Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,15.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Liliana Mincă şi de domnul deputat Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deschid şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 403 deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 252. Sunt absenţi 171, din care 91 participă şi la alte acţiuni parlamentare.

Cvorumul legal este de 202 deputaţi.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele materiale. Am rugămintea să luaţi loc, domnule Niţă. Am rugămintea să luaţi loc.

Ordinea de zi pentru şedinţele în plen din zilele de marţi, 16, şi miercuri, 17 septembrie 2014; programul de lucru pentru perioada 15-20 septembrie 2014; lista rapoartelor depuse în perioada 8-16 septembrie 2014 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Înainte de a intra în ordinea de zi, dau citire scrisorii deputatului Gheorghe Florin, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.14 din Colegiul uninominal nr.10. Ne aduce la cunoştinţă faptul că, începând cu data de 9 septembrie 2014, se declară deputat UNPR, aparţinând Grupului parlamentar al PSD din Parlamentul României. Semnează Florin Gheorghe.

La punctul 4, avem Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Vă rog, domnule Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, solicit suplimentarea ordinii de zi cu Proiectul legislativ nr.402/2014 - Propunere legislativă pentru abrogarea unor prevederi din Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea Acordului-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional şi vă solicit ca el să fie introdus pe ordinea zi pe poziţia 7 şi să fie dezbătut în cursul dimineţii de mâine.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Neacşu.

Vă rog să vă pregătiţi de vot. Nu este votul încă. Controlul votului. Vă rog să votaţi. Control.

Repetăm votul, vă rog frumos. Vă rog să votaţi. Rog liderii de grup să verifice listele de vot. Se poate vota? Liderii de grup, vă rog.

Vă rog să votaţi pentru propunerea domnului Neacşu.

132 de voturi pentru, două abţineri, unul împotrivă, propunerea domnului Neacşu a întrunit condiţiile.

Dau cuvântul domnului Ciucă.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Propun suplimentarea ordinii de zi cu Raportul asupra Proiectului de Lege nr.351/2014 privind instituţia Avocatului Poporului, care a fost dezbătută acum, deja, la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră, pe poziţia 5, propunerea domnului Ciucă.

Vă rog să votaţi.

În continuare, dau cuvântul domnului Mircovici.

Cu 132 de voturi pentru, două abţineri, trei împotrivă, propunerea domnului Ciucă a întrunit condiţiile normale.

Domnul Mircovici dă citire proiectului de Hotărâre.

Domnul Niculae Mircovici:

Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

În temeiul prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor adoptă prezenta Hotărâre:

Articol unic. Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.872 din 20 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează: domnul deputat Mario-Ernest Caloianu, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru afaceri europene la Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, în calitate de membru; domnul deputat Angel Tîlvăr, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport la Comisia pentru afaceri europene, în calitate de membru; domnul deputat Cristian Buican, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare; domnul deputat Mircea-Vasile Cazan, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare; domnul deputat Mircea Dolha, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială; domnul deputat Vasile Horga, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, în calitate de membru; domnul deputat Dan-Ştefan Motreanu, aparţinând Grupului parlamentar PNL, trece de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, în calitate de membru; domnul deputat Romeo Florin Nicoară, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru politică externă la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, în calitate de membru; doamna deputat Lucia-Ana Varga, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice la Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, în calitate de membru.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constituţia României.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Proiectul de hotărâre trece la votul final.

În continuare, la punctul 5, avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală; lege organică.

Raportul se dezbate mâine, miercuri.

La 6, de asemenea, se dezbate mâine.

La punctul 6, termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. (Punctul 9.)

Trecem direct la punctul 10. Pentru celelalte, aşteptăm rapoartele.

La punctul 10 este Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(1) şi alin.(2) ale art.64 din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Iniţiatorul. Vă rog, domnişoara Podaşcă.

Doamna Gabriela-Maria Podaşcă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

735 de copii se uită astăzi la dumneavoastră, cu speranţa că le veţi oferi şansa să crească într-o familie. 735 de copii cred în dumneavoastră, astăzi, că veţi vota pentru ca ei să nu mai trăiască într-un centru de plasament, ci lângă o mamă şi un tată, într-o familie.

Prin modificarea art.64 din Legea nr.272/2004, le oferim acestor 735 de copii instituţionalizaţi, cu vârsta între 2 şi 3 ani, dreptul de a fi crescuţi într-o familie extinsă, într-o familie substitut sau de către un asistent maternal, pentru că centrele de plasament, indiferent de dotare şi de personal, rămân locuri în care zeci şi sute de copii uită cum e să trăieşti într-o familie.

Studiile ne arată faptul că aceşti copii ajung să aibă deficienţe intelectuale, de ataşament şi de comunicare, iar aceste probleme nu se opresc la vârsta de 3 ani, ci îi pot urmări toată viaţa.

Astăzi, prin votul nostru, putem să reducem numărul de copii din instituţii. Avem atât resursele financiare, cât şi resursele umane, pentru a face această schimbare. Cei peste 12.000 de asistenţi maternali sunt capabili să preia copiii de până la 3 ani din instituţii, iar impactul bugetar este minim, pentru că resursele folosite în prezent în instituţii vor fi convertite către serviciile familiale.

Mai mult, din experienţa anilor trecuţi, costurile lunare alocate unui copil plasat în asistenţă maternală sunt foarte apropiate sau chiar mai mici, în unele cazuri, decât cele aferente îngrijirii sale într-un centru de plasament.

În concluzie, trecerea la serviciile familiale reprezintă o şansă dată acestor copii să crească normal, aşa cum o fac şi copiii dumneavoastră, precum şi o reducere de cheltuieli.

Vreau să mulţumesc Ministerului Muncii şi UNICEF-ului pentru colaborarea excelentă pe care am avut-o în vederea elaborării acestui proiect de lege.

De asemenea, mă bucur că Ministerul Muncii îşi stabileşte ca prioritate dezinstituţionalizarea tuturor copiilor până în 2020. Este o dovadă că preocuparea pentru dezvoltarea normală a copiilor a revenit pe agenda publică.

Stimaţi colegi,

În fiecare an, vizitaţi centre de plasament pentru copii. Unii dintre dumneavoastră fac donaţii. Sunt preocupaţi de aceşti copii. Vă duceţi, poate, de Crăciun, de Paşte, de Ziua copilului. Sunt gesturi frumoase, pe care copiii le apreciază. Dar cred că aceşti 735 de copii apreciază mult mai mult dacă-şi vor găsi o familie în care să crească.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială prezintă raportul.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, un proiect foarte bun, pe care l-am susţinut. Am ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cât şi punctul de vedere favorabil al Guvernului, care a fost reprezentat de doamna secretar de stat Gabriela Coman.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi, raport pe care-l supunem votului dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am susţinut acest proiect. Mi-am depus şi eu semnătura pe el, pentru că am considerat absolut corectă argumentaţia doamnei deputat Podaşcă. Cred că şi astăzi, prin ceea ce a spus aici, a reuşit să convingă, o dată în plus, despre necesitatea adoptării acestui proiect. Nu contează numărul, indiferent că este vorba de un copil, 735 sau 7 mii, este mult mai important faptul că nu sunt într-o astfel de instituţie, ci sunt într-o familie. Şi, de aceea, dincolo de susţinerea personală, am convingerea că şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va susţine acest proiect şi va vota în favoarea lui.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Ganţ.

Dacă mai doreşte cineva? Nu. nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

În continuare, la poziţia 11 de pe ordinea de zi, avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.122/2006 privind azilul în România şi a Ordonanţei Guvernului nr.44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România, precum şi a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi spaţiului economic european.

Din partea Guvernului? Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Irina Alexe (secretar general adjunct, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Venim în faţa dumneavoastră cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2014. Prin această ordonanţă, au fost transpuse în legislaţia naţională modificările aduse la nivel european prin Directiva nr.95/2011 în materie de azil.

Astfel, a fost modificată... s-a propus modificarea şi completarea Legii nr.122/2006, în sensul redefinirii conceptului de formă de protecţie, definirii conceptului de beneficiar al protecţiei internaţionale. De asemenea, a fost modificată perioada de valabilitate a permiselor de şedere eliberate străinilor beneficiari ai protecţiei subsidiare, respectiv de la unu la doi ani, în conformitate cu prevederile Directivei, şi au fost modificate dispoziţiile referitoare la clauzele de excludere de la statutul de refugiat sau de la scopul clarificării acestora şi asigurării concordanţei atât cu dispoziţiile Directivei, cât şi cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

De asemenea, în mod similar, au fost introduse modificările în Ordonanţa Guvernului nr.44/2004.

În cadrul dezbaterilor din comisie noi am venit cu un amendament şi suntem de acord cu toate amendamentele formulate de comisie, numai că, între timp, de la data depunerii raportului, adică din iunie 2014 şi până astăzi, unul dintre texte a fost deja modificat prin ordonanţa emisă în temeiul legii de abilitare, nr.22/2014. Şi o să vă rog, dacă sunteţi de acord, doar pentru numărul curent 2, punctul 1 din raport, să fiţi de acord cu eliminarea, întrucât există deja reglementare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Răducanu, din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Vă rog.

Domnul Ion Răducanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, împreună cu Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a proiectului mai sus amintit.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în 18 martie.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

De asemenea, au avizat favorabil Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Guvernul României a transmis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi un amendament formulat de Ministerul Afacerilor Interne, la prezentul proiect de lege, amendament aprobat de Guvern în şedinţa din 16 aprilie 2014.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dezbătut proiectul şi l-a aprobat cu majoritate de voturi.

De asemenea, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au dezbătut proiectul şi au aprobat în unanimitate acest proiect.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea actelor normative în domeniul migraţiei şi azilului.

Membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât împreună prezentarea acestui raport, cu propunerea de adoptare.

Aşa cum a spus doamna secretar de stat, având în vedere că, în timpul vacanţei parlamentare, Guvernul a emis Ordonanţa nr.22 din august, prin care a modificat art.17 alin.(1) lit.a), modificarea propusă de comisie, ca amendament, la nr.2 din raport nu se mai justifică.

Ca atare, solicităm eliminarea sa din raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Nica, din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi este de acord cu eliminarea textului menţionat de doamna chestor Irina Alexe, deoarece riscăm să avem o dublă reglementare, pentru că Guvernul deja a dat o ordonanţă. Prin urmare, suntem de acord cu eliminarea textului din anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă mai aveţi alte observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis, aşa cum a fost el prezentat. Vă rog să votaţi.

Cu 106, 5 voturi împotrivă... 5 abţineri, 15 împotrivă, amendamentul a fost aprobat.

Vă mulţumesc. Proiectul de lege trece la votul final.

În continuare, la poziţia nr.12, avem Proiectul de Lege pentru aderarea României la Tratatul între Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Regatul Ţărilor de Jos şi Republica Portugheză, privind crearea Forţei de Jandarmerie Europeană, EUROGENDFOR, semnat la Velsen la 18 octombrie 2007.

Din partea iniţiatorului, are cuvântul doamna chestor. Vă rog.

Doamna Irina Alexe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Venim în faţa dumneavoastră cu un proiect de lege foarte important pentru noi, care vizează aderarea României la Tratatul între Regatul Spaniei, Republica Franceză, Republica Italiană, Regatul Ţărilor de Jos şi Republica Portugheză, privind crearea Forţei de Jandarmerie Europeană, EUROGENDFOR, semnat la Velsen la 18 octombrie 2007.

Ce este Forţa Europeană de Jandarmerie? Este o organizaţie internaţională, formată din statele membre ale Uniunii Europene care deţin forţe de jandarmerie. Obiectivul acestei organizaţii EUROGENDFOR este sprijinirea organizaţiilor internaţionale de genul Uniunii Europene, ONU, NATO în vederea îndeplinirii sarcinilor poliţieneşti din sfera operaţiunilor de management al crizelor.

EUROGENDFOR a fost constituit în anul 2004 şi funcţionează în baza Tratatului pe care l-am menţionat.

Este foarte important pentru noi să spunem că, dacă România aderă la acest tratat în termen util, în anul 2015 România va prelua preşedinţia CIMIN-ului, care este Comitetul Interministerial la Nivel Înalt, de la Franţa şi o va preda apoi, în luna decembrie 2015, Italiei.

Prin proiectul de act normativ se are în vedere reglementarea aspectelor legate de exprimarea consimţământului statului român de a adera la Tratat, formularea unei declaraţii, cu ocazia depunerii instrumentului de aderare, referitoare la participarea Jandarmeriei Române la misiunile FJE, reprezentarea României în cadrul acestui Comitet Interministerial de Nivel Înalt, desemnarea structurii Ministerului Afacerilor Interne care va asigura participarea la activităţile şi misiunile FJE, în speţă Jandarmeria Română, şi stabilirea modului de finanţare a cheltuielilor de participare a României la Forţa de Jandarmerie Europeană.

Vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea textului în forma prezentată şi vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul Răducanu, din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul Ion Răducanu:

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect; Comisia pentru politică externă, de asemenea.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modul de îndeplinire a procedurilor interne necesare pentru aderarea României la Tratatul Forţei Jandarmeriei Române.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, comisia a aprobat, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu. Dacă sunt alte observaţii? Nefiind şi nici amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

La poziţia nr.13 avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind asigurarea reciprocă a sprijinului naţiunii gazdă, semnat la Ruse la 7 martie 2014.

Din partea Guvernului României, doamna chestor. Vă rog.

Doamna Irina Alexe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Memorandumul de înţelegere pe care l-aţi menţionat, supus astăzi ratificării prin proiectul de lege, se are ca obiectiv facilitarea acordării sprijinului naţiunii gazdă între părţi, în vederea desfăşurării operaţiilor şi exerciţiilor comune.

Documentul conţine dispoziţii referitoare la domeniul de aplicare, termenii şi condiţiile pentru aplicarea lui, prevederile financiare, protecţia informaţiilor clasificate, intrarea în vigoare, durata şi încetarea valabilităţii acestui Memorandum de înţelegere.

De asemenea, reglementarea acestui cadru normativ va servi ca bază legală pentru facilitarea sprijinului logistic în cadrul activităţilor bilaterale româno-bulgare în vederea optimizării utilizării facilităţilor de instruire din cele două state, planificarea sprijinului naţiunii gazdă pentru o varietate de operaţii şi exerciţii şi planificarea şi elaborarea unor proceduri comune de acţiune.

Vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea în forma prezentată şi vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Răducanu, din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul Ion Răducanu:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu acest proiect de lege.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri, conform avizului nr.829 din 15 iulie 2014.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea unui cadru care va servi ca bază legală pentru facilitarea sprijinului logistic în cadrul activităţilor bilaterale româno-bulgare, în vederea optimizării utilizării facilităţilor de instruire din cele două state, planificarea sprijinului naţiunii gazdă pentru o varietate de operaţii şi exerciţii, planificarea şi elaborarea unor proceduri comune.

Membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, în urma analizei proiectului de lege, supun spre dezbatere şi aprobare plenului Camerei Deputaţilor cu propunerea de aprobare în forma prezentată.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Dacă aveţi alte observaţii?

Nefiind, proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 14 avem Propunerea legislativă pentru completarea art.17 alin.(2) din Legea nr.218 din 2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

Doamnă chestor, vă rog. Iniţiatorul, Poliţia Română. A, este propunere legislativă. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Akos-Daniel Mora (senator):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este un proiect de lege care modifică art.17 alin.(2) din Legea nr.218, în sensul includerii în componenţa ATOP - Autoritatea Teritorială de Ordine Publică - a doi reprezentanţi, şeful Inspectoratului de Jandarmi, respectiv şeful Inspectoratului de Situaţii de Urgenţă, la nivel judeţean, iar, prin amendamente introduse la comisie, înţeleg că se doreşte şi includerea şefilor de poliţii locale la nivelul municipiului reşedinţă de judeţ.

Motivul acestei completări a comisiei ATOP este, practic, o mai bună coordonare a forţelor de poliţie şi a celor care asigură ordinea publică în judeţ, respectiv în localităţi, în aşa fel încât resursele umane şi resursele financiare să fie bine alocate, iar forţele şi diferitele arme să nu se suprapună în activitatea de ordine publică.

Înţeleg că sunt toate avizele în regulă şi se susţin şi din partea Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, din partea Ministerului de Interne, doamna chestor.

Doamna Irina Alexe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Susţinem textul propus în raportul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, domnul Răducanu.

Domnul Ion Răducanu:

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Obiectul de reglementare îl constituie completarea art.17 alin.(2) din Legea nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, în sensul includerii în componenţa Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică a şefului Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, respectiv a şefilor inspectoratelor de jandarmi judeţene, precum şi a şefului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti, respectiv a şefilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative supuse dezbaterii, cu amendamentele anexate. Legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Domnule Tinel, doriţi să luaţi cuvântul? Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

O întrebare pentru doamna secretar de stat: sumele necesare finanţării acestor trei posturi sunt asigurate? După calculul nostru, este vorba de un milion şi jumătate de euro, anual.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna secretar de stat. Vă rog.

Doamna Irina Alexe:

Indemnizaţiile pentru participarea la şedinţe sunt stabilite, după cum ştiţi, prin alt act normativ, de nivel cred că, de hotărâre.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă aveţi observaţii la Anexele 1-4? Nefiind observaţii, proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 15 avem Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni.

Din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport?

La punctul 15 de pe ordinea de zi, domnul Tîlvăr. Modificarea şi completarea Legii nr.1/2011.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În baza prevederilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu adresa nr.Pl-x nr.267 din 17 iunie 2014, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit, spre dezbatere în fond, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca instituţiile de învăţământ superior să organizeze departamente autonome care să gestioneze programe de studii pentru domenii noi, multidisciplinare, sau al căror profil poate fi utilizat în cadrul mai multor facultăţi, în scopul adaptării rapide a absolvenţilor pe piaţa muncii şi evitarea unor cheltuieli suplimentare determinate de multiplicarea structurilor administrative interne.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată, iar, în urma dezbaterii, comisia a propus respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu. Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Propunerea legislativă trece la votul final.

La punctul 16 avem Proiectul de Lege pentru exercitarea profesiei de bonă.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Máté, vă rog. Pentru procedură.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să fim atenţi, în raportul de înlocuire primit de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, în multe articole sunt inadvertenţe şi chiar un articol se contrazice cu celălalt. Vă dau şi un exemplu: "Poate fi bonă acea persoană care nu are antecedente penale." Aşa este formulat într-unul dintre articole. Şi mai jos cu două-trei articole, în raportul înlocuitor apare că "poate fi bonă acea persoană care nu are antecedente penale, cu excepţia infracţiunilor săvârşite din culpă".

Deci, aceste inadvertenţe pot duce la o aplicare greşită a legii, fapt pentru care noi solicităm retrimiterea în Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi să încercăm să corectăm aceste puncte, pentru că, în caz contrar, vom vota şi vom vedea că în aplicarea acestei legi o să ne trezim cu aplicare greşită.

Şi mai sunt inadvertenţe şi la punctul care priveşte reşedinţa şi domiciliul bonei, respectiv al copilului care urmează a fi crescut şi îngrijit de bonă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Domnul Neacşu. Vă rog. Iniţiatorul, da.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În principiu, suntem de acord cu observaţiile colegului nostru de la UDMR şi vă propunem să fie retrimis la comisie pentru o săptămână.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Neacşu, de a retrimite la comisie proiectul de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 130 de voturi pentru, zero abţineri şi un vot împotrivă, proiectul de lege este retrimis la comisie.

Termen de soluţionare - o săptămână.

La punctul 17 avem Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea alin.(5) al art.21 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Din partea iniţiatorilor? Nu doreşte nimeni.

Suntem la altă lege.

Domnul Ioan Adam:

Domnule preşedinte, propun întoarcerea la comisie, pentru o săptămână, a acestui proiect de lege pentru nişte coordonări.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Trebuie să ceară acest lucru doar liderul de grup. Nu puteţi dumneavoastră.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori, pentru a putea să ne edificăm, să vedem care este punctul de vedere al iniţiatorului şi respectiv al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Şi putem rediscuta retrimiterea la comisie înaintea începerii dezbaterilor generale la proiect.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Nica. Vă rog.

Punctul de vedere al comisiei.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Domnule preşedinte, ne menţinem punctul de vedere, să citim raportul şi să trecem la dezbateri generale.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Din partea iniţiatorilor, încă o dată vă întreb dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnul Nica. Aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 2 aprilie 2012, în condiţiile art.75 alin.(2) teza a treia din Constituţia României.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.(5) al art.21 din Legea nr.10 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că, până la soluţionarea procedurilor administrative şi, după caz, judiciare, generate de aplicarea prevederilor acestei legi, sub sancţiunea nulităţii absolute, sunt interzise numai înstrăinarea, concesionarea, locaţiile de gestiune, asocierea în participaţiune ipotecară, schimbarea destinaţiei, precum şi grevarea sub orice formă a bunurilor imobilelor notificate potrivit prevederilor legii, cu excluderea închirierii sau subînchirierii în beneficiul unui nou chiriaş.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr.1090 din 14 octombrie 2011, a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative.

În şedinţa din data de 8 mai 2012, Camera Deputaţilor, în temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, a hotărât retrimiterea proiectului legislativ comisiei sesizate în fond, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, raportul de adoptare a Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea alin.(5) al art.21 din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu doreşte nimeni.

Dacă aveţi observaţii la amendamentele admise de la pct.1 la pct.4?

Nu sunt observaţii.

Proiectul de lege trece la votul final.

La poziţia 18 avem Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule Scutaru.

Domnul Adrian George Scutaru:

Domnule preşedinte de şedinţă, vă propun, în numele Grupului liberal, retrimiterea la comisie, cu termen de o săptămână.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră propunerea Grupului PNL, de retrimitere la comisie, cu termen o săptămână, a acestui proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Rezultatul votului: 127 pentru, zero abţineri, un vot împotrivă. Termen - o săptămână.

În continuare o să trecem la dezbaterea moţiunii simple semnate de 108 deputaţi.

Înainte de a trece la derularea procedurii de prezentare, acord o pauză de cinci minute.

După pauză.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamnelor şi domnilor deputaţi, vă rog să luaţi loc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, în continuare, potrivit ordinii de zi şi programului de lucru, începem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 108 deputaţi.

Înainte de a trece la derularea procedurii de prezentare şi dezbatere a moţiunii, în temeiul art.164 din regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea la această moţiune?

Nu retrage nimeni. Deci, cei 108 semnatari rămân consecvenţi semnăturii date iniţial.

Pentru dezbaterea moţiunii, vă prezint propunerile Biroului permanent şi Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. Moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari, dar nu mai mult de 15 minute. Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor.

Pentru dezbateri, luându-se în calcul 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD - 31 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 12 minute; Grupul parlamentar al PDL - 6 minute; Grupul parlamentar liberal-conservator - 6 minute; UDMR - 3 minute; minorităţile naţionale - 3 minute; PP-DD - 3 minute; deputaţi neafiliaţi - 4 minute; total - 68.

Dacă aveţi obiecţii la timpul alocat de Biroul permanent? Nu sunt obiecţii. Vă mulţumesc.

Din partea semnatarilor moţiunii, am rugămintea să fie citită moţiunea, nu mai mult de 15 minute.

Domnul ministru Nicolăescu. Vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnă ministru al finanţelor,

Stimaţi colegi,

După aproape nouă luni scurse din acest an constatăm cu îngrijorare, dar nu cu surprindere, că 2014 este pe cale să devină anul e?ecului economic pentru România din cauza politicii de supraimpozitare şi de tăiere de investiţii, aplicată de Ministerul Finanţelor Publice, condus de doamna Ioana Petrescu.

Astăzi avem confirmarea a ceea ce românii ştiau de mult şi simţeau pe pielea lor: prognozele optimiste de la începutul anului şi cifrele triumfaliste prezentate de actualul Guvern, prin Ministerul de Finanţe, nu au fost altceva decât vorbe goale. Ele erau menite a ascunde în mod iresponsabil realitatea că în economia românească nimic nu se mişcă, că România a devenit o ţară de care şi din care fug investitorii, că mediul de afaceri este sufocat de stat cu taxe, birocraţie şi schimbări legislative, iar locurile de muncă sunt puţine şi prost plătite.

Am spus-o şi o repetăm şi astăzi: finanţele sunt despre oameni, nu despre cifre şi raportări. Iar aceşti oameni aşteaptă soluţii concrete pe termen lung, măsuri realiste şi durabile, nu pomeni electorale, nu păcăleli frumos ambalate.

Din păcate pentru români, domeniul finanţelor este cel în care se reflectă cel mai direct şi cel mai vizibil eşecul guvernării: minciună, incompetenţă şi nepăsare. Rezultatele economice arată că acest Guvern nu este absolut deloc interesat ce se întâmplă cu România pe termen lung, dacă are sau nu perspective de creştere economică şi de dezvoltare, dacă tinerii vor găsi locuri de muncă sau vor lua drumul străinătăţii, dacă vom avea un mediu de afaceri puternic şi capabil să mişte economia sau nu. Dimpotrivă. Cu cât mai puţine oportunităţi, cu atât mai multe categorii sociale dependente de stat. Cu cât mai multă sărăcie, cu atât mai mult control electoral.

Sunt trei chestiuni majore pentru care o chemăm pe doamna ministru Petrescu în faţa noastră şi a Parlamentului - în faţa cetăţenilor.

Prima este lipsa de performanţă economică şi de orice fel de coerenţă şi de predictibilitate a politicilor bugetare şi fiscale. Când milioane de oameni îţi spun că o duc mai rău decât în timpul crizei economice, când milioane de oameni cred că România merge într-o direcţie greşită şi nu au speranţa vreunei schimbări, ca ministru al finanţelor nu ai voie nici să te ascunzi după cifre, nici să dai vina pe nimeni altcineva.

În al doilea rând, ministrul finanţelor este responsabil pentru că a ignorat toate semnalele venite din societate, toate avertismentele cu privire la consecinţele negative ale măsurilor luate de Guvern, dar a ignorat şi propunerile constructive ale opoziţiei. Cu totul altfel ar fi arătat poate astăzi lucrurile dacă măsura reducerii CAS şi alte măsuri economice pe care noi le-am propus ar fi fost aplicate în urmă cu câteva luni şi ar fi fost bine pregătite şi fundamentate.

În fine, în al treilea rând, finanţele României au ajuns pe mâna unei persoane evident nepotrivite pentru răspunderea unei asemenea funcţii, depă?ită total de complexitatea problemelor din zona domeniului finanţelor şi lipsită de înţelegere şi viziune.

Economia României a ajuns astăzi într-un punct de răscruce, în care ministrul de finanţe nu se mai poate ascunde nici măcar în spatele cifrelor.

Stimaţi colegi,

După primul semestru al acestui an, în dreptul României la capitolul economie stă scris dezastru. Potrivit datelor furnizate de Eurostat la jumătatea lunii august, România a intrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut şi cea mai mare scădere economică dintre ţările Uniunii Europene în al doilea trimestru din 2014, de 1% din PIB.

Deteriorarea drastică a climatului economic este rezultatul direct al politicilor fiscal-bugetare falimentare promovate în anul 2014 de Ministerul Finanţelor Publice. Din martie, de când ocupă acest portofoliu, prestaţia ministrului finanţelor a fost lamentabilă, fiind caracterizată de incompetenţă, lipsă de transparenţă şi de măsuri care să stimuleze mediul economic şi care să ofere României o viziune sustenabilă pe termen mediu şi lung.

Bunele intenţii şi susţinerea de măsuri "din suflet" şi doar la nivel declarativ nu ţin loc de reforme economice şi de bunăstare pentru cetăţeni.

Consecinţele acestei prestaţii, ale lipsei de viziune, de experienţă şi de pricepere dovedite de ministrul finanţelor publice nu au întârziat să apară: scăderea investiţiilor în economie, un mediu de afaceri atrofiat, creşterea şomajului, stagnarea investiţiilor publice, lipsa măsurilor de relaxare fiscală care să stimuleze crearea de noi investiţii şi de noi locuri de muncă, scăderea puterii de cumpărare a cetăţenilor.

Stimaţi colegi,

În loc să prezinte în faţa Parlamentului sau în faţa naţiunii starea de fapt a economiei naţionale şi motivele care au generat intrarea României în recesiune, ministrul finanţelor a preferat să ascundă românilor adevărul, folosind Institutul Naţional de Statistică pentru a măslui un comunicat de presă şi a livra populaţiei date incomplete şi manipulate politic.

După spectacolul ieftin oferit de premier la sfârşitul lunii iulie, când încerca să ne convingă de performanţele guvernării sale, de trendul ascendent al economiei, de bunăstarea românilor, toată această şaradă a fost demascată de către Institutul European de Statistică. Statistica nu are sau nu ar trebui să aibă culoare politică şi nici nu trebuie să fie subordonată Guvernului pentru a ascunde într-un mod ruşinos adevărul despre situaţia macroeconomică a ţării.

Însă, în Ministerul Finanţelor Publice propaganda bate statistica, iar practica doamnei ministru Petrescu la finanţe devine ideologie pesedistă şi nu se bazează, cum ar fi normal, pe experienţa academică acumulată în străinătate.

Astfel, România a avut cea mai abruptă scădere economică dintre toate ţările Uniunii Europene, iar gogoaşa creşterii economice anunţată triumfalist de doamna Petrescu în luna iulie s-a dezumflat serios.

În anul 2014, Ministerul Finanţelor Publice a ratat relansarea economică, promovând o politică fiscală de sufocare a mediului de afaceri, dar subordonată integral logicii electorale şi intereselor de partid.

Toate sectoarele de activitate din economia României care dădeau semne de reviriment au fost sugrumate prin taxele majorate şi prin impozitele noi, introduse în cursul anului 2014: consumul, care reîncepuse creşterea la sfârşitul anului 2013, a fost lovit necruţător de noile taxe şi impozite şi de modalitatea de calcul a accizei la un curs leu/euro care nu are nicio legătură cu realitatea; exporturile în creştere încă din 2010, au încetinit, iar investiţiile private s-au prăbuşit în lipsa măsurilor de relaxare fiscală şi de sprijinire a mediului de afaceri; sectorul construcţiilor s-a contractat din cauza lipsei investiţiilor publice, iar investiţiile publice au fost sacrificate din cauza incapacităţii Ministerului Finanţelor de a mai colecta venituri din economie.

Iată câteva exemple privind incompeten?a crasă din domeniul politicilor fiscal-bugetare:

1. Ministerul Finanţe Publice a pierdut cel mai favorabil moment pentru a stimula economia prin relaxare fiscală.

Românii ştiu că şi ultima măsură adoptată, cea de reducere a CAS-ului a fost impusă de opoziţie, sub ameninţarea moţiunii de cenzură şi pentru că Ministerul Finanţelor Publice nu a dorit acest lucru.

2. Un mediu de afaceri sufocat de taxe nu generează nici locuri de muncă, nici un PIB mai mare, nici prosperitate.

Este de domeniul evidenţei că Ministerul Finanţelor Publice mimează consultările cu mediul de afaceri sau semnalele de alarmă trase de aceştia.

3. Puterea de cumpărare a românilor este mai mică acum decât în plină criză economică.

4. Reorganizarea ANAF are disfuncţionalităţi majore care se reflectă în colectare, mană cerească pentru evazionişti.

5. Recesiunea economică - rezultatul taxelor şi impozitelor din anul 2014.

6. Lipsa de transparenţă şi de dialog cu mediul de afaceri în dimensionarea politicii fiscale.

Ministerul Finanţelor Publice a compromis rescrierea Codului fiscal, unul dintre obiectivele fundamentale prevăzute în Programul de guvernare şi în Programul legislativ al Guvernului, cu termen de realizare iunie 2014.

Stimaţi colegi,

Politica fiscal-bugetară promovată de ministrul finanţelor publice duce România într-o direcţie greşită. Guvernul din care face parte nu mai serveşte intereselor cetăţenilor, nu are în vedere provocările economiei româneşti aflate în recesiune şi nici solicitările mediului de afaceri, ci urmăreşte doar interesele clientelei politice şi pomenile electorale.

Este motivul pentru care noi, iniţiatorii acestei moţiuni, solicităm ministrului finanţelor publice, doamna Ioana Petrescu, să prezinte public:

1. Care vor fi politicile fiscale pe care Guvernul le va implementa pentru oprirea declinului economic, ieşirea din recesiune şi relansarea creşterii economice?

2. Care este calendarul revizuirii şi rescrierii Codului fiscal, a altor iniţiative legislative din domeniu, cu respectarea prevederilor legale de transparenţă şi de consultare a factorilor implicaţi, care să uşureze povara fiscală a întreprinzătorilor?

3. Care sunt măsurile instituţionale şi administrativ-organizatorice pe care le are în vedere în scopul îmbunătăţirii colectării veniturilor la buget?

4. Care sunt politicile guvernamentale privind crearea de noi locuri de muncă şi de stimulare reală a mediului de afaceri?

5. Care sunt măsurile pe care le va întreprinde pentru corelarea prevederilor din bugetul de stat cu absorbţia mult mai bună a fondurilor europene, o cale sigură ?i ieftină de a investi în economie?

Un răspuns sincer şi argumentat din partea ministrului finanţelor publice, însoţit de soluţii viabile la cauzele recesiunii economice poate da o şansă economiei româneşti. În caz contrar, ar fi bine ca doamna ministru Petrescu să renunţe de bunăvoie la încrederea acordată de dumneavoastră, de Parlament, şi să-şi caute alt loc de muncă, creat ca urmare a măsurilor aplicate de Domnia Sa.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul, din partea Guvernului, doamna ministru Petrescu.

Vă rog, doamnă ministru.

Doamna Ioana-Maria Petrescu (ministrul finanţelor publice):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Respect instituţia parlamentară şi am răspuns cu deschidere de fiecare dată când Senatul sau Camera Deputaţilor mi-au adresat invitaţia de a participa la dezbateri. Am participat la dezbaterea în Parlament, în ambele camere legislative, a proiectului de lege cu reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori. Am colaborat foarte bine cu deputaţii din Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare pentru reducerea taxei pe construcţii cu 33%, de la 1,5% la 1%. Sunt două exemple recente care arată deschiderea şi respectul dovedite faţă de instituţia parlamentară.

De la început am să vă spun direct, sunt un ministru tehnocrat, nu am timp şi nu mă implic în dispute electorale. În exercitarea mandatului de ministru al finanţelor publice reperele mele sunt ghidate de aşteptările mediului de afaceri şi ale contribuabililor, corelate desigur cu cele ale echipei guvernamentale, nu de demersuri politice stabilite în funcţie de calendarul electoral al unui partid sau altul.

Îmi pare rău să constat, însă, că raţiunile strict electorale diluează dezbaterea parlamentară. Aş putea să înţeleg raţiunea fie şi electorală a unei dezbateri dacă aceasta ar avea în spate idei, programe, viziune şi nu doar retorică.

Din punctul meu de vedere, această moţiune este o sinteză de metafore, 12 pagini de interpretări proprii, fără corelare cu indicatorii macroeconomici, cifre adunate aritmetic, astfel încât să rezulte concluzii personale.

Aşa cum am dovedit şi până acum în 6 luni de mandat, refuz să intru în acest joc. Metaforele şi expresiile spumoase nu aduc niciun beneficiu mediului de afaceri, nu relaxează fiscalitatea şi nici nu dau un trai mai bun oamenilor. Din contră, descrierea pe care o faceţi în textul moţiunii simple, nu numai că nu are nicio legătură cu realitatea, dar riscă să proiecteze o imagine eronată a mediului de afaceri din România în faţa investitorilor.

Din respect faţă de instituţia parlamentară şi faţă de cetăţenii României, din respect pentru adevăr, voi folosi acest prilej pentru a face o prezentare realistă privind evoluţia economiei pentru a răspunde problematicilor ridicate prin moţiune simplă şi a prezenta măsurile pe care le-am luat în 6 luni de mandat.

Stimaţi autori ai moţiunii,

Faceţi un mare deserviciu economiei româneşti afirmând că în dreptul României, la capitolul economie stă scris dezastru. Ridicaţi multe semne de întrebare investitorilor în mod absolut nefundamentat. Am să vă prezint câteva cifre pentru a dovedi acest lucru. Industria românească înregistrează printre cele mai mari creşteri din Uniunea Europeană - 8,5% pe primele 7 luni ale acestui an. Exporturile continuă să crească, 4,8 miliarde de euro de mărfuri exportate numai în luna iulie. Creşterea economică din primul semestru de 2,4% este de 3 ori mai mare decât cea din zona euro, care este numai de 0,7%.

Cu aceste cifre în faţă, mai puteţi afirma, stimaţi autori ai moţiunii, că în economia românească nimic nu se mişcă? Este o dezinformare gravă faptul că prognozele optimiste de la începutul anului au fost vorbe goale şi că realizările din primul semestru sunt cu mult sub previziunile autorităţilor, de 3,5% pe an.

Aş vrea să reamintesc autorilor moţiunii că în raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2014, care a însoţit în Parlament Proiectul de lege privind bugetul de stat, care a fost votat de Parlament în decembrie 2013, la pagina 29 se precizează că scenariul de prognoză prevede o creştere a produsului intern brut de 2,2%. Mai mult, după aflarea rezultatelor bune din 2013, estimările nu s-au schimbat. Guvernul României a stabilit prin Programul de convergenţă 2014-2017, care a fost aprobat şi trimis la Comisia Europeană în aprilie ale acestui an ca obiect de creştere economică pentru 2014 doar 2,5%.

Comparaţia cu creşterea economică din primul semestru de 2,4% credem că nu mai necesită alte comentarii cu privire la mistificările autorilor acestei moţiuni. Pentru cei interesaţi aş vrea să menţionez că aceste documente se găsesc încă pe site-ul Ministerului de Finanţe.

A spune că ministrul finanţelor a măsluit comunicatele de presă ale INS-ului este mai mult decât o minciună politică, este o calomnie sancţionabilă de lege. Acelaşi format al comunicatelor de presă emise de INS ca semnal pentru primele estimări privind creşterea trimestrială a PIB-ului datează din anul 2009, de când s-a introdus procedura estimării operative.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am constatat că autorii moţiunii au consumat foarte multă cerneală încercând să prezinte o recesiune tehnică drept un declin şi o scădere economică. Se impun câteva lămuriri suplimentare. Desigur, putem discuta foarte mult despre metodologia utilizată de Eurostat, dar nu cred că ar fi relevant. De exemplu, în SUA, se folosesc alte definiţii, MBR foloseşte pe lângă o scădere economică de două trimestre consecutiv şi alţi indicatori pentru a cataloga o recesiune economică. Ceea ce rămâne însă sunt datele reale.

Din acest punct de vedere este mai mult decât sugestiv că în trimestrul I 2014 s-a obţinut un PIB cu 15 miliarde de lei mai mare decât în semestrul I 2012 şi în trimestrul II 2014 cu circa 15 miliarde de lei faţă de trimestrul II 2012. Ştim cu toţii că o analiză pertinentă presupune compararea a două intervale de timp egale şi corespondente. În realitate, în semestrul I anul curent creşterea economică a fost de 2,4% relativ cu semestrul I 2013.

Concret, România a înregistrat începând cu trimestrul III 2013 ritmuri de creştere economică foarte mari, atât în context regional cât şi european, cele mai mari din Uniunea Europeană: 4,2% în trimestrul III 2013, 5,4 trimestrul IV 2013, 3,9% în trimestrul I 2014 faţă de trimestrul anterior în anul precedent.

Polemica noastră asupra definiţiilor pe care le utilizăm este mai puţin importantă pentru cetăţenii României. Mult mai important pentru ei este să aibă mai mulţi bani în buzunar şi un nivel de trai mai ridicat. În această perioadă, semestrul I, câştigul salarial brut s-a majorat cu 5% în condiţiile în care preţurile de consum au fost doar cu 1% peste cele de anul trecut.

Cu alte cuvinte, în primul semestru din acest an, puterea de cumpărare pentru salariaţi s-a îmbunătăţit cu 3,9%, ceea ce reprezintă un mare spor după anul 2008. În primul semestru în acest an faţă de sfârşitul anului 2013, numărul net al locurilor de muncă nou create a fost de aproape 70 de mii, din care 50 de mii în trimestrul al II-lea, trimestru de care autorii moţiunii sunt foarte îngrijoraţi. Noile măsuri de relaxare fiscală operabile din semestrul al doilea vor majora cu siguranţă aceste cifre.

Trebuie să recunosc că există un punct cu care sunt total de acord din moţiunea simplă. Faptul că anul 2014 reprezintă un moment favorabil pentru relaxare fiscală şi pentru stimularea economiei. Am mulţumirea că în cele 6 luni de mandat am contribuit la punerea în practică a unor măsuri care să susţină creşterea economică.

De la preluarea mandatului am spus public că îmi doresc o politică fiscală care să fie utilizată ca pârghie pro creştere economică, nu doar ca un instrument de majorare a veniturilor la buget, că administraţia publică trebuie să fie un partener al contribuabililor. Nu am spus doar asta, ci am şi acţionat în această direcţie. Am acţionat astfel încât să promovăm măsuri economice care să asigure stabilitate şi predictibilitate mediului economic, să transmită certitudine investitorilor străini şi români, să arătăm că avem capacitatea să oferim un mediu de afaceri propice pentru dezvoltare şi progres.

Ca ministru al finanţelor n-am angajat să scad povara fiscală pe muncă, am promovat reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. Proiectul de lege mai are un singur hop de trecut, promulgarea de către preşedinte. Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale va fi una din cele mai importante măsuri de relaxare fiscală luate în ultimii 8 ani în România. Măsura reducerii CAS nu este una singulară. Face parte dintr-o viziune, dintr-un pachet procreştere, construit pe convingerea că România are potenţial economic, potenţial de investiţii pe care trebuie să-l punem în valoare.

Împreună cu Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare reducem cu 33% impozitul pe construcţii speciale, o măsură de relaxare fiscală prin care răspundem mediului de afaceri. Am avut ca obiectiv scutirea la plată a profitului reinvestit, o măsură cu dublu efect, acela de a stimula investiţiile şi de a încuraja firmele să-şi declare profitul. Măsura a intrat în vigoare începând cu 1 iulie şi se va aplica până la data de 31 decembrie 2016.

Am redus peste 90 de taxe parafiscale şi de tarife printr-un efort comun cu alte ministere din cadrul Guvernului. M-am angajat că voi finaliza rescrierea proiectului de nou Cod fiscal şi al Codului de procedură fiscală, iar acestea au fost finalizate. Am avut şi continuăm să avem consultări cu mediul de afaceri, cu asociaţiile interesate, în vederea clarificării anumitor puncte punctuale. După ce vom încheia discuţiile la nivel tehnic, vom transmite cele două proiecte spre dezbatere în Guvern şi în Parlament.

Am promis îmbunătăţirea relaţiei contribuabililor cu fiscul şi chiar ieri am lansat un proiect-pilot pentru regiunea Bucureşti-Ilfov, spaţiul privat virtual, prin intermediul căruia contribuabilii persoane fizice vor putea comunica electronic cu administraţia fiscală. Acest proiect va fi extins la nivel naţional începând cu anul viitor.

Am venit cu o nouă abordare în relaţia cu partenerii sociali. Nu poţi cere poziţii constructive dacă tu nu manifeşti deschidere. Am avut consultări asupra proiectelor noastre cu reprezentanţii mediului de afaceri, ai structurilor asociative, ai partenerilor sociali şi ai tuturor factorilor interesaţi.

De peste un an avem în vigoare reducerea TVA la pâine de la 24% la 9%. Şi din acest punct de vedere, putem să vă spunem că avem veşti bune, am realizat un studiu care va fi făcut public mâine în prezenţa ministrului agriculturii, în care vom arăta că într-adevăr această reducere a fiscalităţii pe producătorii corecţi a ridicat la suprafaţă firmele care lucrau pe piaţa neagră şi au redus preţurile.

Potrivit raportului Consiliului Fiscal din 2013 publicat în luna septembrie, ponderea evaziunii fiscale în PIB a scăzut în 2013 cu 0,4 puncte procentuale, comparativ cu anul 2012, ajungând la un nivel de 16,2%.

Este important că este primul an după 2006 când ponderea evaziunii fiscale în PIB s-a redus. S-a înregistrat o uşoară reducere a ponderii în PIB a evaziunii fiscale, atât în cazul celei la CAS, cât şi celei la TVA. De asemenea, în primele 8 luni ale acestui an, programul de venituri stabilit a avut un grad de realizare de sută la sută, ceea ce arată o continuare a trendului bun început anul trecut.

Stimaţi parlamentari,

Ca o concluzie, de când am venit la minister, principala mea preocupare a fost să tai taxe. Afirmaţiile autorilor moţiunii sunt lipsite de fundament. Practic, Domniile Lor nu au văzut din întregul context decât acciza la carburanţi pe care am redus-o cu 4 eurocenţi pentru transportatorii licenţiaţi. În acest caz, argumentele lor reprezintă o mistificare.

În termeni reali de volum, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule a scăzut doar în luna aprilie, respectiv cu 6,6% comparativ cu luna precedentă, după ce în martie, cu o lună înainte de introducerea taxei pe carburanţi, se înregistrase o creştere cu 32,8% ca urmare a aprovizionărilor în avans şi nu alimentărilor în străinătate. Din luna mai s-a revenit la trendul pozitiv, astfel încât în luna iulie volumul vânzărilor de carburanţi a fost cu 25,3% mai mare decât în luna aprilie.

O altă idee năstruşnică regăsită în textul moţiunii este aceea de a lega puterea de cumpărare de aşa-zisul volum al comerţului care, zic autorii moţiunii, ar fi scăzut cu 4,3% în trimestrul II 2014 faţă de trimestrul II 2013. Volumul comerţului nu numai că nu a scăzut, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu 9,3% în trimestrul I 2014 faţă de trimestrul I 2013 şi cu 7,9% în trimestrul II 2014, faţă de trimestrul II 2013, rezultând într-o creştere semestrială de 8,6%.

Aş dori să mai transmit semnatarilor moţiunii că îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare nu se face cu acuzaţii, ci cu măsuri ferme. Aş vrea să vă prezint câteva cifre referitoare la încasările ANAF în primele 8 luni ale acestui an. Eu cred că vorbesc de la sine. Încasările au crescut cu 4,8% în indice nominal faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În cifre absolute se înregistrează o creştere a volumului veniturilor cu 5,6 miliarde de lei faţă de activitatea similară în anul precedent, 120,5 miliarde de lei în 2014 faţă de 114,9 miliarde de lei în 2013.

Unul dintre obiectivele prioritare ale administraţiei fiscale îl consideră şi creşterea conformării voluntare a contribuabililor. În vederea realizării acestuia, ANAF sprijină contribuabilii, atât prin prestarea de servicii fiscale moderne, ca de exemplu cel pe care vi l-am prezentat anterior referitor la spaţiul virtual, şi prin aplicarea unui tratament echitabil.

Gradul de conformare voluntară la declarare şi la plată a înregistrat o evoluţie pozitivă de la an la an. Astfel, în anul 2013 gradul de conformare voluntară la declarare a crescut cu 2,6 puncte procentuală faţă de anul 2012 şi cu 5,8 puncte procentuale faţă de anul 2011. Iar gradul de conformare voluntară la plată cu 2,05 puncte procentuală faţă de anul 2012 şi cu 3,9 puncte procentuale faţă de anul 2011.

Prin creşterea permanentă a conformării voluntare şi a volumului veniturilor colectate de ANAF s-a adoptat un amplu proiect de reformă care se va finaliza în anul 2018, proiect derulat în colaborare cu Banca Mondială.

De asemenea, s-a înfiinţat şi Direcţia Generală Antifraudă. Deşi are numai nouă luni de funcţionare, Direcţia Generală Antifraudă are rezultate foarte bune în ceea ce priveşte destructurarea lanţurilor tranzacţionale constituite pentru prejudicierea bugetului statului, stabilirea implicaţiilor fiscale ale acestor operaţiuni şi asigurarea recuperării prejudiciilor cauzate.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Un alt punct pe care autorii moţiunii îl pun în discuţie se referă la crearea locurilor de muncă şi la rata şomajului. O preocupare firească, evident, fără manipularea cifrelor şi prin validarea situaţiei reale.

Rata şomajului total, conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, incluzând persoanele între 15 şi 74 de ani care îşi caută pe cont propriu un loc de muncă, a fost de 7% în iulie 2014. Conform comunicatului Eurostat din 29 august 2014, România se situa între primele 10 state cu nivel redus de şomaj, sub media Uniunii Europene de 10,2%.

În primul semestru în acest an faţă de sfârşitul anului 2013, numărul net al locurilor de muncă nou-create a fost de aproape 70 de mii, din care 50 de mii în trimestrul al doilea, trimestru de care autorii moţiunii sunt extrem de îngrijoraţi. Noile măsuri de relaxare fiscală aplicabile din semestrul al doilea vor majora cu siguranţă aceste cifre.

După cum se cunoaşte deja, scutirea pe profitul reinvestit este în vigoare, iar reducerea CAS va intra în vigoare începând cu luna octombrie, dacă ea va fi promulgată de Preşedintele României. Ambele măsuri privind reducerea poverii fiscale pe muncă şi scutirea de la plata profitului reinvestit vor avea impact benefic asupra creării de noi locuri de muncă, încurajării angajărilor, oficializării angajărilor din economia nedeclarată sau subdeclarată.

Eu nu cred că este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă. Eu cred că treaba noastră este să creăm un cadru stimulativ, un mediu de afaceri propice pentru crearea de locuri de muncă şi încurajarea ocupării în mediul privat. Iar Guvernul din care fac parte face exact acest lucru. Efectele măsurilor stimulative se resimt în creşterea numărului de persoane ocupate, prin Serviciul public de ocupare, în primele 7 luni ale anului 2014, realizându-se încadrarea unui număr de 234 de mii de persoane.

Nu în ultimul rând, Guvernul, prin politicile sale în domeniul ocupării şi mobilităţii forţei de muncă, acordă atenţie deosebită tinerilor în vederea integrării acestora pe piaţa muncii. Cadrul strategic actual în domeniul ocupării tinerilor îl constituie Planul de implementare a garanţiei pentru tineret 2014-2015, care este în aplicare de la începutul acestui an. Finanţarea totală propusă pentru întreaga gamă de reformă şi iniţiative în cadrul schemei se ridică la peste 470 de milioane de euro, sumă estimată pentru 2014 şi 2015.

În perioada următoare vom promova o nouă schemă de ajutor de stat pentru dezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor în active fixe de înaltă tehnologie. Noua schemă de ajutor de stat va avea în vedere finanţarea sub formă de sume nerambursabile în limita intensităţii maxime admise a costurilor legate de achiziţionarea de imobile, echipament şi brevete.

Am prezentat, domnilor deputaţi, doar câteva dintre cele mai importante aspecte ale schemelor de ajutor de stat pe care le administrează Ministerul Finanţelor Publice. Sunt măsuri concrete proeconomice şi proangajare a căror aplicare o urmărim pas cu pas. Cu astfel de măsuri România a reuşit să menţină rata şomajului la un nivel relativ scăzut, relativ cu restul ţărilor din Uniunea Europeană.

Stimaţi semnatari ai moţiunii, acreditaţi falsa idee că am tăiat din fondurile alocate investiţilor publice. Aş vrea să subliniez că programul de investiţii a rămas acelaşi. Într-adevăr, a fost înregistrat un ritm mai lent de executare în primele 7 luni ale anului, însă pentru luna august a avut loc o revenire. Deşi s-a înregistrat un grad redus de utilizare, la prima rectificare bugetară aprobată la sfârşitul lunii iulie, am decis să lăsăm posibilitatea ordonatorilor principali de credite să utilizeze şi în a doua parte a anului, în semestrul II, fondurile alocate investiţiilor şi necheltuite în primul semestru.

În încheiere, aş vrea să vă asigur că veţi avea în mine un partener de fiecare dată când doriţi să discutăm măsuri care să stimuleze creşterea economică, să reducă fiscalitatea, să combată evaziunea fiscală şi să aducă mai mulţi bani la buget. Împreună, Parlamentul şi Guvernul, prin ministere, putem acţiona pentru susţinerea măsurilor economice care să asigure stabilitate, predictibilitatea mediului economic, să transmită certitudine investitorilor români şi străini că politicile publice din ţara noastră au capacitatea să ofere un mediu economic propice pentru dezvoltare şi progres.

Sunt un om al dialogului şi am dovedit acest lucru, uşa mea este deschisă oricărui parlamentar care vine cu o abordare constructivă. Nu pot avea însă aceeaşi atitudine faţă de interesele electorale. Agenda electorală a unuia sau altuia din partide nu reprezintă şi agenda mea. Din acest considerent am folosit prilejul de a răspunde moţiunii pentru a face o prezentare realistă a situaţiei economice, a măsurilor de relaxare fiscală şi de stimulare economică. Am venit cu cifre şi cu statistici, tocmai pentru că acestea vorbesc de la sine.

Sper că am prezentat suficiente argumente, domnilor deputaţi şi doamnelor deputat, astfel încât să-i conving şi pe semnatarii moţiunii să voteze împotriva acestui demers.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul Mircea Dobre din partea Grupului PSD.

Nu se poate, am dat cuvântul, după şedinţă, vă rog.

Domnul Mircea-Titus Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnă ministru,

Dragi colegi,

Această moţiune are un iz predominant de invidie şi teamă. Opoziţia este în şoc şi delir. Toţi cei care aţi fost la guvernare aţi promis reducerea contribuţiilor sociale, excepţie făcând PDL-ul. Ei au crescut aceste contribuţii. Apoi, USL a preluat puterea şi reducerea contribuţiilor sociale a fost din nou promisă. Numai că, de această dată, Guvernul acesta şi-a îndeplinit promisiunea.

Stimaţi colegi naţional-liberali, aţi fost la guvernare mai mult de un an de zile. În această perioadă puteaţi implementa sau măcar elabora toate aceste măsuri grozave despre care vorbiţi astăzi. Aţi părăsit ministerele, deoarece aţi realizat că suferiţi de o incompetenţă crasă. Nu aţi fost în stare nici măcar să duceţi la bun sfârşit reformele pe care le-aţi început sau promis. Dar veniţi în faţa noastră astăzi pentru a da lecţii. Unica lecţie pe care o puteţi oferi este cum să dai bir cu fugiţii în mod eficient şi sigur. Afirmaţi că această măsură este controversată, dar unicul motiv pentru care o consideraţi controversată este că ea va fi pusă în aplicare de către Guvernul Ponta din care voi aţi refuzat să mai faceţi parte. Mai mult, gelozia şi invidia v-au împins să declaraţi că reducerea CAS-ului va destabiliza echilibrele macro-economice generale şi că va produce o gaură adâncă în buget.

Vreau să vă reamintesc de faptul că în preajma alegerilor europarlamentare, în tentativa disperată de a linguşi electoratul, aţi ameninţat guvernarea cu moţiunea de cenzură dacă respectiva măsură nu urma a fi implementată din data de 1 mai. După eşecul suferit la europarlamentare, v-aţi răzgândit din nou şi aţi afirmat că măsura nu este benefică în actualul context economic şi v-aţi schimbat opinia în această manieră de nenumărate ori până în data de astăzi. Exact aşa aţi procedat şi la guvernare, aţi preluat portofoliile şi ulterior le-aţi abandonat.

Aţi declarat Partidul Democrat Liberal ca fiind duşmanul suprem şi acum v-aţi răzgândit. Sunteţi de părere că tăierea salariilor a fost o măsură bună şi aţi decis ca împreună să formaţi o echipă. Felicitări!

Dacă vă îngrijoraţi cu privire la faptul că nu putem acoperi golul bugetar lăsat de această măsură, vă spun că nu este cazul. Noi considerăm în continuare că austeritatea promovată de PDL a distrus economia şi niciodată nu vom pedepsi bugetarii pentru erorile unui guvern. Ceea ce nu aţi înţeles este faptul că reducerea CAS-ului va produce o reacţie în lanţ. Munca la negru va fi diminuată considerabil şi colectarea contribuţiilor va avea un grad mult mai ridicat.

De asemenea, la fiecare 20 de locuri de muncă se vor economisi bani pentru ca angajatorul să investească sau să mai facă o angajare. Pe această cale, se vor recupera bani din noile locuri de muncă şi va avea ca efect reducerea considerabilă a şomajului. Această iniţiativă nu este singulară, ci Guvernul a introdus măsura legislativă de scutire a impozitului pe profitul reinvestit şi alături de diverse scheme de ajutor, printre care şi cea pe perioada 2015-2020, căreia i s-au alocat fonduri în valoare de 2,7 miliarde lei, vin tocmai în sprijinirea mediului de afaceri şi a pieţei muncii.

Domnule Ialomiţianu, criticile acestea virulente trebuia să le adresaţi preşedintelui Traian Băsescu atunci când a semnat ordonanţa de tăiere a salariilor şi recalculare a pensiilor, în ciuda faptului că o serie de articole au fost declarate neconstituţionale. Dar ce-aţi făcut atunci? Vă spun eu. Spiritul dumneavoastră naţionalist şi-a asumat răspunderea alături de restul Guvernului PDL pe proiectul de lege legat de reducerea veniturilor cetăţenilor acestei ţări. Ei bine, şi Guvernul Ponta îşi asumă o măsură legislativă, şi nu aceea de a lua banii oamenilor, ci de reducerea CAS-ului la angajator.

Dumneavoastră v-aţi făcut cariera politică bazată pe minciuni şi populisme. Vă aduc aminte că la data la care aţi preluat portofoliul finanţelor aţi promis creşterea numărului locurilor de muncă sau menţinerea celor existente prin facilităţi fiscale şi accesul la resurse financiare. Şi ce-aţi oferit? Şomajul a crescut de la 5 la 7%, iar în rândul tinerilor a crescut dramatic, de la 5,1 în anul 2008 la valoarea de 23,7 în 2011.

Sunteţi un presupus expert contabil, dar cu toate acestea aţi făcut grava confuzie între recesiunea tehnică şi economică. Tind să cred că pe băncile Cotrocenilor aceste două concepte nu v-au fost explicate şi aţi fost lăsaţi să plutiţi în derivă. Vă voi oferi eu câteva informaţii cu privire la deosebirile dintre cele două noţiuni. Consideraţi acesta a fi un act de bună-credinţă pentru a vă salva de la a mai fi luat în derâdere şi cu alte ocazii.

În primul rând, recesiunea tehnică este un termen intrat de curând în domeniul economic. El nu este general acceptat, nu are o definiţie universală şi nu este acelaşi lucru cu recesiunea economică. O ţară poate suferi mici scăderi economice pe două trimestre consecutive şi tot să înregistreze o creştere economică la nivelul întregului an. Dumneavoastră minţiţi populaţia în mod deliberat, furnizând aceste date şi afirmând că ţara se află în recesiune. Scăderea PIB-ului cu un punct procentual este în comparaţie cu perioada similară a anului precedent, an în care România a cunoscut cea mai spectaculoasă creştere economică din '89 până în prezent, cu un PIB de 148 de miliarde euro.

În 2013, economia a înregistrat în trimestrul I o creştere de peste 2%, în trimestrul II creşterea a fost de 1,4%, iar în trimestrele III şi IV, creşterea a fost de 4,1, respectiv 5,4%.

Aşadar, evoluţia negativă a economiei din ultima perioadă este comparată cu înregistrările din anul precedent, când creşterea a fost fulminantă. Dacă interpretăm datele în mod corect, atunci aflăm că România a avut în trimestrul II al anului curent o scădere de 1%, în comparaţie cu trimestrul I al aceluiaşi an, dar faţă de acelaşi trimestru din 2013 economia a înregistrat o creştere de 1,4% pe seria ajustată sezonier.

Dar ce înseamnă, domnilor, până la urmă recesiunea economică pe care o menţionează stimabila opoziţie?

O definiţie mai complexă a recesiunii a fost propusă de Biroul Naţional de Cercetare Economică din Statele Unite. Conform acestuia, recesiunea reprezintă un declin semnificativ al activităţii la nivel naţional care durează mai mult de câteva luni şi este vizibil prin scăderea produsului intern brut, a veniturilor reale ale populaţiei, a numărului de angajaţi din economie, a producţiei industriale şi a vânzărilor cu amănuntul şi cu ridicata. Ca atunci când PDL a băgat mâna în buzunarele românilor şi din 2009 până în 2012 nu le-au mai scos. Atunci ţara a intrat în recesiune.

Dar istoria nu se repetă azi. Industria a crescut faţă de anul precedent cu 6,8% în luna mai 2014, cifra de afaceri din serviciile de piaţă a crescut faţă de luna precedentă cu 2,9% serie brută. Comerţul nu a scăzut, aşa cum minţiţi dumneavoastră, ci conform Eurostat, a crescut cu 8% în primele 5 luni ale anului, adică cu 2 miliarde de euro în plus faţă de 2013.

Numărul mediu de salariaţi a crescut în primele luni ale anului cu 0,8%, iar inflaţia s-a situat la valoarea de 0,95%, de unde rezultă că puterea de cumpărare a crescut, şi nu a scăzut, aşa cum, din obişnuinţă, minţiţi.

Aşadar, România nu se află în recesiune. De fapt această alianţă, pe scurtătură s-o luăm, spunem ACL, înseamnă anevoinţă, constrângere şi lichidarea economiei.

Vă mulţumesc.

(Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc foarte mult.

Are cuvântul în continuare...

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Cu tot respectul pentru doamna ministru, sigur că are deplină îndreptăţire să-şi apere punctul de vedere, dar îmi permit să-i reamintesc de faptul că, potrivit art.72 din Constituţia României, parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Aşadar, au deplină îndreptăţire să critice activitatea Guvernului, neexpunându-se astfel unor acuzaţii de calomnie, aşa cum aţi sugerat mai devreme în expunerea Domniei Voastre.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumim şi noi pentru informare.

Domnule Nicolăescu, vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă ministru Petrescu,

Vreau să vă fac o confesiune. Când aţi luat cuvântul şi aţi spus că sunteţi tehnocrat, m-aţi sedus. Şi am crezut că într-adevăr avem un ministru tehnocrat al finanţelor. După ce-aţi început să vorbiţi şi aţi făcut nişte afirmaţii care, după opinia mea, nu au loc în această sală, mi-am dat seama că sunteţi un tehnocrat din laboratorul PSD al tehnocraţilor. Şi asta este... până la urmă!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bine că nu e de la PNL.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Ca să folosesc expresia dumneavoastră, şi anume că cifrele vorbesc şi că ele sunt cele care până la urmă spun absolut orice, fără să mai comentăm noi, vă dau şi eu tot cifre. Dumneavoastră probabil că le-aţi folosit pe cele care vă convin. Eu o să le folosesc pe cele pe care le ştim cu toţii şi le trăim cu toţii. Câteva exemple, ca să nu lungim vorba.

România a avut două trimestre consecutive de contracţie a produsului intern brut şi cea mai mare scădere economică dintre ţările Uniunii Europene în al doilea trimestru din 2014, de 1% din PIB. E o cifră. În trimestrul al II-lea al acestui an, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut, investiţiile realizate în economia naţională au scăzut cu 9,1%. Altă cifră. Investiţiile concretizate în lucrări de construcţii noi au consemnat o scădere de 7,7%, iar în cele în utilaje şi tehnologii s-au redus cu 15,6%. În 2014, investiţiile publice au fost cel mai puternic diminuate, cu aproximativ 8 miliarde de lei după primele şapte luni ale anului.

Nerealizarea investiţiilor publice şi scăderea investiţiilor private au influenţat negativ creşterea economică din România cu 3 puncte procentuale în trimestrul II din 2014 şi cu 2,2% în semestrul I din 2014, evident cu minus.

Volumul comerţului a scăzut cu 4,3% în trimestrul II 2014, faţă de perioada similară din 2013. Şi cifrele pot continua în această manieră, doamnă ministru.

Nu cred că aceasta este maniera în care trebuie discutat. Noi am făcut această moţiune ca să vă întrebăm foarte clar şi să răspundeţi cetăţenilor acestei ţări ce aveţi de gând să faceţi. N-aţi făcut nimic, din păcate, din ceea ce noi considerăm că ar fi trebuit să faceţi ca să vedem creştere economică, ca să vedem lucruri mai importante care până la urmă să se reflecte în viaţa de zi cu zi a fiecărui cetăţean, a fiecărei firme, a fiecărei societăţi comerciale. Ele sunt cele care până la urmă produc în această ţară avuţia naţională de unde dumneavoastră, Ministerul Finanţelor, colectaţi impozite şi taxe.

Asta am fi vrut să auzim de la dumneavoastră. De aceea am făcut această moţiune, de aceea v-am provocat să veniţi în faţa Parlamentului. Din păcate, n-aţi utilizat această pârghie, aţi ratat această ocazie, şi-mi pare rău pentru dumneavoastră, un tehnocrat PSD-ist.

Mulţumesc.

(Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, şi eu.

Are cuvântul în continuare domnul Ialomiţianu Gheorghe, fost ministru de finanţe în Guvernul Boc.

Cu curaj, vă rog, cu curaj, domnule Ialomiţianu.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu mi-e frică!

Doamnă ministru, să ştiţi că deputaţii Alianţei Creştin-Liberale au dreptul să depună o moţiune. Atunci când aţi spus că ne daţi date concrete, chiar am crezut. Dar să ştiţi că multe date sunt false.

Noi, prin moţiune, dorim să vă atragem atenţia că direcţia este greşită a economiei României. Politica fiscală dusă de Guvernul Ponta este una dezastroasă pentru mediul de afaceri, pentru locurile de muncă şi pentru puterea de cumpărare a populaţiei. Au ajuns românii să trăiască în ziua de astăzi mai greu decât în perioada de criză. Lucrul cel mai grav, doamnă ministru, eu credeam că totuşi nu atacaţi instituţiile Uniunii Europene. Este Institutul Naţional de Statistică, Eurostat, care ne dau datele concrete, exact cum merge economia. Şi ce ne spune? Că avem de-a face cu cel mai incompetent Guvern. Şi acesta e Guvernul Ponta. Ne punem întrebarea cum un Guvern să ducă economia în recesiune când toţi factorii economici, bugetari, financiari sunt favorabili?

Aţi luat ţara stabilă financiar. Deficit sustenabil. Vă împrumutaţi foarte ieftin. Conjunctura economică este favorabilă. Vedeţi industria, comerţul. Mediul de afaceri îşi face treaba. Şi dumneavoastră duceţi ţara în recesiune.

Mai mult decât atât, Dumnezeu v-a dat cel mai bun an agricol şi ţara a intrat în recesiune. Asta înseamnă, da, incompetenţă. Şi vă spun de ce Guvernul Ponta este principalul vinovat. Aţi tăiat banii de investiţii, doamnă ministru. Au trecut opt luni de la începutul anului. Investiţiile sunt mai mici faţă de anul trecut la semestrul I cu 3 miliarde. La opt luni spuneţi că aţi drumul la investiţii. Diferenţa a crescut. Diferenţa negativă e de 3,6 miliarde.

Acesta este adevărul, iar influenţa investiţiilor asupra creşterii economice este de minus 3 şi o spune Institutul Naţional de Statistică. Vă rog foarte mult să nu-i mai contraziceţi pe cei de la Institutul Naţional de Statistică, că v-a ajutat foarte mult, că n-a spus acest institut că România a intrat în recesiune.

Construcţiile au scăzut cu 10% faţă de anul trecut. Şi sigur că şi comerţul a scăzut, pentru că supraimpozitarea şi tăierea banilor de investiţii sunt cauzele sacrificării locurilor de muncă din sectorul privat. Şi, doamnă ministru, credeam că aţi citit ultimele ştiri date de Eurostat. Suntem campioni europeni la scăderea locurilor de muncă, 3,1% în trimestrul II. La mare distanţă este Cipru cu 1,4%. Am înregistrat cea mai abruptă cădere economică, 1%. O spune Eurostat-ul. Nici în Eurostat să nu mai avem încredere? Pe cuvânt, vă faceţi de ruşine!

Astea sunt adevărurile. Cum aţi omorât locurile de muncă din sectorul privat? Tăind banii de investiţii.

Spuneţi că aveţi încasări mari la buget. Doamnă ministru, vă faceţi de ruşine. Şi, un calcul simplu, pentru un elev de clasa I, fără să mai aibă calculator... poate să-l facă: avem total buget general consolidat, 217 miliarde. Media lunară este de 18 miliarde. Trebuia să aveţi încasări la 8 luni 144 de miliarde, aveţi 136 de miliarde. Minus 8 miliarde. Sigur că eraţi lângă şeful dumneavoastră de partid şi trebuia să continuaţi cu minciuni.

Doamnă ministru...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vorbiţi foarte apropiat de microfon şi se aude foarte tare.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Faceţi parte din cel mai mincinos Guvern după '89. Aţi transformat negrul în alb.

Spuneţi că nu este recesiune. Ne-o spune Eurostat. Doamnă ministru, o să vă faceţi de ruşine! Cum ne explicaţi nouă că avem creştere economică când de fapt avem cădere economică. O să râdă colegii dumneavoastră de facultate şi de la ultimul loc de muncă. Aţi transformat rectificarea bugetară negativă în rectificare pozitivă. Cum să faci rectificare pozitivă când ai lipsă la încasări pe primul semestru de 5,4 miliarde. Acum spuneţi că veţi face rectificare pozitivă când aveţi 8 miliarde minus? E greu de crezut!

Ce vreţi să faceţi? Să ascundeţi incompetenţa acestui Guvern? Să-l salvaţi pe Ponta de la acea campanie prezidenţială? Nu-l puteţi salva, că românii văd în Victor Ponta acel premier care a eşuat în toate programele, a dus ţara în recesiune, niciun proiect nu l-a dus la bun sfârşit. Astea sunt realizările.

Ieri aţi mai spus o minciună, doamnă ministru. Că în 2015 veţi implementa un program de depunere a declaraţiilor electronic şi plăţile on-line pentru persoane juridice şi accesul la dosarul fiscal, accesul electronic. Doamnă ministru, întrebaţi-i pe colegii din Ministerul de Finanţe, lucrul ăsta s-a realizat în 2011, odată cu introducerea declaraţiei 112. Nu vă mai lăudaţi cu lucruri pe care le-au făcut alţii. Şi trebuia să faceţi un lucru elementar, doamnă ministru, trebuia să le mulţumiţi colegilor de la Direcţia de tehnologia informaţiilor pentru munca pe care au depus-o, nu să vă bateţi joc de ei.

Domnilor colegi,

Domnilor de la PSD,

Vă rog să votaţi această moţiune ca să oprim dezastrul. Nu putem să mai continuăm în România cu Guvernul Ponta care aplică o politică împotriva românilor, împotriva mediului de afaceri şi în condiţii economice favorabile. Un astfel de guvern cred că România n-a mai avut şi nu va mai avea. E cel mai incompetent guvern, şi ascunde adevărul românilor. Numai cu minciuni, dar românii ştiu că o duc mai greu. N-o să vă voteze, pentru că aţi distrus această ţară.

Vă mulţumesc.

(Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul Dumitru Georgică.

Domnul Georgică Dumitru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Vreau să-i spun domnului Ialomiţianu că dacă vorbeşte foarte tare asta nu înseamnă că este şi adevărat.

Am studiat textul moţiunii simple ai cărei autori s-au străduit cât au priceput de bine să zugrăvească un tablou în culori cât mai cenuşii ale economiei româneşti. În rezumat, prima parte a moţiunii nu ne prezintă altceva decât un atac furibund la adresa doamnei ministru Petrescu, dar şi o jonglerie destul de comună cu termeni şi cifre seci.

Semnatarii văd partea goală a paharului şi nu spun tot adevărul pentru a descrie realitatea economică aşa cum este. Şi în primul trimestru, şi în trimestrul al doilea, România s-a situat în ţările Uniunii Europene cu cea mai mare rată de creştere economică într-un context politic internaţional extrem de dificil, referindu-mă aici inclusiv la conflictul din estul Ucrainei.

Se vorbeşte ceva mai departe despre sacrificarea investiţiilor publice, pusă tot pe seama aşa-zisei incapacităţi a Ministerului de Finanţe de a colecta veniturile din economie. Nu se suflă în schimb o vorbă despre efortul financiar extraordinar pe care-l presupune îndreptarea unor uriaşe nedreptăţi la care românii au fost supuşi de guvernările anterioare. Cum nu se spune nimic nici despre ratele la împrumuturile angajate în aceeaşi perioadă.

De asemenea, se vorbeşte în textul moţiunii despre lipsa unor soluţii concrete pe termen lung sau a unor măsuri realiste şi durabile care să ţină cont de oameni. Nimic mai fals. Tocmai preocuparea pentru soluţii realiste cu impact pozitiv asupra populaţiei pe termen lung este prioritară pentru actualul Executiv şi Ministerul de Finanţe. Drept dovadă stau măsurile susţinute de Guvern, prin Ministerul Finanţelor Publice, menite să aducă un plus bugetelor locale. Cu alte cuvinte, să genereze surse financiare din care să se realizeze proiecte de dezvoltare cu impact direct, nemijlocit, asupra comunităţilor locale. Mă refer aici la susţinerea reducerii cotei de impozit pe construcţii speciale de la 1,5% la 1%, adică o reducere consistentă, ceea ce va duce implicit la diminuarea poverii fiscale pentru mediul de afaceri, sumele încasate urmând să fie repartizate bugetelor locale.

Recalcularea noilor redevenţe şi alocarea bugetelor locale a unei părţi din cota pe aceste redevenţe încasate pentru activităţi de exploatarea zăcămintelor sunt alte preocupări prioritare, tot pentru oameni.

În altă ordine de idei, opoziţia nu poate ierta Guvernului Ponta curajul de a legifera reducerea CAS-ului şi reacţionează precum personajele din povestea cu drobul de sare.

Reacţiile jucătorilor din economia românească, reprezentanţi ai unor firme de producţie importante, contrazic tot jocul manipulărilor panicarde practicate de opoziţia în degringoladă şi văd scăderea CAS-ului ca pe o măsură benefică, o gură de oxigen pentru economie.

Încă o remarcă: textul moţiunii abundă în cifre şi date oferite de instituţii de profil, în condiţiile în care asupra Guvernului, în general, dar şi asupra Ministerului de Finanţe sunt lansate acuzaţii în sensul că nu există transparenţă în cheltuirea banului public.

Vă mai reţin atenţia doar cu o scurtă concluzie: de la bun început, doamna ministru Petrescu a fost primită cu răceală şi transformată aproape imediat într-o ţintă predilectă a comunicatorilor opoziţiei, iar textul prezentei moţiuni nu face decât să confirme că această atitudine a devenit stereotip.

Vorbeam mai devreme de nişte reparaţii morale şi trebuie spus, în acest context, că amnistierea fiscală a unor categorii de persoane asumată de actualul Executiv, se încadrează în acest gen de măsuri, pentru că oameni nevinovaţi, mulţi dintre ei cu resurse limitate nu trebuie să plătească pentru incompetenţa unor funcţionari şi chiar politicieni, aşa cum s-a întâmplat în perioada 2010-2011, când veniturile românilor au fost drastic reduse sub imperativul declarat al scoaterii ţării din criză, cu promisiunea că austeritatea astfel impusă va fi resimţită doar pentru o perioadă scurtă de timp, ceea ce, din păcate, nu s-a întâmplat.

Guvernul Ponta a făcut şi face ceea ce a promis, în ciuda tuturor dificultăţilor şi presiunilor din partea opoziţiei care, în mod absolut inadmisibil, îşi continuă atacurile încercând să exporte disputele interne, ajungând cu petiţii până la uşile cancelariilor europene. Că adevărul are o singură faţă rezidă inclusiv din câştigul imens pe care-l are România odată cu desemnarea Corinei Creţu în funcţia de comisar pe politică regională şi, totodată, un succes personal al premierului Victor Ponta, care a completat eficient eforturile diplomaţiei româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul Ştefan Viorel.

Se pregăteşte domnul Horga Vasile.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate şi stimaţi colegi,

Sigur, moţiunea de cenzură este un instrument...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Moţiunea simplă!

Domnul Viorel Ştefan:

Scuze, mă gândeam la ziua ce urmează!

Moţiunea simplă este, asemenea moţiunii de cenzură un instrument al luptei politice, dar este un instrument al luptei politice într-un cadru civilizat, parlamentar, şi nu mă aşteptam ca astăzi să asistăm la transformarea acestui instrument într-unul politicianist, cu un text care cred că ar suna foarte bine la adunările electorale ce urmează în campanie, un text care nu sună deloc bine sub aula Parlamentului. Pentru că altminteri nu pot să-mi explic cum putem vorbi cu atâta nonşalanţă, cu atâta uşurinţă despre recesiunea economică. Îl depăşim chiar şi pe Traian Băsescu când în 2009, în toamnă, ne povestea că nu va veni criza asupra României niciodată.

Acum, dumneavoastră aveţi acelaşi comportament, numai că vă exprimaţi invers. În termeni cataclismici, catastrofali, vedeţi recesiune, prăbuşire economică. Dar pun şi eu o întrebare simplă: în numele cui faceţi acest lucru? Pentru că cei care se pricep spun aşa: că evaluările Institutului Naţional de Statistică se fac trimestrial. Cei care se pricep spun aşa: că pe măsură ce trec trimestrele în cursul unui an se elimină efectele de sezonalitate, se determină influenţa efectului de bază, se măsoară şi alţi indicatori despre care vorbea doamna ministru aici, şi abia după o analiză temeinică, profesională, se dă un diagnostic, un verdict. N-am auzit în mediile de analiză economică vorbindu-se cu atâta certitudine şi vehemenţă despre această recesiune tehnică, care de fapt este o încetinire a ritmului de dezvoltare a economiei româneşti. Despre asta vorbim. Iar dumneavoastră, cu un spirit, aşa, de autoflagelare, vedeţi numai catastrofă în România. Şi în acelaşi timp spuneţi că vreţi binele acestui popor, că faceţi tot ce este posibil să vină investitorii să-şi rişte resursele aici.

Păi, dacă dumneavoastră ieşiţi în piaţă şi strigaţi că arde casa, sigur că vecinul o să-şi ia măsuri de precauţie, o să se delimiteze de dumneavoastră. Nu cred că o faceţi în folosul celor care v-au trimis în Parlament. Este o atitudine politicianistă ieftină cu care nu mai puteţi păcăli poporul încă o dată. L-aţi păcălit atunci când domnul Băsescu spunea că noi suntem protejaţi de criza economică şi putem să dormim liniştiţi!

Îmi amintesc, eram mai tinerel, aşa, cred că eram student când a murit Mao Zedong şi liderii chinezi stăteau la catafalcul său şi încă le era frică de liderul maxim, le era frică să nu se ridice de acolo şi să-i ia la bătaie. Aşa vă comportaţi dumneavoastră. Pentru că domnul preşedinte Băsescu a spus la un moment dat că transportatorii din România se vor duce să aprovizioneze motorină în Ungaria pentru că s-au mai pus 7 eurocenţi la acciza de motorină, acum dumneavoastră o ţineţi langa cu acest text.

Vă informez, stimaţi colegi, în Ungaria motorina la pompă e mai scumpă. Dacă nu ştiţi, informaţi-vă! Domnul Băsescu a avut, aşa, o premoniţie, dar care nu s-a confirmat. Motorina la pompă în Ungaria e mai scumpă decât în România şi nu cred că vreun transportator e masochist, să se ducă să cumpere mai scump de acolo. Scrieţi şi în moţiunea de astăzi acest lucru, fără să aveţi bunăvoinţa să verificaţi un lucru elementar, banal. Vorbiţi despre căderea consumului de carburanţi în condiţiile în care doamna ministru v-a prezentat statistica care vă contrazice.

Nu ştiu ce statistici consultaţi dumneavoastră, cred că alea pe care vi le-a trimis în februarie domnul Băsescu de la Cotroceni. Actualizaţi-vă, veniţi la zi!

Vorbim despre investiţiile publice care au căzut. Da, stimaţi colegi, aţi spus că în 2014, pe 7 luni, sunt cu 3 miliarde mai puţin decât anul trecut. Aşa este. Dar aţi uitat să spuneţi că 2 miliarde erau arierate la Compania Naţională de Drumuri şi încă aproape un miliard arierate la administraţia locală. Dacă introducem în calcul şi aceste arierate, iată că ies cele 3 miliarde de care dumneavoastră faceţi atâta caz.

Dar nu ăsta este cel mai important lucru. Cel mai important lucru este altul. Faceţi evaluarea investiţiilor aşa cum aţi făcut întotdeauna, în termeni cantitativi. Nu vă interesează unde s-au cheltuit banii, dacă sunt parcuri în mijlocul pădurii, sau terenuri de fotbal în pantă, sau bazine de înot acolo unde nu mai există copii sau nu e nici curent electric. Nu vă interesează. Pentru că tot timpul v-a interesat doar cum să cheltuiţi mai mult de la buget ca să vă îngroşaţi pungile. Reveniţi-vă puţin şi priviţi şi aspectul calitativ, aspectul de eficienţă al investiţiilor, şi atunci veţi recunoaşte că, în sfârşit, în 2014, s-au făcut câţiva paşi foarte importanţi în sensul reglementării normelor de prioritizare a investiţiilor, în sensul stimulării competiţiei la achiziţiile publice, în sensul măsurării rezultatelor în funcţie de efortul investiţional.

Vă sunt străine aceste elemente. Dar dacă vrem să avem respect faţă de banul public aşa trebuie gândit.

Domnule Costică, discutăm şi în particular.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea la dumneavoastră, domnilor deputaţi, să fiţi decenţi totuşi, chiar dacă nu vă place adevărul.

Domnul Viorel Ştefan:

Deci o altă temă despre care faceţi vorbire este cea legată de reducerea cotei de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale. Aici v-aş ruga, în numele colegilor, în numele adevărului, hotărâţi-vă odată!

În aceeaşi moţiune spuneţi că aţi vrut reducerea cotei de asigurări sociale cu 5% în luna iunie sau martie, nu ştiu când, ca după aceea să reveniţi şi să spuneţi că nu-i bine că se introduce acum.

Dar hotărâţi-vă. Ce doriţi? Doriţi un pachet de stimulente fiscale care să producă efecte benefice economiei? Pentru că despre asta vorbiţi la un moment dat în moţiune, dar vorbiţi la modul abstract.

Enumeraţi 3 măsuri din pachetul pe care îl doriţi dumneavoastră şi să-l susţinem împreună.

Doamna ministru a enumerat 3 măsuri. Nu vă plac? Scutirea de impozit pe profitul reinvestit nu este o măsură bună? Reducerea cotei de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale nu este o măsură bună? Veniţi dumneavoastră cu alte propuneri! Vă aşteptăm.

Sigur, faceţi caz de evaziunea fiscală. Este o realitate cu care ne confruntăm. Şi am sperat, ne-am dorit că împreună putem face front comun să luăm măsuri pentru reducerea evaziunii fiscale. Şi se fac eforturi în acest sens de actualul Guvern.

Restructurarea sistemului ANAF, informatizarea sistemului, transparentizarea sunt demersuri care ţintesc reducerea evaziunii fiscale şi creşterea colectării la bugetul de stat.

Dar haideţi să ne uităm în spate. Când a crescut? Care este elementul de taxă în legătură cu care este cea mai mare evaziune fiscală în România? Este taxa pe valoarea adăugată.

Cine a crescut taxa pe valoarea adăugată în 48 de ore cu 5 puncte procentuale? O decizie care nu se poate imagina decât într-o ţară subdezvoltată.

Cine a făcut acest lucru n-a avut în vedere că va provoca o creştere a evaziunii pe TVA?

Deci aţi aruncat o piatră... De-atunci ne străduim cu toţii să o scoatem din apă, iar dumneavoastră staţi pe mal şi faceţi opoziţie.

Haideţi împreună să vedem ce este de făcut.

Da, s-a redus la 9% cota de TVA pentru pâine. Vrem să fie extinsă. Guvernul are în program acest lucru.

Am dovedit în aproape un an de zile că impactul negativ pe buget nu a existat, evaziunea a scăzut la produsele din pâine, bugetul n-a încasat mai puţin.

Haideţi, veniţi lângă acest demers, dacă sunteţi constructivi!

Staţi pe tuşă şi criticaţi că este evaziune fiscală, după ce dumneavoastră sunteţi primii vinovaţi pentru că aţi provocat-o.

Eu cred că totuşi dumneavoastră aţi guvernat într-o perioadă în care echilibrele macroeconomice în România au fost făcute praf.

Dumneavoastră aţi guvernat într-o perioadă în care aţi îndatorat România. Şi astăzi, din resursele bugetului 2014, s-au cheltuit sume foarte mari pentru a achita salariile, urmare ale hotărârilor judecătoreşti, în învăţământ şi în alte sectoare publice, da? Astăzi, din bugetul din 2014, s-au plătit arieratele către furnizorii de medicamente pe care dumneavoastră le-aţi produs, da? Au fost suportate din efortul acestui buget, cu eforturile acestui Guvern.

De aceea eu cred că dumneavoastră, dacă într-adevăr doriţi ca să fie bine în ţară, creşterea economică să continue, ca mediul de afaceri să se bucure de un mediu prielnic businessului, aveţi posibilitatea să faceţi o chestie minimală: asumaţi-vă obligaţia morală măcar de a tăcea. Şi lăsaţi-ne pe noi, lăsaţi-ne pe noi să susţinem acest Guvern care demonstrează că poate să corecteze toate nenorocirile pe care le-aţi produs dumneavoastră.

Ca urmare, stimaţi colegi, despre cum trebuie să votăm moţiunea nici că mai poate fi vorba.

Eu sper cu discursul meu să-l fi convins şi pe domnul Ialomiţianu să voteze împotriva moţiunii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Horga, vă rog.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă ministru,

Domnilor deputaţi,

Sistemul fiscal al României sub guvernarea Ponta traversează un paradox nemaiîntâlnit în rândul ţărilor cu economie de piaţă funcţională.

România, cu 28,3% venituri fiscale din PIB, faţă de media Uniunii Europene de peste 40%, pare a fi economia cea mai relaxată fiscal.

În realitate însă dacă adăugăm evaziunea fiscală din economia gri şi cea subterană se ajunge la o povară fiscală suportată de contribuabilul plătitor, cu respect pentru lege, de peste 52% din câştiguri, una din cele mai mari poveri fiscale din lume.

În România se impozitează foarte mult munca, ca urmare a lipsei totale de politici economice de stimulare a dezvoltării IMM-urilor care ar putea crea cele un milion de locuri de muncă promise de PSD în campania electorală. Se impozitează excesiv consumul populaţiei, nevoită să-şi cheltuiască aproape tot câştigul pentru traiul zilnic.

La aceasta se adaugă multitudinea de impozite şi taxe locale, parafiscale sau taxe fals fiscale, toate la un loc favorizând proliferarea economiei subterane nefiscalizate, care se menţine la aproape 30% din PIB, în defavoarea contribuabililor cu un comportament fiscal corect.

Doamnă ministru,

În urmă cu câteva luni prezentaţi ca o mare realizare eliminarea câtorva taxe care nu erau relevante nici numeric şi nici valoric faţă de zecile de mii de taxe în vigoare pe care mediul de afaceri şi cetăţenii simpli din România sunt obligaţi să le plătească.

Dacă sunteţi o guvernare social-democrată, aşa cum pretindeţi că sunteţi, şi în parteneriat deplin cu cetăţenii români, credem că a sosit momentul să spuneţi adevărul.

În România guvernată de Ponta şi PSD se taxează aproape orice, cu lege sau fără lege. De la un banal examen dat de către un student, la o solicitare de cazier fiscal pentru o licitaţie publică şi până la celebra taxă pe dreptate, pusă cu măiestrie pentru protecţia baronilor roşii.

În paralel cu fiscalitatea extrem de stufoasă a statului, au fost inventate alte zeci de mii de taxe în afara cadrului constituţional, încasate de către instituţii ale statului, regii autonome, societăţi naţionale; mai nou, şi de către multe societăţi comerciale de stat sau private, şi care au transformat deja ţara noastră, am putea spune, într-un stat spoliant.

Haosul pe care cu bună-ştiinţă l-aţi instituit în sistemul fiscal românesc printr-o politică perfidă de majorare a numărului de impozite şi taxe, cu scopul de a ascunde de fapt creşterea nivelului de fiscalizare din România, a determinat îndepărtarea constantă a investiţiilor străine de ţara noastră, desfiinţarea sau intrarea în insolvenţă a unui număr tot mai mare de IMM-uri, transferul de capital românesc către alte state cu sisteme fiscale suple, predictibile şi consolidate, scăderea posibilităţii românilor de economisire, exodul în masă a forţei de muncă către ţări în care respectul statului faţă de cetăţean este deja consacrat, lipsa totală de încredere a cetăţenilor rămaşi în ţară faţă de un stat guvernat în favoarea baronilor roşii, care ştie să-şi protejeze valorile autentice.

Cu această ocazie, tragem un serios semnal de alarmă pentru a fi respectat articolul 139 din Constituţia României privind aşezarea impozitelor şi taxelor, ca o premisă a consolidării statului de drept, revizuirea completă a sistemului fiscal naţional, sistematizarea impozitelor şi taxelor aprobate prin lege, eliminarea imediată a tuturor taxelor aşezate de instituţii ale statului sau entităţi private, în mod abuziv, cu îngăduinţa Guvernului Ponta, şi care afectează nepermis atât buzunarul cetăţeanului român, cât şi pe cel al investitorului.

Stimaţi domni,

A fost o vreme când şi noi, liberalii, am crezut în promisiunile lui Ponta şi ale PSD-ului, cele cu dreptatea până la capăt.

Ne-am trezit însă la timp şi am renunţat să fim parte în continuare la minciunile spuse pe bandă rulantă de Ponta. Ne-am reluat drumul nostru consacrat, un drum drept pentru România.

Nu avem cuvinte de laudă pentru măsurile luate în perioada de criză. Ele au adus multă suferinţă mediului de afaceri şi cetăţeanului român.

Atunci au fost tăiate salarii, eliminate câştiguri din premii, sporuri, indemnizaţii, tichete de masă, îngheţate şi impozitate pensii, crescute impozite şi taxe de tot felul. Un lucru este însă cert: ele au fost asumate în mod transparent.

Odată instalat Ponta şi USL la guvernare, noi, liberalii, am crezut că acele suferinţe ale populaţiei vor înceta de-a doua zi. Mai ales că propaganda PSD le considera, pe bună dreptate...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cele 6 minute se epuizează, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

... şi rău-intenţionate... termin imediat... distructive pentru cetăţeanul român.

Toate măsurile de austeritate continuă şi astăzi în mod laş. TVA de 24%, impozitele pe a doua, a treia şi următoarele locuinţe, majorate de două-patru ori, impozitele pe mijloacele auto, majorate de 3 ori, impozitele pe teren dublate, tichetele de masă au rămas nedeductibile în continuare, sporurile, indemnizaţiile, stimulentele, premiile se menţin tăiate.

Dacă sunteţi un om atât de destoinic precum vă manifestaţi public, daţi imediat înapoi: TVA-ul la 19%, al 13-lea salariu, sporurile şi indemnizaţiile, pensiile speciale şi ocupaţionale, stimulentele şi toate celelalte taxe şi drepturi luate oamenilor, aşa cum erau ele în guvernarea liberală din 2004-2008.

Iar dacă sunteţi incapabili sau neputincioşi, atunci recunoaşteţi-vă învinşi şi plecaţi. Poporul român nu are nevoie de minciuna instituţionalizată.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vedeţi că vorbiţi de zeci de mii de taxe, domnule Horga.

Domnule Ialomiţianu, aveţi două minute.

Aţi vorbit de zeci de mii de taxe. Zeci de mii?

Domnul Vasile Horga (din sală):

Uitaţi-vă la fiecare instituţie a statului câte taxe...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Zeci de mii?! Înseamnă că n-aveţi proprietatea termenilor...

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

O fi vorbit şi de parafiscale.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aveţi două minute, domnule Ialomiţianu.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Doamna ministru de finanţe,

Domnilor colegi de la PSD,

Mi-am dat seama că nu aveţi soluţii pentru scoaterea ţării din criză.

Cea mai bună soluţie este să plecaţi de la guvernare înainte de alegerile prezidenţiale, că veţi duce ţara în dezastru.

Cred că conduceţi ţara după deviza "După noi, potopul".

Singura soluţie este să plecaţi de la guvernare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Bun. Momentul de comedie a trecut.

Vă rog, doamna ministru.

Doamna Ioana-Maria Petrescu:

Poate nu am fost extrem de clară prima dată când am vorbit. Atunci... voi recapitula măsurile de relaxare fiscală şi proeconomice ale Guvernului Ponta la care am contribuit direct.

Vorbim aici de neimpozitarea profitului reinvestit, care intră în vigoare de la 1 iulie. Vorbim de reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. Vorbim de tăierea şi comasarea a 92 de taxe parafiscale şi tarife. Vorbim de returnarea a 4 eurocenţi, a accizei de 7 eurocenţi la motorină, pentru transportatorii licenţiaţi. Vorbim aici de finalizarea rescrierii Codului fiscal care nu s-a mai făcut de 10 ani.

De asemenea, vorbim de o nouă relaţie contribuabil-fisc, de lansarea spaţiului virtual personal, pe care l-am lansat ieri.

Domnule Ialomiţianu, ştiu foarte bine că firmele se pot loga on-line, dar contra cost, folosind un certificat digital.

Ceea ce vreau să fac eu anul viitor este ca firmele să se poate loga cu username şi parolă, gratis, la fisc, pentru a-şi plăti taxele şi pentru a-şi vedea angajamentele fiscale.

Nu mă pot totuşi opri aici fără să menţionez anumite lucruri.

Domnul Ialomiţianu a menţionat o scădere a locurilor de muncă. Nu vorbim aici, în economie, de o scădere a locurilor de muncă. Într-o economie de piaţă în care avem o piaţă liberă a muncii, vorbim de persoane care se angajează şi persoane care îşi pierd locul de muncă.

Ceea ce contează pentru economie este numărul net de angajări. Şi acest lucru, această statistică eu v-am dat-o.

De asemenea, aţi spus că am tăiat banii de la investiţii, ceea ce este absolut incorect. Guvernul Ponta nu a tăiat banii de la investiţii. La ultima rectificare bugetară, toţi banii care nu au fost încă cheltuiţi pe investiţii publice au rămas în bugetul ordonatorilor de credite pentru a fi investiţi în a doua jumătate a anului.

De asemenea, ne-aţi dat anumite cifre referitoare la posibilele încasări la bugetul de stat care nu au legătură cu realitatea.

V-am spus foarte clar că s-au încasat 120 de miliarde de lei în primele 8 luni, comparativ cu 114 miliarde de lei în primele 8 luni ale anului trecut. De asemenea, că a fost o realizare de 100% a planului de venituri.

Calculul pe care l-aţi făcut dumneavoastră ştiţi foarte bine că nu are cum să fie corect, pentru că atunci când se face programarea veniturilor bugetare se face în funcţie şi de sezonalitate, şi nu folosim regula de trei simplă.

De asemenea, tot ce aţi spus dumneavoastră şi statistic nu ştiu ce bază are.

Aş vrea să mai adaug şi câteva măsuri pe care le avem în vedere pentru perioada următoare pentru ca autorul moţiunii să fie sigur că vom continua această politică de susţinere a mediului de afaceri şi de reducere a fiscalităţii.

După cum am menţionat şi în speech-ul meu, avem în vedere o schemă de ajutor de stat care va ajuta acele firme care vor să facă investiţii în înalta tehnologie.

De asemenea, cum am spus şi în speech-ul meu, vom extinde acest spaţiu virtual privat în toată ţara şi vom extinde acest spaţiu virtual privat gratis şi pentru toate firmele.

De asemenea, ceea ce facem în perioada următoare, în urma unor ample consultări cu mediul de afaceri, este să rescriem modul în care se aplică reducerea de 50% la cheltuielile cu cercetarea şi dezvoltarea din profitul impozabil, astfel încât cât mai multe firme să aibă posibilitatea să ia această deducere fiscală pentru a investi mai mult în cercetare şi dezvoltare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă ministru.

Votul final, mâine, la ora 12,30.

Vă mulţumesc. Şedinţa s-a încheiat.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,43.