Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 10,40.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, înlocuit de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Buna dimineaţa. (Discuţii în sală.)

Îl vedem pe camera de luat vederi la ce ora vine. ...sub 50. Deci, când suntem 198, atunci suntem... Tot 50. Bună dimineaţa, doamnelor!

Aşa că, domnul Ganţ oricum vine înaintea noastră, aşa că am o problemă, domnul Zisopol, la fel. Ne ştim! Bună dimineaţa!

Ne vedem un pic mai târziu. Vă urez o zi frumoasă. Cu răbdare, cu răbdare.

După pauză.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am revenit după 40 de minute.

Bună dimineaţa!

O să am o rugăminte: Comitetul liderilor, dacă se poate, până la prezidiu, vă rog frumos. (Consultări.)

Din totalul de 396 de parlamentari, 201 şi-au înregistrat prezenţa, 195 sunt absenţi. Cvorumul legal este îndeplinit.

La primul punct al ordinii de zi, vă informez că, în conformitate cu prevederea art. 94 din regulamentul nostru, au fost distribuite următoarele documente către dumneavoastră: ordinea de zi pentru astăzi, 18 martie; programul de lucru pentru perioada 16 - 21 martie; lista rapoartelor care au fost trimise de către dumneavoastră de la comisiile sesizate în fond, în perioada 11 - 18 martie; lista cu legile pentru care puteţi exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale, şi iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează a primi avizele din partea comisiilor permanente.

Votul final este la ora 16,00.

Domnul deputat Marian Neacşu, pe procedură.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am convenit în şedinţa ad hoc a Comitetului liderilor, ca proiectul legislativ referitor la Legea finanţării partidelor politice să vină, ca şi primă poziţie de dezbătut astăzi pe ordinea de zi, urmând ca să fie retrimis la comisie pentru dezbatere. Comisia să lucreze în paralel cu plenul; să fiţi de acord şi cu acest lucru, şi proiectul legislativ să fie primul pe care să-l dezbatem în şedinţa dedicată dezbaterii proiectelor legislative din această după-amiază.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

La care dintre ele? Pe statut? La Legea finanţării partidelor politice, da...

Adică, să intre după-amiază, dacă..., da?

L-am rugat pe domnul preşedinte al comisiei, pe domnul Mihai Voicu, să se mai uite o dată pe lege, şi dacă Domnia Sa consideră oportună, convoacă şedinţa şi ne va spune, vom discuta iar în Comitetul liderilor, dacă nu, deocamdată este la punctul 7. Să aşteptăm să se uite domnul preşedinte Voicu pe proiectul de lege.

Domnul Márton Árpád. Dar, în pricipiu, sunt de acord.

Vă rog frumos.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Pe data de 16 martie, adică luni, s-a depus un raport de respingere la un Proiect de Lege de modificare a Legii nr. 215/2001. Acea modificare care reducea de la două treimi la jumătate plus unu decizia luată în legătură cu patrimoniul autorităţii publice locale.

Deci este depus un raport de respingere şi termenul de adoptare tacită este pe 18 martie, adică ziua de azi, iar legea nu apare deloc pe ordinea de zi.

Ca atare, propun ca după punctul 6, la care se află tot o astfel de lege, cu posibilă adoptare tacită, să...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

La punctul 6 nu avem nimic. Cameră decizională... domeniul... Avem o...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Avem o respingere, da, la punctul 6, după care propun, deci, după punctul 6, includerea pe ordinea de zi a acestui proiect de lege. Asta este una...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pl-x cât?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Pl-x 3/2015.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pl-x 3/2015. Stafful, vă rog frumos să-l pregătiţi, da?

Pregătiţi-vă cartelele pentru a completa ordinea de zi. Conform procedurii parlamentare, în cazuri excepţionale, liderii grupurilor politice parlamentare pot propune modificarea ordinii de zi.

Pl-x 3/2015, pe poziţia 7.

Să înceapă votul.

Este aprobată.

119 voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.

Mai aveţi şi altă propunere?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe poziţiile 16, 17, 18, 19 există alte patru legi...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Le terminăm astăzi.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Ar trebui să le terminăm, numai că au alunecat prea mult în spate şi mi-e teamă să nu le scăpăm şi să le adoptăm tacit, că...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Prelungim programul la ora 16,00 cu o jumătate de oră şi le aprobăm.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Oricum, eu propun ca să vină în continuare: 7, 8, 9, 10 aceste poziţii.

Vă rog să supuneţi votului această propunere.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da, am agreat în Biroul permanent, domnule Márton Árpád, că rămân acolo şi ajungem la ele.

Dacă la ora 14,00 nu ajungem, adică nu mai înţeleg. Comitetul liderilor..., ori discutăm una în Biroul permanent, ori ne schimbăm în plen?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

În Biroul permanent, când am discutat, au alunecat până pe poziţia 11. De exemplu această Lege privind audiovizualul, acum se află pe poziţia 18.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Normal. Dumneavoastră aţi cerut.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Deci, e o diferenţă destul de mare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi, dumneavoastră aţi cerut... Domnule Árpád, liderii grupurilor politice parlamentare au cerut patru proiecte de lege pe primele puncte, din care: unul este Legea finanţării partidelor politice, celălalt este o retrimitere, după care avem două proiecte de vacantare a unor locuri de deputat în Camera Deputaţilor.

Dacă suntem..., şi nu stăm la microfon prea mult, eu zic că la ora 12,30 suntem la poziţia 11, 12. Aveţi încredere în mine.

O să vă rog frumos. Am avut o discuţie în Biroul permanent, Comitetul liderilor a agreat, haideţi, să mergem pe această chestiune.

Domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt convins că şi colegii noştri liberali se vor ralia la acest punct de vedere. Grupul nostru este de acord cu propunerea stabilită în Biroul permanent, eventual prelungirea programului de lucru până dezbatem inclusiv aceste patru proiecte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Comitetul liderilor, vă rog frumos, încă o dată, un minut la prezidiu, dacă se poate.

Domnule Voicu, vă rog şi pe dumneavoastră.

(Consultări.)

Comitetul liderilor, la rugămintea mea şi a domnului preşedinte Voicu, preşedintele Comisiei speciale... - Proiectul de lege cu privire la finanţarea partidelor politice rămâne pe ordinea de zi şi va fi dezbătut astăzi, pe poziţia 1, da. Daţi-mi voie să ajung acolo.

Imediat, după proiectul de hotărâre, pe poziţia ..., cum ar veni 5.

Vă rog frumos să începeţi votul.

Perfect. 126 de voturi pentru, 5 abţineri, niciun vot împotrivă.

Continuăm.

Punctul 2 al ordinii de zi, Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi asupra Scrisorii Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, referitoare la sentinţa penală nr. 73/2014, pronunţată în dosarul penal nr. 3721/1/2011 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală privind pe doamna deputat Iacoab-Ridzi Monica-Maria şi Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

Domnule deputat Stragea, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Raport asupra Scrisorii Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, referitoare la sentinţa penală nr. 73/2014.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a hotărât în şedinţa din data de 4 martie să sesizeze Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, prin adresa nr. 295 cu Scrisoarea Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală, referitoare la sentinţa penală nr. 73/2014, pronunţată în dosarul penal nr. 3721/1/2011 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind pe doamna deputat Iacob-Ridzi Monica-Maria.

Prin adresa transmisă, Tribunalul Bucureşti aduce la cunoştinţa Camerei Deputaţilor faptul că, prin sentinţa penală nr. 73 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, definitivă, prin decizia penală nr. 24 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, s-au dispus următoarele:

În baza art. 13) alin. (2) din Legea nr. 78 cu referire la art. 248¹ Cod penal, raportat la art. 248 Cod penal, condamnă pe Iacob-Ridzi Monica-Maria, la pedeapsa de 5 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin (1).

În baza art. 281 Cod penal, raportat la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78, condamnă aceeaşi persoană la pedeapsa de 1 an şi 6 luni pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual.

În baza art. 31 alin. (2) Cod penal, condamnă aceeaşi persoană la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic.

În baza art. 31 alin. (2) Cod penal, condamnă aceeaşi persoană la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice fără drept.

În baza art. 33 lit. a) Cod penal, art. 34 lit. b) Cod penal, contopeşte pedepsele aplicate, astfel încât doamna Iacob-Ridzi Monica-Maria va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor; aplică doamnei Iacob-Ridzi Monica-Maria pedeapsa accesorie a interzicerii executării drepturilor prevăzute de art. 64.

În conformitate cu prevederea art. 7 din Legea nr. 96 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, calitatea de deputat sau de senator încetează în caz de pierdere a drepturilor electorale, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti.

În conformitate cu prevederile art.7 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 96, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d), precum şi în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c) şi d), preşedintele Camerei ia act de situaţia de încetare a mandatului de deputat sau de senator şi supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotărârii prin care se vacantează locul de deputat sau de senator.

Hotărârile de vacantare a locului de deputat sau de senator prevăzute la alin. (3) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Solicitarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi Scrisoarea Tribunalului Bucureşti - Secţia I Penală au fost analizate în şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din data de 10 martie.

Conform listei de prezenţă, la lucrările Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au fost prezenţi 25 de deputaţi, din totalul de 26 de membri ai comisiei.

Membrii comisiei au hotărât, în unanimitate de voturi, să transmită Biroului permanent prezentul raport, însoţit de Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să vă rog să citiţi şi Proiectul de Hotărâre, vă rog frumos.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Parlamentul României

Camera Deputaţilor

Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat

În temeiul dispoziţiilor art. 70 alin. (2) din Constituţia României, republicată, ale art. 7 alin. (1) lit. c) şi alin. (4) din Legea nr. 96 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificări ulterioare, ale art. 48 alin. (16) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215 şi a Legii nr. 393 privind statutul aleşilor locali, precum şi ale art. 210 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările ulterioare, având în vedere că, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 96 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, i-a încetat mandatul doamnei Iacob-Ridzi Monica-Maria începând cu data de 16 februarie, data rămânerii definitive a hotărârii prin care aceasta a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate, potrivit sentinţei penale nr. 73 din 27.01. a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală,

Preşedintele Camerei Deputaţilor a luat act de încetarea mandatului doamnei deputat Iacob-Ridzi Monica-Maria, deputat ales în Parlamentul României, în Circumscripţia electorală nr.22, Colegiul uninominal nr. 5.

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. Camera Deputaţilor declară vacant locul de deputat deţinut de doamna Iacob-Ridzi Monica-Maria în Circumscripţia electorală nr. 22, Hunedoara, Colegiul uninominal nr. 5.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în şedinţa din..., cu respectarea art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Preşedintele Camerei Deputaţilor

Valeriu Ştefan Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dragi colegi,

Dacă se înscrie la cuvânt? Nu sunt.

Bun. Începem dezbaterea Proiectului de Hotărâre pe articole.

Dacă la titlul proiectului aveţi obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

La preambul?

Nu. Aprobat.

La articolul unic?

Nu. Aprobat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Domnule deputat, următorul proiect de hotărâre este pentru vacantarea unui loc de deputat în urma demisiei doamnei deputat Niculescu-Mizil Ştefănescu Oana.

Domnule deputat, vă rog frumos să citiţi proiectul de hotărâre.

O să-l citesc eu.

O să vi-l dea stafful acum să-l citiţi.

Demisia este un act unilateral şi Departamentul Legislativ a făcut acest proiect de hotărâre, aşa încât dumneavoastră să-l citiţi.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Camera Deputaţilor

Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat

Având în vedere demisia din calitatea de deputat a doamnei deputat Niculescu-Mizil Ştefănescu Oana, începând cu data de 12 martie 2015 şi că preşedintele Camerei Deputaţilor a luat act de această demisie în şedinţa publică din data de 18 martie 2015 în temeiul art. 70 alin. (2) din Constituţia României, republicată, al art. 7 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 96 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare, al art. 48 alin. (16) din Legea nr. 35 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215 şi a Legii nr. 393 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art.210 şi art. 211 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic: Camera Deputaţilor constată încetarea calităţii de deputat a doamnei Niculescu-Mizil Ştefănescu Oana, începând cu data de 12 martie 2015 şi declară vacant locul respectiv de deputat în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, Colegiul uninominal nr. 23.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din data de 18 martie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Preşedintele Camerei Deputaţilor

Valeriu Ştefan Zgonea

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Aceeaşi procedură.

Dacă sunt la dezbateri generale luări de cuvânt. Nu sunt.

Proiectul de Hotărâre - titlul.

Obiecţii, comentarii nu sunt.

Mulţumesc. Aprobat.

Preambulul. Obiecţii, comentarii nu sunt. Aprobat.

Articolul unic? Obiecţii, comentarii nu sunt. Aprobat.

Merge la votul final.

4. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a Deciziei penale nr.1687 din 20.05.2013, pronunţată în Dosarul nr. 3134 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie...

Din sală:

Nu are raport.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu avem raportul, am înţeles.

Domnul vicepreşedinte Nica sau domnul preşedinte Ciucă... Domnul preşedinte Ciucă sau domnul vicepreşedinte...

La punctul 4 cu domnul deputat Neţoiu, de ce nu avem raportul?

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Art. 70 alin. (2) din Constituţia României, şi citez cu aproximaţie din Constituţie, spune că, "Calitatea de parlamentar încetează (...) la data interzicerii drepturilor electorale".

Prin adresa pe care am primit-o de la tribunal nu ni se spune decât data de la care a rămas definitivă hotărârea de condamnare a inculpatului Neţoiu, dar nu ne spune şi pentru ce.

Constituţia e făcută în 1991, în vechiul Cod penal, imediat..., erau şi celelalte drepturi şi libertăţi accesorii, complementare. Dacă îţi dădea condamnare, în mod automat îţi dădea şi interzicerea drepturilor electorale, dar prin modificare la noul Cod penal s-au disjuns acestea două, adică te poate condamna, dar nu-ţi poate interzice drepturile electorale.

Art. 70 alin. (2) din Constituţie a fost reprodus întocmai când s-a corelat statutul nostru, care este lege.

Prin urmare, noi sugerăm Biroului permanent să revină cu o adresă la tribunal şi să ne spună dacă şi pentru ce a fost condamnat, ca să putem să luăm decizia în cunoştinţă de cauză.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, dumneavoastră puteţi să sugeraţi, singura chestiune este că avem nevoie de un document oficial din partea comisiei pe care să-l trimitem către... deci, la Biroul permanent.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Avem adresa şi avem şi punctul de vedere semnat şi ştampilat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Perfect.

Adresa către Biroul permanent ca să putem s-o trimitem către doamna preşedinte Stanciu, astfel încât să ne trimită şi motivarea asta. Perfect.

Dacă vreţi să luaţi cuvântul, domnule deputat, vă rog frumos.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Costică Canacheu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

N-am avut cunoştinţă de situaţia aceasta şi, iată, în numele Biroului şi a celorlalţi îmi cer eu scuze, dar cum suntem..., de ce suntem în această situaţie, nu avem comunicarea de la Înalta Curte?

Este inexplicabil. Până acum, Biroul permanent nu a cerut această comunicare? Este absolut inexplicabil şi suntem toţi puşi într-o situaţie cu adevărat jenantă. Trebuie să primim această explicaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, nu este atributul Biroului să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Nu avem aceste competenţe nicăieri în regulament.

De când aţi fost dumneavoastră ales, şi înainte de a fi dumneavoastră ales, există o separare a puterilor în Constituţie, şi este singurul caz în care n-au trimis şi noi nu avem altă chestiune decât să rugăm...

Domnul Costică Canacheu:

Este de notorietate publică faptul că un coleg parlamentar a fost condamnat definitiv şi se află în închisoare. Este de notorietate publică, nu înţeleg.

Cum adică nu putem cere document? Adică, instituţiile statului nu fac corespondenţă între ele?

Despre ce vorbim aici? Din 2013 până acum noi n-am fost în stare să lămurim această speţă?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi, nu avem competenţe, domnule.

Domnul Costică Canacheu:

Nu-i adevărat! Avem toate competenţele, domnule preşedinte. Biroul permanent nu şi-a îndeplinit misiunea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci, dumneavoastră spuneţi aşa: că Biroul permanent nu şi-a îndeplinit o misiune pe care nu o are, aceea de a cere imperios Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea Grupului PDL, să ne trimită când vrem noi o decizie pe care o redactează. Am înţeles. M-am liniştit. Gata. De aceea am şi dat cuvântul domnului deputat. Am închis subiectul. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule Toader, dumneavoastră aţi fost lider de grup. Ştiţi că noi avem dreptate.

Vă rog frumos. Aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Toader:

Nu cred că ne interzice cineva să facem o solicitare către oricare instituţie din România, pe de o parte.

2. Biroul permanent poate să hotărască orice, că aşa prevede şi regulamentul. Poate să intervină şi să solicite orice prevedere din acestea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Biroul permanent a solicitat şi s-a comunicat Biroului permanent că, în momentul în care se va redacta, după cum ştiţi, la Înalta Curte se redactează câteodată soluţiile şi după 5-6 luni de zile.

Noi am solicitat această chestiune. Este păcat, ca fost lider că nu ştiţi care sunt instrumentele.

Este absolut deranjant pentru noi, dar asta este. Şi am făcut şi acum solicitarea, şi doamna preşedinte a fost deschisă, ne-a trimis documentul, dar în baza modificărilor la Constituţie suntem obligaţi să avem şi raportul în spate.

Facem un caz dintr-o chestiune foarte simplă. Pe cuvânt, e păcat că nu ştiţi regulamentul, este păcat.

Nu-i problemă! Mergem mai departe. Se mai întâmplă.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996.

Avem... Nu avem nici aici raportul.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

O să-l rog pe domnul preşedinte Mihai Voicu, preşedintele Comisiei speciale. Am aprobat ca să fie înainte.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia a fost sesizată cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

La şedinţă au fost prezenţi toţi cei 15 membri ai comisiei.

În urma dezbaterilor, comisia a decis să înainteze plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare cu amendamente. Există şi amendamente respinse prevăzute în anexă.

Domnule preşedinte,

Sunt câteva lucruri care ţin fie de erori materiale, fie de corelări tehnico-legislative şi ni s-a solicitat să le citesc la microfon pentru a putea să...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc.

La nr.crt.29, trimiterea la art.3 alin.(3) trebuie făcută la art.3 alin.(5) pentru a fi corect.

Trimiterea la art.20 alin.(1¹) trebuie făcută la art.20 alin.(1).

La nr.crt.30 trebuie precizat distinct că la art.20 alin.(1), lit.l) se abrogă.

La nr.crt.47, înlocuirea trimiterii la art.23 până la 23², cu trimitere la art.23 până la 23³.

La nr.crt.56, completarea formulării cu sintagma "şi a campaniilor electorale."

La nr.crt.59, trimiterea la art.23 alin.(8) trebuie înlocuită cu trimiterea la art.23 alin.(9) din renumerotare.

Trimiterea la art.5¹ trebuie făcută la 5¹ şi 5² alin.(1) şi (2).

Trimiterile la art.26 alin.(1)-(4) şi alin.(11) - (13) trebuie eliminate.

Şi trimiterea la art.41 alin.(2) trebuie făcută la art.49 alin.(3).

Trimiterea la art.3 alin.(2) - (5) trebuie făcută la art.3 alin.(2) - (7).

La alin.(4) şi (5) completarea trimiterilor prevăzute la alin.(1)-(3).

La alin.(6), trimiterea la alin.(4) trebuie făcută la alin.(5).

La nr.crt.66, trimiterea trebuie făcută la alin.(1), (2) şi (3) ale art.41.

La nr.crt.76, separarea într-un punct distinct a abrogării art.50.

La nr.crt.78, trebuie trimiterea la alin.(1).

Şi asta e tot. Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

O să vă mai rog frumos să le...O să vă rog frumos, domnule preşedinte, să stabilim cu stafful tehnic şi să le facem aceste chestii. E rezolvat, da? Mulţumesc foarte mult.

Dacă sunt obiecţii, comentarii. Nu sunt.

În principiu, vreau să vă rog frumos să le aprobăm. Da? Vreţi prin vot sau suntem de acord cu toţii? Că sunt erori materiale.

Prin vot? Da. Pregătiţi-vă cartelele.

Toate cele propuse de domnul preşedinte Voicu.

Să înceapă votul.

Doar cu 8 abţineri şi 116 voturi pentru au fost aprobate toate aceste obiecţii.

Pe procedură, domnul deputat Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vroiam să-l rog pe domnul preşedinte Voicu să formalizeze respectivele propuneri, care sunt într-adevăr erori materiale, să le transmită, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, către stafful tehnic, şi nouă, liderilor de grup, pentru a putea să le urmărim în proiect.

De altfel, noi această modificare am şi propus-o în viitorul regulament. Pentru că e foarte posibil ca la stenogramă să ne fi scăpat ceva.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Voicu se va uita la fiecare chestiune.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc.

Aceste corelări de erori materiale sunt exclusiv din renumerotarea unor articole şi nimic altceva. Exclusiv din renumerotarea unor articole. Iar stafful tehnic le are redactate sub formă de notă. Deci, nu e o problemă că va fi omis ceva. Şi, bineînţeles, grupurile o vor primi imediat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Deci avem 82 de amendamente admise, un singur amendament respins.

Pe procedură? Aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fiind o lege foarte importantă, cred că putem să facem o divagaţie de regulament şi dacă avem puncte de vedere chiar pe un articol, chiar dacă n-avem amendament sau cerem explicaţii, este bine să le solicităm. Să nu treacă aşa pur şi simplu.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bineînţeles. Domnul preşedinte Voicu este aici.

Dar cum adică divagaţii pe procedură? Nu înţeleg.

Domnul Mircea-Nicu Toader (din sală):

În afara regulamentului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

No comment.

Dar aţi avut reprezentanţi în comisie. Şi nu unu.

Bun. Raportul. Îl citiţi? L-aţi citit.

Intrăm pe dezbateri generale.

Domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Noi, teoretic, am susţinut să facem o modificare a Legii finanţării partidelor şi mai ales a campaniei electorale, să fie o campanie mai clară, cu sume mai mici şi însăşi ideea că dacă această campanie va fi finanţată, evident pentru cei care depăşesc un anumit prag, din bugetul de stat, va face posibilă şi mai clară o urmărire a ce s-a cheltuit în campanie. Şi să avem sume mult mai mici acceptate pentru orice fel de campanie.

Deci, cu toate aceste lucruri noi am fost de acord. Însă modalitatea în care a fost reglementată această modificare a legii ne duce în multe locuri într-un colţ mult mai obscur decât era legea iniţială, unele formulări şi mai puţin clare care dau posibilitatea ulterioară la interpretări, şi mai ales în acest domeniu nu este de preferat şi în situaţii care pur şi simplu ne duc în contrariul a ceea ce s-a susţinut.

De exemplu, s-a susţinut că prin aceste modificări vor putea să intre în spectrul electoral şi persoanele fără o avuţie importantă, o contribuţie importantă la bugetul campaniei numai pentru că sunt capabili, sunt bine pregătiţi, n-au nimic în buzunar, dar vor putea să intre. Numai că reglementarea care s-a găsit ne spune cu totul altceva. Ne spune că întreaga campanie, adică acel avans, se plăteşte doar de către candidat, eventual de mandatarul financiar, dar din însărcinarea candidatului.

Deci, până acum am avut instituţia mandatarului financiar care primea sponsorizări, primea bani pentru partid, pentru campanie, în mod clar, evident, pe bază de chitanţă, pe care-i depunea în cont. Acum nu mai este această instituţie. Singura persoană care poată să depună bani în cont este candidatul. Am rupt instituţia candidatului şi mărimea buzunarului, a capacităţii acestui candidat de a avea eventual el însuşi sponsorizări şi posibilităţi de a lua chiar împrumut pentru finanţarea campaniei? Nu. Din contră. Dar ni se va spune că da. Dar vor plăti ceilalţi, oricum îşi vor recupera banii. Corect. Dar convingeţi-mă că cineva pe o poziţie mai puţin eligibilă va fi tentat şi convins să vină cu bani mai mulţi pentru ca altul care nu plăteşte să intre în Parlament sau în consiliul local sau să devină primar. Nu mă puteţi convinge.

Ca atare, avem amendament respins pe care-l voi susţine şi în funcţie şi de alte intervenţii, aşa cum a şi spus colegul nostru, de mici corelări de intenţii, prin formulări mai clare, dacă se vor adopta, atunci putem vota această lege, dar dacă nu, cu scuzele de rigoare, nu putem susţine această lege.

Şi vă dau un singur exemplu de astfel de formulări interesante: nu poate fi primită o sumă de bani pentru susţinerea unui interes politic. Dar campania electorală pentru ce este dusă? Nu pentru a ajunge la putere? Nu pentru a realiza un interes politic?

Deci, vedeţi, sunt câteva formulări foarte interesante care ne duc într-o sferă, pe de o parte, de interpretări, pe de altă parte, aşa cum v-am explicat, contrare ideii expuse în susţinerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu.

Am făcut o greşeală, iertaţi-mă, vă rog frumos. Înaintea domnului preşedinte Voicu, trebuia să-i dau cuvântul iniţiatorului, domnul deputat Drăghici. Şi vă cer permisiunea să-i dau cuvântul iniţiatorului acestui proiect. 90% din tot ceea ce am lucrat la Comisia de Cod electoral este pe baza iniţiativei domnului deputat, care este făcută împreună cu doi colegi liberali şi doi colegi social-democraţi.

Aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă solicit sprijinul şi votul pentru modificarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, pentru că odată adoptată această lege, va elimina rolul nefast al banilor murdari în politică, în timp ce România va respecta în domeniul finanţării partidelor politice toate standardele europene.

Unul dintre aspectele derivate dintr-un context mai larg care, după cum s-a putut observa de-a lungul timpului, are un impact asupra corupţiei, este finanţarea partidelor politice.

Am iniţiat această lege pentru că, în calitate de trezorier al Partidului Social Democrat din 2010, am sesizat de-a lungul acestor ani o serie de lacune legislative pe tema finanţării partidelor politice. Conform Raportului unic anticorupţie lansat în februarie 2014 de către Comisia Europeană şi Grupul Statelor împotriva Corupţiei, doi din trei europeni cred că finanţarea partidelor politice nu este suficient de transparentă şi de bine monitorizată. Acest raport sublinia că majoritatea statelor membre şi-au modificat recent legislaţia privind finanţarea partidelor politice şi şi-au consolidat standardele în materie de transparenţă, inclusiv în ceea ce priveşte donaţiile. Excepţie a făcut România.

Acelaşi raport, referindu-se în mod expres la ţara noastră, susţine că marile cazuri de corupţie arată vulnerabilităţile în supravegherea finanţării campaniilor politice a partidelor şi în activitatea de prevenire a fraudei electorale.

În raportul său din 2012, GRECO a subliniat că 10 din cele 13 recomandări cu privire la finanţarea partidelor politice nu sunt puse încă în aplicare.

De aceea, am preluat în acest proiect observaţiile Grupului GRECO şi ale Ministerului Justiţiei, precum şi ale Autorităţii Electorale Permanente, bineînţeles, am cooptat şi organizaţiile nonguvernamentale în ceea ce priveşte modificarea legislaţiei pe această temă.

Iniţiativa prevede finanţarea exclusiv de la stat a viitoarelor campanii electorale, reducându-se astfel cheltuielile în exces în campaniile electorale şi descurajându-se corupţia. Astfel, persoanele care candidează îşi vor achita cheltuielile de campanie, urmând ca statul să ramburseze banii. Sigur că această rambursare va ţine cont de anumite aspecte: plafon pentru cheltuielile de campanie şi depăşirea de către candidat a unui scor electoral pentru a încasa aceşti bani. Banii primiţi de candidaţi vor merge doar către anumite tipuri de cheltuieli, publicitate electorală la televiziune, radio, presa scrisă, mediul on-line, sondaje, pliante şi broşuri. Va fi interzisă distribuţia de bunuri cu însemne electorale, ca de exemplu: pixuri, brichete, tricouri, fulare, găleţi etc. Practic, accentul se va pune pe informarea populaţiei cu privire la candidaţi şi la programele politice ale acestora.

Mai mult decât atât, donaţiile primite în campania electorală de către candidaţi vor fi folosite exclusiv pentru plata cheltuielilor angajate în timpul campaniei până la expirarea termenului de depunere a raportului de venituri şi cheltuieli.

Această propunere legiferează modul în care partidele politice pot obţine împrumuturi şi cum se publică acestea în Monitorul Oficial. Mai mult decât atât, se fixează şi termene rezonabile de rambursare. Pentru a creşte transparenţa, s-a introdus obligativitatea încasării donaţiilor prin conturi bancare.

Propunerea mai prevede deschiderea unui cont exclusiv pentru încasarea subvenţiei de la stat, pentru creşterea controlului modului de cheltuire a veniturilor de la bugetul de stat.

Cuantumul sancţiunilor este drastic crescut valoric şi este aliniat la standardele europene, descurajând acţiunile care pot fi urmate de sancţiuni. România are nevoie de o astfel de lege pentru ca în viitor finanţarea în special a campaniilor electorale să respecte toate standardele europene.

Şi mi-aş permite să-i răspund predecesorului meu la întrebarea pusă. Deci, sponsorizarea este exclusă din legea şi actuală a campaniilor electorale, deci ea nu poate fi inclusă sub nicio formă. Putem vorbi de împrumuturi şi donaţii şi în această lege ele sunt strict reglementate. În plus, la Comisia comună de Cod electoral a fost dezbătută şi dumnealor au votat pentru forma pe care astăzi v-o supunem atenţiei şi pe care v-o aducem pentru a fi votată, iar dacă am fi restituit aceste sume de bani, cum spune dumnealui, şi altor persoane juridice dornice de a ajuta în campania electorală, Autoritatea Electorală nu şi-ar putea organiza activitatea de aşa manieră încât să poată rambursa banii de la bugetul de stat către toate persoanele juridice care ar dori să vină alături în campaniile electorale vizavi de candidaţi. De aceea, s-a ales această soluţie unică, mandatarul financiar este cel care este responsabil cu rambursarea către candidaţi a sumelor depuse, bineînţeles şi acestea plafonate.

Deci, este o chestiune tehnică de contabilitate şi financiară, nu comportă alte dimensiuni sau alte restricţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul preşedinte Voicu, din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Clasa politică, dar mai ales parlamentarii, în afară de scandalurile de corupţie, se confruntă, trebuie să admitem, în ultima perioadă şi cu o puternică dezbatere publică cu privire la finanţarea campaniilor electorale. Nu putem să ascundem acest subiect şi cred că reacţia noastră legislativă la aceste discuţii trebuie să fie una promptă.

Legea finanţării partidelor politice şi a campaniei electorale reprezintă un moment de schimbare important. Dincolo de detalii tehnice, dincolo de amănunte care ţin de un articol sau altul, concepţia generală este una de schimbare fundamentală a abordării noastre în ceea ce priveşte această finanţare. Faptul că ne propunem prin această lege să rupem definitiv legăturile de finanţare dintre candidaţi şi partide, pe de o parte, cu persoane care sprijină financiar campania electorală, condiţionând eventual sprijinul lor de obţinerea unor avantaje ulterioare, este principalul obiectiv al acestei legi.

Eliberarea de presiunea financiară a partidelor şi a candidaţilor va duce, în opinia noastră, spre exemplu, la un Parlament mai bun, mai eficient, pentru că partidele îşi vor putea permite să propună drept candidaţi şi oameni care, eventual, nu şi-ar fi putut susţine campania electorală din punct de vedere financiar, dar pot reprezenta un câştig real pentru Parlament, ca ansamblu, şi pentru anumite comisii de specialitate, în mod particular.

Decizia cu privire la alimentarea campaniei şi decontul ulterior doar de către candidaţi nu este o întâmplare. Este elementul principal de decizie politică în privinţa finanţării campaniilor electorale. De aceea, comisia a adoptat în cvasimajoritate această opţiune şi, repet, nu este întâmplător, face parte din conceptul legii şi din obiectivul politic de a rupe acele legături de finanţare despre care am vorbit ceva mai devreme.

Cu privire la finanţarea partidelor politice, faptul că transpunem într-o lege adoptată în România toate recomandările, fără nicio excepţie, ale Grupului de ţări pentru lupta împotriva corupţiei, reprezintă, în opinia noastră, de asemenea, un mare pas înainte. Întreaga lege reprezintă un concept, întreaga lege are un sens, dacă putem spune aşa, de la cap la coadă. Şi, de aceea, poziţia Partidului Naţional Liberal este aceea de a susţine raportul cu amendamentele admise şi de a vota, atunci când este cazul, întreaga lege.

Doresc, pentru că aşa este corect, să salut consensul grupurilor politice, al tuturor grupurilor politice reprezentate în comisie şi constat că şi în plenul Camerei, pentru că s-a degajat o voinţă comună de a ne elibera de toate aceste nereguli pe care, trebuie să admitem, nu le putem justifica în faţa opiniei publice şi opinia publică are dreptul să ne ceară să facem această schimbare radicală.

Mulţumesc mult pentru întregul efort depus la aprobarea acestei legi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Domnul Ciuhodaru. Domnule deputat, aveţi cuvântul. Grupul parlamentar democrat şi... liberal. Popular?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O dată că vă amintiţi din când în când şi cum se numeşte grupul parlamentar.

Dar despre această lege, este o lege care-şi propune să rezolve multe, dar în fapt nu rezolvă nimic, chiar deschide o sumedenie de necunoscute. Spuneţi că rezolvaţi problema finanţării de campanie? Eu cred că în acest moment aţi dat o lege doar pentru camerele de luat vederi şi pentru liniştea populaţiei. Pentru că, în rest, nu s-a schimbat nimic. Dacă vreţi cu adevărat să responsabilizaţi clasa politică, faceţi aceste conturi de campanie pe candidat. Iar în momentul în care se constată ilegalităţi, să meargă de la consilierul local până la preşedinte la puşcărie.

Este inadmisibil să vedem un preşedinte de ţară că spune că nu ştiu cu ce bani şi-a finanţat campania electorală.

Este incredibil că vreţi să finanţaţi partidele politice în momentul în care nu sunt bani pentru sănătate şi pentru educaţie.

Aşa că, în aceste condiţii, voi vota împotriva acestui proiect de lege pe care-l consider un proiect ipocrit care nu a rezolvat nimic din ceea ce înseamnă corupţie, finanţare ilegală şi vom asista în continuare la campanii făcute exuberant pe bani pe care-i nu va număra nimeni.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna deputat Gabriela Podaşcă, Grupul parlamentar al PSD. După care domnul deputat Pambuccian.

Doamna Gabriela-Maria Podaşcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am crezut că, înainte de a participa la o dezbatere într-un mod real, o să încercăm să citim legea sau măcar o să-i întrebăm pe cei care au contribuit la elaborarea ei. În al doilea rând, atunci când am început discuţiile în comisie, cred că, sincer, nici unul dintre noi nu ne-am închipuit că vom ajunge la o amploare atât de mare a acestor modificări. Şi, totuşi, eu cred că am fost de acord cu un singur lucru, acela că avem nevoie de o reformare, avem nevoie de o modificare a legii finanţărilor şi a legii partidelor.

Forma actuală, în ciuda declaraţiilor anterioare, este rezultatul colaborării dintre toate partidele politice. Este rezultatul consultării societăţii civile. Este un pachet legislativ care astăzi corespunde realităţilor politice din România.

Punctul de plecare bineînţeles că l-a reprezentat proiectul colegului PSD, Mircea Drăghici, pe care Grupul PSD l-a şi sprijinit. În plus, noi am preluat recomandările GRECO, Grupul Statelor împotriva Corupţiei, recomandări care aduc mai multă transparenţă întregului proces de finanţare. Astfel, noutatea principală a textului de lege este aceea că toate campaniile electorale vor fi de acum înainte finanţate de la buget. Dar asta înseamnă că vom avea o finanţare controlabilă, o finanţare bazată pe principiul decontării. Iar partidele şi candidaţii vor fi încurajaţi prin această lege să declare toate sumele pe care le folosesc în campanie.

Într-o perioadă în care încrederea oamenilor în Parlament şi în partidele politice este din ce în ce mai scăzută, eu cred că gestionarea la vedere a finanţării campaniilor electorale poate să ne aducă tuturor beneficii de credibilitate. Sau măcar va reuşi să elimine un subiect de critică la adresa candidaţilor şi a partidelor politice.

În al doilea rând, această lege ne va oferi un context potrivit pentru a reduce din cheltuielile electorale. Cred că a venit timpul să nu ne mai întrecem în pixuri şi în brichete sau în numărul de bannere afişate la bulevard. Este o decizie pe care trebuia s-o luăm mai demult. Iată că a venit momentul. Putem să-i convingem pe alegători să ne voteze şi prin folosirea altor instrumente de informare. După atâtea campanii electorale, eu cred că fiecare dintre dumneavoastră, mai ales cei cu mai multă experienţă, s-au convins că nici pixurile şi nici brichetele nu reuşesc să ne ajute să câştigăm alegerile.

Şi, în final, aş vrea să fac un comentariu şi să vă atrag atenţia asupra unui fenomen care este din ce în ce mai prezent în spaţiul media, pentru că am văzut cu toţii ce se întâmplă când scena politică devine un spaţiu de manevră a unor afacerişti. Am văzut cu toţii unde duce această lipsă de transparenţă.

Iată că avem ocazia, prin acest proiect de lege, să facem lumină o dată pentru totdeauna şi să ne decidem ce este cu adevărat permis şi ceea ce este interzis în finanţarea politicii din România.

Grupul PSD va susţine acest proiect de lege şi vă încurajează să-l votaţi.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Pambuccian.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu aş fi vrut să iau cuvântul, pentru că legea este într-adevăr scrisă foarte bine şi cu multă decenţă. Iau cuvântul pentru că şi populismul trebuie să aibă totuşi limitele lui. Adică nu ştiu dacă este bine să ajungem la populism fără frontiere, aşa, indiferent de subiect, să venim cu aceeaşi retorică, fără niciun fel de citire de lege înainte şi fără niciun fel de argumentaţie.

Noi vorbim aici de o lege care va limita atât de mult campaniile electorale, încât - şi pentru mine aceasta este o mare bucurie - tabloidul naţional va avea enorm de suferit. Nu o să mai fie bannere, o să fie mult mai puţine emisiuni la televizor, nu o să mai fie afişe din acelea mari, imense, peste tot, că nu o să fie bani pentru aşa ceva. Şi dacă vor fi, vor fi folosiţi ilegal. Pe o lege atât de drastică ca aceasta să aud un discurs atât de populist, atât de pe lângă lege şi atât de, până la urmă, plat şi absurd, mi se pare deja o agresare... o agresiune la adresa timpului pe care îl avem aici de folosit mult mai bine şi la adresa decenţei din fiecare dintre noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt.

Intrăm pe articolele admise. Vă propun calupuri de câte 10. Sunteţi de acord? Da? Mulţumesc foarte mult.

De la 1 la 10. Obiecţii, comentarii?

Poftiţi. La ce poziţie?

Domnul Szabó Ödön:

Punctul 10. Vorbim de articolul 5, domnule preşedinte, de la punctul 10. Punctul 9 din articolul 5 sună în felul următor - şi vă rog să fiţi atenţi, pentru că este, după părerea mea, destul de interesant formulat: "Este interzisă acceptarea sub orice formă, directă sau indirectă, de către partide politice, a donaţiilor de bunuri materiale ori sume de bani sau prestarea de servicii gratuite făcute cu scopul evident de a obţine un avantaj economic ori politic sau cu încălcarea dispoziţiilor alin. (8)".

Dar de ce strângi bani, dacă nu pentru a crea un avantaj politic, de a câştiga alegerile? Care este metoda? De ce ai... de ce spui să ţi se doneze bani dacă nu în a crea un avantaj politic propriului partid? Avantajul economic: dacă ai câştigat alegerile, vei avea susţinere mai mare din bugetul de stat pentru partidul tău politic, ai creat un avantaj economic. Toţi cei care vor câştiga vor fi duşi la puşcărie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci obiecţia dumneavoastră înseamnă respingerea... eliminarea ... nu...

Preşedintele comisiei.

Domnul Voicu?

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Scuzaţi-mă, nu... nu, doresc să ocup nici un loc...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Merită, să ştiţi! Da.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Opinia comisiei este de a fi de acord cu eliminarea sintagmei "avantaj politic".

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da. Deci eliminăm... Sunteţi de acord, domnule deputat?

Numai "avantajul politic", da? Mulţumesc foarte mult.

Supun la vot eliminarea acestei chestiuni, eroare de exprimare. Să înceapă votul.

Nici nu mai ştii ce rămâne pe stenogramă, aşa că trebuie să fii foarte atent. Bun. Toată lumea este pentru această eliminare. Vă supun alin. (9) al art.5 în forma stabilită după eliminarea unui avantaj politic, cuvântului "politic". Şi rămâne un "avantaj economic sau cu încălcarea dispoziţiilor alin. (8)". Să înceapă votul.

Mulţumesc. 128 de voturi pentru, două abţineri. Aprobat.

Supun articolul... poziţia 10 din amendamente admise, în integralitatea sa, la vot. Să înceapă votul.

127, cu o singură abţinere. Aprobat.

De la 11 la 20? Nu. Aprobate.

De la 21... între 11 şi 20 avem şi 17¹, ca să ştiţi, da?

De la 21 la 30. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 31 la 40?

Domnul Árpád.

La articolul 23, nu? Amendamentul respins.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Din raportul pe care îl aveţi în faţă veţi constata că actualmente este în vigoare un articol 23 care are doar două alineate, destul de clare, cum pot fi finanţate campaniile electorale. Adică din momentul în care începe campania, orice ban intră la partid este preluat de mandatarul financiar, în termen de 5 zile declarat şi depus în contul campaniei. Şi tot ce a intrat în această perioadă se poate cheltui numai pentru campanie. Asta conţin cele două alineate.

Iniţiatorul a propus un al treilea alineat, 2¹. Faţă de aceasta, comisia a propus în total 13 alineate, care sunt altfel formulate şi au alt conţinut decât alineatele iniţiale sau textul propus de iniţiator. Deci o formulare care din punct de vedere constituţional este discutabilă. Este discutabilă pentru că nu a mai trecut pe la Senat. A modificat însăşi filozofia finanţării campaniei. Şi această mică modificare este cea a alineatului 3. Deci, teoretic, noi cu celelalte alineate am fi de acord, pentru că într-adevăr clarifică, reduce etc., etc.

Dar ce spune alineatul 3? "Contribuţiile pentru campania electorală se depun sau se virează în conturile prevăzute la alin. (1) numai de către candidaţi sau de către mandatarul financiar, la împuternicirea acestora". Deci singurii care au dreptul să vireze sume de bani pentru acest cont sunt candidaţii, şi mandatarul financiar, în numele candidatului respectiv, unuia sau altuia.

Totodată aceşti candidaţi pot primi... el, candidatul, poate lua împrumut, poate primi subvenţii, donaţii de la terţi, dar nu este prevăzut nicăieri cum. Numai că trebuie să specifice, la un moment dat, de unde au provenit banii. Dacă este solicitată această specificare, de către AEP, la finalul campaniei electorale.

Deşi avem un articol 8 în această lege care clarifică cum intră bani la un partid, nu se face trimitere la acest articol. Şi atunci propunerea mea a constat în următoarea reformulare a acestui articol 23, cu menţinerea tuturor alineatelor aşa cum sunt şi preluarea acelor două alineate care există actualmente în lege. Adică: "donaţiile şi legatele primite după deschiderea campaniei electorale de la persoane fizice sau juridice trebuie declarate Autorităţii Electorale Permanente de către mandatarul financiar în termen de 5 zile lucrătoare de la primire şi depuse în conturile prevăzute la alin. (1), respectiv alin. (2), după caz, de către mandatarul financiar sau candidaţi. Prevederile art. 8 se aplică în mod corespunzător, respectiv, donaţiile şi legatele primite după deschiderea campaniei electorale pot fi folosite pentru campania electorală numai după declararea lor la Autoritatea Electorală Permanentă". Deci toţi banii sunt depuşi de către mandatarul financiar, inclusiv - aşa cum era până acum - banii aduşi de către candidaţi, într-o formă clară, vizibilă, declarabilă. Şi nu candidatul vine, din buzunarul propriu, şi depune în contul campaniei. Aceasta este propunerea noastră. În rest, toate alineatele, cu o mică modificare, inversare, deci din alin. (4) a devenit alin. (3), toate alineatele ar rămâne exact aşa cum sunt în propunerea comisiei.

Noi credem că prin aceste două alineate, pe de o parte, nu se va lega campania... finanţarea campaniei de către candidat şi buzunarul acestui candidat şi însăşi finanţarea campaniei de donaţiile primite de către numele unui candidat sau altuia. Pe de altă parte, va avea o clară posibilitate de urmărire a acestor sume. Toate sumele se virează prin mandatarul financiar, toate depunerile de la persoanele fizice, juridice. Şi, evident, se aplică în mod corespunzător art. 8 care în mod clar zice, în alţi ani, cum se finanţează partidul. Acesta este amendamentul nostru.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Supun votului acest amendament. Domnul deputat Voicu.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest amendament nu este unul tehnic, nu este unul de corelare sau de renumerotare, este unul fundamental. Este articolul care defineşte întregul concept al legii. Eu tratez cu toată seriozitatea amendamentul depus de UDMR prin domnul deputat Márton Árpád, însă opţiunea noastră este alta. Pentru că avem de ales între - aşa cum spuneam în intervenţia de la dezbateri generale, ca să înţelegem exact despre ce este vorba -, avem de ales între două concepte diferite de finanţare a campaniei electorale. Pentru Partidul Naţional Liberal - şi cred, pentru majoritatea membrilor comisiei - am ales cealaltă abordare, aceea de a scoate din jocul finanţării campaniilor electorale orice altă persoană fizică sau juridică ce nu este candidat. Nu este nimic ilegal sau în neregulă să adoptăm cealaltă variantă. Este doar o chestiune de filozofie, de concept, de principiu. Din punctul nostru de vedere, ruperea acestor legături de finanţare reprezintă obiectivul cel mai important al legii. Poate mai important decât finanţarea de la bugetul de stat, dacă vreţi. Deci din punctul nostru de vedere, al Grupului Partidului Naţional Liberal, vom vota împotriva acestui amendament.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pregătiţi-vă cartelele. Să înceapă votul.

Amendamentul domnului Árpád.

24 de voturi pentru, 4 abţineri, 100 de voturi împotrivă. A fost respins.

Supun votului amendamentul de la poziţia 35 din amendamente admise. Să înceapă votul.

116 voturi pentru, 8 abţineri, 7 voturi împotrivă. Aprobat.

De la 36 la 40. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

41-50?

Aveţi cuvântul, domnule deputat. Să-mi spuneţi unde aveţi obiecţii.

Domnul Szabó Ödön:

Domnule preşedinte, poziţia 45...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O secundă, vă rog frumos... Da, art. 29.

Domnul Szabó Ödön:

Da. Punctul 7.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Punctul 7.

Domnul Szabó Ödön:

Litera d).

La punctul 7 spune aşa: "Este considerat material de propagandă electorală orice material scris - şi este vorba de scris, audio sau video - care îndeplineşte următoarele condiţii"... şi enumeră. La pct. d) spune: "cel care depăşeşte limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului". Cine? Ce înseamnă aceasta: "depăşeşte limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului"?

Dacă îmi explicaţi o să-l votăm. Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Drăghici.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Articolul se referă la campania negativă, domnule coleg. Depăşeşte limitele jurnalistice de informare a publicului. Limitele jurnalistice de informare a publicului nu prevăd injurii la adresa dumneavoastră, când candidaţi. Şi pentru a nu permite acest lucru şi pentru ca în viitor campania negativă pe care vreţi, nu vreţi, am văzut-o cu toţii, şi pe panouri, şi în cutiile poştale, unii dintre noi s-au bucurat, alţii, cei mai mulţi, s-au întristat, da? Pentru a elimina campania negativă trebuie să prevedem o limitare a informării publicului. Să ne limităm... în limitele jurnalistice actuale.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul din nou.

Domnul Szabó Ödön:

Îmi cer scuze, domnule preşedinte, stimaţi colegi. Eu nu înţeleg din acest text ceea ce spune domnul coleg. Pentru că nu spune nici de campanie negativă în acest text, nu spune nici de limitele lui, nu spune cine stabileşte limita aceasta. Cine? Care autoritate? Dar nu... dar nu scrie... domnule coleg, nu l-aţi trecut. Cine stabileşte nu aţi trecut. Limita... că e la campanie negativă... Textul spune: "depăşeşte limitele activităţii jurnaliste".

Întrebaţi-i pe ziarişti care sunt aceste limite. Unul o să spună că este mai în stânga, celălalt o să spună mai în dreapta. Cine o va stabili? Şi care sunt consecinţele în cazul acesta?

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

CNA-ul stabileşte. La audio şi video, CNA-ul. La scris...

Domnul Drăghici.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Era bine să fi citit legea până la capăt. Deci Autoritatea Electorală, normal, cine să stabilească? Cine controlează, Autoritatea Electorală. Autoritatea Electorală ne-a cerut această formulare. Dumnealor vor stabili dacă au sesizat că limitele jurnalistice au fost depăşite şi vor aplica sancţiuni. Uitaţi-vă la capitolul de sancţiuni, veţi vedea că sunt prevăzute sancţiuni.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Árpád. După care încheiem această dezbatere, da?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Există o eroare în susţinerea iniţiatorului. Ne aflăm în momentul campaniei electorale. În acel moment deja funcţionează BEC-ul. El este autoritatea care sancţionează orice deviere de la prevederile legale.

În momentul începerii campaniei, este deja Biroul Electoral Central sau pentru...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi dreptate, domnule... Şi CNA-ul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Şi... Deci AEP-ul nu mai are nicio putere în acel moment. BEC-ul... sau dacă există alegeri doar pentru anumite UAT-uri, atunci, în funcţie de mărimea UAT-ului, există acele comisii specifice pentru acele alegeri. Ca atare, BEC-ul va sancţiona. Dar eu cred că nu trebuie să ne impacientăm, pentru că limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului, actualmente, pe care le vedem pe sticlă sunt nelimitate, sunt atât de generoase încât această literă d) nu interzice nimic.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Din intervenţia primului coleg al nostru de la UDMR am înţeles că obiecţii, comentarii înseamnă eliminarea literei d). Supun la vot, da? Să înceapă votul.

Bun. Deci avem în jur de... aproximativ 19 voturi au rămas pentru, 6 abţineri, 104 voturi împotrivă. Propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Supun articolul 29 de la poziţia 45 - amendamente admise, în integralitatea sa, votului dumneavoastră. Să înceapă votul.

Mulţumesc foarte mult.

117 pentru, 13 abţineri, un vot împotrivă.

De la 46 la 50. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Aprobate.

De la 51 la 60. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 61 la 70. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

71 până la 80. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

81. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final. Mulţumesc foarte mult.

7. Propunerea legislativă privind administrarea şi gestionarea domeniului de nivel superior ".ro" - caracter ordinar.

Iniţiatorii? Iniţiatorii?

Sunteţi iniţiator, vă rog frumos, fiind iniţiator, aveţi dreptul.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un proiect de lege care a avut aşa, suişuri şi coborâşuri. În sfârşit am ajuns la un punct de vedere comun cu ministerul. Şi pentru a-l pune în operă vă rog să retrimitem la comisie acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc. Pregătiţi-vă cartelele. Retrimitere la comisie. Să înceapă votul.

128 de voturi pentru, o singură abţinere. Retrimis la comisie. Termen? Domnul Pambuccian? Cât? Vă rog frumos, spuneţi. Două săptămâni. Mulţumesc.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare - caracter organic. Pl-x 3, acesta este.

Iniţiatorii? Nu.

Raportul. Domnul deputat Dobre, aveţi cuvântul.

Comisiile... juridică şi Comisia pentru administraţie au făcut un raport comun.

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică au fost sesizate în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001. Camera este prima Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, în sensul adoptării de către consiliile locale şi judeţene a hotărârilor privind patrimoniul, cu votul majorităţii consilierilor în funcţie.

Se propune ca hotărârile deliberative privind patrimoniul să se adopte cu votul a jumătate plus 1 din numărul total al consilierilor în funcţie, faţă de textul actual al legii care prevede că aceste hotărâri se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcţie. Membrii comisiilor au examinat iniţiativa în şedinţe separate. Membrii Comisiei de administraţie au hotărât cu majoritate de voturi respingerea iniţiativei legislative, iar membrii Comisiei juridice, în unanimitate. Având în vedere cele menţionate, membrii celor două comisii propun plenului Camerei respingerea propunerii legislative. În raport cu conţinutul şi obiectul reglementării, propunerea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult. Dezbateri generale?

Domnul deputat. Domnul deputat Cseke, aveţi cuvântul.

Domnul Attila-Zoltán Cseke:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Grupul UDMR va vota raportul de... raportul comun de respingere. Nu susţinem propunerea legislativă. Este o reglementare care... acea majoritate de două treimi pentru votul cu hotărârile de patrimoniu la unităţi administrativ-teritoriale este o reglementare care este în vigoare de la data adoptării Legii administraţiei publice locale din 2001 şi credem că a funcţionat destul de bine. De altfel, este cam singurul domeniu în ce priveşte hotărârile de consiliu local sau consiliu judeţean în care legea, legiuitorul a reglementat această majoritate de două treimi. Toate celelalte situaţii... este vorba ori de majoritatea votului consilierilor prezenţi sau a celor aflaţi în funcţie.

Nu credem, sincer, că astăzi este momentul pentru această... pentru o asemenea modificare de a coborî această majoritate, având în vedere şi faptul că aceste hotărâri de patrimoniu sunt poate printre cele mai delicate din punct de vedere administrativ. Iar nu toate unităţile administrativ-teritoriale, sincer, nu toate primăriile dispun de specialişti în domeniu pentru a pregăti nişte materiale, nişte documente, proiecte de hotărâri de consiliu local sau chiar şi judeţean profesional bine reglementate. Astfel încât noi credem că reglementarea actuală trebuie să rămână în vigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt? Domnul deputat Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi noi vom vota raportul de respingere a acestei iniţiative legislative. Considerăm că este periculoasă reducerea doar la majoritatea simplă a înstrăinării bunurilor de patrimoniu. Iar experienţa ne arată că, atunci când s-a dorit, multe lucruri din patrimoniul primăriilor, al administraţiei locale au dispărut. Aşa că vom vota respingerea acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt? Nu. Are caracter organic. Are raport de respingere. Merge la votul final. Mulţumesc foarte mult.

9. Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situaţia prevăzută la art.6 alin.(1) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru prorogarea unor termene, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.1 din 14 ianuarie 2015.

Are 7 amendamente admise şi procedura este de urgenţă.

Comisia?

Domnul Sorin Constantin Stragea:

În temeiul dispoziţiilor art.134 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificări şi completări, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu cererea de Reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115 din 2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situaţia prevăzută la art.6 alin.(1) din Legea nr.165 din 2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, precum şi prorogarea unor termene, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.1/2015.

Senatul a adoptat cererea de reexaminare în şedinţa din 11 martie 2015.

Iniţial, legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în data de 24 iunie 2014 şi a fost transmisă preşedintelui României spre promulgare în data de 26 iunie 2014.

În data de 10 iulie 2014, preşedintele României a solicitat reexaminarea legii, deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2013 a instituit, prin articolul 1, un termen de 180 de zile de la data intrării sale în vigoare, în care comisia prevăzută la art.5 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România finalizează situaţia terenurilor agricole şi forestiere, aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unităţii administrativ-teritoriale, care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ-teritorială.

Articolul 1 pct.2 din legea transmisă spre promulgare modifică articolul 1 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2013, în sensul stabilirii unui "termen de 270 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în care comisia prevăzută la art.5 din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, cu modificările şi completările ulterioare, finalizează situaţia terenurilor agricole, cu sau fără investiţii, şi forestiere, aflate în domeniul public sau privat al statului sau, după caz, al unităţii administrativ-teritoriale, care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ-teritorială".

Termenul de 180 de zile, stabilit de articolul 1 al ordonanţei de urgenţă a expirat în data de 22 iunie 2014, astfel că orice modificare adusă acestui termen nu ar mai fi putut fi realizată fără încălcarea principiului neretroactivităţii legii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 30 septembrie 2014.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În temeiul dispoziţiilor art.137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificări şi completări, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu cererea de reexaminare a acestei legi, formulate de Preşedintele României, trimisă cu adresa nr. PL-x 118 din 30 septembrie 2014, înregistrată în 2 octombrie 2014.

În conformitate cu prevederile art.61 şi 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificări şi completări, membrii Comisiei juridice au examinat cererea de reexaminare în şedinţa din 14 octombrie 2014, întocmind raportul iniţial prin care au admis cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României asupra acestei legi.

Menţionăm că la dezbateri a participat şi domnul George Băeşu, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Potrivit dispoziţiilor art.61 şi 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a reluat dezbaterile asupra legii, în raport de solicitările formulate în cererea de reexaminare, în şedinţa din 19 noiembrie 2014.

La dezbateri, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au fost prezenţi conform listei de prezenţă, la şedinţă participând şi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor admiterea cererii de reexaminare şi adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2013.

În data de 25 noiembrie 2014 legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, iar în data de 4 decembrie 2014 a fost transmisă Preşedintelui României spre promulgare. În data de 12 decembrie 2014 preşedintele a formulat sesizare de neconstituţionalitate. Curtea Constituţională a admis sesizarea formulată prin Decizia nr.1/2015.

Potrivit dispoziţiilor art.61 şi 134 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dezbătut legea supusă reexaminării ca urmare a acestei decizii.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor admiterea cererii de reexaminare şi adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2013.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

(În continuare, lucrările şedinţei sunt conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, vicepreşedintele autorităţii.

Vă rog.

Domnul Sorin Lazăr (vicepreşedinte, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În calitate de reprezentant al Guvernului, din poziţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, vă aducem la cunoştinţă faptul că suntem de acord cu raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

De altfel, singurul amendament propus este un amendament tehnic, din motivul respectării normelor de tehnică legislativă. Este vorba de un termen care ar fi apărut în proiectul de lege... ar fi apărut un termen caduc, 1 martie 2015.

Termenul a fost schimbat cu 15 aprilie 2015, termen la care ANCPI ar trebui să dea publicităţii situaţia comparativă a terenurilor care sunt cerute pentru restituire, cu cererile care sunt disponibile. Ultimul termen dat ADS-ului a rămas nemodificat.

Deci, practic, termenul care s-a modificat prin amendament nu are niciun efect asupra activităţii... desfăşurării activităţii normale a Autorităţii naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor?

Vă rog, domnule Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Spunea aici domnul vicepreşedinte că e o chestiune de natură tehnică şi că s-a dat un nou termen, ca să se elimine termenul depăşit. Putem să fim de acord, în principiu, cu acest aspect tehnic, dar sperăm ca toată discuţia să nu se transforme într-o nouă fata morgana. Alergăm permanent după reluarea procesului de restituire a proprietăţilor, care se tot amână. Nu e un capăt de ţară 15 aprilie 2015, dar ceea ce mi-a atras atenţia e ce a spus domnul vicepreşedinte, cum că "ar trebui să fie pusă la dispoziţie situaţia comparativă".

Domnule vicepreşedinte, nu "ar trebui", "trebuie"! Deci aceste permanente tergiversări denotă o slabă capacitate administrativă, un haos atât la nivelul judeţelor, cât şi la nivel central.

Grupul nostru parlamentar vă solicită imperativ să încetăm odată cu aceste tergiversări, să apară această situaţie comparativă, pentru că întotdeauna când a fost vorba de acest proces de restituire a proprietăţilor noi v-am cerut, ca principal criteriu şi modalitate, restituirea în natură a imobilelor care au aparţinut minorităţilor naţionale.

Nu am cerut sub nicio formă grevarea abuzivă a bugetului de stat, lucru pe care-l constatăm ca fiind catastrofal în ultimii ani, în ceea ce priveşte procesul de retrocedare. Insistăm în continuare: terminaţi de urgenţă procedurile administrative, reluaţi procesul de retrocedare în natură, în primul rând al proprietăţilor ce trebuie restituite. Credem că este inadmisibil că permanent se găsesc motive, scuze şi detalii tehnice pentru prelungirea termenelor şi folosirea condiţionalelor, "ar trebui". Nu, domnule vicepreşedinte, "trebuie"!

Vom vota această chestiune de natură tehnică, dar vă cerem în continuare celeritate.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Árpád. Numai puţin. Domnule Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte şi oricum şi eu am o întrebare legată de expunerea colegului nostru, pentru că eu am desprins alt element din discursul reprezentantului Guvernului, cum că este în derulare o acţiune, aceasta însemnând, cam pe aceeaşi idee, că astăzi fiind cu o lună înainte de acest termen de 15 aprilie, înseamnă că dacă totul e în derulare, pe 15 aprilie vom avea realizat acel deziderat care este propus în lege? Aceasta este întrebarea la care aş dori răspuns.

În legătură cu această lege, ne cunoaşteţi punctul de vedere, noi nu am fost de acord în forma în care a fost adoptată, pentru că a blocat retrocedările şi, aşa cum şi domnul Ganţ a spus, dacă pe vremea respectivă, în 1991, în 4-5 ani că ar fi aplicat Legea nr. 18, ulterior, în 2000, tot aşa, în 4-5 ani s-ar fi aplicat Legea nr. 1 şi aşa mai departe, pe 2007, 2008, 2009, 2011 nu mai avea cine să fure, de unde, pentru că totul era rezolvat.

Deci toate aceste amânări duc unde? Ca să se rezolve o problemă omul vine de acasă bine pregătit. E mai bine să rezolvăm prin lege şi să încercăm să ne ţinem de datele legii, adică am un termen, să-l respect.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Ciuhodaru, vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Nici noi nu am fost de acord cu această lege în momentul în care s-a votat, pe acelaşi criteriu, blochează retrocedările. Dar vreau, dacă tot este reprezentantul Guvernului aici, să ne spună ce se va întâmpla dacă pe 15 aprilie nu va fi pusă în practică această lege? Cine răspunde? Că aşa, cu prorogări, cu 180 de zile, o să mai veniţi o dată încă 180 de zile şi până la urmă cei care ar trebui să intre în posesie, să beneficieze de această lege, s-ar putea nici să nu mai fie în viaţă până când dumneavoastră vă hotărâţi să faceţi ceea ce ar trebui să faceţi.

Deci, întrebarea este ce se întâmplă şi cine răspunde dacă pe 15 aprilie legea nu se pune în funcţie?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rog reprezentantul Guvernului.

Domnule vicepreşedinte? Numai puţin, domnule vicepreşedinte.

Domnul Tinel Gheorghe.

Vă rog, domnule Tinel Gheorghe, vicelider PNL nou.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Grupul nostru politic parlamentar nu a susţinut acest proiect de act normativ, acea angajare a răspunderii Guvernului Ponta de acum 730 de zile. Exact 730 de zile sunt de când Victor Ponta a venit şi a spus: "Vom rezolva în 180 de zile acel inventar, vom face, vom drege"... Iată că nu mai contenim cu prorogările. Ordonanţă după ordonanţă, să fie 1 decembrie 2014, să fie 1 martie, să fie 15 aprilie, să fie, să fie, să fie, dar observăm că nimeni nu finalizează nimic. Mai mult, am blocat procesul de retrocedare, l-am blocat!

Şi am spus de fiecare dată de la această tribună că nu este capabil Guvernul PSD şi Guvernul Victor Ponta să finalizeze acest proces.

Noi nu avem încredere că prorogarea acestui termen până la 15 aprilie va rezolva această problemă. E vorba de incompetenţă clară şi de lipsă de voinţă politică de a finaliza acest aspect.

Nu susţinem acest proiect de lege.

(În continuare, lucrările şedinţei sunt conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Din partea Guvernului. Domnule Lazăr, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin Lazăr:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş începe cu ultima remarcă făcută de domnul deputat Tinel Gheorghe. În niciun caz această "amânare", dacă vreţi să o punem între ghilimele, nu blochează procesul de restituire, sub nicio formă. Dumneavoastră aveţi acces la pagina de web a instituţiei şi o să vedeţi că noi aprobăm lunar dosare, aşa cum stabileşte Legea nr. 165. Unu.

Doi. Vă anunţ că procesul de restituire se referă doar acum la inventarierea bunurilor imobile care vor face obiectul restituirii în natură. Cu alte cuvinte, v-aş informa că procesul este finalizat în proporţie de 95%. Nu o să ajungem poate la 100%, dar cei care nu o să vină cu inventarierea, probabil au motivele lor şi vor răspunde pentru ceea ce se întâmplă. Noi am ajuns la 95%, repet, şi nu este vorba de o amânare şi vă asigur că în niciun caz nu dorim blocarea procesului de restituire, ci doar încercăm să degrevăm bugetul statului de nişte cheltuieli, prin restituirea în natură a unor imobile ce pot fi restituite.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Nu mai sunt dezbateri generale.

Intrăm pe amendamentele admise.

Primul amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al patrulea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al cincilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al şaselea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al şaptelea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Merge la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Patru amendamente respinse, 75 admise. Procedură de urgenţă, caracter ordinar.

Guvernul României? Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Scopul acestei ordonanţe de urgenţă a Guvernului este acela de a stabili politica salarială a personalului din sectorul bugetar în anul 2015, precum şi reglementarea unor măsuri în domeniul cheltuielilor publice pentru anii 2015 şi 2016.

Susţinem forma comisiei, cu excepţia amendamentului de la poziţia 65.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, domnul Viorel Ştefan.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

La întocmirea raportului comisiile au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social şi Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea unor măsuri de politică salarială prin care se prevăd modalităţi de stabilire a salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2015, precum şi prelungirea în anul 2015 a unor măsuri bugetare care să conducă la utilizarea fondurilor publice de o manieră echilibrată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art.73 alin.(1) din Constituţia României, republicată.

Proiectul a fost adoptat în Senat în şedinţa din 4 martie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamentele, admise şi respinse, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Szabó Ödön:

Domnule preşedinte, pe procedură, în prima fază.

În Comisia pentru învăţământ am dezbătut şi a trebuit să oferim un aviz pe acest material şi am realizat mai multe propuneri, care ar fi trebuit să fie regăsite, în raportul final, cel puţin la amendamente respinse, întrucât în plenul său Comisia de învăţământ a adoptat o serie de modificări care nici măcar nu au fost cuprinse în acest raport, nici ca amendamente admise, nici ca amendamente respinse. Vă rog, pe procedură, să fie retrimis pentru o săptămână în comisia raportoare, ca să-şi poată spune punctul de vedere cu privire la amendamentele adoptate în unanimitate în Comisia pentru învăţământ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu au existat aceste amendamente.

Domnule Viorel Ştefan? Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Ştefan:

Nu am o explicaţie. Cert este că comisiile au dezbătut, în şedinţă comună ieri, atât Comisia pentru muncă, cât şi Comisia pentru buget, şi la dezbaterea comună avizul de la Comisia pentru învăţământ nu fusese acolo, nu-l primiseră. S-a întâmplat ceva, o disfuncţie, nu ştiu... Adică noi am respectat termenul din raport. Dacă avizul a fost trimis cu întârziere, e altă discuţie...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Poate dumneavoastră aţi făcut dezbaterea pe aviz ieri, când deja comisia era pentru examinare pe fond ...

Domnul Viorel Ştefan:

Cu siguranţă. Noi ne-am întâlnit ieri dimineaţă la ora 10,00 în şedinţă comună.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dacă facem avizarea în acelaşi timp, nu există nicio scuză, nu există obligaţie, nu vă supăraţi, domnule deputat, nu inventăm reguli.

Când comisia anunţă şi publică pe site, că de aceea avem marţea, înainte de miercuri, nu avem cum să facem aşa ceva, nu putem să luăm un drept comisiei care a anunţat că dezbaterea începe pe fond. Aţi avut termen suficient.

Mulţumesc.

Domnul deputat Orban.

Domnul Ludovic Orban:

Susţinem această propunere şi este, în mod evident... sunt membru al Comisiei pentru muncă şi la dezbaterea comună, Comisia pentru muncă cu Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, nu au fost prezente amendamentele formulate de Comisia pentru învăţământ.

Ca atare, susţinem propunerea de retrimitere la comisie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Cum să retrimitem la comisie ceva ce s-a intrat pe fond? Este un regulament. Dacă a intrat pe fond în comisie şi nu ţi-au venit amendamentele, scrie în regulament foarte clar. Nu putem să facem... încălcăm regulamentul. Păi daţi-mi articolul pe care îl susţineţi, domnule deputat! Nu putem! Daţi-mi articolul, vă rog frumos, din regulament şi eu sunt de acord. Daţi-mi articolul din regulament, prin care, dacă comisia de avizare face dezbaterea după ce sesizarea în fond este făcută, noi trebuie să o întoarcem la comisia sesizată în fond.

Domnul Szabó Ödön:

Domnule preşedinte, două lucruri. În regulament spune foarte clar: "Orice lider de grup sau vicelider poate solicita retrimiterea unui material", aşa cum l-am făcut, pentru comisia raportoare. Acest lucru am solicitat. Supuneţi la vot, pentru o săptămână. Nu cred că se întâmplă...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat...

Domnul Szabó Ödön:

Domnule preşedinte, lăsaţi-mă să termin, pentru că aşa este civilizat şi dacă aveţi de spus, puteţi să veniţi de la acest microfon pentru alte chestiuni.

Există o solicitare de retrimitere la comisie. Nu cred că dacă a zăcut atâta timp în Parlament această ordonanţă de urgenţă, care oricum în multe situaţii şi-a produs efectele deja, nu poate fi retrimisă în comisie pentru a discuta acele amendamente care au fost în unanimitate votate de Comisia pentru învăţământ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, s-ar părea că nu mă înţelegeţi, poate vorbesc mai bine în limba română. Comisiile de fond au avut în acest moment, au anunţat luni, conform regulamentului, că marţi dezbat, în conformitate cu prevederile regulamentare şi aprobarea Biroului permanent sesizarea în fond pe aprobarea acestui proiect de lege pe Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.83/2014.

Dacă dumneavoastră aţi făcut avizul, în paralel cu fondul, nu este vina niciunuia dintre cei doi preşedinţi şi a birourilor celor două comisii.

Pe cale de consecinţă, plenul Camerei nu poate să meargă pe o solicitare decât dacă există în regulament şi dacă există o înţelegere între liderii grupurilor, altfel eu nu am argument. Cum să retrimit la comisie ceva ce... cele două comisii în care dumneavoastră sunteţi parte au făcut o chestie absolut regulamentară, nu ştiu cum. Daţi-mi...

Domnule Árpád, numai o secundă.

Domnul Szabó Ödön:

Domnule preşedinte, doar o singură chestiune şi, vă rog foarte mult, nu o faceţi pentru prima dată şi probabil ...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Daţi-mi şi mie voie!

Domnul Szabó Ödön:

O secundă!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Numai o secundă!

Domnule deputat, vă rog frumos. Daţi-mi voie să îi dau cuvântul domnului vicelider, nu am nimic la adresa dumneavoastră ....

Domnul Szabó Ödön:

Daţi-mi voie să vorbesc!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Szabó Ödön:

Domnule preşedinte, un singur lucru, şi vă rog foarte serios: nu mai faceţi afirmaţii de discriminare etnică, în sensul în care nu aş putea înţelege ceea ce spuneţi dumneavoastră. Vă rog să vă cereţi scuze, pentru că aţi spus că trebuie să vorbiţi altfel, pentru că eu n-aş înţelege! Nu faceţi asemenea declaraţii în plen!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos să vă păstraţi limita respectului. Eu nu fac şi nu am făcut niciodată afirmaţii de acest gen, decât dacă dumneavoastră vreţi să le interpretaţi. Aşa încât, vă rog frumos, de la tribună, să vă măsuraţi aceste cuvinte. Nu fac şi nu am făcut niciodată, nici când sunt parlamentar. Aceasta este interpretarea dumneavoastră şi este subiectivă. Să fiţi sănătos!

Domnul deputat Márton Árpád.

Nu îmi permit să fac aşa ceva şi, spre deosebire de dumneavoastră, să ştiţi că şi eu am un pic de sânge nu numai românesc, aşa încât pot să fac, dacă vreau, orice, dar sunt obligat de regulament să-mi văd lungul nasului şi să respect, cu respect, orice cetăţean şi orice membru al acestei comunităţi. Şi n-aţi văzut la mine vreo manifestare de acest gen. Aşa încât, vă rog frumos pe dumneavoastră, când faceţi afirmaţii, să nu aveţi impresia că eu vreau să vă jignesc pe dumneavoastră. Nu mi-am permis niciodată şi, mai mult, vă respect, ca profesie şi ca atitudine. Cu respect vă spun acest lucru. Nu aţi văzut niciodată la mine, ca deputat, o astfel de manifestare. Dar dacă vreţi, eu îmi cer scuze pentru atitudinea pe care am avut-o, pentru că dumneavoastră aţi avut o interpretare subiectivă cu privire la atitudinea mea de preşedinte de şedinţă.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Sunteţi mulţumit acum, domnule deputat?

Vă rog frumos.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte, pentru că mi-aţi cerut articolul, v-am adus articolul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Articolul 65 alin.(1): "Comisia permanentă sesizată în fond va stabili un termen în care să îi fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examinează proiectul ori propunerea legislativă, consultându-se cu acestea şi ţinând seama de termenul de predare a raportului.

Termenul de remitere a avizului sau a avizelor nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului".

Şi alin.(3), exact ce aţi citit dumneavoastră: "În caz de nerespectare a acestui termen, comisia sesizată în fond îşi va putea redacta raportul fără a mai aştepta avizul sau avizele respective".

Problema de fond este următoarea: în primul rând, cel puţin aşa reiese din textele pe care le avem, termenul de depunere a raportului este, mi se pare, 24 martie, şi astăzi nu înţeleg că am fi în acea zi. Unu.

Doi. A existat un astfel de termen decis de comisie, cu consultarea Comisiei pentru învăţământ pe care acesta nu l-a respectat? Dacă da, susţinerea dumneavoastră este corectă. Dar dacă prevederea alin.(1) şi (2) nu a fost respectată, atunci este necesară retrimiterea la comisie pentru o săptămână, să se ia în considerare punctul de vedere al Comisiei pentru învăţământ, pentru că această ordonanţă are implicaţii destul de importante asupra segmentului învăţământ, deci bugetarii din învăţământ, care sunt destul de numeroşi în ţara aceasta, şi aveţi tot timpul ca până pe 24 martie să aveţi un raport în care, eventual, să aveţi la amendamente respinse amendamentele Comisiei pentru învăţământ, care se pot susţine în plen.

Deci solicit încă o dată retrimiterea la comisie, pe baza articolului 65 alin.(1) şi (2).

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, cu scuzele de rigoare şi v-aş ruga frumos să rămâneţi la microfon, pentru că e bine să discutăm cu tot regulamentul în faţă şi cu chestiunea.

V-aş ruga să citiţi alineatul (5). Comisiile reunite pentru dezbaterea în fond au respectat mai mult de jumătate din termenul pe care comisia îl avea, astfel încât să poată să dezbată această chestiune. Chiar şi dumneavoastră, în afirmaţia pe care aţi avut-o, mi-aţi dat dreptate. Nu există nimic în acest regulament şi în decizia comisiilor sesizate în fond care să fie încălcat.

Vă reamintesc ce scrie: a trecut de jumătate, au avut termen de depunere a amendamentelelor pe 16, noi suntem în 18, astăzi, şi au dezbătut-o ieri, pe 17 martie.

Din punct de vedere al regulamentului, domnule deputat, cu tot respectul pe care vi-l port şi-l port colegilor dumneavoastră, îmi cer scuze, preşedinţii celor două comisii, care nu sunt, din informaţiile mele, numai de la mine, din grupul parlamentar, au respectat regulamentul. Comunicarea între preşedinţii de comisii nu este nici atributul meu, nici al dumneavoastră, şi nu am ce să fac. Sunt de acord cu dumneavoastră, cu o înţelegere între liderii grupurilor parlamentare, o retrimitem. Dar, pe fond, pe regulament, domnul deputat care a vorbit din partea Grupului parlamentar al UDMR nu are argumente. Nu putem să acuzăm două comisii, membrii lor, că au luat o decizie în conformitate cu respectarea alineatelor. Ştiţi foarte bine că am dreptate.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte, chiar am vrut să mă duc la loc, dar aveţi o susţinere greşită şi o citire greşită a raportului. Şi în alin.(5), şi în alin.(2), pe care l-am citit, se vorbeşte în felul următor: nu poate fi mai mic de jumătate din termen. Asta înseamnă că nu poate fi mai mic, dar poate fi mai mare.

Deci, nu-mi puteţi citi din alin.(5), că dacă a trecut de jumătatea termenului, pot să depună raportul.

Încă o dată, dacă ei nu au precizat un termen, conform alin.(1) şi alin.(2), pe care nu l-a respectat Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, în termenul art.65, atunci trebuiau să aştepte să vină. Şi, dacă nu au aşteptat şi încă nu a fost depăşit termenul de depunere a raportului, mi se pare corect ca în acest termen de depunere a raportului, să realizeze o recitire a acestui text de lege, cu amendamentele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi cu posibilitatea lor, în eventualitatea de respingere a amendamentelelor lor, de a şi le susţine.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt de acord cu dumneavoastră. Nu am contestat această chestiune. Eu am contestat ceva la care nici dumneavoastră nu aţi avut contraargument.

Eu am spus că cele două comisii sesizate în fond au stabilit regulamentar.

De obicei, comisiile care au aviz, dacă vor să prelungească termenul de dezbatere în fond până la limita superioară, cer Biroului permanent sau informeză comisiile.

De aceea, îmi pare foarte rău că dumneavoastră nu vedeţi şi partea a adoua art.65 din alineatul respectiv, care spune foarte clar: "consultându-se cu acestea". Deci, nu este atributul plenului reunit. Dumneavoastră puteaţi să cereţi retrimiterea la comisie şi eram de acord, nu aveam nicio problemă, dar nu pe argumentul acesta. Acordul grupurilor este suficient; nu pe argumentul că cele două comisii sesizate în fond au încălcat regulamentul şi nu au discutat.

Dacă liderii grupurilor sunt de acord cu retrimitere, fără..., atunci, nu avem o problemă. Dar, am o rugăminte la dumneavoastră, să inventăm lucrurile care sunt în regulament.

Vă mulţumesc foarte mult.

Cu acordul liderilor grupurilor parlamentare, se retrimite; cu acordul liderilor grupurilor parlamentare, cerem retrimitere la comisie; termen, o săptămână.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

Mă bucur că nu stabilim nişte precedente de încălcare a regulamentului şi a înţelegerilor dintre preşedinţii de comisii.

Intrăm, suntem la dezbaterea generală.

Nu a vorbit decât Grupul parlamentar al UDMR, care a cerut retrimiterea la comisie, termen o săptămână.

Dacă, din partea grupurilor?

Doamna deputat Boghicevici, aveţi cuvântul, pe dezbateri.

Doamna Claudia Boghicevici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul nostru parlamentar nu se opune acordării de măriri salariale. Considerăm că în România, salariile trebuie să fie decente, astfel încât ele să acopere nevoile cetăţenilor pentru un trai decent.

Din păcate, prezenta ordonanţă nu face altceva decât să arunce nişte fărâmituri anumitor categorii profesionale - medicilor, profesorilor. Dar, din păcate, aceste sume nu vor acoperi creşterile de preţuri la utilităţi, la bunurile de consum, datorate creşterii impozitelor şi taxelor.

Mă întreb, stimaţi colegi, de ce în această ordonanţă nu sunt cuprinse şi alte categorii sociale, sau alte entităţi, sau alte instituţii? Şi mă refer aici la personalul din domeniul asistenţei sociale, asistenţi sociali cu un salariu foarte mic, psihologi, de ce nu chiar militari şi poliţişti?

Dragi colegi, această lege a salarizării nu trebuie elaborată doar în an electoral şi nu trebuie elaborată doar pentru anumite categorii sociale, care se vor încolona la vot în anumite situaţii.

De trei ani de zile, de când Legea unitară a salarizării a fost elaborată şi agreată de mecanismele internaţionale - FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană -, nu am văzut decât improvizaţie şi amatorism.

Doamna ministru Rovana Plumb refuză să vină în faţa noastră, să ne prezinte viziunea dumneaei asupra acestei legislaţii, deşi în fiecare seară, la televizor, vine şi ne spune cât de bine le va fi salariaţilor din România.

Dragi colegi,

Această ordonanţă nu va face altceva decât să adâncească şi mai mult dezechilibrul din sistemul public. Nu va reduce raportul dintre salariul minim şi salariul maxim şi nici într-un caz nu va fi stimulată performanţa angajaţilor şi nu va aduce eficienţă administraţiei.

Credem că vom putea avea un sistem şi o administraţie performantă în condiţiile în care resursa umană va fi motivată, astfel încât să-şi îndeplinească în mod corect atribuţiile pe care le are.

Îi cer doamnei ministru Rovana Plumb să vină în faţa noastră, a parlamentarilor, şi să prezinte proiectul Legii salarizării unitare aşa cum îl consideră, cum îl vede dumneaei, având în vedere faptul că am aflat, de la televizor, că în minister se munceşte la un asemenea proiect, şi noi considerăm că doar criteriul prezentat de dumneaei, acela al studiilor, nu poate fi suficient în elaborarea unei legislaţii atât de complexe, pentru că nu înţelegem cum se vor realiza diferenţele între diferite domenii, atribuţii şi responsabilităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Alte luări de cuvânt la dezbateri generale?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această ordonanţă, printre altele, prorogă două termene importante. Un termen se referă la introducerea şi posibilitatea ca din anul şcolar următor, şcolile din învăţământul obligatoriu, dar particulare, care, conform Legii nr.1/2011, ar trebui să fie finanţate cu acelaşi normativ ca şi toate şcolile de stat, această lege prorogă pentru încă un an acest termen. Deşi se spunea că termenul şi această finanţare ar fi trebuit să intre în vigoare din anul şcolar următor.

A doua chestiune importantă şi pe care Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a susţinut-o în unanimitate a fost că prorogă nu pentru un an, ci pentru doi ani - şi pentru 2015 şi pentru 2016 -, finanţarea cu 6% a învăţământului.

Considerăm că aceste două elemente nu pot fi susţinute.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Iacoban.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Îmi pare rău, doamna deputat, dar aş vrea să vă dau un mic răspuns şi să vă spun că dumneavoastră aţi fost dintre cei care aţi susţinut Guvernul PDL care a tăiat salariile cu 25%, aţi impozitat pensiile şi aţi mărit TVA-ul.

Dumneavoastră aţi fost printre cei care aţi susţinut Guvernul PDL, care el însuşi a discriminat diferite categorii sociale prin acele legi nedrepte. Noi nu am făcut altceva decât să facem dreptate până la capăt şi să reparăm ceea ce dumneavoastră aţi stricat în aceşti ani.

Prin urmare, în aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă venim cu o nouă propunere, de creştere a salariilor de bază pentru personalul didactic la 5% de la 1 martie şi cu alt 5% de la 1 septembrie.

În paralel, să ştiţi că, aşa cum şi-a asumat şi doamna ministru Rovana Plumb şi secretarii de stat, şi PSD-ul, la nivel parlamentar, pregătim o nouă Lege a salarizării unice, nu cu 111 trepte de salarizare, ci numai cu 5 trepte de salarizare prin care salariile bugetarilor să crească.

Vă mulţumesc şi Grupul parlamentar al PSD susţine această Lege de aprobare a Ordonanţei nr.83, pentru că are unele prevederi foarte bune pentru bugetarii din România şi are un impact bugetar substanţial.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

M-aş fi aşteptat ca PSD-ul să fie mai puţin ipocrit astăzi.

Credeam că vorbim despre deblocarea posturilor din sănătate, de finanţarea corespunzătoare a acestui domeniu. Nu ştiu de ce mai faceţi o nouă Lege a salarizării unitare. Aceasta nu vă place? Măcar pe aceasta puneţi-o în practică.

Aveţi legi pe care nu le respectaţi. 6% din PIB pentru învăţământ nu a fost acordat niciodată. Şi, dacă vă interesează, este şi acel credit educaţional pe care ar trebui să-l primească fiecare copil din România atunci când se naşte, de 500 de euro, pe care nu l-aţi dat niciodată.

Aşa că, prin această ordonanţă minunată, practic, aţi luat din buzunarele fiecărui nou-născut 500 de euro. Felicitări! Nimeni nu a mi făcut asta.

Suntem împotriva acestei ordonanţe ce blochează, practic, tot ceea ce înseamnă dezvoltare în această ţară.

Nu am de ce să vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

O să intrăm pe amendamente admise şi amendamente respinse. Sunt patru amendamente respinse. O să rog colegii să fie atenţi, dacă vor să le susţină.

Intrăm în calupuri de câte zece, dacă sunteţi de acord? Calupuri de câte zece. Vă mulţumesc foarte mult. Nu sunt obiecţii, comentarii.

De la 1 la 10.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 11 la 20.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 21 la 30.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 31 la 40.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 41 la 50.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 51 la 60.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La poziţia 56, textul adoptat de Senat sună în felul următor: "Următoarele prevederi ale Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se proroguă, după cum urmează: art.9 alin.(2) şi art.100 alin.(2), referitoare la finanţarea de bază pentru învăţământul preuniversitar particular şi confesional acreditat, până la data de 15 septembrie 2015."

Acest articol a fost eliminat şi se propune eliminarea de către comisia raportoare.

Noi propunem menţinerea - şi aceasta a fost şi propunerea în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport - menţinerea în forma adoptată de Senat a punctului a). Şi imediat o să fac referire şi la punctul b).

Aceasta este prima propunere, ceea ce presupune că din 15 septembrie 2015 se vor finanţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Încă o dată, domnule deputat.

Domnul Szabó Ödön:

Deci, menţinerea de la poziţia 56 din art.36 alin.(1) punctul a), în forma adoptată de Senat; menţinerea lui în forma adoptată de Senat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos să mă iertaţi. Eu nu am niciun punct a).

Domnul Szabó Ödön:

Deci, poziţia 56, ca să luăm...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Amendamente admise, domnule deputat.

Domnul Szabó Ödön:

Scrie text adoptat de Senat. Acolo. Deci, acest lucru am spus.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci, dumneavoastră vreţi ca în textul...

Domnul Szabó Ödön:

Menţinerea textului adoptat de Senat la punctul a).

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

La punctul a). Şi aţi zis că mai aveţi o chestiune, după aceea.

Domnul Szabó Ödön:

După aceea, da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dragi colegi, deci, textul comisiei vă propune eliminarea textului adoptat de către Senat.

Domnul deputat vă propune păstrarea lit. a) în forma venită de la Senat. Da?

Să înceapă votul.

51 de voturi pentru, trei abţineri şi 66 de voturi împotrivă.

Această propunere a fost respinsă.

Dacă mai aveţi la acest punct 56?

Domnul Szabó Ödön:

Poziţia b) presupune prorogarea termenului cu doi ani, ceea ce înseamnă că 6% din PIB nu se va acorda nici în acest an, nici în anul viitor.

Propunerea a fost de modificare a acestuia pentru "31 decembrie 2016"; tot la fel, în unanimitate, în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am înţeles. Deci, dumneavoastră spuneţi ca să rămână varianta de la Senat - 2016.

Bun. Aceeaşi chestiune ca şi la punctul a), la punctul b), Grupul parlamentar al UDMR vă propune păstrarea textului de la Senat.

Să înceapă votul!

Vă mulţumesc. Şi aici au fost 67 de voturi împotrivă şi doar 55 pentru, două abţineri.

Atunci, vă supun votului poziţia 56 din amendamente admise, în forma aprobată de către comisie.

Să înceapă votul.

Cea din comisie. 74 de voturi pentru, patru abţineri, 44 de voturi împotrivă. Aprobat.

De la 57 la 60, dacă sunt obiecţii, comentarii?

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Szabó Ödön:

Este poziţia următoare, domnule preşedinte, care spune: "Începând cu anul şcolar 2015-2016, statul asigură, fără discriminare, din punct de vedere al formei de organizare a învăţământului de stat, particular sau confesional, pe fiecare nivel de structurare a învăţământului preuniversitar, finanţarea de bază reglementată la articolele menţionate în Legea învăţământului."

Propunem menţinerea textului iniţial din Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pregătiţi-vă cartelele.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc. Doar 51 de voturi pentru, 6 abţineri, 74 de voturi împotrivă.

Numai o secundă, să supun la vot.

Supun la vot punctul 57, în forma propusă de către comisie.

Să înceapă votul!

Domnul deputat Tinel Gheorghe, pe procedură.

75 de voturi pentru, 5 abţineri, 48 de voturi împotrivă.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte, pe procedură.

Sunt colegi de-ai noştri care, în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au avut amendamente. Ei nu înţeleg această interpretare a regulamentului, în aşa fel încât, astăzi, la raportul în plen, raportul final, să nu se regăsească amendamentele lor.

După părerea mea, este o îngrădire a dreptului la libera iniţiativă a parlamentarului, să ştiţi.

Şi eu cred că faptul că textul de lege intră în dezbatere, astăzi, în plen, fără avizul unei comisii importante, este o greşeală din partea dumneavoastră, o chestie de orgoliu.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

A mea?

Domnul Tinel Gheorghe:

Da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi am supus, la vot, domnule. Plenul. Ce legătură are preşedintele Camerei cu decizia plenului? Că nu înţeleg. Vă rog frumos să vă exprimaţi. Am rugămintea, domnule deputat, vă rog frumos, ce legătură are preşedintele de şedinţă cu votul exprimat de către colegi? Nu înţeleg, nu înţeleg nimic. Ce vină am eu în chestia asta?

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte, din punctul nostru de vedere, dezbaterea sterilă pe regulament, dacă comisia sesizată în fond a avut sau nu a avut discuţii cu comisia avizatoare, a generat acel vot, să ştiţi. Şi dumneavoastră aţi generat acea discuţie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, acesta este regulamentul pe care şi domnul deputat Márton l-a recunoscut.

Îmi pare rău că nu înţelegeţi regulamentul. Nu sunt eu obligat să ţin legătura între cei doi preşedinţi de comisie; trei în această zonă. Şi niciun preşedinte de şedinţă de plen, să ştiţi, nu are această obligaţie.

Continuăm.

De la 58 la 60, dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Vă mulţumesc foarte mult.

De la 61 la 70.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

71.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

72.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

73.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

74.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

75.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

Domnule deputat, amendamentele respinse merg odată cu amendamentele admise. Am şi spus la începutul dezbaterii, colegii care au amendamente respinse rog frumos să fie atenţi.

Domnul deputat a avut obiecţii, comentarii. Nimeni nu a susţinut niciun amendament respins.

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Domnule preşedinte,

Dintr-un punct de vedere, v-am înţeles. Colegul s-a referit la amendamentul pe care l-a făcut comisia şi s-a respins forma venită de la Senat, nu ce am făcut noi în comisie. Pentru că aici noi, până acum, am lucrat pe amendamente admise şi, pe urmă, la amendamentele respinse, dacă are cineva. Şi, pentru asta, sunt trecute în Anexa nr.2.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos să mă iertaţi. Nu inventez eu regulamentul. Am mai avut discuţia aceasta de o sută de ori. Dumneavoastră sunteţi vechi parlamentar, cum puteţi să faceţi o asemenea afirmaţie în plenul Camerei Deputaţilor?

Vă rog frumos iertaţi-mă, nu ştiu ce să fac. Regulamentul este clar. Urmăriţi amendamentele respinse şi le susţineţi în momentul în care vin la dezbatere. Nu este nicio chestiune că se citesc prima dată amendamentele admise şi după aceea pe cele respinse. Nu este adevărat! Îmi pare rău, dar regulamentul este cu totul şi cu totul altfel.

Dragi colegi, este ora 13,00.

Ne vedem la ora 14,00, pentru a continua lucrările.

Acest proiect de lege are caracter ordinar şi merge la votul final.

Rămânem la PL-x nr.578.

După pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Stimaţi colegi,

Continuăm lucrările.

Pe procedură, domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, vă propun să propuneţi plenului să accepte ca Pl-x 507/2014, aflat pe poziţia 215, la Capitolul "Respingeri", privind serviciile comunitare de utilităţi publice, să fie discutat primul, la redeschiderea şedinţei de plen, pentru că intenţionez să îl retrimit la comisie; o solicitare de retrimitere la comisie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Iertaţi-mă, vă rog frumos, doamna deputat.

Domnul Marian Neacşu:

Reiau. Poziţia 215 din ordinea de zi, proiectul legislativ 507/2014, privind serviciile comunitare de utilităţi publice. Şi solicit şi retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci, retrimiteţi la comisie două săptămâni, da?

Pregătiţi-vă cartelele, vă rog frumos.

Să înceapă votul!

71 de voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.

11. Continuăm cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2014.

Raportul nu are amendamente. Are caracter organic şi procedura este de urgenţă.

Guvernul României. Haideţi, domnule ministru, aţi venit la timp. Pe procedură, vă rog frumos.

Domnul vicepreşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe procedură, sunt nişte amendamente care nu au fost cuprinse în raport şi v-aş solicita să supuneţi plenului retrimiterea pentru o săptămână a acestui proiect.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Retrimitere la comisie, termen o săptămână.

Iar nu se regăsesc nişte amendamente.

Am făcut din asta, am făcut procedură.

Am reuşit şi în Parlament să facem o procedură dintr-un amendament pe care nu-l mai găsim.

Să înceapă votul!

Tot 75 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2014.

Tot procedură de urgenţă; caracterul este ordinar, fără amendamente.

Guvernul României.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu (subsecretar de stat, Ministrul Sănătăţii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă instituirea cadrului legal pentru alocarea sumelor necesare Ministerului Sănătăţii şi Ministerului de Justiţie, în vederea susţinerii activităţii unor instituţii sanitare cu paturi, din subordinea acestora.

Având în vedere faptul că acest proiect a produs efectele juridice, Guvernul susţine promovarea proiectului de lege, în baza raportului de admitere al comisiei de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Vă mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2014.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în 5 februarie.

Cele două comisii, am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal pentru alocarea din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului a sumelor necesare Ministerului Sănătăţii şi Justiţiei pentru stingerea tuturor arieratelor înregistrate de către unităţile sanitare cu paturi, din subordinea acestora.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au examinat proiectul de lege în 17 februarie.

Au participat 33 de deputaţi din totalul de 34.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au examinat proiectul în data de 3 martie.

Au participat 18 deputaţi din totalul de 19.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de aprobare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2014, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Grupurile parlamentare. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dincolo de faptul că aceste alocări din Fondul de rezervă al Guvernului sunt arbitrare şi absolut discutabile, se pune întrebarea de ce au fost alocaţi aceşti bani. Pentru a acoperi arieratele pe care spitalele, teoretic, nu ar fi putut să le facă, pentru că există o lege care spune că managerul care înregistrează arierate trei luni de zile la rând trebuie demis.

Şi întrebarea noastră este şi a fost: câţi din aceşti manageri care au înregistrat arierate au fost demişi? Pentru că, numai aşa, să dăm bani la nesfârşit, bani publici, pentru faptul că unii manageriază prost un spital, nu este o soluţie.

Trebuie să găsim o soluţie care să rezolve problema.

Grupul parlamentar al PNL se va abţine de la votarea acestui proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În lipsa unei noi legi a sănătăţii, aceste lucruri reprezintă doar cârpeli.

Sistemul de urgenţă a ajuns la cel mai jos nivel din ultimii 25 de ani. Este corupt, este ineficient şi în doar două situaţii pe care vi le amintiţi cu toţii - intervenţia din Apuseni sau cea de la Siutghiol -, s-a văzut cum se reacţionează cu adevărat în situaţii de urgenţă.

În plus, lucrurile merg prost peste tot. Dacă la Iaşi, în 2011, aveam nouă paturi pentru sistemul de urgenţă - deci cam cât accidentaţii dintr-un microbuz - astăzi mai sunt doar patru, adică putem salva doar pasagerii unei Dacii.

În aceste condiţii, fără un alt sistem de urgenţă, fără o lege...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos. Eu vă ascult. V-a dat un semnal şi domnul Pambuccian. Vă rog frumos să vă referiţi la proiectul de lege, cum scrie în Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Dacă nu vă referiţi, sunt nevoit să vă întrerup microfonul. Este ultima dată când vă atrag atenţia.

Aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Este prima dată când îmi atrageţi atenţia.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu, v-am mai atras atenţia de foarte multe ori în ultimii ani, de când sunteţi parlamentar.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Inevitabil, asta e treaba preşedintelui.

Dar, până la urmă, aceste alocări din fondul de rezervă rămân doar o soluţie de compromis.

Voi vota acest proiect de lege pentru că măcar aduce nişte bani în sănătate. Dar tot mai sper că vom avea şi spital de urgenţă la Iaşi, şi o nouă Lege a sănătăţii.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult pentru înţelegere şi că aţi revenit la subiect.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi pare rău că, de la această înaltă tribună, nişte colegi medici discreditează o activitate pe care, cu bună-credinţă, o efectuează Guvernul. Faptul că se dau nişte bani în sănătate este un lucru bun. Faptul că s-au făcut nişte arierate nu înseamnă că e vorba despre nişte arierate realizate în urma unor inconsecvenţe sau unor acte manageriale greşite.

Noi am discutat în comisie şi, în unanimitate de voturi, toţi membrii comisiei am stabilit că aceşti bani sunt justificaţi şi iată că: fă bine şi aşteaptă rău!

Deci se comentează despre un act extraordinar de bun de a eficientiza aceste spitale care au angajat nişte cheltuieli datorită modernizării, perfecţionării şi dezvoltării unui act medical de calitate.

Deci vă solicit, stimaţi colegi, să votaţi cu bună-credinţă acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă dau cuvântul, dar nu v-a pronunţat numele, nu v-a zis absolut nimic. Are dreptul, în intervenţia Domniei Sale, vă rog frumos să citiţi Regulamentul. Fiecare îl citeşte, dar la dumneavoastră chiar am un respect profund. Şi chiar cred că sunteţi unul dintre oamenii de calitate ai acestui Parlament.

Vă rog frumos.

Domnul Horia Cristian:

Doresc doar să fac o singură precizare, aşa cum a spus şi preşedintele comisie în raport, raportul a fost votat cu majoritate, şi nu cu unanimitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult pentru înţelegere, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Atunci, neavând amendamente, merge la votul final.

Vă mulţumesc foarte mult.

13. Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.44/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind recuperarea debitelor pentru beneficiile de asistenţă socială, precum şi pentru modificarea art.101 din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Două amendamente respinse, şapte aprobate.

Caracter organic.

Procedură de urgenţă.

Guvernul României, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Lungu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin Ordonanţa de urgenţă nr.44/2014 se propune ca recuperarea sumelor reprezentând prejudicii şi plăţi nelegale din fonduri publice, stabilite de organele de control competente, acordate din bugetul de stat alocat Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice sau suportate din bugetele locale cu titlul de beneficii de asistenţă socială să fie exceptate de la prevederile art.73ą din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, dacă beneficiul a fost restituit de beneficiar în termen de maximum 180 de zile de la emiterea deciziei sau a dispoziţiei de recuperare.

Fac obiectul excepţiei toate beneficiile de asistenţă socială, respectiv ajutorul social, alocaţia pentru susţinerea familiei, alocaţia de stat, indemnizaţia pentru creşterea copilului, drepturile persoanelor cu dizabilităţi, alocaţiile şi indemnizaţiile acordate pentru situaţii deosebite, cum ar fi HIV sau SIDA.

Astfel, sumelor reprezentând beneficii de asistenţă socială plătite necuvenit pentru o perioadă de 180 de zile nu le vor fi aplicate dobânzi şi penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după acest termen urmând să se aplice corespunzător prevederile art.73ą din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice susţine prezentul proiect legislativ.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul preşedinte din partea Comisiei pentru buget şi a Comisiei pentru muncă, vă rog frumos să prezentaţi raportul comun.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile regulamentare, comisiile noastre au fost sesizate pentru dezbatere pe fond în procedură de urgenţă cu prezentul proiect de lege în legătură cu care am primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, Comisia pentru sănătate, Comisia pentru egalitate de şanse.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru ca recuperarea sumelor reprezentând prejudicii, plăţi nelegale din fonduri publice stabilite de organele de control competent acordate din bugetul de stat alocat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice sau suportate din bugetele locale cu titlul de beneficii de asistenţă socială să fie exceptate de la prevederile art.73ą din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Exceptarea de la aplicarea dobânzilor şi penalităţilor majorărilor de întârziere se va aplica doar în situaţia în care suma primită nejustificat de beneficiar va fi achitată integral în termen de 180 de zile de la emiterea deciziei sau a dispoziţiei de recuperare.

Totodată, pentru evitarea confuziei generate de stabilirea prin legislaţia în vigoare a mai multor termene de prescripţie, se reglementează că recuperarea sumelor acordate nelegal să fie realizată în termenul de prescripţie prevăzut în Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.

Mai fac precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice în conformitate cu prevederile art.73 alin.(1) din Constituţie.

Proiectul de lege a fost adoptat în Senat.

Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională, în urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise şi respinse redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dezbaterile grupurilor parlamentare.

Domnule deputat, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ordonanţa nr.44/2014 face parte din lungul şir de ordonanţe de urgenţă date de Guvernul Ponta înaintea alegerilor prezidenţiale.

Obiectul ei, ca şi obiectul celorlalte acte normative cărora le-am pierdut şirul este de a renunţa la a încasa, deci de a renunţa ca bugetul de stat să încaseze sumele din dobânzi, penalităţi şi majorări de întârziere pentru sumele care au fost acordate în această perioadă sau în perioadele anterioare anumitor categorii de persoane ca ajutoare de tot felul, inclusiv fundaţiilor şi asociaţiilor. Sigur că noi nu avem niciun fel de problemă cu recuperarea acestor sume - noi, Partidul Naţional Liberal - cu recuperarea acestor sume de la persoanele fizice fără majorări, penalităţi sau dobânzi de întârziere -, dar nu putem accepta faptul că funcţionarii publici nu au nicio responsabilitate în ce priveşte răspunderea privind faptul că aceste sume sunt date fără niciun fel de justificare din punct de vedere financiar.

Vreau să spun că, prin aceste acte normative, noi nu facem altceva decât să anulăm actele organelor de control financiar ale statului român şi în general actele emise de Curtea de Conturi a României, fapt care impietează, în continuare, asupra modului în care această instituţie îşi va putea desfăşura activitatea în continuare, ţinând seama de faptul că munca ei, de multe ori, este în zadar dacă noi nu facem altceva decât să anulăm aceste acte de control.

Vreau să vă mai spun că nu mi se pare normal ca o fundaţie sau o asociaţie, în momentul în care acordaţi aceste sume sub formă de ajutor social, beneficii sociale şi sunt acordate fără respectarea legii, să fie scutite şi aceste instituţii de majorările, penalităţile şi dobânzile pe care aceste sume le generează, pentru că inclusiv o bancă dacă acordă credite nu este dispusă sub nicio formă să renunţe la beneficiile pe care le reprezintă aceste credite şi atunci statul român nu-şi poate permite ca, prin aceste fundaţii sau asociaţii să facă o creditare chiar pentru asistenţă socială în condiţii nelegale.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu ştiam că cine greşeşte plăteşte şi că nimeni nu e mai presus de lege. Dar Guvernul Ponta ne-a arătat că lucrul nu este valabil dacă e campanie electorală.

Probabil că o să mai vină tot felul de ordonanţe de-astea date înaintea campaniei electorale cu tot felul de promisiuni, cu tot felul de avantaje şi poate mi-aş dori să fie în fiecare zi campanie electorală că poate cine ştie ce ne mai dă Guvernul Ponta.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Mergem la amendamentele admise şi respinse.

O să rog colegii care au amendamente respinse să le urmărească.

Primul amendament admis. Obiecţii, comentarii?

Cel de-al doilea amendament admis? Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea amendament admis. Nu. Aprobat.

Cel de-al patrulea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al cincilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al şaselea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Şi ultimul, amendamentul 7, amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege...

Domnule deputat, am avut discuţia şi cu colegul dinainte. Nu există amendamente aprobate admise şi după aceea discutăm respinsele. Scrie în Regulamentul Camerei, domnul Horga. Discutăm acest lucru de la începutul sesiunii. Nu a ridicat mâna, m-am uitat la dânsul, că eu am văzut că are amendamentele.

Domnule deputat, vă rog frumos să mă înţelegeţi. M-am uitat special la dumneavoastră. N-aţi ridicat mâna pentru amendament.

Domnule deputat, ridicaţi acum, când am terminat cele şapte amendamente.

Domnule Horga, vă rog frumos, haideţi, luaţi cuvântul. Ce să mai zic. Suntem...

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă certaţi degeaba, zău! Am stat cu mâna ridicată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Ştiu, ştiu. Nu v-a văzut niciunul dintre cei doi secretari.

Domnul Vasile Horga:

Îmi pare foarte rău să intru în polemică cu dumneavoastră întotdeauna. Chiar nu îmi face plăcere.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu cu mine intraţi, domnule deputat. Regulamentul spune... cu secretarii Camerei. Sunt doi colegi, unul de la dumneavoastră, care nu v-a văzut, şi celălalt. Eu m-am uitat special la dumneavoastră, n-aţi ridicat mâna. Aveţi impresia că amendamentele respinse se citesc după amendamentele admise. Au fost zeci de intervenţii în ultimii doi ani în care vi s-a spus că în Regulament nu este posibil aşa ceva.

Domnul Vasile Horga:

Chiar am ridicat mâna.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Poftiţi, domnule deputat.

Atunci facem praf un Regulament, dar uitaţi-vă, nu se întâmplă decât la Grupul parlamentar al PNL. Vă rog frumos să vă uitaţi.

Domnul Vasile Horga:

Nu vă supăraţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu mă supăr, poftiţi. O luăm de la început, domnule deputat.

Ce amendament aveţi?

Domnul Vasile Horga:

Deci la art.2 din ordonanţa de urgenţă...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

II - doi roman, domnule deputat, aveţi alin.(3).

Domnul Vasile Horga:

II, da.

Art.II din ordonanţa de urgenţă, după alin.(3) art.101 al legii, am propus alin.(3^I), în sensul că dobânzile şi majorările de întârziere se vor recupera în urma unei anchete interne făcute de către ordonatorul de credite de la persoanele vinovate de acordarea acestor sume fără respectarea legii.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Deci el este între amendamentul 5 admis şi amendamentul 6 admis.

Domnul Vasile Horga:

Da, iar celălalt, ca să nu mai revin...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Numai o secundă, domnule deputat, că nu facem... Vă dau cuvântul, intervenim cum vrem, nu mai contează acum la regulament.

Să înceapă votul, vă rog frumos, pentru amendamentul domnului Horga.

Aţi luat 38 de voturi dumneavoastră pentru, şi colegii au votat amendamentul, şi două abţineri şi 100 de voturi împotrivă, a fost respins.

Aveţi următorul amendament.

Domnul Vasile Horga:

Următorul amendament se referă la art.II alin.(4). În momentul când persoana care a primit ajutorul în mod nejustificat decedează, recuperarea sumei tot în urma unei anchete interne făcute de către ordonatorul de credite care a acordat nejustificat suma respectivă să fie obligată să achite bugetului de stat sumele respective nejustificate.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Este amendamentul respins de la amendamentul admis 6, ca să ştiţi, da, art.II art.101 alin.(4).

Supun votului amendamentul domnului deputat Horga.

Să înceapă votul.

Doar 38 de voturi pentru, trei abţineri, 102 voturi împotrivă.

Vă supun amendamentul de la poziţia 6 al comisiei.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

103 voturi pentru, trei abţineri, 30 de voturi împotrivă.

Amendamentul 7 admis. Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Proiectul de lege merge la votul final.

Are caracter organic.

14. Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi.

Cinci amendamente respinse, 26 admise.

Pe procedură, domnul deputat Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte,

Solicităm retrimiterea la comisie cu termen o săptămână a acestui proiect legislativ.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Retrimiterea la comisie, termen o săptămână, să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

Cu 138 de voturi pentru, o abţinere şi niciun vot împotrivă.

15. Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2014 privind modificarea şi completarea unor acte normative.

Domnul vicelider Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Noi considerăm că, la acest proiect de lege, sunt o serie de amendamente care necesită a fi rediscutate şi de aceea vă propunem retrimiterea pentru o săptămâna la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

OK! Noi fiind Comitetul liderilor?

Mulţumesc foarte mult.

Retrimiterea la comisie, termen o săptămână, să înceapă votul.

63 de voturi pentru, zero, 83 de voturi împotrivă. Nu s-a retrimis la comisie.

Se continuă proiectul.

Procedura este de urgenţă, după cum spuneam, caracterul organic.

Guvernul României, vă rog frumos să prezentaţi punctul de vedere.

Doamnă secretar de stat, aveţi cuvântul.

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul susţine acest act normativ şi propune adoptarea în forma aprobată prin raportul comun al Comisiei pentru buget, finanţe şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiilor cine prezintă raportul?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă au făcut raportul comun.

Domnul Mihai Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2014 privind modificarea şi completarea unor acte normative.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci împreună cu Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate spre dezbatere în fond în procedură de urgenţă cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2014 privind modificarea şi completarea unor acte normative, trimis cu adresa PL-x 20/2015 din 9 februarie 2015.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 5 februarie 2015.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru industrii şi servicii, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru sănătate şi familie şi Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative referitoare la: exonerarea de la plată a instituţiilor publice pentru sumele reprezentând contribuţii ale personalului neclerical angajat în unităţile de cult din ţară care trebuie restituite ca urmare a constatărilor Curţii de Conturi a României, precum şi încetarea plăţii acestor sume; acordarea drepturilor băneşti de care beneficiază aleşii locali în cazul declarării vacanţei acestor funcţii sau în caz de suspendare din funcţie pentru persoanele ce urmează să ocupe funcţiile respective şi să exercite atribuţiile aleşilor locali; transpunerea prevederilor unor directive europene cu privire la pensionarii şi membrii lor de familie care au reşedinţa pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene pentru care România este responsabilă pentru rambursarea costurilor asistenţei medicale transfrontaliere; asigurarea cadrului juridic legislativ în vederea adoptării de măsuri care să asigure fluxul financiar pentru beneficiarii privaţi şi FADR, prin devansarea decontării plăţilor aferente cheltuielilor eligibile.

În conformitate cu prevederile art.63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, împreună cu membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, au examinat proiectul de lege mai sus menţionat în şedinţa din 10 martie 2015.

La dezbatere au fost prezenţi 31 de deputaţi din numărul total de 34 de membri ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi 23 de deputaţi din totalul de 24 de membri ai Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

La dezbaterea proiectului de lege au fost prezenţi, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice şi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, împreună cu membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2014 privind modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamente admise şi respinse, prezentate în anexa 1, respectiv anexa 2 la raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Domnul Horga, după care domnul Iane.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.68/2014 modifică nu mai puţin de zece acte normative.

Principala modificare pe care o disimulează discret în cuprinsul acestui turn Babel este cea a art.72 din Legea nr.215/2001 a administraţiei publice locale prin care Guvernul Ponta elimină, practic, posibilitatea, adică obligaţia organizării de alegeri în cazul vacantării funcţiei de primar.

Profitând în mod evident de alegerile din 2012, când au obţinut împreună cu USL-ul mai mult de jumătate din funcţiile de administraţie din administraţiile publice locale şi apoi de efectele Ordonanţei nr.55/2014, ordonanţă bine-cunoscută sub numele de ordonanţa traseismului politic, care între timp a fost declarată neconstituţională, Partidul Social Democrat, prin modificarea art.72 din Legea nr.215, îşi asigură, practic, până la sfârşitul acestei legislaţii, primari interimari care sunt proveniţi din viceprimari ai PSD - majoritari în consiliile locale - sau chiar dintre consilierii locali, aleşi de multe ori prin votul câtorva zeci sau poate sute de alegători.

Discutăm despre reprezentativitate pentru primarul ales al unei comune şi iată că noi reducem această reprezentativitate practic la principiul prin care funcţiile rămase vacante ale unor persoane alese sunt ocupate cu votul câtorva zeci de oameni.

Dacă aşa arată democraţia pe care PSD vrea s-o promoveze la nivel local, atunci, ne îndoim că România mai are vreo şansă în viitorul apropiat să între în rândul ţărilor cu adevărat democratice din Europa.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, ordonanţa modifică circa zece acte normative, însă modifică pentru că, în practică, s-a constatat că unele aspecte ale legii duc la anumite blocaje. Şi, aşa cum practica cere, legiuitorul vine şi modifică astfel încât să deblocheze acele situaţii în care legea nu a fost foarte clară.

Deci ordonanţa nu vine decât să clarifice anumite aspecte în care aceste blocaje să nu mai apară, iar în ceea ce priveşte Legea nr.215 la care s-a referit antevorbitorul meu, vreau să vă spun că nimic nu este corect din ceea ce a spus, pentru că nu se referă la neorganizarea alegerilor, ci se referă la faptul că cel care ocupă interimar acea funcţie, trebuie să primească o indemnizaţie egală cu responsabilitatea postului pe care o ocupă şi nimic altceva.

Deci, în concluzie, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru aceasta.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte luări de cuvânt, dacă mai sunt? Nu sunt.

Mergem pe amendamentele admise.

O să rog colegii care au amendamente respinse să le urmărească, vă rog frumos. Da?

Primul amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Aprobat.

La cel de-al doilea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Vreţi să interveniţi? Dacă ştiţi când, eu vă dau cuvântul. Dacă nu ştiţi, eu nu vă spun când. Nu ştiu, când vine. OK!

Amendamentul trei admis de către comisie. Dacă sunt obiecţii, comentarii?

Dumneavoastră trebuie să hotărâţi şi cu mine? Trebuie să hotărască domnul deputat care are amendamentul. I-am şi spus, îi dau cuvântul când vrea dânsul.

Nu vă supăraţi suntem toţi egali. Avem un vot. Toţi citim regulamentul.

Domnule deputat, aveţi cuvântul. Asta ca să vă demonstrez că nu sunteţi atent deloc. A fost domnul Tinel Gheorghe pentru dumneavoastră.

Domnul Vasile Horga:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, amendamentul propus se referă la modificarea art.III din Ordonanţa Guvernului nr.68 care modifică art.72 alin.(1) din Legea nr.215/2001, în sensul că alin.1¹ prevede că vacanţa funcţiei de primar se constată de către prefect printr-un ordin emis în termen în cel mult 5 zile de la data când acesta a luat la cunoştinţă despre vacantarea funcţiei.

În acest caz, Guvernul, la propunerea prefectului, este obligat să organizeze în maximum 3 luni alegeri pentru funcţia de primar devenită vacantă. Prin modificarea de către Ordonanţa Guvernului nr.68 a art.72 din Legea nr.215 a fost scoasă această prevedere şi, practic, Guvernul nu mai are obligaţia să facă alegeri, indiferent dacă funcţia de primar se vacantează din cauze de demisie a primarului, din cauză de deces, din cauză de, ştiu eu, imposibilitate de exercitare a acestei funcţii. Şi mi se pare cât se poate de normal ca această prevedere să fie înscrisă în conţinutul art.72, aşa cum a fost el modificat de Ordonanţa Guvernului nr.68.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Să înceapă votul.

46 de voturi pentru, 10 abţineri, 100 de voturi împotrivă. Amendamentul dumneavoastră a fost respins.

La punctul 3 din amendamente admise, dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Proiectul de lege merge în forma cu amendamentele admise... eu vreau să rog liderii, un pic, haideţi să stabilim regulamentul.

Liderii grupurilor politice parlamentare vă rog frumos să veniţi un pic până la prezidiu.

Numai o secundă, vă rog frumos la prezidiu, ca să stabilim, domnule deputat Tinel Gheorghe, vă rog frumos, cum este regulamentul.

Domnule Árpád, liderii sau viceliderii, vă rog frumos. (Consultări.)

Nemaifiind amendamente admise merge la votul final acest proiect de lege.

16. Proiectul de Lege pentru administratorii de fonduri de investiţii alternative.

Raportul este fără amendamente. Caracterul ordinar, procedură de urgenţă.

Guvernul României?

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul György Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Scopul principal al acestui proiect de act normativ este transpunerea în legislaţia românească a Directivei 2011/61/UE, directivă ce îşi propune să realizeze la nivelul Uniunii Europene un cadrul juridic armonizat pentru autorizarea şi supravegherea administratorilor de fonduri de investiţii alternative.

Susţinem forma comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnule preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, vă rog frumos să prezentaţi raportul.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia noastră, sesizată pe fond în procedură de urgenţă cu prezentul proiect, a constatat că în conformitate cu art.75 din Constituţie şi articolul 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul. S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 61 a Uniunii Europene pe 2011 a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2011 privind administratorii fondurilor de investiţii alternative şi de modificare a Directivelor 41/2003 şi 65/2009 ale Comisiei Europene şi a Regulamentelor Comisiei Europene nr.1060/2009 şi Regulamentul Uniunii Europene nr.1095/2010 în vederea reglementării cadrului legal privind administratorii de fonduri de investiţii alternative, precum şi instituirea unor obligaţii de transparenţă şi raportare în sarcina administratorilor de astfel de fonduri, aflaţi în prezent în sau în afara sferei de incidenţă a pieţei de capital.

În conformitate cu prevederilor art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat proiectul în şedinţa din 10 martie.

În urma examinării proiectului şi a opiniilor exprimate deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind administratorii de fonduri de investiţii alternative, în forma aprobată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Şi, cu permisiunea dumneavoastră, domnule preşedinte, aş vrea să mai fac o precizare. Deşi proiectul a fost adoptat atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor în forma prezentată de iniţiator, fără niciun amendament, Departamentul legislativ al Camerei Deputaţilor a constatat câteva erori materiale pe car vă rog să-mi permiteţi să le precizez.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos.

Domnul Viorel Ştefan:

Deci la articolul 39 alin.(11) lit.d) referinţa corectă este la art.8 alin.(1) lit.d).

A doua eroare, la art.39 alin.(12) referinţa corectă este la alin.(11) lit.a) pct.II şi III.

Şi, a treia eroare, referitoare la Anexa nr. 2, forma corectă este lit.b) - "regulile sau actul constitutiv ale FIA".

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Dacă sunteţi de acord să le supunem la vot ca să poată să fie făcute modificările, aşa cum am făcut şi la început, când domnul deputat Voicu a făcut acele modificări, conform regulamentului, pe care putem să le facem în plen. Pregătiţi-vă cartelele.

Să înceapă votul.

În acest moment, le-am aprobat, 152 de voturi pentru, doar două voturi împotrivă.

Dezbateri generale, domnule deputat, Ialomiţianu, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al PNL va vota în favoarea acestui act normativ. Este un act normativ prin care se transpune în legislaţia naţională o directivă prin care se urmăreşte la nivelul Uniunii Europene realizarea unui cadru juridic armonizat cu privire la autorizarea şi supravegherea administratorilor fondurilor de investiţii alternative. Este normal să adoptăm această lege, pentru că trebuie să transpunem toate directivele Uniunii Europene, iar în România piaţa de capital este o piaţă reglementată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Alte luări de cuvânt? Nu sunt. Proiectul de lege merge la votul final. Vă mulţumesc foarte mult.

17. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Management în Sănătate.

Iniţiatorul? Domnule deputat, aveţi cuvântul. Domnule senator, iertaţi-mă, vă rog frumos, domnule Todiraşcu, iertaţi-mă. Din reflex, că suntem în Camera Deputaţilor.

Domnul Valeriu Todiraşcu (senator):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această iniţiativă legislativă privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Management în Sănătate propune o importantă şi eficientă reformă a sănătăţii din România, pentru că rezolvă cele două mari probleme ale sănătăţii, respectiv, modul de alocare şi cheltuirea banilor prin realizarea unui cost, eficienţe maxime şi o calitate conformă cu standardele aplicabile în domeniu sau, altfel spus, permite realizarea unui număr mai mare de servicii medicale şi mai calitative din aceeaşi sumă de bani, şi al doilea aspect pe care-l rezolvă, modul actual de luare a deciziilor din sistemul de sănătate, de către actualii decidenţi adesea incompetenţi şi neprofesionişti din domeniul sănătăţii, adesea în incompatibilitate şi aflaţi în conflicte de interese, fapt ce generează haos şi corupţie.

Referitor la aspectul banilor, chiar dacă în ultimii 12 ani fondurile alocate sănătăţii au crescut de 5 ori şi s-au cifrat la peste 5 miliarde de euro anual, calitatea serviciilor medicale nu s-a îmbunătăţit şi doar o treime din fondurile sănătăţii au ajuns cu adevărat la pacienţi. Restul de două treimi din sume a fost risipit şi deturnat, respectiv o treime a fost deturnată prin întoarcerea la bugetul de stat prin plata impozitelor pe salarii şi a TVA-ului din facturile spitalelor, iar a doua treime este risipită şi furată.

Prima dovadă a risipei banilor din sănătate o reprezintă raportul din anul 2008 al Comisiei prezidenţiale privind starea sănătăţii, din care: "Din cauza disfuncţiilor sistemului de sănătate în România mor anual peste 60 de mii de oameni, în fiecare an dispărând populaţia echivalentă a unui oraş de de talia Sloboziei sau Giurgiului."

A doua dovadă a risipei şi furtului banilor din sistemul de sănătate o reprezintă raportul din 2012 al NICE International - Institutul pentru Excelenţă în Sănătate din Marea Britanie, care a emis, la comanda Guvernului din România, un raport în care se menţionează: "În România nu există nicio analiză a preţului, a eficienţei costurilor, a impactului bugetar total sau a costului de oportunitate pentru sistemul de sănătate, de care să se ţină seama şi care să influenţeze utilizarea oricărei resurse financiare, care să determine eficienţa şi asistenţa de înaltă calitate."

Iar ca şi soluţii identificate pentru sănătate, raportul NICE International menţionează: "Este necesară concentrarea asupra funcţiei Health Technology Assessment, prin dezvoltarea cu rezultate a competenţelor, introducerii explicite şi transparente a HTA în procesul de luare a deciziilor privind alocarea resurselor."

Cu alte cuvinte, evaluarea tehnologiilor medicale trebuie să reprezinte criteriul principal prin care se alocă banii în sănătate. Aşa ar trebui să fie, dar nu este astăzi. Această iniţiativă legislativă transpune şi este conformă cu toate aceste recomandări, atât cele emise de cei de la NICE International, privind nevoia de reguli aplicabile, de informaţii credibile prin costurile reale care trebuie măsurate cât mai precis prin introducerea HTA în procesul de luare a deciziilor privind alocarea resurselor, care trebuia aplicată pentru medicamente şi alte tehnologii şi servicii medicale, dar ţine cont şi de recomandările emise de OMS prin modelul HTA, aprobat prin Rezoluţia OMS WHA 6029/2007 care precizează: "OMS solicită statelor membre să întreprindă măsuri specifice în privinţa managementului evaluărilor tehnologiilor medicale în scopul realizării obiectivelor de dezvoltare legate de sănătate, extinderii expertizei în domeniul tehnologiilor medicale, în special a dispozitivelor medicale."

Aprobarea acestei iniţiative legislative va permite salvarea a peste un miliard de euro anual din banii sănătăţii, care vor recăpăta o destinaţie utilă pentru pacienţi, prin stoparea actualelor deturnări, costuri nejustificate, risipei, ineficienţei, incompetenţei, adoptând cele mai eficiente politici publice destinate sănătăţii.

Astfel, această iniţiativă legislativă: 1. este conformă cu decizia OMS pe care am citat-o mai devreme; 2. este conformă cu recomandările raportului NICE International din 2012; 3. este prevăzută a fi auditată această Agenţie Naţională de Management prin evaluări externe ale activităţii; şi 4. este conformă cu criteriile de funcţionare a unei instituţii publice complet depolitizate, controlată de Parlament, a cărei funcţionari îndeplinesc cerinţele de integritate referitor la conflictele de interese şi incompatibilităţi, conformă cu modelele de organizaţii monitorizate de Uniunea Europeană prin mecanismul MCV.

Astfel, se rezolvă şi al doilea aspect privind diminuarea influenţei deciziilor din sănătate de către cei neprofesionişti, incompetenţi, incompatibili şi aflaţi în conflicte de interese.

Vă invit să analizaţi posibilitatea susţinerii prin votul dumneavoastră a acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Domnul preşedinte Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate despre dezbatere în fond în procedură obişnuită cu Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Management în Sănătate.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul negativ al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii.

Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat propunerea în 3 martie 2015. Au participat 20 de deputaţi din 23 de membri ai comisiei. Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au examinat propunerea legislativă în data de 10 martie. Au participat 18 deputaţi din totalul de 19.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea Propunerii legislative privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Management în Sănătate, din următoarele considerente: atribuţia evaluării tehnologiilor din sănătate a fost transferată Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, astfel încât în urma înfiinţării, agenţia propusă ar avea acelaşi obiect de activitate cu Agenţia Naţională a Medicamentului.

În atribuţiile Agenţiei Naţionale de Management în Sănătate se precizează că aceasta desfăşoară studii continue în legătură cu profilaxia, diagnosticul, tratamentul medical şi chirurgical al afecţiunilor, tratamentul de recuperare şi politicile de sănătate publică. Toate aceste activităţi sunt desfăşurate în prezent de către Ministerul Sănătăţii şi organismele sale deconcentrate, cu personal calificat, în baza unor acte normative. Având în vedere dispoziţiile art.15 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, iniţiativa legislativă trebuia să prevadă sursele de acoperire a cheltuielilor bugetare.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale?

Domnule senator,

Nu mai aveţi dreptul la dezbateri generale. Nu, îmi pare rău, noi avem alt regulament aici. Ăsta e al nostru, noi ne supunem regulamentului nostru. Ca iniţiator aţi avut cuvântul, ca senator. Numai dacă sunt completări vă dau cuvântul.

Este preşedintele comisiei, domnule senator. Nu vorbeşte în nume personal, ca deputat. Vorbeşte în numele comisiei.

Domnule doctor, iertaţi-mă, domnule deputat. Aveţi cuvântul din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vorbiţi dumneavoastră din partea PNL-ului? Am înţeles.

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Nu pot să gust umorul dumneavoastră la ora aceasta.

Proiectul de lege, în esenţă, este unul bun. Are două obiective clare.

Unul dintre ele, depolitizarea managementului din sănătate şi evaluarea corectă a tehnologiilor medicale, în aşa fel încât să nu mai fie aruncaţi bani pe lucruri costisitoare.

Din punctul meu de vedere, lucrurile acestea trebuie să fie integrate într-un proiect mai amplu - o nouă Lege a sănătăţii -, şi nu pe rezolvări punctuale, aşa că, în acest context, introducerea standardelor de cost pe termen scurt ar fi o soluţie.

Nu pot să nu remarc că proiectul de lege este bine documentat şi faptul că sunt în atribuţia unei agenţii sau alteia diverse acţiuni, nu înseamnă că plenul Parlamentului României nu poate să hotărască ca aceste lucruri să se facă şi în sub o altă formă. Eu... veţi avea votul meu, domnule senator, pe acest proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are în vedere nişte premise reale, situaţie reală existentă în România, identifică problemele corect.

Din păcate, soluţiile pe care le propune nu sunt cele mai eficiente şi cele corecte. Aşa cum a subliniat şi raportul, o parte din aceste atribuţii sunt în sarcina Ministerului Sănătăţii, o parte sunt în sarcina Agenţiei Naţionale a Medicamentului. Această funcţionare instituţională descentralizată, care este, de bine de rău, la ora actuală în funcţiune, asigură un mecanism funcţional. Depinde de oameni să pună în funcţiune acest mecanism, ca el să dea rezultatele scontate. Faptul că le reunim într-o megastructură care devine un fel de Minister al Sănătăţii nu va rezolva această problemă şi nici depolitizarea nu poate fi invocată, pentru că dacă această agenţie este în subordinea Senatului, este evident că majoritatea va decide care este conducerea acestei structuri.

Grupul parlamentar al PNL se va abţine de la votarea aceste iniţiative.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt la dezbateri generale?

Domnul deputat Buicu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În expunerea de motive şi în prezentarea pe care a făcut-o colegul nostru, am văzut o intenţie lăudabilă. Dar, ce vreau să vă subliniez e următorul lucru. S-a spus că vom face economii, şi pentru a face economii la sănătate..., nu sunt de acord cu principiul de a face economii la sănătate. Înfiinţăm o agenţie care va avea 200 de inspectori. Acesta este doar unul dintre motivele pentru care forma propusă, şi nu fondul, ne-au făcut să votăm, practic, împotriva acestui proiect de lege. Ideile frumoase expuse anterior, îmbrăcate într-o formă care nu poate fi trecută, nu ne determină pe noi să putem vota acest proiect de act normativ.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai sunt... domnule senator, aveţi cuvântul, vă rog frumos. Procedura spune ca dumneavoastră, ca iniţiator, la începutul şi la finalul dezbaterilor generale. Când, dacă nu mai sunt intervenţii, vă dau imediat cuvântul.

Nu mai sunt alte intervenţii, domnule senator Todiraşcu. Aşa scrie regulamentul. La începutul şi la finalul dezbaterilor generale...

Domnul Valeriu Todiraşcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Doar pentru informarea corectă şi mai completă a plenului. Această structură, această agenţie naţională de management în sănătate care este propusă a fi sub controlul Senatului, a fost aşa gândită, pentru că este un mecanism care permite depolitizarea deciziilor din sănătate. Consiliul acestei agenţii naţionale de management va fi compus din persoane numite prin algoritmul electoral politic existent în actualul Parlament şi care se va ocupa de proceduri de angajare şi de lucru a acestei agenţii. Dar în cadrul agenţiei vor lucra persoane care n-au niciun fel de conflict de interese şi incompatibilităţi şi vor fi selectate prin concurs, pentru competenţa şi pentru profesionalismul lor.

Cu alte cuvinte, acei politruci care astăzi iau decizii nu vor mai fi la butoane, ca să fiu extrem de explicit, pentru că vorbim şi pentru presă, şi vor fi profesioniştii cei care vor decide.

A doua observaţie, Agenţia Naţională a Medicamentului care astăzi efectuează evaluări tehnologice referitoare la medicamente, nu acoperă toate domeniile pe care raportul NICE International şi Decizia OMS din 2007 le recomandă pentru toate domeniile sănătăţii. 3. Agenţia Naţională a Medicamentului nu are niciun fel de impact asupra deciziilor financiare pe care le ia Ministerul Sănătăţii sau Guvernul privind evaluarea tehnologică. Şi e suficient să ne aducem aminte de actualul scandal în care preţurile medicamentelor, indiferent de evaluările efectuate de Agenţia Naţională a Medicamentului n-a avut niciun impact, exact pentru că decizia nu este depolitizată, iar această instituţie nu are aceste atribuţii ca să poată să emită decizii privind cost-eficienţa.

Şi un al treilea aspect, cred că atunci când discutăm despre sănătate, cei care sunt din domeniu, şi eu 20 de ani de zile am lucrat în sănătate în România, ştim că ne-am săturat până peste cap să primim ordine, hotărâri de guvern şi decizii ale Ministerului Sănătăţii care sunt formulate incompetent. Ar fi bine ca cei care sunt profesionişti, competenţi, să aibă în sfârşit acces în structurile de decizie ale Ministerului Sănătăţii şi să poată să emită competent şi profesional soluţii pentru cheltuirea eficientă a banilor cetăţenilor.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu foarte mult.

Nemaifiind alte luări de cuvânt, vă reamintesc că are raport de respingere această iniţiativă de la comisiile sesizate în fond.

Merge la votul final.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Iniţiatorul, aveţi cuvântul.

O să am o rugăminte la dumneavoastră, domnule senator. Un pic mai condensat. Fără să vă iau dreptul la cuvânt.

Domnul Valeriu Todiraşcu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această iniţiativă legislativă propune corectarea deficienţei actuale a Legii privind Statutul aleşilor locali care permite aleşilor locali condamnaţi definitiv pentru infracţiuni de corupţie şi de serviciu să-şi exercite în continuare funcţia publică, dacă instanţa a prevăzut o pedeapsă cu executare. Unii aleşi locali şi-au încălcat atribuţiile de serviciu şi au efectuat acte de corupţie şi au fost condamnaţi definitiv pentru acestea, dar deoarece legea permite, au continuat să-şi exercite funcţiile publice, putând să-şi continue nestingheriţi activitatea infracţională, dacă instanţele de judecată au considerat, din diverse motive, că se poate amâna sau suspenda executarea pedepsei.

Această prevedere a Legii privind Statutul aleşilor locali este necorespunzătoare şi trebuie îndreptată, pentru că permite persoanelor alese în funcţii publice, dar dovedite ulterior necinstite, să continue să-şi exercite funcţia, sfidând alegătorii care se aşteaptă ca aleşii lor să acţioneze în interes public, şi nu contrar lui.

Menţinerea în funcţie până la expirarea mandatului prejudiciază dreptul cetăţenilor de a fi reprezentaţi în organele de conducere locale de persoane oneste, care să îşi desfăşoare activitatea slujind interesul public. Această iniţiativă legislativă propune ca între motivele încetării de drept a calităţii de consilier local sau judeţean sau de primar sau preşedinte ale consiliului judeţean să se numere, pe lângă condamnarea definitivă la o pedeapsă privată de libertate, şi condamnarea definitivă cu executare sau nu, pentru infracţiunile de corupţie sau de serviciu prevăzute în Codul penal.

Cetăţenii vor fi astfel protejaţi de lege împotriva aleşilor locali corupţi. Vă invit să analizaţi posibilitatea sprijinirii prin votul dumneavoastră a acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc. Preşedinţii celor două comisii. Cine prezintă raportul? Domnul Almăjanu.

Vă rog frumos, domnule deputat, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Domnul Marin Almăjanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul includerii în rândul cazurilor de încetare a mandatului de ales local a condamnării definitive la orice fel de pedeapsă în cazul infracţiunilor de corupţie sau de serviciu, pe lângă condamnarea definitivă la o pedeapsă privativă de libertate pentru orice infracţiune prevăzută de reglementarea în vigoare.

În urma dezbaterii, membrii comisiilor au hotărât cu majoritate de voturi, două abţineri, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

În raport de obiectul şi conţinutul său, Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Cupşa:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru respingerea acestui proiect de lege, aşa cum a fost de altfel şi raportul celor două comisii implicate. Votăm pentru respingerea acestui proiect de lege pentru că în accepţiunea noastră actuala reglementare care normează în sensul încetării de drept a mandatului doar dacă e vorba de o condamnare privativă de libertate este suficientă. Şi o să explic, o să încerc să explic acest lucru. Atunci când se apreciază gravitatea faptelor penale săvârşite de către alesul local, instanţa de judecată întotdeauna ţine cont atât de calitatea sa, adică de persoana făptuitorului, cât şi de fapta în sine.

Drept urmare, instanţa de judecată care îl condamnă cu o pedeapsă cu suspendarea pe alesul local care săvârşeşte fapte penale, a apreciat că gravitatea acestor fapte este inferioară celei care ar necesita o pedeapsă privativă de libertate şi a ţinut cont inclusiv de calitatea lui şi de consecinţele acestei pedepse principale, a suspendării acestei principale, respectiv faptul că îşi poate continua mandatul.

Aşa cum subliniam, Partidul Naţional Liberal va vota pentru respingerea acestui proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Eu voi vota pentru acest proiect de lege, pentru că mi se pare anormal să favorizezi infractorii în această ţară. Cei care au făcut acele infracţiuni de corupţie şi abuz în serviciu au făcut-o tocmai prin prisma acelei funcţii, iar în momentul în care au fost condamnaţi mi se pare firesc ca şi mandatul să înceteze, că am fost mult prea toleranţi faţă de faptele de corupţie făcute şi de aleşii locali, şi de parlamentari, ceea ce a dus la o adevărată exuberanţă a corupţiei în această ţară.

Nu voi favoriza niciodată un infractor, aşa că, domnule senator, veţi avea votul meu şi pe acest proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt nu sunt.

Proiectul de lege merge la votul final.

Vă reamintesc că raportul comisiilor sesizate în fond este de respingere a acestei iniţiative.

19. Propunere legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea de servicii mass-media audiovizuale.

Iniţiatorii nu doresc să ia cuvântul.

Raportul comisiilor reunite cine îl prezintă?

Vă rog frumos să vă puneţi de comun acord.

Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Traian Dobrinescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra propunerii legislative privind înfiinţarea, organizarea şi furnizarea de servicii mass-media audiovizuale.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru cultură, artă, mijloace de informare în masă, au fost sesizate, spre dezbatere pe fond, cu Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi furnizarea de servicii mass-media audiovizuale trimisă cu adrese nr. Pl-x 10 din 18 februarie 2015.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Senatul este Cameră decizională.

Obiectul de reglementare al iniţiativei legislative este conform expunerii de motive instituirea cadrului legislativ privind înfiinţarea, organizarea şi furnizarea de servicii mass-media audiovizuale, difuzarea, retransmisia şi recepţia liberă a acestora, regimul juridic al proprietăţii în domeniul audiovizualului, organizarea funcţionarea, atribuţiile şi responsabilităţile Consiliului Naţional al Audiovizualului.

În conformitate cu dispoziţiile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile au examinat proiectul de lege în şedinţe separate, membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, în data de 3 martie 2015 şi, respectiv, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în data de 10 martie 2015.

Deputaţii, membri ai Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au fost prezenţi la lucrările comisiilor, conform listelor de prezenţă.

În conformitate cu dispoziţiile art. 54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, la dezbaterea propunerii legislative au participat domnul Alexandru Oprean, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii şi doamna Rodica Anghel, consilier în cadrul Serviciului juridic al Consiliului Naţional al Audiovizualului.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă s-a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În data de 4 martie 2015 a fost transmis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi raportul preliminar de respingere a propunerii legislative privind înfiinţarea, organizarea şi furnizarea de servicii mass-media audiovizuale.

În data de 10 martie 2015, în urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, în unanimitate, respingerea propunerii legislative.

Astfel, în urma dezbaterii membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative privind înfiinţarea, organizarea şi furnizarea de servicii mass-media audiovizuale.

În raport cu obiectul şi conţinutul său propunerea face parte din categoria legilor organice, fiind incidente dispoziţiile art. 31 alin. (5) din Constituţia României, republicată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale nu sunt.

Proiectul de lege merge la votul final. Are raport de respingere.

20. Propunere legislativă privind modificarea Proiectului de Lege privind normativele de personal pentru unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice.

Iniţiatorii nu doresc să ia cuvântul.

Din partea comisiilor?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind modificarea Proiectului de Lege privind normativele de personal pentru unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţia socială şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, prin adresa Pl-x 9/2015, cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative privind modificarea Proiectului de Lege privind normative de personal din unităţi administrativ-teritoriale şi instituţii publice.

La întocmirea prezentului raport comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privind regimul de funcţionare al consiliilor locale, judeţene, cât şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, respectiv, organigrama şi numărul maxim de personal.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, comisiile au dezbătut propunerile legislative în şedinţe separate.

Raportul comisiilor a fost adoptat, cu majoritate de voturi.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma finalizării dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, întrucât modul de funcţionare al consiliilor locale, judeţene şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti este deja reglementat de Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată.

De asemenea, Ordonanţa de urgenţă nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, potrivit art. III, reglementează faptul că: pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege, la stabilirea numărului de posturi din aparatul de specialitate al primarului sau al Consiliului judeţean este necesar ca autorităţile publice locale să se încadreze în numărul maxim de posturi prevăzute în anexă la ordonanţa menţionată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale. Nu doreşte nimeni să ia cuvântul.

Merge la votul final. Are raport de respingere.

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997.

Un amendament respins, nouă admise. Caracter ordinar.

Iniţiatorul.

Domnul Maricel Popa (secretar de stat, Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Domnilor deputaţi,

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare.

Intervenţiile au ca scop eliminarea interdicţiei referitoare la dreptul operatorilor economici, la care statul român ori o autoritate a administraţiei publice locale deţine mai mult de 35% din totalul acţiunilor, de a participa la cumpărarea de acţiuni, în condiţiile legislaţiei în domeniul privatizării.

Totodată, se instituie dreptul societăţilor, la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, să poată transfera, prin negociere directă, active aflate în proprietatea lor persoanelor juridice la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar.

Având în vedere cele de mai sus, propun adoptarea acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Luări de cuvânt. Domnul Iane. (Discuţii.) A, comisia, da, iertaţi-mă, comisia. Domnul Itu, vă rog frumos, îmi cer scuze.

Tocmai pe dumneavoastră, îmi puneam tot Ardealul şi Banatul...

Domnul Cornel Itu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a avizat favorabil.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru industrii şi servicii a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, aviz negativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei nr. 14/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997.

În conformitate cu art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă menţionată mai sus, pe parcursul mai multor şedinţe, dezbaterile finalizându-se în şedinţa din 10 martie 2015.

Din totalul de 26 de membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost prezenţi la dezbateri 23 de deputaţi.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa 1 la prezentul raport.

Singurul amendament respins este cel redat în Anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule preşedinte, s-a strecurat o eroare materială.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog. Unde?

Domnul Cornel Itu:

După art. 24.1 se introduce un nou articol, art. 24.2, cu următorul cuprins:

"Instituţiile publice implicate şi societăţile, regiile autonome cu capital majoritar sau integral de stat pot prelua active şi active funcţionale de la alte societăţi, regii autonome în scopul valorificării acestora".

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pot relua "active şi active funcţionale de la alte..." Am înţeles: "şi active."

Domnul Cornel Itu:

...şi active.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dacă sunt obiecţii, comentarii? Dacă nu, supun votului această chestiune.

Pregătiţi-vă cartelele. Să înceapă votul.

146 de voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă. Adoptat.

Intrăm acum la dezbateri generale.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, din partea Grupului parlamentar PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Această Ordonanţă nr.14/2014 vine să aducă, trebuie să recunoaştem, o serie de chestiuni pozitive în ceea ce înseamnă economia românească, respectiv previziunea reducerii arieratelor şi, mai ales, înlesnirea circulaţiei capitalurilor între companiile de stat şi reducerea gradului actual de blocaj financiar din sectorul public.

Cu toate acestea, noi, Grupul Partidului Naţional Liberal, ne manifestăm o serie de rezerve, iar acestea pentru că noi considerăm că statul nu poate fi deopotrivă şi jucător, şi arbitru în mediul de producţie, iar din start, în ciuda garanţiilor concurenţiale prezentate, competiţia se prezumă ca fiind neloială, odată cu participaţia statului.

Oare putem vorbi de privatizare de la stat către stat? Mă gândesc că măcar e un progres. Acum avem privatizare între stat şi stat, înainte am avut, o bună perioadă de timp, o privatizare de la statul român către entităţile unui alt stat, entităţi externe.

Chestiunea... noi trebuie să ne gândim că treptat-treptat statul trebuie să se retragă din economie şi trebuie să înţelegem ce înseamnă privatizare. Privatizarea nu înseamnă de la mediul public către mediul public, în ciuda elementelor concrete de management economic pe care această ordonanţă vine să le îmbunătăţească.

Toate aceste cauze, pentru că această ordonanţă vine să opereze asupra efectelor, şi nu asupra cauzelor, după părerea noastră cauzele principale ale blocajului în funcţionarea marilor întreprinderi de stat le reprezintă etatismul postcomunist şi, mai ales, privatizările neperformante.

Ca atare, noi susţinem o nouă strategie de privatizare naţională care să ţină cont şi de alte aspecte, printre care, de exemplu, aş enumera convertirea arieratelor în acţiuni pe care Ministerul Economiei să aibă capacitatea de a le vinde pe piaţa de capital.

Ca o concluzie, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal se abţine de la votul acestui act normativ.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt la dezbateri generale? Domnul Vainer.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Deşi în Comisia economică, reformă şi privatizare s-a adoptat un amendament pe care o să-l votăm, eu am o completare sau o diferenţă faţă de acel amendament, şi anume s-au definit acţiunile funcţionale ale unei societăţi, ale unei companii. Din păcate, în această definiţie se cuprinde şi termenul "resursele umane" ale companiei. Vă întreb pe dumneavoastră: când cumpăr o întreprindere sau o parte din ea pot să cumpăr oamenii? Oamenii nu fac obiectul capitalului, oamenii sunt angajaţi pe raporturi de muncă ş.a.m.d.

Gândiţi-vă că, de fapt, în legislaţia noastră oficială sau practică numai cluburile de fotbal au în capital jucătorii. În rest nu există resurse umane care să facă parte din capitalul unei companii.

Aşadar, amendamentul meu scoate această sintagmă "resurse umane" şi introduce încă un element, "terenurile" care aparţin companiei în cauză, pentru că în legea care a reglementat mai devreme această problemă a acţiunilor şi a definirii lor avea şi terenul.

Or, nu cunosc raţiunea pentru care s-au scos terenurile din proprietatea companiei pe care vrei s-o privatizezi şi tu să cumperi o acţiune, două, şapte, nouă.

Deci, aceasta este esenţa amendamentului meu, să scoatem "resursele umane" şi să introducem şi "terenurile" în acţiunile funcţionale ale unei societăţi, ale unei funcţii.

Atât şi vă mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

O să vă dau cuvântul, domnule Vainer, la amendamentele respinse când vine timpul. Acum a fost intervenţia la dezbateri generale.

Domnul Iane. Acum aţi vorbit la generale. (Discuţii.)

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu sunt de acord cu antevorbitorul meu care spunea că da, legea e bună, dar noi n-o votăm.

OK. Dacă este bună, atunci de ce n-o votăm?!

De fapt, aici avem nişte modificări care vin să eficientizeze şi să transparentizeze cadrul de reglementare al Ordonanţei de urgenţă nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor.

În concluzie, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota această lege pentru că sunt prevăzute nişte modificări bune.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte luări de cuvânt nu mai sunt.

Intrăm pe amendamentele admise. Există un amendament respins al domnului deputat Vainer.

Dacă la primul amendament admis aveţi obiecţii comentarii?

Nu. Admis.

Al doilea amendament admis. Obiecţii, comentarii?

Nu. Admis.

Al treilea amendament admis. Obiecţii, comentarii?

Nu. Admis.

Al patrulea amendament admis. Obiecţii, comentarii?

Nu. Admis.

Înainte de a supune la vot amendamentul cinci admis trebuie să-i dau cuvântul domnului deputat Vainer.

Domnule deputat, aveţi cuvântul pentru amendamentul pe care-l aveţi respins.

Domnul Aurel Vainer:

Stimaţi colegi,

Îmi susţin amendamentul pe care l-am prezentat, de fapt, înainte dintr-o neînţelegere.

Când trebuie să iau cuvântul? La dezbateri generale sau la amendamente?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

În ambele momente puteţi, domnule.

Domnul Aurel Vainer:

Asta-i tot. Şi, ca atare, vă rog să luaţi în considerare, am o anumită pregătire economică şi semantică şi ştiu bine ce spun.

Resursele umane într-o societate modernă nu pot fi un obiect al capitalului unei companii, iar terenul este. De ce nu mai este nu ştiu, însă în legea anterioară era şi terenul.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Să înceapă votul.

Mulţumesc. 69 de voturi pentru, 6 abţineri, 89 de voturi împotrivă.

Amendamentul domnului deputat a fost respins.

Supun votului amendamentul de la poziţia 5, amendamente admise.

Să înceapă votul.

111 voturi pentru, 8 abţineri, 47 de voturi împotrivă. Admis.

Amendamentul 6 al comisiei admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Amendamentul 7 al comisiei. Obiecţii, comentarii. Nu. Aprobat.

Amendamentul 8 al comisiei. Obiecţii, comentarii.

Vă reamintesc că la 8 există votul dumneavoastră pentru completarea "pot prelua active şi active funcţionale".

Obiecţii, comentarii? Nu. Admis.

Amendamentul 9. Obiecţii, comentarii? Nu. Admis.

Proiectul de lege merge la votul final.

Am închis ordinea de zi de astăzi. (Discuţii.)

Mergeţi mai departe?

Bun. Eu n-am o problemă.

Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2014.

Patru amendamente respinse, zece amendamente admise.

Iniţiatorul.

Doamnă secretar de stat, aveţi cuvântul.

Doamna Anne-Rose-Marie Jugănaru (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice pentru stabilirea măsurilor de management pentru fiecare sit "Natura 2000" în parte.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor susţine promovarea ordonanţei din următoarele considerente: simplifică procedurile îndelungate de avizare interministerială a planurilor de management şi a regulamentelor ariilor naturale protejate care nu necesită structuri de administrare special constituite şi evită tergiversarea aprobării acestora, situaţie care ar putea conduce la neîndeplinirea obligaţiilor asumate de către România. Conduce la clarificarea aspectelor privind măsurile de conservare stabilite de către administratorii, custozii ariilor naturale protejate în zonele de suprapunere ale acestora şi, de asemenea, corelarea acestora cu cerinţele Comisiei Europene.

Având în vedere cele enunţate anterior, vă rugăm să susţineţi promovarea acestei iniţiative legislative.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă preşedinte Moldovan.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Vă mulţumesc.

Conform art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege mai sus menţionat. Proiectul de ordonanţă are ca obiect modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2015.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisia a examinat acest proiect de lege în şedinţa din 24 februarie 2015.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, 2 voturi împotrivă, să propună plenului Camerei adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, prevăzute în Anexa nr. 1, şi cu amendamentele respinse, prevăzute în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale.

Doamna Varga. Domnul Ganţ după aceea.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal nu va vota această modificare a Legii privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. În primul rând, considerăm că modificările aduse nu sunt benefice pentru această zonă şi am să vă aduc un singur exemplu, şi anume: se vor declara, se vor aproba planurile de management al parcurilor naturale, de acum încolo, prin aprobarea acestei ordonanţe, prin ordin de ministru, şi nu prin hotărâre de guvern, aşa cum trebuia să se întâmple şi până acum.

Se arată, de fapt, o neputinţă a Guvernului de a trece prin Guvern planurile de management, de a aproba aceste planuri de management şi de a-şi asuma implementarea măsurilor de conservare a biodiversităţii prevăzute în aceste planuri de management.

Este adevărat, însă, că prin simplificarea procedurii se pot aproba aceste planuri de management prin ordin de ministru, dar noi considerăm că nu este numai responsabilitatea Ministerului Mediului în implementarea acestor obligaţii europene prevăzute şi prin planurile de management, ci trebuie să fie obligaţia întregului Guvern, deci a mai multor ministere implicate.

Deci nu vom vota acest act normativ.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem aici, de fapt, o situaţie legată de aceste situri "Natura 2000". Ştim foarte bine că harta siturilor "Natura 2000" a fost făcută la început într-un mod aşa, mai rapid, pentru că nu am reuşit să identificăm corect care sunt acele arii şi multe zone, ca să zic aşa, cu potenţial de dezvoltare economică locală incluse în aceste zone, arii de situri "Natura 2000" n-au mai putut să mai facă activităţi economice.

Revenind acum la actul normativ de care vorbim, dacă ne referim la modificările care au fost practic prevăzute aici şi care au în vedere recomandările Comisiei Europene, ele vin să eficientizeze cadrul şi aplicarea cadrului legislativ, astfel încât se va simplifica procedura de avizare interministerială a acestor planuri de management.

Deci, prin trecerea de la Guvern către ministere, eu zic că este o măsură bună, pentru că mai uşor te mişti la nivelul unui minister decât la nivelul întregului Guvern. Dacă antevorbitorul meu ar mai fi ocupat fotoliul de ministru, probabil că ar fi votat această lege cu două mâini.

Vă mulţumesc mult.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna Moldovan, la dezbateri generale. Cu rugămintea dumneavoastră. După care, domnule ministru, vă dau cuvântul.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi pare sincer rău că Partidul Naţional Liberal refuză să voteze acest proiect, pentru că ar trebui să ştiţi, doamna ministru, că avem nişte obligaţii asumate prin Acordul de parteneriat 2014-2020, obligaţii pe care dacă noi nu le îndeplinim, vom fi în situaţia de a ne afla într-un infringement, ceea ce cred că nu vă doriţi. Asta înseamnă bani pe care România trebuie să-i plătească, pe de o parte.

Pe de altă parte, acest proiect de lege, această ordonanţă, proiectul a fost modificat tocmai în ideea în care să nu ajungem în această situaţie, pentru că mai avem şi alte zone cu infringement. Şi pentru a reuşi ca până în septembrie sfârşitul acestui an să elaborăm cele 272 de planuri de management, să instituim noi situri comunitare şi planurile acestora de management.

Deci, vă aflaţi într-o eroare totală şi cred că este o bilă neagră pentru dumneavoastră.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Baza acestui act normativ până la urmă înseamnă o debirocratizare a procedurilor cu care ne confruntăm de la un minister la altul. Când vorbim de planul de management, un plan de management nu va însemna altceva decât, în sfârşit, o hartă clară a responsabilităţilor şi a posibilităţilor pentru toţi cei care locuiesc în jurul sau în zona arealelor unor habitate naturale protejate. Şi cred că asta este cel mai important, pentru că de când în România sunt declarate arii protejate, numai o mică parte a avut şansa să aibă şi planuri de management validate. De ce? Pentru că a fost un sistem foarte birocratic care, chiar şi o mică întârziere de la orice instituţie împingea ani de ani de zile adoptarea acestor documente.

Până la urmă baza acestei ordonanţe este o simplificare a procedurilor şi o simplificare a procedurilor nu va însemna altceva decât, de exemplu, când vorbim de plăţile compensatorii de la planul naţional de dezvoltare rurală, să fie aplicabile. Pentru că un plan de management, până la urmă, înseamnă un ghid după care pot fi, conform noului program naţional de dezvoltare rurală, să fie plătite compensaţii. Sau ceea ce am votat şi în Codul silvic, în sfârşit, va fi foarte clar pentru fiecare hectar de pădure din România, ce reglementări există pentru acea suprafaţă şi atunci statul român ce responsabilitate de compensare are sau nu.

Pentru că, până la urmă, protejarea naturii nu înseamnă neapărat limite. Protejarea naturii înseamnă, până la urmă, nişte reglementări care, pe anumite areale mult mai mici înseamnă limitări, dar, în general, înseamnă numai reguli de a convieţui, de a fi împreună cu habitatul deja natural din zonele respective.

De aceea, rog să susţineţi acest act normativ care aduce numai beneficii tuturor celor care lucrează în domeniul biodiversităţii şi al protejării parcurilor naţionale şi nu numai.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte luări de cuvânt. Nu sunt.

Intrăm pe amendamentele admise. Vă rog frumos pe cei care au amendamente respinse să le urmărească.

Primul amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al doilea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al patrulea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al cincilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al şaselea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al şaptelea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al optulea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al nouălea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Ultimul, cel de-al zecelea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

Dragi colegi, ne vedem la ora 16,00 pentru sesiunea de vot final.

- după pauză -

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să vă rog frumos să luaţi loc în bancă pentru a începe sesiunea de vot final. 16 proiecte.

Facem o verificare a votului? Să intre şi colegii.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele pentru a face o verificare a prezenţei la cvorum, conform regulamentului.

Să înceapă votul.

Vă rog frumos să luaţi extrasul de prezenţă pentru a verifica.

Verificarea. Liderii grupurilor, v-aţi luat extrasul de prezenţă?

Liderii grupurilor, să-mi spuneţi când putem începe sesiunea de vot final. Putem începe?

1. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

Să înceapă votul.

Nu fiţi aşa repeziţi. Eu aş vrea că-s oltean, dar dumneavoastră n-aveţi voie. Dumneavoastră, domnule Palăr, ştiu, dar...

207 voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă. Aprobat.

2. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

Să înceapă votul.

Mulţumesc foarte mult.

294 de voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.

3. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situaţia prevăzută la art.6 alin.(1) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru prorogarea unor termene, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.1 din 14 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.85 din 2 februarie 2015.

Procedura este de urgenţă, legea ordinară.

Comisia juridică vă propune admiterea cererii de reexaminare şi adoptarea legii cu amendamente.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

288 voturi pentru, 5 abţineri, 3 voturi împotrivă.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Legea este ordinară. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

203 voturi pentru, 88 de abţineri, 6 voturi împotrivă. Adoptat.

Doamna Pocora, vă rog frumos să mă iertaţi. Aveţi cuvântul pentru explicarea votului.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal s-a abţinut la acest vot pentru că noi considerăm că trebuiau mărite toate salariile bugetarilor. Susţinem cu două mâini majorarea salariilor cadrelor didactice, a cadrelor medicale, a celor care lucrează în asistenţă socială, dar, în acelaşi timp, subliniem demagogia Guvernului Ponta care vine în campanii electorale şi încearcă să amăgească oamenii. Victor Ponta nu taie salariile, dar taie nivelul de trai în fiecare zi prin guvernarea în interes propriu şi de partid.

Prin această ordonanţă de urgenţă care prorogă termenul finanţării PRL, în acest moment, peste 60 de mii de elevi nu beneficiază de finanţarea de bază. Guvernul Ponta discriminează cu bună ştiinţă elevii care studiază în şcoli private.

Această ordonanţă de urgenţă a îngheţat salariile celor din administraţia publică. Prin această ordonanţă a fost interzisă în mod expres acordarea tichetelor de masă, primelor şi altor bonificaţii, în condiţiile în care aceste instituţii realizează şi sunt finanţate parţial şi din venituri proprii.

Salariile sunt extrem de mici, sunt angajaţi cu studii superioare care după o lună de muncă pleacă acasă cu 650 de lei, în condiţiile în care valoarea coşului minim de consum este de aproximativ 1000 de lei.

(Vociferări, fluierături.)

Pentru toate acestea şi pentru alte motive, Grupul Partidului Naţional Liberal s-a abţinut de la acest vot. Şi dacă dumneavoastră urlaţi, asta nu înseamnă că realitatea în România este alta. Ascultaţi-i pe cetăţenii acestei ţări care urlă. Nu mai urlaţi, stimaţi colegi de la PSD.

(Rumoare.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Dragi colegi, vă rog frumos să vă abţineţi când un coleg îşi exprimă punctul de vedere cu privire la vot timp de două minute.

Vă rog frumos, fiţi calmi! Fiţi calmi! Doamna deputat are dreptul să-şi exprime punctul de vedere şi poate să spună ce vrea timp de două minute. Fără să aibă atac la persoană.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2014 privind modificarea art.X alin.(2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.65/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Legea este ordinară. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru sănătate vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

200 de voturi pentru, 93 de abţineri, 5 voturi împotrivă. Adoptat.

6. Proiectul de Lege privind administratorii de fonduri de investiţii alternative.

Legea este ordinară. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

286 voturi pentru, 5 abţineri, 2 voturi împotrivă.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor.

Legea este ordinară.

Comisia pentru politică economică vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

193 de voturi pentru, 98 de abţineri şi 5 voturi împotrivă. Adoptat.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.20/2014 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Legea este ordinară.

Comisia pentru mediu vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

196 voturi pentru, 18 abţineri, 80 voturi împotrivă.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Legea este organică.

Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea Propunerii legislative privind legile electorale, privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale vă propune adoptarea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

262 de voturi pentru, 20 abţineri, 8 voturi împotrivă.

Explicarea votului, domnul deputat Mircea Drăghici.

După care, domnul deputat Árpád.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Vreau să felicit pe cei 262 de deputaţi care au votat această lege. După promulgare, vom avea şi noi, românii, o lege foarte transparentă la nivel european.

Vă mulţumesc.

(Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Márton Árpád, aveţi cuvântul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu am votat împotriva acestei legi, deşi poate merita, pentru că teoretic suntem de acord cu intenţiile bune care au călăuzit pe cei care au realizat acest text. Numai că intenţia bună a dus într-un loc greşit, drept pentru care finanţarea campaniei electorale, aşa cum este prevăzută în legea pe care tocmai aţi votat-o, va fi netransparentă şi deschide calea la cumpărarea candidaţilor.

Singurii care pot depune sume de bani la campanie sunt candidaţii, dar care au dreptul de a primi donaţii. Nu partidul, ci candidatul.

Nu s-a dorit o reglementare clară a modului cum ajung aceşti bani acolo. AEP-ul, după bunul lui plac, va decide cândva, dacă va decide, cum trebuie să fie realizate formal aceste finanţări şi, totodată, AEP-ul are tot dreptul de a solicita, chiar după campanie, orice act care crede Domnia Sa că poate să o ceară ca să se justifice de unde vin banii, fără ca acest lucru să fie reglementat înainte. Ca atare, este o lege periculoasă şi contrară ideilor pe care le-aţi propus.

Pe de altă parte, însăşi procedura prin care s-a adoptat această lege, prin modificări aduse la un proiect de lege care a trecut de Senat la două treimi din textele noi care n-au trecut pe la Senat, ridică nişte probleme de constituţionalitate a legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Mergem mai departe. A! domnul deputat Dobre. Iertaţi-mă.

Vă rog frumos.

Domnul Buican e de vină, nu e atent. Liberal la liberal, social democrat la social democrat.

Domnul Victor Paul Dobre:

Liberal la liberal şi oltean la oltean.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu aş vrea, în primul rând, să atrag atenţia că aceasta este prima lege care o adoptă Parlamentul dintr-un pachet de cinci legi pe care vi le propune secvenţial Comisia de Cod electoral, un lucru care se datorează unui angajament al tuturor partidelor politice sub patronajul Preşedintelui României ca în această sesiune să reglementăm o serie de lucruri care îşi aşteaptă de mult timp reglementarea, să rezolvăm o problemă, şi nu uitaţi, 16 noiembrie 2014, să dăm o legislaţie în care populaţia să voteze un număr de parlamentari şi nu să ajungă un număr dublu în Parlament.

Este un prim pas. Legea trebuie văzută în pachetul celor cinci legi şi revin: Legea partidelor, Legea alegerilor locale, Legea alegerilor parlamentare şi o lege pe care o să v-o propunem, Legea votului prin corespondenţă. Este un prim pas, părerea mea că este un bun început. Reglementează probleme care, poate, dacă le reglementam acum 15 ani, acum 10 ani, era mult mai bine. E un progres, nu rezolvă toate problemele, dar e un pas înainte.

Vă mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu foarte mult.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.44/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind recuperarea debitelor pentru beneficiile de asistenţă socială, precum şi pentru modificarea art.101 din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Legea este organică, procedura este urgenţă.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

197 voturi pentru, 12 abţineri, 82 de voturi împotrivă. N-a trecut. La un singur vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2014...

A! Scuzaţi-mă, domnule Árpád. Aveţi cuvântul. Îmi cer scuze. Sunt neatent astăzi, nu ştiu ce este cu...Sunt neatenţi.

Vă rog frumos, iertaţi-mă!

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

O singură frază... Doresc doar să vă reamintesc tuturor că este vorba despre o lege de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă care rămâne în vigoare deocamdată, aşa cum a fost ea dată şi în mod evident, după această netrecere în plen, va reveni la comisie, în care se propune un proiect de lege de respingere a ordonanţei, în mod evident.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Corect.

Vă mulţumesc foarte mult.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2014 privind modificarea şi completarea unor acte normative.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

195 voturi pentru, 13 abţineri şi 86 voturi împotrivă.

Domnule deputat, aveţi cuvântul. Aceeaşi chestiune.

Domnul Vasile Horga:

Vă mulţumesc, stimaţi colegi, pentru votul pe care l-aţi dat pentru această ordonanţă de urgenţă. Este un vot corect, după părerea mea, pentru că prin modificarea art.72 din Legea nr.215/2001 a aleşilor locali, lăsam comunităţile locale practic fără o bază legală privind alegerile în cazul vacantării unei funcţii de primar. Prin eliminarea alin.(4) al art.72, de fapt, în mod disimulat, prin această ordonanţă de urgenţă unde au fost cuprinse mai multe acte normative ca la un Turn Babel, aşa cum spuneam şi în susţinerea mea pentru amendamentul pe care l-am propus, comunităţile locale au posibilitatea să-şi aleagă liber pe cei care doresc să-i conducă şi nu prin intermediul unui consiliu local, aşa cum se vrea de fapt pentru consiliile judeţene.

Prin faptul că noi astăzi am respins această chestiune, trebuie să revină Legea nr.215, art.72, în acţiune, astfel încât termenul de 90 de zile să fie obligatoriu pentru Guvernul României să facă alegeri locale acolo unde comunităţile locale sunt lipsite de primarul ales legal, din diferite motive.

Vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În primul rând, da, este o eroare totuşi. Am încercat să explic. Stimaţi colegi, citiţi regulamentul, ce se întâmplă în momentul în care nu trece o lege de adoptare a unei ordonanţe simple sau ordonanţe de urgenţă. Nu revin. Există o prevedere regulamentară care trebuie să fie aplicată întocmai.

Totodată, noi nu prea suntem de acord cu astfel de legi în care sunt zeci de lucruri puse laolaltă. Pentru că, de exemplu, noi suntem de acord cu observaţia colegilor noştri liberali că după ce-au trecut trei luni, cu excepţia ultimelor şase luni înainte de alegeri, ceea ce s-a omis în amendamentul respectiv, mă rog, e bine, adică trebuie să se facă alegeri. E corect. Numai că această ordonanţă, iar ca şi multe astfel de ordonanţe, are multe lucruri împreună. Deci, cine a votat împotriva acestei legi, a mai votat împotriva a şi vă citesc: "Modificarea şi completarea unor acte normative referitoare la exonerare de plată a instituţiilor publice pentru sumele reprezentând contribuţii ale personalului neclerical angajat în unităţile de cult din ţară care trebuie restituite ca urmare a constatărilor Curţii de Conturi a României".

Deci, aţi votat inclusiv împotriva acestei părţi.

Ca atare, grupul nostru parlamentar, având în vedere toate elementele din această ordonanţă, a votat pentru, deşi în ceea ce priveşte alegerile locale, suntem de acord cu colegii noştri liberali. Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001.

Legea este organică.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică vă propun respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Nu aţi mai reuşit, domnule deputat. Nu aţi ajuns la timp.

292 de voturi pentru, două abţineri, un vot împotrivă. Adoptată.

13. Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Management în Sănătate.

Legea este organică.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru administraţie publică vă propun respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

Mulţumesc. 282 de voturi pentru, 6 abţineri, 3 voturi împotrivă. Adoptată.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Legea este organică.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică propun respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

285 de voturi pentru, 3 abţineri, 6 voturi împotrivă. Adoptată.

15. Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi furnizarea de servicii mass-media audiovizuale. Legea este organică.

Comisia juridică şi Comisia pentru cultură vă propun respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

291 de voturi pentru, două abţineri, două voturi împotrivă.

16. Propunerea legislativă privind modificarea proiectului de lege privind normativele de personal pentru unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice. Legea este organică.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru administraţie publică vă propun respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

289 de voturi pentru, 6 abţineri, niciun vot împotrivă.

Dragi colegi,

Sesiunea de vot final s-a încheiat. Membrii Biroului permanent, liderii grupurilor parlamentare, ne vedem la şedinţa de Birou permanent.

Vă urez o săptămână uşoară şi succes.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,35.