Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,08.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Liliana Mincă şi domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deschid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele în plen din zilele de luni, 8, şi marţi, 9 septembrie; programul de lucru pentru perioada 8-13 septembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 1-8 septembrie de comisiile permanente; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de către comisiile permanente.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă informarea din partea Preşedintelui României cu privire la aprobarea propunerilor primului-ministru referitoare la intrarea şi staţionarea, în România, a unui detaşament de aeronave şi a personalului aferent, în funcţie de tipul aeronavelor dislocate, respectiv 150-250 de persoane, aparţinând altor state aliate, pe principiul rotaţiei, pentru executarea, alături de forţele naţionale, a misiunilor de Poliţie Aeriană NATO.

Pe fondul crizei din Ucraina, la nivelul Alianţei Nord-Atlantice, s-a aprobat un pachet de 18 măsuri imediate de reasigurare a aliaţilor, printre acestea fiind şi întărirea misiunii de poliţie aeriană.

În acest context, comandantul suprem al forţei aliate din Europa a solicitat României sprijin pentru întărirea măsurilor de reasigurare a flancului sud-estic al Alianţei, prin integrarea unui detaşament de aeronave aparţinând unui alt stat membru NATO, în forţele naţionale care execută misiunea de poliţie aeriană, cu o perioadă de dislocare între 4 şi 6 luni, urmând să fie înlocuit de alt detaşament, pe principiul rotaţiei, în funcţie de cerinţă şi de evoluţia situaţiei.

În temeiul şi în condiţiile Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea şi desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, am aprobat propunerile primului-ministru referitoare la intrarea şi staţionarea în România a unui detaşament de aeronave şi a personalului aferent, în funcţie de tipul aeronavelor dislocate, respectiv 150-250 de persoane, aparţinând altor state aliate, pe principiul rotaţiei, pentru executarea, alături de forţele naţionale, a misiunilor de poliţie aeriană a NATO.

Fondurile financiare necesare desfăşurării misiunilor de poliţie aeriană a NATO, referitoare la infrastructura şi mentenanţa acesteia, vor fi asigurate de către ţara noastră, iar costurile pentru operarea şi mentenanţa aeronavelor NATO vor reveni naţiunii trimiţătoare.

La punctul 3 al ordinii de zi avem moţiunea simplă, pe care o vom amâna, aşa cum am vorbit, pentru ora 17,00.

La punctul 4 urmează Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi cu privire la scrisoarea Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, prin care sunt transmise, în copie, sentinţa penală nr. 92/2014 şi dispozitivul deciziei penale nr.48/28.04.2014 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, privind pe domnul deputat Gheorghe Coman şi Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ciucă.

Domnul deputat Nica, de la Comisia juridică.

Domnule deputat Nica, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Este vorba despre raportul Comisiei juridice prin care plenul Camerei Deputaţilor ia act de vacantarea unui post de deputat şi permiteţi-mi să dau citire raportului.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a hotărât, în şedinţa din data de 12 mai 2014, să sesizeze Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

În baza art. 13 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, republicată, cu modificări ulterioare, cu aplicarea art. 320¹ alin. 7 din Codul de procedură penală, condamnă pe inculpatul Coman Gheorghe la un an de închisoare.

Deduce din pedeapsa de executat durata arestării preventive.

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată: "Calitatea de deputat sau de senator încetează: în caz de pierdere a drepturilor electorale, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se dispune pierderea acestor drepturi";

"În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d), precum şi în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c) şi d), preşedintele Camerei ia act de situaţia de încetare a mandatului de deputat sau de senator şi supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat sau de senator".

Solicitarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi scrisoarea Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală au fost analizate în şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din data de 4 iunie 2014.

Conform listei de prezenţă, la lucrările Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au fost prezenţi 23 de deputaţi din numărul total de 27 membri ai comisiei.

Membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să transmită Biroului permanent prezentul raport, însoţit de proiectul de hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă sunt înscrieri pentru dezbateri generale? Nu sunt.

Dezbaterea pe articole. Aveţi raportul.

La titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La preambul, obiecţii? Nu. Adoptat.

La articolul unic, obiecţii? Nu. Adoptat.

Se transmite la votul final, după ce luăm act de încetarea de drept a mandatului de deputat al domnului Gheorghe Coman, se trimite şi Proiectul de Hotărâre privind vacantarea locului de deputat la votul final.

Înainte de a merge mai departe, am să citesc o informare: "Subsemnata Niculina Mocioi, aleasă deputat în Circumscripţia electorală nr. 20 Gorj, Colegiul uninominal nr. 5, în prezent deputat neafiliat, doresc să vă informez că începând de astăzi, 8 septembrie 2014, îmi voi desfăşura activitatea în cadrul Grupului parlamentar al PDL".

Succes!

Referitor la următorul punct de pe ordinea de zi, reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, nu a venit raportul înlocuitor, deci o amânăm până la venirea raportului. Dacă nu vine în timp util, începem mâine dimineaţă cu acest proiect de lege.

Trecem mai departe. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

Din partea iniţiatorului? Iniţiatorul? Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimată doamnă ministru,

Reprezint judeţul Hunedoara şi sunt iniţiatorul acestui proiect de lege.

Intenţia care a stat la baza acestui demers legislativ a fost una exclusiv pozitivă.

Ştiam că situaţia cadrelor didactice din Valea Jiului este una foarte dificilă şi am dorit ca prin acest proiect legislativ să repar o serie de lucruri care mi s-au părut că nu sunt în regulă; acestea mi-au fost aduse prin numeroasele demersuri la biroul parlamentar, dar şi în întâlnirile cu cetăţenii.

Realitatea a făcut, însă, ca proiectul iniţial să ia amploare, ceea ce nu face decât să demonstreze încă o dată cât de necesară este această lege pentru oameni.

Faptul că la dezbaterile anterioare asupra acestei propuneri s-au alăturat şi alţi colegi parlamentari, inclusiv parlamentari din opoziţie, este un argument în plus care îmi arată că legea este bună şi nu face decât să îndrepte o situaţie nelalocul ei.

Intenţia şi motivul care au stat la baza acestui demers au fost bune şi le susţin în continuare.

Rămân dedicată ideii că suntem aici, în cel mai important for al ţării, prin votul oamenilor, şi de aceea principala noastră responsabilitate este să fim aici în primul rând pentru ei, pentru ca viaţa lor să fie mai uşoară.

De aceea, vă supun atenţiei acest text de lege şi vă propun şi vă rog, stimaţi colegi, să fiţi de acord cu el.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Florin Iordache.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prezint raportul înlocuitor asupra cererii de reexaminare a Legii privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Preşedintele României a formulat următoarele critici: pe de o parte, aşa cum v-a spus colega noastră, doamna deputat, legea, aşa cum o trimisesem, avea caracter discriminatoriu pentru că discuta numai de profesorii din Valea Jiului.

De asemenea, s-a apreciat că soluţia care viza numai localităţile Lupeni, Petroşani şi Vulcan reprezintă o diferenţă de tratament.

De asemenea, se instituie o situaţie discriminatorie şi faţă de persoanele care au restituit sumele datorate sau o parte dintre ele şi s-a apreciat că absenţa unor norme clare poate crea ambiguităţi în buna desfăşurare a legii.

De aceea, noi am ţinut cont de aceste observaţii, cu susţinerea totală din partea Guvernului.

Am venit în faţa dumneavoastră cu un proiect de lege ordinară, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională, şi la finalizarea discuţiilor prezentăm un raport prin care se propune aprobarea cererii de reexaminare, aprobarea legii şi adoptarea legii cu amendamentele cuprinse în prezenta anexă care face parte din cuprinsul legii.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la dezbaterile generale vrea cineva să intervină?

Vă rog, domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

O problemă de procedură, şi anume: acest proiect de lege, din păcate, a trecut foarte repede şi multe din situaţiile din teren n-au putut fi identificate la timp sau multe date de fundamentare asupra acestor situaţii s-au obţinut mai târziu.

Şi am să vă dau câteva exemple referitoare la unele situaţii din activitatea medicilor. Probabil că aţi văzut, de câteva zile încoace, există o mai mare prezenţă publică şi cred eu că noi, Parlamentul, nu trebuie să fim indiferenţi la o asemenea stare de lucruri.

Despre ce este vorba? Curtea de Conturi a constatat o serie de deficienţe în aplicarea legislaţiei, inclusiv de interpretare foarte ciudată, aş numi-o aşa, din partea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care s-a îndreptat împotriva unor medici de familie cărora le-a imputat o serie de sume.

Mulţi spun că aceste imputaţii sunt neîntemeiate, că sunt interpretări eronate sau interpretări care n-au legătură cu realitatea.

Argumente: în contractul pe care l-a încheiat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin casele judeţene, cu medicii de familiei pentru centrele de permanenţă, într-o anexă era trecut un onorariu stabilit la 15 lei, iar în contractul de bază tariful era de 10 lei.

În consecinţă, Curtea de Conturi a considerat că nu e corect ca anumite servicii să se deconteze cu 15 lei şi altele cu 10 lei şi a anulat prevederea de 15 lei şi, ca atare, diferenţa de 5 lei pe respectivele consultaţii s-a imputat medicilor de familie.

De asemenea, situaţia pensionarilor cu pensii mai mici de 740 de lei, conform legislaţiei de la vremea respectivă, aceştia dădeau la medicii de familie declaraţii pe propria răspundere că au venituri sub 740 lei, ca să poată beneficia de medicamente compensate cu 90%.

Medicul de familie nu avea cum să verifice dacă acel pensionar are sau n-are venitul de 740 de lei. Când au apărut clarificări asupra veniturilor pe care le avea unul sau altul dintre pensionarii respectivi şi s-a constatat că aveau venituri mai mari de 740 de lei, atunci evident că toate reţetele compensate cu 90% au fost anulate şi medicii de familie obligaţi să suporte aceste diferenţe.

Şi mai e o altă situaţie, când un pacient bolnav - şi dăm un exemplu - un pacient bolnav de diabet se internează în spital pentru o cu totul altă patologie, pe perioada în care el este internat ar fi trebuit ca spitalul să-i pună la dispoziţie tratamentul împotriva diabetului, gratuit, pe lângă tratamentul aferent patologiei pentru care s-a internat acel pacient în spital.

Spitalul nu i-a asigurat medicaţia necesară pentru diabet, medicul de familie i-a prescris acelui pacient - evident că-l avea în evidenţă de ani de zile - medicaţia necesară pentru diabet, Curtea de Conturi şi Casa de Sănătate au spus: "Pe această perioadă nu avea drepturi şi, ca atare, vă imputăm aceşti bani".

Aceste situaţii este normal să fie şi ele prevăzute în acest proiect de lege. Din păcate, nu s-a ajuns să se cunoască această situaţie la timp.

Drept pentru care fac o propunere constructivă, stimaţi colegi: să retrimitem acum raportul la comisie, să accepte plenul să lucreze comisia paralel cu plenul, şi mâine dimineaţă să avem un raport în care să fie cuprinse şi aceste situaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Te rog frumos, lasă-mă că mă descurc. Mulţumesc mult.

Domnule deputat, daţi-mi voie să vă subliniez amabilitatea că v-am ascultat, deşi aţi vorbit total pe lângă regulament. Noi avem aici un raport înlocuitor care se referă la o lege care a fost adoptată, care a fost trimisă la Cotroceni, preşedintele a trimis-o la reexaminare. Orice vreţi să introducem în plus, dumneavoastră - şi eu sunt de acord cu dumneavoastră - sau altcineva, poate face obiectul unui alt proiect de lege, în niciun caz nu poate face obiectul acestei legi.

Vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

E o capcană ceea ce spune domnul Nicolăescu.

În primul rând, în momentul în care veneam numai la Camera Deputaţilor cu anumite amendamente discutam de un bicameralism, şi acel proiect de lege putea fi respins apoi de la promulgare de către preşedinte. Deci, nu puteam să venim cu anumite amendamente numai la Camera Deputaţilor. Amendamentele la care făcea dumnealui referire le putea discuta la Senat, dacă erau ceva mai atenţi.

2. Dacă erau ceva mai atenţi, de joi, de când am înaintat raportul, putea veni cu anumite amendamente care, de asemenea, trebuiau respinse.

3. Există în acest moment în dezbatere, la Comisia pentru sănătate, un astfel de proiect de lege care vizează... şi pentru care sunt 40 de colegi semnatari. Deci, tot ce înseamnă sistemul sanitar, deci pentru medici, pentru tot ceea ce a stabilit Curtea de Conturi ca posibile încălcări, acel proiect de lege rezolvă. Deci, nu puteam veni în acest proiect de lege cu un proiect care rezolvă. Deci, dacă era puţin mai atent şi urmărea ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, vedea că tocmai la Comisia pentru sănătate proiectul colegilor noştri rezolvă acea problemă.

Acest proiect de lege comisia îl susţine în forma pe care v-am înaintat-o.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Doamna deputat... Procedură, sper.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dumneavoastră spuneţi că amendamentele făcute de domnul deputat Nicolăescu nu fac obiectul acestei legi. Păi legea, în forma iniţială, când a fost retrimisă de preşedinte, viza doar profesorii din Valea Jiului. La Senat s-a completat. Ba, mai mult, în cadrul Comisiei pentru muncă de la Camera Deputaţilor s-a completat cu toate categoriile identificate până la acel moment în care s-a făcut raportul, de membrii comisiei şi de către Guvern.

Dacă ne interesează şi medicii, cred că putem să retrimitem la comisie legea şi să punem şi acest amendament. Adică, cum au fost adăugate multe alte categorii sociale, spuneţi: "Domnule, pe medici nu vrem să-i amnistiem" şi gata, am rezolvat-o. Dacă, însă, ne interesează, haideţi să ne reîntoarcem la comisie, facem şi acest amendament şi nu este absolut nici un fel de problemă pentru că lucrurile deja s-au întâmplat cu alte categorii sociale.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am crezut că l-aţi ascultat pe domnul Iordache, n-am să repet ce a spus domnul Iordache, pentru că pierdem vremea şi avem o zi complicată. Deci, nu se poate.

Vă rog, domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte şi stimate domnule Iordache,

Vreau să clarificăm o chestiune. Comisia pentru sănătate nu se ocupă de chestiuni legate de amnistii fiscale şi de chestiuni de genul acesta; se ocupă de legislaţia privind sistemul de sănătate, nu privind sistemul fiscal. Aici este o problemă legată de relaţia între Curtea de Conturi, Casa de Asigurări de Sănătate, medicii de familie şi Ministerul Sănătăţii, care trebuie reglementată. Nici nu pot să calific modul în care medicii de familie au fost puşi să plătească pentru declaraţiile false ale unor cetăţeni ai României care au declarat în fals că nu fac venituri mai mari de 740 lei sau modul în care Curtea de Conturi şi-a permis să desfiinţeze un contract de furnizare de servicii care, după cum bine ştim, contractul este legea părţilor între medicii de familie şi Casa de Asigurări de Sănătate.

Deci, ceea ce încearcă domnul Iordache să ne spună, că ar exista nişte proiecte de lege care reglementează această problemă, este fals. Această problemă nu poate fi reglementată în Comisia pentru sănătate.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Am senzaţia că vorbim cu toţii acelaşi lucru şi ne înţelegem separat.

Avem un proiect de lege, de fapt un raport înlocuitor în faţa noastră, care a venit de la Cotroceni, de la preşedinte, cerând, e adevărat, a fost o eroare de-a mea, să se lărgească. Deci, aceasta era... De aceea s-a adăugat... Nu s-a adăugat nimic în afară... La Senat nu s-au depus aceste amendamente pe care eu personal le sprijin. Nedepunându-se aceste amendamente, înseamnă că dacă eu trimit la comisie astăzi legea, dacă dumneavoastră votaţi şi eu fac gestul de a o trimite, legea trebuie să plece înapoi la Senat şi nu există niciun fel de procedură să ajungă la Senat, nu există nicio procedură, şi vom ţine pe loc luni de zile categoriile sociale pe care le-am rezolvat, ca să vină din urmă şi medicii.

De aceea, am spus de la început, soluţia pe care o aveţi... Şi vă rog nu dialogaţi cu mine, că nu acesta este modul în care facem politică în Parlament! Soluţia pe care o aveţi este aceea de a depune de urgenţă, fiind de acord cu colegul care a vorbit mai devreme, un proiect de lege la comisia de specialitate, în cazul nostru buget-finanţe şi sănătate, probabil, care să reglementeze de urgenţă această chestiune.

Până atunci eu am să supun, dacă domnul Neacşu mai doreşte să ia cuvântul, dau cuvântul domnului Neacşu...

Asta-i viaţa, o să vă văd şi pe dumneavoastră şi o să vă dau cuvântul!

Domnul Marian Neacşu:

Am să fiu foarte scurt, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu fac decât să întăresc lucrurile precizate de colegul meu, preşedintele Comisiei pentru muncă, în dezbatere la Comisia pentru muncă, ca şi comisie de raport, dar nu este singura, pentru că este raport comun, împreună cu Comisia pentru buget, finanţe, Comisia pentru muncă ocupându-se de partea tehnică, cea care se referă la medicii de familie, Comisia pentru buget, finanţe ocupându-se de partea de finanţare, se află proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la veniturile medicilor de familie care asigură continuitatea asistenţei medicale în centrele de permanenţă, loc unde se poate regăsi foarte bine problematica pe care o discutăm în van de un sfert de oră.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnule Tinel, aveţi cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

În primul rând, o observaţie cu caracter general: nu pierdem timpul. Noi aici nu pierdem timpul, daţi-ne voie să ne manifestăm în toată plenitudinea. Dacă e să discutăm...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Manifestaţi-vă, domnule deputat!

Domnul Tinel Gheorghe:

Doi. Am rugămintea la ajutoarele dumneavoastră, la cei care vă sprijină în această nobilă activitate, secretarii, să fie atenţi şi pe partea dreaptă, nu numai pe partea stângă. Eu ştiu că au un defect profesional, dar...

Şi în al treilea rând, domnule preşedinte, dacă e să discutăm de actul normativ, am să citesc din cererea de reexaminare aşa cum a fost ea transmisă Parlamentului României. La punctul 2 spune aşa: "S-a apreciat că soluţia legislativă prevăzută de lege are caracter discriminatoriu, deoarece se aplică doar personalului încadrat în unităţile de învăţământ şi numai celor din localităţile Lupeni, Petroşani şi Vulcan, judeţul Hunedoara, o asemenea diferenţă de tratament între cei care vor beneficia de prevederile acestei legi şi celelalte categorii de persoane nefiind justificată".

Dacă lăsăm una sau două categorii în afară, domnule preşedinte, tot discriminatoriu este şi tot motiv de contestare este. Noi nu am cerut altceva decât să amânăm până mâine dimineaţă, comisia să lucreze şi să nu rămână nicio categorie în afară, pentru că oricum faţă de textul iniţial al legii şi faţă de cererea de reexaminare el a fost modificat, textul legii şi legea în sine a fost modificată pe fond.

Noi nu cerem decât o păsuire până mâine dimineaţă, ca acel amendament să fie introdus în textul acestei legi, să nu mai pierdem timpul, dacă chiar vrem să împăcăm toate categoriile sociale şi să nu rămână discriminatorie legea aşa cum este ea în momentul de faţă.

Asta am cerut noi.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Tinel, sigur că eu, ca preşedinte, trebuie să fiu neutru. Eu am senzaţia că unii cereţi alta, alţii cereţi să stăm de vorbă mult despre o lege care trebuie adoptată.

Deci, părerea mea este că o parte dintre cei care vin la microfon, cum au fost vreo doi colegi, chiar sunt preocupaţi de problema medicilor, alţii sunt preocupaţi de cum să blocheze adoptarea acestei legi şi vă spun că eu am să fac tot ce pot ca astăzi s-o trec, fiind absolut de acord cu ce a spus un coleg mai devreme privind situaţia medicilor de familie, o să sprijinim, grupul nostru, un proiect de lege în această direcţie să treacă cu urgenţă. Legea aceasta se referă la profesori, a fost trimisă spre reexaminare, se discută reexaminarea, punct. Nu vă mai spun acum de bicameralism, de hotărârile Curţii Constituţionale, le ştiţi pe de rost şi dacă nu le ştiţi, atunci ar fi păcat să fac eu o lecţie cu dumneavoastră.

Vă rog, domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Eu am o singură observaţie. Este o chestiune procedurală. Colegul meu Eugen Nicolăescu, în calitate de vicelider al Grupului PNL, a cerut retrimiterea unui raport la comisie. E o chestiune procedurală. Dumneavoastră aveţi obligaţia să o supuneţi deciziei plenului şi aşa cum va decide plenul, aşa vom proceda.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă nu veneaţi să mă întrebaţi, asta făceam! Cum s-au terminat discuţiile în sală, supuneam, vă rog să vă pregătiţi de vot, pregătiţi cartelele, există propunerea domnului Nicolăescu de a retrimite la comisie raportul înlocuitor.

Cine este pentru? Vă rog, votaţi.

Voci din sală:

Nu merge!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Băgaţi cartela invers, merge sigur!

94 de voturi împotrivă, 45 pentru, proiectul de lege... raportul, proiectul de raport înlocuitor rămâne în dezbatere.

Doamnă ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Rovana Plumb (ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Guvernul susţine raportul de înlocuire aşa cum a fost prezentat în urma discuţiilor şi dezbaterilor din Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

În ceea ce priveşte cealaltă problematică, Guvernul susţine medicii, susţine cadrele medicale şi ştiu, şi în calitate de deputat există proiectul colegei mele Aurelia Cristea la Camera Deputaţilor, la Comisia pentru sănătate pe care cred că este bine să-l luăm în discuţie săptămâna viitoare, în aşa fel încât şi această categorie să fie sprijinită şi să i se repare nedreptăţile făcute de către guvernările anterioare guvernelor Ponta.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă ministru.

Trecem la dezbateri generale.

Luaţi cuvântul la dezbateri generale... Nu, staţi o secundă.

Dar domnul coleg pe ce a vorbit, domnul Nicolăescu? Aţi avut procedură când a povestit cum este cu toţii în ţară? Nu, domnule, aia a fost dezbatere generală, domnule deputat. Asta e părerea mea. Deci a vorbit la... Mă iertaţi, domnule Dobre, şi domnule deputat, staţi o secundă, că o să vedeţi dumneavoastră cum o rezolv eu pe asta.

La procedură se vorbeşte două minute maxim. Domnul deputat a vorbit zece minute. De aceea, ca şi la dezbateri generale - de aia m-am uluit eu - de aceea, pentru dezbateri generale vreau două minute, ca la procedură.

Doamna deputat.

Daţi-o încolo, a vorbit zece minute la procedură! Sunt foarte generos.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului Naţional Liberal este de acord că nu trebuie să sufere cetăţeni nevinovaţi pentru incompetenţa şi greşeala unor funcţionari.

Aceste reglementări, amnistieri, însă, cu care dumneavoastră veniţi în faţa Parlamentului în aceste zile, au un caracter pur electoral. Ele nu sunt făcute de grija oamenilor, ci sunt făcute de grija voturilor de care are nevoie Victor Ponta pentru a ajunge preşedintele României.

Trăim în era Victor Ponta-amnistie. În fiecare săptămână auzim cum Guvernul său vrea să dea câte o amnistie, să amnistieze câte o categorie socială.

Dar problema reală care trebuie punctată şi clarificată vizează următorul lucru: de ce s-a ajuns în această situaţie şi ce putem face şi ce facem şi ce face Guvernul pentru ca această situaţie să nu se mai repete.

Trebuie să spun că această problemă nu este generată de greşeli strânse în ultimii 20 de ani, ci în ultimii doi ani. Şi dacă vă uitaţi în amendamente, sunt multe amendamente, multe categorii sociale asupra cărora funcţionarii publici au făcut greşeli.

Dacă săptămâna trecută Guvernul adopta o ordonanţă de urgenţă prin care suspenda o lege 45 de zile, prin această reglementare Guvernul Ponta suspendă aplicarea unor decizii ale Curţii de Conturi şi chiar şi decizii ale instanţelor. Adică pune între paranteze activitatea unei instituţii care a constatat că, în diferite instituţii bugetare, au fost făcute - de către funcţionari - calcule greşite. Oamenii au primit bani care nu li se cuveneau şi astfel s-a creat un prejudiciu statului şi bugetului.

Ce autoritatea va mai avea, după adoptarea acestei legi, Curtea de Conturi? Poate ne spune doamna ministru.

O altă problemă importantă, la care doamna ministru ar trebui să ne răspundă - este ce se întâmplă cu funcţionarii aceştia, din cauza cărora statul, bugetul, să spunem, sectoare bugetare, au pierdut bani şi implicit noi, ca cetăţeni. Poate ne spune doamna ministru.

Pentru cetăţeanul corect, care plăteşte taxe, acoperirea greşelii acestor funcţionari - aşa cum se face prin amnistie - reprezintă o atitudine care descurajează cetăţeanul corect.

De asemenea, îngrijorător mi se pare şi felul în care doamna ministru s-a pregătit pentru a ne prezenta aceste legi şi pentru a le susţine şi cum a făcut-o în comisie, şi cum a făcut-o acum, în faţa noastră, a tuturor.

Trebuie să ne clarifice multe lucruri doamna ministru: ce se întâmplă cu funcţionarii, cum vor plăti ei, dacă se vor mai repeta aceste greşeli, cum încurajăm cetăţeanul corect şi bun platnic.

Sunt multe lucruri care nu ne sunt lămurite.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat, deşi recunosc că m-aţi uluit. Acum 20 de secunde, înainte de a vorbi, îmi cereaţi mie să introducem şi medicii la amnistie şi acum vorbiţi împotriva amnistiei. Pe cuvântul meu dacă n-am o fractură de logică eu.

Reuşesc să înţeleg cu greutate asemenea mod de a face politică. Reuşesc cu greutate. Chiar dacă suntem în campanie electorală. Am fost foarte atent.

Dacă mai există la dezbateri generale? Vă rog, luaţi cuvântul.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Chiar dacă privim în urmă pentru două luni, pentru două zile, suntem aici să privim în faţă cetăţenii.

Plecăm în teritoriu şi fiecare se întreabă cine a greşit. Şi ştiţi foarte bine, întotdeauna când se greşeşte undeva, parlamentarii sunt de vină. Nu contează cine greşeşte.

Instituţiile publice interpretează ori într-un fel, ori în alt fel.

Noi acum ar trebui să luăm - să spunem - acele dosare la fiecare în parte şi să spunem omului: conform unora, sunt vinovaţi cei care atrag atenţia sau vin să depună dosarul, nu cel care plăteşte. Iar din popor e vorba: cine e prost, cel care cere sau cel care dă?

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, eu personal şi cred că toţi cei care, într-adevăr, privesc în trecut anumite decizii contradictorii ale unor instituţii publice ar trebui să vadă interesul cetăţeanului. Nu este vinovată nici o categorie, nici cealaltă.

Şi, într-adevăr, acum fiecare se trezeşte şi îşi dă seama, aşa cum s-a şi spus, da, într-adevăr, şi medicii au nevoie de o discuţie serioasă pe acea problemă, aşa cum au spus colegii, există o propunere legislativă şi sperăm să revină cât mai repede, pentru că unele judeţe au aplicat, alte judeţe au aşteptat. Depinde de la persoană la persoană cum a aplicat. Şi eu sunt de acord cu această propunere.

Pentru mine, nu cred, punctul meu personal de vedere, că este o propunere, într-adevăr, în campanie electorală. O făceam şi dacă nu era an electoral.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai există intervenţii, vă rog, stimate coleg, UDMR-ul, vă rog, aveţi microfonul.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimată doamnă ministru,

Cred că trebuie să fim corecţi cu această iniţiativă legislativă.

În 2012, dacă vă mai amintiţi, a fost tot o asemenea iniţiativă legislativă care a venit din partea UDMR-ului, susţinută larg de către colegii noştri din toate partidele şi a fost votată în 2012, în mai, o amnistie fiscală, tot aşa, pentru funcţionarii publici, votată chiar de către dumneavoastră. Şi atunci erau alegeri, dar iniţiativa venea încă din 2011.

Aceste şiruri de iniţiative pentru amnistie fiscală, trebuie să vă reamintesc, au început inclusiv anul trecut, cu colegi de la toate partidele politice, pentru acei pensionari care au fost pensionaţi din zona cooperativelor agricole şi tot aşa, Curtea de Conturi a găsit că, pe o eroare de calcul realizată pe softul Casei Naţionale de Pensii, ulterior aceştia au primit nişte bani în plus, nedepunând nicio hârtie nicăieri.

Eu cred că, în aceste momente, trebuie să vedem foarte clar că aceste decizii, pentru funcţionarii publici - dacă vă mai amintiţi în 2010, 2011, 2012, au fost diferenţiate, în sensul că o serie de instanţe judecătoreşti, în anumite judeţe, au declarat ca legale anumite drepturi salariale prin contractele colective de muncă, iar în alte judeţe, pe aceleaşi speţe, au fost considerate ilegale.

În acest context a venit iniţiativa noastră legislativă şi a rezolvat întreaga problemă cu sprijinul tuturor părţilor din Parlamentul României.

Nu cred că trebuie să politizăm chiar totul, în momentul în care aceste drepturi nu au fost în majoritatea lor solicitate - cel de pensionar sau toate celelalte - în cazul funcţionarilor publici au existat tendinţe definitive diferite în speţe absolut similare şi eu vă rog să susţineţi lărgirea pentru toată sfera publică, inclusiv şi iniţiativele următoare care vor apărea, inclusiv pentru medici şi toate celelalte categorii.

Pot să vă spun că UDMR-ul a fost şi rămâne consecvent în această privinţă. Am votat toate iniţiativele de acest gen.

Solicităm sprijin şi pentru iniţiativele noastre de acest gen şi în continuare, iar vom susţine acea iniţiativă care urmează, cu medicii, pe care sperăm s-o avem cât mai repede în faţa noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Tinel, PD.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Proiectul ăsta de lege pe care-l dezbatem astăzi a plecat de la o iniţiativă a unor colegi parlamentari din Valea Jiului.

Punctual. Într-o zonă defavorizată, iniţiatorii au considerat, dat fiind faptul că n-am venit în zona respectivă cu alte măsuri compensatorii pentru a anula caracterul de zonă defavorizată, să venim să scutim de la plată o categorie punctuală: personalul din educaţie.

Am dat în plenul Parlamentului un vot favorabil, toată clasa politică. A ajuns legea la Preşedintele României şi, pe bună dreptate, Preşedintele a spus că este discriminatorie. Ăsta este principalul pentru care Preşedintele a reîntors legea la Parlament. Este discriminatorie în raport cu celelalte categorii sociale din alte zone defavorizate.

Ce face Parlamentul României şi onor Guvern astăzi, în precampanie sau în campanie electorală? Inventariază categoriile sociale sau cele ale funcţionarilor publici - pentru că discutăm efectiv de funcţionari publici - şi extinde măsura dintr-o zonă defavorizată la toate categoriile funcţionarilor publici care au intrat sub incidenţa unor controale ale Curţii de Conturi.

Nu e rău. Dar eu întreb, doamnă ministru, dacă le daţi unora sau faceţi o amnistie fiscală într-o parte, le veţi lua altora. Cât este impactul bugetar. Nu ne-aţi spus. Şi colegii mei din Comisia pentru buget finanţe au întrebat acest lucru, dumneavoastră trebuie să ştiţi câţi sunt cei care vor beneficia de această măsură. Şi, după părerea noastră şi a grupurilor parlamentare din Alianţa Creştin-Liberală, măsurile astea nu pot continua la infinit.

Trebuie să punem stop. Nu e o măsură economică sănătoasă, indiferent cât de populişti am fi. Se schimbă guvernul. Ce facem? Amnistiem pe bandă rulantă totul? Până unde merge populismul nostru?

Dacă n-ar fi fost campania electorală pentru preşedinţia României, aţi fi venit cu acest proiect de act normativ? Vă spun eu că nu. Pentru că anul trecut aţi fost împotrivă.

Noi n-am fost niciodată şi noi recunoaştem că în mandatul trecut - şi o spun pentru cei care ar fi avut invenţia să vină la tribună să spună că şi noi am procedat - şi noi am greşit. Dar nu e o măsură sănătoasă. Nu e o măsură care să încurajeze munca. Pentru cei care sunt direct productivi şi care muncesc, lucrează în sectorul privat, ce amnistii daţi? Pentru ei venim - sau veniţi - cu taxe şi impozite suplimentare. Luaţi de acolo şi amnistiaţi în partea cealaltă, în stânga.

Nu e corect, să ştiţi, doamnă ministru. Campaniile electorale trec. Vin şi trec. Dar administraţia statului, managementul unui stat va trebui să continue şi după 1 ianuarie 2015.

Vom veni în cascadă astăzi cu celelalte trei proiecte de acte normative şi le vom discuta iarăşi. Dar eu iarăşi vin şi am să vă spun: trebuie pus stop unei astfel de practici parlamentare, Nu-i o soluţie sănătoasă pentru noi şi nici pentru ei, că tot îi învăţăm cu mita electorală din patru în patru, din doi în doi ani, lăsaţi că are grijă Parlamentul României să amnistieze fiscal toate faptele, unele chiar şi ilegale.

Vom susţine acest proiect de act normativ, deşi, doamnă ministru, aveţi multe răspunsuri de dat cu privire la impactul bugetar al acestei măsuri şi ce veţi face cu celelalte categorii sociale care n-au fost cuprinse în această lege.

Mulţumim.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc. Recunosc că şi dumneavoastră m-aţi uluit, cât de proastă e legea şi cât de mult o susţineţi. E pentru mine... trăim într-o epocă care mă zăpăceşte. Înţeleg campanie electorală, dar haideţi un pic, mai avem şi noi trei săptămâni.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Există observaţii? Nu. Adoptat.

Articolul 1 al legii. Există o formulare adoptată de către comisie. Dacă cineva are comentarii? Nu. Adoptat.

Articolul 2 al legii. Formularea comisiei. Dacă există comentarii? Nu. Adoptat.

Articolul 3 al legii. Reformulare de către comisie a legii, a raportului - mă iertaţi. Dacă există comentarii? Nu. Adoptat.

Fiind adoptat raportul de înlocuire, trimitem legea la votul - de fapt, cererea de reexaminare - la votul final.

Nu îmi dau seama dacă timpul pe care-l avem ne permite să adoptăm următorul proiect de lege. Să intrăm totuşi pe el.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului.

Reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României, doamnă ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Guvernul a iniţiat acest proiect de lege spre a fi adoptat de către dumneavoastră, dat fiind faptul că, de doi ani de zile de când suntem la guvernare tot reparăm greşeli şi nedreptăţi făcute de către guvernele anterioare.

O mămică, pe timpul concediului de îngrijire a copilului, poate - din punctul nostru de vedere, pentru că am venit cu o altă viziune - să încaseze şi venituri suplimentare, iar în Comisia pentru muncă a fost propus un amendament prin care nivelul veniturilor să se ridice de la 3 ISR-uri, adică de la 1500 de lei la 6000 de lei pe perioada unui an de zile, în aşa fel încât să poată beneficia de un ajutor suplimentar, putând, în acelaşi timp, să fie acasă, alături de copii, dar să şi poată munci.

De aceea, aş vrea să vă rog să votăm acest proiect de lege iniţiat de guvern, pentru ca, pe de o parte, mămicile care au încasat venituri şi de bună voie, având o atitudine civică prin respectarea legilor statului, s-au dus la autoritatea fiscală şi le-au declarat, să poată, de acum încolo, prin viziunea pe care o avem, să poată obţine şi venituri suplimentare.

Este vorba de 20000 de mămici, din care 12500 de mămici au început deja achitarea acestor debite, dar nu au finalizat-o, astfel încât ele să fie scutite de la plata acestora prin proiectul de lege pe care vă rog să-l aprobaţi. Şi, în acelaşi timp, este un număr de 8000 de mămici care au achitat integral plus cele 12000 care sunt în curs de plată, cărora vrem să le restituim banii pe care deja i-au plătit către bugetul de stat.

Cred că este o măsură reparatorie şi o viziune care să vină în susţinerea familiei, a copilului, pentru o dezvoltare normală a societăţii.

Vă mulţumesc foarte mult anticipat pentru votul dumneavoastră.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul Iordache, şeful comisiei sesizate în fond, aveţi microfonul, domnule deputat.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna ministru.

Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege cu amendamentele care sunt prezentate în anexă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice şi amendamentele respinse sunt, de asemenea, prezentate în prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare? Domnule ministru, vă rog, aveţi microfonul.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

PDL-ul va susţine acest proiect legislativ, dar sunt unele întrebări pentru doamna ministru şi clarificări.

Să ne spună doamna ministru că prin această măsură n-o să introducă noi impozite şi taxe. Că de când Guvernul Ponta a venit la Palatul Victoria, tot ce spune doamna ministru reparaţii au fost numai din noi impozite şi taxe - vreo 36.

Şi, doamnă ministru, atât aţi reparat, până aţi adus ţara în recesiune. Aţi luat-o pe creştere economică şi aţi dus-o în gard.

Vă rog eu foarte mult, atunci când luaţi nişte măsuri pentru o categorie, nu loviţi în alte categorii, pentru că aţi lovit în două treimi din muncitori din cei din sectorul privat. Multe firme au intrat în insolvenţă. Mai şi creaţi resurse. Mai reduceţi şi evaziunea fiscală. Pentru că în 2013 evaziunea a crescut faţă de 2012 cu trei puncte procentuale, vreo 18 miliarde de lei.

Dacă nu se fura atât în 2013, aveam bani şi pentru reducerea CAS-ului şi pentru a da nişte bani mai mult la categoriile care au nevoie de sprijin. Asta e.

Deci, vă rog eu foarte mult să-i transmiteţi lui Victor Ponta să repare ceea ce a stricat, că a luat ţara pe creştere economică şi a adus-o în criză financiară.

Sigur, PDL-ul a luat-o când era căderea cea mai mare din criză financiară şi a adus-o pe creştere şi v-a lăsat 5 miliarde de euro în trezorerie şi cu un deficit foarte mic.

Vă rog foarte mult, nu distrugeţi ţara, adică să nu fie după campania asta prezidenţială după noi, potopul, că ăsta-i stilul de guvernare, asta-i viziunea PSD-ului.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnului prim-ministru Victor Ponta - aşa vorbim noi în Parlament când ne referim, şi la domnul preşedinte Traian Băsescu şi la domnul...

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Doamnă deputat Pocora, vă rog, aveţi microfonul.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Daţi-mi voie să repet să înţeleagă şi cei care nu vor să înţeleagă, şi anume că nu aceste categorii au vină, nu acei bugetari sunt vinovaţi, nu mămicile sunt vinovate, nu pensionarii sunt vinovaţi. Îi pusesem nişte întrebări doamnei ministru, pe care, sigur, le-a ignorat. Aşa cum a făcut şi la comisie, probabil că nu poate să răspundă. Asta legat de Legea amnistiei bugetarilor.

Întorcându-mă la legea pe care o dezbatem în acest moment, şi această lege are un caracter pur electoral. Este un segment, un număr de mămici pe care Victor Ponta, de a căror voturi Victor Ponta are nevoie şi atunci încearcă să găsească soluţii.

Noi nu asistăm astăzi la o lege, nu avem în faţă o lege care să vină şi să spună: uite, facem ceva pentru a susţine mamele din România, facem ceva să susţinem familia sau natalitatea în România. Nu. Se întâmplă ce era normal să se întâmple, o scutire, o amnistiere a acestor persoane. Dar, vă rog frumos, doamnă ministru, nu ne vindeţi această lege ca pe marea revoluţie pe care o faceţi dumneavoastră în susţinerea mamei şi a copilului. Pentru că nicidecum asta nu este o politică activă şi chiar şi dumneavoastră cred că vă este cunoscut acest lucru.

Mai degradă ar fi trebuit să veniţi aici şi să ne spuneţi când majoraţi indemnizaţia pentru creşterea copilului, când reveniţi la valorile care erau dacă într-adevăr eraţi hotărâtă să faceţi politici active, să faceţi dreptate sau lucrurile aşa cum le spuneţi dumneavoastră.

De asemenea, am văzut în această lege şi am şi un amendament pe care am să mi-l susţin, legat de mamele bune-platnice, adică cele care au fost sesizate că au primit nişte bani în plus şi au început să-i returneze. Ei, acele mame sunt discriminate o perioadă de cinci ani faţă de mamele care vor fi amnistiate şi care n-au apucat să plătească, pentru că dumneavoastră spuneţi că mămicile care au apucat să plătească o să-şi primească banii înapoi în decursul a cinci ani de zile. Bineînţeles, nici nu sunt indexaţi, pur şi simplu sunt nişte bani pe care mămicile i-au dat la stat şi acum, sigur, îi vor primi, dar în cinci luni de zile.

Toate aceste lucruri arată neseriozitatea cu care aţi făcut această lege şi caracterul ei pur electoral.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

De la PC, domnul Diniţă.

Vreţi să luaţi cuvântul pentru dezbateri generale din partea partidului. Da, domnule deputat, imediat.

Domnul Ion Diniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă ministru,

Domnilor colegi,

Această lege este o iniţiativă foarte bună. Repară o nedreptate şi, după cum aţi văzut, inclusiv cu 1 ianuarie 2015, acele mame care au plătit înapoi banii consideraţi necuveniţi - în cinci ani, corect, în tranşe egale, mi se pare corect, dar nu totul se poate face într-o zi, pentru că nu ştiu dacă economia poate permite o dată tot.

Important este că se începe cu a se face dreptate, drept pentru care colegii noştri vor susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Adam. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Adam:

Domnilor de-a dreapta mea şi de-a stânga, v-aş ruga să vă gândiţi care a fost motivul pentru care a fost nevoie să se dicteze această lege? Este o lege care repară atrocităţile săvârşite de Guvernul Boc. Este inadmisibil să arătaţi atâta ipocrizie exprimată prin vocea eminentului coleg care spune că Grupul PDL e de acord cu votarea legii, dar se contrazice spunând şi reproşându-i doamnei ministru şi certându-i imperativ să dea socoteală pentru nişte viitoare decizii.

Domnilor, când aţi fost corecţi şi aţi spus adevărul, când aţi fost de acord cu votarea legii sau faceţi asta dintr-o ipocrizie de-asta, de a arăta electoratului că sunteţi alături de cei care au fost năpăstuiţi chiar de dumneavoastră, sau aţi fost sinceri când aţi atacat ministrul şi aţi cerut socoteală şi aproape că i-aţi impus să nu ia nicio măsură compensatorie? Haideţi să avem puţină decenţă! Când venim la acest microfon, să dăm dovadă de verticalitate şi dacă votaţi pentru, domnilor de la PDL, rămâneţi la această afirmaţie. Nu încercaţi să veniţi şi să anulaţi ce aţi spus înainte prin afirmaţiile ulterioare.

Pe de altă parte, nu putem să nu aducem aminte că această măsură a fost nevoie să fie luată, pentru că atrocităţile au fost săvârşite înainte de către guvernarea pe care aţi avut-o dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu aţi spus numele, dumneavoastră. Nu, nu, dacă nu aţi spus numele... Nu, şi la mine s-au referit, vă rog frumos. Vă rog mult de tot, nici vorbă, nici vorbă, nu încălcăm regulamentul, îmi pare rău, ştiţi că vă respect, vă stimez, nu e drept la replică dacă nu aţi spus numele.

Mergem... e în regulă. UDMR-ul, domnule Máté, aveţi microfonul. După ce vorbeşte domnul Máté, pe procedură, dacă e procedură.

Mulţumesc.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar UDMR va susţine acest proiect de lege şi nu considerăm că este vorba despre o iniţiativă doar în an electoral, deoarece împreună cu colegul meu Markó Attila am depus această iniţiativă încă anul trecut, sfârşitul anului trecut. Din păcate, la comisie nu s-a dezbătut un amendament al colegului Kerekes Károly, dar cred că se poate corect ulterior, mai ales punctul b) de la articolul 16, pentru că, cum este acum în formula actuală, este foarte restrictiv, iar eu cred că se poate corecta în plen sau chiar ulterior. Dar susţinem această iniţiativă şi vă spun din nou că această iniţiativă a fost depusă de Grupul parlamentar UDMR încă anul trecut, deci nu e vorba de ceva care să fie doar în an electoral.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale mai este vreun coleg? Nu, am vorbit, grupul nostru a vorbit. Un reprezentant de grup la dezbateri generale. PP-DD de lângă mine, doamnă secretar, aveţi microfonul.

Procedură, am înţeles, domnule ministru.

Doamna Liliana Mincă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului-Dan Diaconescu vă spunem că susţinem acest proiect de lege. Vă mulţumim că aţi venit cu el.

Vă rugăm să vă îndreptaţi atenţia toţi colegii parlamentari, indiferent de coloratura politică, asupra celuilalt proiect de lege al PP-DD-ului prin care cerem majorarea alocaţiei de stat pentru copii de la 42 de ron la 200 de ron. Ştim că în Senat, senatorii au votat împotrivă, şi mă refer la senatorii PNL care, după aceea au depus, şi pot să consider că tot aşa, a fost an electoral pentru europarlamentare, pentru că imediat cum a început campania electorală pentru europarlamentare, colegii noştri de la PNL au anunţat că au depus un proiect de lege prin care cer majorarea alocaţiei de stat pentru copii de la 42 de ron la 200 de ron.

Acest proiect de lege există, a fost depus de către PP-DD, vă rog să-l votaţi, aşa cum vom vota noi toate proiectele de lege care nu vor face altceva decât să repare anumite greşeli făcute de politicieni, de parlamentari, fiindcă mămicile ne privesc, iar familia, în România, trebuie respectată. Copiii noştri sunt viitorul de mâine. De aceea, vă rog votaţi acest proiect de lege şi votaţi în primul rând majorarea alocaţiei de stat pentru copii.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Un minut dreptul la replică domnul... nu, procedură. Replică fără, că vă tai microfonul.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să spun că pedeliştii sunt liniştiţi. Înseamnă că plecaţi de la guvernare. Aţi spus că...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu înţeleg ce drept... ce problemă de procedură e asta, îmi cer scuze!

Domnul Neacşu.

Mă obligaţi să vă tai microfonul...

Domnul Marian Neacşu:

O singură, foarte scurtă menţiune, domnule preşedinte, pentru stimata colegă doamna deputat Mincă. Nu parlamentarii au greşit. Parlamentarii repară. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Intrăm în dezbaterea legii pe text. Articolul... anexa nr.1, pe ea lucrăm. Avem amendamente admise.

Nr.crt.1, textul legii, nemodificat. Are cineva observaţii, nu. Admis.

Nr.crt.2, nemodificat. Observaţii? Nu, admis.

Nr.crt.3 avem amendament respins al domnului Kerekes Károly.

Sprijiniţi, domnule deputat?

Domnul Szabó Ödön:

Domnule preşedinte, am găsit o soluţie împreună cu doamna ministru la această propunere în sensul că se referea la acele indemnizaţii pe care le primesc în forma actuală a ordonanţei de urgenţă care se referă la consiliile locale şi consilierii judeţeni. Dar sunt o serie de alte situaţii în care, de exemplu, membrii ATOP care sunt numiţi în funcţie prin dispoziţia preşedintelui, sunt 3 membri ATOP din societatea civilă care, de exemplu, primesc indemnizaţie de şedinţă şi ei sunt în asemenea situaţie şi ar trebui lărgit. Propunerea colegului nostru venea ca să lărgească această sferă, întrucât ei nu intră în categoria punctului c) unde a fost acceptată propunerea grupului nostru de a creşte de la 3 isr la 6 isr acel plafon stabilit prin ordonanţă de urgenţă. În cazul acestora, ei prin pct. c) ar fi fost, să spunem aşa, într-o situaţie specială, în spatele, practic, în defavoare cu cei de la consiliul local sau consiliul judeţean. Şi am făcut o formulare care ne-am înţeles cu doamna ministru să fie rezolvată în normele de aplicare.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Bun. Deci înţeleg că renunţaţi la amendamentul propus, de aceea intrăm pe textul propus de comisie. Dacă la acesta există... Nu există comentarii.

Nr. crt. 4, textul propus de comisie. Există comentarii? Nu.

La nr. crt. 5, text propus de comisie pentru art. II, alin.1.

Alineatele 2-4, nemodificate.

Alineatele 5-6, nemodificate.

În schimb, avem un amendament al doamnei deputat Pocora la alineatele 2 şi 3.

Da, doamnă deputat, vă rog, prezentaţi-vă amendamentul respins de la alineatele 2 şi 3.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Pentru că, într-adevăr, mămicile nu au nicio vină şi pentru ca doamna ministru şi Guvernul condus de Victor Ponta să ne demonstreze, să demonstreze tuturor că nu sunt măsuri electorale, propunem pentru mămicile de bună-credinţă care au început să returneze banii ca restituirea să nu se întâmple în 5 ani, ci amendamentul meu constă în următorul lucru: "Se restituie eşalonat pe o perioadă de 6 luni", deci nu în 5 ani. Dacă nu este electoral, dacă sunteţi hotărâţi să o faceţi, păi, daţi-le oamenilor înapoi banii pe care ei i-au dat cu bună-credinţă la stat în 6 luni. Şi astăzi nu vor mai fi discriminate aceste mămici, raportat la mămicile care urmează să fie amnistiate prin această lege.

Iar la punctul 3: "Sumele ce urmează a fi restituite, în condiţiile alin.2, în 6 luni se actualizează cu indicele de inflaţie şi nu sunt purtătoare de dobânzi, penalităţi sau majorări de întârziere, după caz.

Deci, doamnă ministru, dacă nu e o măsură electorală, sunteţi de acord să se facă în 6 luni, şi nu în 5 ani, această restituire?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deocamdată asta vom decide noi la vot.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins al doamnei deputat Pocora.

Cine este pentru?

Deci nr.crt.5, adoptat în forma propusă de către comisie.

Nr.crt.6. Forma propusă de comisie. Sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Nr.crt.7 - forma propusă de comisie. Nu sunt intervenţii. Adoptat.

Nr.crt.8 - textul comisiei. Nu sunt intervenţii, adoptat.

Nr.crt.9 - textul comisiei. Nu sunt intervenţii. Adoptat.

Am finalizat proiectul de lege. Merge mâine la votul final.

Şi noi trecem în partea a doua a şedinţei, nu înainte de a-i da cuvântul pe procedură domnului deputat Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

V-aş ruga frumos, în numele grupului parlamentar, să acceptaţi o pauză de 5 minute pentru a putea pregăti şedinţa în continuare.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Pauză de 5 minute.

După pauză

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sunteţi pregătiţi pentru continuarea şedinţei noastre? Vă mulţumesc.

Aşa cum avem în program astăzi, avem în continuare dezbaterea moţiunii simple, iniţiate de 89 de deputaţi.

Înainte de a trece la derularea procedurii de prezentare şi dezbatere a moţiunii, în temeiul art.164 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage semnătura de pe această moţiune. Înţeleg că nu.

Pentru dezbaterea moţiunii vă prezint următoarele propuneri ale Biroului permanent şi Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari. Guvernului i se rezervă 50 de minute pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor, pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde. Pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD - 31 de minute, Grupul parlamentar al PNL - 12 minute, Grupul parlamentar liberal-conservator - 6 minute, Grupul parlamentar al PDL - 6 minute, Grupul parlamentar al UDMR - 3 minute, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute, Grupul parlamentar al PP-DD - 3 minute, Deputaţii neafiliaţi - 4 minute.

Dacă sunt obiecţii? Înţeleg că nu sunt. Dacă nu, vă rog să pregătiţi cartelele. Supun votului dumneavoastră propunerile prezentat.

Vă rog, votaţi.

Înainte de a trece la prezentarea moţiunii, rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista comună a deputaţilor înscrişi la dezbatere.

Cine citeşte moţiunea, vă rog?

Doamnă deputat, aveţi microfonul.

Doamna Valeria-Diana Schelean:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Moţiunea simplă "PSD are alergie la justiţie."

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru al justiţiei,

În luna mai 2012, PSD a preluat guvernarea României şi a promis la învestitura guvernului că va schimba definitiv direcţia în care se îndreaptă România. PSD a promis şi chiar a făcut-o, a făcut "schimbarea până la capăt", schimbarea care contravine atât intereselor românilor, cât şi modernizării României. Guvernarea televizată, la care asistă românii de peste doi ani, ne întăreşte convingerea că singurele interese satisfăcute de PSD sunt interesele politice, economice şi electorale ale baronilor locali.

PSD a promis o guvernare axată pe transparenţă, competenţă şi cinste, fără politizare, cu profesionişti. A promis un Guvern, "cel mai cinstit Guvern", cu o conduită care trebuie să reintroducă sentimentul integrităţii şi onestităţii în politică.

PSD a promis "justiţie independentă şi egală pentru toţi", dar a decis să mimeze respectul faţă de lege, cu aroganţă şi dispreţ faţă de români, apărându-şi baronii locali şi acoliţii politici de înfăptuirea actului de justiţie. Promisiunea făcută de PSD cu atâta înflăcărare în campania electorală din anul 2012 este invalidată de fiecare vot dat în Parlament, prin care se împiedică ridicarea imunităţii şi, implicit, deferirea justiţiei a acelor parlamentari cercetaţi pentru săvârşirea unor fapte grave de corupţie.

Domnule ministru al justiţiei,

Între angajamentele pe care PSD şi le-a asumat în 2012, stipulate negru pe alb în Programul de guvernare, românii au fost minţiţi cu următoarele promisiuni:

• la paragraful 143 din Programul de guvernare - "Eliminarea influenţei politice asupra sistemului judiciar";
• la paragraful 144 - "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va administra bugetul sistemului judiciar, astfel încât profesioniştii din justiţie să nu poată fi influenţaţi prin politicile de alocare a resurselor bugetare";
• la paragraful 145 - "Aplicăm strategia naţională anticorupţie care va viza şi problemele din domeniul justiţiei, al achiziţiilor publice etc.";
• la paragraful 146 - "Continuăm să demascăm corupţia şi să-i trimitem în faţa justiţiei pe cei care au jefuit din banul public";
• la paragraful 147 - "Extindem şi îmbunătăţim sistemul de asistenţă judiciară din oficiu sau gratuită";
• la paragraful 148 - "Asigurăm răspunderea judecătorilor şi procurorilor în cazul abuzurilor şi încălcării flagrante a legii";

De la promisiuni la fapte este cale foarte lungă însă. Acest lucru ni-l arată PSD în fiecare zi.

Stimaţi colegi,

Prin această moţiune simplă, deputaţii PDL şi PNL doresc să atragă atenţia ministrului justiţiei şi PSD că nu vor accepta niciodată confiscarea României şi subordonarea politică a instituţiilor statului de drept. PDL şi PNL nu vor rămâne pasive în faţa tertipurilor PSD, prin care încearcă cu disperare să acapareze întreg sistemul judiciar.

PSD a primit în anul 2012 votul de încredere al românilor pentru a continua lupta anticorupţie, pentru a apăra independenţa justiţiei şi a statului de drept.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Staţi o secundă, doamnă deputat.

Rog domnii deputaţi de aici din faţă să ia loc. Este respect faţă de... Domnilor, rog fotografii să treacă la locul care le este rezervat şi-i rog să nu mai iasă din acea zonă. Rog pe toţi cetăţenii, cetăţenele din sală, care nu sunt deputaţi, să părăsească sala. Rog în sală să rămână numai deputaţii.

Vă rog să mă scuzaţi, doamnă deputat. Aveţi microfonul.

Doamna Valeria-Diana Schelean:

Mulţumesc.

Însă, această mult anunţată "bătălie" împotriva imixtiunii politicului în justiţie a început cu stângul, punând sub semnul întrebării "bunele intenţii" cu care PSD s-a afişat în faţa românilor în anul 2012.

Prima dovadă a eşecului PSD de a-şi respecta promisiunile electorale a fost însăşi numirea domnului Robert Cazanciuc, deghizat în haine de tehnocrat, pentru preluarea portofoliului de la justiţie. Propunerea domnului Cazanciuc pentru Ministerul Justiţiei nu a făcut altceva decât să reînvie tradiţia sistemului politic balcanic, veche de sute de ani, şi anume: rudele celor ajunşi să deţină funcţii de putere în stat avansează sau, după caz, intră în sistem direct în cele mai înalte poziţii.

Această numire a trădat practic viziunea PSD despre cum trebuie apărată independenţa justiţiei în România. A arătat românilor adevărata faţă a PSD, aceea a unui partid care urmăreşte acapararea tuturor instituţiilor statului, pe principiul nepotismului funcţiilor şi cumetriilor politice.

După "înscăunarea" domnului Robert Cazanciuc la Ministerul Justiţiei, PSD şi-a pus în aplicare strategia de trecere a întregului sistem judiciar sub umbrela şi controlul direct al PSD, deşi vorbea românilor în anul 2012 cu înflăcărare despre lupta anticorupţie şi despre eliminarea oricăror influenţe politice în domeniul justiţiei. Aşa a apărut "marţea neagră" de la sfârşitul anului trecut, pe care, cu siguranţă, v-o aduceţi aminte, stimaţi colegi.

Lupta anticorupţie a atins o masă critică de contestatari, pentru că investigaţiile procurorilor anticorupţie au ajuns în toate straturile puterii PSD. Anchetele s-au extins de la miniştri, parlamentari, şefi de consilii judeţene, primari de municipii, primari de oraşe mici şi de comune, consilieri din primării. Pe scurt, au cuprins toate arterele caracatiţei numite PSD.

"Marţea neagră" are o justificare cât se poate de clară, care nu are nicio legătură cu unele condamnări ale României la CEDO pentru nerespectarea condiţiilor minime din penitenciare. Legea amnistiei şi graţierii era pregătită pentru "depopularea" închisorilor de către clientela politică a PSD. Însă ne punem întrebarea: dacă graţierea era menită să decongestioneze închisorile, de ce ar mai fi fost nevoie şi de amnistie, adică de curăţarea cazierelor unor infractori?

Astăzi PSD are datoria de a expune opiniei publice o statistică de potenţiali "beneficiari" ai prevederilor legii amnistiei, pentru care PSD şi aliaţii săi continuă să se bată atât de mult.

Domnule ministru al justiţiei,

Întreg poporul român, care asistă neputincios la spectacolul macabru pe care PSD îl pune în scenă zi de zi doar pentru a apăra corupţii, înţelege acum toate demersurile PSD împotriva justiţiei şi a statului de drept. Zidul pe care încercaţi să-l ridicaţi pentru a vă proteja baronii începe să se dărâme încetul cu încetul, pentru că proverbul românesc "minciuna are picioare scurte" vi se aplică şi Domniilor Voastre.

Cazul de care ne lovim astăzi demonstrează toată construcţia şi încrengătura de minciuni din jurul ministrului justiţiei.

Propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a lui Duicu Ioan Adrian şi a lui Ponea Constantin Ştefan au scos la iveală minciuna ministrului justiţiei privind implicarea sa în numirea doamnei procuror Elisabeta Ponea la şefia Secţiei Judiciare a DNA - structura centrală.

Iată pe scurt filmul implicării domnului Cazanciuc în încercarea PSD de a politiza justiţia, aşa cum a fost el relatat la momentul respectiv în presa naţională:

- 17 septembrie 2013, apare prima informaţie, chiar din interiorul Ministerului Justiţiei, potrivit căreia se fac propuneri pentru schimbări în DNA. Mai mult, se vehiculează ideea că Robert Cazanciuc deja ar fi înaintat în scris un set de nominalizări pentru ocuparea unor funcţii în DNA, set de propuneri pe care îl retrage imediat şi fără nicio explicaţie. În joc era şefia Secţiei I, motorul DNA, având în vedere că mandatul procurorului Lucian Papici expira pe 23 septembrie 2013, şi şefia Secţiei Judiciare a DNA. Ministrul nu neagă informaţiile. În plus, de atunci era cunoscut faptul că printre primele propuneri făcute în scris de Robert Cazanciuc se regăsesc procurori din zone sugrumate de corupţie. În prima fază, pila pusă de pesedistul Duicu de la Mehedinţi a funcţionat: nevasta şefului IPJ Mehedinţi (acum arestat împreună cu Duicu) a fost în cărţi pentru şefia Secţiei judiciare din DNA. Evident, la acea dată, DNA deja avea în lucru ancheta împotriva lui Duicu şi Ponea, aşa că ministrul Cazanciuc a renunţat la propunere. Având în vedere că ministrul îşi retrage imediat documentul, propunerile trec neobservate.

Astăzi, informaţia negată de domnul Cazanciuc este confirmată de către DNA odată cu cererea de prelungire a măsurii arestării preventive a lui Duicu şi a lui Ponea. În referatul înaintat de procurorii anticorupţie se menţionează clar faptul că, la data de 2 septembrie 2013, inculpatul Duicu Ioan Adrian i-a transmis inculpatului Ponea Constantin Ştefan un mesaj SMS cu următorul conţinut: "Zilele astea o să fie contactata soţia ta"; iar la data de 4 septembrie 2013, Ministerul Justiţiei a transmis CSM propunerea ca doamna Ponea Elisabeta să fie numită în funcţia de procuror-şef al secţie judiciare a DNA.

Aşadar, doamna Ponea se afla pe lista propunerilor retrase ulterior de către domnul Cazanciuc. Ea a făcut parte din episodul primei răzgândiri inexplicabile la momentul respectiv a ministrului Cazanciuc.

• 18 Septembrie 2013, apare a doua informaţie. După retragerea propunerilor iniţiale, ministrul trece la nominalizări verbale: Gheorghe Bocşan pentru şefia Secţiei I (care începuse instrumentarea dosarului Dragnea fără s-o mai ducă la capăt) şi Gheorghe Popovici (care lucrase la dosarul lui Dan Voiculescu). Nici aceste propuneri nu au fost negate de ministrul Robert Cazanciuc, dar diligenţele sale verbale s-au încheiat cu un eşec.
• 19 Septembrie 2013, Parchetul General confirmă că s-a ajuns la o soluţie în ceea ce priveşte numirile în DNA. Tiberiu Niţu, coleg de an şi de facultate cu Robert Cazanciuc şi cu premierul Victor Ponta, recunoaşte prin vocea purtătorului de cuvânt că, la cererea procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, s-a aprobat delegarea pe funcţia de şef al Secţiei I a lui Lucian Papici pentru următoarele trei luni (până în decembrie 2013) şi a Elenei Matiesescu, pentru funcţia de şef al Secţiei judiciare a DNA, ambele începând cu data de 23 septembrie.
• 2 octombrie 2013, la doar câteva zile după numiri, Lucian Papici, şef al Secţiei I a DNA, finalizează dosarul Dragnea şi, cu propunere de trimitere în judecată, îl înaintează şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Exact în acest moment, Lucian Papici este schimbat din funcţie, alături de adjuncta sa, procurorul Mariana Alexandru. Secţia I este practic decapitată din cauza dosarului Dragnea, iar Victor Ponta, prin ministrul Robert Cazanciuc, vine cu noi propuneri la şefia secţiei celei mai importante din DNA: Iuliana Bendeac şi Viorel Cerbu, desemnaţi şi delegaţi imediat pe funcţii pentru următoarele 6 luni.
• pe 11 octombrie 2013, acelaşi ministru al justiţiei, Robert Cazanciuc, dă înapoi. Îşi retrage total numirile, iar şefia Secţiei I a DNA este ocupată mai întâi prin delegare, apoi prin vot în CSM şi ulterior prin semnătura Preşedintelui României, de Gheorghe Popovici, cu adjunct în persoana lui Dănuţ Volintiru, iar adjunctul Secţiei a II-a devine procurorul Mariana Alexandru.

Din această succesiune a faptelor, putem cu uşurinţă trage concluzia că, sub nicio formă, cei care sunt acum pe funcţii în DNA, nu au fost propunerile ministrului Cazanciuc din prima clipă, contrar susţinerilor sale de atunci, exprimate public, într-o emisiune la postul public de televiziune - TVR. Ministrul Cazanciuc spunea atunci că "Doamna Ponea (n.m. Elisabeta) a fost unul din zecile de magistraţi care au fost la sediul Ministerului Justiţiei". În aceeaşi emisiune mai spunea ministrul că a chemat-o pe Elisabeta Ponea ca să discute despre funcţii pentru că avea "două mandate de procuror general la Parchetul Curţii de Apel Craiova, în perioada 2006-2012, deci un om cu foarte mare experienţă. Doamna Ponea nu se regăseşte printre propunerile făcute de ministrul justiţiei nici pentru Parchetul General, nici pentru altă structură de Parchet. Propunerile ministrului au fost cele care sunt deja în momentul de faţă în funcţii. (...) Nu am formulat o asemenea propunere", minţea cu aroganţă ministrul justiţiei.

Stimaţi colegi,

Ministrul Cazanciuc se bâlbâie public căutând motivaţii care să-i acopere neputinţa de a ţine piept comenzilor politice. L-au contrazis nu numai propriile afirmaţii ci, mai mult, l-au compromis definitiv faptele. Robert Cazanciuc a insistat prin propuneri, răzgândiri şi minciună, şi în scris, şi verbal, numirea pentru o funcţie de conducere în DNA a unui procuror, ca urmare a presiunii politice a unui baron local al PSD.

Explicaţia acestor evenimente, care-l transformă pe Robert Cazanciuc din ministru al justiţiei în traficant de funcţii la comanda baronilor PSD, este cât se poate de clară: Secţia judiciară a DNA pe care Duicu, cu concursul ministrului Cazanciuc, o dorea condusă de Elisabeta Ponea este una cu atribuţii importante în structura instituţiei anticorupţie.

Şi acest lucru se desprinde cu maximă claritate din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul nr. 2184/C/2006 al ministrului justiţiei, publicat în Monitorul Oficial nr. 852 din 17 octombrie 2006. Potrivit acestuia, printre alte atribuţii, Secţia judiciară penală:

1. asigură participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale în care instanţele de judecată au fost învestite prin rechizitorii emise de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi la judecarea cererilor ori propunerilor adresate instanţelor de judecată de către această direcţie;
2. exercită, în termenele legale, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauzele penale de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
3. ia măsuri pentru exercitarea căilor extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive în cauzele penale de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
4. analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv, în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri de achitare şi restituire la procuror, precum şi cazurile în care s-a dispus, prin hotărâri definitive, punerea în libertate a unor inculpaţi trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, şi prezintă propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea deficienţelor etc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este de domeniul evidenţei care este miza acestor jocuri murdare, "pe sub masă", orchestrate de baronii locali, unii direct din biroul numărul unu de la Palatul Victoria, şi anume controlul total asupra justiţiei pentru apărarea intereselor baronilor PSD.

Tot ce s-a construit până acum pentru apărarea statului de drept, pentru independenţa actului de justiţie, riscă să se dărâme sub presiunea baronilor PSD şi a acoliţilor lor.

Vă reamintim că, cel puţin până în 1997, ministrul justiţiei putea da ordin să se înceapă urmărirea penală împotriva unei persoane, avea, prin lege, această putere de decizie. Politicienii puteau hotărî: tu intri sau nu intri într-un parchet, tu ieşi sau nu ieşi dintr-un parchet, tu primeşti sau nu primeşti un dosar. Până în anul 2003, ministrul justiţiei a păstrat puterea de a numi şefii de parchete şi, evident, numirile se făceau exclusiv pe criterii politice. Numirile se făceau după următoarele criterii: "ne place sau nu’, "e omul nostru sau nu e omul nostru", "răspunde sau nu comenzilor noastre politice".

Or, stimaţi colegi, PDL şi PNL nu acceptă întoarcerea la sistemul judiciar de dinainte de 2004, un sistem corupt, total netransparent, dar care oferea linişte tuturor celor "certaţi cu legea".

Domnule ministru al justiţiei,

Semnatarii acestei moţiuni vă solicită: să ne prezentaţi care au fost propunerile iniţiale, făcute la data de 4 septembrie 2013, de către ministerul pe care îl conduceţi, pentru ocuparea unor funcţii de conducere în cadrul DNA, inclusiv în cadrul Secţiei Judiciare; să ne prezentaţi argumentele pentru care, deşi spuneţi că aţi făcut propuneri în raport de competenţa şi pregătirea profesională a procurorilor în cauză, aţi retras totuşi propunerile iniţiale ale unor oameni de o "calitate ireproşabilă"; să ne prezentaţi motivele pentru care doamna procuror Elisabeta Ponea s-a regăsit în rândul propunerilor iniţiale făcute de către Ministerul Justiţiei pentru a ocupa o funcţie de conducere în cadrul Secţiei Judiciare a DNA; să ne prezentaţi motivele pentru care aţi dezminţit public, în repetate rânduri, informaţii cuprinse în documente oficiale care emană de la ministerul pe care îl coordonaţi; să precizaţi public dacă reţeaua infracţională condusă de către domnul Duicu Ioan Adrian v-a determinat să luaţi şi alte măsuri sau decizii, în calitate de ministru al justiţiei, în afara propunerii doamnei Elisabeta Ponea pentru funcţia de conducere în cadrul Secţiei Judiciare a DNA; să spuneţi public de ce amânaţi, sub pretextul unor studii de impact, respingerea definitivă a Propunerii legislative privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse, care stă închisă în sertarul comisiilor permanente, iniţiativă legislativă croită cu dedicaţie pentru domnul Duicu, pentru domnul Voiculescu, pentru domnul Năstase şi toată cohorta de baroni PSD certaţi cu legea.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamna deputat.

Domnule ministru Nicolicea, aveţi cuvântul pe procedură. Şi după aceea dumneavoastră, domnule ministru.

Domnul Eugen Nicolicea:

În calitate de deputat, iau cuvântul pe chestiuni de procedură şi susţin că această moţiune nu respectă art.160, şi anume, faptul că nu reprezintă o poziţie cu privire la o anumită problemă care a făcut obiectul unei interpelări sau o problemă de politică internă şi că în mod normal ar fi trebuit să nu fie luată în considerare. Dar, totuşi, pentru a nu se zice că e blocat acest demers, văd că a ajuns să fie discutată.

Aş vrea să mai fac o precizare de procedură. Cred că n-a fost scrisă de un jurist sau de un parlamentar, pentru că, cu privire la ridicarea imunităţii se vorbeşte de faptul că fiecare vot cu privire la ridicarea imunităţii împiedică deferirea în justiţie a acelor parlamentari cercetaţi pentru săvârşirea unor fapte grave de corupţie.

Aceste afirmaţii, pe lângă că sunt mincinoase, sunt şi grave, pentru că ne-am trezit apoi cu reproşuri din alte părţi. Deci, colegii trebuie să ştie că parlamentarii nu au imunitate decât pentru voturi şi pentru opinii, iar voturile negative cu privire la ridicarea imunităţii nu împiedică absolut de loc justiţia, ci se referă doar la măsuri procesuale, măsuri preventive: arestarea preventivă, percheziţia şi reţinerea.

Deci, chiar în halul acesta de prost pregătiţi nu cred că au fost colegii, îi cred mai degrabă rău-voitori.

Iar în final constat doar că poziţia respectivilor este aceea că întreabă. Şi Guvernul va trebui să ţină cont şi să ştie că respectivii întreabă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Şi eu am senzaţia că e o interpelare, dar nu am fost eu în scaun, că aş fi respins-o.

Domnule ministru, vă rog, aveţi microfonul.

Domnul ministru Cazanciuc. Cu atâţia miniştrii mă mai încurc şi eu.

Domnul Robert-Marius Cazanciuc (ministrul justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, "La mulţi ani!" doamnelor, domnişoarelor şi domnilor ce serbează astăzi onomastica.

Doamnelor şi domnilor,

Vreau să mulţumesc în primul rând autorilor pentru prilejul pe care prin intermediul aşa-zisei moţiuni mi-l oferă pentru a vă explica atât dumneavoastră, dar mai ales celor pe care-i reprezentaţi, aspecte care din păcate, voit sau nu, au fost eronat vehiculate în spaţiul public. Precizez din start că voi face, din respect pentru ceea ce reprezintă în opinia mea Parlamentul României, abstracţie de afirmaţiile jignitoare cu privire la persoana mea, cuprinse în acest text.

Ca jurist, ca fost magistrat de carieră, ca ministru al justiţiei nu pot să accept ca lupta de idei, chiar şi cea în care miza este una exclusiv politică, să se poarte cu armele atacului la persoană, a jignirilor şi pseudoacuzaţiilor. Tocmai pentru aceste motive mă voi rezuma să vă prezint pe scurt argumente care demonstrează că acest demers este total lipsit de temei, în condiţiile în care politicile publice ale Ministerului Justiţiei sunt îndreptate spre unicul scop al consolidării încrederii publicului în actul de justiţie.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş vrea, în primul rând, să remarc, aşa cum spune şi domnul ministru Nicolicea, că documentul opoziţiei nu reprezintă o moţiune simplă, pentru că nu respectă prevederile art.112 alin.(2) din Constituţie şi nici ale art.160 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care stabilesc în mod clar forma şi conţinutul unei moţiuni simple, ca să nu mai amintim acelaşi regulament în baza căruia ar trebui respinse întrebările cu privire la cauze aflate în curs de judecată.

Cu toate acestea, reafirmând principiile pe care chiar noi le respectăm, de a nu introduce justiţia în lupta politică, voi încerca să aduc câteva clarificări tehnice colegilor din opoziţie, cu speranţa că odată lămuriţi nu vor mai pica în păcatul de a spune ceva şi de a acţiona diametral opus, şi vor accepta că justiţia nu este câmp de luptă pe care să se dea bătălii politice.

Stimaţi parlamentari,

Recunosc că am citit foarte atent acest text, dar nu reuşesc să înţeleg la ce imixtiuni şi tentative de acaparare a justiţiei se referă semnatarii, pentru că e foarte posibil, consecvenţi cu propriile opinii, să încurce anii şi să acuze practicile unor foşti titulari ai acestui portofoliu. În anul 2009, unul dintre semnatarii textului supus dezbaterii, şi am decis să nu fac nici o nominalizare, doar să prezint faptele, acuza Ministerul Justiţiei condus de un coleg de alianţă la acest moment, de intimidare la adresa magistraţilor atunci când judecătorii au admis contestaţiile împotriva reducerii cu 25% a salariilor. Citez: "Sesizarea Ministerului Justiţiei adresată CSM referitoare la sancţionarea disciplinară a magistraţilor care au admis contestaţiile unor categorii de bugetari împotriva reducerii cu 25% a salariilor, reprezintă un gest extrem de periculos şi o gravă presiune asupra judecătorilor obligaţi să dea soluţii sub iminenţa unor eventuale sancţiuni disciplinare."

Este posibil ca o parte a semnatarilor să fi uitat împotriva cui este introdusă această pretinsă moţiune şi să se refere la perioada când co-semnatarii de azi se aflau la guvernare, moment în care un distins reprezentant al PNL acuza un ministru susţinut de PDL că este depăşit de situaţie, ceea ce era perfect adevărat, ţinând cont de faptul că tocmai avea loc primul şi singurul protest al magistraţilor din această ţară sau momentul în care peste 100 de judecători au semnat o petiţie prin care cereau demisia de onoare a aceluiaşi ministru al justiţiei pentru modul dezastruos în care gestiona sistemul de justiţie.

Nu cred că este o dovadă de seriozitate să se vorbească de către colegii din opoziţie de subfinanţarea sistemului, în condiţiile în care bugetul alocat Ministerului Justiţiei a crescut în mod constant, creşterea bugetară în valoare absolută în anul 2014 faţă de anul 2012 fiind de aproximativ 18%.

Am putea, de asemenea, să discutăm despre sub-dimensionarea schemelor de personal al instanţelor, ceea ce a condus la - citez din Comunicatul CSM din octombrie 2010: "Un dezechilibru între volumul de activitate, resursele alocate şi durata soluţionării cauzelor care are drept consecinţă previzibila scădere a calităţii deciziilor, o dilatare excesivă a termenelor de judecată şi, implicit, dificultăţi în unificarea practicii judiciare."

Această situaţie gravă, cu consecinţele descrise de CSM, a început să fie rezolvată de-abia în anul 2012, dată de la care schemele de funcţionare ale instanţelor au fost suplimentate în mod constant cu sute de noi posturi de judecători şi grefieri, plan de suplimentare ce va continua până în 2015 inclusiv.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întreaga noastră activitate are un singur scop: servirea intereselor cetăţenilor. În aceste condiţii, cea mai bună dovadă a faptului că ne facem datoria este modul în care cetăţenii percep activitatea noastră, iar încrederea publicului în actul de justiţie este cel mai bun barometru al aşa-zisei competenţe de care au dat dovadă miniştrii PNL şi PDL. În ianuarie 2008, cota de încredere era de 26%, iar în februarie 2012, doar 30% dintre români au declarat că au încredere multă şi foarte multă în justiţie. Anul trecut, studiile au arătat că această cotă a crescut la 44%. Cred că diferenţa este edificatoare.

Nu doar aceste cifre vorbesc despre activitatea mea ca ministru al justiţiei, ci şi evaluările experţilor Comisiei Europene. Raportul Comisiei Europene din ianuarie 2014 remarcă spiritul de cooperare dintre Ministerul Justiţiei şi restul instituţiilor din sistemul judiciar. În plus, raportul subliniază susţinerea Executivului pentru instituţiile cu competenţă în prevenirea şi combaterea conflictelor de interese şi a corupţiei, şi e vorba de ANI, Înalta Curte, DNA, prin alocarea resurselor de care aveau nevoie.

Citez: "De la rapoartele MCV precedente, România a înregistrat progrese în numeroase domenii. Rezultatele principalelor instituţii judiciare şi de integritate se menţin pozitive. A continuat adoptarea unor modificări legislative necesare şi îndelung aşteptate. Iar un anumit spirit de cooperare între instituţiile judiciare şi Ministerul Justiţiei contribuie la soluţionarea problemelor de ordin managerial."

Cred că este o mare diferenţă faţă de acuzaţiile de imixtiune, subfinanţare, presiuni asupra magistraţilor manifestate până la mijlocul anului 2012. Repet: aceste argumente nu ne aparţin, ele aparţin experţilor Comisiei Europene cu privire la activitatea Ministerului Justiţiei şi vin în mod evident să contrazică însăşi esenţa acestei false moţiuni.

În acelaşi timp, semnatarii susţin că angajamentele asumate prin programul de guvernare votat de Parlament în 2012 nu au fost îndeplinite. Este nimic altceva decât o altă susţinere falsă, iar cea mai amabilă reacţie pe care o pot avea este să-i îndemn pe distinşii reprezentanţi ai opoziţiei să citească Raportul de ţară publicat în ianuarie 2014. Dacă ar fi făcut acest lucru şi ar fi avut şi bună-credinţă, ar fi renunţat din start la acest demers. Dar în aceste condiţii voi cita din nou din acelaşi raport care arată: "Strategia naţională anticorupţie este o iniţiativă importantă prin care s-a reuşit extinderea cadrului comun la o gamă largă de instituţii române. Activitatea depusă în cadrul strategiei în vederea răspândirii bunelor practici şi a încurajării organismelor publice de a dedica resurse şi atenţie luptei împotriva corupţiei este în mod cert o activitate valoroasă".

Acelaşi raport menţionează că în trecut o dificultate suplimentară o reprezenta faptul că magistraţilor găsiţi vinovaţi de săvârşirea de acte de corupţie nu le erau afectate pensiile speciale preferenţiale. Ministerul Justiţiei a propus o lege privind pierderea de către magistraţi a dreptului la pensia de serviciu în cazul condamnării pentru fapte de corupţie. Evident ştiţi că această propunere a devenit lege prin votul Parlamentului.

Aşadar, devine evident că toate aceste susţineri cuprinse în materialul pretenţios intitulat "moţiune" nu îşi găsesc corespondent în realitate şi încearcă să contrazică realităţi evidente constatate de toate organismele internaţionale şi menţionate inclusiv, după cum am arătat, în ultimul raport de ţară al Comisiei Europene.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Există în această pseudomoţiune şi anumite referiri la procedura de numire în funcţiile de conducere de la nivelul Ministerului Public. Vă spun foarte clar: toate propunerile pentru funcţiile de conducere de la nivelul Ministerului Public au fost făcute în perfectă concordanţă cu legea. În nici-un moment, sub nici o formă, legea nu a fost încălcată. În plus, prevederile legale în baza cărora s-au făcut aceste nominalizări nu ne aparţin. Procedura de numire a conducerii Ministerului Public a fost schimbată în anul 2005 de PDL. CSM a susţinut constant că această modificare este greşită, avizând negativ propunerea de modificarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului în 2005.

În anul 2008, atunci când Senatul, Cameră decizională, a aprobat revenirea competenţei de numire la CSM a conducerii Ministerului Public, PDL a atacat la Curtea Constituţională modificarea legii, astfel încât competenţa acordată ministrului justiţiei a fost verificată şi de Curtea Constituţională care a stabilit că este o procedură legală care nu încalcă Constituţia României.

În concluzie, ca ministru al justiţiei, am procedat doar la punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, aşa cum au fost ele modificate şi aprobate de colegii dumneavoastră.

Doamnelor şi domnilor,

Un citat celebru spune: "Cei care uită trecutul sunt condamnaţi să îl repete!"

Pentru că nu vreau să cădem în această capcană, vă propun să ne amintim şi alte momente din istoria recentă pe care iniţiatorii acestui demers par să le uite. Şi m-aş opri tot în anul 2008, când acelaşi ministru al justiţiei reprezentând PNL, devenit independent şi apoi lider PDL, a propus chiar schimbarea şefului DNA. Să ne reamintim şi scandalul intern şi internaţional creat în acele situaţii sau rapoartele dezastruoase pe justiţie care au urmat. Să nu uităm nici subfinanţarea cronică a sistemului de justiţie, dar nici faptul că şi acum bugetul ministerului este grevat de plata către magistraţi a sumelor de bani câştigate în instanţă şi amânate la plată de guvernele anterioare.

Cu privire la tema amnistiei şi graţierii. Aş vrea, de asemenea, să reamintesc că Ministerul Justiţiei a emis un aviz negativ la un proiect de lege iniţiat anul trecut, subliniind de fiecare dată că un subiect atât de important trebuie discutat şi analizat cu toţi factorii implicaţi, în deplină transparenţă şi având drept unic scop găsirea unor soluţii pentru situaţia extrem de complicată în care se găseşte sistemul penitenciar românesc. Decizia aparţine Parlamentului, Ministerul Justiţiei este disponibil pentru dialog, pentru a oferi expertizele sale în domeniu, dar doar, repet, în condiţii de transparenţă şi legalitate.

Pentru toate aceste argumente, cred eu edificatoare, vă rog să respingeţi aserţiunile cuprinse în textul supus astăzi dezbaterii.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Rămân extrem de dezamăgit că distinşii jurişti ai opoziţiei au preferat în mod regretabil să se lase din nou folosiţi şi să gireze atât de uşor acest demers pur propagandistic.

Nu pot să închid fără a vă adresa o altă rugăminte cu mult mai importantă, în ciuda divergenţelor politice, în ciuda luptelor politice, am convingerea fermă că, fundamental, avem acelaşi scop: construirea unei justiţii independente, eficiente şi care să se bucure de o cât mai mare cotă de încredere în rândul opiniei publice.

Ca ministru al justiţiei, am încercat permanent să ţin sistemul de justiţie în afara scandalului politic, pentru că am convingerea că justiţia nu se face nici la televizor, nici în Ministerul Justiţiei, nici, cu tot respectul, în Parlament, ci doar în sala de judecată de către un magistrat. Dacă nu vom înţelege că justiţia trebuie ţinută în afara dezbaterii politice, dacă nu vom învăţa să nu ne pronunţăm cu privire la activitatea magistraţilor, dar nici la vinovăţia celor acuzaţi, vom pierde cu toţii, indiferent de ceea ce credem că am câştigat la un moment dat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Am primit lista de la grupurile parlamentare. Avem şi timpii stabiliţi.

Domnule deputat Ioan Adam, PSD, aveţi microfonul.

Domnul Ioan Adam:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Lecturând numele semnatarilor acestei moţiuni, constat cu stupoare că numărul liberalilor care au semnat această moţiune este foarte mare, e mult mai mare decât al colegilor dumnealor de la PDL. Şi-mi pun o întrebare raţională: oare să se pună liberalii în situaţia asta atât de ridicolă să-şi nege propria guvernare? Dar au uitat domnii liberali că perioada pe care o incriminează în această aşa-zisă moţiune este o perioadă în care dânşii au fost la guvernare. Păi când au fost cinstiţi şi corecţi? Atunci când au susţinut guvernarea sau acum, când vin şi critică guvernarea privitoare la activitatea justiţiei?

O asemenea atitudine nu trebuie să mai dăinuie aici şi trebuie să avem decenţa să ne asumăm ceea ce am făcut când am fost la guvernare.

Referindu-mă acum expresis verbis la această aşa-zisă moţiune prin care suntem acuzaţi că avem alergie la justiţie, domnilor colegi, ar fi fost elementar de observat textele care vă obligau să răspundeţi la o formă a acestei moţiuni. Pentru că este o enumerare fără nici o logică a unor nemulţumiri pe care le arătaţi, dar nu arătaţi ce-aţi dori prin aceasta.

Prima chestiune pe care vreau s-o ridic este că dumneavoastră vreţi să induceţi ideea că guvernarea PSD este una dintre acelea care nu şi-a respectat angajamentele asumate prin programul de guvernare, că nu este una cinstită şi că suntem de partea corupţilor.

Domnilor, vă contraziceţi dumneavoastră prin ce aţi spus aici în această aşa-zisă moţiune dezlânată. Păi aţi spus că acum şi în trecut, dar mai ales acum, în perioada aceasta, au fost arestaţi fără nici o discriminare toţi cei care au fost dovediţi că au săvârşit fapte penale: baroni, mai puţini baroni, consilieri, parlamentari. Deci, absolut toţi cei care, dovediţi fiind că au săvârşit fapte penale... s-au luat măsuri de către justiţie. Spuneţi dumneavoastră în această moţiune. Păi, care e raţiunea să veniţi să susţineţi că PSD-ul, prin atitudinea pe care o manifestă în actuala politică, ar împiedica înfăptuirea justiţiei? Este o mare contradicţie între ce-aţi susţinut aici. Şi ar fi bine să vă clarificaţi lucrurile. Nu puteţi să susţineţi acest lucru împotriva evidenţei. Nu aveţi măcar o dovadă, un exemplu că s-ar fi încercat o acţiune politică de obturare a activităţii justiţiei. Cred că trăiţi în lumea din care aţi venit dumneavoastră când schimbaţi legea după cum vroiaţi în guvernarea PDL, aşa după cum îi convenea doamnei Macovei, ca să stăpânească, să fie...

Dânşii stau cu capul plecat pentru că oricât de subiectiv ai fi au criticat ceea ce spun eu acum, au criticat chiar dânşii.

Îmi pare rău pentru liberali, au fost colegii noştri de alianţă, îi preţuim, am făcut lucruri foarte bune împreună, dar aici au greşit, este opinia deputatului Adam, au greşit că au semnat această aberaţie juridică.

Vreau să continui. Mai avem o recunoaştere din partea dumneavoastră, domnilor, care aţi redactat această moţiune. În sfârşit, declaraţi că sunteţi de acord cu amnistia. În sfârşit! Văd că vă opuneţi... cu graţierea, scuze. Văd că vă opuneţi doar amnistiei. Cu susţinerea făcută de iniţiatori că vrem prin amnistie să ştergem petele unor condamnaţi.

Eu vreau să vă spun foarte clar, ca membru al Comisiei juridice, este raţional ceea ce s-a întreprins. Până nu se face o analiză profundă cu societatea civilă, cu toate organismele implicate, nu este bine să luăm o decizie.

Şi sub acest aspect mă raliez la ce a spus ministrul justiţiei, că trebuie să chibzuim. Chiar dacă ministerul a dat un aviz negativ, aceasta nu înseamnă că suntem legaţi.

Deci, iată, uite, am câştigat ceva, domnilor colegi.

Cei care au semnat pentru această moţiune sunt de acord cu graţierea pedepselor, dar nu sunt de acord cu amnistierea. O să vedem.

Mai am o chestiune pe care vreau să o ridic. Domnilor, este nedrept, şi vă rog să vă uitaţi în oglindă, să faceţi acuze şi atac la persoană la adresa ministrului justiţiei.

Aţi încercat să induceţi ideea că ar fi fost instalat ministru al justiţiei un jurist fără să aibă competenţele necesare. Sunt foarte atent la vorbe. Domnilor, sunteţi nedrepţi şi subiectivi şi sunteţi chiar răi. Păi, nu vă supăraţi, Robert Cazanciuc e procuror, nu fost procuror, este procuror, e magistrat. Ce crimă de lezmajestate am săvârşit dacă l-am desemnat, la momentul respectiv, pe tehnocratul Robert Cazanciuc, procuror, căruia nu-i puteţi reproşa nimic profesional, la conducerea Ministerului Justiţiei?

Domnilor, haideţi să nu aruncăm cu noroi! Nu este nici cea mai elementară dovadă în spaţiul public care să ateste că PSD-ul obturează lupta împotriva corupţiei.

Dovezile cele mai elocvente sunt faptele. Vedeţi, justiţia, potrivit competenţelor pe care le are, îşi desfăşoară anchetele, iar instanţele de judecată urmează să decidă.

Ce faceţi dumneavoastră astăzi, aici, prin încercarea de a discuta cauze aflate pe rolul instanţelor, este un act de imixtiune în actul de justiţie.

Cine vă permite dumneavoastră să aduceţi în sala Camerei discuţii despre cum se judecă un dosar? Dar ce, avem noi competenţe să ne amestecăm în ceea ce are o altă putere a statului? Nu.

Eu nu înţeleg care a fost logica. Şi sunt de acord cu ce s-a spus aici, că, într-adevăr, cei care au semnat nu au citit, pentru că dacă citeau - chiar dacă nu eşti jurist avizat sau chiar dacă nu eşti jurist - îţi dai seama că sunt nişte neadevăruri, n-am spus inepţii, nişte neadevăruri evidente.

Şi, atunci, haideţi să dăm un semnal că în Parlamentul României facem dezbateri bazate pe fapte concrete. Să nu inventăm teme de discuţii şi să încercăm să lansăm atât de grave acuzaţii, că actualul Guvern sau că partidul... PSD s-ar implica în obturarea activităţii justiţiei.

Staţi liniştiţi, domnilor, staţi liniştiţi!

Vă mai aduc aminte că Guvernul actual nu s-a aliat cu bandiţii şi cu cei care au spoliat şi care au devalizat ţara.

Sunt zeci - şi împreună cu colegii liberali am făcut acest lucru -, sunt zeci de sesizări la DNA.

Urmare a analizelor şi constatărilor făcute de Corpul de Control al Guvernului sau prin orice altă cale, s-au formulat plângeri la organele abilitate ale statului, urmând ca aceste organe să-şi spună cuvântul.

Păi, nu vă supăraţi, ce ne reproşaţi? Că încă nu au fost analizate sau încă nu s-au demarat procedurile? Asta nu e chestiunea Parlamentului, domnilor. Nu este atribuţia Parlamentului.

Vreau doar să relev că Guvernul a dat dovadă de responsabilitate şi a formulat în toate situaţiile unde s-au găsit grave, grave... s-au găsit prejudicii şi indicii evidente de săvârşire a unor fapte penale, a sesizat organele abilitate. Mai mult nu puteam face.

Conchid: nu aveţi căderea morală, nu aveţi, domnilor semnatari, căderea morală să ne daţi nouă lecţii de cinste.

Spun răspicat aici: acest Guvern este un guvern cinstit. Mă bazez...

Nu, nu persiflaţi. Mă bazez pe fapte. Nu poate nimeni să spună că a fost obturat actul de justiţie în România şi că noi am fi făcut ceva ca să protejăm acea categorie pe care dumneavoastră o numiţi "baroni", iar dumneavoastră nu aveţi "baroni", sunteţi îngeri, sunteţi îngeri, nu aveţi "baroni"!

Dar nu ne interesează. Să-şi facă justiţia treaba.

Această moţiune nu are nicio şansă de reuşită, pentru că este, aşa cum am arătat, nefundamentată.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. Aţi vorbit 12 minute. Grupul mai are încă 19 minute.

Din partea Grupului parlamentar al PNL are cuvântul domnul deputat Nicolescu Cătălin.

Din sală:

Domnul Andronache.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna Andronache Gabriela... îmi pare rău, nu eu scriu listele. Eu ştiu ce spun aici... Domnul Andronache Gabriel.

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule Adam, v-aţi uitat ochelarii. Vă rog frumos.

Ştiţi, voiam să vă spun, domnule preşedinte, că unii colegi n-au înţeles nimic din moţiune.

Tocmai pentru motivele din moţiune PNL a fost dat afară de la guvernare.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Recunosc că dacă mi-aţi spus... nici eu nu am înţeles mare lucru, dar, mă rog...

Domnul Gabriel Andronache:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Întrebarea care se naşte din citirea argumentelor pe care se întemeiază moţiunea simplă este aceea dacă PSD şi dacă Guvernul Ponta au respectat cel puţin o dată statul de drept şi separaţia puterilor în stat.

Moţiunea ne lămureşte că nu au respectat aceste principii fundamentale pentru funcţionarea unei societăţi de tip occidental.

De câteva luni de zile asistăm la încălcarea continuă a Constituţiei, iar argumentele din moţiune ne relevă existenţa unui grup de tip infracţional organizat având sediul la Palatul Victoria.

Cum altfel poate fi intitulată toată încrengătura descrisă şi în moţiune prin care un ales local reuşeşte să determine membri ai Executivului să propună CSM avansarea în funcţie a unui procuror, prin mecanismele utilizate, un reprezentant al PSD, domnul Duicu?

Îl determină pe prim-ministru să îi ceară ministrului justiţiei numirea în funcţie la Direcţia Naţională Anticorupţie a unei persoane din sfera sa de influenţă, sfera de influenţă a alesului local care în prezent se află în arest preventiv. Iar ministrul justiţiei ce face? Înaintează propunerea către organismul însărcinat să asigure independenţa justiţiei faţă de orice influenţă politică.

Este oare singular acest eveniment? Evident că nu.

Justiţia este duşmanul natural al PSD. De ce să-i lăsăm pe judecători să judece independent de orice influenţă, doar în baza propriei conştiinţe? Este întrebarea care bântuie partidul de guvernământ.

Şi dacă nu putem interveni pe căi oculte, atunci decizia este de a elimina ceea ce decide judecătorul.

Legea amnistiei şi a graţierii este laitmotivul gândirii PSD expuse mai înainte.

Domnule ministru al justiţiei,

Am solicitat în nenumărate rânduri să veniţi în faţa Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor pentru a ne spune opinia dumneavoastră despre proiectul de lege referitor la amnistie şi graţiere.

Colegii dumneavoastră însă, din arcul guvernamental au respins de fiecare dată solicitarea de audiere.

Am solicitat în nenumărate rânduri punerea pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor a acestui proiect de lege nociv pentru societatea românească sau includerea pe ordinea de zi a plenului, fără raport, pentru a fi respins. De fiecare dată însă solicitarea a fost respinsă, pentru că proiectul de lege este foarte preţios pentru aceia care trebuie să dea socoteală pentru faptele penale comise abuzând de funcţie, descrişi de către cetăţeni ca fiind "baroni locali".

Proiectul este preţios şi pentru unii din mentorii guvernării dumneavoastră care astăzi sunt în puşcărie, ca domnul Voiculescu, domnul Copos sau alţii aflaţi în aceeaşi situaţie.

Aveţi ocazia astăzi să spuneţi Camerei Deputaţilor tare şi răspicat că nu sunteţi de acord şi solicitaţi respingerea Proiectului de Lege privind amnistia şi graţierea.

De asemenea, domnule ministru, spuneţi tare şi răspicat că ordonanţele de urgenţă încalcă buna funcţionare a statului şi omoară separaţia puterilor în stat.

Spuneţi tare şi nu cu jumătate de gură, aşa cum a făcut săptămâna trecută prim-ministrul României, când v-a atenţionat, în şedinţă de Guvern, să transformaţi un proiect de ordonanţă de urgenţă în proiect de lege, pentru că spunea domnul Ponta - şi aici citez - "Aţi văzut că nu mai avem voie să dăm ordonanţe de urgenţă", închei citatul.

Chiar aşa, domnule ministru, poate ne spuneţi cine nu vă mai dă voie să emiteţi ordonanţe de urgenţă, conştiinţa sau avertismentul aliaţilor că aţi încălcat şi batjocorit Constituţia şi statul de drept?

Suntem curioşi, domnule ministru, să vedem avizul de legalitate privind Ordonanţa de urgenţă nr.55/2014 pe care l-aţi emis în baza Hotărârii de Guvern nr.561/2009.

De asemenea, ne interesează avizul de legalitate pentru Ordonanţa de urgenţă nr.45/2014 prin care aţi creat mecanismul perfect pentru fraudă electorală?

Observăm că parcurgeţi paşii pentru fraudarea scrutinului prezidenţial din 10 în 10 ordonanţe de urgenţă: Ordonanţa nr.45, Ordonanţa nr.55.

De aceea vă propunem ca Ordonanţa de urgenţă nr.65 să aibă ca obiect de reglementare modificarea, abrogarea sau suspendarea... - aici, în paranteză, trebuie să-l consultaţi pe domnul Dragnea, pentru că e specialist -, suspendarea Constituţiei României. Ar fi bomboana de pe coliva democraţiei româneşti. Aşa că aşteptăm şi un asemenea demers.

Domnule ministru, spuneţi-le colegilor dumneavoastră că ordonanţa de urgenţă nu este reglementată de Constituţie, în art.108, ca act al Guvernului. Ordonanţa de urgenţă este un instrument de legiferare doar pe o situaţie excepţională, de delegare legislativă, din partea Parlamentului către Guvern, conform art. 115 din Constituţie.

Oare care au fost situaţiile excepţionale din luna iunie 2014, care, în plină sesiune a Parlamentului României, v-au determinat să adoptaţi nu mai puţin de 20 de ordonanţe de urgenţă într-o singură lună, de la Ordonanţa de urgenţă nr.41 până la Ordonanţa de urgenţă nr.51?

Le-aţi avizat pe toate de legalitate, domnule ministru? Dacă da, aţi observat că aţi legiferat în locul Parlamentului - aflat la lucru în momentul respectiv - în domenii fundamentale pentru funcţionarea statului în materie de drepturi şi libertăţi şi în materie de drepturi electorale? Curat neconstituţional, domnule ministru!

Dar despre demersul neconstituţional al ministrului pentru relaţia cu Parlamentul ce părere aveţi, domnule ministru? Este sau nu este constituţională decizia Curţii Constituţionale prin care constată că are dreptul să analizeze hotărârile Parlamentului?

Prin urmare, dacă aveţi demnitate, dacă aveţi respect pentru lege, dacă aveţi respect pentru Parlament, unica autoritate legiuitoare a statului român, şi dacă credeţi în principiul separaţiei puterilor în stat, răspundeţi, domnule ministru, întrebărilor noastre, cât şi pentru faptele dumneavoastră.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestei moţiuni simple.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 8 minute. Mai aveţi 4.

Grupul parlamentar liberal conservator, domnul Aurelian Ionescu.

Domnul Aurelian Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi miniştri,

Distinşi colegi,

Spre deosebire de mesajul moţiunii prezentate astăzi, o construcţie care suferă puternic la capitolul concreteţe şi coerenţă, punctul de vedere al Grupului parlamentar liberal conservator PC-PLR legat de acest subiect poartă o concluzie extrem de clară ce merită punctată din start, anume aceea că Alianţa creştin-liberală este bântuită de fantoma lui Cătălin Predoiu la Ministerul Justiţiei.

Până la momentul la care autorii moţiunii prezintă pseudo-rechizitoriul unor aşa-zise fapte reprobabile comise de ministrul Cazanciuc, din textul documentului transpare neputinţa. O neputinţă de a alcătui o argumentaţie demnă de analizat în detaliu şi o incapacitate de a oferi soluţii pentru problemele unui sistem definitoriu pentru statul de drept.

În fapt, distinşii colegi de la ACL nici nu prea aveau cum să vină în faţa noastră cu altceva decât vorbe, în condiţiile în care reprezentanţii PNL par a avea amnezie şi a uita că până ieri au susţinut un guvern cu ministrul Cazanciuc în componenţă, iar democrat-liberalii vin după o succesiune de mandate la justiţie ce au creat haos, greve şi scandaluri în sistem.

Dintre paragrafele moţiunii mai răzbate ceva, anume patima unei răzbunări triste pentru un refuz.

În plan personal, premierul Guvernului din umbră al ACL a primit o lovitură de imagine devastatoare atunci când Victor Ponta i-a refuzat nominalizarea la cârma justiţiei, cu atât mai mult cu cât încercarea de agăţare de funcţie a fost istorisită chiar de omul ale cărui interese au fost reprezentate în guvernele PDL atâta amar de vreme, preşedintele Băsescu.

Abia aici, şi nu în cazul ministrului Cazanciuc, avem de-a face cu un traficant de funcţii. Cătălin Predoiu a fost identificat în mod public ca fiind negociatorul propriei funcţii într-un guvern USL venit la acea vreme să repare catastrofa provocată în justiţie de prea multele sale mandate.

Iniţiatorii moţiunii acuză guvernarea actuală de distrugerea a tot ceea ce s-a construit până acum, precum îndreptarea actului de justiţie în România.

Stimaţi domni,

Guvernele PDL n-au construit nimic în România şi cu atât mai puţin în justiţia din România.

Actul de justiţie este înfăptuit de magistraţi, cei care pentru monitorizare şi control au propriile organisme independente politic. Acestea au existat şi vor continua să o facă indiferent de cine face jocurile politice la un moment dat în România, aşa cum au rezistat şi sub încercările repetate de subjugare a justiţiei în perioada de glorie politică PDL, astăzi apusă.

Este de neînţeles cum reprezentanţii ACL pot să regrete o perioadă neagră a sistemului judiciar din România, un interval pentru care Cătălin Predoiu a rămas în istorie cel mai slab ministru de justiţie postdecembrist.

Printre semnatarii acestei moţiuni, membri ai PNL, se numără şi câţiva politicieni care în 2010 îl acuzau pe colegul de astăzi, fostul ministru Predoiu, de presiune politică asupra judecătorilor şi amestec nepermis în actul de justiţie pentru gestul acestuia de a solicita verificarea disciplinară a unor magistraţi ce dăduseră soluţii favorabile în procesele câştigate cu bugetarii cu salarii tăiate de Guvernul Boc.

Cu aceeaşi lipsă de consecvenţă, aceşti reprezentanţi ai PNL se alătură acum partenerilor de conjunctură democrat-liberali, uitând că sub mandatele PDL la justiţie au fost înregistrate cele mai de răsunet scandaluri între minister, judecători şi grefieri plus emblematica grevă din sistemul judiciar.

Veţi spune că justiţia a avut un ministru independent în guvernarea PDL. Desigur, ministrul independent liberal Predoiu, devenit ulterior independent democrat-liberal. A fost susţinut în funcţie de cei ce astăzi se declară îngrijoraţi de soarta justiţiei, în ciuda faptului că deţinătorul portofoliului guvernamental s-a remarcat exclusiv prin măsuri defavorabile sistemului.

Sub mandatele PDL la justiţie, judecătorii s-au văzut nevoiţi să judece aproximativ 80 de dosare într-o singură şedinţă. Justiţiabilii au avut de consultat informaţii de la instanţe pe baza a două sisteme ECRIS, unul mai nefuncţional decât altul, iar grefierii au fost lăsaţi pe dinafara dialogului instituţional cu ministerul. Ministrul independent al celor două partide a fost singurul ministru căruia judecătorii i-au cerut aproape in corpore demisia în cadrul unei greve cu o anvergură fără precedent în România.

După toate cele prezentate până acum, ne întrebăm cât de îndreptăţiţi sunt cei care au susţinut un astfel de ministru de justiţie să vorbească despre comenzi politice, trafic de funcţii şi disoluţia sistemului judiciar.

Catastrofa în justiţie nu este nici pe departe opera actualei guvernări sau a domnului ministru Cazanciuc, ci a celor care astăzi depun moţiuni pe acest domeniu. Şi asta nu o spunem noi, acum, în premieră. Este concluzia unui semnal de alarmă tras în 2009 de cei 100 de judecători bucureşteni care i-au cerut demisia ministrului susţinut de PDL pentru, cităm, "agravarea fără precedent a situaţiei sistemului judiciar".

Cine sunt cei ce acuză astăzi alianţa de guvernământ de subordonarea politică a instituţiilor statului de drept, dacă nu aceiaşi care în urmă cu 5-6 ani propteau la şefia justiţiei un personaj pe care judecătorii îl catalogau ca fiind ministrul care a pledat la Curtea Constituţională împotriva propriului sistem şi ministrul care, în schimbul adoptării unor coduri, a consfinţit la desfiinţarea demnităţii instanţelor.

Cu un astfel de trecut ministerial catastrofal la justiţie, pe distinşii colegi din opoziţie nu-i recomandă pentru un viitor benefic al României nici măcar vocea, şi nici talentul.

Grupul parlamentar PC-PLR va vota împotriva moţiunii simple depuse de colegi.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar al PDL, doamna Schelean Valeria-Diana.

Doamnă deputat, aveţi microfonul. Aveţi grijă.

Doamna Valeria-Diana Schelean:

Mulţumesc.

Domnule Mocioalcă, mă bucur că sunteţi în sală, aşa, în calitate de parlamentar de Caraş.

Domnule ministru,

Vreau să vă spun că am ascultat cu mare atenţie intervenţia dumneavoastră şi vreau să vă spun că dincolo de faptul că intervenţia pe care... materialul pe care ni l-aţi prezentat astăzi pare a fi un material bine elaborat, muncit, prezintă, să zic-aşa, activitatea ministerului în mai multe perioade, dar nu răspunde întrebărilor pe care noi vi le-am adresat prin această moţiune.

Şi aş vrea să vă spun că Guvernul nu are nevoie de o intervenţie de 50 de minute în plen ca să ne răspundă concret la o întrebare atât de simplă precum cea care se regăseşte la prima poziţie din moţiunea noastră, şi anume să ne prezentaţi concret propunerile făcute pentru cele două secţii din cadrul DNA.

Cred că aţi fi avut nevoie de mai puţin de un minut să ne spuneţi exact care au fost aceste propuneri şi să răspundeţi textului nostru, aşa cum a fost el redactat, deşi l-aţi criticat din punctul de vedere al rigurozităţii juridice cu care ar fi fost prezentat.

Domnilor colegi,

Această moţiune este un exerciţiu de onestitate. Un exerciţiu care vă permite să vă puteţi uita din nou în ochii oamenilor cărora le-aţi cerut personal votul în 2012 şi cărora vă veţi adresa din nou în acest an, în perioada de campanie electorală, cerându-le votul pentru candidatul pe care îl susţineţi la Preşedinţie.

Întrebările pe care le punem noi prin această moţiune sunt simple, însă actualul ministru nu a înţeles că trebuie să ne răspundă concret la nişte întrebări punctuale.

Doreşte să revină PSD la vremurile din 2000-2004 în ceea ce priveşte modul de administrare a justiţiei şi al relaţionării dintre magistraţi şi conducerea politică a Ministerului Justiţiei?

Sunt miniştrii PSD constrânşi de anumite reţele de influenţă să facă propuneri pentru procurori-şefi în diverse structuri?

A ajuns Ministerul Justiţiei un instrument al baronilor penali?

Doreşte PSD continuarea actului de justiţie, aşa cum se face el acum, în mod independent, imparţial sau s-a ajuns prea departe în anchetarea mai-marilor social-democraţi şi trebuie cumva reevaluată situaţia?

Dragi colegi,

Eu ştiu că nu toţi cei care susţineţi Guvernul Ponta vă doriţi şi subordonarea justiţiei.

Ştiu că nu toţi parlamentarii sunt instrumente politice ale şefilor lor de judeţ sau de partid, cei mai mulţi dintre ei, după cum se vede, penali.

Ştiu că de cele mai multe ori poziţia politică vă face să nu doriţi să ascultaţi argumente logice, raţionale, uneori nici măcar pe cele juridice, dar trebuie să recunoaşteţi că bunul-simţ nu are culoare politică.

Trebuie să recunoaşteţi că o relaţie precum cea dintre Duicu şi Ponea vă face rău din punct de vedere politic.

Trebuie să recunoaşteţi că reacţiile externe ale partenerilor europeni şi americani pe subiectul nominalizărilor de şefi de Parchete vă fac rău inclusiv dumneavoastră, din punct de vedere politic.

Trebuie să recunoaşteţi că momente precum "marţea neagră" ne afectează pe toţi şi aţi avea inclusiv dumneavoastră o viaţă mai simplă în campania electorală.

Aşa că vă rog să votaţi această moţiune şi să vă gândiţi la ce vă foloseşte dumneavoastră să fiţi cei care plătiţi nota de plată politică pe renumele şi pe spuza credibilităţii dumneavoastră.

Dacă veţi vota această moţiune simplă nu veţi pune umărul nici la căderea ministrului Cazanciuc, nici la şubrezirea cabinetului Ponta, dar veţi ajuta hotărâtor la aflarea adevărului în cazul Ponea şi în cazul altor numiri de şefi de Parchete, a adevăratelor intenţii pe care le are conducerea partidului pe care îl reprezentaţi.

E un pas politic mic pentru un parlamentar, însă un pas uriaş pentru democraţia românească.

Aţi putea demonstra că parlamentarii nu sunt doar instrumente ale partidelor, că cetăţenii au avut dreptate să aibă încredere în puterea de judecată a parlamentarului.

Veţi putea demonstra chiar şi dumneavoastră că meritaţi un vot în alegerile din 2016, pentru că, să fim oneşti, nu aveţi ce altceva să le oferiţi oamenilor în 2016.

Le veţi putea însă spune: "Votaţi-mă, pentru că atunci când au fost lucruri importante pentru România, eu am fost de partea cetăţenilor, şi nu de partea baronilor judeţeni sau politici".

Dragi colegi,

Ca avocat, am încredere în ceea ce s-a întâmplat în aceşti ani în justiţie, am încredere că justiţia poate rezista la presiuni, chiar venite din partea prim-ministrului sau ministrului justiţiei, dar vreau să arătăm, prin votul nostru, că respectăm justiţia, că-i respectăm pe magistraţi şi că le preţuim judecata şi meseria.

Şi aş mai vrea, în final, o scurtă referire la ceea ce a spus domnul ministru, astăzi, în faţa noastră.

Mă bucur că a crescut cota de încredere în activitatea ministerului, însă aş vrea să ţinem cont de faptul că această cotă de încredere a crescut datorită unor instituţii precum DNA sau ANI, care şi-au făcut în mod corespunzător treaba şi pe care PSD se înverşunează să le desfiinţeze.

Aşa că, dragi colegi, vă rog să votaţi alături de PNL şi PDL moţiunea simplă "PSD are alergie la justiţie". (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul Nicolescu Theodor-Cătălin, din partea Grupului PNL.

PDL-ul mai are un minut.

Domnul Theodor-Cătălin Nicolescu:

Nici de la PNL nu va mai rămâne nimic.

Domnule ministru,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Există o categorie de oameni cumsecade cu toţii care sunt gata să se sacrifice pentru a-şi susţine opiniile, dar care, din păcate, nu au opinii.

Aceasta este, după părerea mea, definiţia perfectă pentru mandatul domnului Cazanciuc în fruntea Ministerului Justiţiei.

Atunci când un ministru se comportă ca un funcţionar riscă să se încurce în hârtii.

Or, Ministerul Justiţiei trebuie să fie garantul respectării legalităţii în Guvernul României.

Or, domnule preşedinte de şedinţă şi doamnelor şi domnilor deputaţi, în cazul nostru, domnul ministru a ales să nu spună nimic, să tacă, a ales să avizeze ordonanţe de urgenţă care pun în pericol democraţia, care subminează statul de drept, a ales să încurajeze traseismul, a ales să tacă atunci când un coleg de guvern de-al Domniei Sale spune că deciziile Curţii Constituţionale nu trebuie executate.

Aţi acceptat tot felul de acte normative care favorizează anumite grupuri în detrimentul cetăţenilor. Şi v-aş da doar două exemple.

La un moment dat, într-un proiect de modificare a Codului de procedură civilă condiţionaţi continuarea executării silite de plata în avans a unor sume către executorii judecătoreşti.

În Legea insolvenţei aţi creat o situaţie privilegiată pentru furnizorii de gaze şi de electricitate, punând în pericol puţinul care a mai rămas din industria românească.

Ştiu, domnule ministru, o să-mi spuneţi că nu aceasta era forma în care au ieşit din Guvern actele normative despre care vorbesc. Dar, domnule ministru, aţi ales încă o dată tăcerea. Şi, tăcând, aţi devenit complicele celor care au vrut să modifice aceste acte normative.

Aţi lăsat, domnule ministru, ca elemente din dosarele penale să apară în talk-show televizat. Aţi lăsat ca justiţia întreagă să se transforme în talk-show.

Este adevărat, apărarea şi acuzarea îşi pot prezenta, prin diverse mijloace, punctele de vedere. Dar ceea ce aţi omis, domnule ministru, este că judecătorii nu-şi pot apăra poziţia. Aţi lăsat să apară tot felul de întrebări cu privire la soluţiile judecătorilor. Şi ca să nu se spună că vorbim politic, de exemplu, domnule ministru, ar fi fost corect să spuneţi că eliberarea condiţionată a domnului Adrian Năstase este legală şi temeinică dacă judecătorii au decis aşa.

Judecătorii sunt cheia de boltă a sistemului judiciar. Şi, prin statutul lor, nu se pot apăra public. Or, dumneavoastră, domnule ministru, aveaţi obligaţia să o faceţi. Ştiu, o să veniţi să-mi spuneţi că şi Consiliul Superior al Magistraturii are aceeaşi obligaţie. Dar, vă rog, domnule ministru, să veniţi la acest microfon şi să ne spuneţi ceea ce faceţi dumneavoastră pentru justiţie, nu ceea ce ar fi trebuit să facă alţii, sau ceea ce au greşit alţii înaintea dumneavoastră.

Aţi vorbit puţin mai devreme despre Legea privind amnistia şi graţierea şi aţi spus că sunteţi pentru o largă dezbatere. Domnule ministru, nu ştiţi, dar după ce voi termina ceea ce am de spus, am să vă înmânez hârtia. Astăzi, în şedinţa de Birou permanent al Camerei Deputaţilor a fost depusă o cerere ca această lege să fie adoptată în procedură de urgenţă. Vă întreb, domnule ministru: veţi tăcea şi acum?

În fine, domnule ministru, cea mai gravă tăcere se referă la ceea ce vreţi să faceţi cu justiţia. Ne-aţi aruncat ceva mai devreme nişte procente, nişte discuţii generale, dar nu ne-aţi spus - şi eu, cel puţin, ca membru al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, nu ştiu ce vreţi să faceţi ca să reduceţi termenele de judecată. Ştiţi cu toţii ce întârzieri avem acolo. Cum poate fi justiţia un serviciu public eficient? Cum putem să facem ca fiecare cetăţean să vină în faţa judecătorului cu încredere că justiţia va fi servită corect? Cum putem apropia, la urma urmei, justiţia de cetăţean, domnule ministru? Şi nu-mi spuneţi că prin legea dumneavoastră de desfiinţare a instanţelor de judecată.

Auziţi, domnule ministru, tăcerea care se lasă după fiecare din aceste întrebări? Ştiţi ce înseamnă ea, ce-i această tăcere, domnule ministru? O simplă reclamă compromiţătoare a neputinţei administrative.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Ultimul vorbitor din partea grupului, domnul Dănuţ Culeţu, de la PDL, un minut. Nu, că nu vă măsor decât după ce ajungeţi, domnule deputat. Aveţi microfonul.

Domnul Dănuţ Culeţu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mărturisesc că aş fi vrut să folosesc tonul stimabilului meu coleg, dar mi-e teamă că am să răguşesc şi am să fiu mai temperat, dar la fel de tranşant.

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este dincolo de orice îndoială că actualul Guvern respectă cu stricteţe mecanica politicienilor avizi de voturi şi popularitate, neglijând elementele fundamentale ale statului de drept şi ale construcţiei democratice.

Dincolo de generozitatea discursului public şi a apariţiilor televizate, realitatea este că păstrarea statutului de partid legat fundamental de clientelă şi baronii săi locali a fost şi rămâne deviza primordială a PSD-ului. Competenţă, transparenţă, egalitate în faţa legii, independenţă, iată principalele atribute care lipsesc justiţiei române, aservită baronilor locali PSD.

La imaginea justiţiei se adaugă, tot prin grija actualei guvernări, stăruinţa de neconceput pentru ştergerea trecutului şi prezentului unor infractori. Curat neconstituţional, coane Fănică!

Încă de la învestirea Guvernului Ponta, asistăm la o continuă intervenţie brutală a acestuia în justiţia română, de la numirea rudelor şi a afinilor în poziţii-cheie până la votul împotrivă dat în Parlament pentru ridicarea imunităţii.

Domnule ministru Cazanciuc, trebuie să recunosc că, faţă de ceilalţi colegi, în frunte cu domnul prim-ministru, care ne-a obişnuit cu neadevăruri - ca să fiu elegant - prin omisiune sau deliberate, dumneavoastră aveţi o mare calitate: sunteţi cel mai tăcut ministru al Guvernului. Nici nu vorbiţi, nici nu reacţionaţi, nici nu ştie lumea că avem un ministru la justiţie.

Vă îndemn în mod colegial, domnule ministru, şi în spiritul profesionalismului, care este de presupus că vă caracterizează, să spuneţi românilor cu sinceritate, sigur că da, dacă vă lasă şi domnul prim-ministru Ponta, dacă în mandatul dumneavoastră aţi făcut şi ceva pentru români, pentru o justiţie liberă şi independentă.

Nu uitaţi, domnilor guvernanţi, poţi păcăli un om de mai multe ori sau poţi păcăli mai mulţi oameni o singură dată, dar nu poţi păcăli toţi oamenii de mai multe ori.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc şi eu pentru faptul că v-aţi înscris.

Doamna deputat Cristina Nichita, PSD-ul mai avea 19 minute şi mi-a mai trimis un vorbitor.

Doamnă deputat, aveţi microfonul. Ne vom încadra, domnule ministru, de dragul dumneavoastră.

Doamna Cristina Nichita:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am zis că terminăm într-un mod aşa, mai optimist şi cu vorbe frumoase, dar nu pot să mă abţin să nu vă spun că avem noi o vorbă în Moldova: nici usturoi nu am mâncat, nici gura nu ne pute.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Suntem nevoiţi să acordăm atenţie acestei ficţiuni literare semnate de opoziţie şi intitulate "PSD are alergie la justiţie".

Spun "ficţiune", deoarece textul respectiv este în totalitate rodul imaginaţiei semnatarilor, fiind, de fapt, o lungă înşiruire de insinuări, de acuze nefondate şi de întrebări fără semnificaţie. Spun "ficţiune literară", deoarece apreciez abundenţa de adverbe şi adjective din respectiva compunere.

Colegii din opoziţie au intitulat micul lor eseu "moţiune simplă". Puteau să-i dea orice denumire în zona narativ-ficţională. Ei au ales "moţiune", iar noi ne aplecăm asupra textului, încercând să-i extragem substanţa. Tocmai aceasta este problema: nu are substanţă, în afară de titlu. Titlul, da, are sens ca afirmaţie, dar nu are sens ca înţeles. De ar avea PSD alergie la justiţie? Cine sunt cei care pun acest diagnostic? Sunt cei care, timp de 8 ani, au făcut totul, dar absolut totul în scopul de a-şi subsuma justiţia şi de unde atâta acurateţe de diagnoză? Probabil din toate excesele, erorile şi rateurile lor în actul de guvernare.

Opoziţia arată cu degetul, acuză, pune întrebări, pe scurt, se zbate să distragă atenţia de la toate abuzurile pe care le-a săvârşit de-a lungul unei prea mari perioade în care a fost la putere.

Ţinta moţiunii este ministrul justiţiei care, în opinia opoziţiei, nu corespunde. Colegii din opoziţie nu pot concepe că un ministru poate fi decent, serios şi competent, pentru că miniştrii pe care i-a avut de-a lungul timpului au fost, fără excepţie, în cel mai bun caz, inconsistenţi şi, în cel mai rău caz, stridenţi.

Opoziţia nu vrea dezbateri; vrea reglări de conturi. Opoziţia este confuză, dezorientată şi incapabilă de a organiza şi de a se organiza. Aşa încât a ales cea mai uşoară cale - atacă, fără să ştie ce, pe cine şi de ce atacă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ne aşteaptă o toamnă grea, pentru că nu este uşor să faci faţă unei opoziţii aflate în mişcare browniană.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnule ministru, aveţi 25 de minute să răspundeţi. Aveţi microfonul.

Domnul Robert-Marius Cazanciuc:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Doar două minute; văd că nu prea mai avem audienţă astăzi.

Cu privire la intervenţia PNL-ului, cred că răspunsul nostru acoperă limitele regulamentare, nelămuririle cuprinse în textul supus dezbaterii şi o să-i înmânez domnului deputat Nicolescu un exemplar printat al intervenţiei, pentru a vedea în mod punctual ce face ministerul pentru a sprijini justiţia, după ce alţii nu au reuşit să facă foarte multe lucruri.

Cu privire la intervenţia PDL, îmi cer scuze dacă nu am fost suficient de explicit, atunci când am arătat că textul supus dezbaterii nu respectă condiţiile de formă şi de fond pentru a fi o moţiune. În condiţiile în care doamna deputat sau oricare alt parlamentar va respecta, prin cererile formulate, Constituţia şi Regulamentul Camerei, cu siguranţă, în limitele strict regulamentare, voi răspunde oricărei intervenţii punctuale. Nu ne puteţi cere să încălcăm chiar noi legea, chiar şi prin răspunsuri care par fără niciun fel de miză la prima vedere decât aceea de a introduce în spaţiul bătăliei politice justiţia. Şi bănuiesc că nu vă doriţi sub nicio formă acest lucru.

Vă mulţumesc.

V-am spus că o să vă înmânez un document. Nimic altceva. (Vociferări.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Un minut.

Are dreptul. Domnul ministru încă nu a învăţat ce bandiţi sunt parlamentarii.

Domnul Theodor-Cătălin Nicolescu:

Voi fi scurt. Domnule ministru, puteţi să-mi trimiteţi discursul, dar ştiţi ce v-aş ruga? Convingeţi-i pe cei 3 milioane de oameni care merg în sălile de judecată că vă faceţi treaba şi pe cuvânt că nu mă mai interesează discursul.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Domnule Tinel, vreţi o procedură, sper.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Am să vă citesc alineatul (1) al articolului 160, ca să fie clar pentru toată lumea că suntem în temeiul Regulamentului Camerei Deputaţilor: "Moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 50 de deputaţi şi exprimă poziţia acestora într-o anumită problemă de politică internă sau externă, ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări".

Deci, suntem în situaţia în care o problemă extrem de importantă, cea a traficului sau... neconfirmat, în cazul Duicu, să fie lămurită în Parlamentul României. Deci, nu puteţi să acuzaţi opoziţia.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Astăzi m-aţi înnebunit cu logica pe care o aveţi.

Iertaţi-mă, mai devreme, toţi care aţi venit aici, aţi spus că nu lăsăm justiţia să meargă. Şi acum să spuneţi: haideţi să-l judecăm pe Duicu în sală, aici. Şi nu este prima fractură de logică de astă-seară. Au mai fost două. Da e-n regulă. Asta e campania electorală. După 20 de ani, m-am învăţat.

Stimaţi colegi, vă mulţumesc. Mâine, la ora 8,30, declaraţii politice şi moţiunea merge la vot final.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,45.