşa cum primiţi acasă factura la gaz, lumină sau curent şi vedeţi de ce servicii aţi beneficiat, aşa veţi primi acasă, cel puţin o dată pe an, informaţiile privind data, tipul, furnizorii şi valorile serviciilor medicale sub forma unei scrisori recomandate trimisă la adresa de domiciliu din baza de date a casei de asigurări. Astfel veţi avea posibilitatea să sesizaţi eventuale nereguli şi să opriţi frauda, iar asiguratorul va fi informat asupra serviciilor medicale fictive sau abuzive şi îşi va putea orienta mecanismele de control în zonele de risc.

Proiectul de lege nu presupune alocări bugetare şi niciun fel de investiţii dar poate aduce 200-300 milioane de euro în sistemul de sănătate.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Senzaţional"

Dan Diaconescu a ajuns până în faţa sondei Chevron, unde a declarat că îşi va lansa campania pentru prezindenţiale la Pungeşti. În timpul vizitei în zona specială de siguranţă publică din Pungeşti a afirmat că susţine şi la nivel european şi în Parlamentul naţional legea mea privind interzicerea extragerii gazelor de şist prin fracturare hidraulică. Printre primele măsuri ca preşedinte al României va da o ordonanţă pentru oprirea Chevron şi creşterea redevenţelor.

Dan Diaconescu a fost însoţit de cetăţenii din Pungeşti în zona păzită de jandarmi şi a trecut de filtrele acestora însoţit de Simona Man. I-am însoţit alături de vasluieni, pentru că şi noi vrem interzicerea extragerii gazelor de şist prin fracturare hidraulică.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Şobolanii roşii"

Problema e următoarea: în Iaşi oricum există foarte puţine parcuri în comparaţie cu alte oraşe din ţară. În afară de Parcul Expoziţiei şi Parcul Copou, nu mai avem alte locuri de acest gen. Ca şi cum nu şi-ar fi dat în petic suficient cu tăierea teilor de pe Bulevardul Ştefan cel Mare, acum vin cu drujba şi în Copou. Cât vom mai îndura acest viol?

Poate la viitoarele alegeri locale ne vom trezi şi vom vota altfel... sau îl vom lăsa pe dorohoian să îşi bată joc de oraş în continuare, fiindcă el ştie ce e mai bine pentru noi. Şi lucrurile importante au nevoie de timp. Iată că acum se vede care erau lucrurile alea importante.

Dorohoianul "TaiTei" trebuie dat jos cât mai repede! După ce a distrus teii de pe Ştefan cel Mare, după ce a început să ciuntească teii din Copou, după ce a găurit tot Iaşiul asta, acum vrea să ne lase şi fără Parcul Expoziţiei. Să termine ce a început, să se uite ce jale e prin cartiere. Iaşiul mai are şi alte probleme nu numai cosmetizare comunisto-pesedistă. Dacă e atât de cinstit şi democrat, dacă a câştigat alegerile pentru că vrea binele Iaşiului, de ce nu întreabă ieşenii mai întâi dacă doresc tăierea teilor, dacă doresc să dispară parcuri şi cum ar dori să arate Copoul. Aşa ar fi corect. Dar, odată ajunşi la putere, dorohoianul şi gaşca lui s-au pus pe furat, pe distrus şi pe sfidat cetăţenii.

Când va rămâne Iaşiul deşert, probabil că vor fi în sfârşit fericiţi şi şobolanii roşii de toate amputările lor măreţe. Dar noi îi vom găsi... chiar dacă se ascund în gaură de şarpe.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Soluţia e doar cu digul?"

Guvernanţii vor aloca bani pentru un dig. Probabil o nouă declaraţie politică. Aşa cum au alocat şi celor din Galaţi anul trecut... adică promisiuni şi vorbe goale.

Că s-ar putea aloca fonduri nu este un lucru rău, dar, înainte de asta, verificaţi ce s-a făcut cu toate alocările de până acum. Acest aspect este obligatoriu. Altfel sunt bani risipiţi pe sistemul de guvernare "să ne cârpim ca să nu ne rupem!", sau cel electoral "un nou guvern vă promite o altă îndiguire."

O întrebare firească: acele cursuri de apă de când nu or mai fi fost dragate? Sau la Teleorman se spune "fă, dragnate!"? Răuvoitorii spun că digul va fi construit chiar lângă autostrada ce va trece prin faţa casei domnului Dragnea...

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ţara arde, steagul se scarpină!"

Aceasta este problema României? Legea steagurilor?! Despre prăbuşirea demografică nu legiferaţi? Despre şomaj, emigraţia masivă şi sărăcie nu scoateţi legi?

Locurile de muncă vă sunt indiferente? Dezastrul din sănătate nu vă interesează? Elevii chinuiţi şi profesorii batjocoriţi i-aţi uitat? Alocaţia mizeră de 42 de lei pentru un copil român nu e pe agenda voastră?

Este incredibil! Pentru cine guvernaţi?!

Va ajunge tricolorul României, pentru care au murit bunicii şi străbunicii noştri pe câmpurile de luptă şi cei care au făcut în 1989 o revoluţie, să fie arborat lângă orice cârpă care nu reprezintă nimic în istoria românilor?

Ruşine! Mai bine aţi ieşi din politică...!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Tu nu te-ai săturat?"

Că metodele mafiote ajung să fie transformate în lege? Că mereu va fi găsit unul mai mic şi dispensabil care să fie băgat în faţă şi care, în schimbul unei sume de bani sau alte privilegii, să se sacrifice şi să facă puşcărie în locul baronului?

Aceste proiecte de lege vin pentru a fi folosite în numele PSD-ului şi nu în numele poporului român. De aşa oameni avem noi nevoie? De oameni care, atunci când ajung în funcţii înalte, schimbă legile cum vor pentru a fi folosite în propriul interes?

Toţi cei care au jefuit România vor răspunde în faţa legii. Vine şi vremea lor să dea socoteală pentru toate faptele pe care le-au comis împotriva românilor, vor răspunde pentru toate jafurile şi nedreptăţile

Ponta nu va putea să îi salveze, pentru că şi noi stăm de veghe în Parlament. Au tot încercat prin Legea amnistiei şi graţierii, lege în interesul hoţilor, dar nu vor reuşi! PSD-ul a tot încercat să îi salveze pe toţi corupţii, fie ei consilieri locali, baroni sau primari şi aşa mai departe, tâlharii care şi-au umplut buzunarele pe spinarea cetăţenilor.

Când votezi PSD şi sateliţii, votezi de fapt această lege!

Dacă te-ai săturat să fii preşul lor şi vrei să schimbi asta, nu mai sta acasă la viitoarele alegeri!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un plus de 70%"

Comportamentul alimentar inadecvat datorită educaţiei deficitare a copiilor şi a părinţilor abundă în factori de risc precum alimentaţie de tip fast-food, cu multe grăsimi procesate şi băuturi dulci carbogazoase sau alimentaţia la ore târzii şi duce adesea la obezitate, iar asocierea cu sedentarismul agravează acest fenomen.

În doar doi ani, numărul de cazuri oficiale de obezitate infantilă a crescut cu 70% şi o dată la două zile un copil obez ajunge la spital. În 2010 se înregistrau 104 cazuri în Iaşi şi s-a ajuns la peste 170 în 2012, s-a ajuns la cazuri dramatice de copii de doar 15 ani care cântăresc aproape 100 kg sau de obezitate la un sugar de doar opt luni ce cântăreşte peste 10 kg.

Deja ne clasam pe locul 3 în Europa cu cei patru milioane de adulţi obezi şi s-a ajuns ca jumătate din români să fie supraponderali. Mai precis 30% din femei şi 20% din bărbaţi depăşesc greutatea normală, iar 40% din copii sunt obezi.

Constatăm că pe lângă cauzele genetice, biologice, culturale şi comportamentale, sărăcia şi lipsa de educaţie contribuie în mod paradoxal la apariţia obezităţii cu toate complicaţiile de ordin metabololic (dislipidemie, diabet), cardiovasculare (cardiopatie ischemica, hipertensiune, infarct), neuropsihice (accidente vasculare, tulburări comportamentale, modificări de somn, suicid) sau osteroarticulare.

Sunt şi modificări ale comportamentului alimentar legate de ritm (o gamă largă de gesturi neadecvate: de la "ronţăit"- mâncatul frecvent ce oferă iluzia relaxării şi duce la adevărate dependenţe de mâncare până la acea masă unică nocturnă) sau de mod (alimentaţia în faţa calculatorului, televizorului).

Odată instalată obezitatea se închide cercul vicios al unui stil de viaţă nesănătos prin apariţia modificărilor de ordin psihologic şi de integrare socială mergând până la depresia severă.

Estimăm că prin predarea în şcoli a educaţiei pentru sănătate se va limita acest fenomen prin învăţarea modului de a asigura o alimentaţie adecvată şi un stil de viaţă sănătos.

Alte state europene fac acest lucru şi chiar au instituit la nivel paneuropean ca 22 mai să fie Ziua Europeană Împotriva Obezităţii în vederea informării şi educării cetăţenilor cu privire la riscurile pentru starea de sănătate determinate de excesul ponderal şi obezitate.

Pentru a deveni cu adevărat eficient acest program trebuie să depăşească etapa informării sporadice şi superficiale. Acest lucru se poate realiza doar prin transformarea educaţiei pentru sănătate în disciplina obligatorie predată de personal specializat în toate instituţiile de învăţământ.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Unde-i lege nu-i tocmeală?"

Legile graţierii, amnistiei şi legalizării corupţiei sunt pe primul loc în programul de guvernare. Mai nou caută acari Păun care să răspundă de fărădelegile baronilor roşii.

Baronii vor schimbarea legilor din România pentru ca să poată fura liniştiţi tot ce a mai rămas de furat. Am văzut că sunt mulţi patrihoţi pe aici. De aceea îmi permit să spun şi eu ceva despre măreaţa voastră regulă. Legile graţierii, amnistiei şi legalizării corupţiei sunt pe primul plan în guvernarea lui Viorel. Mai nou caută acari Păun care să răspundă de fărădelegile Ciumei Roşii.

Regula voastră ne spune că şeful e deasupra regulii. Dacă n-ar fi, cine ar mai face regulile? Regulile nu se fac singure, ştim cu toţi, sunt făcute de şefi. Un şef căruia i se aplică regula, se zice că nu o mai poate face, deci e sub regulă, de aceea şeful trebuie să fie deasupra regulii, ca să o poată face.

Şeful are întotdeauna dreptate, chiar şi atunci când funcţionarul greşeşte. Cum să tragi şeful la răspundere? Ţara asta se duce de râpă fără şefi. De aceea are şeful, cum le zice la voi, subalterni, să poată da vina pe ei.

Auzi, şefi traşi la răspundere.... Ăsta e tupeu !

Ori eşti şef, ori nu mai eşti şef. Şeful nu poate să răspundă în faţa nimănui ca să nu înceteze să mai fie şef. Unde e fisura ? Sunt cât se poate de serios, doamnelor şi domnilor, şi m-am convins de crezul dumneavoastră.

Şeful nu este răspunzător, altfel ar înceta să mai fie şef. Şeful nu poate avea şefi. Simplul funcţionar, da, poate răspunde. El răspunde în faţa şefului. Când şeful e de vină, datoria funcţionarului este să-l acopere.

Noi când conducem maşina, ştim că trebuie să respectăm nişte reguli, chit că ne convine sau nu, voi vreţi să furaţi, să încălcaţi legea fără teama de a păţi ceva! De ce să fiţi voi mai presus de lege, doar pentru că sunteţi din partidul unic?

Staţi liniştiţi că în afară de morţii care v-au votat, cea mai mare parte s-a lămurit ce vă poate pielea. Şi o să vedeţi la vot !

Chiar nu aţi înţeles nimic? Noi vrem politicieni care să-şi asume răspunderea şi care să plătească pentru ceea ce fac. Vor vreţi doar trântori hoţi care să dea autografe!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ce mai vor?"

Unii vor să ne transforme într-un popor care votează cu stomacul şi nu creierul şi inima!

Din '89 încoace, politicienii români au demonstrat că nu poate poporul să voteze cât pot ei să se combine. Stânga cu dreapta, centrul cu sud-vestul, estul cu ungurii, PSD cu PC, PNL cu PCR etc.

Înţelegeţi ce vreau să spun. Oricând, oriunde şi oricum, aceleaşi persoane sunt la putere. Indiferent de rezultatele alegerilor, se fac alianţe care subminează chiar sensul şi baza democraţiei, adică alternanţa la guvernare.

Mi-a rămas în cap, cu roşu, o discuţie preelectorală dintre Ponta şi Antonescu, evident umăr la umăr, abia făcuseră USL, în care explicau ei, savant şi la TV, cât de important este să ai identitate, doctrină şi platformă de partid.

Singura cale prin care am putea să-i atingem ar fi limitarea la două a numărului de mandate, aşa cum prevede proiectul meu de lege depus în Parlament.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Unul din trei"

Unul din trei pacienţi ajunge la urgenţe datorită consumului excesiv de alcool. Cel puţin 6 pacienţi ajung la spital în fiecare oră în urma consumului de alcool şi am ajuns să tratăm zilnic la nivel naţional peste 150 de pacienţi secundar exceselor bahice.

Ne situăm pe locul cinci la consumul de alcool cu 14,4 litri alcool pur consumaţi anual de fiecare locuitor şi pe locul doi la binge drinking (o forma episodică de consum excesiv de alcool).

Cel puţin 50000 de pacienţi au beneficiat de tratament gratuit în unităţile de primire a urgenţelor, ceea ce ne arată creşterea numărului de urgenţe medicale legate de consumul de alcool, iar o statistică parţială ne arată că asistăm la dublarea numărului de cazuri, în special la tineri. Practic, un sfert din cele 2.000.000 de persoane ce consumă excesiv alcool ajung cel puţin o dată pe an la spital.

Bărbaţii sunt încă preponderenţi, iar trei sferturi din aceştia nu plătesc asigurări de sănătate. Există în permanenţă posibilitatea unor complicaţii cu risc letal precum pneumonia de aspiraţie şi tulburările paroxistice de ritm. După măsuri terapeutice energice ce au mobilizat echipe multidisciplinare, starea pacienţilor este în curs de ameliorare şi adesea aceştia părăsesc serviciile de urgenţă doar după o zi.

Remarcăm o egalizare a consumului etanolic între cele două sexe şi faptul că valorile record ale alcoolemiei la femei tind să depăşească pe cele la bărbaţi.

Valorile alcoolemiei au atins şi valori record de peste 400-500 mg%, dar nu s-a reuşit încă egalarea recordului de 687 mg% înregistrat la un pacient de 48 de ani din Răducăneni. Recordul absolut e deţinut de o pacientă de 64 de ani ce a ajuns la UPU de la Spitalul de urgenţă "Sfântul Ioan", în februarie 2010, cu valori ale alcoolemie de 755mg%.

Toţi aceşti pacienţi beneficiază de evaluare clinică, imagistică şi biologică în urgenţă, suport volemic şi respiratori terapie simptomatică şi antidotism, examene toxicologice pentru care nu plătesc nimic, indiferent de numărul de prezentări la urgenţă, în timp ce vârstnicii sau copiii trebuie să plătească coplata pentru diverse servicii medicale.

Aşteptăm ca legea, aflată la vot final în Camera Deputaţilor ( decizională), prin care etilicii ajunşi în serviciul de urgenţă vor deconta o parte din costurile spitalizării sau vor efectua muncă în folosul comunităţii, să fie adoptată pentru a dirija fondurile reduse din sănătate acolo unde este cu adevărat nevoie.

Proiectul de lege prevede ca la externare beţivii să achite o coplată de 500-1000 de lei sau 50 - 100 de ore de muncă în folosul comunităţii la prima prezentare. Cei ce recidivează în mai puţin de un an vor trebui să plătească sau să muncească de două ori mai mult. Proiectul prevede ca sumele colectate să fie folosite pentru ameliorarea condiţiilor din unităţile sanitare.

Coplata pentru abuzul de alcool reprezintă decontarea examenului clinic şi paraclinic, a determinărilor toxicologice şi a măsurilor terapeutice efectuate în unităţile sanitare şi poate fi modificată prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al justiţiei.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cum îşi găseşte premierul loc de muncă la Vaslui"

Aceasta-i întrebarea. Pentru că Vasluiul nu există pe agenda guvernamentală.

Cu o rată a şomajului de peste 10%, cu unul dintre cele mai mici salarii medii care abia ajunge la 1.154 de lei, cu mai puţin de 40.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri mai mică de 1,1 miliarde de euro în companii Vasluiul, nu mai contează în economia românească.

La fel e şi în Teleorman, Vrancea, Botoşani şi Mehedinţi, care rămân doar cu primarii, preşedinţii de CJ şi prefecţi din tot mai opresivului partid roşu.

Ne întrebăm, desigur, retoric, cine se ocupă de Vaslui? Cine se ocupă de cel mai sărac judeţ din România?

Până în 2012, Vasluiul a fost un fief al PSD-ului, iar după 2012 a rămas tot o zonă roşie într-o guvernare roşie. Cu toate acestea, Vasluiul este mereu şters din planurile guvernanţilor. Cum poate unul din cele mai sărace judeţe să recupereze decalajele economice?

Dacă tot nu încape pe agenda guvernamentală, voi propune ca situaţia din Vaslui să fie inclusă pe ordinea de zi a CSAT-ului, pentru că starea economică precară a unuia dintre cele mai populate judeţe ale ţării devine tot mai mult o problemă de siguranţă naţională.

Aceasta trebuie să fie tema principală de dezbatere pentru alegerile europarlamentare: cum putem să creştem veniturile şi locurile de muncă la nivel naţional, dar cu prioritate în Vaslui, cum vin investiţiile private, cum pot fi luaţi mai mulţi bani europeni şi pentru ce proiecte sau cum asiguram viitorul copiilor noştri.

Până atunci vrem să vedem cum îşi găseşte premierul loc de muncă în Vaslui. Altul decât cel de la Chevron.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Votezi pentru tine"

Avem ceea ce am votat şi încă nu am văzut tot! Fac cu noi ceea ce vor pentru că au cu cine! Şi cel mai grav, pentru o ţară sărăcită şi jecmănită de mai bine de douăzeci de ani, suntem de o indiferenţă şi de o comoditate crasă!

Nu le e frică că am putea să protestăm în masă.

Ce poate să producă un partid şi un guvern al hoţilor? Simplu... legi care să apere hoţii!

Hoţia e o noţiune definită de lege, furtul este un act, o acţiune, o întreprindere personală sau în grup. Putem spune că un şef fură, dar niciodată nu putem spune că un şef este hoţ.

Şeful este deasupra legii ca să poată face legea, altfel, în caz contrar adică, legea l-ar face pe el şef. Legile nu se fac singure, se fac de către cineva, adică de către şefi. Neputându-se face singure, nenăscând pui vii, fiind făcute de alţii, adică tot de şefi, legile sunt întotdeauna sub şefi. Legea începe de la şef în jos. Şeful, neaparţinând spaţiului legiuit sau legiferat, nu poate fi hoţ nici măcar dacă fură. Nu numai că altcineva trebuie să răspundă pentru ceea ce face şeful, am zice chiar că e de datoria lui să răspundă.

Oare cât de mult va creşte caracatiţa asta? Rezolvă şi legile, până când totul va fi din ce în ce mai uşor de controlat. Vom ajunge ca instituţiile statului să fie coordonate de secretarul general al PCR-PSD... de aceea: nu sta în casă dacă îţi pasă, pentru că votezi pentru tine!

Doamna Liliana Ciobanu:

"Investitorii români, între disperare şi lipsa de sprijin din partea statului"

Din ce în ce mai mulţi oameni de afaceri sunt îngrijoraţi de starea actuală a economiei naţionale, mai exact de situaţia delicată a societăţilor comerciale pe care le deţin. Printre nemulţumirile acestora se numără modul în care sunt trataţi de către autorităţile statului, în special cele de verificare şi control, precum şi lipsa de sprijin din partea Guvernului pentru a stimula creşterea afacerilor lor, şi, implicit, menţinerea locurilor de muncă existente. În special patronii afacerilor mici şi mijlocii sunt disperaţi de înmulţirea periodică a numărului taxelor şi a altor plăţi impuse de diferite ministere şi alte instituţii ale statului. De asemenea, majorarea salariului minim este net în defavoarea angajatorilor, deoarece aceştia sunt nevoiţi acum să plătească mai mult la bugetul de stat.

Este o realitate faptul că oamenii de afaceri spun că le este tot mai greu să supravieţuiască, deoarece sunt sufocaţi de taxe din ce în ce mai mari, suportate de regulă tocmai de cei care sunt bun-platnici, ceea ce îi determină să ajungă la limita suportabilului. În opinia mea, statul ar trebui să îi ajute pe întreprinzătorii care-şi plătesc corect taxele şi care au performanţe, ei reprezentând un sprijin real al economiei naţionale.

Pe de altă parte, statul român a dat mereu atenţie investitorilor străini şi a acordat numeroase facilităţi unor investitori aşa-zis strategici, care au venit în România. Mai mult, investitorii străini din România s-au şi asociat, constituind Consiliul Investitorilor Străini, asociaţia celor mai importanţi investitori străini din România, constituită încă din 1997, când şi-a început activitatea cu un număr de 26 de companii membre. Această asociaţie s-a implicat mereu în a face presiuni asupra autorităţilor şi de a apăra cu cerbicie drepturile investitorilor străini prezenţi la noi în ţară, ceea ce, din păcate, nu se poate spune despre asociaţiile patronale şi ale oamenilor de afaceri din România.

Este adevărat că avem nevoie de investiţii străine în România, dar cred că nu trebuie să uităm de situaţia delicată a investitorilor noştri. Unde sunt facilităţile pentru societăţile româneşti care au trecut prin criza economică şi financiară, care creează şi menţin locuri de muncă? Statul ar trebui să creeze o economie modernă şi democratică, să fie un arbitru al concurenţei, nu să intervină favorizând pe unii în defavoarea altora sau să susţină doar aşa-zişii băieţi deştepţi, prezenţi în mai toată economia naţională, nu doar în domeniul energiei.

Tocmai de aceea, susţin necesitatea unor măsuri de sprijin şi susţinere a investitorilor români, poate chiar prin Constituţie. Mă refer la posibilitatea modificării Titlului IV "Economia şi finanţele publice", la art. 35 - Economia, prin introducerea unui alineat nou, care să prevadă protejarea şi susţinerea capitalului românesc.

În aceste condiţii deloc stimulative pentru dezvoltarea sănătoasă a mediului de afaceri autohton, asistăm în ultima perioadă la creşterea numărului caselor de insolvenţă din România, care îşi sporesc clientela în urma dispariţiei masive a societăţilor comerciale mici şi mijlocii, dar şi a unor afaceri cândva de succes, de tipul Romstrade Bucureşti, Complexul imobiliar Alia Inmobiliaria Bucureşti, Belle Vue Residence Braşov, Leonardo Oradea, Concefa Sibiu sau Tunele Braşov. Încurajarea procedurii de reorganizare financiară în detrimentul falimentului nu face însă decât să prelungească agonia patronilor şi creditorilor, deoarece astfel de afaceri sunt inevitabil sortite unui eşec previzibil.

Din păcate, prelungirea perioadei de recesiune a resetat negativ mediul de afaceri din România, iar statul s-a dovedit incapabil de a injecta măsurile necesare pentru a salva de la dispariţie cel puţin sectorul IMM-urilor, un segment care deţine un procent important în gestionarea forţei de muncă autohtone.

Pe această temă, m-am adresat recent în mod oficial ministrului delegat pentru IMM-uri, căruia i-am cerut să precizeze care sunt măsurile concrete ale Guvernului României pentru micii întreprinzători, respectiv pentru categoria de afaceri care are între unul şi 100 de angajaţi, precum şi câte societăţi comerciale au dispărut din ţară în ultimii doi ani. Consider că stimularea şi sprijinirea capitalului autohton, nu doar a unei părţi a acestuia, cu dedicaţie, ar trebui să constituie o prioritate naţională, alături de sănătate şi educaţie, pentru că dacă statul doar îşi bate joc de oamenii de afaceri oneşti economia românească va ajunge în scurt timp în colaps.

Doamna Marioara Nistor:

«Analiza "la rece" a unui rezultat dezastruos!»

Partidul Poporului-Dan Diaconescu a obţinut un procent de 6,48% la alegerile europarlamentare de duminică în judeţul Brăila, clasându-se după PSD, PDL, PNL şi Mircea Diaconu. Este un rezultat care mă nemulţumeşte profund, deoarece numărul de voturi adunate în contul PP-DD în întreg judeţul Brăila, aproximativ 5.000, este mult mai mic decât cel pe care l-am strâns doar eu la alegerile parlamentare din decembrie 2012 pe un singur colegiu de deputat, 6.111.

Evident că este un recul nedorit, însă acesta este motivat de cauze obiective. Nu contest faptul că rezultatul nostru este unul real, el fiind consecinţa unei campanii naţionale puţin dezordonate, uşor haotice, care nu a reuşit să se structureze pe obiective şi mesaje centrale convingătoare şi concrete pentru electoratul care credea în noi. Din acest punct de vedere, s-a văzut, cred eu, lipsa de experienţă strategică de la nivel central, în ceea ce priveşte gestionarea unor astfel de examene electorale. Nu am asistat, din păcate, la o muncă colectivă a echipei de candidaţi la aceste alegeri europarlamentare, bazată pe unitate, determinare şi responsabilitate.

Rezultatul obţinut de PP-DD în ansamblu, la nivel naţional, a oglindit cu fidelitate munca şi implicarea fiecărui judeţ în parte, a fiecărei organizaţii a partidului, acestea gestionându-şi unilateral şi de sine stătător campania electorală, în lipsa mesajelor din partea conducerii centrale.

Cu siguranţă, Organizaţia Judeţeană Brăila a PP-DD este în topul celor care au reuşit un rezultat onorabil, mult peste media pe ţară, dar, din păcate, acesta nu influenţează prea mult schimbarea situaţiei de fapt, respectiv scorul final. În urma acestor alegeri, conducerea centrală a PP-DD are de tras o serie de învăţăminte, care, dacă ar fi însuşite, ar putea fi dătătoare de speranţe pentru viitor.

Consider că în acest moment nu ne rămâne altceva de făcut decât să învăţăm din greşeli şi să ne străduim să schimbăm ceva în bine pentru abordarea viitoarelor alegeri în care vom fi angrenaţi.

În ceea ce mă priveşte, nu am niciun motiv de a-mi pune, aşa cum spun românii, "cenuşă-n cap". Fără falsă modestie, cred că am demonstrat că, aşa cum am fost şi sunt un parlamentar activ şi preocupat de soarta brăilenilor, tot la fel de mult am muncit şi în această campanie pentru alegerile europarlamentare. În consecinţă, nu am nimic a-mi reproşa. Dumnezeu să ne ajute pe toţi!

Doamna Luminiţa-Pachel Adam:

"România, o ţară condusă de Guvernul «Aoleu»! "

Acum doi ani, Guvernul USL a pornit promiţând românilor locuri de muncă, majorări de pensii şi salarii, alocaţii decente pentru copii. Au venit cu programe ce-şi propuneau să rezolve problemele economiei, infrastructurii, problemele agricultorilor.

Uşor - uşor, impunând câte o taxă în fiecare lună, acest guvern s-a transformat în Guvernul "Aoleu":

"aoleu, s-a scumpit benzina!";

"aoleu, s-a scumpit lumina!";

"aoleu, n-am bani de medicamente!";

"aoleu, n-am cu ce îmbrăca copiii să-i trimit la şcoală!";

"aoleu, murim cu zile în spitalele româneşti!";

"aoleu, ne pleacă copiii să muncească în străinătate şi nu mai avem niciun sprijin la bătrâneţe!";

"aoleu, n-avem locuri de muncă!";

"aoleu, fondurile europene au fost luate doar de şmecheri!;

"aoleu, ne-am umplut de baroni locali ce administrează banii noştri după bunul lor plac!".

Veniţi alături de noi, de parlamentarii Partidului Poporului - Dan Diaconescu, şi haideţi să-i facem pe guvernanţi să înţeleagă că nu se mai poate aşa. Vrem să trăim decent, într-o Românie frumoasă, curată. Nu vrem să fim cerşetorii Europei, ne-am săturat de cules căpşuni!

Suntem un popor mândru şi demn, vrem să muncim cinstit şi să construim un viitor frumos copiilor noştri.

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Moţiunea de cenzură sau cine n-are de lucru îşi face!"

Precum titlul acestei declaraţii politice, moţiunea de cenzură introdusă de opoziţie în plină campanie electorală, s-a dovedit a fi, în urma votului de luni, un eşec total. Cum era de aşteptat, Guvernul Ponta nu avea cum să fie demis printr-un astfel de demers electoral şi populist, deoarece iniţiatorii, îndeosebi parlamentarii liberali, ştiau de la bun început că nu există nicio şansă reală de reuşită. În final, deşi s-a dezbătut după noaptea lungă a numărării voturilor de la alegerile europarlamentare de duminică, moţiunea a picat cu brio, fiind înregistrate cu 55 de voturi mai puţine decât numărul de parlamentari care au semnat-o.

Dincolo de fragilitatea acestei moţiuni, dezbaterea de luni seara dezvăluie însă o latură aproape periculoasă pentru democraţia politică din România. Eu personal nu am niciun motiv de bucurie când constat dispariţia opoziţiei. Opoziţia este benefică, împotrivirea corectă, concretă şi pe idei este constructivă, a face opoziţie parlamentară nu este un moft, este un exerciţiu democratic, de dorit şi apreciat. Realitatea din această perioadă arată însă, din păcate, contrariul. Opoziţia lipseşte cu desăvârşire, lipsesc astfel şi dezbaterile parlamentare pertinente, şi confruntările de idei, şi adevăratele contre dintre majoritate şi minoritate, toate acestea fiind, dacă ar avea loc, în beneficiul actului parlamentar, dar şi al oamenilor care au votat componenţa actualului Legislativ.

Ceea ce s-a întâmplat luni a semănat cu un cântec de lebădă al parlamentarilor liberali, care, în frunte cu conducerea decapitată după votul de duminică, au demonstrat tuturor românilor că este mai facil să te prefaci că faci politică, decât să o faci de facto. Păcat, repet, mare păcat! Dispariţia opoziţiei duce la dispariţia dezbaterilor şi încurajarea acţiunilor demagogice şi populiste. Or, nu cred că de aşa ceva are nevoie Parlamentul României. În accepţiunea mea, Parlamentul României trebuie compus din oameni bine structuraţi, posesori ai unui bagaj intelectual peste medie, de parlamentari care să încurajeze de fapt menirea Legislativului, aceea de a face legi bune pentru români. Restul... e tăcere, sau, dacă nu-i tăcere, sunt vorbe-n vânt.

Este evident că, prin iniţierea unor asemenea moţiuni fără şanse, opoziţia parlamentară se decredibilizează în ochii populaţiei. Românii văd ce se întâmplă în Parlament şi astfel de situaţii, precum deznodământul moţiunii de cenzură de luni, pune într-o lumină nefavorabilă activitatea tuturor parlamentarilor, indiferent de coloratura politică. Această generalizare este nu numai periculoasă, ci şi nedreaptă, deoarece există aleşi trimişi de popor în Camera Deputaţilor şi Senat care chiar îşi fac datoria faţă de cei care i-au trimis să-i reprezinte, cu respect, cinste şi corectitudine.

Domnul Ion Diniţă:

"În sfârşit, dreptate pentru persoanele cu handicap!"

Vă aduc astăzi în atenţie încă o nedreptate reparată de Guvernul actual şi majoritatea parlamentară, referitoare la evaluarea gradelor de handicap. Astfel, odată cu publicarea recentă în Monitorul Oficial a Legii nr. 67/2014 s-a realizat mult dorita revizuire a art.59 din Legea nr. 448/2006 pentru protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Prin această lege votată de Parlament, persoanele care au un handicap ireversibil nu vor mai fi chemate de acum încolo, uneori fără niciun temei justificat, la reevaluările periodice.

Legiuitorul a recunoscut prin decizia luată că un om care avea o problemă de sănătate ireversibilă, spre exemplu un picior amputat, nu va mai trebui să stea ore şi zile întregi la uşile comisiilor de evaluare a gradelor de handicap, aşa cum nefiresc s-a întâmplat până acum. Singura posibilitate ca persoanele în cauză să mai fie invitate la comisie este în cazul în care survine o agravare a condiţiei medico-psiho-sociale a persoanei sau în cazul în care există suspiciuni justificate legate de corectitudinea acordării certificatului de încadrare în grad şi tip de handicap cu termen permanent, pentru a fi făcute verificările necesare. De asemenea, potrivit Legii nr. 67/2014, şi persoanele cu accident vascular sever vor putea fi încadrate în grad de handicap grav, cu asistent personal, şi vor beneficia de indemnizaţie, fapt care a fost ignorat în mod nefondat până acum.

Într-un raport special privind protecţia persoanelor cu handicap, Avocatul Poporului a formulat unele propuneri concrete de îmbunătăţire a procedurilor administrative şi legislative ale Legii privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Printre disfuncţionalităţile prezentate s-a numărat şi chemarea pentru evaluare a persoanelor pentru care deja s-a stabilit că sunt afectate de un handicap ireversibil, rezolvarea problemei fiind amânată de ani de zile.

Această nouă lege reparatorie iniţiată de actualul Guvern este extrem de benefică nu numai pentru oamenii în cauză, care oricum aveau probleme medicale mari, dar reprezintă şi o intrare în normalitate, după mulţi ani în care persoanele cu handicap au fost chinuite fără niciun motiv plauzibil.

Totodată, noul act normativ constituie o bună premisă pentru reformarea din temelii a sistemului de sănătate în România. Consider că urgentarea aprobării pachetelor de servicii medicale, de bază şi minimal, precum şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015 vor contribui, de asemenea, la însănătoşirea legislativă a ţării, dar vor fi şi în avantajul românilor, având în vedere numeroasele probleme existente în prezent în sistemul medical.

Domnul Ion Diniţă:

"România este pe mâini bune!"

Cele mai importante agenţii de rating din lume au confirmat în ultimele zile îmbunătăţirea ratingului de ţară pentru România, fapt ce demonstrează fără echivoc că deciziile şi măsurile economice implementate de Guvernul Ponta sunt corecte, pragmatice şi dătătoare de speranţă. Astfel, Agenţia Standard & Poor's (S&P) a majorat calificativul suveran al ţării noastre cu o treaptă, respectiv în categoria recomandată unor investiţii pozitive, cu perspectivă stabilă pe termen mediu. Noul rating a fost acordat deoarece România a arătat, prin cifrele oficiale şi creşterea economică, că s-au înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte reducerea datoriei externe. De asemenea, s-au făcut capitalizări pozitive referitor la consolidarea fiscală şi stabilitatea sectorului financiar, aspecte remarcate de prestigioasa agenţie de evaluare financiară. Potrivit specialiştilor de la Standard&Poor’s, perspectiva ratingurilor pe termen lung este stabilă, preconizându-se ca programele fiscale şi cele de reformă economică să depăşească aşteptările pentru acest an. Raportul acestor analişti vine la scurt timp după ce, tot recent, o altă agenţie de evaluare financiară de top mondial, Moody's, a îmbunătăţit la rândul ei perspectiva ratingului României de la negativă la stabilă.

Un alt motiv de încredere în drumul parcurs de România în această perioadă este creşterea economică de 3,8% în primul trimestru din acest an, raportată de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), cifră care plasează România pe primul loc în Europa. Este al doilea trimestru consecutiv când România are cea mai mare creştere economică anuală din UE, după ce în ultimul trimestru al anului trecut România a avut şi o creştere a PIB de 5,1%. Aceste fapte arată că Guvernul actual, care beneficiază de sprijinul Partidului Conservator într-un mod susţinut, a demonstrat într-un timp relativ scurt că a luat cele mai potrivite măsuri pentru a creşte economia naţională, cu mult peste aşteptările analiştilor şi chiar ale investitorilor străini. La aceste rezultate a contribuit îndeosebi industria, cu o creştere de 10% în primul trimestru, dar şi agricultura, capitol la care înregistrăm, de asemenea, un trend crescător, mai ales după reducerea TVA la pâine, o decizie susţinută de Partidul Conservator.

Există premise optimiste pentru viitor, potrivit cărora guvernarea actuală, condusă în spirit de eficienţă şi corectitudine, va adopta în continuare cele mai bune măsuri pentru ca cifrele pozitive din plan economic să fie resimţite şi în buzunarele populaţiei. În primul trimestru din acest an deja s-a resimţit creşterea economică şi pentru români, având în vedere indicii de creştere a consumului şi revenirea apetenţei oamenilor pentru a investi în propriul nivel de trai.

Guvernul Ponta are un proiect de ţară pe termen mediu care prevede ca în cel mai scurt timp românii să trăiască civilizat, cu venituri şi servicii la nivelul ţărilor europene, la un standard sporit şi occidental. Creşterea atractivităţii României în rândul investitorilor străini va aduce mult-dorita bunăstare pentru români, după ani de zile de criză, de tăieri de salarii şi de stagnare pe toate planurile.

Obiectivul prioritar al Guvernului este unul îndreptat clar înspre creşterea nivelului de trai al românilor, fapt care demonstrează că această coaliţie de guvernământ se ţine de cuvânt şi respectă tot ce a promis, pentru ca România să devină cu adevărat puternică în Europa.

Doamna Cornelia Negruţ:

"Diminuarea abandonului şcolar trebuie să înceapă cu copiii proveniţi din familii cu venituri reduse"

În opinia mea, dar şi a unor specialişti din sistem, Ministerul Educaţiei Naţionale ar trebui să fie preocupat în mod activ de diminuarea fenomenului abandonului şcolar, mai ales în ceea ce priveşte copiii ai căror părinţi au venituri reduse. O soluţie în acest sens, agreată şi de sindicatele din învăţământ, ar fi acordarea unor bonuri de masă acestor familii, pentru ca astfel să fie stimulată posibilitatea trimiterii copiilor la şcoală. De asemenea, în acest fel se diminuează riscul ca aceşti bani să fie folosiţi în alte scopuri decât pentru hrana copiilor, spre exemplu pentru băutura părinţilor. Consider că ar fi important ca mâncarea copiilor să fie asigurată printr-un sprijin financiar acordat părinţilor, şi nu prin diferite programe greu de gestionat, cum ar fi, spre exemplu, "Laptele şi cornul".

Din studiile şi rapoartele oficiale formulate în ultimii ani, rezultă fără echivoc faptul că abandonul şcolar atinge cea mai ridicată rată în zonele rurale şi în rândul familiilor cu posibilităţi materiale reduse. Aceste familii de la ţară preferă să-şi ţină copiii acasă să-i ajute în gospodărie şi la creşterea animalelor, decât să îi dea la şcoli, aflate uneori la distanţe mari şi fără a avea posibilitatea unui transport adecvat.

O soluţie ar fi şi acordarea de burse sociale pentru aceşti elevi, însă acestea sunt acordate în mod preferenţial, din cauza fondurilor insuficiente. Astfel, deşi există o serie de copii din ţară care îndeplinesc criteriile destul de dure pentru a beneficia de acest ajutor de stat, ei nu primesc efectiv banii pentru simplul motiv că autorităţile nu au sumele necesare.

Având în vedere aceste consideraţii, m-am adresat oficial ministrului educaţiei naţionale, căruia i-am cerut să iniţieze o strategie concretă pentru a sprijini prezenţa la şcoală a copiilor proveniţi din familii cu posibilităţi materiale reduse, prin măsuri care să limiteze abandonul şcolar, aflat la cote alarmante în prezent în România.

Doamna Cornelia Negruţ:

"Pensionarii care doresc şi pot trebuie lăsaţi să muncească!"

Vă supun atenţiei o situaţie de posibilă discriminare conţinută de Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Aceasta prevede la capitolul IV "Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare", art. 17, următoarele: "(1) Beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat."

În opinia mea, dar şi a unor specialişti din domeniul legislaţiei şi dreptului muncii, documentul la care am făcut referire poate fi pretabil unei posibile situaţii de discriminare. Tocmai din aceste considerente, m-am adresat doamnei ministru al muncii, Rovana Plumb, pentru a solicita modificarea acestui articol din Legea nr.329/2009. Consider că, aşa cum au fost reparate o serie de alte nedreptăţi şi inechităţi legislative şi sociale, care au trenat ani de zile, şi această problemă trebuie rezolvată de actualul Guvern şi majoritatea parlamentară. Sunt de părere că legile în vigoare din România nu trebuie să îngrădească dreptul niciunei persoane la muncă. Trebuie să luăm cele mai potrivite decizii pentru a nu mai crea diferenţe nejustificate între vârstnici, precum şi a permite oricărui pensionar, a cărui sănătate şi putere îi permite, să poată munci, dacă doreşte acest lucru.

Doamna Cornelia Negruţ:

"Suspendarea plăţii indemnizaţiilor pentru creşterea copilului, un abuz care trebuie curmat de actuala guvernare"

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistenţă socială, emisă de fostul Guvern Boc, continuă să producă efecte nefaste în România, în ciuda faptului că este discreţionară şi discriminatorie. Această ordonanţă stabileşte restricţii nefondate în ceea ce priveşte acordarea venitului minim garantat, a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copiilor şi a alocaţiei pentru susţinerea familiei. Potrivit OUG nr.124, prin normele de aplicare stabilite de HG nr. 57/2012 se condiţionează acordarea acestor sume în funcţie de achitarea obligaţiilor legale faţă de bugetul local pentru bunurile pe care beneficiarii acestor drepturi le deţin în proprietate.

Concret, este vorba de o problemă legată strict de viaţa cetăţenilor, de drepturile inalienabile ale acestora. Consider că niciun om nu trebuie să rămână fără o sursă de venit şi nicio mamă nu trebuie să trăiască fără indemnizaţie pe perioada îngrijirii copilului. Autorităţile care au emis acest act normativ ar trebui puse acum să explice din ce vor trăi aceşti oameni pe perioada suspendării acestor venituri, singurele pe care le au? Din ce vor trăi şi din ce vor plăti aceşti oameni, după ce vor rămâne fără nicio sursă de venit? Orice poprire presupune preluarea unei părţi din venit, în niciun caz venitul integral. Nu am întâlnit până acum o astfel de situaţie!

Prin documentul menţionat, fostul guvern a dat dovadă de un cinism exagerat, stabilind criterii nefireşti pentru plata acestor ajutoare destinate oamenilor nevoiaşi, care oricum sunt la un nivel insuficient. În ceea ce priveşte posibilitatea suspendării indemnizaţiei mamelor, aceasta este o aberaţie fără margini! Respectiva indemnizaţie se acordă doar în condiţiile în care mamele au avut venituri în ultimele 12 luni şi au contribuit la bugetul de stat, iar suspendarea indemnizaţiei este un abuz.

Consider că OUG nr.124/2011 încalcă, de asemenea, dreptul copiilor la primirea alocaţiilor pentru susţinerea familiei, deoarece banii primiţi de părinţi sunt de fapt destinaţi copiilor, astfel încât se poate vorbi de discriminare şi încălcarea legii fundamentale. Documentul la care fac referire este incompatibil cu cel puţin trei articole din Constituţia României, respectiv art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 47 - Nivelul de trai şi art. 49 - Protecţia copiilor şi a tinerilor.

În ultima perioadă, sute de oameni din Maramureş şi din toată ţara care au înregistrat restanţe la plata taxelor şi impozitelor nu au mai primit, începând din această lună, ajutoare sociale sau alte indemnizaţii, primăriile solicitând suspendarea acestora la Agenţiile Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS). În aceste condiţii, m-am adresat doamnei ministru al muncii, căreia i-am solicitat oficial să dispună amendarea OUG nr.124/2011, pentru ca măcar suspendarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului să fie exclusă din actul normativ menţionat.

Doamna Cornelia Negruţ:

"Plata decentă a membrilor comisiilor de bacalaureat, o problemă încă nerezolvată"

Examenul de bacalaureat se apropie cu paşi repezi şi toată lumea îşi doreşte să nu mai asistăm la rezultate catastrofale cum au fost în ultimii doi ani. După cum se ştie, zeci de mii de absolvenţi ai cursurilor liceale au rămas fără diploma de maturitate sau, mai grav, o parte dintre ei nici măcar nu au avut curaj să se înscrie la examen, picarea bacalaureatului fiind echivalentă cu imposibilitatea de a se angaja, de a-şi găsi un loc de muncă, precum şi de a-şi asigura în acest fel un viitor.

Referitor la desfăşurarea examenului de bacalaureat, mi-am permis să îi sugerez public ministrului educaţiei o serie de idei pertinente în vederea optimizării acestui proces.

În primul rând, trebuie să se aibă în vedere alocarea din timp a fondurilor necesare desfăşurării examenului de bacalaureat. Astfel, se vor evita situaţiile neplăcute din ultimii ani, când membrii acestor comisii şi-au primit banii cu mare întârziere, după mai multe luni de la încheierea examenelor şi afişarea rezultatelor. Susţin că plata efectivă a membrilor comisiilor de bacalaureat trebuie să se facă la încheierea tuturor probelor bacalaureatului, respectiv la afişarea rezultatelor, nu ulterior, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani. De asemenea, consider că Ministerul Educaţiei trebuie să dispună în regim de urgenţă majorarea retribuţiei preşedinţilor şi membrilor comisiilor de bacalaureat, astfel încât aceştia să fie motivaţi să participe la această activitate şi să fie total corecţi şi transparenţi. Totodată, ministerul de resort ar trebui să dispună alocarea unui fond minim pentru protocol, evitându-se în acest fel implicarea de orice fel a unităţilor de învăţământ care organizează desfăşurarea examenului de bacalaureat. Acest fapt va permite evitarea unor situaţii neplăcute prezentate de mass-media, care s-au întâmplat anul trecut în mai multe oraşe ale ţării, precum cea în care directorul unui anumit colegiu aduna bani de la absolvenţi pentru protocol.

Având în vedere răspunderea importantă pe care o au, preşedinţii comisiilor de bacalaureat ar trebui să fie plătiţi decent, în cuantumul unui salariu lunar, aşa după cum s-a mai procedat în urmă cu câţiva ani, şi nu cu 483 lei impozabili, aşa cum este acum, pentru o perioadă de două săptămâni de muncă şi cu o uriaşă răspundere antifraudă.

Sper din suflet ca domnul ministru Remus Pricopie să analizeze cu celeritate propunerile mele, deoarece ele sunt ecoul unor preşedinţi de comisii de bacalaureat din anii trecuţi, care au rezistat cu stoicism la multiple încercări de mituire pentru a veghea la corectitudinea şi buna desfăşurare a examenelor de bacalaureat.

Îmi exprim speranţa că Ministerul Educaţiei va lua măsuri concrete în sensul celor propuse de mine, iar absolvenţii colegiilor şi liceelor din ţară vor fi preocupaţi mai intens pentru a trece cu brio acest examen al maturităţii.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

În mai multe ţări din Uniunea Europeană, alegerile pentru Parlamentul European au însemnat o ascensiune incredibilă a partidelor cu discursuri populiste, extremiste şi antiimigraţionale.

În Marea Britanie, UKIP - partid eurofob - a obţinut 29%. În Franţa, Frontul Naţional al lui Marine Le Pen, partid de extremă dreapta, a câştigat 25% dintre voturi. În Danemarca, Partidul Popular Danez a obţinut 24,9%, iar în Grecia, Zorii Aurii, partid neonazist, a devenit al treilea partid ca importanţă, cu 9% dintre voturi.

În România, partidul care a înregistrat cel mai mare număr de voturi este partidul care a făcut cele mai multe promisiuni electorale, partidul care a minţit şi care a învăţat să ridice populismul pe cele mai înalte culmi.

Cu toate acestea, scorul de 37% obţinut de partidul câştigător PSD este cu mult sub estimări, este mult mai mic decât se aşteptau cei care au încercat să îi păcălească pe români că "USL trăieşte".

Rezultatul obţinut la aceste alegeri pentru Parlamentul European nu pot fi considerate mulţumitoare pentru ţintele asumate de PNL, partid care este şi va rămâne în continuare principala forţă politică angajată în lupta împotriva pesedizării României.

Spre deosebire de PSD, partidul promisiunilor neonorate, PNL îşi va respecta demnitatea, principiile şi hotărârile, fiind singurul partid care pe baza principiilor şi în virtutea unor valori a fost capabil să părăsească o guvernare.

Oricâte încercări va face partidul-stat, PNL nu poate fi ademenit cu un loc mai bun sau mai călduţ într-o guvernare, dorinţa PNL fiind aceea de a nu lăsa România pe mâna baronilor roşii, indiferent de rezultatul acestor alegeri.

Chiar dacă alegerile europarlamentare au cea mai mică priză electorală în multe ţări din UE, prezenţa la vot înregistrată în România înseamnă că aproape 70% dintre români au sancţionat întreaga clasă politică din ţara noastră.

Poate că unul dintre motivele pentru care românii au ales să nu meargă la vot a fost modul arogant în care mai-marii ţării au ales să facă politică şi să conducă ţara.

Ce exemplu mai bun de aroganţă şi sfidare poate fi dat decât atitudinea primului-ministru Victor-Viorel Ponta faţă de moţiunea de cenzură iniţiată de PNL şi dezbătută ieri, 26 mai?

Victor-Viorel Ponta nu a fost prezent când a fost citit textul moţiunii şi, în totală batjocură, a ales să nu răspundă problemelor ridicate de opoziţie. Este pentru prima dată în istoria Parlamentului când un premier dă dovadă de un dispreţ total faţă de această instituţie, ignorând pur şi simplu un demers incomod pentru el şi baronii din dotare.

Bătălia politică a acestui an este o bătălie majoră pentru România, iar opţiunea Partidului Naţional Liberal a fost făcută şi este definitivă. În această bătălie, Partidul Naţional Liberal va reprezenta cetăţenii împotriva corupţilor, va reprezenta dreapta împotriva stângii, va reprezenta speranţa şi proiectul de occidentalizare a României împotriva feudalismului roşu.

Alegerile de duminică au fost un prim test pentru alegerile din noiembrie, iar rezultatele arată că, la alegerile prezidenţiale, candidatul arogant al PSD nu are o victorie asigurată, iar visul său de a ajunge la Cotroceni este departe de a se realiza.

Doamna Ioana-Jenica Dumitru:

"Moţiunea de cenzură - un act care şi-a pierdut întreaga semnificaţie"

Rolul opoziţiei în România este desconsiderat, minimalizat şi ignorat de către reprezentanţii puterii. Am trecut de o rundă de alegeri importante pentru întreaga Europă, alegeri care s-au desfăşurat într-un moment relevant din punct de vedere istoric pentru întregul continent. În timp ce ameninţările şi tensiunile regionale cresc, în timp ce există o îngrijorare continuă cu privire la viitorul economic al Europei, partidele politice din România au discutat despre orice în această campanie, numai despre temele europene nu.

Campania s-a finalizat cu un gest democratic firesc al moţiunii de cenzură exprimată împotriva Guvernului. Resping ideea că această moţiune a fost folosită în scop electoral, este o moţiune cât se poate de reală, care tratează teme economice importante, care ar fi trebuit cel puţin să provoace o dezbatere publică la care reprezentanţii Guvernului să participe, nu un document de care Guvernul doar să ia act.

Am ratat o oportunitate, indiferent de rezultatele electorale de a ne pune pe masă cărţile. Nimeni nu a spus în această campanie ce se va întâmpla cu România. Pe lângă sloganuri electorale şi atacuri la persoană, nu am rămas cu nimic în urma acestor alegeri. Românii au votat pe baza preferinţelor politice, nu pe programe, angajamente sau misiuni.

Acum, că avem o campanie finalizată şi scorurile în faţă, era oportunitatea perfectă să dezbatem ce urmează. Sunt de acord cu un singur lucru spus de premierul Ponta, este într-adevăr timpul să ne întoarcem la treabă. Dar pentru parlamentari treaba este inclusiv punerea în dezbatere publică, prin folosirea eficace a instrumentului moţiunii, problemele cu care România se confruntă. Nevoia de relaxare fiscală şi consolidare economică, creşterea locurilor de muncă, lupta împotriva şomajului în rândul tinerilor, toate aceste probleme nu dispar odată ce un set de alegeri se termină.

Este într-adevăr păcat că Guvernul nu a avut tenacitatea şi anduranţa necesară să dea curs dezbaterii opoziţiei. Dialogul surzilor a învins din nou. Iniţiatorii moţiunii au folosit timpii alocaţi pentru a ataca Guvernul prin persoana domnului Ponta, în timp ce Guvernul nu a folosit deloc timpii alocaţi, cu o mică excepţie a reafirmării scorului electoral obţinut.

Poate şi cei care au votat alianţa de guvernământ erau curioşi care este răspunsul preferaţilor politicieni la acuzele opoziţiei. Poate şi românii care nu au fost la vot au fost interesaţi de realizarea unei măsuri necesare de reducere a CAS-ului la angajator. De aceste dezbateri era nevoie după ignorarea temelor economice relevante pe parcursul acestei campanii.

Regret desfăşurarea cu atât de multă celeritate a unei pseudodezbateri care ar fi putut însemna ceva, fie pentru reconfirmarea bunelor intenţii ale Guvernului, fie pentru aducerea în atenţia publică ale argumentelor opoziţiei. Din păcate acest exerciţiu democratic a eşuat şi îmi exprim speranţa că nu a fost altceva decât un accident, nu un modus operandi pentru alianţa de la guvernare.

Domnul Octavian Petric:

"25 mai - Victorie!"

Declaraţia mea politică se referă la organizarea, desfăşurarea şi rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European şi alegerile parlamentare parţiale din 25 mai 2014.

Duminica trecută, românii au fost chemaţi din nou la urne, de data aceasta să-şi aleagă reprezentanţii în Parlamentul European, precum şi deputaţii şi senatorii în cadrul unor alegeri parlamentare parţiale. Este şi cazul judeţului Satu Mare, pe care am onoarea să-l reprezint în Parlament.

O să vorbesc mai întâi despre organizarea scrutinului. Fac asta deoarece nu am cum să nu remarc că alegerile au fost organizate corect, eficient şi respectând cu stricteţe cadrul legal. Asta a permis ca rezultatele alegerilor, despre care voi vorbi în continuare, să fie foarte clare. Iată de ce doresc să le mulţumesc tuturor celor care au participat la organizarea alegerilor: structura guvernamentală, prefecţi, poliţie, jandarmi, reprezentanţi în BEC, care şi-au făcut din plin datoria şi au oferit cetăţenilor cadrul propice ca aceştia să-şi manifeste liber opţiunile electorale, iar acestea să fie înregistrate întocmai, oferind celor aleşi legitimitatea de care democraţia are atâta nevoie.

Referitor la rezultate vreau să subliniez că scorul obţinut de Alianţa PSD-UDMR-PC este cel mai bun pe care l-am obţinut până acum. Aşa cum arată cifrele, am depăşit plafonul obţinut în 2009 (31%), respectiv cel obţinut în 2007 (23%). Cum s-a ajuns aici? Sunt de părere că deschiderea totală a PSD şi a alianţei către cetăţeni, respectul pentru toate categoriile sociale şi clasele de vârstă (să nu omitem că partidul nostru a venit cu oameni noi, cu oameni valoroşi, chiar dacă unii dintre ei foarte tineri), dar şi prezentarea unor idei ferme şi constructive de dezvoltare a ţării şi de întărire a prestigiului naţional au făcut ca acest rezultat să fie posibil. Se alătură şi campania curată pe care am ales să o facem, în timp ce adversarii noştri politici n-au înţeles despre ce e vorba în aceste alegeri şi s-au concentrat mai mult pe interzicerea sloganului nostru "Mândri că suntem români", fapt pentru care am decis să folosim acest slogan şi pentru alegerile prezidenţiale din toamnă. Pentru că românii merită şi au cu ce să se mândrească!

Vreau neapărat să mă refer şi la rezultatele alegerilor parlamentare parţiale din colegiu nr. 2 Satu Mare, unde colegul nostru Ovidiu Silaghi a câştigat mandatul de deputat. Aşa cum ne-am bucurat că însuşi preşedintele partidului, domnul Victor Ponta, a remarcat, am câştigat un colegiu în care, dacă am fi fost dezbinaţi, cu siguranţă l-am fi pierdut. Atât candidatul, cât şi echipa şi colegii care l-au susţinut au dovedit că se ridică la înălţimea aşteptărilor electoratului sătmărean căruia vreau să-i mulţumesc pentru sprijinul acordat nouă.

Închei concluzionând că, da, am câştigat în mod clar aceste alegeri! Cu toate acestea mă raliez poziţiei colegilor mei şi susţin că este un rezultat care ne onorează, dar ne şi obligă să privim cu modestie ceea ce am obţinut şi să lucrăm împreună cu maximă seriozitate pentru a oferi sătmărenilor noştri, dar şi tuturor românilor condiţiile unui trai mai bun.

Domnul Varol Amet:

"18 mai 1944, comemorarea a 70 de ani de la teribilul genocid al tătarilor din Crimeea"

Anul acesta, pe data de 18 mai, s-au împlinit 70 de ani de la teribilul genocid al tătarilor din Crimeea. Această zi de doliu sau "Ziua Surghiunului" este comemorată de etnicii din întreaga lume, fiind data în care populaţia tătară din Crimeea, din ordinul lui Iosif Visarionovici Stalin, a fost îmbarcată cu forţa în vagoane de tren şi deportată în Siberia şi în ţinuturile pustii ale Uzbekistanului. Întreaga călătorie s-a întins pe o durată de 12 zile, cu opriri la două sau trei zile, tătarii fiind supuşi unui regim de exterminare în masă. Pe parcursul deplasării au murit mulţi bătrâni, copii şi bolnavi, din cauza setei, a foamei, a frigului, a lipsei medicamentelor şi a asistenţei sanitare. Autorităţile sovietice au creat contextul unui motiv plauzibil pentru această exterminare mişelească, catalogând tătarii crimeeni drept trădători de ţară, duşmani ai patriei, hoţi şi colaboratori ai Germaniei, astfel asigurându-se că toate aceste acuze aduse la adresa lor vor fi suficient de persuasive pentru a determina populaţia locală să nu intervină în ajutorarea acestora.

La data de 18 mai tătarii din lumea întreagă comemorează Genocidul tătarilor crimeeni - deportarea tătarilor din Crimeea - cel mai întunecat moment al istoriei tătarilor din lumea întreagă.

Tătarii din România reprezintă 0,11% din populaţia ţării şi cei mai mulţi dintre ei s-au stabilit în judeţele Constanţa, Tulcea şi, mai nou, în Bucureşti. Tătarii dobrogeni au creat o cultură proprie, inspirată din istorie şi tradiţii, în care sunt respectate atât sărbătorile naţionale, cât şi cele religioase. Deşi mulţi s-au născut aici, ei au fost crescuţi şi educaţi în spiritul religiei şi culturii musulmane şi încearcă la rândul lor să impună şi generaţiilor tinere acest mod de viaţă.

Originari din Asia Central-Estică şi înrudiţi cu turcii, majoritatea mai păstrează şi astăzi legătura de suflet cu locurile din care au fost izgoniţi - Crimeea.

În Crimeea trăiesc aproximativ 400 de mii de tătari, care zi de zi duc o luptă continuă pentru păstrarea tradiţiilor şi a identităţii lor.

Deportarea a fost practic o "călătorie a morţii", de 2-3 săptămâni, în vagoane de marfă sau pentru vite, înghesuiţi la maximum, întocmai ca în camerele de gazare hitleriste. Această călătorie lungă a dus la masacrarea a peste 50% din cei surghiuniţi, iar pentru cei care au supravieţuit, amintirea Crimeii, fost regat tătar până la sosirea ruşilor în secolul al XVIII-lea, nu se va şterge niciodată.

Timp de 23 de ani, până în 1967, tătarii crimeeni au avut foarte mult de suferit, fiind privaţi de libertate. Prin Decretul din 5 septembrie 1967 primeau dreptul de a se strămuta, dar nu în patria- mamă, Crimeea.

Prin hotărârea Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice din noiembrie 1986, tătarii care au avut de suferit în timpul regimului stalinist au fost autorizaţi să se întoarcă în locurile natale din zonele de unde au fost surghiuniţi. O mare parte dintre ei şi-au vândut bunurile şi casele pentru a-şi plăti costurile călătoriei de întoarcere şi ale instalării.

În România, ziua de 18 mai este puternic simbolizată de tragicul moment prin care a trecut populaţia crimeeană, în memoria acestora fiind realizate multiple manifestări cu caracter cultural şi religios. În acest an, pentru victimele care şi-au pierdut viaţa în această călătorie a morţii, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România a organizat o amplă manifestare religioasă la care au participat 1.200 de reprezentanţi ai comunităţii.

Evenimentul a fost realizat în colaborare cu Muftiatul Cultului Musulman şi membrii clerului musulman, căruia i s-au alăturat invitaţi de seamă ai comunităţii şi ai consulatului Republicii Turcia la Constanţa.

Pe această cale doresc să transmit sincere regrete şi să aduc un omagiu pentru pierderile suferite de către poporul nostru în urma surghiunului din 18 mai 1944.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

"Preşedintele Parlamentului Republicii Croaţia, domnul Josip Leko, a vizitat minoritatea croată în judeţul Caraş-Severin"

Odată cu organizarea şi găzduirea României a Sesiunii interparlamentare a procesului de cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) din data de 9 şi 10 mai a.c., care a avut loc la Bucureşti, au participat mai multe state din regiune, Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia, România, Serbia, Turcia, Bosnia şi Herţegovina, Republica Moldova, Slovenia, Muntenegru, printre care şi Croaţia.

Delegaţia croată la această importantă întâlnire "One European Future", alcătuită din 12 persoane, a fost condusă şi reprezentată de domnul Josip Leko, preşedintele Parlamentului Republicii Croaţia, care, cu acest prilej, şi-a exprimat dorinţa de a vizita şi minoritatea croată din România.

Aşadar, minoritatea croată din judeţul Caraş-Severin, pe data de 11 mai 2014, a avut prilejul şi onoarea de a găzdui în localităţile Reşiţa, Lupac, Clocotici şi Caraşova a patra vizită oficială a unui demnitar de rang înalt, după vizitele întreprinse de preşedintele Republicii Croaţia, Stjepan Mesić, în 2004, premierul Ivo Sanader în 2007 şi preşedintele Republicii Croaţia, Ivo Josipović, în 2012.

Domnul Josip Leko a fost însoţit de Excelenţa Sa, doamna Ambasador al Republicii Croaţia la Bucureşti, Andrea Gustović-Ercegovac, doamna secretar de stat al Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Laczikó Enikő Katalin, de dl prefect al judeţului Caraş-Severin, Silviu Hurduzeu, şi de mine în calitate de deputat UCR în Parlamentul României.

La acest eveniment istoric au participat şi alte oficialităţi importante, cum este domnul senator Aurel Duruţ, domnul primar al municipiului Reşiţa, Mihai Stepănescu, consilierul judeţean N. Ştefănescu, primarii comunei Lupac şi Caraşova, directorul Liceului Teoretic Bilingv Româno-Croat, prof. Ghera Nicolae, profesorii de Limba şi literatura croată, preoţii catolici din localitate, preşedintele UCR, prof. Radan Mihai, vicepreşedinţii, preşedinţii de filiale UCR şi membrii în Consiliul Coordonator UCR, iar evenimentul-cheie a avut loc la sediul central al Uniunii Croaţilor din România, în Caraşova, unde au avut loc discursurile şi un scurt program folcloric pe scena din centrul comunei. Un scurt program folcloric a fost şi în satul Clocotici, iar pe lângă acest eveniment, domnul preşedinte al Parlamentului croat a vizitat bisericile croate din localităţi, şcoli, a stat de vorbă cu primari, cu domnul prefect al judeţului Caraş-Severin, directori, profesori, preoţi, cetăţeni şi copii. Vizita a fost una de succes, iar pe marginea mai multor discuţii s-a subliniat faptul că minoritatea croată rămâne o punte de legătură între România şi Croaţia, o minoritate importantă, care există de peste 600 de ani.

Pentru croaţii din România, acest eveniment nu va rămâne doar un moment istoric scris pe hârtie, ci va rămâne şi în sufletele şi minţile oamenilor.

În calitatea mea de deputat UCR, ţin să salut şi să felicit pe această cale toţi etnicii croaţi din localităţile croate pentru cum s-au pregătit la acest eveniment, dar şi să mulţumesc tuturor pentru buna şi sigura desfăşurare a acestei acţiuni şi, nu în ultimul rând, conducerii DRI-ului pentru organizare, menţionând încă o dată că relaţiile bilaterale de prietenie dintre România şi Croaţia sunt excepţional de bune, vizita fiind o mare onoare pentru minoritatea croată din România.

Totodată, salut şi Ziua Europei, care a fost pe 9 mai, sărbătoare anuală a păcii şi unităţii.

Domnul Ioan Tămâian:

Vin astăzi la tribuna Parlamentului pentru a semnala necesitatea aplicării dispoziţiilor Legii nr. 120/2006 a monumentelor de for public prin care a fost instituit cadrul legal al realizării şi amplasării lucrărilor de artă plastică, artă monumentală, construcţii sau amenajări neutilitare, având caracter decorativ sau comemorativ, amplasate în spaţii publice, într-o zonă de protecţie, pe terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ teritoriale. Şi totuşi, la momentul actual, pe întreg teritoriul României, există lucrări de artă plastică monumentală de interes public care nu sunt inventariate corespunzător, avizate şi administrate, deşi articolul 8 al Legii nr. 120/2006 prevede expres un termen de 60 de zile calculate de la data intrării în vigoare a legii, în cuprinsul căruia autorităţile administraţiei publice locale ori instituţiile sau serviciile publice subordonate acestora vor identifica construcţiile sau amenajările având caracteristicile monumentelor de for public, altele decât cele a căror amplasare a fost realizată în baza unei autorizaţii de construire emise cu respectarea reglementărilor legale în vigoare la data amplasării, sau altele decât cele a căror existenţă este consemnată sau atestată ca notorie prin publicaţii ştiinţifice, ghiduri turistice sau alte tipărituri având caracter de informare publică ori prin evidenţele autorităţilor, instituţiilor şi serviciilor publice.

Un monument de acest fel nu se realizează şi nici nu se amplasează "după ureche." Potrivit Legii nr.120/2006 privind monumentele de for public, "amplasarea monumentelor de for public se va realiza cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare privind urbanismul şi autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi cu avizul privind concepţia artistică a monumentului de for public, emis de Ministerul Culturii sau, după caz, de serviciile deconcentrate ale acestuia, în baza analizei realizate de Comisia Naţională pentru Monumentele de For Public, respectiv de comisiile zonale pentru monumentele de for public."

O altă situaţie care contravine legii este nerespectarea cerinţelor privind spaţiul în care există monumente de for public, în sensul că este diminuată valoarea acestora. Potrivit art.10 din Legea nr.120/2006 privind monumentele de for public, autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure protejarea şi punerea în valoare a monumentelor de for public aflate în administrarea lor. În cadrul aceluiaşi articol se arată că distrugerea sau degradarea monumentelor de for public se sancţionează potrivit prevederilor Codului penal.

Având în vedere numărul mare al lucrărilor de artă plastică monumentală de interes public care întrunesc condiţiile prevăzute de lege pentru a deveni monumente de for public, domnule ministru al culturii, vă solicit să actualizaţi, conform prevederilor legale, informaţiile despre stadiul de inventariere a lucrărilor artistice amintite şi despre modul de selectare a acestora.

Deoarece putem constata existenţa unui cadru legal în domeniul lucrărilor artistice amintite, este necesar, domnule ministru, să întreprindeţi toate măsurile legale ce se impun în scopul accelerării inventarierii şi avizării monumentelor de for public şi să puneţi la dispoziţia Uniunii Artiştilor Plastici din România lista monumentelor de for public existente la nivelul fiecărui judeţ.

Domnul Claudiu-Andrei Tănăsescu:

"Luxul de odinioară al staţiunilor din sudul litoralului românesc, în paragină"

Turismul ar trebui să joace un rol important în dezvoltarea economiei, ţinând cont de potenţialul pe care îl are litoralul românesc, ca de altfel întreg teritoriul României ce oferă experienţe turistice complete - munţi, plaje întinse cu nisip fin, izvoare minerale şi termale, ţinuturi sălbatice şi bineînţeles Delta Dunării, singura deltă a Europei.

Investiţiile în construirea de hoteluri, reabilitarea celor vechi, precum şi investiţiile în infrastructură reprezintă piloni esenţiali pentru o dezvoltare sănătoasă şi competitivă a litoralului românesc şi a întregii industrii turistice a ţării.

Promovarea eficientă, investiţiile susţinute şi privatizările de succes au poziţionat litoralul bulgăresc în topul preferinţelor turiştilor din regiune. Astfel, nu de puţine ori, Bulgaria a depăşit România la numărul de turişti care îşi petrec vacanţele pe litoralul Mării Negre.

Consider că ar trebui acordată o mai mare atenţie staţiunilor din sudul litoralului, acestea aflându-se în prezent într-o stare deplorabilă. Interese financiare obscure, privatizări dubioase au măcinat prestigiul staţiunilor din sudul litoralului.

De-a lungul timpului, statul român a dat dovadă de ineficienţă în gestionarea proprietăţilor aflate în administrare proprie. Un exemplu elocvent al lipsei de viziune pe termen mediu şi lung îl constituie cazul celebrului Complex panoramic Amfiteatru Belvedere din Olimp, complex ce găzduieşte trei dintre cele mai populare şi în vogă hoteluri de pe litoralul anilor ‘90, frecvent vizitate şi apreciate de turişti. Cele trei hoteluri, supranumite în trecut "perla litoralului românesc", reprezentau în urmă cu 20 de ani o adevărată emblemă cu care ne mândream. În prezent, stadiul avansat de degradare a acestui complex constituie o consecinţă a neimplicării şi a lipsei de interes atât a mediului public, cât şi a celui privat, ambele fiind implicate într-un moment sau altul în managementul acestui complex. Consider că privatizarea în urma căreia complexul din Neptun-Olimp a trecut în administrare privată ar fi trebuit să fie realizată cu anumite condiţii, şi anume prin impunerea unor standarde de modernizare determinate în timp, menite să încurajeze dezvoltarea turismului în această zonă.

O modalitate de a redresa situaţia dezastruoasă a staţiunilor din sudul litoralului constă în atragerea imediată a fondurilor europene menite să ajute la consolidarea hotelurilor şi dezvoltarea infrastructurii, dar şi în elaborarea unui act normativ prin care să se poată anula privatizările dubioase şi care nu au dus la scopul real asumat anterior.

Un alt exemplu este cazul celebrilor fraţi Micula, multimilionari în euro, catalogaţi de revista Capital în "Top 300 - cei mai bogaţi români", care au cumpărat după anul 2000, prin licitaţie, mai multe hoteluri în staţiunea Neptun-Olimp. Investiţiile ulterioare în aceste hoteluri au fost practic inexistente, motiv pentru care în prezent acestea se află într-un stadiu avansat de degradare.

Deoarece timp de 20 de ani nu s-au respectat condiţiile asumate în cadrul privatizărilor, propun următoarele soluţii pentru reintroducerea acestor hoteluri în circuitul turistic: anularea privatizărilor dubioase şi reluarea procesului de privatizare printr-un proces transparent şi public care să nu lase loc de interpretări, o implicare mult mai hotărâtă a ministrului de resort, respectiv ministrul turismului, în soluţionarea acestei probleme de interes naţional.

Astfel de proiecte nu ar trebui să lipsească din agenda autorităţilor care gestionează instituţiile statului. Responsabilitatea trebuie să reprezinte una din etichetele leadearship-ului local, iar dezvoltarea turismului, în special în zona de sud a litoralului, ar trebui să fie o prioritate pentru aceştia, astfel încât staţiuni ca Neptun, Olimp, Jupiter sau Venus să îşi poată recăpăta gloria şi strălucirea de altădată, ce le-a fost furată în ultimii 20 de ani.

Domnul Constantin Avram:

"Folosirea instituţiilor statului în scopuri electorale"

Încep prin a remarca încă o dată faptul că preşedintele României, Traian Băsescu, "tăvăleşte" Constituţia României, pentru a câta oară, nu îmi mai amintesc, dar uşurinţa şi degajarea cu care a făcut-o este de neimaginat, este sfidător, este inacceptabil într-o ţară democratică, membră a Uniunii Europene! Câtă încredere mai pot avea oamenii într-o persoană care foloseşte imaginea instituţiei prezidenţiale pentru promovarea unei formaţiuni politice este greu de spus câtă vreme legea fundamentală impune preşedintelui României un comportament echidistant, nepartinic, care să furnizeze încredere şi stabilitate în rândul naţiunii române.

Preşedintele a afişat zilele trecute o atitudine de agent electoral al Partidului Mişcarea Populară, fără să-i pese de nimic şi de nimeni, numai să poată contribui direct la adiţionarea unor procente electorale, care să-i convingă pe mai-marii Partidului Popular European că România, prin Traian Băsescu, aduce voturi în Parlamentul European şi Comisiei Europene, tocmai pentru a păstra majoritatea dreptei în forul legislativ al Europei.

Mai lipseşte ca preşedintele să ridice bannere stradale sau să lipească afişe pentru PMP! Aşa ceva era de necrezut acum câţiva ani, mai ales că România a mai avut doi preşedinţi, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, care au mai "ajutat discret" formaţiunile politice din care proveneau, dar nici vorbă de aşa ceva! De ce a recurs preşedintele la asemenea metode de promovare electorală a partidului menţionat mai sus este foarte clar: dorinţa fără margini a preşedintelui de a rămâne în viaţa politică în poziţia de premier al României. Şi cu cât aduce mai multe procente (deci mai multe mandate în P.E.) Partidului Popular European, cu atât mai mult îi cresc şansele de negociere europeană a funcţiei de prim-ministru al României.

Pentru că PMP nu o să ia un scor electoral de două cifre, aşa cum arată cercetările sociologice, adică sondajele de opinie, în rândurile acestui partid, cu o listă subţire de candidaţi, s-a instalat disperarea. Aceasta a determinat implicarea directă a preşedintelui Traian Băsescu în campania electorală. Şi apoi, nu trebuie uitat că scrutinul din 25 mai este de fapt o repetiţie generală pentru alegerile prezidenţiale din toamna acestui an, unde Elena Udrea nu se simte prea confortabil, o spun tot sondajele de opinie.

Până la un moment dat, am avut plăcuta naivitate să cred că preocuparea generală la nivelul cel mai înalt de decizie în statul român este situaţia din ce în ce mai gravă de la graniţele României, nu acumularea de procente electorale pe malul mării, în dreptul unui partid politic.

Vorba românului: "ţara arde şi baba se piaptănă"... asta dacă mai are ce să pieptene! Şi încă o vorbă pe care o ştiu tot de la tata, Dumnezeu să-l odihnească: "bâta puterii nu se dă pe mâna oricui, că există riscul să o folosească!" ... Săraca Ţară Românească!

Domnul Constantin Avram:

"Pretenţiile minorităţilor din Europa capătă caracter extremist şi revizionist"

Urmărind recentele evoluţii ale evenimentelor create în jurul revendicărilor minorităţilor în diferite zone, am putea crede că acestea au într-adevăr restricţii în ce priveşte exprimarea culturală, afirmarea propriilor tradiţii, a propriilor credinţe, a folosirii limbii materne în şcoli şi în universităţi etc.

Dar, pentru cine cunoaşte cât de cât problematica specifică a minorităţilor naţionale aflate pe teritoriul diferitelor state europene, este foarte clar că minoritatea maghiară din România se bucură de cele mai multe drepturi colective de pe cuprinsul Europei. Îşi afirmă propria identitate prin cultură, îşi foloseşte limba maternă la toate nivelurile învăţământului preuniversitar, iar la nivelul parlamentar are reprezentare de 6-7% prin UDMR şi este cea mai prezentă minoritate în actul guvernării de după 1989.

Însă, de vreo 10 ani, de la nevoia autonomiei culturale, de care oricum s-a bucurat tot timpul, s-a înteţit mesajul tot mai clar legat de autonomia teritorială, concept pe care minoritatea maghiară îl alătură tot mai des procesului de regionalizare şi tot mai legat de precedentul Kosovo.

Dar iată că, în acest context, în mod neîntâmplător, şi Federaţia Rusă invocă necesitatea apărării cetăţenilor ruşi aflaţi în minoritate în anumite zone ale Ucrainei, Moldovei sau Georgiei.

Este drept, această atitudine a Moscovei este tot mai prezentă pe măsură ce Ucraina sau Moldova se apropie tot mai mult de Uniunea Europeană, ţări în care problemele minorităţilor de tot felul au rămas încă nerezolvate (este vorba de minorităţile: rusă, tătară, română, găgăuză etc.). Dacă problemele specifice acestor minorităţi nu îşi găsesc o rezolvare negociată şi diplomatică, atunci modificarea graniţelor prin forţa armată nu poate fi evitată, modificare ce atrage schimbarea raportului de pieţe comerciale în Europa.

Tocmai de aceste probleme ale minorităţilor rusofone din Ucraina, Moldova sau Georgia se foloseşte Federaţia Rusă pentru a-şi proteja, chipurile, populaţia rusofonă, dar urmărind direct menţinerea controlului economic asupra acestor zone.

Şi atunci mă întreb care ar fi motivul sau motivele pentru care minoritatea maghiară, participantă la guvernare prin UDMR, invocă, prin extremiştii săi, instruiţi de partidul Jobbik din Ungaria, autonomia teritorială pe criterii etnice?!

O astfel de revendicare nu ar fi apărut decât dacă s-au obţinut garanţii externe ale unei mari puteri. Cum Ungaria, care susţine autonomia teritorială a minorităţii maghiare, este membră a UE, e greu de crezut că ar fi obţinut astfel de garanţii din partea Franţei, Germaniei sau Marii Britanii. Şi atunci, unii analişti europeni au început să-şi îndrepte privirile spre Rusia, care, iată, a trecut la fapte: a anexat Crimeea din trupul Ucrainei, şi ăsta e doar începutul, spun aceleaşi surse de politică europeană.

Ar putea fi această susţinere neoficială a Rusiei, pe problema minorităţii maghiare din Transilvania, prin partidul de extremă dreaptă Jobbik, un răspuns la atitudinea României privitor la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană? În acest context politic european am putea crede aşa ceva, deşi anumite amănunte asupra acestei atitudini scapă analiştilor politici europeni. Ce fel de amănunte, vom afla în viitorul apropiat, viitor care ar putea să limpezească atitudinea Rusiei faţă de problemele minorităţilor naţionale din anumite regiuni ale Europei, inclusiv a celei din Transilvania.

Un lucru devine tot mai cert: poziţia Rusiei, dar şi a UE şi a NATO capătă tot mai mult valenţele războiului rece nu demult încheiat, ceea ce înseamnă regres economic şi social la nivel global, dublat de un climat acut al lipsei de securitate şi stabilitate a popoarelor lumii. La fel de cert este faptul că începem să ne obişnuim cu ideea...

Domnul Constantin Avram:

"Absenteismul, o formă de protest sau lipsă de atitudine civică?"

Aşadar, iată că a trecut şi 25 mai 2014, data scrutinului pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European; şi am constatat, o dată în plus, dacă mai era cazul, starea de nepăsare, de lehamite, am putea spune, a populaţiei faţă de evenimentul electoral. Această stare ar putea fi rezultatul unei campanii electorale desfăşurate, pe alocuri, cu atacuri la persoană, cu implicarea directă a preşedintelui Traian Băsescu în campanie, alături de Partidul Mişcarea Populară, deşi Constituţia nu îi permite acest comportament, cu huiduieli, cu înjurături, cu acuze nefondate, cu spectacole mediatice privind arestările unor politicieni sau oameni de afaceri, altfel spus, cu tot tacâmul necesar dezgustului total al cetăţeanului român faţă de politică în general.

Lipsa mizei actualului scrutin, care a generat o prezenţă încă destul de mică la urne, se adaugă la elementele menţionate mai sus şi completează oarecum tabloul motivelor pentru care şi în ţara noastră euroscepticismul este în continuă creştere, iar partidele extremiste şi naţionaliste de dreapta câştigă tot mai mult teren.

Analiştii politici europeni au fost la datorie, fac calcule electorale şi estimări referitoare la viitorul preşedinte al Parlamentului European. Dacă vom avea un preşedinte nou, reprezentant al partidelor de centru stânga, sau dacă popularii europeni şi-au păstrat majoritatea în legislativul european, s-a constatat, dar pe fondul evenimentelor din Ucraina, precum şi atitudinea Rusiei pe acest subiect au influenţat, cred eu, rezultatele scrutinului din 25 mai 2014.

Ezitările Uniunii Europene, spuneam acum ceva timp în urmă, cu privire la situaţia din Ucraina, au influenţat negativ prezenţa la vot la alegerile pentru Parlamentul European de pe teritoriul românesc. Nici listele electorale, prin numele prezentate în prim-planul acestor alegeri, se pare că nu-i mai interesează pe români, din moment ce sondajele de opinie au fost atât de descurajante faţă de participarea la eveniment. Preocupările, priorităţile oamenilor sunt altele decât scrutinul organizat şi ne întrebăm dacă nu cumva absenteismul este o formă acută a protestului corpului electoral sau o lipsă de atitudine civică. Constatăm totuşi că alianţa PSD-UNPR-PC a câştigat clar alegerile, iar Mircea Diaconu a fost surpriza plăcută a acestora.

Domnul Vicenţiu-Mircea Irimie:

"Reducerea TVA la carne şi produsele din carne - o măsură cu efecte pozitive asupra economiei româneşti"

Având în vedere că industria alimentară generează cea mai substanţială contribuţie la bugetul statului român, depăşind chiar industria auto, şi că industria cărnii reprezintă cel mai important contributor la nivelul economiei naţionale pentru bugetul statului, consider că aplicarea măsurii de reducere a TVA la 5% ar avea efecte pozitive asupra economiei româneşti.

În scrisoarea deschisă adresată conducerii FMI de către Federaţia Naţională PRO AGRO, Asociaţia Română a Cărnii (ARC), Asociaţia Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) şi Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), aceştia precizează că reducerea TVA la carne şi produsele din carne de la 24% la 5% ar conduce la descurajarea evaziunii fiscale în acest domeniu, care în momentul de faţă se ridică la 450 milioane de euro anual, în timp ce încasările statului din aplicarea taxei pe valoarea adăugată sunt de doar 400 milioane de euro anual. Putem deduce cu uşurinţă că menţinerea unui TVA de 24% pentru carne şi produsele din carne va crea mediul ideal pentru îmbogăţirea şi proliferarea evazioniştilor.

Ca o consecinţă, din cauza nivelului crescut al evaziunii, producătorii corecţi vor face faţă cu greu concurenţei neloiale, iar dacă aceştia vor da faliment, veniturile la bugetul de stat vor scădea mult mai mult decât dacă se reduce TVA la carne.

Putem afirma că în momentul de faţă carnea şi produsele din carne sunt considerate de către marea parte a populaţiei acestei ţări produse de lux. Românii cumpără carne din ce în ce mai puţin şi mai rar, ceea ce se traduce în termeni economici prin consum redus, deci un procent scăzut de colectare a TVA. În schimb, calculele procesatorilor arată că măsura de diminuare a TVA ar duce la ieftinirea produselor din carne cu până la 15%.

Totodată, carnea şi produsele din carne existente pe piaţa neagră reprezintă un risc crescut pentru consumatori, întrucât nu sunt controlate din punct de vedere sanitar-veterinar.

Pe de altă parte, este justificată îngrijorarea crescătorilor de porci în privinţa importurilor care vin din Ungaria, în condiţiile în care vecinii noştri au scăzut TVA pentru porcii vii şi carnea de porc de la 27% la 5%, tocmai pentru a proteja producătorii locali de importurile mai ieftine.

O astfel de concurenţă este inechitabilă şi dezavantajoasă pentru producătorii români, care afirmă că această situaţie va genera şi importuri la negru de pe piaţa maghiară, fenomen întâlnit în cazul diferenţelor mari de TVA între ţările vecine.

Domnul Daniel Iane:

În cadrul intervenţiei de astăzi vă voi vorbi despre cum s-au prezentat partidele politice din România în faţa electoratului la aceste alegeri europarlamentare. Pentru început, aş vrea să subliniez faptul că Partidul Naţional Liberal a fost singurul partid care a propus românilor pentru Parlamentul European un program concret pentru rolul şi poziţionarea României în legislativul european, în timp ce reprezentanţii puterii au apelat la promisiuni electorale populiste.

PNL a înţeles importanţa acestor alegeri şi a venit în faţa românilor cu propuneri viabile, concrete, astfel încât vocea României să se facă auzită în Uniunea Europeană, iar statul român să-şi asume rolul important pe care îl deţine în cadrul comunităţii europene. Prin programul angajat în faţa cetăţenilor, PNL a avut în vedere acele domenii din România care reprezintă un potenţial real pentru dezvoltarea ţării noastre.

Prin programul nostru, am propus soluţii pentru probleme cu care România se confruntă în fiecare zi. PNL şi-a asumat că în noul mandat al legislativului european va promova o iniţiativă care să permită o alocare directă din fondurile europene pentru soluţii locale de acces direct la utilităţi în zonele izolate din mediul rural, unde nu este fezabilă o extindere a reţelelor naţionale. PNL îşi doreşte astfel să reducă decalajele de dezvoltare dintre mediul rural şi cel urban care se pot observa în multe regiuni din România.

Totodată, PNL a acordat o atenţie deosebită tinerilor. Reprezentanţii PNL în Parlamentul European vor milita pentru implementarea Garanţiei pentru tineri, acţiune menită să ofere tinerilor locuri de muncă de calitate sau stagii de practică, acces la educaţie, programe de formare sau reconversie, în termen de 4 luni de la finalizarea studiilor. De asemenea, PNL propune pentru noul mandat crearea de facilităţi fiscale pentru cei care angajează tineri.

PNL va lupta în noul legislativ european împotriva oricărei creşteri de taxe şi contribuţii în România, prin aplicarea modelului existent în alte state membre. Un alt obiectiv al eurodeputaţilor PNL este acela de a ajunge la o flexibilizare a ajutorului de stat, astfel încât să fie susţinute ramurile industriale care creează locuri de muncă precum metalurgia, industria grea, industria auto.

În timp ce PNL a venit cu un program solid, un program pentru România şi pentru români, PSD şi cei din actuala putere au recurs la practici populiste pentru a încerca să îi îmbie pe români. PSD s-a folosit de poziţia de partid care deţine guvernarea pentru a ieşi în campanie cu promisiuni cu privire la creşteri de pensii, reduceri ale TVA la toate produsele alimentare: legume-fructe, produse bio şi tradiţionale, carne.

De asemenea, PSD s-a folosit de banul public pentru a-şi face campanie electorală. Reprezentanţii Guvernului s-au ascuns sub masca executivă pentru a face campanie pentru partidul lor. Social-democraţii arată că recurg la aceleaşi practici ca în perioada 2000-2004 şi că nu se pot dezice de acest populism dus la extrem.

Este jenant faptul că PSD nu poate veni în faţa oamenilor cu măsuri de sorginte social-democrată şi apelează la măsurile propuse de PNL. Cele mai importante măsuri cu care au defilat cei de la PSD în această campanie au fost scutirea de impozit pentru profitul reinvestit şi scăderea CAS cu 5 puncte procentuale, măsuri propuse şi susţinute de PNL. PSD a demonstrat în această campanie că nu are niciun fel de proiect pentru România, că nu are viziune asupra dezvoltării ţării noastre. Aceştia preferă să arunce în spaţiul public tot felul de creşteri de pensii, de salarii, reduceri de TVA şi alte măsuri menite să înşele cetăţenii români.

Guvernul Ponta promite multe, însă fără a avea o intenţie reală de a le implementa. Guvernul a arătat că nu poate lua o măsură pentru români, decât dacă este susţinută de FMI. Toate promisiunile făcute de Victor Ponta şi PSD în această campanie vor trebui să treacă de filtrul FMI. Din nou îi vom auzi după vizita FMI că nu vor putea să pună în aplicare ce au promis pentru că nu le dau voie partenerii internaţionali, o scuză prea des utilizată şi deja expirată.

Aşadar, PNL a fost singurul partid care în această campanie a venit cu un proiect pentru dezvoltarea României, pentru întărirea rolul statului român în Uniunea Europeană. În rest, toate celelalte partide au dat dovadă că lupta politică internă este mult mai importantă decât viitorul României în Uniunea Europeană.

Domnul Constantin Galan:

În următorii şapte ani, agricultura românească va beneficia de aproape 10 miliarde de euro prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală. Acest lucru se va întâmpla deoarece în data de 20 mai a fost lansată prima măsură din noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, agricultura românească urmând să beneficieze în următorii şapte ani de investiţii majore pe toate palierele, de la dezvoltarea infrastructurii la zootehnie, viticultură, apicultură sau agricultură ecologică. Fondurile ce vor putea fi accesate prin depunerea de proiecte însumează 10 miliarde de euro, adică aproximativ aceeaşi sumă de care a beneficiat România şi prin intermediul precedentului program. Beneficiile pentru acest sector se vor reflecta în mod direct asupra nivelului de trai al oamenilor din mediul rural, asta dacă ţinem seama de faptul că prin PNDR 2007-2013 s-au creat în mod direct 100.000 de locuri de muncă, iar productivitatea muncii agricole din România a crescut anual în medie cu 6,4% de la aderarea la UE (2007).

Investiţiile realizate în mediul rural cu fondurile europene alocate României în perioada 2007-2013, respectiv 9,2 miliarde de euro, din care 8 miliarde din fonduri europene şi 1,2 miliarde de la bugetul naţional, se reflectă în 300.000 de hectare beneficiare ale unui sistem modern de irigaţii, 3.000 km de reţea de alimentare cu apă, 4.000 km de drumuri comunale modernizate, aproape 13.000 de tineri beneficiari ai unor finanţări între 25.000 şi 40.000 de euro.

Ultimul raport al Comisiei Europene privind dezvoltarea rurală în ţările europene făcut public la începutul acestui an arată totuşi că, în ciuda acestor progrese, productivitatea muncii agricole în ţara noastră este de trei ori mai mică faţă de nivelul UE. O unitate de muncă agricolă, respectiv echivalentul unei norme întregi de muncă, produce în România, anual, bunuri şi/sau servicii agricole în valoare de 4.300 de euro, adică 29% faţă de media în UE, adică 15.000 de euro, se arată în raportul CE.

În documentul întocmit de Executivul european se constată faptul că productivitatea muncii agricole este direct proporţională cu nivelul de tehnologizare a agriculturii, precum şi cu nivelul de comasare a terenurilor agricole. Agricultura europeană se bazează astfel pe ferme mai puţine, dar mai mari şi mai tehnologizate. [1.108]

Domnul Fejér László-Ödön:

Declaraţia mea politică doreşte să atragă atenţia asupra modului în care au acţionat forţele de ordine din Târgu Mureş, aplicând amenzi contravenţionale chiar şi unor persoane care la momentul comiterii contravenţiei nu se aflau în localitate.

În data de 10 martie a.c., în municipiul Târgu Mureş a fost organizată de către Consiliul Naţional Secuiesc o ceremonie de comemorare a martirilor secui executaţi în anul 1854 de către armata austriacă.

Ca urmare a unor incidente, forţele de ordine din Târgu Mureş au aplicat unor participanţi la eveniment amenzi contravenţionale cu valori cuprinse între 1.500 şi 4.000 lei.

Ceea ce doresc să subliniez în declaraţia mea politică de astăzi este faptul că astfel de amenzi au fost aplicate şi unor persoane care nu au participat la manifestarea de la Târgu Mureş. Este şi cazul domnului profesor Vetro András din municipiul Târgu Secuiesc, judeţul Covasna, care în data de 10 martie 2014 a fost ţintuit la pat de o afecţiune, dar care a primit un proces-verbal de înştiinţare a obligaţiei de plată a unei amenzi de 4.000 de lei ca urmare a faptului că a pus în pericol ordinea şi liniştea publică la Târgu Mureş, adică la peste 200 de km depărtare de domiciliul său. Se pare că identificarea Domniei Sale s-a făcut în baza înregistrărilor video de la faţa locului, dar, domnul profesor nefiind acolo în momentul comiterii contravenţiei, identificarea a fost greşită.

Cum este posibil să se întocmească procese-verbale de contravenţie exclusiv în baza unor înregistrări video? Acestea, necoroborate cu alte probe, pot conduce la confuzii în ceea ce priveşte identitatea persoanelor, fapt susţinut de cazul profesorului Vetro. Concluzia mea este că forţele de ordine au aplicat amenzile în baza unei liste de nume pusă la dispoziţia lor, în prealabil, liste întocmite pe bază de naţionalitate şi de apartenenţă politică, fără suport legal şi, mai ales, fără verificări temeinice.

Cu această ocazie îmi exprim speranţa că prezenta cauză va fi tratată cu obiectivitate şi cu profesionalism de către instanţele de judecată, iar în viitor nu vor avea loc asemenea incidente din partea forţelor de ordine. Consider o astfel de intimidare a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi etnice, ca fiind nedemocratică şi contrară spiritului european.

Doamna Camelia Khraibani:

Bolile cardiovasculare îi omoară pe români mai mult decât cancerul. Este o constatare statistică certă.

Principala cauză de deces în România rămâne cea cardiovasculară, chiar dacă patologia cardiovasculară a înregistrat progrese în ultimii ani.

Aproximativ 150.000 de români mor anual de boli cardiovasculare, adică aproximativ 60% din totalul deceselor înregistrate. Statisticile plasează România pe locul 3, la nivel european, la capitolul deceselor cauzate de boli cardiovasculare, după Bulgaria şi Ucraina. La polul opus se situează Danemarca, Franţa şi Israel, unde mai puţin de 30% dintre decese au cauze cardiovasculare.

Este un fapt demonstrat ştiinţific că printre principalele cauze se număra si absenţa unei activităţi fizice moderate sistematice şi obezitatea.

Din aceste puncte de vedere, în eurocontext, România se plasează în ierarhia inactivităţii fizice la populaţia de peste 15 ani pe o poziţie mijlocie cu o prevalenţă, totuşi îngrijorătoare, de circa 40%. În privinţa prevalenţei supraponderalităţii la adolescenţii de 13 ani, România se găseşte, de asemenea, la mijlocul euroscalei cu o prevalenţă de circa 20%.

Studiile cantitative privind activitatea fizică în majoritatea ţărilor europene (între care România) sunt rare şi fragmentare ca vârstă şi locaţie. Sunt în curs de elaborare noi metodologii, chestionare şi dispozitive pentru a pune într-o lumină mai exactă acest aspect esenţial al sănătăţii publice. Studii mai noi sugerează importanţa activităţii fizice în reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului, în frânarea instalării şi progresiei aterosclerozei; unele date sugerează chiar un potenţial de regresie a aterosclerozei.

Se cunoaşte deja că prevenţia este esenţială în cazul bolilor cardiovasculare. De aceea, românii au nevoie şi de educaţie pentru a putea preveni bolile de inimă. Controlul medical regulat, stilul de viaţă echilibrat şi mişcarea pot preveni, de asemenea, apariţia bolilor cardiovasculare.

De aceea, consider că este o urgenţă naţională întocmirea de către Ministerul Sănătăţii a unui program de sănătate care să fie dedicat exclusiv acţiunilor de prevenire a bolilor cardiovasculare. Apreciez că o astfel de acţiune reprezintă o necesitate, în condiţiile în care media europeană a deceselor de acest fel este de 42%, iar România se află cu mult peste acest nivel. Îmi susţin această propunere, având în faţă una dintre priorităţile politicii Guvernului în domeniul sănătăţii, aceea de a oferi cetăţenilor posibilitatea să atingă o stare cât mai bună de sănătate şi să contribuie la creşterea calităţii vieţii acestora.

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu:

"Forumul Progresist Social Democrat, o noua gândire social democrata pentru un viitor mai bun"

Forumul Progresist Social Democrat este prima structura ideologica de tip think thank ataşat unui partid din România, Partidul Social Democrat.

Avem nevoie de o punte de dialog cu ţările din Uniunea Europeană şi din America şi Marea Britanie, care să conducă la o colaborare eficienta, privind dezvoltarea principalelor politici publice.

Sunt convins ca relaţiile pe care le vom dezvolta pe filiera ideologica şi de politici publice cu partenerii noştri, vor fi solide şi de lunga durată. Elaborarea de politici publice progresiste va conduce în mod cert la dezvoltarea un nucleu de experţi în economie, muncă, sănătate, educaţie, afaceri europene şi alte domenii extreme de importante pentru funcţionarea unui stat, care are rolul de a susţine creşterea economica, crearea de locuri de munca, atragerea fondurilor europene şi investiţii majore.

FPSD va fi un ambasador al PSD în relaţiile externe ale partidului cu structurile civile internaţionale.

Domnul Ioan Adam:

"Programul de guvernare"

Încep prin a vă aminti că în urmă cu 3 ani noi toţi, împreună, ne-am asumat un angajament ferm faţă de electorat - să atingem mai multe obiective, dintre care menţionez:

• Să schimbăm sistemul represiv, antinaţional şi antidemocratic clădit în nouă ani, care a afectat în mod direct şi negativ nivelul de trai al românilor, a încălcat drepturi şi libertăţi constituţionale, a depreciat grav poziţia şi imaginea României pe plan internaţional.
• Revenirea României pe un drum politic, economic şi social european, drumul democraţiei şi al prosperităţii, a unei economii performante şi a unei justiţii sociale reale.
• Asigurarea bunăstării cetăţenilor, a nivelului de trai, a veniturilor, a condiţiilor de muncă şi de viaţă.
• Asigurarea bunei guvernări şi a administraţiei moderne şi eficiente, definite de responsabilitatea în faţa cetăţenilor şi activitatea exclusiv în folosul acestora.
• Reprezentarea intereselor majore ale României în relaţiile internaţionale printr-o politică externă demnă, pragmatică, eficace, definită de viziune şi coerenţă.

Aceste obiective fundamentale încă există şi este esenţial să le ducem la bun sfârşit.

Cred cu toată fiinţa în viabilitatea Uniunii Social-Liberale şi sunt convins că acest proiect care a primit votul din partea unei proporţii mari a cetăţenilor rămâne valabil.

Chiar dacă este contestat de o parte a liberalilor, asta nu înseamnă că nu continuăm ceea ce electoratul a votat.

Prin intermediul prezentului Program de Guvernare, care păstrează spiritul USL, urmărim în continuare realizarea cu prioritate a obiectivelor fundamentale asumate, în anul 2012, în faţa cetăţenilor şi a Parlamentului, şi anume: continuarea creşterii economice, dezvoltare şi investiţii în educaţie şi sănătate, o justiţie independentă, precum şi un sistem democratic european.

Din punctul meu de vedere este extrem de important ca majoritatea de 67% pe care românii au trimis-o în Parlament, şi aici mă refer la USL, să continue ceea ce şi-a propus şi să îndeplinească scopul pentru care a fost votată.

Cred că înţelepciunea şi responsabilitatea noastră, a celor care am format USL în urmă cu trei ani, şi care ne-am asumat, în primul rând, în faţa oamenilor, principiile USL trebuie sa învingă.

Cu un program de guvernare dedicat în întregime dezvoltării economice a României, cu măsuri pragmatice în toate domeniile, cât şi cu specialişti capabili să le genereze şi să le implementeze, USL reprezintă în continuare o soluţie bună pentru România.

Cu toţii am fost aleşi ca USL şi consider că avem obligaţia faţă de alegători de a îndeplini toate obiectivele angajate.

Foarte mulţi români, sătui de regimul Băsescu, şi-au pus speranţa în această formaţiune politică, în ciuda faptului că ea reunea două partide cu orientări ideologice diametral opuse.

Pentru binele nostru ca oameni politici şi, mai presus de atât, pentru binele românilor este important să avem o voce comună în vederea asigurării unui climat de stabilitate şi normalitate la nivel politic.

Declar că vom continua să lucrăm pentru a construi o Românie puternică, care să însemne prosperitate, bunăstare şi corectitudine.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Un protest împotriva demagogiei"

Nu vreau să comentez aici rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European, nici măcar din postura de membru al partidului câştigător.

Vreau să atrag atenţia asupra unui alt aspect, la fel de îngrijorător ca absenteismul. Este vorba despre declaraţiile demagogice, iresponsabile ale unor lideri politici, care, în opinia mea, trebuie să primească o replică inclusiv în Parlament.

Astfel, doamna Elena Udrea - deşi partidul pe care îl reprezintă (în locul preşedintelui de drept, domnul Eugen Tomac) a beneficiat atât în faza de înfiinţare, cât şi în campania electorală de o implicare consistentă a preşedintelui Traian Băsescu - a vorbit de fraudarea alegerilor, deşi dumneaei personal nu reuşise, în 2012, să învingă într-un colegiu de provincie un candidat începător, iar partidul nu avea, în afara lui Traian Băsescu, niciun candidat relevant.

La fel şi alţi lideri politici. Domnul Crin Antonescu a înfăţişat - cu mai multă fineţe decât doamna Udrea, dar cu aceeaşi cantitate morală insuficientă - un tablou apocaliptic în care majoritatea din Parlament n-ar fi avut altceva de făcut decât să atace PNL. Când mai multe partide se pretind "principala ţintă a puterii", e limpede că niciunul nu a fost o ţintă, într-o campanie mult mai liniştită şi mai lipsită de incidente decât precedentele.

Acuzaţia de fraudare a alegerilor europene, în actualul context internaţional, este de-a dreptul iresponsabilă. Sigur că e mai uşor să spui că alegerile au fost fraudate, decât să accepţi că nu ai valoare, că eşti impopular şi că poporul nu te vrea. Dar înseamnă să nu îţi pese nici cât negru sub unghie de reputaţia ţării şi, nu în cele din urmă, de inteligenţa alegătorilor.

În actualul context - în care PE va avea de-a face cu o puternică reprezentare a adversarilor Uniunii Europene, iar România va fi, se poate presupune, puternic atacată de adversari care revarsă propriul eşec intern în capul nostru - a pretinde că nişte alegeri normale ar fi fost fraudate e, repet, o iresponsabilitate ieşită din comun. A vorbi despre "războaie", despre perspective apocaliptice, în loc să îţi recunoşti onest eşecul şi să plăteşti preţul politic al unor decizii catastrofale, este o dovadă de demagogie dezgustătoare. Dar este şi un adevărat atac la adresa interesului naţional şi a interesului cetăţeanului român obişnuit, care trebuie să primească, aici, în Parlament, o dezaprobare fără echivoc.

Domnul Mihăiţă Găină:

"Demnitatea nu se câştigă îmbrăcându-te în alb!"

Încălcăm Constituţia, dar ne îmbrăcăm în alb. Cerşim voturi cu ajutorul albului de pe tricou. Vrem să părem demni, neprihăniţi şi cu intenţii de pace, doar că faptele, şi nu doar vorbele, ne trădează adevăratele intenţii.

Am luat definiţia demnităţii din manualele de psihologie. Iată ce ni se spune despre această calitate morală înaltă: "Demnitatea se leagă foarte mult de sentimentul onoarei. Un om demn inspiră respect. Ţine de fire, de felul în care acţionezi şi reacţionezi, de felul în care ştii sau nu să fii consecvent în principii şi atitudine. Dacă ai anumite idei în ceea ce priveşte aspectele tale fundamentale, dacă preţuieşti anumite valori şi le respecţi indiferent de situaţie, vorbim despre demnitate. Fiecare decide pentru sine ce este demn şi ce nu, dar o limită există. Demnitatea înseamnă respect, să te respecţi pe tine şi pe cei din jurul tău". Stau şi eu şi mă întreb dacă PMP sau PDL ori PNL au dovedit că sunt consecvente în privinţa propriilor idei sau decizii.

Din câte îmi amintesc unii tocmai ce au rupt USL, dezicându-se fără să clipească de angajamentele luate alături de PSD în faţa românilor. Alţii au fost atât de consecvenţi, încât şi-au sfâşiat propriul partid şi acum stau şi îşi scot ochii unii altora din formaţiuni diferite. Iar despre respectul de sine, ce să mai vorbim... sau despre cel manifestat faţă de electorat?! Însă, revenind la ceea ce statuează psihologia, "Demnitatea nu reprezintă inflexibilitate. Înseamnă doar că, atâta timp cât crezi în ceva, trebuie să fii consecvent în practicarea acelei idei. Poţi considera că este demn să ai un anumit limbaj şi să eviţi alte cuvinte, de exemplu argoul sau injuriile. Sau că e demn să nu răspunzi cu aceeaşi monedă unei ofense". Interesante lucruri şi departe de fanfaronada derulată de opoziţie în această campanie electorală.

Mă gândesc cu ce vor fi greşit românii când li s-au tăiat pensiile şi salariile, când au fost daţi afară fără milă, de guvernarea portocalie care azi se vopseşte în alb. Cu nimic. Doar cu votul cu care au girat PDL. Însă asta nu înseamnă că trebuiau să pătimească atâta pentru exprimarea opţiunii lor politice în mod democratic. Nu trebuia să fie răsplătită încrederea oamenilor, ani de-a rândul, de către guvernanţii portocalii cu atâta jaf din banii publici. Faptele portocalii spun mai mult decât o mie de cuvinte - nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită! Şi atunci, de unde atâta alb şi demnitate la PDL, PMP etc.?

Nu mi-am propus să vă ţin prelegeri despre preceptele demnităţii sau moralităţii, ci doar să vă atrag atenţia asupra derapajelor care capătă proporţii giganteşti în campaniile electorale, devoalând doar promisiuni fără nicio acoperire. Să vă dau exemplul celor 11 administraţii locale care au reuşit să cumpere panseluţe şi gazon în valoare de 4 milioane de lei în timpul guvernărilor PDL. Şi nu sunt vorbe goale, ci sunt date care reies din verificările Corpului de Control al primului-ministru.

"Există o seamă de lucruri despre care se poate spune, destul de precis, că sunt demne sau nu sunt demne. De exemplu, nu va putea fi considerat demn să îţi trădezi un prieten ca să scapi tu de o pedeapsă, indiferent despre ce este vorba. Nu este etic, moral, nu ţine de onoare. Prin urmare, dacă acţionezi astfel ca să-ţi scapi pielea, cum se spune, nu poţi fi considerat demn şi nu va avea nimeni, niciodată, încredere în tine". Şi atunci cum e posibil ca toate neajunsurile provocate de PDL ani de-a rândul şi ale căror efecte s-au reflectat şi în perioada guvernării USL, tu, PNL, să vii acum şi să le pui doar în cârca PSD?! Lipsa de reformă în ministerele cu miniştri liberali titulari, începând cu sănătatea şi terminând cu oricare alt minister, este plasată cu nonşalanţă strigătoare la cer de PNL în curtea PSD. Este doar dovada că trebuie să-ţi trădezi un prieten sau un partener ca să scapi tu de o pedeapsă, exact aşa cum psihologia ne îndeamnă să nu facem ca să ne creştem respectul de sine şi să dovedim că suntem demni. Demnitatea nu cred că se împiedică de o culoare politică sau alta, fie ea chiar şi albul imaculat. Din proprie experienţă am constatat că şi albul provoacă probleme la fel ca şi prea multul bine care strică binele...

Domnul Constantin Mazilu:

"Blamarea ecologiei nu ne adună gunoaiele de pe jos"

Ecologia este în România încă ceva nou şi suspect, o idee occidentală dubioasă care nu a reuşit nici pe departe să obţină cetăţenia română. Din păcate, majoritatea românilor aşa au ajuns să gândească, dar pentru o anumită minoritate ecologia a fost bună să fie transformată într-un paravan sau într-o armă politică care îi înspăimântă şi-i învrăjbeşte pe cei mulţi. Partidele care se revendică a fi ecologiste sunt la fel de gălăgioase precum peştele. Nu tu plan de conştientizare a pericolelor distrugerii mediului înconjurător, nu tu măsuri pentru protecţia arealelor, ci doar câte un candidat sau doi pentru un fotoliu de parlamentar. Personal nu am auzit de nicio acţiune ecologică notabilă pusă în practică de vreuna dintre aceste organizaţii politice şi care să fi şi obţinut rezultate pozitive. Poate doar scandaluri şi tergiversări sine die.

Problematicile suscitate de mediu, şi nu doar de un caz sau de altul, nu monopolizează deloc dezbaterea publică pentru responsabilizarea generală. Pădurile au fost tăiate, în ultimii ani, într-un ritm alarmant, deşeurile au continuat să fie administrate neglijent, materialele nereciclabile umplu văile râurilor şi pădurile, Delta a fost secătuită de peşte prin braconajul violent etc. Industria, vandalismul turistic, incapacitatea administrativă ameninţă mediul natural în chipul cel mai agresiv. La fel şi tăcerea grea care acoperă acest domeniu de care depinde viaţa fiecăruia dintre noi.

În schimb, mişcările şi partidele ecologiste sunt foarte puternice în Europa, reprezentând o anumită tradiţie şi mentalitate. Nouă ni s-a inoculat, în ultimele şase decenii, ideea că ecologia este un lux al societăţilor educate. Şi totuşi, în ciuda tăvălugului colectivizării, s-au mai păstrat multe cutume ecologice în cultura tradiţională românească, doar că acestea nu mai fac faţă progresului tehnic industrial, iar în România se merge în continuare doar pe sloganul "codrul e frate cu românul". Întrebarea care apare de la sine este dacă românul e şi el frate cu codrul. Se pare că nu, dragi colegi.

Sunt abordate o mulţime de probleme de ordin economic şi social care se delimitează de ecologie, iar planurile privind protecţia mediului rămân doar pe hârtie. În România, aşa cum ştie fiecare, marea problemă o reprezintă nu sacralizarea naturii prin organizarea de rezervaţii ca bunăoară, ci, dimpotrivă, excesul profanării ei prin exploatare excesivă şi haotică.

Din păcate sunt foarte mulţi români care repudiază a priori tot ce are legătură cu ecologia pentru că "este de stânga". Ecologismul ar fi ceva "plângăcios şi efeminat", o revendicare agasantă a firilor slabe, mofturoase şi nevrotice, care alergă prin supermarketuri după cele mai scumpe şi lipsite de gust produse.

Este clar că aplicarea ca la carte a preceptelor ecologiei în România va rămâne încă multă vreme o etapă mult prea mare în care vom rămâne împotmoliţi. Astfel, consider că este mai productiv să începem să facem fiecare dintre noi gesturi elementare de protejare a mediului. Să renunţăm la obiceiurile rele de a arunca gunoi peste tot, la voia întâmplării, şi să nu mai distrugem natura. Spre deosebire de alte domenii, aici chiar contează, pe lângă decizia politică, şi contribuţia fiecăruia dintre noi. Nu o să putem niciodată, individual sau alături de prieteni ori familie, să construim şosele sau locuinţe, însă natura o putem respecta cu eforturi minime şi cu fapte minore pe care trebuie să le transformăm în gesturi reflexe. De asemenea, trebuie să ne responsabilizăm în asemenea măsură să nu mai aşteptăm doar de la autorităţi să vină să ne strângă deşeurile sau să ia decizii privind îmbunătăţirea calităţii aerului respirat sau a apei care să ne sporească bunăstarea. Aşa cum arătam anterior, în majoritatea domeniilor nu se poate face nimic fără hotărâri politice, însă protecţia mediului este o excepţie.

Drept concluzie, vreau să subliniez că noi, românii, avem de ales între gesturile mici, făcute individual, şi lipsa totală a acestora, adică statul cu mâinile în sân printre munţii de gunoaie de pretutindeni.

Doamna Violeta Tudorie:

"Calomnierea aleşilor locali - o atitudine antidemocratică. Să apărăm imaginea şi autoritatea primarilor, a consilierilor locali şi a aleşilor judeţeni!"

De o bună bucată de vreme regimul băsist a pornit o campanie absurdă de intimidare şi denigrare a aleşilor locali: consilieri, primari, preşedinţi de consilii judeţene. Vom arăta prin această declaraţie că aleşii noştri locali merită aprecierea şi sprijinul nostru, nicidecum terfelirea lor publică.

Dar ca să înţelegem că este o campanie absurdă şi antidemocratică trebuie să definim mai clar ce înseamnă regimul băsist. Acesta s-a consacrat, în practica celui care i-a dat numele, ca un sistem format dintr-un conducător care dirijează un stat doar el cu poporul, eventual ajutat de câţiva procurori şi judecători, securişti şi propagandişti. Iar cei câţiva procurori şi judecători nu înseamnă nicidecum independenţa justiţiei, ci dirijarea ei spre ţintele ochite de conducător. Toate celelalte instituţii ale unui stat de drept trebuiau aduse sub îndrumarea conducătorului statului prin tot felul de intimidări, iar dacă acestea nu se lăsau manipulate urmau să fie demascate în stilul bine cunoscut propagandiştilor sistemului. Bineînţeles că aducerea sub îndrumare era pitită sub formulări răsunătoare de tipul: reformă sau modernizare a instituţiilor statului. Aşa a procedat cu instituţiile de forţă, cu acelea ale sistemului judiciar, cu guvernele şi parlamentele care i-au stat în cale, iar în ultimul timp cu acelea ale administraţiei publice locale şi judeţene.

Deşi a luptat cu perfidie, regimul nu a reuşit să-şi subordoneze toate instituţiile şi să sperie pe toţi oamenii politici care i s-au opus. Nu a reuşit să le subordoneze, dar a reuşit să le intimideze şi să baronizare. În privinţa autorităţilor şi aleşilor locali, s-a ajuns ca, în acest moment, din cauza fricii de loviturile sistemului, toate autorităţile locale şi centrale să renunţe la orice iniţiativă, să stea în expectativă, să nu mai răspundă nici măcar la telefon până când regimul conducătorului nu-şi va termina mandatele, pentru ca mai apoi să se apuce de treaba care le revine. Evident că acest blocaj are consecinţe nefaste pentru comunităţile locale, dar între acestea şi pierderea imaginii publice şi a libertăţii individuale, aleşii locali decid de obicei să-şi protejeze libertatea lor şi a familiilor lor. Bineînţeles că majoritatea românilor doresc ca această stare de lucruri să fie schimbată. Norocul lor vine, de această dată, de la faptul că au o alternativă: să voteze masiv contra băsiştilor mai vechi sau mai noi.

Totuşi nici până atunci nu ar trebui să stăm cu mâinile încrucişate. Este necesară o atitudine puternică şi susţinută de combatere a declaraţiilor şi acţiunilor oamenilor regimului băsist, de denigrare şi intimidare a aleşilor locali. După ce le-am dat o serie de sarcini suplimentare, cu bugete modeste şi prost plătiţi, după ce le cerem să acceseze fonduri europene, să îmbunătăţească serviciile comunitare şi să facă investiţii, vin acum băsiştii să-i terfelească public. Este cazul să nu-i lăsăm să se lupte singuri cu un regim corupt şi abuziv, să nu-l lăsăm în această bătălie singur pe primul-ministru. Este necesar să auzim vocea tuturor celor calomniaţi, dar şi a mass- media, a societăţii civile, a partidelor politice care au în conducerea lor aleşi locali. Este necesar să trezim forţe umane noi, care să combată această campanie păguboasă şi antidemocratică. Ar fi cazul ca organizaţiile aleşilor locali, comunali, orăşeneşti, municipali şi judeţene să riposteze imediat şi mai eficace contra tentativelor regimului băsist de a intimida şi îngenunchea autorităţile şi pe aleşii locali. Le dorim să fie mai active şi cu o reacţie promptă. Ne referim, printre altele, la Asociaţiile Aleşilor Locali, Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene, Agenţiile Democraţiei Locale, Camera Puterilor Locale.

Doamna Violeta Tudorie:

"Mesaj pentru alegerile europarlamentare"

În campania de alegeri europarlamentare din mai 2014 românii vor auzi mai mult vorbindu-se despre Europa şi despre Uniunea Europeană, dar se pare că puţine legături pot face între aceste vorbe şi viaţa lor de zi cu zi.

Legătura cu Bruxeless-ul le este mediată de reprezentanţii lor, cei 32 de parlamentari la legislativul de la Bruxelles, dar nu numai. Vom avea probabil în continuare un comisar european. La rândul lor, preşedintele, prim-ministrul, miniştrii şi alţi demnitari şi experţi merg sistematic la întrunirile şi organismele UE. Cetăţenii români ar dori să ştie mai clar ce le comunică reprezentanţii lor forurilor europene şi apoi cu ce răspuns vin aceştia acasă.

Trebuie să recunoaştem că în primii 7 ani de integrare europeană mesajul şi feed-back-ul comunicării a fost destul de sărac şi fragmentat. Astfel că cetăţenilor români nu le este clar ce fac, de ce merg, cu ce folos pentru ei şi cu ce ar trebui să se ocupe toţi aceşti reprezentanţi ai lor în forurile uniunii. Pentru alegătorul român mesajul european este încă foarte abstract şi departe de greutăţile şi aşteptările sale zilnice, iar reprezentantul lor în Parlamentul European nu este cunoscut şi nu se bucură de nicio audienţă curentă, ci doar în eventualitatea vreunui scandal. De aici rezultă şi o slabă participare a cetăţenilor atât la acţiunile din timpul campaniei electorale, cât şi la votul propriu-zis.

Problema participării românilor la demersurile europene, aşa cum rezultă şi din această campanie, este una, în primul rând, de existenţă. Atâta timp cât nu vom realiza o înţelegere comună la nivelul întregii Uniuni a acestui aspect şi atâta timp cât reprezentanţii şi comunicatorii în/şi cu forurile UE nu se vor angaja pe o direcţie clară de reducere a acestui decalaj, românii nu vor manifesta mai multă participare şi entuziasm pentru problematica europeană şi pentru purtătorii acesteia, oricare vor fi aceştia. Dimpotrivă, fie se vor resemna cu sentimentul că apartenenţa noastră nu ajută, dar nici nu strică, fie vor găsi tot mai multe argumente că sunt marginalizaţi, nedreptăţiţi sau chiar de-a dreptul exploataţi ca o naţiune de mâna a doua, abandonată de propria elită politică şi manipulată de un discurs european demagogic. Se poate, de asemenea, accentua sentimentul că de integrare profită doar un grup restrâns de indivizi aflaţi în poziţii avantajoase.

Din acest punct de vedere, consider că se impune o reconsiderare a mesajului politic unional prin încorporarea în cuprinsul său a subiectului integrării în uniune şi sub aspectul creşterii puterii de cumpărare, a calităţii vieţii, a serviciilor sociale de care să se bucure şi cu care să se mândrească românii ca membri ai Uniunii Europene. Vom fi cu adevărat mândri că suntem, ca români, în UE atunci când vom simţi că ne apropiem de media calităţii vieţii europene. Or, observ că tocmai acest aspect a fost mai puţin prezent în discursul electoral european. Evident, sunt şi aspecte mai generale care ţin de cunoaştere şi comunicare. Iar în legătură cu acestea se remarcă faptul că problematica europeană şi în general temele de politică externă sunt mai greu accesibile şi prea puţin prezente în discursul public şi în mass-media din ţara noastră. Spre aceste teme ne îndreptăm atenţia doar atunci când situaţiile intră într-o fază acută, aşa cum este cazul din ultimele luni cu evenimentele din Ucraina. Informaţia, analizele şi cunoscătorii în ale politicii europene şi internaţionale fie lipsesc, fie se învârt într-un cerc îngust fără ieşire la marele public. Aşa se face că românilor obişnuiţi nu le este clar care sunt obiectivele României în raport cu noua legislatură a Parlamentului European şi cum li se va îmbunătăţi calitatea vieţii în următorii ani.

Propunerea mea este ca în această campanie să vorbim mai mult despre proiectul integrării reale în UE. Iar cu deciziile şi concluziile organismelor uniunii să ajungem la un public mai larg pe care să-l facem mai receptiv la ceea ce se întâmplă în jurul nostru şi în lume. Cred că este clar pentru toată lumea că la Bruxelles nu trebuie să mai tolerăm practicile băsiste de a merge cu pâra sau pentru a cere sprijin întru salvarea funcţiei sau carierei personale. Si nici pentru un beneficiu îndoielnic de imagine din ponegrirea conaţionalilor spre deliciul străinilor. Toţi reprezentanţii noştri ar face mai bine să-şi manifeste activ şi eficient dragostea faţă de ţară şi de locuitorii săi, apărarea şi promovarea intereselor lor fundamentale.

Doamna Violeta Tudorie:

"Moţionarii băsişti"

Mecanismul parlamentar, democratic ne obligă să luăm parte la dezbaterea acestei moţiuni, deşi ea nu este, în fond, în practica iniţiatorilor acesteia decât un exerciţiu de demagogic, iar textul prezentat nu are aspectul unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului, ci un manifest electoral împotriva domnului Victor Ponta. Aţi remarcat, presupun, că el nu se adresează decât domnului Ponta, şi nu echipei guvernamentale.

În acelaşi timp, observăm că durerea mare a moţionarilor băsişti nu este activitatea guvernamentală şi mersul economiei, pentru că acestea, după cum o arată datele concrete, calificativele instituţiilor de specialitate şi aprecierile interne şi internaţionale, merg cum nu se poate mai bine. Durerea constă în probabilitatea, destul de mare, ca premierul Ponta să-i bată şi în toamnă la alegerile prezidenţiale.

Mai reţinem că textul moţiunii nu se axează pe vreo temă sau obiectiv politic, ci sunt puse cu furca acuzaţii, câte în lună şi în stele, toate aberante, contradictorii şi fără nicio legătură cu realitatea vieţii cetăţenilor români. Că textul este o mostră de bârfă, gen Nicolăescu-Udrea, şi nu de critică politică, voi demonstra pe câteva elemente în cele ce urmează.

La început este admonestat premierul pentru că nu a sărit la gâtul ruşilor, ci s-ar fi declarat apatic şi fără aplomb, ori la acest punct luările de poziţie ale Guvernului şi ministrului Titus Corlăţean au fost clare, ferme, neechivoce, la obiect şi într-un autentic spirit diplomatic. Probabil că băsiştilor nu le ajung stările conflictuale şi scandalurile pe care le provoacă în ţară, vor să le extindă şi în plan internaţional. Te pomeneşti că, scandalagii, isterici şi demagogi cum îi ştim, băsiştii ar fi lăsat diplomaţia la o parte şi ar fi declarat război înaintea americanilor şi a celorlalţi europeni. Departe de a fi o asurzitoare tăcere, apreciem echilibrul şi maturitatea atitudinii şi aprecierilor reprezentanţilor Guvernului României faţă de evenimentele din Ucraina şi faţă de acţiunile abuzive şi ilegale ale Rusiei legate de Crimeea.

Pentru autorii moţiunii, educaţia patriotică este o preocupare odioasă, comunistă. În sufletul lor, mândria de a fi român echivalează cu naţionalismul găunos şi antieuropean. Pentru ei, cetăţenii ţării noastre ar trebui să se ruşineze că sunt români, aşa îi vor în Uniunea Europeană - fără identitate naţională, fără coloană vertebrală.

Deşi îi căinează pe românii de rând, care chipurile nu-şi găsesc reprezentarea în politica social-democrată, moţionarii băsişti acuză Guvernul actual de pomeni sociale atunci când ia măsuri de corecţie a politicilor aberante de austeritate duse de guvernele de dreapta. Românul de rând este bun atunci când se cere votul, dar nu mai contează pentru partidele de dreapta după ce ajung la putere. Noi ne asumăm deschis şi ferm o politică procetăţean, o politică favorabilă şi românului de rând şi mediului de afaceri. Nu ne opunem întreprinzătorului român de rând, ci acţionăm pentru ca fiecare să se poată manifesta plenar şi să-şi găsească un rost în ţară şi în lumea în care trăim.

Este acuzat premierul Ponta că poartă haina aroganţei. Probabil că această idee i-a fost sugerată meschinului şi insipidului de până mai ieri ministru al sănătăţii de şeful său liberal. Dar haideţi să vedeţi o probă de aroganţă liberală şi democrat-liberală, pentru că la acest punct s-au întâlnit, cum nu se poate mai nimerit, doamna Udrea, domnii Antonescu şi Nicolăescu. Găsim această probă acolo unde-i spun primului-ministru al României că: "V-am somat încă de la 1mai să adoptaţi la pachet şi simultan măsurile de relaxare fiscală." Deci opoziţia acuză de aroganţă, dar are aroganţa de a soma guvernul să se execute la ordin, să ia nişte decizii fără niciun fel de fundamentare. Avem aici nu numai un hal de opoziţie arogantă, dar şi o propunere de guvernare obtuză. Mai sus premierul era acuzat ca fiind un fricos, acum îi spun că este arogant şi nu se conformează la somaţia băsiştilor. Halal logică!

Prin astfel de logici şi aroganţe, autorii moţiunii se laudă cu aruncatul direct la lada de gunoi a istoriei. Cât despre noi, ne ocupăm de guvernare, de administrarea localităţilor, prin intermediul aleşilor locali pe care băsiştii vor să-i intimideze cu apelativul suprasaturat de baroni, ne ocupăm să corectăm nedreptăţile pe care partidele şi guvernele dumneavoastră le-au produs românilor, iar de lada de gunoi va avea grijă istoria însăşi, nu cei care-şi arogă pretenţia de a vorbi în numele istoriei.

Fiind o acţiune demagogică şi complet neserioasă, vom respinge fără nicio îndoială şi această măreaţă realizare a partidelor de opoziţie. Sunteţi ridicoli în faţa electoratului: aceia care au condus catastrofal până acum doi ani dimpreună cu aceia care au fugit de răspunderea guvernării strigă: opriţi guvernul!

Domnul Radu Babuş:

"Operaţiunile petroliere şi gaziere offshore"

Activităţile de prospectare şi producţie a petrolului şi gazelor au loc tot mai în larg - offshore - în medii geografice şi geologice complexe. Amploarea şi caracteristicile celor mai recente accidente în lume, dar mai ales în Uniunea Europeană, impun luarea unor măsuri imediate.

Cea mai mare parte a producţiei de petrol şi gaze din Europa are loc offshore. Un accident major produs la una dintre instalaţiile offshore poate provoca pierderi materiale, daune aduse mediului, economiei, comunităţilor locale şi societăţii, în timp ce sănătatea şi viaţa lucrătorilor pot fi puse în pericol.

Studiile, consultările cu părţile interesate şi analizele de risc au identificat principalele probleme ca fiind următoarele:

1. Riscul ca un accident offshore major, cauzat de activităţile petroliere şi gaziere, să aibă loc în apele Uniunii Europene este semnificativ, iar legislaţia în vigoare este fragmentată şi diferitele practici de reglementare şi din domeniul industriei nu prevăd toate reducerile riscurilor ce pot fi realizate în întreaga uniune.

2. Cadrul existent de reglementare şi regimurile de operare nu prevăd cea mai eficientă intervenţie de urgenţă în cazul accidentelor, iar responsabilităţile pentru curăţare şi daune convenţionale nu sunt clare.

Cu toate că se recunoaşte necesitatea îmbunătăţirilor, industria de profil a fost cea mai conservatoare cu privire la modificările în materie de reglementare. În timp ce industria de profil susţine că respectarea legislaţiei reprezintă o prioritate importantă pentru companii, multe dintre părţile interesate consideră că adoptarea unei culturi mai solide a siguranţei în întreaga industrie de profil reprezintă o necesitate globală.

ONG-urile şi unele întreprinderi de clasificare au solicitat inspecţii fizice aprofundate. ONG-urile au preferat cel mai mult extinderea domeniului de aplicare a răspunderii pentru mediul înconjurător.

Implicaţiile bugetare sunt de aproximativ 2,5 milioane de euro în perioada 2013-2016, incluzând compensaţiile pentru participarea la comitet. Asistenţa acordată de EMSA este legată de utilizarea sistemului său de supraveghere prin satelit, care este activ indiferent de accidentele offshore, şi utilizarea navelor pentru situaţii de urgenţă organizată de către EMSA.

Având în vedere complexitatea operaţiunilor petroliere şi gaziere offshore, trebuie aplicate practicile care respectă cerinţele prevăzute de Regulamentul 391/2009/CE.

Domnul Ionel Arsene:

În declaraţia de săptămâna aceasta aş vrea să fac referire la strategia prin care se poate asigura o bună dezvoltare a judeţului Neamţ, pe care îl reprezint în Parlamentul României. Consider că investiţiile în proiecte de infrastructură, realizate prin intermediul Ministerelor Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Transporturilor, sunt o componentă esenţială a planurilor de dezvoltare pentru Neamţ.

Unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură, de implementarea căruia va beneficia foarte mult economia judeţului Neamţ, este cel al autostrăzii Ungheni - Iaşi - Târgu Mureş. Ministerul Transporturilor a demarat, recent, procedurile pentru atribuirea contractelor de revizuire a studiilor de fezabilitate aferente proiectării autostrăzii. Două dintre cele trei tronsoane ale acesteia au ca punct de legătură oraşul Târgu Neamţ. Este vorba despre tronsoanele Ditrău - Târgu Neamţ şi Târgu Neamţ - Ungheni. Acestea au o lungime totală de 218 km.

Sunt mândru de faptul că eu şi colegii mei ne-am ţinut de cuvânt în privinţa autostrăzii Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş. Pe lângă beneficiile directe pe care cetăţenii le pot avea din exploatarea autostrăzii, agenţii economici din judeţele în care se află traseul acesteia vor avea numeroase oportunităţi care le-ar putea asigura creşterea cifrei de afaceri pentru o perioadă de cel puţin câţiva ani. Printr-un singur proiect major de infrastructură, pentru Neamţ se pot crea noi locuri de muncă, dar şi posibilitatea ca agenţii economici să contribuie într-o proporţie mai mare la bugetele locale.

Prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a alocat aproximativ 23 de milioane de lei pentru proiecte de investiţii în infrastructura rutieră şi reţele de apă şi canal în judeţul Neamţ, aflate în desfăşurare sau care vor fi iniţiate în perioada următoare.

Vor putea fi continuate lucrările de modernizare a şase tronsoane de drumuri judeţene şi vor fi îmbunătăţite numeroase drumuri comunale şi săteşti, prin intermediul finanţării oferite de MDRAP.

Este foarte important pentru strategia de dezvoltare a judeţului Neamţ parteneriatul cu ministerele Dezvoltării Regionale şi Transporturilor. Le mulţumesc vicepremierului Liviu Dragnea şi ministrului Dan Şova că instituţiile pe care le conduc au înţeles nevoile de dezvoltare ale judeţului nostru şi sprijină eforturile noastre în acest sens. Investiţiile publice sunt un foarte bun mijloc pentru a crea în judeţul nostru locuri de muncă şi pentru a ajuta agenţii economici să contribuie la creşterea economiei locale.

În calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru transporturi şi infrastructură a Camerei Deputaţilor voi sprijini proiectele de infrastructură pe care le-am amintit şi voi continua să aduc în atenţia instituţiilor abilitate şi alte proiecte necesare cetăţenilor pe care îi reprezint şi judeţului Neamţ. Consider că este de datoria fiecărui parlamentar să încerce să aducă în judeţul său investiţiile care pot genera creştere economică şi dezvoltarea zonei pe care o reprezintă.

Doamna Cristina Nichita:

Aud din ce în ce mai des o rumoare, o bâzâială, un zgomot despre o presupusă acţiune a primăriei ieşene care şi-ar fi propus să ciopârţească teii din Copou. Oameni care deplâng în avans ceva ce nu se va întâmpla. Oameni induşi în eroare de câteva voci publice rău intenţionate care, probabil, neavând cu ce să îşi argumenteze aspiraţiile politice, au inventat un fals subiect, transformându-l într-un subiect de campanie electorală permanentă.

Nu este un subiect, e o insinuare şi o denigrare bazate pe incultură, pe neştiinţă şi pe rea-voinţă.

Pe incultură, pentru că orice om, cât de cât informat, chiar fără cunoştinţe aprofundate de dendrologie, ştie că teiul este un copac de esenţă moale, cu o existenţă probabilă de 60 - 80 de ani, în funcţie de calităţile personale ale fiecărui exemplar. Un copac atât de delicat trebuie cercetat şi analizat deseori. El trebuie să fie obiectul unei permanente griji ce intră în atribuţiile administraţiei locale, care se achită de această sarcină. Când specialistul constată că un exemplar este epuizat, îl înlocuieşte cu unul tânăr, din aceeaşi esenţă. Când constată că este necesar, decide asupra scurtării crengilor şi a fasonării coroanei, ajutând astfel copacul să se refacă în mod optim.

Am spus şi neştiinţă, deoarece oricare cetăţean, oricât de implicat în vâltoarea politică, trebuie să ştie că specialistul dendrolog face diferenţa între tăierea unui pom şi toaletarea lui. El, specialistul, însemnează un copac al cărui coronament trebuie ajustat, ale cărui crengi trebuie reduse. Însemnarea copacului nu duce în mod necesar şi inevitabil la tăierea lui.

Am spus şi rea-voinţă, pentru că numai interesele politice sau materiale pot justifica intervenţiile publice aiuritoare ale unor nechemaţi care, uzând de amplificatoare şi de concerte pop, îşi epuizează plămânii strigând în câte o piaţă publică împotriva primarului Iaşilor, prezentat ca terminatorul teilor din Copou.

Şi eu, şi primarul suntem ieşeni şi, la fel ca alţi concetăţeni ai noştri, ne-am plimbat, de-a lungul vieţilor noastre, de mii de ori pe sub teii din Copou. Presupun că, la fel ca şi mine, şi Domnia Sa apreciază aceşti copaci nobili care au ajuns o adevărată emblemă a vechii Capitale a Moldovei.

Mă aflu astăzi în agreabila situaţie de a vă garanta că nu, Copoul nu este în pericol de a fi chelit de teii săi, că ieşenii se mai pot bucura mulţi ani de acum înainte de parfumul lor inconfundabil şi de umbra lor răcoroasă.

Vreau să îi îndemn pe toţi detractorii PSD-ului - pentru că, în final, despre asta e vorba - să îşi caute subiecte acolo unde chiar le pot găsi. Eventual, dacă vor să denigreze pe cineva sau să râdă de cineva, să se uite în oglindă.

Doamna Cristina Nichita:

"Moţiune"

Presupun că aţi observat şi dumneavoastră că vine un moment în viaţă când, fără motive aparente, o femeie îşi schimbă garderoba, un bărbat îşi ia altă maşină şi opoziţia depune o moţiune. De ce? Nimeni nu poate explica; nici doamna, nici domnul, nici opoziţia.

Moţiunile de cenzură emanate de PNL plus acoliţii suferă de inconsistenţă. N-au stofă. Sunt neserioase, pentru că nu e suficient să înşiri întrebări retorice, garnisite cu cifre puse alandala.

Ideea principală a prezentei moţiuni de cenzură este cuprinsă în titlu: "Guvernul Ponta 3 trebuie oprit." De ce? Uite aşa. Pentru că liberalii, fraţi aliaţi care au destructurat USL, s-au plictisit în opoziţie şi acum vor înapoi. Pentru a-şi atinge scopul, s-au unit cu nişte răzleţi foarte activi la timpul lor. Ei sunt cei care au tăiat pensii, salarii şi alocaţii au închis şcoli şi spitale, au desfiinţat locuri de muncă, au tocat bugetul naţional şi fondurile europene. Nu există domenii în care să nu fi distrus ceva esenţial.

În ultimii doi ani, guvernarea Ponta a refuzat aceste nedreptăţi şi, în acelaşi timp, a dus ţara către dezvoltare economică şi stabilitate.

Vă rog să mă corectaţi dacă greşesc.

Standard&Poor's recomandă ţara noastră investitorilor străini. Eurostat constată că România a înregistrat în 2014 cea mai mare creştere a PIB (+ 3,8%) dintre toate ţările membre ale Uniunii Europene.

Salariile şi pensiile au fost reîntregite, exporturile au crescut, la fel ca şi investiţiile străine. Absorbţia fondurilor europene a crescut de patru ori faţă de perioada guvernărilor anterioare.

Se pare că toate aceste realizări îi lasă indiferenţi pe semnatarii prezentei moţiuni de cenzură. Ce ne reproşează ei? Cabinetul PSD - UNPR - PC îşi asumă greutăţile într-o perioadă în care foştii aliaţi s-au ascuns la umbră. Umbra de sub care ies, din când în când, încercând să fie bătăioşi cu câte o moţiune de cenzură în chip de artilerie grea, ce se dovedeşte, în final, un ac cu ţânţar nevricos.

Îi deranjează tot, până şi patriotismul prim - ministrului. Dacă Victor Ponta e mândru de a fi român, înseamnă că e naţionalist. Probabil că opoziţia n-are pic de patriotism, nu care cumva să fie suspectată de naţionalism.

De fapt, eu cred că liberalii s-au jucat cu cine nu trebuie, au căzut pe drum drept şi acum plâng că PSD le-a pus piedică şi au făcut buba.

Domnul Mihai Weber:

"PSD-UNPR-PC - cea mai bună alegere pentru românii de pretutindeni"

După o lună de campanie în care s-a muncit cu trudă şi implicare maximă pentru a promova un mesaj pozitiv despre cum luptăm pentru România, dar şi despre cum dorim să construim o Românie puternică acasă, dar şi în Europa, rezultatul obţinut de Alianţa PSD-UNPR-PC este o mare victorie. Este un rezultat pe care PSD nu l-a avut niciodată în istoria sa, din 1990 încoace.

Le mulţumim tuturor românilor care au votat această alianţă şi nu în ultimul rând gorjenilor, care şi de această dată au fost alături de noi, demonstrând că au încredere în tot ceea ce înseamnă Partidul Social Democrat, obţinând, aici, la Gorj o valoare semnificativă de peste 40%. Datorită acestor români am reuşit să obţinem jumătate din mandatele ţării pentru Parlamentul European şi în mod sigur acest lucru va fi folosit pentru a crea o Românie mai puternică în întreaga Europă.

Faptul că suntem a patra delegaţie la nivel european în cadrul PES este mai mult decât îmbucurător. Avem o echipă performantă care a obţinut deja lucruri benefice pentru ţară. Sunt oameni care au promovat o politică diferită de cea a lui Traian Băsescu, oameni care au luptat pentru ca România să obţină mai multe fonduri europene, au luptat pentru ca România să intre în spaţiul Schengen, au crescut pensiile, au oferit avantaje agricultorilor, au atras investitori străini, lista mai putând continua.

Sunt convins că această echipă nu vă va dezamăgi şi va susţine cu mândrie şi demnitate interesele naţionale şi politice ale României în Parlamentul European.

Doamna Elena Cătălina Ştefănescu:

"Medierea în procesele din domeniul contencios-administrativ"

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor dezbate în această perioadă Ordonanţa de urgenţă nr.90/2012 pentru modificarea Legii nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. Caracterul public al dezbaterilor lasă oportunitatea asociaţiilor de mediatori, profesioniştilor din domeniu, cât şi cetăţenilor de a interveni cu propriile amendamente şi opinii cu privire la prevederile ordonanţei de urgenţă mai sus menţionate.

Vă aduc la cunoştinţă şi vă propun spre dezbatere unul dintre amendamentele ridicate de asociaţiile de mediatori din întreaga ţară. În acest moment, posibilitatea deschiderii procedurii de mediere în cadrul proceselor din contencios-administrativ nu există. În contextul în care procesele din contencios-administrativ aglomerează instanţele judecătoreşti şi supun autorităţile publice şi instituţiile statului la cheltuieli semnificative, se poate lua în discuţie introducerea cazurilor de drept administrativ pe lista celor care pot fi soluţionate prin şedinţe de mediere.

Astfel, în ceea ce priveşte procesele de o complexitate redusă din această materie, prin introducerea posibilităţii medierii se pot reduce cheltuielile de la bugetul de stat cu plata taxelor de timbru, daunelor şi compensaţiilor în cazul unor litigii de muncă generate de greşeli, abuzuri în respectarea drepturilor personalului acestor instituţii şi autorităţi publice.

Ca membru al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, susţin prezentarea tuturor argumentelor pro şi contra introducerii medierii în cazul proceselor de drept administrativ, în spiritul unei reforme juridice cât mai complete.

Domnul Andrei Dolineaschi:

"Condamnarea discursului urii în campania electorală pentru Parlamentul European"

La sfârşitul săptămânii trecute, campania electorală pentru europarlamentare a debutat în forţă, cu numeroase evenimente, dar şi declaraţii menite să ne plaseze direct în logica de campanie. În lupta pentru voturi, clasa politică, de la primari de sate şi comune până la preşedinţi de partide sau oficiali ai statului român au la dispoziţie o serie de expresii care mai de care mai memorabile, pentru a capta atenţia electoratului. Însă, în calitate de parlamentar şi reprezentant al judeţului Botoşani, aş dori să fac un apel la bun-simţ şi responsabilitate în discursul public al tuturor politicienilor şi activiştilor de campanie.

De multe ori, în goana pentru mobilizare şi maximizare a votului, se face rabat de la limbajul respectuos. De-a lungul vremii, în scurta noastră istorie a campaniilor electorale, am fost cu toţii martori la derapaje nu numai lingvistice, care nu au făcut cinste nici unui partid.

De aceea, consider că este de datoria noastră să dăm un semnal de civilitate, respect şi responsabilitate. Discursul urii nu îşi are locul într-o campanie electorală, mai ales atunci când noi, competitorii politici, ne luptăm să reprezentăm românii la cel mai înalt nivel.

Nu trebuie să uităm că alegerile din 25 mai vor da o garnitură nouă de reprezentanţi ai României în Europa, un spaţiu al valorilor democratice, toleranţei şi unităţii în diversitate. Dacă dorim ca noi, românii, să fim respectaţi în statele Uniunii, trebuie să începem prin a ne respecta noi înşine, prin a promova incluziunea socială şi prin a condamna atât violenţa de limbaj, cât şi violenţa fizică.

Discursul urii, al intoleranţei, violenţa fizică şi de limbaj trebuie contracarate prin măsuri ferme, în forţă, în conformitate cu statutele partidelor înscrise în competiţia electorală.

Astfel, din Parlamentul României îndemn întreaga clasa politică la un discurs lipsit de ură, la evitarea discriminării şi intoleranţei, la respect şi demnitate.

Domnul Angel Tîlvăr:

"137 de ani de demnitate deplină!"

În istoria unui popor există o serie de date care, prin puternica lor semnificaţie, amintesc de trecutul acestuia, de permanenţa sa, de marile sale realizări. În acest context, trecutul reprezintă temelia prezentului, aşa cum prezentul reprezintă garanţia viitorului.

Nici istoria poporului român nu face abstracţie de la această regulă, fiind presărată cu o multitudine de astfel de date, adevărate borne în formarea şi în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei noastre. Dintre acestea, însă, îmi permit să afirm că data de 9 Mai 1877 reprezintă, poate, cea mai importantă dată a istoriei noastre de două ori milenare! Căci ce eveniment din istoria unui popor poate fi, oare, mai important decât cel care, prin urmările sale, consfinţeşte suveranitatea şi independenţa acestuia, dreptul său la autodeterminare, la a-şi decide propriul destin? Nu întâmplător am folosit, până la acest punct al materialului meu, conceptul de "popor", şi nu conceptele de "ţară" sau de "stat". Atât ţara, expresie a teritorialităţii unui popor, cât şi statul, reprezentarea juridică a acestei teritorialităţi, nu sunt altceva decât dovezile vii şi temeinice ale existenţei şi ale voinţei poporului. Nu există popor, nu există, în mod evident, nici ţară, şi cu atât mai puţin nu există stat!

Insist asupra acestui aspect, deoarece doresc să evidenţiez faptul că obţinerea independenţei de stat a unei ţări reprezintă mult mai mult decât dreptul acesteia de a stabili propriile-i relaţii diplomatice şi de a avea proprii săi conducători. Câştigarea independenţei de stat înseamnă în primul rând o cotitură majoră în destinul unui popor, în prezentul şi mai ales în viitorul acestuia, înseamnă descătuşarea capacităţilor sale creative şi, nu în ultimul rând, înseamnă recuperarea şi, în egală măsură, afirmarea deplină a demnităţii sale. De altfel, însuşi Mihail Kogălniceanu, la acea dată ministru de externe în cabinetul prezidat de Ion C. Brătianu, spunea, în istorica sa alocuţiune susţinută în faţa plenului Camerei Deputaţilor la data de 9 mai 1877, următoarele: "...suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare!", stabilind astfel, în termeni lipsiţi de echivoc, faptul că, dincolo de orice alte interpretări, independenţa proaspăt proclamată serveşte în primul rând intereselor poporului român şi corespunde pe deplin năzuinţelor acestuia.

Iată, aşadar, câteva dintre argumentele pe care eu le consider ca fiind suficiente pentru susţinerea afirmaţiei conform căreia, în existenţa poporului nostru şi în cea a oricărui alt popor suveran este greu de găsit o dată istorică a cărei importanţă să poată rivaliza cu cea în care poporul respectiv şi-a câştigat independenţa. Obţinută de cele mai multe ori ca rezultat al unor îndelungate şi temeinice eforturi care presupun, de regulă, sacrificii umane şi materiale imense, cucerirea suveranităţii şi a independenţei este percepută de orice popor civilizat ca un dar sacru primit din partea generaţiilor anterioare, pe care fiecare dintre generaţiile care se succed are obligaţia de a-l păstra intact şi de a-l preţui la justa sa valoare.

De aceea astăzi, când se împlinesc 137 de ani de la istorica dată de 9 Mai 1877, simt nevoia să împărtăşesc cu concetăţenii mei marea mândrie şi bucurie de a aparţine unui popor suveran şi independent, aşa cum a fost el proclamat de forul legiuitor al ţării la 9 Mai 1877. Şi asta cu atât mai mult cu cât independenţa şi suveranitatea poporului român nu au reprezentat şi nu reprezintă vreun dar picat din cer, ci un câştig obţinut pe câmpul de luptă cu preţul multor, foarte multor vieţi. O luptă crâncenă şi aproape continuă pentru neatârnare, care străbate, din nefericire, aproape întreaga noastră istorie, începând cu războaiele daco-romane şi terminând cu cea dea doua mare conflagraţie mondială.

Aşezaţi din punct de vedere geografic într-o zonă care a stârnit permanent interesul marilor imperii, fie că a fost vorba de Imperiul Roman, de Imperiul Bizantin, de Imperiul Habsburgic, de Imperiul Otoman sau de cel Ţarist, ne-am străduit să ne apărăm, de cele mai multe ori cu vitejie şi înţelepciune, dreptul nostru bimilenar la existenţă pe aceste meleaguri, la libertate şi mai ales la demnitate. Am fost victorioşi uneori, alteori înfrânţi, dar niciodată definitiv îngenuncheaţi, găsind mereu şi mereu tăria de a ne regrupa şi a relua lupta sfântă de apărare a dreptului de a ne decide singuri soarta.

Iar încununarea acestei lupte milenare s-a produs, aşa cum spuneam, în acea magnifică zi de 9 Mai a anului 1877. Zi înscrisă, acum şi cât vom mai dăinui pe acest pământ, cu slove de aur în cartea de istorie a acestui popor.

Domnul Ion Răducanu:

"De la sublim la ridicol"

Motto: "N-am îndreptat către Dumnezeu decât o singură rugă, una foarte scurtă: «O, Doamne, fă-mi duşmanii ridicoli»

Iar Dumnezeu mi-a îndeplinit ruga".

Parlamentul României asistă amuzat astăzi la asumarea de către un partid ce se pretinde de sorginte liberală, a unui principiu mult apreciat şi utilizat de regimul comunist înainte de 1989, cel al criticii, şi în special al autocriticii. Nu, nu are de-a face cu "Critica raţiunii pure" a lui Kant, pentru că nu se plictisesc ei cu îndeletniciri din astea facile, ci, mai nou, acest principiu stă la baza moţiunii lansate de însuşi PNL, fără ca acesta să îşi dea seama că acerba-i critică este în mod inconştient o autocritică.

Într-un stat democratic, partidul sau coaliţia de guvernământ ia toate deciziile de politică internă şi externă. Democraţia modernă impune existenţa opoziţiei parlamentare ca cea de-a doua forţă politică după guvern, care are menirea să împiedice partidul (sau coaliţia) de guvernământ să se identifice cu statul, să devină parţial stat şi să-şi ridice propria interpretare a binelui comunitar la rangul de adevăr absolut şi sigur valabil.

Opoziţia, ca şi contragreutate, ca alternativă politică la puterea statală, este necesară şi binevenită mai ales atunci când într-un climat politic moderat contribuie la soluţionarea controverselor politice, la plasarea consensului deasupra tuturor celorlalte valori sau interese.

Consensul în interes naţional este mai presus de orice.

Transformarea opoziţiei într-un permanent factor distructiv, conflictual, populist, fariseu şi rău intenţionat nu poate aduce decât discordie şi circ în politica românească.

Opoziţia noastră parlamentară (asemănătoare unei citadele sfărâmate) s-a străduit să compună textul unei moţiuni de cenzură inodore, incolore şi insipide.

Cu permisiunea domniilor voastre, voi încerca o mică aserţiune vizavi de esenţa moţiunii de cenzură în cauză.

Scriitorii acestui text, cât şi semnatarii moţiunii (în calitate de cititori sau admiratori) sunt însoţiţi de trei importante doamne de companie numite demagogia, minciuna şi ipocrizia.

Un umorist american definea demagogia ca fiind acel fapt prin care "se predică doctrine despre care se ştie că sunt neadevărate, unor oameni despre care se ştie că ar fi idioţi". Nu ştiu de ce suspectează autorii moţiunii că noi, ceilalţi, am fi idioţi, din moment ce se străduiesc din răsputeri să ne "vrăjească" şi "aburească" cu nişte aiureli demagogice ieftine. Trebuie însă să recunosc că mă miră felul în care insistă să o facă.

A repeta de nenumărate ori aceeaşi propoziţie, şi anume că "Parlamentul nu a acordat votul său de încredere" pentru una sau alta din măsurile şi iniţiativele guvernului, e ca şi cum ai vorbi în numele întregului Parlament, or, dumneavoastră nu sunteţi printre cei care au votat Guvernul Ponta, şi deci nu trebuie să vă dea socoteală.

Se pare că aici intervine amnezia, pentru că, stimaţi autori, mesajul care se desprinde din textului moţiunii nu poate emoţiona nici măcar populaţia de pe malurile fluviului african Limpopo.

A arunca vina asupra Guvernului Ponta pentru neaplicarea măsurilor de relaxare fiscală - neimpozitarea profitului reinvestit şi reducerea CAS-ului cu 5%, sau pentru introducerea de noi taxe şi impozite în 2013 când atât Ministerul Finanţelor Publice, cât şi ANAF-ul erau conduse de liberalii - responsabili şi cinstiţi, dornici să sprijine mediul de afaceri prin reducerea poverii fiscale, este o atitudine comunistă. În limbaj biblic, liberalii "aruncă acum cu piatra în ceea ce până ieri frecventau". Aceeaşi doamnă demagogia este cunoscută şi de PDL-işti, foştii miniştri de la finanţe, fraţi în ale semnăturii acestei moţiuni.

A afirma că moţiunea este îndreptată împotriva guvernului, corupţiei, demagogiei şi minciunii, când tu eşti cel care ai aceste probleme, înseamnă fie că ai memoria scurtă, fie că eşti în mrejele doamnei ipocrizia.

În 1812, Napoleon Bonaparte, după dezastrul de la Berezina, când a fost nevoit să fugă din Rusia cu armatele distruse şi prestigiul destrămat, afirma: "De la sublim la ridicol nu-i decât un pas".

Iată că liberalii au reuşit să facă acest pas şi să cadă în ridicol şi, dându-şi seama, vor să se pocăiască.

Falsa pocăinţă liberală nu are nicio legătură cu credinţa creştină. Fardat şi parfumat ca o primadonă, PNL-ul dansează pe o scenă în faţa căreia se regăsesc tot mai puţini spectatori. Liberala doamnă ipocrizia i-a făcut pe autori să uite că nu poţi să vorbeşti de "funie în casa spânzuratului".

Relevantă aici este fabula scrisă de Esop "Scorpionul şi broasca".

Un scorpion, care dorea să treacă un râu, a rugat-o pe broască să îl care în spatele ei. Aceasta, de teamă să nu fie înţepată de scorpion, a refuzat, însă scorpionul a convins-o în cuvinte mieroase că ar fi inconştient să facă un asemenea gest, întrucât ştie că s-ar îneca şi el odată cu ea. Ce a prevăzut broasca s-a întâmplat: la mijlocul drumului, scorpionul şi-a omorât partenera de drum, plătind chiar cu preţul vieţii lui.

Morala care se desprinde este următoarea: nici moartea nu poate schimba firea unui lucru. Cum te naşti, aşa mori. Din om ipocrit nu poţi deveni corect pe parcurs nici dacă te străduieşti.

Uitarea e scrisă-n legile omeneşti. De aceea îi putem ierta pe cei ce vorbesc de corupţie când partidul lor a furnizat cei mai celebri corupţi ai anului trecut. Nu-i nominalizez, pentru că nu mai are rost şi mi-e ruşine mie în locul lor, gândindu-mă la ce oameni au adus în Guvern.

Au uitat oare PDL-iştii semnatari ai acestei moţiuni că şi în rândurile lor au fost şi sunt încă mulţi corupţi ? Dar cum să îmi permit să adresez o asemenea întrebare? Adevărul capătă conotaţii suprarealiste în viziunea PDL: el se întruchipează ca fiind cel mai onest partid, aşa cum şi autorii manualelor de istorie susţin că Mihai Viteazul i-a "bătut" pe turci la Călugăreni, iar mai apoi, ăştia, bătuţi, au ocupat Ţara Românească. Ce să facem, doar adevărul este şi el subiectiv, nu? Judecata lor funcţionează pe principiul: Noi suntem perfecţi, problema e la alţii.

Nu de mult, preşedintele PNL afirma despre PDL-işti următoarele: "Cu Partidul Democrat nu se poate coopera, are un (...) mod de operare cu care PNL nu va putea fi niciodată de acord şi cu care nu va intra niciodată la guvernare. Regulile PDL sunt clientelismul, corupţia, abuzul şi, peste orice limită acceptabilă, incompetenţa", a declarat Crin Antonescu la Mamaia, unde a avut loc vineri Biroul Politic al PNL.

Parlamentul nostru a ajuns, din păcate, un loc unde aroma înşelăciunii nu lipseşte niciodată. Jonathan Swift, un mare pamfletar englez, face următoarea observaţie: "Există un lucru esenţial prin care un politician mincinos se deosebeşte de ceilalţi mitomani, şi anume faptul că trebuie să aibă o memorie scurtă, necesară în diversele ocazii care apar cu fiecare oră şi în care el uită de sine şi se contrazice de la o afirmaţie la alta, în funcţie de persoana căreia i se adresează".

Nimic mai adevărat faţă de ceea ce se întâmplă astăzi în jurul nostru, ca o dovadă că istoria se repetă şi, din păcate, şi vechile şi proastele obiceiuri. Cum putem să nu considerăm demagogie şi minciună ceea ce colegii noştri, reprezentanţi ai dreptei liberal-democrate, susţin în moţiune că ei sunt apărătorii mediului de afaceri, promotorii relaxării fiscale, adepţii dezvoltării infrastructurii de transport din fonduri europene atrase cu prioritate, aducători de dezvoltare şi prosperitate, iubitorii consensului parlamentar, veşnici luptători împotriva corupţiei şi abuzurilor, călăuzele cele mai bune în drumul spre Europa unită, când întreaga moţiune tratează ce au făcut când au guvernat această ţară.

În textul lor nu este vorba de ceea ce este bine sau rău, de ceea ce este corect sau greşit. Ei vor să spună că sunt mai buni şi că încearcă să-şi ia restanţele la examenele pierdute.

Relevantă pentru ilustrarea acestui tip de comportament este poezia intitulată "Povestea cuiului" scrisă de Tudor Arghezi.

Un individ mai răsărit a inventat un cui şi l-a arătat concetăţenilor săi. Aceştia nu ştiau cum să folosească cuiul, îl legau cu funii de scânduri, dar degeaba. Timp de o săptămână cuiul a circulat din mână în mână, însă nimeni nu îi dădea de cap. Văzând printre ce adunătură de incapabili se află, individul mai răsărit ia cuiul şi îl înfige cu un ciocan în scândură. Atunci unul din mulţime îi spune:

"- Dragul meu,

Aşa cui făceam şi eu,

Poate chiar mai dichisit,

Însă, vezi, nu m-am gândit!"

Oricum, nu aţi reuşi nimic nici de această dată. Marele actor Horaţiu Mălăele, în Decalogul său spunea:

"Dacă nu reuşeşti, modelează-ţi existenţa după principiul:

Nu se întâmplă decât ceea ce trebuie să se întâmple,

Este o dură dar relaxantă fatalitate!"

Domnul Costel Alexe:

În intervenţia mea de astăzi doresc să vă reţin atenţia cu privire la unele aspecte referitoare la cel mai important subiect al zilei: alegerile europarlamentare 2014.

Campania electorală a fost profund viciată şi grav distorsionată de comportamentul de partid-stat al PSD. PSD şi-a bazat întreaga campanie electorală pe păcălirea electoratului român, prin minciuni sau false promisiuni.

PSD a folosit în mod abuziv funcţiile şi fondurile publice pe tot parcursul campaniei. Preşedintele PSD s-a folosit de aparatul de lucru de la Guvern pentru vizitele electorale în teritoriu, ca să nu mai vorbim de miliardele de euro promişi în toată ţară pentru poduri, şcoli, spitale ori lucrări de îndiguire, adică alocări suplimentare de fonduri în scop evident electoral.

S-a putut vedea foarte clar că premierul nu a întreprins aceste vizite ca preşedinte al PSD, al unui partid politic, ci ca premier, folosind acest statut public pentru a promite fonduri tot publice în scop de partid, electoral.

În toată ţara, primarii din opoziţie, în special cei din PNL, au avut de suportat presiuni din partea reprezentanţilor PSD care i-au ameninţat cu blocarea investiţiilor sau tăierea fondurilor de asemenea publice în cazul în care nu "ajută" în campanie PSD.

Premierul Ponta nu a avut nici o jenă din a premia sau chiar a dubla premiile acordate de Guvern, tot din banii publici, în diverse manifestări organizate în scop evident electoral. Cea mai ruşinoasă rămâne dublarea premiilor cuvenite lotului naţional feminin de gimnastică, anunţată într-o emisiune electorală la o televiziune, în prezenţa candidaţilor PSD la europarlamentare.

PSD a folosit fonduri cu mult peste limita legală, de multe milioane de euro, dovada elocventă fiind afişajul omniprezent din toata ţara, asupra căruia am atras atenţia încă de la începutul campaniei.

Cea mai mare minciună, una odioasă, lansată în scopul înşelării electoratului, a fost promovarea temei că USL trăieşte.

În ciuda nenumăratelor decizii ale BEJ-urilor, confirmate apoi de BEC, pentru îndepărtarea afişajului ilegal, mincinos, acest lucru s-a întâmplat cu mare greutate, în multe locuri din ţară nerealizându-se decât parţial sau deloc. Mai mult, PSD a folosit toate mijloacele pentru a maximiza un rezultat, violând grav normele electorale şi legile în vigoare. Spre exemplu la Iaşi, primăria condusă de PSD a ridicat ilegal panourile electorale, înainte de încheierea campaniei electorale, pentru ca apoi, înţesate doar de afişe PSD, le-a remontat, iarăşi ilegal, după ce legea nu mai permitea acest lucru.

PSD nu a dus o campanie pentru europarlamentare, ci una de etalare a forţei noului partid-stat.

Spre deosebire de PSD, întreaga noastră campanie a fost una constructivă, am fost singurii care am prezentat un program complex, intitulat "Prosperitate Naţiune Libertate", iar candidaţii noştri au bătut toată ţara şi au prezentat ceea ce au făcut şi ce au de gând să facă în continuare.

PNL trimite astfel la Bruxelles o echipă competentă şi un program bine structurat pe proiectele importante pentru România. Partidul Naţional Liberal este singurul partid din România care a avut un program concret pe care l-a prezentat alegătorilor. PNL a vorbit cetăţenilor despre Parlamentul European, despre opţiunile liberalilor privitoare la politica industrială, la agricultură, la mediu, la toate marile probleme care stau în faţa Europei şi implicit a României.

Partidul Naţional Liberal trimite la Bruxelles o echipă de campioni, care va reprezenta România cu demnitate în Europa, care şi-a asumat obiective majore pentru români. Mandatul europarlamentarilor liberali pentru PE este unul clar şi beneficiază de toată susţinerea partidului.

Astfel:

Norica Nicolai - eurocampioana demnităţii românilor, va lupta în Parlamentul European pentru o Românie sigură în planul securităţii regionale, pentru drepturi egale pentru români în UE, concedii de maternitate mărite şi plătite integral, eliminarea violenţei la adresa femeilor.

Adina Vălean - eurocampioana tarifelor scăzute la roaming în UE, va lupta în PE pentru reducerea la zero a tarifelor apelurilor, SMS-urilor şi serviciilor de date în roaming, localizarea GPS a apelurilor la numărul de urgenţă 112, primirea României în spaţiul Schengen. Adina Vălean a contribuit la reducerea cu 80% a preţurilor la apelurile în roaming, cu 77% a preţurilor pentru SMS şi cu 91% a preţurilor pentru date, economisind astfel peste un miliard de euro din facturile românilor.

Ramona Mănescu - eurocampioana fondurilor europene, va lupta pentru reabilitarea şi dezvoltarea reţelei feroviare, strategia Dunării şi dezvoltarea oraşelor dunărene româneşti, pentru achiziţii publice simple şi transparente. Ramona Mănescu a adus în România 600 de milioane de euro, bani europeni care au generat locuri de muncă, oportunităţi pentru mediul privat şi bugete locale mai mari.

Cristian Buşoi - eurocampionul serviciilor medicale de calitate, luptă pentru transparenţă în stabilirea preţurilor la medicamente, recunoaşterea calificării profesionale în UE pentru personalul medical, cercetarea şi inovaţia în medicină, fonduri europene destinate investiţiilor în sănătate. Cristian Buşoi susţine accesul rapid şi eficient la noile medicamente compensate şi gratuite

Renate Weber - eurocampioana dreptului românilor de a munci în UE, luptă pentru eliminarea xenofobiei şi discriminării la adresa românilor, libertatea internetului, libertatea de exprimare şi pluralism mass-media, eliminarea vizelor de Canada pentru români. Renate Weber a contribuit la reglementările privind libertatea românilor de a munci, studia şi circula liber oriunde în UE.

Eduard Hellvig - va lupta pentru tranzacţii transfrontaliere în beneficiul IMM-urilor şi al consumatorilor, recunoaşterea calificării profesionale a românilor în UE, măsuri înăsprite de siguranţă alimentară în UE, protejarea românilor de abuzurile operatorilor de turism.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

"Alianţa PSD+UNPR+PC a câştigat detaşat alegerile europarlamentare!"

Declaraţia mea de astăzi nu ar putea fi decât despre succesul obţinut de PSD+UNPR+PC la alegerile de duminică. Cu falsă modestie remarc faptul că PSD este cel mai votat partid la alegerile care determină echilibrul politic în Europa. Salut colegii, - proaspăt parlamentari europeni - şi îi încurajez spunându-le că avem cea mai bună echipă din România. Trebuie să continue proiectele la care au lucrat în mandatul trecut, iar cei noi să pună umărul şi experienţa proprie în a conlucra la o cât mai bună imagine a României. Aceste alegeri sunt de o importanţă extremă, iar interesul parlamentarilor noştri trebuie să vizeze continuarea subvenţionării agriculturii din România, luarea celor mai bune decizii în dezvoltarea şi protejarea sănătăţii, industriei, culturii, turismului, educaţiei şi tineretului. Sunt alegeri care vor determina dacă banii pe care noi i-am negociat în timpul guvernării PSD, cei peste 33 de miliarde de euro, vor fi păstraţi şi în 2020. În ultimul timp consider că am reuşit să fim respectaţi ca adevăraţi cetăţeni europeni, să reclădim speranţa şi încrederea românilor şi mai ales a tinerilor că se pot realiza ca oameni decenţi şi fericiţi şi în ţara în care s-au născut. Drumul acesta este greu, dar cred că deja am parcurs mai multe etape şi este obligaţia noastră şi voinţa noastră de a face o nouă Românie, în care într-adevăr să trăim corect şi decent.

Vreau să le mulţumesc mureşenilor, locuitorilor din Tîrgu Mureş pentru prezenţa la vot, indiferent pe cine au votat, şi în special celor care au votat PSD, care au votat alianţa PSD-UNPR-PC, celor care au votat, mândri că sunt români, o echipă care să apere de denigrare pe românii din România şi pe cei din străinătate, o echipă care va lupta împotriva politicilor de austeritate promovate de regimul lui Traian Băsescu, o echipă care va avea ca obiectiv îmbunătăţirea politicilor europene pentru România.

Mesajul transmis de către alegătorii noştri la aceste alegeri este că populaţia are încredere în obiectivele stabilite de USL şi promovate de Guvernul Ponta, obiective care trebuie duse până la capăt, indiferent de sacrificii.

Astăzi se va alege preşedintele Parlamentului European şi vom vedea ce portofoliu obţine ţara noastră. Să sperăm că va fi din nou agricultura, pentru că România are un potenţial fantastic, pe care a învăţat să îl fructifice.

Succes!

Doamna Maria-Andreea Paul:

"România se prăbuşeşte sub incultura economică"

România nu mai produce nici cât să-şi acopere plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor. Cine să investească şi să creeze locuri de muncă la noi sub avalanşa de taxe, de legi proaste, de privatizări eşuate, de incompetenţă şi de corupţie?

Ponta se autodenunţă şi ne spune că a reuşit să se împrumute pe 15 aprilie cu 1,25 miliarde de euro pentru "a acoperi salariile şi pensiile pentru acest an".

Afirmaţia sa este ridicolă din mai multe motive şi demască o gravă incultură economică:

1. Cheltuielile cu salariile bugetarilor, cu pensiile şi cele cu asistenţa socială se ridică la circa 60% în totalul cheltuielilor bugetare, iar pe primele două luni, în execuţia bugetară au fost de 19,4 miliarde lei, adică peste 4 miliarde euro. Suma de 1,25 miliarde euro nu acoperă cheltuielile cu salariile şi pensiile nici măcar pentru o lună.
2. În vremuri de creştere economică nu te împrumuţi pentru plata salariilor şi pensiilor, ci pentru investiţii cu care să alimentezi motoarele economice. Totul pentru a crea condiţiile necesare apariţiei noilor locuri de muncă, în condiţii de productivitate, şi care să aducă un plus de bunăstare, astfel încât să poţi rambursa împrumuturile şi să rămâi cu ceva după tot acest efort. Dacă în vremuri de creştere economică ai topit împrumuturile în salarii şi pensii, anul viitor înţelegem că ne vom împrumuta din nou. Şi tot aşa, până gâtuim naţiunea. Dar cine va plăti aceste datorii fără o politică de reindustrializare accelerată, fără capitalizarea resurselor noastre şi fără diminuarea evaziunii fiscale? La cheltuieli se pricepe orice guvern. La investiţii se pricep doar guvernele de dreapta. La taxe nimeni nu întrece guvernele de stânga.
3. Economia reală este înfometată după bani, dar guvernul se dovedeşte mult mai flămând. Datoria publică a crescut cu aproape 30% în timpul guvernării Ponta. 193 miliarde lei la sfârşitul anului 2011, la 248,2 miliarde lei în martie 2014. Astăzi, datoria publică reprezintă 39,5% din PIB, faţă de 34,7% din PIB la sfârşitul anului 2011. Nici salariile, nici pensiile nu au crescut cu 30%.
4. Banii sunt aici, în ţară, doar că ei trebuie colectaţi la buget, nu la partid sau în puşculiţele personale. Doar din evaziunea fiscală pe TVA România nu încasează anual circa 10 miliarde euro. Ne-ar ajunge să plătim 100 de euro în plus pe lună pentru fiecare salariat bugetar (1,2 milioane persoane) şi pentru fiecare pensionar (5,4 milioane români). Ne-ar mai ajunge să construim 300 de km de autostradă anual, e adevărat, la preţul corect al pieţei, fără renta corupţilor PSD. Daca aducem la suprafaţa economiei doar jumătate din această sursă de evaziune, saltul în bunăstarea românilor s-ar resimţi puternic.
5. PDL îi transmite premierului Ponta că banii europeni sunt disponibili cu rată a dobânzii zero, ba chiar sunt nerambursabili, cu condiţia să fie cheltuiţi corect. Dar Ponta şi guvernul său riscă să piardă 2 miliarde de euro din fondurile europene. E vorba de aproape 1 miliard de euro din fondurile alocate pentru modernizarea sectorului feroviar şi de încă 1 miliard de euro pentru autostrăzi.

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Ponta, stop minciunii! PSD stop minciunii! Nu vă pasă de pensionari, ci doar de hoţi şi de infractori"

Ponta se laudă numai cu minciuni în faţa pensionarilor. Nu a făcut nimic pentru pensionari, din contră: a introdus taxe şi impozite care le ciopârţeşte şi puţinul pe care îl au. Ponta dă cu o mână şi ia cu trei mâini, Ponta a introdus 36 de taxe noi şi impozite majorate care intră în preţuri şi taie toate veniturile românilor. Adevărul este că pensiile au crescut sub PDL. Tot PDL a introdus şi pensia minimă garantată de 350 de lei încă de când a venit la guvernare, din 2009.

PDL a introdus pensia minimă garantată încă din anul 2009. Datorită PDL, din 2009 pensionarii care au lucrat la CAP au o pensie de cel puţin 350 de lei. Un român nu poate trăi numai cu o pensie de 7 sau 13 lei, aşa cum se întâmpla anterior. De când e PSD sau USL la guvernare, aceasta nu a crescut cu niciun leu, PSD minte zilnic că pensiile au scăzut sub guvernarea PDL.

În plină criză economică s-a aplicat contribuţia de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile cuprinse între 740 de lei şi 1.000 de lei doar pentru partea care depăşeşte pragul de 740 de lei. Adică, la o pensie de 800 de lei, CASS se aplică numai pentru cei 60 de lei care trec peste pragul de 740 de lei. Pentru pensiile de peste 1.000 de lei, CASS se plătea cu mult înainte de guvernarea PDL. Ponta nu a făcut absolut nimic pentru pensionari din lungul şir de minciuni electorale din decembrie 2012. Sub guvernarea PSD-PNL, aceasta măsură nu a fost eliminată, aşa cum au promis. Se aplică în continuare. Din contră, PSD a extins baza de aplicare a CASS la alte venituri ale pensionarilor.

În ianuarie 2009 - la startul guvernării PDL - un pensionar primea în mână, în medie, 682 lei. În aprilie 2012 - la venirea la guvernare a USL - un pensionar primea 778 lei. Sub guvernarea PDL, pensia medie lunară a crescut cu 14%. Astăzi, un pensionar primeşte în medie 845 lei, ceea ce înseamnă că sub guvernarea Ponta, pensiile românilor nu au crescut nici măcar cu 9%.

Taxele lui Ponta taie din veniturile pensionarilor

Taxele la tarabele din pieţe pentru pensionarii care vor să mai obţină o sursă de venit sunt cocoşătoare. Este şi cazul pensionarilor din Satu Mare şi din Negreşti Oaş. În plus, orice venit suplimentar obţinut de un pensionar din chirii sau din agricultură este impozitat cu CAS, prin măsura introdusă de Ponta anul trecut.

Taxele agricultorilor au crescut de peste 6 ori în anul 2013 şi sunt de peste 6,5 ori mai mari în anul 2014 faţă de anul 2012. Ponta le-a tăiat agricultorilor români 1,5 miliarde de lei din buzunare în ultimii doi ani, prin taxele şi impozitele pe care le-a introdus.

În plus, la fiecare litru de benzină sau motorină pe care îl cumpărăm, românii pierd o pâine, ca urmare a creşterii taxelor la carburanţi şi prin introducerea supraccizei Ponta. La fiecare plin, românii pierd peste 40 de pâini.

Ponta, stop minciunii! PSD stop minciunii! Nu vă pasă de pensionari, ci doar de hoţiile şi infractorii voştri.

Pentru a creşte pensiile, România are nevoie de locuri de muncă. Avem aproape de două ori mai mulţi pensionari decât salariaţi în mediul privat. Nu poţi creşte pensiile prin taxe, că omori puterea de cumpărare a pensionarilor. PDL este convins că taxele mai mici şi stimularea investiţiilor este soluţia pentru crearea de noi locuri de muncă, cu salarii decente din care se plătesc taxele la buget, din care am putea creşte sănătos pensiile.

Doamna Maria-Andreea Paul:

"România trăieşte astăzi reversul industrializării. PDL are măsuri pentru reindustrializarea accelerată şi reducerea costurilor la energie"

Principalul obiectiv strategic al României în contextul european este atingerea nivelului de dezvoltare economică şi a standardului mediu de viaţă din UE, iar sectorul industriei reprezintă un pilon important în realizarea acestui obiectiv. Datorită bazei solide pe care o asigură industria, dar şi pentru că majoritatea ţărilor dezvoltate alocă o atenţie sporită acesteia, PDL consideră că România trebuie să facă din procesul de reindustrializare o prioritate absolută.

În schimb, guvernarea actuală nu are nicio strategie pentru dezvoltarea industriei şi nu îşi arată interesul pentru creşterea competitivităţii industriei româneşti.

Industria cuprinde 11,4% din numărul total de întreprinderi din sectoarele de activitate, care angajează 35,8% din forţa de muncă totală şi generează o cifră de afaceri de 36,3% din total în anul 2012, conform INS. România este caracterizată prin specializarea în industrii cu utilizare intensivă a forţei de muncă şi în sectoare care necesită un nivel scăzut sau mediu de inovare. Gradul de sofisticare al procesului de producţie poziţionează România pe locul 102 în clasamentul celor 148 de ţări evaluate în Raportul Global al Competitivităţii 2013-2014.

Comisia Europeană indică sistematic 3 mari handicapuri ale industriei româneşti:

• capacitatea redusă de inovare;
• intensitatea mare a consumului de resurse şi în special de energie pentru a produce o unitate de PIB;
• ponderea scăzută a produselor industriale high-tech, care încorporează o valoare adăugată mare.

Industria reprezintă un adevărat motor de creştere economică, care funcţionează inclusiv în perioada de criză şi recesiune economică, după cum atestă inclusiv experienţa României. Producţia industrială a crescut mai mult decât PIB-ul în perioada crizei economice şi ulterior, cu excepţia anului 2012. De asemenea, în anul 2009, producţia industrială a scăzut cu 5,5%, în timp ce PIB-ul s-a prăbuşit, înregistrând o scădere cu 6,6% faţă de anul anterior.

Cu toate acestea, ne confruntăm cu un proces masiv de dezindustrializare şi nu valorificăm potenţialul pe care ţara noastră îl are în acest domeniu. Nu avem nicio strategie pe termen lung pentru dezvoltarea industriei. Restul statelor europene s-au orientat rapid după criză şi au pus în centrul preocupărilor reînnoirea industrială bazată pe competitivitate şi inovare. Încă din anul 2009, Polonia a avut preocupări de acest fel: într-un document privind politica industrială pe orizontală este scoasă în evidenţă importanţa acordată de guvernul polonez promovării competitivităţii, dezvoltării şi inovării.

Mai bine de 90% din industriile din România sunt controlate de companii cu capital majoritar străin: companiile străine domină 21 din cele 25 de pieţe industriale. Avem companii cu capital majoritar autohton doar în cazul a cinci industrii: cărbune (100% companii româneşti), alte activităţi extractive (86%), industria alimentară (65%), activităţi anexe extracţiei (58%) şi industria construcţiilor metalice (53%). Dintre acestea, doar industria alimentară şi cea a construcţiilor metalice sunt private.

• Dacă în urmă cu 23 de ani industria românească a utilajelor agricole (tehnică agricolă, utilaje sau subansambluri) avea în jur de 30 de unităţi de producţie, în prezent ea mai numără doar 8 jucători. Astăzi se mai realizează local doar utilaje de mici dimensiuni; înainte se produceau toate utilajele necesare, de la semănători la tractoare.
• Dacă în 1994 existau 125 de unităţi de producţie funcţionale în industria berii, astăzi au mai rămas doar 20. România este unicul stat din regiune unde numărul fabricilor de bere este în scădere.
• Industria ciocolatei din România a rămas reprezentată de doar 3 fabrici de ciocolată şi dulciuri. În urmă cu opt ani, producţia internă acoperea peste 80% din vânzările de ciocolată. Astăzi, consumul de ciocolată din România este acoperit în proporţie de 80% din importuri.
• Chiar dacă are o piaţă destul de dezvoltată a produselor lactate, în România nu există la ora actuală un producător de materiale prefabricate pentru ambalaje şi fructe pentru uz industrial. Importăm 10% din laptele folosit ca materie primă şi integral foliile din care se fabrică paharele din plastic şi fructele aflate în compoziţia iaurturilor.
• Românii plătesc mai mult decât vecinii est-europeni pentru produsele de igienă personală deoarece nu mai au aproape nicio fabrică (de exemplu, nu mai există nicio fabrică de pastă de dinţi românească); producţia Colgate a fost relocată de la Braşov în Bulgaria, iar principalele branduri de săpun solid sunt importate din străinătate.

Numărul de întreprinderi din industrie a scăzut semnificativ, cu 17%, pe parcursul crizei economice. Deşi anul 2012 a adus o uşoară îmbunătăţire pentru firmele din industrie, numărul lor nu a revenit la nivelul înregistrat în anul 2008. Practic, numărul de întreprinderi este cu 17% mai mic în anul 2012 decât în anul 2008. La nivelul economiei, firmele din industrie reprezintă 11,4% din totalul întreprinderilor în anul 2012, adică numai o firmă din zece are activitate industrială. Aceasta înseamnă că economia românească este puternic dependentă de alte domenii, cum sunt comerţul sau serviciile.

Peste o treime din firmele din industria extractivă şi prelucrătoare au intrat în insolvenţă de la începutul crizei până în prezent. Numărul de insolvenţe în industrie a crescut de la an la an. Au intrat în insolvenţă cu 36% mai multe firme din industria extractivă în anul 2013 faţă de anul 2010 şi cu 43% mai multe firme din industria prelucrătoare în aceeaşi perioadă de timp, conform ONRC.

Majorarea insolvenţelor în perioada 2011-2012 este pusă pe seama cele mai severe crize economice internaţionale din ultima jumătate de veac. În schimb, continuarea creşterii numărului de firme intrate în insolvenţă în anul 2013 nu mai are nicio altă justificare decât lipsa de măsuri care să încurajeze acest sector, pentru că în anul 2013 am înregistrat o creştere economică de 3,5%, iar industria a avut o pondere de 2,2% la creşterea PIB, conform INS.

Numărul de salariaţi din industrie a scăzut cu 16% în anul 2012 faţă de anul 2008. În sectorul industriei sunt aproximativ 1,8 milioane angajaţi, deci puţin peste o treime din forţa de muncă salariată în anul 2012. Grav este că ponderea salariaţilor din industrie a scăzut de la 37,2% din numărul total al salariaţilor în anul 2008 la 35,8% în anul 2012. Criza economică a afectat puternic numărul de salariaţi, care a fost cu 16% mai mic în anul 2012 decât în anul 2008.

Se înregistrează diferenţe salariale ridicate între ramurile industriale: în industria extractivă, salariul este de 1,9 ori mai mare decât salariul mediu din industrie, pe când în industria prelucrătoare, salariul abia se ridică la 92% din salariul mediu din industrie. Situaţia stă şi mai grav pe ramurile industriale: salariaţii care se ocupă de fabricarea articolelor din îmbrăcăminte şi cei din industria alimentară au cele mai mici salarii, de 64%, respectiv 66,5% din salariul mediu net din industrie în februarie 2014.

Investiţiile în industrie au scăzut cu 35% în anul 2012 şi sunt distribuite inechitabil la nivelul regiunilor din România. Volumul investiţiilor din industrie a crescut constant până în anul 2011, când a înregistrat un maxim de 83,8 miliarde lei. O dată cu venirea la putere a Guvernului USL, în anul 2012, volumul investiţiilor brute se diminuează drastic. Tăierea investiţiilor a fost principala cale de atac a economiei de către USL, prin care a lovit şi industria. În anul 2012, investiţiile în industrie abia dacă au depăşit cu 1,2 miliarde lei volumul din anul 2008, şi s-au ridicat la 54,4 miliarde lei.

Discrepanţele la nivel de investiţii dintre regiunile României duc la lipsa de locuri de muncă pentru acele regiuni, tendinţa de migraţie din zonă şi îngreunarea convergenţei către media UE. Cea mai slab dezvoltată regiune din România şi din UE, Regiunea Nord-Est, beneficiază şi de cele mai mici investiţii brute, deşi este a patra regiune din ţară ca număr de salariaţi în industrie. Din nou, înregistrăm o scădere bruscă în anul 2012, după ce politicile din anul 2010 şi 2011 au dus la o creştere a investiţiilor de până la 80% în această zonă. Deloc întâmplător, patru dintre judeţele Regiunii Nord-Est sunt pe primele locuri în ceea ce priveşte migraţia românilor în străinătate: Bacău (aproximativ 57.000 de persoane), Neamţ (aproximativ 53.000 de persoane), Suceava (aproximativ 49.000 de persoane) şi Iaşi (aproximativ 35.000 de persoane).

Consumul de energie din industrie scade continuu, dovedind că România trece printr-un proces de dezindustrializare. Consumul de energie în industrie s-a înjumătăţit în ultimii 20 de ani, în timp ce consumul de energie electrică a scăzut cu o cincime (cu 20,2%) în perioada 1992-2012.

Recent, industria a primit o nouă lovitură: prin menţinerea calendarului de liberalizare a preţului la gaze, asumat de Guvernul Ponta în vara anului 2012, costul pentru gazele din producţia internă se va majora cu 143%. Impactul economic va fi devastator, în condiţiile în care preţul gazelor pentru consumatorii industriali va creşte cu 72%, conform Deloitte. Într-o perioadă în care atât preţul carburanţilor, cât şi al energiei electrice creşte alarmant, pericolul prăbuşirii industriei este din ce în ce mai mare.

PDL a pregătit 5 pachete ambiţioase de măsuri pentru următoarele urgenţe:

Urgenţa 1: Stabilirea obiectivelor prioritare pentru relansarea industrială a României

Urgenţa 2: Eficientizarea proceselor de privatizare

Urgenţa 3: Crearea de locuri de muncă prin industrializare

Urgenţa 4: Scheme suport ale statului

Urgenţa 5: Susţinerea învăţământului secundar de specialitate

Măsurile se regăsesc integral prezentate aici: http://www.andreeapaul.ro/blog/2014/04/romania-prospera-prin-industrie/

Dintre acestea, exemplificăm:

• La Ministerul Economiei trebuie constituit un departament responsabil de relaţia cu industria privată - statul trebuie să poată evalua fiabilitatea principalelor companii şi analiza evoluţia lor în anul curent, pentru a reacţiona rapid în cazul unor fluctuaţii mari ale încasărilor la buget.
• Implementarea unui program start-up "Creat în România": crearea de incubatoare în apropierea universităţilor (în start-up-urile create, universitatea păstrează un procent de cca. 10%, oferind în schimb consiliere legală şi financiară).
• Stimularea industriilor care au ca materii prime resurse naturale disponibile în România (industria cuprului, auriferă, a apelor minerale) - oferirea de ajutoare de stat cu prioritate investitorilor din aceste domenii, cât şi sprijinirea APL-urilor din acele zone pentru realizarea infrastructurii necesare dezvoltării acestor industrii.
• Stimularea domeniilor în care România a căpătat grade ridicate de specializare la nivel european în ultimii ani: industria IT&C, electronice şi instrumente optice, industria echipamentelor electrice, industria echipamentelor auto - aceste industrii şi-au dublat indicii sectoriali de specializare în ultimii 12 ani. Este necesară sprijinirea autorităţilor publice locale (APL) pentru dezvoltarea de parcuri industriale în jurul centrelor universitare ce au specializări de IT.
• Stimularea industriei alimentare din România pentru crearea unor lanţuri complete de producţie - în prezent România are cel mai înalt grad de specializare din UE în domeniul agricol, cât şi un avantaj competitiv clar.

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Ţările care au aderat la UE în anul 2004 au negociat mult mai dur şi în condiţii mult mai clare modul în care străinii pot achiziţiona terenurile arabile"

Legea privind vânzarea terenurilor agricole, care a intrat în vigoare la începutul lunii aprilie 2014, nu protejează în niciun fel agricultorii români. Străinii au bani mulţi şi terenurile arabile româneşti sunt ieftine. Ţările care au aderat la UE în anul 2004 au negociat mult mai dur, şi în condiţii mult mai clare modul în care străinii pot achiziţiona terenurile arabile.

În România, singura constrângere pentru străinii care ne cumpără terenurile este dreptul de preempţiune (adică de cumpărător favorizat) pe care îl au coproprietarii, arendaşii, proprietarii vecini şi statul român. Nu este suficient, în condiţiile în care românii nu pot concura cu străinii pentru cumpărarea terenurilor.

Preţurile scăzute ale terenurilor româneşti atrag străinii

Astăzi, străinii deţin în proprietate aproape un milion de hectare de teren arabil şi au în arendă alte două milioane, deci aproape 30% din suprafaţa arabilă totală de 9,4 milioane de hectare a României. În judeţul Satu Mare, aproape 10% din terenul arabil se află sub controlul străinilor.

Cel mai probabil, procentul terenurilor deţinute de străini va creşte. Terenurile agricole fertile româneşti ajung pe mâna străinilor pentru că avem printre cele mai scăzute preţuri din Europa, dar care sunt totuşi prea ridicate pentru agricultorii români. Preţurile terenurilor româneşti se menţin de 2 până la 8 ori sub cele din majoritatea statelor europene. În judeţul Satu Mare, preţul unui hectar de teren arabil este între 2.200 şi 3.000 de euro. În schimb, preţurile terenurilor pe hectar variază între 5.000-7.000 euro în Ungaria, între 14.000-17.000 de euro în Olanda şi între 17.000-22.000 de euro în Danemarca.

Reglementarea vânzării terenurilor agricole în UE este mult mai bine făcută, mult mai inteligentă decât cea a Guvernului actual.

În Bulgaria, cetăţenii UE pot să cumpere teren agricol doar dacă sunt producători agricoli care desfăşoară activităţi independente şi doresc să se stabilească în Bulgaria. Străinii pot achiziţiona teren în Cehia şi Lituania numai dacă au locuit în ţară şi s-au ocupat de agricultură cel puţin 3 ani sau dacă sunt căsătoriţi cu un cetăţean din statul respectiv. Ungaria are cele mai drastice restricţii: achiziţia de terenuri este limitată la un singur hectar pentru străini. Suprafeţele de pământ mai mari de un hectar pot fi obţinute doar de cei cu calificare profesională de fermier sau silvicultor, care au fost activi în sectorul agricol din Ungaria în ultimii 3 ani sau care deţin un procent de 25% din acţiunile unei ferme înregistrată în Ungaria. Este interzisă achiziţionarea de teren de către firme.

PDL are soluţii pentru agricultori. Iată ce este de făcut.

În primul rând, protejarea interesului naţional. PDL susţine modificarea Legii vânzării terenurilor în favoarea românilor. Nu este suficientă acordarea dreptului de preempţiune românilor, în condiţiile în care nu au bani suficienţi pentru a cumpăra terenurile.

În al doilea rând, simplificarea legii. Acum, legea este făcută atât de prost încât te pune pe drumuri vreo lună de zile. De ce? Din cauza birocraţiei. Procedura e lungă cât o zi de post.

În al treilea rând, eliminarea taxelor şi a impozitelor care împovărează agricultorii. PDL susţine diminuarea poverii fiscale şi încurajează munca. Taxele agricultorilor au crescut de peste 6 ori în anul 2013 şi sunt de peste 6,5 ori mai mari în anul 2014 faţă de anul 2012. Ponta le-a tăiat agricultorilor români 1,5 miliarde lei din buzunare în ultimii doi ani, prin taxele şi impozitele pe care le-a introdus. Grav este că prin normele de venit plătesc şi cei care nu vând nimic, dar şi cei care înregistrează pierderi din activităţi agricole, însă au o bucată de pământ de la 3 hectare în sus sau peste 3 vite sau peste 100 de păsări sau peste 50 de familii de albine.

Nu taxele sunt soluţia pentru România, ci munca şi seriozitatea. Avem nevoie de o agricultura performanta, şi nu de una de supravieţuire.

Doamna Maria-Andreea Paul:

"În timp ce guvernanţii se ceartă, UE mai face un pas esenţial: uniunea bancară"

UE a făcut un nou pas. Proiectul uniunii bancare a primit votul Parlamentului European în data de 15 aprilie 2014. Care sunt avantajele uniunii bancare şi pilonii pe care este alcătuită aceasta?

• Supervizorul bancar unic - Banca Centrală Europeană -, care monitorizează băncile din zona euro.
• Mecanismul unic de rezoluţie, prin care este gestionată situaţia unei bănci cu probleme, astfel încât pierderile bancare să nu mai fie acoperite din contribuţiile cetăţenilor, ci dintr-un fond special de 55 de miliarde de euro (alimentat de băncile din zona euro), la care se adaugă contribuţia acţionarilor şi a deţinătorilor de obligaţiuni.
• Schemă unică de garanţii bancare pentru depozitele de până la 100.000 de euro.

Consecinţele pentru România?

Uniunea bancară priveşte statele din zona euro. România nu este în zona euro, deşi criteriile de convergenţă nominală - necesare pentru a trece la euro - vor fi îndeplinite în acest an. În acest moment, singurul criteriu pe care nu îl îndeplinim este cel al inflaţiei. Însă evoluţia favorabilă a inflaţiei din primul trimestru al acestui an garantează încadrarea în criteriile de convergenţă încă din vara anului 2014. Cel puţin aşa ne asigură BNR.

PDL a susţinut aderarea României la zona euro în anul 2015 - un obiectiv realizabil. PSD a împins adoptarea monedei euro dincolo de anul 2018 - ca să nu încarce perioada guvernării sale cu "dificultatea" ţinerii în frâu a situaţiei economice, monetare, şi să aibă suficient spaţiu pentru jocurile de culise şi pentru alegerile de anul acesta şi din 2016.

Acum, situaţia din Ucraina ne arată cât de bine ar fi fost dacă ne aflam complet sub umbrela europeană. În plus, monedele diferite continuă să ridice obstacole pentru investitori, costuri suplimentare de tranzacţionare din diferenţele de curs şi costuri mult mai mari pentru români la credite.

Îi suntem "recunoscători" premierului Ponta pentru felul în care înţelege să se ocupe de îmbunătăţirea traiului românilor, ţinându-ne departe de beneficiile unei integrări europene mai puternice.

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Cu stânga lui Ponta avem datorii şi taxe mari, investiţii şi locuri de muncă puţine, promisiuni cu toptanul"

Guvernul de stânga al lui Ponta ne îndatorează pe zi ce trece. Datoria publică a crescut cu aproape o treime în ultimii doi ani. Românii sunt taxaţi la orice mişcare. În schimb, investiţiile scad şi locurile de muncă lipsesc. Banii românilor ajung în buzunarele baronilor PSD, în finanţarea campaniilor electorale.

Ponta îndatorează tot mai mult românii.

Datoria publică a crescut cu aproape 30% în timpul guvernării Ponta, de la 193 mld. lei la sfârşitul anului 2011 la 248,2 mld. lei în martie 2014. Astăzi, datoria publică reprezintă 39,5% din PIB, faţă de 34,7% din PIB la sfârşitul anului 2011. Nici salariile, nici pensiile nu au crescut cu 30%. Ultimele prognoze indică creşterea datoriei publice la peste 40% din PIB în următorii doi ani.

Singura strategie a guvernului Ponta este taxarea.

Guvernul Ponta este autorul a 36 de taxe noi şi impozite majorate de când este la guvernare, care de care mai năucitoare: taxa pe stâlp, creşterea accizei la benzină şi motorină, impozitarea veniturilor agricultorilor. Cel puţin 8 miliarde lei au fost tăiate din buzunarele românilor prin aceste taxe şi impozite.

Introducerea taxei pe stâlp va avea efecte devastatoare asupra investitorilor, după cum avertizează Consiliul Investitorilor Străini şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România.

Creşterea accizei la carburanţi ne-a aruncat în rândul statelor europene cu preţuri ridicate la benzină şi motorină, deşi avem al doilea cel mai mic nivel al salariilor din UE.

Taxele agricultorilor au crescut de peste 6 ori în anul 2013 şi sunt de peste 6,5 ori mai mari în anul 2014 faţă de anul 2012. Ponta le-a tăiat agricultorilor români 1,5 miliarde lei din buzunare în ultimii doi ani prin taxele şi impozitele pe care le-a introdus. Prin normele de venit plătesc şi cei care nu vând nimic, dar şi cei care înregistrează pierderi din activităţi agricole, însă au o bucată de pământ de la 3 hectare în sus, sau peste 3 vite, sau peste 100 de păsări, sau peste 50 de familii de albine.

Astăzi, Guvernul Ponta îi păcăleşte pe români cu reduceri de taxe. Cele 92 de taxe parafiscale şi tarife propuse spre eliminare sau comasare nu reprezintă nici măcar jumătate de milion de lei. Mai grav, nu stimulează niciun sector de activitate şi nici angajările. Pur şi simplu lozincă electorală!

Investiţiile sunt sacrificate. Ponta ne fură şansa dezvoltării economice sănătoase.

Totuşi, unde se duc banii? În sacul fără fund al baronilor PSD, pentru că spre investiţii nu merg. Investiţiile statului s-au diminuat cu aproape 50% în primul trimestru din acest an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Guvernul Ponta a investit în primele 3 luni din 2014 doar 3,3 miliarde lei. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, a investit 6 miliarde lei.

Ponta a tăiat din şansele de dezvoltare sustenabilă ale românilor, adică din cheltuielile cu investiţiile. Nu investeşte nimic şi nu creează locuri de muncă. Logica economică ne spune că vom intra curând în pană.

Obiectivul de dezvoltare economică al Guvernului Ponta pentru România nu este altul decât umplerea puşculiţelor de campanie electorală şi baroniada PSD.

Cine îl trage la răspundere pe Ponta pentru bugetul dedicat investiţiilor pe care ni l-a promis în acest an? Numai românii o pot face.

Doamna Maria-Andreea Paul:

"PDL crede în repornirea Oltchim cu profesionalism şi curaj"

Situaţia economică a judeţului Vâlcea este îngrijorătoare. Producţia industrială a scăzut cu aproape 14% în anul 2013 faţă de anul precedent, deşi la nivel naţional industria a crescut cu 8%. De asemenea, cifra de afaceri a industriei locale a scăzut cu aproape 10%, deşi la nivel naţional a crescut cu 5%. În aceste condiţii, salariul mediu net al unui vâlcean este cu 384 lei lunar, adică cu 22%, mai mic decât media naţională în decembrie 2013, iar pensia medie este cu 61 lei, adică cu 7,5%, mai mică decât media naţională în al treilea trimestru din anul 2013.

Dificultăţile cu care se confruntă judeţul Vâlcea sunt determinate de problema - în continuare nerezolvată - a combinatului Oltchim.

Oltchim realiza 65% din producţia industrială a judeţului Vâlcea şi exporta 80% din producţia finită. În perioada 1996 - 2008, Oltchim s-a modernizat şi s-a retehnologizat, ajungând să realizeze în 2008 o cifră de afaceri de 528 milioane euro, faţă de 92 milioane dolari cât a realizat în 1996.

Instalaţiile de la Oltchim sunt de înaltă performanţă şi sunt exploatate de salariaţi foarte bine pregătiţi profesional, fapt ce a determinat ca în perioada 2004 - 2006 să realizeze profit.

După problemele întâmpinate de combinat ca urmare a închiderii definitive a Rafinăriei Arpechim Piteşti, Guvernul Boc a aprobat un memorandum pe 15 iulie 2009 (memorandum ce a fost confirmat şi de cabinetul Ungureanu), în care s-au găsit soluţii legate de revitalizarea activităţii economice. Din păcate, acest memorandum - singura măsura politică care stabiliza şi dezvolta Oltchim - a fost blocat ca urmare a moţiunii de cenzură din 27 aprilie 2012, care a dat jos Guvernul Ungureanu.

După mascarada tentativei de privatizare, nu s-a stabilit o strategie clară pentru Oltchim şi, în 30 ianuarie 2013, s-a declanşat procedura de insolvenţă conform Legii nr. 85/2006, precizându-se că Guvernul României va elabora Memorandumul pentru sprijinirea financiară a SC Oltchim pe perioada insolvenţei.

Rezultatele celor 12 luni de insolvenţă indică starea în care se găseşte Oltchim:

• cifră de afaceri de 120 de milioane de euro şi pierdere de 60 milioane de euro;
• cifra de afaceri lunară de 10 milioane de euro, faţă de una normală de 50 de milioane de euro;
• pierderi lunare de 5 milioane de euro;
• concedierea a 969 salariaţi în anul 2013;
• restanţe de 3 luni la salariile personalului Oltchim.

Salariaţii lucrează în condiţii de risc din cauza lipsei investiţiilor minime necesare funcţionării în condiţii de securitate.

Într-un an de zile (de la 30 septembrie 2012 la 30 septembrie 2013) s-au acumulat datorii de aproape 219,4 milioane euro.

Mai mult, managementul actual nu a reuşit să acceseze nici măcar capitalul de lucru minimal, în valoare de 45 milioane euro, necesar repornirii instalaţiilor tehnologice la un nivel care să aducă profitabilitatea, actuala conducere preferând vânzarea sau închirierea activelor, cum este şi cazul diviziei de profile PVC Ramplast.

Pierderile României din cauza nefuncţionării Oltchim la capacitate maximă sunt cu atât mai mari cu cât combinatul fabrică produse care se cer pe piaţa românească, pe cea europeană şi extraeuropeană. Cu administratori competenţi şi responsabili, combinatul fabrică produsele la costuri cu mult mai mici decât preţurile cu care le vinde pe piaţă, putând să asigure salarii decente la mii de români.

În vederea repornirii activităţii Oltchim, PDL susţine adoptarea unor măsuri urgente:

• dezvoltarea unei strategii integrate pentru privatizarea Oltchim, cu contribuţia tuturor ministerelor, care să ţină cont atât de Combinatul Oltchim, cât şi de ocnele de sare, conductele care leagă Oltchim cu Arpechim, termocentrala din Vâlcea;
• elaborarea planului de reorganizare pentru funcţionarea Oltchim în sistem integrat cu Rafinăria Arpechim Piteşti împreună cu o echipă de specialişti în domeniu şi decizie politică şi guvernamentală pentru reluarea funcţionării Oltchim în sistem integrat cu Petrochimia şi Rafinăria Arpechim Piteşti;
• asigurarea capitalului de lucru de minimum 50 milioane de euro până la finalizarea procesului de privatizare a acestuia;
• conversia creanţelor Electrica, AVAS, CFR Marfă, SALROM etc. în acţiuni conform art.95, alin.6, lit.J) din Legea nr.85/2006.

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Niciun stat european nu şi-a nenorocit cetăţenii şi firmele cu o taxă pe clădiri speciale de amploarea celei introduse de PSD şi PNL în România"

Impozitul pe construcţii speciale nu se regăseşte în legislaţia fiscală a niciunui alt stat membru al UE care a fost analizat, exceptând România. Ţări precum Olanda, Germania sau Bulgaria nu încasează diferenţiat o taxă aplicată construcţiilor speciale. Nicio ţară europeană nu şi-a extins baza de impozitare aşa cum a făcut-o România în ultimii ani. Deşi prima tranşă din impozitul pe clădirile speciale trebuie achitată până la data de 25 mai, normele de aplicare nu sunt emise de către ANAF nici până acum.

Reglementarea standard asupra proprietăţii în ţările europene priveşte impozitul pe clădiri. România are însă, din acest an, şi o taxă pe clădiri speciale.

De la bun început trebuie să facem distincţia între impozitul pe clădiri, reglementat de fiecare stat, şi taxa pe clădirile speciale. Normele privind impozitul pe clădiri sunt asemănătoare în cele mai multe dintre ţările europene. În schimb, taxa pe clădiri speciale este o modalitate de a încasa mai mulţi bani la bugetul de stat.

1. Colectarea banilor se face la bugetul central, nu la bugetele locale.

În România, taxa pe construcţii speciale nu a fost impusă pentru a sprijini judeţele şi administraţiile locale. Banii sunt colectaţi la bugetul de stat şi gestionaţi de către ANAF. Singura taxă care intră în bugetele locale este impozitul pe clădiri.

În schimb, la nivelul UE, astfel de taxe pe proprietate sunt colectate la fondurile locale.

2. Taxa pe construcţii speciale este un real obstacol pentru menţinerea competitivităţii României în regiune în domeniul fiscal.

Competitivitatea este obiectivul de căpătâi al fiecărei ţări europene pentru a putea creşte nivelul de trai. Actualul Guvern nu ştie cum să pună mai multe piedici ca nu cumva să ajungă şi România competitivă şi să aibă un nivel de trai european.

Valoarea taxei în România se ridică la 1,5% din valoarea construcţiilor - o cotă impusă fără nicio analiză prealabilă, fără justificare economică, mult prea ridicată pentru ca România să îşi menţină competitivitatea în context regional prin nivelul fiscalităţii.

De pildă, vecinii noştri bulgari stabilesc valoarea taxei pentru proprietăţile imobile pe baza reglementărilor fiecărui consiliului municipal. Cota de impozitare este cuprinsă între 0,1-4,5‰ din valoarea estimată pentru impozitarea imobilului, deci cu mult sub valoarea stabilită de România.

3. Niciun stat european nu şi-a nenorocit cetăţenii şi firmele cu o taxă de amploarea celei introduse în România.

Pe lângă impozitul pe clădiri deja cunoscut, odată cu introducerea taxei pe stâlp, România impozitează toate construcţiile speciale.

Construcţiile impozitate ca urmare a OUG nr.102/2013:

a) Asemănări între taxa pe construcţiile speciale din România şi reglementările în acelaşi domeniu din statele europene

Prea multe asemănări nu sunt. Iată doar câteva exemple:

În Olanda sunt impozitaţi stâlpii de electricitate. Cuantumul taxei care trebuie plătită se calculează pe baza tarifului impus de consiliul local raportat la valoarea imobilului. În cazul stâlpilor de electricitate, această valoare este determinată în funcţie de costul înlocuirii stâlpului.

Germania impozitează doar construcţiile care pot adăposti persoane. De pildă, dacă o turbină eoliană permite adăpostirea de persoane în interiorul construcţiilor, este impozitată, altfel nu.

b) Deosebiri:

În România, de la 1 aprilie 2014, se impozitează pistele şi platformele, care în Germania sunt considerate o excepţie.

Germania scuteşte de plata impozitelor toate persoanele juridice care desfăşoară activităţi necesare pentru exercitarea sarcinilor publice, clădirile pentru transporturi, infrastructura pentru transportul feroviar şi imobilele şi terenurile care ţin de acestea, infrastructura de drumuri, alei, străzi şi autostrăzi, cu toate accesoriile necesare, sunt scutite de la plata impozitelor. În România le impozităm.

De asemenea, în Olanda sunt exceptate de la plata impozitelor construcţiile precum platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiotelefonie, telefonie mobilă, radio şi TV. Există o convenţie specială care vine în sprijinul acestor companii şi care le scuteşte de la plata impozitelor tocmai pentru a le permite să menţină tarife cât mai mici pentru serviciile pe care le prestează.

Bulgaria nu impune taxe pentru loturile ocupate de o stradă, de drumuri ale reţelei naţionale sau judeţene şi a căilor ferate, nici pentru suprafeţele agricole sau forestiere (cu excepţia terenurilor dezvoltate), nici pentru imobile care constituie proprietate publică (cu excepţia celor care au fost date în folosinţă unei persoane), nu impozitează nici parcurile, terenurile sportive, locurile de joacă, muzeele, bibliotecile sau galeriile şi nici imobilele folosite în mod direct pentru operarea transportului în comun etc.

4. Taxa pe stâlp din România nu arată decât nonsensul specific guvernării actuale.

Autostrăzile se află în patrimoniului CNADNR, care este o instituţie a statului. Căile ferate şi clădirile aparţin Companiei Naţionale a Căilor Ferate, care este tot o companie a statului. Impozitarea autostrăzilor sau a căilor ferate înseamnă că statul preia fonduri de la bugetul de stat pe care le virează tot în bugetul statului. Nu avem încasări mai mari, ci doar o umflare artificială a încasărilor la bugetul de stat. Pe cine încercăm să păcălim? FMI-ul? Nu ne păcălim decât pe noi înşine.

Sunt impozitate companiile care realizează valoare adăugată şi care susţin economia, precum Hidroelectrica, Termoelectrica, Transelectrica, CNADNR, CFR. Acestea vor fi nevoite să mărească preţul serviciilor prestate.

Dacă iniţial valoarea estimată, care trebuia să fie colectată din această taxă, era de 488 de milioane de lei, conform analizelor guvernului, Greg Konieczny, managerul Fondului "Proprietatea", iese într-o declaraţie publică şi afirmă că doar Fondul "Proprietatea" trebuie să plătească 900 de milioane de lei pentru anul 2014.

Românii au al doilea cel mai mic nivel al salariilor din UE. Sub noi este numai Bulgaria, dar acolo fiscalitatea este menţinută la niveluri foarte reduse. Ţările care stau mai bine ca nivel al veniturilor ezită să îşi impoziteze populaţia şi companiile la dimensiunea la care o face Guvernul Ponta.

Doamna Maria-Andreea Paul:

"România este supusă terorismului economic al Guvernului Ponta"

România are nevoie de o economie în dezvoltare, nu de supravieţuire. Sectorul industriei a reintrat, în ultimii ani, în vizorul statelor ce doresc o creştere economică sănătoasă. Motivul? Industria a avut o rezistenţă sporită faţă de criză şi şi-a revenit mai repede decât alte domenii. În schimb, în România ne confruntăm cu un proces masiv de dezindustrializare şi nu valorificăm potenţialul pe care ţara noastră îl are în acest domeniu.

Singura strategie economică a actualului guvern este taxarea - un adevărat terorism economic. Cele 36 de taxe noi şi impozite majorate de Ponta taie 8 miliarde lei din buzunarele românilor. În plus, evaziunea fiscală se ridică la 14% din PIB, mai mult decât bugetul cumulat al educaţiei şi sănătăţii. Dacă am elimina evaziunea fiscală din TVA, ne-ar ajunge să plătim 100 de euro în plus pe lună pentru fiecare salariat bugetar şi pentru fiecare pensionar şi ne-ar mai ajunge să construim 300 de km de autostradă anual. Dacă aducem la suprafaţa economiei doar jumătate din această sursă de evaziune, saltul în bunăstarea românilor s-ar resimţi puternic.

România nu are în prezent un document strategic care să privească în mod concret stimularea competitivităţii sau dezvoltarea industrială, deşi încă din iunie 2010 Guvernul PDL a dat publicităţii un studiu amplu: "Reindustrializarea României: politici şi strategii". Nimic nu s-a mai întâmplat după plecarea PDL de la guvernare. Cu USL am asistat doar la privatizări penibile, eşuate, corupţie, condamnări, taxe şi insolvenţe. Ministerul Economiei a demarat, în primăvara anului 2012, noi consultări cu reprezentanţii industriei româneşti în vederea elaborării unui Document de politică industrială, care să reprezinte strategia de reindustrializare a României. Documentul nu este gata nici până astăzi. Pe scurt, România nu are nicio direcţie în privinţa dezvoltării industriale.

Din nou, celelalte state europene ne-au luat-o cu mult înainte, elaborând politici şi strategii de relansarea economică.

În plină criză economică, în anul 2008, Irlanda a lansat o strategie pentru relansarea economică concentrată în jurul conceptului de economie inteligentă. Cehii au ca obiectiv strategic până în anul 2020 să devină al 5-lea cel mai puternic centru de cercetare şi inovare din UE, conform strategiei de competitivitate. Nemţii vor să aibă cea mai eficientă economie verde din UE. Primul-ministru din Ungaria, Viktor Orban, a anunţat că industrializarea accelerată şi diminuarea costurilor la energie este prioritatea acestui an. Guvernul Ponta n-are niciun obiectiv, în afară de a-şi proteja propriile interese şi ale baronilor care-l dirijează. Guvernul Ponta îngroapă economia României din ce în ce mai mult, cu fiecare zi care se scurge. Sunt un pericol pentru naţiune.

Să terminăm odată cu incompetenţa decidenţilor politici! Să terminăm odată cu terorismul economic al Guvernului Ponta! Să spunem stop vânzării industriei româneşti la fier vechi!

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Discriminarea personalului nedidactic din învăţământ trebuie să înceteze"

Printr-un memoriu redactat de reprezentanţi ai Alianţei Sindicatelor din Învăţământ Suceava (ASIS) a fost supusă atenţiei noastre o situaţie regretabilă din învăţământul românesc: personalului nedidactic nu îi este recunoscut beneficiul cuvenit de vechimea în muncă.

Considerată nelegală şi profund discriminatorie, această situaţie, în care se încadrează muncitori necalificaţi, fochişti, paznici, îngrijitori etc. ce îşi desfăşoară activitatea în şcoli, vine ca urmare a faptului că, începând cu data de 1 ianuarie 2011, garantarea salariului minim brut pe economie a fost realizată prin includerea sporului de vechime în salariul de bază, situaţie ce a fost preluată şi cu ocazia încadrărilor ulterioare.

Trebuie să menţionăm că raţionamentul care stă la baza solicitărilor membrilor ASIS este unul simplu: angajaţii în sistemul de învăţământ preuniversitar, în calitate de personal contractual nedidactic, ar trebui să beneficieze în mod nediscriminatoriu de dreptul de a primi un salariu cel puţin egal cu salariul minim pe economie.

Se impune crearea unui cadru legislativ care să corecteze situaţia adusă la cunoştinţă prin memoriul depus şi să garanteze respectarea salariului minim pe economie fără includerea în salariul de bază a sporului de vechime. Solicitarea acestei corecţii vine şi în contextul în care în ceea ce priveşte art. II lit. A, B, C, D şi E din Ordinul comun nr. 42 din 13 ianuarie 2011 al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi nr. 77 din 14 ianuarie 2011 al ministrului finanţelor publice, ce a generat stabilirea discriminatorie a salariilor începând cu 1 ianuarie 2011, a fost admisă excepţia de nelegalitate prin sentinţa nr. 41 din 2 februarie 2012 a Curţii de Apel Suceava, confirmată prin Decizia nr. 3035 din 15 iunie 2012 a ÎCCJ.

Totodată, Memoriul Alianţei Sindicatelor din Învăţământ Suceava a venit însoţit de o listă de revendicări ale membrilor Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), pe care doresc să o fac cunoscută colegilor din Camera Deputaţilor. Amintesc că în octombrie 2013 am prezentat, în Parlamentul României, textul Apelului pentru salvarea învăţământului românesc al FSLI, în cadrul unei declaraţii politice intitulate "Starea învăţământului - un atentat la siguranţa naţională".

Precizez că voi promova şi susţine prin legislaţie, în calitate de membru al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor, schimbările dorite de personalul didactic şi nedidactic din învăţământul românesc care pot reda "sănătatea" sistemului de învăţământ românesc.

Listă de revendicări a membrilor FSLI:

I. Modificarea Legii educaţiei naţionale

1. Modificarea componenţei consiliului de administraţie, astfel încât ponderea personalului didactic şi a personalului de conducere din unitate să constituie o majoritate simplă.

2. Renunţarea la finanţarea "per elev/preşcolar" în învăţământul preuniversitar de stat.

3. Reintroducerea dispoziţiei referitoare la reducerea normei didactice de predare pentru cadrele didactice cu gradul didactic I şi peste 25 de ani vechime în învăţământ, fără diminuarea salariului.

4. Modificarea art. 247 lit. b¹) şi c¹) astfel încât cadrele didactice educator/educatoare, învăţător/învăţătoare să fie menţinute în sistemul educaţional, fără a fi obligate să finalizeze studii universitare de licenţă.

5. Completarea art. 284 din lege, referitor la pensionarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, prin reintroducerea unor drepturi reglementate în legislaţia anterioară, respectiv: posibilitatea personalului didactic de a fi pensionat la cerere, cu 3 ani înainte de limitele de vârstă prevăzute de legislaţia pensiilor.

6. Acordarea gradaţiei de merit şi personalului didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar.

II. Deblocarea posturilor

Promovarea unui act normativ care să permită deblocarea posturilor didactice auxiliare şi nedidactice din învăţământul preuniversitar de stat, având în vedere faptul că, prin Decizia nr. 55/2014, Curtea Constituţională a României a constatat că dispoziţiile Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor sunt neconstituţionale. În aceste condiţii, de la 12 aprilie 2014, prevederile declarate neconstituţionale şi-au încetat efectele, iar prevederile art. 22 ale O.U.G. nr. 34/2009 au fost repuse în vigoare, astfel încât măsura suspendării ocupării posturilor vacante se aplică posturilor didactice auxiliare şi nedidactice, ceea ce nu permite unităţilor de învăţământ să încadreze personalul absolut necesar pentru buna funcţionare a unităţilor.

III. Depolitizarea învăţământului preuniversitar

În majoritatea cazurilor, singurul criteriu pentru ocuparea funcţiilor de directori este apartenenţa la unul dintre partidele aflate la guvernare. Din anul 2008 şi până în prezent nu s-au mai organizat concursuri pentru ocuparea funcţiilor de directori, cei mai mulţi fiind numiţi prin detaşare în interesul învăţământului. Aşa s-a ajuns ca aceste funcţii să fie ocupate şi de persoane compromise moral şi profesional, aşa cum se întâmplă şi în prezent. Este momentul să înceteze acest provizorat permanent la conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care nu serveşte intereselor sistemului şi să se procedeze la organizarea concursurilor de ocupare a funcţiilor de directori şi directori adjuncţi din unităţile de învăţământ.

IV. Modificarea programelor şcolare şi a sistemului de evaluare a elevilor

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ consideră că trebuie regândite programele şcolare, dar şi sistemul de evaluare a elevilor, la toate nivelurile. Actualele programe şcolare pun accentul pe latura informativă a elevilor şi mai puţin pe cea formativă, iar prin evaluarea elevilor se urmăreşte, preponderent, ceea ce au reţinut aceştia, şi nu capacitatea lor de a aplica practic cunoştinţele acumulate.

Ministerul Educaţiei Naţionale trebuie să treacă la o schimbare radicală a programelor şcolare, în sensul de a se pune accent pe partea aplicativă, şi nu pe cea informativă, cum este în prezent.

V. Debirocratizarea sistemului de învăţământ

La nivelul unităţilor de învăţământ sunt constituite peste 40 de comisii din care personalul didactic trebuie să facă parte, în cadrul cărora se întocmesc diferite documente şi evidenţe, peste 400, majoritatea fără nicio însemnătate şi utilitate practică şi care nu fac decât să îngreuneze activitatea personalului didactic, în detrimentul calităţii actului educaţional.

În aceste condiţii, se impune constituirea unei comisii la nivelul M.E.N. care să identifice numărul de comisii ce trebuie să funcţioneze la nivelul unei unităţi de învăţământ, conform legislaţiei în vigoare, precum şi evidenţele care, în mod obligatoriu, trebuie întocmite de către cadrele didactice.

VI. Decontarea navetei

Pentru aceasta, este necesar să se emită o hotărâre de guvern prin care să se stabilească procedura aplicabilă în situaţiile reglementate de nota nr. 3 din anexa nr. 4 şi, respectiv, nota nr. 5 din anexa nr. 5 la Legea bugetului de stat pe anul 2014 şi de prevederile art. 105 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1 /2011, cu modificările şi completările ulterioare.

VII. Modificarea sistemului de salarizare a personalului nedidactic, prin scoaterea sporului de vechime din salariul de bază şi aplicarea lui salariului de bază, precum şi aprobarea prin hotărâre de guvern, în regim de urgenţă, a Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi condiţiile de acordare a acestuia.

VIII. Modificarea salarizării personalului didactic de predare şi didactic auxiliar, astfel încât într-un interval de 3 ani (în perioada 2015-2017) să se asigure o creştere graduală anuală, cu 10%, a salariilor acestor categorii de personal. În acest fel, se va asigura creşterea salariilor personalului didactic cu 33% până în anul 2017, asemănătoare celei generate de OG nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008. Totodată, solicităm salarizarea diferenţiată a personalului didactic, principalul criteriu care să stea la baza acestui sistem fiind cel al progresului şcolar al beneficiarilor direcţi ai învăţământului preuniversitar.

Domnul Marian Enache:

"Importanţa educaţiei sanitare în şcoli"

Declaraţia politică se referă la faptul că o educaţie sanitară corespunzătoare livrată în momentele cruciale de dezvoltare ale tinerilor va conduce la ridicarea standardelor privind modul în care viitorii adulţi se vor dezvolta. Acest proces va duce la creşterea speranţei de viaţă, a calităţii ei şi, de asemenea, la diminuarea numărului de oameni ce suferă de boli care pot fi prevenite prin această măsură.

În momentul de faţă, speranţa de viaţă sănătoasă în România pentru bărbaţi este aproximativ de 57,6 ani, iar pentru femei este de 57,2, ani în timp ce în Uniunea Europeană speranţa de viaţă sănătoasă pentru bărbaţi este de 61,8, iar pentru femei, 62,7. Deşi evoluţia speranţei de viaţă la naştere a indicat creşteri importante din anii ’50, de la 61,5 la 70,2 la bărbaţi, respectiv de la 65,0 la 77,6 la femei, cifrele totuşi rămân îngrijorătoare în momentul în care facem o comparaţie cu celelalte state. România se află printre ultimele ţări, fiind urmată în clasament de Letonia şi Lituania, conform raportului realizat de Institutul Naţional de Statistică. Potrivit unui comunicat al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, pe primul loc în clasament se situează Elveţia, cu o cifră de peste 80 de ani speranţă de viaţă, fiind urmată îndeaproape de Islanda şi Italia.

Aceste cifre sunt în relaţie de cauzalitate direct proporţională cu investiţiile făcute în sănătate şi în educarea populaţiei. Se preconizează faptul că, la 1 iulie 2014, populaţia României va fi în jur de 19.450.000 locuitori, adică aceasta va fi cu aproximativ un sfert de milion mai redusă faţă de 1 iulie 2013, iar în funcţie de ultimul recensământ, cu peste 670.000 mai redusă faţă de 20 octombrie 2011.

Principalele boli de care suferă populaţia din România sunt:

• Bolile cardiovasculare, care fac din ce în ce mai multe victime, locul României în acest clasament fiind unul alarmant de ridicat. Potrivit studiilor recente, doi din trei români mor din cauza bolilor cardiovasculare, unul din trei români suferă de hipertensiune arterială, iar una dintre cele mai frecvente afecţiuni este accidentul vascular cerebral. 80% dintre acestea pot fi prevenite prin adoptarea unui nou stil de viaţă, unul mai activ fizic, cu o alimentaţie echilibrată, prin renunţarea la fumat şi prin odihnă.
• Bolile aparatului digestiv, cea mai mare frecvenţă fiind înregistrată de ciroze şi hepatitele cronice;
• Cancerul;
• Afecţiuni ale aparatului respirator;
• Diabetul;
• Bolile infecţioase şi cu transmitere sexuală;
• Probleme de sănătate mintală.

O mare parte din bolile menţionate mai sus pot fi prevenite cu ajutorul unei educaţii sanitare corespunzătoare. O preocupare pozitivă a populaţiei o reprezintă eliminarea e-urilor şi a diferiţilor aditivi din dieta de zi cu zi. Ca efect, piaţa produselor bio este într-o continuă creştere, având un impact asupra întreprinzătorilor din domeniile ecologice.

În altă ordine de idei, igiena personală ar trebui să prezinte un mare punct de interes pentru populaţie. Bolile ce pot apărea în urma lipsei acesteia pot avea consecinţe grave, iar din cauza insuficienţei educaţionale, un număr mare de români suferă de aceste afecţiuni. De asemenea, pentru a funcţiona normal în societatea contemporană, anumite lucruri sunt inacceptabile, iar oamenii ce nu au o igienă potrivită vor fi marginalizaţi indiferent de calităţile lor.

În concluzie, trebuie punctat un fapt: costul prevenţiei este depăşit cu mult de costul tratării acestor afecţiuni. Statisticile privind regularitatea cu care românii din mediul urban obişnuiesc să meargă la o consultaţie de rutină la medic relevă faptul că doar o treime dintre aceştia fac acest lucru, şi chiar mai puţini (16%) consultă un medic stomatolog. Toate aceste lucruri pot fi învăţate şi practicate, atât timp cât există un program bine pus la punct şi un public receptiv şi deschis către schimbare.

Domnul Marian Enache:

"Oportunităţi şi ameninţări pentru învăţământ în era digitală"

Declaraţia vizează schimbările pe care avansurile tehnologice şi logistice din ultimii ani le produc asupra educaţiei. Învăţământul a fost şi va fi o prioritate naţională. Problemele acestui domeniu sunt cunoscute: numărul mic de profesori, salarii prea mici, finanţare insuficientă pentru şcolile de stat şi acestea sunt doar câteva. Aceste probleme nu vor fi depăşite peste noapte şi nicio tehnologie nu le va îndrepta în timp record. Cu toate acestea, consider că nu trebuie ignorate oportunităţile pe care noile tehnologii le pun la dispoziţie.

Ultimele trei decenii au fost marcate de avansuri tehnologice ce au apărut la un ritm nemaiîntâlnit în istoria umanităţii. Absolut toate domeniile de cercetare au fost îmbogăţite prin noi tehnologii, noi perspective, noi idei. Schimbarea a devenit poate unicul element constant al societăţii, iar această afirmaţie este valabilă şi în învăţământ. Pentru a face o prezentare a schimbărilor ce pot fi generate de tehnologii asupra acestui domeniu, punctul de plecare trebuie să fie Internetul. Fără a face o istorie a acestui fenomen, putem afirma că Internetul a schimbat lumea. A făcut ca distanţa fizică să fie irelevantă, a permis diseminarea informaţiilor la un nivel ce nu putea fi închipuit înainte, a creat o piaţă globală şi un loc unde oameni din întreaga lume pot comunica.

Internetul a oferit baza şi platforma de diseminare pentru o multitudine de aplicaţii ce oferă oportunităţi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea învăţământului şi a educaţiei, în general. Printre aceste oportunităţi, se numără:

• Dezvoltarea unor site-uri dedicate cunoaşterii: poate cel mai bun exemplu în acest caz este Wikipedia, ce a devenit o adevărată enciclopedie online cu informaţii din toate domeniile. Această enciclopedie conţine peste 30 de milioane de articole în 287 de limbi şi nu este nici pe departe terminată. Orice persoană, indiferent de naţionalitate, poate oferi completări sau corectări la informaţiile apărute.
• Platforme de învăţare independentă: sunt foarte numeroase, dar, din păcate, insuficient cunoscute în România. Mare parte a acestor platforme oferă acces gratuit la lecţii din domenii variate, incluzând: limbi străine (engleză, franceză, italiană, spaniolă, rusă, chineză, japoneză etc.), fizică, biologie, chimie, istorie, geografie, drept, şi acestea sunt doar câteva exemple. Într-o perioadă în care se vorbeşte din ce în ce mai mult despre societatea cunoaşterii şi nevoia pentru o învăţare continuă, astfel de platforme pot oferi cadrul pentru o dezvoltare a cunoştinţelor personale.
• Cursuri online: universităţi de prestigiu mondial, cum ar fi Harvard, Princeton, MIT şi multe altele, oferă cursuri online, la promovarea cărora utilizatorul primeşte diplome recunoscute la nivel internaţional. Aceasta reprezintă o formă evoluată a învăţământului la distanţă.

La acestea se adaugă dezvoltări de natură logistică, un exemplu constituind aplicaţiile dezvoltate de Google de tip baze de date, ce reprezintă un real sprijin pentru activitatea de cercetare. Coroborând toate acestea cu tehnologii noi existente de tipul tabletelor, putem afirma că viziunea asupra învăţământului în următorii ani se va schimba.

Este demn de menţionat un pas important ce s-a realizat în data de 8 mai a acestui an când Ministerul Educaţiei a semnat un acord cu compania Google prin care aproximativ 40000 de profesori, circa 10% din totalul cadrelor didactice, vor fi instruiţi în următorii doi ani să folosească suita gratuită de aplicaţii Google pentru educaţie. Aceste aplicaţii sunt menite să permită elevilor să înveţe într-un mod interactiv. Deşi şcolile şi universităţile din România au acces gratuit la aceste aplicaţii, problema ţine de infrastructură şi, mai exact, de finanţare. Un număr foarte mare de şcoli, mai ales în mediul rural, nu au încă acces la Internet. Această situaţie este prezentă şi în Colegiul nr.8 Neamţ pe care eu îl reprezint. Paşi pentru remedierea acestei probleme sunt făcuţi şi în prezent. Ministrul educaţiei naţionale, Remus Pricopie, a afirmat că 2500 de şcoli se vor conecta la Internet de mare viteză până la sfârşitul anului utilizând fonduri europene. Această iniţiativă este nu numai îmbucurătoare, ci necesară, şi nu trebuie să se oprească aici.

La fel ca în cazul oricărui lucru nou există şi neajunsuri asociate cu aceste tehnologii. Printre ele putem enumera: creşterea fenomenului de plagiat prin dezvoltarea de site-uri care oferă proiecte fie gratuit sau contra cost, accesarea unor informaţii greşite sau incomplete şi violarea proprietăţii intelectuale.

În ciuda neajunsurilor asociate, progresul fenomenului educaţional prin implementarea de noi tehnologii nu poate fi negat. Aceste soluţii sunt implementate în toate ţările dezvoltate ale lumii într-un ritm categoric superior celui din România. Ţara noastră a fost reprezentată cu cinste în ultimii ani de elevii şi studenţii ei la olimpiade şi concursuri internaţionale. Aceşti tineri au fost adevăraţi ambasadori ai României şi, prin rezultatele şi imaginea creată, au ajutat ţara. Acum este rândul ţării să formeze noi tineri care să păstreze această tradiţie.

Domnul Răzvan-Ionuţ Tănase:

"Costurile şi beneficiile reducerii CAS pentru angajatori"

Măsura privind reducerea contribuţiilor sociale pentru angajatori a fost văzută, şi în perioada guvernărilor anterioare, cât şi acum, drept un important instrument de relansare economică.

Înainte însă de a privi doar efectele pozitive, ar fi trebuit să se facă un scurt bilanţ al costurilor reale pe care aceasta le implică şi să se determine modul în care ele vor putea fi acoperite pe termen scurt şi mediu. Doar apoi vom putea discuta despre beneficiile pe care le va aduce pe termen lung, în direcţia susţinerii relansării economice.

Ţinând cont de creşterea economică prognozată pentru anul în curs şi inclusiv creşterea încasărilor şi a cheltuielilor care se vor face din bugetul de stat, măsura adusă în discuţie va influenţa în mod negativ încasările din contribuţiile sociale, acestea urmând să înregistreze o scădere de 11,23%.

Impactul bugetar pe care reducerea CAS cu 5 puncte procentuale îl va avea este de aproximativ 2,6 miliarde de lei pentru semestrul II din 2014 şi de 5,2 miliarde de lei pentru anul viitor. Acest deficit care ar putea fi generat nu este neînsemnat, iar acoperirea lui va implica fie reducerea anumitor cheltuieli, fie creşterea veniturilor prin introducerea altor taxe şi impozite, care vor apăsa din nou cu greutate pe umerii cetăţenilor din România.

Nu este de neglijat nici faptul că, în privinţa costurilor cu forţa de muncă, faţă de suma netă încasată de un angajat, ţara noastră se plasează în apropierea statelor puternic dezvoltate din Uniunea Europeană, cum ar fi Franţa, Germania sau Italia. Din calculele Molinari Economic Institute reiese faptul că pentru fiecare euro ajuns la un lucrător din România, angajatorul suportă cheltuieli de 1,83 euro în urma achitării tuturor taxelor şi impozitelor pe care legea le prevede.

În Franţa acestea se ridică la 2,16 euro, în Germania la 2 euro, iar în Italia la 1,94 de euro. Astfel, reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS din partea angajatorilor va diminua cheltuielile pentru plata unui euro către angajat, de la 1,83 euro la 1,76 euro, menţinându-ne, şi în aceste condiţii, peste media europeană.

În ceea ce priveşte mediul de afaceri, nu putem nega însă că aplicarea măsurii va aduce avantaje importante. Astfel, scăderea costurilor cu forţa de muncă va genera pe viitor crearea de noi locuri de muncă în companiile care necesită acest lucru şi, în acelaşi timp, va ajuta la stabilizarea financiară a firmelor care se confruntă cu probleme din punct de vedere al lichidităţilor, înlăturându-se posibilitatea intrării lor în insolvenţă sau în faliment.

De asemenea, va creşte competitivitatea ţării noastre în ceea ce priveşte atragerea de noi investiţii. La momentul actual, impozitarea crescută a muncii în România ţine departe investitorii, care iau în calcul acest important indicator în momentul în care se pune problema stabilirii unei noi zone pentru relocare sau extindere. În plus se va reuşi încetinirea fenomenului de migraţie cu care ne confruntăm în ultima perioadă, personalul calificat fiind încurajat să rămână în ţară atât de crearea locurilor de muncă, dar şi de calitatea acestora.

Un alt aspect pozitiv este reprezentat de descurajarea muncii la negru şi atragerea ei în zona de impozitare. În condiţiile diminuării CAS, companiile vor fi impulsionate să achite taxele datorate pentru angajaţi, să intre în legalitate şi să elimine astfel o serie de riscuri la care se expun.

Deşi părerile referitoare la utilizarea acestui instrument sunt împărţite, consider că avantajele oferite pe termen lung se vor reflecta în redresarea economică a României, dar şi în scăderea nivelului sărăciei. De aceea, pentru ca efectele să fie cele scontate ar trebui analizată mult mai bine latura bugetară şi posibilităţile de a susţine reducerea.

Domnul Răzvan-Ionuţ Tănase:

"Bătrânii României, în grija nimănui"

Bătrânii, la fel ca şi copiii, au devenit victimele migraţiei din cauza sărăciei, dar şi a sistemului social din România. Mulţi consideră, probabil, că se pune prea mult accentul pe situaţia persoanelor vârstnice din ţara noastră deoarece vorbim frecvent despre pensii, sănătate, mijloace de transport etc. Dar de ce nu se întreabă şi care este punctul de pornire al acestor discuţii îndelungate şi fără rezultate care să favorizeze una dintre cele mai vulnerabile categorii ale populaţiei?

Având în vedere schimbările rapide şi ireversibile la care sunt supuşi bătrânii, care implică dependenţa lor de serviciile de asistenţă socială, consider că autorităţile ar trebui să intervină urgent pentru îmbunătăţirea acestora şi pentru a asigura un trai decent vârstnicilor. Este inadmisibil ca întreţinerea lor în centrele sociale să coste mult mai puţin decât întreţinerea unui deţinut în penitenciarele din România, în condiţiile în care achită o mare parte din serviciile primite, acestea neatingând nivelul celor din închisori, pentru care deţinuţii nu plătesc statului nici măcar un leu.

Umilite de sistemul de stat, persoanele cu situaţie materială bună hotărăsc să apeleze la centrele de îngrijire private, unde standardele sunt ridicate, iar condiţiile de trai sunt mulţumitoare. Dar pe cine interesează oare ce se întâmplă cu oamenii care nu dispun de posibilităţi financiare şi care nu îşi permit nici măcar să se gândească la asemenea centre? Constat cu dezamăgire că aceştia continuă să îşi ducă traiul de pe o zi pe alta, singuri şi îndureraţi, deoarece nicio autoritate nu se preocupă de îngrijirea lor.

Sunt aproximativ un milion de români pentru care viaţa a ajuns să reprezinte un chin trăit în singurătate şi mizerie. Până acum autorităţile din România nu au făcut altceva decât să irosească banii publici, construind în toată ţara zeci de cămine, cu sume importante, dar care într-un final stau cu lacătul pe uşă deoarece nu mai există finanţare pentru a susţine continuarea lucrărilor şi darea lor în folosinţă.

Sunt ignorate astfel nevoile persoanelor care ar fi trebuit să beneficieze de pe urma acestor investiţii. Instituţiile îşi pasează vina de la una la alta, în timp ce bătrânii se sting în propriile case, cu gândul că nimeni nu este interesat de soarta lor.

Aparent, tuturor se pare că le pasă: ministerul asigură o parte din costuri, iar autorităţile locale se angajează să finalizeze lucrările şi să asigure funcţionarea, însă realitatea este departe de ceea ce se promite. Clădiri goale, fără paturi, aparatură medicală şi personal, în locul centrelor care ar trebui să asigure îngrijirea bătrânilor.

Nici la capitolul îngrijire la domiciliu nu excelăm, situaţie pusă de către autorităţi pe seama lipsei de fonduri. Studii recente relevă faptul că peste 640 de mii de bătrâni necesită ajutor, însă responsabilii nu se grăbesc să îl acorde cât timp legislaţia care-i protejează pe vârstnici nu prevede sancţiuni în cazul în care nu este respectată.

Stimaţi guvernanţi, avem aşteptări din partea dumneavoastră în ceea ce priveşte această categorie a societăţii, şi ar trebui implementate urgent strategii care să o vizeze şi prin care să dăm dovadă că suntem un stat civilizat, care nu ignoră, nu marginalizează şi nu condamnă la umilinţă sute de mii de persoane în vârstă, ci din contră, respectă demnitatea umană.

Domnul Scarlat Iriza:

"Un vot de încredere"

Cel mai amplu proces electoral de pe spaţiul vechiului continent s-a încheiat. Aşa cum era de aşteptat, Uniunea Social Democrată (PSD-UNPR-PC) a obţinut cel mai mare scor electoral, peste 40%. Prezenţa la vot a fost mai mare decât la alegerile trecute, depăşind 30 de procente. În mediul urban s-au prezentat la urne 28,69%, iar în mediul rural, peste 36%. În 23 de judeţe prezenţa la vot a fost superioară mediei calculate la nivel naţional. Este şi cazul judeţului nostru, unde s-a înregistrat o prezenţă de 36,87%». Acest lucru demonstrează că oamenii au înţeles importanţa pe care o au alegerile europarlamentare şi necesitatea exercitării dreptului de vot. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la alegerile parlamentare parţiale din Gorj, unde candidatul PSD, Mihnea Costoiu, a câştigat detaşat, obţinând 51,8%, la mare distanţă de candidatul PNL, Mihai Mazilu, care a avut un procent de 17,81%.

Rezultatele acestui scrutin dovedesc încă o dată că electoratul a amendat modul în care PNL a ales să iasă de la guvernare şi să se dezică de orice promisiune făcută poporului român. Eşecul acestor rezultate şi l-a asumat prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, care a demisionat atât din această calitate, cât şi din cea de membru al BPN. Următorul semnal de acest gen este aşteptat chiar de la preşedintele Partidului Naţional Liberal, Crin Antonescu. Acesta a anunţat în nenumărate rânduri că va demisiona de la şefia partidului dacă va obţine sub 20% la europarlamentare. Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, şi-a exprimat dezaprobarea faţă de comportamentul liderului PNL, în a cărui carieră nu mai are încredere, catalogându-l drept "un om lipsit de substanţă şi prezenţă politică serioasă".

Victoria de la alegerile pentru Parlamentul European şi scorul obţinut de liberali l-au determinat pe preşedintele PSD, Victor Ponta, să lanseze o invitaţie la negocieri pentru refacerea USL şi reintrarea acestora la guvernare. Declaraţia se doreşte a fi o mână întinsă partenerilor cu care am pornit la drum. Nu putem decât să sperăm că intenţia noastră va fi tratată cu seriozitate şi analizată în mod obiectiv, pentru a putea duce la bun sfârşit obiectivele asumate în faţa electoratului de către Uniunea Social-Liberală.

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dragi colegi, vă rog frumos să luaţi loc în bănci pentru a începe şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Ca de obicei, până facem cvorumul de şedinţă mai durează.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deschid şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 402 deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenta 206, sunt absenţi 196. Cvorumul de 202 este îndeplinit.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul nostru, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa în plen din ziua de marţi, 27 mai; programul de lucru pentru perioada 26-31 mai; lista rapoartelor depuse în perioada 14-27 mai de către comisiile permanente sesizate în fond.

O să vă fac şi câteva anunţuri. În primul rând, îi urez La mulţi ani! domnului deputat Marian Neacşu, liderul Grupului parlamentar al PSD. (Aplauze.) V-am anunţat în plen ca să daţi şi de băut, domnule deputat. Ca orice lider.

O să vă informez că, conform unei reguli pe care am statuat-o de foarte mult timp, de 1 iunie o să facem Ziua porţilor deschise şi Parlamentul copiilor, 31 mai-1 iunie. Să ne păstrăm această obligaţie pe care o avem, să facem această instituţie mult mai bine înţeleasă de către cetăţeni.

Şi o să-l rog frumos pe colegul şi prietenul meu, reprezentantul minorităţii sârbe din România în Parlamentul naţional, domnul Gvozdenovici, să vă spună câteva cuvinte.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Mulţumesc frumos.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să vă adresez un apel umanitar. Pornind de la relaţiile istorice, diplomatice, politice şi de prietenie şi bună vecinătate între România şi Serbia, apelul umanitar are următorul conţinut. Serbia şi Republica Srpska, entitate din Bosnia şi Herţegovina, au fost lovite de inundaţii catastrofale, de o intensitate care nu s-a mai întâlnit în ultimii 200 de ani. Potopul de dimensiuni apocaliptice a afectat oraşe întregi, zeci de mii de case şi apartamente. Din regiunile sinistrate au fost evacuaţi peste 50 de mii de locuitori. Există şi zeci de morţi. După primele evaluări internaţionale, pagubele depăşesc un miliard de euro.

Uniunea Sârbilor din România şi Biserica Ortodoxă Sârbă, în colaborare cu Ambasada Republicii Serbia la Bucureşti şi Consulatul General al Republicii Serbia la Timişoara fac apel la prietenii români şi la toţi oamenii de bună-credinţă: Ajutaţi Serbia! Ajutaţi Republica Srpska din Bosnia şi Herţegovina.

Ajutoarele au sosit deja şi sosesc în continuare din toată lumea, din Uniunea Europeană, de pe toate continentele, ele sunt trimise şi din România.

Având în vedere faptul că asanarea urmărilor inundaţiilor este un proces de durată, la sugestia şi rugămintea Guvernului Serbiei, am transmis tuturor prietenilor români şi vă transmitem pe această cale şi dumneavoastră că prioritar e nevoie de bani. În acest scop, Uniunea Sârbilor din România a pus la dispoziţie contul bancar în lei şi un SMS umanitar menit ajutorării sinistraţilor poporului sârb pe care le-am pus la dispoziţia tuturor senatorilor şi deputaţilor prin poşta electronică. Apelului nostru i s-a alăturat Liga de prietenie româno-sârbă, multe instituţii şi firme, personalităţi de cultură, politică, economie şi sport din ţara noastră.

Organizaţiile, companiile şi persoanele fizice care vor să ajute sinistraţii din Serbia se pot adresa la Timişoara Uniunii Sârbilor din România, iar la Bucureşti, Ambasadei Republicii Serbia.

Vă mulţumim în numele poporului sârb, care prin solidaritatea arătată în aceste zile şi săptămâni de grea încercare a uimit încă o dată întreaga Europă. Sunt convins că vom şti să întindem Serbiei mâna de om şi de bun creştin, arătând şi în felul acesta că România ştie să-şi respecte vecinii şi prietenii.

Asigurându-vă de întreaga noastră consideraţie, cu respect, în numele Comunităţii Sârbilor din România, în numele Uniunii Sârbilor din ţara noastră.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, eu vă mulţumesc foarte mult, gândul bun al nostru şi susţinerea noastră pentru poporul sârb în grelele clipe prin care trece în acest moment.

Doamnelor şi domnilor, intrăm în ordinea de zi de astăzi.

2. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat. Ştiţi foarte bine, domnul deputat Dinu C.Giurescu, academician, a fost ales vicepreşedinte în Adunarea Generală a Academiei Române, pe 24 aprilie 2014. Se retrage din politică şi-şi depune demisia. Este o pierdere pentru noi, ca Parlament.

Avem proiectul de hotărâre. Am să-i dau citire.

Având în vedere demisia din calitatea de deputat a domnului Dinu Giurescu, începând cu 12 mai 2014 şi că preşedintele Camerei Deputaţilor a luat act de această demisie în şedinţa publică din data de 13 mai 2014.

În temeiul art.70 alin.(2) din Constituţia României, al art.7 alin.(1) lit.b) şi alin.(3) din Legea nr.96/2006, republicată, al art.48 alin.(16) din Legea nr.35/2008... şi Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi al art.210 şi 211 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic. Camera Deputaţilor constată încetarea calităţii de deputat a domnului Dinu Giurescu, începând cu data de 12 mai 2014 şi declară vacant locul respectiv de deputat din Circumscripţia electorală nr.42 Bucureşti, Colegiul uninominal nr.19.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Am luat act de vacantarea acestui loc de deputat şi de demisie. O să meargă la votul final.

3. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor. Libera circulaţie a cetăţenilor Uniunii Europene şi a familiilor acestora: cinci acţiuni pentru a produce rezultate notabile - COM 837.

Din partea comisiei, domnul preşedinte Bogdan Ţîmpău.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Radu Bogdan Ţîmpău:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru examinarea pe fond a propunerii Comisiei Europene - COM 837 din 25.X.2013, comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind libera circulaţie a cetăţenilor Uniunii Europene şi a familiilor acestora, cinci acţiuni pentru a produce rezultate notabile.

Până la data dezbaterii proiectului de opinie, s-a primit propunerea de opinie de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Proiectul de opinie a fost adoptat în unanimitate în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor din 23 aprilie 2014, la care au fost prezenţi 14 deputaţi.

Comisia pentru afaceri europene susţine pe fond această propunere, întrucât clarifică drepturile cetăţenilor Uniunii Europene în ceea ce priveşte libera circulaţie şi accesul la prestaţiile sociale, explică garanţiile menite să combată abuzurile, frauda şi erorile prin detalierea instrumentelor de incluziune socială aflate la dispoziţia statelor membre şi a comunităţilor locale care se confruntă cu presiuni speciale provocate de afluxul cetăţenilor mobili ai Uniunii Europene şi subliniază responsabilitatea comună a statelor membre şi a instituţiilor Uniunii Europene în ceea ce priveşte respectarea drepturilor cetăţenilor europeni de a locui şi a munci într-o altă ţară din Uniunea Europeană.

Comisia pentru afaceri europene a constatat necesitatea detalierii problemei mobilităţii selective a cetăţenilor europeni în cadrul Uniunii Europene şi îndeosebi a tratamentului discriminatoriu exercitat de autorităţile locale din anumite regiuni asupra unora dintre cetăţenii Uniunii Europene, a subiectului privind procesul de depopulare şi sărăcire a regiunilor furnizoare de cetăţeni mobili care va conduce la adâncirea diferenţelor de resurse umane între statele Uniunii Europene, cu consecinţe transversale, precum şi a efectelor adverse ale mobilităţii pentru statele membre furnizoare de forţe de muncă înalt calificată, aşa-numitul efect "brain-drain", în absenţa unor măsuri compensatorii.

Şi, în consecinţă, susţine alocarea de fonduri pentru a combate aceste efecte negative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Doamna deputat Ana Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Social Democrat semnalează faptul că mulţi dintre cetăţenii mobili sunt tineri şi că orice limitare a libertăţilor lor ar reprezenta o contracarare de facto a măsurilor de mare intensitate ale Uniunii pentru asigurarea unui mediu social şi profesional corespunzător pentru tinerii cetăţeni europeni. De asemenea, constată că limitările impuse Comisiei Europene au condus la o abordare improprie formulării de politici, pentru că ansamblul celor cinci acţiuni şi fiecare dintre aceste acţiuni în parte sunt de natura programelor şi nu a politicilor, de natură organizatorică şi nu strategică.

În comunicarea Comisiei Europene nu sunt dezvoltate îndeajuns cauzele tensiunilor create de câteva state membre pe tema unui presupus abuz de beneficii sociale. Totodată, apreciem că prin poziţiile sale ferme şi explicite în favoarea dreptului la libera circulaţie, Comisia şi-a îndeplinit cu brio rolul de gardian al tratatelor dar nu a putut să invoce în acest demers şi nici în textul comunicării abaterile acelor state membre de la principiul solidarităţii şi de la cel al cooperării loiale.

Acţiunea de sprijin suplimentar pentru societăţile gazdă este bine-venită şi justificată în vederea îmbunătăţirii incluziunii sociale a cetăţenilor mobili şi familiilor lor, prin alocarea a cel puţin 20% din FSE, dar ar fi fost utile precizări asupra criteriilor de eligibilitate, precum şi luarea în considerare a procesului de depopulare şi sărăcire a regiunilor care frecvent sunt furnizoare de cetăţeni mobili, proces care este generat de plecarea acestora însoţiţi de familiile lor şi care ar putea conduce la o adâncire a diferenţelor între statele membre ale Uniunii Europene.

De asemenea, noi considerăm că acţiunea de identificare a unor soluţii pentru nevoile autorităţilor locale prin promovarea schimbului de bune practici este utilă, dar se putea realiza prin decizii de natură administrativă ale instituţiilor Uniunii fără consultarea politică a statelor membre, pentru că prin această consultare, criteriile bunei practici vor varia în funcţie de opţiuni politice interne ale statelor membre, ceea ce va duce la seturi de bune practici.

Acţiunea de sprijinire a statelor membre în lupta împotriva căsătoriilor de convenienţă este grevată de imposibilitatea de a provoca efecte notabile, pentru că numărul de astfel de căsătorii este nesemnificativ.

De asemenea, PSD atrage atenţia că această comunicare nu dezvoltă de fapt cauzele care au generat problemele apărute relativ recent în legătură cu libera circulaţie, mai precis, abuzul de beneficii sociale, şi crede că una din aceste cauze ar fi imposibil de adresat pentru că însuşi conceptul de liberă circulaţie a fost înscris în tratate, în ideea că cetăţenii Uniunii vor dori să folosească dreptul de liberă circulaţie în beneficiul propriu în termeni nedescriminatorii, ceea ce este perfect legitim.

De asemenea, PSD consideră că o altă cauză ar fi incomod de adresat pentru că este dificil să recunoşti că tendinţa reducerii decalajelor economice dintre statele membre este negativă şi că, în realitate, politicile de coeziune au efecte reduse, iar realizarea acestor obiective de convergenţă este caracterizată de o oarecare precaritate. Obiectivul firesc al formulării de politici nu a fost atins, pentru că ansamblul celor cinci acţiuni şi fiecare dintre aceste acţiuni în parte sunt de natura programelor şi nu a politicilor, de natură organizatorică şi nu strategică.

Toate aceste obiecţiuni au fost aduse în dezbatere şi în discuţie în cadrul şedinţei Comisiei de afaceri europene şi tocmai de aceea Partidul Social Democrat susţine şi va vota acest proiect final de opinie care include aceste observaţii.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este într-adevăr o temă importantă, mai ales pe fondul creşterii xenofobiei şi a mişcărilor populiste şi extremiste, lucru care s-a văzut şi la alegerile europarlamentare de duminică în Europa.

Aş vrea însă să atrag atenţia că pe site încă sunt anumite probleme, nu sunt afişate chiar toate datele aşa cum ar fi trebuit. Dar dincolo de asta, vreau să mai atrag atenţia şi asupra faptului că România...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aţi pornit cumva ipad-ul? L-aţi pornit? Ştiţi să-l porniţi? E bine. Felicitări! Excepţional.

Vă rog frumos, continuaţi. Suntem fericiţi că ştiţi să porniţi ipad-ul.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Nu puneţi la îndoială abilităţile mele în utilizarea noilor tehnologii. Le utilizez de mult timp şi cred că o fac destul de bine.

Aşadar, România, la rândul ei, are o serie de probleme în privinţa libertăţii de mişcare şi a libertăţii de circulaţie în spaţiul Uniunii Europene şi mă refer la art.277 din Codul civil, care nu recunoaşte parteneriatele civile şi mariajele... parteneriatele civile ale tuturor cetăţenilor fără niciun fel de discriminare privind orientarea lor sexuală şi nici căsătoriile încheiate între persoane de acelaşi sex, lucru care generează probleme privind libertatea de circulaţie pe teritoriul României a unor cetăţeni membri ai unor state membre UE.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt?

Domnule deputat Ovidiu Ganţ, aveţi cuvântul, vă rog frumos, Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, opinia referitoare la libera circulaţie atrage atenţia asupra invocatului fenomen de "brain-drain". Personal, opinez că faţă de decalajele economice enorme între Europa occidentală şi partea de est a continentului, state membre ale Uniunii Europene, acest fenomen va exista în continuare, probabil se va şi accentua.

N-am sesizat însă de când suntem stat membru al Uniunii Europene ca această preocupare să fie motiv de discuţie şi de dezbatere la nivelul Parlamentului şi nici al mediului politic, în ansamblul său.

Cred că ar trebui să acordăm o atenţie sporită acestui fenomen. Încet, încet, România se găseşte într-o situaţie în care deficitul de forţă de muncă calificată este din ce în ce mai mare. Repet, în baza decalajelor economice enorme, fenomenul se va accentua, iar noi nu contrapunem absolut nimic acestei tendinţe.

În consecinţă, cred că Guvernul împreună cu Parlamentul ar trebui să iniţieze o discuţie legată şi de demografie, dar şi de compensarea acestor pierderi pe piaţa forţei de muncă. Putem găsi tot felul de acţiuni la nivelul Uniunii, dar cred că trebuie să fie în principal preocuparea noastră, înainte de toate.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu foarte mult.

Dacă nu mai sunt alte luări de cuvânt, merge la votul final.

4. Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

În temeiul art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial din 20 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- domnul deputat Gheorghe-Dănuţ Bogdan, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, în calitate de membru;

- domnul deputat Mircea Lubanovici, aparţinând Grupului parlamentar al PDL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru afaceri europene;

- domnul deputat Alexandru Nazare, aparţinând Grupului parlamentar al PDL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru afaceri europene;

- domnul deputat Claudiu-Andrei Tănăsescu, aparţinând Grupului parlamentar al PC, trece de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, în calitate de membru;

- doamna deputat Elena Gabriela Udrea, neafiliat la un grup parlamentar, trece de la Comisia pentru afaceri europene la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, în calitate de membru.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Mulţumesc.

Merge la votul final.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2014 privind operaţionalizarea Registrului electoral şi pentru modificarea Legii nr.33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014.

Legea are caracter organic. Procedură de urgenţă.

Avem 59 de amendamente.

Guvernul României.

Acum că aţi terminat treaba în partea ailaltă... N-aţi terminat-o?

Aveţi cuvântul.

Domnul Marian Muhuleţ (vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pentru proiectul de lege aflat în atenţia dumneavoastră, obiectul de reglementare este acela de modificare şi completare a legilor electorale, respectiv a Legii nr.35/2008 în sensul operaţionalizării Registrului electoral.

Proiectul propune măsuri, cum ar fi: redefinirea Registrului electoral ca sistem informatic; stabilirea atribuţiei primarilor de a opera în Registrul electoral prin persoane desemnate completarea datelor cuprinse în registrul electoral; fixarea secţiilor de votare şi asigurarea evidenţei acestora de către Autoritatea Electorală Permanentă pentru toate procesele electorale, cu scopul de a facilita operaţiunile de arondare a alegătorilor şi accesul acestora la procesul de votare; abrogarea expresă a dispoziţiilor legale privind utilizarea registrului naţional de evidenţă a persoanelor, ca sursă a listelor electorale permanente şi stabilirea de contravenţii pentru neactualizarea la termen a Registrului electoral sau actualizarea necorespunzătoare.

Autoritatea Electorală Permanentă susţine proiectul de lege în forma prezentată, precum şi amendamentele aduse la proiect de către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Reprezentantul comisiei sesizate în fond.

Doamna deputat, aveţi cuvântul, în numele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2014 privind operaţionalizarea Registrului electoral şi pentru modificarea Legii nr.33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, precum şi unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 7 aprilie 2014.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea legilor electorale, respectiv a Legii nr.35/2008, în sensul operaţionalizării Registrului electoral.

Prin proiect se preconizează instituirea unor măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2014, având în vedere data începerii perioadei electorale, respectiv, 24 februarie, precum şi transpunerea în legislaţia internă a Directivei 2013/1/UE a Consiliului, din 20 decembrie 2012 de modificare a Directivei 93/109/CE în ceea ce priveşte anumite norme de exercitare a dreptului de a fi ales pentru Parlamentul European pentru cetăţenii Uniunii care au reşedinţa într-un stat membru în care nu sunt resortisanţi, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr.26 din 26 ianuarie 2013.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 23 aprilie 2014.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Márton Árpád, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Este vorba despre un proiect de lege de adoptare a unei ordonanţe care în ziua de astăzi nu prea are sens. Pentru că ea se referă la un eveniment deja petrecut. Adică, mi se pare chiar absurd să adoptăm o lege cu nişte amendamente la o ordonanţă de urgenţă. De exemplu: "...cu 30 de zile înainte de..." este un astfel de amendament. "Până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea zilei de referinţă, ministrul afacerilor externe aduce la cunoştinţa publică numărătoarea fiecărei..."

Deci, pe 24 aprilie, pe 26 aprilie, ar fi trebuit să facă, dacă o adoptăm în forma modificată, să facă ceva ministrul de externe. Are vreun sens? Singurul sens e să adoptăm în formă nemodificată ordonanţa. Este un acord ulterior, dar ordonanţa s-a aplicat, alegerile din 2014 au avut loc. Orice modificare a ordonanţei, din punctul meu de vedere, este fără sens. Nu are nicio relevanţă juridică. Pentru că îşi face efectul doar pentru viitor. Or, evenimentul s-a petrecut deja. Viitorul s-a întâmplat.

Deci, singurul lucru pe care-l putem să-l facem noi este să adoptăm ordonanţa de urgenţă nemodificată în forma nemodificată. Şi poate din această cauză ar trebui să fie retrimis la comisie să se facă un astfel de raport. Adică, nu putem să reglementăm ceva cu 36 de zile înaintea momentului când va apărea în Monitorul Oficial.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci aveţi o propunere din partea Grupului parlamentar al UDMR pentru retrimitere la comisie. Termen?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

O săptămână, pentru că trebuie să se dea un raport de adoptare în formă nemodificată, dar textul legii pentru Parlamentul European din anul 2014, aşa este textul ordonanţei. Deci...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O săptămână. Şi eu sunt de acord cu dumneavoastră, domnule Árpád.

Acum, dacă şi colegii mei de la grupul de origine sunt de acord, ar fi foarte bine.

Eu vă propun să retrimitem la comisie. O săptămână, termen. Sunt câteva chestiuni care trebuie reglementate. Da?

Mulţumesc foarte mult.

Introduceţi cartelele, vă rog frumos.

Să înceapă votul.

105 pentru, două abţineri, niciun vot împotrivă.

Retrimisă la comisie.

(Domnul deputat Remus-Florinel Cernea doreşte să ia cuvântul.)

Vă ascult.

Pentru ce?

Nu înţeleg, păi a fost retrimis la comisie!

Păi nu am pe ce, nu am competenţă.

Ce să spuneţi pe procedură, procedura cui? A dumneavoastră?

10 secunde, procedură.

Domnule deputat, haideţi să nu inventăm, vă rog frumos, vă dau cuvântul când trebuie, dar dacă nu avem... Ce să vă fac?

Luaţi cuvântul, poftiţi.

Vă place să vă vedeţi la televizor.

Vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Mi-ar face o deosebită plăcere să nu mai aud din partea dumneavoastră procese de intenţie. (I se întrerupe microfonul).

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Trecem la următorul proiect de lege.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2014 privind exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar al statului la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. şi la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A. Mediaş şi pentru modificarea unor acte normative, PL-x 184/2014.

Vă mulţumesc foarte mult.

V-am dat cuvântul să spuneţi ceva despre un proiect de lege, nu să mă atacaţi pe mine, vă rog frumos.

Nu există această competenţă în regulament.

Vă mulţumesc, domnule deputat. Vă rog frumos să poftiţi în bancă. Vă rog frumos, vă rog frumos.

V-am dat cuvântul împotriva regulamentului, pentru că m-aţi rugat frumos şi am zis că vreţi să vorbiţi ceva, nu să mă atacaţi pe mine, da? Scrie foarte clar în regulament.

Vă rog frumos, domnule deputat, vă rog frumos.

Caracter ordinar, procedură de urgenţă, raportul este fără amendamente.

O să rog... Guvernul României.

Domnule preşedinte...

Guvernul României, bine.

Domnule ministru, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Adrian Albulescu (secretar de stat, Ministerul Economiei)::

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi deputaţi,

Statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, este acţionar la Compania Naţională de Transport a Energiei Electrice "Transelectrica" şi la "Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale "Transgaz", în anumite procente: 56,07%, respectiv 73,51%.

Pentru mai buna administrare a acţiunilor deţinute de stat, proiectul de lege propune schimbarea entităţii publice care exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile ce decurg din calitatea de acţionar al statului la cele două companii.

Secretariatul General al Guvernului va prelua procedurile aflate în derulare la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă nr.6/2014 privind selecţia managementului privat şi va apăra interesele statului în litigiile arbitrale sau aflate pe rolul instanţelor de judecată.

De asemenea, se modifică dispoziţiile art.2 alin.(3) lit.d¹) din Legea nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea de expropriator pentru cele două companii fiind exercitată de Secretariatul General al Guvernului.

Având în vedere cele prezentate, susţinem prezentul act normativ şi propunem plenului adoptarea acestuia.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul preşedinte Iulian Iancu.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ţinând seama de precizările Directivei Europene, de asemenea şi de modificările apărute în structura de organizare a Guvernului, aş vrea să propun plenului întoarcerea acestui proiect de lege la comisie, pentru a opera modificările, în conformitate cu actuala schemă de organizare guvernamentală şi cu prevederile Directivei Europene care precizează expres că atât transportatorul, cât şi dispeceratul, ca activitate intrinsecă a activităţii de operare a sistemului, să facă parte din aceeaşi entitate guvernamentală.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Retrimitere la comisie.

Termen? O săptămână.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Retrimitere la comisie, termen o săptămână.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

123 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Avem două propuneri care au depăşit termenul de dezbatere şi vot final şi au plecat la Senat.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011 (Pl-x 159/2014), caracter organic...

8. Şi tot o Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011 (Pl-x 160/2014), tot cu caracter organic.

Conform art.113 din regulamentul nostru, coroborat cu art.75 din Constituţie, au plecat la Senat, Camera decizională.

Mergem mai departe.

9. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/2013 pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr.504/2002.

Avem 5 amendamente admise. Procedura este de urgenţă, caracterul organic.

Pe procedură, domnul deputat Marian Neacşu.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Urmărind raportul înlocuitor al acestei iniţiative legislative, am observat că o serie de amendamente depuse de Guvern n-au fost prinse în raportul respectiv.

Din aceste considerente, vă rog să propuneţi plenului, prin vot, retrimiterea la comisie, cu termen de o săptămână, a acestui proiect legislativ.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Retrimitere la comisie, termen o săptămână.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Să înceapă votul.

119 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Vă mulţumesc foarte mult.

10. Mergem la Proiectul de Lege privind invenţiile de serviciu (PL-x 508/2013).

Avem 27 de amendamente admise. Caracterul este ordinar.

Iniţiatorul, Guvernul României.

O să vă rog frumos, numele şi prenumele şi funcţia pe care o aveţi.

Domnul Ionel Muscalu (director general, Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci):

Bună ziua.

Sunt Ionel Muscalu, directorul general al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul act normativ pleacă de la premisa că în contextul unei economii globalizate bazate pe competiţie procesul de introducere pe piaţă a unui produs inovativ este complex şi şansele de reuşită ale unui inventator care acţionează singur, independent de susţinerea unei întreprinderi cu resurse semnificative, sunt foarte reduse.

În situaţia preluării invenţiilor de către angajatori, este de presupus că industria şi cercetarea românească vor beneficia de brevete de invenţie de mai bună calitate, direct aplicabile în industrie.

În acelaşi timp, inventatorii vor fi stimulaţi ca în condiţiile primirii unor recompense echitabile să realizeze soluţii tehnice brevetabile sensibil mai multe decât în condiţiile actuale.

Textul de lege propus distinge între 3 tipuri de invenţii:

1. Invenţii ce au rezultat din activităţi desfăşurate în cadrul unei misiuni inventive, stabilite contractual. Dreptul asupra invenţiei este al angajatorului, acesta nefiind obligat la o remunerare suplimentară a inventatorului salariat.

Dacă angajatorul este o persoană de drept public care are în obiectul de activitate cercetarea, dezvoltarea, dreptul asupra invenţiei aparţine angajatorului, în absenţa unei prevederi contractuale contrare.

2. Invenţii ce nu au rezultat dintr-o misiune inventivă, dar care au fost create folosind resursele materiale, metodele specifice angajatorului sau datele obţinute din activitatea acestuia. Invenţia este a inventatorului salariat, dacă nu este revendicată de angajator într-un termen de 4 luni de la aducerea ei la cunoştinţă de către inventatorul salariat sau într-un termen mai lung, prevăzut de regulamentul intern al angajatorului. Dacă angajatorul revendică invenţia, el este obligat să acorde inventatorului salariat o remuneraţie suplimentară, stabilită pe baza criteriilor legale.

3. Invenţii libere, altele decât cele de la punctele 1 şi 2, care nu au legătură cu locul de muncă al inventatorului salariat. Dreptul asupra invenţiei este al inventatorului salariat.

Aşadar, scopul reglementării invenţiilor de serviciu îl reprezintă stimularea, pe de o parte, a mediului de afaceri şi a investiţiilor în România, iar pe de altă parte, a salariaţilor care prestează o muncă de creaţie în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau utilizează resursele materiale ale angajatorului şi sunt remuneraţi echitabil de către acesta.

În acest scop, legea prevede că angajatorul elaborează şi promovează politici şi programe în vederea sporirii capacităţii de inovare, pentru o mai mare competitivitate şi creare de locuri de muncă.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem adoptarea acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Iulian Iancu, preşedintele comisiei.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

E ziua preşedinţilor astăzi.

Domnul Iulian Iancu:

Avem în dezbatere un act normativ extrem de important care se adresează stimulării activităţii de invenţii de serviciu, în sensul lansării mediului de afaceri, dar şi al încurajării salariaţilor care prestează o muncă de creaţie în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu prin stabilirea unei remuneraţii corespunzătoare la care aceştia au dreptul, ca urmare a realizării unei invenţii.

Aş vrea să precizez că proiectul a fost aprobat de Senat. De asemenea, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, cât şi Consiliul Legislativ au avizat favorabil acest proiect.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să supună plenului raport de adoptare cu amendamente admise.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Doamnă deputat, imediat, iertaţi-mă!

Dacă ridicaţi mâna, eu vă văd imediat.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să salut, în numele grupului nostru parlamentar, această propunere pe care o vom susţine, vom vota în favoarea ei. Este o reglementare absolut normală, existentă în alte state de multă vreme, o reglementare pe care mediul economic, dar şi salariaţii o aşteptau de mult şi cred că este totodată un demers de încurajare a cercetării şi a invenţiilor.

Repet, grupul nostru parlamentar va vota în favoare.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Grupul parlamentar PDL.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este foarte adevărat că în comparaţie cu celelalte ţări europene în România există o insuficientă reglementare a brevetării invenţiilor din mediul de afaceri, din cercetare, din universităţi, numărul cererilor de brevet de invenţii ale persoanelor fizice depăşind 50% din totalul cererilor înregistrate la OSIM.

Desigur, este nevoie de a se asigura o prioritizare la nivelul activităţilor de inovare şi transfer tehnologic şi, pe fond, Proiectul nr.508/2013 încearcă să normalizeze o situaţie raportat la realităţile Uniunii Europene.

Considerăm totuşi că, aşa cum este formulat, textul proiectului creează, pe de o parte, o nouă formă de discriminare persoană fizică versus instituţie. Pe de altă parte, introduce aleatoriul în definirea unor criterii privind acordarea remuneraţiei de către angajator.

De aceea, Partidul Democrat Liberal se va abţine.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamnă.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Dolha.

Lăsaţi... Domnule deputat, ultimul, fiţi răbdător.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Dolha:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În contextul unei economii globalizate, bazată pe competiţie, insuficienta reglementare a domeniului proprietăţii intelectuale ne creează nouă, ca stat, o vulnerabilitate, comparativ cu alte ţări europene.

În prezent, ponderea cererilor de brevet de invenţie din mediul de afaceri, cercetare sau universităţi este mult mai redusă în raport cu numărul cererilor de brevet de invenţie ale persoanelor fizice, circa 45-55% din totalul cererilor înregistrate la OSIM până în prezent provin de la persoane fizice.

Prezentul act normativ îşi propune să stimuleze investiţiile private, în baza unor relaţii contractuale stabilite în domeniul cercetării-inovării, în scopul creşterii ponderii produselor şi serviciilor inovative în economia României.

Totodată, a fost gândit şi un mecanism prin care salariaţii care prestează o muncă de creaţie în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau prin utilizarea bazei materiale şi a experienţei angajatorului să fie remuneraţi echitabil, ca urmare a realizării unei invenţii.

Pentru Partidul Naţional Liberal, adoptarea de măsuri în vederea stimulării şi relansării mediului economic rămâne o prioritate, însă eforturile guvernamentale trebuie să se concentreze deopotrivă şi asupra aplicării de măsuri reale de relaxare fiscală.

În consecinţă, deputaţii Grupului liberal vor vota această lege, aşteptând din partea Guvernului un act de voinţă politică prin care să fie promovate măsuri economice curajoase şi cu impact pozitiv asupra mediului privat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Domnule deputat, în numele Grupului parlamentar al PSD, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa promovării unei legi foarte importante nu numai pentru cercetarea românească, ci şi pentru mediul de afaceri din România.

Insuficienta reglementare din domeniu a făcut, aşa cum s-a mai precizat aici, ca numărul de cereri de brevete de invenţie din partea universităţilor, din partea mediului de afaceri să fie mult mai mic, comparativ cu cererile de brevete de invenţie făcute de către persoanele fizice.

De ce este important să promovăm această lege? Pentru că ea va avea urmări atât în mediul de afaceri... şi aici aş vrea să precizez că va stimula investiţiile străine în cercetare. Până acum legislaţia pe care am avut-o nu a produs acest efect.

Noi sperăm ca în continuare, după promovarea acestei legi, mai multe societăţi care lucrează în domeniul cercetării să vină să facă investiţii în România.

În afară de acest lucru, ceea ce produce această lege este şi o stimulare a salariaţilor care au misiune creativă în procesul lor de lucru, prin stimularea lor în cadrul în care realizează aceste invenţii de serviciu.

Industria şi cercetarea românească, prin promovarea acestei legi, vor beneficia de brevete de invenţii mai bune şi care vor avea un anumit specific, şi anume vor fi aplicabile imediat în domeniul lor de activitate.

De aceea, propun să votăm acest proiect de lege, pentru că el, aşa cum spuneam, are importanţă pentru industria românească şi pentru cercetarea românească.

Grupul parlamentar al PSD va susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul preşedinte Iancu.

Domnul preşedinte e preşedinte, dânsul are astăzi foarte multe intervenţii.

Domnul Iulian Iancu:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am venit la microfon numai pentru a atrage atenţia asupra importanţei acestui act normativ, ţinând seama şi de poziţia pe care a luat-o acum, aici, Grupul PDL, încercând să subliniez de ce acest act normativ care preia practic legislaţia europeană în domeniu se axează în special pe legislaţia în domeniu din Germania, dar nu numai.

La noi la comisie, aşa cum vă aduceţi aminte, a fost dezbătut actul normativ, a fost trimis la plen, retrimis, ca urmare a unor intervenţii din partea plenului şi a comunităţii de afaceri, şi această formă încearcă să atragă atenţia şi se adresează următoarelor aspecte.

Aşa cum bine ştiţi, în momentul de faţă, ca urmare a crizei în care se află Europa, în mod special, a pierderii din competitivitate şi a faptului că i-a scăzut exportul în cursul anului trecut cu 9%, singura şansă pentru Uniunea Europeană este să se adreseze menţinerii exportului tehnologiei de înaltă eficienţă, singura în care Europa este lider la nivel mondial.

Nu există, din păcate, o strategie în domeniul industriei la nivelul Europei, nu există. Ea este realizată unilateral, la nivelul fiecărui stat membru.

Singura şansă pentru a ne repoziţiona şi a ieşi din criză se numeşte revoluţie tehnologică, respectiv revoluţie digitală.

Or, în acest moment nu poţi să încurajezi, să atragi mediul de afaceri în acest domeniu, dacă nu-i creezi cadrul legal corespunzător. Deci şansa industriei noastre, şansa tehnologiei noastre este să îi creăm acest cadru legal, să încurajăm inovaţia, invenţia, cercetarea în acest domeniu, pentru a ne situa pe acelaşi loc de vârf în tehnologia de înaltă eficienţă.

De aceea era atât de importantă această lege. De aceea eu cred că noi toţi avem şi trebuie să avem acelaşi tip de abordare, pentru că în final oferim un instrument mediului de afaceri, pentru a-l încuraja, dar şi inventatorilor. Nu erau remuneraţi corespunzător, se aflau în procese în instanţă, în situaţii conflictuale.

Acum se ştie exact ce tip de remuneraţie, după ce criterii şi practic creăm un mediu transparent în domeniul invenţiilor.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Grupul parlamentar al UDMR.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, după care o să dau cuvântul Grupului parlamentar conservator.

Salutăm prezenţa şi a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială. Munca... a început la ora 11,20.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere faptul că de la PSD au vorbit 2 distinşi colegi de-ai noştri, cred că v-au convins în totalitate.

Aşa că noi nu avem altceva de făcut decât să sprijinim această lege, dar aş dori să vă atrag atenţia asupra unui fenomen care nu dispare odată cu apariţia acestei legi.

Şi mă gândesc la faptul că în fiecare an, la expoziţiile europene şi mondiale de invenţii şi inovaţii, România câştigă medalii de aur.

Dacă distinsa noastră colegă ar fi venit şi cu o statistică în ceea ce priveşte aplicarea acestor invenţii şi inovaţii, atunci am fi avut, hai să zicem, nişte cifre destul de slabe.

Având în vedere faptul că până acum nici în legea veche, deci Legea nr.64, unde era un capitol vizavi de invenţiile de serviciu, după o încercare timidă, în anii 2000, când s-a prevăzut acolo că cei care introduc în producţie brevetele, mai cu seamă cele care au câştigat nişte medalii de aur, sunt scutiţi de impozit pe 5 ani de zile, şi vorbesc în special de IMM-uri, care aveau o şansă astfel, ca şi inventatorii care au contribuit sau au creat acest produs să aibă o şansă de a câştiga în urma introducerii în producţie... din păcate, nu s-a reuşit.

Eu aş dori să fac un apel de la tribuna Parlamentului, aşa cum am făcut-o şi în comisie, de-a lungul discuţiilor, să încercăm împreună, cu toţii, să modificăm ceva în plus şi la legea veche, nu pentru institutele de cercetări sau pentru firmele deosebit de puternice care, odată cu apariţia acestei legi, într-adevăr, au o şansă în plus şi lipsea această lege sau această legislaţie, să creăm o şansă pentru toţi care creează ceva în acest domeniu şi pentru ceilalţi, care doresc să preia şi să producă în urma acestui eveniment într-adevăr tehnologii de vârf, să aibă această şansă de scutire de impozit pe o perioadă anume.

Şi atunci, într-adevăr, cele două legi coroborate şi mai cu seamă cei care lucrează, la instituţiile statului, în cercetare în universităţi o să aibă o şansă în plus ca creaţiile lor să fie şi materializate şi în aşa fel acel progres despre care a vorbit şi domnul preşedinte, într-adevăr, va avea succes în ţară.

Noi susţinem această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Grupul parlamentar al PC.

Domnul Ion Diniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Având în vedere că în ultima perioadă se vorbeşte din nou de o reindustrializare, de o redezvoltare a economiei româneşti, va trebui să punem în acord cu Uniunea Europeană legislaţia românească privind invenţiile şi brevetele de serviciu.

În acelaşi timp, să protejăm pe cei care investesc în acest domeniu de cercetare şi de inventică şi, în acelaşi timp, cei care au acea sclipire tehnologică de a revoluţiona industria sau orice domeniu în domeniul de inventică, să poată fi protejat.

De aceea grupul nostru susţine această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Intrăm în dezbaterea pe articole.

Conform procedurii, vă întreb dacă mergem în calupuri de câte 10.

Sunteţi de acord? Da. Mulţumesc foarte mult.

1-10.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

11-20.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

21-27.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Mulţumesc foarte mult.

Proiectul merge la votul final.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în vederea participării Consiliului Concurenţei la activităţile Comitetului de Concurenţă al OCDE şi pentru aprobarea plăţii unei contribuţii financiare de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării la organismele internaţionale.

Guvernul României.

Bună ziua, domnule ministru. Aveţi cuvântul.

Domnul Radu Podgorean (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în vederea participării Consiliului Concurenţei la activităţile Comitetului de Concurenţă al OCDE şi pentru aprobarea plăţii unei contribuţii financiare de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării la organismele internaţionale.

Ordonanţa aduce o serie de actualizări în ceea ce priveşte denumiri ale organizaţiilor respective, pentru că din 1994 şi până în prezent unele şi-au schimbat denumirea, aşa cum este cazul Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, care acum se numeşte Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

În ceea ce priveşte cele două cotizaţii, prima este de 1.800 de euro, respectiv pentru Consiliul Concurenţei, şi pentru Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este vorba de o cotizaţie de 2.000 de euro.

Vă rugăm să daţi un vot favorabil legii.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nicolăescu, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. În cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa din 11 martie 2014, şedinţă la care din 32 de membri au participat 27 şi în final, cu unanimitate de voturi, comisia propune dezbaterea şi adoptarea în forma care a fost prezentată.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul de lege, nefiind amendamente, merge la votul final.

Vă mulţumesc foarte mult.

12. Proiectul de Lege privind declararea zilei de 23 aprilie drept Ziua Cărţii.

Are caracter ordinar.

Patru amendamente admise.

Iniţiatorul? Nu doreşte să ia cuvântul.

Preşedintele comisiei, din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Raportul.

Aveţi cuvântul.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect.

Raportul face parte din categoria legilor ordinare.

Iniţiativa a fost adoptată de Senat în 19 noiembrie 2013.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea zilei de 23 aprilie ca Zi a cărţii.

Iniţiativa legislativă a fost dezbătută la lucrările comisiei în data de 9 decembrie.

La lucrări au fost prezenţi 20 de deputaţi din totalul de 22.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenţi în sală.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului adoptarea Proiectului de Lege privind declararea zilei de 23 aprilie Ziua cărţii.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Nefiind amendamente... Scuzaţi-mă! Avem patru amendamente.

Daţi-mi voie să intrăm direct pe amendamente.

Amendamentul nr.1, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Amendamentul nr.2, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Amendamentul nr.3, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Amendamentul nr.4, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Mulţumesc.

Merge la votul final.

Are caracter ordinar.

13. Proiectul de Lege privind reglementarea activităţii de voluntariat în România.

Are 17 amendamente respinse, 103 admise.

Iniţiatorii? Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Această lege a voluntariatului aduce în România un concept recunoscut în Uniunea Europeană, care ajută în general tinerii pentru obţinerea mai uşor a unor locuri de muncă, şi anume faptul că, prin această lege, statul român, instituţiile care funcţionează pe teritoriul statului român vor recunoaşte voluntariatul drept experienţă profesională.

Mai mult, încă două prevederi importante ale acestei legi se referă la faptul că va fi introdus contractul de voluntariat în mod obligatoriu, astfel încât să ne asigurăm că, în spatele unor acţiuni de voluntariat - pretinse de voluntariat, nu se ascunde munca la negru, iar certificarea calităţii de voluntar va fi făcută prin nişte documente, certificate de voluntariat.

Sunt convins şi îmi exprim întreaga încredere că această lege va ajuta în primul rând voluntarii, pentru că principalul beneficiar într-o astfel de acţiune este voluntarul însuşi, însă şi în general mediul social şi economic din România.

Această lege îşi propune astfel să ajute generaţia tânără din România pentru a găsi mai uşor locuri de muncă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Sper să o votăm împreună la votul final.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea iniţiatorilor, Alina-Ştefania Gorghiu.

Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

E un proiect foarte important.

Se lucrează la el - nu neapărat în forma asta - să ştiţi de peste trei ani de zile şi vreau, ca iniţiator şi ca membru al Comisiei juridice să mulţumesc tuturor celorlalţi 100 şi aproape 20 de colegi care au semnat iniţiativa, dar mai ales societăţii civile, pentru că ei au venit cu ideile în principal. Noi am ajutat să le pună în practică. Şi ministerul, de asemenea, a fost foarte disponibil.

Sunt câteva lucruri pe care vreau să le enumăr aici, pentru că sunt extrem de relevante. E o lege pentru care, într-o societate în care problema şomajului în rândurile tinerilor este una extrem de sensibilă şi lipsa de experienţă, aşa cum spunea domnul Sturzu, îi determină să aibă o problemă cotidiană în găsirea jobului, Camera Deputaţilor face astăzi un pas important în aducerea Legii voluntariatului într-un context european.

Sunt mai multe amendamente care merită amintite.

Fără să reiau foarte mult temele anterioare, dar amendamentele sunt din ultima şedinţă a Comisiei juridice şi cred că faptul că voluntariatul se va desfăşura de acum în colo în baza unui contract semnat în formă scrisă, faptul că acest contract de voluntariat va obliga organizaţia gazdă să asigure desfăşurarea activităţilor sub coordonarea unui coordonator de voluntari, faptul că la finalul perioadei de voluntariat organizaţia gazdă va elibera un certificat de voluntariat la care să se anexeze un raport de activitate, faptul că, în baza art.10 alin.(2) se statuează că: "Activitatea de voluntariat se consideră activitate şi experienţă profesională sau de specialitate în funcţie de tipul activităţii întreprinse dacă aceasta este realizată în domeniul studiilor absolvite.", toate lucrurile acestea reprezintă o noutate şi o modalitate prin care legiuitorul, noi, astăzi, încercăm să atragem cât mai mulţi tineri în piaţa muncii, în piaţa voluntariatului. Şi cred că lucrul acesta ne va reuşi dacă, cu sprijinul fiecărui coleg de-al nostru vom şi promova legea aceasta.

Vă mulţumesc foarte mult şi să ştiţi că Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va sprijini legea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Numai o secundă, că sunt iniţiatorii, nu pot să vă dau cuvântul. Da, numai iniţiatorii. Sunt mai mulţi şi atunci pot să vorbească. Sunt 130 şi ceva.

Dacă vor să vorbească, n-am ce să le fac. Regulamentul nu... Unde nu distinge, noi suntem pentru.

Din partea Comisiei juridice, cine prezintă raportul?

Doamna deputat, aveţi cuvântul din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind reglementarea activităţii de voluntariat în România.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat favorabil această iniţiativă în şedinţa din 11 martie 2014.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil iniţiativa legislativă în şedinţa din 12 martie 2014.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea activităţii de voluntariat în România, precum şi abrogarea Legii voluntariatului nr.195/2001, republicată.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificări şi completări, membrii Comisiei juridice au examinat această iniţiativă legislativă în şedinţele din 19 martie, 9 aprilie, 23 aprilie şi 5 mai 2014.

Membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise şi redate în Anexa nr.1 la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Şi eu vă mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Doamna deputat Boghicevici a ridicat mâna prima.

Aveţi cuvântul.

Doamna Claudia Boghicevici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mă bucur de această iniţiativă. Felicit iniţiatorii.

Trebuie precizat faptul că, în prezent, există o Lege a voluntariatului. Prin acest proiect legislativ ea este îmbunătăţită.

În calitate de membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, vă spun sincer că mi-ar fi plăcut ca şi noi să fim invitaţi la dezbaterile pe care probabil dumneavoastră le-aţi avut împreună cu cei din societatea civilă, pentru că eu cred că toată legislaţia aceasta privind voluntariatul trebuie coroborată cu legislaţia privind munca.

În Arad am încercat, prin toate acţiunile mele, să cooptez în acţiunile sociale voluntari. La nivelul judeţului Arad există un centru de voluntariat în subordinea Consiliului judeţean, care are o experienţă de peste cinci ani de zile.

Mi-ar plăcea foarte mult ca această cultură a voluntariatului să fie implementată în România, pentru că, în Uniunea Europeană acest concept este bine înţeles, iar la angajare, tinerii care au realizat activităţi de voluntariat au o bonificaţie sau o prioritate la angajare.

Cu siguranţă că această legislaţie trebuie coroborată cu tot ceea ce înseamnă legislaţia privind muncă.

Noi vom susţine acest proiect, deşi ne-ar fi plăcut să se ţină seama de toate observaţiile pe care le avem la acest raport şi dezbaterile cu societatea civilă să fi fost mult mai intense.

Sper ca preocuparea colegilor noştri să se îndrepte şi spre ceea ce înseamnă angajarea tinerilor, pentru că vă aduc la cunoştinţă că avem 400 de milioane de euro puşi la dispoziţie de către Comisia Europeană pentru angajarea tineretului, iar aceste legi pe care noi le adoptăm astăzi în Parlament să fie coroborate cu acest proiect - garanţia pentru tineri.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul deputat, aveţi cuvântul. Grupul parlamentar al PDL.

UDMR. Scuzaţi-mă, iertaţi-mă. M-am speriat.

Acum am văzut. De la o vârstă în acolo...

Domnul Molnar Zsolt:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prin această nouă lege a voluntariatului facem un nou pas spre integrarea tinerilor pe piaţa forţei de muncă. Facem un pas mic, aşa cum am făcut şi anul trecut un pas mic cu Legea stagiaturii, dar aceşti paşi vor contribui în timp la o mai bună integrare a tinerilor pe piaţa forţei de muncă.

Din acest punct de vedere, UDMR va susţine acest proiect de lege aşa cum tinerii UDMR au susţinut acest proiect de la bun început, aşa cum ei au participat la dezbaterea publică, au participat la elaborarea acestei legi, au participat şi la îmbunătăţirea ei în momentul în care a intrat în Parlament.

Totodată, această lege aduce un beneficiu mare societăţii civile, pentru că face voluntariatul mult mai atractiv, face voluntariatul mult mai atractiv pentru tineri, iar astfel, societatea civilă va beneficia de această lege.

Vă mulţumesc.

UDMR va susţine acest proiect.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat, şi încă o dată scuze. Păcat că e Paştele târziu, dar nu uit până la anul.

Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Sturzu, aveţi cuvântul. Domnul Sturzu, e ziua lui astăzi, vrea să vorbească, şi să centreze şi să dea cu capul.

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

O să şi centrez, o să şi dau cu capul astăzi, pentru că această lege este o lege foarte importantă şi vreau să mulţumesc fiecărei colege şi fiecărui coleg parlamentar care va vota pentru această lege.

Trebuie să vă asigur însă că această lege nu este o chestiune nouă.

Personal lucrez împreună cu federaţiile de ONG-uri şi ONG-urile, societatea civilă, la această lege încă din 2012, când nici măcar nu eram parlamentar, lucram la guvern ca şi consilier pe probleme de tineret al primului-ministru. Însă acest subiect al voluntariatului în România este un subiect foarte important şi am ţinut ca, alături de mine, pe acest proiect de lege să îşi pună semnătura cât mai mulţi parlamentari de la cât mai multe partide. Şi vreau să mulţumesc aici colegilor noştri de la Partidul Naţional Liberal, de la UNPR şi PC, partenerii noştri, de la UDMR, care au semnat alături de noi, pentru că, recunosc, am insistat ca această lege să fie susţinută de cât mai mulţi parlamentari, astfel încât să treacă prin comisii, să treacă la votul final.

Vreau să-i liniştesc şi pe colegii noştri de la Partidul Democrat Liberal, mai ales pe colega noastră din Arad. Acolo am avut una dintre cele mai interesante dezbateri. Şi trebuie să vă spun că în ultimul an, ultima jumătate de an, am avut o serie de dezbateri foarte interesante şi foarte importante alături de oameni şi reprezentanţi ai ONG-urilor din toată ţara. Am fost la Iaşi, am fost la Cluj, am fost la Arad, am fost peste tot în ţară unde oamenii au avut lucruri de spus pe această lege, iar rezultatul pe care îl vom vota astăzi la votul final este un rezultat important al muncii întregii societăţi.

Şi încă un lucru foarte important pe care vreau să vi-l spun astăzi este că vreau să transmis de aici, de la tribuna Parlamentului, un mesaj către tinerii din România, către tinerii care se uită la Palatul Parlamentului, şi să le spun că această instituţie poate să funcţioneze.

Această lege este un exemplu de pragmatism al tinerilor din România şi al tinerilor politicieni. Menţionez acum, aici, că această lege a fost depusă la Senat în septembrie anul trecut şi iată că astăzi, în mai, la opt luni distanţă - cu sărbători, cu campanie electorală, cu tot ce am avut în această perioadă - această lege ajunge la votul final.

Oameni buni,

Dragi prieteni,

Dragi parlamentari,

Vă mulţumesc pentru că putem arăta că Parlamentul funcţionează în beneficiul cetăţenilor, iar o mână de parlamentari tineri, pragmatici şi determinaţi au reuşit să treacă această lege astăzi după-amiază.

Vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Am o completare de făcut. Îmi cer scuze.

Mulţumesc tuturor parlamentarilor tineri, aşa este, că toţi suntem tineri. Mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Anton Doboş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această lege este o lege bună în ansamblu.

Este puţin stufoasă şi greoaie, dar este perfectibilă.

În calitate de coiniţiator, pot spune că eu încurajez această formă, având în vedere că şi la cabinetul meu parlamentar am voluntari tineri studenţi, care sunt foarte interesaţi, şi recomand colegilor mei parlamentari să facă acest lucru, pentru că foarte mulţi studenţi vor să facă această formă de practică în viaţă.

În consecinţă, Partidul Naţional Liberal sprijină această lege.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Intrăm pe amendamentele admise şi respinse.

Calupuri de câte zece; da?

Procedură? Când începem la amendamente, da?

De la amendamentul 1 la 10? Domnul Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

În acest raport s-a strecurat o eroare materială.

O concepţie corectă ca art.2 să devină art.1 şi art.1 să devină art.2 au fost enumerate toate alineatele, numai că la punctul 4 apare nemodificat. Şi dacă alin. (3) din art. 1 rămâne nemodificat şi mai apare şi la alin. (2) textul identic, încă o dată, mi se pare că e de prisos.

Ca atare, cred că este o eroare materială şi la punctul 4 trebuie să apară "se elimină".

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Este corect.

De la microfon, domnule vicepreşedinte. De la microfon. Comisia? Aprobă? Păi vă rog frumos la microfon, să rămână pe stenogramă.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Aşa e, colegul nostru are dreptate. Este o eroare materială şi trebuie eliminat, că era dublă reglementare şi nu este normal.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Perfect! Deci este eroare materială. Comisia este de acord, la propunerea Grupului parlamentar al UDMR, colegii parlamentari sunt de acord, e o eroare materială.

Între amendamentul admis de la nr.1 şi până la 10 mai sunt obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

11-20, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

21-30, obiecţii, comentarii?

Domnul Ciprian Nica, spuneţi care.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

La numărul 23...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pagina 8.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Da. Cu privire la textul propus pentru art.7 alin.(2) împreună cu Consiliul Legislativ se impune eliminarea cuvântului "desfăşurate" şi, cu permisiunea dumneavoastră, dau citire textului aşa cum este propus acum.

Alin.(2) se elimină cuvântul "desfăşurate".

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu nu îl văd.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

"Autorităţile administraţiei publice..."

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

A, ba da.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mai citesc textul cum?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da, da. Deci merge "... autorităţi... în activităţile de interes public de către voluntari". Nu?

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

"Autorităţile administraţiei publice locale se întâlnesc anual cu reprezentanţii legali ai organizaţiei gazdă, desfăşurate pe raza unităţilor administrativ-teritoriale pe care le conduc..." şi textul curge mai departe.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci primul "desfăşurate", nu al doilea.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Primul, primul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Corect.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Deci este o eroare materială - eliminarea cuvântului.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele, ca să fim mai catolici.

Bun. Eliminarea cuvântului "desfăşurate" din art.7 alin.(2) amendamentul 23 admis.

Să înceapă votul.

Îi punem roţi. Întotdeauna.

130 de voturi pentru, o singură abţinere. Aprobat.

Mergem mai departe.

De la 24 la 30, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 31 la 40, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 41 la 50, obiecţii, comentarii?

43, pagina 13.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Da, domnule preşedinte, aici este o eroare materială.

S-a reluat aproape în totalitate textul de la art.10. Prin urmare, art.10 rămâne şi propun eliminarea art.11 aşa cum este redactat în proiect.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Se propune eliminarea art.11. Pregătiţi-vă cartelele. Se repetă art.10.

Să înceapă votul.

Mulţumesc foarte mult.

136 de voturi pentru, doar două abţineri, art.11 a fost eliminat.

Punctul 43 de la amendamente admise.

De la amendamentul 44 la amendamentul 50, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Amendamentul 51 - amendamentul 60, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Amendamentul 61 - amendamentul 70, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Amendamentul 71 - amendamentul 80, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Amendamentul 81 - amendamentul 90, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

83, pagina 20.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

La numărul 83 din raport cu privire la textul propus pentru art.15, se consideră că cuvântul "săvârşite" este superfluă şi se sugerează eliminarea acesteia.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

"Dreptul de a constata abatere voluntarului săvârşite raportate la clauzele stabilite."

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Exact, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Se elimină "săvârşite" pentru că e superflu.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pregătiţi-vă cartelele.

Se elimină "săvârşite" din textul amendamentului admis de către comisie la poziţia 83, pagina 20.

Să înceapă votul.

141 voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.

S-a eliminat, rămâne textul aşa cum aţi spus, este o sintagmă superfluă.

Deci "săvârşite" se elimină din text.

Amendamentul 84 până la 90, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Amendamentul 91 până la 100?

Domnul deputat, aveţi cuvântul.

Ce articol? Ce număr?

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

92.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

92 art.17 din aprobate, pagina 22.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Art.17, teza a doua. Se propune în teza a doua introducerea cuvântului "exclusivă", şi atunci textul va fi: "..în condiţiile legii sau ale contractului de voluntariat, dacă acestea nu au fost determinate din culpa exclusivă a voluntarului."

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci introducerea cuvântului "exclusivă".

Să înceapă votul.

Mulţumesc foarte mult.

140 voturi pentru, o abţinere, două voturi împotrivă.

Textul rămâne în felul următor, art.17 ultima teză: "În situaţia în care, prin desfăşurarea activităţilor de voluntariat, se cauzează prejudicii unor terţe persoane, organizaţia gazdă va răspunde solidar cu voluntarul, în condiţiile legii sau ale contractului de voluntariat, dacă acestea nu au fost determinate de culpa exclusivă a voluntarului." Da? Mulţumesc foarte mult. Acesta este textul aprobat.

De la amendamentul 93 la amendamentul 100, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la amendamentul 100 la amendamentul 107, scuzaţi-mă, 103, am greşit. 103, pagina 24. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Textul merge la votul final.

Are caracter ordinar.

14. Următorul, Proiectul de Lege pentru modificarea art.31 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Are patru amendamente admise.

Iniţiatorii?

Domnul Bărbulescu. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel-Ionuţ Bărbulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În prezent sunt foarte multe autorităţi publice locale care nu deţin o bază de date actualizată cu situaţia imobilelor şi nici un personal suficient pentru a constata contravenţiile în timp util.

Astfel, modificarea propusă are ca scop facilitarea activităţii autorităţilor publice în vederea constatării contravenţiilor şi a aplicării amenzilor prevăzute la art.26 al prezentei legi, având în vedere faptul că data săvârşirii infracţiunii nu poate fi localizată în timp.

Dorim ca termenul de prescripţie să fie calculat cu precizie de la data luării la cunoştinţă de către autorităţile competente.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, domnul Ion Călin, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată în dezbatere pe fond în procedură obişnuită cu Proiectul de Lege pentru modificarea art.31 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, punctul de vedere al Guvernului, care a fost negativ, dar şi avizul negativ al Comisiei pentru industrii şi servicii.

Proiectul de lege vă informez că a fost adoptat în Senat în şedinţa din 19 noiembrie 2013, iar Senatul este prima cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ca dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prevăzute la art.26 să se prescrie în termen de cinci ani de la data săvârşirii faptei, şi nu în termen de doi ani, cum este prevăzut în prezent.

Însă, luând în considerare prevederile art.154 alin.(1) lit.e) din Codul penal, prin amendamentele admise s-a stabilit ca dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prevăzute la art.26 să se prescrie în termen de trei ani de la data săvârşirii faptei.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art.31 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cu următoarele amendamente admise pe care le prezentăm în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dezbateri generale.

Domnul deputat Tinel Gheorghe, Grup parlamentar al PDL.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

L-am ascultat pe unul dintre iniţiatorii proiectului de act normativ şi trebuie să recunosc că, între textul iniţiativei legislative propuse de domnia sa şi de colegii domniei sale şi textul final, cu amendamentele din Comisia pentru administraţie publică, aşa cum au fost ele adoptate, e o diferenţă de la cer la pământ.

Una e să spui că se prescrie fapta de la data luării la cunoştinţă de către organul abilitat, cum era propunerea, şi alta e să-ţi iasă textul de lege cu creşterea sau prelungirea termenului la trei ani de la doi ani, dar de la data săvârşirii faptei.

Eu cred că, în Comisia pentru administraţie a Camerei Deputaţilor, cei care sunt membri acolo au hotărât în temei legal, în temei corect, normal, ceea ce trebuie să se întâmple. Poate că într-adevăr creşterea termenului de prescriere de la doi la trei ani este necesară. Poate. Deşi şi textul actual, pe 26 şi pe 31, este suficient.

În doi ani de zile, orice primărie, orice funcţionar, este imposibil să nu constate o încălcare a legislaţiei în materia construcţiilor. Dar, dacă vreţi să creştem de la doi la trei ani termenul de prescriere, atunci şi Partidul Democrat Liberal susţine forma adoptată cu amendamente în Comisia pentru administraţie publică.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvântul? Nu sunt.

Mergem mai departe la cele patru amendamente.

Dacă la cele patru amendamente există obiecţii, comentarii? De la 1 la 4? Nu. Aprobate.

Merge la votul final.

Reamintesc, are caracter ordinar legea. Da?

Dragi colegi, mai luăm un proiect de lege, după care vă reamintesc, la ora 12,30, votul final. Nu avem cvorum de vot final, membrii Biroului permanent merg direct la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, dumneavoastră mergeţi la comisii. Dar, dacă, Doamne fereşte, nu avem cvorum pentru votul final.

Acesta este ultimul. E 12 fără un minut.

15. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.51/2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice.

Iniţiatorii?

Vreţi să-l trimiteţi înapoi?

Domnul Iulian Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Şi acesta şi următorul, ca să câştigăm timp, le cerem înapoi la comisie. Primul o săptămână, al doilea două săptămâni.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Încep uşor.

Primul proiect, acesta, Pl-x 463/2013, termen o săptămână, retrimitere la comisie.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

138 de voturi pentru, 2 abţineri. Retrimis la comisie. Termen o săptămână.

16. Următorul proiect de lege se retrimite la comisie. Termen două săptămâni. PL-x 20/2014.

Este cererea Grupului parlamentar al PDL.

Domnul deputat, deci cererea de retrimitere la comisie se supune la vot. Nu putem să comentăm, iar după aceea vă dau cuvântul.

Dacă vreţi să spuneţi ceva, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc frumos.

Cred că era bine dacă ascultam iniţiatorul înainte, domnul deputat Ştirbu.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi dacă eu am cerere de retrimitere la comisie, ce să fac. Ştiţi foarte bine: respingerea, retrimiterea la comisie trebuie să o supun la vot de îndată.

Proiectul de Lege pentru completarea art.33 din Ordonanţa Guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă.

Are caracter ordinar.

Termen de retrimitere la comisie două săptămâni.

Să înceapă votul.

Mai luăm un proiect? Nu. Domne, dacă opoziţia spune nu, nu, gata. Deci eu nu pot să fac decât ce zice opoziţia. N-am cum. Îmi dau seama şi mă supun deciziei opoziţiei.

Dragi colegi,

Ne vedem la ora 12,30 la votul final.

Reamintesc membrilor Biroului permanent, după votul final, imediat, avem Birou permanent.

Dacă nu avem vot final, mergem direct la Biroul permanent.

Vă urez o zi frumoasă.

După pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dragi colegi, vă rog frumos să luaţi loc în bănci, vă introduceţi cartelele.

Facem o verificare a votului, a prezenţei, scuzaţi-mă, ca să începem votul final. Am înţeles că liderii grupurilor parlamentare s-au înţeles pe ce facem astăzi şi rămâne săptămâna viitoare votul pe respingeri. Da? Perfect.

Vă rog frumos să vă introduceţi cartelele.

Haideţi, domnul Vlase, haideţi, uşor, uşor.

16 puncte, ultimul este cu bile.

Vă rog frumos să luaţi loc în bănci.

Să înceapă votul.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi ridice extrasul de prezenţă ca să poată să vadă.

Suntem 220 şi.

Domnul deputat Cernea, pe procedură, vă rog frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O chestiune tehnică.

Am primit lista cu punctele care sunt trecute pe ordinea de zi la vot final acum, însă tot pe site este o listă lungă, de 84 de puncte tot pentru vot final, pentru data de 27 mai 2014. Aşadar, pentru cine verifică pe internet, există o contradicţie de listă de vot final.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Ştiu, ştiu că s-a anunţat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, dumneavoastră aţi ascultat ce spune preşedintele de şedinţă şi preşedintele Camerei? Este obligaţia principală să ascultaţi ce am spus eu: Comitetul liderilor a stabilit lista de vot final. Este obligaţia lor. Eu o prezint liderilor grupurilor parlamentare şi o publicăm pe site. Sunt cinci minute de când au hotărât. De aceea unii dintre noi au lider de grup. Ceilalţi care n-au sunt neafiliaţi. Asta-i şansa lor.

Vă mulţumesc foarte mult.

Luaţi loc în bancă.

Vă mulţumim pentru prezenţă.

Vă reamintesc că, după vacantarea postului domnului Giurescu, cvorumul de şedinţă este 201, până îi validăm pe ceilalţi colegi care au venit.

Domnule Grama, luaţi loc, vă rugăm frumos. Îmi face o mare plăcere că aţi venit pe la Bucureşti. Vă mulţumim foarte mult. Luaţi loc. Staţi acolo, aproape de domnul Itu, că vă învaţă de bine, să ştiţi, nu vă învaţă de rău.

A venit şi domnul Tudose, deci putem să începem acest vot final. Deja lucrurile sunt... A venit Europa alături de noi. Vă mulţumim foarte mult.

UDMR-ul, OK cu lista, da? Mulţumesc foarte mult.

Domnul Tinel Gheorghe, lista? Începem votul final? OK!

Domnul Pambuccian? Vă mai gândiţi un pic, da? Am înţeles.

Domnul Neacşu? Bun!

Domnul Scutaru?

Domnul Ciucă, OK, da? Bun!

Proiect de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

Numai o secundă, înainte de aceasta o să-l rog pe domnul secretar să vă spună câteva cuvinte.

Adrian, ai cuvântul.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Constat că a trecut un termen nepermis de lung de la consfinţirea unui rezultat dezastruos pentru PP-DD la alegerile europarlamentare fără ca cineva din conducerea partidului să aibă vreo reacţie.

Înţeleg să-mi asum partea mea de vină pentru acest rezultat, pentru că deşi am conştientizat din timp derapajele, am preferat să tac dintr-o prietenie şi o loialitate greşit îndreptată până astăzi, când demisionez din toate funcţiile politice, inclusiv din Grupul parlamentar al PP-DD şi voi activa ca deputat neafiliat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

1. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

Să înceapă votul.

Mulţumesc foarte mult.

270 de voturi pentru, un singur vot împotrivă.

2. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Libera circulaţie a cetăţenilor Uniunii Europene şi a familiilor acestora: cinci acţiuni pentru a produce rezultate notabile - COM (2013) 837.

Să înceapă votul.

Mulţumesc foarte mult.

281 de voturi pentru, o singură abţinere.

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Să înceapă votul.

Mulţumesc foarte mult.

286 de voturi pentru, două abţineri, un vot împotrivă.

4. Legea privind înfiinţarea Fundaţiei "Proiect Ferentari", reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Legea este ordinară.

Comisiile pentru drepturile omului şi Comisia juridică propun adoptarea cererii de reexaminare şi adoptarea legii cu amendamente.

Să înceapă votul.

173 de voturi pentru, 20 de abţineri, 100 de voturi împotrivă.

5. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.84/2003...

Domnule Andronache, vă rog frumos, explicarea votului.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc să explic votul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal reiterând faptul că am votat împotriva acestui raport, deoarece un punct din cererea de reexaminare nu a fost admis în cadrul comisiei şi aţi votat pentru acel raport, în sensul în care nu a fost definit regimul juridic al fundaţiei: este de drept public sau este de drept privat. Practic, se creează un fel de struţo-cămilă, nu se ştie exact care va fi regimul juridic al acestei fundaţii, se dublează practic atribuţiile Agenţiei pentru romi şi vom fi foarte curioşi să vedem care va fi regimul juridic pe care îl vor urma angajaţii acestei fundaţii. Vor fi funcţionari publici sau vor fi angajaţi, pur şi simplu, după regimul juridic al dreptului muncii.

Este o întrebare la care nu s-a răspuns şi de aceea am votat împotrivă.

Vă mulţumim.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm.

5. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România".

Legea este ordinară.

Procedură de urgenţă.

Comisia pentru transporturi vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

245 de voturi pentru, nouă abţineri, 47 de voturi împotrivă.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.112/2013 privind prorogarea unor termene prevăzute la art.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.116/2011 pentru aprobarea unor măsuri cu privire la vânzarea unor pachete de acţiuni deţinute de Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica"- S.A. şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud"-S.A. Bucureşti şi a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord"-S.A. Târgu-Mureş, precum şi a societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, precum şi a termenelor prevăzute la alin.(2) şi (4) ale art.6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2005 privind unele măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova" - S.A. şi "Electrica Oltenia" - S.A.

Legea este ordinară.

Procedura este de urgenţă.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

244 de voturi pentru, 27 de abţineri, 30 de voturi împotrivă.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.106/2013 pentru modificarea şi completarea Legii petrolului nr.238/2004.

Legea este ordinară.

Procedura este de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru mediu vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Mulţumesc foarte mult.

261 de voturi pentru, două abţineri, 38 de voturi împotrivă.

8. Proiectul de Lege privind invenţiile de serviciu.

Legea este ordinară.

Comisia pentru industrii şi servicii vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

285 de voturi pentru, 19 abţineri, niciun vot împotrivă.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în vederea participării Consiliului Concurenţei la activităţile Comitetului de Concurenţă al OCDE şi pentru aprobarea plăţii unei contribuţii financiare de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării la organismele internaţionale.

Legea este ordinară.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

300 de voturi pentru, o abţinere, trei voturi împotrivă.

10. Proiectul de Lege privind declararea zilei de 23 aprilie drept Ziua Cărţii.

Legea este ordinară.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

303 voturi pentru, două abţineri, niciun vot împotrivă.

11. Proiectul de Lege privind reglementarea activităţii de voluntariat în România.

Legea este ordinară.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

302 voturi pentru, o abţinere, două voturi împotrivă.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(1) al art.8 din Legea nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

Legea este ordinară.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Mulţumesc foarte mult.

184 de voturi pentru, patru abţineri, 112 voturi împotrivă.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea art.31 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Legea este ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Mulţumesc mult.

287 de voturi pentru, trei abţineri, 15 voturi împotrivă.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.16/2014 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011.

Legea este organică.

Suntem prima Cameră sesizată.

După cum ştiţi, s-a îndeplinit termenul constituţional pentru dezbatere şi vot final, a fost depăşit, astfel încât merge la Senat.

15. Următorul proiect de lege, Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(4) al art.251 din Legea nr.53/2003 - Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea este organică.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială vă propune adoptarea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc mult.

301 voturi pentru, o abţinere, două voturi împotrivă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Urmează votul secret cu bile asupra Proiectului de Hotărâre privind încuviinţarea arestării preventive a unui deputat.

Acest proiect de hotărâre a fost dezbătut în şedinţa Camerei noastre în 6 mai 2014 împreună cu raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi cererea ministrului justiţiei de încuviinţare a arestării preventive a domnului deputat Florin Aurelian Popescu.

Pentru constatarea rezultatului votului potrivit art.123 alin.(6) din Regulament, trebuie să constituim o comisie de numărare şi validare a voturilor, alcătuită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, asistată de cei doi secretari de şedinţă.

Invit pe liderii grupurilor parlamentare să facă propunerile.

Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Propun pe domnul deputat Bónis István.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PDL.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propun pe domnul deputat Gheorghe Udrişte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale îl propune, ca de obicei, pe domnul Amet Varol.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PSD.