Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 17,00.

Lucrările au fost conduse de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Rodica Nassar:

Bună seara!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deschid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor consacrată primirii răspunsurilor la întrebări şi prezentării pe scurt a interpelărilor.

Mai întâi, vă rog să-mi permiteţi să dau citire listei cu legea depusă la secretarul general pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că în conformitate cu prevederile art.15 alin.(2) şi (3) din Legea nr.47/1991 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 20 aprilie 2015, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea privind modificarea art.96 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, PL-x 574/2014, adoptată de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul pentru sesizare este de 5 zile de la data depunerii.

Vom continua şedinţa noastră de astăzi consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Avem o întrebare din partea domnului deputat PNL, Secară Florin Mihail. Domnul deputat va primi răspunsul în scris.

De asemenea, din partea domnului deputat PNL, Horga Vasile, o întrebare adresată Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri. Va primi, de asemenea, răspunsul în scris.

Din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice este prezent la şedinţa noastră de astăzi domnul secretar de stat Kiraly András care va răspunde unei întrebări adresate de către colega noastră, doamna deputat PSD, Nichita Cristina, cu titlul "Servicii speciale pentru copiii cu autism."

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Kiraly András György (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice):

Mulţumesc frumos, doamna preşedinte.

Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Centrelor judeţene şi al municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională a fost aprobat printr-un ordin al ministrului, nr.5555 din 2011.

În conformitate cu prevederile alin.(2) al art.2 din regulamentul sus-menţionat, Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională şi Centrul municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională reprezintă o instituţie de învăţământ special integrat specializată în oferirea, coordonarea şi monitorizarea de servicii educaţionale specifice acordate copiilor, elevilor, cadrelor didactice, părinţilor şi membrilor comunităţii pentru a asigura tuturor accesul la o educaţie de calitate, precum şi asistenţa necesară în acest sens.

Astfel, aceste centre judeţene, sau Centrul municipiului Bucureşti, coordonează, monitorizează şi evaluează la nivelul judeţean şi al municipiului Bucureşti activitatea Centrului judeţean de asistenţă psiho-pedagogică, Centrul municipiului Bucureşti de asistenţă psiho-pedagogică şi a cabinetelor de asistenţă psiho-pedagogică, a centrelor şi cabinetelor logopedice interşcolare, colaborează cu centrele şcolare pentru educaţie incluzivă în vederea asigurării serviciilor educaţionale specializate, coordonează, monitorizează şi evaluează servicii specializate de mediere şcolară.

Numărul copiilor cu autism care beneficiază la nivel naţional de serviciile centrelor de resurse şi asistenţă educaţională este de 3489.

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumim şi noi.

Doamna deputat, dacă sunteţi mulţumită cu răspunsul primit. Dacă doriţi să aveţi o intervenţie...

Doamna Cristina Nichita:

Bună seara!

Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Da. Ce să spun de răspuns? Răspunsul face referire doar la copiii care sunt înregistraţi şi în evidenţa CJRAE din întreaga ţară. Dar tot astăzi am intrat în posesia unor informaţii referitoare la faptul că la ANDCA - Autoritatea Naţională pentru Drepturile Copilului şi Adopţie, sunt înregistraţi 5952 de copii. De fapt, documentul face referire la cei care au însoţitor sau care au certificat de încadrare în grad de handicap, iar de la sănătate am o statistică, tot la zi, de astăzi, care spune că avem în sistem înregistraţi 7900 de copii.

Putem să tragem o concluzie: că statisticile nu sunt exacte, sau mai exacte de atât nu pot fi la ora actuală.

Oricum, eu vă mulţumesc, şi vreau să vă spun că, în urma participării la o conferinţă legată de autism, astăzi, s-a decis, aşa cum a promis domnul premier Ponta, înfiinţarea unui grup ministerial de lucru care să lucreze pe această problematică, grup de lucru interministerial care să fie pe lângă Secretariatul General al Guvernului, ca să putem stabili politici coerente pentru problematica persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autism.

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi.

Continuăm.

Din partea Ministerului Fondurilor Europene se solicită o amânare a răspunsului referitor la întrebarea domnului deputat Horga Vasile "Proiecte finanţate nerambursabil".

Ministerul Sănătăţii, de asemenea, solicită o amânare a răspunsului către doamna deputat Ardeleanu Sanda-Maria.

Avem, de asemenea, o solicitare de amânare din partea Ministerului Finanţelor Publice, referitoare la întrebarea adresată de către colegul nostru, domnul deputat Gheorghe Florin, referitoare la "Propuneri privind îmbunătăţirea activităţii inspectorilor ANAF."

Este solicitarea de amânare.

Dacă doriţi să luaţi cuvântul. Nu. Aveţi o întrebare mai târziu.

Tot o amânare se solicită din partea Ministerului Afacerilor Externe, referitoare la întrebarea domnului deputat Iacoban Sorin-Avram, "Datoria de stat a Republicii Moldova faţă de România."

Continuăm cu lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări, pe scurt, în şedinţa noastră de astăzi.

S-au înscris următorii domni deputaţi şi doamne deputat: Andrei-Valentin Sava, şapte interpelări; Maria Dragomir, o interpelare; Virgil Guran, o interpelare; Aurelian Mihai, o interpelare; Ioan Tămâian, o interpelare; Ion Marocico, două interpelări; Ovidiu- Ioan Dumitru, o interpelare.

Sunteţi prezent şi doriţi să...

Da, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Marocico:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte.

Stimate domnule secretar de stat,

Am fost sesizat de către stareţul Mănăstirii Ortodoxe Ucrainene din localitatea Ruscova, judeţul Maramureş, Protopopiatul Ortodox Ucrainean şi Vicariatul Ortodox Ucrainean din Sighetu-Marmaţiei, în legătură cu o cerere depusă la secretarul de stat pentru culte privind sprijinul finanţării de la bugetul de stat pentru lucrările la paraclisul mănăstirii.

Menţionez că în localitatea Ruscova este cea mai mare comunitate ucraineană din România.

Vă adresez rugămintea, stimate domnule secretar de stat, de a-mi comunica în ce perioadă se va aloca suma necesară construirii paraclisului mănăstirii.

Vă rog, stimate domnule ministru, ca răspunsul dumneavoastră să-mi parvină în scris.

Deputatul Uniunii Ucrainenilor din România, Ion Marocico.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim.

Domnule deputat Ioan Tămâian, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Tămâian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi, stimate colege,

Adresez o interpelare domnului ministru Ioan Rus, ministrul transporturilor.

Stimate domnule ministru,

Pe data de 7 aprilie 2015, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a decis în urma unei contestaţii anularea licitaţiei pentru efectuarea studiului de fezabilitate pentru Autostrada Piteşti-Sibiu, urmând ca în cazul în care contestarea deciziei CNSC va fi respinsă, procedura de licitaţie să fie reluată de la zero.

Pe 9 aprilie a.c., primul-ministru Victor Ponta a declarat pe o reţea de socializare următoarele: "Tragedia proiectelor de infrastructură, contestaţiile la CNSC, Piteşti-Sibiu şi alte proiecte importante, aşa să păţească".

Tot pe 9 aprilie, un comunicat de presă al ministerului pe care-l conduceţi dă asigurări că lucrările efectuate la Autostrada Piteşti-Sibiu vor demara în 2017 şi se vor finaliza în 2020.

Ţinând cont de cele mai sus expuse, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Consideraţi ca fiind nedemocratică procedura contestaţiilor licitaţiilor şi existenţa CNSC?
2. Dacă apreciaţi ca fiind democratică procedura contestaţiilor şi existenţa CNSC, ce sancţiuni preconizaţi să propuneţi pentru persoanele care au viciat rezultatul licitaţiei?
3. De ce a fost relansată licitaţia pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru Autostrada Piteşti-Sibiu după mai bine de 18 luni de la anularea licitaţiei din 2012? Cine este de vină pentru această întârziere?

   Solicit nume ale factorilor de decizie şi ce sancţiuni se preconizează.

4. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a anunţat recent că durata contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru Autostrada Piteşti-Sibiu va fi de 17 luni. Ţinând cont de faptul că este vorba de o revizuire şi nu de o lucrare pornită de la zero, de ce este nevoie de atât de mult timp - 17 luni - pentru finalizarea studiului?
5. Ca şi în cazul licitaţiei din 2012, şi în cazul celor infirmate de CNSC, oficialii din CNADNR au refuzat să pună în aplicare recomandările JASPERS (organismul pentru asistenţă comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene) privind contractarea de servicii de supervizare independente? Consideraţi ca fiind normală decizia oficialilor CNADNR, de ignorare a recomandărilor JASPERS?
6. Au fost identificate pe traseul preconizat al Autostrăzii Sibiu-Piteşti suprafeţe de teren ce urmează să fie expropriate? Dacă da, demararea procedurilor în acest sens, ştiind că, de regulă, problemele legate de astfel de exproprieri sunt de lungă durată, vă rog să precizaţi punctual pe ce v-aţi bazat când aţi afirmat că lucrările efectuate privind Autostrada Piteşti-Sibiu vor demara în 2017? Şi dacă puteţi avansa o lună a anului 2017 pentru începerea lucrărilor?

Aceste întrebări necesită răspunsuri clare şi concise, pentru a nu mai avea neplăcuta surpriză de a citi în mass-media faptul că importanţi investitori se retrag din România din cauza lipsei infrastructurii rutiere, cât şi a impredictibilităţii stabilirii unor termene şi trasee clare ale viitoarelor autostrăzi şi drumuri expres din partea Guvernului actual.

Aştept un răspuns în scris.

Mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi.

Domnul deputat Gheorghe Florin, aveţi o intervenţie, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, doamna preşedintă de şedinţă.

Am o întrebare către ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, domnul Sorin Mihai Cîmpeanu. Obiectul întrebării - un sistem propriu de salarizare în sistemul public de educaţie.

Domnule ministru,

La nivelul Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, se elaborează de mai multe săptămâni o nouă lege a salarizării în sistemul public, menită să crească performanţa sectorului public şi să stopeze exodul resurselor umane superior calificate din sistem.

La întâlnirea dintre Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii, de la jumătatea lunii aprilie, s-a ajuns la un acord guvernamental de principiu asupra posibilităţii creării unei legi distincte a salarizării în domeniul sanitar care să permită stimularea debutanţilor, precum şi a medicilor specialişti şi păstrarea acestora în sistemul românesc de sănătate.

După cum foarte bine cunoaşteţi, salarizarea nestimulativă din sistemul de învăţământ public a determinat şi în acest domeniu o pierdere importantă de resurse umane, fie că vorbim de cadre didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar, fie că vorbim despre cercetători.

Având în vedere consensul naţional asupra prioritizării cheltuielilor din sistemul naţional de educaţie, vă rog, domnule ministru, să aduceţi următoarele precizări:

1. Intenţionaţi să propuneţi o lege distinctă a salarizării, în sensul stimulării performanţei şi valorii în sistemul de educaţie şi cercetare?

Şi 2. Care ar fi impactul bugetar în cazul care salariul minim brut de încadrare în sistemul de educaţie şi cercetare ar urca la 4.000 de lei lunar?

Vă solicit răspuns scris şi oral.

Florin Gheorghe, deputat UNPR.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim.

Lista noastră continuă cu domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe - o interpelare depusă, domnul deputat Dumitru Niculescu - două interpelări depuse, domnul deputat Anton Doboş - două interpelări depuse, domnul deputat Ciprian-Nicolae Nica - o interpelare, domnul deputat Iulian Vladu - o interpelare, domnul deputat Mihai Tararache - două interpelări.

Aveţi cuvântul, domnule deputat. Pe scurt.

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Sunt două interpelări. O să le prezint pe scurt.

Prima interpelare este adresată ministrului sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. Şi tema este: Năvodariul are nevoie de un spital.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Ştiţi foarte bine că oraşul Năvodari nu mai este doar un orăşel micuţ din Dobrogea. S-a dezvoltat şi a devenit un mare centru urban, unde peste 30.000 de suflete îşi duc viaţa de zi cu zi, cu bune şi cu rele. Năvodariul, domnule ministru, nu mai poate depinde medical de Constanţa şi are nevoie de un spital propriu unde urgenţele să poată fi tratate corespunzător şi rapid.

Trebuie să ne gândim, domnule ministru, că în jurul oraşului Năvodari, cu toate comunele şi satele apropiate, s-au dezvoltat comunităţi mari de oameni care trebuie să beneficieze de ajutor medical la nevoie, fără a fi necesar să se deplaseze la zeci de kilometri până la Constanţa. Dacă mai luăm în calcul, domnule ministru, dacă mai luăm în calcul faptul că, în timpul verii, cel mai scurt drum către Constanţa este mai tot timpul blocat şi nu permite trecerea ambulanţelor, veţi înţelege că dorinţa unui spital la Năvodari nu este neîntemeiată, ci perfect rezonabilă. Acum în Năvodari funcţionează doar un mic centru de permanenţă care nu corespunde, are foarte puţine dotări, nu corespunde nevoilor celor peste 70.000 de suflete din această zonă.

De aceea, domnule ministru, vă întreb: există la Ministerul Sănătăţii un proiect pentru un spital în oraşul Năvodari, înaintat de către autoritatea locală?

2. Aţi comandat un studiu de fezabilitate care vă poate face să înţelegeţi ce nevoie este în zonele urbane de noi spitale?

3. Aţi consultat posibilitatea, pentru că există această posibilitate, ca prin fonduri europene să fie construite noi spitale în oraşele mici?

4. Care sunt soluţiile pentru a se desprinde din SCJU Constanţa, din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, o secţie externă care să funcţioneze în Năvodari şi să deservească oraşul şi localităţile limitrofe?

Şi în final, domnule ministru, pentru că este o nevoie clară, vă cer să găsiţi soluţii pentru înfiinţarea şi pentru alocarea de fonduri pentru noul spital în Năvodari, pentru că mai devreme sau mai târziu va trebui să acceptăm că este vorba de o necesitate iminentă.

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Mihai Tararache.

A doua interpelare este adresată preşedintelui ASF, Mişu Negriţoiu. Şi tema este "Taxa pe tinereţe la Constanţa".

Stimate domnule preşedinte,

Timp de ani de zile, tinerii şoferi din Constanţa au plătit, comparativ cu tinerii din alte oraşe, preţuri foarte mari la asigurările auto, fără să le fi explicat cineva de ce se întâmplă o asemenea situaţie. S-a ajuns ca tinerii să caute să-şi înmatriculeze maşinile în Turcia sau chiar în Bulgaria, recurgând la diverse tertipuri pentru a evita costurile mari care ar fi venit la pachet cu un număr de Constanţa.

După ce anul trecut, ştiţi foarte bine, în urma demersurilor parlamentare făcute, aţi realizat într-un final că acea taxă pe tinereţe, RCA-ul, aşa cum am numit-o eu atunci, era o practică profund nedreaptă pentru tinerii din România, preţurile la RCA au scăzut. O pot considera o victorie de etapă, dar mai sunt multe de făcut până a îndrepta toate lucrurile. Este adevărat că nu în urma unei formule de calcul au scăzut, dar pot să remarc că au scăzut.

Aici dumneavoastră aveţi datoria ca autoritate, singura autoritate reglementatoare în domeniul asigurărilor, să prezentaţi o formulă de calcul corectă şi sustenabilă, pentru a nu se mai ajunge la astfel de practici, cum le-am numit eu atunci - mafiote, pe bună dreptate.

La Constanţa, însă, această taxă rezistă încă. Vă anunţ cu regret că, din luna februarie, preţurile pentru asigurările auto la Constanţa nu au fost regândite în mod corect. În continuare tinerii din Constanţa plătesc un RCA mult mai scump decât tinerii din alte judeţe ale ţării. Eu cred că este profund nedrept. Şi nu pot accepta, domnule preşedinte, ca această taxă de tinereţe să-i afecteze în continuare pe tinerii constănţeni. De aceea, vă întreb:

1. Aţi verificat ca preţurile pentru asigurările auto să fie echilibrate şi nu diferenţiate pe zonele ţării? Pentru că ce se întâmplă acum este incorect.
2. Când aţi verificat ultima dată ce preţuri se practică în Constanţa şi care este concluzia instituţiei pe care o prezidaţi?
3. Ce măsuri veţi lua pentru ca tinerii din Constanţa să plătească un preţ decent şi corect pentru asigurările auto?

Vă solicit un răspuns scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Mihai Tararache.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi pentru prezenţă, domnule deputat.

Au mai depus interpelări în scris următorii colegi deputaţi: Călin-Vasile-Andrei Matei - o interpelare, Lucia-Ana Varga - 3 interpelări, Eleonora-Carmen Hărău - o interpelare, Ghera Giureci- Slobodan - două interpelări, Sorin-Avram Iacoban - o interpelare şi colegul nostru Alexandru Nazare - o interpelare.

Mulţumesc tuturor pentru prezenţă.

Declar închisă şedinţa noastră de astăzi. Următoarea întâlnire - mâine dimineaţă, la 8,30, când va avea loc şedinţa consacrată declaraţiilor politice.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,25.