Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Începem şedinţa dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor de astăzi, 21 mai 2015.

Înainte de a începe, le spun celor ce sărbătoresc azi Sfinţii Constantin şi Elena un sincer la mulţi ani.

Primul înscris, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat de Iaşi Sorin-Avram Iacoban. Trei minute, domnule deputat, potrivit noului regulament.

Vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Daţi-mi voie şi mie să urez la mulţi ani tuturor celor cu nume de Elena şi Constantin.

Astăzi ştim că sunt trei sărbători. E vorba de Ziua Eroilor, de Sfinţii Constantin şi Elena şi de Înălţare şi vă urez Hristos s-a înălţat.

Aş trece, cu voia dumneavoastră, la declaraţia politică care se intitulează "Apel pentru salvarea românului Iulian Gherguţ".

Dragi colegi,

Războiul împotriva mişcărilor teroriste din lume nu îmbracă haina unui război tradiţional. Inamicul este unul ascuns, imprevizibil, care obişnuieşte să folosească scuturi umane pentru atingerea obiectivelor propuse.

România, din păcate, se confruntă, începând cu 4 aprilie 2015, cu o criză în acest sens, după ce românul Iulian Gherguţ a fost răpit din Burkina Faso de mai multe persoane care purtau turbane, pe când efectua o misiune de securitate la o mină a miliardarului de origine română Frank Timiş.

Din 4 aprilie şi până marţi 19 mai 2015 autorităţile române nu au avut date concrete despre românul răpit, dacă acesta mai este în viaţă, dacă s-a cerut vreo recompensă sau locaţia exactă unde acesta a fost răpit.

Din data de 19 mai 2015 toată mass-media din România avea grila de ştiri ocupată cu anunţul unui grup jihadist care a afirmat că îl deţine pe românul Iulian Gherguţ şi a înştiinţat Guvernul Român că are posibilitatea să negocieze. Mesajul a fost difuzat luni seara, de agenţia mauritană AL AKHBAR, în numele emirului Al Mourabitoune şi avea următorul text: "Guvernul Român va purta întreaga responsabilitate pentru soarta ostaticului dacă întârzie să profite de ocazia care îi este oferită de a-şi elibera cetăţeanul."

Evident, din acest mesaj nu se poate desprinde decât o stare de nervozitate a celor care şi-au asumat mesajul, învinovăţind autorităţile române de faptul că nu doresc să negocieze. Miza, dragi colegi, este obţinerea de fonduri din care să se finanţeze aceste mişcări teroriste. În plan secund, putem vorbi şi de o luptă internă în rândul acestor grupuri armate, luptă care are ca scop consolidarea poziţiilor în ierarhia internă a grupării.

Ţinând cont de acestea, teroriştii caută permanent puncte slabe ale diferitelor state pentru a putea apoi să profite şi să obţină sumele de bani fără de care ar fi imposibil să mai organizeze mişcări de gherilă militare.

Celula de criză din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din România a procedat la verificarea autenticităţii mesajului audio de revendicare a răpirii cetăţeanului român. În acelaşi timp, MAE continuă să colaboreze strâns în demersurile pe care le întreprinde cu partenerii internaţionali ai României.

Autorităţi române de cel mai înalt nivel au purtat discuţii şi cu Secretarul general al INTERPOL, Jürgen Stock.

Dragi colegi,

Nu cu mult timp în urmă, fostul director al SRI, domnul George Maior, atrăgea atenţia că România nu este scutită de pericolul terorist şi susţinea faptul că ţara noastră este ţintă generică pentru mai multe organizaţii teroriste, afirmaţie ce ar trebui să pună pe gânduri autorităţile române, deoarece, chiar dacă teritoriul naţional este bine păzit, acest lucru nu ne scuteşte de pericolul terorist, cetăţenii români din străinătate fiind expuşi acestui nou flagel terorist.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Îmi doresc ca Ministerul Afacerilor Externe să rezolve această criză în mod diplomatic, iar cetăţeanul român să fie eliberat şi predat familiei sale, după mai bine de 45 de zile de la răpire.

Vă mulţumesc. Sorin-Avram Iacoban, deputat de Iaşi.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Gheorghe Dragomir, Grupul parlamentar al PNL şi se pregăteşte domnul deputat Vasile Popeangă, PSD.

Domnul Gheorghe Dragomir:

Domnule preşedinte,

"Un nou fiasco marca Ponta: impozitarea bacşişului va fi anulată la doar câteva zile de la adoptare"

Ministerul Finanţelor va elimina probabil, cu data de 1 iunie a.c., obligativitatea taxării bacşişului, anunţând acest lucru la sfârşitul săptămânii trecute ministrul de resort Eugen Orlando Teodorovici, după o întâlnire cu reprezentanţii patronatelor, recunoscând că, din păcate, nu se poate reglementa în toate speţele sale.

El a precizat că, deşi taxarea bacşişului a fost introdusă la solicitarea mediului de afaceri, aplicarea acestuia se dovedeşte a fi extrem de dificilă. Fiscalizarea bacşişului, respectiv evidenţierea pe un bon fiscal separat şi taxarea cu 16% a intrat în vigoare la 9 mai.

Decizia de eliminare a impozitului pe bacşiş vine în condiţiile în care sute de mii de firme au fost obligate să îşi modifice casele de marcat pentru a putea emite bonuri fără TVA, iar patronii de restaurante, baruri şi cafenele s-au înghesuit să-şi cumpere registre de bani personali în care angajaţii să îşi declare zilnic, înaintea începerii programului, sumele pe care le deţin asupra lor.

Ulterior, întocmirea acestor registre trebuia notificată la fisc. Solicitările au fost de amânare a taxării bacşişului sau de anulare a lui. "Am decis de comun acord," spunea domnul ministru, "eliminarea taxării. Vom introduce probabil de la 1 ianuarie anul viitor un impozit forfetar. (...) Există un proiect în Parlament care se află la Camera Deputaţilor în acest moment şi vom încerca să introducem în Codul fiscal prevederile acestui impozit forfetar după ce patronatele din turism se vor mai uita pe text încă o dată", susţinea ministrul Teodorovici.

Cu alte cuvinte, la doar o săptămână de la intrarea sa în vigoare, Guvernul a făcut un pas înapoi privind impozitarea bacşişului, măsura dovedindu-se o căciulă mult prea mare atât pentru autorităţi, cât şi pentru agenţii economici. Uite-aşa, guvernanţii noştri se joacă din nou de-a alba-neagra în domeniul fiscalităţii.

Acţiunea bacşişul, pusă în practică de ministrul Finanţelor, la iniţiativa premierului Victor Ponta, este o nouă mostră de incompetenţă a acestui Guvern. Era previzibil că această reglementare, luată pe genunchi, nu ar fi adus beneficii semnificative la bugetul de stat, ci doar harababură în activitatea agenţilor economici şi asta pentru că, de exemplu, la un bon fiscal de bacşiş de cinci lei, în conturile de la Finanţe ajung nici mai mult nici mai puţin decât 80 de bani, adică un venit insignifiant la bugetul de stat.

Oare nu era normal, ca înainte de intrarea în vigoare a O.U.G. nr.8/2015 care legiferează bacşişul, să existe o consultare serioasă cu mediul de afaceri? Nu putea oare Guvernul să realizeze în prealabil un studiu de impact care să arate cât de benefică este această măsură şi care sunt consecinţele adoptării ei?

Din păcate, în stilul cu care ne-au obişnuit, guvernanţii noştri au ales să aplice şi această măsură fără a consulta pe nimeni şi în câteva zile au reuşit să bulverseze un întreg sector economic, pentru o miză derizorie, din păcate.

Domnule prim-ministru Victor Ponta, mai bine v-aţi îndrepta cu adevărat atenţia...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Dragomir:

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

În continuare, domnul deputat Vasile Popeangă şi se pregăteşte domnul deputat Vasile Gudu - PNL.

Domnul Vasile Popeangă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează: "De ce Gorjul nu este prins în Masterplan?"

Am văzut cu toţii, zilele trecute, Masterplanul de Transport convenit cu Uniunea Europeană. Pe partea de drumuri se poate observa că ţinta 2020 o reprezintă autostrăzile şi drumurile expres. Ca să nu se rămână în urmă, baza pare a fi pusă tot pe centurile ocolitoare, urmând ca, la finele perioadei, toate reşedinţele de judeţ să posede măcar aşa ceva. Cu drumurile expres sau cu autostrăzile mai uşurel, dar centuri ocolitoare... gârlă. Că acestea mai au un pic şi leagă un drum de ţară cu un drum forestier, pare a fi un aspect ce nu deranjează pe nimeni. Să mai punem problema şi că, până se vor racorda la autostrăzi sau drumuri expres, centurile respective se vor strica şi repara de câteva ori? Deranjant este însă că, deşi se recunoaşte la toate nivelele ca fiind o problemă deosebită, nici măcar un drum expres, ca să nu mai zicem de o autostradă, nu străbate partea sud-vestică a ţării.

Mai mult decât atât, însuşi ministrul Ioan Rus a recunoscut cu jumătate de gură că mai există încă probleme în proiectul elaborat de ministerul aflat în coordonarea sa, însă promite, ca în campanie, că va căuta soluţii, dar nu promite că le găseşte: "Nu e rezolvat cum se cuvine sud-vestul României şi sperăm să îi găsim o soluţie în perspectivă", a menţionat domnul Rus în cadrul şedinţei Comisiei pentru transporturi şi infrastructură.

Întotdeauna totul trebuie să fie în viitor, niciodată azi, nici măcar primul pas. Până şi proiectele mai vechi ale lui Ceauşescu vizau o autostradă între Craiova şi Deva, ca o alternativă la cea de pe Valea Oltului, dar viziunea politicienilor de la Ministerul Transporturilor nu se poate ridica la cea a cizmarului, care vedea în Oltenia şi în Gorj o zonă economică deosebită, ce necesita nu drum expres, ci autostradă.

După 1989, s-a mai pus în discuţie ca zona Gorjului să fie racordată civilizat la vecinii săi. Astfel, Legea nr. 71 din 12 iulie 1996 privind aprobarea planului de amenajare prevedea un drum expres Deva - Petroşani - Târgu-Jiu - Craiova şi un altul Drobeta-Turnu Severin - Târgu-Jiu - Râmnicu Vâlcea - Curtea de Argeş.

Ca un făcut, dacă suprapunem harta cu autostrăzile peste harta cu modul în care se votează de obicei în ţară, vom avea surpriza să observăm că, acolo unde s-a votat cu partidele afiliate la Partidul Popular European, investiţiile în autostrăzi sunt importante. Unde sunt aşa-numitele judeţe roşii, miniştrii transporturilor - mai toţi cu naşu-n suflet, indiferent de culoarea partidului, că altfel nu rezistă pe post - parcă fac concurs nu doar să nu se facă nimic, dar să se dărâme şi ce mai există.

Cu o astfel de gândire, în curând, în Oltenia se va merge doar pe drumuri de ţară, cu cotiga trasă de măgăruş... Oricum, întrebarea rămâne: de ce Gorjul nu este prins în Masterplanul până în 2020?

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, îl invit pe domnul deputat Vasile Gudu şi se pregăteşte domnul deputat Ion Eparu, PSD.

Domnul Vasile Gudu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor colegi parlamentari.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Legalizarea de către Guvernul Ponta a corupţiei în silvicultură".

Proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului trecut de 125 de parlamentari ai PSD şi trimis înapoi la Parlament, pentru reexaminare, de către preşedintele Klaus Iohannis, a intrat săptămâna trecută în dezbatere la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, care este Cameră decizională în acest caz. Această propunere legislativă a iscat mari controverse din cauza unor prevederi pe care parlamentarii PNL le consideră aberante.

Partidul Naţional Liberal a avut obiecţii care s-au suprapus pe obiecţiile preşedintelui Klaus Iohannis. Partidul Naţional Liberal a depus amendamente la Codul silvic şi susţine faptul că, în momentul de faţă, PSD încearcă să scoată 1,2 milioane de hectare de pădure din fondul forestier naţional şi de sub regimul silvic. Este una dintre cele mai mari afaceri, în contextul în care modificarea articolului 20 ar fi pentru România cel mai mare dezastru ecologic, şi anume scăderea dintr-o dată a suprafeţei fondului forestier naţional la 22%, faţă de 32 - 33% cât este acum, şi ar permite tăierea pădurilor până la zece hectare fără amenajament silvic, care ar duce la defrişări unde există suficiente zone împădurite mici, disparate.

Parlamentarii PNL privesc cu foarte multă responsabilitate modificările la Codul silvic şi au luat act de toate informaţiile oficiale şi neoficiale care ne arată că fondul silvic din România nu este bine protejat. Dacă defrişările care au avut loc în ultimii 20 ani s-au făcut legal, atunci e clar că legea nouă trebuie să reducă posibilităţile de a tăia pădurile. Dacă defrişările s-au făcut ilegal, atunci trebuie să asigurăm un control mult mai dur în acest domeniu. Dacă acum nu luăm măsurile corecte, răul ce va fi făcut nu va putea fi remediat prin schimbarea unor prevederi, aşa cum se poate face în alte situaţii. Dacă se menţine acest articol 20, înseamnă că 1,2 milioane de hectare de pădure sunt expuse defrişărilor ilegale.

Conform acestui Cod silvic, 1,2 milioane de hectare de pădure vor fi administrate de azi pe mâine, şi nu pe 10 ani, asigurând continuitate, ordinea în lucrări. Este lăsată la îndemâna proprietarilor şi a pădurarilor exploatarea pădurii.

O altă problemă o reprezintă prevederea că un operator sau un grup de operatori nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie. Consiliul Concurenţei a formulat nişte obiecţii conform cărora această formulare poate introduce bariere în circulaţia mărfurilor, şi mai mult, ar putea încălca Tratatul de aderare, de unde va apărea riscul unui infringement.

România...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Vasile Gudu:

O secundă, domnule ... să închei.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Vasile Gudu:

Mafia pădurarilor este o problemă reală, trecută însă sub tăcere şi legalizată de actualul Guvern prin adoptarea în această formă a Codului silvic, legiferându-se astfel hoţia si corupţia în silvicultură.

Vasile Gudu, deputat PNL de Tulcea.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Ion Eparu şi se pregăteşte doamna deputat Claudia Boghicevici, deputat de Arad.

Domnul Ion Eparu:

Domnule preşedinte de şedinţă, vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată: "21 mai 2015 - Ziua eroilor neamului".

Stimaţi colegi,

Aşa cum ştim cu toţii, astăzi poporul român îşi comemorează eroii. Prima sărbătorire a Zilei eroilor a avut loc pe 11 mai 1920. De altfel, Ziua eroilor a fost decretată atunci sărbătoare naţională, sărbătoare menţinută până în anul 1948. Legea nr. 48/1995 reia această prevedere: "Se proclamă Ziua eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti - Ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos, potrivit tradiţiei româneşti".

Aşadar, astăzi îi cinstim pe toţi cei care s-au jertfit pe câmpurile de luptă: în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în Primul dar şi în al Doilea Război Mondial, la Revoluţia din 1989, în toate luptele în care s-au angajat pentru a-şi apăra pământul strămoşesc, fiinţa naţională sau pentru convingerea că reprezintă singura cale pentru a putea începe o viaţă mai bună.

Este normal să ne comemorăm eroii. Nu trebuie să uităm cuvintele marelui istoric Nicolae Iorga, care spunea că "Neamul devine etern prin cultul eroilor". Este firesc gestul nostru de a depune coroane. Sunt frumoase paradele militare pe care le organizăm. Sunt înălţătoare gândurile de recunoştinţă, sunt pioase rugăciunile pentru odihna sufletului lor, le suntem datori cu toate acestea, dar nu cumva le suntem datori cu mult mai mult decât atât?

Vremurile s-au schimbat, câmpul de luptă este cu totul altul, însă eroismul ar trebui să fie la fel de mare. În România anului 2015 este un act de eroism să fii cinstit, să te împotriveşti torentului atotcuprinzător al corupţiei şi să iei atitudine, să tinzi către normalitate.

Am scris acest material în speranţa că ne putem ridica la înălţimea eroilor noştri care au avut curajul să-şi sacrifice viaţa pentru ca urmaşii lor să trăiască liberi. Noi ce le lăsăm urmaşilor noştri? Cuvinte frumoase despre eroi? Este sublim, dar nu este suficient. România trebuie să-şi recâştige locul meritat în lume şi acest lucru va putea fi realizat doar când rezervele umane şi intelectuale pe care le livrăm masiv lumii vor reveni în ţară şi vor produce plusvaloare. Cât de târziu se va întâmpla acest lucru? Aici se va vedea eroismul contemporan.

Hristos s-a înălţat!

Profesor universitar Ion Eparu, deputat, Colegiul nr.10 - Prahova.

Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit în continuare pe doamna deputat Claudia Boghicevici şi se pregăteşte doamna deputat Laura Marin de la Galaţi.

Doamna Claudia Boghicevici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la "Agenda pentru migraţie propusă de Comisia Europeană".

Subiectul migraţiei a fost adus de criza economică în prim-planul dezbaterilor politice din majoritatea statelor Uniunii Europene. Din păcate, de cele mai multe ori, abordarea a fost una populistă, contaminată de opiniile radicale a unor partide de orientare extremistă.

Dacă în 2014 dezbaterea despre invazia românilor şi bulgarilor în căutarea unui loc de muncă a fost concentrată în acest sens, atenţia s-a mutat în aceste zile asupra imigraţiei din alte ţări, din ţările terţe. Despre invazia românilor şi bulgarilor am văzut că aceasta nu s-a confirmat, dar toate analizele arată că influxul de forţă de muncă proaspătă ajută aceste state pentru a acoperi nevoi reale din economie pe care nu le mai pot acoperi localnicii.

În ceea ce priveşte agenda pentru migraţie, propusă de Comisia Europeană în urma tragediilor din Marea Mediterană, cred că în primul rând sunt necesare mai multe clarificări şi detalii. Deocamdată avem o statuare prin principii şi obiective, dar nu avem măsurile efective pe care Comisia le va prezenta la sfârşitul acestei luni.

În al doilea rând, cred că cea mai importantă parte a acestei acţiuni în domeniul migraţiei ilegale este combaterea, limitarea traficului de persoane. Degeaba stabilim cote în interiorul Uniunii Europene, mecanisme de realocare a unui număr fix de persoane, dacă nu acţionăm şi pentru destructurarea acestor grupări infracţionale, deseori cu infiltraţii teroriste care trafichează persoane.

Revenind la chestiunea cotelor, pentru că aceasta este partea cea mai dezbătută în propunerile Comisiei, cred că ele sunt în linie cu principiul solidarităţii care stă la baza Uniunii Europene, dar cred că ele nu pot fi un mecanism, decât un mecanism temporar, care să soluţioneze această perioadă de criză. Migraţia nu ar trebui văzută doar ca un fenomen negativ, ci şi ca o reglare a pieţei muncii. Pentru majoritatea statelor europene, populaţia îmbătrânită şi lipsa de deschidere a rezidenţilor pentru anumite meserii fac ca migraţia să fie singura soluţie pentru acoperirea acestor goluri. Evident însă că trebuie stabilite reguli foarte clare încât migraţia să nu se transforme într-o formă de asistenţă socială, dar nici nu trebuie repudiată. Cotele riscă să arunce povara de pe umerii unora pe umerii altora, fără o soluţie autentică pentru aceste probleme, fără o analiză individualizată doar pe baza unor algoritmi seci.

Mulţumesc. Claudia Boghicevici, deputat PNL de Arad.

Domnul Florin Iordache:

Sărut mâna, mulţumim. La revedere.

Doamna deputat Laura Marin de la Galaţi şi se pregăteşte doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu, Grupul parlamentar PNL.

Doamna Laura Marin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tema declaraţiei de astăzi este: "Performanţe internaţionale recente ale şcolii româneşti".

Dedic prezenta declaraţie politică unor campioni olimpici ai învăţământului din ţara noastră.

Luna aceasta, la a 49-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Chimie, desfăşurată în perioada 3-10 mai la Erevan, elevii din Lotul olimpic de chimie al României au cucerit şase medalii: două medalii de aur, dintre care o medalie de aur cu punctaj absolut, trei medalii de argint şi o medalie de bronz.

La această ediţie a olimpiadei au participat 95 de elevi din 15 ţări. Probele, problemele teoretice şi experimentele practice au fost deosebit de complexe. Atrage atenţia medalia de aur cu punctajul absolut care echivalează cu zecele obţinut acum câteva decenii de Nadia Comăneci la gimnastică.

Din păcate, olimpicii la disciplinele ştiinţifice nu se bucură de aceeaşi notorietate, precum cei din domeniul sporturilor. Din acest motiv, vă rog să-mi permiteţi să-i numesc de la tribuna Camerei Deputaţilor pe aceşti tineri performeri şi instituţiile din care provin. Medaliile de aur au fost obţinute de: Dumitru Călugăru - punctajul absolut, elev în clasa XII-a la Colegiul Naţional "Tudor Vladimirescu" din Târgu-Jiu şi Andrei Iliescu, elev în clasa XI-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. Ambii performeri au fost laureaţi cu aur şi la ediţia precedentă. Medaliile de argint au intrat în posesia următorilor elevi: Paul Haidu Gerea - elev în clasa X-a la Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrân" din Constanţa, Cristian Robert Râclea, clasa XI-a, Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri" din Galaţi, faţă de care, personal, ca deputat de Galaţi, profesor la acest liceu şi inspector şcolar, am un motiv în plus de mândrie, şi Silvestru Alexandru Big, clasa XII-a Colegiul Naţional "Alexandru cel Bun" din Gura Humorului.

Medalia de bronz i-a revenit lui Tiberiu Alexandru Pană - elev în clasa XII-a la Colegiul Naţional "Mihai Viteazu" din Ploieşti.

Reţine atenţia şi faptul că sunt licee din şase localităţi din toată ţara, ceea ce înseamnă că nu este vorba de un caz singular, ci de o şcoală românească de chimie de mare întindere, competenţă şi prestigiu.

Susţin această convingere, deoarece atunci când se vorbeşte despre succesele învăţământului românesc, se dă de cele mai multe ori o interpretare greşită, după care rezultatele olimpicilor noştri nu ar fi decât un paravan al dezastrului. Or, eu cred că asemenea rezultate obţinute an de an la foarte multe materii, de multe licee, de mulţi elevi şi profesori, nu se pot înregistra într-un deşert şcolar. Spunând aceasta, nu intenţionez să ascund şi multele neajunsuri din învăţământul nostru. Dar nu acesta este obiectul prezentei declaraţii. Acum este momentul să-i felicităm pe elevii şi profesorii care au atins astfel de performanţe internaţionale, pe toţi cei care au contribuit la obţinerea lor şi să le mulţumim pentru bucuria pe care ne-au produs-o prin efortul şi dăruirea lor.

Mulţumesc pentru atenţia acordată.

Laura Marin, deputat PSD Galaţi.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Invit în continuare pe doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu şi se pregăteşte domnul deputat Mihăiţă Găină, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi trei minute.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Hristos s-a înălţat!

La mulţi ani celor care poartă numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena!

Un gând pios eroilor neamului!

Poate nu întâmplător astăzi avem atâtea declaraţii focalizate pe educaţie.

Titlul declaraţiei mele este: "Educaţia - între frică şi umilinţă".

La finalul săptămânii trecute, am participat la întâlnirea organizată de Organizaţia PNL Bacău cu reprezentanţi ai domeniului educaţiei din judeţele Moldovei, dezbaterea constituind un moment remarcabil în parcursul şcolii româneşti, pe care ni-l dorim cu toţii ancorat în realităţile şi nevoile societăţii noastre.

Am convenit, alături de cadre didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar, studenţi, părinţi, că o "nouă viziune în educaţie", aşa cum este stipulat în Programul PNL pentru educaţie şi cercetare, porneşte de la respectarea Legii educaţiei naţionale, a principiilor acesteia, cărora li se adaugă, aşa cum este firesc, o serie de priorităţi strategice înscrise în Programul de guvernare al Partidului Naţional Liberal.

Printre subiectele de mare interes s-au aflat: finanţarea sistemului, asigurarea gratuităţii învăţământului general obligatoriu şi, în consecinţă, respectarea prevederilor constituţionale, adaptarea curriculei la nevoile elevilor (de exemplu, o curriculă adaptată copiilor cu dizabilităţi), orientarea şcolară şi profesională specializată şi asistenţa psihologului şcolar, stimularea fiscală a celor care vor să susţină şcoala, formarea educatorilor conform prevederilor existente în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 respectarea prevederilor acestei legi şi respingerea aşa-zisei noii legi scoasă din sertar şi impusă de cei care nu ţin cont de nevoia de stabilitate şi predictibilitate în sistem, racordarea specializărilor la nevoile pieţei forţei de muncă, depolitizarea şi debirocratizarea şcolilor şi universităţilor, prevenirea şi combaterea abandonului şcolar, lupta împotriva violenţei în şcoală, fracturarea învăţământului la nivelul verigilor acestuia.

Statutul profesorului în societate este o prioritate în cadrul acestei "revoluţii a învăţării" pe care o preconizăm, alături de finanţare, stimularea iniţiativelor personale constituind o cheie de boltă a succesului Programului Partidului Naţional Liberal pentru educaţie şi cercetare.

O parte din subiectele dezbătute sâmbătă m-au trimis către un articol de presă, citit chiar în acea dimineaţă, care atrăgea atenţia asupra unor probleme din sistem. Ştiam că doar 39% din copiii care termină liceul obţin diploma de bacalaureat. Am preluat apelul unui dascăl care invita cititorii să conştientizeze această tristă realitate, dar şi problema lipsei unei alternative serioase a acestor elevi în şcolile profesionale sau a scăderii dramatice a numărului studenţilor la jumătate în doar trei-patru ani.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Experţi în educaţie intervievaţi definesc şcoala românească prin cuvinte grele, făcând referire la sentimentul de frică şi umilinţă la orele unor profesori care nu aveau nici talent, nici voinţă să fie dascăli buni şi nici nu iubeau copiii.

Vreau să termin totuşi pe un ton pozitiv, las propunerile care ne-au fost înmânate la Bacău, aici, în varianta scrisă a declaraţiei mele politice, şi îmi exprim convingerea că fiecare dintre noi va face măcar ceva pentru ca educaţia românească să fie în slujba tineretului şi a formării acestuia pentru o lume mai bună.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Haideţi totuşi să ne încadrăm, să ne respectăm unii pe alţii, să ne încadrăm în cele trei minute.

Domnul deputat Mihăiţă Găină. În continuare are cuvântul domnul deputat Ovidiu-Cristian Iane.

Domnul Mihăiţă Găină:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Salut diminuarea birocraţiei prin eliminarea ştampilei".

Stimaţi colegi,

Obligativitatea ştampilei pentru firme va fi eliminată de la 1 iulie, potrivit anunţului pe care l-au făcut recent reprezentanţii mediului de afaceri, în urma unor discuţii purtate cu Ministerul Finanţelor. Deja Republica Moldova a implementat cu succes această măsură. Indiferent că va fi sau nu respectat acest termen, soluţia este o binecuvântare pentru întreprinzătorii de toate rangurile şi trebuie salutată. Acest nou instrument vine să consfinţească deciziile Uniunii Europene în această privinţă, având în vedere că aderarea României la UE a eliminat, în mare, obligativitatea ştampilării.

Aşadar, decizia ministrului de finanţe va conduce inevitabil şi la modificarea legislaţiei secundare, care, din fericire, va reduce birocraţia şi îi va oferi climatului de business mai multă credibilitate. Să nu uităm că semnătura este o condiţie definitorie pentru ca majoritatea actelor să aibă valoare juridică. Este adevărat că semnătura şi ştampila pot fi falsificate. Dar cel mai uşor de falsificat este ştampila şi nu semnătura.

Ţin să subliniez de la această tribună a Parlamentului că aplicarea ştampilei societăţii pe actele juridice încheiate de persoana juridică nu reprezintă o condiţie obligatorie pentru manifestarea de voinţă a societăţii, consimţământul la încheierea actului fiind exprimat prin semnarea contractului/convenţiei de către reprezentantul acesteia. Articolul 155 alin. 28 din Codul fiscal prevede explicit şi clar că "semnarea şi ştampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie să le conţină factura".

În prezent, totuşi, de la această regulă există şi unele excepţii. Regulamentele Comisiei Europene în diferite domenii, în special în domeniul vamal, includ obligativitatea ca documentele societăţii, inclusiv factura, să poarte ştampila oficială a societăţii, fiind documente de intrare în ţară a unor mărfuri chiar şi din afara spaţiului comunitar. Tot la capitolul excepţii figurează, în continuare, anumite tipuri de formulare, anexe la ordonanţe de urgenţă sau hotărâri de guvern, care, după cum menţionează textele de lege, se pot transmite în format electronic sau format de hârtie cu ştampila şi semnătura reprezentantului legal al societăţii.

În afară de aceste excepţii, validitatea actelor juridice comerciale emise de către o societate nu este afectată de aplicarea ştampilei, dacă legea nu prevede altfel sau dacă prin actul de înfiinţare a societăţii nu s-a stipulat în mod expres ca orice act emis de firmă să fie şi ştampilat ca să fie valabil.

Prin eliminarea obligaţiei folosirii ştampilei din legislaţia secundară, punem punct unei lungi şi foarte vechi istorii. Ştampila, care a avut ca înaintaşi pecetea şi sigiliul domnitorilor, regilor, împăraţilor, sultanilor şi care a fost pusă pe cele mai importante documente ale acestora, îşi va pierde rolul tradiţional de inscripţionare a unui document şi, deci, atributul de a-i oferi valabilitate.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Mihăiţă Găină:

Aşadar, stimaţi colegi, ţinând cont de toate aceste argumente juridice, obligativitatea ştampilării documentelor societăţii apare mai mult ca o uzanţă, în special în raporturile administrative cu autorităţile sau instituţiile statului, mai puţin în cele civile generale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu mulţumesc.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Ovidiu-Cristian Iane.

Se pregăteşte doamna deputat Florica Cherecheş, Grupul PNL.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea se intitulează "Democraţia dincolo de Prut".

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Democraţia nu este un pseudonim sau o poveste şi nici o butaforie în spatele căreia punem în scenă propriile idei, interese şi metode, ci ea este o formă de guvernământ bazată pe principiul conform căruia puterea aparţine poporului. Această formă de guvernământ are la bază o serie de valori fundamentale ce odată încălcate putem afirma că însăşi democraţia într-un stat de drept a fost încălcată.

Dar care sunt aceste valori care definesc regimul democratic?

Libertate, egalitate şi fraternitate sunt principiile scrise pe frontispiciul revoluţiei franceze şi tot ele sunt cele care astăzi reprezintă şi stau la baza acestei forme de guvernământ. Pentru ca aceste valori să devină practici curente ele trebuie să fie respectate şi implementate de către indivizi, comunităţi şi autorităţi publice, în caz contrar riscă să rămână doar la stadiul de lozinci sau vorbe de fumoar.

Motivul care m-a determinat să nuanţez aceste caracteristici este acela că recentele derapaje democratice ale Republicii Moldova mi-au ridicat câteva semne de întrebare. România a arătat bunăvoinţa şi dorinţa de a sprijini Republica Moldova în procesul aderării la Uniunea Europeană, însă, pe lângă noile reforme ce se cer implementate, şi vechile valori trebuie respectate.

În acest context, expulzarea cetăţeanului român George Simion este o măsura extremă condamnabilă ce nu face cinste autorităţilor de peste Prut, dacă ţinem cont de faptul că Republica Moldova a semnat şi se află pe traseul către Uniunea Europeană.

Legea supremă a Republicii Moldova garantează libertatea de gândire, opinie şi exprimare, iar de această prevedere ar trebui să beneficieze şi George Simion, tânărul care a avut intenţia de a lua parte la un marş al unirii în mod paşnic şi legal, aşa cum întotdeauna a făcut-o, pentru a-şi exprima în mod public o opinie, fie ea politică sau socială, fie că ne încântă auzul sau dimpotrivă.

Gestul în sine al autorităţilor nu poate fi scuzabil, chiar dacă putem înţelege contextul istoric şi delicat în care se află mediul politic şi întreaga ţară, însă declararea cetăţeanului român drept persoană indezirabilă ale cărei acţiuni atentează la securitatea naţională doar pentru a intra sub incidenţa articolului care le permite să nu divulge public motivul acestei decizii este o reacţie exagerată şi superfluă. Motivele expulzării şi al interdicţiei impuse acestuia de a intra în Republica Moldova pe o perioadă de cinci ani pot fi multiple, iar în cazul compatriotului nostru, George Simion, nu s-a oferit nici o explicaţie şi nici o scuză relevantă, având în vedere faptul că acestui cetăţean i s-a imputat dreptul de a-şi exprima o dorinţă legitimă.

Noi, politicienii din România ne dorim ca Republica Moldova să rămână statornică acestui ţel de reformare şi integrare în Uniunea Europeană. Oferim toată susţinerea şi am făcut pe toate palierele lobby de susţinere în faţa diplomaţiilor europene, dar nu putem pretinde că nu vedem asemenea incidente reprobabile.

Solicit astfel omologilor din Republica Moldova să iasă public şi să confere explicaţiile necesare, pe măsura gravităţii acestui fapt.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Doamna deputat Maria Grecea, Grupul PNL.

Pe principiul alternanţei, doamna deputat. Pentru că colega dumneavoastră înţeleg că întârzie puţin.

Vă rog.

Doamna Maria Grecea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mi-am exprimat şi cu alte prilejuri nemulţumirea şi indignarea faţă de modul în care înţeleg anumite televiziuni să prezinte subiecte aşa-zise de top, dar care, în opinia mea şi a milioane de români, nu fac altceva decât să contribuie în mod determinant la creşterea gradului de incultură a noastră, a tuturor. În acest context, mi s-a părut incredibil şi inexplicabil, în acelaşi timp, cum instituţia abilitată să vegheze buna desfăşurare şi corectitudinea emisiunilor difuzate pe posturile noastre de televiziune, în speţă Consiliul Naţional al Audiovizualului, tolerează nepermis anumite produse media care promovează doar promiscuitatea, falsele modele şi manelismul social generalizat!

De-a lungul ultimilor ani au existat numeroase situaţii în care emisiunile de televiziune, mai mult sau mai puţin de gen tabloid sau can-can, au derapat nepermis de la normele Legii audiovizualului nr. 504/2002, precum şi a Deciziilor CNA aflate în vigoare, dar şi a normelor deontologice care ar trebui să guverneze profesia de jurnalist. În tot acest timp, nu am auzit să se ia măsuri logice împotriva acestor televiziuni care promovează la cel mai înalt nivel incultura şi atitudinile jignitoare, singura sancţiune primită de un post TV fiind eminamente politică...

Ultimul exemplu de acest gen a fost mediatizarea excesivă şi, să-mi fie scuzată expresia, dizgraţioasă, din multe puncte de vedere, a decesului mamei vedetei din show-biz Oana Zăvoranu. Este inexplicabil cum CNA nu a intervenit în nici un fel, după zecile de ore de emisie difuzate de majoritatea televiziunilor pe acest subiect! Sunt sigură că sunt în asentimentul a mii de români şi a mii de părinţi când afirm, cu responsabilitate, că prezentarea unei înmormântări, preţ de zeci de ore, pe mai toate canalele de televiziune, nu constituie un argument al profesionalismului!

Mai mult decât atât, anumite imagini pot afecta emoţional copiii noştri, ba chiar să-i traumatizeze, deoarece în zilele respective chiar nu se mai putea vedea nimic altceva la televizor în afara înmormântării respective.

Probabil însă că nu putem cere o altă atitudine din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului atât timp cât însăşi preşedintele acestuia, doamna Laura Georgescu, a fost prezentată deseori în ipostaze care nu fac deloc cinste acestei funcţii importante ocupate în statul român. Toată România a văzut anul trecut cum doamna Laura Georgescu înjura ca birjarii în şedinţele CNA şi se lăuda în gura mare că favorizează anumite posturi de televiziune. Înregistrările scandaloase cu ieşirile nepotrivite ale preşedintei CNA au făcut înconjurul României, dar, culmea, ea a rămas în funcţie până în ziua de astăzi, deşi CNA este o instituţie subordonată Parlamentului...

Situaţia impardonabilă a acestei doamne preşedinte cu rang de ministru este cu atât mai gravă cu cât Laura Georgescu este, de ceva timp, protagonista unor cercetări ale procurorilor DNA. Şefa CNA este urmărită penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, ambele în formă continuată.

În consecinţă, consider că ieşirile din decor ale televiziunilor româneşti nici nu mai trebuie să ne mire, în condiţiile în care "paznicul" lor este urmărit penal şi trebuie să-şi dedice timpul propriei apărări.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamna deputat.

Doamna Maria Grecea:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit în continuare pe doamna deputat Marioara Nistor, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Virgil Guran, neafiliat.

Doamna Marioara Nistor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, îmi cer scuze pentru voce.

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la adoptarea Codului silvic în şedinţa de ieri.

Stimaţi colegi,

A trebuit să treacă un număr atât de mare de ani pentru ca defrişările ilegale să fie considerate atentat la siguranţa naţională?

De ani de zile, în România se taie milioane de copaci. De ani de zile, pădurile din ţară sunt defrişate într-un timp record. De ani de zile, sute de milioane de metri cubi de lemn sunt prelucrate şi exportate peste hotare.

În România, defrişarea pădurilor constituie astăzi o problemă majoră. România este pe ultimul loc în Europa la capitolul suprafaţă împădurită, cu toate că, la începutul secolului al XIX-lea, România era acoperită de păduri în proporţie de 80%. În momentul de faţă, nu se ştie cu exactitate nici măcar câtă pădure a fost tăiată, nici câte suprafeţe sunt neadministrate şi nici cât ar trebui să plantăm, deoarece un inventar al pădurilor nu s-a mai făcut de foarte mulţi ani.

Doresc să vă precizez că în acest ritm, peste câţiva ani, România nu va mai avea păduri, iar noi nu putem aştepta să devenim cu bună ştiinţă victime ale calamităţilor naturale cauzate de defrişarea pădurilor!

Din păcate, fenomenul defrişărilor ilegale a scăpat de mult de sub control în România, munţi întregi fiind raşi. Pare tot mai evident că exploatarea lemnului a depăşit orice logică, orice echilibru necesar. Iar statistica ne dovedeşte acest lucru. Practic, volumul de lemn rotund (copaci tăiaţi) a crescut din 2002 şi până în 2014 cu peste 40%. Fără a lua în calcul defrişările ilegale, furtul de lemn, în doar 12 ani, volumul de lemn a înregistrat un avans imens dacă avem în vedere că anumite esenţe de lemn au nevoie chiar de 70 de ani până ajung la maturitatea de exploatare, ceea ce înseamnă că este distrus orice parcurs echilibrat.

România şi aşa este pe primele locuri în Europa la defrişări de arii verzi şi pe ultimele la nivelul de împăduriri. Dacă vom continua defrişările, în câteva zeci de ani, România se va transforma în deşert. Consider că nu vrem un astfel de viitor pentru cetăţenii acestei ţări, pentru noi sau pentru copiii noştri!

Nu putem să lăsăm interesele personale să primeze!

Consecinţele defrişărilor ilegale le resimţim cu toţii. În multe comunităţi acestea au creat efecte dramatice, ce au fost resimţite puternic. Unul dintre exemplele clare sunt inundaţiile din ultimii ani. În perioada de criză de după 2008, exploatarea lemnului a atins cifre record în România iar exportul de masă lemnoasă a crescut fără precedent, adâncind statutul de economie.

Presiunile asupra pădurilor din România cresc în permanenţă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamna deputat.

Doamna Marioara Nistor:

Vă mulţumesc şi eu. Hristos s-a înălţat!

Domnul Florin Iordache:

Hristos s-a înălţat!

Doamna Marioara Nistor:

Şi la mulţi ani! pentru sărbătoriţii zilei de astăzi.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul deputat Virgil Guran.

Se pregăteşte doamna deputat Ana Birchall.

Vă reamintesc, cu zece secunde înainte, eu aprind becul ca să vă puteţi încadra.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc.

Declaraţie politică despre procesul legislativ.

Am urmărit evoluţia promovării unor legi şi am observat că există două tendinţe: tendinţa Guvernului de a veni cu iniţiative legislative prin care se strâng bani şi se creează un sistem pentru a ajunge cât mai mulţi bani la buget şi iniţiativele parlamentare care, de regulă, sunt axate pe împărţirea banilor, pe anumite facilităţi aduse unor categorii sociale şi pe dorinţa de a arăta poporului că ne interesează ceea ce se întâmplă în ţară, că ne interesează viaţa tuturor.

Cred eu că am uitat total a treia latură pe care ar trebui să ne axăm în mod deosebit atât noi ca parlamentari, cât şi Guvernul, aceea de a gândi o legislaţie care să permită dezvoltarea economică, o legislaţie care să permită aducerea fondurilor prin creştere economică, prin dezvoltarea întreprinderilor, prin dezvoltarea societăţii pe baze de performanţă.

Acest lucru nu îl văd de când sunt în Parlament, iar, din păcate, puţinii parlamentari care încearcă să vină cu astfel de iniţiative sunt stopaţi, iar aceste iniţiative nu sunt votate. Şi nu sunt votate în mod special pentru că nu vine un aviz de la Guvern, şi asta mă duce cu gândul că acei funcţionari din Guvern care dau aviz sau nu dau aviz nu prea pricep ce înseamnă dezvoltare economică şi nu prea pricep ce înseamnă un plan de dezvoltare a unei ţări.

Dacă reuşim să ne axăm pe această latură, sunt convins că ţara va intra pe alt făgaş şi vom putea să venim cu legi bune care să sprijine o viaţă mai bună pentru toţi. Dacă nu, încet, încet, vom ajunge la fundul sacului şi vom constata din nou că nu avem buget suficient pentru a rezolva tot ceea ce s-a legiferat în această perioadă.

Vă mulţumesc.

Deputat de Prahova, Guran Virgil.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna deputat Ana Birchall.

Se pregăteşte domnul deputat Ion Bălan.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Hristos s-a înălţat! Şi vreau să urez tuturor la mulţi ani, celor care astăzi, în această zi sfântă, îşi serbează ziua onomastică.

În declaraţia politică de astăzi vreau să vorbesc despre nevoia de a avea cât mai mulţi tineri pregătiţi pentru realitatea din piaţa muncii.

Am avut privilegiul de a fi crescut într-o familie care a valorizat munca. Am fost educată de părinţii şi bunicii mei în spiritul unui principiu pe care îl consider sfânt, şi anume acela că munca înnobilează omul. Îmi plac oamenii care muncesc şi care respectă munca altora. Cred că poporul din care mă trag este format din oameni harnici. Totodată, mai cred că nu există meserii mai onorabile decât altele sau meserii ruşinoase. Lumea în care trăim are în egală măsură nevoie şi de profesori, dar şi de instalatori, şi de avocaţi, dar şi de lăcătuşi, şi de medici, dar şi de agricultori, ca să dau numai câteva exemple.

Am ales să abordez tema deficitului de tineri pregătiţi în meserii tocmai pentru că, în ultimii ani, mediul privat reclamă tot mai frecvent lipsa unor buni meseriaşi în domenii pe care în trecut aveam specialişti foarte buni. Iar dacă vrem să oferim soluţii concrete la penuria de muncitori calificaţi în diverse domenii, consider că este fundamental să identificăm corect cauzele care au determinat acest fenomen.

În judeţul Vaslui, judeţul pe care îl reprezint în Parlamentul României, mii de tineri au luat sau iau calea străinătăţii. Ca urmare, majoritatea localităţilor din mediul rural confruntate cu acest exod se găsesc în situaţia de a avea populaţia îmbătrânită, cu perspective sumbre pentru viitor. În schimb, dacă am crea programe şi politici de specializare şi pregătire a tinerilor pentru piaţa muncii, am acorda cu adevărat şanse tinerilor de a munci aici în ţară, având salarii decente.

Nu mai este un secret pentru nimeni că, în multe cazuri, sistemul de învăţământ pregăteşte tineri pentru specializări care nu mai au căutare pe piaţa muncii în ziua de astăzi. De asemenea, o altă problemă acută este şi aceea a dispariţiei şcolilor de meserii. Tocmai de aceea am susţinut încă din 2006, când am iniţiat Pactul Naţional pentru Educaţie necesitatea adaptării şi modificării programei şcolare astfel încât că şcoala românească să şi formeze, nu numai să informeze.

Mediul de afaceri din România reclamă lipsa unui personal calificat, pe ramuri de producţie diversificate. Din păcate, acest personal specializat a cam dispărut şi din cauză că nu am acordat importanţa necesară şcolilor de meserii, o verigă-cheie în formarea şi pregătirea tinerilor, care permitea intrarea lor rapidă pe piaţa muncii.

Inadecvarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei muncii, precum şi dispariţia şcolilor de meserii au generat, din nefericire, şi o altă realitate dură cu care se confruntă tot mai mulţi tineri - angajarea pe posturi sub calificarea şi pregătirea dobândite în şcoală, în facultate. La fel de adevărat este că vorbim despre o perioadă economică încă dificilă, când România se află încă în procesul de recuperare după dezastrul pe care l-a reprezentat politica de austeritate girată de Traian Băsescu şi guvernele pe care le-a patronat. În egală măsură, este nevoie ca inclusiv sistemul de învăţământ autohton să fie mai bine adaptat în raport cu piaţa muncii.

Cred că putem face paşi importanţi în direcţia racordării sistemul de învăţământ din România la nevoile investitorilor, asigurându-se astfel un vector important de tracţiune în plan economic. Nu e nevoie să reinventăm roata, ci să învăţăm din experienţa altor state care au reuşit să creeze un mecanism funcţional care permite tinerilor să intre facil pe piaţa muncii după încheierea studiilor, creându-se astfel un liant eficient între sistemul educaţional şi mediul de afaceri care poate prelua forţa de muncă.

Desigur, nu e cazul să cădem nici în cealaltă extremă, alimentând o retorică falsă potrivit căreia şcoala românească ar produce şomeri pe bandă rulantă. Cu toate greutăţile pe care le-a întâmpinat şi dincolo de reformele pe care le-a traversat în toţi aceşti ani, sistemul de învăţământ produce vârfuri şi are capacitatea de a se adecva cerinţelor actuale. Cu investiţii minime, rezolvăm două probleme dintr-un foc: deschidem şcoli de meserii, adaptate nevoilor pieţei muncii, şi reducem drastic rata şomajului în rândul tinerilor. Pe cale de consecinţă, creând noi locuri de muncă, presiunea asupra bugetului se va diminua fiindcă statul va fi astfel degrevat de plata ajutoarelor sociale. În acelaşi timp, vom oferi tinerilor perspective reale de dezvoltare profesională, în conformitate cu aşteptările mediului privat.

Soluţia învăţământului profesional dual, susţinută de Guvernul Ponta şi transpusă în Legea educaţiei la începutul acestui an, este o măsură care răspunde solicitărilor venite din zona mediului de afaceri. Autorităţile educaţionale vor gestiona asigurarea resurselor umane şi financiare şi formarea tehnică din şcoală (1-2 zile de studiu pe săptămână), iar angajatorul va oferi resursele umane şi financiare şi va organiza formarea practică, de la locul de muncă (3-4 zile).

Toate aceste măsuri pot să ajute la reglementarea acestei probleme cu care se confruntă România.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamna deputat.

Doamna Ana Birchall:

Închei într-o secundă, domnule preşedinte.

Poate că în vremurile de astăzi a devenit desuet să susţii că "meseria este brăţară de aur". Însă eu am convingerea că învăţarea şi stăpânirea unei meserii este cheia sigură spre succes. Un bun profesionist, un om bine pregătit în meseria lui, în domeniul lui de activitate va găsi întotdeauna un loc de muncă, va fi valorizat în comunitatea lui şi va fi totodată un model demn de urmat. Dacă vom înţelege să acordăm importanţa cuvenită pregătirii şi formării tinerilor noştri, atunci viitorul ţării noastre este asigurat.

Şi cred că e momentul să descătuşăm şi să ajutăm talentul românesc!

Vă mulţumesc.

Ana Birchall, deputat Colegiul nr.5 Vaslui.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ion Bălan.

Se pregăteşte domnul deputat Radu Zlati.

Domnul Ion Bălan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu îi felicit pe toţi cei care-şi serbează ziua onomastică urându-le la mulţi ani.

Şi dacă astăzi s-au făcut multe declaraţii în domeniul educaţiei, completez şi eu lista cu una în domeniul cercetării, declaraţia mea intitulându-se "Mulţi ani înainte Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare «Delta Dunării»".

Stimaţi colegi,

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" aniversează 45 de ani de excelenţă în cercetare şi studiu în domeniul protecţiei mediului specific zonelor umede, în special Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării." Este un prilej bun pentru a găzdui cea de-a 24-a ediţie a Simpozionului internaţional "Delte şi Zone Umede", la care participă peste 100 de cercetători din 9 state, somităţi în domeniul cercetării.

Pe agenda simpozionului sunt dezbateri legate de probleme importante de mediu, cum ar fi biodiversitatea şi conservarea naturii, factorii de mediu, reconstrucţia ecologică şi impactul antropic, resursele naturale vegetale şi animale şi dezvoltarea durabilă în delte şi zone umede.

Sunt încântat că Tulcea găzduieşte în aceste zile un eveniment atât de important în domeniul cercetării şi inovării şi, mai ales, că se pune o dată în plus problema Deltei Dunării, a studierii şi conservării vieţii speciilor de aici, un adevărat paradis pentru cercetătorii din întreaga lume.

Specialişti din România, Albania, Armenia, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Republica Moldova, Turcia şi Ucraina vor participa şi la o aplicaţie practică în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", la finalul acestui eveniment de interes naţional şi internaţional pentru fundamentarea ştiinţifică a managementului acestor arii protejate.

Noutăţile din cercetare, dar şi neajunsurile în privinţa fondurilor alocate acestui domeniu sunt şi ele prioritare pe parcursul întâlnirilor de la Tulcea, unde sper să se propună şi soluţii pe termen mediu şi lung, dar să se nască şi noi colaborări în proiecte de impact pentru Delta Dunării.

Felicit Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" pentru simpozion, dar mai ales pentru aproape jumătate de secol de existenţă în beneficiul Deltei.

Deputat Ion Bălan, PSD Tulcea.

Mai am o declaraţie politică care se intitulează...

Domnul Florin Iordache:

Numai una, domnule deputat.

Domnul Ion Bălan:

Numai una. Una o depun la secretariat dacă-mi permiteţi.

Domnul Florin Iordache:

Se consideră numai cele care sunt prezentate şi citite, domnule deputat, potrivit noului regulament.

Îl invit în continuare pe domnul deputat de Cluj, Radu Zlati.

Se pregăteşte domnul deputat Longher Ghervazen.

Vă rog, domnule deputat, aveţi trei minute.

Domnul Radu Zlati:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţie politică: "Sistemul de învăţământ preuniversitar românesc în mare suferinţă".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Ministerul Educaţiei Naţionale a postat pe site-ul propriu, recent, rezultatele testelor naţionale administrate în anul 2014 elevilor din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. Interpretarea acestor rezultate nu poate naşte decât serioase întrebări asupra eficienţei învăţământului preuniversitar, primar şi gimnazial.

Astfel, în medie, unul din patru elevi nu rezolvă în mod corect testele de dificultate medie, iar în cazul elevilor din mediul rural, rezultatele sunt semnificativ mai proaste decât ale celor din mediul urban. Avem astfel imaginea a două Românii: una dintre ele, specifică lumii rurale, oraşelor mici şi cartierelor sărace ale oraşelor mari, în vădită inferioritate faţă de cealaltă Românie, specifică zonelor socio-economice mai dezvoltate.

Datele prezentate mai sus sunt doar pojghiţa faptelor. Dacă am cerceta mai îndeaproape, am constata că elevii din învăţământul preuniversitar românesc testaţi au rezultate acceptabile doar când vine vorba despre reproducerea informaţiilor (68% dintre aceştia reuşesc să identifice corect informaţiile prezentate), dar scorul este catastrofal atunci când vine vorba despre analiza şi interpretarea informaţiilor: doar unu din patru elevi români face faţă acestui gen de sarcină didactică.

Să nu ne mire faptul că, dintre absolvenţii de gimnaziu sau cei de liceu, proporţii semnificative nu reuşesc să treacă pragul examenelor naţionale. Ei culeg, la sfârşitul unui ciclu şcolar, roadele felului defectuos în care este aşezat şi funcţionează un întreg sistem de învăţământ.

Este nevoie urgentă de o nouă lege a învăţământului preuniversitar românesc. Nu una dospită în subteranele ministerului de resort, ci una dezbătută public de către toţi factorii implicaţi: specialişti în educaţie, părinţi, elevi, cadre didactice, sindicate, parteneri economici ai instituţiilor de învăţământ, reprezentanţi ai administraţiilor locale şi centrale. Iar această lege trebuie, printre altele, să aibă în vedere nu doar alocarea a minim 6% din PIB învăţământului şi cercetării româneşti, dar şi cuprinderea acelor măsuri concrete pentru realizarea egalităţii reale a condiţiilor de învăţământ pentru toţi elevii, indiferent de starea socio-economică a părinţilor lor, precum şi implementarea unui curriculum care să vină în întâmpinarea solicitărilor unei societăţi într-o tot mai rapidă schimbare.

Ministrul educaţiei a eşuat să prezinte comisiilor de specialitate ale Parlamentului un Raport pe Educaţie în această sesiune legislativă, conform prevederilor în vigoare. Ministrul educaţiei a demarat procedurile pentru realizarea unei noi legi a educaţiei fără să asigure existenţa şi transparenţa unor dezbateri între actorii implicaţi în realizarea acestei legi. Iată de ce solicit încă o dată de la această tribună demisia de onoare a ministrului educaţiei, Sorin Mihai Cîmpeanu.

Vă mulţumesc pentru răbdare.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Longher Ghervazen.

Se pregăteşte domnul deputat Cristian Chirteş.

Domnul Ghervazen Longher:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La invitaţia Preşedintelui Poloniei, Bronisław Komorowski, am participat la festivităţile organizate în Varşovia cu prilejul sărbătoririi: 2 mai - "Ziua Drapelului Poloniei şi Sărbătoarea Polonezilor din Diasporă"; 3 mai - "Ziua Constituţiei - Ziua Naţională a Poloniei".

În cadrul acestor manifestări, am avut onoarea de a primi din partea Preşedintelui Republicii Polone, Steagul Poloniei, în semn de apreciere şi recunoaştere a activităţii polonezilor din România. Ziua Diasporei Poloneze s-a sărbătorit şi la Ministerul Afacerilor Externe. Aici, în prezenţa domnului ministru al afacerilor externe Gregorz Schetyna, s-au discutat cele mai importante probleme ale diasporei polone.

Uniunea Polonezilor din România a marcat aceste zile atât de importante pentru polonezii din întreaga lume printr-o serie de manifestări organizate în ziua de 16 mai. Manifestările au debutat la Poiana Micului, acolo unde trăieşte o importantă comunitate de polonezi. Tot în cadrul aceleiaşi manifestări s-au sărbătorit şi 25 de ani de existenţă a ansamblului folcloric "Mała Pojana".

După Sfânta Liturghie celebrată de Episcopul de Iaşi - Excelenţa Sa Petru Gherghel şi preoţii decanatului de Bucovina la biserica cu hramul Sfântul Ioan Paul al II-lea, oaspeţii, printre care s-au numărat reprezentantul Ambasadei Republicii Polonia la Bucureşti, doamna consul Beata Gołębiewska, şi prefectul judeţului Suceava, domnul Constantin Harasim, s-au deplasat la Casa Polonă din Poiana Micului.

Aici, elevii Şcolii Gimnaziale "Krystyna Bochenek" şi membrii ansamblului "Mała Pojana" au prezentat un program artistic dedicat acestor sărbători, care a cuprins cântece şi poezii în limba polonă.

În cei 25 de ani de existenţă, ansamblul "Mała Pojana" a evoluat pe scene din România, dar şi peste hotare. A participat la 25 de ediţii ale Festivalului Internaţional "Întâlniri Bucovinene" în Polonia, la ediţiile din Câmpulung Moldovenesc şi la cele din Slovacia.

Ansamblul "Mała Pojana" participă şi evoluează în aproape toate manifestările organizate de Uniunea Polonezilor din România şi este întotdeauna prezent la sărbătorile bisericeşti şi la evenimentele importante, în acest fel păstrează şi transmite tradiţiile poloneze.

Pentru comunitatea poloneză din România, ziua de 16 mai a fost o zi plină de bucurie, pentru că a prilejuit întâlnirea polonezilor din România.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Cristian Chirteş.

Se pregăteşte domnul deputat Ştefan-Alexandru Băişanu.

Domnul Ioan-Cristian Chirteş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezenta declaraţie politică se referă la un aspect foarte important în ceea ce priveşte viitorul micilor fermieri şi în special al micilor producători de lapte. Este vorba de aplicarea prevederilor Legii nr.145/2014 în domeniul laptelui de bovine şi ovine. Această lege stipulează faptul că în conformitate cu prevederile articolului 7 şi 8 "se interzice comercializarea produselor agricole fără carnet de comercializare."

Din păcate, această lege şi aplicarea ei se adresează şi unei categorii de oameni săraci şi bătrâni, care nu vor reuşi să se alinieze cerinţelor prevăzute în prezenta lege.

Dacă această lege se aplică, respectând condiţiile direcţiilor sanitar-veterinare, colectarea laptelui este obligatorie de două ori pe zi, deci ţăranul va trebui să se deplaseze la punctul de colectare cu două file pe zi, ceea ce înseamnă că unui ţăran nu îi ajunge un carnet de comercializare pe lună, deoarece are 40 file. Costul acestuia este între 30 de lei şi 80 de lei, iar venitul unui mic producător de lapte este de 100-150 de lei.

Am informaţii că marile firme deja au renunţat să colecteze laptele micilor producători români, deoarece presupune o muncă infernală atât la sediul firmelor, cât şi în cadrul primăriilor unde se vor centraliza şi raporta către finanţe. Acestor firme o să le fie mai convenabil să importe laptele din străinătate decât să achiziţioneze laptele autohton.

Iată un alt motiv pentru care ţăranul român va renunţa la creşterea de animale, din cauza birocraţiei, şi îi luăm poate şi singura sursă de venit.

Completarea formularului din carnetul de producător este imposibilă în formatul de lege deoarece, la plecarea din curte, micul producător trebuie să specifice cantitatea de lapte, preţul unitar şi preţul total. Se ştie că în contractul negociat de procesatori cu producătorii de lapte plata se face la unităţi de grăsime, care la sfârşitul lunii transformă laptele dintr-o cantitate într-una mai mare sau mai mică.

Care ar fi soluţia? Amendarea Legii nr. 145/2014 prin modificarea art. 7 şi 8 în care emiterea certificatelor de producător pentru micii fermieri cu una sau două vaci să se facă lunar.

Iată cum o lege care era destinată combaterii speculanţilor şi samsarilor din pieţe loveşte de fapt în ţăranii şi micii producători de lapte.

Fac un apel pe această cale tuturor colegilor parlamentari de a modifica în regim de urgenţă prevederile Legii nr. 145/2014, pentru a debloca o situaţie deosebită apărută în agricultura românească.

Vă mulţumesc.

Deputat PNL, Cristian Chirteş.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Alexandru Băişanu. Se pregăteşte domnul deputat, secretar al Camerei, Ion-Marcel Ciolacu, de la Buzău.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Hristos s-a înălţat! Şi la mulţi ani tuturor celor care poartă numele de Constantin şi Elena!

Declaraţie politică: "PNL a solicitat înfiinţarea unei comisii de anchetă pentru organizarea ilegală şi dezastruoasă a concursurilor pentru managementul şcolar".

Stimaţi colegi,

După 4 ani de la intrarea în vigoare a Legii educaţiei, culmea vitezei de reacţie în aplicarea acestei legi, abia anul acesta a catadicsit Guvernul Ponta să organizeze pentru prima dată concursurile pentru posturile de inspectori generali, inspectori generali adjuncţi şi directori de Case ale Corpului Didactic, organizate anul acesta de Guvernul Ponta, care au fost doar o paradă, marcând încălcări profunde ale legii şi deontologiei profesionale.

De asemenea, susţinem noi, liberalii, că este necesară înfiinţarea unei comisii de anchetă pentru verificarea modului în care Guvernul Ponta actual a organizat aceste concursuri, deoarece este limpede că aici s-au petrecut lucru grave, în mod evident ilegale, extrem de controversate, iar guvernanţii PSD, după ce au aşteptat atâţia ani ca să pună în aplicare o lege aflată de multă vreme în vigoare, au sărit din prima etapele fireşti în privinţa ocupării acestor posturi şi au făcut mai mult sau mai puţin intenţionat o serie de greşeli grave, doar pentru a-şi plasa oamenii legaţi de partid în funcţii de conducere în sistemul de educaţie.

În acest sens, cea mai gravă greşeală constă în faptul că ministerul nu a elaborat formularul-tip pentru certificatul medical necesar candidaţilor, iar după ce Partidul Naţional Liberal a sesizat această problemă, ministerul de resort a elaborat rapid un certificat cu grave erori, iar din cauza acestor lipsuri mulţi candidaţi au fost respinşi sau nu şi-au mai putut depune dosarul la concurs.

Mai mult decât atât, trebuie precizat şi faptul că, la concursurile pentru funcţiile de inspectori generali adjuncţi, candidaţii care au luat sub punctajul minim prevăzut de metodologie s-au prezentat la proba orală şi au luat punctaj maxim. Astfel, aceştia au ajuns să-i depăşească la punctajul final pe cei care au trecut de drept testul scris. Să fie vorba doar de inspiraţie în masă la un concurs sau de o culme a paradoxului, inventată de metodologia Guvernului PSD? Sau ce explicaţie aveţi dumneavoastră, domnilor guvernanţi ai PSD, pentru faptul că din comisia de evaluare a candidaţilor pentru posturile de inspectori au făcut parte şi unii inspectori generali care erau în acelaşi timp şi candidaţi? Cum a fost posibil ca unii dintre inspectori să fie în prima săptămână evaluatori, iar în a doua săptămână să ajungă să fie evaluaţi? Sau în ce ţară democratică şi normală...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

... aţi mai auzit dumneavoastră că nişte candidaţi care sunt respinşi la proba dosarului scris sau la testul şi declaraţiile ulterioare pot fi declaraţi doar retraşi, şi nu respinşi, aşa cum scrie legea?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul secretar Ion-Marcel Ciolacu.

Vă rog, domnule deputat.

Se pregăteşte domnul deputat Amet Varol, de la minorităţile naţionale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

"Perpetuarea stigmatizării proiectului de revizuire a Constituţiei pe motive neîntemeiate".

Atunci când facem referire la Constituţie, în mod evident facem asocieri cu drepturi, libertăţi, protecţia legală şi obligaţiile implicate, pe scurt, cu substanţa pactului dintre societatea civilă şi stat.

Desigur că oamenii sunt diferiţi, în funcţie de timpul istoric în care îşi desfăşoară activitatea.

Deşi valorile sau anumite convingeri fundamentale rămân neschimbate, nu putem ignora evoluţia timpului şi a schimbărilor pe care le determină.

Aşadar, în strânsă legătură cu schimbările, aş vrea să fac referire la proiectul de revizuire a Constituţiei şi la impedimentele pe care acesta la întâlneşte.

Tensiunile politice generate de dorinţele opoziţiei de a rezolva vendete personale sub forma refuzului de a colabora eficient şi concret cu Partidul Social Democrat în problema menţionată, respectiv revizuirea Constituţiei, ar trebuie să treacă în plan secund, iar prioritatea să o reprezinte concretizarea votului de încredere primit şi a promisiunilor la care v-aţi angajat deja din anul 2012.

Aşadar, să ne concentrăm atenţia pe cele 128 de amendamente deja formulate şi pe întrunirea cvorumului la şedinţele Comisiei de revizuire, pentru a evita riscul repetării situaţiei din 12 mai, astfel respectând planificarea de a prezenta o formă finală a proiectului până în luna noiembrie.

Propun să reflectăm asupra poziţiei pe care o luăm atunci când orientăm voturile pozitive sau negative în legătură cu revizuirea Constituţiei, indiferent de doctrina politică ai cărei reprezentanţi suntem.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Amet Varol şi o invit să se pregătească pe doamna deputat Florica Cherecheş, Grupul PNL.

Domnul Varol Amet:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Genocidul din 18 mai 1944, o zi neagră în istoria poporului tătar."

Anul acesta, pe data de 18 mai, s-au împlinit 71 de ani de la teribilul genocid al tătarilor crimeeni, o zi de doliu pentru întreaga etnie, care îşi aminteşte cu durere în suflet tragica situaţie prin care a trecut poporul nostru. Ziua Surghiunului este puternic înrădăcinată în memoria fiecărui tătar, reprezentând momentul în care populaţia tătară din Crimeea, din ordinul lui Stalin, a fost îmbarcată cu forţa în vagoane de tren şi deportată în Siberia şi în ţinuturile pustii ale Uzbekistanului. Întreaga călătorie s-a întins pe o perioadă de 12 zile, cu opriri la două sau trei zile, tătarii fiind supuşi unui regim de exterminare în masă. Pe parcursul deplasării au murit mulţi bătrâni, copii şi bolnavi, din cauza setei, a foametei, frigului, lipsei medicamentelor şi asistenţei sanitare. Autorităţile sovietice au creat contextul unui motiv plauzibil pentru această exterminare mişelească, catalogând tătarii crimeeni drept trădători de ţară, duşmani ai patriei, hoţi şi colaboratori ai Germaniei, astfel asigurându-se că toate aceste acuze aduse la adresa lor vor fi suficient de persuasive pentru a determina populaţia locală să nu intervină în ajutorarea acestora.

În memoria victimelor genocidului crimeean, dar şi a actualei situaţii tensionate dintre Crimeea şi Rusia, sâmbătă, 16 mai, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România a organizat în exclusivitate un marş comemorativ, dorind totodată să-şi exprime dezaprobarea cu privire la anexarea ilegală a peninsulei de către forţele ruse. La marşul organizat de către UDTTMR şi autorizat de către autorităţile române, au participat aproximativ 2.000 de membri ai comunităţii tătare din judeţele Constanţa şi Tulcea. Marşul a urmat traseul Gara Constanţa - Bulevardul Ferdinand - Bulevardul Tomis - Prefectura Constanţa. Pe parcurs, s-au făcut două opriri, la Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa şi la Consulatul General al Federaţiei Ruse la Constanţa. După finalizarea marşului, în faţa Prefecturii Constanţa a fost ţinut un scurt ceremonial religios în memoria victimelor genocidului, iar organizatorii au depus tot aici o scrisoare de mulţumire adresată Guvernului român pentru drepturile de care tătarii se bucură în România.

Vă mulţumesc.

Deputat minorităţi, Amet Varol.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

O invit pe doamna deputat de Bihor, Florica Cherecheş. Se pregăteşte domnul deputat Dan Tudorache.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Familia - nucleul societăţii".

Familia a fost primul nucleu al civilizaţiei şi a rezistat milenii întregi, fiind o prezenţă constantă şi un motor al dezvoltării societăţii.

Din păcate însă promovarea în spaţiul public a unor noi tipuri de familii constituite prin căsătoria dintre persoane de acelaşi sex sau prin încheierea unui act civil ca alternativă la căsătorie contribuie la slăbirea familiei şi la pierderea valorilor tradiţionale.

Sărbătorirea în data de 15 mai a fiecărui an a Zilei Internaţionale a Familiei ne dă şansa de a sublinia şi transmite, încă o dată, faptul că familia nu este un lucru important, ci este totul.

Cu această ocazie am organizat, în colaborare cu Facultatea de Ştiinţe Socioumane - Departamentul de psihologie, Facultatea de Drept şi Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţele Politice şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Oradea, o masă rotundă cu tema "Familia - nucleul societăţii", la care au participat studenţi, cadre didactice şi membri ai societăţii civile.

În urma discuţiilor purtate cu studenţii am fost plăcut surprinsă de gândirea matură de care dau dovadă, de faptul că ei conştientizează faptul că "în familie avem iubire, încredere, sprijin, potrivire, lucruri în comun, prietenie, fericire", iar căsătoria constituie un prim pas, normal şi firesc, în clădirea unei familii care să îi întregească şi să îi sprijine. Totuşi, aceştia tind să amâne momentul căsătoriei până la atingerea unei stabilităţi financiare.

Reafirmarea valorii căsătoriei este vitală, sprijinirea şi consolidarea familiei trebuie să fie în atenţia tuturor, în condiţiile în care numărul divorţurilor este în creştere.

Principiile morale şi valorile tradiţionale trebuie să ne ghideze, iar curajul de asumare a responsabilităţii ne va ajuta să ne dezvoltăm reciproc într-o familie.

De aceea, consider că promovarea politicilor publice care să încurajeze căsătoria şi stabilitatea relaţiilor de căsătorie, care să asigure recunoaşterea femeilor ca parteneri egali şi decizionali în familie şi care să combată violenţa domestică trebuie să fie o prioritate, nu doar strategii pentru care Guvernul nu alocă fondurile necesare implementării lor. În condiţiile în care România a ajuns la cel mai scăzut nivel al natalităţii de după al Doilea Război Mondial, cu consecinţe deosebit de negative pe termen lung, se impune adoptarea de urgenţă a unui pachet de măsuri de stimulare a natalităţii, de sprijinire a familiilor şi a unor măsuri inovative de armonizare a vieţii profesionale cu viaţa de familie.

Vă invit, stimaţi colegi, să lăsăm la o parte orice partizanat politic şi să ne aplecăm cu toţii deopotrivă asupra problematicii familiei, încurajând şi sprijinind tinerii pentru a construi familii puternice şi stabile, care vor dezvolta o societate puternică.

Florica Cherecheş, deputat PNL de Oradea.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Dan Tudorache. Se pregăteşte domnul deputat Cezar Cioată, Grupul PC-PLR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Daniel Tudorache:

Declaraţie politică: "Amnistia fiscală".

Opinia publică dezbate, a dezbătut în aceste zile un subiect pe cât de important, pe atât de controversat. Este vorba de amnistia fiscală.

Cred că cel mai important lucru în momentul de faţă este să păstrăm dialogul cu oamenii la un nivel avansat. Trebuie să explicăm tuturor care este treaba cu această amnistie, de ce este benefică şi de ce ar trebui să sprijinim o astfel de iniţiativă, aşa cum am şi făcut.

Ştim cu toţii că marile decizii vor împărţi întotdeauna oamenii în diverse tabere şi bisericuţe, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să fugim de responsabilitatea unei decizii cu efect pe termen lung.

Dincolo de interpretări şi opinii personale, trebuie avută în vedere bunăstarea economică a ţării. În situaţia de faţă, aceasta depinde de crearea unui cadru legislativ, care de fapt a fost şi creat, echitabil, la care nu s-ar putea ajunge dacă nu am reuşi să găsim soluţia potrivită pentru toate aceste acţiuni legate care costă statul. Soluţia potrivită este în mâinile noastre şi nu trebuie să ne scape printre degete, aşa cum s-a şi întâmplat.

Amnistia fiscală nu reprezintă o problemă, ci soluţia pentru rezolvarea unor diverse probleme.

Vă mulţumesc.

Dan Tudorache.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Cezar Cioată. Se pregăteşte domnul deputat Răzvan Rotaru.

Domnul Cezar Cioată:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi voi prezenta "Situaţia dezastruoasă a DN 17B Vatra Dornei - Poiana Largului - aceleaşi gropi, alte promisiuni".

Drumurile naţionale din Suceava sunt încă în Evul Mediu. Drumul Naţional DN 17B, ce vine de la Vatra Dornei, pe Valea Bistriţei, către Poiana Largului, şi care continuă apoi spre Bicaz şi Piatra-Neamţ, are mare nevoie de reparaţii, în unele zone fiind asfaltul surpat, iar în altele fiind erodat. În alte locuri carosabilul este deteriorat din diverse motive.

Porţiuni mari din DN 17B, de la Vatra Dornei la Poiana Largului, arată ca după bombardament. De ani de zile, nimeni nu a mişcat un deget ca să rezolve această situaţie. Nici măcar campania electorală nu le aduce localnicilor binecuvântata peticeală de formă. Motivaţia autorităţilor locale pentru nerealizarea lucrărilor de reparaţii este lipsa fondurilor.

Localnicii sunt cei care au de suferit: îşi distrug maşinile şi stau cu ele în service, cheltuind o grămadă de bani. Atunci când plouă, drumul se umple de noroi, iar gropile devin capcane pentru cei care nu cunosc zona. Astfel, drumul devine un pericol pentru viaţa celor care se încumetă să îl străbată. Deşi cunosc bine zona şi fac slalom printre gropile mari apărute în asfalt, locuitorii zonei au ajuns la capătul puterilor.

Interpelat cu privire la reabilitarea acestui drum, domnul ministru al transporturilor, Ioan Rus, a precizat că Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi a inclus obiectivul "Reabilitare DN 17B" în prima formă a Programului anual de achiziţii publice pe 2015, care a fost înaintat spre avizare către CNADNR central, care va declanşa, la rându-i, procedurile de achiziţie publică pe anul 2015. Astfel, demararea licitaţiei pentru obiectivul "Reabilitare DN 17B" va putea fi realizată doar după aprobarea formei finale a Programului anual de achiziţii publice al CNADNR SA, cu încadrarea, bineînţeles, în bugetul pe 2015 alocat.

În concluzie, locuitorii zonei Vatra Dornei - Poiana Largului, adică Valea Bistriţei, o vale foarte frumoasă, mai au mult şi bine de aşteptat până când drumul va ajunge să fie reabilitat.

Dar până atunci le propun locuitorilor zonei să ieşim împreună, înarmaţi cu lopeţi, ghivece cu panseluţe şi cu multă speranţă şi să astupăm gropile din asfalt.

Şi pentru că în alte judeţe din România această metodă a funcţionat, vom facem o încercare şi pentru Drumul Naţional 17B. Iar dacă panseluţele nu au succes, vom trece la plantat copaci în mijlocul dramului: ţin şi umbră, arată şi frumos, şi fac şi bine la... austrieci.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul deputat Răzvan Rotaru. Şi ultima intervenţie, doamna deputat de Hunedoara, Natalia Intotero.

Domnul Răzvan Rotaru:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Creşterea alocaţiilor pentru copii".

Mă bucur foarte mult că am reuşit să majorăm alocaţiile pentru copii de la 42 la 84 de lei şi consider că această majorare este utilă nu numai pentru copii, dar şi pentru acele persoane care nu au alte venituri şi au copii în îngrijire.

Alocaţia de stat din România a fost cea mai mică dintre toate cele 28 de state ale Uniunii Europene, doar 9 euro, faţă de 13, la vecinii bulgari şi 63 de euro în Ungaria.

În România, valoarea alocaţiei nu era corelată nici cu inflaţia, nici cu puterea de cumpărare şi nici cu coşul zilnic şi, mai ales, cu necesităţile unui copil la hrană, întreţinere şi studiu, şi evident că avem cel mai mic raport alocaţie/salariu din Uniunea Europeană, valoarea alocaţiei însemnând doar 4% din salariul minim.

În România sunt 3.700.000 de copii, la o populaţie de 19.900.000, procentul copiilor în risc de sărăcie şi excluziune socială fiind de 48,5% - pe locul 2 în Uniunea Europeană, după Bulgaria, cu 51,5%, dar la mare distanţă de media europeană, 27,7% (conform Eurostat).

Guvernul trebuie să găsească fonduri suplimentare şi pentru copiii cu handicap. Aceştia vor primi 200 de lei lunar, în loc de 84, în prezent.

Peste 32 de milioane de euro trebuie să plătească statul în plus, în fiecare lună, pentru cei aproximativ trei milioane şi jumătate de minori. Până acum, alocaţia lor era una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, unde copiii primesc în medie 100 de euro în fiecare lună.

Un alt lucru mai puţin cunoscut este că pentru copiii ai căror părinţi lucrează legal într-o ţară membră a Uniunii Europene pot primi alocaţiile care se plătesc în ţara respectivă. Potrivit regulamentului european, copiii români care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate pot beneficia de alocaţie de stat mai mare decât cea oferită în România, cu condiţia ca cetăţenii români să lucreze legal în ţara respectivă. Părintele trebuie doar să completeze formularul E411, pe care îl găseşte pe internet şi pe care trebuie să-l depună fie la Agenţia de Prestaţii Sociale din România, fie la instituţia omoloagă din ţara respectivă în care lucrează. O altă condiţie pentru a primi aceste drepturi din statul în care lucrează este ca solicitantul să fi contribuit la sistemul de asigurări sociale o anumită perioadă, care diferă de la un stat la altul.

Câteva exemple. În ţările dezvoltate din vestul Europei, alocaţiile depăşesc de cele mai multe ori 100 de euro, recordul deţinându-l Luxemburg, cu peste 800 de euro pentru cel de-al treilea copil născut. Belgia stabileşte cuantumul alocaţiei în funcţie de numărul copiilor dintr-o familie. Astfel, pentru un copil se acordă o alocaţie de 83 de euro, pentru doi copii, 154 de euro, iar pentru trei sau mai mulţi copii, alocaţia este de 230 de euro pe lună. În Spania, valoarea alocaţiei este de 41 de euro, pentru copiii sub 3 ani, şi de 24 de euro, pentru cei între 4 şi 18 ani. Franţa plăteşte o alocaţie de 124 de euro pentru doi copii...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Răzvan Rotaru:

...282 de euro pentru trei copii şi 441 euro pentru 4 copii.

Mulţumesc mult, deputat Răzvan Rotaru.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Şi ultima intervenţie, doamna deputat Natalia Intotero.

La mulţi ani, doamnă deputat! Este şi ziua dumneavoastră, astăzi. Faceţi declaraţii de ziua dumneavoastră. Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "România este un jucător regional important în cadrul politicii europene de securitate".

Noul concept privind revizuirea politicii europene de securitate pe care România îl propune, acela de "Security Trusts", presupune crearea unor platforme de dialog politic permanent, inclusiv între statele din regiune, în cadrul cărora să se abordeze atât chestiuni de securitate, cât şi proiecte concrete de interes comun pentru toate părţile implicate. O astfel de comunicare permanentă, atât formală, cât şi informală, poate oferi în acelaşi timp şi o anumită doză de predictibilitate a situaţiilor de criză.

Confruntările armate declanşate recent în oraşul macedonean Kumanovo, situat în apropierea frontierei cu Kosovo, soldate cu moartea a 8 agenţi de poliţie şi 14 presupuşi membri ai unui grup kosovar de gherilă sunt cel mai clar argument în sprijinul propunerii României în vederea modernizării politicii de vecinătate a Uniunii Europene. Apelul la reţinere adresat de NATO părţilor aflate în conflict, a părut că vine de la foarte mare distanţă şi din partea unei organizaţii prea cuprinzătoare pentru un conflict atât de limitat cum este cel din Macedonia.

Dar România şi Macedonia nu sunt state vecine. Tot aşa, conflictul de la graniţa răsăriteană a Ucrainei a creat îngrijorare şi în România. Iar experienţa României în legătură cu evenimentele derulate în vecinătatea răsăriteană a Uniunii Europene, începând din februarie 2014, este că limitarea politicii de vecinătate doar la vecinii de la graniţă nu mai reprezintă o abordare viabilă. Şi viaţa a demonstrat că este necesară o extindere a mediului de încredere între Uniunea Europeană şi vecinătatea care să îi includă şi pe "vecinii vecinilor". Numai în acest fel, reconfigurând dialogul politic prin platforme comune de dialog zonal şi extinzând aria de cuprindere a acestui dialog pentru a-i cuprinde şi pe "vecinii vecinilor", "centura de securitate" creată în Balcani, în zona Mării Negre şi a Europei Răsăritene, va putea deveni mai eficientă.

Aşa cum a afirmat şi premierul Victor Ponta, la Summitul Regional de Securitate Cibernetică, România reprezintă un bastion de securitate, de stabilitate, de predictibilitate în regiune. Ţara noastră este un jucător regional important în cadrul politicii europene de securitate şi ea poate deveni în acelaşi timp şi un furnizor de securitate zonală. Reconfigurarea politicii de vecinătate a Uniunii Europene asigură cadrul optim pentru ca România să poată şi exporta securitate în regiune, iar stabilitatea politică şi pacea în Balcani sunt o condiţie obligatorie pentru ca naţiunile din această zonă şi această parte a lumii să prospere.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Acestea fiind spuse, vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Declar şedinţa închisă.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 9,50.