Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi în a doua parte de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Liliana Mincă şi domnul deputat Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor!

Declar deschisă şedinţa de astăzi, 19 noiembrie 2014, consacrată declaraţiilor politice.

Începem astăzi cu opoziţia.

Vă reamintesc tuturor că durata unei intervenţii este de trei minute.

O să-l rog pe domnul deputat Mircea Lubanovici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, să poftească la microfon pentru a da curs, a citi propria declaraţie politică. Şi îl rog pe domnul deputat Ovidiu Ganţ, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, să se pregătească pentru a fi următorul.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Lubanovici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt onorat să încep şedinţa noastră de declaraţii politice din dimineaţa aceasta.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea de azi se intitulează "Jocul democratic şi românii din diaspora" şi este determinată de profunda indignare a multor cetăţeni români faţă de modul defectuos în care Guvernul României, condus de domnul Victor-Viorel Ponta, a organizat alegerile prezidenţiale din acest an. Aceasta în condiţiile în care existau semne clare, după desfăşurarea primului tur al alegerilor prezidenţiale, în legătură cu dezastrul organizatoric care ne-a făcut de ruşine în multe capitale şi oraşe europene mari. Am asistat stupefiat, ca majoritatea românilor, la scene de coşmar, în care concetăţenii români din diaspora care voiau să-şi exercite un drept constituţional fundamental, erau agresaţi şi gazaţi, la solicitarea adresată jandarmilor de către şefii de misiuni diplomatice, scene filmate parcă în timpul revoltei muncitorilor de la Braşov din 1987, înăbuşită în forţă de Ceauşescu.

Încă o dată, domnule prim-ministru, ne-aţi arătat dublul standard cu care trataţi cetăţenii români din afara graniţelor ţării... Aceloraşi români cărora le promiteţi locuri de muncă în ţară, aceloraşi români cărora le promiteţi o Românie cu o democraţie şi un stat de drept consolidate, în care să se întoarcă. Iată că aţi încercat orice şi aţi reuşit, din nefericire pentru prestigiul României în străinătate, să le limitaţi dreptul constituţional de exprimare al votului - fundamentul de bază al democraţiei.

Consider inacceptabilă restrângerea posibilităţilor de vot pentru românii din diaspora, în condiţiile în care aceste persoane reprezintă, de multe ori, ambasadori mult mai eficienţi pentru imaginea României în lume decât personalul numit de actuala putere. Mai mult decât atât, aceşti oameni susţin prin munca lor cinstită familiile rămase în ţară, statisticile demonstrând că banii trimişi de ei în România depăşesc investiţiile străine directe.

Ne-aţi arătat acum modul în care dumneavoastră îi percepeţi pe românii din străinătate: utili doar pentru realizarea echilibrului economic prin care încercaţi să mascaţi guvernarea ineficientă din ultimii ani şi lipsa încrederii investitorilor străini în Cabinetul Ponta. Când aceştia trebuie să sancţioneze prin vot greşelile Guvernului pe care-l conduceţi, preferaţi să îngrădiţi cât mai mult această posibilitate, încălcând legile electorale ale acestei ţării şi art. 36 din Constituţia României, ce garantează dreptul la vot al tuturor cetăţenilor, indiferent de reşedinţă sau domiciliu.

Nu pot să nu interpretez acest gest decât ca unul de adversitate la adresa românilor din afara graniţelor ţării, în condiţiile în care cei din diaspora s-au remarcat prin opţiunile de dreapta. Consider inuman tratamentul pe care l-aţi aplicat celor plecaţi din ţară: i-aţi obligat să călătorească sute de kilometri pentru a-şi putea exprima votul, i-aţi forţat să stea cu orele la cozi în faţa secţiilor de vot, aţi desfiinţat secţiile din oraşele cu comunităţi mari de români şi aţi mutat multe secţii de vot din locul tradiţional, cunoscut de români, obligându-i la cheltuieli de închiriere a noilor locuri de desfăşurare. Cu alte cuvinte, aţi utilizat toate tertipurile administrative şi legislative, pentru a le restrânge concetăţenilor noştri din diaspora posibilitatea de a vota! Iar acestea au dat roade - având în vedere că mii, poate chiar zeci de mii de români nu au reuşit să voteze după multe ore de aşteptare, înfruntând intemperiile vremii.

Am solicitat în repetate rânduri înfiinţarea mai multor secţii de vot în diaspora, dar aţi ignorat solicitările mele sau ale colegilor mei de partid, oferind doar argumente puerile. Vă reamintesc cum s-au manipulat aceleaşi norme legale la referendumul pentru demiterea preşedintelui din 2012, când aţi mărit intervalul de vot (secţiile au fost deschise până la ora 23), iar în 2014, unele secţii de vot, cum a fost cea din München, s-au închis chiar înainte de ora 21, contrar prevederilor din Legea electorală.

Deci, când estimaţi un rezultat favorabil pentru dumneavoastră, faceţi tot posibilul pentru a-l obţine, însă când votul românilor este de sancţionare a politicii falimentare a PSD-ului, dumneavoastră încălcaţi orice regulă de bun-simţ şi normalitate democratică pentru a vă limita pierderile.

În ceea ce mă priveşte, am atras atenţia în repetate rânduri asupra necesităţii reformei consulatelor şi a misiunilor diplomatice din diaspora, atât prin declaraţii politice, cât şi prin iniţiative legislative în acest sens, care, din păcate, au fost respinse. După cum au demonstrat şi evenimentele din primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie 2014, acţiunile multor funcţionari ai misiunilor diplomatice au contravenit flagrant intereselor concetăţenilor noştri din diaspora, pe care aceştia sunt plătiţi să-i sprijine şi să le acorde asistenţă.

De aceea, lansez un apel către toţi colegii deputaţi să sprijine înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă asupra desfăşurării votării în circumscripţiile electorale din străinătate, care să audieze toate persoanele responsabile de blocarea dreptului constituţional de vot a zeci de mii de cetăţeni din diaspora, pe care, cu loialitate şi onoare, îi reprezint în Parlamentul României. O cosmetizare a evenimentelor grave întâmplate nu este de ajuns. Demisia domnului ministru Corlăţean nu este de ajuns, pentru că nu-i doar "Iuda" vinovat. Nici demisia domnului ministru de 8 zile, Meleşcanu, nu este de-ajuns. Şi dumneavoastră sunteţi responsabil, domnule premier Ponta, solidar cu membrii cabinetului dumneavoastră şi angajaţii MAE. Măcar slugile dumneavoastră care şi-au dat demisia de onoare au dovedit mai multă bărbăţie ca domnia voastră.

Reamintesc, în final, că în vederea modificării legislaţiei, pentru a nu se mai întâmpla pe viitor astfel de violări ale drepturilor constituţionale fundamentale, nu trebuie să reinventăm roata, întrucât în Parlamentul României există deja o iniţiativă legislativă privind votul prin corespondenţă şi votul electronic, şi care trebuie pusă pe ordinea de zi.

În încheiere, aş dori să mai solicit înfiinţarea unei comisii în Parlamentul României care să revizuiască legea electorală tocmai pentru ca asemenea lucruri să nu se mai întâmple.

Dumnezeu să binecuvânteze România şi pe români oriunde s-ar afla ei!

Sunt deputatul Mircea Lubanovici, Colegiul nr. 3 diaspora.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, domnule deputat.

Sper că cei care au urechi de auzit să audă.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Ovidiu Ganţ, deputat din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, şi se pregăteşte domnul deputat Aurelian Mihai, din partea Grupului de deputaţi fără apartenenţă la un grup parlamentar.

Aveţi cuvântul, stimate coleg.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fiind prima şedinţă a Parlamentului de după campania electorală, doresc să clarific, în numele comunităţii germane din România, două aspecte aduse în discuţie de către reprezentanţii PSD în campania electorală, cu referire la etnia noastră. Când spun PSD mă refer desigur şi la celelalte formaţiuni aliate.

În primul rând, diferiţi membrii PSD, din păcate unii dintre ei chiar senatori, deputaţi sau miniştrii au afirmat că Forumul Democrat al Germanilor din România ar fi continuatorul organizaţiei naziste - Grupul Etnic German. Au făcut aceasta speculând în mod mizerabil o sentinţă a unei instanţe din Sibiu care a restabilit dreptul de proprietate al FDGR asupra unui imobil intabulat în Cartea Funciară în mod abuziv, în numele Grupului Etnic German în anii '40.

Aceşti politicieni ai PSD au acreditat în mod ticălos ideea că FDGR ar fi continuatorul Grupului Etnic German în general, deşi ştiau foarte bine că FDGR are un statut aprobat de către o instanţă din România, că este reprezentat în Parlament, Guvern, respectiv administraţia locală, că a fost, de la Revoluţie încoace, partenerul de dialog al tuturor guvernelor României şi ale Republicii Federale Germania şi a susţinut în mod activ integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană şi în NATO. Din fericire, oamenii de bună-credinţă din această ţară, în primul rând românii care convieţuiesc cu noi în relaţii de frăţie de peste 800 de ani, au sancţionat această minciună grosolană, rezultatele scrutinului din Banat şi Transilvania fiind o dovadă în acest sens.

A doua mare minciună, vehiculată din păcate inclusiv de către candidatul PSD, a fost legată de retrocedarea unor imobile către Forumul Democrat al Germanilor din România şi către Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România. Monstruozitatea constă în faptul că ştiau foarte bine că restituirea către comunităţi etnice şi culte se face în baza unei legi adoptate în Parlament la propunerea Guvernului Năstase. Aceasta prevede că decizia privind aceste restituiri de imobile este luată de către o comisie specială care funcţionează pe lângă Guvernul României, şi nu la nivelul primăriilor. Exemplul dat, Muzeul Naţional Brukenthal, retrocedat proprietarului de drept, Biserica Evanghelică C.A. din România, este expresia nesimţirii supreme. În cazul Muzeului Brukenthal funcţionează un parteneriat public-privat între statul român, reprezentat prin Ministerul Culturii, şi Biserică, aceasta punând în mod gratuit la dispoziţia muzeului atât clădirea, cât şi colecţiile de o valoare inestimabilă care îi aparţin.

În final, doresc să-i asigur pe toţi colegii mei parlamentari din PSD care nu s-au dedat la asemenea minciuni şi calomnii şi care au făcut în mod onest şi legitim campanie electorală în favoarea candidatului lor de întregul meu respect. În egală măsură, pe aceia care au minţit cu neruşinare, au denigrat cu bună ştiinţă comunitatea germană din România şi l-au atacat în mod mizerabil la persoană pe Klaus Iohannis, îi asigur de profundul meu dispreţ faţă de ei ca oameni şi ca politicieni.

Sper ca această campanie electorală, cea mai dezgustătoare de după 1989, să fi fost şi ultima de această factură şi că în viitor toţi politicienii se vor comporta civilizat şi îşi vor apăra în mod corect interesele politice.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumim şi noi. Să dea Dumnezeu să fie aşa cum ai încheiat declaraţia politică.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Aurelian Mihai, din partea deputaţilor fără apartenenţă la un grup parlamentar, şi-l rog să se pregătească pe domnul deputat Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului-Dan Diaconescu.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică din această dimineaţă se intitulează "Diaspora umilită a salvat România".

Frig, ploaie, ninsoare, dimineaţa, seara, noapte, întuneric, scutieri şi gaze lacrimogene la Torino, la Paris, unde o mulţime de români au fost îndepărtaţi cu forţa de lângă secţiile de votare, bătaia de joc îndurată de românii din ţările scandinave, America de Nord, Roma, München, Stuttgart, Londra, Padova, Bruxelles, Trivoli, Haga, Bonn, Hamburg, Palestrina, Florenţa, Milano, Veneţia, Genova, Verona, Bari, Cosenza, Birmingham, Portsmouth, Dublin, Chişinău, Lisabona, Almeria, Lérida, Sevilla, Zaragoza, Castellon, Alcala de Henares, Getafe, Coslada, Arganda del Rey, Barcelona, Toledo, Móstoles, Guadalajara, Burgos, Bilbao, Reus, Logrono, Pamplona, Albacete, Valencia, pentru a enumera doar câteva dintre secţiile de votare în care românii au aşteptat ore întregi în străinătate şi care compun astăzi patrimoniul nefast al unei guvernări şi mai nefericite de care naţiunea română are parte.

Plecarea celor din MAE, unde mai nou avem săptămâna şi demisia, nu s-a concretizat în totalitate, denotând stilul pompieristic al celor care schiţează scheme de guvernare efemere. Unde vă este onoarea, domnule premier, astăzi, când la câteva zile după ce aţi afirmat că un român dacă nu va reuşi să voteze pleacă toţi din MAE? Asta aţi afirmat. Nici până acum nu s-a întâmplat ceea ce aţi promis.

Mă aşteptam să aveţi onoare, dar am probat-o pe propria piele când mă aflam în greva foamei pentru acelaşi lucru pe care îl aşteaptă românii de ani de zile în diaspora.

Cineva trebuie să răspundă pentru tot ce s-a întâmplat, mai mult decât cu demisia!

Norocul dumneavoastră, domnilor, dacă-l putem numi noroc, este că astăzi, în loc să vă semnalăm aceste nefericite exerciţii de probitate a patriotismului şi profesionalismului dumneavoastră, nu avem motive să ţinem momente de reculegere după tot dezastrul, pentru că s-ar fi putut întâmpla. A lipsit cu puţin ca un român sau o româncă, dintre cei pe care i-aţi privit din fotoliile dumneavoastră comode, dărâmaţi fizic, răniţi în orgoliul de român, trântiţi la pământ, cu inima zdrobită, departe de casă, a lipsit cu puţin să nu avem cazuri nefericite de pierderi de vieţi omeneşti.

Sunteţi inconştienţi, dincolo de orice urmă de celeritate de care v-aş fi bănuit. Sunteţi inconştienţi şi nepotriviţi pentru demnităţile de care vă bucuraţi. Nu vă înţeleg şi nu reuşesc să înţeleg de ce aţi ales să faceţi politică dacă sunteţi incapabili să produceţi efecte pozitive din înălţimea funcţiilor de decizie în care vă aflaţi. De ce aţi ales politica, domnilor, poate că alte meserii vi se potriveau mai bine? Chiar nu înţelegeţi agonia în care vă aflaţi?

Va rămâne în conştiinţa naţională ca noiembrie negru pentru umilinţa la care ne-aţi supus, acest noiembrie din 2014.

Şi mai este un lucru pe care nu îl înţelegem cei din diaspora, chiar dacă vindeţi resursele ţării, chiar dacă distrugeţi fabrici, chiar dacă vindeţi tot ce apucaţi şi reuşiţi să lichidaţi pentru a nu mai lăsa nimic în urmă, chiar dacă ne-aţi alungat atât de departe şi ne-aţi abandonat la mila străinilor, de ce mai continuaţi să ne umiliţi? De ce continuaţi să călcaţi în picioare părinţii, familiile, prietenii şi cunoscuţii pe care îi avem în România? Chiar vreţi să distrugeţi acest popor frumos? Chiar nu pricepeţi că nu vă pricepeţi la a forma o Românie pe care aţi preluat-o crezând că este un produs pentru amanetat?

Vă atragem atenţia că atunci când diaspora este atacată, România ripostează, când România şi cei de acasă trec prin momente grele, diaspora nu doarme. Diaspora a dat încă o dată preşedintele, dar suntem pregătiţi de această dată să avansăm, nu vom abdica de la principiul de a fi buni români oriunde ne-am afla, ne vom recâştiga ţara tocmai de sub nasul dumneavoastră, al semizeilor din Palatul Victoria. Şi asta pentru că vrem un altfel de viitor şi vrem să ne bucurăm de acel acasă, de acel viitor acasă.

Mulţumesc încă o dată tuturor celor care ore întregi, indiferent de condiţiile atmosferice, indiferent de problemele pe care le-au avut, au dorit să ajute România în 2 noiembrie şi 16 noiembrie. Vă suntem datori. Vă mulţumim.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului-Dan Diaconescu, şi-l rog să se pregătească domnul deputat Gábor Kereskényi, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Premierul trebuie să plece în vacanţă. Definitiv."

Am aflat că pe uşa Guvernului scrie "Închis". Premierul trist pleacă în vacanţă. Probabil la Nancy, la recomandarea domnului Meleşcanu.

Au, oare de ce nu şi-a luat vacanţă pentru a redacta proiectul de buget care ar fi trebuit să fie astăzi în Parlamentul României?

Pentru organizarea defectuoasă a acestor alegeri, pentru încălcarea drepturilor românilor la vot, îi cerem să plece în vacanţă, definitiv.

Iar la final vreau să mai spune câteva lucruri: "Victor Ponta, nu uita, românii nu-s de partea ta, oriunde s-ar afla".

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Kereskényi Gábor, din partea UDMR, pentru a-şi susţine declaraţia. Şi după domnia sa o să-mi permit să-mi susţin şi eu propria declaraţie.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Kereskényi Gábor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din păcate, n-am să fiu aşa de scurt ca şi colegul Ciuhodaru.

Stimate domnule preşedinte,

Distinşi colegi deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Un nou zid de demolat".

Alegerile din 16 noiembrie au scos la iveală un lucru foarte important: niciun partid politic, niciun primar sau preşedinte de consiliu judeţean, ba, mai mult, nici preoţii nu au în rucsac alegătorii. Alegătorii, duminică, au votat conform propriei conştiinţe.

Atunci când 22% dintre alegători se hotărăsc doar în cabina de vot pe cine să pună ştampila, e clar că politicienii au în faţă o mare problemă. E clar că mesajul politicienilor nu este adaptat la cerinţele oamenilor de rând.

Totodată, alegătorii au spus un nu categoric la ură şi la campania negativă, optând pentru un candidat pe care l-au considerat altfel. Aşa s-a întâmplat şi la nivelul municipiului Satu Mare, unde domnul Iohannis a obţinut 70% din sufragii. La acest procent mare a contribuit şi incompetenţa conducerii municipiului, respectiv faptul că în municipiul Satu Mare, în doi ani şi jumătate, nu a fost demarată nici-o investiţie majoră. Licitaţia centurii de ocolire a fost iarăşi amânată şi se pare ca va rămâne - din nou - la nivel de promisiune electorală.

Aruncăm prea uşor cu promisiuni pe care ştim că nu le vom putea îndeplini, fără să ne pese că la un moment dat va veni ?i momentul decontului. Promitem poduri, şosele, săli de sport, stadioane şi apoi aşteptăm ca adversarii să ne dea un motiv pentru a spune că din cauza lor nu se mai pot face.

Un coleg de la Satu Mare a făcut remarca că "noi muncim şi alţii iau voturile". Atunci mi-am amintit că în 2012, câştigătorii alegerilor locale au obţinut voturile aruncând oamenilor saci cu promisiuni, iar cei care au modernizat sistemul de sănătate din judeţ, care au câştigat proiecte europene de sute de milioane de euro, au pierdut. Dar, vorba domnului Ponta: "Poporul are întotdeauna dreptate."

Deci alegătorii - inclusiv o mare parte din electoratul maghiar - şi-au pus speranţa în Klaus Iohannis şi au aşteptări forte mari de la preşedintele ales. Dar rolul preşedintelui este stabilit conform articolului 80 din Constituţie:

"(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate."

Asta înseamnă, stimaţi colegi, că preşedintele nu va face autostrăzi, nu va construi şcoli sau săli polivalente. Dar ceea ce ar putea să facă este să contribuie la demolarea zidurilor din societatea românească, puternic divizată.

Din păcate, după aceste alegeri rămânem cu o mare problemă de rezolvat. În campania electorală am ridicat ziduri între noi, am arătat că nu putem dezbate, că nu recunoaştem dreptul celuilalt la opinie.

Doar să vorbeşti de modele europene de autonomie sau regionalizare, şi eşti acuzat că vrei să furi Ardealul. Politicieni de proastă factură au ridicat aceste ziduri atât de înalte că nici nu se mai văd combatanţii.

Şi noi, Parlamentul României, trebuie să avem aportul nostru în acest proces de demolare a zidurilor. Cât mai rapid trebuie să aprobăm un buget viabil pentru anul 2015 şi s-ar impune continuarea procedurii de descentralizare a serviciilor publice deconcentrate către autorităţile administraţiei publice locale.

În încheiere, aş dori să trag un semnal de alarmă, să nu cadă nici preşedintele ales şi nici noi, Parlamentul, în capcana demagogiei şi a populismului. Pentru că în ultima perioadă singura noastră preocupare este să votăm încuviinţări, în loc să dezbatem şi să adoptăm legi care sunt spre binele României.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Daţi-mi voie să-mi susţin şi eu propria declaraţie politică. Şi pe urmă să-l rog pe domnul deputat Tinel Gheorghe, din partea aceluiaşi grup parlamentar al PDL, să se pregătească şi să urmeze.

Vă mulţumesc.

(Coboară la tribună .)

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Instaurarea stării de normalitate".

Votul, stimaţi colegi, nu este o lozincă, ci un drept fundamental al oricărui cetăţean liber al acestei ţări, indiferent unde se află, în România sau în afara graniţelor ţării. Evenimentele care au avut loc de curând la alegerile prezidenţiale, dincolo de organizarea defectuoasă, de reaua-voinţă a autorităţilor care au organizat procesul de votare, de umilinţa la care au fost supuşi românii din străinătate care au dorit să voteze, trebuie să constituie un punct de plecare pentru modernizarea sistemului electoral.

Este datoria politicienilor de a răspunde prompt nevoii unui cadru legislativ adaptat secolului XXI, care să vină în întâmpinarea unei societăţi aflate în permanentă evoluţie şi proces de modernizare, pentru că democraţia este un proces viu, în permanentă schimbare, şi o continuă cucerire de noi libertăţi şi drepturi.

Partidul Democrat Liberal a dorit să facă acest lucru încă din anul 2007, când a depus o propunere legislativă privind introducerea votului electronic, care a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, dar nu a primit susţinerea premierului de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu. Încă de acum 7 ani am încercat să creăm instrumente legale pentru o mai bună şi mai largă exprimare a votului de către alegători, indiferent dacă este vorba de cetăţeni aflaţi în străinătate la momentul alegerilor sau de cetăţeni din ţară dar care, din diverse motive, nu se pot deplasa la secţiile de vot. Am revenit, noi, cei de la Partidul Democrat Liberal, cu o propunere şi în anul 2011, şi încă una recentă. Pentru că nu încetăm niciodată să sperăm că toate forţele politice din România şi din Parlament vor înţelege necesitatea introducerii de metode de vot alternative, care să faciliteze procesul electoral şi voinţa politică să fie îndreptată spre drepturile cetăţeanului, şi nu pusă în slujba intereselor electorale obscure ale unui partid. Alegerile nu se organizează pentru politicieni, ci pentru oameni, acest lucru trebuie să îl accepte şi PSD o dată pentru totdeauna. Comportamentul lor discreţionar reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei, şi dacă nu reuşim să venim rapid cu o alternativă, dezastrul actual va lua proporţii catastrofice.

Anul 2014 se încheie cu imaginea românilor aşteptând în frig la coadă la democraţie, aşa cum altă dată aşteptau la carne, la lapte, la pâine. Încăpăţânarea lor de a vota, în ciuda condiţiilor inumane, este o lecţie importantă pe care au dat-o guvernului socialist al lui Victor Ponta. Iar acum este rândul nostru să le arătăm că am înţeles revolta lor, că suntem alături de ei, că Partidul Democrat Liberal nu se dezminte nici atunci când vine vorba de modernizare, progres, dar nici în ceea ce priveşte respectul faţă de cetăţean şi faţă de drepturile lui.

Este datoria statului român să se asigure că fiecare cetăţean care doreşte să voteze poate face acest lucru, într-un mod cât mai simplu şi mai puţin costisitor, indiferent dacă este vorba de cetăţenii aflaţi în ţară sau de cei aflaţi în diaspora. Se poate vota prin corespondenţă în: Austria, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Slovacia, Spania, Belgia, Estonia, Franţa, Letonia, Lituania, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Slovenia şi Suedia. Votul prin procură este reglementat în Belgia, Franţa, Marea Britanie, Olanda şi Suedia. În Estonia, Franţa şi Olanda se poate vota electronic. Partidul Democrat Liberal are ca principal scop înscrierea României în linia acestor ţări ale Uniunii Europene, cu o legislaţie electorală modernă şi deschisă spre nevoile democraţiei secolului XXI.

O prezenţă mai mare la vot, un acces mai bun la centrele de votare nu reprezintă decât normalitatea într-o democraţie. Este nevoie să oferim un cadru legal pentru această normalitate. Indiferent de ce modalitate de exprimare a votului vom considera a fi mai bună - vot prin corespondenţă, vot prin procură, vot electronic - este datoria noastră să transpunem în lege nevoile cetăţenilor, astfel încât niciun cetăţean să nu mai fie ignorat, uitat sau umilit! Şi să nu uităm că fiecare din instituţiile statului şi fiecare politician are datoria de a garanta românilor protecţia absolută a drepturilor şi a libertăţilor fiecăruia dintre ei.

Să facem în aşa fel încât umilinţa pe care au trăit-o miile şi zecile de mii, sutele de mii de români, unii în ţară, alţii în străinătate, la alegerile prezidenţiale din 16 noiembrie 2014, să nu se mai repete niciodată.

Vă mulţumesc.

(Îşi reia locul la prezidiu.)

Îl invit acum la microfon, pentru a-şi susţine declaraţia politică, pe domnul deputat Tinel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Stimaţi colegi,

De obicei declaraţiile politice sunt pregătite, sunt scrise, sunt foarte bine structurate. Astăzi însă, date fiind evenimentele petrecute în ultimele două săptămâni şi mai ales în duminica trecută, 16 noiembrie, nu cred că e nevoie de ceva scris sau de ceva pregătit pentru a putea prezenta în plenul Parlamentului o declaraţie politică pe care aş intitula-o simplu: "Fuga e ruşinoasă, dar e sănătoasă, domnule Ponta!".

Plecaţi, până nu e prea târziu, nu pentru a salva PSD-ul, ci pentru a vă salva pe dumneavoastră, politic.

La 42 de ani să obţineţi o aşa mare contraperformanţă, să fiţi prim-ministru în funcţie, să folosiţi tot arsenalul din dotare, interzis de altfel într-o ţară civilizată, bugetul, după bunul-plac, ordonanţă de urgenţă, pentru a vă asigura traseism, majoritate, o campanie murdară, deşănţată, multă minciună, multă demagogie, tupeu, obrăznicie.

Cred că aţi reuşit într-o perioadă extrem de scurtă să încununaţi toate acele "calităţi" ale unui om politic pe care îl credeam dispărut în decembrie 1989.

Da, cetăţenii v-au cerut afară. Să pleci după turul 1 cu un milion de voturi avans şi să sfârşeşti în turul 2 cu un milion de voturi mai puţin este "o performanţă" demnă de Victor Ponta.

Nu mă interesează dacă rămâneţi preşedintele PSD sau nu rămâneţi preşedintele PSD, dar din fruntea Guvernului României trebuie musai să plecaţi, domnule Victor Ponta, pentru că riscaţi să nenorociţi o ţară.

Aţi preluat ţara pe plus, pe creştere economică şi încercaţi să o cosmetizaţi prin INS, vezi, Doamne, că aveţi creştere economică.

Ştiu că v-ar conveni acum, v-ar conveni acum o formulă aşa, ambiguă, naţională, un guvern de uniune naţională. Se zice, chipurile, se vorbeşte pe la colţuri că ar fi bine pentru România, pentru stabilitatea politică, să facem un guvern de uniune naţională.

Nu, plecaţi dumneavoastră din fruntea Guvernului, asumaţi-vă această mare responsabilitate a unui om politic care se vrea de tip european, occidental.

Altfel, vă spun că între dumneavoastră şi Nicolae Ceauşescu, care nu se dădea dus, nu e nicio diferenţă. Şi el tot cu familia guverna, ca şi dumneavoastră. Şi el a plecat tot în urma unui gest de voinţă populară. Sper să nu-i urmaţi destinul, domnule Victor Ponta.

Daţi-vă demisia din funcţia de prim-ministru al Guvernului României!

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineaţa, domnului coleg. Spuneam bună dimineaţa stimatului nostru coleg Vasile Gudu.

Mulţumesc domnului deputat Tinel.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Ovidiu Alexandru Raeţchi din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Se pregăteşte domnul deputat Vasile Gudu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Astăzi e ziua opoziţiei. Haideţi să profităm din plin de ea!

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi:

Profităm, domnule preşedinte. Vă mulţumesc.

Am vrut chiar să profit de tribună pentru a mulţumi românilor din colegiul meu de diaspora, din Orientul Mijlociu şi Africa, care au votat cu miile, într-un număr fără precedent, pentru noul preşedinte al României, 80% sau 90% în Emiratele Arabe Unite, Egipt, Israel, Kuweit, Qatar, Liban, Maroc, Tunisia, pentru Klaus Iohannis.

Vă mulţumesc, aţi fost garanţii schimbării.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Gudu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Se pregăteşte doamna deputat Camelia Bogdănici, din partea Grupului de deputaţi fără apartenenţă la un grup parlamentar.

Stimate coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Gudu:

Bună dimineaţa şi vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "România lucrului bine făcut".

16 noiembrie 2014 este ziua în care PSD şi Victor Ponta, candidatul său la alegerile prezidenţiale, au suferit cea mai usturătoare înfrângere din 1996 până în prezent, cu atât mai mare cu cât PSD domina şi controla din punct de vedere logistic ţara, avea tot, absolut tot, şi nu s-a dat în lături de la dorinţa de a cuceri puterea absolută.

Votul de duminică a fost pro-Iohannis, şi mai ales unul majoritar anti-Ponta, anti-PSD. A fost un val de revoltă şi de ură, o teamă terifiantă că ţara va încăpea complet pe mâna partidului-stat, care guvernează prin tupeu, minciună şi dispreţ.

O contribuţie importantă la înfrângerea PSD a fost şi sentimentul apăsător că ani buni nu vom mai putea scăpa de ei, că după ce vor pune mâna pe întreaga putere vor folosi orice mijloc pentru a sugruma justiţia, a-şi elibera penalii şi anihila opozanţii, plus nesiguranţa în raport cu orientarea occidentală, într-un context internaţional extrem de complicat şi riscant.

Un rol fundamental l-a avut premeditarea cinică prin care au reuşit să blocheze votul din diaspora. Acesta a fost duşul rece, declanşatorul. Candidatul Victor Ponta şi echipa lui au împins lucrurile dincolo de limita acceptabilului şi suportabilului.

În această campanie electorală pe Victor Ponta nu l-au ajutat nici revărsarea deşănţată de pomeni, legile schimbate prin ordonanţe de urgenţă, campaniile de linşare mediatică a lui Klaus Iohannis, de o josnicie fără precedent.

Prin toate acţiunile sale, PSD a reuşit să inducă groaza că România se va întoarce cu vreo 20 de ani în urmă.

S-a votat împotriva lor cu sete, cu ură, cu un spirit de revanşă pentru toate cele înghiţite în aceşti doi ani şi jumătate. S-au răsculat nu doar românii din diaspora, dar mai ales generaţia tânără, care într-o proporţie covârşitoare a fost prezentă la vot.

O revoltă împotriva murdăriilor şi minciunilor aruncate sistematic într-un spaţiu public de trusturile de presă aservite. Este o victorie a spaţiului liber, a democraţiei, a valorilor occidentale împotriva manipulării de tip KGB-ist.

Degeaba a racolat PSD prin celebra ordonanţă de urgenţă sute de primari, degeaba s-a bazat pe turismul electoral, degeaba a limitat votul în străinătate, degeaba s-a fălit că "e român", implicând şi Biserica Ortodoxă într-o campanie electorală.

Totul părea aranjat, pregătit, organizat pentru ca noul chiriaş al Cotrocenilor să se numească Victor Ponta.

Şi iată că într-o zi totul a fost dat peste cap de forţa unui fenomen natural, care, precum o viitură, a măturat toate ambiţiile lui Ponta şi ale PSD-ului.

Klaus Iohannis, candidatul ACL, a devenit preşedintele României într-o manieră atât de decisivă, încât Ponta s-a recunoscut învins încă înainte de a apărea primele rezultate oficiale. Viitura aceasta a fost provocată de cei peste un milion de votanţi care s-au adăugat între turul întâi şi turul doi şi care în mare majoritate au votat cu candidatul ACL Klaus Iohannis.

Aroganţa şi suficienţa puterii lui Ponta au fost elementele decisive, declanşatoare pentru înfrângerea lui Victor Ponta, mai ales atunci când Guvernul României s-a folosit de toate mijloacele posibile pentru a nu permite ca românii din diaspora să-şi exercite un drept fundamental de vot. Televiziunile au transmis materiale cu cozi enorme în faţa reprezentanţelor României. Mesajul a fost clar: puterea vrea să limiteze dreptul de vot al celor care nu o agreează. Puterea îşi bate joc de cetăţeni.

La două zile de la anunţarea oficială a rezultatului alegerilor prezidenţiale, PSD se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din existenţa sa, a pierdut pe propria mână şi caută să salveze ce se mai poate. Victor Ponta a anunţat că este de acord cu adoptarea legislaţiei pentru votul din diaspora, respingerea amnistiei şi graţierii, aviz favorabil pentru cei cărora DNA cere urmărirea sau arestarea. A cerut, citez: "decenţă şi tăcere", dar şi reformarea partidului. Un lung şir de promisiuni marca PSD, deşi campania electorală s-a încheiat de mult.

În anul 2014, românii au ales un alt fel de preşedinte. Românii au votat pentru un preşedinte care să le garanteze o Românie normală, o Românie a respectului şi bunului-simţ, o Românie a prosperităţii, o Românie curată şi decentă, o Românie puternică, o Românie europeană, o Românie a lucrului bine făcut.

Vă mulţumesc.

Vasile Gudu, deputat PDL de Tulcea.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, domnule deputat.

O invit la microfon pe distinsa noastră colegă Camelia Bogdănici, din partea Grupului parlamentar fără apartenenţă politică, şi îl rog să se pregătească pe domnul deputat Lucian Ciubotaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Stimată colegă, aveţi cuvântul.

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi, a mea, se intitulează "Politica - o ecuaţie cu multe necunoscute."

Alegerile prezidenţiale de anul acesta au dat tuturor o lecţie de viaţă şi, implicit, de politică. La alegeri intervin o serie de necunoscute: candidatul, partidul, respectiv partidele care susţin candidatul, stafful de campanie, media şi în special oamenii care votează.

O necunoscută de care nu s-a ţinut cont este emoţia: emoţia dată de candidat, emoţia transmisă de media, emoţia maselor. Cred însă că emoţia transformată în sentimentul de apartenenţă la un popor a fost necunoscuta cea mai mare care nu a fost luată în calcul - nici de cei care se vedeau în vârful piramidei, nici de cei care sperau atât de mult să ajungă în vârf.

Cea mai mare fericire pentru mine, şi cred că pentru toţi românii, este faptul că tinerii au creat această mare emoţie - tinerii care vor o "ţară ca afară", tinerii care nu au nicio frică, nicio jenă să-şi spună părerea, tinerii care ne-au dat o lecţie nouă, adulţilor, şi au rezolvat această ecuaţie care părea imposibil de realizat. Tinerii, mai ales cei care au votat în străinătate, ne-au arătat că marea lor dorinţă este de a fi RESPECTAŢI - şi aici am scris cu litere mari, majuscule. Să fie respectaţi aici, în România, şi oriunde în lume.

Mă plec cu respect în faţa tinerilor şi îi asigur că voi lupta în continuare pentru ei, aşa cum le-am promis de când am candidat.

Vă mulţumesc.

Camelia Bogdănici, deputat neafiliat, membru Partidul Mişcarea Populară Iaşi.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc tare mult, doamnă deputat.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Lucian Ciubotaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Stimate coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian-Manuel Ciubotaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi români,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Noi, eu, România, pe 16 noiembrie 2014, ne-am cerut recunoaştere în cadrul familiei europene şi iată că ne-am câştigat certificatul de ţară democratică. Acum, prin puterea votului popular, România noastră, a românilor de pretutindeni, a pus capăt tranziţiei politice. Noi ne primim lecţia încrederii. Trebuie să recunoaştem asta. Demosul a decis prin vot universal, fără graniţe, schimbarea clasei politice, a generaţiilor care să reprezinte interesul naţional alături de interesul european.

"Aici şi dincolo de glia ţării suntem cu toţii cetăţeni ai României. Şi europeni!" - acesta este strigătul fiecărui român, fără discriminare, fără ură etnică ori rasială, de clasă, ori de statut social, fără diferenţe de opţiuni religioase sau politice.

În 1989, prin Revoluţie, poporul, noi am legitimat democraţia şi am asumat "toleranţă zero" la trădarea libertăţii. Românul nu doarme veşnic. Astăzi suntem deşteptaţi! Este un semn bun, căci suntem pe drumul evoluţiei democratice, europene.

România iubeşte democraţia şi aceasta va răsplăti oamenii cetăţii. Suntem surpriza politică a momentului în întreaga lume. Decidem pentru Europa şi viitorul ei, dar noi, cei de faţă, avem putinţa să primim această răsplată şi să ne învăţăm lecţia? Suntem astăzi, aici, convinşi că este un nou moment zero? Da, domnilor, putem reseta totul. Morala, însă, nu.

Iată ce gândea şi spunea Take Ionescu în Camera Deputaţilor, în decembrie, acum o sută de ani:

"Ce slabă cunoştinţă de filosofia istoriei aveţi! Indivizii, ca şi popoarele plătesc toate păcatele săvârşite în contra moralei; pentru unii pedeapsa vine imediat, pentru alţii pedeapsa aşteaptă; dacă nu ar fi ordine în univers, nu ar merita să trăim, dacă nu am avea convingerea că este o lege morală pe deasupra noastră, a tuturor".

În concluzie, astăzi, 19 noiembrie 2014, cerem începerea procesului de dizolvare a Parlamentului, pentru ca în data de 22 decembrie noi toţi, deputaţi şi senatori ai României, să ne depunem mandatele imediat după învestirea în funcţie a Preşedintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, ca răspuns al înţelegerii mesajului exprimat prin vot de cetăţeni. Noi vrem schimbarea profundă, nu cosmetizarea clasei politice.

La vremuri noi, oameni noi. Asta a votat poporul.

Lucian Ciubotaru, deputat al Partidului Naţional Liberal.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumim şi noi, domnule deputat.

Avem şi un reprezentant al puterii, domnul deputat Virgil Guran, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator - PLR... da, citesc cum scrie în mapa prezentată.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu prea am înţeles cum suntem la putere deocamdată... Ştiu că, în momentul în care eşti la putere, eşti la guvernare, de fapt.

Despre campania electorală. A trecut campania electorală şi există nişte rezultate. Nişte rezultate care trebuie recunoscute. Voinţa poporului întotdeauna trebuie recunoscută.

Eu, ca politician, ca parlamentar, am participat la această campanie şi am rămas într-un fel dezamăgit de modul în care oamenii au putut să fie învrăjbiţi în această campanie. Nu mă refer neapărat la un partid, toţi au contribuit la acest lucru.

Despre modul în care se comportau unii colegi, colegi cu care ne întâlnim de multe ori aici, stăm la o cafea, discutăm, dar în campanie părea că suntem duşmani pe viaţă.

Şi mă întrebam pentru ce ne luptam acolo. Cred că, în general, pentru o idee şi sper ca această idee să fie benefică, pentru că de vreo 25 de ani am văzut acest scenariu în care în campanie oamenii se luptau, în care oamenii promiteau foarte mult, deveneau duşmani, deveneau prieteni, dar după... lucrurile nu mai erau aşa.

Ieri am asistat la un lucru în Parlament care, într-un fel, mi-a dat o speranţă. Am văzut că poate să existe o voinţă politică, că, nu ştiu, la presiunea mass-media, la presiunea oamenilor, am reuşit să votăm în Parlament împreună.

Sunt de acord cu faptul că nu avea ce căuta Legea amnistiei. De fapt, şi în trecut, când a încercat această lege să intre pe ordinea de zi, m-am opus.

Sunt de acord că nu trebuie să ne opunem justiţiei şi cei care greşesc să fie puşi la dispoziţia justiţiei. În acelaşi timp, sunt convins că unii dintre acei oameni nu sunt vinovaţi, dar asta se va dovedi şi până la urmă n-au pierdut nimic, nu şi-au pierdut poziţia de parlamentar. Iar dacă vor dovedi că sunt nevinovaţi sunt convins că vor creşte ca notorietate, vor creşte ca încredere a colegilor, a electoratului.

Sper ca, aşa cum a spus şi colegul meu, într-un fel să fie un nou început pentru toată lumea. Şi sper să se ţină de cuvânt cei care au promis că va fi dreptate în ţară.

Dacă tot s-a spus că fac parte din arcul puterii, din punctul meu de vedere voi fi de acord întotdeauna cu ce este bun pentru ţară şi nu voi putea primi ordine de altă natură de la altcineva.

Voi vota ceea ce cred că merită şi ceea ce este corect pentru toată lumea.

Vă mulţumesc.

Guran Virgil, deputat de Prahova.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Ţin doar să precizez că faceţi parte din Grupul parlamentar al Partidului Conservator care, incontestabil, face parte din arcul guvernamental.

Stimaţi colegi,

Am epuizat lista acelor deputaţi care au dorit să-şi exprime astăzi gândurile politice de la înalta tribună a Camerei Deputaţilor.

A fost un număr de 12 persoane, 11 reprezentând opoziţia.

Daţi-mi voie acum să dau citire acelor colegi care au preferat să trimită şi să depună în scris declaraţia politică.

Este vorba de deputaţii Partidului Social Democrat: Iacoban Sorin, Nichita Cristina, Cosmin Necula, Ana Birchall, Andrei Sava, Dan Tudorache, Mihai Weber, Octavian Petric, Emacu Gheorghe, Iriza Scarlat, Mazilu Constantin, Smarandache Miron, Mihăilescu Bogdan, Baltă Mihai, Ciofu Tamara, Cătălin Tiuch şi Răzvan Tănase, precum şi Florin Buicu, din partea aceluiaşi grup parlamentar.

De asemenea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal: Eugen Nicolăescu, Theodor Nicolescu, Erland Cocei, Bogdan Ţîmpău, Mugur Cozmanciuc, Florin Alexe, Raluca Ispir, Gheorghe Dragomir, Ştefan Băişanu, Carmen Hărău, Anton Doboş, Mircea Cazan şi Adrian Oros.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal... deocamdată în interiorul Parlamentului figurează aceste două grupuri... au depus în scris deputaţii: Claudia Boghicevici, Alexandru Nazare, Ion Şcheau, Vasile Iliuţă, Cătălin Teodorescu, Ioan Balan, Mircea Man şi Andreea Paul.

Între timp a venit şi doamna... distinsa noastră colegă Florica Cherecheş, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, care îşi exprimă dorinţa de a se adresa poporului de la înalta tribună a Camerei Deputaţilor.

Stimată colegă, aveţi cuvântul.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Remus Priocopie şi Victor Ponta au umilit profesorii".

În prima decadă a lunii noiembrie, perioadă care s-a suprapus campaniei electorale pentru turul 2 al alegerilor prezidenţiale, profesorii din România au fost supuşi unei umilinţe fără precedent de către ministrul de resort, Remus Pricopie, şi evident cu acceptul premierului Victor Ponta.

Concret, pe 22 octombrie Guvernul anunţa alocarea a 50 de milioane de euro în cadrul Programului Operaţional Sectorial privind Dezvoltarea Resurselor Umane pentru programul privind "Dezvoltarea carierei didactice", program ce prevedea ca în jur de 250.000 de cadre didactice din învăţământul preuniversitar şi aproape 50.000 de profesori din mediul universitar să primească suma de 150 de euro.

Joi, 6 noiembrie, ministrul Remus Pricopie anunţa că începând de a doua zi sumele de bani alocate programului mai sus citat ajung în teritoriu, urmând ca imediat să fie distribuite beneficiarilor.

Cunosc problemele cu care se confruntă profesorii din România şi consider că respectiva sumă de bani le era mai mult decât necesară. Dar momentul la care a fost alocată, exact cu 8 zile înainte de turul 2 al alegerilor prezidenţiale, a fost foarte prost ales, pentru că a creat clar impresia că nu este vorba de acordarea unui sprijin pentru profesori, ci a unei mite electorale ţintite.

Nu pot să afirm cu toată certitudinea că aceasta a fost intenţia guvernanţilor, pentru că nu am avut acces la documentele interne ale ministerului, dar ţinând cont de ceea ce s-a întâmplat în realitate nu pot, la fel ca foarte, foarte mulţi români, exclude această posibilitate. Şi nu o pot exclude pentru că este de neînţeles de ce ministrul de resort nu a demarat procedurile pe 17 sau 18 noiembrie, deci după ziua votului.

Ştiu că profesorii reprezintă o categorie profesională de înaltă moralitate, care nu poate fi cumpărată. Ca orice alt cetăţean, şi profesorul are propria sa opţiune politică, opţiune pe care nu şi-o modifică, indiferent de modul în care acţionează autorităţile.

Dar fie cu intenţie, adică ministrul Pricopie şi premierul Ponta au gândit totul ca un stimulent electoral, fie fără intenţie, dar gafând grav, guvernanţii au creat premisele unei mari umilinţe, fără precedent pentru profesori. Ei nu meritau să treacă prin aşa ceva. Şi am auzit de cazuri în care unii profesori chiar au refuzat să accepte această sumă.

Nu este însă această umilinţă care trebuie cât mai repede uitată singura problemă generată profesorilor de ministrul Pricopie şi premierul Ponta.

Tot pe 6 noiembrie, ministrul de resort preciza că nu există o condiţionare strictă de a cumpăra cărţi şi a deconta prin facturi, ci este vorba de o sumă forfetară pe care profesorii o pot folosi pentru achiziţia de materiale didactice, cărţi, participare la cursuri, conferinţe etc.

Absenţa unei metodologii clare privind cheltuirea banilor reprezintă un posibil risc pentru beneficiarii programului "Dezvoltarea carierei didactice" de a fi traşi la răspundere pentru depăşirea legislaţiei fiscale.

În acelaşi timp, şi aici nu mai este vorba de profesori, mai suntem în faţa unei probleme care ar putea să fie de natură penală. Avem următoarea speţă: prin POSDRU în cadrul programului "Dezvoltarea carierei didactice" se acordă suma de 50 de milioane de euro, sumă pentru care emitentul nu cere documente justificative, deconturi, de exemplu. De unde putem şti dacă într-adevăr toţi banii prevăzuţi de respectivul program au ajuns la beneficiari, dacă nu există documente justificative? În România au mai existat demnitari de rang înalt sau de rangul doi care au comis fraude cu fonduri europene nerambursabile. Absenţa documentelor justificative privind cheltuirea banilor de către beneficiari generează suspiciuni în ceea ce priveşte corectitudinea ministrului de resort, Remus Pricopie, şi a şefului său pe linie de guvern, Victor Ponta.

Aceasta este doar una din promisiunile făcute de ministrul Pricopie în perioada campaniei electorale şi îl rog să revină asupra fiecăreia, anulându-le acum pe cele care nu au o susţinere financiară sau o fundamentare clară, pentru că nu ne putem permite să inducem în eroare pe cei care le iau drept certitudini. Să nu uităm că între timp prichindeii din clasa I nu au nici acum pe masa lor mult-aşteptatul Abecedar...

Florica Cherecheş, deputat PNL de Oradea.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc. Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Statistic, astăzi, 12 deputaţi şi-au prezentat declaraţiile politice de la microfonul Camerei, iar 44 le-au depus în scris.

Între timp, stimaţi colegi, mai avem un distins coleg care doreşte să-şi susţină declaraţia politică de la microfonul Camere, este vorba de domnul deputat Alexandru Nazare.

Domnule ministru, bună dimineaţa, vă rog să poftiţi şi să vă susţineţi declaraţia de la înalta tribună a Camerei Deputaţilor.

Aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Nazare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima declaraţie politică are titlul: "Inaugurarea autostrăzii Orăştie-Sibiu fără a fi rezolvată problema alunecărilor de teren este un atentat la siguranţa circulaţiei".

Stimaţi colegi,

Am fost cu toţii martori, în campania electorală care tocmai s-a încheiat, nu doar la minciuni şi promisiuni fără acoperire ale guvernanţilor, dar şi la adevărate bravuri de inconştienţă, care, dincolo de disperare, arată şi indiferenţa guvernanţilor pentru siguranţa cetăţenilor din România.

Aşadar, în această disperare - că are toate şansele să piardă alegerile prezidenţiale şi dovadă că s-a şi întâmplat acest lucru -, în campania electorală Ponta a ajuns să calce în picioare până şi independenţa unor instituţii ale statului. După ce INS a arătat cifrele aşa cum i se dictase la televizor, Ponta, în urmă cu 2 zile, a venit în faţa CNADNR să joace aşa cum doreşte şi a acceptat deschiderea circulaţiei pe autostrada Sibiu-Orăştie fără a fi rezolvate alunecările de teren din zona Aciliu. Răspunsul directorului Neaga că va sta în permanenţă o maşină în zonă care să cureţe pământul care se scurge de pe pantele debleului dovedeşte heirupismul şi inconştienţa. Cum va face faţă respectiva maşină în cazul unor ploi torenţiale sau a unor ninsori puternice? Cred că după ce au întârziat oarecum această lucrare un an şi jumătate puteau să aştepte până când normele de siguranţă erau respectate, nu să deschidă tronsonul circulaţiei chiar înainte de alegeri.

Nu este pentru prima oară când condamn modul în care au fost realizate lucrările la Aciliu şi am atras în nenumărate rânduri atenţia şi semnale de alarmă cu privire la stabilitatea terenului şi modul în care aceasta ar putea afecta siguranţa circulaţiei în zonă şi, implicit, vieţile cetăţenilor. Dar se pare că, fiind campanie electorală, Victor Ponta a fost mai interesat să livreze praf în ochi electoratului, decât siguranţa acestuia.

Stimaţi colegi,

Am remarcat în această campanie şi festivismul cu care a fost anunţată depunerea ofertelor pentru revizuirea studiului de fezabilitate pentru Sibiu-Piteşti, în condiţiile în care dacă în 2012 Guvernul Ponta nu ar fi anulat licitaţia cu acelaşi obiect, anul acesta am fi avut deja lucrări începute pentru autostrada Sibiu-Piteşti, de care toată industria are nevoie.

Aşadar, după ce timp de doi ani de zile premierul şi prietenul său Şova au blocat realizarea autostrăzii Sibiu-Piteşti, Ponta a început să se laude că s-au depus oferte pentru revizuirea studiului de fezabilitate şi că, de fapt, în 2018 deja va fi gata drumul expres în faza a doua. Dacă sunt aşa siguri pe termenul acesta de ce nu se regăseşte el în Masterplanul general de transport, acolo unde Sibiu-Piteşti este, de fapt, amânată după 2021? La un calcul simplu al termenelor pentru semnarea contractului, realizarea studiului şi licitarea lucrărilor de execuţie, observăm că abia în 2018 s-ar putea începe lucrările conform planului actualului guvern Ponta. Este incredibil că aveam 85% bani gratis de la Uniunea Europeană pentru Sibiu-Piteşti, iar o parte din aceşti bani deja se pierd din cauza amânărilor. După calculele noastre, pierderile pe Programul de Transport se vor cifra pe actuala programare la în jur de 1 miliard şi jumătate de euro, iar o parte din aceşti bani s-au pierdut deja. Probabil însă că banii europeni, miliardele care se pierd, nu sunt buni pentru PSD.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Alexandru Nazare:

Mai am două.

Domnul Ioan Oltean:

Dacă eventual aşa, o sinteză a fiecăreia, domnule ministru, vă rog.

Domnul Alexandru Nazare:

A doua declaraţie politică are titlul: "Ponta vrea să păcălească Comisia Europeană! Să refacă tot Masterplanul dacă vrea cu adevărat să construiască Sibiu-Piteşti în regim de autostradă!"

Este tot despre autostrada Sibiu-Piteşti. Mi se pare o temă foarte importantă.

Aflat într-o mincinoasă şi disperată campanie electorală, premierul Ponta a ajuns să promită nu de mult timp uitata autostradă Sibiu-Piteşti, însă nu doar pe hârtie, în Programul Operaţional de Transport, pentru că în realitate, după cum vedem, premierul Ponta vrea să construiască doar un drum expres.

Ponta a ajuns, aşadar, să se încurce în propriile minciuni. În martie le promitea muncitorilor de la Dacia că, în 2015, încep lucrările la autostrada Sibiu-Piteşti, iar în campanie electorală le-a promis că tronsonul Sibiu - Piteşti se va chema, totuşi, autostradă, dar la un moment neprecizat, dat fiind că lucrările vor începe tot pentru drum expres.

Dacă în 2012 Guvernul Ponta nu ar fi anulat licitaţia pentru revizuirea studiului de fezabilitate şi întocmirea cererii de finanţare pentru fondurile europene, anul acesta deja am fi avut lucrări începute pentru autostrada Sibiu-Piteşti. Dacă Ponta chiar îşi dorea Sibiu-Piteşti la nivel de autostradă, nu ar mai fi început Sebeş-Turda, ci ar fi concentrat resursele din actuala perspectivă financiară pentru autostrada care trece munţii. Devălmăşia guvernelor Ponta a disipat fondurile, în lipsa unor obiective clare.

Mai mult, Ponta încearcă din greu să păcălească din nou Comisia Europeană, în faţa căreia România s-a angajat prin Acordul de Parteneriat 2014-2020 să finalizeze coridorul Rin-Dunăre, fostul coridor IV, prin realizarea autostrăzii Sibiu-Piteşti. Licitaţia pentru revizuirea studiului de fezabilitate, relansată abia anul acesta în mai, deja a fost amânată de mai multe ori, din cauza insistenţei premierului pentru a realiza legătura de autostradă prin Braşov, în detrimentul rutei Sibiu-Piteşti.

Îi cer premierului Ponta să nu mai saboteze economia naţională şi utilizarea fondurilor europene pentru transport şi să accepte realizarea autostrăzii între Sibiu şi Piteşti. Ponta trebuie de urgenţă să refacă Masterplanul la nivel de autostradă! Vorbele nu sunt suficiente, avem nevoie de un calcul economic refăcut pentru Masterplan. Avem bani europeni pentru această autostradă, efortul de la bugetul de stat va fi doar de a asigura cofinanţarea, iar lucrările pot fi finalizate în acest exerciţiu bugetar 2014-2020, cu beneficii enorme pentru economia României dacă se doreşte acest lucru.

Domnul Alexandru Nazare:

Şi ultima declaraţie politică pentru ziua de azi, foarte importantă, de asemenea: "Premierul Ponta trebuie să prezinte public câţi bani europeni pentru autostrăzi se pierd din cauza incompetenţei prietenului său Şova."

Am avertizat în nenumărate rânduri că, prin întârzierea noilor proiecte de autostrăzi în mandatele domnului Şova de ministru al marilor proiecte, şi al transporturilor, România va pierde cel puţin 1 miliard de euro din fondurile europene. Iată că acest fapt a fost confirmat de Comisia Europeană, care ne-a precizat că pentru autostrada Sebeş-Turda nu vor mai putea fi folosiţi bani europeni din alocarea 2007-2013 întrucât nu va fi finalizată înainte de 31 decembrie 2015. Aceeaşi situaţie riscă să o aibă şi loturile 2,3 şi 4 din autostrada Lugoj-Deva, care au termene contractuale de finalizare în 2016, după ce ministrul Şova a binevoit să semneze contractele, la un an şi jumătate după lansarea licitaţiei.

De aceea, am solicitat premierului Ponta să clarifice care va fi sursa de finanţare pentru autostrada Sebeş-Turda, în condiţiile în care Comisia Europeană afirmă că proiectul nu mai poate fi finanţat din fondurile europene alocate perioadei 2007-2013.

Mai mult, tot în cursul campaniei electorale, când credeau că atenţia cetăţenilor este îndreptată numai asupra promisiunilor neacoperite cu care aruncau în stânga şi în dreapta, guvernanţii au discutat un nou memorandum secret, cu tema "Finalizarea proiectelor de infrastructură şi de mediu care depăşesc termenul final de eligibilitate pentru finanţarea alocată de Uniunea Europeană".

Premierul şi ministrul fondurilor europene ar trebui să facă public acest memorandum discutat în Guvern şi despre care ştim doar că "propune un calendar de acţiuni prin care să se urgenteze demersurile de finalizare a investiţiilor în perioada de eligibilitate şi, de asemenea, pentru proiectele care au un grad mare de risc de nefinalizare, să se analizeze posibilităţile de fazare sau de transferare a acestor proiecte în perioada de tranziţie, în aşa fel încât să poată fi continuate după data de 31.12.2015".

Stimaţi colegi,

Nu mai poate fi ţinut la secret faptul că pierdem banii din alocaţia pentru infrastructura de transport, pentru că, în loc să vină cu proiectele bine pregătite, Ponta şi Şova au stat să coloreze harta cu autostrăzi pentru baroni. De altfel şi prin proiectul viitorului Program Operaţional pentru Infrastructura Mare, care stabileşte finanţările din fonduri europene pentru 2014-2020, se recunoaşte că 1 miliard şi jumătate de euro vor trebui utilizaţi pentru proiectele nefinalizate în perioada 2007-2013. Adică în loc să facem proiecte noi, va trebui să rupem din bani pentru a le finaliza pe cele întârziate de Şova, protejatul domnului Ponta.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, mulţumim şi noi pentru declaraţiile făcute.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Cu aceasta declar închisă şedinţa consacrată astăzi, 19 noiembrie 2014, declaraţiilor politice.

Ne revedem la ora 10,00, atunci când vom avea şedinţa consacrată dezbaterii proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.

Să auzim numai de bine! O zi bună tuturor! Doamne ajută!

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Nu-i mai minţiţi pe români!"

Nu cu multă vreme în urmă, de la această tribună a Parlamentului a fost citită o declaraţie politică în care a fost introdusă în mod premeditat o minciună.

Se făcea vorbire în acea declaraţie despre faptul că vama de lângă Gara Nicolina din Iaşi s-a mutat într-un capăt al municipiului, în CUG, lângă Tehnopolis. Se mai lăuda, în acea declaraţie, excelenta colaborare dintre toate instituţiile din Iaşi implicate în această mutare, şi anume: consiliul judeţean, consiliul local, Direcţia Regională Vamală şi Direcţia Regională a Finanţelor Publice Iaşi.

Ar fi de admirat o atât de eficientă desfăşurare de forţe, într-un oraş în care politicienii mai mult se ceartă şi se insultă decât construiesc! În declaraţia politică se evidenţia aspectul că vorbitorul îşi făcea din acest proiect de transfer al birourilor Vămii (proiect dorit de toţi ieşenii) un titlu de glorie, pe motiv că participase în mod direct la el.

Dar cum mie îmi place să verific ce spun şi mai ales ce promit oamenii politici, am fost de curând în cartierul CUG, lângă Tehnopolis, pentru a vedea cum funcţionează Vama în noul ei sediu. Evident, la adresa indicată nu exista niciun oficiu vamal şi nimeni de pe acolo nu avea habar când sau dacă se va muta cu adevărat Vama în acel colţ al Iaşiului.

Genul acesta de minciună îmi aduce teribil aminte de USL, adică de celebra alianţă dintre PNL şi PSD, care anunţa schimbarea în bine a României. Nu ştiu ce spunea USL în alte judeţe, dar la Iaşi ni s-au promis, printre multe altele, autostradă şi spital regional de urgenţă. După doi ani, nu s-a făcut însă nimic din cele promise în celebrul "Manifest pentru Iaşi", şi, din câte văd, nici nu se mai pune problema să se facă.

Dar obişnuinţele dispar greu, iar aleşii defunctei alianţe mint în continuare, prefăcându-se că muncesc pentru comunitate. Din păcate, descopăr acum, din cele spuse de guvern, că mii de primari din toată ţara vor să reînvie spiritul USL, chiar în ajunul alegerilor prezidenţiale. Eu sunt convins că românii ar prefera ca primarii, ca şi parlamentarii, de altfel, să-şi respecte mai des promisiunile pe care le fac oamenilor în campaniile electorale.

Nu-i mai minţiţi pe români, domnilor!

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Merge domnul ministru Ioan Rus pe urmele lui Dan Şova?"

Recent, într-o declaraţie de presă făcută la Cluj-Napoca, ministrul transporturilor, domnul Ioan Rus, a recunoscut un lucru extrem de important şi de grav deopotrivă. Potrivit oficialului guvernamental, "Moldova trebuie legată prin autostrăzi de Transilvania, altfel vor fi probleme sociale!".

În opinia domnului Rus, problemele sociale din Moldova vor apărea din pricină că, lăsate tot mai izolate, judeţele din estul României vor deveni tot mai sărace în comparaţie cu restul ţării. Iar de aici ar rezulta un cortegiu de efecte negative: infracţionalitate, emigraţie, revolte sociale etc.

Interesant este faptul că domnul Rus a subliniat că legăturile dintre cele două mari regiuni ale României ar trebui realizate prin două autostrăzi: prima fiind Braşov - Bacău, iar cea de-a doua să pornească de la Iaşi pentru a ajunge la Autostrada Transilvania.

Ciudat este faptul că declaraţia ministrului PSD-ist a venit la puţin timp după ce Masterplanul general de transport al României, care cuprinde toate intervenţiile în infrastructură pentru 2014-2030, nu pomeneşte despre autostrada Iaşi-Târgu-Mureş, o autostradă promisă, pe cuvânt de onoare, în celebrul "Manifest pentru Iaşi" de către USL, în campania electorală din 2012.

Ulterior, după ruperea USL, PSD şi-a asumat acest proiect prin vocea ministrului marilor proiecte, Dan Şova. La un moment dat, Dan Şova a ridicat ştacheta la o înălţime ameţitoare, promiţând Iaşiului nu doar una, ci chiar trei autostrăzi. Ce s-a făcut din toate acestea? Absolut nimic!

Mă aştept însă ca, în viitorul foarte apropiat, PSD să lanseze un alt manifest: Manifestul pentru Moldova, document care, invocând nevoia de a scoate Moldova din izolare, să promită cel puţin două, dacă nu chiar trei autostrăzi moldovenilor, mai ales că, după câte văd, PSD se află într-o continuă campanie electorală.

Până când îi veţi mai minţi pe moldoveni şi mai ales pe ieşeni, domnilor guvernanţi?

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Iaşi, capitala promisiunilor electorale!"

Iaşiul devine în fiecare toamnă, pe 14 octombrie, cel mai important oraş al României. În această zi, capitala Moldovei se transformă în capitala spiritualităţii româneşti. În fiecare an, în această perioadă, sute de mii de pelerini veniţi din toată ţara şi chiar din afara ei se închină în faţa moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva. Este cel mai mare pelerinaj ortodox din estul Europei.

Deseori, printre pelerinii care ajung la Iaşi se află şi mulţi oameni politici, mai ales când se întâmplă să avem un an electoral, cum este anul 2014. Deseori, oamenii politici fac promisiuni: că vor sprijini demersul autorităţilor locale de a obţine statutul de Capitală Culturală Europeană, că vor acorda fonduri pentru reabilitarea monumentelor Iaşiului, că vor înfiinţa un uriaş spital regional de urgenţe sau că vor lua totuşi în calcul construirea unei autostrăzi Iaşi- Vest, deşi Masterplanul nu o consideră deloc utilă.

Interesant este faptul că, anul acesta, în timp ce politicienii făceau promisiuni, foştii salariaţi de la CET Iaşi (cei disponibilizaţi) făceau şi ei un protest. Ei aşteaptă de trei ani de zile să primească drepturile salariale ce li se cuvin. Cu doi ani în urmă, aleşii actualei puteri le promiteau că vor rezolva foarte rapid problema. La fel le-au spus şi anul trecut. Şi, minune, exact la fel le-au spus şi anul acesta!

Între timp, foştii salariaţi au ajuns la limita disperării. Sunt plini de datorii şi de necazuri. Mă uimeşte faptul că politicienii promit realizarea unor proiecte uriaşe, dar nu sunt capabili să plătească nişte salarii restante, care grevează mult mai puţin asupra bugetului central.

Dar cel mai tare mă uimeşte faptul că politicienii transformă un pelerinaj în campanie electorală! Pe 14 octombrie, Iaşiul a fost capitala promisiunilor electorale.

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Cultura moare în aplauzele guvernanţilor!"

Un tânăr şi talentat actor ieşean a murit zilele trecute. Lipsurile de tot felul, dar mai ales cele financiare, l-au împins pe Toma Moraru la sinucidere. Tragedia s-a întâmplat în Germania. Toma Moraru, Tomiţă, după cum îi spuneau colegii, nu mai avea nici măcar bani pentru întoarcerea acasă. Venitul său lunar era reprezentat de salariul minim pe economie.

Moartea lui Toma a provocat, pe lângă durere, şi furia actorilor din Iaşi. Aşa nu se mai poate! De-a lungul anilor, foarte mulţi actori extrem de talentaţi au abandonat o carieră în cultura de înaltă valoare, din cauza condiţiilor mizere cu care se confruntă tinerii artişti.

Au fost invocate din nou legile proaste din domeniul culturii, care au rămas tributare mentalităţilor de dinainte de 1989. În ultimii 25 de ani, niciun guvern nu a propus o strategie de dezvoltare a culturii româneşti. Dimpotrivă, parcă, guvernanţii de ieri sau de azi s-au străduit din răsputeri să marginalizeze elitele societăţii româneşti! Dacă un om de cultură se arăta critic faţă de putere, ieri era căutat de mineri, iar astăzi este ignorat!

Revenind la cazul Toma Moraru, trebuie să devenim conştienţi că nu poţi plăti un artist talentat cu un salariu mai mic decât cel al unui măturător de stradă. În cultură, devine obligatorie o lege a răsplătirii artistului în funcţie de performanţă, nu în funcţie de vârstă. Nu poţi aştepta 20 de ani ca să ajungi la un salariu de 1500 de lei! Uriaş salariu, nu-i aşa? Avem nevoie de oameni de cultură bine plătiţi, de artişti bine plătiţi, deoarece "actorul creează visele" de care avem atâta nevoie, după cum spunea Emil Coşeru, profesor de teatru în cadrul Universităţii de Arte "George Enescu" din Iaşi.

Ironia sorţii face ca Iaşiul să candideze pentru statutul de Capitală Culturală Europeană! Cu toate acestea, o arată chiar datele oficiale, Iaşiul cultural oferă şanse minuscule pentru afirmarea unui tânăr talentat. De aceea, mulţi aleg să plece din ţară, iar alţii aleg chiar să moară.

Prezent zilele trecute la Iaşi, premierul Victor Ponta, totodată ministru interimar al culturii, a promis, în aplauzele răsunătoare ale cadrelor de partid, sprijin necondiţionat pentru Iaşiul cultural. Ce fel de ajutor?

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Autostrada care uneşte!"

Am vorbit de multe ori de la tribuna Parlamentului şi voi mai vorbi despre proiectul autostrăzii est-vest, Iaşi-Târgu Mureş. Dar am făcut acest lucru tocmai pentru că şi guvernanţii de azi l-au pomenit de nenumărate ori, mai ales atunci când au cerut votul ieşenilor!

La un moment, nu cu multă vreme în urmă, ni s-au oferit, nouă, ieşenilor, chiar anumite date tehnice: cât va costa autostrada, când va începe, pe unde va trece, când se va încheia. O făcea domnul Şova, ministrul marilor proiecte de infrastructură, care promitea solemn că acest proiect va fi dus la îndeplinire, cât mai rapid cu putinţă. Dar domnul Şova a plecat, nu pe autostrada est-vest, şi a venit domnul Rus. Iar domnul Rus a spus că nu se va mai face niciun fel de autostradă est-vest, dar că e posibil ca, în viitorul foarte îndepărtat, să se construiască un drum expres Iaşi-Târgu Mureş, dar nu se ştie exact când. Culmea este că acelaşi domn Rus recunoştea, într-o conferinţă de presă ţinută la Cluj, că izolarea Moldovei va produce în viitorul apropiat convulsii sociale din ce în ce mai periculoase pentru România.

Şi atunci de ce nu se face autostrada?

În ultimele luni, aflat în campanie electorală, ne-a vizitat de mai multe ori şi domnul Ponta, premierul României. Şi ne-a vorbit despre marea unire a tuturor românilor, adică despre unirea marilor regiuni ale ţării într-o economie puternică, dar şi despre scoaterea Modovei din izolare, dar şi despre cât de mult iubeşte Domnia Sa Iaşiul, oraş simbol al românilor, care merită o soartă mai bună! Şi noi, ieşenii, ne-am bucurat pentru că ne-am gândit că în sfârşit Guvernul Ponta va începe să construiască autostrada est-vest, aşa cum ne promitea în 2012, în 2013 şi în 2014.

Pentru că nu vorbele goale unesc regiunile ţării într-o economie puternică şi mândră, domnilor guvernanţi, ci drumurile bune!

Dacă vreţi unire, dacă vreţi unitate, dacă vreţi progres, atunci respectaţi-vă promisiunile electorale făcute ieşenilor!

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"România s-a prăbuşit cinci locuri în clasamentul prosperităţii"

Recent, un studiu realizat de Institutul Legatum din Marea Britanie plasa România pe locul 60 într-un top al prosperităţii mondiale pe anul 2014. Faţă de anul trecut, ţara noastră a coborât cinci poziţii, acest loc 60 fiind cea mai slabă clasare din anul 2009 încoace. Mai mult, România fost întrecută în anul 2014 de ţări precum Mongolia, Uzbekistan şi Belize, dar şi de vecinii bulgari.

La alcătuirea acestui top, Institutul Legatum a luat în calcul opt capitole importante: economie, antreprenoriat, guvernare, educaţie, libertăţile individului, sănătate, siguranţă şi securitate, capital social. Din păcate, în pofida declaraţiilor tot mai entuziaste ale guvernanţilor, care ne vorbesc de o viaţă tot mai bună în România, cele mai proaste rezultate au fost consemnate la capitolele economie şi capital social. Strict pe aceste domenii, România a ocupat locurile 109 respectiv 88, dintr-un total de 142 de ţări studiate.

Pentru conformitate, fac precizarea că indicele capitalului social măsoară gradul de coeziune socială şi evaluează reţelele familiale şi comunitare, în timp ce capitolul economie ia în considerare politicile macroeconomice ale unui stat, eficienţa sectorului financiar, precum şi baza creşterii economice.

Iată cum o simplă analiză, dar efectuată de un prestigios institut internaţional, contrazice flagrant tot ce ne-au spus guvernanţii în ultimele luni. Economia României nu se dezvoltă, ci scade, iar viaţa comunităţilor devine tot mai grea, nu din ce în ce mai bună. De ce?

Nu trebuie să fii analist economic pentru a înţelege că toate măsurile electorale, populiste şi demagogice din anul 2014 au lovit dramatic în economia naţională. Este de ajuns să te uiţi în jur: din cauza acestor măsuri, a scăzut numărul firmelor care fac profit, dar a crescut numărul românilor care nu-şi mai plătesc taxele sau ratele la bănci şi s-a majorat din nou numărul asistaţilor social.

În numai câteva luni, de dragul puterii, aţi distrus tot ce s-a făcut bun în ultimii ani, datorită sacrificiului a milioane de români!

Pe cine veţi da vina la anul, domnilor guvernanţi?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Defect de guvernare Ponta: cea mai abruptă scădere economică"

Eurostat ne arată în fapte şi cifre eşecurile actualei guvernări:

1. cea mai abruptă cădere economică din UE în trimestrul 2 din 2014;
2. cea mai mare scădere, de 0,6%, a comerţului cu amănuntul din toate ţările europene în august 2014;
3. cea mai mare reducere a locurilor de muncă, în iulie 2014:
4. scăderea drastică a vânzării de carburant, 7,3% faţă de august 2013 şi 3,2% faţă de luna precedentă.

Scăderea comerţului cu amănuntul indică în fapt scăderea puterii de cumpărare şi a nivelului de trai.

Restul ştim de unde vin: taxa pe stâlp, acciza pe combustibil şi tăierea investiţiilor. Trăiţi bine sub guvernarea Ponta?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"«Apciza» sau demisia"

Nu vreau să fiu răutăcios, dar chiar aşa? Ministrul de finanţe ne "lămureşte" cum va fi calculată "apciza": "avem un grup de lucru care lucrează"? "Acciza va fi ori aceeaşi, ori schimbată". Tertium non datur. Cam aşa se guvernează la noi. "Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc, dar atunci să se schimbe pe ici, pe colo, şi anume în punctele esenţiale... Din această dilemă nu puteţi ieşi... Am zis!" E chiar ministrul Farfuridi care îşi manifestă grija faţă de popor prin noi taxe, accize şi impozite.

Sper că nu vă va surprinde că atunci când "grupul de lucru va termina lucrul", în stilul cunoscut de Harvard dâmboviţean, fără a fi nevoie de alte formule savante sau mofturi europene, "apciza" va fi calculată la un curs de 10 lei.

Domnişoara ministru, vorba dumitale, voi susţine "din tot sufletul" pe lângă şeful dumitale să aibă grijă de conducerea de la minister aşa cum ai şi dumneata grijă de banii ţării. Aşa că şefia ministerului ori va fi aceeaşi, dar nu mai ai nicio treabă cu finanţele, ori schimbată.

Ca să înţeleagă tot românul: demisia!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ponta ne ascunde proiectul de buget cu noile taxe şi tăieri salariale"

Ponta ne ascunde proiectul de buget, cel cu noi taxe şi tăieri salariale - ce trebuia depus de Ministerul de Finanţe la Guvern încă din data de 30 septembrie, până după campania prezidenţială. Nu dă bine în campanie să arăţi că deficitul bugetar datorat pomenilor electorale şi proastei guvernări va trebui recuperat, aşa cum ne avertizează Comisia Europeană, prin tăieri de pensii, ajutoare, salarii şi o colecţie de taxe de o să rămână şi votanţii PSD cu gurile căscate.

Este tot mai clar că Ponta are în sertar două bugete: unul în cazul în care câştigă, altul în cazul în care pierde. Că doar nu degeaba suntem ţara ai cărei bani sunt gestionaţi de două ministere.

Solicit actualei guvernări să prezinte public măcar o schiţă a proiectului de buget pe care trebuie să-l depună în Parlament, până pe 15 noiembrie, aşa cum prevede alineatul (4) al art. 35 din Legea finanţelor publice, modificată prin Legea nr. 270/2013. Aşa vor vedea toţi românii că toate promisiunile PSD-USL s-au transformat, ca la MTO, în apă de ploaie.

Nu cred că este o surpriză că domnişoara de la finanţe nu poate să ne arate măcar un proiect de buget, deşi este obligată prin lege să-l depună la Guvern până pe 30 septembrie. Scrie negru pe alb, dacă nu am fi prea ocupaţi cu MTO şi impozitarea usturoiului din pieţe, tot la art.35, dar la alin. (1), că "Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor pe care le depune la Guvern pentru primă lectură, până la data de 30 septembrie a fiecărui an".

Până atunci însă... Aveţi un minut liber? Uitaţi-vă la imaginea de ansamblu a Guvernului. Nu vi se pare exagerat numărul de miniştri? Nu vi se pare că avem prea mulţi vicepremieri şi cam toţi "lucrează" în campania electorală?

A pune un astfel de guvern la treabă pentru interesul cetăţenilor români e ca şi cum ai pune un pisic să latre!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un certificat necesar"

Motivaţia unui astfel de demers legislativ este clară. Pe de o parte, există tot mai multe controverse privind starea de sănătate a celor care ne conduc, iar pe de altă parte există multiple suspiciuni de obstrucţionare a justiţiei prin utilizarea de date medicale ce nu corespund realităţii.

Nu e o noutate faptul că demnitarii se îmbolnăvesc subit atunci când sunt chemaţi la DNA. Tot mai mulţi ajung la urgenţe chiar în ziua când trebuie să ajungă în faţa procurorilor sau intră în concediu medical chiar atunci când trebuie schimbaţi din funcţie. Nu mai vorbesc de cei care descoperă că nu se pot trata decât în străinătate, eventual peste mări şi ţări, sau cei care sunt atât de "bolnavi" încât nu suportă regimul de detenţie.

Concret, certificatul medical al demnitarului va preciza dacă acesta este apt sau inapt din punct de vedere fizic şi psihic pentru funcţia pe care doreşte să o ocupe. Certificatul va cuprinde totalitatea datelor medicale care atestă starea de sănătate a celor aflaţi în astfel de funcţii prin alegeri, concurs sau numire. Actualizarea datelor medicale va fi cel puţin anuală sau ori de câte ori survin modificări în starea de sănătate, obiectivate prin documente medicale.

Certificatul se depune în momentul depunerii dosarului de candidatură sau dosarului de concurs pentru o anumită funcţie sau în termen de 30 de zile de la data numirii în funcţie.

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, la propunerea Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Justiţiei, Guvernul va aproba normele metodologice de aplicare. Nerespectarea prevederilor acestei legi atrage răspunderea disciplinară sau administrativă, civilă sau penală, după caz.

Conform acestui proiect legislativ, depunerea unui certificat medical care nu corespunde adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi uz de fals şi se pedepseşte potrivit Codului penal.

Prin adoptarea acestui act normativ vom şti cât de sănătoşi sunt cei care ne conduc şi dacă suportă regimul de detenţie.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cozile umilinţei"

La referendumul pentru demiterea preşedintelui PSD-ul a venit cu ideea de a prelungi programul de votare chiar pe parcursul a două zile, tocmai ca să aibă toţi cetăţenii timp să voteze. Oare de ce nu s-ar fi putut aplica o asemenea măsură şi la aceste alegeri?

Două milioane de români au fost umiliţi în Europa şi nu au fost lăsaţi să voteze. Este jalnică modalitatea tovarăşului Ponta de a încerca să câştige prin împiedicarea românilor din diaspora să voteze.

Preşedintele care uneşte? Ce glumă bună! Stai liniştit, avem noi grijă să votăm, tu stai la coadă!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cum şi-a umplut Guvernul puşculiţa de campanie"

Pentru a avea banii de campanie, Guvernul a împins ţara în recesiune tehnică. Chiar dacă Eurostatul e băsist, se vede şi din maldărul de promisiuni electorale, scăderea economică de 1% din trimestrul 2, şi asta după ce economia se mai contractase cu 0,2% în trimestrul 1 din 2014 faţă de trimestrul 4 din 2013.

Tot pentru puşculiţa de electorală a scăzut deficitul, atenţie, tovarăşi, prin sacrificarea investiţiilor, aruncând la coş orice potenţial de creştere economică care ar putea scoate ţara din criză!

Sloganul de guvernare, auzit pe la MTO: "ţara asta se descurcă" ne menţine după 3 guverne Ponta doar în mediocritatea unui ritm de creştere de 1-2%, de tipul "merge şi aşa", în timp ce pentru dezvoltarea României este nevoie de ritmuri de creştere de peste 5%.

Actualul premier încearcă să fugă la Cotroceni pentru a scăpa de nota de plată a guvernării

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Minciuni de pelerinaj electoral marca Ponta: Tovarăşu` va îngheţa apele la Iaşi!"

Tovarăşu` vine în pelerinaj electoral la Iaşi pentru a aprinde o lumânare la moaştele Sfintei Parascheva. Va mai avea nevoie însă şi de un vagon de lumânări. Ele trebuie aprinse la căpătâiul a ceea ce a fost cândva "Manifestul pentru Iaşi", adică proiectul spitalului regional, autostrada Iaşi-Târgu Mureş, pe care tot el le-a omorât prin nealocare de fonduri. Sau pentru teii ucişi de administraţia locală.

Ieşenii au însă alte revelaţii: politicienii actualei guvernări nu au făcut şi nu vor face pentru Iaşi decât un pupat de moaşte. Degeaba am avut trei miniştri în Guvernul Ponta, degeaba avem primar în partidul de guvernare, degeaba avem cei mai mulţi parlamentari PSD. Am rămas şi fără ceea ce aveam sau obţinusem în guvernările anterioare: spital de urgenţă şi centru de traumă.

Mă aştept ca tovarăşu`, după ce a fost premiat electoral de Arafat, alături de alţi politicieni ce nu au avut şi nu au nicio legătură cu sistemul medical, să înceapă să facă minuni şi să trezească pacienţii de pe patul de spital doar prin promisiunea unei noi legi a sănătăţii sau de noi şi noi medicamente compensate. Iar asta nu-i nimic. Să vedeţi cum îngheaţă apele cu minunile din campanie.

Până una, alta mai poate aprinde o lumânare şi la Institutul Oncologic, ce nu poate funcţiona normal din cauza lipsei de personal. Deschis cu mult zgomot în campania electorală şi prin sacrificarea spitalului regional de urgenţă, institutul îi forţează pe cei 140 de pacienţi programaţi zilnic pentru radioterapie să intre la tratament după miezul nopţii sau să-şi aştepte liniştiţi moartea pe liste de programări întinse pe câteva luni sau să se plimbe în fiecare zi câţiva kilometri cu microbuzul, la Spitalul Spiridon, pentru efectuarea tratamentului.

Ca cetăţean al Iaşiului sunt revoltat de faptul că cel mai numeros grup parlamentar al puterii nu a reuşit să impună timp de doi ani măcar un amendament sau vreun proiect de lege pentru binele ieşenilor.

Dacă nu vrem să auzim iar în 2016 declaraţii de dragoste în stil PSD sau că "lucrurile importante au nevoie de timp", chiar din gura aceloraşi oameni, putem face împreună un miracol: putem să-i trimitem într-un veşnic pelerinaj!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Dacă tăcea, filoeuropean rămânea"

Se poate întâmpla doar în România. Premierul îi critică chiar pe procurorii care au respectat legea şi au pus sechestru pe bunurile unei firmei ruseşti spunând că evazioniştii "nu fugeau cu conductele în Rusia". Îi critică, în loc să-i laude, pentru că au reuşit să descopere o megafraudă ce este evaluată la peste 200 milioane de euro.

După astfel de declaraţii sunt convins că se simte şi mai mândru că e român... că doar are grijă de ruşi şi mai puţin de legile României.

Cum a mârâit puţin ursul spre el, cum fuge să-l servească premieraşul cel viteaz, că doar nu fugeau cu conductele în Rusia, doar furau şi finanţau comunismul autohton! În spirit tovărăşesc! Vă daţi seama câte afişe şi bannere vor lipsi din câmpul nostru vizual?!

Ale cui interese le apără totuşi acest tovarăş? Un simplu calcul ne arată că dacă împărţim 230 milioane la 3.500 de angajaţi ies cam 65 de mii de euro de angajat. Vi se pare puţin?! Şi nu e la prima abatere! De curând i-a mai scutit pe alţi străini de vreo 500 de milioane.

În multe alte ţări o astfel de declaraţie, ce apără frauda făcută de o firmă străină, ar fi fost taxată ferm, măcar cu o cerere de demisie ce s-ar adăuga acuzaţiilor de favorizare a infractorului şi trădare! Ce mai aşteptăm?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Daciada, dragostea mea!"

Ca să fim mai exacţi:

• Abruzzo - 4 provincii, 22.579 români, o secţie de votare.
• Basilicata - 2 provincii, 6.101 români, nicio secţie de votare!
• Calabria - 5 provincii, 25.293 români, 2 secţii de votare.
• Campania - 5 provincii, 35.462 români, o secţie de votare!
• Emilia-Romagna - 9 provincii, 67.956 români, 3 secţii de votare.
• Friuli-Veneţia Giulia - 4 provincii, 20.431 români, 3 secţii de votare.
• Lazio - 5 provincii, 164.163 români, 8 secţii de votare!
• Liguria - 4 provincii, 20.520 români, o secţie de votare.
• Lombardia - 12 provincii, 136.233 români, 8 secţii de votare.
• Marche - 5 provincii, 22.767 români, o secţie de votare.
• Molise - 2 provincii, 3.510 români, nicio secţie de votare!
• Piemonte - 8 provincii, 132.000 români, 5 secţii de votare.
• Apulia - 6 provincii, 25.532 români, o secţie de votare!
• Sardinia - 8 provincii, 9.654 români, 2 secţii de votare, rămas 1.
• Sicilia - 9 provincii, 41.007 români, 4 secţii de votare, rămas 2.
• Trentino-Tirolul de Sud - 2 provincii, 11.915 români, o secţie de votare.
• Toscana - 11 provincii, 71.031 români, 4 secţii de votare.
• Umbria - 2 provincii, 23.113 români, 2 secţii de votare.
• Valle d'Aosta - o provincie, 2.461 români, o secţie de votare.
• Veneto - 7 provincii, 102.429 români, 4 secţii de votare.

Să vă văd când vor veni zăpezile cum vă va uita Ponta sub nămeţi. Au nevoie doar de buletinele voastre. În rest veţi vota şi morţi.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Din zori până-n seară, despăduresc o ţară!"

Proiectul amplu, iniţiat de cei 127 de pesedei în ministeriatul lui "fă, Doino, aveai chef de nişte inundaţii?", este semnat cap de afiş de către "doctrinarul" de Braşov cu "valoare adăugată" Ioan Adam, de tovarăşa Rovana Plumb, cât şi de camaradul Ponta şi tovarăşul Dragnea, adică de toată tagma cea vestită a totalilor corupţi.

O tagmă care vrea, aşa cum ne spunea coruptul Ioan Adam, "să nu se lase călcaţi în picioare", ci să pârjolească ei ce nu a fost pârjolit nici sub turci, nici sub tătari, nici sub nemţi sau alţi imperialişti sălbatici.

Că tovarăşul Che, cică procuror, se ghidează după interesele mafioţilor parlamentari sau că ministeriabilii încasează duble sinecuri sau că urmează "dreptul" după normele lui Ioan Adam şi ale lui Berlusconi de Piteşti arată doar că ăştia fac din ţară un deşert, o pălălaie stinsă cu dezastre şi vieţi pierdute la inundaţii.

Ar trebui să-i înghită potopul, flăcările, gazele de şist şi cutremurele.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un nou motiv pentru educaţia pentru sănătate: Ebola"

"Orice gripă este mai periculoasă decât Ebola", ne spune Beda M. Stadler, profesor la Institutul de Imunologie de pe lângă Universitatea din Berna. Pentru ca Ebola să nu devină o nouă gripă porcină e bine de ştiut că:

1. Ebola este o zoonoză, o boală infecţioasă virală, transmisă de la animale la om.
2. Rezervorul natural nu este clar identificat, dar sunt incriminate drept gazde naturale lilieci frugivori aparţinând speciilor Hysignathus monstruosus, Epomops franqueti şi Myonycteris torquata. Gazdele intermediare, cu rol de amplificator şi de transmisie a infecţiei la om, sunt cimpanzeii, gorilele şi antilopele de pădure duiker. Infecţia se poate face prin manipularea sau consumul fructelor contaminate cu saliva liliecilor, iar epizootiile pot preceda epidemiile umane. Infecţia umană iniţială are loc adesea prin contactul cu un liliac sau un animal sălbatic infectat.
3. Transmiterea de la animal la om se face doar prin contact direct cu sângele, fluide biologice (secreţii, excreţii), organele animalelor (manipulare, ingestie de produse insuficient preparate termic).
4. Transmiterea interumană se face doar prin contact direct şi prelungit cu sângele, fluidele biologice ale pacienţilor infectaţi, inclusiv pe cale sexuală, chiar şi la trei luni după vindecare, în cursul ritualurilor de înmormântare sau de către personalul medical prin nerespectarea regulilor de asepsie şi antisepsie, reutilizarea acelor şi seringilor. Riscul de transmisie este maxim în stadiile tardive ale afecţiunii, dar nu a fost semnalată infectarea celor care au intrat în contact cu pacienţii în perioada de incubaţie.
5. Virusul nu se transmite pe cale aerogenă.
6. Prezintă risc crescut călătorii în focar, familia şi contacţii celui infectat, personalul medical, cei cu afecţiuni preexistente sau imunitate deprimată, copiii, gravidele şi vârstnicii.
7. Incubaţia durează între 2 şi 21 de zile, în medie 4-12 zile, timp în care pacientul e asimptomatic. În cazul transmiterii prin ace de seringă, este de 5-7 zile.
8. Debutul este brusc, iar simptomele sunt nespecificice: febră, cefalee, mialgii, greţuri, vărsături, diaree sangvinolentă, erupţie toracică cu extensie spre cap şi membre, urmate de hemoragie internă şi externă.
9. Decesul survine la 7-10 zile de la debut, cu variaţii între 1-21 de zile, prin şoc hipovolemic şi hemoragic, asociate disfuncţiilor multiple de organ. Formele neletale prezintă atenuarea rapidă a simptomelor la 7-10 zile, urmate de o convalescenţă lungă, de săptămâni sau luni.
10. Nu există vaccin sau tratament specific. Prevenţia se face prin respectarea regulilor generale de igienă a mâinilor şi igiena respiratorie, a asepsiei şi antisepsiei, precum şi evitarea călătoriei în zonele de risc, a consumului sau contactului de produse contaminate şi a contactului cu persoanele bolnave.

Virusul a apărut în 1976, simultan în Zair (Congo) şi Sudan, având epicentrul în oraşul Yambuku, situat lângă râul Ebola. De atunci s-au înregistrat peste 30 de epidemii. Ultima, în curs de desfăşurare, a început în februarie 2014, în Guineea, nordul Liberiei şi s-a extins în Sierra Leone şi Nigeria. Genul Ebolavisus aparţine familiei Filovirodae şi este divizat în cinci specii diferite, din care patru circulă în mod specific în Africa subsahariană, în timp ce ebolavirusul Reston circulă în Filipine şi China. Acesta din urmă poate infecta oamenii, dar nu au fost semnalate până acum cazuri de îmbolnăvire şi deces.

Dacă m-ar asculta şi ar vota pentru introducerea educaţiei pentru sănătate, ca materie obligatorie de studiu în instituţiile de învăţământ, s-ar crea acele deprinderi şi abilităţi privind igiena personală care ar reduce riscurile transmisiei oricărei maladii de tip infecţios.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Eurostatul e băsist!"

Nu-i aşa? Cum poate să afirme că România a reintrat în recesiune tehnică deoarece are două trimestre consecutive de contracţie a PIB, cu cea mai mare scădere economică din UE 28 în trimestrul II, de -1%?

Doar la pomeni, atenţii şi la sacoşică suntem number one!

Cu o mână a dat CASS mai mic, iar cu două mâini îi strânge de gât pe angajatori şi-i pune să plătească mai mult la taxa pe stâlp sau acciza pe combustibil. Când tragem linia vedem că de fapt vor da mai mult decât ceea ce au primit!

MTO ştie mai bine...

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Mândru că e român, nu?!"

Românii au ieşit la vot şi i-au arătat cine uneşte. Cum să fii mândru când ţi se ia dreptul la vot şi ţi se servesc în ochi gaze lacrimogene? Cum poţi să fii mândru când nu poţi achita zecile de taxe sau nu poţi asigura traiul la nivel minimal. Cum poţi să fii mândru când vezi cum vor să dea pe nimic Roşia Montană sau când îi vezi cum au vândut ţara şi resursele ei sau cum au distrus pădurile?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Matematica puterii"

Cum ne-a restrâns Ponta dreptul de vot? Simplu! Prin numărul mic de secţii de votare, amplasarea defectuoasă a acestora şi creşterea birocraţiei. Să fie formulare tipizate!

Să facem un calcul simplu. În România avem 18.550 secţii de votare la 18.313.698 votanţi, adică o medie de 987 de votanţi şi ceva pe secţie. În străinătate avem 294 de secţii de votare, din care 210 în Europa, la circa 3 milioane şi jumătate de votanţi, adică o medie de 11.904 votanţi pe secţie. Chiar şi dacă am considera doar 3 milioane de români în diaspora, deşi numai în Italia şi Spania sunt aproape 2 milioane, tot am avea 10.204 votanţi pe secţie, adică de aproape 11 ori mai mulţi.

Ce credeţi, oamenii aceştia au stat la coadă pentru Ponta? Asta ar fi o premieră, diaspora să voteze hoţi, infractori, plagiatori şi mitomani. Nu prea cred. Cred mai degrabă că după episodul "Am învins... Mihaela, dragostea mea", când diaspora a schimbat balanţa votului la prezidenţiale, PSD-ul a învăţat că accesul la vot al diasporei trebuie restricţionat prin orice mijloace. Şi de data aceasta au ieşit mulţi votanţi în Republica Moldova.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Metoda pentru furt la vot"

Metoda pentru furt la vot la Iaşi: creşterea numărului alegătorilor de pe listele electorale, ce a ajuns să fie mai mare cu 16,77% faţă de populaţia oficială cu drept de vot. Fiecare localitate are, în medie, câte 1.048 de alegatori în plus pe listele electorale faţă de populaţia oficial cu drept de vot.

Mai precis, Iaşiul are pe listele electorale 715.048 de alegători. Tot Iaşiul are o populaţie oficială de 772.348 locuitori, din care cel puţin 160.000 nu votează, având sub 18 ani. Matematic, numărul celor care pot merge la vot nu depăşeşte 612.348 de locuitori, dar pe listele electorale există un plus de 102.700 alegători, reprezentând chiar diferenţa enormă fraudabilă de 16,77% din locuitorii care pot merge la vot.

Aceste diferenţe, pentru unii hilare, reprezintă reţeta sigură pentru furt la vot. Edilii ştiu să folosească buletinele de vot rămase şi cum se pot aplica semnături fictive în dreptul persoanei ce nu se prezintă la vot.

În trei oraşe: Iaşi, Târgu Frumos, Paşcani şi cinci comune: Grajduri, Moşna, Butea, Tomeşti şi Rediu Grajduri, Moşna, Butea, Tomeşti şi Rediu numărul alegătorilor depăşeşte populaţia, iar tentaţia fraudei e enormă.

Mai ales că numărul de voturi fraudabile nu e de neglijat: 3812 la Iaşi, 2712 la Paşcani, 1159 Târgu Frumos şi nu lipsesc nici situaţiile extreme în care numărul de alegători depăşeşte populaţia cu 78%, ca la Moşna, sau cu 48% ca la Grajduri.

La locale, pentru binele poporului, partidul unic ne-a promis că va realiza şi depăşiri de peste 100% alături de mobilizările de prin cimitire şi turismul electoral. Începe epoca galactică...

Voi interpela Ministerul de Interne solicitând rezolvarea urgentă a acestei probleme, deşi ştim că, la Iaşi, doar fraudele importante nu "au nevoie de timp"!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Mi-e frică să mă gândesc"

Oare ce mai urmează? Dorelul galactic ne uimeşte cu realizări măreţe:

1. carduri de sănătate fără soft;
2. pistă de aterizare fără aeroport;
3. şcoli fără abecedare;
4. institute de oncologie fără specialişti şi aparatură.

Mi-e frică să mă gândesc...

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ponta şi Nichita au pierdut Iaşiul"

Sunt realist. Văd ce a făcut Ponta în doi ani de guvernare pentru Iaşi. Nimic. Nici spital regional şi nici autostradă. În schimb, împreună cu Nichita, a distrus noul spital pe care-l obţinusem pentru Iaşi. A condamnat Iaşiul la izolare şi la sărăcie, iar pe pacienţi i-a obligat să moară aşteptând cu orele prin spitale mizere şi pavilionare, plimbaţi la minus douăzeci de grade prin curte sau în pelerinaj între spitale.

Nichita ne consideră pe toţi ieşenii "cretini şi isterici" cărora le poate tăia oricând teii pentru a-şi plăti factura de la nuntă fără a păţi nimic. S-a înşelat amarnic, pentru că toţi "cretinii şi istericii" ce nu pot fi cumpăraţi cu o porţie de fasole cu ciolan au ieşit la vot. A pierdut Iaşiul tot aşa cum a pierdut proiectele promise pentru Iaşi. Deocamdată la prezidenţiale!

Sunt sătul de şleahta asta securistă, toţi cei cunoscuţi ca "Mihăiţă", care ne-au furat prezentul şi vor acum să ne fure şi viitorul. Ieşeni, ieşiţi de fiecare dată la vot pentru a da Iaşiului speranţa bunăstării!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Nu e Radio Erevan, e Guvernul României"

Orele de securitate cibernetică vor deveni obligatorii în şcoli. Parcă văd:

- Copii, v-aţi făcut tema pentru azi?

- Da!

- Bravo!

- Gigel a reuşit să-i baneze pe americani, iar Simona să-i viruseze pe ruşi.

Nu e Radio Erevan, e Guvernul României. Să nu le dau idei, dar nu mă pot abţine... dar nişte pregătire de genişti nu le trebuie elevilor? Să ştie şi ei să dezamorseze o bombă?!

Mulţumiri partidului unic şi conducăto... ptiu, asta mi-a scăpat!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Nu este vorba de stânga sau de dreapta"

Cred că adevărata problemă în această ţară nu este ce partid va guverna, după părerea mea nu este vorba de stânga sau dreapta, nu este vorba doar de ce fel de politică economică ar fi mai potrivită pentru dezvoltarea ţării, mai multă influenţă a statului sau mai puţină.

Toate aceste discuţii, ce au loc în toate ţările europene, sunt secundare în ceea ce priveşte România, faţă de situaţia actuală, iar miezul real al acestei probleme este, pur şi simplu, faptul că aici a fost atacat statul de drept, domnia legii.

Dacă domnia legii nu este respectată, putem uita de toate celelalte! Pentru că nu vom putea moderniza ţara, nu vom putea înviora economia, nu vom putea educa poporul aşa cum trebuie, în orice sector al societăţii, dacă domnia legii nu e respectată, acesta este fundamentul tuturor celorlalte lucruri.

Numai după aceea putem începe să discutăm de politică, dacă a fost bine sau nu, dacă distribuţia veniturilor este adecvată, toate acestea se pot discuta. Dar repet, ele sunt secundare, faţă de problema de bază a acestei ţări, care este astăzi, mai mult ca oricând, domnia legii.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Nu sărăciţi Moldova!"

Două milioane de români muncesc şi trăiesc din micile sau mai marile afaceri locale, cele mai multe funcţionând cu capital autohton, o forţă ce ar trebui susţinută de stat şi de politicieni.

La noi e taman pe dos. Statul le ia tot prin taxe, accize şi impozite fără a da ceva în schimb, nicio facilitate, nicio autostradă, de parcă ar vrea ca Moldova să rămână veşnic săracă, nu le aduce niciun investitor străin, doar îi abureşte cu chinezi. Se pare că statul discută numai cu multinaţionalele, cărora le dă HG-uri şi scutiri de taxe sau scuteşte de datorii de sute de milioane firme reprezentând interese străine.

Fiindcă le-am dat străinilor pe toate, toate cresc: gazul cu 5%, apa cu 20%, iar energia cu 10%, mai vine şi iarna, populaţia va plăti facturi înfiorătoare la căldură, iar afacerile locale vor ajunge în moarte clinică.

Pentru a putea rezista şi ca să obţină măcar un amărât de contract, toţi ştiu că trebuie să fie în acel partid care împarte banii şi, sau în Camorra de interes local.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Domnule Ponta, fii bărbată!"

Mesajul anunţării candidaturii la şefia partidului a cuplului Dragnea-Ghiţă este cât se poate de clar. Adio Ponta, ne-am jucat destul! Îţi spun în faţă că "te-au autosuspendat", indiferent de rezultatul prezidenţialelor. O lovitură mai mare nu puteai lua nici de la Băsescu.

Viitorul sună roz, dar nu pentru dumneata! Nici măcar nu le mai pasă că Tovarăşu` este "deocamdată şeful" cel mare, cel care impune "ordine şi disciplină", cel care ia decizii pe la Orăştie.

Pe 2 iulie 2014 Tovarăşu` adresa "o avertizare şi un mesaj foarte clar către toţi colegii: "Cine se ocupă până pe 16 noiembrie de ce va face după, cine se bate pe moştenirea lăsată de mine îl excludem din partid."(...). Ca să priceapă toţi pesedeii, "Până pe 16 noiembrie cine nu înţelege acest lucru pleacă din partid. Nu mă refeream doar la domnul Vanghelie, mă refeream la oricine."

Se pare că domnii Dragnea şi Ghiţă nu sunt chiar oricine sau nu ştim noi că sunt deja excluşi, pentru că pe 22 octombrie au hotărât ca "la Congresul partidului, ce va avea loc foarte rapid, ne vom depune candidatura, domnul Dragnea ca preşedinte al partidului, eu la funcţia de preşedinte executiv". Sau au ţinut musai să-i arate că e un simplu exponat de muzeu, un preşedinte de paie, o marionetă în mâna celor care au banii, combinaţiile, media, baronii şi puterea.

Când nici măcar cei din acelaşi partid nu te mai ascultă, când nu poţi coordona măcar câţiva oameni, cum poţi să ai pretenţia să conduci o ţară?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Selfie-urile cu Tovaraşu` nu ţin loc de medici!"

Selfie-urile cu Tovarasu`, chiar şi cele cu macheta clădirii de la Măgurele, nu ţin loc de medici. În timp ce candidatul făcea gargară guvernamentală la televizor spunând că "foarte multe minţi luminate care au plecat se întorc acum în ţară", doi colegi de-ai mei părăseau România. Minţi luminate, profesionişti sătui de umilinţa perpetuă din această ţară. Îl întreb şi eu cine sunt românii aceia? Cred că nu face aluzie la domnişoara de la finanţe, pentru că atunci vorbeşte şi el ca să nu tacă.

Tovaraşu` uită că România a devenit cel mai mare exportator de medici şi se face că nu vede plecarea a peste 10.000 de medici, care ne-a costat până acum peste 200 de milioane de euro. Cauza e clară! Posturile blocate şi spitalele închise de această guvernare trimit medicii în şomaj sau îi forţează să plece în străinătate.

Pentru ca românii să se întoarcă în ţară, minţi luminate, profesionişti, ar trebui să existe şi milionul ăla promis de locuri de muncă şi salarii decente, şi un sistem de sănătate, şi de educaţie, şi străzi, şi chiar autostrăzi.

Până una, alta, în bezna provocată mai întâi de "comunismul cu faţă umană" şi apoi de capitalismul de tip social-liberal, luminiţa de la capătul tunelului se transformă tot mai mult în candela de la căpătâiul acestei ţări.

În loc să se împăuneze cu proiectele altora, ar putea adopta chiar în această galactică bătălie prezidenţială proiectele mele de lege privind eliminarea "stâlpitului" pe construcţii speciale şi "accizitului" pe combustibil sau cele ce prevăd alocarea a 6% din PIB pentru sănătate, deblocarea posturilor şi dublarea salariilor rezidenţilor.

Poate aşa se vor întoarce măcar o parte din cele trei milioane de români pe care i-au alungat din ţară.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Sfaturi pentru pelerini"

O femeie de 61 de ani şi-a pierdut viaţa, iar un tânăr de 32 de ani a avut nevoie de asistenţă medicală în timp ce stăteau la coada de la moaştele Sfintei Parascheva.

Pentru ca sărbătoarea să nu vă fie tulburată de probleme medicale, vă recomandăm şapte reguli simple. Ele se referă la cum să vă îmbrăcaţi, la ce mâncaţi, cum vă luaţi medicaţia şi cum reacţionaţi atunci când apare o urgenţă.

1. Mai precis, pentru că noaptea temperaturile se pot apropia de zero grade, este bine să aveţi haine mai groase şi să evitaţi imobilizarea prelungită sau încercarea de a vă încălzi consumând alcool.
2. Mâncaţi ceva cu cel puţin câteva ore înainte de a vă aşeza la coada de la mitropolie, pentru că aşteptarea se poate prelungi, iar hipoglicemiile şi stările lipotimice pot deveni probleme redutabile în condiţii de aglomeraţie.
3. Nu-i lăsaţi neînsoţiţi la manifestări pe cei cu probleme de ordin psihologic sau psihiatric, pentru a evita acutizarea afecţiunilor de bază.
4. Nu întrerupeţi tratamentul pentru bolile pe care le aveţi, precum cele cardiace sau metabolice, doar pentru a putea participa la pelerinaj, pentru a nu agrava sau complica evoluţia.
5. În cazul apariţiei oricărei simptomatologii, mergeţi rapid la spital, eventual cu mijloacele proprii disponibile, pentru a scurta timpul până la prezentare, ţinând cont că aglomeraţia sau căile dificile de acces vă pot crea multe probleme.
6. Încercaţi să luaţi legătura cu medicul de familie, mai ales pentru afecţiunile minore, pentru a nu fi nevoiţi să staţi zeci de ore prin sălile de aşteptare ale vreunui spital.
7. Sunaţi la 112 când nu vă puteţi încadra rapid într-un anumit tip de patologie (cardiacă, digestivă etc.), pentru că, în absenţa unui spital regional de urgenţă, monobloc, cu toate specialităţile necesare, vă puteţi trezi că înlocuiţi pelerinajul de la moaşte cu un pelerinaj pe la mai multe spitale din Iaşi.

În caz contrar, vă veţi număra printre numeroşii pelerini ce au ajuns, ajung sau vor ajunge la urgenţe pentru variate probleme cardiovasculare, respiratorii sau neuropsihice ce sunt favorizate, determinate sau agravate de frigul, oboseala sau alimentaţia necorespunzătoare sau bolile preexistente.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Socoteala guvernamentală nu se potriveşte cu cea din buzunare"

Premierul Ponta estima crearea a 70.000 de noi locuri de muncă odată cu scăderea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. Şi el, şi doamna Petrescu vor pierde pariul pus pe impactul benefic al reducerii CAS asupra creării de noi locuri de muncă, şi asta pentru că reducerea CAS s-a dovedit un mare fâs. Nimeni nu are de gând să majoreze salariile sau să creeze noi locuri de muncă, ci, cel mult, vor folosi banii economisiţi pentru investiţii.

Pentru a fi eficientă această reducere a fiscalităţii, trebuia să fie dublată de o mai mare transparenţă în cheltuirea banului public, pentru a dovedi că statul nu dă cu o mână şi ia cu două. Rectificările bugetare şi scandalurile legate de corupţie nu sunt în măsură să susţină acest demers.

Chiar şi aşa angajatorii nu sunt liniştiţi. Cei mai mulţi se tem că această măsură nu va dura decât trei luni, după care, văzând că ia din ce în ce mai puţin cu două mâini, din taxa de stâlp şi acciza pe combustibil, guvernul va mai pune şi a treia mână în buzunarele cetăţenilor. Nimeni nu ştie cum se va numi această nouă taxă... fumărit sau poate taxa pe centrală termică.

Când ei îşi fac averile în tipul Microsoftgate, cine va crea noi locuri de muncă? Firmele care sunt omorâte prin concurenţa neloială de infractorii politici din fiecare localitate? Hai să fim serioşi, cred că fiecare dintre noi ştie cel puţin o firmă pusă pe chituci de guvernanţi şi pseudopatronii afiliaţi...

Acum doi ani ne-au promis un milion de locuri de muncă, acum spun că "nu e treaba guvernului să creeze locuri de muncă".

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Demisia"

Solicit demisia conducerii PP-DD. Partidul are nevoie de alţi oameni care să respecte motivele pentru care acest partid a fost creat. Rezultatele de ieri au reconfirmat că de doi ani partidul se îndreaptă în direcţia greşită. Partidul Poporului a fost angrenat într-un sistem care nu mai serveşte poporului, iar cei care au făcut acest lucru trebuie să plece.

Poziţia mea a fost clară, de fiecare dată. Prin tot ce am făcut am fost împotriva acestei alianţe toxice.

La reunirea grupului parlamentar, trebuie să alegem altă conducere.

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Cabinetul Victor Ponta are datoria să guverneze în continuare România"

Votul românilor din 16 noiembrie trebuie înţeles de către toţi politicienii ca un profund semnal de schimbare la nivelul societăţii. Este un moment care marchează cu tuşe groase statul România ca stat cu o democraţie consolidată. Oamenii au ales un model politic bazat pe colaborare între principalele partide şi reprezentanţii lor politici. Practic, românii au ales ca la Palatul Cotroceni să fie un reprezentant al dreptei, iar la Palatul Victoria să continue actualul Cabinet.

Cele mai bine de 5 milioane de voturi obţinute de Victor Ponta reprezintă o dovadă extraordinară a aprecierii de care se bucură actualul prim-ministru. Munca de doi ani şi jumătate care a făcut din România una dintre cele mai importante ţări din UE ca progres economic a fost răsplătită de foarte mulţi români. Putem spune foarte tranşant că avem un guvern legitimat de un vot popular în 16 noiembrie, la fel cum există şi un preşedinte puternic ales de popor.

Mai mult ca niciodată, cred că este nevoie de continuitate în ceea ce priveşte guvernarea ţării, iar aceasta poate fi oferită doar de Cabinetul Ponta prin respectarea programului de guvernare al USL stabilit de PSD şi PNL în 2012. Cele 200.000 de locuri de muncă generate în această perioadă, creşterea economică de 3,5% din 2013 şi de 3,3% în primele trimestre din an din 2014, salariile şi pensiile crescute, absorbţia fondurilor europene în proporţie de aproape 50%, reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuţiilor la asigurările sociale sau investiţiile masive făcute în infrastructură reprezintă motive temeinice de a continua pe acest drum al modernizării şi dezvoltării României.

Victor Ponta, prin atitudinea demnă şi onorabilă dinainte şi de după alegeri, reprezintă în continuare principala garanţie a direcţiei bune pe care se află ţara. Nu trebuie să stricăm acum ceea ce cu migală s-a construit în ultimii ani. Dacă România este astăzi mai sănătoasă economic decât în mai 2012, acest lucru se datorează actualului guvern şi mai ales prim-ministrului în funcţie. Nu trebuie, doar de dragul de a face lucruri spectaculoase, să ne apucăm să experimentăm în acest moment. Ar fi un risc prea mare pentru o ţară care a trecut deja prin prea multe.

O împărţire a puterii politice între stânga şi dreapta, aşa cum au votat românii, este soluţia cea mai înţeleaptă. O colaborare între instituţii şi ocupanţii posturilor importante este esenţială atât pentru democraţie, cât şi pentru prosperitatea oamenilor. Acest tandem generat de votul popular trebuie să funcţioneze pentru binele României.

Am încredere că anii ce vor urma până la alegerile din 2016 vor fi marcaţi de colaborare instituţională, pentru că sunt încredinţat că Preşedintele ales, Klaus Iohannis, nu va repeta greşelile înaintaşului său de pe scaunul de la Cotroceni. La fel cum ştiu că şi actuala majoritate parlamentară nu va mai comite greşeli similare cu cele ale trecutului.

Domnul Mircea Man:

"Nu avem buget, dar am dat pomeni electorale fără acoperire!"

Mediul de afaceri din România, şi nu numai, este extrem de îngrijorat de o nouă creştere a taxelor în anul 2015, mai ales că atât proiectul de Cod fiscal, cât şi Bugetul pe 2015 au fost amânate până după alegerile prezidenţiale.

Recent, doamna ministru Ioana Petrescu a anunţat că nu există nici măcar un draft al acestuia, iar proiectul Codului fiscal care stă la baza construirii noului buget nu este încă definitivat, şi probabil că nu conştientizaţi că românii nu au nevoie de estimări, ci de situaţii şi analize concrete de care depind viitorul lor.

Legea prevede clar ca bugetul să fie prezentat în Parlament până la data de 15 noiembrie şi cred că nu aveţi nicio scuză. Că va fi sau nu Ponta preşedinte, va fi sau nu Ponta premier, va fi sau nu PSD-ul la guvernare, ţara are nevoie de buget, mai mult decât oricând, mai ales că promisiunile guvernului nu vor putea fi susţinute, iar dacă acest lucru se va întâmpla, cei taxaţi pentru ele vor fi tot românii, care au dreptul să aibă Bugetul adus la termen în faţa Parlamentului.

Iar răspunsul l-am avut în data de 16 noiembrie, când poporul român a decis ca preşedintele României să fie domnul Klaus Iohannis, iar domnul Ponta, care a recunoscut înfrângerea, a promis că va prezenta un nou buget în timp util. Deci se poate!

Într-un raport publicat recent, Comisia Europeană a dat un avertisment Guvernului României, raport din care reiese clar că fără creşterea taxelor sau reducerea cheltuielilor în anul viitor, deficitul va urca la 2,8% din PIB, iar măsurile fiscale pe care Guvernul Ponta le va lua vor afecta populaţia ţării, şi aşa sărăcită.

De asemenea, suntem extrem de curioşi să vedem cum veţi acoperi cele peste 15 miliarde de lei, suma ce include reducerea deficitului bugetar, creşterea pensiilor, a salariilor şi a indemnizaţiilor, pentru că aţi atras într-un joc periculos medicii, profesorii, pensionarii, mamele etc., cărora le-aţi promis măriri de salarii, pensii, indemnizaţii. Anul viitor vom şti cum vor sta lucrurile, adevărata politică socială a PSD-ului nu a fost niciodată prosperitatea, o viaţă mai bună pentru cei cărora le-a cerut votul, ci umilinţa şi sărăcia, aşa că acum, după ce aţi pierdut alegerile prezidenţiale, vă dau un sfat: demisionaţi din funcţia de premier şi lăsaţi pe alţii să guverneze România.

Domnul Vasile Iliuţă:

"România sub guvernarea Ponta este ţara absurdului!"

Importanţa alegerilor prezidenţiale din acest an s-a văzut chiar cu ochiul liber din disperarea de a câştiga a domnului Victor-Viorel Ponta şi a celor din jurul său, care au fost direct sau indirect implicaţi în această campanie.

Chiar dacă acest guvern a stabilit printr-o Ordonanţă de urgenţă în anul 2012 conţinutul mitei electorale, ordonanţă prin care sunt interzise în mod explicit cadourile electorale, PSD-ul şi domnul Ponta au găsit alte căi de a ademeni alegătorii să îi voteze. Fiind la guvernare au împărţit în stânga şi în dreapta, făcând rău acestei ţări, aceste pomeni electorale nu reprezintă altceva decât nişte bombe economice pentru România anilor următori.

Lista pomenilor electorale parcă nu se mai termină. Au indexat pensiile, au majorat pensiile recalculate, au crescut salariul minim pe economie, ceea este un lucru bun, au indexat salariile profesorilor şi al medicilor, au creat un fond de stimulare pentru profesori, dar au dat şi bani pentru dezvoltarea lor profesională (din bani europeni), au majorat salariile angajaţilor din sănătate, au majorat alocaţiile pentru copiii proveniţi din medii defavorizate etc. Dar să nu uităm nici banii alocaţi primarilor puterii, nici banii daţi bisericilor, dar şi alimentele date către milioane de oameni defavorizaţi, alimente care provin din bani europeni, coincidenţă, date tot în timpul campaniei electorale. Mă întreb, de ce aceste măsuri au fost luate în an electoral, de ce nu le-au pus în practică în anii anteriori, dacă guvernau aşa de bine, iar economia duduia?

Aţi mulţumit domnule Ponta anumite categorii sociale, dar aţi sacrificat viitorul acestei ţări. Aţi sacrificat investiţiile şi implicit locurile de muncă, aţi introdus noi impozite şi le-aţi majorat pe cele deja existente, aţi făcut 6 rectificări bugetare negative. De ce atât de multe rectificări negative? Datorită proastei încasări a veniturilor bugetare, dar şi a creşterii alarmante a evaziunii fiscale.

Oare nu aţi văzut ce se întâmplă în această ţară? Investiţiile au fost tăiate, iar sumele destinate acestora s-au dus în alte direcţii, mii de firme au intrat în faliment, numărul şomerilor a crescut, iar sărăcia a pus ghearele pe noi.

Lozinca PSD-ului nu a fost niciodată bunăstarea poporului sau o viaţă mai bună, ci amăgirea acestuia prin pomeni, pomeni şi iarăşi pomeni.

Dar poporul român este cel care a decis, poporul, şi mai ales tinerii care au ieşit în număr mare la vot în ţară şi în străinătate. Democraţia există şi a învins.

Domnul Cătălin-Florin Teodorescu:

"Noiembrie 2014 - românii au dat o lecţie de democraţie"

Duminică, 16 noiembrie 2014, două treimi dintre români s-au prezentat la urne şi au demonstrat Europei întregi şi unei părţi dintre politicieni că votul lor nu este o lozincă!

După douăzeci şi cinci de ani de la revoluţia decembristă, românii au demonstrat că puterea politică se află la poporul român şi numai el, poporul, decide cui o va delega. Ziua de 16 noiembrie 2014 nu înseamnă numai victoria candidatului ACL în alegerile pentru preşedinţia ţării şi o şansă în plus dată modernizării României, ci reprezintă victoria principiilor democratice asupra practicilor abuzive, mincinoase şi autoritare ale celor care se autodeclarau "mândri că sunt români", batjocorindu-i şi minţindu-i în acelaşi timp pe români.

16 noiembrie 2014 reprezintă semnalul clar şi dur al schimbării, pe care nu l-a dat nici clasa politică, nici partidele politice, ci însuşi electoratul român. Astfel, turismul electoral, mita electorală, pomenile electorale, ameninţările sau intimidările partidului de guvernământ nu mai au nicio valoare pentru electoratul din România, pentru că românii au înţeles că în cabina de vot sunt doar ei, buletinul de vot şi ştampila, iar în joc se află viitorul lor şi al copiilor lor.

Duminică, românii din ţară şi din diaspora au decis că România trebuie să se schimbe, iar acest lucru trebuie să înceapă chiar cu funcţia de preşedinte al republicii. Duminică, românii au decis că democraţia, statul de drept şi independenţa justiţiei trebuie consolidate atât pentru ei, cât şi pentru copiii lor. Duminică, românii au arătat întregii clasei politice cum pot să se mobilizeze şi cât de dur pot să sancţioneze pe cei care derapează de la valorile democraţiei. Tot duminică, Guvernul PSD nu s-a dezminţit şi şi-a arătat adevărata faţă şi adevăratul respect pentru milioanele de români din diaspora, batjocorindu-i şi obligându-i să stea la cozi interminabile pentru a-şi exercita un drept fundamental, dreptul de a alege.

Chiar dacă rezultatele alegerilor au arătat deja câştigătorul detaşat al acestei competiţii, acest lucru nu trebuie să însemne că batjocura la care au fost supuşi românii din străinătate trebuie dată uitării. Toţi cei responsabili, de la prim-ministru, ministru de externe şi până la ultimul ambasador trebuie să răspundă potrivit legii penale în vigoare. Chiar dacă alegerile au trecut, clasa politică din România trebuie să modernizeze de urgenţă legislaţia electorală şi, la următoarele alegeri, toţi românii din afara frontierelor să poată vota.

Duminică, 16 noiembrie 2014, marele câştigător al alegerilor a fost democraţia românească! Duminică, 16 noiembrie 2014, românii din diaspora au dat cea mai frumoasă lecţie de civism, cea mai dură lecţie de democraţie şi cel mai bun argument pentru faptul că le pasă de ţara lor şi că vor să se întoarcă cât mai curând acasă! Pentru ei, ca şi pentru cei peste 11 milioane de români care au votat în ţară, 16 noiembrie 2014 reprezintă un nou început atât pentru modernizarea ţării, cât şi pentru modernizarea clasei politice româneşti. Cine nu a înţeles acest mesaj clar va fi sancţionat din nou, la următoarele alegeri, de acelaşi deţinător al puterii, de către poporul român.

Vă mulţumesc români, oriunde v-aţi afla şi oriunde aţi votat. Eu, personal, am înţeles mesajul dat de voi în duminica democraţiei româneşti.

Domnul Ioan Balan:

"Românii şi-au luat România înapoi"

Ziua de 16 noiembrie 2014 va rămâne în istoria românilor şi a României drept ziua în care cetăţenii români şi-au luat ţara înapoi democratic, prin vot, din mâinile unui partid stat, tot mai nociv, tot mai periculos pentru democraţia românească, care aducea tot mai mult aminte de regimul abandonat în decembrie 1989. Ziua de 16 noiembrie 2014 va fi înscrisă în manualele de istorie ale elevilor ca ziua în care poporul român şi-a exercitat suveranitatea prin vot, alegând pentru un viitor mai bun, pentru democraţie, pentru consolidarea statului de drept şi pentru trimiterea celor cu apucături totalitare la coşul de gunoi al istoriei. Ziua de 16 noiembrie 2014 a arătat clasei politice din România că atunci când poporul doreşte schimbarea, acesta se mobilizează şi vine să-şi exercite direct puterea.

Vă rog să-mi permiteţi să mulţumesc tuturor românilor care duminică au venit la vot. Le mulţumesc fraţilor noştri români, plecaţi la muncă în străinătate, care, în ciuda frigului, a ploii sau a cozilor de kilometri determinate de deciziile aberante ale Guvernului PSD, au votat pentru ei şi pentru familiile lor rămase acasă, în România. Le mulţumesc fraţilor noştri români de peste Prut pentru care votul a fost un adevărat prilej de sărbătoare.

Peste mai puţin de o lună comemorăm un sfert de secol de la căderea comunismului şi de la opţiunea definitivă pe care a luat-o poporul român pentru democraţie şi stat de drept. Cum altfel ar fi sărbătorit mai frumos poporul român eroii Revoluţiei române, decât printr-o veritabilă lecţie de democraţie aplicată celor care au sufocat sistemul instituţiilor statului de drept? Românii au înţeles importanţa momentului şi au mulţumit prin vot tuturor victimelor din tristul decembrie 1989.

Cred cu putere că opţiunea covârşitoare a românilor pentru "România lucrului bine făcut" va reprezenta ruptura definitivă a politicii româneşti de politica strâmbă a ultimilor douăzeci şi cinci de ani. Minciuna, impostura, furtul şi incompetenţa au fost dur sancţionate de români cu ajutorul ştampilei. Sper că cei care au fost în stare să dea şi foc ţării doar ca să-l facă preşedinte pe primul mincinos al ţării au învăţat cea mai dură lecţie: românii nu mai pot fi minţiţi şi chiar dacă mult prea mulţi români trăiesc de pe o zi pe alta, românii au arătat că votul lor nu mai este de vânzare, oricâte pomeni electorale li se vor vântura prin faţă.

Vă mulţumesc români pentru votul vostru. Vă mulţumesc români pentru că aţi înţeles că de votul vostru depinde nu doar democraţia românească, ci şi soarta copiilor României. Vă mulţumesc români din diaspora pentru lecţia de civism dată tuturor şi am toată încrederea că România vă va oferi locurile de muncă dorite aici, acasă, în România, pentru a nu mai sta departe de familii şi de ţară. Vă mulţumesc români de pretutindeni!

Domnul Florin Gheorghe:

"Preşedintele tuturor românilor"

Alegerile prezidenţiale care tocmai s-au încheiat au deja un câştigător, ales direct de către români, pe umerii căruia apasă o povară deosebită - el chiar va trebui să fie preşedintele tuturor românilor.

Preşedintele tuturor românilor înseamnă nu doar preşedintele acelora care l-au ales pe câştigător, dar, mai ales, preşedintele celor peste 5,2 milioane de români care au avut o altă opţiune pe buletinul de vot, precum şi preşedintele celor care nu au votat sau nu au încă vârsta de vot.

Preşedintele tuturor românilor înseamnă atât preşedintele ardelenilor, dar şi al moldovenilor, al dobrogenilor, al muntenilor, al oltenilor, al bănăţenilor sau al românilor aflaţi în afara graniţelor ţării, fie că aceştia sunt la Chişinău, Cernăuţi sau sunt plecaţi temporar la muncă în străinătate. Preşedintele tuturor românilor înseamnă atât preşedintele prosperilor oameni de afaceri, al angajaţilor din sistemul public sau privat, al pensionarilor, al elevilor şi al studenţilor. Preşedintele tuturor românilor înseamnă în primul rând să fii preşedintele celor care nu au avut încredere şi nu l-au votat pe câştigător. Va reuşi oare Klaus Iohannis să răspundă acestei exigenţe în cursul mandatului său? Este pregătit Klaus Iohannis să treacă peste freamătul campaniei electorale şi să se pună total în slujba tuturor românilor? Va avea acesta resentimente faţă de cei care nu i-au acordat încrederea?

Aceleaşi alegeri prezidenţiale au arătat cu certitudine faptul că România a fost împărţită de partidele politice în falii, iar un eşec al viitorului preşedinte va reprezenta un eşec al nostru, al tuturor. Românii sunt divizaţi din pricina sărăciei, din pricina locurilor de muncă, din pricina mesajelor politice rău-intenţionate sau tendenţioase.

România anului 2015 trebuie să reprezinte o Românie a reconcilierii şi a unificării tuturor românilor sub aceleaşi idealuri: o Românie mai bună pentru ei şi pentru copiii lor. Or, acest lucru nu mai ţine exclusiv de acţiunea sau inacţiunea viitorului preşedinte al ţării, ci şi de celelalte puteri ale statului: Parlamentul trebuie să se întoarcă la oameni, să le asculte vocile şi să legifereze în interesul tuturor, în interesul naţiunii; Guvernul trebuie să continue politicile favorabile de creştere economică şi dezvoltare care să genereze prosperitate reală; puterea judecătorească să continue să-şi îndeplinească funcţia atât de aşteptată în societatea românească, aceea de a împărţi într-un mod obiectiv şi neperturbată dreptatea în societate.

Anul 2015 este crucial pentru democraţia din România. Acum, poate mai mult decât niciodată, românii şi-au formulat un set de aşteptări uriaşe de la întreaga clasă politică, nu numai de la preşedintele ales duminică. Anul 2015 reprezintă examenul de democraţie pe care îl vom da cu toţii în faţa celor care ne-au mandatat să le reprezentăm interesele. De aceea, sper că preşedintele ales duminică, 16 noiembrie, va reuşi să fie preşedintele tuturor românilor şi nu va eşua lamentabil. Anul 2015 reprezintă anul în care interesul naţional trebui să primeze şi trag speranţa că acest lucru va fi resimţit de către toţi românii.

Domnul Florin Gheorghe:

"Consideraţii asupra dependenţei energetice a României"

Importul de resurse energetice nu este prin definiţie un lucru rău. Cu toate acestea, dependenţa excesivă de un furnizor sau altul sau de o zonă geopolitică instabilă poate avea consecinţe importante în situaţii de criză. Să ştiţi că am analizat şi eu, cu maximă seriozitate, evoluţia evenimentelor politice şi economice de la graniţa de Răsărit a României şi trebuie să vă spun că problema ucraineană trebuie să reprezinte pentru ţara noastră un punct zero în definirea strategiei de securitate energetică pentru următorul secol.

Am citit, de asemenea, şi analizele elaborate la nivelul Comisiei Europene sau de alte structuri specializate în care se apreciază că România nu este şi nu va fi afectată puternic de o deteriorare a relaţiilor UE-Federaţia Rusă. Ştiu, aşa cum şi dumneavoastră ştiţi, că România este o ţară bogată, cu resurse ale subsolului care ne pot asigura până la 80% din consumul intern. Cu toate acestea, consider că acel deficit de 20% care trebuie importat, în special în domeniul petrolului şi gazelor naturale, trebuie să reprezinte un stimul real pentru autorităţile din România în configurarea celor mai bune politici pentru creşterea independenţei energetice.

"Natura e săracă. Nu ne poate da cât avem nevoie! Trebuie, deci, să consumăm mai puţin", spun unii specialişti, care urmăresc doar evoluţia industriilor şi cererea în creştere de resurse energetice. "Soluţia este energia verde sau exploatarea gazelor de şist", spun alţi specialişti. "Energia verde e scumpă, iar exploatarea gazelor de şist este periculoasă", se împotrivesc alţii.

Din păcate, nu am observat un acord unanim al specialiştilor asupra căilor optime de urmat, pe care apoi decidenţii politici să le asume. Tot din păcate, o problemă atât de importantă pentru securitatea economică a României nu poate rămâne la voia întâmplării.

România profită de un sistem hidrografic extrem de generos, însă insuficient exploatat. De asemenea, România are unii dintre cei mai buni specialişti în probleme energetice din spaţiul Uniunii Europene.

Astfel, cred cu putere că cea mai bună decizie pentru creşterea securităţii energetice a României o reprezintă creşterea finanţărilor pentru cercetarea-dezvoltarea în acest domeniu. În locuinţe consumul de energie nu s-a redus ca urmare a mersului prin beznă sau a renunţării la electrocasnice, ci, dimpotrivă, cercetarea şi inovarea au condus la fabricarea de electrocasnice sau becuri şi mai performante şi care consumă toate la un loc cât consuma odinioară doar un frigider.

Ştiu! Veţi spune că cel mai mare consumator este industria, iar grija noastră trebuie să se orienteze prioritar către industrie şi mediul de afaceri. Da, industria poate deveni principalul beneficiar al inovării în sectorul energetic. Dacă aş adăuga faptul că o reducere a costurilor energetice din industrie ar conduce şi la un spor de competitivitate pentru economia românească, cred că veţi fi cu toţii de acord că aceasta este direcţia corectă.

Astfel, am convingerea că în scurt timp vom găsi un numitor comun, astfel încât cercetarea şi inovarea să se regăsească în cel mai scurt timp atât în producţia şi distribuţia de resurse energetice, cât şi la consumatorii finali, fie că vorbim despre procesele din industrie, fie că vorbim de consumatori casnici. România are atât resursele naturale care să sprijine un asemenea efort, dar şi oamenii bine pregătiţi care să le pună în valoare.

Domnul Florin Gheorghe:

"Student afară"

Nu am putut să nu constat intensificarea târgurilor educaţionale în care universităţi de prestigiu din Marea Britanie, Elveţia, Franţa, Germania şi din alte state vin şi selectează proaspeţii absolvenţi de liceu din România, ademenindu-i cu burse şcolare consistente şi exceptarea de la plata taxelor anuale. Chiar dacă iniţial m-a bucurat o asemenea stare de lucruri, gândindu-mă că tinerii noştri sunt foarte căutaţi de universităţi prestigioase, când am analizat rata de întoarcere în ţară a tinerilor şcoliţi în străinătate am constatat că anual România pierde mii de tineri performanţi şi inteligenţi în favoarea altor state din Uniunea Europeană sau de peste Ocean. De ce vin universităţi de calibrul Harvard, Cambridge, Sorbona sau Stanford în România, este lesne de înţeles - tinerii noştri sunt o comoară pentru universităţile lor. De ce nu se mai întorc studenţii acasă, este întrebarea la care guvernele din ultimii zece ani nu au avut răspunsul adecvat, deşi cauzele le-au cunoscut. Salarii indecent de mici, meritocraţia a fost şi încă mai rămâne un cuvânt neologic din dicţionar, recunoaşterea elitelor rămâne încă aşteptată.

Universităţile din România, fie că vorbim despre cele private, fie că vorbim despre cele de stat, nu au niciun motiv de bucurie pentru că anual tot mai mulţi absolvenţi pierd încrederea în capacitatea acestora de a-i forma pentru piaţa muncii sau de a-i califica pentru activităţi de cercetare în domenii ştiinţifice de elită. Chiar dacă în ultimii zece ani a plouat cu reforme, care mai de care mai trăznite, niciuna dintre acestea nu a adus un aport calitativ sistemului de învăţământ superior din ţara noastră.

Sintagma "vreau o ţară ca afară" a venit exact din partea tinerilor care vor să beneficieze de un sistem educaţional performant, la finalizarea căruia să ştie cu precizie că piaţa muncii îi va aştepta cu braţele deschise şi îi va recompensa pe măsura performanţelor şi pregătirii individuale a fiecăruia. Câtă încredere poate avea un tânăr în sistemul nostru educaţional şi în criteriile pieţei muncii, atâta vreme cât la absolvirea studiilor superioare un tânăr inginer ajunge să spele pardoseli în străinătate, pentru un salariu de cinci ori mai mare decât dacă ar profesa în România, potrivit competenţelor sale.

Problema ridicată de mine este una care ţine de interesul naţional. Mulţi şi-au făcut griji în legătură cu aurul de la Roşia Montană sau gazul de şist care ar lua drumul străinătăţii, iar românii nu ar beneficia de aceste resurse. Personal, cred că resursa cea mai importantă pentru România sunt tinerii valoroşi, tinerii României! Sunt tinerii furaţi de universităţile de top ale lumii şi care nu-şi mai construiesc viitorul în România. Sunt tinerii studenţi, doctoranzi sau postdoctoranzi care contribuie la bunăstarea altor economii, şi nu contribuie la bunăstarea ţării-mamă şi a neamului românesc. Trag speranţa că vom găsi cele mai bune soluţii pentru a-i aduce acasă, în România, pe toţi aceşti tineri şi să creăm condiţiile pentru ca ei să viseze la un viitor mai bun aici, acasă, în ţara în care s-au născut, în ţara care a contribuit la formarea lor iniţială.

Domnul Florin Gheorghe:

"Despre destinele frânte"

Românii nu sunt nici primul şi nici singurul popor care a trebuit să facă faţă unui fenomen puternic al emigraţiei, din cauza sărăciei provocată de restructurările economice. În cei douăzeci şi cinci de ani de la căderea comunismului, peste trei milioane de români au părăsit pământul natal în căutarea unui loc de muncă în străinătate, pentru a asigura minimum de subzistenţă pentru familiile lor lăsate acasă. Munca grea, de cele mai multe ori în condiţii inumane sau mizerabile, nu i-a împiedicat să meargă mai departe. În tot acest răstimp, guvernele de acasă nu au creat condiţiile pentru care românii să-şi găsească locuri de muncă la fel de bine plătite ca în Occident. Mai toate guvernele şi-au frecat bucuroase mâinile privind la transferurile financiare ale muncitorilor români către familiile lor.

Mi-am intitulat declaraţia politică "destine frânte", referindu-mă nu atât la românii care şi-au lăsat casa şi familia ca să câştige o pâine în mod cinstit, prin muncă, ci la ceea ce aceştia au lăsat acasă, la familiile lor, la copiii lor. Din anul 2003, de când românii nu au mai avut nevoie de viză pentru a merge în statele Uniunii, tot mai mulţi copii au rămas singuri acasă. Ştim şi ştiţi cu toţii că oricine i-ar îngriji pe aceşti copiii, bunici sau rude, oricâte eforturi s-ar depune pentru a le asigura condiţii de viaţă, mama şi tatăl nu pot fi substituiţi de nimic şi de nimeni.

Dacă ar fi un caz izolat sau doar câteva, poate că nu ar reprezenta o problemă asupra căreia să ne aplecăm toată atenţia. Numai că, mai ales în ultimii zece ani, numărul copiilor lăsaţi în grija altora a ajuns la cifre inimaginabile. Peste 70.000, spun unele autorităţi din domeniul protecţiei copilului, deşi chiar acestea recunosc că este dificil, dacă nu imposibil să faci o estimare reală şi corectă a copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, pentru că aceste situaţii nu se declară autorităţilor decât atunci când apar situaţii critice în îngrijirea copilului. Altfel spus, cei 70.000 sunt cu siguranţă peste 100.000.

Există nenumărate evaluări şi analize asupra evoluţiei demografice din ultimii ani, în care se trage un puternic semnal de alarmă asupra copiilor crescuţi fără părinţi. În rândul lor se află cele mai mari rate ale analfabetismului sau abandonului şcolar, în rândul lor se află cea mai puternică înclinaţie către devianţă socială, în rândul lor se nasc germenii unei populaţii tot mai puţin calificate, fără un viitor pentru piaţa muncii. Ei sunt destinele frânte ale României pentru îngrijirea cărora poate că nu am găsit cele mai bune soluţii.

Astfel, mă întreb şi vă întreb, dacă nu pentru copiii României construim România, atunci pentru cine? În mâinile cui ne pregătim să lăsăm una dintre cele mai frumoase şi mai bogate ţări din Europa?

Este de datoria noastră să subsumăm întreaga noastră activitate, fie că este vorba despre cea legislativă, fie că este vorba despre actul guvernării, politicilor orientate către viitor, politicilor orientate către copiii României. Am spus-o şi o mai spun: toţi copiii trebuie să meargă la şcoală, toţi copiii trebuie să aibă şanse egale, indiferent de statutul social al părinţilor, de etnie sau dacă provin din mediul rural. Datoria noastră este de a construi o Românie pentru ei, iar pentru părinţii lor să le creăm condiţiile pentru a se întoarce în ţară.

Domnul Florin Gheorghe:

"Ce lecţie aspră ne-a dat criza economică?!"

Din anul 2007, de când au început să-şi facă prezenţa şi în Europa primele semne ale contracţiei economice care prefigurau criza economică, guvernele europene s-au bulucit fără excepţie să ia măsuri care să restabilească echilibrele bugetare. "Numai prin austeritate şi tăieri" vom da criza afară din ţară au promis guvernele şi s-au şi ţinut de cuvânt. Nu pot să contest că rigoarea bugetară este absolut necesară atunci când economia încetineşte. Numai că, atunci când politicile economice au fost subsumate unui singur numitor comun "austeritate bugetară", categoriile sociale şi socio-profesionale cel mai afectate au fost cele cu venituri oricum mici. Mai mult, aşa-numita austeritate a fost valabilă doar pentru săracii Europei, în vreme ce privilegiaţii nu au fost atinşi de efectele negative ale austerităţii. "Să salvăm capitalurile" au trâmbiţat alţii, chiar dacă acest lucru a sporit şi mai puternic pătura celor săraci, care nu mai sunt capabili să-şi asigure subzistenţa. Mai mult, prin minciună, s-a acreditat ideea că austeritatea este o măsură temporară, cu caracter tranzitoriu, care va dispărea odată ce criza va pleca din Europa.

Iniţial, am crezut că doar noile state membre din Centrul sau Estul Uniunii au înclinaţia de a trata efectele unei probleme, şi nu cauzele acesteia. Din păcate, nici statele europene cu experienţă mare în gestiunea crizelor nu au arătat soluţii mai potrivite. Altfel spus, pe perioada crizei economice statele Uniunii au tratat efectele şi nu cauzele acesteia. Doar sporadic, Herman Van Rompuy propunea o discuţie asupra declinului economiei europene.

Nici acum, la mai bine de 7 ani de la începutul crizei economice nu s-a pus problema unei discuţii serioase asupra factorilor care au condus la rate de creştere economică tot mai modeste în Europa, în condiţiile în care statele asiatice sau Statele Unite ale Americii au repornit în trombă motoarele economiei. Niciun lider european nu şi-a pus problema de ce economia Chinei are rate de creştere atât de mari, iar cea europeană se târâie neconvingător cu rate în jurul marjelor de eroare ale statisticii. Să mai apăsăm puţin pe butonul austerităţii, a fost soluţia europeană la ieşirea neconvingătoare din criză.

Este mai mult decât evident că economia europeană nu mai aduce acel spor de competitivitate cu care ne obişnuise în anii ‘90 şi începutul mileniului III. Este la fel de evident că produsele europene sunt tot mai puţin căutate pe pieţele internaţionale pentru că au devenit mult prea scumpe şi încorporează o doză tot mai nesatisfăcătoare de inovaţie. Şi această situaţie caracterizează atât sectorul producţiei industriale, cât şi pe cel al serviciilor. Din pură curiozitate am urmărit şi eu, în mod comparativ, dinamica investiţiilor în educaţie şi în cercetare şi nu pot să nu vă spun că, în vreme ce în Asia şi SUA alocările financiare aproape că s-au dublat în plină criză economică, în Europa ele au intrat în declin. Europa nu va reintra pe panta creşterii dacă nu va investi în sectoarele producătoare de inovaţie. Chiar dacă România este un membru mai tânăr al Uniunii Europene, îmi doresc ca ţara mea să iasă din acest cerc vicios în care vest-europenii au intrat. Soluţia este, fără îndoială, în încurajarea sectoarelor economice care demonstrează competitivitate şi investesc în inovare. Soluţia nu se află în austeritate, plătită destul de cei cu venituri modeste.

Domnul Florin Gheorghe:

"Integrarea minorităţilor etnice, un eşec european anunţat"

Integrarea minorităţilor etnice este de peste un deceniu un subiect de actualitate pe agenda majorităţii statelor membre ale Uniunii Europene. Din Marea Britanie şi până la Mediterană, de la Atlantic şi până la Marea Neagră, cu mici excepţii în Germania, politicile publice privind integrarea socială a minorităţilor etnice au înregistrat aproape în totalitate un eşec. Construirea de ghetouri pentru comunităţile de minorităţi, îmbarcarea cu forţa în avioane sau acordarea de ajutoare sociale sporadice şi de cele mai multe ori discriminatorii, nu au reuşit să producă decât poate mai multe frustrări sociale sau conflicte interetnice care stau să izbucnească în orice moment.

România nu face nici ea excepţie de la regula europeană. Chiar dacă recensământul realizat în anul 2011 a fost un eşec de mare răsunet, unele date furnizate nu pot să nu ne pună pe gânduri în legătură cu minorităţile etnice din România. De exemplu, în ciuda migraţiei masive, un număr de peste 621.000 de cetăţeni se declară aparţinând minorităţii etnice a romilor, reprezentând mai bine de 3,3% din populaţia totală a României. Dacă mai adăugăm la această cifră destul de inexactă şi numărul celor care nu posedă un act de identitate valid sau al celor care nu au fost recenzaţi, atunci cifra este cu siguranţă mult mai mare.

Şi de la bugetul public naţional şi de la cel european s-au cheltuit sume importante de bani pentru analize, studii de impact şi mai ştiu eu ce rapoarte perfect inutile care ne spun ceea ce ştim cu toţii: că cea mai mare parte a populaţiei rome se zbate în sărăcie, că mai puţin de 2 copii romi din 10 ajung la şcoală, că cea mai mare parte a romilor nu au un loc de muncă şi nici nu se creează locuri de muncă pentru aceştia, că drepturile femeilor rome sau ale copiilor romi sunt doar pure deziderate.

Educaţia, accesul nediscriminat la educaţie, aceasta este soluţia pe care nimeni nu s-a chinuit nici să o vadă şi nici să o implementeze. Cum poţi cere unui cetăţean român, indiferent de etnia sa, să-şi caute şi să-şi găsească un loc de muncă, atâta vreme cât economia cere doar forţă de muncă superior calificată? Cum poţi crede că un copil poate ajunge la şcoală, când nu doar manualele sau caietele sunt problemele familiilor de romi, ci chiar hăinuţele sau încălţămintea? Despre ce şanse egale vorbim atunci când, în loc să fie integrate, comunităţile de romi sunt ghetoizate sau duse cât mai departe de aşezările populaţiei majoritare? Cum să lupţi împotriva infracţionalităţii, dacă nu prin educaţie?

Am toată încrederea că românii au puterea şi capacitatea de a elabora un model de bună practică în integrarea comunităţilor etnice. Cred că Europa poate învăţa de la noi ce înseamnă înţelegerea particularităţilor culturale ale comunităţilor care convieţuiesc şi împart aceleaşi spaţii ca şi noi. Europenii trebuie să înveţe de la noi, românii, ce înseamnă respectul reciproc şi acceptarea celuilalt, diferit de noi. Europa nu mai poate continua să dea vina pe statele est-europene de eşecul propriilor politici, iar singura soluţie este să se rezume la expatrierea minoritarilor etnici incomozi. Astăzi problema se centrează în jurul comunităţilor de romi. Mâine pot fi alte minorităţi etnice sau religioase. Europa are nevoie de soluţii, iar personal consider că avem toate premisele pentru a furniza Europei modelul de succes în integrarea socială a romilor, dar şi a altor minorităţi etnice.

Domnul Florin Gheorghe:

"România rurală este şi ea membră a Uniunii Europene"

România săracă, România subdezvoltată, România cu şomaj mare, România la coada Uniunii Europene. Aşa sună cele mai multe dintre sintagmele celor care se rezumă la analize superficiale în legătură cu evoluţiile socio-economice din ultimii douăzeci şi cinci de ani din ţara noastră. Politicieni sau guverne, instituţii sau programe vorbesc despre România fără să prindă în context realităţi izbitoare: mai mult de jumătate din populaţia ţării trăieşte în mediul rural, iar România continuă să aibă cea mai mare pondere a populaţiei ocupată în agricultura de subzistenţă sau autoconsum. Când vrem să arătăm evoluţii favorabile ne rezumăm la a prezenta zonele dezvoltate, cum ar fi regiunea Bucureşti-Ilfov. Când trebuie să se vorbească cinstit despre România, în ansamblul ei, se găsesc tot felul de tertipuri prin care problemele României rurale să fie minimalizate.

Din păcate, sunt foarte puţini cei care-şi pun întrebarea ce facem cu satul românesc, cum îl dezvoltăm durabil, păstrându-i în acelaşi timp frumuseţea şi tradiţiile. Sunt foarte puţini cei care văd satul românesc ca o resursă incontestabilă şi sunt prea mulţi cei care văd satul românesc drept o povară în calea dezvoltării. Sunt prea puţini cei care se întreabă de ce în satele româneşti nu se mai aude zgomotul gloatelor de copii, iar populaţia rurală este tot mai îmbătrânită. Aproape că nu există decidenţi preocupaţi de lipsa de atractivitate a mediului rural pentru medici, pentru învăţători sau profesori, pentru tineri care să-şi întemeieze o familie şi să-şi construiască un viitor prosper în mediul rural.

În confruntarea europeană din anii trecuţi dintre prietenii austerităţii versus prietenii coeziunii au învins cei din urmă. Altfel spus, anii 2014-2020 vor reprezenta, mai ales pentru statele care au aderat după anul 2004, un impuls pentru lupta împotriva sărăciei şi un suport important pentru dezvoltare. Ştie România astăzi ce are de făcut? Şi-a programat deja România obiectivele de coeziune la nivelul tuturor regiunilor istorice ale ţării? Şi-a definit România strategii prin care autorităţile locale să acceseze, din prima zi, fondurile nerambursabile?

Cred cu putere că următorii şase ani reprezintă un pariu important pentru România rurală, un pariu pe care, dacă îl vom câştiga, rezultatele vor însemna: apă curentă şi canalizare în toate localităţile rurale din ţară, alimentarea cu energie electrică a tuturor gospodăriilor ţărăneşti, reabilitarea drumurilor comunale, reabilitarea celor mai importante instituţii locale (şcoală, spital, centre culturale sau biblioteci), infrastructură locală pentru activităţi agricole şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în mediul rural, locuri de muncă mai multe şi salarii mai bune.

Nu trebuie să vă aduc aminte că românii au fost cei mai entuziasmaţi europeni atunci când ţara noastră a pornit pe calea integrării europene. Aproape 9 din 10 români au visat şi au sperat că prosperitatea va ajunge şi în casele lor. Au trecut mult prea mulţi ani de când România a aderat la UE, iar acest lucru încă se mai lasă aşteptat. Stă în puterea Guvernului, a Parlamentului, a viitorului preşedinte şi, mai ales, a autorităţilor locale ca visele românilor să devină realitate, mai ales că pentru aceasta avem la dispoziţie fonduri europene nerambursabile extrem de consistente.

Domnul Florin Gheorghe:

"25 de ani de la căderea celui mai important zid"

"De la Stettin, la Marea Baltică, până la Trieste, la Marea Adriatică, o cortină de fier a coborât de-a curmezişul continentului" avea să spună într-un discurs istoric Winston Churchill imediat după încheierea Războiului, fără să anticipeze dramele sociale care se vor produce în statele care au nimerit în partea dinspre Răsărit a Cortinei. Vreme de aproape jumătate de secol drepturile fundamentale ale omului au fost nesocotite în această parte a Europei, prin dezumanizarea şi desconsiderarea fiinţei umane. Eşecul unui astfel de sistem a fost alimentat de către cei care nu au încetat nicio clipă să creadă în valorile democraţiei, ale libertăţii şi în respectarea drepturilor omului.

Graţie acelor iubitori de libertate, mulţi dintre ei trecuţi în nefiinţă, în 9 noiembrie 1989 avea să creeze cea mai importantă fisură în cel mai nedrept zid ridicat vreodată de oameni, între oameni. Este vorba evident de Zidul Berlinului, zid care aproape trei decenii a separat nu doar Berlinul, nu doar familii de germani, ci a spart pe jumătate un întreg continent.

La un sfert de secol de la căderea Zidului Berlinului, continentul european s-a schimbat în mod fundamental. Când spun acestea nu mă refer doar la reunificarea germană, ci la reunificarea întregului continent, la reunificarea întregii familii europene. Cine şi-ar fi imaginat în anii ‘80 că peste doar trei decenii Europa va însemna în cea mai mare parte Uniunea Europeană şi că aceasta va cuprinde nu doar nouă sau doisprezece membri, ci douăzeci şi opt de state, douăzeci şi opt de democraţii, douăzeci şi opt de economii care se luptă pentru prosperitatea propriilor cetăţeni.

Avem datoria ca în fiecare an, în fiecare toamnă şi în fiecare început de decembrie să cinstim memoria acestor evenimente şi memoria celor care au luptat pentru ca ele să fie posibile. Dacă pentru Germania şi pentru întreaga Europă noiembrie 1989 are semnificaţia reunificării unui nou continent sub nobilele valori ale democraţiei, pentru noi, românii, decembrie 1989 are o semnificaţie şi mai puternică.

Decembrie 1989 înseamnă pentru români şi România un decembrie sângeros în care democraţia nu a fost câştigată atât de uşor ca în statele vecine, ci s-a plătit un preţ mult prea mare - sângele tinerilor ieşiţi în stradă care au cerut "acum ori niciodată" libertatea.

Decembrie 1989 a însemnat pentru România un nou început, cu deosebite dificultăţi, tocmai din cauza cicatricelor lăsate de regimul totalitar al lui Nicolae Ceauşescu. Cu toate acestea, românii şi România au reuşit ca în cei douăzeci şi cinci de ani care s-au scurs de la Revoluţie să se integreze în cea mai puternică alianţă de securitate, NATO, să se integreze într-un spaţiu al prosperităţii, Uniunea Europeană, şi să devină pilon de stabilitate în zona Mării Negre şi "exportator" de valori şi principii democratice în regiune.

Pentru aceste motive, avem datoria ca în fiecare an să le mulţumim martirilor, celor care au suferit sau au murit pentru ca noi să ne bucurăm astăzi de libertate. Avem datoria de a transmite aceste sentimente şi copiilor noştri, pentru ca niciodată în viitor să nu mai existe tendinţe pentru îngrădirea drepturilor şi libertăţilor omului. Vă mulţumim martiri! Vă mulţumim eroi ai luptei împotriva totalitarismului! Dacă v-aţi putea uita în ochii copiilor noştri, aţi şti că jertfa voastră a meritat!

Domnul Florin Gheorghe:

"Relansarea creditului trebuie urgentată"

Una dintre cele mai importante pârghii pentru stimularea creşterii economice o reprezintă creditul, atât acela destinat consumului, dar şi cel care ar trebui să conducă la dezvoltarea întreprinzătorului privat. Dacă ar fi să aruncăm o scurtă privire asupra dinamicii creditului din România, datele nu sunt deloc optimiste: creditele sunt în continuare inaccesibil de scumpe, cu prea multe costuri ascunse, apetitul românilor pentru a lua un credit a scăzut dramatic, numărul creditelor neperformante creşte de la o lună la alta, iar băncile comerciale s-au transformat din instituţii financiare în veritabile agenţii imobiliare pentru valorificarea caselor pe care românii nu le-au mai putut plăti.

Lichiditate, lichiditate mai mare, asta fredonează unii specialişti în politici monetare. Dacă ar fi să urmărim deciziile Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din ultimii 5 ani, nu putem să nu constatăm faptul că BNR a redus la mai mult de jumătate rezervele minime obligatorii, atât pentru lei, cât şi pentru valută, iar dobânda de politică monetară a scăzut de la peste 10% în 2009, la 3% în prezent. Teoretic, aceste măsuri au umplut seifurile băncilor, care ar fi trebuit să iasă la colţul străzii şi să roage românii cu oferte excepţionale de creditare. În realitate, atât BNR, cât şi alţi decidenţi instituţionali nu au înţeles faptul că băncile comerciale nu au nici cel mai mic interes să reia creditarea. Altfel spus, excesul de lichidate a prăbuşit înclinaţia spre economisire a populaţiei, iar în cazul celor mai multe bănci, lichiditatea în devize străine a fost exportată cu mare viteză către alte pieţe. Lipsa de eficienţă a acestor politici o vedem cu toţii în economia reală: sectorul construcţiilor a încetinit, producătorii autohtoni vând mai puţin, locurile de muncă nou create se lasă aşteptate şi toată lumea doreşte condiţii mai bune de creditare. De la "creditul cu buletinul", românii au trecut în cealaltă extremă, "în niciun caz credit!".

Sunt numeroşi cei care cred că numai o concurenţă reală la adresa băncilor comerciale care operează în piaţă creditul din România le-ar face pe acestea să se întoarcă la clienţi. Politica dobânzilor sub inflaţie pentru depozite şi dobânzilor uriaşe pentru credite, la care se adaugă şi nenumăratele comisioane împovărătoare, nu poate să mai genereze fluxurile monetare dorite. Şi eu, ca şi mulţi alţii, cred că băncile controlate de statul român prin pachete de acţiuni majoritare, în special CEC Bank, pot da semnul schimbării în piaţa creditului românesc.

O politică sustenabilă de stimulare a economisirii, care să asigure lichiditatea, completată cu o politică de creştere a beneficiarilor creditelor pentru dezvoltare sau consum, poate să genereze comportamente similare şi în rândul băncilor cu capitaluri majoritare din străinătate. Vă asigur că acest gen de politici este făcut acasă la ele, în toate ţările de origine ale capitalului, de către toate băncile mari care operează în piaţa românească. Chiar dacă ştim cu toţii că băncile sunt un rău necesar, de a căror sănătate şi sustenabilitate financiară depinde sănătatea şi sustenabilitatea economiei naţionale, acest lucru nu trebuie să ne împiedice să promovăm politici menite să urmărească interesul economiei naţionale, interesul de dezvoltare şi de prosperitate al cetăţenilor români. Politicile economice, sociale sau de orice altă natură trebuie să corespundă în primul rând interesului naţional al românilor. Vă mulţumesc.

Domnul Florin Gheorghe:

"TVA redus la alimentele de bază"

Începând cu luna septembrie a anului 2013 Guvernul României a procedat la implementarea cotei reduse a TVA de 9% pentru pâine şi produsele de panificaţie. Trebuie să recunosc faptul că, deşi am susţinut puternic această măsură, am fost unul dintre scepticii cu privire la efectele pe care această măsură le va determina atât în privinţa reducerii evaziunii fiscale, cât şi în privinţa scăderii preţurilor la raft. Nu pot să vă ascund că mă bucur de faptul că realitatea mi-a spulberat doza de scepticism, iar succesul incontestabil al reducerii cotei TVA pentru pâine şi produsele de panificaţie s-a tradus atât în preţuri mai accesibile pentru români, dar şi într-o diminuare spectaculoasă a evaziunii fiscale. Mulţi ar spune că aceste date favorabile sunt mesajele de propagandă ale nu ştiu cui minister sau ministru. Dimpotrivă, datele vin chiar din partea asociaţilor de producători din domeniul panificaţiei, care salută măsura fiscală şi solicită menţinerea acesteia.

Cred cu putere în principiul simplu că ceea ce funcţionează bine trebuie extins şi către alte sectoare de activitate. De aceea, succesul cotei reduse a TVA la pâine trebuie extins din anul 2015 şi către alte produse, cum ar fi carnea şi produsele din carne, ouă, lapte, legume şi fructe. Nu ştiu dacă avansul economic din anul 2014 şi cel care se va înregistra în 2015 va asigura susţinerea bugetară pentru aplicarea reducerii TVA la toate produsele alimentare, însă cred că etapizat ea se poate face cu noi produse de bază.

Creşterea cotei standard a TVA de la 19% la 24% nu a adus românilor decât buzunare mai goale şi produse cumpărate mai puţin. Mai mult, prin această creştere s-a stimulat şi mai mult evaziunea fiscală, iar procentul de colectare a TVA a rămas cu un deficit de 44%, potrivit estimărilor recente ale Comisiei Europene. Altfel spus, aceleaşi venituri bugetare s-ar colecta şi cu un TVA de 12%.

Institutul Naţional de Statistică ne arată că cea mai mare pondere a cheltuielilor unei familii de români este reprezentată de produsele alimentare de bază. Altfel spus, românii cheltuie mult pentru mâncare, o mâncare scumpă, de multe ori provenită din import. De asemenea, estimările guvernamentale, precum şi cele venite din partea mediului de afaceri ne arată că sectorul cel mai puternic afectat de evaziune este tocmai cel al produselor alimentare.

Pentru aceste motive, consider că extinderea experienţei reuşite de la pâine va avea un dublu efect favorabil: preţul produselor alimentare se va diminua şi românii vor putea cumpăra mai mult, iar la un TVA redus agenţii economici nu mai au niciun stimul real pentru a face evaziune fiscală. Aşadar, se va îndeplini atât obiectivul creşterii prosperităţii şi puterii de cumpărare a românilor, dar şi bugetul de stat va beneficia de resurse financiare suplimentare.

Am încredere că noul guvern care se va instala din această iarnă va analiza cu maximă seriozitate această oportunitate şi în bugetul pentru anul 2015 vom regăsi implementate aceste măsuri, care vor fi în interesul atât al românilor, dar şi al producătorilor români de produse alimentare, care rezistă tot mai greu concurenţei, de multe ori neloială, venită din partea importatorilor.

Domnul Florin Gheorghe:

"Sursa răului din România - lipsa transparenţei în utilizarea banilor publici"

Am asistat cu toţii la o serie de scandaluri sau anchete întreprinse de către procurori legate de abuzuri în utilizarea banilor publici. Câţi dintre noi nu ne-am amuzat auzind de achiziţii de costumele de scafandru într-o companie care se ocupă de transport feroviar? Câţi dintre noi nu ne minunăm atunci când aflăm că în instituţiile publice tot ceea ce se achiziţionează costă de trei, patru sau cinci ori mai mult decât dacă s-ar cumpăra de la primul magazin? Câţi dintre noi nu ne întrebăm de ce din bugetele colectate anual nu se reuşeşte o modernizare mai rapidă şi mai eficientă a României şi de ce tot mai puţin bani se întorc înapoi la români? Din păcate, sursa răului se află tocmai în lipsa mare de transparenţă în utilizarea fondurilor publice. Sursa răului se află în pachetele de acte normative care viciază întregul proces de utilizare a fondurilor publice.

Este drept că, sub presiunea integrării europene, s-a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34 din anul 2006 prin care s-au făcut paşi majori în creşterea transparenţei utilizării fondurilor publice. Însă, ca şi în cazul Codului fiscal al României, această ordonanţă a suferit atâtea modificări, încât mare parte din funcţiile şi scopul acestei reglementări s-au pierdut. De departe cel mai mare câştig al implementării acestei OUG a fost implementarea sistemului achiziţiilor publice realizate în mediul electronic prin platforma e-licitaţie.ro. Prin implementarea acestui sistem şi prin faptul că mass-media a putut monitoriza procesul de achiziţii şi descoperi orice potenţial abuz, economiile bugetare au fost de circa un miliard de lei la fiecare cotă de 10% din procentul achiziţiilor publice realizate prin această metodă. Astfel, în acest context, vă întreb de ce acest proces nu a fost continuat şi nu a fost dus până la maximum achiziţiilor care se pot derula prin aceste modalităţi transparente? După cum bine ştiţi, tot acest proces depinde în mod crucial de cadrul legislativ, care se află în competenţa noastră, a parlamentarilor.

Eu, nu doar că am declarat cu deosebită consecvenţă că susţin procesul de transparentizare a utilizării fondurilor publice, dar în urmă cu două luni, am depus o iniţiativă legislativă în acest sens. Îmi doresc ca şi dumneavoastră să susţineţi acest demers şi chiar să contribuiţi la ameliorarea actului normativ.

Chiar dacă economia României este încă una de mici dimensiuni, produsul intern brut pe locuitor este încă modest, iar veniturile bugetare sunt dimensionate în relaţie strictă cu aceşti indicatori, bruma de resurse bugetare care se colectează trebuie cheltuită cu maximă transparenţă, chibzuinţă şi în interesul tuturor românilor. Responsabilitatea trebuie să vizeze nu numai administraţia publică centrală, dar şi administraţiile publice locale. Mai mult, îmi doresc ca în anii următori majoritatea administraţiilor publice locale să reuşească chiar să facă şi economii, din care să bugeteze sume pentru cofinanţarea unor proiecte de modernizare şi dezvoltare finanţate din fondurile europene nerambursabile. Este momentul ca principiile bunei guvernări să fie implementate şi în România: transparenţă, responsabilitate, consultare şi decizie împreună cu cetăţeanul, descentralizare reală. Este momentul ca speranţa bunăstării pe care o trăiesc toţi românii să se transforme în realitate.

Domnul Florin Gheorghe:

"De ce este nevoie de simplificarea fiscală?"

În ultimii cincisprezece ani s-au încercat în România mai multe variante de impunere, în funcţie de guvernele care s-au succedat la conducerea ţării. În ciuda modalităţilor diferite de fiscalitate, ponderea veniturilor bugetare în PIB nu a reuşit să depăşească o barieră psihologică situată în jurul valorii de 32% din PIB, în vreme ce ponderea evaziunii fiscale în PIB a rămas constantă. Dincolo de discursurile pur politice sau ideologice, puţini dintre analiştii care şi-au dat cu părerea pe acest subiect s-au aplecat cu atenţie şi asupra principalelor motive pentru care guvernele nu au reuşit să crească încasările bugetare şi asupra cauzelor pentru care mediul de afaceri scapă de fiscalitate. Guvernele nu au reacţionat nici după aderarea României la Uniunea Europeană, fie din comoditate, fie din neştiinţă, limitându-se în a fredona celebrul "nu-s parale!" din scenetele regretatului Constantin Tănase.

Eu aş răspunde cu "îs parale!", însă conformarea fiscală a contribuabililor depinde de foarte multe reforme în domeniul fiscal. La nivelul Uniunii Europene, media colectării veniturilor bugetare în PIB depăşeşte 44%, iar în unele state, în special cele nordice, colectările bugetare sunt de peste 50 de procente. Au aceste state mai multe taxe sau mai mari? Nici gând! Au aceste state legi mai aspre? Nici vorbă! Atunci, ce lipseşte României şi de ce continuăm să privăm guvernele de resursele financiare care ar putea fi îndreptate către educaţie, sănătate, infrastructură, politici de mediu, creşterea standardului de viaţă al pensionarilor şi mai multă atenţie pentru copii? Diferenţa dintre sistemul românesc de impunere şi modelele statelor cu performanţe ridicate în acest domeniu ţine de simplificarea fiscală. Dacă în statele amintite un agent economic îşi plăteşte taxele şi impozitele în doar câteva ore, de regulă de la birou, prin sistemele de plată on line, în România şi cel mai mărunt antreprenor are nevoie de cel puţin un contabil, multe topuri de hârtie şi de cel puţin două zile pe lună ca să-şi plătească taxele şi impozitele. Mai mult, deşi România este vârf de lance în Uniunea Europeană în domeniul IT&C, la noi softurile fiscale şi plăţile sigure în mediul online se lasă aşteptate, iar de plătit taxe va plăti doar cel care va rezista să aştepte şi peste 10-12 ore la cozile administraţiilor fiscale.

Simplificarea fiscală înseamnă nu doar facilitarea plăţii de către persoanele fizice şi juridice a obligaţiilor fiscale, dar şi o mai uşoară înţelegere a normelor fiscale. Astfel, noianul de taxe şi declaraţii pe care trebuie să le completeze contribuabilul descurajează şi pe românul de cea mai bună-credinţă, de teama că o neînţelegere a normelor fiscale îi poate aduce suplimentar, nu mulţumiri din partea organismelor fiscale, ci şi cine ştie ce amenzi, penalităţi sau altfel de sancţiuni. La această stare de lucruri aş adăuga şi costurile mari pe care le presupune colectarea taxelor în economia românească. Astfel, de cele mai multe ori, pentru a încasa un leu, statul român cheltuie 50 de bani din cauza unui sistem costisitor, greoi şi de cele mai multe ori neproductiv.

Este absolut lăudabilă iniţiativa Ministerului Finanţelor Publice de a rescrie Codul fiscal al României. Trag speranţa ca noul cod va simplifica în mod crucial noul sistem de taxe şi impozite şi nu va reprezenta o reformă în sens caragialesc, adică "să se revizuiască ... dar să nu se schimbe nimica ...".

Domnul Florin Gheorghe:

"Exodul medicilor se vede în numărul de cazuri de malpraxis"

Semnalele pe care Colegiul Medicilor din România le-a dat constant, încă din anul 2007, au fost ignorate constant de către toţi factorii de decizie din statul român. În cei şapte ani care s-au scurs de la începutul crizei economice, peste 20.000 de medici români au părăsit sistemul sanitar din România, la care se adaugă alte zeci de mii de asistente sau asistenţi, îmbogăţind cu experienţa şi pregătirea lor superioară spitale sau clinici medicale din Vestul Europei. Motivele sunt cunoscute de noi toţi: diferenţele de 1 la 100 în termeni de salarizare şi faptul că medicii români îşi pot face meseria în spitalele şi clinicile occidentale bine dotate, nu ca în România, unde erau nevoiţi să opereze cu bisturiu din al Doilea Război Mondial. Prea multe au fost guvernele care au ignorat acest fenomen, spunând cu nonşalanţă că vor veni din urmă medici tineri care vor compensa deficitul creat. Din păcate, realitatea nu a făcut decât să confirme că migraţia medicilor a creat tot mai multe cazuri de malpraxis în spitalele româneşti şi că tot mai multe cazuri banale se transformă în drame pentru tinere mame, bebeluşi încă nenăscuţi sau pentru vârstnici pensionari.

Nu este pentru prima dată când iau o poziţie fermă în legătură cu serviciile publice de sănătate. Cei care mă cunosc ştiu foarte bine că apreciez performanţa, indiferent de unde vine ea, şi apelez la critică şi reproşuri, chiar dacă cei vizaţi sunt colegi, prieteni sau parteneri politici. Cred că pentru sănătatea democraţiei româneşti şi pentru creşterea standardului de viaţă nu trebuie să ascundem sub covor lucrurile care funcţionează mai puţin bine sau nu funcţionează deloc.

Este cu totul adevărat că, în ciuda exigenţelor noastre tot mai ridicate şi a tentaţiei de a compara totul cu ceea ce se întâmplă în Franţa sau Germania, serviciile publice de sănătate au înregistrat un avans important în ultimii zece ani. Nu o spun doar eu, o spune şi evoluţia speranţei de viaţă din România, care a înregistrat creşteri important. Cu toate acestea, nu poate să nu ne îngrijoreze faptul că România domină topul negativ al mortalităţii infantile, al deceselor în rândul tinerelor mame, al faptului că boli ale Evului Mediu au încă o largă răspândire în ţară. Unele sunt imputabile lipsei generalizării accesului la apă potabilă şi canalizare, sărăciei în care trăiesc mare parte dintre români, altele, în schimb, sunt imputabile lipsei de eficienţă a politicilor de sănătate.

Îmi doresc ca, odată ce febra alegerilor prezidenţiale se va fi încheiat, toţi factorii de decizie din societatea românească să se reunească la aceeaşi masă şi să dezbată viitorul politicii de sănătate din România. Este nevoie ca politica de sănătate românească să se aşeze pe baze noi, în centrul căreia să se afle pacientul, iar personalul medical să nu mai găsească niciun stimulent în ofertele de muncă din străinătate.

De asemenea, îmi mai doresc ca Guvernul României să sprijine financiar şi să impulsioneze direct activitatea de cercetare din institutele româneşti de cercetare, care produc unele vaccinuri şi care pot produce pe scară largă cea mai mare parte a vaccinurilor împotriva hepatitei, gripei, pneumococilor sau a altor doze în care cercetarea românească a fost şi încă mai este vârf de lance în medicina europeană. Bunăstarea românilor depinde în mod crucial şi de starea de sănătate a populaţiei, iar Parlamentul României trebuie să aibă între preocupări această problemă.

Domnul Florin Gheorghe:

"Creşterea economică trebuie să ajungă în casele românilor"

Vineri, 14 noiembrie 2014, Institutul Naţional de Statistică al României a făcut publice primele date asupra evoluţiilor economice pentru primele zece luni ale anului. Datele, aşa cum au fost prezentate, nu au cum să nu bucure pe toţi românii, indiferent de simpatia lor politică, indiferent de statutul socio-profesional. Cu toate acestea, în urmă cu mai bine de o lună atrăgeam atenţia asupra capcanelor pe care statistica ni le poate întinde şi că statistica pozitivă nu inspiră încredere dacă ea nu se materializează şi în creşteri de bunăstare pentru toţi românii. Despre ce creştere economică vorbiţi, atâta vreme cât portofelul meu este la fel de sărac, ar spune orice cetăţean.

Este atât meritul Guvernului României, cât şi al mediului de afaceri din România că au făcut eforturile necesare pentru ca economia României să continue panta crescătoare. Nu cred că trebuie să mai reamintesc faptul că au trecut şapte ani de la aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană şi decalajele economice încă se menţin. Nu cred că mai este cineva care să conteste faptul că România are nevoie de o viteză mai mare de creştere a activităţilor economice pentru a recupera decalajele faţă de statele dezvoltate din Uniune. Nu cred că a uitat cineva că românii au sprijinit procesul de aderare a României la Uniunea Europeană trăind speranţa că viaţa lor se va schimba în bine.

În diaspora trăiesc astăzi peste trei milioane de români nu pentru că aceştia ar vrea să fie departe de casă şi de familiile lor, ci pentru că diferenţele de salarizare rămân încă semnificative între cele pe care le oferă astăzi economia ţării noastre şi cele oferite în partea occidentală a economiei europene. Românii din străinătate sunt în fapt şi cei care susţin traiul de zi cu zi al familiilor lor rămase acasă şi contribuie prin remitenţele lor la creşterea economiei noastre.

Nu vreau să contest dinamica pozitivă a economiei României anunţată vineri de Institutul Naţional de Statistică, departe de mine acest gând. Dimpotrivă, felicit atât Guvernul, cât şi agenţii economici sau pe fermierii care au făcut posibil acest lucru. Însă, cred că este firesc să îţi doreşti ca lucrurile să meargă şi mai bine, iar evoluţiile favorabile să ajungă la toţi cetăţenii români. Aştept cu nerăbdare ca după ajustarea datelor, Institutul Naţional de Statistică să ne anunţe că cifrele abstracte ale evoluţiei pozitive a PIB să fie completate şi cu alte date pozitive, cum ar fi de pildă: creşterea numărului de locuri de muncă noi în economie, creşterea salariului mediu net şi a pensiei medii, creşterea numărului de firme noi înregistrate la Registrul Comerţului, creşterea exporturilor, deschiderea de noi şantiere pentru realizarea de noi obiective de investiţii în infrastructură, încasări bugetare mai mari care să facă posibilă onorarea angajamentelor asumate de către Guvernul României: majorări salariale pentru cadrele didactice şi medici, creşterea indemnizaţiilor sociale şi creşterea sprijinului pentru tinerii şi tinerele familii. Îmi doresc cu toată puterea ca statistica naţională să-mi facă o astfel de surpriză şi ca toate aşteptările mele generate de creşterea economică din anul 2014 să se confirme în cel mai scurt timp.

Domnul Cătălin Tiuch:

"Fonduri europene pentru infrastructura din educaţie"

Nu de puţine ori am atras atenţia asupra importanţei utilizării tuturor oportunităţilor financiare şi a iniţierii de proiecte în cât mai multe domenii, care să definească o viziune coerentă pentru dezvoltarea localităţilor. Accesarea fondurilor europene face parte dintre din această ecuaţie. În acest context, nu pot să trec cu vederea că rata curentă de absorbţie a ajuns la aproape 40%, de 5 ori mai mare faţă de guvernarea PDL, iar pentru finele acestui an este prevăzută a ajunge la 50%. Aşa se prezintă situaţia pentru alocarea 2007-2013 a UE, ceea ce ne dă speranţe şi pentru noul exerciţiu financiar 2014-2020.

Modul în care, an de an, ne raportăm la şcoală şi la nevoile ei, eforturile pe care le facem pentru a găsi soluţii, mai ales în momentele în care ne lovim de constrângeri bugetare şi, nu în ultimul rând, mulţumirea că am putut oferi copiilor noştri condiţii adecvate pentru a se forma, denotă responsabilitate, implicare şi angajament.

La nivelul judeţului Timiş, în luna octombrie, au fost semnate o serie de contracte de finanţare din cadrul celui de-al doilea apel de proiecte, pentru reabilitarea şcolilor din comunele Moşniţa Nouă, Peciu Nou, Pesac şi Tomeşti şi din oraşul Sânnicolau Mare.

Proiectele pentru care au fost semnate contractele de finanţare vizează reabilitarea clădirilor în care îşi desfăşoară activităţile instituţiile de învăţământ sau chiar extinderea lor, aşa cum este cazul şcolii din Moşniţa Nouă, inclusiv reabilitarea termică a acestora şi realizarea instalaţiilor electrice, sanitare şi termice. În total, au fost incluse nu mai puţin de 8 unităţi de învăţământ, iar ca urmare a implementării acestor proiecte, se estimează că un număr de 2271 de elevi vor beneficia de standarde moderne, adecvate procesului educaţional. De exemplu, numai pentru comuna Moşniţa Nouă, valoarea totală a finanţărilor nerambursabile pentru cele două proiecte "Extindere Şcoală Moşniţa Nouă" şi "Extindere Şcoală Moşniţa Veche" este de peste 1.110.000 lei, implementarea fiind prevăzută a se desfăşura pe parcursul a 12 luni.

Un alt proiect Regio cu relevanţă pentru învăţământul timişean, semnat luna trecută, este "Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale a Liceului Teoretic Nikolaus Lenau". În cazul de faţă, este vizată atât reabilitarea întregii infrastructuri a liceului prin măsuri de consolidări şi reparaţii la structură, cât şi îmbunătăţirea dotărilor educaţionale, cum ar fi mobilier, echipamente didactice şi echipamente IT, conform celor mai noi standarde în domeniu. Astfel, vor fi reabilitate 18 săli de clasă, 5 laboratoare, 5 cabinete, o bibliotecă cu sală de lectură şi o sală de muzică, estimându-se că un număr de 1534 de elevi vor beneficia de rezultatele obţinute prin proiect. Valoarea totală a acestui proiectul este de peste 1,5 milioane euro.

Fondurile nerambursabile pentru proiectele mai sus-amintite sunt acordate în cadrul domeniului major de intervenţie - Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă al Programului Operaţional Regional, acest al doilea apel de proiecte dispunând de o realocare de fonduri europene şi de la Bugetul de stat, în valoare de 17,88 milioane euro pentru Regiunea Vest.

Totodată, aş vrea să subliniez că, prin axa prioritară 10 - Dezvoltarea infrastructurii educaţionale a programului Regio din noua alocare financiară 2014-2020, Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest va dispune de un buget de 36,64 milioane de euro, banii putând fi folosiţi pentru construcţia, reabilitarea, modernizarea, echiparea creşelor, grădiniţelor şi şcolilor pentru învăţământul general obligatoriu, dar şi pentru reabilitarea, modernizarea şi echiparea şcolilor profesionale, a liceelor tehnologice şi a infrastructurii educaţionale universitare.

Nu în cele din urmă, aş vrea să mai adaug că pentru programul "Dezvoltarea carierei didactice" prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Ministerul Fondurilor Europene, a alocat peste 50 milioane de euro pentru a sprijini cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar în dezvoltarea oportunităţilor de carieră şi a asigurării unui înalt nivel de calificare. Cadrele didactice care vor urma cursuri de formare profesională vor primi un stimulent în valoare de 150 de euro, pentru cumpărarea de materiale didactice.

Cred că investiţia în educaţie rămâne cea mai importantă investiţie pe care orice ţară o face în viitorul său. A acorda un plus de atenţie elevilor şi, în egală măsură, cadrelor didactice, trebuie să fie o prioritate pentru noi toţi, în calitate de factori de decizie, indiferent de apartenenţa politică.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Ziua internaţională a diabetului"

În fiecare an, la data de 14 noiembrie, aniversăm Ziua Internaţională a Diabetului.

Acest eveniment are ca scop să ofere o mai bună informare persoanelor care suferă de diabet, reprezentând şi o manieră de implicare şi de informare a publicului, în general cei care au persoane apropiate care suferă de această boală, publicul larg, profesioniştii din domeniul sănătăţii şi autorităţile publice.

Ziua Mondială a Diabetului este marcată de peste 230 de asociaţii membre ale Federaţiei Internaţionale a Diabetului (FID), în peste 170 de ţări şi teritorii, statele membre ONU.

Ziua Mondială a Diabetului a fost marcată pentru prima oară la 14 noiembrie 1991, din iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi a Federaţiei Internaţionale a Diabetului. A devenit zi oficială a Naţiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluţiei nr. 61/225, la 20 decembrie 2006. Diabetul constituie de mult timp un domeniu de preocupare pentru OMS, iar relaţiile oficiale între OMS şi FID datează din 1957.

Data de 14 noiembrie este, totodată, ziua de naştere a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Banting (1891-1941), cel care a studiat secreţia internă a pancreasului şi a introdus insulina în terapie, în octombrie 1922. Insulina a fost descoperită în 1921 de dr. Nicolae Paulescu şi a însemnat miracolul salvării unui număr enorm de vieţi omeneşti în ultimii 80 de ani.

Diabetul este o boală cronică care apare atunci când pancreasul nu produce suficientă insulină sau când organismul nu poate utiliza eficient insulina pe care o produce. Hiperglicemia sau nivelul ridicat de zahăr din sânge este un efect al diabetului zaharat necontrolat. De-a lungul timpului, diabetul poate afecta inima, vasele de sânge, ochii, rinichii şi nervii. O dietă sănătoasă, activitatea fizică regulată, menţinerea unei greutăţi corporale normale şi evitarea consumului de tutun pot preveni sau întârzia instalarea diabetului de tip 2.

Conform datelor Federaţiei Internaţionale de Diabet, la nivel mondial, numărul persoanelor afectate de diabet se apropie de 400 de milioane, iar anual, în rândul acestora se înregistrează 5 milioane de decese. În cazurile de diabet de tip 2, se estimează că, printr-o alimentaţie corectă şi exerciţii fizice, poate fi împiedicată sau întârziată apariţia diabetului până la 70% din cazuri, până la nivelul anului 2035, însemnând 150 de milioane de persoane. Numărul diabeticilor la nivel mondial era de 382 de milioane în 2013 şi se estimează că va ajunge, în anul 2035, la 600 de milioane. La nivelul anului 2013, peste 79.000 de copii au dezvoltat diabetul zaharat de tip 1, iar peste 21 de milioane de născuţi vii au fost afectaţi de diabet în timpul sarcinii.

Conform unui studiu preliminar efectuat în luna mai 2013 de către Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, numărul diabeticilor din ţară a crescut cu 30% în ultimii doi ani, iar majoritatea celor care suferă de această afecţiune au peste 45 de ani. FID estimează pentru România un număr de 1.708.700 la nivelul anului 2030.

România are un Program Naţional de Diabet (actualizat în 2013), care urmăreşte îmbunătăţirea stării de sănătate, creşterea speranţei de viaţă a bolnavilor, precum şi asigurarea accesului la tratament.

Doresc să trag un semnal de alarmă, cu ocazia acestei zile, cu privire la importanţa pe care o reprezintă respectarea acestui Program Naţional de Diabet, deoarece cu toţii avem cunoştinţe şi rude care sunt lovite de această boală, persoane care au nevoie de astfel de programe care să îi sprijine în lupta cu astfel de boli.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Minciunile PSD-ului cu privire la agricultori"

Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, care a intrat în vigoare pe 3 noiembrie 2014, a urmărit crearea unui cadru juridic care să asigure sprijinirea micilor producători agricoli. Însă, în realitate, aceasta nu oferă soluţii clare şi eficiente pentru eliminarea unor piedici reale cu care se confruntă astăzi micii producători din România.

Prin noile reglementări, Guvernul Ponta a pus noi poveri pe umerii producătorilor agricoli autohtoni. După ce a introdus impozitul agricol sau taxa pe construcţiile speciale, în loc să faciliteze comercializarea produselor autohtone româneşti, Guvernul PSD a transformat producătorii agricoli în adevărate victime ale procesului birocratic, prin noile formalităţi şi taxe suplimentare aplicabile acestora.

Legea nr. 145/2014 reglementează modul de valorificare de către producătorii agricoli persoane fizice a produselor agricole proprii şi de exercitare a comerţului cu aceste produse.

Astfel, producătorii sunt obligaţi să deţină o serie de noi documente pentru comercializarea produselor agricole:

• certificatul de producător, utilizat în prezent, va fi înlocuit cu un atestat de producător (va include informaţii despre denumirea produselor şi suprafaţa de teren exploatată, respectiv efectivele de animale, producţiile estimate a fi obţinute, producţiile estimate a fi destinate comercializării). Atestatul de producător va fi valabil un an calendaristic de la data emiterii şi va fi vizat semestrial, prin aplicarea ştampilei şi a semnăturii primarului comunei, oraşului, municipiului, sectorului municipiului Bucureşti, după caz;
• carnetul de comercializare, care va putea fi asimilat unui chitanţier. Practic, atunci când vor vinde produse, producătorii agricoli vor trebui să elibereze cumpărătorilor o filă din carnetul de comercializare. De asemenea, producătorii vor avea obligaţia să înscrie în carnetul de comercializare, la sfârşitul fiecărei zile produsele agricole şi cantităţile aferente vândute în ziua respectivă;
• atestatul de producător se va elibera, la cerere, persoanelor fizice, după ce autorităţile vor verifica, atât pe baza datelor din registrul agricol, cât şi pe baza celor din teren, dacă există suprafeţele de teren, respectiv efectivele de animale pentru care se solicită eliberarea atestatului de producător. După aceea, primarul va elibera atestatul de producător în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării, cu avizul consultativ al structurilor asociative profesionale/patronale/sindicale din agricultură, după caz, constituite potrivit legii şi organizate la nivel local şi judeţean;
• în condiţiile în care atestatul de producător înlocuieşte certificatul de producător, prevederile recent intrate în vigoare stabilesc că certificatele emise în temeiul HG nr. 661/2001 pot fi utilizate până la expirarea perioadei de valabilitate a vizei aplicate pe acestea, dar nu mai târziu de 180 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 145/2014, adică până la data de 1 mai 2015;
• carnetul de comercializare se va utiliza exclusiv pentru produsele vegetale, produsele zootehnice, precum şi pentru produsele apicole;
• la fel ca şi atestatul de producător, carnetul de comercializare se va elibera, la cerere, de către primarul pe a cărui rază de competenţă se află terenul/ferma/gospodăria în care se obţin produsele estimate a fi destinate comercializării, în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării, dar după verificarea existenţei atestatului de producător, precum şi după verificarea faptică în teren a existenţei produsului/produselor supuse comercializării. În carnet vor fi incluse şi informaţii privind suprafeţele cultivate şi structurile corespunzătoare pe specii de legume, pomi fructiferi, cartofi, cereale, oleaginoase, viţă-de-vie pentru struguri de vin/struguri de masă, alte culturi, respectiv pe specii de animale, care să reflecte producţiile estimate a fi destinate comercializării;
• producătorii agricoli persoane fizice care vor deţine un atestat de producător şi un carnet de comercializare vor putea să-şi vândă produsele în spaţii distincte, care vor fi amenajate în acest sens în pieţe. Procentul de alocare a spaţiilor de vânzare distincte va fi de minimum 40% din totalul spaţiilor de vânzare existente.
• producătorii agricoli vor fi obligaţi să afişeze la locul de vânzare eticheta de produs, care va conţine informaţii cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obţinerii produsului şi preţul de vânzare;
• comercializarea produselor agricole fără atestat şi chitanţă se sancţionează cu amendă. Noile reglementări prevăd şi o serie de sancţiuni pentru producătorii care nu vor ţine cont de regulile privind atestatul de producător şi carnetul de comercializare.

Aplicarea dispoziţiilor acestei legi reprezintă un nou episod al indiferenţei Guvernului PSD faţă de adevăratele probleme cu care se confruntă agricultorii în România, aşa cum, graţie incompetenţei aceluiaşi Guvern, suntem singurul stat din Uniunea Europeană care percepe impozit pe subvenţia UE, pe bani europeni.

Mai mult, ca şi cum situaţia agricultorilor nu ar fi fost deja dezastruoasă, la sfârşitul lui 2013, Guvernul Ponta, le-a făcut "cadou" celebra ordonanţă pe construcţiile speciale care se traduce prin impozite apăsătoare asupra celor care deţin sau construiesc silozuri, ferme, iazuri, chiar dacă pentru construirea acestora se folosesc banii europeni.

Astfel, toate impozitele nou introduse de PSD pentru agricultură afectează un milion de fermieri, atât crescători de animale, cât şi cultivatori. Şi mai strigător la cer este faptul că banii luaţi de la agricultori nu sunt daţi nici la spitale, nici la şcoli, ci sunt băgaţi în cheltuieli cu aparatul de stat, se duc în salarii şi în birocraţie.

În ritmul acesta, cu taxe şi impozite suplimentare şi poveri birocratice, Guvernul PSD nu a făcut altceva decât să frâneze dezvoltarea sustenabilă a sectorului agricol în ţara noastră, sector care, de altfel, are cea mai mare contribuţie la PIB în România.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Dispoziţiile privind OUG nr. 65/2014 - pomană electorală pentru persoanele cu venituri reduse"

În plină campanie electorală, Guvernul Ponta a continuat seria pomenilor electorale făcute anul acesta, încercând să cumpere votul celor cu venituri reduse.

Astfel, după mărirea venitului minim garantat de la 1 ianuarie 2014, guvernanţii au crescut alocaţia de susţinere a familiilor cu venituri reduse.

Deşi principala argumentaţie a fost aceea că se urmăreşte creşterea natalităţii, ordonanţa adoptată de Guvernul Ponta nu are în vedere cele mai importante măsuri pentru sprijinirea familiilor cu copii: indemnizaţia pentru creşterea copilului şi alocaţia de stat pentru toţi copiii. Se măresc numai alocaţiile pentru sprijinirea familiilor care au venituri reduse şi copii, dar nu se spune nimic de acele familii în care soţii au o carieră şi aducerea pe lume a unui copil ar însemna o diminuare a veniturilor.

Ordonanţa adoptată de Guvern este o bătaie de joc faţă de scopul asumat, cel al creşterii natalităţii, şi prin faptul că maschează, de fapt, noi alocări discreţionare de fonduri. Astfel, aceasta stabileşte că "în anul 2014, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărâre a Guvernului, pot fi alocate sume ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat şi pentru finanţarea unor cheltuieli aferente obligaţiilor statului ce derivă din condiţionalităţile la acorduri internaţionale, din programe din domeniul cooperării internaţionale, din domeniul minier, din domeniul dezvoltării locale şi locuinţelor, precum şi pentru constituirea stocurilor rezervă de stat." Oare despre ce proiecte din domeniul dezvoltării locale şi locuinţelor este vorba? Cele gestionate de şeful baronilor PSD, domnul Dragnea?

Tot prin această ordonanţă care vizează natalitatea se stabileşte şi posibilitatea ca, de la 1 ianuarie 2015, autorităţile locale să acorde poliţiştilor locali normă de hrană. O nouă categorie pe care Guvernul Ponta încearcă să o cumpere.

Voind în mod deliberat să arate românilor adevărata faţă a acestui Guvern, prin prevederile cuprinse în ordonanţă se abrogă un articol dintr-o lege votată numai în urmă cu o lună de zile în Parlament de majoritatea PSD, prin care trebuiau recalculate salariile de bază şi celelalte elemente de salarizare pentru acele categorii unde Curtea de Conturi a descoperit nereguli. Aceasta nu este altceva decât o păcăleală pentru aceşti funcţionari, dat fiind faptul că oricând există riscul ca cei de la Curtea de Conturi să spună că sumele sunt nejustificate şi trebuie returnate.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Sesiunea de lansare şi promovare a Proiectului «Alege Şcoala în regiunile de dezvoltare Vest, Sud-Vest Oltenia şi Nord-Vest!» - un eveniment extrem de important pentru comunitatea arădeană"

Deşi am fost în campanie electorală, nu pot să nu laud şi să fiu mândră că în regiunea în care trăiesc şi am fost aleasă ca deputat a avut loc un eveniment extrem de important pentru comunitate, şi anume deschiderea Sesiunii de lansare şi promovare a Proiectului "Alege Şcoala în regiunile de dezvoltare Vest, Sud-Vest Oltenia şi Nord-Vest!", derulat de Fundaţia World Vision România, în parteneriat cu Patriarhia Română. Festivitatea s-a desfăşurat cu binecuvântarea şi în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Aradului, la Centrul Cultural Pastoral "Sf. Ierarh Nicolae" al Parohiei Arad-Bujac.

Proiectul, care se va derula în perioada aprilie 2014 - octombrie 2015, are ca obiectiv menţinerea în sistemul de educaţie a 1325 de persoane expuse riscului de abandon şcolar, precum şi dezvoltarea unor acţiuni prin care 318 persoane să-şi reia studiile.

Pe această cale, îi felicit din toată inima pe iniţiatorii acestui proiect, cu atât mai mult cu cât el vine tocmai în sprijinul copiilor aflaţi în situaţii dificile şi de risc. Cred, de asemenea, că preluarea de către Biserică a unui rol social activ este deosebit de benefică pentru societatea noastră. Biserica este, de altfel, cea care se regăseşte de multe ori mult mai aproape de comunitate decât noi, politicienii, este cea care cunoaşte greutăţile semenilor şi care poate contribui semnificativ la recâştigarea încrederii şi a demnităţii oamenilor în societate.

Susţinerea unui parteneriat solid între stat şi biserică este una dintre valorile cele mai importante care mă animă în cariera politică, ca reprezentat al familiei politice de dreapta.

Creştinismul este alături de cultura greco-latină, unul dintre fundamentele Europei de astăzi. Acesta a fost un catalizator care a reuşit să menţină unite popoarele bătrânului continent european, cum ne place să îl numim, în ciuda disensiunilor de tot felul apărute de-a lungul istoriei. În România, de multe ori Biserica este acuzată şi pusă la zid, fie pentru o prea mare intruziune în viaţa personală, fie pentru lipsă de implicare socială. Toate acestea se întâmplă tocmai pentru că, într-adevăr, ne lipseşte un cadru de reglementare care să stabilească parametrii de funcţionare a activităţilor sociale derulate în cadrul Bisericilor sau pe lângă acestea de diferite organizaţii apropriate.

Una din direcţiile în care trebuie să acţionăm în Parlament este promovarea unei legislaţii care să permită externalizarea serviciilor de asistenţă socială, de la instituţiile locale către organizaţii nonguvernamentale sau organizaţii ale cultelor religioase.

Consider, de asemenea, că trebuie să promovăm şi parteneriatul stat-biserică, prin adoptarea unui proiect legislativ în cadrul Parlamentului, care să urmărească definirea un parteneriat strategic în domeniul asistenţei sociale între Stat şi Biserică, atât cu scopul de a mobiliza energiile şi resursele cultelor religioase din România, pentru realizarea de programe sociale, cât şi pentru a da o mai pronunţată dimensiune spirituală a asistenţei sociale.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Unde e bugetul pe anul 2015?"

Doresc să reiterez solicitarea făcută premierului Ponta şi ministrului Rovana Plumb de a prezenta de urgenţă proiectul de buget pe anul 2015, înainte de a intoxica opinia publică cu tot felul de promisiuni fără acoperire.

Ultima promisiune de acest gen este cea legată de creşterea cu 15,98%, de la 1 ianuarie 2015, a cuantumului indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi, măsură anunţată propagandistic de premierul Ponta şi ministrul Plumb şi lansată în dezbatere publică.

Pe tot parcursul campaniei electorale am vorbit de pomelnicul de promisiuni fără acoperire al Guvernului Ponta şi de un semn evident al panicii care a cuprins PSD-ul, în perspectiva pierderii alegerilor prezidenţiale din noiembrie.

Iată că acum, după alegeri, când PSD-ul a pierdut alegerile, nu pot să nu mă întreb dacă toate aceste promisiuni rămân doar pe hârtie, în condiţiile în care Ponta nu respectă prevederile legale privind prezentarea bugetului pentru anul 2015. Frica lui Ponta de a prezenta bugetul pe 2015 în Parlament este un semn evident că este conştient că îi minte pe români când le promite câte-n lună şi în stele pentru anul viitor.

Aşa cum au explicat şi alţi colegi ai mei, în 2015 România trebuie să acopere o gaură de 15 miliarde de lei, ca urmare a guvernării dezastruoase din ultimii 2 ani şi jumătate şi a pomenilor anunţate de Ponta în ultimele luni.

Condamn ipocrizia Guvernului Ponta în raport cu persoanele cu dizabilităţi din România, în condiţiile în care această categorie vulnerabilă a lipsit total din preocupările premierului în ultimii 2 ani şi jumătate. Ponta şi Plumb dau dovadă de tupeu şi ipocrizie când se arată preocupaţi de soarta persoanelor cu dizabilităţi doar în campania electorală.

În condiţiile în care Ponta raporta stahanovist rate de creştere economică nemaiauzite în Europa, indemnizaţiile persoanelor cu dizabilităţi au rămas la nivelul din 2008, iar de atunci şi până acum indicele de creştere a preţurilor de consum a fost de 127,84%, conform datelor INS, fapt care ar fi trebuit să se reflecte într-o creştere mai mare a indemnizaţiilor decât cea anunţată de guvern în proiectul lansat în dezbatere publică.

Creşterea anunţată de ministrul Plumb, de la 202 lei la 234 lei pentru persoanele cu handicap grav şi de la 166 lei la 192 lei pentru persoanele cu handicap accentuat aminteşte din nou de pomenile disperate pe care Nicolae Ceauşescu le anunţa românilor înainte de a fi înlăturat de la putere.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Legea amnistiei şi a graţierii trebuie respinsă!"

Chiar de săptămâna trecută reprezentanţii Grupurilor parlamentare ale PDL şi PNL au cerut introducerea pe ordinea de zi a plenului a Proiectului de Lege privind amnistia şi graţierea pentru a putea fi respins.

Aceasta reprezintă o bună ocazie pentru Victor Ponta de a demonstra, în cadrul plenului, că nu are un limbaj dublu şi că într-adevăr nu doreşte să ia vreo decizie care să reprezinte un atac la justiţie, mai ales după ce problema amnistiei şi graţierii a apărut în stenograme.

Noi, deputaţii ACL, dăm ocazia deputatului Victor Ponta să aibă o atitudine fermă, ca să nu mai asistăm la un nou episod de dedublare de personalitate, prin care una face ca premier, alta face ca deputat, alta face ca preşedinte de partid.

După ce am constatat că majoritatea parlamentară întârzie să ia o decizie cu privire la iniţiativa legislativă privind amnistia şi graţierea, care trebuia să aibă raport din partea Comisiei juridice cel târziu până la data de 1 februarie 2014, am venit în întâmpinarea afirmaţiilor acestora în mediul public şi avem speranţa ca în această săptămână să tranşăm aceasta problemă în Parlament.

Au trecut multe luni bune şi Comisia juridică, controlată de actuala majoritate, abia a luat ieri o decizie pe acest subiect.

Parlamentarii ACL sunt gata să voteze respingerea proiectului de lege. Dar aşteptăm de data aceasta ca şi PSD-ul, în frunte cu Victor Ponta, să fie de acord cu solicitarea noastră şi să respingă Legea amnistiei şi graţierii.

În cazul în care PSD va evita acest lucru, atitudinea lor va reprezenta exemplul cel mai clar că PSD susţine Legea amnistiei şi graţierii, pentru că în acest fel Victor Ponta trebuie să-şi recompenseze toţi baronii din PSD care fură pe rupte, de la voturi până la păduri.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Victoria istorică a lui Klaus Iohannis este o sărbătoare a democraţiei"

Mulţumesc arădenilor pentru susţinerea masivă a valorilor Dreptei.

Dincolo de victoria extraordinară şi fără drept de apel a lui Klaus Iohannis, alegerile de duminică au un învingător detaşat: poporul român doritor de democraţie. Duminică am avut cea mai mare prezenţă la vot din ultimii 18 ani. Asta înseamnă că de la marea victorie din 1996 a opoziţiei democratice împotriva PDSR-ului, continuator al PCR, nişte alegeri prezidenţiale nu au mai stârnit atâta conştiinţă civică. Este semnalul clar că românii s-au săturat de comunişti şi de cei care îşi doreau ca, prin Victor Ponta, să impună un regim discreţionar de putere în România. Privesc cu speranţă şi încredere momentul istoric de duminică, pentru că ne poate duce spre un "mâine" aşa cum ne dorim, european, occidental. Democraţia românească a învins din nou, iar tinerii şi românii care muncesc în străinătate, în special, au dovedit că le pasă de cum este construit viitorul în ţara noastră.

Această sărbătoare a democraţiei nu putea fi posibilă dacă PSD şi Ponta nu arătau dispreţul deplin pentru categorii întregi de români, cărora li s-a îngrădit dreptul constituţional la vot. Ce au făcut Ponta şi PSD împotriva românilor care muncesc din greu în străinătate şi care, prin contribuţiile lor anuale de 5-6 miliarde euro la buget sunt cei mai importanţi investitori "străini", este o ruşine naţională, un motiv suficient pentru a fi debarcaţi de la putere. Imaginile cu zecile de români din diaspora stând la cozi inumane, ca pe vremea comunismului, pentru a-şi exercita dreptul la vot, au făcut înconjurul Europei şi reprezintă o pată imensă pe obrazul actualei guvernări. Aceşti români merită tot respectul nostru pentru ceea ce au făcut şi fac pentru noi, cei care am rămas în ţară.

Noul preşedinte Klaus Iohannis îşi va respecta promisiunea de a susţine o lege pentru votul prin corespondenţă pentru românii din străinătate.

Rezultatul final al votului arată clar că actuala guvernare şi simbolul său de minciună şi dispreţ, Victor Ponta, sunt compromişi. Ponta şi PSD au pierdut legitimitatea morală de a mai conduce România, după ce şi-au bătut joc în ultimul hal de 3,5 milioane de români care muncesc în străinătate şi după ce au fost sancţionaţi de votul masiv al românilor. Victor Ponta trebuie să îşi dea demisia din fruntea Guvernului, aşa cum a făcut şi Teodor Meleşcanu, pentru că şi-a bătut joc de românii din străinătate, aşa cum ar trebui să facă şi miniştri ca Rovana Plumb şi Ioana Petrescu, care şi-au permis în această campanie să se transforme în agenţi electorali ai lui Ponta, transformând bugetul României în puşculiţa de campanie a premierului.

Această revoluţie a votului de duminică ne dă speranţa că românii nu vor permite niciunui preşedinte şi niciunui guvern să deraieze de la direcţia europeană a ţării. Vreau să le mulţumesc cu această ocazie tuturor tinerilor care au mers, ca niciodată, în număr impresionant la vot, tuturor românilor care au crezut în schimbare şi în Klaus Iohannis şi tuturor militanţilor ACL care nu şi-au pierdut niciodată speranţa în victoria forţelor binelui.

Mai ales, la Arad am demonstrat din nou că Dreapta unită reprezintă voinţa cetăţenilor şi că un PSD arogant, corupt şi sfidător nu va găsi niciodată aderenţi aici. Am obţinut aproape 66% din voturile arădenilor, adică două treimi din electoratul arădean i-au acordat încrederea lui Klaus Iohannis şi echipei ACL care l-a susţinut. Aradul, în particular, şi Ardealul, în general, au dovedit încă o dată că ştiu să se mobilizeze pentru binele ţării şi că vor lupta mereu până la capăt pentru a nu lăsa România pe mâna Stângii nereformate, continuatoare a comuniştilor.

Doamna Maria-Andreea Paul:

"ACL susţine renegocierea cu Comisia Europeană a nivelului majorat al accizei la pălincă şi revenirea la nivelul dinaintea Guvernului PSD"

Acciza la pălincă, majorată cu o treime la guvernare, dar "eliminată" în campanie, este culmea tupeului şi minciunii PSD.

PSD, prin Govor şi Bura, a promis eliminarea accizei la pălincă în anul 2012, la alegerile parlamentare. Dovada http://www.satmareanul.net/2012/12/02/candidatii-usl-vor sustine-eliminarea-accizelor-la-palinca/

Am avertizat ca e o minciună gogonată. Dovada http://www.informatia-zilei.ro/sm/andreea-paul-usl-minte-nu-poate-elimina-acciza-la-palinca/

În realitate, anul următor, Guvernul PSD, condus de Ponta, creşte cu exact o treime acciza la palincă, fără să o fi cerut Comisia Europeană sau vreo altă instituţie internaţională. A fost voinţa exclusivă şi foamea de bani la buget a PSD. A fost vorba de încălcarea gravă şi contrariul unei promisiuni electorale. Dovada http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/guvernul-stoarce-bani-alambicul-tuica-romanilor-vor-plati-gospodarii-acciza-rachiu-incepand-1-septembrie-1_521b7879c7b855ff56162262/index.html

Am avertizat că decizia este greşita şi că loveşte în peste 40 de mii de gospodării, ale căror venituri provin din producerea şi comercializarea pălincii şi a produselor tradiţionale derivate. Dovada http://www.amosnews.ro/andreea-paul-usl-uitat-ca-promis-eliminarea-accizei-la-tarie-si-o-mareste-de-la-1-septembrie-cu-o-tr şi http://www.informatia-zilei.ro/sm/andreea-paul-ponta-loveste-in-palinca-de-oas-si-in-40-de-mii-de-palincari-din-tara/

În pragul alegerilor prezidenţiale, au venit la Satu Mare domnii Ponta, Zgonea, Dragnea şi alături de acelaşi Govor au promis ştergerea accizei la pălincă, după alegeri. Dovada http://portalsm.ro/2014/11/valeriu-zgonea-promite-eliminarea-accizei-la-palinca-dupa-schimbarea-lui-basescu/

Tot o minciună gogonată. S-a dovedit de atâtea ori că diferenţa dintre vorbele şi faptele PSD echivalează cu diferenţa de la cer la pământ. Totuşi, cât timp credeţi ca îi puteţi păcăli pe producătorii de pălincă?

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Datele finale ale INS legate de dinamica PIB din trimestrul trei le vom afla abia în 2015 şi pot varia faţă de actualele «date semnal» cu +/- 0,4%"

La 45 de zile de la încheierea trimestrului trei, INS face publice datele semnal legate de dinamica PIB, conform metodologiei europene. Acestea sunt date rapide sau flash, cum le spun europenii. Acurateţea acestor date este mică, deoarece se bazează pe un număr mic de informaţii.

Peste alte 20 de zile, vom avea datele provizorii I ale creşterii PIB în trimestrul al treilea al acestui an, date cu o acurateţe mai ridicată.

Peste încă 30 de zile (adică peste 50 de zile de azi începând) vom avea datele provizorii II, cu date rectificate şi desigur o acurateţe semnificativ sporită.

Abia anul viitor, adică în anul 2015 vom afla datele definitive legate de dinamica PIB în cel de-al treilea trimestru, date care pot varia cu până la +/- 0,4%.

Pentru dinamica PIB a ţărilor europene în al treilea trimestru al acestui an vedeţi:
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-14112014-AP/EN/2-14112014-AP-EN.PDF

Avem însă o certitudine: sub guvernarea Ponta, România a căzut anul acesta în clasamentul global al prosperităţii, de pe locul 55, deţinut anul trecut, pe locul 60 anul acesta, conform Legatum Prosperity Index. Ceea ce ne-a tras în jos sunt economia şi capitalul social:

• cheltuielile cu investiţiile au scăzut cu aproape 15% în primele 9 luni ale anului 2014, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;
• volumul lucrărilor de construcţii s-a diminuat cu 11,7% în primele 9 luni din anul 2014, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent;
• cifra de afaceri din activitatea de servicii prestate populaţiei a scăzut în luna septembrie anul acesta cu 7,3%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Vezi dovada aici: http://www.prosperity.com/#!/ şi aici: http://www.prosperity.com/#!/ranking

Doamna Maria-Andreea Paul:

"ACL a depus plângere penală împotriva preşedintelui PSD de Satu Mare, Mircea Govor, şi cere candidatului Ponta demiterea sa. În orice ţară europeană o asemenea înregistrare termină irevocabil o carieră politică"

Ponta a "performat" politic în guvernarea sa prin mită electorală, corupţie, şantaj şi abuz. Ponta şi echipa sa au dat semnalul clar că pierd alegerile cu ceva timp înainte de al doilea scrutin.

ACL a depus plângere penală împotriva lui Mircea Govor şi a cerut premierului Victor Ponta demiterea sa imediată. Altfel, Ponta girează acţiunile mafiote şi rămâne capul mafiei PSD locale.

Abuzul grav de serviciu, şantajul, instigarea şi lista lungă de infracţiuni electorale săvârşite de preşedintele PSD din Satu Mare, Mircea Govor, este un caz "exemplar" despre ceea ce face PSD la nivel local. Mircea Govor riscă o pedeapsă în instanţă de până la 7 ani.

ACL Satu Mare a cerut protecţia funcţionarilor publici, a profesorilor din şcoli, a pădurarilor şi a tuturor instituţiilor publice locale ameninţate brutal, atât de grosolan, de Mircea Govor. Niciunul nu merită să plătească cu libertatea pentru infracţiunile electorale la care sunt chemaţi şi supuşi de Mircea Govor.

În orice ţară europeană o asemenea înregistrare termină irevocabil o carieră politică.

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Mulţumesc oşeni. Mulţumesc sătmăreni. Mulţumesc români din ţară şi diasporă"

Pe data de 13 august vă spuneam: "Iohannis îl va învinge clar pe Ponta în turul al doilea". Le-am promis sătmărenilor şi tuturor românilor că erbicidăm minciuna, frica, presiunile şi impostura PSD. Le-am promis românilor că dăm ţării un preşedinte european, cu care să ne mândrim şi cu care să facem lucrurile bine. Pe 16 noiembrie m-am ţinut de cuvânt. Datorăm mult meritelor lui Klaus Iohannis şi strategului Vasile Blaga. Vă mulţumesc amândurora! Vă mulţumesc că aţi unit dreapta şi că aţi creat noul PNL. A fost o luptă pe cinste pentru România, care ne-a făcut cinste! Acum la muncă cu românul-neamţ. "România lucrului bine făcut" are nevoie de toţi la lucru.

O victorie strălucitoare! Mulţumesc oşeni! Mulţumesc sătmăreni! Mulţumesc români din ţară şi diasporă! Klaus Iohannis este Preşedintele României!

În Negreşti Oaş am câştigat detaşat. În Colegiul Oaş am câştigat detaşat. În judeţul Satu Mare am câştigat detaşat, cu 65%. Pentru prima dată judeţul Satu Mare este pe locul 9 în ţară. În ţară am câştigat detaşat. În diaspora am câştigat detaşat.

Vreau să mulţumesc fiecăruia şi fiecăreia din echipa mea. Aţi fost fenomenali. Efortul a fost retribuit cu un rezultat cu care ne mândrim foarte tare. Bravo Petre Mureşan, Romeo Nicoara, Ileana Blidar şi toţi ceilalţi!

Votul celor 6 milioane de români reprezintă încrederea lor şi obligaţia noastră de a trece la fapte.

ACL Diaspora a semnalat chiuluri în masă din partea reprezentanţilor PSD, UNPR, PC sau PP-DD din birourile secţiilor de votare din străinătate. Prin astfel de acţiuni, accesul românilor din diaspora la exercitarea dreptului constituţional la vot a fost şi mai îngreunat. Guvernul are datoria de a analiza situaţia creată de îngreunarea votului în diaspora, să-i tragă la răspundere şi să-i demită pe cei care s-au ocupat de organizarea alegerilor în străinătate.

Se impune revenirea la normalitate. Se impune România lucrului bine făcut.

Doamna Maria-Andreea Paul:

"De ce tace economia? 600 de mii de locuri de muncă pierdute, 410 mii de firme închise şi în insolvenţă sub PSD"

Adevărul. Sub Guvernul PSD condus de Victor Ponta:

• peste 410 mii de firme şi-au închis porţile şi au intrat în insolvenţă;
• am pierdut circa 600 de mii de locuri de muncă/angajaţi cu vârsta între 15 şi 64 de ani. România a înregistrat cea mai mare scădere a populaţiei ocupate din Europa;
• numărul şomerilor a crescut cu 16 mii de persoane;
• rata sărăciei şi a excluziunii sociale sunt mai mari şi în 2012, şi în 2013 sub PSD, decât în anul 2011.

Concluzie: Creşterea sărăciei este adevărata politică socială a PSD.

Iată dovezile: sursele oficiale de date ale ONRC şi statistica europeană EUROSTAT.

ONRC: peste 337 de mii de firme şi-au închis definitiv porţile, la care se adaugă alte peste 73 de mii firme intrate în insolvenţă.

Total: 410.720 firme închise şi în insolvenţă:

• Suspendări - 58.444 firme: http://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici?id=249
• Radieri - 209.822 firme: http://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici?id=251
• Dizolvări - 69.369 firme: http://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici?id=250
• Societăţi intrate în insolvenţă - 73.085 firme: http://www.onrc.ro/index.php/ro/statistici?id=252

POPULAŢIE OCUPATĂ:

• Număr persoane ocupate (15-64 ani):
• Q2 2012: 8,9 mil.
• Q2 2014: 8,3 mil.
• Diferenţa Q2 2012 - Q2 2014: 600 mii persoane angajate.
• Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=lfsq_egan&lang=en

ŞOMERI:

• Numărul de şomeri (LFS):
• Q2 2012: 632.000
• Q3 2014: 648.000
• Diferenţa Q2 2012 - Q3 2014: +16.000 şomeri.
• Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=une_nb_q&lang=en

SĂRACIE şi EXCLUZIUNE SOCIALĂ:

• 2011: 40,3%
• 2013: 40,4%
• Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=ilc_peps01&lang=en

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Sărăcia este adevărata politică socială a PSD"

Ceauşescu a promis 100 de lei acum 25 de ani, pentru a continua regimul comunist. Ponta a promis acum tot 100 de lei pentru cadrele medicale, sperând că va continua regimul neo-comunist. De ce jigneşte românii atât de tare?! Pomenile electorale au curs. Ponta ne ascunde că taxează mult şi taie investiţiile, inclusiv cofinanţările pentru banii europeni. În anul 2015, românii vor deconta din plin greşelile electorale ale lui Ponta de azi.

Revoltător: doamna ministru Plumb a dormit în păpuşoi până acum. În plină campanie electorală anunţă ce ne mai "dă" Victor Ponta. 2 ani şi jumătate nu a avut timp să rezolve problemele sociale. Ascunde că e vorba de banii plătiţi de români prin taxe şi impozite, nicidecum de banii lui Ponta.

Doamna ministru Plumb nu ştie că România a pierdut 5 poziţii în lume în clasamentul prosperităţii. O confirmă indicele prosperităţii.

Doamna ministru Plumb nu ştie că România a înregistrat cea mai mare scădere a locurilor de muncă din Europa. În ultimii 2 ani avem cu 600 mii de locuri de muncă mai puţin (trimestrul al II-lea din anul 2012 - trimestrul al II-lea din anul 2014).

Doamna ministru Plumb nu ştie că rata şomajului în rândul tinerilor până în 25 de ani a crescut cu Ponta la guvernare, de la 22,6% în 2012, la 23,7% în anul 2013, conform Eurostat.

Habarnistul Ponta nu ştie că în România sunt mii de pensii sub 350 lei. 502 mii de pensionari au pensia medie a agricultorilor de 343 lei, în luna septembrie 2014. Dintre aceştia 44 mii de pensionari de urmaşi au pensia medie de 159 lei, 3,5 mii agricultori cu invaliditate grad II au pensia medie de 219 lei şi alţi 500 de agricultori cu grad de invaliditate I au pensia medie de 180 lei.

Pensia socială minim garantată de 350 lei pentru foştii agricultori din CAP de către Guvernul PDL este o măsură aplicată încă din anul 2009. Pentru ceilalţi pensionari, Guvernul Ponta a eşuat să ofere o soluţie pentru creşterea veniturilor necesare traiului de zi cu zi.

Doamna ministru Plumb nu ştie că fondurile publice de pensii şi de sănătate sunt pe deficit, deficite care se adâncesc cu fiecare an, dar declară că e "aiurea" să aplici contribuţiile de asigurări de sănătate pentru pensiile între 740 şi 1.000 de lei. De la vorba PSD la faptă e distanţă de la pământ la cer. PSD nu a eliminat aceste contribuţii de când e la guvernare, ci le-a aplicat şi pe veniturile pensionarilor din arende sau chirii. Guvernul Ponta a eliminat multe medicamente din lista celor compensate, a înjumătăţit numărul controalelor gratuite pentru pensionari şi a redus zilele pentru biletele de tratament cuvenite anual pensionarilor.

Adevărul: creşterea sărăciei dovedită prin fapte este adevărata politică socială a PSD. Rata sărăciei şi a excluziunii sociale sunt mai mari şi în 2012, şi în 2013 sub PSD, decât în anul 2011. O dovesc datele oficiale ale biroului european de statistică. Creşterea sărăciei este adevărata politică socială a PSD, dovedită prin fapte. Îi întreb pe doamna Plumb şi Guvernul Ponta de ce creşte sărăcia sub Guvernul PSD?

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Cred că a sosit timpul pentru o Românie normală, a respectului şi a decenţei"

Duminică am votat, la fel cum au votat toţi sătmărenii şi românii, pentru binele nostru, al tuturor. Ce mă doare foarte tare este că, de la primele ore ale dimineţii de duminică, Guvernul a dat încă o dată dovadă de batjocură la adresa românilor din diaspora. Sunt foarte mulţi sătmăreni care muncesc sau care studiază afară şi care fac cozi cu orele. Sunt doi studenţi în Canada care au făcut 127 km pe jos, pe o vreme cumplită, pe un ger odios, ca să ajungă la secţia de vot. Acolo au riscat să găsească o surpriză nefericită, şi anume, un boicot al prezenţei în secţiile de vot al reprezentanţilor partidelor prietene cu guvernarea, PSD, UNPR, PP-DD, PC. S-a întâmplat în foarte multe secţii din diaspora, ceea ce a blocat masiv viteza cu care s-a votat.

Am votat ardeleneşte, am votat pentru o Românie a lucrului bine făcut, am votat aşa cum au votat majoritatea românilor. După 25 de ani de democraţie, după 75 de ani de la al Doilea Război Mondial, după 100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial, cred că a sosit timpul pentru o Românie normală, a respectului, a educaţiei, a decenţei. Este dreptul românilor să voteze şi este foarte important să-şi exercite acest drept.

Demisia lui Teodor Meleşcanu din funcţia de ministru al Afacerilor Externe este praf în ochi la adresa românilor. Trebuie luate în considerare acţiuni ferme, pentru a evita repetiţia acestor greşeli în viitor. Trist este că Victor Ponta nu-şi asumă nicio responsabilitate pentru eşecul său în alegerile prezidenţiale. Nu-şi depune nici mandatul de preşedinte al PSD, deşi aşa a promis, nu demisionează nici de la Guvern din cauza organizării dezastruoase a alegerilor din diaspora.

O primă victorie pentru Klaus Iohannis a fost astăzi, 18 noiembrie a.c. Cu un preşedinte român, cu atitudine de neamţ, lucrăm nemţeşte. Rapid şi eficient. Legea amnistiei şi graţierii, care stătea de un an în sertarele Comisiei juridice, a fost respinsă astăzi. Actuala majoritate este de acord cu cererea făcută de Klaus Iohannis, câştigătorul alegerilor prezidenţiale, şi le mulţumesc pentru votul dat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

"Apel către parlamentarii României pentru o schimbare politică de substanţă"

Mobilizarea extraordinară a cetăţenilor la vot în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale demonstrează, din plin, că există o nevoie şi o cerinţă expresă de schimbare venită dinspre societate înspre politica românească.

Înţelept ar fi să existe o reflecţie aprofundată la nivelul tuturor partidelor reprezentate în parlament asupra acestor energii care vibrează acum în societate. Înfrângerea candidatului PSD pune, pe moment, o presiune foarte mare asupra acestui partid, dar tema de fond este una complexă şi priveşte întregul spectru politic.

Cauzele succesului domnului Klaus Iohannis ţin, în bună măsură, şi de lipsa de reformă din ultimii ani şi de atitudinea generală refractară la orice schimbare.

Imobilismul şi conservatorismul politic au dus la acest rezultat, întrucât zone importante ale societăţii s-au simţit respinse şi chiar ameninţate de această atitudine. Iar începutul sfârşitului a venit o dată cu protestele din toamna anului 2013, după ce guvernul şi-a anunţat deschis susţinerea faţă de Roşia Montană şi faţă de gazele de şist după ce, cu un an înainte, militase împotriva proiectelor cu cianuri şi a fracturării hidraulice şi chiar obţinuse simpatie şi voturi pentru astfel de cauze. Ceea ce s-a coagulat şi consolidat atunci în stradă şi online ca mod de acţiune şi de propagare a mesajelor s-a manifestat mult extins cu prilejul dezastrului organizatoric de la primul tur al alegerilor la secţiile de vot din diaspora şi, în mod fatal pentru Victor Ponta, în cel de-al doilea tur.

Această zonă dinamică a societăţii şi tinerii care ţin la anumite valori şi principii şi care se pot mobiliza pentru a reacţiona în apărarea lor, au reprezentat în bună măsură catalizatorul care a forţat schimbarea şi care a adus surpriza rezultatului de la prezidenţiale.

Probabil că nimic din aceste lucruri nu s-ar fi întâmplat, însă, dacă atitudinea guvernului ar fi fost una rezonabilă, în acord cu promisiunile din 2012, atentă la semnalele venite din societate şi plină de solicitudine faţă de aspiraţiile şi doleanţele oamenilor, pentru un viitor mai apropiat de standardele europene. De asemenea, dacă nu ar fi existat abuzuri grave şi evidente, precum reprimarea oamenilor la Pungeşti, şi dacă premierul nu şi-ar fi creat avantaje suplimentare, schimbând regulile în timpul campaniei, prin cooptarea a sute de primari şi mii de consilieri de la alte partide cu doar o lună înainte de alegeri.

Trec în revistă aceste lucruri nu pentru a blama neapărat pe cineva, ci pentru a ilustra lucruri care trebuie avute în vedere dacă vrem să schimbăm cu adevărat modul în care este făcută politica în România.

Ceea ce i-a lipsit mult timp şi ce îi trebuie neapărat politicii din ţara noastră este întoarcerea spre principii şi valori, dublată de o flexibilitate necesară producerii de reforme. Asta o cere acum societatea şi sper să îi ascultăm şi urmăm cu toţii îndemnul.

Dincolo de căutarea unor responsabili pentru situaţia de ruptură între mediul politic şi societate la care s-a ajuns, sper să avem o abordare constructivă care să aducă seriozitatea, predictibilitatea şi ancorarea în principii şi valori democratice a prestaţiei politice.

Este oare acest lucru greu? După cum s-a văzut acum, lecţiile pot fi învăţate rapid. Rezultatul alegerilor a făcut ca, imediat, să fie respinsă Legea amnistiei şi graţierii, care fusese amânată aproape un an şi care a generat numeroase dezbateri care au erodat imaginea PSD. De asemenea, nu a mai fost nicio problemă cu ridicarea imunităţii unor deputaţi, ori cu anchetarea penală a unor foşti miniştri, deşi înainte de acest moment era cvasi-imposibil ca astfel de decizii să fie luate de către Camera Deputaţilor ori Senat.

Avem nevoie de o reformare rapidă a sistemului electoral, pentru a-l pune în acord cu prevederile "Codului bunelor practici electorale", elaborat de către Comisia pentru Democraţie prin Drept - Comisia de la Veneţia. Doar în cursul anului 2015 se poate face acest lucru, pentru a putea avea, în sfârşit, alegeri cu adevărat libere şi democratice, după ani de legislaţie electorală extrem de restrictivă şi de aiuritor construită, legislaţie care a dus la situaţii stranii şi neîntâlnite nicăieri în lumea civilizată.

Nu este admisibil, într-o democraţie, să ai nevoie de 25.000 pentru a înfiinţa un partid. Nu este admisibil, într-o democraţie, să plăteşti o taxă de participare pentru a participa la alegerile parlamentare, în toate colegiile din ţară, de peste 450.000 de euro. Nu este admisibil, într-o democraţie, să fie nevoie să strângi un număr uriaş de semnături (sute de mii) pentru a candida la europarlamentare ori prezidenţiale şi să nu ai nici măcar posibilitatea de a le strânge online. Nu este admisibil într-o democraţie, ca unei persoane să îi fie interzis accesul la demnitatea de ministru, prim-ministru ori preşedinte al republicii, doar pentru că nu aparţine unei religii anume.

Sunt multe schimbări necesare pentru ca ţara noastră să recupereze decalajele mari faţă de ţările democratice, civilizate şi prospere din Uniunea Europeană. Dar haideţi să începem cu reformarea sistemului electoral, pentru a arăta că permitem dezgheţarea politicii şi că acceptăm o competiţie liberă şi corectă. De aici vor deriva multe alte schimbări de bun augur pentru România!

În acelaşi timp, haideţi să ancorăm prestaţia publică a partidelor în valori şi principii clare, nu în interese de conjunctură care să modeleze legislaţia într-un mod de natură să creeze injusteţi şi blocaje la fiecare pas.

Am speranţa că înţelepciunea de pe urmă, demonstrată de cetăţeni la vot, îi va contamina şi pe politicienii din parlament.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Ziua «marelui nu», 28 octombrie 1940 - «simbol al revoltei pentru apărarea libertăţii»"

În dubla calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România, am deosebita plăcere şi onoare să vă aduc la cunoştinţă mesajul de suflet al ministrului adjunct al afacerilor externe din Republica Elenă, E.S. domnul Kyryakos Gerontopoulos, adresat diasporei elene, cu prilejul comemorării eroilor greci căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial.

Ziua în care Grecia a intrat în cel de-al doilea Război Mondial este cunoscută sub numele de "Marele Nu" spus de poporul elen fascismului sau "Ziua Demnităţii".

"Dragi compatrioţi,

Ziua de 28 Octombrie deţine un loc special în îndelungata istorie a Naţiunii Elene semnificând patriotismul, spiritul de sacrificiu şi eroismul poporului elen, împotriva fascismului, a barbarismului şi a aroganţei.

Marele "Nu" din 1940 şi lupta pe care a dus-o poporul elen, cu o voinţa de neclintit, a dat speranţă naţiunilor lumii, într-un moment în care fascismul învingea. O faptă care încă şi astăzi continuă şi constituie pentru toate popoarele lumii simbol al revoltei pentru apărarea valorilor libertăţii şi demnităţii.

Grecia este chemată astăzi să valorifice învăţămintele şi moştenirile trecutului glorios, să întărească unitatea naţională şi buna convieţuire.

Cu perseverenţă, stăruinţă şi conştiinciozitate, ţara noastră reuşeşte în mod constant, mobilizând toate puterile ei naţionale creatoare, să deschidă din nou drumul dezvoltării, al progresului şi al perspectivei, cu înţelepciune, curaj, cunoaştere de sine şi fermitate.

În această luptă, o poziţie marcantă o deţine diaspora elenă.

Această parte puternică şi creatoare a Naţiunii dovedeşte în fiecare zi şi prin orice mijloc dragostea neîntreruptă pentru patria mamă. Această dragoste funcţionează ca un catalizator pentru formarea mediului de solidaritate şi concordie naţională.

Cu aceste gânduri, să cinstim eroii noştri şi să privim cu optimism viitorul."

În acest context istoric, doresc să vă aduc la cunoştinţă faptul că şi anul acesta, ca de fiecare dată, grecii din România se alătură diasporei elene şi îşi comemorează cu mândrie eroii căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial sub deviza "Marelui Nu" spus fascismului.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"28 octombrie 1940, Ziua «marelui nu» spus de poporul elen fascismului"

Ziua Marelui "Nu", 28 octombrie 1940, cunoscută la nivel mondial ca "Ziua Demnităţii", este ziua când grecii de pretutindeni comemorează eroii căzuţi în lupta antifascistă din cel de-al Doilea Război Mondial.

După prăbuşirea frontului francez, Italia fascistă începe prin provocări succesive, să pregătească atacul împotriva Greciei. În acest context, în noaptea de 27 spre 28 octombrie 1940, ambasadorul Italiei la Atena îi prezintă un ultimatum prim-ministrului elen loannis Metaxas, prin care guvernul italian cerea să i se permită armatei fasciste italiene să ocupe câteva poziţii strategice în Grecia.

Răspunsul negativ al prim-ministrului loannis Metaxas "Deci aceasta înseamnă război" a consfinţit "Marele NU" spus de poporul elen fascismului, dar şi începutul războiului în ziua de 28 octombrie 1940.

După lupte acerbe şi pierderi foarte mari, armata elenă reuşeşte să învingă definitiv Italia fascistă.

În acest context, în zorii zilei de 6 aprilie 1941, ambasadorul german în Grecia declară război Republicii Elene.

Pe 20 aprilie 1941, după înfrângerea rezistenţei Iugoslaviei, nemţii ocupă Salonicul, ca în data de 27 aprilie a aceluiaşi an să cotropească Atena, unde aveau să rămână până la finele celui de-al Doilea Război Mondial.

Cu toate acestea, rezistenţa poporului elen a continuat pe întregul teritoriu al Greciei.

Ocupaţia fascistă a produs pagube incomensurabile poporului elen şi tuturor celor care s-au opus, sub o formă sau alta, doctrinei politice pe care naziştii au impus-o multor popoare, printre care şi poporului român.

Cu speranţa că istoria ne-a învăţat cât este de important să păstrăm principiile şi idealurile moştenite de la înaintaşii noştri, în fiecare an, la 28 octombrie, membrii Uniunii Elene din România, comemorează cu demnitate eroii greci căzuţi în cel de-al doilea Război Mondial.

Cu acest prilej, permiteţi-mi să urez un călduros la mulţi ani grecilor de pretutindeni şi nu în ultimul rând forţelor armate române care, pe data de 25 octombrie au aniversat victoria finală pentru eliberarea Transilvaniei de nord de sub ocupaţia hortistă, în 1944.

Domnul Ion Şcheau:

"România a ales calea spre normalitate, decenţă şi bun simţ. E timpul să trecem la politica faptelor"

Iau astăzi cuvântul în faţa dumneavoastră pentru a marca un eveniment special, şi anume sărbătorirea rezultatelor alegerilor prezidenţiale.

Victoria lui Klaus Iohannis este un moment de sărbătoare pe care trebuie să îl dedicăm diasporei româneşti. Este victoria românilor de pretutindeni împotriva ignoranţei şi a nepăsării. Din ignoranţă şi nepăsare România a ajuns o ţară al cărui potenţial a fost irosit, în care sărăcia bate la casele oamenilor, în care sistemul de educaţie este unul rudimentar, iar economia scârţâie prin părţile esenţiale.

Ignoranţa şi nepăsarea s-au manifestat acut la aceste alegeri, prin lăsarea românilor din afară să stea la cozi imense pentru a-şi exercita un drept fundamental, cel de a vota. Din nefericire pentru acesta, Guvernul României nu a luat în seama avertismentul dat de românii din diasporă cu ocazia primului tur din 2 noiembrie. Din nefericire pentru acesta, cozile au reamintit românilor de acasă de pericolul unui regim restrictiv, cum a fost cel comunist. Cozile nu sunt de bun augur în mentalul colectiv românesc, dar Guvernul a ignorat acest lucru. Acesta a fost singurul responsabil de dezastrul organizării alegerilor.

Victoria la aceste alegeri a fost într-adevăr una fără margini. Românii din toată lumea s-au reunit cu cei din ţară în ziua de duminică. Această mobilizare masivă a celor plecaţi din ţară ne arată că România este o ţară care trăieşte dincolo de graniţe. Este de datoria şi responsabilitatea noastră, a celor aleşi, să repornim România şi să o ducem pe calea normalităţii şi a prosperităţii.

Aceste alegeri ne-au arătat că românii vor fapte, nu vorbe. Este timpul să trecem la treabă, să adoptăm Legea votului prin corespondenţă. Aici noi, parlamentarii aleşi, jucăm un rol esenţial. De asemenea, Legea amnistierii şi graţierii trebuie respinsă de urgenţă. Este o ruşine pentru Parlamentul României că această lege se află pe traseul legislativ.

Totodată, sper că această palmă zdravănă pe care a primit-o Guvernul, îi va determina pe membrii cabinetului Victor Ponta să adopte un comportament responsabil şi să preia, ca prioritate zero, elaborarea proiectului de buget pentru anul 2015. Nu ne putem permite să dinamităm situaţia pensiilor şi a salariilor bugetarilor pentru începutul anului viitor. Mai mult, actualul prim-ministru trebuie să îşi ducă la capăt îndeplinirea promisiunilor făcute românilor în acest an electoral. Îi reamintesc câteva dintre acestea: creşterea alocaţiilor pentru copiii din familiile nevoiaşe, indexarea tuturor pensiilor, majorarea pensiilor recalculate, creşterea salariului minim, indexarea salariilor pentru profesori şi medici, mărirea fondului de stimulare pentru profesori, creşterea sumelor de bani pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, precum şi a celor pentru Programul "Bani de liceu" dedicat elevilor.

Toate evenimentele din ultimele două săptămâni ne-au demonstrat că românii îşi doresc altceva de la noi, în afară de vorbe goale. Ne-au dat o lecţie pe care trebuie să o învăţăm cu toţii. Suntem aleşi pentru a conduce cu responsabilitate ţara, pentru a aduce prosperitate în case. Sper ca de acum încolo să acţionăm cu toţii în această direcţie şi poate aşa vom reuşi să aducem o parte din românii plecaţi înapoi acasă.

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"România puternică, România europeană, România lucrului bine făcut"

PSD şi Victor Ponta, candidatul său la alegerile prezidenţiale, au suferit cea mai mare înfrângere din 1996 până în prezent. Cu atât mai mare cu cât PSD domina şi controla din punct de vedere logistic ţara, avea tot, absolut tot, şi nu s-a dat în lături de la dorinţa de a cuceri puterea absolută.

Votul din 16 noiembrie 2014 a fost pro-Iohannis, şi mai ales unul majoritar anti-Ponta, anti-PSD. A fost un val de revoltă şi de ură, o teamă terifiantă că ţara va încăpea complet pe mâna partidului-stat, care guvernează prin tupeu, minciună şi dispreţ. Un rol fundamental l-a avut premeditarea cinică prin care au reuşit să blocheze votul românilor din diaspora. Acesta a fost duşul rece, declanşatorul. Candidatul Victor Ponta şi echipa lui au împins lucrurile dincolo de limita acceptabilului şi suportabilului.

În această campanie electorală pe Victor Ponta nu l-au ajutat nici revărsarea deşănţată de pomeni electorale care au generat o gaură în valoare de 15 miliarde de lei în bugetul statului, legile schimbate prin ordonanţe de urgenţă, nici campania otrăvită împotriva lui Klaus Iohannis, nici adunarea sub acelaşi acoperiş a unei caricaturi numită noul USL? Degeaba a racolat PSD prin celebra ordonanţă de urgenţă sute de primari, degeaba a fost din nou practicat turismul electoral, degeaba a limitat Guvernul României votul în străinătate, degeaba a încercat PSD să implice şi Biserica Ortodoxă în campania electorală?

Totul a fost dat peste cap de o viitură, a măturat toate ambiţiile lui Victor Ponta şi ale PSD, iar candidatul ACL Klaus Iohannis a devenit preşedintele României într-o manieră atât de decisivă, încât Victor Ponta s-a recunoscut învins încă înainte de a apărea primele rezultate oficiale. Viitura aceasta au generat-o cei peste un milion de votanţi noi, imprevizibili, care s-au adăugat între turul întâi şi turul doi şi care în mare majoritate au votat cu Klaus Iohannis.

S-a votat împotriva PSD cu sete, cu ură, cu un spirit de revanşă pentru toate cele înghiţite în aceşti doi ani şi jumătate. S-au răsculat nu doar românii din diaspora, dar mai ales generaţia tânără, care într-o proporţie covârşitoare a fost prezentă la vot. A trebuit ca cei plecaţi din ţară să aibă un puternic reflex patriotic menit să reafirme valoarea mersului la vot, implicit să reafirme responsabilitatea celor care renunţă voluntar la acest drept. A trebuit ca tineri şi mai puţin tineri să mărşăluiască prin oraşele României pentru a le spune încă o dată părinţilor şi bunicilor lor: "nu ne condamnaţi pentru 100 sau 200 de lei! Dacă acum ne lăsăm călcaţi în picioare, riscăm să nu ne mai ridicăm niciodată."

Aroganţa şi suficienţa puterii lui Ponta au fost elementele decisive, declanşatoare pentru înfrângerea lui Victor Ponta, mai ales atunci când Guvernul României s-a folosit de toate mijloacele posibile pentru a nu permite ca românii din diaspora să-şi exercite un drept fundamental, dreptul de vot. Televiziunile au transmis materiale cu cozi enorme dinaintea reprezentanţelor României. Mesajul a fost clar: puterea vrea să limiteze dreptul de vot al celor care nu o agreează. Puterea îşi bate joc de cetăţeni.

Victor Ponta şi PSD au pierdut pe mâna lor. Şi vor pierde în continuare. Pentru că România a ales să spună un nu hotărât imposturii, dispreţului, aroganţei şi exercitării discreţionare a puterii.

La două zile de la anunţarea oficială a rezultatului alegerilor prezidenţiale, PSD se confruntă cu una dintre cele mai grave crize din existenţa sa, a pierdut pe propria mână şi caută să salveze ce se mai poate. Victor Ponta a anunţat că este de acord cu adoptarea legislaţiei pentru votul prin corespondenţă şi cu legea care prevede respingerea amnistiei şi graţierii. Un şir de promisiuni marca PSD, deşi campania electorală s-a încheiat demult.

La 25 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989 am reuşit din nou să demonstrăm că spiritul şi votul Timişoarei contează şi că noi, cetăţenii acestui oraş, am contribuit din nou la o schimbare radicală în viaţa tuturor românilor. Cu respect, demnitate, seriozitate şi normalitate am demonstrat din nou că se poate. Pe 16 noiembrie 2014, românii au votat un altfel de preşedinte. Românii au ales un preşedinte care să le garanteze o Românie normală, o Românie a respectului şi bunului simţ, o Românie a prosperităţii, o Românie curată şi decentă, o Românie puternică, o Românie europeană, o Românie a lucrului bine făcut.

Domnul Mircea Lubanovici:

"Diaspora sărbătoreşte victoria"

Doresc pe această cale să îl felicit pe domnul Klaus Iohannis pentru victoria fără echivoc pe care a obţinut-o duminică împotriva contracandidatului său. Cred cu tărie că duminică românii au ales din convingere o Românie a schimbării, o Românie în care justiţia funcţionează fără suspiciuni, iar politicienii lucrează în interesul cetăţenilor.

Ce a însemnat votul puternic de duminică? O declaraţie împotriva ipocriziei, a corupţiei şi a demagogiei, împotriva atacurilor la persoană şi la familie, prin care unii politicieni aleg să se valideze. Consider că mobilizarea românilor la vot a arătat că au înţeles că puterea lor stă în unitate, iar votul - dreptul fundamental al democraţiei - poate sancţiona acest mod arogant de a face politică, pe care PSD-ul l-a promovat.

Am arătat cu toţii că suntem mândri că suntem români, prin prezenţa ridicată la vot, prin statul la cozi în faţa secţiilor de votare, prin protestele împotriva modului deplorabil în care s-au organizat alegerile pentru românii din diaspora. Am arătat cu toţii că suntem mândri că suntem români, optând pentru varianta europeană de dezvoltare a ţării noastre, în defavoarea naţionalismului de faţadă, vizibil doar în platourile de televiziuni şi mai puţin în fapte.

Să nu uităm că votul pentru noul preşedinte al ţării a însemnat un vot pentru decenţă şi normalitate, un vot pentru asanarea clasei politice, un vot pentru o justiţie eficientă.

Respingerea Proiectului de Lege privind amnistia şi graţierea a fost, aşadar, un prim act de normalitate democratică pe care cetăţenii români l-au cerut cu determinare. Este evident că atât noi, cât şi colegii parlamentari din Senat, trebuie să rezolvăm cu celeritate toate cererile pentru ridicarea imunităţii parlamentarilor implicaţi în dosare de corupţie. Doar în acest mod putem demonstra că lucrăm într-adevăr în interesul românilor, şi nu al celor de grup.

Iar înainte de a încheia, doresc să îmi exprim în faţa dumneavoastră mândria nemărginită pe care o simt faţă de diaspora, care a demonstrat, poate mai mult ca niciodată, că rădăcinile sunt rădăcini, iar speranţa de schimbare în bine a României este o legătură care nu va putea fi ruptă niciodată. Vă las cu un mesaj al unei românce de excepţie care trăieşte în SUA:

"Mi s-a spus, de când m-am hotărât să votez, că nu are rost să mă agit să votez, pentru că oricum nu mai stau în România şi nici nu voi mai merge acolo atât de des ca în ultimii ani. Dar am făcut-o cu atâta speranţă în mai bine, pentru că atât de bine mă simt când merg în oraşul meu, atât de frumoasă mi se pare ţara mea şi atât de mult îmi doresc să crească şi să se îndrepte către o ţară cu mai multe oportunităţi de a avansa pe cont propriu, fără corupţie, fără pile. Eu sper că astăzi va fi prima zi înspre această direcţie. Am votat din acelaşi motiv pentru care am donat bani spitalului de oncologie unde a fost tratată mama în România, nu pentru că mă va ajuta pe mine personal cândva, ci pentru că sper că va ajuta pe cineva, cândva... în ţara mea... Fără speranţă în mai bine nu vine nicio schimbare, nu-i aşa? Bravo România!"

Domnul Mircea Lubanovici:

Am ajuns în momentul în care actuala putere va trebui să răspundă tuturor promisiunilor pe care le-a făcut în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale. În condiţiile în care guvernul a optat pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, pentru majorarea pensiilor şi pentru acordarea de cadouri baronilor locali, în schimbul loialităţii, iată că acum aşteptăm cu toţii să vedem care sunt sursele de finanţare pentru aceste măsuri darnice. Până în acest moment Guvernul Ponta a refuzat să îşi asume responsabilitatea prin elaborarea Bugetului de Stat pe 2015, declarând întotdeauna că economia ţării poate susţine toate aceste măsuri.

Să nu uităm că România se află în situaţia în care trebuie să reducă deficitul bugetar de la 2,2% din PIB, la 1,4%, iar veniturile la buget se vor reduce o dată cu scăderea taxei pe stâlp, de la 1,5% din valoarea activelor, la 1%. Să vă reamintesc că Fondul Monetar Internaţional a recomandat României să nu pună în pericol progresele realizate în ultimii ani în privinţa ţinerii sub control a cheltuielilor? Mai mult decât atât, îngrijorări asemănătoare au fost pronunţate şi de Comisia Europeană, care a estimat că Guvernul trebuie să găsească suplimentar o sumă de 10 miliarde de lei, altfel deficitul bugetar ar urca 2,8% din PIB.

Având în vedere toate aceste date, cum veţi reuşi, stimaţi guvernanţi, să echilibraţi cheltuielile cu veniturile? În campania electorală, aţi afirmat ori de câte ori aţi putut că nu veţi creşte taxele şi nici nu veţi reduce cheltuielile. Consider că prezentarea Bugetului de Stat pe 2015 va demonstra cu adevărat responsabilitatea actualului Guvern şi modul în care poate respecta promisiunile şi generozitatea din campanie!

Doamna Liliana Ciobanu:

"Prim-ministrul s-a spălat pe mâini din nou"

Victor Ponta, înainte de alegerile de duminică: "Dacă un singur român din străinătate nu poate să voteze, pleacă toţi de la MAE!" Istoria de acum două săptămâni s-a repetat, parcă mai abitir. De demisionat, a demisionat doar Teodor Meleşcanu! Puţin, foarte puţin, insignifiant!

Ministrul de şapte zile Meleşcanu şi-a dovedit limitele incompetenţei, după ce Titus Corlăţean a fost sacrificat inutil. "Moş Mele" şi-a anunţat marţi demisia, la fel de tardiv şi fără efecte ca şi forţarea plecării lui Corlăţean. Dragi români, stimaţi guvernanţi, e prea puţin! Premierul Ponta, prin Meleşcanu, a sfidat zeci de mii de români din diaspora, batjocoriţi a doua oară şi duminică, puşi să stea peste zece ore la cozi pentru a-şi exercita dreptul constituţional şi fundamental de a vota. Foarte mulţi dintre ei nu au reuşit să voteze, "graţie" incompetenţei primului-ministru, manifestată prin gesturile de un calm grobian ale bunicuţului Meleşcanu.

Ipocrizia acestui ministru-zilier nu a avut margini. El trimitea cu o nonşalanţă aproape sinistră românii veniţi să voteze la Paris spre Nancy, pentru că, chipurile, acolo nu se stătea la coadă, iar oraşul situat la o distanţă de 350 de kilometri era foarte frumos, de parcă toţi erau miliardari şi posesori de avioane private, aşa cum şi-a plimbat domnia sa bătrâneţile pe banii statului român!

Mai mult, românii care nu au mai fost lăsaţi nici în ultima duminică să voteze au mai suportat, în plus, pe lângă frig şi ploaie, şi gazele lacrimogene. Acesta este un abuz al autorităţilor însărcinate cu organizarea alegerilor, iar într-o ţară europeană civilizată cei vinovaţi trebuie să răspundă penal! Românii care au îndurat umilinţele infernale din faţa secţiilor de votare din străinătate şi, după ore întregi de stat la rând nu au reuşit finalmente să voteze, trebuie să cunoască faptul că au posibilitatea de a face plângere penală pentru încălcarea dreptului lor constituţional. Fiecare dintre ei, în nume personal. Deja sunt semnale că astfel de plângeri penale au început să fie formulate. Cu cât vor fi mai multe, cu atât mai mult cresc şansele ca procurorul general şi primul-ministru să nu mai poată ascunde adevărul, iar cei vinovaţi să plătească! Financiar, disciplinar, cu capul şi funcţiile! Pentru că asta înseamnă respectarea legii: când greşeşti, plăteşti! Ar fi extraordinar dacă preşedintele ales al României va instaura respectarea legii în această ţară greu încercată de minciună şi corupţie!

Aşa cum spunea noul preşedinte, pe bună dreptate, mai trebuie să plece de urgenţă din posturile deţinute şi ambasadorii României din ţările care au trântit uşile ambasadelor, fix la ora 21, în nasul alegătorilor rebegiţi de frig şi obosiţi de statul ore întregi în picioare. Prerogativele funcţiei de ambasador nu sunt cele de a vizita frumuseţile patriei unde activează, ci de a ajuta românii să se descurce în birocraţia ţărilor respective şi de a-i sprijini în momente dificile. Faptul că românii din foarte multe oraşe europene nu au putut vota, practic nu au fost lăsaţi, reprezintă un caz de forţă majoră, un aspect ce impunea intervenţia ambasadorilor noştri. Pentru ce sunt ei plătiţi regeşte, doar să plimbe nişte hârtii şi să facă "frumos" la protocoale?...

Un singur ambasador a reuşit să se ridice la înălţimea funcţiei, Bogdan Mazuru de la Paris. Nu numai că domnia sa a cerut insistent înfiinţarea unor secţii de votare suplimentare, fără succes însă, nefiind băgat în seamă de Ponta şi Meleşcanu, dar a şi stat la coadă ca orice român care dorea să voteze acolo. Şi au mai fost câţiva, din alte ţări, care au lăsat românii să voteze şi după ora 21 şi nu s-a întâmplat nimic, ba dimpotrivă, oamenii au plecat mulţumiţi spre casele lor, după ce şi-au exercitat dreptul fundamental. Toţi ceilalţi, care au dat dovadă de servilism şi de exces de zel în aplicarea unor legi permisive, trebuie să plece sau, altfel spus, să revină cu picioarele pe pământ românesc, mai ales cei care au chemat poliţiile locale să-i alunge cu gaze lacrimogene pe români.

Revenind la afirmaţia domnului premier, ieri nu am auzit că ar fi plecat toată conducerea Ministerului Afacerilor Externe, aşa cum domnia sa a subliniat răspicat. Pentru cine nu ştie, MAE mai are un ditamai ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, tristul actor Bogdan Stanoevici, cinci secretari de stat, un subsecretar de stat, un secretar general şi un secretar general adjunct. În total, pe lângă ministru, încă nouă oameni numai în conducere! Niciunul dintre ei nu a plecat ieri împreună cu Meleşcanu! Atunci, cum stăm cu fariseismul, minciuna, duplicitatea, falsitatea şi făţărnicia, domnule încă prim-ministru Victor Ponta?

Doamna Liliana Ciobanu:

"Ponta, de la puterea absolută la înfrângerea definitivă!"

"Cine sapă groapa altuia cade singur în ea", spune un binecunoscut proverb românesc. Aşa a păţit Victor-Viorel Ponta, cel care, pornind pe urmele mentorului său întru orgoliu şi lăcomie, Adrian Năstase, şi-a închipuit trufaş că poate îndeplini toate marile funcţii din statul român într-un timp record. Premier la 40 de ani, procurorul timorat de odinioară a crezut că poate face pasul spre Cotroceni la 42 de ani. Ghinion! Uite că românii au vrut altceva, pe altcineva!

Victor Ponta a pierdut pe mâna lui, nefiind susţinut de partid! A păţit ca şi Mircea Geoană, pe care a recunoscut că nu l-a votat în urmă cu cinci ani, deşi era şeful campaniei sale electorale. A vrut să le facă pe toate, să fie atotputernic şi atotştiutor, să manipuleze în stânga şi-n dreapta, să inducă populaţia în eroare, să mintă şi să-i joace pe români pe degete. Armele toxice folosite de el s-au întors împotriva lui ca un bumerang.

Ca să îşi reamintească românii, le spun că Ponta este inventatorul construcţiei politice care a transformat cămila în struţ, numită USL, cu promisiunea că-i scapă pe români de Băsescu, Boc, Udrea. A mai promis că, dacă ajunge prim-ministru, românii noştri vor trăi mult mai bine decât "binele" lui Băsescu. A fost ajutat şi împins de prietenii lui "de bine" să profite de credulitatea şi naivitatea bietului Crin Antonescu, apoi l-a înjunghiat pe la spate, scoţându-l din cursă într-un moment în care era aproape sigur viitorul preşedinte al României. În paralel, a bătut palma şi cu Băsescu, prin pactul de coabitare, pentru a-şi asigura un trai liniştit la şefia Guvernului, fără a avea grija unei eventuale remanieri intempestive. A continuat să se înconjoare de oameni slabi, miniştri de paie, fără idei, lipsiţi de personalitate, indivizi neputincioşi, servili, oameni zice-se tineri şi fără nicio experienţă în conducere, doar ca să dea bine la populaţie, dar bine controlaţi de mahării PSD-ului.

A ajuns să conducă România din platourile televiziunilor fidele PSD, guvernare doar la televizor, dar nu în viaţa reală, în care românii o duceau din ce în ce mai greu. Ponta dicta din studiourile TV controlate de aşa-numiţi moguli de media, oameni cu uriaşe probleme cu legea, inşi care au pus serios umărul ca România să ajungă în faliment, în recesiune tehnică, pe butuci. Ponta guverna, ţara sărăcea, iar românii deveneau tot mai uşor de manipulat şi condus de pe un piedestal fals.

Dar nu i-a fost de ajuns. A vrut mai mult, din ce în ce mai mult! Ghidonat de păpuşarul-şef, alt deţinător de dosar penal după ce a înviat morţii şi i-a încolonat spre vot la referendumul din 2012, "baronul-minune", a emanat Ordonanţa de urgenţă nr. 55/2014, prin care a legalizat prostituţia politică în toată splendoarea ei grotescă. A luat sute de primari, preşedinţi, consilieri, tot ce se putea lua din ţara asta săracă cu duhul. Cu forţa sau cu vorba dulce, nici nu mai contează că oamenii ăia au vrut sau nu să fie pesedişti. Atraşi de mirajul speranţelor partidului-unic şi de bani, bani de bani, alocaţi din fondul de rezervă, din taxele şi impozitele oamenilor cinstiţi ai acestei ţări, aleşii s-au încolonat, aproape toată ţara, spre PSD.

Apoi, a vrut şi mai mult. Putere absolută! Cum? Prin ascunderea celor certaţi cu legea, a penalilor, de mâna întinsă spre ei de justiţie. A inventat vacanţa parlamentară, pentru a nu anula Legea amnistiei şi graţierii, picată aseară în Parlament doar la îndemnul noului preşedinte, şi pentru a-i scăpa de închisoare pe anumiţi sponsori ascunşi sub costumul de parlamentar. Le-a apărat imunitatea până-n pânzele albe, adică până ieri, când s-a recunoscut învins, în urma alegerilor de duminică. Prea târziu! Parlamentul nu va scăpa în veci de imaginea negativă devastatoare căpătată în ultimii doi ani, graţie deciziilor luate la sfaturile "pilduitoare" ale păpuşarilor din spatele lui. A transformat PSD într-un monstru hidos care, aşa cum bine a spus şi "bunicuţa" Iliescu, într-un final l-a înghiţit, şi pe Ponta, şi pe cei din jurul său!

Ultima mare păcăleală a acestui prim-ministru care va ieşi pe uşa din spate a politicii româneşti este jalnica încercare de resuscitare inversă a USL, din struţ în cămilă, sub numele de USL 2. Jenantă manipulare, încă una! Poporul a tăcut, a aplaudat, aşa cum i-a comandat marele conducător, dar l-a taxat crunt duminică, în finala alegerilor prezidenţiale.

Acum mă aştept să vină iar la Giurgiu, să facă poze de grup şi să felicite senatorul fruntaş. Apropo, domnule fost candidat la Cotroceni, marea minciună de susţinere a PSD în judeţele fruntaşe a fost tot creaţia domnului care vă dorea plecat cât mai repede din PSD, pentru a vă ocupa fuga-fuguţa scaunul, birocratul Dragnea, omul bun la toate... Păcat, spun cu sinceritate, mare păcat! Un partid atât de mare a ajuns pe mâna unei găşti găunoase, a unor oameni de casă, şi nu de capă şi spadă, cum aveau nevoie...

În final, poporul a învins! Definitiv. A învins şi sistemul corupt şi ticăloşit, şi PSD-ul învechit, ştiut fiind faptul că bătrânii din satele României şi acum ştiu de trei trandafiri şi de moş Iliescu că-i preşedinte. Dar cea mai grea lovitură aţi primit-o de acolo de unde nu v-aţi aşteptat, din diaspora, unde manipularea nu a avut nicio şansă de reuşită.

Domnule Ponta, dacă sunteţi totuşi un om de bună credinţă şi aveţi gânduri bune, fiţi de-adevăratelea alături de oameni şi nu continuaţi să vă apăraţi interesele meschine. Dovediţi acest lucru şi lăsaţi pe altcineva. Demisionaţi! Aveţi onoare! Veţi arăta astfel românilor care v-au îngenuncheat că aţi fost băgat în faţă în mod eronat, doar pentru a apăra interesele celor care v-au propulsat, ale lui Hrebenciuc şi tata socru şi mulţi alţii, care deja au început să vă cânte prohodul politic. Poate astfel veţi reuşi să vă spălaţi de păcate şi, cine ştie, data viitoare veţi avea alte şanse de succes.

Acesta a fost votul românilor. S-a votat împotriva minciunii, împotriva corupţiei şi a corupţilor. Poporul s-a trezit şi nu mai poate fi manipulat de nimeni şi de nimic. Deşteaptă-te române nu mai este de acum doar un imn, este o stare de spirit!

Dumnezeu să le ajute tuturor românilor!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Componenta de mediu a Strategiei energetice: o provocare imensă"

Ministrul delegat pentru Energie, domnul Răzvan Nicolescu, a anunţat recent că Departamentul pentru Energie va lansa în dezbatere publică, după alegeri, Strategia Energetică a României, fiind deja finalizată o parte a documentului.

Unul din obiectivele de la sine înţelese ale strategiei este asigurarea protecţiei mediului atât pe componenta energiilor regenerabile, cât şi pe cea a prevenirii şi compensării (remedierii) efectelor negative ale utilizării resurselor convenţionale sau ale funcţionării propriu-zise a sistemului energetic naţional. În acest sens, s-a menţionat existenţa unui grup de lucru tematic pe sectorul de energie regenerabilă, ce va contura anumite scenarii de evoluţie bazate, implicit, pe opţiuni/alegeri, în privinţa implicaţiilor pentru mediu. Fără detalii suplimentare.

În mod cert, contribuţia Ministerului Mediului ar trebui să fie decisivă în definirea acestui document strategic privind energia atât la nivelul ţintelor asumate şi a planului de acţiune, cât mai ales al opţiunilor fundamentale privind politicile publice derivate în baza impactului estimat asupra mediului.

Experienţele din ultimii ani sunt extrem de grăitoare. Pe de o parte, avem stimularea dezvoltării energiilor regenerabile (pe anumite direcţii mai mult, pe altele mai puţin), cu efecte vizibile în totalul producţiei de energie. Pe de altă parte, suntem puşi în faţa unor opţiuni strategice privind explorarea resurselor noi de energie de pe teritoriul României, condiţionată în mod evident de numeroase considerente ce ţin de protecţia mediului.

În acelaşi timp, aduc aici aminte de discursul optimist al Guvernului privind şansele României de a deveni independentă energetic, graţie diverselor resurse aflate la dispoziţie, în mod cert sau potenţiale, precum şi a dezvoltării sectorului de energii regenerabile (în opinia unor experţi în mod insuficient de sustenabil). Ambele prezintă riscuri potenţiale în ceea ce priveşte protecţia corespunzătoare a mediului. În acest sens, sunt necesare opţiuni clare, concrete, privind posibilele direcţii de urmat.

Cu toate acestea, nu am remarcat conturarea în spaţiul public a unei poziţii de substanţă a Ministerului Mediului cu privire la definirea unei strategii energetice. Aş reţine o serie de declaraţii privind necesitatea flexibilităţii în reglementările şi deciziile luate la nivelul UE privind parcursul statelor membre ale Uniunii, în funcţie de nevoile şi condiţiile specifice cu care se confruntă acestea. Binevenite, accept. S-a menţionat, de asemenea, fără multe detalii, existenţa unui proiect derulat împreună cu Banca Mondială, pentru identificarea priorităţilor de investiţii pentru perioada 2014-2020, pentru stimularea producţiei de energie verde. Bine că există, sperăm că nu va fi prea târziu pentru Strategia energetică naţională.

Nu este corect să fim puşi în situaţia să alegem între mediu şi bunăstare, în cazul de faţă între mediu şi energie. Lipsa de viziune ne-a dus pe acest drum prea mulţi ani. Poate că de data asta nu va fi prea târziu. Dar aici nu mai putem conta pe forţa, hotărârea şi responsabilitatea cetăţenilor, aşa cum a fost la alegeri. Guvernarea presupune, pentru executiv şi legislativ, stabilirea de strategii, crearea de politici şi asumarea lor.

Consider că, în contextul general al provocărilor privind energia la nivel european şi mondial, autorităţile române cu competenţe de decizie politică şi programare strategică în domeniul protecţiei mediului trebuie să aibă un cuvânt foarte greu de spus în definirea Strategiei energetice naţionale. Şi să-l facă public în mod explicit, în termeni concreţi, nu susţinând ţinte largi şi generoase privind "prevenirea schimbărilor climatice şi dezvoltarea durabilă".

Mai mult, cred că au datoria să introducă pe agenda publică principalele teme asupra cărora trebuie să optăm în conturarea Strategiei energetice naţionale, cu diversele variante şi posibile direcţii de urmat. Departamentul de energie urmează logica consultărilor şi dezbaterilor, aşa cum este şi normal, din perspectiva obiectivelor sale. Dar Ministerul Mediului are datoria să le facă cunoscute cetăţenilor consecinţele opţiunilor privind politicile energetice, pe convenţional şi pe regenerabil. Ele privesc resursele naturale naţionale şi mediul în care trăim.

Oamenii au arătat că le pasă de viitorul lor, prin votul dat recent. Aşadar, nu este un demers inutil. Nu vreau să aud că există un cadru de consultări şi cine vrea să se ducă acolo. Sună la fel ca invitaţia de a merge la vot în diaspora, milioane de oameni în câteva secţii de votare.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Un nou model de preşedinte cerut de români: modelul maturizării politice a unei ţări"

Sunt convins că sintagma "un nou model de preşedinte" sintetizează cel mai bine concluzia acestor alegeri. Poate vi se pare simplă, în comparaţie cu toate analizele făcute pe acest subiect. Cu toate acestea, eu cred că această sintagmă rezumă cel mai bine, la 25 de ani de la revoluţie şi al treilea preşedinte de dreapta al României, direcţia indicată de electorat pentru această ţară.

Opţiunea electoratului este pentru un nou model de guvernare, pentru o nouă înţelegere a regimului politic şi constituţional, Dar mai ales pentru un nou mod de a înţelege rolul politicului, de a da substanţă statului de drept.

Criticile explicite care au fost aduse modului actual de a face politică ilustrează această direcţie din plin. Separaţia puterilor trebuie să fie una reală, instituţiile trebuie să capete consistenţă şi substanţă, pentru că doar aşa avem un stat de drept puternic. Statul de drept nu înseamnă doar un preşedinte puternic, sau doar un guvern puternic, sau doar un parlament puternic. Statul de drept înseamnă echilibrul între puterile pe care le reprezintă aceste instituţii, funcţionând fiecare cât mai bine. Bineînţeles, în democraţia liberală rolul legislativului este nepreţuit, prin legitimitatea şi funcţiile sale, iar România trebuie să poată moderniza şi această latură a statului cât mai curând.

Votul din acest an a arătat clar că cetăţenii români s-au maturizat din punct de vedere politic şi au reuşit să transmită un mesaj ferm care va determina rapid şi clasa politică să progreseze. Victoria reală este faptul că maturizarea politică a generat o preferinţă clară şi coerentă pentru un nou mod de a face politică şi de a guverna. Inclusiv pentru un nou mod de a înţelege rolul statului.

Dacă în 1989, conform multor analize, curentul schimbării din Europa Centrală şi de Est a făcut ca schimbarea să fie simultan top-down şi bottom-up, acum cred că victoria este meritul unui val bottom-up. Aşadar, cred că de data aceasta preschimbarea clasei politice va avea loc, pentru că este mult mai mult decât o necesitate intuită. Mai mult decât o opţiune autoasumată, în numele unor principii. Cu siguranţă, această opţiune ar fi trebuit să fie de ajuns, dar e bine şi aşa, în ceasul al doisprezecelea.

Opţiunea exprimată în acest moment de maturitate politică vizează, aşadar, o nouă schimbare la nivelul gândirii politice, nu schimbarea unor persoane sau partide politice.

Aş pune acest fenomen într-un context mai larg, cel al recentelor alegeri la nivel european pentru un nou legislativ.

Unul dintre elementele discutate zilele acestea este mobilizarea tinerilor şi importanţa noilor forme de comunicare, de implicare şi participare civică pentru crearea unei mase critice cu impact asupra politicului. Am avut "Uniţi Salvăm" anul trecut, am avut mişcările Occupy în întreaga lume în ultimii ani. Sunt exemple de fenomene noi, care indică o nouă viziune asupra relaţiei cetăţean - politicieni - guvernare. Cu toate acestea, vreau să vă aduc aminte că modelele observate în Europa, în foarte multe state, au pus în evidenţă accentuarea mişcărilor şi preferinţelor extremiste, tensiuni intrasocietale complexe. În profundă contradicţie cu dezvoltarea spiritului civic şi participativ, aşa cum l-ar fi ilustrat trendurile mai sus amintite.

Ei bine, comparând "revoluţia" din aceste zile, prin mobilizarea politică a cetăţenilor români, comparând mesajul transmis clasei politice şi modelul de preşedinte ales, cu ceea ce s-a observat la alegerile europene, eu cred că românii au dat dovadă de o maturitate politică de care nu era nimeni conştient. Nici noi, din clasa politică, nici chiar experţii, dacă privim reacţiile şi analizele recente.

Din punctul acesta de vedere, cred că există o consistenţă extraordinară în spatele mesajului transmis de români şi al modelului de preşedinte ales. Prin tot ce au negat şi prin tot ce au ales. În comparaţie cu alegerile europene, refuzul unor mesaje naţionaliste bazate pe criterii etnice, refuzul xenofobiei, şi alegerea unui model politic al liberalismului, democraţiei (şi participării), al statului de drept reprezintă un câştig imens.

Vorbeam în campanie de România lucrului bine făcut, îndemnam cetăţenii să alegem un drum spre normalitate pentru România, subliniam faptul că avem nevoie de stabilitate, predictibilitate şi respect. Dar mesajul transmis de români este mult, mult mai puternic şi este fundamentat pe o imagine mult mai complexă a rolului politicului.

Mesajului naţionalist, un naţionalism prost înţeles, românii i-au răspuns într-un mod care ne arată că regimul comunist nu a reuşit să distrugă resorturile adevărate ale ataşamentului faţă de comunitatea naţională şi că democraţia din ultimii 25 de ani a dus la maturitate ce am început în Iaşi la prima unire şi am înfăptuit în 1918. Poate sunt optimist în acest moment, dar mă bucur să am aceste motive. Din nou, într-un mod în care nu ne aşteptam, românii ne-au arătat că sunt o comunitate politică şi civică (naţională) puternică. Au răspuns că merg la vot tocmai pentru că îşi iubesc ţara şi vor să lupte pentru idealurile ei.

Închei, cu câteva observaţii punctuale.

Am obţinut un rezultat nesperat, foarte bun, dar care este într-o atât de mare măsură meritul cetăţenilor şi maturizării lor politice, încât responsabilizează foarte mult clasa politică şi echipa din jurul lui Klaus Iohannis.

Cred azi mai mult decât oricând în forţa românilor de a-şi croi o soartă mai bună, de a munci împreună pentru o ţară respectată în Europa şi puternică, în care există bunăstare.

Am azi mult mai multă încredere în forţa, în hotărârea şi în capacitatea comunităţilor locale de a participa activ la România lucrului bine făcut, de a fi parte a schimbării şi de a munci pentru bunăstare şi o viaţă normală. Mesajul dat de fiecare judeţ în parte este deosebit de semnificativ. Şi el vizează un tip de modernizare de substanţă, atât la nivelul statului şi sistemului politic, cât şi la cel socio-economic. O modernizare pe care oamenii o înţeleg şi o cuantifică, pentru că într-o formă sau alta au experimentat-o, prin schimbarea mentalităţilor, prin interacţiunea cu familiile şi prietenii din diaspora. Modernizarea nu mai este o lozincă sinonimă în mod abstract sau demagogic cu o bunăstare îndepărtată şi abstractă, este un fenomen la care iau parte şi pe care încep să-l înţeleagă din ce în ce mai bine.

Vreau să mulţumesc încă o dată tuturor nemţenilor, dar şi ieşenilor, pentru încrederea acordată. Am convingerea că hotărârea de care au dat dovadă vor aduce bunăstare şi în Moldova noastră greu încercată. Vor aduce investiţii, vor transforma în realitate promisiuni vechi, precum autostrăzile şi spitalele. Avem nevoie în Neamţ de o autostradă care să ne lege de Ardeal şi Europa, tot aşa cum este nevoie şi în Iaşi. Am văzut la aceste alegeri cât de importantă este comunicarea pentru modernizare şi modernizarea pentru implicare şi bunăstare. Vom avea şi noi în Moldova aşa ceva!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Priorităţi de mediu ale României în dialogul cu noua Comisie Europeană"

Comisia Europeană şi-a început de curând activitatea, în noua sa formulă. În acest context, vreau să subliniez câteva aspecte privind politicile în domeniul mediului, al gestiunii responsabile a resurselor noastre naturale, pe fond, al dezvoltării durabile.

Guvernul României, prin Ministerul Mediului şi autorităţile din domeniu, este implicat în mod direct într-o nouă etapă europeană a deciziilor politice şi a politicilor publice în domeniul protecţiei mediului. Noul legislativ comunitar, alături de noua Comisie, vor conferi noi abordări pe această problematică, fie pe chestiuni de conţinut al politicilor, fie pe aspecte ce ţin de dinamica promovării lor.

România, la rândul său, este confruntată cu o serie de obligaţii asumate prin Tratatul de aderare, dar şi cu o serie de deficienţe şi provocări în raport cu standardele stabilite sau asumate la nivel comunitar. Progresele privind deşeurile municipale, epurarea apelor uzate, ariile protejate sau siturile contaminate sunt doar câteva exemple.

În acest context, se deschide un nou cadru de dialog în care România are de făcut opţiuni în materie de politici publice, nu doar de respectat anumite ţinte. Şi, ca de fiecare dată, executivul are un rol semnificativ în negocierea politicilor europene şi normelor, pentru a proteja aşa cum este mai bine interesele României, ale cetăţenilor, pentru a proteja mediul înconjurător. Există multe exemple concrete unde prevederile de mediu afectează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, nu doar aspecte globale, politici de tip macro.

Iau ca exemplu discuţiile recente pe care le-aţi avut privind progresul Programului Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013 şi pregătirea proiectelor ce urmează a fi finanţate prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare 2014-2020 sau, la nivel concret, problema taxei de poluare pentru centralele de apartament, un aspect relevant pentru viaţa cotidiană a milioane de români şi pentru care vor trebui continuate negocierile pe detaliile de aplicare.

În acelaşi timp, contextul general este unul destul de complex. Problematica protecţiei mediului în noul executiv european, mai exact ataşamentul real al noii formule faţă de o agendă de promovare susţinută a politicilor de mediu, a fost unul dintre subiectele clar puse sub semnul întrebării de experţii în domeniu. Este drept, presiunea economică în noul context de securitate, dar şi cea pe zona strictă a bunăstării pe care statele individuale trebuie să o asigure propriilor cetăţeni - ambele juxtapuse - sunt enorme.

În consecinţă, decidenţii din domeniul mediului din România sunt puşi în situaţia destul de dificilă a face faţă presiunilor unei agende anterioare mult mai ambiţioase şi care ne-a adus beneficii până în prezent, dar care riscă să fie abandonată în numele unor obiective de creştere nesustenabilă din raţiuni politice. Ea nu trebuie abandonată, indiferent de contextul politic intern şi internaţional. Este vorba de resursele naturale ale ţării şi de mediul în care trăim. Numai protejate aduc bunăstare. Şi sincer, noi suntem primii cărora trebuie să le pese.

Într-un atare context, deficienţele cu care se confruntă România în domeniul protecţiei mediului riscă să se adâncească, dacă şi Comisia sau Uniunea Europeană în ansamblul său încetinesc ritmul în promovarea unor astfel de politici.

În concluzie, atrag atenţia foarte apărat privind faptul că Ministerul Mediului şi autorităţile asociate acestui domeniu au o responsabilitate sporită în acest moment. Trebuie să stabilească în mod clar şi cu argumente de substanţă obiectivele ministerului, ale României pe termen mediu (măcar cei 5 ani ai mandatului european) pentru dialogul cu noua comisie şi cu comisarii de resort privind politicile de mediu, ţinând cont, atenţie, nu doar de ţintele asumate de România, ci şi de o viziune proprie a noastră privind protejarea şi promovarea intereselor de dezvoltare durabilă şi ocrotire a mediului, o viziune pentru România durabilă.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Remedierea siturilor contaminate: un obiectiv amânat din nou de executiv?"

Aduc în atenţia dumneavoastră şi a Ministerului Mediului o problemă de interes major pentru România, identificată ca atare atât la nivel naţional, cât şi european, şi anume remedierea siturilor contaminate.

Ridic această problemă din trei motive principale.

În primul rând, riscurile de mediu extrem de ridicate, asociate existenţei acestor situri contaminate în diverse regiuni ale ţării.

În al doilea rând, principiul utilizării durabile a resurselor naturale, menţionat şi de strategia elaborată şi dată publicităţii în acest an de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, şi anume utilizarea siturilor remediate pentru dezvoltarea economică şi socială, în detrimentul scoaterii din circuitul agricol şi silvic a terenurilor productive. Consider că, din perspectiva criteriilor de sustenabilitate, este unul din principalele obiective ale strategiei.

În al treilea rând, pentru că Guvernul se află în faza redactării bugetului şi sper că nu este prea târziu.

În Strategia naţională şi planul naţional de acţiune pentru gestionarea siturilor contaminate din România, lansată în dezbatere publică la începutul anului, este realizată o programare financiară care poate fi considerată problematică, în raport cu urgenţa demarării lucrărilor de remediere, urgenţă subliniată în mod clar şi de către documentul elaborat de MMSC. În speţă, se specifică faptul că obiectivul de mediu, reducerea suprafeţei ocupate de situri contaminate, asigurarea finanţării, alocarea fondurilor de finanţare de la buget şi fonduri europene, cu prioritate pentru remedierea siturilor contaminate prioritare, se va face abia începând din 2016.

Care este raţiunea pentru care statul român amână atât de mult alocarea unor fonduri necesare demarării lucrărilor de remediere a siturilor contaminate, în condiţiile în care urgenţa unui astfel de demers este extremă (prin potenţialul de risc asupra populaţiei şi mediului) şi, totuşi, nu pornim de pe un nivel absolut, de tabula rasa legislativ şi instituţional, în problematica de mediu?

Din lectura strategiei reiese, este adevărat, faptul că sunt necesare o serie de modificări legislative şi măsuri pentru "Dezvoltarea, armonizarea şi punerea în aplicare a cadrului legislativ pentru remedierea siturilor contaminate şi încurajarea reutilizării acestora cu prioritate" sau "Dezvoltarea capacităţii instituţionale pentru gestionarea siturilor contaminate". Cu toate acestea, având în vedere că este a treia variantă de strategie elaborată în ultimii ani, că România are nevoie urgentă să intervină în acest domeniu, a programa peste câţiva ani alocarea fondurilor bugetare, deci care pot fi decise la nivel naţional, nu accesare de fonduri europene, pentru iniţierea remedierii acestor situri, ridică probleme de validitate a acestei strategii.

Fac un apel către Guvern ca măcar acum, în al doisprezecelea ceas, să găsească - sau să găsim împreună - soluţia instituţională pentru a devansa programarea financiară pe acest segment şi includerea ei în bugetul pe 2015. Să ne spună ce paşi ar trebui făcuţi cu celeritate. Sunt convins că orice parlamentar, fie de la putere, fie din opoziţie, va vota cu bună-credinţă astfel de măsuri.

Domnul Neviser Zaharcu:

"Guvernul României are aceeaşi legitimitate ca şi preşedintele ales"

Separaţia puterilor în statul român este suverană. Constituţia României departajează în mod clar atribuţiile puterilor în statul român. Preşedintele are prerogativele sale, Parlamentul şi Guvernul au misiuni total diferite. Românii trebuie să fie informaţi despre aceste realităţi, nu este cazul să facem înmormântare dintr-o nuntă, aşa cum, din păcate, poporul nostru are o tradiţie îndelungată în acest sens. Acest guvern este legitim şi se bazează pe voturile obţinute de alianţa care a câştigat detaşat alegerile parlamentare din decembrie 2012.

În consecinţă, consider că nu este normal să facem vorbire în acest moment pe tema unei iluzorii modificări a configuraţiei coaliţiei de guvernare şi a majorităţii parlamentare. Aşa cum domnul Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale, şi îl felicit pentru acest lucru, tot la fel, Uniunea Social-Democrată a obţinut marea majoritate a sufragiilor românilor în urmă cu doi ani, iar acest vot s-a referit explicit la mandatul parlamentar şi guvernamental 2012-2016. În aceste condiţii, orice fel de speculaţii cu privire la o ipotetică schimbare a majorităţii parlamentare actuale, care susţine Guvernul condus de primul-ministru Victor Ponta, este nulă de drept şi de fapt.

Personal, sunt adepta respectării adevărului şi, mai ales, a opţiunii liber consimţite a votului. Nu este cazul acum nici să ne lamentăm, dar nici să instigăm suplimentar, nici de o parte, nici de alta. Votul pentru noul preşedinte este suveran, dar, în acelaşi timp, actuala guvernare trebuie să continue să facă dreptate românilor până la capăt. Este contraproductiv pentru buna funcţionare a statului român democratic să purtăm o polemică sterilă, din start sortită eşecului. Guvernarea PSD şi a partidelor susţinătoare a fost una pozitivă, îndreptată spre agenda cetăţenilor şi a rezolvării nevoilor acestora. Avem o majoritate parlamentară stabilă, care susţine un guvern perfect sustenabil, orice alte comentarii fiind doar bârfe neconforme cu realitatea.

Rămâne să vedem dacă românii vor simţi sau nu pe propria piele efectele bunului proverb românesc care spune că "la pomul lăudat să nu te duci cu sacul!". Istoria post-revoluţionară a României a mai avut un precedent în acest sens, profesorul Emil Constantinescu, cel care s-a recunoscut prematur învins de sistem sau de vremuri, dovedind că pălăria de preşedinte i-a fost mult prea largă! Vom vedea dacă generaţia Facebook a avut sau nu dreptate alegând un preşedinte nefamiliarizat cu sumedenia de aptitudini necesare contextului sensibil de pe plan internaţional şi a celor referitoare la politica externă. De altfel, cred că domnul Iohannis deja a debutat cu stângul în mandatul de preşedinte, deoarece nici nu a fost învestit, şi a şi început să dea ordine de-a valma tuturor, Parlament, Guvern, Preşedinte în funcţie, uitând tocmai... separaţia puterilor în stat. Uşor cu pianul pe scări, domnule primar! Mai întâi instalaţi-vă confortabil, obişnuiţi-vă cu fişa postului, şi abia apoi începeţi să vă desfăşuraţi! Graba strică treaba, mai spune o altă zicală profundă din popor...

Am mai constatat că de luni încoace s-a încheiat şi frenezia de pe reţelele de socializare. Pe Facebook, oamenii s-au retras în carapacele iniţiale, vehemenţa fiind înlocuită cu un fel de linişte nedătătoare de mari speranţe. Atribuţiile preşedintelui României nu sunt acelea de a-i face pe români nici să trăiască bine, cum spunea un clasic în viaţă, nici să traseze lucrurile bine făcute, cum promitea preşedintele ales. De buna gestionare a vieţii românilor se ocupă puterea Executivă, adică Guvernul, fără slogane prea pompoase şi fără a-şi scrie buna guvernare pe toţi pereţii.

"România lucrului bine făcut" nu stă în atribuţiile unui şef de stat, fie acela şi ardelean şi de origine germanică. România lucrurilor bine făcute, că nu putem vorbi doar de un singur lucru ce trebuie bine făcut în ţara asta, stă în mintea şi mâinile fiecăruia dintre noi! De acum încolo, ţine de fiecare dintre noi să ne facem mai suportabilă viaţa în comunităţile din care facem parte! Fiecare dintre noi trebuie să fim un exemplu de schimbare: a mentalităţii, a adaptabilităţii, a gândurilor, a acţiunilor noastre! Trebuie să ieşim din şablonul statului cu mâna întinsă către putere, către instituţii, către Guvern! Trebuie să dăm fiecare dintre noi exemple de devotament, dăruire, implicare şi responsabilitate, atât în familie, cât şi la locul de muncă sau în comunitate. Numai astfel vom putea deveni mai buni, mai toleranţi, mai competitivi! Numai aşa vom putea face România puternică!

Doamna Marioara Nistor:

"Suntem obligaţi să continuăm buna guvernare a României!"

Un vechi proverb românesc spune că "Nu număraţi puii înainte de a ieşi din ou!". Cred că aşa s-ar putea traduce cel mai bine euforia cel puţin ciudată care a cuprins România după cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale de duminică, 16 noiembrie. O altă povaţă din popor ne învaţă că "La pomul lăudat să nu te duci cu sacul!", sau, cu alte cuvinte, să lăsăm lucrurile să evolueze şi abia apoi să ne pronunţăm dacă au fost bine sau mai puţin bine făcute.

În calitate de cetăţean responsabil al acestei ţări, salut votul democratic exprimat de români duminică. Consider că prezenţa numeroasă la urne este un semn al progresului democraţiei şi al societăţii româneşti în ansamblu, iar formaţiunea din care fac parte tocmai acest lucru îşi propune: progres şi prosperitate. România are un preşedinte ales în mod corect, prin voinţa populară liber consimţită a majorităţii. Nu ne rămâne decât să-i urăm succes preşedintelui ales în dificila misiune care-l aşteaptă, având în vedere contextul internaţional delicat din această perioadă, precum şi lipsa sa de experienţă în domeniul securităţii naţionale şi a politicii externe.

În acelaşi timp, trebuie subliniat faptul că Guvernul Victor Ponta trebuie să îşi continue treaba începută în urmă cu doi ani, are datoria de a munci în continuare pentru a face dreptate până la capăt românilor. Uniunea Naţională pentru Progresul României va continua să fie parte activă a guvernării şi a majorităţii parlamentare care susţine acest Executiv. UNPR a reafirmat susţinerea totală pentru Victor Ponta, în actuala formula politică din Guvern şi Parlament.

Subliniez faptul că în 87% dintre localităţile care au primari UNPR primul-ministru Victor Ponta şi-a adjudecat scrutinul prezidenţial, astfel încât se poate spune fără nici un fel de exagerare că putem fi mulţumiţi de munca depusă la nivel naţional. Şi în judeţul Brăila am obţinut un scor excelent, candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, a obţinut un procent de 57,95%, respectiv 101.992 voturi, iar candidatul ACL a fost votat de doar 42,05% dintre alegători, obţinând 74.022 voturi. Primul-ministru Victor Ponta a câştigat alegerile în toate comunele brăilene conduse de primari şi viceprimari progresişti: Galbenu, viceprimar Creţu Adrian - 77,83%, Siliştea, primar Efteme Ilie - 68,37%, Măxineni, primar Stroia Costel - 56,69%, Chişcani, primar Ion Crăciun - 55,83%.

Nu în ultimul rând, trebuie remarcată prestaţia angajaţilor Ministerul de Interne, care, sub comanda şi supravegherea vicepremierului Gabriel Oprea, au asigurat exemplar ordinea publică şi respectarea legii pentru desfăşurarea votului. În aceste condiţii, este evident că UNPR are o datorie morală faţă de sutele de mii de membri de partid, cetăţeni români, faţă de simpatizanţii noştri, să continue susţinerea pentru primul-ministru Victor Ponta şi Guvernul din care face parte.

Doamna Cornelia Negruţ:

"Guvernul Ponta trebuie să-şi ducă crucea până la capăt!"

În mod firesc, preşedintele ales duminică trebuie felicitat, votul fiind o expresie fidelă a dorinţei majorităţii românilor. În acelaşi context însă, consider că Guvernul Victor Ponta trebuie să îşi continue activitatea, deoarece măsurile liberale adoptate în ultima perioadă au fost extrem de benefice pentru viaţa lor de zi cu zi. În ultimii doi ani şi jumătate, Executivul condus de primul-ministru Victor Ponta a reuşit să repare numeroasele nedreptăţi făcute de guvernările anterioare românilor. Cele mai umilitoare au fost tăierile de pensii şi salarii, închiderile de şcoli şi spitale, decizii care încă îi afectează pe oameni, mulţi dintre ei nerevenindu-şi nici acum din situaţiile extrem de dificile prin care au trecut în timpul guvernărilor girate de regimul Băsescu.

Actualul Guvern a redat românilor şi salariile, şi pensiile, şi demnitatea care le-au fost luate cu forţa de samavolnicele conduceri anterioare. România este acum stabilă, iar în ultima perioadă au fost luate măsuri cu evidentă amprentă liberală, precum reducerea CAS la angajatori cu 5 procente, creşterea salariului minim pe economie, majorarea şi indexarea anuală a pensiilor, mărirea alocaţiilor de sprijin familial. De asemenea, guvernul condus de Victor Ponta şi sprijinit de majoritatea parlamentară PSD-UNPR-PC-PLR a adoptat decizii privind îmbunătăţirea mediului de afaceri, prin atragerea unor noi investitori străini, încurajarea competitivităţii şi dezvoltării IMM-urilor, stimularea unei concurenţe reale, reducerea TVA la pâine şi produse de panificaţie. Astfel, au fost create premisele ca la sfârşitul acestui an numărul salariaţilor cu contracte de muncă să fie egal cu cel al beneficiarilor de pensii, obiectivul fundamental al Guvernului fiind de a inversa raportul dintre forţa de muncă activă şi pensionari. Egalizarea numărului salariaţilor cu cel al pensionarilor, fapt fără precedent în ultimii ani, a fost posibilă deoarece nu au mai existat valuri de pensionări anticipate şi nici restructurări în administraţie, sănătate şi educaţie. În acest moment, numărul persoanelor cu contracte de muncă este egal cu cel al pensionarilor, circa 5.280.000 persoane din fiecare categorie, în timp ce raportul era, până la învestirea Guvernului Ponta, de 6 milioane de pensionari la 4 milioane de angajaţi.

Acestea sunt doar câteva dintre măsurile benefice luate de actualul Guvern pentru îmbunătăţirea vieţii românilor. Sunt sigură că avem nevoie de continuitate în guvernare, iar majoritatea parlamentară actuală va constitui o garanţie considerabilă a faptului că România va cunoaşte o nouă etapă a dezvoltării, deoarece românii trebuie să facă progrese importante din punct de vedere al gradului de bunăstare. Aşa cum a demonstrat până acum, actualul Executiv este îndreptăţit să ia deciziile corecte pentru un viitor luminos al copiilor noştri şi un trai decent al vârstnicilor, pentru a ne recâştiga demnitatea şi respectul atât faţă de noi înşine, cât şi ca naţiune, raportat la celelalte state din Uniunea Europeană.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Bugetul 2015 - bugetul pomenilor electorale"

15 noiembrie 2014 era termenul până la care Guvernul Ponta trebuia să depună în Parlament proiectul de buget pentru anul 2015, un buget care ar trebui să acopere toate promisiunile şi toate pomenile electorale ale PSD şi ale candidatului său.

De ce nu a respectat Guvernul acest termen? Ne-a explicat candidatul - prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. El a declarat că bugetul este sarcina premierului şi nu ar fi "corect" ca, în cazul în care va ajunge preşedintele României, să îl pună pe noul premier să guverneze ţara după cum a făcut el bugetul.

Ghinion! Pentru el. Nu va fi preşedintele României, deci va trebui să prezinte el acest buget pentru anul viitor, să ne spună el din ce surse va finanţa reducerea cu 5% a CAS, cum va acoperi el majorarea pensiilor şi cum va putea să îşi onoreze toate promisiunile făcute în campania electorală de dragul de a se vedea instalat în fotoliul de la Cotroceni.

Să nu uităm că toate acestea vor trebui să se întâmple fără a majora taxele şi impozitele, pentru că aşa au promis toţi PSD-iştii, cu el în frunte.

Totodată, Guvernul trebuie să ţină cont de prevederile pactului fiscal şi, conform angajamentului României în faţa Comisiei Europene, deficitul bugetar va trebui să scadă de la 2,2 % la 1,4 din PIB.

Conform calculelor, reducerea CAS înseamnă un impact bugetar de 5 miliarde lei, scăderea taxei pe construcţii speciale va determina o scădere a veniturilor la buget cu 500 milioane lei, iar indexarea pensiilor are un impact de 2,7 miliarde lei.

De unde va face rost Guvernul Ponta de bani pentru a-şi acoperi cadourile electorale? De unde va lua? Tot de la sănătate şi de la educaţie? Îşi va bate joc iar de investiţii sau de banii europeni?

Şi-au imaginat Ponta, şi PSD că medicii vor fi mulţumiţi cu cei 100 de lei pe care îi vor primi din 2015? Sau că profesorii vor fi cumpăraţi cu cei 150 euro pe care i-au primit tocmai în prag de alegeri pentru dezvoltare profesională?

Răspunsul pe care l-au primit la alegeri a fost cel pe care îl meritau.

Pentru Victor-Viorel Ponta câştigarea alegerilor însemna o "spălare pe mâini" în ceea ce priveşte bugetul. Un alt premier ar fi fost tras la răspundere pentru un buget care nu ar fi fost cel promis, un alt guvern ar fi trebuit să găsească soluţiile pentru acoperirea minciunilor pe care le spunea de fiecare dată.

Nici amnistia fiscală extinsă pentru mame, pensionari şi bugetari, nici "electorata" care prevedea reducerea cu 35% a ratelor bancare pe o perioadă de doi ani - cu peste un milion de beneficiari, nu i-au ajutat pe cei din PSD să îşi vadă candidatul ajuns preşedintele României.

Au pierdut "pe mâna lor", pentru că au crezut că în 2014 mai pot prosti oamenii cu pomeni, pentru că au dus cea mai murdară campanie, pentru că au fost mincinoşi, aroganţi şi dispreţuitori.

Îl aşteptăm cu interes pe domnul Victor Ponta în Parlament să îşi prezinte proiectul de buget pe 2015 pentru că, aşa cum chiar el declara, viitorul prim-ministru va fi foarte norocos.

Cu siguranţă că, atunci când declara toate acestea, nu se gândea că "viitorul" prim-ministru va fi acelaşi "vechi" Victor Ponta.

Domnul Anton Doboş:

"Revoluţia de catifea a României"

La un sfert de secol de la decembrie 1989, după o perioadă de zbucium pentru întreaga ţară, iată că duminică noaptea românii au ales o nouă cale, o cale a respectului, a demnităţii şi a corectitudinii, o cale de a opri distrugerea democraţiei. S-a reuşit schimbarea politicii prin votul poporului, s-a ales o cale dreaptă, la propriu şi la figurat!

Ziua de 16 noiembrie a arătat părţii stângi a spectrului politic că poporul român se pricepe şi la surprize. Oameni care timp de 25 de ani au votat cu PSD-ul au înţeles că această cale nu duce nicăieri şi că o schimbare de optică şi viziune e singura manieră pentru ca România să iasă din acest cerc vicios şi să între într-unul virtuos. Dar ei nu au fost singurii. Mobilizarea tinerilor să iasă la vot şi să îşi aleagă preşedintele este poate cea mai valoaroasă parte a acestor alegeri, o evoluţie care a arătat că tineretul este responsabil, extrem de puternic şi coagulat în jurul unor valori ferme şi democratice. Au ales un preşedinte în care cred şi care crede, la rândul său, în potenţialul lor

Românii din diasporă, oamenii care prin determinarea lor de a-şi exercita dreptul câştigat prin sânge în 1989, au arătat lumii o nouă faţă a României. O faţă dârză, o faţă care crede, o faţă care ştie că are drepturi şi care e dispusă să îndure în frig şi ploaie pentru a-şi face vocea auzită. Mă plec cu respect în faţa miilor de oameni care duminică, în ciuda umilinţei la care au fost supuşi, au rezistat cu stoicism şi nu au renunţat o clipă la dreptul lor. Respectul meu se îndreaptă şi către cei cărora le-a fost furat dreptul la vot şi sper ca cei vinovaţi să fie traşi la răspundere.

Toţi cei 6.2 milioane de oameni care l-au votat pe Klaus Iohannis au vrut un nou tip de preşedinte, unul care nu fuge de realitate, nu o poleieşte cu pomeni electorale şi nu se extaziază în faţa baronilor locali care vor să facă legea în ţară. Oportunismul şi minciuna nu mai sunt la căutare în ţara noastră, iar votul de duminică a demonstrat asta din plin, prin evacuarea lui Victor Ponta. Alegerea lui Klaus Iohannis a arătat că inversarea scării de valori pe care a dorit-o PSD-ul a eşuat, la fel şi tentativa sa de a fi un partid-stat care să pună mâna pe toată puterea pentru a defila apoi liniştit cu toţi corupţii la braţ într-o Românie din ce în ce mai sărăcită şi cuprinsă de flagelul nedreptăţilor. Votul de duminică a fost un vot pentru mai multă onestitate, mai multă verticalitate şi civilizaţie şi sunt mândru că Moldova, considerată mult timp fieful PSD-ului, a arătat că obrăznicia, furtul şi minciuna se sancţionează prin vot.

Acum va avea în sfârşit şansa pe care cei aflaţi la guvernare i-au furat-o, şansa la o autostradă, la o punte de legătură cu vestul. Acum acest proiect, pus la naftalină până în 2022 de către PSD, are şanse reale de realizare, Guvernul Ponta fiind obligat de votul covârşitor al ieşenilor să reanalizeze Masterplanul şi să prioritizeze construirea autostrăzii est-vest!

"Alegerea, şi nu şansa e cea care ne determină destinul", spunea Roosevelt, iar pe 16 noiembrie românii au ales ca ţara noastră să intre pe un făgaş al normalităţii, al bunului-simţ, care promite o schimbare radicală a modului de a face politică, iar avându-l în fruntea ţării pe Klaus Iohannis sunt sigur că aceste direcţii nu sunt doar planuri, ele vor deveni realităţi.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

"România normală a început odată cu alegerea lui Klaus Iohannis ca Preşedinte al României"

După o campanie dificilă, dar, mai ales, anormală pentru o ţară democratică, din foarte multe puncte de vedere, românii au fost cei care au dat semnalul schimbării profunde în România, alegându-l pe Klaus Iohannis preşedinte al României, dovedind astfel că toate tertipurile manipulatoare utilizate de către PSD nu au avut absolut niciun efect, ci, dimpotrivă, au acţionat ca un adevărat bumerang.

Acest rezultat al alegerilor prezidenţiale reprezintă în primul rând voinţa comună a milioane de cetăţeni de a arăta că prin credinţă şi hotărâre nimic nu este imposibil. Astfel, prin votul oamenilor, România a ales, fără echivoc, drumul valorilor occidentale.

Le mulţumesc tuturor braşovenilor pentru faptul că au înţeles să-şi exercite un drept civic fundamental, votând într-un număr atât de mare, dar, totodată, doresc să le mulţumesc şi românilor din diaspora pentru efortul depus, în condiţiile în care Guvernul Ponta a organizat cu superficialitate scrutinul din diaspora, dovedind lipsă de respect faţă de toţi cetăţenii români atât pe 2 noiembrie, cât şi pe 16 noiembrie, români care au stat ore în şir la cozi interminabile pentru a-şi exercita un drept fundamental, acela de a vota. Este nevoie de o analiză serioasă a ceea ce s-a întâmplat în străinătate la cele două scrutine de alegeri, iar cei responsabili trebuie să suporte consecinţele organizării catastrofale a acestora în diaspora.

Am convingerea că odată cu câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Klaus Iohannis, avem garanţia că drepturile tuturor românilor vor fi de acum încolo întotdeauna respectate! Mai mult decât atât, România se va putea aşeza la masa liderilor europeni din nou cu capul sus, deoarece, în calitate de preşedinte al României, Klaus Iohannis va fi promotorul valorilor occidentale şi al întăririi relaţiilor dintre România şi ţările europene democratice. Ca şef al statului român, Klaus Iohannis va dovedi că România este un partener serios, credibil şi de cursă lungă.

România normală a început!

Domnul Gheorghe Dragomir:

"136 de ani de la alipirea Dobrogei la patria-mamă"

O zi importantă pentru istoria ţării noastre, cu o semnificaţie specială pentru Dobrogea, este cea de 14 noiembrie 1878, când Regele Carol I proclama alipirea Dobrogei la patria-mamă.

În urmă cu 136 de ani, România a preluat administraţia Dobrogei de Nord de la Rusia, când trupele române au trecut Dunărea spre a lua în posesie noua provincie. Pe 14 noiembrie 1878, Dobrogea a reintrat oficial în componenţa statului român modern. Congresul de pace de la Berlin, din iunie - iulie 1878, a recunoscut dreptul istoric al României asupra Dobrogei. Pacea venea după războiul purtat între anii 1877 şi 1878 între Imperiul ţarist şi Imperiul otoman, al cărui principal scop a fost reorganizarea Ţărilor Balcanice. România a intrat în acest război pentru a-şi cuceri, pe câmpul de luptă, independenţa proclamată în ziua de 9 mai 1877. Dobrogea şi Delta Dunării au intrat în componenţa statului român, însă, în schimbul lor, Rusia a luat statului român cele trei judeţe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad şi Ismail.

Pregătirile pentru unirea Dobrogei cu România au început pe la mijlocul lunii octombrie 1878, când a fost promulgată şi o lege pentru reintegrarea Dobrogei. Unirea tuturor românilor într-un singur stat naţional de 295.000 km², cu 18,5 milioane de locuitori şi stăpânirea unui litoral de 460 km între gura Nistrului şi Ecrina au adus Dobrogei o prosperitate deosebită, cum o demonstrează nivelul dezvoltării sale generale din perioada interbelică.

În dimineaţa zilei de 14 noiembrie 1878, Domnitorul Carol I, după ce a călătorit o noapte întreagă, a ajuns la Brăila. Acolo a fost primit de Ion C. Brătianu, generalul G. Angelescu - comandantul Diviziei militare ce urma să intre în Dobrogea, prefectul judeţului, primarul Brăilei şi consilieri locali, precum şi numeroşi cetăţeni ai oraşului. Cu acest prilej, s-a dat citire celor două importante documente: Proclamaţia către dobrogeni şi un Înalt ordin de zi către armată. La final, Carol I a străbătut oraşul Brăila în fruntea trupelor militare şi în aplauzele cetăţenilor. După festivităţi, oficialităţile, împreună cu Principele Carol I şi prim-ministrul Ion. C. Brătianu, s-au îmbarcat pe vasul "Ştefan cel Mare" şi au debarcat în Dobrogea, la Ghecet, unde au fost întâmpinaţi de numeroşi dobrogeni: români, turci, tătari şi bulgari.

În Proclamaţia către dobrogeni, viitorul rege Carol I spunea: "Locuitori de orice naţionalitate şi religie, Dobrogea - vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân - de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnaţi de un Stat unde nu voinţa arbitrară, ci numai legea dezbătută şi încuviinţată de naţiune hotărăşte şi o cârmuieşte. Cele mai sfinte şi mai scumpe bunuri ale omenirii: viaţa, onoarea şi proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituţii pe care ne-o râvnesc multe ţări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre şi nimeni nu le va putea lovi, fără a-şi primi legitima pedeapsă. Armata română care intră în Dobrogea nu are altă chemare decât a menţine ordinea şi, model de disciplină, de a ocroti paşnica voastră vieţuire. Salutaţi dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertăţii, drapelul dreptăţii şi al păcii". Mesajul Domnitorului către dobrogeni se încheia aşa: "Iubiţi ţara la a cărei soartă este lipită de acum şi soarta voastră".

Extrem de valabilă şi în zilele noastre, Proclamaţia poate fi considerată ca fiind, în aceeaşi măsură, o afirmare a deciziilor prin care statul român lua în stăpânire Dobrogea, o asigurare a respectării legilor ţării, a religiei minorităţilor din această provincie şi a proprietăţilor, a ordinii şi disciplinei, dar şi un îndemn la colaborare cu autorităţile statului român.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

"Am încredere că domnul Klaus Iohannis va fi cu adevărat un preşedinte al tuturor românilor"

În primul rând doresc să le mulţumesc tuturor sucevenilor pentru că au ieşit într-un număr atât de mare la vot, pentru că ei sunt cei care au dărâmat mitul că Moldova este o zonă roşie. Dragii mei suceveni, victoria vă aparţine, sunteţi parte a schimbării istoriei în România! Voi toţi aţi demonstrat pe 16 noiembrie că v-aţi săturat de ţara lui "merge şi aşa", că v-aţi săturat de corupţie şi nedreptăţi, dar şi că vă doriţi o Românie a "lucrului bine făcut"!

După 25 de ani de la Revoluţie, românii au demonstrat cu adevărat că puterea votului lor este mai presus decât orice partid şi orice forţă politică. 16 noiembrie 2014 va rămâne o zi consemnată în istoria României ca una în care ţara s-a înscris pe drumul valorilor occidentale şi a lăsat în urmă modul complet nociv de a face politică.

Pe 16 noiembrie, românii au ales Klaus Iohannis, au ales întărirea statului de drept, domnia legii, consolidarea unei societăţi juste, în care statul este în slujba cetăţeanului, şi nu invers.

Am încredere că noul preşedinte al României, domnul Klaus Iohannis, va fi preşedintele tuturor românilor, va fi un preşedinte liber, care îi va reprezenta pe toţi românii, atât din ţară, cât şi din afara graniţelor.

Alegerea lui Klaus Iohannis ca şef al statului dă României o şansă ca ea să fie privită cu totul altfel în Europa şi, totodată, oferă cetăţenilor o şansă de a trăi într-o Românie a lucrurilor bine făcute.

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Am fost surprins când am citit în mass-media şi pe site-urile de specialitate cele 341 de observaţii cuprinse pe 64 de pagini asupra Programul de Dezvoltare Rurală a României pentru perioada 2014-2020, formulate de către Comisia Europeană pentru revizuirea acestuia. Dar mirarea mai mare a fost când oficialii Ministerului Agriculturii au declarat că "ţara noastră a primit chiar aprecieri de la Comisia Europeană (CE), Executivul european menţionând în cadrul rundelor de negocieri că PDR-ul românesc este de o calitate bună şi că nu sunt observaţii de fond şi greşeli de programare."

Să declari că 341 de critici sunt de fapt aprecieri şi că actualul Program de Dezvoltare Rurală pe perioada 2014-2020 este de lăudat, mi se pare o lipsă de profesionalism din partea celor responsabili de elaborarea şi apoi transmiterea către Comisia Europeană a unei astfel de forme din partea României.

Consider că "ne furăm singuri căciula" şi adevăraţii perdanţi sunt fermierii români, care în proporţie de 97% nu vor avea posibilitatea de a beneficia de măsurile PNDR care vizează promovarea competitivităţii.

Mai mult, autorităţile române trebuie să examineze cu atenţie posibilităţile de simplificare care ar putea să fie avute în vedere şi să demonstreze mai clar măsurile concrete pe care se angajează să le aplice în ceea ce priveşte măsurile de debirocratizare care vor fi luate în cadrul sistemului; şi aici mă refer la metodele prin care se face selecţia, verificarea achiziţiilor, verificarea plăţilor, având în vedere că programul nu poate fi modificat în aceşti 7 ani decât de trei ori.

Realitatea din acest moment este că în mod efectiv, 97% dintre exploataţiile agricole din România nu vor avea posibilitatea de a beneficia de măsurile PNDR. Deşi, teoretic, strategia indică drept prioritare fermele mici şi mijlocii şi fermele de familie, în practică, acest criteriu conduce la o concentrare foarte mare a fondurilor asupra unui număr mic de exploataţii, excluzându-se în mod efectiv 97% dintre exploataţiile agricole din România de la posibilitatea de a accesa aceste fonduri europene.

Solicit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să facă toate demersurile care se impun pentru ca versiunea oficială a PDR din cadrul SFC2014 care se va trimite din nou Comisiei Europene să fie revizuită în mod profesionist, iar condiţiile de eligibilitate pentru fermierii români să fie clare şi accesibile, pentru ca ei să poată beneficia de cele 8 miliarde de euro alocate prin PNDR 2014-2020, la care se adaugă cofinanţarea de la bugetul naţional, ajungându-se în total la aproximativ 9,3 miliarde de euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Domnul Nechita-Adrian Oros:

"Clujenii au dat semnalul schimbării profunde în România"

Pe 16 noiembrie, românii au dat semnalul schimbării profunde în România. Acest semnal este unul extrem de puternic, este un semnal pentru întreaga clasă politică. Ţin ca de la tribuna Camerei Deputaţilor să le mulţumesc tuturor cetăţenilor din ţară şi din afara graniţelor care au ieşit duminică la vot, când s-a înregistrat o prezenţă impresionantă la urne, peste 64%, mai mare decât la alegerile prezidenţiale (turul II) din 2000, 2004 şi 2009.

Şi dacă nu aş fi fost deputat de Cluj, dar pentru că sunt, cu atât mai mult, nu pot trece fără să nu-mi scot pălăria faţă de o situaţie deosebită înregistrată în capitala judeţului din care provin. În decembrie 1989, semnalul căderii comunismului a venit de la Timişoara. În noiembrie 2014, semnalul schimbării profunde în România a fost dat de cetăţenii din Cluj-Napoca şi, prin extensie, de cetăţenii judeţului Cluj. Alături de Timişoara, de acum înainte la fel se va vorbi şi de Cluj Napoca, oraş fanion al unei radicale schimbări în România.

Da, din centrul municipiului Cluj Napoca a pornit şi s-a extins ulterior în multe oraşe din ţară operaţiunea de salvare a României dintr-o nedorită situaţie: acapararea ei integrală de către un partid nereformat, care patronează corupţia şi-i protejează pe corupţi, un partid care a ridicat minciuna la rang de lege. PSD, condus de Victor Ponta, a avut între 2011 şi 2013 marea şansă de a se reforma, având un partener onest în PNL, dar a refuzat această şansă, motiv pentru care liberalii au decis să rupă legăturile dintre cele două partide.

Dacă ar fi câştigat alegerile Victor Ponta şi PSD ar fi dus România înapoi cu cel puţin 15 ani. Şi dovada cea mai clară în acest sens o reprezintă faptul că românii din diaspora au fost trataţi din nou ca în 1990, lipsind doar referirea la faptul că nu au consumat salam cu soia. De această dată s-a încercat să li se îngrădească prin măsuri administrative exercitarea deplină a dreptului de vot. Acest lucru a fost sesizat în premieră de clujeni, care au dat dovadă de un extraordinar spirit de solidaritate şi responsabilitate civică şi au organizat cele mai ample proteste antiguvernamentale din ultimii 20 de ani din ţară.

Fără a minimaliza deloc manifestaţiile din Bucureşti şi celelalte oraşe din ţară, trebuie să spun că marile proteste de la Cluj au reprezentat factorul esenţial al mobilizării din întreaga ţară, au insuflat încredere tuturor românilor că se poate produce o schimbare, chiar împotriva tuturor evidenţelor reprezentate de rezultatele din primul tur. Este şi motivul pentru care consider că un simplu "mulţumesc", sau "felicitări, clujeni", este prea puţin din partea mea şi a colegilor mei.

Sunt convins că preşedintele Klaus Iohannis, în mandatul pe care îl va începe pe 22 decembrie 2014, va acţiona în aşa fel încât clujenii să se mândrească că ei au cei care au dat semnalul schimbării, iar toţi românii să se felicite pentru alegerea făcută. Nu este o promisiune, este o certitudine.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Alegeri memorabile în municipiul Hunedoara"

16 noiembrie 2014 va rămâne in istoria politică a municipiului Hunedoara ca un punct de inflexiune, ca o cotitură făcută de hunedoreni spre forţa progresistă a societăţii româneşti.

Pentru prima oară în istoria postdecembristă, în Hunedoara pierde la votul pentru prezidenţiale candidatul roşu! Statistica este sumbră: cea mai mică diferenţă cu care un candidat social-democrat a învins la Hunedoara a fost de cca 5400 de voturi în turul doi din 2009 (Geoană în plus faţă de Băsescu).

Şi totuşi, în cel de-al doilea tur al alegerilor din 16 decembrie 2014, Iohannis a învins în Hunedoara cu o diferenţă confortabilă!

Iar eu, deputatul hunedorenilor, doresc să aduc în atenţia colegilor un aspect care a fost foarte puţin valorizat în campanie, mai ales înainte de primul tur. Ne-a spus cu discreţie, distincţie şi modestie, vorbind despre soţul ei, doamna Carmen Iohannis: "Eu cred că toţi cei care îl vor cunoaşte îl vor iubi..." A părut a fi afirmaţia făcută de o soţie îndrăgostită de zeci de ani de soţul ei... În termeni de campanie electorală a fost mai mult decât atât! Eu am constatat acest lucru fiind conducător de campanie electorală în cel de al doilea tur, în municipiul Hunedoara.

Cu exact o săptămână înainte de vot, Klaus Iohannis a participat la un miting la Hunedoara. A vorbit în faţa a 8000 de oameni, în felul lui: măsurat, scurt, direct, pe limba lor. Le-a strâns mâinile... Iar oamenii l-au cunoscut...şi l-au iubit... şi l-au votat! Şi am putut astfel scoate din amorţeală partea aceea de lume hunedoreană care nu s-a prea lăsat descoperită, dar despre care eu ştiu că există şi, ca hunedoreancă, sunt mândră de ea! Pentru Iohannis au votat, în turul al doilea, cu 10000 (!) de hunedoreni mai mult decât în primul tur! Iar în Hunedoara au fost învinşi roşii... Pentru prima oară după 1989!

Îţi mulţumesc, Klaus Iohannis!

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Democraţia originală a PSD, de la moftul lui Iliescu la lozinca lui Ponta"

Câţi tineri ar fi trebuit să moară? Câţi copii să-şi şteargă lacrimile din colţul ochilor când privesc poza tatălui răpus, prea devreme, de gloanţele regimului comunist? Câte femei să-şi caute încă logodnicii arşi în secret în crematoriile securităţii? Câte destine să se mai frângă pentru ca Victor Ponta să înţeleagă că dreptul la vot nu este o lozincă? Au trecut aproape 25 de ani de când Ion Iliescu vorbea despre dreptul de proprietate ca despre un moft. Discipolul său vorbeşte astăzi despre un alt drept fundamental ca despre o lozincă. Noua generaţie de politicieni, al cărei exponent emblematic este Victor Ponta, a ajuns mult prea uşor la putere. Ei sunt profitorii unui sistem putred, clădit pe minciună şi impostură. Profitorii unui sistem care promovează nonvalori şantajabile, oameni care sunt gata oricând să-şi vândă sufletul pentru o funcţie sau câţiva bani în cont. Pentru ei votul nu este numai o lozincă, ci şi o marfă, o şmecherie, o păcăleală, o formalitate. Pentru ei votul este doar ocazia legitimării bătăii de joc faţă de această ţară. Când vezi electoratul ca pe o turmă pe care o cumperi cu câţiva lei în plus la pensie sau la alocaţia pentru copii, poţi trata votul ca pe o lozincă!

Dar dacă crezi cu adevărat în valorile morale, creştine, democratice, votul devine esenţa puterii omului de rând. Devine dreptul fundamental al plătitorului de taxe şi impozite de a spune NU sau DA. Este departe de a fi o lozincă! Votul este esenţa democraţiei!

Ion Iliescu a definit dreptul de proprietate ca pe un moft. Dar Ion Iliescu are în codul genetic doctrina comunistă, el nu se poate schimba, nu poate gândi altfel. Pe când Victor Ponta se vrea tânărul reformator al stângii. În realitate, pe Victor Ponta şi pe cei care stau în spatele lui îi încurcă democraţia; statul de drept îi încurcă; justiţia liberă îi încurcă. Este firesc, în aceste condiţii, să-i încurce votul liber, oamenii liberi, cugetele libere. Libertatea este pentru ei un moft, şi conştiinţa e o bagatelă. Reperele morale ale acestor oameni sunt profund alterate, şi ei nu fac altceva decât să târască în mocirlă o întreagă ţară ai cărei oameni sunt condamnaţi de multe ori să trăiască ruşinea de a fi trataţi ca săracii Europei.

Este foarte periculos ca un om care considera dreptul la vot ca fiind o lozincă, să fi ajuns în fruntea ţării. Era periculos ca întreaga putere politică să fie concentrată în anturajul unui singur partid pentru care valorile democratice sunt mofturi. De aici până la o dictatură mai mult sau mai puţin mascată nu era decât un pas. Parlamentul devenea o maşină de vot. Guvernul - o anexă la cercurile de interese economice din zona politică. Justiţia o maşină de spălat cu care ar fi fost curăţaţi marii corupţi. Electoratul nu era altceva decât o masă de manevră care, periodic, legitima simulacrul de democraţie a regimului Ponta. Iar copiii, nepoţii, strănepoţii noştri erau din nou generaţii pierdute, pentru care bunăstarea ar fi fost doar o lozincă şi fericirea un moft.

Pentru toate aceste motive azi îl avem preşedinte pe Klaus Iohannis.

Domnul Cornel-George Comşa:

"Eliberarea de condiţionări religioase a învăţământului românesc"

În prezent, Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale stipulează că disciplina religie este "parte a trunchiului comun" al planului educaţional, cu posibilitatea ca "elevul major, respectiv părinţii sau tutorele instituit" să poată face o solicitare scrisă pentru a nu frecventa orele de religie.

Salutăm decizia Curţii Constituţionale a României care în data de 12 noiembrie 2014 a admis o excepţie de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. 18 alin (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, declarând astfel că dispoziţiile care impun elevului major sau părinţilor sau tutorelui legal instituit al elevului minor de a depune o cerere pentru a nu frecventa cursurile de religie, fără ca aceştia să fi acceptat în prealabil să participe la astfel de cursuri, este contrară dispoziţiilor Constituţiei.

De 25 de ani elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar urmează, în marea majoritate a cazurilor, cursuri de religie confesională, în special ortodoxă, care nu ţin cont de credinţele religioase ale elevilor. Aceste cursuri sunt structurate pe baza unor cerinţe puţin cunoscute şi circumscrise dogmelor religioase ale principalelor culte religioase recunoscute de către stat.

Elevii şi părinţii elevilor care ar dori să nu participe la aceste cursuri sunt descurajaţi să îşi urmeze propriile convingeri spirituale, acest fapt constituind o limitare a libertăţilor şi drepturilor constituţionale enunţate în art. 29 alin. (1) şi (2) din Constituţia României, care oferă părinţilor libertatea de a asigura, conform propriilor convingeri, educaţia religioasă a copiilor. De asemenea, textul actual al legii contravine şi art. 14 alin (3) din Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale, acesta statuând dreptul părinţilor de a asigura educarea şi instruirea copiilor lor, potrivit convingerilor religioase, filosofice şi pedagogice.

Mai trebuie avut în vedere faptul că prevederile din actuala Lege a educaţiei, care stipulează că doar elevii majori pot decide singuri dacă frecventează disciplina Religie, contravin prevederilor art. 491 din Codul civil în vigoare, care stipulează la alin. (2) că "copilul care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul să îşi aleagă liber confesiunea religioasă", precum şi prevederile art. 14 alin. (1) din Convenţia Europeană cu privire la drepturile copilului, care spun că "statele părţi vor respecta dreptul copilului la libertatea de gândire, de conştiinţă şi religie".

Nu în ultimul rând, în procesul de consolidare a statului de drept, România trebuie să se alinieze statelor moderne europene care, ţinând cont de diferenţele de rasă, religie, etnie, sexe etc. consideră religia un drept privat al individului, care nu trebuie să se manifeste în mod partizan şi confesional în structurile instituţionale ale statului, cum ar fi sistemul de învăţământ public.

Eliberarea de condiţionări religioase a sistemului de învăţământ românesc constituie principala garanţie pentru a stimula o gândire liberă şi independentă a elevului şi un cadru instituţional democratic, în care acesta să poată beneficia de puncte de vedere multiple şi de un proces de selecţie natural.

Având în vedere cele de mai sus, vedem necesitatea modificării Legii educaţiei naţionale în sensul ameliorării condiţiilor de organizare şi predare a disciplinei Religie în şcoli, necesitate care decurge din acordurile internaţionale la care România este parte şi este întărită şi de către recenta decizia a Curţii Constituţionale.

Domnul Cornel-George Comşa:

"Instituţia prezidenţială, aşa cum ar trebui să fie"

După 10 ani, o schimbare semnificativa şi energică se petrece pe scena politică românească. După 10 ani, începând cu data de 16 noiembrie 2014, românii se pot bucura de o altă imagine a unui şef de stat, sperăm mai bună decât cea a preşedintelui Traian Băsescu. Schimbarea mult dorită s-a reflectat în votul suveran al poporului român care, înconjurat de tulburări sociale şi politice, a luat decizia de a schimba traiectoria aşteptată a evoluţiei clasei politice româneşti.

Duminică, 16 decembrie 2014, românii au votat schimbarea aşa cum şi-au dorit-o, iar tinerii au fost cei care au demonstrat că votul este cea mai puternică armă de apărare a valorilor şi principiilor democraţiei. După alegerile de duminică, Biroul Electoral Central l-a anunţat câştigător al alegerilor prezidenţiale pe Klaus Werner Iohannis, un om politic provenit din administraţia locală, un etnic german de naţionalitate română, o figură nouă pe scena clasei politice româneşti. Având în vedere experienţele şi istoria sa politică recentă, întreaga elită politică românească şi cetăţenii acestei ţări au mari aşteptări, îndeosebi în ceea ce priveşte modul de exercitare a funcţiei pe care o va ocupa de facto după 22 decembrie.

Noul preşedinte al României trebui să-şi înţeleagă responsabilitatea funcţiei şi asumarea serviciului său în slujba naţiunii române. El trebuie să fie garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării, asigurând un echilibru între puterile statului, prin rolul său de mediator între legislativ şi executiv. Preşedintele României trebuie să reprezinte statul român şi interesele sale în relaţiile internaţionale, iar demnitatea şi profesionalismul reprezintă puncte de referinţă esenţiale în exercitarea acestor atribuţii.

Instituţia Preşedintelui României are nevoie de o nouă modalitate de exercitare în faţa românilor şi a întregii lumi, de o notă de seriozitate, încredere şi diplomaţie. Astfel, noul preşedinte trebuie să intre treptat şi sigur în matca instituţională, asumându-şi-o pe deplin. România are mai multă nevoie ca niciodată de un preşedinte care să unească tot poporul în jurul instituţiei sale, să asigure dreptatea socială şi să deţină balanţa justă de echilibru între toate instituţiile statului român şi între puterile politice exercitate de acestea.

În ultimii 10 ani am avut un exemplu excentric, derapant, de a fi preşedinte, o perioadă în care Traian Băsescu şi-a încălcat în mod repetat atribuţiile constituţionale. Istoria nu trebuie uitată niciodată, mai ales în această perioadă esenţială pentru cel care va ocupa prima funcţie în stat. Nu trebuie uitat cum fostul preşedinte Traian Băsescu şi-a părăsit frecvent şi voit rolul de mediator între partidele politice şi imparţialitatea în campaniile electorale. Acesta şi-a asumat roluri partizane fără o justificare juridică şi morală, a divulgat elemente din dosare care erau pe rolul diverselor instanţe, a calificat apriori drept vinovaţi sau nevinovaţi cetăţeni ai României care erau parte a unor anchete sau investigaţii în curs. A interferat cu activitatea Guvernului şi a primului-ministru în mod abuziv şi, poate cel mai grav, a discreditat în repetate rânduri Parlamentul, emblema democraţiei şi a suveranităţii poporului român.

Toate aceste abateri de conduită profesională şi etică au culminat cu două suspendări din funcţie, Traian Băsescu intrând în cartea neagră a istoriei României ca fiind singurul preşedinte demis de mai mulţi români decât l-au votat în ultimul mandat de preşedinte, chiar dacă Curtea Constituţională nu a validat la acea dată referendumul.

Klaus Iohannis are şansa de a fi un preşedinte mai respectuos cu legile şi cutumele ţării deoarece se bucură de un larg sprijin popular, se bucură de sprijinul tinerilor ieşiţi pentru prima dată după 20 de ani în număr atât de mare la vot şi de încrederea elitelor intelectuale şi a clasei mijlocii. În parcursul lui politic sperăm să nu-şi exceadă atât de flagrant rolul, precum a făcut-o Traian Băsescu în relaţia cu propriul popor, dar şi cu toţi actorii de pe scena politică, indiferent dacă vorbim de putere sau opoziţie. De asemenea, noul preşedinte nu trebuie să uite că are în spate susţinerea unei formaţiuni noi a dreptei unite, o unire a două partide cu mentalităţi şi istorie diferite. Această fuziune trebuie atent gestionată pentru a nu produce aceleaşi dezechilibre pe care le-am resimţit în istoria alianţelor partidelor politice româneşti.

Nu în ultimul rând, am fost îngrijoraţi şi de faptul că, pe finalul campaniei electorale, celălalt candidat, Victor Ponta, a început să folosească instituţiile statului în susţinerea sa - a se vedea cazul INS - respectiv statisticile anunţate miercuri, cu două zile înainte de comunicarea oficială, sau adresarea brutală şi selectivă către reprezentanţii mass-media. Aceste acţiuni abuzive în care anumite trusturi de presă erau denigrate le-am văzut şi în mandatul preşedintelui Traian Băsescu, iar candidatul Victor Ponta ne-a sugerat în campania electorală că împărtăşeşte metode similare de folosire a puterii în interes personal şi de lezare a independenţei presei. Apreciem astfel că rezultatul votului a ţinut cont şi de aceste realităţi reflectate pe scena publică în timpul campaniei, fapt care demonstrează că poporul român a dat un vot împotriva a ceea ce puteau să perpetueze fostele acţiuni politice ale preşedintelui Băsescu.

Salutăm apropiata instalare a unui nou preşedinte, cu speranţa că va reintra în matca instituţională desenată de Constituţia României pentru cea mai înaltă funcţie în stat, că nu va perpetua politica preşedintelui-jucător, ci va asigura un echilibru între puterile statului, va promova investiţia guvernului în educaţie, sănătate, industrie şi apărare, va promova elita intelectuală română, va reprezenta interesul naţional al României cu demnitate şi va fi un preşedinte în slujba tuturor românilor.

Domnul Cornel-George Comşa:

"Preşedinţia şi România"

România şi naţiunea română sunt rezultatul eforturilor istorice reunite ale unor lideri politici verticali, care secole la rând au luptat pentru împlinirea unui? "stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil", aşa cum este el consfinţit în articolul 1 din Constituţia României. Limba, cultura, istoria şi însemnele naţionale sunt valori fundamentale ale poporului român, ale identităţii şi construcţiei noastre naţionale. Ele au stat şi stau la baza unei Românii moderne, democratice şi integrate în marea familie europeană.

În contextul în care tot mai multe activităţi cu caracter extremist disturbă scena politică europeană şi mondială, România pare a fi şi ea vulnerabilă în faţa acţiunilor unor grupuri de interese şi a unor partide politice care promovează iniţiative legislative cu caracter secesionist şi autonomist. Profitând de sincopa din activitatea Parlamentului României - explicată, dar nejustificată de proximitatea alegerilor prezidenţiale -, o minoritate agresivă a comis un atac grav la adresa însemnelor naţionale şi oficiale ale statutul român. Acest atac josnic s-a manifestat prin iniţiativa legislativă pentru arborarea aşa-numitului "steag al Ţinutului secuiesc" care a trecut tacit de Senatul României, la data de 13 octombrie 2014.

Constituţia României consfinţeşte prin articolul 12 simbolurile naţionale, aşa cum au fost ele asumate prin lege de întreaga naţiune română atât cu prilejul făuririi României Mari, în anul 1918, cât şi în urma evoluţiilor predemocratice din decembrie 1989.

Credem într-o convieţuire paşnică a tuturor popoarelor şi etniilor europene atât timp cât se respectă normele legale şi morale care definesc şi consfinţesc entităţile statale ale căror locuitori sunt. Având în calcul actuala organizare administrativ-teritorială a României - sub formă de comune, oraşe, municipii şi judeţe - evocarea unor regiuni de către iniţiatorii proiectului de lege este nejustificată şi reprezintă o lezare a literei şi spiritului Constituţiei şi a legilor ţării.

Argumentul de a avea un steag al "ţinutului secuiesc" arborat pe instituţiile publice din comunităţile cu etnici preponderent maghiari este nefondat, primitiv, vetust, în contextul în care principiul de autodeterminare a naţiunilor s-a făurit în secolele XIX şi XX, iar regulile statului de drept s-au fundamentat în conştiinţa politică, economică şi socială a statelor moderne. Iniţierea unor astfel de practici retrograde, menite a dezbina teritorial România, se află în contrast flagrant cu valorile, misiunea şi viziunea Uniunii Europene şi sunt - chiar şi în stadiu pur teoretic - inacceptabile în actualul context geopolitic şi regional.

Atenţionez public toţi colegii deputaţi? din Parlamentul României sa fie vigilenţi atunci când această iniţiativa legislativă antinaţională va fi supusă dezbaterii şi aprobării de către Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională. Euforia câştigării Preşedinţiei sau dezamăgirea pierderii acestei bătălii nu trebuie să ne deruteze de la munca pe care o facem constant pentru naţiunea română.

Trebuie să stopăm instant acest proiect de lege antiromânesc, antieuropean şi antidemocratic, care alimentează activitatea secesionistă şi retorica puerilă a UDMR, a grupărilor extremiste dinăuntrul sau din afara României.

Astfel de iniţiative legislative neconstituţionale şi imorale, sprijinirea manifestaţiilor extremiste pe teritoriul României sau impunerea unor condiţii antinaţionale colegilor din coaliţia de guvernare sunt premise ale unui deznodământ nefericit pentru naţiunea română.

Deputaţii Parlamentului României, în calitate de aleşi în serviciul poporului român, au datoria morală şi legală de a respinge fără echivoc iniţiativa legislativă de legalizare a arborării steagului aşa-numitului "ţinut secuiesc" pe instituţiile publice de pe teritoriul României.

Totodată, avem datoria naţională de a ne asigura că rezultatul alegerilor pentru funcţia supremă în statul român nu va facilita dezbaterea şi aprobarea, în contextul conturării unei noi majorităţi parlamentare, a legilor care nu servesc interesul naţional al României sau al poporului român.

Trebuie să fim puternici, trebuie să fim oneşti şi să credem în puterea democraţiei, a legii şi a idealurilor care ne definesc atât ca stat, cât si ca naţiune. Nu trebuie sa permitem nicio breşă în ceea ce suntem, în ceea ce credem ca români şi europeni.

Domnul Cornel-George Comşa:

"Vacanţa electorală a studenţilor - o lezare a autonomiei universitare"

Guvernul României, la propunerea domnului ministru al educaţiei Remus Pricopie şi a domnului ministru pentru învăţământ superior şi cercetare ştiinţifică Mihnea Costoiu, a aprobat marţi, 11.11. 2014, o hotărâre care prevede că universităţile îşi suspendă cursurile vineri, 14 noiembrie, şi luni, 17 noiembrie, "în vederea sprijinirii exercitării dreptului la vot". (HG nr. 1003/2014). Această hotărâre apare după ce, înainte cu 3 zile, a fost vehiculată în presa naţională o informaţie similară care arăta că "studenţii vor fi scoşi din joc pe cale administrativă" (stiripesurse.ro).

În primul rând, Guvernul României generează serioase dubii cu privire la logica juridică şi mai ales morală a acestei hotărâri care, în mod tacit, a îndemnat studenţii să părăsească centrele universitare din ţară înainte şi după ziua alegerilor. Acest fapt a coincis şi cu protestele civice din centrele universitare, care au avut ca scop tragerea unui semnal de alarmă asupra neregulilor din secţiile de votare din străinătate, în primul tur al alegerilor prezidenţiale.

În al doilea rând, ministrul educaţiei naţionale Remus Pricopie, împreună cu ministrul pentru învăţământ superior şi cercetare ştiinţifică, Mihnea Costoiu, au modificat în mod neprogramat şi nefundamentat structura anului universitar, încălcând într-o anumită măsură autonomia universitară şi art. 136 alin.(1) din Legea nr.1/2011 care stipulează printre altele că "Structura anului universitar se aprobă de către senatul universitar." În acest sens, întreaga comunitate academică din România a fost bulversată, fiind nevoită să-şi decaleze cursurile, seminariile, parţialele, examenele şi toate celelalte activităţi ştiinţifice şi de cercetare.

În al treilea rând, şi poate cel mai important, Guvernul României a invocat faptul că facilitează procesul de votare în rândul tinerilor, în condiţiile în care aceştia se deplasează la reşedinţa de domiciliu, neluând act de Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care stabileşte la art. 44 alin. (4) că "Alegatorii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, [...]"

Din punct de vedere legal, nu au existat impedimente pentru exercitarea dreptului de vot, iar studenţii care învaţă în centrele universitare din ţară îşi puteau exercita dreptul de vot în orice secţie de vot, conform legii. Faptul că unele secţii de vot au fost mai aglomerate nu reprezintă un argument juridic, logic şi moral pentru a întrerupe cursurile universitare din întreaga ţară, contrar principiilor autonomiei universitare, şi a bulversa întreg calendarul academic 2014-2015.

Considerăm această hotărâre de Guvern o acţiune iresponsabilă, neanalizată şi care poate pune semne de îndoială asupra garantării principiilor statutului de drept, al libertăţii de mişcare şi al opiniei de exprimare în rândurile cetăţenilor României. Apreciem ca fiind important ca Guvernul, în implementarea măsurilor de politică internă şi externă, să nu emită hotărâri care pot prejudicia moral sau patrimonial bunul mers al vieţii academice, libera exprimare şi mişcare a tinerilor sau spiritul democratic şi civic al cetăţenilor în preajma alegerilor sau în viaţa de zi cu zi.

Credem cu tărie că hotărârile luate de Guvernul României trebuie să fie transparente, bine intenţionate şi fără nicio urmă de suspiciune referitoare la îngrădirea unor drepturi şi libertăţi sau la cenzurarea unor acţiuni civice legale care garantează bunul mers al societăţii noastre democratice.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Extinderea reţelei de magazine ce comercializează bunurile confiscate de stat"

Ordonanţa nr. 14 din 31 ianuarie 2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului şi Hotărârea nr. 731 din 4 iulie 2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 descriu condiţiile în care bunurile confiscate sau intrate în proprietatea privată a statului în temeiul legii pot fi puse în vânzare prin intermediul instituţiilor statului. Articolul 20 din Hotărârea nr. 731/ 2007 stabileşte ca: "Bunurile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se valorifică de către organele de valorificare prin magazine proprii, direct de la locul de depozitare sau de la locul la care acestea se află, prin licitaţie publică, în regim de consignaţie ori prin bursele de mărfuri, după caz." În acest moment, în jumătate dintre judeţele ţării, la sediile Direcţiilor de Taxe şi Impozite sau la sediile ANAF funcţionează acest tip de magazine ce comercializează bunuri confiscate sub preţul pieţei. Măsura vine atât în sprijinul consumatorilor cu venituri reduse, cât şi în sprijinul statului, care recuperează astfel o parte din prejudiciul rezultat din activităţile de evaziune fiscală.

Presa a relatat în repetate rânduri cazuri în care consumatorii au luat cu asalt magazinele organelor de valorificare, în căutare de produse sub preţul pieţei. Beneficiile de ambele părţi, cererea mare şi rotunjirea veniturilor la bugetul de stat fac ca aceste magazine să fie cerute în toate localităţile ţării. În consecinţă, extinderea reţelei de magazine proprii ale organelor de valorificare în judeţele şi localităţile unde există bunuri confiscate ar putea constitui o măsură aşteptată care poate transforma efectele negative ale evaziunii fiscale în oportunităţi atât pentru statul român cât şi pentru consumatorii de bună-credinţă.

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Democraţia românească merge mai departe"

Deşi declaraţiile politice reprezintă o constantă a activităţii mele parlamentare, de această dată îmi aleg cu ceva mai mare dificultate cuvintele pe de o parte cuprins de emoţie, iar pe de altă parte pentru că vreau ca vorbele mele să însemne mai mult decât o altă declaraţie politică. Mi-am propus ca acestea să însumează o scrisoare de mulţumire adresată tuturor românilor, atât cei din ţară, cât şi aceia aflaţi peste hotare, pentru implicarea şi preocuparea de care au dat dovadă în alegerile prezidenţiale, cu precădere în turul al doilea al prezidenţialelor.

62,04%. Este procentul care a uimit şi a bucurat deopotrivă multă lume. Dincolo de însemn al legitimităţii alesului, reprezintă o dovadă a spiritului democratic pe care românii îl preţuiesc şi l-au valorificat în aceste alegeri. Este totodată o afirmare a maturităţii poporului român, dobândită în cei 25 de ani de tânără democraţie. Îmi doresc ca în următorii ani de consolidare a regimului şi ceilalţi 39,96% dintre români să ajungă să se regăsească în valorile statului de drept şi ale celor pe care îi susţin şi îi promovează în funcţiile publice.

Presa internaţională califică rezultatele scrutinului din duminica de 16 noiembrie 2014 drept o surpriză. Democraţia românească însă nu trebuie să fie privită drept o surpriză, ci o realitate şi o constantă a zilelor noastre, o credinţă şi o mândrie a poporului, un privilegiu pe care l-am câştigat cu sacrificiul părinţilor noştri, pe care îl apreciem şi îl valorificăm. Nu ne comparăm cu tradiţia altor state în ceea ce priveşte democraţia, dar patima cu care o simţim, o trăim şi o exercităm ne poziţionează ca egali.

Românii, în majoritate, şi-au decis viitorul, iar câştigătorul acestor alegeri nu este un singur candidat, este o Românie întreagă, un popor care şi-a dovedit suveranitatea şi preocuparea faţă de rolul şi poziţia sa în raport cu instituţiile statului, în raport cu celelalte state europene şi nu numai.

Îl felicit pe învingătorul Klaus Iohannis şi îi doresc să onoreze cu respect încrederea pe care românii i-au acordat-o. Adresez aceste felicitări noului preşedinte al României, domnul Klaus Iohannis, cu speranţa că nu se va lăsa dominat şi copleşit de interese mărunte de partid şi nu se va apleca în faţa greutăţii puterii care vine la pachet cu funcţia. Misiunea sa în următorii 5 ani o reprezintă românii. Corecta lor reprezentare pe plan extern, asigurarea siguranţei lor, protejarea şi consolidarea justiţiei româneşti.

Totodată, doresc să adresez felicitări candidatului PSD-UNPR-PC Victor Ponta pentru curajul şi determinarea demonstrate în această campanie şi pentru milioanele de români cărora le-a câştigat încrederea nu prin vorbe, ci printr-o activitate în interesul acestora, derulată la cârma Guvernului de mai bine de doi ani. Dincolo de curaj şi determinare, apreciez demnitatea şi corectitudinea unui om care a ştiut să plece capul şi să recunoască victoria adversarului politic. Apreciez sinceritatea, dar mai ales determinarea şi tăria de a conduce mai departe România, din funcţia de premier, pe drumul creşterii economice, al reformei şi al echilibrului în exercitarea puterii. Milioane de români sunt în continuare alături de el, la fel cum milioane de români aşteaptă de la Klaus Iohannis, noul preşedinte ales, să îşi respecte toate promisiunile asumate.

Fără a mai adăuga prea multe cuvinte care pot părea de prisos în faţa voinţei neclintite şi a exemplului de exerciţiu civic pe care românii din diaspora l-au ridicat la rang de eroism, închei prin a spune simplu şi răspicat: Democraţia românească merge mai departe!

Domnul Constantin Mazilu:

"De ce a ajuns România ţara unde copiii nu mai apucă să se nască?"

Mortalitatea neonatală, precum şi morbiditatea fetală, la fel şi naşterile premature continuă să semnalizeze problemele serioase de sănătate ale populaţiei tinere din România.

Încă de la începutul anilor `90, România avea cea mai mare mortalitate maternă şi infantilă din Europa şi una din cele mai ridicate din lume. Totuşi, România a reuşit prin programe complexe şi integrate să îmbunătăţească starea de sănătate a mamelor şi copiilor. Îmbunătăţirea stării de sănătate a mamelor şi copiilor din România este urmarea implementării unor programe complexe care au dus la creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor atât la nivelul medicinei de familie cât şi al structurilor de specialitate obstetrică-ginecologie şi pediatrie, dar şi a îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă socio-economice ale populaţiei. Şi totuşi nu este de ajuns... Ţara noastră continuă să figureze în topul mortalităţii infantile la nivel european.

În spitalele noastre, din 1.000 de copii născuţi vii, 9,4 au murit în 2011, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). De asemenea, în România, mor anual în medie 1.900 de bebeluşi, adică unul la fiecare cinci ore. Din aceste motive ţara noastră a ajuns să fie considerată ţara unde copiii nu mai apucă să se nască... Vă întrebaţi, probabil, care sunt cauzele directe ale mortalităţii la bebeluşi. Mulţi ridică degetul arătător şi-l îndreaptă către Ministerul Sănătăţii. Însă, această realitate dezastruoasă a mortalităţii infantile este la fel de complexă precum un puzzle.

Bolile de natură congenitală, adică bolile ereditare şi malformaţiile, dar şi cele apărute după naştere, cum ar fi afecţiunile aparatului respirator, ale aparatului digestiv sau bolile infecţioase şi parazitare, care sunt considerate uşor tratabile în ţările dezvoltate, sunt principalii vinovaţi.

De asemenea, deloc de neglijat sunt decesele prin accidente. Ca şi cauze intermediare trebuie să vorbim şi despre unele deficienţe ale sistemului sanitar. Este cunoscut şi mult discutat faptul că sistemul sanitar românesc are multe probleme, de la subfinaţare, la nivelul de performanţă, lipsa medicilor şi asistentelor medicale, lipsa dotărilor şi aparaturii necesare, lipsa igienei din punctele medicale şi lista poate continua. Doar că aici răspunderea se împarte şi între factorii decizionali, pe verticală.

Nu în ultimul rând, de vină pentru moartea bebeluşilor mai sunt şi sărăcia şi nivelul scăzut de educaţie a mamelor, care nu merg la controale în timpul sarcinii şi nu respectă regulile de igienă pentru îngrijirea nou-născuţilor.

Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în ţara noastră, o treime din aceste decese pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe-suport pentru mame şi copii, precum şi prin dotarea maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi cu echipamente medicale performante. Aici intervine rolul părinţilor care trebuie să conştientizeze că, având grijă de propria lor sănătate, vor oferi nu doar o şansă mai bună copiilor lor, ci chiar şansa vieţii acestora. Noi, românii, ar trebui să devenim conştienţi că fiecare copil contează, că fiecare dintre ei reprezintă speranţa acestei naţiuni.

Nu vreau să vă sperii, dar cel mai recent raport Peristat, European Perinatal Health Report, care are ca bază sondarea a 29 de ţări europene, arată că la noi şi rata mortalităţii materne este printre cele mai ridicate din spaţiul european. Dacă în Islanda nu s-a înregistrat nicio moarte maternă din 2006 până în 2010, în România, Franţa şi Marea Britanie, peste 40 de femei mor în fiecare an.

Totodată, mortalitatea infantilă, în cazul sarcinilor de cel puţin 22 de săptămâni, este deosebit de ridicată în România, în ultimii ani. Astfel, 9,8 bebeluşi din 1.000 au murit la naştere, potrivit raportului Peristat. Simpla înşiruire a acestor cifre ne dă fiori reci pe şira spinării, cu atât mai dificil este de corijat această realitate, însă asta ţine şi de fiecare dintre noi.

Doamna Ana Birchall:

"Inventatorii români şi nevoia lor de susţinere"

În declaraţia politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre necesitatea tot mai evidentă de a veni în sprijinul celor mai curioase şi iscoditoare minţi pe care România le oferă lumii: inventatorii. Anual, sute de inventatori români, de diverse vârste, participă la saloanele de inventică de pe întreg globul. Se întorc acasă copleşiţi de diplome, medalii şi recunoaştere internaţională. Îi primim cu braţele deschise, ştim ce înseamnă efortul lor, dar totuşi nu găsim timp şi mijloace să le oferim mediul fertil de care au nevoie pentru a transforma aceste invenţii în revoluţii tehnologice, în afaceri de succes sau exemple pentru viitor.

În fiecare an auzim despre românii premiaţi la saloanele internaţionale de invenţie şi care, prin activitatea lor, ne fac să ne simţim mândri în lume. România este o ţară recunoscută pentru potenţialul ei uman şi pentru inteligenţa şi inovaţia cercetătorilor şi inventatorilor ei. Din perspectiva potenţialului putem spune că avem şcoală bună, avem sol bun, avem cu ce ieşi în faţă. Totuşi, suntem pe unul dintre ultimele locuri ca brevete de invenţie depuse, şi asta din cauza lipsei de fonduri. Este nevoie de programe politice orientate pe atragerea investitorilor din mediul privat către domeniul ştiinţei, cercetării şi inovaţiei. Trebuie creat un climat legislativ care să permită apariţia acelor "angel investors", oameni de afaceri zeloşi care vor să obţină tot ce e mai bun de la aceşti inventatori, dar să transforme totul într-o afacere din care să câştige şi cercetarea. Lumea se mişcă incredibil de rapid, iar noi trebuie să ştim să ne adaptăm la schimbările şi provocările unei geopolitici în permanentă schimbare.

Inventica şi inventatorii români trebuie să fie cunoscuţi marelui public. Valorile care susţin ştiinţa şi cercetarea românească au nevoie de mai multă promovare şi de mai mult suport financiar.

Suntem în faţa unui efort de anvergură care presupune implicarea tuturor actorilor şi vectorilor sociali care dezvoltă şi susţin inventica românească: studenţi, profesori, mediul academic, cercetători, mass-media, autorităţi, mediul de afaceri şi, nu în ultimul rând, mediul politic. Avem atât de mulţi inventatori care ar trebui luaţi în seamă. Conform datelor oficiale la laboratorul CERN din Geneva lucrează 102 fizicieni români din totalul de 3000. Sunt convinsă că şi dumneavoastră ştiţi multe asemenea exemple de cercetători şi inventatori români cu adevărate poveşti de succes, apreciaţi şi respectaţi în diverse centre din lume. Important e să începem şi noi să acordăm inovaţiei mult mai multă importanţă şi, chiar dacă mai şi pierdem, vom ieşi câştigaţi, per ansamblu.

Spre exemplu, anul acesta românii care au câştigat marele premiu la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, pentru OnAirCamera - sistem ce permite utilizatorilor de smartphone să primească, direct pe telefon, imagini personalizate din locuri cum ar fi o pârtie de schi, primesc deja comenzi din Elveţia şi Franţa. Invenţia este deja validată, tehnic şi comercial, pe două pârtii de schi din România, dar şi la maratoane şi evenimente de ciclism, aşa cum susţin inventatorii.

Astfel de exemple ne arată potenţialul acestui domeniu al invenţiei, pentru că România are capitalul uman necesar pentru a avea succes. Anual, sute de inventatori şi oameni de ştiinţă români din toate domeniile se înscriu în concursurile de inventică de pe întreg globul, pentru a demonstra lumii valoarea "minţii" româneşti. Anual, invenţiile lor salvează vieţi, modifică destine, îmbunătăţesc performanţele unor afaceri, transformă oameni şi instituţii. Anual, ne dăm seama că pentru ei facem prea puţin.

Aceşti oameni care, de asemenea, sunt ambasadorii României în lume trebuie sprijiniţi mai mult. Investiţia în domeniul cercetării aduce beneficii atât de factură economică, prin utilitatea marginală a produsului inventat, cât mai ales la nivelul imaginii ţării noastre în lume. Este timpul ca inteligenţa românească să fie apreciată cum se cuvine şi la ea acasă. Minţile noastre luminate trebuie să se simtă apreciate şi încurajate şi în ţara lor.

Fac un apel la dumneavoastră, stimate colege şi stimaţi colegi, să veniţi în sprijinul unui domeniu ce face cunoscută România în lume şi aduce un imens capital de imagine poporului român. Inventatorii români trebuie sprijiniţi şi apreciaţi pentru a-şi pune în practică ideile inovatoare şi pentru a contribui astfel la dezvoltarea societăţii româneşti. Este timpul să ne apreciem valorile, să oprim exodul creierelor din România şi să folosim capitalul uman autohton la adevăratul său potenţial.

Cea mai mare avuţie a unei ţări constă în minţile luminate pe care le are, iar poporul român a fost binecuvântat de Dumnezeu cu inteligenţă şi imaginaţie. Ţine însă de noi să reuşim să valorificăm aceste calităţi, să sprijinim iniţiativa privată şi mai ales să oferim inventatorilor români cadrul necesar pentru punerea în aplicare a diverselor proiecte care ne fac viaţa mai bună. Sprijinirea acestui sector este şi un semnal pe care îl dăm românilor de pretutindeni, care se pot mândri cu reuşitele compatrioţilor lor în întreaga lume. România trebuie să fie cunoscută şi apreciată inclusiv pentru inteligenţa oamenilor ei, iar şcoala românească de cercetare să fie cunoscută la adevărata ei valoare.

Domnul Ion-Bogdan Mihăilescu:

Declaraţie politică - Summitul G20

Australia a găzduit la finele săptămânii precedente reuniunea anuală a formatului G20, respectiv grupul celor mai puternice economii la nivel global. Reuniunea de la Brisbane din 15-16 noiembrie a avut fără îndoială o notă distinctă, agenda tradiţională a summitului, preponderent economică, fiind alterată de situaţia conflictuală din Ucraina care subminează pacea internaţională.

Intensificarea violenţelor şi confruntărilor armate din estul Ucrainei, precum şi riscul major al escaladării situaţiei tensionate din zonă au invalidat practic armistiţiul semnat la 5 septembrie la Minsk de reprezentanţii Kievului şi de separatiştii proruşi privind încetarea focului. Conflictele violente de la graniţa de răsărit a Europei au generat 4.000 de victime până în prezent, fapt ce relevă că ne aflăm în faţa unui conflict militar robust, cu potenţial dramatic de escaladare. În vederea asigurării integrităţii teritoriale a Ucrainei, cât şi a respectării acordului de la Minsk, Uniunea Europeană a decis extinderea listei persoanelor vizate de sancţiuni pentru implicarea lor în conflictul ucrainean la care se adaugă şi noi sancţiuni economice împotriva Rusiei. De asemenea, diplomaţia europeană deţine un rol important, urgentarea relansării dialogului cu Moscova reprezentând în continuare o soluţie pentru ieşirea din criză.

Din perspectiva statutului de membru al Uniunii Europene şi al NATO, obiectivul principal al României în relaţia cu Ucraina trebuie să vizeze menţinerea acesteia pe traiectoria realizării obiectivelor europene, ca element esenţial pentru consolidarea stabilităţii regionale.

Este imperativ necesar ca statul român să încurajeze şi să susţină Ucraina în demersul său european. Prin definirea strategiei direcţiilor acţiunii externe şi prin poziţia geografică a sa, România are obligaţia de a acorda toată atenţia necesară monitorizării evenimentelor politico-militare din Ucraina.

Domnul Daniel Tudorache:

"Un pas înapoi, doi paşi înainte"

În urma acestei campanii, a cărei miză a fost până la urmă viitorul României, am observat că noi încă nu am învăţat un lucru foarte important şi de bun-simţ, şi anume nu ne exprimăm aşa cum ar trebui. Continuăm să punem problema greşit, deoarece nu reuşim să vedem esenţialul: în urma acestei curse nu există învinşi şi învingători, există - şi indiferent de rezultat - ar fi existat doar un nou început pentru această ţară.

Câştigători nu ar fi trebuit să fie unul sau celălalt candidat, pentru că singurii învingători de drept trebuie să fie cetăţenii. Ei trebuie să vadă în timp că alegerea pe care au luat-o îi reprezintă aşa cum şi-ar fi dorit şi că au câştigat cu adevărat ceva.

Şi chiar dacă premierul Victor Ponta nu este cel care să livreze din poziţia de preşedinte soluţiile pe care românii le aşteaptă, el va continua să lucreze pentru bunăstarea lor de pe poziţia de premier. Cu toţii ştim că în data de 16 noiembrie s-a ales preşedintele ţării, şi nicidecum Guvernul. Aşa că tot ce este de făcut în continuare presupune o concentrare de forţe pentru a duce la îndeplinire tot ceea ce ne-am propus atunci când românii ne-au acordat prin votul lor încredere.

La nivel de partid, PSD merge înainte şi, desigur, se vor face analize a ceea ce totuşi a mers prost în această campanie şi asupra a ceea ce a fost omis în această campanie pentru a şti unde trebuie să mai lucrăm sau cum putem recupera ceea ce probabil s-a pierdut în timp.

Trebuie să înţelegem că acest moment în viaţa politică a României este foarte important. Şi nu spun asta din cauza faptului că avem un nou preşedinte. Îndrăznesc să afirm acest lucru deoarece putem observa clar nişte schimbări majore în peisaj. Şi mă refer fără sfială la faptul că PSD a rămas singurul partid sincer crezului său, singurul partid care nu s-a vândut pentru niciun fel de funcţie în stat, indiferent de alianţele pe care le-a iniţiat, întreţinut sau compus de-a lungul vremii. PSD a unit tabere politice în lupta pentru cauze comune, dar fără a-şi modifica în vreun fel consistenţa sau identitatea politică, fără a transforma partidul într-o struţo-cămilă.

Se pare că, totuşi, acesta este momentul marilor schimbări în această ţară, schimbări la care asistăm şi pe care nu trebuie să le ignorăm, indiferent că rezultatul alegerilor pe unii îi bucură, pe alţii nu.

Aş vrea să închei această declaraţie prin a spune încă o dată că vom continua drumul alături de premierul Victor Ponta, vom continua misiunea pe care ne-am însuşit-o şi nu vom alege să facem asta altfel decât într-o manieră democratică, fără a crea instabilitate la nivel de ţară. Guvernul rămâne acolo unde l-au pus românii!

Felicitări domnului Iohannis.

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"România continuă să fie guvernată în sprijinul oamenilor"

După o lungă şi obositoare campanie electorală, trebuie să îl felicităm pe preşedintele ales al României, domnul Klaus Iohannis. Voinţa poporului a fost suverană şi aceasta este singura unitate de măsură care contează într-o confruntare electorală cu pretenţii civilizate, într-un stat cu adevărat european.

Aşteptările românilor de la viitorul preşedinte al României urmează a fi analizate începând cu anul viitor. Nu trebuie însă să uităm că învestitura domnului Klaus Iohannis mai are de aşteptat hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a amânat ieri, pentru 25 noiembrie dosarul în care primarul Sibiului a fost declarat în stare de incompatibilitate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Probabil că există un fel de sperietoare faţă de preşedintele ales, având în vedere că informaţia a fost publicată sec pe website-ul instanţei supreme, fără a fi precizat motivul amânării dosarului.

Aşadar, până când românii se vor elucida cu privire la activitatea noului preşedinte, România trebuie guvernată, iar guvernarea este asigurată, în spiritul constituţional al separării puterilor în stat, de către Executivul condus de Victor Ponta. Aşa cum domnul Klaus Iohannis este în acest moment un preşedinte legitim, la fel Guvernul României este o instituţie legitimă a statului român, care funcţionează corect, cu sprijinul majorităţii parlamentare existente.

România dovedeşte pe zi ce trece că este o democraţie consolidată, în care instituţiile statului trebuie să colaboreze în folosul românilor, indiferent de coloratura politică a celor implicaţi. Cred că toţi românii îşi doresc un dialog sincer şi constructiv între premier şi preşedintele ales, iar Victor Ponta a dat dovadă de maturitate, prin propunerea clară adresată lui Klaus Iohannis în acest sens. Sunt convins că Domnia Sa va dori o colaborare corectă, instituţională, între preşedinţie şi guvern, iar din această cooperare nu au de câştigat decât oamenii, spre binele poporului român şi al ţării.

România are nevoie în continuare, mai mult decât oricând, de stabilitate. Românii au votat în 2012 pentru o coaliţie de guvernare, un program de guvernare şi un guvern predictibil, care şi-a făcut până acum datoria faţă de români şi îşi va duce misiunea la bun sfârşit. Nu există niciun motiv ca Executivul condus de Victor Ponta să nu continue munca începută pentru a repara nedreptăţile făcute românilor de fostele guverne, cât timp există sprijinul coaliţiei parlamentare. Victor Ponta trebuie să rămână în funcţia de prim-ministru şi să ducă, până la alegerile parlamentare din 2016, la îndeplinire programul pentru care Guvernul şi majoritatea parlamentară au fost girate de români acum doi ani.

Prioritatea imediată a guvernării coaliţiei formate din PSD, UNPR, PC, UDMR şi Partidul Liberal Reformator este adoptarea urgentă a Legii bugetului de stat pentru 2015. Românii trebuie să mai ştie că nu se va schimba nimic în perioada următoare, nici cota unică, nici valoarea taxelor şi impozitelor, absolut nimic. Dimpotrivă, vom pregăti un buget pentru 2015-2016 care să continue creşterea economică şi măsurile sociale care până acum au asigurat dezvoltarea ţării.

Cred că a venit momentul instaurării unei normalităţi mult-dorite de români. Sunt convins că preşedintele şi primul-ministru vor putea colabora sub alte auspicii pe viitor, fără sincope şi erori de comunicare.

Pentru cetăţenii din colegiul meu parlamentar, un singur cuvânt: mulţumesc. Îi asigur că vor avea în mine acelaşi sprijin şi de acum înainte, că voi munci la fel de mult pentru a-i reprezenta cu onoare în Parlament şi a-i ajuta în rezolvarea tuturor problemelor cu care se confruntă!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Mihai Weber:

"O Românie unită vrem!"

Duminică a fost o zi foarte importantă pentru România. Rezultatele înregistrate arată în mod cert că românii nu doresc ca toată puterea politică să fie deţinută doar de o singură formaţiune politică. Este alegerea fiecărui român, iar noi o respectăm.

La guvernare rămâne tot Partidul Social Democrat, împreună cu aliaţii săi. Ştim cu toţii că programul de guvernare Ponta, a fost şi este unul benefic pentru întreaga Românie. A fost singurul care a reuşit să aducă stabilitate pe plan economic, industrial şi agricol. Sub acest program am reuşit să distrugem o mare parte din răul clădit sub guvernarea Boc.

Este o perioadă grea pentru ţară şi este foarte important ca în aceste momente să nu se ajungă la dezbinare. Acum, mai mult ca oricând, fiecare dintre noi, şi când spun asta nu mă refer doar la Guvern, ci şi la Parlament şi Preşedinţie, trebuie să fim uniţi şi să construim un zid de bunăstare pentru toţi românii, indiferent de orientările lor politice.

Doresc să îl felicit pe domnul Victor Ponta pentru bunul rezultat obţinut duminică şi să îi mulţumesc pentru tot ce a făcut, din 2012 până în prezent, pentru România. În acest moment, Partidul Social Democrat are nevoie de unitate. Noi, ca şi colegi, trebuie să rămânem alături de acest om, iar ca români, alături de ţară.

Prin muncă şi responsabilitate, Guvernul Ponta va continua să lupte pentru a-i da României un viitor mai bun, lipsit de ignoranţă, dezbinare şi răutate. Este ţara noastră, aici ne-am născut, aici am crescut, aici şi acum trebuie să clădim pacea şi liniştea de care avem nevoie.

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu:

"PSD trebuie sa rămână unit şi să continue programul de guvernare"

În aceste momente, avem nevoie, mai mult ca oricând, de unitate, responsabilitate, echilibru şi, nu în ultimul rând, de continuitate atât în partid, dar mai ales în societate.

PSD - UNPR - PC au format un guvern care a reuşit obţinerea unor rezultate foarte bune, a asigurat economiei româneşti un trend ascendent în ciuda multor critici nejustificate ale opoziţiei, dovedind că are un program realist şi coerent, dar şi oameni capabili să-l pună în practică. În acest moment, retragerea de la guvernare ar putea fi considerată ca fiind un gest prin care dovedim că nu ne asumăm până la capăt programul cu care ne-am prezentat în faţa românilor şi uităm de răspunderea faţă de oamenii care au aşteptări de la noi. Guvernul Victor Ponta are soluţii pentru ţară, în ansamblu, dar şi pentru dezvoltarea comunităţilor locale, iar proiectele de care localităţile din România au atâta nevoie trebuie continuate.

În plan intern, Partidul Social Democrat trebuie să rămână unit, cu fruntea sus, să-şi asume actul guvernării ca pe gest firesc de responsabilitate faţă de români. Această decizie reprezintă garanţia stabilităţii naţionale şi continuarea proiectelor de care depinde îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din fiecare localitate.

Domnul Constantin Avram:

"Sistemul bancar şi fiscalitatea excesivă sunt frânarii economiei româneşti!"

Cu foarte multe ocazii mi-am exprimat rezervele cu privire la susţinerea sinceră a mediului de afaceri, în special a IMM- urilor de către sistemul bancar, tocmai pentru că am contact permanent cu acest subiect. Acest sentiment, această convingere mi se consolidează pe măsură ce contactul meu cu oamenii de afaceri din colegiul nr.6 Bacău se permanentizează din ce în ce mai mult. Audienţele pe care le organizez în ziua de joi a fiecărei săptămâni îmi aduc în atenţie gravele probleme ale capitaliştilor români în relaţie cu instituţiile bancare!

Majoritatea punctelor de vedere converg către concluzia descurajantă a tuturor celor care au deschis o afacere, că sistemul bancar românesc nu susţine în niciun fel continuarea afacerilor şi nici dezvoltarea acestora! Este o concluzie periculoasă din moment ce majoritatea întreprinzătorilor se plâng de dobânzile ridicate la credite, de lipsa simetriei juridice între creditor şi creditat, de limitarea plafoanelor destinate dezvoltării unei companii, ca să nu mai vorbim de practica instituţiilor bancare a patru niveluri de garantare a unui credit bancar necesar continuării activităţii (capital de lucru) sau dezvoltării afacerii. Este vorba aici de garantarea creditului prin ipotecă imobiliară, prin implicarea FNGCIMM, prin avalizarea personală a unor documente bancare (bilete la ordin, cecuri etc.) şi prin contractele de fidejusiune pentru penalităţi şi majorări.

Investitorul român sau străin constată foarte uşor în aceste condiţii că unitatea bancară nu este nicidecum un partener de afaceri (care, de regulă, preia o parte a riscului unei afaceri), ci mai degrabă un vânător de întreprinzători mai puţin informaţi din lipsa unei consultanţe juridice de specialitate, un specialist în plasarea capitalului cu profit maxim şi risc zero, un doritor al preluării comportamentului agenţiilor imobiliare, adică un "cămătar" cu legea în mână! Este aspră comparaţia, dar realităţile din economia românească o să ajungă băncile din urmă, aşa cum afirma un investitor în cadrul audienţelor săptămânale.

Evident este faptul că eu, în calitate de deputat, nu pot interveni în relaţiile dintre un client investitor şi unitatea bancară, dar problematica supusă atenţiei mele de către aceşti investitori mă determină să intensific demersurile specifice unui parlamentar de a modifica legislaţia care reglementează relaţia investitorilor cu instituţiile bancare, tocmai pentru a evita ocazia de a fi martorul "dictaturii băncilor în economia românească" aşa cum nu demult se exprima cineva!

Şi ne mai plângem că nu sunt bani la bugetul naţional, că nu avem suficiente resurse pentru educaţie, sănătate sau armată, dar oricum percepţia investitorului român este aceea că "băncile sunt stat în stat" şi nu ştim dacă vom putea modifica această tristă percepţie a celor care au avut curajul să deschidă o afacere şi să mai facă câteva locuri de muncă! Locuri de muncă generatoare de taxe şi impozite la bugetul de stat.

Iar dacă la această sumbră imagine se alătură "haiducia fiscală" practicată de stat, nu trebuie să ne mai mire de ce numărul firmelor ce se închid este cu mult mai mare decât al celor nou înfiinţate.

Domnul Claudiu-Andrei Tănăsescu:

"USL 2.0"

Prin prezenta declaraţie politică doresc să salut reactivarea Uniunii Social-Liberale sub noua titulatură USL 2.0, o mare mişcare populară ce a avut rolul, încă de la înfiinţare, de a sprijini cetăţenii şi a răspunde nevoilor acestora.

Încă din 2011, Uniunea Social-Liberală a militat pentru intrarea în normalitate. După 10 ani în care clanul Băsescu a polarizat ţara şi a dus-o în pragul sărăcirii, al disperării, este momentul ca Uniunea Social-Liberală să vină cu o alternativă şi cu un aport menit să ducă ţara pe drumul performanţei. Uniunea Social-Liberală reprezintă şansa României pentru o perioadă de construcţie şi de unitate naţională.

Indiferent cine va fi preşedintele României, nu văd niciun impediment ca acesta să nu colaboreze cu Uniunea Social-Liberală, proiect ce a fost apreciat de cetăţeni la ultimele alegeri parlamentare, votat fiind cu un procent covârşitor de 70%.

USL trebuie să funcţioneze în continuare şi să-şi respecte angajamentul asumat în 2012 în faţa cetăţenilor, iar proiectul de guvernare ar trebui să fie unul bazat pe viziunea şi strategia Uniunii Social-Liberale.

Proiectul USL a fost o stare de spirit, un proiect antisistem care a redat speranţa românilor şi sper ca şi pe viitor, USL 2.0 să ducă mai departe proiectele asumate, pentru o Românie a normalităţii.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Anul acesta, la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din capitală a fost disponibil un total de 1.450 de locuri pentru tinerii care doresc o viitoare carieră ca doctori. Dintre aceştia, 920 au avut oportunitatea de a primi un loc bugetat. De asemenea, concurenţă foarte mare a fost înregistrată şi la universităţile de medicină din Iaşi, Cluj-Napoca, Sibiu sau Timişoara, unde elevii s-au bătut chiar şi 10 pe un loc bugetat.

Totuşi, condiţiile în care lucrează mare parte a absolvenţilor acestor facultăţi sunt cel puţin dificile. Spitalele româneşti suferă de un mare handicap, în special în ceea ce priveşte echiparea. Medicii care lucrează "la stat" primesc un salariu foarte mic pentru munca pe care o prestează. În unele compartimente salariul este mult sub 1000 de RON pe lună. Într-adevăr, în mediul privat oferta salarială este mai atractivă şi condiţiile de lucru sunt mai bune, însă oportunităţile de a-ţi găsi un loc de muncă aici sunt mult mai reduse.

Totuşi, anual, zeci de mii de tineri aleg să păşească pe holurile facultăţilor de profil dintr-un motiv simplu: posibilitatea de a lucra în afară.

Tocmai reputaţia foarte bună a facultăţilor de medicină din România a permis ca peste 20.000 de medici români să plece în străinătate, în ţări precum Marea Britanie, Canada sau Franţa, unde există un deficit de personal în sistemul de sănătate. Medicii români sunt ademeniţi să plece din ţară de oferta salarială şi de condiţiile de muncă ce depăşesc ca beneficii impedimentul că vor trebui să se adapteze unei alte ţări. Iar cel care are cel mai mult de suferit în această ecuaţie este statul român, care a plătit pentru pregătirea celor 20.000 de medici aflaţi în străinătate aproape 230 milioane de euro.

Consider că soluţia optimă pentru această problemă o reprezintă o reformă în sănătate, ce poate fi pusă în practică şi poate avea loc, dar doar dacă şi cerinţele medicilor noştri sunt ascultate şi aplicate. Am încredere că între autorităţi şi sindicatele ce se ocupă în domeniul sănătăţii poate exista un dialog constructiv pentru ca aceste reforme să se producă şi să aibă un efect benefic atât asupra statului român, breasla medicilor români, cât şi pentru toţi cetăţenii României.

Sper ca generaţiile viitoare, poate chiar cele câteva mii de tineri care au intrat în acest an la medicină, să beneficieze, după anii de studii, de condiţiile pe care le merită pentru a-şi asigura un trai bun pentru un medic în România. Astfel încât să nu mai fie nevoiţi să ia calea străinătăţii.

Domnul Mircea-Vasile Cazan:

"Modelul Sibiu al schimbării a fost preluat de România"

16 noiembrie 2014 va rămâne cu siguranţă o zi importantă în istoria României. Românii din ţară şi din diaspora au dat semnalul schimbării profunde în România. Un semnal extrem de puternic, un semnal pentru întreaga clasă politică. Vreau să le mulţumesc tuturor românilor din ţară şi din afara graniţelor care au ieşit duminică la urne, când s-a înregistrat o prezenţă impresionantă la vot, peste 64%, mai mare decât la alegerile prezidenţiale (turul II) din 2000, 2004 şi 2009.

Ca deputat de Sibiu nu pot să nu remarc un aspect deosebit: Sibiul, oraşul care a obţinut în premieră pentru România calitatea de Capitală culturală europeană este totodată şi primul oraş din provincie şi totodată primul oraş din Ardeal care dă un preşedinte al României. Alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României reprezintă o mare onoare pentru toţi sibienii, dar în acelaşi timp reprezintă şi un mare merit al lor. Merit care constă în faptul că timp de 14 ani l-au ales pe Klaus Iohannis să le conducă destinele în calitate de primar, postură din care datorită realizărilor din plan local şi unei prestaţii deosebite, a devenit un politician cunoscut la nivelul întregii Românii şi nu numai, a devenit un model de profesionist la nivel de administraţie în întreaga Românie.

Sibienii au optat în anul 2000 în plan local pentru schimbare, şi l-au ales primar pe Klaus Iohannis, învingând candidaţii celor două mari blocuri politice ale zilei: PDSR şi CDR. Rezultatul scrutinului din 2000 a uimit atunci toată România şi a demonstrat că mai sunt locuri în ţară unde "se poate". 14 ani mai târziu, românii din întreaga ţară şi cei din diaspora au preluat "modelul Sibiu" şi au învins candidatul a două blocuri politice considerate ca fiind invincibile: PSD şi Guvern. Ca şi sibienii acum 14 ani, şi românii din ţară şi din străinătate au demonstrat că şi la nivelul întregii ţări şi în diaspora "se poate".

Acesta este şi motivul pentru care sunt mândru că sunt sibian, sunt mândru că sunt liberal, partid care a dat în premieră un preşedinte şi sunt mândru de toţi românii care au ales schimbarea.

Domnul Erland Cocei:

Dublarea alocaţiei pentru copii, creşterea salariului minim pe economie, creşterea pensiilor, majorarea salariilor cadrelor didactice şi ale celor din sistemul sanitar, toate acestea sunt promisiuni făcute pe bandă rulantă de Victor Ponta, candidat PSD la prezidenţiale şi prim-ministru al României.

Pentru a fi aplicate de la 1 ianuarie 2015, aşa cum Victor Ponta s-a angajat în faţa cetăţenilor, aceste măsuri ar fi trebuit incluse în bugetul de stat pe anul 2015, pe care Guvernul trebuia să-l prezinte Parlamentului până la 15 noiembrie, conform legii.

În loc să respecte această obligaţie legală, Victor Ponta a fugit de răspundere şi a pasat unui alt Guvern sarcina elaborării bugetului, preferând în schimb să-şi asume în nume personal măsuri populiste pentru a-şi crea în mod necinstit un evident avantaj electoral.

Numai că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, iar făţărnicia domnului Ponta a ieşit din nou la iveală, fiind sancţionată prin vot de milioane de oameni. Victor Ponta şi PSD nu au învăţat nimic din lecţiile recente servite României şi omenirii de o severă criză economică, optând să câştige încrederea oamenilor prin promisiuni demagogice, fără acoperire bugetară, în locul măsurilor de încurajare a mediului de afaceri şi de stimulare a investiţiilor publice şi private.

Votul din 16 noiembrie a dovedit că românii au învăţat aceste lecţii, alegând adevărul, bunul simţ, corectitudinea în detrimentul incompetenţei, minciunii şi hoţiei întruchipate de principalul partid de guvernământ, PSD.

Iar dacă domnul Ponta vrea să dovedească că a înţeles ceva din propria înfrângere, îi solicit să elaboreze şi să înainteze în regim de urgenţă în Parlament Legea bugetului de stat pe anul 2015, pentru ca măsurile anunţate cu mare fast în timpul campaniei electorale să nu rămână doar pe hârtie, menite a păcăli electoratul. În cazul în care una dintre aceste măsuri nu poate fi bugetată în lipsa fundamentării economice, ar fi indicat şi de bun simţ ca domnul Ponta, prim-ministru al României, să-şi dea demisia din fruntea unui Guvern pe care l-a folosit fără scrupule, doar în interes propriu electoral.

Cu cât mai repede, cu atât mai bine!

Domnul Theodor-Cătălin Nicolescu:

"Este inadmisibil ca românii să nu poată să voteze. Trebuie să arătăm respect pentru orice fel de cetăţean care vrea să voteze. Vă asigur că pe 16 noiembrie vor putea să-şi exercite dreptul constituţional la vot."

Sunt declaraţiile din data de 3 noiembrie ale domnului Victor Ponta, prim-ministru al României, după desfăşurarea primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, organizate de propriul Guvern în condiţii umilitoare pentru cetăţenii români din diaspora. Incompetenţa guvernanţilor şi frica lui Victor Ponta de votul românilor din afara graniţelor au avut drept rezultat încălcarea de către Guvernul PSD a unui drept fundamental al cetăţenilor - dreptul la vot.

Imediat Victor Ponta a trecut la fapte: l-a sacrificat pe ministrul de externe, Titus Corlăţean, şi l-a propus pe Teodor Meleşcanu în această funcţie, cu promisiunea fermă că nu va exista niciun cetăţean român în străinătate care să nu poată vota. În caz contrar, a anunţat Victor Ponta, întreaga conducere a Ministerului de Externe trebuie să plece. Mai mult, cu ocazia primei dezbateri televizate dintre cei doi candidaţi la funcţia de preşedinte din turul al doilea, la întrebarea moderatorului "Cine va fi vinovat dacă nu vor vota românii?" Victor Ponta a răspuns: Eu voi fi vinovat, să fie fericit domnul Iohannis. Iar domnul Iohannis a fost fericit.

Din păcate, cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidenţiale s-a desfăşurat în aceleaşi condiţii umilitoare pentru cei din diaspora, care au fost nevoiţi să stea la cozi interminabile pentru a vota, majoritatea dintre ei nemaiputând să-şi exercite acest drept, cu toate garanţiile domnului Ponta şi ale echipei de la Externe. Şi de această dată, distanţa dintre vorbele şi faptele domnului Ponta a fost mare, şi de această dată domnul Ponta a preferat minciuna şi dublul limbaj în speranţa că-i poate păcăli pe români.

Rezultatul s-a văzut: românii l-au umilit la vot, alegând adevărul, bunul simţ şi corectitudinea în detrimentul făţărniciei şi aroganţei domnului Ponta.

Cum rămâne însă, domnule Ponta, cu vinovaţii şi cu răspunderea acestora, inclusiv a dumneavoastră? Nu cred că desemnarea unui alt ministru de externe rezolvă problema, ci doar a întregului Cabinet, motiv pentru care vă solicit demisia, domnule Ponta, ca un gest onorabil faţă de românii din diaspora, o dovadă că doriţi să înţelegeţi lecţia eşecului din alegeri şi cu speranţa că vă veţi lecui de minciună.

În caz contrar, distanţa dintre vorbele şi faptele dumneavoastră va fi şi mai mare ... din ce în ce mai mare!

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

"Există învăţăminte după înfrângere"

Recentele alegeri au scos la iveală un nou spirit al românilor. Unitatea naţională. Chiar dacă mă consider printre perdanţii acestor alegeri, mă bucur să văd, indiferent de opţiunea politică, mase de oameni care se implică în planul politic. Cu mic şi mare, influenţaţi sau nu, au ieşit la vot şi au ales ce le-a dictat conştiinţa sau rudele din diaspora. Au ales la suprafaţă schimbarea, au considerat că ţara le-a fost luată şi acum înapoiată. Ar trebui ca fiecare cetăţean să facă un internship pe rând la Palatul Victoria sau la Ministerul Finanţelor Publice pentru a participa la iniţierea ordonanţelor care privesc măsuri fiscale sau de alt ordin, aplicabile întregii ţări. Şi ar trebui ca tot cei care au dorit schimbarea şi care acum au o "ţară", să depună eforturi pentru bunăstarea ei. Sper ca nu curând să cunoască dezamăgirea.

Îmi exprim dorinţa de a avea continuitate în guvernare şi sper să nu se înceapă solicitarea de funcţii împărţite în stânga şi dreapta după bunul plac al celor care îl încadrează pe noul preşedinte în apariţiile publice.

Pentru o Românie puternică trebuie să alegem continuitatea. A pierde este ceva cumplit, citeam undeva. Cred că aşa ni se inoculează însă, într-un moment de sinceritate şi luciditate a minţii, realizezi că nimic nu este al nostru de fapt şi pierzători suntem şi unii şi alţii. Important este să facem faţă împreună greutăţilor cu care ţara încă se confruntă după guvernarea dezastruoasă a PDL-ului.

Sub orice formă a acestei victorii, un lucru rămâne: poporul român a învăţat să se implice, să cunoască puterea maselor şi în aceste condiţii le doresc succes prietenilor din alianţa ACL în implementarea cu aceeaşi semeţie a modificărilor cu impact social.

Vreau să mulţumesc mureşenilor pentru susţinerea lor necondiţionată şi felicit câştigătorul, strict pe domnul Iohannis, cu speranţa că va reuşi să rămână vertical faţă de funcţia pe care o va deţine, deşi prin apariţiile televizate apare lângă aceleaşi personaje după măsurile cărora cu greu am reuşit să ne revenim.

Domnul Gheorghe Emacu:

"9 decembrie - Ziua internaţională de luptă împotriva corupţiei"

Corupţia este un fenomen social, politic şi economic complex, care afectează - într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect - toate statele.

Corupţia frânează dezvoltarea economică şi socială şi creşte gradul de sărăcie prin deturnarea resurselor şi a investiţiilor naţionale şi străine din sectoarele în care acestea sunt cele mai necesare. Ea subminează democraţia - falsificând procesul electoral, compromite instituţiile democratice şi generează fenomene de instabilitate politică. Totodată, corupţia adânceşte inegalităţile şi injustiţiile, iar victimele infracţiunilor se confruntă cu decizii ale unei justiţii viciate. Prin mecanisme viclene, bazate pe mită, corupţia creează o realitate falsă, de care profită cei corupţi, în timp ce marea majoritate a cetăţenilor sunt victime ale fenomenului. Astfel, din perspectiva valorilor sociale specifice, corupţia poate fi considerată o crimă împotriva societăţii umane.

În faţa unui fenomen atât de periculos şi perfid, la 31 octombrie 2003, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Convenţia împotriva corupţiei. Aceasta a fost deschisă spre semnare tuturor statelor membre între 9 decembrie 2003 şi 9 decembrie 2005.

Totodată, pentru a sensibiliza asupra flagelului corupţiei, precum şi asupra instrumentelor puse la dispoziţie de către Convenţie, Adunarea Generală a decis să declare ziua de 9 decembrie ca Zi internaţională de luptă împotriva corupţiei.

Lupta împotriva corupţiei este în interesul tuturor, dar mai ales al victimelor sale. Combaterea corupţiei generează efecte benefice pentru societate, pe multiple planuri: mai întâi pentru că fondurile publice nu mai sunt dirijate spre conturile personale ale corupţilor, iar apoi pentru că resursele suplimentare de la buget pot fi folosite pentru dezvoltarea serviciilor sociale şi investiţii publice, în şcoli, spitale, autostrăzi.

Pe fondul schimbărilor democratice produse în România începând din 1990, din păcate şi-a făcut loc şi fenomenul corupţiei, care a devenit acut la începutul anilor 2000, plasând ţara noastră pe primul loc în Europa.

Pentru a depăşi această situaţie, cu sprijinul unor state cu bogate tradiţii democratice, instituţiile statului român s-au mobilizat; astfel, au fost adoptate legi speciale pentru prevenirea şi combaterea corupţiei şi, totodată, au fost înfiinţate instituţii specializate.

Dispunem azi de o legislaţie adecvată, aptă să asigure combaterea corupţiei, dar mai ales prevenirea şi descurajarea acesteia. Avem instituţii, atât ale puterii executive cât şi ale autorităţii judecătoreşti, specializate în instrumentarea cazurilor de corupţie.

S-au făcut studii, s-au implementat proiecte destinate să contribuie la cunoaşterea mecanismelor care generează fenomenul şi a celor care îl întreţin. Avem de acum instrumentarul complet de acţiune împotriva corupţiei. Rămâne doar ca autorităţile competente să aplice legea, iar rezultatele nu vor întârzia să apară.

De aceea, cu prilejul Zilei internaţionale de luptă împotriva corupţiei încurajez toate instituţiile de aplicare a legii să continue să acţioneze cu fermitate pentru aplicarea legii, astfel ca plaga corupţiei din societatea românească să fie tratată corespunzător şi vindecată.

Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi:

"Despre câştigătorii alegerilor prezidenţiale: câteva nume"

România din 15 noiembrie arăta urât. Apăsător. Mecanismul centralizat şi riguros al PSD de înfulecare a puterii şi mesajelor publice răzbise până la os: dacă nu-l susţineai pe Ponta - erai exclus din partid; dacă nu scriai ce trebuie - refăceai materialul; dacă ţineai prea tare cu Iohannis - erai înfierat şi, la nevoie, filat de presa liberă; dacă nu munceai pentru stânga - erai zburat din administraţie.

În această atmosfera cenuşie mulţi politicieni au fost laşi. Fie au tăcut comod, fie - mai ticălos - s-au mutat în barca puterii, precum catastrofele morale Tăriceanu şi Meleşcanu. Foarte puţini sunt aceia care şi-au asumat plenar riscul expunerii în lupta cu umbra tot mai întinsă a partidului stat - şi cred că numele lor trebuie amintite acum, aici, de la Tribuna Parlamentului, în rândul celor care, venind din rândul presei, al societăţii civile şi, mai rar, al partidelor, au refuzat să se lase intimidaţi de plângeri penale, liste cu băsişti şi tot soiul de condiţionări omeneşti, prea omeneşti. Rapid: Cătălin Prisăcariu, Sorina Matei, George Rapa, Sabin Orcan, Mălin Bot şi toţi oamenii care au ţinut B1 pe linia de plutire; Dan Tăpălagă, Cristian Pantazi, Vlad Mixich - echipa Hotnews, în general; Florin Negruţiu, Sorina Ionasc, Andrei Luca Popescu - echipa Gândul, în ansamblu, în frunte cu Adrian Sârbu, care a refuzat cu încăpăţânare bizară să se aplece în faţa lui Ponta; oamenii de la Realitatea TV care au rămas corecţi până la final şi nu l-au rugat cleios pe Victor Ponta să adreseze un mesaj cald românilor din Moldova; echipele de la Ziare.com, Adevărul şi România Liberă (Gabriel Bejan, Laurenţiu Mihu, Dan Turturică); Mircea Marian, Silviu Sergiu, Andreea Udrea, Barbu Mateescu, Daniela Raţiu - Evenimentul Zilei; echipa de la Expres Magazin - Oana Stănciulescu, Răzvan Zamfir - care au spus adevăruri cu costuri personale; Iosif Buble şi echipa de la ştiri pe surse - care n-au concediat politicienii-editorialişti care îl atacau pe Ponta; echipa Digi 24; oamenii din societatea civilă precum Adrian Moraru, Sorin Ioniţă, Mirel Valentin Axinte; voci precum Vlad Petreanu, Moise Guran, Lucian Mândruţă şi mulţi, mulţi alţii; politicieni care nu şi-au drămuit isteţ expunerea împotriva PSD: Monica Macovei - care vorbit clar si răspicat.

E o listă pripită, inegală, prolixă; este, foarte probabil, subiectivă şi nedreaptă. Dar sunt convins că, fără încăpăţânarea acestor oameni - în momente în care alţii îşi tranzacţionau conştiinţele USL 2.0 sau îşi contemplau sponsorizările roşii - am fi avut un 17 noiembrie bacovian, cu baroni rânjiţi, vot fraudat în diaspora, români umiliţi şi proteste de stradă.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

În data de 16 septembrie, printr-o interpelare adresată în plenul Camerei Deputaţilor, am atras atenţia ministrului de externe, Titus Corlăţean, că există probleme de organizare a alegerilor prezidenţiale în diasporă. De asemenea, am solicitat atunci date complete şi detaliate asupra modului în care vor fi organizate cele două tururi de scrutin. Fără a răspunde în mod punctual şi concret solicitării mele, ministrul Corlăţean a transmis cu dispreţ un răspuns de complezenţă în care se spunea: "Ministerul Afacerilor Externe a întreprins măsurile necesare în vederea bunei desfăşurări în străinătate a scrutinului din noiembrie 2014, în conformitate cu prevederile actelor normative în materie." - ceea ce, oricum, s-a dovedit neadevărat.

Consider că România, ca stat democratic, trebuie să pună la dispoziţia cetăţenilor săi instrumente practice, adaptate vremurilor pe care le trăim, pentru exercitarea drepturilor cetăţeneşti fundamentale. Votul prin corespondenţă este un instrument democratic esenţial în secolul 21.

De aceea, vă solicit tuturor să votaţi adoptarea cu celeritate a Proiectului de Lege privind votul prin corespondenţă, depus în Parlament de către Partidul Naţional Liberal în septembrie 2014.

Pentru ca această iniţiativă să beneficieze de o largă susţinere a opiniei publice, am iniţiat, alături de colegii mei din TNL, organizaţie al cărei preşedinte sunt, o petiţie on-line intitulată "Votul prin corespondenţă - esenţial în secolul 21". Redau mai jos textul integral al petiţiei care poate fi semnată on-line aici:

http://www.petitieonline.com/votul_prin_corespondenta_esential_in_sec_21

Votul prin corespondenţă - esenţial în secolul 21

Cerem parlamentarilor puterii să respecte Constituţia României şi să voteze alături de reprezentanţii opoziţiei parlamentare în favoarea Legii votului prin corespondenţă, propusă de PNL în septembrie 2014. Această lege va crea condiţiile necesare pentru ca toţi românii, indiferent de locul în care trăiesc în lume, să îşi poată onora cu respect şi demnitate obligaţiile care le revin în calitatea de cetăţeni ai statului român.

Atragem atenţia tuturor asupra următoarelor aspecte:

- Nu dorim altceva decât respectarea Constituţiei, a legilor ţării şi a tratatelor internaţionale la care România este parte.

- Nu dorim altceva decât ca cetăţenii români să nu mai fie umiliţi, în nicio circumstanţă, cu atât mai mult în momentul în care, în mod responsabil, încearcă să îşi exercite dreptul fundamental la vot.

- Nu dorim altceva decât ca ziua votului să fie o sărbătoare pentru toţi românii, reflectată în imagini care să ne aducă respectul străinilor.

Motivele punctuale pentru care dorim introducerea votului prin corespondenţă sunt:

- Aproximativ 3.000.000 de cetăţeni români trăiesc în afara graniţelor ţării;

- Toţi cetăţenii români, indiferent de locul în care îşi au domiciliul, au aceleaşi drepturi şi obligaţii;

- Cele 294 de secţii de votare organizate în străinătate pentru alegerile prezidenţiale din 2009 şi 2014 s-au dovedit a fi insuficiente pentru asigurarea dreptului la vot a celor care s-au prezentat la aceste secţii, o parte dintre ei neputând vota nici după mai multe ore de aşteptare;

- Numeroşi cetăţeni români nici nu s-au prezentat la secţiile de votare datorită distanţei foarte mari dintre localitatea de domiciliu şi cea în care a fost organizată secţia de vot;

- Cu o suplimentare rezonabilă de costuri, Guvernul ar fi putut mări numărul de secţii de votare din zonele cu mari aglomerări de cetăţeni români; însă este practic imposibilă organizarea de secţii de vot în absolut toate localităţile sau în localităţi situate la distanţe rezonabile pentru toţi cetăţenii români care trăiesc în afara graniţelor.

Fundamentele pe care ne bazăm solicitarea sunt următoarele:

"Declaraţia universală a drepturilor omului" - documentul fundamental al drepturilor omului - lansat acum aproape 66 de ani, la 10 decembrie 1948, de către cea mai mare organizaţie internaţională din lume - Organizaţia Naţiunilor Unite, a cărei misiune este de a asigura respectarea drepturilor omului, pacea mondială, cooperarea şi dreptul internaţional, include, la articolul 21, "dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţării sale" pentru "orice persoană". Astfel, " (...) Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal şi exprimat prin vot secret sau urmând o procedură echivalentă care să asigure libertatea votului".

Constituţia României proclamă, în articolul 36: "cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv". Dreptul de vot este întărit şi în articolul 20 al Constituţiei, referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, care spune: "dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia universală a drepturilor omului, cu pactele şi celelalte tratate la care România este parte". Aşadar, vezi mai sus ce spune "Declaraţia universală a drepturilor omului" cu privire la vot.

Nu în ultimul rând, specificăm că articolul 17 din Constituţia României este dedicat cetăţenilor români din străinătate şi stipulează faptul că aceştia se bucură de "protecţia statului român" şi li se cere îndeplinirea obligaţiilor ce le revin: "Cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelora ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară".

Votul universal are o istorie de cel puţin 121 de ani, acesta fiind introdus pentru prima dată în Noua Zeelandă, în anul 1893. Dacă luăm în considerare votul, considerat universal, dar acordat doar bărbaţilor, atunci vorbim de o istorie de peste 200 de ani, acesta fiind introdus de către Republica Franceză în 1792 şi de către Elveţia în 1848. România a introdus votul universal în 1918, primele alegeri bazate pe acest sistem fiind în 1919.

Comunicarea în timp real, prin transmiterea instantanee a mesajelor utilizând mijloace de comunicare în masă: radio, tv, internet, a creat un context cu totul nou al relaţiilor sociale. Dacă televiziunea şi radioul dau posibilitatea unor instituţii care dispun de mijloace tehnologice impresionante să transmită mesaje în timp real către milioane de oameni, reţelele de socializare au făcut posibil acest lucru pentru orice persoană care dispune de minimul necesar: un calculator, o tabletă sau un telefon conectate la internet.

Într-o societate redefinită astfel de comunicarea instantanee, statul român trebuie să îşi redefinească modalităţile prin care cetăţenii săi îşi pot exercita drepturile fundamentale. Una dintre aceste noi modalităţi trebuie să fie şi votul prin corespondenţă.

Domnul Mihai Tararache:

"Mesaj de la români"

România a trecut, pe 16 noiembrie, testul democraţiei. Numărul mare de români care au înţeles faptul că votul fiecăruia dintre noi contează, a făcut ca aceste alegeri să fie câştigate de către oamenii simpli, nu de către politicieni. Pentru prima dată în ultimii ani, prejudecata: "Nu mă duc să votez pentru că tot ăla iese, au făcut ei acolo sus jocurile, eu nu contez", a pălit în faţa numărului foarte mare de români care au vrut să-şi ia ţara înapoi. Jocurile de culise, aşa cum erau ele percepute de către oamenii simpli, n-au mai avut forţă în faţa spiritului civic renăscut, până duminică aflat în stare latentă, in fata nevoii de schimbare a modului de a face politică. Românii au înţeles că votul înseamnă putere, înseamnă dreptul fiecăruia de a decide pentru viitor, pentru viitorul copiilor şi al ţării, în ansamblul ei.

Mesajul a fost clar: Nu suntem proşti! Nu vă mai puteţi face de cap! Suntem aici, vă pedepsim! Votul lor a fost îndreptat împotriva aroganţei, sfidării, nepăsării faţă de problemele reale ale societăţii româneşti, împotriva batjocurii la care sunt supuşi de către reprezentanţii statului, împotriva hoţiei, a jafului din banul public, împotriva imitaţiilor de voievozi, cum este şi cazul Constanţei, împotriva baronilor locali care au sufocat oraşele şi judeţele pe care le conduc.

La Constanţa, votul celor care s-au născut şi au crescut în acest oraş s-a îndreptat covârşitor împotriva minciunii în forma continuată, împotriva sfidării zilnice la care sunt supuşi, împotriva batjocurii "marelui voievod", mic în realitate, aşa cum am constatat, şi va deveni din ce în ce mai mic, asta vă promit! Acest "voievod", care a crezut, în micimea sa, că poate decide soarta oamenilor prin voinţa proprie, că poartă votul oamenilor în buzunarul propriu, că, şi nu exagerez cu nimic, oraşul îi aparţine. Nu, Ruină Vodă, Constanţa este a constănţenilor şi aşa trebuie sa fie! Aşa cum românii şi-au luat ţara înapoi, mult mai devreme decât speri şi crezi, şi constănţenii îşi vor lua oraşul înapoi. Un prim pas a fost făcut duminică, când, în ciuda văicărelilor şi a ameninţărilor lui Ruină Vodă, constănţenii şi-au decis singuri viitorul, un viitor în care nepăsarea şi sfidarea nu-şi au locul.

Semnalul a fost dat. Semnalul a fost clar. Alegerea făcută, cu o diferenţă care spune totul, este pentru o Românie în care fiecare tânăr are şansa lui, în care toţi suntem egali în faţa legii, o Românie a respectului, a bunului-simţ, o Românie care să-şi câştige locul pe care îl merită în marea familie europeană. Drumul către normalitate şi bun-simţ este ireversibil. Întoarcerea este interzisă!

Domnul Radu Bogdan Ţîmpău:

"Domnule Ponta, un minim gest de respect şi de normalitate v-ar îndemna să prezentaţi românilor bugetul pe anul 2015 şi să-i demiteţi pe toţi cei responsabili de organizarea votului în diaspora"

În urma declaraţiei de duminică noapte a premierului Ponta, prin care şi-a recunoscut înfrângerea, ne aşteptam cu toţii ca acesta să facă un gest de onoare şi să se retragă de la guvernare, mai ales ca urmare a modului dezastruos în care a organizat aceste alegeri în afara graniţelor ţării. În schimb, am văzut un Victor Ponta hotărât să continue guvernarea, de aceea îi solicit să se prezinte de urgenţă în Parlament cu Proiectul de buget pe anul 2015.

Premierul Ponta are datoria ca în maximum o săptămână să supună dezbaterii Parlamentului bugetul ţării, mai ales că termenul prevăzut de lege, de 15 noiembrie, a expirat. Victor Ponta are ocazia să dovedească că toate promisiunile făcute românilor în această campanie electorală, măriri de pensii, de salarii şi indemnizaţii sunt sustenabile şi nu au fost doar praf în ochii electoratului, pentru a le obţine votul.

Fără alte tertipuri şi inginerii financiare, Guvernul PSD în frunte cu Victor Ponta trebuie să prezinte negru pe alb în viitorul buget toate creşterile de venituri promise românilor. Domnul Ponta să nu uite că toate aceste măsuri promise au fost acompaniate, la momentul respectiv, de promisiunea menţinerii aceluiaşi nivel de impozitare.

Totodată, Victor Ponta mai are de făcut un act de decenţă şi de respect faţă de românii din diaspora, care să-i spele parţial obrazul de ruşinea cu care s-a acoperit şi să-i demită pe toţi cei responsabili de organizarea votului din străinătate.

Acestea sunt doar două gesturi de onoare pe care le mai poate face Victor Ponta pentru a şterge imensa ruşine de care s-a acoperit, atât în faţa românilor de pretutindeni, cât şi în faţa cancelariilor europene care au văzut români umiliţi la uşile ambasadelor şi consulatelor în toate marile oraşe ale Europei.

În lipsa acestor acţiuni de decenţă politică din partea lui Victor Ponta, consider cu tărie că acest Guvern şi-a pierdut orice urmă de legitimitate.

Doamna Raluca-Cristina Ispir:

Vreau să salut astăzi adoptarea cu o majoritate covârşitoare a raportului Comisiei juridice privind respingerea proiectului Legii amnistiei şi graţierii. Partidul Naţional Liberal a fost, de la bun început, formaţiunea care a susţinut că o astfel de iniţiativă nu ar trebui să existe, având în vedere că s-ar fi putut crea un precedent periculos, care ar fi dat şansa unor personaje certate cu legea să-şi vadă nestingherit de treabă, fără a suporta rigorile justiţiei. Mă bucur că iniţiativa domnului preşedinte al Partidului Naţional Liberal, Klaus Iohannis, care a cerut Parlamentului să fie pusă pe ordinea de zi Legea amnistiei şi graţierii, a găsit un ecou pozitiv în rândurile dumneavoastră.

Sigur că există o problemă reală cu sistemul penitenciar din România - este suprasaturat, condiţiile sunt proaste, iar birocraţia este multă şi stufoasă. Dar oare asta înseamnă că ar trebui să eliberăm infractori? Sau înseamnă mai degrabă că ar trebui să ne aşezăm cu toţii la discuţii şi să găsim soluţii viabile la aceste neajunsuri?

Prin acest act de respingere, Partidul Naţional Liberal demonstrează că a înţeles semnificaţia votului puternic de duminică. Noi am cerut în repetate rânduri, de aproape un an, respingerea Legii amnistiei şi graţierii şi le-am cerut şi colegilor de la guvernare să respecte voinţa cetăţenilor.

În încheiere, aş vrea să îmi manifest încrederea că votul dat nu va rămâne unul izolat în ceea ce priveşte neimplicarea noastră în actul de justiţie. Din punctul meu de vedere, ca şi al colegilor mei liberali, senatorii şi deputaţii trebuie să încuviinţeze toate cererile justiţiei şi, în plus, este nevoie de urgentarea discuţiilor pe marginea legii depuse deja de câteva luni de PNL, prin care se simplifică procedurile parlamentare pentru ridicarea imunităţii.

Domnul Răzvan-Ionuţ Tănase:

"Democraţie cu porţia"

Au trecut aproape 25 de ani din decembrie '89, când sute de oameni au reuşit să ne câştige democraţia care are la bază, în principal, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, aşa cum sunt ele reglementate în Constituţie. Dar cu ce ne confruntăm la două decenii şi jumătate de la această victorie? Cu aceleaşi cozi pe care românii le făceau din miez de noapte pentru alimente.

Este în zadar să ne întrebăm dacă democraţia este reală sau trăim doar o iluzie, pentru că răspunsul l-am primit de la miile de persoane din diaspora care au luptat din nou, de data aceasta pentru dreptul lor de a vota, un drept fundamental într-un stat democratic, aşa cum se doreşte a fi România.

În primul rând, prin atitudinea lipsită de onestitate şi bun-simţ, dumneavoastră, stimaţi guvernanţi, nu aţi făcut altceva decât să umiliţi şi să "îngenuncheaţi" mii de cetăţeni din străinătate, arătându-le "respectul şi recunoştinţa" pentru eforturile prin care au reuşit să injecteze bani în această ţară, contribuind la scoaterea ei din criza financiară şi la relansarea economică. Minciunile, fabulaţiile şi poveştile vizavi de posibila îmbunătăţire a situaţiei pe care au fost nevoiţi să o înfrunte în primul tur al alegerilor prezidenţiale, nu au făcut altceva decât să le scadă şi mai mult încrederea în restul promisiunilor, în momentul în care au constatat că problemele se repetă şi pe data de 16 noiembrie 2014.

Este trist că astfel a fost jignită inteligenţa propriilor cetăţeni şi grav că pentru zeci de mii dintre aceştia, exprimarea votului liber a rămas doar o lozincă. Toate aceste întâmplări, mediatizate atât în presa naţională, cât şi în cea internaţională, nu au făcut altceva decât să reflecte demnitatea celor responsabili de respectivele nereguli, dar şi frica şi incapacitatea lor de a purta o luptă dreaptă, în care să fie respectată dorinţa poporului. Demisiile şi răspunderile aruncate de la unii la alţii au reprezentat un simplu joc de manipulare, ale cărui rezultate s-au dovedit nefavorabile atât pentru românii care nu au reuşit să-şi exercite dreptul la vot, cât şi pentru cei care l-au jucat într-un mod jignitor şi penibil, stârnind indignare şi proteste.

Dar cum România este ţara nemulţumirilor şi a protestelor, iar mai marii noştri sunt familiarizaţi cu asemenea manifestaţii care le sunt adresate direct, au preferat să facă neauzită vocea oamenilor şi să rămână indiferenţi, invocând stricteţea legislativă, fugind de responsabilitate şi pasând-o de la o instituţie la alta, culminând cu o ilegalitate pentru care, în final, cineva va trebui să plătească. Deşi s-au implementat câteva măsuri pentru turul II, crescând numărul votanţilor de peste 3,5 ori, acestea au fost insuficiente, haosul şi problemele persistând şi pe data de 16 noiembrie.

Dintr-o dată, lungul şir al ordonanţelor de urgenţă a fost sugrumat şi ne întrebăm retoric de ce oare. De ce atunci când ele ar trebui să fie emise în favoarea cetăţenilor întârzie să apară? Oare crearea de noi secţii nu reprezintă o situaţie extraordinară, atâta timp cât în acest mod s-ar fi reuşit eliminarea discriminărilor faţă de românii din diaspora, şi nu le-ar mai fi fost îngrădit dreptul la vot? Consider că măsura ar fi înlăturat orice ilegalitate şi urmă de comunism, care în ultima lună şi-au făcut simţită prezenţa atât în ţară cât şi peste hotare. OUG-urile ar trebui adoptate în favoarea populaţiei, nu doar când îi avantajează pe unii sau pe alţii şi îi ajută să-şi ducă la îndeplinire propriile obiective, care de cele mai multe ori nu corespund cu ale oamenilor de rând, care ne-au votat şi şi-au pus speranţa unei vieţi mai bune în mâinile noastre.

Ţara este a românilor, nu a unui partid sau a conducătorilor, iar ceea ce ar trebui să înţelegem cu toţii este că oamenii şi interesele lor nu au culoare politică! Ce s-a întâmplat în unele secţii de votare din afara graniţelor este regretabil şi dureros şi îmi cer scuze eu, dacă cei vinovaţi nu au avut bărbăţia să facă acest lucru.

Domnul Mihai Baltă:

"125 de ani de învăţământ economic şi comercial la Botoşani"

Manifestările dedicate împlinirii a 125 de ani de învăţământ economic şi comercial la Botoşani, desfăşurate sub auspiciile Colegiului economic "Octav Onicescu" din Botoşani, au reunit personalităţi remarcabile ale vieţii economice româneşti, profesori universitari, economişti de prestigiu, cadre didactice, reprezentanţi ai Camerelor de comerţ, delegaţi ai Şcolilor Comerciale din Cernăuţi.

Manifestările au inclus simpozionul "Învăţământul economic şi comercial din Botoşani în ceas aniversar", lansări de cărţi, expoziţii de numismatică şi filatelie şi, nu în ultimul rând, o serie de activităţi metodico-ştiinţifice, educative, cultural-artistice, sportive care au inclus cadrele didactice şi elevii colegiului. Au fost evocate pagini de istorie a învăţământului, adevărate pagini de istorie a comunităţii din Botoşani, a Nordului Moldovei, vatră de istorie românească.

În acelaşi timp a fost evocată personalitatea de prestigiu a academicianului Octav Onicescu - matematician şi economist născut la Botoşani, deputat de Botoşani - rolul determinant pe care 1-a avut în dezvoltarea învăţământului românesc şi implicarea sa în viaţa economică a României.

Alături de personalităţi politice, ştiinţifice şi militare, Octav Onicescu a semnat un vibrant apel adresat opiniei internaţionale pentru susţinerea intereselor supreme ale României împotriva Dictatului de la Viena din 1940. Autor de lucrări ştiinţifice şi excelent memorialist, Octav Onicescu şi-a expus succint punctul de vedere privind creaţia ştiinţifică şi viitorul, astfel: "Creaţia ştiinţifica, întocmai ca şi arta, închide ceva din absolutul rece al existenţei, aşa încât legea viitorului, deci a tinerilor de azi, are următorul enunţ: veţi crea, veţi avea; nu veţi crea, nu veţi fi!".

Domnul Scarlat Iriza:

"O lecţie de viată"

Candidatul ACL Klaus Iohannis a câştigat pe 16 noiembrie 2014 cea mai înaltă funcţie în stat. Conform datelor furnizate de Biroul Electoral Central, acesta a obţinut peste 54% din voturile românilor. O surpriză uriaşă pentru mulţi dintre noi, o mişcare aparent inexplicabilă făcută de cetăţeni, la care mesajul nostru, al celor din PSD, nu a ajuns.

Cum a fost posibil ca un candidat cotat cu şanse atât de slabe în turul întâi să conducă detaşat în turul al doilea, nu aş putea să vă spun. Se vorbeşte de o mobilizare fără precedent în rândul tinerilor şi al celor din diaspora. Să fie oare o explicaţie atât de simplă? Se fac analize, se caută vinovaţi ...

Vom trece în curând la reconfigurarea traseului, poate chiar la o "resetare"... Este important totuşi, să rămânem uniţi, să funcţionăm în continuare ca o echipă. Apelul la decenţă făcut de Victor Ponta la începutul săptămânii este foarte important. Echilibrul este cuvântul de ordine.

În Gorj, voturile pro Ponta nu au fost puţine. Aproape 60% dintre alegători ne-au fost alături. Pentru ei şi în numele lor, avem datoria să mergem mai departe.

Suntem în continuare principala forţă politică din România şi dacă ne asumăm greşelile şi gândim constructiv, aşa vom rămâne. Dincolo de acest lucru, trebuie să nu uităm că politica se face pentru oameni. Dialogul, aplecarea către semeni ne pot ajuta să revenim pe drumul pe care ne-am aflat cândva. Partidul Social Democrat se poate reinventa, dacă această bătălie pierdută va fi privită ca o lecţie.

Identificarea greşelilor, nu puţine la număr, este vitală. Nu putem şi nu trebuie să trecem cu vederea felul în care au fost trataţi oamenii din diaspora, asocierile nepotrivite şi alte derapaje comise sau nu cu bună ştiinţă. Trebuie să arătăm oamenilor că am înţeles mesajul lor şi că suntem pregătiţi să reacţionăm.

Este o criză pe care o putem depăşi.

Doamna Cristina Nichita:

"Lecţia tinerei generaţii"

La sfârşitul unei campanii electorale istovitoare, am rămas - în mod paradoxal, poate - nu cu gustul neplăcut al înfrângerii, ci cu o stare de mulţumire pentru că am avut nenumărate ocazii de a cunoaşte oameni tineri. Au fost lângă mine tineri militanţi social-democraţi, activişti şi simpatizanţi ai PSD, la fel cum foarte mulţi alţii au fost alături de colegii din opoziţie. Toţi au fost admirabili.

Găsesc extrem de reconfortantă prezenţa tineretului în viaţa politică. Era şi timpul ca o nouă generaţie să îşi asume decizia în spaţiul public. Tinerii au entuziasm, sunt idealişti şi dovedesc o mare putere de muncă. Corupţia nu i-a atins - cel puţin nu încă - şi sper că nici nu se va întâmpla, pentru că sunt mai informaţi şi mai educaţi decât s-ar fi putut crede.

Vreau să le mulţumesc sincer tuturor acestor oameni tineri. Vreau să le mulţumesc pentru că au arătat întregii ţări ceea ce poate face o generaţie atunci când se mobilizează. Este timpul lor şi trebuie ascultaţi şi încurajaţi. Eu le mulţumesc.

După pauză

A doua parte a şedinţei a început la ora 10,30.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Liliana Mincă şi de domnul deputat Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnelor şi domnilor,

Revenim la dezbaterea normală, cu prezenţa normală.

Domnule Popescu, să-mi daţi şi mie, ca să vedem câţi colegi sunt.

Ne-am întors în România lucrului bine făcut. Avem 30 de minute de când n-avem cvorum la semnături. Da. Dacă nu spuneaţi dumneavoastră, nu puteam să repet această frază, dar...

Domnule Popescu, avem? Nu.

Mai stăm un pic, dragi colegi, că nu avem cvorum. Mai aşteptăm.

O să rog liderii grupurilor parlamentare să-şi în invite colegii să semneze prezenţa de la 150 până la 204. Acum 201, nu? A scăzut numărul. 201. Vă rog frumos, poate-i invitaţi pe colegi, da?

O să rog liderii grupurilor parlamentare să dea câte un SMS pentru colegi, conform cutumei, să-i invite să semneze, dacă vor.

După pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci am reuşit în 56 de minute să avem cvorum.

Dragi colegi, bună dimineaţa!

Continuăm lucrările de astăzi. Avem 212 parlamentari prezenţi. Din cei absenţi doar 18 participă la alte acţiuni.

Cvorumul legal este îndeplinit.

Prima chestiune: solicitarea Grupurilor parlamentare PNL şi PDL din Camera Deputaţilor cu privire la înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea posibilei existenţe a unui ofiţer sub acoperire...

Pe procedură?

Domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pentru că suntem la începutul sesiunii şedinţei de astăzi de dezbateri ale proiectelor de acte normative, propun, domnule preşedinte, ca proiectul de act normativ Pl-x 107/2014 de pe poziţia 121 - Propunerea legislativă privind exercitarea prin corespondenţă a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate - să fie trecut pe poziţia 11 a ordinii de zi astăzi.

Mulţumesc şi vă rog să supuneţi aprobării această propunere.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

121. Este proiectul cu votul prin corespondenţă. Bun! Deci avem cererea de reaşezare pe ordinea de zi. Da?

Ştiţi că proiectul n-are nicio legătură cu votul prin corespondenţă. Votul prin corespondenţă e diferit pentru alegerile parlamentare, prezidenţiale sau locale. Asta e o iniţiativă care n-are nicio legătură cu niciun text de lege şi niciun principiu de cod electoral, dar... Eu cred că trebuie să fim serioşi.

Bun! Să înceapă votul.

Rămâne unde a fost.

Numai o secundă, să termin această chestiune cu ofiţerul acoperit.

Explicarea votului? Domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu, ca şi ceilalţi lideri de grup, am luat la cunoştinţă de iniţiativa domnului deputat Tomac, care este unul dintre iniţiatorii acestui proiect legislativ şi, în consecinţă, astăzi am avut o discuţie cu cei de la Centrul de cercetări al Camerei Deputaţilor şi am stabilit ca temă comună, în numele meu ca lider de grup, să mi se pună la dispoziţie care este practica în această materie în ţările europene, în Statele Unite, în Canada, pentru a putea, cred eu că în cunoştinţă de cauză, să ne aplecăm cu multă răbdare şi cu mult calm asupra acestui proiect legislativ.

Faptul că încercăm acum să împingem o iniţiativă sau dacă am simţit că există un oarecare curent de opinie şi noi acum încercăm să ne aşezăm în fruntea lui, este o chestiune care în mod practic, în politică este uzitat, este uzual.

Dar dacă vrem un proiect legislativ care, într-adevăr, să fie funcţional şi care să poată să dea posibilitatea cetăţenilor români să se exprime la acele trei tipuri de alegeri, aşa cum a precizat mai devreme preşedintele Camerei, atunci socotesc că demersul, în formula în care eu vi l-am propus sau vi-l propun, este cel corect.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Având în vedere că ieri s-a votat de urgenţă un proiect de respingere a unei legi, o astfel de iniţiativă de a aduce înainte un proiect de lege care are raport de respingere, de la 121 la 11, ar fi putut fi interpretat de unii că se doreşte respingerea acestei legi.

Or, în mod declarat, mai toate grupurile parlamentare au zis că trebuie să facem o lege pentru toate situaţiile, una clară, de comun acord cu toţii.

Deci era bine locul ei, la 121, până când vom avea un astfel de raport, şi nimeni nu va putea interpreta că s-a dorit respingerea legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Tinel Gheorghe.

Liderii grupurilor parlamentare intervin, domnule Tomac. Deputaţii neafiliaţi nu pot să intervină.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea mea de a aduce mai în faţă acest proiect de act normativ nu face sau n-a făcut altceva decât să pună semnul egal între vorbe şi fapte. Suntem la trei zile de la alegerile prezidenţiale, când toată lumea a înţeles că votul prin corespondenţă trebuie să fie o prioritate a noastră, şi astăzi, când trebuie să ne manifestăm în acest sens, venim şi invocăm motive că trebuie să facem o comisie, nu ştiu ce.

La dezbateri generale aş fi propus ca proiectul de act normativ să fie retrimis la comisie, că ştiam că are raport de respingere, şi într-o săptămână, toate grupurile parlamentare ar fi avut un punct de vedere unitar pe acest proiect de act normativ. Iar cei din diaspora ar fi văzut că suntem consecvenţi şi că între vorbe şi fapte am fi pus semnul egal.

Aşa, însă, îngropaţi o iniţiativă, o propunere care are mari aşteptări în teritoriu şi în diaspora.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, explicarea votului două minute.

Mulţumesc foarte mult.

Am dat voie numai liderilor grupurilor parlamentare. Vă rog frumos.

Domnul Eugen Tomac (din sală):

Mi-aţi pronunţat numele.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule Tomac, v-am pronunţat numele pentru că sunt preşedintele Camerei. Vă rog frumos să citiţi regulamentul, da? Eu ca preşedinte al Camerei normal să pronunţ numele, să nu zic domnul deputat din banca a cincea. Este un respect pe care vi-l acord dumneavoastră. Nu discutăm acest proiect de lege la care sunteţi iniţiator.

Haideţi să terminăm discuţia, să intrăm în ordinea de zi. Vă rog frumos. Vă rog frumos să luaţi loc în bănci şi să terminăm această discuţie. Vă rog. Da?

Solicitarea Grupurilor parlamentare PDL şi PNL din Camera Deputaţilor cu privire la înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea posibilei existenţe a unui ofiţer sub acoperire al unui serviciu secret în rândul candidaţilor la alegerile prezidenţiale.

Domnul deputat Ciprian Nica, vicepreşedinte al Comisiei juridice.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru regulament şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi s-au întrunit în data de 23 septembrie 2014 pentru a analiza Adresa nr.967/22.09.2014, prin care s-a solicitat un punct de vedere privind înfiinţarea unei comisii de anchetă.

Punct de vedere

În temeiul art.73 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în condiţiile în care se consideră necesară clarificarea cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, precum şi stabilirea concluziilor, răspunderilor şi măsurilor ce se impun, Camera Deputaţilor poate hotărî iniţierea unei anchete parlamentare.

Atât din conţinutul art.73, cât şi din conţinutul art.75, rezultă că numai plenul Camerei Deputaţilor decide dacă se înfiinţează o comisie de anchetă sau nu.

Din prevederile art.31, care reglementează atribuţiile Biroului permanent, nu rezultă că decizia de înfiinţare sau de neînfiinţare a unei comisii de anchetă ar putea fi luată de către Biroul permanent.

Dacă ne referim la obiectul anchetei parlamentare, constatăm că preşedintele României poate fi audiat de către Parlament în cazul suspendării din funcţie, în conformitate cu art.95 din Constituţia României, republicată, şi în cazul punerii sub acuzare pentru înaltă trădare, în conformitate cu prevederile aer.96 din Constituţia României, republicată.

Şi în aceste două situaţii, preşedintele poate da Parlamentului explicaţii. El nu este obligat să facă acest lucru.

Nici în Constituţia României şi nici în regulamentele parlamentare nu sunt prevăzute alte situaţii în care preşedintele ar putea fi audiat.

Deşi şi în conformitate cu prevederile art.76 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, o comisie de anchetă parlamentară ar putea cita şi audia orice persoană, mai multe decizii ale Curţii Constituţionale limitează aceste drepturi. Astfel: Decizia Curţii Constituţionale nr.46/1994 statuează că numai cei aflaţi sub control parlamentar pot fi audiaţi, şi în niciun caz preşedintele şi reprezentanţii puterii judecătoreşti. În acelaşi sens sunt şi Deciziile nr.45/1994, Decizia nr.317/2006 şi Decizia nr.80/2014.

Prin urmare, comisiile apreciază că legalitatea constituirii unei comisii speciale de anchetă care să investigheze problema existenţei ofiţerilor acoperiţi în domeniul politic nu se impune, pentru că, în cazul Parlamentului României există Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi a Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI şi Comisia specială a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe.

Aceste comisii au ca unic şi permanent obiect de activitate controlul activităţii principalelor servicii de informaţii din România.

Membrii comisiilor reunite au apreciat că, din punct de vedere procedural, solicitarea celor două grupuri parlamentare poate fi supusă votului plenului Camerei Deputaţilor şi, din punct de vedere al legalităţii, recomandă respingerea de către plen a respectivei solicitări, pentru motivele expuse mai-sus.

Acest punct de vedere a fost aprobat cu 16 voturi pentru, 8 voturi au fost împotriva şi trei abţineri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Dragi colegi,

Ştiţi cum se face: prin vot.

Merge la votul final şi se soluţionează prin vot cererea de aprobare sau de respingere de înfiinţare a unei comisii parlamentare de anchetă.

Domnul deputat Tinel Gheorghe, pe procedură.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cer o pauză de consultări de două minute, pentru că, după părerea mea, proiectul de act normativ privind votul prin corespondenţă îşi poate găsi o soluţie astăzi.

Eu cred că, prin voinţa liderilor de grup, putem să discutăm astăzi, şi propunerea mea făcută: ca proiectul aflat pe poziţia 121 să se poate reîntoarce la comisie pentru o săptămână, în aşa fel încât grupurile parlamentare să poate veni cu amendamente şi propuneri fie pentru a fi îmbunătăţit, fie pentru a fi...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, eu vă aprob o pauză de consultări de două minute între liderii grupurilor politice parlamentare. Dar vă spun un singur lucru: Parlamentul nu poate să voteze în aceeaşi zi de două ori aceeaşi lege. Deci vă reamintesc că nu putem să facem acest lucru.

Dumneavoastră, ca lider, aţi făcut o greşeală strategică pe care acum vreţi să v-o reparaţi. Eu vă înţeleg şi ascultaţi-mă. Şi pentru ceilalţi colegi. Dumneavoastră, în loc să propuneţi retrimiterea proiectului de pe 121 la comisie, aţi greşit şi aţi cerut introducerea lui mai în faţă, pentru dezbatere. Acum v-aţi dat seama de greşeală şi vreţi să faceţi o pauză de consultări care să mă oblige pe mine să încalc regulamentul.

Pauza de consultări se aprobă conform regulamentului, dar eu nu încalc regulamentul să supun la o dezbatere, la un vot, acelaşi proiect de lege în această zi. Dar, după ce ne întâlnim în Biroul permanent, dacă mai avem următoarea şedinţă de plen, cu mare plăcere. Vă rog frumos să vă puneţi în locul meu şi ştiu că sunteţi un lider de grup respectabil şi înţelegeţi că nu am cum regulamentar să fac, dacă dumneavoastră liderii grupurilor decideţi acest lucru.

Deci pauză de consultări două minute. Vă rog frumos să veniţi lângă mine aici, sus, la prezidiu, lângă prezidiul preşedintelui, îmi cer scuze, că nu este prezidiul meu. Vă rog frumos, liderii grupurilor politice parlamentare.

După pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

S-a degajat o soluţie. Am să vă spun eu care este soluţia.

Am stabilit cu liderii grupurilor politice parlamentare: votul prin corespondenţă este extrem de important la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat, care sunt în 2016.

Am avut o discuţie cu liderii grupurilor parlamentare. Săptămâna viitore convocăm comisia pentru modificarea legii, împreună cu liderii grupurilor şi vom discuta acest capitol şi această iniţiativă parlamentară şi vom găsi soluţia oportună, astfel încât în cel mai scurt timp românii să aibă o lege de alegere a Camerei Deputaţilor şi Senatului, care să includă şi votul prin corespondenţă, care este parte a modelului de vot pe care românii îl au. O să aibă vot prin corespondenţă, vot electronic şi vot direct.

Votul prin corespondenţă nu exclude votul direct la urnă. El face parte din Legea alegerilor Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Pentru Legea alegerilor locale, dacă se va dori, vom discuta la momentul oportun dacă este util să avem şi un vot prin corespondenţă aici. El implică o altfel de abordare. Pentru alegerile prezidenţiale discutăm peste cinci ani de zile.

Prioritatea noastră este să facem astfel încât niciun român să nu fie blocat să voteze viitorul Parlament al României. Eu cred că acestea sunt lucruri importante.

Votul de astăzi a fost dat pentru respingere.

Nu mai am ce să fac. Îmi pare rău, i-am explicat şi domnului deputat, liderul grupului parlamentar. Nu aş putea să supun la vot de două ori acelaşi proiect de lege. Săptămâna viitoare vom discuta, după ce Comitetul liderilor se va întruni astăzi şi va stabili ce facem cu acest proiect, cu această iniţiativă legislativă.

Domnul Tomac, pe procedură, vă rog frumos. Aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Duminică am aşteptat şase ore pentru a-mi exercita, la Chişinău, dreptul la vot.

În urmă cu un an de zile, am propus o iniţiativă legislativă privind introducerea votului prin corespondenţă, proiect de lege care a fost lucrat timp de patru ani de zile, la care au contribuit instituţii importante, cum este Ministerul de Externe, Ministerul de Interne.

A fost consultată Autoritatea Electorală Permanentă, au fost studiate toate proiectele de lege privind votul prin corespondenţă care există în Uniunea Europeană. Milioane de români au fost umiliţi duminică. Acest proiect de lege este cel mai bun proiect de lege pe care puteam să-l elaborăm vreodată.

Am această dorinţă ca în următoarele zile, astăzi mi-aş fi dorit ca acest proiect de lege să fie supus votului. Prin votul de astăzi aţi dat o palmă umilitoare milioanelor de români care locuiesc în afara graniţelor. Sunt parte a naţiunii române şi trebuie să voteze corect.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, în afară de un discurs demagogic nu aveţi nicio legătură cu regulamentul astăzi. Poate că din această cauză românii nici nu prea vă respectă şi sunteţi singurul parlamentar care aţi luat 50% care aţi candidat dintr-o anumită zonă. Ne place să fim frumoşi la televizor, dar să nu respectăm regulamentul şi să nu înţelegem.

Votul prin corespondenţă pentru care alegeri, domnule deputat? Pentru care dintre alegeri, pentru că alegerile prezidenţiale sunt peste 5 ani. Nu putem să reparăm greşeala de pe 16 noiembrie pe care am făcut-o. Aşa, să venim la microfon şi să muşcăm microfonul şi să spunem numai trăznăi şi să nu ne referim la un text de lege, votul prin corespondenţă se referă la un tip de alegeri, locale, parlamentare sau prezidenţiale. Sunt diferite în toate statele europene. Sunt diferite. Să ştiţi şi dumneavoastră.

Şi discuţia aceasta trebuie făcută cu toţi, cei pe care dacă nu eu, ca preşedinte al Camerei, domnul Iohannis pe care l-aţi votat dumneavoastră, i-a spus ieri, cu tehnocraţi, cu specialişti, astfel încât să nu mai avem niciodată în istoria României un eşec ca cel de pe 16 noiembrie. Da, pentru cei care lucrează în străinătate sau cei care trăiesc în străinătate.

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Nemulţumirea trebuie să fie şi a noastră a tuturor, să ştiţi.

Domnul Marian Neacşu:

Am o intervenţie foarte scurtă, domnule preşedinte.

Colegul meu a amintit aici de punctul de vedere al Ministerului de Externe referitor la acest proiect legislativ. Da, are dreptate. Punctul de vedere al Ministerului de Externe a fost exprimat de domnul Baconschi în şedinţa Comitetului Executiv al PDL în care a spus: îmi daţi această lege şi vă aduc un milion de voturi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc. Haideţi, vă rog frumos, eu... în conformitate cu prevederile regulamentare opresc orice dezbatere pe această temă. Votul a fost exprimat... al cui? Aţi vorbit, grupul parlamentar...

(Domnul Tinel Gheorghe solicită dreptul la replică.)

Păi, la ce drept la replică? Domnule, păi, la ce drept la replică? N-am înţeles, vă rog frumos. Păi, la ce să vă dau...păi, nu aţi exprimat-o? da, după ce aţi vorbit dumneavoastră.

Domnul Tomac a exprimat un punct de vedere pe procedură, i-am dat cuvântul pentru că a spus că el este iniţiatorul acestui proiect.

Sunteţi iniţiator? Nu opoziţia nu poate să fie făcută din 100 de persoane. Nu văd acest articol de regulament.

Vă mulţumesc foarte mult.

8. Proiect de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului nr.883/2013 în ceea ce priveşte instituirea unui inspector de garanţii procedurale COM 340.

Domnule preşedinte al comisiei, aveţi cuvântul pentru a prezenta proiectul de hotărâre.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată la 2.09.2014 pentru examinarea pe fond a Propunerii de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului nr.883/2013 în ceea ce priveşte instituirea unui inspector de garanţii procedurale COM (2014) 340, împreună cu Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul final de opinie al Comisiei pentru afaceri europene s-a întemeiat pe fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, nota de informare elaborată de Departamentul Uniunea Europeană - Direcţia Piaţă internă şi politici sectoriale a MAE şi nota de informare a Departamentului de Luptă Antifraudă a Guvernului României. Proiectul final de opinie a fost supus dezbaterii în şedinţa din 24 septembrie şi adoptat cu unanimitate.

În data de 25 septembrie, Comisia pentru afaceri europene avizează favorabil şi susţine pe fond proiectul de regulament, conform căruia se vor institui două noi poziţii de inspector de garanţii procedurale şi inspector adjunct ca şi persoane externe şi independente de OLAF, recrutate din afara instituţiilor Uniunii Europene, dar care urmează să aparţină de Comisie şi care, conform art.9 al Regulamentului nr.883/2013, vor avea sarcina de a verifica respectarea de către OLAF a garanţiilor procedurale ale persoanelor vizate de investigaţiile OLAF.

Orice persoană sau agent economic suspectat de a fi comis un act de fraudă, de corupţie sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene şi care, prin urmare, este supusă unei investigaţii a oficiului, întrucât: 1. propunerea de regulament nu diminuează competenţele şi responsabilităţile statelor membre de a lua măsuri pentru combaterea fraudei; 2. conform noii proceduri de soluţionare a plângerilor propuse nu se aduce atingere niciunei alte proceduri în vigoare în domeniu; 3. această propunere vine în completarea celei care prevede instituirea Parchetului European, precum şi la luarea unor măsuri suplimentare pentru consolidarea guvernanţei OLAF şi a garanţiilor procedurale în cadrul investigaţiilor acesteia, chiar înainte de instituirea Parchetului European.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Merge la votul final.

9. Proiect de hotărâre pentru aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Cercetarea şi inovarea ca surse de reînnoire a creşterii.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru examinarea pe fond a Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Cercetarea şi inovarea ca surse de reînnoire a creşterii, împreună cu Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a transmis proiectul de opinie adoptat în şedinţa sa din data din 29.09.2014. Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a transmis proiectul de opinie adoptat în şedinţa sa din 30.09.2014.

Proiectul final de opinie al Comisiei pentru afaceri europene s-a întemeiat pe cele două proiecte de opinii primite şi pe analiza proprie. Supus dezbaterii în şedinţa din 29.10, proiectul final de opinie a fost adoptat cu unanimitate. Comisia pentru afaceri europene recomandă o iniţiativă la nivel european de conştientizare a dificultăţii de acceptare a rezultatelor progresului tehnic şi ştiinţific accelerat, un demers pentru finanţarea suplimentară a unor programe de cercetare pentru statele membre care sunt afectate de migrarea creierelor/brain drain în spiritul solidarităţii, analiza riscurilor de distorsionare a eforturilor de cercetare ştiinţifică prin exagerarea importanţei bazelor de date indexate şi a altor modalităţi de cuantificare a cercetării.

Comisia pentru afaceri europene susţine pe fond comunicarea şi se alătură Austriei, Olandei, Danemarcei şi Greciei care au solicitat informaţii suplimentare cu privire la mecanismele de sprijin pentru politicile propuse în domeniu.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale? Nu sunt. Merge la votul final. Vă mulţumesc foarte mult.

10. Proiect de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune pentru viitorul producţiei ecologice în Uniunea Europeană COM 179, precum şi la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, de modificare a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.834/2007 al Consiliului COM 180.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Angel Tâlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru examinarea pe fond a comunicării Plan de acţiune pentru viitorul producţiei ecologice în Uniunea Europeană şi a propunerii de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, de modificare a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Regulamentului Consiliului COM (2014) 180.

Documentele cuprind un plan de acţiune şi un regulament prin care se perfecţionează reglementarea producţiei ecologice, în special a etichetării.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a transmis proiectul de opinie adoptat în şedinţa sa din 20.10.2014, iar Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a transmis proiectul de opinie adoptat în şedinţa sa din 24.09.2014.

Proiectul final de opinie al Comisiei pentru afaceri europene s-a întemeiat pe proiectele de opinie ale celor două comisii sesizate şi pe dezbaterile din şedinţa sa. Supus dezbaterii, în prezenţa a 13 din cei 24 de membri, proiectul final de opinie a fost adoptat în unanimitate.

Comisia pentru afaceri europene recomandă următoarele: să se ia măsuri de diminuare a riscului de includere ilegitimă a altor obiective străine de mediu şi agricultură ecologică pentru a fi finanţate prin această linie rezervată, să se ia măsuri ca prin cooperare interguvernamentală bunele practici şi experienţele în domeniu de la nivelul statelor membre să devină cunoscute în Uniune, înainte de a recurge la o acţiune de diseminare de la nivelul Comisiei Europene, să impulsioneze mai insistent cercetarea în medicina veterinară şi pregătirea profesională respectivă în consens cu abordarea cercetării şi inovării ca instrumente pentru depăşirea provocărilor generate de normele ecologice, să încurajeze identificarea şi menţinerea resurselor genetice sălbatice, nu doar a celor semidomesticite prin cercetarea şi valorificarea biodiversităţii.

Comisia pentru afaceri europene salută următoarele acţiuni propuse în comunicare: simplificarea legislaţiei în scopul reducerii costurilor administrative suportate de fermieri şi al îmbunătăţirii transparenţei, precum şi luarea în considerare a informaţiilor destinate tinerilor consumatori şi copiilor, ce pot fi, de asemenea, un instrument important de creştere a gradului de sensibilizare şi de sporire a încrederii în sistemul producţiei ecologice.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri? Nu sunt. Merge la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei. Vă reamintesc că acest proiect de lege are termenul depăşit, conform art.113 din regulamentul nostru şi merge la Senat.

12. Propunerea legislativă pentru completarea alineatului 3 al articolului 91 din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale. Tot la fel, termen depăşit, merge la Senat.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea art.262 alineatul 3 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, termen depăşit, merge la Senat.

14. O altă propunere legislativă pentru modificarea art.18 din Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011. Are termenul depăşit, merge la Senat.

(Domnul Remus-Florinel Cernea solicită cuvântul pe procedură.)

La ce procedură? Păi, nu aveţi cum, că are termenul depăşit, eu numai citesc. Păi, nu avem cum, domnule preşedinte. Nu avem cum, că nu mă obligă regulamentul, eu citesc ca să informez pentru stenogramă. Îmi cer scuze că vă spun. V-am rugat frumos, e o rugăminte pe care am transmis-o de multe ori. 200 de articole. Simplu. Nu încalc nici eu, nici dumneavoastră, 200 şi un pic...

15. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale în vederea punerii de acord cu Deciziile Curţii Constituţionale 53/2011 şi 54/2011 şi 738 din 2012. Are termenul depăşit, merge la Senat.

16. Propunerea legislativă pentru completarea art.26 din Legea nr.215/2001, termen depăşit, merge la Senat.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea art.67 alin.(4) din Legea nr.303/2004 - Statutul judecătorilor şi procurorilor, termen depăşit. Merge la Senat.

18. Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011. Termen depăşit, merge la Senat.

19. Propunerea legislativă pentru completarea art.99 din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor. Termen depăşit. Merge la Senat, conform art.113 din regulament.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea art.356 alineatul 3 din Legea Educaţiei Naţionale. Termen depăşit, conform art.113, merge la Senat.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 - Statutul aleşilor locali. Termen depăşit, conform art.113 din regulament, merge la Senat.

22. Propunerea legislativă pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală. Termen depăşit. Conform art.113, merge la Senat.

23. Propunerea legislativă pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/1997 pentru organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului. Termen depăşit, merge la Senat.

24. Propunerea legislativă pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative. Termen depăşit. Merge la Senat. Este ultimul proiect.

Domnul Marian Neacşu (din sală):

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014, am greşit, 94? Scuzaţi-mă.

25. Şi ajungem la poziţia 25 din ordinea de zi aprobată, Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 17 iunie. Raportul nu are amendamente. Procedura este de urgenţă. Caracterul este ordinar.

Iniţiatorul, aveţi cuvântul.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La data de 17 iunie 2014 a fost semnat la Bucureşti Acordul de împrumut între România şi BIRD în valoare de 250 de milioane de euro destinate susţinerii implementării proiectului privind reforma sectorului sanitar, respectiv îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar. Perioada de acordare este de 18 ani şi se rambursează într-o singură tranşă în data de 1 martie 2032. Susţinem raportul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul. Domnul deputat Ştefan Viorel.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut privind reforma în sectorul sanitar, îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti - 17 iunie 2014, trimis Camerei Deputaţilor cu adresa PLx 462 din 2014, înregistrat sub nr.4C2/526 din 14.10.2014.

Conform prevederilor art.75 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) punctul 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi ulterioare, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege cu observaţii şi propuneri.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea acordului. Acordul reprezintă o înţelegere internaţională care prin obiectul de reglementare intră sub incidenţa prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 20 octombrie 2014. Din totalul de 35 de membri ai comisiei, şi-au înregistrat prezenţa la dezbateri un număr de 34 de deputaţi.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu majoritatea deputaţilor prezenţi la dezbateri să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti 17 iunie 2014 în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc. Dezbateri? Nu sunt. Nefiind amendamente, merge la votul final.

26. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de miniştri al Ucrainei privind micul trafic de frontieră, 2 octombrie 2014, raportul nu are amendamente. Procedura este de urgenţă, caracterul ordinar.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Radu Podgorean (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de lege are o importanţă deosebită. Este un acord care a aşteptat destul de mult până la schimbările democratice din Ucraina de astăzi. El face posibilă desfăşurarea micului trafic de frontieră, respectiv, trecerea frecventă a frontierei de stat de către rezidenţii din zonă.

Vă rugăm să daţi un vot favorabil proiectului de lege de ratificare a acordului.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult. Comisia?

Domnule secretar Eugen, nu Eugen, Niculae Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere cu acest proiect. El face parte din categoria legilor ordinare. Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil. Suntem primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor din şedinţa din 28 octombrie 2014 membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale?

Domnule deputat Ovidiu Ganţ, Grupul minorităţilor naţionale. Aveţi cuvântul.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, e un demers important. Micul trafic de frontieră, în general, nu numai cu Ucraina, ci şi cu Serbia, de exemplu, sunt lucruri importante pentru populaţia care locuieşte în zona respectivă, dar e şi un demers de natura legalizării, dacă vreţi, a unor tranzacţii economice din regiune şi la acest aspect vreau să vin. E un demers prin care întindem o mână Ucrainei, dar trebuie să cerem acestei ţări în mod ferm două lucruri: să ia măsuri mult mai drastice împotriva traficanţilor care încearcă permanent să penetreze graniţa României, traficând la negru ţigări şi alte mărfuri. Şi doi: să facă bine, aşa cum se şi impune, ca legislaţia şi atitudinea faţă de minorităţile naţionale din această ţară să fie în concordanţă cu criteriile de la Copenhaga, dacă tot vrea să se înscrie pe traseul european. Şi când spun minorităţi naţionale din Ucraina, mă refer atât la români, cât şi la germani, maghiari, polonezi şi aşa mai departe.

Deci, e normal să facem gesturi de apropiere şi de susţinere a Ucrainei, dar este absolut normal şi mă adresez expressis verbis noului ministru de externe să cerem acestei ţări, dacă vrea un parcurs european, să se comporte european.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Octavian-Marius Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar liberal va vota în favoarea acestui proiect de lege. El este important, aşa cum spunea colegul meu, şi pentru minoritatea română din Ucraina, dar în acelaşi timp vreau să aduc în atenţie faptul că de doi ani de zile între Guvernul României şi Ucrainei sau nota trimisă de Guvernul României către Guvernul Ucrainei pentru a deschide un punct de trecere între România şi Ucraina la Isaccea, mai precis între Isaccea şi Orlovka, a primit un răspuns negativ.

Cer pe această cale Ministerului de Externe să-şi intensifice eforturile pentru a obţine acordul Guvernului ucrainean pentru deschiderea acestui punct de trecere, pentru că altfel orice fel de acord privind traficul de persoane devine inutil.

Punctul de trecere este foarte important pentru traficul de mărfuri în această zonă şi pentru schimburile comerciale şi mai ales pentru dezvoltarea zonei respective care, din păcate, a rămas într-o subdezvoltare cronică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnule ministru, aţi receptat rugăminţile domnului deputat. Mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt nu sunt, proiectul merge la votul final.

27. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Georgiei privind schimbul şi protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate. Raportul nu are amendamente, caracterul este ordinar.

Iniţiatorul? Aveţi cuvântul.

Domnul Marius Petrescu (director general al Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Încheierea acordului în cauză se înscrie pe linia eforturilor instituţiilor din cadrul sistemului naţional de protecţie a informaţiilor clasificate de a asigura cadrul legal de cooperare bilaterală în domeniu, atât cu statele membre ale NATO şi UE, cât şi cu cele partenere ale acestor organizaţii.

Acordul are drept scop convenirea standardelor comune ale părţilor pentru protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, schimbate în cadrul tuturor activităţilor ce implică un asemenea schimb, efectuat direct sau prin intermediul instituţiilor publice ori agenţilor economici privaţi.

Negocierea acordului s-a desfăşurat în perioada ianuarie-noiembrie 2012, textul acestuia fiind avizat de către instituţiile cu atribuţii în domeniu din cele două state. Mandatul părţii române a fost aprobat pentru negociere de CSAT, iar rezultatul este în deplină concordanţă cu mandatul aprobat şi cu legislaţia naţională în domeniu.

Acordul a fost semnat de către miniştrii de externe ai celor două state. Faţă de cele prezentate, propunem adoptarea proiectului de lege de ratificare a acordului în cauză.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Comisia?

Domnule secretar Niculae Mircovici, aveţi cuvântul.

Domnul Niculae Mircovici:

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată cu acest raport.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Dezbaterile au avut loc în şedinţa din 28.10.2014. Au participat 19 deputaţi din cei 26 de membri ai comisiei care, ţinând cont de avizul Consiliului Legislativ, cu unanimitate de voturi, propun plenului Camerei adoptarea proiectului de lege în forma prezentată. Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt. Merge la votul final. Mulţumesc foarte mult.

28. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2014 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemei de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. Raportul acesta nu are amendamente. Caracterul este ordinar şi procedura de urgenţă.

Guvernul? O să vă rog frumos să vă prezentaţi. Numele şi prenumele şi funcţia.

Domnul George Turtoi (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Bună dimineaţa!

George Turtoi, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii.

Susţinem acest proiect de lege exact în forma în care a fost prezentat.

Ordonanţa de urgenţă respectivă propune doar o adaptare a legislaţiei naţionale la modificările legislative europene, respectiv faptul că începând cu anul 2014 plăţile naţionale complementare se transformă în ajutoare naţionale tranzitorii, adică nişte fonduri alocate de la bugetul de stat care se plătesc complementar cu ajutoarele europene pentru sprijinul pe suprafaţă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog.

Domnul George Turtoi:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Degeaba vă uitaţi la mine, că eu nu pot să termin în locul dumneavoastră intervenţia, domnule ministru.

Din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, domnule deputat?

Domnule deputat Săpunaru, aveţi cuvântul.

Domnule preşedinte, vă rog frumos.

Domnul Nini Săpunaru:

Domnule preşedinte,

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect de activitate, de reglementare, modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2014 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare care se acordă în agricultură începând cu anul 2007 şi pentru modificarea art.2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, în vederea implementării corespunzătoare a acquis-ului comunitar şi a angajamentelor ce revin României în calitate de stat membru.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea în forma prezentată de Senat a proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Întrebare sau dezbateri generale? Aveţi dreptul la dezbateri generale să puneţi orice întrebare. Vă rog frumos.

Domnul Tinel Gheorghe:

Stimaţi colegi,

În textul ordonanţei la art.5 alin.(3) se spune că "Cuantumul ajutoarelor naţionale tranzitorii se aprobă prin hotărârea Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în limita sumelor alocate de la bugetul de stat."

Şi întrebarea este - suntem în noiembrie, sfârşit de noiembrie - care este acest cuantum, sumele alocate şi dacă ne puteţi spune câte proiecte s-au finanţat sau ce-aţi finanţat până acum în baza acestei ordonanţe, domnule secretar de stat?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule ministru, vă rog frumos să răspundeţi la întrebarea domnului deputat.

Domnul George Turtoi:

Nu este vorba de finanţare de proiecte, este doar un sprijin care se adaugă la plăţile pe suprafaţă acordate pe SAPS, este un sprijin complementar din bugetul de stat cu care se suplimentează plata pe suprafaţă alocată din bugetul european. În total, s-a ajuns la o valoare de plată pe suprafaţă de 138 de euro, asta după ce s-a eliminat suma datorită coeficientului de reducere din cauza erorilor din sistem, respectiv supradeclarări de către fermieri.

Deci este vorba de o plată pe suprafaţă, nu o finanţare de proiecte europene. Pe partea de finanţare de proiecte europene sunt exclusiv bani alocaţi din fondurile europene agricole pentru dezvoltare rurală, şi nu din Fondul european pentru garantare în agricultură.

Ce înseamnă ajutoare naţionale tranzitorii? Au fost date şi până acum, au fost aşa-numitele CNDP-uri date până în prezent, dar prin Regulamentul din 2013 s-a modificat denumirea acestora, nu se mai consideră că statul membru are voie să acorde plăţi naţionale complementare, ci va putea acorda, doar pe perioada acestei programări de 7 ani, nişte plăţi naţionale tranzitorii, pentru că acestea se vor reduce până în 2020, dar cuantumul subvenţiei va rămâne pe suprafaţă la 138 de euro, variind între finanţare europeană şi finanţare complementară de la bugetul de stat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Alte intervenţii din partea grupurilor politice parlamentare. Nu sunt.

Proiectul de lege merge la votul final.

29. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.17/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene.

Proiectul are 13 amendamente admise. Procedura este de urgenţă. Caracterul legii este ordinar.

Domnule ministru, aveţi cuvântul. Numele, prenumele şi funcţia.

Domnul György Attila:

Mulţumesc.

Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

Prezentul act normativ are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.17/2014, al cărei scop este stabilirea modului de utilizare a sumei rezultate în urma licitării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente instalaţiilor staţionare, precum şi stabilirea mecanismului financiar privind sumele rezultate din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente sectorului aviaţiei.

Susţinem raportul elaborat de comisie.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Comisia. Comisia pentru administraţie, Comisia pentru buget şi Comisia pentru mediu a făcut un raport comun.

Doamna preşedinte a Comisiei pentru mediu.

Doamna deputat Carmen Moldovan, aveţi cuvântul pentru a prezenta acest raport.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din regulament, cele trei comisii au fost sesizate prin adresa PL-x 364 din 2 septembrie 2014 cu dezbaterea în fond în procedură de urgenţă a acestui proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, Comisiei juridice.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 24 iunie 2014.

De asemenea, la dezbateri au fost prezenţi 22 de deputaţi din totalul de 24 de membri ai Comisiei pentru administraţie publică, 35 de membri ai Comisiei pentru buget, finanţe şi 20 de deputaţi ai Comisiei pentru mediu.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de membrii celor trei comisii s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.17/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, cu un amendament admis, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, grupurile politice parlamentare. După care vă dau cuvântul.

Doamna deputat Raluca Turcan, după care domnul deputat Remus Cernea.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Principiul acestei ordonanţe de urgenţă este corect, şi anume, Ministerul Finanţelor Publice să fie autorizat de către Guvernul României pentru a scoate la licitaţie certificate verzi de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene.

Însă, din păcate, un principiu corect este iarăşi viciat de punerea în practică de către Guvernul Ponta. De ce? Pentru că în textul acestei ordonanţe a fost adăugat un articol cu referire la microbuzele şcolare. Ce se întâmplă cu o parte din banii obţinuţi ca urmare a licitaţiei de certificate de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României de la Uniunea Europeană? Să fie autorizat Guvernul printr-o hotărâre comună a primului-ministru, a ministrului dezvoltării regionale şi a reprezentanţilor autorităţilor locale să cumpere microbuze şcolare. Şi dintr-o parte din aceşti bani au fost într-adevăr achiziţionate 600 de microbuze şcolare.

Unde este problema? O dată, pentru că Ministerul Educaţiei Naţionale la momentul preluării guvernării de către Guvernul Ponta avea bani alocaţi în bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale pentru achiziţionarea a 300 de microbuze şcolare. Unde sunt acele microbuze şcolare? Nu au fost achiziţionate. Unde sunt banii şi pe ce au fost cheltuiţi banii din bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale nu se ştie.

În schimb, printr-o ordonanţă de urgenţă, v-am spus, cu un principiu corect, să valorifici certificatele verzi de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României, au fost atribuiţi nişte bani pentru achiziţionarea a 600 de microbuze şcolare. Să spunem că şi aici n-ar fi putut exista nicio problemă şi că acele microbuze şcolare au fost într-adevăr utile pentru că în România sunt foarte multe comune, foarte multe localităţi în care este nevoie de aceste microbuze şcolare.

Însă ce am văzut şi ce au primit de fapt cei care trebuiau să fie beneficiarii acestui program? Campanie electorală. Şi campanie electorală, acţiuni politice demagogice, de imagine din partea Guvernului Ponta, în detrimentul locurilor exacte unde trebuiau să ajungă aceste microbuze şcolare. Am fost martorii unui spectacol inedit în faţa Guvernului, în care cele 600 de microbuze şcolare erau aliniate şi uitaţi-vă cât de fastuoasă şi benefică a fost această decizie a Guvernului.

Ulterior, acele microbuze şcolare au fost împărţite doar în perioadă de campanie sau precampanie, toată imaginea a fost atribuită doar în favoarea premierului Ponta, în loc să fie dusă exact spre beneficiarii acestui proiect.

Este revoltător, de asemenea, faptul că aceste microbuze şcolare au ajuns în proporţie de 80% la localităţi conduse de primari PSD. Oare aceşti bani trebuiau folosiţi doar pentru cele 80% de localităţi unde există primari PSD sau aceşti bani trebuiau folosiţi pentru achiziţionarea de microbuze şcolare exact acolo unde este nevoie? S-a întâmplat acelaşi lucru...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, sărut-mâna. Eu vă respect.

Nu vorbim despre autobuze.

Doamna Raluca Turcan:

Este articol de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Ştiu. Dar vorbim la dezbateri generale. Când interveniţi la amendamente vă... Vă rog frumos.

Doamna Raluca Turcan:

Închei.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Ştiţi foarte bine, n-am supus la vot, ca să vedem care sunt temele de discuţie a legii, ca să puteţi să aveţi cuvântul. Ştiţi că pot să supun la vot. Vă rog frumos.

Doamna Raluca Turcan:

Pot să închei?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Cu mare plăcere.

Doamna Raluca Turcan:

Voi încheia acum. Sper că dezbaterea liberă în Parlamentul României încă mai estre permisă în guvernarea Victor Ponta.

Aşadar, închei această intervenţie spunând: principiul corect a fost deturnat de maniera PSD-istă de a valorifica bani din bugetul naţional sau din fonduri ale Uniunii Europene. Toată această ordonanţă a fost axată pe campania de imagine a lui Victor Ponta în speranţa obţinerii de voturi suplimentare.

Ca atare, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, format din PDL şi PNL, se va abţine la această ordonanţă de urgenţă.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, să ştiţi că n-are nici o legătură Guvernul cu Parlamentul. Aici, noi coordonăm după regulament.

Eu din respect pentru dumneavoastră n-am supus la vot timpul de dezbatere ca să puteţi să vorbiţi. De obicei, dumneavoastră vorbiţi câte 10 minute şi ceilalţi colegi nu mai pot să vorbească.

Dacă vreţi supunem la vot şi vă dăm aşa cum scrie regulamentul.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

(Vociferări.)

Am dreptul, să ştiţi. Conform regulamentului pot să vă răspund pe procedură.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţia mea priveşte abordarea pe care cred că ar trebui s-o aibă Guvernul atunci când direcţionează, alocă banii obţinuţi din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Din punctul meu de vedere ar trebui ca, sută la sută, această sumă să meargă către Ministerul Mediului şi în proiecte de mediu.

Sigur, în acest caz a fost vorba de achiziţionarea unor autocare pentru copii care consumă mai puţin, sunt mai puţin poluante, au mai puţine emisii de gaze cu efect de seră, dar în perspectivă, în următorii ani, cred că abordarea corectă este aceea ca dacă sunt vândute astfel de certificate verzi, sumele obţinute de către statul român să fie folosite în proporţie de sută la sută pentru proiecte de mediu. Aşadar, întreaga sumă să ajungă la Ministerul Mediului. Poate uneori va fi cazul să fie făcute anumite derogări cum am văzut că este cazul şi aici, sunt mai multe derogări pentru a distribui banii mai multor ministere pentru achiziţionarea acestor autocare, dar nu cred că aceste certificate verzi ar trebui folosite în următoarea perioadă pentru tot felul de alte necesităţi care ar trebui acoperite din sumele alocate ministerelor respective. De exemplu, Ministerul Educaţiei, că era vorba de transportul elevilor.

Aşadar, cred că abordarea trebuie să se schimbe şi sută la sută din bani să meargă către proiectul de mediu, exclusiv.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Intrăm pe amendamentele admise, da?

Primul amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al patrulea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al cincilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al şaselea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Amendamentul nr.7. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Amendamentul nr.8. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Amendamentul nr.9. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Amendamentul nr.10. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Amendamentul nr.11. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Amendamentul nr.12. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Amendamentul nr.13. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

Salutăm prezenţa domnului deputat Vlase în Camera Deputaţilor. Înseamnă că se apropie votul final.

30. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2014 privind abrogarea alin.(9) al art.9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală.

Guvernul României.

Aveţi cuvântul. Sărut-mâna, doamnă.

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă numesc Sirma Caraman. Sunt secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Guvernul susţine această iniţiativă legislativă şi propune adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2014 privind abrogarea alin.(9) al art.9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Comisia pentru administraţie publică. Domnul Victor Paul Dobre.

Domnule vicelider, aveţi cuvântul. Din partea Comisiei pentru administraţie publică, da?

Domnul Victor Paul Dobre:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibrul ecologic a fost sesizată cu dezbaterea pe fond în procedură de urgenţă a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2014 privind abrogarea alin.(9) al art.9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi al Comisiei juridice.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei nr.28, în sensul abrogării alin.(9) al art.9, referitor la obligativitatea avizării obiectivelor de investiţii noi de către Consiliul tehnico-economic al Ministerului Dezvoltării, ca măsură necesară pentru simplificarea procesului administrativ de avizare a proiectelor de investiţii locale.

Potrivit prevederilor art.61 din Regulament, cu modificările şi completările ulterioare, comisia a examinat proiectul de lege în şedinţa din 23 septembrie 2014 şi a hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Intervenţii.

Domnule deputat Nazare, aveţi cuvântul. Mă gândeam că nu staţi în prima bancă aşa, doar. Trebuia să aveţi azi o intervenţie.

Domnul Alexandru Nazare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu stau de obicei în prima bancă, dar nu prea mă observaţi dumneavoastră.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am observat, dar lângă domnul Tinel Gheorghe aţi stat. V-aţi mutat lângă doamna astăzi.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Alexandru Nazare:

Domnule preşedinte,

Observăm prin acest act normativ că Guvernul Ponta 3 încearcă cu dârzenie, aş spune, să repare ce făcea Guvernul Ponta 2. Nu numai că repară, dar îl mai şi critică Guvernul Ponta 3 pe Guvernul Ponta 2. Dar să vedem cu ce-l critică.

Deci, ordonanţa din aprilie 2013 pentru acest PNDL, pe care-l ştiţi cu toţii, nu e suficient de bună. Pentru că Guvernul Ponta 3 a constatat că se încurcau într-un comitet economico-legislativ de la Ministerul Dezvoltării. Şi pentru că se încurcau în acest comitet s-au gândit să-l elimine prin această Ordonanţă de urgenţă a Guvernului dată în iunie 2014, pe care o dezbatem astăzi.

Dar, mai mult decât atât, e hazlie de-a dreptul această ordonanţă, pentru că Guvernul Ponta 3 se plânge că prin articolul ăsta 9, introdus de Guvernul Ponta 2, funcţionarii de la Ministerul Dezvoltării muncesc, domnule, 10 - 14 ore pe zi, câte două-trei zile pe săptămână şi din cauza asta apar tot felul de bariere administrative, birocratice, întârzieri şi pericole, nu mai absorbim PNDL-ul, nu mai facem, nu mai dregem.

Noi nu putem să girăm incompetenţa nici a Guvernului Ponta 2, nici a Guvernului Ponta 3. Şi nici nu putem să girăm aceste reparaţii pe care vrea să le facă Guvernul Ponta 3. Înţelegem că acest art.9 încurca primarii PSD care aveau diverse interese electorale pentru anul 2014, dar noi considerăm că pentru a avea o viziune coerentă despre dezvoltare în general, implicarea acestui comitet de la Ministerul Dezvoltării este o chestiune de bun augur. Deci noi credem că acest comitet ar trebui în continuare să supravegheze ceea ce fac primarii din teritoriu pentru a avea cât de cât o dezvoltare coerentă.

Votăm împotrivă.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte luări de cuvânt, grupurile politice parlamentare?

Bun. Nu sunt amendamente. Conform regulamentului nostru, merge la votul final.

31. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.32/2014 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.198/2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Acest raport nu are amendament, are procedură de urgenţă şi caracterul este ordinar.

Doamnă ministru, aveţi cuvântul, în numele Guvernului.

Doamna Szávics Petra (secretar de stat, Ministerul Fondurilor Europene):

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Prin modificările susţinute de Guvern la Ordonanţa de urgenţă nr.198 din 2005 dorim de a extinde posibilitatea rambursării împrumuturilor din fondul de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare a acelor împrumuturi care sunt contractate pentru a asigura co-finanţarea proiectelor din cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu fără garanţia statului sau a autorităţilor locale.

Totodată, această modificare va permite deducerea TVA-ului aferent investiţiilor finanţate din componenta rambursabilă a proiectelor. Scopul este de a evita blocarea acestor proiecte finanţate din Programul Operaţional Sectorial Mediu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, doamna deputat Ana Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.32/2014 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.198/2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr.656 din 4 iunie 2014, a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru afaceri europene au avizat favorabil proiectul de lege.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 20 octombrie 2014.

Din totalul de 35 de membri ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, şi-au înregistrat prezenţa la dezbateri 34 de deputaţi.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbaterea acestei iniţiative legislative a fost prezentă în calitate de invitat şi doamna Petra Szávics, secretar de stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei propun cu unanimitatea de voturi a deputaţilor prezenţi, să supună spre dezbatere şi aprobarea plenului Camerei Deputaţilor proiectul de lege menţionat mai sus.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Este în aria dumneavoastră de responsabilitate, în opoziţie.

Domnul Alexandru Nazare:

Eu mă bucur că începeţi să vă obişnuiţi cu aria mea de responsabilitate, domnule preşedinte. Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi nu puteam să pun pe domnul Tinel Gheorghe de la agricultură să vorbească despre infrastructuri.

Domnul Alexandru Nazare:

Până la urmă întrebarea la care nu răspundeţi în privinţa acestui act normativ este de ce am ajuns în această situaţie. De ce am ajuns în situaţia în care să avem un risc atât de mare de dezangajare pe proiectele de mediu şi să avem un risc atât de mare de blocaj.

La ora actuală, cifra fondurilor pe care le vom pierde pe Programul Operaţional Mediu se situează undeva la 700 de milioane de euro. Acest fond de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice era gândit pentru a colecta profitul şi a dezvolta reţeaua, nu pentru a plăti împrumuturi. Înţelegem acum că inventăm tot felul de artificii prin care să acoperim nişte oale sparte. Nu putem să fim de acord cu aşa ceva. Înţelegem urgenţa, dar nu putem să girăm tot acest procedeu.

De aceea, noi ne abţinem la acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Nefiind amendamente, merge la votul final.

32. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate...

Pe procedură?

Domnul deputat Ciucă, liderul Grupului parlamentar al PCL sau al PLC?

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Am avut şi o discuţie cu liderii celorlalte grupuri parlamentare şi, ca urmare a acestor discuţii, vă propunem retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege cu termen săptămâna viitoare pentru dezbatere.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Cartelele.

Termen, o săptămână, da?

Se retrimite la comisie acest proiect de lege. Termen, o săptămână. PL-x 460/2014.

Să înceapă votul.

Aprobat. 143 de voturi pentru, un singur vot împotrivă. Retrimis la comisie. Termen o săptămână.

35. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

5 amendamente admise. Caracter ordinar.

Iniţiatorii. Domnule ministru, staţi acolo, că nu sunteţi iniţiator.

Niciun iniţiator nu doreşte să ia cuvântul. Bun.

Atunci o să rog din partea comisiei, doamna preşedinte Rodica Nassar, aveţi cuvântul.

Domnule ministru, nu mai o secundă, vă dau cuvântul.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi avizul negativ al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în scopul creării cadrului legal pentru operativitatea stabilirii unui şef de secţie în spitalele clinice.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art.73 alin.(1) din Constituţia României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Camera Deputaţilor este cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu amendamente care sunt redate în anexa la prezentul raport.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule ministru, punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Iulian Francisk Chiriac (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Ministerul Sănătăţii apreciază principiul care guvernează iniţierea acestui proiect de lege, şi anume menţinerea în activitate, în activitatea medicală, a cadrelor cu înaltă competenţă profesională şi după împlinirea vârstei de pensionare.

În cadrul dezbaterilor din comisia de specialitate, proiectului de act normativ i-au fost aduse o serie de amendamente pe care le agreăm.

Guvernul susţine adoptarea propunerii legislative, în baza raportului de admitere, cu amendamente ale comisiilor de specialitate. Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale?

Doamna deputat Sonia Drăghici, aveţi cuvântul.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Într-adevăr, este nevoie în toate domeniile de activitate de expertiză, cunoaştere, experienţă profesională. Şi mai ales în domeniul medical, în care dorim să păstrăm tradiţiile şi valorile medicinei româneşti, este bine să-i păstrăm pe oamenii care au dobândit prin practica profesională în spitale, în unităţi sanitare, cunoştinţe care pot să folosească şi generaţiilor următoare, să îi păstrăm, în condiţiile prezentei legi.

De aceea vă solicităm să susţineţi proiectul de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt? Nu sunt.

Intrăm pe amendamentele admise.

Primul amendament admis.

Obiecţii? Comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 2-lea amendament admis.

Obiecţii? Comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 3-lea amendament admis.

Obiecţii? Comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 4-lea amendament admis.

Obiecţii? Comentarii? Nu. Aprobat.

Proiect...

Cel de-al 5-lea amendament admis, scuzaţi-mă.

Obiecţii? Comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final. Este lege ordinară.

36. Proiectul de Lege pentru completarea art.50 din Legea apelor nr.107/1996.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna preşedintă Carmen Moldovan, aveţi cuvântul.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu proiectul de lege mai sus menţionat.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, al Comisiei juridice, precum şi punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare completarea art.50 din Legea apelor, cu modificările şi completările ulterioare, cu un nou alineat, în sensul exceptării centrelor sociale şi şcolilor care nu sunt conectate la sistemul centralizat de apă şi deţin puţuri proprii de la plata taxelor şi tarifelor aferente serviciilor de autorizare sau avizare a lucrărilor.

Comisia, prin urmare, propune plenului Camerei aprobarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Camera Deputaţilor este cameră decizională. Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri? Nu sunt.

Proiectul de lege merge la votul final. Are caracter ordinar.

37. Propunerea legislativă pentru completarea art.262 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Comisia sesizată în fond? Comisia pentru buget, finanţe...

Comisia sesizată în fond... buget, finanţe? Domnul preşedinte Ştefan Viorel?

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe nu este nimeni în sală? Pl-x 187/2014.

Aveţi cuvântul.

Doamna Ana Birchall:

Conform prevederilor art.75 alin.(1) şi alin.(3) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din 8 aprilie 2014, în calitate de primă Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observaţii şi propuneri. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil propunerea legislativă. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a avizat negativ această iniţiativă legislativă. Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Comisia noastră a fost sesizată în şedinţa din 17 iunie 2014. Din totalul de 34 de membri ai comisiei au fost prezenţi la dezbateri 32 de deputaţi.

În urma examinării acestei propuneri legislative, cu majoritate de voturi se propune respingerea acesteia, deoarece prin adoptarea Legii apiculturii nr.383/24 decembrie 2013 s-a creat cadrul legal privind reglementarea activităţii apicole, iniţiativa legislativă rămânând fără obiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Grupurile politice parlamentare? Nu doresc luări de cuvânt. Merge la votul final.

38. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea abatoarelor mobile având ca obiect activitatea de abatorizare a animalelor şi comercializarea cărnii (Pl-x 246/2014). Procedură de urgenţă, caracter ordinar. Are raport de respingere.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiilor pentru administraţie şi pentru agricultură? Cine prezintă raportul?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Costel Şoptică:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, raport comun asupra Propunerii legislative privind înfiinţarea abatoarelor mobile având ca obiect activitatea de abatorizare a animalelor şi comercializarea cărnii.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înfiinţarea câte unui abator mobil în fiecare judeţ, în subordinea consiliilor judeţene.

Se propune ca abatoarele să aibă forma unor societăţi comerciale prestatoare de servicii publice de abatorizare a animalelor şi comercializarea cărnii, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice.

Sumele necesare înfiinţării acestor abatoare urmează, conform iniţiativei legislative, să fie asigurate din bugetele locale, bugetul de stat, fonduri europene sau alte fonduri legal constituite.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi, în şedinţe separate, respingerea Propunerii legislative privind înfiinţarea abatoarelor mobile având ca obiect activitatea de abatorizare a animalelor şi comercializarea cărnii, din următoarele considerente: având în vedere că propunerea legislativă are influenţă asupra bugetului de stat ar fi fost necesar să fie avute în vedere prevederile art.7 din Legea nr.69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora în cazul propunerilor de introducere a unor măsuri, politici, iniţiative legislative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, iniţiatorii au obligaţia să prezinte fişa financiară prevăzută la art.15 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Luări de cuvânt?

Domnul deputat Remus Cernea, aveţi cuvântul.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă alătur şi eu punctului de vedere negativ, de respingere a acestui proiect de lege.

Cred că nu este nevoie de abatoare suplimentare în România. Oricum animalele au extraordinar de mult de suferit în abatoarele existente. Şi îmi doresc foarte mult să vină ziua în care să ne schimbăm modul de viaţă şi să nu mai consumăm carne. Ar fi extraordinar să prindem acel moment şi el să fie cât mai apropiat, în timpul vieţii noastre.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, aveţi cuvântul. Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Poate cu ruşine trebuie să vă mărturisesc că eu mănânc carne, aşa că nu pot să fiu de acord ca să renunţăm... Şi nu din această cauză trebuie să respingem această lege.

Am înţeles că... comisia argumentează pe motive financiare, că nu sunt bani pentru a face aceste microabatoare.

Totuşi, trebuie să vă spun că zone întregi - şi toţi colegii ştiţi această situaţie din judeţe - pe vremuri existau acele abatoare de sacrificări de necesitate unde totuşi se valorificau nişte animale, fiindcă un animal... dacă îşi rupe un picior o vacă, bineînţeles că... carnea rămâne comestibilă. Dar undeva trebuie să duci acest animal.

Sunt multe, multe lucruri şi lacune pe care ar trebui cumva să le rezolvăm. Şi este datoria Parlamentului, a Legislativului ca să rezolve aceste probleme.

Eu înţeleg această respingere, dar atunci trebuie să punem ceva în loc, fiindcă nu este normal că, de exemplu, în tot judeţul Mureş nu este nici o singură unitate care să valorifice sacrificări de necesitate.

Dacă am avea acele microabatoare care să deservească o zonă restrictivă, bineînţeles, sub un control foarte strict sanitar-veterinar, că asta este problema majoră a abatoarelor, controlul eficient sanitar-veterinar... bineînţeles, trebuie să rezolvăm aceste probleme.

Deci eu cred că dacă am respins această propunere legislativă, trebuie să punem ceva în loc, ca să rezolvăm acele multe, multe situaţii din teritoriu care se lovesc de această inexistenţă a abatoarelor mici sau de zonă, sau putem să le numim cum vrem, abatoare care rezolvă sacrificările de necesitate sau problemele unei zone mai mici.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc. Mergem mai departe.

39. Propunerea legislativă pentru completarea art.8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice.

Iniţiatorii doresc să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Vă rog frumos să prezentaţi raportul.

Domnul Costel Şoptică:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art.8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobată prin Legea nr.38/2001, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a stabili că data până la care organismele candidate pentru aprobare ca organisme de inspecţie şi certificare trebuie să depună la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale documentele stabilite prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale este de 31 martie, şi nu 1 decembrie, astfel cum se prevede la art.3 alin.(1) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.181/2012 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare în agricultura ecologică, cu modificările ulterioare, pentru a nu se întârzia înfiinţarea noilor organisme de inspecţie şi certificare timp de aproape un an.

Totodată urmează a se modifica în mod corespunzător şi respectivul Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 36 de deputaţi din totalul de 38 de membri ai comisiei.

La dezbaterea propunerii legislative a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Péter Nagy, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate de voturi să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor raportul de respingere a Propunerii legislative pentru completarea art.8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, din următorul motiv: Regulamentul CE nr.834/2007 şi Regulamentul CE nr.889/2008 trebuie aplicate unitar la nivelul Uniunii Europene.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 22 aprilie 2014.

Propunerea legislativă pentru completarea art.8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, potrivit art.75 alin.(1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi art.92 alin.(9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri? Nu sunt. Proiectul de lege merge la votul final.

Dragi colegi,

Aici ne oprim. 5 minute şi începem votul final. Rog stafful tehnic să pregătească şedinţa de vot final.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală pentru şedinţa de vot final.

După pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

20 de proiecte pe ordinea de zi pentru votul final. O să vă rog frumos, domnule ministru, să luaţi loc în bancă.

Dragi colegi,

Vă invit să vă introduceţi cartelele pentru o primă verificare.

Liderii grupurilor parlamentare am înţeles că au primit ordinea de zi pentru votul final, da?

Domnule Chiţoiu, în 10 minute am terminat, maximum 20, vă rog frumos. Vă mulţumesc foarte mult.

Liderii grupurilor sunt pregătiţi?

Domnul Ciucă? Da.

Domnul Neacşu? Da. Mulţumesc.

Mai stăm un pic? Bun.

Haideţi să facem o verificare, până atunci, a votului. Să facem o verificare a votului, da? Să înceapă votul.

Bun. Viceliderii, liderii să-şi ridice repede...

Bun. Să începem votul, da?

1. Solicitarea Grupurilor parlamentare PNL şi PDL din Camera Deputaţilor cu privire la înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea posibilei existenţe a unui ofiţer sub acoperire şi al unui serviciu secret... al unui serviciu secret, scuzaţi-mă, în rândul candidaţilor la alegerile prezidenţiale.

Să înceapă votul.

Comisia pentru regulament şi Comisia juridică propun respingerea solicitării.

Păi nu ştim ce... doar am auzit astăzi, am fost toţi prezenţi.

181 de voturi pentru, 98 de abţineri, 5 voturi împotrivă.

2. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat...

Să înceapă votul.

284 de voturi pentru, o singură abţinere.

3. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, următorul proiect, PH CD 59/2014... celălalt a fost 58... ca urmare a constatării incompatibilităţii - acesta, cel de dinainte - ca demisie.

Pe procedură, domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Da. Urmărind proiectul de hotărâre, domnule preşedinte, am constatat existenţa unei erori materiale. La articolul unic, la final, este inclusă sintagma "începând cu data de 15 octombrie 2013". Fiind vorba de Hotărârea privind vacantarea, ea este în vigoare de la momentul la care se aprobă. Deci vă propun să fie eliminată această sintagmă, "începând cu data de 15 octombrie 2013".

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Corect.

Dacă obiecţia domnului deputat este aprobată? Sunteţi de acord? Da?

Nu sunteţi de acord. Aşa e... când ACL-ul se uneşte, şi bila cade... Distrugeţi tot pe unde puneţi mâna. Este incredibil aşa ceva.

Pe procedură, domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Teoretic nu avem nimic împotriva acestei modificări. Numai că, din punct de vedere regulamentar, în faza de vot final, nu se fac amendamente la nimic.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eroare materială.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Se poate decide retrimitere sau faceţi eroare materială din textul respectiv, dar nu votăm amendamente la vot final.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu, nu, este o eroare materială pe care am acceptat-o cu toţii. Nu putem să luăm act că un deputat pleacă din 2013 şi noi votăm astăzi, staţi liniştit... da?

Deci e... începând cu data de astăzi, când votăm. O să rog stafful tehnic să facă această rectificare. Vă mulţumesc foarte mult. Să înceapă votul.

279 de voturi pentru, 12 abţineri, un vot împotrivă.

Pe procedură, domnul deputat Máté András.

Bănuiesc cam ce vreţi să ne spuneţi.

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul UDMR s-a abţinut la acest punct. Şi vă explic şi de ce. Pentru că, prin votul dat astăzi de plenul Camerei, am reconfirmat încă un precedent, mai ales şi... dacă îmi permiteţi, chiar două precedente. Era vorba despre doi deputaţi din mandatul trecut care au fost găsiţi incompatibili şi plenul Camerei a decis că, într-adevăr, chiar dacă a fost găsit incompatibil într-o altă funcţie, de consilier judeţean, de consilier local sau de primar, şi a ajuns într-o altă funcţie aleasă, pierde acel mandat.

Cu privire la deputaţi, a depus jurământul şi a primit mandatul, adică a fost validat, ca urmare a alegerii, în această funcţie de deputat.

Astfel, am creat un precedent pentru toate persoanele alese, indiferent de funcţia în care sunt alese, astăzi, prin votul dumneavoastră.

Gândiţi-vă ce se poate întâmpla în ţară peste o săptămână sau două săptămâni şi cu cine.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

5. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului nr.883/2013 în ceea ce priveşte instituirea unui inspector de garanţii procedurale COM (2014) 340.

Să înceapă votul.

Am sărit unul, da. Îmi cer scuze! Un proiect de hotărâre am sărit.

305 voturi pentru, 3 abţineri.

Mergem mai departe.

4. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Să înceapă votul.

307 voturi pentru.

6. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Cercetarea şi inovarea ca surse de reînnoire a creşterii.

Să înceapă votul.

308 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

7. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul regiunilor - Plan de acţiune pentru viitorul producţiei ecologice în Uniunea Europeană şi la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice, de modificare a Regulamentului (UE) nr. XXX/XXX al Parlamentului European şi al Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului, COM(2014) 180.

Să înceapă votul.

306 voturi pentru, două abţineri.

8. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind reforma sectorului sanitar - îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 17 iunie 2014. PL-x 462/2014.

Procedura este de urgenţă.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc. 306 voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.

9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind micul trafic de frontieră, semnat la Kiev, la 2 octombrie 2014.

Legea este ordinară; procedura de urgenţă.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vă propune adoptarea proiectului de lege. Salutăm şi prezenţa domnului preşedinte al Comisiei de apărare.

Să înceapă votul.

306 voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

10. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Georgiei privind schimbul şi protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Tbilisi, la 14 martie 2014.

Legea este ordinară.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

306 voturi pentru, două voturi împotrivă.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2014 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru modificarea art.2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

Legea este ordinară; procedura este de urgenţă.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

308 voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.17/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene.

Legea este ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

215 voturi pentru, 91 de abţineri, două voturi împotrivă.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2014 privind abrogarea alin.(9) al art.9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală.

Legea este ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

205 voturi pentru, 9 abţineri, 95 de voturi împotrivă.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.32/2014 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.198/2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Legea este ordinară; procedura de urgenţă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

208 voturi pentru, 98 de abţineri, 4 voturi împotrivă.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea art.184 alin.(6) şi (11) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Legea este ordinară.

Comisia pentru sănătate şi familie vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

301 voturi pentru, 3 abţineri, niciun vot împotrivă

16. Proiectul de Lege pentru completarea art.50 din Legea apelor nr.107/1996.

Legea este ordinară.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

304 voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

17. Propunerea legislativă pentru completarea art.262 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Legea este ordinară; procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci vă propune respingerea acestui proiect.

Să înceapă votul.

204 voturi pentru, 8 abţineri, 93 de voturi împotrivă.

18. Propunerea legislativă privind înfiinţarea abatoarelor mobile având ca obiect activitatea de abatorizare a animalelor şi comercializarea cărnii.

Legea este ordinară; procedura este de urgenţă.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului vă propun respingerea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

282 de voturi, 8 abţineri, 15 voturi împotrivă.

Domnul Remus Cernea, explicarea votului.

Domnul Remus-Florinel Cernea: