Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 10,15.

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 387 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 175 de deputaţi.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi a şedinţei Camerei Deputaţilor din ziua de miercuri, 17 iunie; programul de lucru pe perioada 15-20 iunie 2015; lista rapoartelor depuse în perioada 10-17 iunie 2015 de către comisiile permanente; informare cu privire la iniţiativele legislative de la Cameră care urmează să fie avizate în comisiile permanente, iar la ora 14,30, vot final.

Îl invit pe domnul secretar Mircovici să facă o informare...

Pe procedură, apoi, domnul Orban.

Vă rog, domnule Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

La Biroul permanent s-au primit următoarele documente:

"Prin prezenta, subsemnatul Radu Mihai Popa, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 16, Dâmboviţa, Colegiul uninominal nr. 4, vă informez că începând cu data de 3 iulie 2015 voi activa în cadrul Grupului parlamentar Democrat şi Popular.

Cu deosebită consideraţie, Radu Popa."

A doua:

"Stimate domnule preşedinte, prin prezenta, subsemnatul Movilă Petru, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 24, Iaşi, Colegiul uninominal nr. 3, vă informez că, începând cu data de 3 iunie 2015, îmi încetez activitatea din cadrul Grupului parlamentar Democrat şi Popular."

Următoarea:

"Stimate domnule preşedinte, prin prezenta, subsemnatul Gurzău Adrian, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 13, Cluj, Colegiul uninominal nr. 4, vă informez că, începând cu data de 3 iunie 2015, îmi încetez activitatea din cadrul Grupului parlamentar Democrat şi Popular."

Următoarea:

"Stimate domnule preşedinte, prin prezenta, subsemnatul Tomac Eugen, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 43, Diaspora, Colegiul uninominal nr. 2, vă informez că, începând cu data de 3 iunie 2015, îmi încetez activitatea din cadrul Grupului parlamentar Democrat şi Popular."

Şi, în fine:

"Stimate domnule preşedinte, prin prezenta, subsemnatul Negruţ Clement, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 1, Alba, Colegiul uninominal nr. 2, vă informez că, începând cu data de 3 iunie 2015, îmi încetez activitatea în cadrul Grupului parlamentar Democrat şi Popular.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule secretar.

Discuţii nu sunt.

Mai departe, înţeleg, pe procedură, domnul Orban. Vă rog.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Propun introducerea pe ordinea de zi la punctul 9 a Pl-x nr. 308/2014. Este vorba de Propunerea legislativă privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă "Constantin Brâncuşi". A fost în dezbaterea plenului, a fost retrimisă la comisie pentru nişte amendamente care au fost convenite de comun acord. Raportul este finalizat de către Comisia de cultură şi cred că poate fi dezbătută pe ordinea de zi a plenului de astăzi. Punctul 9 pe ordinea de zi.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră să fie trecută pe poziţia 9 propunerea domnului Orban.

Să înceapă votul.

Cu 84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, pe poziţia 9 a fost trecută această iniţiativă.

Alte observaţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea modului în care Autoritatea de Supraveghere Financiară şi-a exercitat atribuţiile în cazul poliţelor RCA, PH 60/2015.

Este o solicitare din partea Grupului parlamentar al PNL, sub semnătura domnului Ludovic Orban.

Dacă sunt observaţii?

Din păcate, stimaţi colegi, la şedinţa de Birou permanent, vreau să vă reamintesc, a fost stabilit ca fiecare grup parlamentar să facă o desemnare pentru componenţa acestei comisii. Nu avem în acest moment această componenţă. Niciun grup parlamentar nu a desemnat niciun reprezentant în această comisie, cu excepţia Grupului liberal.

Vă propun să discutăm... sau nu avem ce supune votului, componenţa acestei comisii, neavând reprezentanţi din partea grupurilor parlamentare.

Domnul Orban.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din punct de vedere regulamentar, noi am înaintat proiectul de hotărâre privind înfiinţarea comisiei de anchetă în cadrul ASF de peste o lună de zile. Am înţeles, două săptămâni s-a dat termen pentru liderii grupurilor parlamentare să formuleze observaţii, să-şi nominalizeze membrii. După expirarea termenului, s-a mai amânat încă o dată.

Eu cred că nu există absolut niciun fel de temei pentru a nu dezbate acest proiect de hotărâre. În cazul în care majoritatea nu este de acord cu înfiinţarea acestei comisii de anchetă care, după părerea mea, vizează o temă extrem de importantă, şi anume modul în care au crescut artificial în urma deciziilor ASF poliţele RCA. Dacă majoritatea nu este interesată de acest subiect să voteze împotriva proiectului de hotărâre.

În ceea ce ne priveşte pe noi, susţinem clar că regulamentar este să se dezbată acest proiect de hotărâre, chiar dacă nu au fost făcute nominalizările din partea grupurilor parlamentare, iar dacă proiectul de hotărâre va fi aprobat de plenul Camerei Deputaţilor, este firesc şi, după părerea mea, obligatoriu, din partea grupurilor de a desemna reprezentanţi în componenţa comisiei de anchetă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Marian Neacşu, lider PSD.

Vă rog, domnule Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Aş avea câteva abordări legate de această chestiune. Prima dintre ele este că modalitatea pe care ne-a propus-o colegul meu, liderul Grupului PNL, este de a pune, într-un fel, căruţa înaintea cailor. Adică, adoptăm hotărârea prin care încercăm să construim o comisie de anchetă şi după aia începem să facem nominalizările. Este prima dată când în Parlament s-ar întâmpla aşa ceva în cei 25 de ani.

Al doilea lucru: în măsura în care problema respectivă s-ar fi bucurat, aşa cum s-a precizat aici, de atenţia tuturor grupurilor parlamentare, sunt convins că fiecare dintre ele şi-ar fi făcut până în momentul ăsta nominalizările.

A treia chestiune, lucru pe care a omis să-l spună colegul meu în momentul în care s-a discutat în Biroul permanent această temă, eu, în numele Grupului parlamentar al PSD, am socotit că cel mai bine ar putea să se ocupe de această tematică comisia de profil a Camerei Deputaţilor. Acum, nu pot să cred că de Portul Constanţa am putut să convenim să se ocupe Comisia pentru transporturi, iar de o problemă pe care, uşor-uşor, comisia care s-a ocupat, respectiv Comisia de politică economică, împreună cu ASF-ul, a rezolvat deja câteva dintre lucrurile care ţin de RCA, n-ar avea abilitatea să se ocupe în continuare de această problemă.

Din aceste considerente, eu apreciez că în momentul ăsta nu putem să discutăm despre constituirea unei comisii de anchetă în condiţiile în care niciun alt grup parlamentar, în afară de Grupul parlamentar al PNL, nu şi-a stabilit reprezentanţi. Şi, în al doilea rând, eu v-aş propune ca de această tematică, aşa cum am propus şi în Biroul permanent, să se ocupe comisia de profil, la care, bineînţeles, aşa cum făcut şi în februarie, şi colegul nostru, principalul iniţiator al acestui proiect, domnul Tararache, cunoaşte, evident că a fost invitat să-şi prezinte punctul de vedere şi, bineînţeles, că poate să vină şi în continuare să facă acest lucru.

În final, apreciez că în activitatea de asigurări din România sunt destul de multe probleme care trebuie tratate şi care trebuie avute în atenţie, nu numai RCA-ul. E adevărat că el este foarte important, dar sunt foarte multe lucruri cel puţin la fel de importante, în aşa fel încât, având în vedere faptul că în perioada asta Autoritatea derulează două proiecte de introspecţie a pieţei asigurărilor, BalanceSheet Review şi StressTest, ale căror rezultate vor fi făcute publice probabil în perioada august-septembrie, cred că cel mai potrivit moment ar fi să facem, dacă va fi cazul la momentul acela, o comisie de anchetă despre toată problematica legată de asigurări, începând de la septembrie încolo.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule Orban, vă rog. Două minute.

Domnul Ludovic Orban:

În primul rând, proiectul este pe ordinea de zi. Ca să nu se dezbată trebuie să existe o propunere de scoatere de pe ordinea de zi pe care n-am auzit-o formulată. Ca atare, proiectul trebuie dezbătut.

În al doilea rând, proiectul a beneficiat de susţinere din partea a aproape tuturor grupurilor parlamentare. Propunerea de înfiinţare a acestei comisii de anchetă a fost semnată inclusiv de parlamentari aparţinând PSD, inclusiv de parlamentari aparţinând UDMR şi altor grupuri parlamentare.

În al treilea rând, nu putem accepta regulamentar să nu se dezbată un proiect de hotărâre privind înfiinţarea unei comisii de anchetă, cum e cazul în sine, pentru că nu-şi desemnează liderii grupurilor parlamentare reprezentanţi în această comisie. De altfel, avem chiar în actuala sesiune parlamentară un precedent prin care Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a solicitat înfiinţarea unei comisii de anchetă privitor la alocarea banilor din Fondul de rezervă al Guvernului şi a banilor prin intermediul Ordonanţei nr. 28 de către ministrul dezvoltării, proiect care a fost dezbătut şi respins, deşi, din nou, singurul grup parlamentar care a desemnat reprezentanţi în această comisie a fost Grupul Partidului Naţional Liberal.

Ca atare, există un precedent, şi eu nu cred că putem accepta să blocăm un demers regulamentar printr-o procedură, de fapt printr-o şmecherie procedurală, şi anume aceea că, prin rea-voinţă, lideri de grupuri parlamentare nu vor să deseneze reprezentanţi în această comisie.

Ca atare, solicit menţinerea pe ordinea de zi, dezbaterea proiectului de hotărâre. Dacă există amendamente la proiectul de hotărâre, aşa cum a sugerat liderul Grupului parlamentar al PSD, să formuleze amendament la proiectul de hotărâre.

În dezbaterea de astăzi a proiectului de hotărâre puteţi să formulaţi amendamente, şi anume...

Deci, repet, este pe ordinea de zi, trebuie dezbătut. Dacă cineva vrea să-l scoată de pe ordinea de zi trebuia să formuleze o propunere la stabilirea ordinii de zi, nu în momentul de faţă.

Ca atare, solicit dezbaterea proiectului de hotărâre.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Eu am spus cum am crezut că ar fi mai bine. Nu e nicio problemă, putem să şi-l dezbatem, îl ducem la votul final şi se va stabili acolo ce se va întâmpla cu respectivul proiect de hotărâre. Dar, totuşi, să vii la acest microfon după 14 ani de Parlament, şi să spui că poţi impune amendamente aici, în plen, în timp ce dezbatem proiectul de hotărâre, nu cred că e foarte potrivit.

Domnul Florin Iordache:

În plen pot fi supuse votului doar amendamentele depuse. Nu există în acest moment amendamente la această hotărâre.

Înţeleg că este o propunere de a fi susţinut să rămână pe ordinea de zi.

Cine este pentru propunerea de a rămâne pe ordinea de zi?

Vă rog. Numai puţin. Domnul Orban.

Există o propunere de nesusţinere din partea Grupului PSD.

Domnul Ludovic Orban:

Nu. Deci, trebuie formulată nu o propunere de menţinere pe ordinea de zi, ci trebuie formulată o propunere de scoatere de pe ordinea de zi, care nu a fost formulată procedural. Pe ce lume trăim?!

Domnul Florin Iordache:

Ba da. A susţinut-o domnul...

Domnul Ludovic Orban:

Unde a susţinut-o?

(Vociferări.)

Păi da, dar n-a cerut. Eu sunt surd? Haideţi! Veniţi şi formulaţi propunerea şi o supunem la vot.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Din punct de vedere procedural sunt două posibilităţi, aşa consider eu. Una este într-adevăr o propunere clară din partea unui lider de grup parlamentar de scoatere de pe ordinea de zi, care se supune votului. E clar. Ăsta ar fi primul lucru pe care-l putem face.

Dacă nu există o astfel de propunere sau dacă nu trece propunerea de scoatere de pe ordinea de zi, trebuie să dezbatem, articol cu articol, această hotărâre, urmând să fie supusă votului final doar în ipostaza în care cel puţin cinci persoane sunt nominalizate pentru a face parte din comisia de anchetă. Deci, până la 14,30 grupurile parlamentare pot să-şi completeze sau să facă acele nominalizări. Dacă există cinci nominalizări, putem da votul, urmând ca restul grupurilor parlamentare care încă nu s-au convins, să-şi pună nominalizările ulterior, urmând să fie anunţate într-o şedinţă de plen a Camerei această nominalizare.

Aşa văd eu. Evident, plenul este cel care decide, conform Regulamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Normal, plenul este cel care decide. De aceea, v-am spus. Există o propunere din partea Grupului...

Domnule Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Probabil că n-am fost suficient de explicit.

Revin: eu propusesem ca de această tematică să se ocupe Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. Asta a fost propunerea mea. Deci, evident, nu comisie de anchetă a plenului Camerei Deputaţilor, ci comisie de anchetă, pe tematica respectivă, de către comisia respectivă. În măsura în care veţi fi de acord, asta va fi propunerea.

Domnul Florin Iordache:

Deci, este o propunere din partea Grupului PSD de a fi scoasă de pe ordinea de zi. Această propunere de scoatere de pe ordinea de zi o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru scoaterea de pe ordinea de zi?

Să înceapă votul.

Cu 62 de voturi împotrivă, 2 abţineri şi 51 de voturi pentru, proiectul de hotărâre rămâne pe ordinea de zi.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt observaţii? Nu sunt.

La preambul dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Art. 1. Observaţii? Nu.

Art. 2, art. 3, art. 4, art. 5, art. 6, art. 7, art. 8, art. 9, art. 10, art. 11, art. 12. Nu sunt observaţii.

Rămâne la votul final.

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Domnul deputat Dorel-Gheorghe Căprar, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Rămâne la şedinţa de vot final.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Dumnealui este şi membru, începând de ieri, al Comisiei SIE.

4. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, PL-x 444/2015.

Caracter ordinar, procedură de urgenţă.

Amendamente admise: 64.

Iniţiator, Guvernul. Doamna secretar de stat.

Doamna Cristina Crişu (secretar de stat, Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege vizează abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în timpul vacanţei parlamentare din lunile iulie şi august ale acestui an. Acesta a fost structurat în 11 domenii generale de abilitare, în cadrul acestora fiind incluse materiile ce se doresc a fi reglementate în perioada de abilitare.

Precizez că în proiect se prevede ca ordonanţele ce vor fi emise să fie supuse spre adoptare Parlamentului până la sfârşitul perioadei de abilitare, respectiv până la începerea celei de-a doua sesiuni ordinare parlamentare a anului în curs.

Asupra proiectului de lege, Comisia juridică a elaborat un raport de adoptare, cu amendamente, cu care Guvernul este de acord.

Faţă de cele arătate, vă rugăm să acordaţi un vot favorabil proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia, domnul Sorin Stragea, vă rog.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 3 iunie 2015, în calitate de primă Cameră sesizată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în perioada cuprinsă între data încheierii primei sesiuni parlamentare ordinare a anului 2015 până la reluarea lucrărilor în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2015.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri, conform adresei nr. 501.

Proiectul de lege stabileşte următoarele domenii de reglementare: finanţe publice, transporturi, agricultură, afaceri interne, justiţie, dezvoltare regională, servicii sociale, educaţie, prorogarea şi/sau modificarea unor termene.

Proiectul de lege prevede ca ordonanţele emise de Guvern să fie supuse spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei juridice au supus aprobării proiectul de lege în şedinţa din data de 15 iunie 2015.

La şedinţă, deputaţii Comisiei juridice au fost prezenţi conform listei de prezenţă. Au participat membrii Guvernului, în frunte cu domnul Eugen Nicolicea, ministru delegat, şi alţi secretari de stat.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului un raport de adoptare a proiectului de lege sus-menţionat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Rămâneţi. Vreau să ne propuneţi şi timpul, domnule deputat, fiind procedură de urgenţă.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Conform regulamentului.

Domnul Florin Iordache:

Câte minute, domnule deputat? Cinci minute, da?

Supun votului dumneavoastră timpul de dezbatere de cinci minute.

Să înceapă votul.

109 voturi pentru, 3 voturi împotrivă.

Timpul a fost adoptat.

Începem ... la punctul de vedere al grupurilor parlamentare, la dezbateri generale.

Grupul PNL, vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

Doamnelor deputate,

Domnilor deputaţi,

Onorat auditoriu,

Luni, în Comisia juridică, şi astăzi, în plen, ni se va supune dezbaterii Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. Nimic deosebit până aici. În condiţiile vacanţei parlamentare, Parlamentul deleagă o parte din prerogativa sa constituţională esenţială, cea de a fi unică putere legiuitoare, o deleagă către Guvern. Dar nu o face oricum, o face în condiţiile art. 61 din Constituţie care ne impune să stabilim limite şi să arătăm care sunt condiţiile în care se deleagă această prerogativă constituţională.

Prevederile art. 61 sunt o adevărată garanţie împotriva uzurpării de către puterea executivă a puterii legislative, a prerogativei de unică putere legiuitoare.

Guvernul Ponta ne solicită permisiunea de a modifica nu unul, nu două, ci câteva zeci de acte normative. Şi, mai grav decât atât, Guvernul Ponta ne cere, printre altele, subliniez, în mod generic, şi citez acum: "Modificarea şi completarea unor acte normative." Citez din nou: "Prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în..." - atenţie! - "...acte normative cu putere de lege."

Care acte normative? Oricare şi toate. Care sunt limitele în care o vor face nu ştim. Care sunt condiţiile, probabil condiţiile şi limitele sunt un moft pentru cei care ne-au propus acest proiect legislativ.

Ţin să vă spun că, invocând prevederile textului constituţional, prezent fiind reprezentantul Guvernului, căruia, de altfel, îi respect profesionalismul, ne-a spus, şi o să încerc să citez cât mai atent: "nu sunt stabilite limitele delegării şi nici condiţiile, dar este...", şi acum citez exact: "un vot politic, un vot de încredere în Guvern şi vă cerem să votaţi cum credeţi de cuviinţă."

Aşadar, pentru considerentele de neconstituţionalitate pe care le-am arătat, dar în mod special pentru că nu avem încredere în acest Guvern, noi, deputaţii Partidului Naţional Liberal, nu vom vota legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt? Alte grupuri parlamentare.

Nemaifiind alte intervenţii, intrăm pe raport.

Dacă la titlul legii...

A, scuzaţi-mă! Domnul secretar nu mi-a atras atenţia.

Vă rog, domnule Árpád. Grupul UDMR.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Într-adevăr, este normal să adoptăm înainte de vacanţa parlamentară o astfel de lege. Este totodată adevărat că a mai existat, mi se pare, şi anul trecut o discuţie pe interpretarea, din punctul nostru de vedere, incorectă dată de Preşedintele Camerei, cum că această lege este doar de competenţa Comisiei juridice. Eu nu cred. Eu nu cred pentru că, poate, dacă Guvernul cere abilitare, atunci ministerele de resort cam ştiu ce au în cap. Deci, dacă am nişte reglementări în învăţământ şi, scuzat să-mi fie că ridic tocmai această problemă, cunoscând situaţia acelei Legi a învăţământului care este pe site şi nu se ştie cine e autorul, poate ar fi trebuit să fie întrebaţi cei din Comisia de învăţământ ce părere au.

Evident, dacă sunt nişte puncte din domeniul administrativ, poate ar fi trebuit să treacă şi pe la Comisia de administraţie sau Comisia de mediu, că sunt destul de multe puncte.

Ca atare, să nici nu vorbim de faptul că sunt foarte multe legi care în mod clar nu pot fi votate, nu pot fi modificate sau reglementate printr-o ordonanţă simplă, deci nu putem da împuternicire pentru astfel de legi, evident, pentru acele articole care nu au interdicţia constituţională se poate da şi pentru astfel de legi, dar pentru asta trebuie să vedem toate legile care... şi sunt multe, din păcate, care au un caracter organic, deci interdicţii constituţionale de a împuternici Guvernul să modifice astfel de legi sau să elaboreze astfel de legi.

Ca atare, şi noi avem o rezervă, pentru că, pur şi simplu, n-a trecut pe la comisiile de specialitate, iar colegii noştri n-au putut să pună întrebările ministrului de resort cam ce are în cap să facă în legătură cu aceste modificări.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Evident că nu ne aflăm în faţa unui proiect legislativ pe care l-a inventat Guvernul Ponta acum şi nu cred că toată procedura de elaborare a respectivei ordonanţe, a proiectului legislativ pentru abilitarea, pe perioada vacanţei, a Guvernului de a emite ordonanţe, este sau urmăreşte o altă tipologie decât au făcut-o toate guvernele care s-au perindat la conducerea ţării din 1990 şi până acum.

Mai mult decât atât, o bună parte dintre aceste legi de abilitare, de-a lungul timpului, au fost atacate la Curtea Constituţională, au fost sesizări de neconstituţionalitate, niciuna dintre ele nu a fost aprobată. Eu nu cred că aceasta de acum este mai puţin bună decât multe dintre cele care au precedat-o. Ba dimpotrivă, am văzut că au fost urmărite cu mult mai multă acurateţe şi tehnică legislativă fiecare dintre aspectele - multe, este adevărat, aşa cum a precizat şi colegul meu antevorbitor.

Din aceste considerente, nu văd niciun fel de temei pentru care dumneavoastră, astăzi, să nu aprobaţi acest proiect legislativ.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii, dacă mai sunt?

Nemaifiind alte intervenţii, intrăm în dezbatere. Sunt 64 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 1 la 10, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 11 la 20, dacă sunt observaţii? Nu.

21-30? Nu.

31-40? Nu.

41-50? Nu.

51-60?

61-64? Nu.

Rămâne la şedinţa de vot final, are caracter ordinar.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare - PL-x 223/2014, caracter ordinar.

Iniţiatorul, Guvernul?

Domnule secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice, vă rog.

Domnul Attila György (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca scop aprobarea Ordonanţei de Guvern nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a unor măsuri fiscale. Acest act normativ vizează modificări de natură fiscală, cum ar fi modificări pe impozitul pe profit, impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată, accize. Susţinem forma comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Sorin Stragea, Comisia juridică, raport comun Comisia juridică şi Comisia pentru buget.

Să ne propuneţi şi timpul, domnule deputat, vă rog, este procedură de urgenţă.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei, Comisia juridică şi Comisia de buget au fost sesizate în procedură de urgenţă cu dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în condiţiile art. 115.

La dezbaterea proiectului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative, dintre care amintim: Legea nr. 571 privind Codul fiscal şi Ordonanţa Guvernului nr. 92 privind Codul de procedură fiscală.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi au hotărât cu majoritate de voturi, în cadrul Comisiei juridice, şi cu unanimitate de voturi, la lucrările Comisiei de buget, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege sus-menţionat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Propun 5 minute.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului timpul de 5 minute. Să înceapă votul.

Cu 113 voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere a fost adoptat timpul.

La dezbateri generale, domnul Ialomiţianu, Grupul PNL.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Actul normativ cuprinde modificarea multor acte normative. Sigur că unele modificări sunt binevenite, mă refer la modificarea Codului fiscal, prin care se clarifică impozitul pe venitul agricol, legat de partea neimpozabilă; o altă modificare se referă la simplificarea rambursării TVA-ului, lucru foarte bun; modificări legate de Codul de procedură fiscală clarifică modul de efectuare a inspecţiei de către organele antifraudă, sigur, şi legat de organizarea activităţii de consultant fiscal.

Totuşi, analizând acest act normativ, Grupul PNL nu poate să voteze acest act normativ. Mă refer la art. 17 care cuprinde o măsură... dacă nu este ilegală, este imorală.

Ce se propune în art. 17? Modificarea Legii finanţelor publice, Legii nr. 500/2002, de fapt o derogare prin care fostul ministru de finanţe din acel moment, care era şi prim-ministru, şi-a dat un cadou pentru campania prezidenţială. De fapt, s-a aprobat ca fondul de rezervă să fie puşculiţă pentru clientela PSD în campania electorală. În loc să întărească disciplina privind utilizarea fondului de rezervă, s-a creat un dezmăţ privind folosirea fondului de rezervă. În loc să întărească disciplina - şi chiar Parlamentul a modificat Legea finanţelor publice, în 2013, prin care se propunea ca Ministerul de Finanţe să vină cu un Proiect de Hotărâre de Guvern privind utilizarea banilor în mod transparent şi eficient - ministrul de finanţe de atunci şi-a dat un cadou.

Eu cred că Corpul de control al primului ministru, dacă ar verifica, ar constata că ministrul de finanţe de atunci nu şi-a îndeplinit corespunzător atribuţiunile.

Efectul a fost unul negativ. De ce? Pentru că s-au tăiat 7 miliarde de lei din banii de investiţii, cu efecte devastatoare asupra locurilor de muncă. Deci s-au folosit bani în campania electorală, pentru dezmăţ electoral, şi sigur că marea majoritate a românilor a avut de suferit. PNL-ul nu va vota, va vota împotriva acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Nemaifiind alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare, intrăm pe titlul legii, forma raportului.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Articol unic. Observaţii? Nu.

3 marginal. Observaţii? Nu.

4? 5? 6? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale - Pl-x 402/2015, caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorului? Domnul Oajdea vrea? Nu.

Din partea Comisiei pentru învăţământ? Domnul...

Vă rog, domnul Iacoban, vicepreşedintele Comisiei pentru învăţământ.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 402 din 2 iunie 2015, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea alin. (5) al art. 234 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii noii litere, litera d, prin care se interzice activarea, în calitate de membru în cadrul unui partid politic, alianţe politice sau funcţii alese la nivel local sau central, a persoanelor care ocupă posturi de conducere sau de îndrumare şi control în învăţământ.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată.

În urma dezbaterii, în şedinţa din 9 iunie 2015, Comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: în conformitate cu prevederile alin. (4) al art. 257 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, directorul şi directorul adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau naţional.

Pe cale de consecinţă, adoptarea iniţiativei ar crea o dublă reglementare. Nu se poate interzice cadrelor didactice din învăţământ să aibă calitatea de membru în cadrul unui partid politic, alianţe politice sau funcţii alese, atât la nivel local, cât şi la nivel naţional, pentru că s-ar încălca art. 40 din Constituţia României privind libera asociere.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă sunt intervenţii? Nu... da, vă rog. Domnule Ganţ, vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Sigur că grupul nostru parlamentar este de acord cu respingerea unei propuneri absurde, aş spune, nu excesive, ci absurde. Cum să interzici unui coleg, profesor, să aibă opţiuni politice şi să ocupe astfel de funcţii politice?

Ceea ce însă într-adevăr se întâmplă, şi nu este în regulă, este faptul că de 25 de ani există tendinţa oricărei formaţiuni, la guvernare, de a politiza funcţiile din cadrul inspectoratelor şcolare sau de la conducerea unităţilor de învăţământ. Acesta este fenomenul care trebuie combătut, dar nicidecum prin interdicţia colegilor de a face politică. Deci propunerea este absurdă şi evident că vom vota în favoarea respingerii.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Turcan, Grupul PNL.

Doamna Raluca Turcan:

Partidul Naţional Liberal susţine profesionalizarea sistemului de învăţământ. Această iniţiativă legislativă este una neconstituţională. În cel mai fericit caz, dacă iniţiatorul ar fi dorit să interzică membrilor de partid să fie în conducerea şcolilor sau instituţiilor de învăţământ, ar fi trebuit să ofere posibilitatea optării, dacă deţii o funcţie de conducere, să poţi, într-un interval de 15 zile, să optezi între calitatea de membru cu funcţie într-o organizaţie politică şi conducerea unei instituţii de educaţie. Din păcate, nu s-a putut realiza lucrul acesta. Însă, dincolo de fantasticul dialogului şi declaraţiilor vizând politizarea sistemului de învăţământ, cred că mult mai importantă este profesionalizarea tuturor instituţiilor din sistemul de educaţie.

După cum bine ştiţi, anul acesta s-au derulat concursuri pentru funcţiile de inspector şcolar general şi inspector şcolar general adjunct, directori de case de corp didactic şi directori de unităţi şcolare, după 7 ani de lipsă a unor asemenea concursuri în sistem. Ar fi trebuit ca acest pas să fie unul de bun augur şi să fi dus într-adevăr la profesionalizarea sistemului de învăţământ.

Ce s-a întâmplat însă? La nivelul conducerilor instituţiilor de educaţie, s-a ajuns la un absurd atât de mare, încât profesori sau persoane participante la concursul de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct, care au picat probele preliminare acestui concurs, au fost declarate neparticipante.

Aşadar, un inspector şcolar general, dacă participă la concurs şi pică, este declarat neparticipant, un elev de bacalaureat, dacă participă la bacalaureat şi pică, este declarat respins. Un statut cu totul privilegiat.

A mai existat o ciudăţenie...

Domnul Florin Iordache:

Timpul, doamnă deputat.

Doamna Raluca Turcan:

... a acestor concursuri. Închei imediat, mulţumesc. Şi anume: cei care au fost evaluatori într-o primă etapă au ajuns să fie evaluaţi în etapele următoare.

Solicitarea noastră este ca, acolo unde se doreşte performanţă, să se respecte criteriile, să se respecte în primul rând legea de bază, metodologiile de organizare a concursurilor să fie date în mod transparent, asumat şi în termenul legal, iar concursurile să nu se transforme în nişte formalităţi pentru ocuparea unor funcţii, ci într-adevăr să asigure...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Raluca Turcan:

... o selecţie a managementului instituţiilor de educaţie.

Aşadar, PNL va vota împotriva acestei iniţiative.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Iacoban.

Am rugămintea, la dezbateri generale, să discutăm despre proiecte, declaraţiile politice sunt mâine dimineaţă.

Vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc.

Aş vrea totuşi să-i reamintesc doamnei deputat, că vorbea de 7 ani de zile, că noi, totuşi, aflaţi de aproape 3 ani la guvernare, am organizat aceste concursuri şi facem toate demersurile ca să introducem criterii de profesionalism în învăţământ şi că în continuare ne preocupă acest lucru.

Referitor la proiectul de lege de care vorbeam, da, şi eu sunt de acord că acest proiect de lege are un caracter profund neconstituţional, prin prisma faptului că, aşa cum spuneam, pot fi atinse două articole, 29 şi 40 din Constituţia României, privind libera asociere şi libertatea de conştiinţă. De asemenea, regimul interdicţiilor are un caracter special şi el poate fi aplicat doar în cazuri reclamate de interes general.

Pe de altă parte, aşa cum am mai spus, art. 257 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, prin care se prevede că directorul şi directorul adjunct, în timpul mandatelor, nu pot avea funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, eu cred că este acoperitoare şi o dublă reglementare nu cred că are niciun sens.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Rămâne la votul final. Are propunere de respingere din partea comisiei, caracter organic.

8. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor - PL-x 411/2012.

Iniţiatorul, dacă doreşte? Nu doreşte.

Din partea Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, vă rog, domnule deputat.

Domnul Cornel Itu:

În conformitate cu dispoziţiile art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, preşedintele României a retransmis Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, Parlamentului României, în vederea reexaminării, pentru următoarele considerente:

- Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, în forma transmisă spre promulgare, aduce modificări şi completări reglementărilor în materie, care se consideră a fi necesare pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ de funcţionare a sistemului de asigurare obligatorie a locuinţelor, precum şi pentru responsabilizarea persoanelor fizice şi juridice ce deţin în proprietăţi locuinţe.

- Prin art. I pct. 7 din legea transmisă la promulgare, art. 9 alin. (1²), se prevede posibilitatea PAID, Pool de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, ca, în cazuri bine determinate, fără ca acestea să fie definite, să condiţioneze încheierea poliţei PAD de efectuare a unei inspecţii de risc a locuinţei ce va face obiectul asigurării obligatorii. Această prevedere intră în contradicţie cu dispoziţiile în vigoare, privind art. 3 alin. (6) din Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată (care nu au fost modificate prin legea transmisă la promulgare) care exclud expres din sfera de aplicare a legii "locuinţele situate în clădirile expertizate tehnic, în condiţiile legii, de către experţi tehnici atestaţi, şi încadrate în raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic (...)" Având în vedere prevederile art. 3 alin. (6) al Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată, conform căruia locuinţele încadrate în clasa I de risc seism nu pot fi asigurate împotriva dezastrelor naturale în baza unei poliţe de asigurare obligatorie PAD până la data recepţiei de consolidare a clădirilor, şi prevederile art. 3 alin. (9), nou introdus, care impun o restricţie referitoare la încheierea asigurărilor facultative de către societăţi de asigurare-reasigurare autorizate să practice riscuri de catastrofă, se apreciază că promulgarea legii va conduce, tocmai pentru cele mai vulnerabile proprietăţi, la îngrădirea dreptului proprietarilor de a-şi proteja imobilele, punându-i în imposibilitatea de a încheia orice fel de asigurare a locuinţei.

- Art. II din legea transmisă spre promulgare prevede că obligaţia prevăzută la art. 3 alin. (9) se aplică şi asigurărilor facultative multianuale existente la data intrării în vigoare a legii, începând cu prima aniversare anuală. În legătură cu aceste dispoziţii care vizează raporturile contractuale deja existente privind asigurarea locuinţelor achiziţionate prin credit ipotecar şi, în general, a asigurării facultative multianuale, se consideră că implementarea prevederilor acestui articol trebuie să se realizeze cât mai riguros juridic, pentru a nu impune costuri suplimentare, cu implicaţii prohibitive, atât asiguraţilor, cât şi asigurătorilor.

Totodată, se consideră că aceste prevederi pot avea drept consecinţă afectarea raporturilor dintre părţile contractului de asigurare şi de asemenea pot conduce şi la perturbarea activităţii din domeniul asigurărilor.

În consecinţă, se apreciază că aspectele procedurale care vizează posibilitatea de îmbunătăţire a stării de fapt ar trebui reanalizate, astfel încât respectarea obligativităţii de a se încheia o poliţă de asigurare obligatorie împotriva dezastrelor naturale, PAD, să nu interfereze cu principiile bunei funcţionări a pieţei asigurărilor de locuinţe.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumim.

Domnul Cornel Itu:

Da, finalizez.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să menţină raportul iniţial şi să înainteze plenului Camerei Deputaţilor raportul înlocuitor prin care să admită, în parte, cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României şi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, în forma adoptată de Senat, ca urmare a analizării cererii de reexaminare.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale?

Vă rog, domnul...

Grupul PNL, domnul Udrişte. Vă rog.

Domnul Gheorghe Udrişte:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum s-a precizat în raportul Comisiei de politică economică, reformă şi privatizare, s-a luat decizia de a admite, în parte, prin raportul înlocuitor, cererea de reexaminare formulată de Preşedintele Republicii, aşa cum a fost, cum a trecut de Senat, şi membrii Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal vor vota pentru adoptarea în această formă a proiectului de lege de reexaminare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii, dacă mai sunt?

Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final, are caracter ordinar.

9. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă "Constantin Brâncuşi" - Pl-x 308/2014, are caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să intervină cineva?

Iniţiatorul?

Vă rog, domnule Udrişte.

Domnul Gheorghe Udrişte:

În sfârşit...

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Stimaţi invitaţi,

Permiteţi-mi să spun câteva vorbe în legătură cu proiectul de iniţiativă legislativă pe care l-am promovat în urmă cu mai bine de un an de zile.

Aş începe prin faptul sau prin a vă spune că marele Constantin Brâncuşi s-a născut în ziua de 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj şi a trecut la cele veşnice în ziua de 16 martie 1957, departe de pământul său natal, şi anume la Paris.

În anul 1902, prin mijlocirea doctorului Dimitrie Gerota, lui Brâncuşi i s-a cerut să realizeze bustul medicului Carol Davila, care ulterior a fost aşezat în curtea Spitalului Militar Central din Bucureşti, şi care până astăzi rămâne singurul monument realizat de Brâncuşi, aşezat într-un loc public din Bucureşti.

Această lucrare a fost de fapt - şi aici am vrut să ajung - cea care avea să-l determine pe Brâncuşi să plece spre Paris şi, din cauza neînţelegerii cu autorităţile de la Bucureşti, a renunţat la onorarii şi a plecat într-adevăr pe jos.

A fost admis în anul 1905 la Şcoala Superioară de Arte Frumoase de la Paris, deşi a refuzat să lucreze în atelierul sculptorului Rodin, cu explicaţia care a rămas celebră în lumea artiştilor, şi anume, citez: "La umbra marilor arbori nu creşte nimic, decât iarbă".

La Paris şi-a creat o lume a lui, iar popularitatea lui pariziană a deranjat regimul de la Bucureşti. Ca urmare, în anul 1957, la trecerea maestrului la cele veşnice, statul român a refuzat să primească moştenirea lăsată de Brâncuşi prin testament, considerându-l exponent al decadenţei în artă.

Aprecierea internaţională a artistului se datorează în mare parte şi ansamblului artistic din Târgu Jiu, finalizat în anul 1938. Ansamblul alcătuit din Masa Tăcerii, Scaunele, Poarta Sărutului şi Coloana Infinitului era închinat eroilor români care, în data de 14 octombrie 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemţilor.

Statul român i-a refuzat în repetate rânduri întoarcerea în ţară, lipsindu-se astfel de atât de multe din operele sale inestimabile, cât şi de mormântul său.

Prin refuzul statului român, din anii ’50, de a primi moştenirea lăsată de Brâncuşi prin testament, s-a produs o gravă eroare de decizie, care l-a trădat nu atât pe acest mare sculptor, a cărui dorinţă nu a fost îndeplinită, cât a trădat poporul român, care a privit mereu cu recunoştinţă şi admiraţie creaţiile artistice excepţionale pe care Constantin Brâncuşi ni le-a dedicat.

În urmă cu ceva vreme, împreună cu o mare parte dintre dumneavoastră am depus în Parlament Propunerea legislativă pentru înfiinţarea, în subordinea Ministerului Culturii, a Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu.

Muzeul va avea ca obiectiv promovarea operei şi vieţii lui Constantin Brâncuşi, va avea în vedere identificarea, inventarierea tuturor lucrărilor marelui artist, precum şi reunirea acestora într-o expunere de tip virtual, iniţierea şi elaborarea de lucrări şi programe de cercetare asupra operei şi vieţii lui Constantin Brâncuşi, are în vedere acordarea de sprijin de specialitate autorităţilor locale şi entităţilor cu drept de administrare, în vederea protejării şi conservării ansamblului monumental Calea Eroilor, care urmează să fie înscris pe lista monumentelor Patrimoniului naţional UNESCO, precum şi iniţierea de tabere de sculptură cu Uniunea Artiştilor Plastici. Muzeul va acorda sprijin material şi de specialitate pentru reabilitarea Casei Memoriale Constantin Brâncuşi de la Hobiţa.

Stimaţi colegi,

Constantin Brâncuşi nu poate fi descris decât ca o parte din realul lui. Este o parte din adevărul lumii profunde a sculpturilor acestui neegalat artist, adevăr pe care ni l-au confirmat în mare parte mărturiile celor care au ştiut să vadă, să simtă şi să-i asculte mesajul în tăcere.

Acest adevăr rămâne să-l căutaţi şi să-l aflaţi prin trăirea voastră personală.

Părinte al artei moderne, este un român care s-a înscris în circuitul valorilor universale perene. Operele lui sunt roadele influenţei credinţei creştine sau ale tradiţiei liturgice bizantine, alături de vechea şi bogata tradiţie a artei populare româneşti.

Despre opera lui Brâncuşi şi despre el însuşi s-au scris mii de pagini. Este firesc să ne gândim că tot ceea ce creează un om născut cu har divin, indiferent de domeniul pe care îl abordează, este o ca o fântână insondabilă din care poţi să-ţi potoleşti setea de nesfârşit.

Despre "Mioriţa"...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumim.

Domnul Gheorghe Udrişte:

Numai puţin mai am.

Despre "Mioriţa", balada solară a inimii neamului românesc, sau despre versul fără seamăn al lui Eminescu s-a scris şi se va mai scrie cât vom dăinui pe acest pământ. La fel se întâmplă şi cu creaţiile lui Brâncuşi.

Toţi trei, cântăreţul anonim, Eminescu şi Brâncuşi sunt fântâni cu apă vie, săpate în pământul românesc de mâna Divinităţii.

Stimaţi colegi,

Astăzi, la aproape 140 de ani de la naşterea artistului şi la peste un secol de la organizarea primei expoziţii personale a sculptorului, tocmai la New York, în Statele Unite ale Americii, statul român şi Camera Deputaţilor a Parlamentului României au şansa istorică de a se revanşa.

Brâncuşi nu şi-a uitat conaţionalii, iar acum avem ocazia să arătăm că nici noi nu l-am uitat pe el, pe nemuritorul artist.

Vă invit ca, la votul final, într-una din cele zece secunde pe care domnul preşedinte de şedinţă ni le acordă la votul final, să ne gândim la Brâncuşi măcar pentru o secundă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru cultură, raportul, vă rog.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Raport asupra propunerii legislative privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă "Constantin Brâncuşi".

În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată spre dezbaterea în fond şi întocmirea unui raport asupra propunerii legislative privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă "Constantin Brâncuşi", transmisă cu adresa Pl-x 308 din 10 iunie 2014.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Obiectul de reglementare al prezentei propuneri legislative îl constituie înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă "Constantin Brâncuşi", la Târgu Jiu, judeţul Gorj. Acest muzeu a fost gândit ca un centru de cercetări asupra operei brâncuşiene, care să desfăşoare activităţi muzeale, artistice şi de pedagogie muzeală, oferind publicului o expunere de tip virtual a creaţiei brâncuşiene pentru completarea imaginii pe care o oferă vizitatorilor ansamblul Calea Eroilor cu celebrele sale obiective.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative cu amendamentele cuprinse în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale? Domnul Pâslaru şi apoi imediat, doamna Manolescu, domnul Ştirbu, imediat.

Domnul Pâslaru, vă rog.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc.

Având în vedere faptul că, de fiecare dată când mergem în lume şi când se vorbeşte despre Constantin Brâncuşi, noi, românii, suntem extrem de mândri, având în vedere faptul că marele maestru este recunoscut atunci când se vorbeşte despre cultură, având în vedere faptul că suntem români, Partidul Social Democrat va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Manolescu, vă rog şi apoi domnul preşedinte Gigel Ştirbu.

Doamna Oana Manolescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, dar sunt în faţa dumneavoastră pentru că m-am născut, am învăţat şi am trăit în Târgu Jiu.

Numele lui Constantin Brâncuşi, căruia i-aduc, prin cuvântul meu, un omagiu, numele acestuia este asociat cu artistul de geniu, care a revoluţionat cultura modernă prin reducerea formei la esenţă. Brâncuşi a dus arta pe culmi neîntâlnite şi a influenţat întregul demers cultural al secolului XX. A deschis un drum care a schimbat viziunea unei lumi întregi.

Constantin Brâncuşi s-a inspirat din arta populară şi din natură. Prin el, gorjenii au ajuns la conştiinţa propriei lor arte tradiţionale, pentru că Brâncuşi a purtat în el substanţa patriei sale.

Prin legăturile spirituale vii cu locurile de obârşie şi cultura lor, Brâncuşi a ajuns la universalitate, dând materiei forţa de a exprima nevăzutul şi încorporându-i lumina şi a devenit universal, rămânând însă român.

Arta lui Brâncuşi exprimă modul ţăranului român de a gândi lumea. Coloana Sacrificiului Infinit sau Coloana Infinitului reprezintă frumuseţea geniului românesc. Operele sale sunt drumul către înţelepciune, o înţelepciune supremă, şi reprezintă dăruirea unui neam în căutarea libertăţii.

Prin opera sa, Constantin Brâncuşi a adus un omagiu poporului său, popor ai cărui cetăţeni suntem şi noi, deputaţii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, şi noi vom vota această propunere legislativă. În inima Gorjului sunt monumente prin care România a câştigat respectul lumii întregi.

Astăzi, prin dumneavoastră, cei care-i reprezentaţi pe toţi cetăţenii acestei ţări, astăzi aş dori ca toţi cetăţenii acestei ţări, la această propunere legislativă, să fie gorjeni.

Vreau să vă mai adaug ceva...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Timpul, doamna deputat.

Doamna Oana Manolescu:

Cel care vine la Târgu Jiu să viziteze monumentele lui Brâncuşi şi face o plimbare de la Masa Tăcerii de pe digul Jiului, de-a lungul Căii Eroilor până la Coloana Infinitului şi mai departe şi face acest lucru zilnic se spune şi s-a şi adeverit că este ferit de orice boală.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Gigel Ştirbu, două minute. Sunt mai mulţi doritori, vă rog să vă încadraţi în timp de două minute.

Domnul preşedinte Ştirbu, vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi colegi,

Astăzi, Parlamentul României face ceea ce ar trebui să facă în fiecare zi. Iată, votează o lege, sper eu, în unanimitate, o iniţiativă legislativă care aduce recunoaştere naţională celui mai mare artist plastic pe care aceste meleaguri l-au dat.

Constantin Brâncuşi este recunoscut pe plan mondial. Prin această iniţiativă legislativă, statul şi în primul rând Parlamentul este pentru prima dată când recunosc meritele acestui mare artist.

Niciodată statul român, indiferent care guvern a fost la Palatul Victoria, nu a luat o decizie să-i răscumpere operele pentru patrimoniul naţional, să reabiliteze casa natală, casa memorială, să facă - iată - un muzeu naţional prin care meritele marelui artist să fie recunoscute şi pe plan naţional.

Prin ceea ce dumneavoastră astăzi faceţi aici, în această frumoasă aulă, nu faceţi decât să recunoaşteţi meritele acestui mare român.

Partidul Naţional Liberal, Grupul din Cameră al Partidului Naţional Liberal va vota în unanimitate această iniţiativă legislativă şi sunt convins că toţi cei de aici, de faţă, peste ani şi ani vor spune că, prin votul lor, au dus la construirea acestui Muzeu Naţional de Artă "Constantin Brâncuşi".

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am să vă rog să-mi permiteţi ca, în primul rând, să-i felicit pe iniţiatorii acestui proiect legislativ şi în mod deosebit pe cel care a vorbit primul, domnul deputat Udrişte, să-l felicit şi pentru că a fost principalul iniţiator al proiectului, dar şi pentru faptul că a reuşit să-şi convingă în primul rând colegii Domniei Sale, pentru că, din nefericire, în legislatura trecută, un proiect aproape similar, iniţiat de domnul deputat Surupăceanu, colegul nostru, n-a întrunit voturile necesare pentru a realiza ceea ce noi, cu siguranţă, vom realiza astăzi aici. Asta este, dacă vreţi, aspectul procedural.

Feritor la importanţa proiectului legislativ, la importanţa recunoaşterii, care este un act de normalitate, a universalităţii valorilor româneşti aici, în ţară, nu numai aiurea, cred că abordarea pe care o avem astăzi este una oarecum istorică şi îmi doresc, aşa cum spunea unul dintre antevorbitorii mei, cât mai des să ne aflăm în faţa unor astfel de situaţii sau unor astfel de proiecte legislative. Pentru că sunt mulţi români care merită recunoaşterea, în primul rând, a noastră, ca şi conaţionali, după ce au căpătat recunoaşterea universală.

Pe principiul pe care îl cunoaşteţi probabil şi atât de nefast ne-a urmărit destinul, că nimeni nu este profet în ţara lui, eu cred că e bine ca valorile româneşti să fie readuse în memoria românilor, în primul rând, în această ţară frumoasă, pe care ei au reprezentat-o cu cinste peste tot.

Bineînţeles că nu avem orgolii partenaliste, în lista de susţinători ai proiectului, am văzut că sunt şi colegii mei din Grupul parlamentar al PSD - în mod deosebit deputaţii de la Gorj şi e corect să fie aşa, deputaţii de la Târgu Jiu - dar cred că toţi deopotrivă astăzi avem datoria morală să comitem acest gest reparatoriu.

Felicit, în final, şi pe actualul ministru al culturii, pentru că fără poziţia lui tranşantă de susţinere a acestui proiect legislativ, probabil că el ar mai fi parcurs încă câteva etape până să ajungă la final.

Şi, nu în ultimul rând, în final, aş vrea să vă rog, stimaţi colegi, să aveţi în vedere că ceea ce facem astăzi nu este suficient. Va trebui ca, la finalul anului sau aproape de finalul anului, când vom discuta bugetul Ministerului Culturii, să avem în vedere ca să punem bani pentru această iniţiativă, ca ea să nu rămână o vorbă în vânt.

Vă invit pe toţi ca astăzi şi la toamnă să susţinem acest proiect şi din punct de vedere moral şi din punct de vedere financiar.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Al doilea vorbitor, Grupul PNL. Doamna Mocioi, vă rog frumos.

Doamna Niculina Mocioi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Un muzeu Brâncuşi înseamnă respect şi preţuire pentru marele nostru sculptor, o recunoaştere a valorii marelui artist, aşa cum au procedat toate naţiunile lumii.

Vă vorbesc acum cu multă emoţie, emoţie pe care mi-o produce acest subiect, pentru că m-am născut şi trăiesc alături de unele din operele create de artist, în locul de unde a pornit spre lume, Gorjul.

Doresc să subliniez că atelierul lui Constantin Brâncuşi din Franţa, ţară care l-a adoptat, poate fi considerat un colţ de Românie în inima Parisului. Artistul şi-a dorit întotdeauna strângerea lucrărilor într-un singur loc, aşezate într-o anumită ordine, lumină şi ambianţă specifică. Franţa a tratat cu respect ultimele dorinţe ale marelui titan al operei plastice.

Aşadar, avem obligaţia de a înfiinţa un muzeu la Târgu Jiu, care să respecte aceste deziderate, având ca scop salvarea şi conservarea operei acestuia, punerea în valoare a acestui colos al culturii mondiale. Acest obiectiv poate fi unul de atracţie pentru vizitatorii din ţară şi din străinătate. În acelaşi timp, vom demonstra că suntem conştienţi de patrimoniul imens lăsat acestei ţări, că înţelegem valoarea acestei moşteniri.

Aşadar, vă rog ca astăzi să fiţi cu toţii, dacă nu gorjeni, români adevăraţi, care înţeleg ce înseamnă Constantin Brâncuşi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

În continuare, Grupul UDMR. Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Având în vedere că mai toţi oratorii au vorbit despre Brâncuşi, eu voi vorbi despre comisie, pentru că în Comisia pentru cultură, slavă Domnului, a revenit acel spirit de activitate legislativă efectivă într-o comisie, care părea să fi dispărut, că, în ultimii ani, se vota "pentru" sau "împotriva" unor legi. Şi iată că un proiect de lege venit într-o formă inadoptabilă, prin înţelegerea ministerului, prin activitatea aproape a fiecărui deputat din comisie, s-a transformat în această lege pe care o aveţi pe masă.

Şi trebuie să felicit liderul Grupului parlamentar al PSD şi aştept să aibă aceeaşi intervenţie în momentul votului bugetului de stat că a ridicat această problemă esenţială ca, pentru 2016, în buget să avem la Ministerul Culturii acea sumă - probabil nu mică - prin care să înceapă activitatea acest muzeu.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Al doilea vorbitor de la Grupul minorităţilor, domnul Gvozdenovici, vă rog.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Având în vedere importanţa acestui act legislativ, aproape că nu era nevoie să venim aici niciunul dintre noi să-l mai şi argumentăm.

Dar, totuşi, o să reamintesc câteva lucruri foarte scurt, şi anume atunci când am fost, din păcate, departe de lumea normală, în anii din urmă, cu mulţi ani în urmă, prin personalităţi ca Brâncuşi, ca Eliade, ca Cioran, ca Ionescu, noi am ţinut pasul cu această lume bună, însă, din păcate, în ţară le-am rămas datori.

Astăzi, iată, îndreptăm această nedreptate care s-a făcut în afara voii noastre, trebuie să spunem şi acest lucru, o îndreptăm printr-un act şi un gest reparatoriu.

Mă bucur că este aşa şi de aceea Grupul parlamentar al minorităţilor, repet, va sprijini această lege.

Şi permiteţi-mi să spun şi ceva personal, sentimental, ca scriitor. Am fost martor, cu mulţi ani în urmă, când Nichita Stănescu propunea ca între Bucureşti şi Belgrad, între cele două ţări, să ridicăm Poarta Sărutului.

Iată, poate că în muzeul acesta vor găsi loc şi aceste gânduri ale lui Nichita Stănescu, amintindu-ne că şi cultura şi mai ales cultura poate să sprijine istoria şi poate să sprijine o prietenie istorică şi exemplară în această lume a noastră, plină şi de multe nedreptăţi, plină şi de multe impuneri din afară ş.a.m.d. Cultura este un lucru frumos, pe care-l avem, cu care putem să ne mândrim şi muzeul acesta va contribui ca, într-adevăr, să se vadă o altă faţă a ţării noastre.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Remus Cernea, două minute.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Îi felicit pe iniţiatori şi îi felicit din inimă şi pe cei care au lucrat în comisie, pentru că se vede că amendamentele aduse acestui proiect de lege sunt foarte bine gândite.

Eu însumi, faţă de forma iniţială, aveam câteva observaţii de făcut, dar am văzut că la comisie acestea au fost - problemele respective - au fost îndreptate. S-a lucrat, aşadar, cu mare atenţie şi cu dorinţa de a avea un proiect de lege foarte bun.

Brâncuşi, cum s-a spus mai devreme şi cum este cunoscut pretutindeni în lume, este un artist universal, care a revoluţionat arta modernă şi ale cărui lucrări pot fi admirate în cele mai mari muzee ale lumii.

De asemenea, lucrările lui Brâncuşi, de la atelierul lui amenajat la Centrul Pompidou, lasă vizitatorului un sentiment extraordinar. Sunt lucrări care parcă vin dintr-o altă lume.

Însă trebuie spus şi trebuie reţinut acest lucru, Brâncuşi, ca artist, s-a lovit de dificultatea generată de neînţelegerea foarte multor contemporani.

Schimbarea de paradigmă creatoare pe care a adus-o mai întâi a creat un val de neînţelegere şi există câteva incidente consemnate foarte interesante şi revelatoare. În preajma anilor 1920, atunci când a expus o lucrare numită Prinţesa X - poate că o cunoaşteţi - la Galeria Independenţilor din Paris, un binevoitor s-a gândit că ar trebui să cheme poliţia şi să îndepărteze acea lucrare aşa-zis obscenă din galeria respectivă pentru că urma o vizită a ministrului culturii francez.

Ei bine, poliţistul care a ajuns la faţa locului a avut înţelepciunea să spună că el, ca poliţist, nu poate decide dacă acea lucrare este artistică sau nu sau dacă trebuie mutată din muzeu.

Domnul Florin Iordache:

Timpul, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Imediat închei.

De asemenea, este foarte cunoscut procesul cu Statele Unite, când lucrarea Pasărea măiastră a fost considerată a fi nu o lucrare de artă, ci un obiect industrial, câştigând procesul cu Statele Unite Brâncuşi. Acest lucru a dus la schimbarea definiţiei artei.

Aşadar, ideile noi, sper foarte mult, indiferent de domeniu, să fie privite cu o mult mai mare deschidere şi înţelegere.

Aş mai fi avut lucruri de spus, dar am depăşit timpul.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Sper ca acest proiect să fie votat în unanimitate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, trecem la dezbaterea iniţiativei.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

Art. 1, observaţii? Nu sunt.

Art. 2? Art. 3? Art. 4? Art. 5? Art. 6? Art. 7? Art. 8? Art. 9?

Nefiind intervenţii, are caracter ordinar, rămâne la votul final.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei nr. 89 din 29 august 2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, Pl-x 160/2015.

Caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor, doreşte să intervină?

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

A, domnul Varga.

Domnul Vasile Varga:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Propunerea de amendare a acestei ordonanţe a avut drept scop interdicţia cu privire la dobândirea calităţii de operator autorizat sau agent împuternicit care efectuează înregistrări în arhiva electronică de gajuri. Nu sunt decât câteva articole, dar cel mai important lucru din toate este acela că operatorul trebuie să fie neutru.

Dau un exemplu concludent. O bancă care are calitatea de creditor, în acelaşi timp, are şi calitatea că deţine o creanţă, doreşte să-şi redacteze propriul contract de garanţie şi totodată doreşte să-şi înscrie propria creanţă, ceea ce este exclus.

Prin acele modificări aduse acestei ordonanţe am înlăturat, de fapt, neînţelegerile dintre operatori sau agenţi privind înregistrarea exclusivă - cred şi totodată reciprocă - şi le-am considerat a fi nişte practici anticoncurenţiale, ceea ce se va putea pe viitor să evităm aceste aspecte.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu mulţumesc.

Comisia juridică, domnul Sorin Stragea, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulament, Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere cu propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei nr. 89 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa.

Guvernul, prin punctul său de vedere, susţine adoptarea iniţiativei legislative sub rezerva însuşirii observaţiilor.

Comisia pentru tehnologia informaţiei a avizat favorabil, iar Comisia pentru buget a avizat negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unei interdicţii cu privire la dobândirea calităţii de operator autorizat/agent împuternicit care efectuează înregistrarea avizelor de înscriere în Arhiva Electronică de Garanţii Reale pentru persoana care este parte în contractul/operaţiunile asimilate care stă la baza înscrierii sau în avizul de înscriere.

În urma examinării iniţiativei legislative, a expunerii de motive, a avizului Consiliului Legislativ, a punctului de vedere al Guvernului, precum şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei nr. 89 din 29 august 2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În final, aş vrea să fac o precizare de tehnică legislativă: la amendamente, alin. (2) rămâne nemodificat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte să intervină cineva? Nu doreşte să intervină nimeni.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

La articolul unic, observaţii? Nu.

La 3 marginal 1ą, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne la votul final.

Are caracter ordinar.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, PL-x 354/2015.

Are caracter organic.

Îl rog pe domnul Marian Neacşu, liderul Grupului PSD.

Vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat solicit retrimiterea acestui proiect legislativ la comisie pentru o săptămână.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Să înceapă votul.

112 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, a fost retrimis la comisie.

Termen o săptămână.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 21 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, PL-x 135/2015.

Caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte? Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Fejér, vă rog.

Domnul Fejér László-Ődőn:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă nu face altceva decât elimină sintagma "tipărituri mixte" din art. 21 alin. (1) lit. f) al Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998, din considerentul că la stabilirea taxei de 3%, care ar fi trebuit sau trebuie plătită către Fondul Cultural Naţional, s-au întâmplat multe neplăceri.

Despre ce este vorba? Era vorba de stabilirea obiectului taxării. Nu s-a putut stabili concret şi din acest considerent mulţi contribuabili au plătit sau n-au plătit taxele aferente acestui fond naţional.

Din acest considerent, vă rog să aprobaţi această propunere legislativă pentru a aduce un plus de rigoare la textul legii.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Comisia pentru cultură, vă rog, raportul.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 21 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul Comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 21 lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 51 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 245/2001, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul eliminării sintagmei "tipărituri mixte" din categoria bunurilor supuse taxării în beneficiul Fondului Cultural Naţional, acestea nefiind definite.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului adoptarea Proiectului în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte să intervină cineva?

Domnule Árpád, vă rog. Sunteţi şi iniţiator.

Domnul Mártón Árpád-Francisc:

Da.

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Nu în calitatea mea de iniţiator şi din punct de vedere a importanţei acestei legi. Într-adevăr, prin acest proiect de lege s-a eliminat o terminologie nedefinită nicăieri, care putea fi interpretată cum s-a dorit, în funcţie de cine era cel care verifica ce s-a tipărit şi ce nu s-a tipărit.

Iarăşi, este bine că o comisie, în unanimitate, cu acordul ministrului de resort este de acord să fie adoptată o iniţiativă a unor parlamentari.

De fapt, asta este esenţa parlamentarismului; astăzi aveţi a doua lege, iniţiativă legislativă a unor parlamentari cu acordul ministerului şi votul unanim al comisiei şi sper şi al dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii, da mai sunt? Nemaifiind alte intervenţii, neavând amendamente rămâne la votul final.

Are caracter ordinar.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 43/1997 privind regimul drumurilor - PL-x 166/2010. Are caracter ordinar.

Din partea iniţiatorilor, domnul secretar de stat, vă rog. Dragoş Titea, vă rog.

Domnul Virgil Dragoş Titea (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Adoptarea proiectului de lege este foarte importantă, având în vedere reglementările care reglementează execuţia de drumuri noi, creşterea încasărilor la bugetul administraţiilor de drumuri, precum şi creşterea siguranţei rutiere, creşterea disciplinei în utilizarea zonei drumurilor, precum şi creşterea eficienţei controlului respectării maselor şi dimensiunilor maxime admise şi utilizării zonei drumurilor.

Ministerul Transporturilor susţine raportul favorabil, cu amendamente, al Comisiei pentru transporturi şi infrastructură.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru transporturi, domnul vicepreşedinte Şova, vă rog.

Domnul Lucian Şova:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport înlocuitor asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere şi avizare în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaţilor.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 8 aprilie 2010.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, cu observaţii şi propuneri care au fost preluate de iniţiator.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, intervenţii legislative care conduc la o mai eficientă exploatare şi menţinere, şi stare bună a drumurilor publice din România şi în acelaşi timp la atingerea dezideratului de creştere a siguranţei rutiere.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată în data de 13 aprilie 2010 Comisia pentru industrii şi servicii.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 20 martie 2011, iar în urma dezbaterilor proiectul a fost aprobat, cu amendamente admise.

Plenul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 8 mai 2012, a hotărât retrimiterea la comisie, în vederea solicitării unui nou punct de vedere al Guvernului.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au reexaminat proiectul de lege în şedinţa din 3 aprilie, 21 mai 2013 şi 18 iunie 2013.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2010, cu amendamente admise.

Plenul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 14 octombrie 2013, a hotărât retrimiterea la comisie, în vederea solicitării unui nou punct de vedere al Guvernului şi întocmirea unui raport.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au reexaminat proiectul de lege, în şedinţa din 6 noiembrie, şi l-au aprobat, cu unanimitate de voturi, cu amendamente admise şi respinse.

Plenul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 11 februarie 2014, a hotărât retrimiterea la Comisia pentru transporturi şi infrastructură, în vederea solicitării unui nou punct de vedere al Guvernului şi pentru întocmirea unui nou raport.

Membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au reexaminat proiectul de lege, în şedinţele din 5, 12 şi 17 mai 2015. La şedinţele comisiei au participat invitaţi din partea Ministerului Transporturilor, din partea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Inspectoratului de Stat pentru Control în Transportul Rutier, din partea Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România, din partea Asociaţiei Patronale a Transportatorilor Rutieri.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, au hotărât în unanimitate adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2010, cu amendamente admise şi respinse, prevăzute în Anexa nr. 1, respectiv Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din raport.

În raport cu obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Prezentul raport înlocuieşte integral raportul asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2010 şi a Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor nr. 23/93/2010.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, Grupul PNL, vă rog. Domnul Simedru, apoi Grupul UDMR.

Două minute, domnule deputat

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Legea pe care o discutăm astăzi este o lege aşteptată de cel puţin patru ani de către administraţiile publice locale, de către transportatori şi de către autorităţile cu atribuţii în domeniu şi este meritul Comisiei pentru transporturi şi infrastructură din Camera Deputaţilor, care a reuşit să definitiveze, după mult timp, această lege care a stat, în mod inexplicabil, patru ani la sertar.

Este rezultatul consultărilor extinse pe care le-am avut cu toţi factorii implicaţi. Nimeni nu a fost omis. Cu toţii ne-am strâns la masa discuţiilor pentru a elabora o lege modernă, racordată la realităţile din domeniu şi care să stabilească limitele competenţelor în administrarea drumurilor şi măsurile pentru creşterea siguranţei rutiere şi a disciplinei în utilizarea zonei drumurilor.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota acest act normativ care reprezintă un punct zero în legislaţia în domeniu, o lege de căpătâi pentru tot ceea ce înseamnă cadru general al dezvoltării infrastructurii rutiere naţionale la un nivel european.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Moldovan, Grupul UDMR, apoi domnul Şova, PSD.

Domnul Moldovan Iosif:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, este o lege care a durat mult prea mult şi a stat mult prea mult în comisiile parlamentare pentru a putea fi rezolvate toate problemele pe care le-am văzut nu numai din punct de vedere politic, dar cred că şi din punct de vedere tehnic şi mă bucur foarte mult şi pe această cale ţin să mulţumesc colegilor din Comisia pentru transporturi, cât şi Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri pentru deschiderea şi pentru înţelegerea pe care au avut-o în a dezbate toate problemele, toate punctele pe care le-am considerat necesar a fi rezolvate.

N-aş deschide un subiect pe toate aspectele legate de acest proiect de lege, totuşi ţin să amintesc că UDMR va vota acest proiect de lege, în special pentru că s-a rezolvat o mare problemă, o mare dilemă pe care am avut-o până în acest moment cu privire la rezolvarea şi întreţinerea drumurilor din municipiile pe care le traversează drumul naţional.

Drumurile naţionale, în general, care traversează municipiile au fost în administrarea autorităţilor locale, ele neavând posibilitatea ca să rezolve întreţinerea şi reabilitarea acestor porţiuni de drumuri.

Pentru acest motiv, în special, dar şi pentru alte aspecte din această lege care sunt binevenite şi sunt, în general, foarte bune, UDMR va vota acest proiect de lege.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu mulţumesc.

PSD, domnul Şova.

Domnul Lucian Şova:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu am multe de spus, doar că, deşi nu avem drumuri prea bune, în sfârşit, avem o lege a drumurilor bună, o lege pe care şi-au dorit-o, în primul rând, cei care utilizează infrastructura rutieră: profesioniştii din transporturi, o lege pe care, de asemenea, şi-au dorit-o şi cei care administrează infrastructura rutieră, şi mă refer la Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Drumuri, o lege care a fost definitivată într-un timp scurt, după o perioadă foarte lungă de aşteptare datorită eforturilor deosebite pe care le-au făcut în primul rând cei de la Compania de Drumuri, prin experţii lor, cât şi reprezentanţii Asociaţilor Profesionale şi Patronale care au interacţionat de o manieră eficientă cu experţii Companiei Naţionale de Drumuri.

Vreau să spun că am apropiat foarte mult realitatea drumului românesc, aşa cum o ştim cu toţii, de legislaţia drumului românesc, care era în unele locuri absurdă. De acum încolo, transportatorii, dar şi ceilalţi utilizatori ai infrastructurii rutiere vor avea ocazia să conlucreze cu cei care administrează infrastructura rutieră pentru menţinerea în condiţii cât de cât rezonabile de exploatare a drumurilor pe care le avem şi, de asemenea, pentru a dezvolta noi infrastructuri de transport în România.

Mulţumesc şi eu foarte mult, în primul rând, experţilor de la Compania Naţională de Drumuri care au manifestat înţelegere şi răbdare în dialogul lung pe care l-au avut atât cu reprezentanţii patronatelor, dar şi cu noi, cei din Comisia pentru transporturi.

Desigur, Grupul PSD va susţine, va vota în unanimitate acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc. Mircea Toader, PDL.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Domnule preşedinte de şedinţă, aţi spus L sau D, că n-am înţeles.

Domnul Florin Iordache:

PNL.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

E-n regulă.

Sigur, am ţinut să iau cuvântul. Am participat la toate dezbaterile de-a lungul celor patru ani, dovedind încă o dată: când vine un ministru se opreşte legea, când vine alt ministru, se opreşte legea. Patru miniştri şi de aceea tot s-a întors la comisie. Este meritul Comisiei pentru transporturi că a aşezat totul pe masă, a reuşit, cu experţii de la Compania de Drumuri şi cu asociaţiile profesionale, şi cu interferenţa colegilor noştri din comisie, zic eu, să facă o lege bună şi am să dau două exemple foarte importate. Ştiţi că întotdeauna a fost o dispută şi un coleg al meu a spus: Ce se întâmplă cu drumurile care traversează diferite localităţi şi sunt în administrarea Consiliului judeţean, drumuri naţionale şi aşa mai departe, fără posibilitatea de a interveni din punct de vedere financiar.

Chiar în judeţul din care fac parte, de multe ori dacă un drum judeţean trecea printr-o comună cu primar de altă culoare politică, acela era sortit pieirii, întotdeauna erau numai gropi.

Sigur, dau două nume: Matca şi Tecuci care au beneficiat de acest tratament din partea celor care conduceau judeţul.

Am reuşit şi am modificat legea unde prevede foarte clar că acolo unde un drum administratorul respectiv nu poate, nu vrea, nu doreşte să investească, să cheltuiască bani pentru reabilitare, administraţia locală poate să folosească fonduri pentru reabilitarea acestui drum, cu acordul, bineînţeles, proprietarului de drum.

În acest fel, de multe ori putem să eliminăm situaţia în care o administraţie locală, având suficiente fonduri să reabiliteze un drum judeţean, nu voia domnul preşedinte de judeţ, ca să meargă lumea prin gropile care erau acolo şi să poată să-i obţină, eventual, nişte voturi împotrivă.

Şi altă prevedere foarte importantă pe care foarte mulţi transportatori au "întâmpinat-o". Amenzile enorme care erau pentru diferite depăşiri de masă, cu un cântar stăm la cotitură şi dacă depăşeai cu nu ştiu câte kilograme - 10-15 - amenda era la fel de mare, am reuşit s-o adaptăm, s-o împărţim în funcţie de greutatea depăşită şi pe care o depăşeau transportatorii, în acest fel să fie şi o modalitate echitabilă, ca să nu mai spun că şi-i foarte important pentru toată lumea, atunci când ai depăşit, indiferent cu cât, plăteşti în 48 de ore jumătate din amenda minimă, pe nişte condiţii a unei autorizaţii speciale de transport.

Deci, încă o dată subliniez: putem să facem o lege bună, am prevăzut toate drumurile, inclusiv celebrul drum expres, ca să fie stabilit prin lege, şi eu cred că această lege e foarte bună, dovedind încă odată că putem să facem în comisiile de specialitate şi lucruri foarte bune, dând la o parte zona politică.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc. Alte intervenţii?

Domnul Neacşu, vă rog, al doilea vorbitor, Grupul PSD.

Domnul Marian Neacşu:

Am să fiu foarte scurt.

În primul rând, remarc faptul că domnul Toader îşi cunoaşte foarte bine colegiul. Dacă nu mă înşel, cele două localităţi menţionate fac parte din colegiul Domniei Sale. Acum, vecinul Domniei Sale de colegiu, domnul Nazare, de ce nu i-o fi dat bani să termine cu gropile de la Matca, e problema dumnealor.

Ceea ce vreau să remarc aici, într-o notă extrem de serioasă, este că cel puţin eu, şi o bună parte dintre colegii mei, urmărim de multă vreme acest proiect legislativ, acest proiect de lege. El a avut un parcurs extrem de lung, nefericit de lung, i-aş spune, ne-am trezit cu un raport de bază şi după aceea cu încă patru rapoarte înlocuitoare până la acesta, dar poate că într-un final, tot răul spre bine, pentru că, într-adevăr, forma care ne este prezentată, astăzi, aici, este probabil cea mai bună pe care o puteam găsi.

S-a răspuns la o mulţime de întrebări care până acum nu au avut răspuns, s-au rezolvat prin lege şi, evident, că se vor rezolva prin aplicare o mulţime de probleme care până acum nu-şi găsiseră soluţionarea, relaţionarea dintre spaţiul public şi spaţiul privat, şi domeniul public şi domeniul privat al localităţilor, respectiv, al Autorităţii Naţionale, care era insuficient de bine reglementată, a dus ca iarăşi să aplicăm acel proverb în care copiii cu mai multe mame rămân neînţărcaţi.

Toate lucrurile astea au ajutat cumva ca ...sau ar fi trebuit, sau ar trebui să ajute de acum înainte ca toate întârzierile pe care le-am avut în domeniu, toţi banii pe care n-am putut să-i folosim până acum pentru a face drumuri mai bune şi pentru a avea drumurile de care avem nevoie, să fie, cel puţin din punct de vedere legislativ, reglementate.

Cred că mai avem nevoie doar de nişte bani pentru a putea ca legea care conferă cadrul atât de util şi de necesar pentru a fi pusă în aplicare să facă ca în România infrastructura rutieră să fie de calitatea pe care ne-o dorim cu toţii.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii, mergem la dezbaterea legii.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Articolul unic. Observaţii? Nu.

De la 1 - 10, dacă sunt observaţii? Nu.

11-20. Observaţii? Nu.

21-30, vă rog, domnul deputat.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

Amendamentul la art. 21.

Când am iniţiat aceste amendamente am avut în vedere situaţia în care se află astăzi foarte multe municipii din România şi oraşe care sunt astăzi tranzitate de către sectoare de drum naţional şi care nu-şi pot permite finanţarea din bugetele locale a lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a sectoarelor respective de drum.

Prin acest amendament s-a dat posibilitatea CNADNR-ului să preia temporar aceste sectoare de drum, pe cheltuiala companiei să se realizeze aceste reparaţii şi ulterior să fie transmise bugetelor locale.

Prin acest amendament, cred că se face dreptate, întrucât consiliile locale, spuneam, nu-şi pot permite prin cheltuială proprie să plătească aceste reparaţii.

În această situaţie se află şi municipiul Făgăraş, în colegiul pe care-l reprezint, şi sunt convins că mulţi dintre dumneavoastră aveţi speţe similare în judeţele dumneavoastră şi vă cer să votaţi acest amendament tocmai pentru a pune capăt acestei nedreptăţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Voi supune votului dumneavoastră amendamentul la art. 21 alin. (12) care a fost respins de către comisie.

Să înceapă votul.

Cu 44 de voturi pentru, 4 abţineri şi 68 de voturi împotrivă, amendamentul a fost respins.

De la 31 la 40, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 41 la 50, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 51 la 60, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 61 la 69, dacă sunt observaţii? Nu.

Anexa nr. 1, dacă sunt observaţii? Nu.

Anexa nr. 2? Anexa nr. 3? Anexa nr. 4? Nu sunt observaţii.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Trecem la respingeri.

Da, vă rog, domnul Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Da, mulţumesc.

Vreau să vă supun atenţiei două probleme procedurale.

Aş dori să propun plenului să fie de acord ca proiectul legislativ aflat în poziţia 119, respectiv Pl-x 208/2015, Propunerea legislativă pentru completarea art. 99 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, să fie adus pe ordinea de zi pe poziţia 13, iar proiectul legislativ aflat pe poziţia 63 - Pl-x 205/2015 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii - să fie adus pe poziţia 14.

Domnul Florin Iordache:

Voi supune votului dumneavoastră prima propunere - Pl-x 208/2015 de pe poziţia 119 să fie adusă pe poziţia 13 pentru a fi retrimisă la comisie, domnule Neacşu, da?

E pe poziţia 119 - Pl-x 208/2015 să fie adus pe poziţia 12 pentru a fi retrimisă la comisie. Bun. Să fie 208/2015.

Cine este pentru? Să înceapă votul.

107 voturi pentru, 2 abţineri, un vot împotrivă. A fost adus Pl-x 208 pe poziţia 12.

Şi acum să înceapă votul pentru Pl-x 205/2015, să fie adus pe poziţia 14.

Să înceapă votul.

106 voturi pentru, 2 abţineri, un vot împotrivă. A fost adus pe poziţia ...Pl-x 205 a fost adus pe poziţia 14.

Domnul Neacşu, pentru Pl-x 208, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc.

Evident, vă solicit retrimiterea la comisie cu termen două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Pl-x 208/2015, retrimitere două săptămâni la comisie. Să înceapă votul.

109 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere. Retrimisă la comisie două săptămâni.

Şi Pl-x 205/2015, domnul Neacşu, vă rog, propuneţi.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc frumos.

Aceeaşi propunere - retrimitere la comisie, termen două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc. Să înceapă votul pentru Pl-x 205.

113 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere. Retrimisă la comisie, termen două săptămâni.

Alte observaţii şi intervenţii? Nu sunt.

Mergem mai departe.

14. Propunerea legislativă privind statutul artistului - Pl-x 405/2014 - caracter organic.

Dacă iniţiatorii... doreşte cineva să intervină? Nu.

Comisia pentru cultură şi Comisia juridică.

Comisia... Hotărâţi-vă care. Comisia juridică, vă rog.

Raport comun.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind statutul artistului.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră Decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă, în şedinţa din 2 septembrie 2014.

Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis cu Adresa nr. 1139/13 iunie 2014, nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, a avizat negativ propunerea legislativă.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, cele două comisii au dezbătut iniţiativa legislativă, în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative privind statutul artistului.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva?

Domnul Gabriel Andronache, vă rog, Grupul PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul de reglementare sau ideea de la care a pornit iniţiatorul este generoasă, însă, din nefericire, potrivit punctului de vedere al Consiliului Legislativ au fost identificate nu mai puţin de şapte situaţii care nu corespund normelor de tehnică legislativă, fapt care ne determină pe noi, Grupul Partidului Naţional Liberal, să votăm pentru respingerea acestei iniţiative legislative.

Printre motivele invocate, inclusiv de Consiliul Legislativ, ar fi şi acela că, spre exemplu, iniţiatorul spune că doreşte să armonizeze reglementările în materie cu cele ale Uniunii Europene. Însă, o face într-un mod nefericit, stipulând în propunerea legislativă la art. 27 că prezenta lege se completează cu prevederile legislative, cu directivele sau recomandările adoptate la nivel comunitar. Or, se ştie că, spre exemplu, pentru directive avem nevoie de o lege de transpunere, aceasta neavând aplicabilitate directă în dreptul intern.

Pe aceste motive, o să susţinem raportul de respingere a iniţiativei legislative, rămânând ca obiectul de reglementare să facă eventual, să constituie un nou demers al iniţiatorului, astfel încât să fie în concordanţă cu prevederile Legii nr. 24/2000.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final cu propunere de respingere.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, Pl-x 560/2014.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să intervină.

Da, vă rog, domnule deputat. Domnul Deaconu.

Domnul Mihai Deaconu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am iniţiat această propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor pornind de la un fapt real petrecut în urmă cu mai mult timp în Câmpulung Muscel, într-o hală a fostei Uzine ARO, unde, în urma unui contract încheiat cu un operator economic care se obliga să anihileze o cantitate de deşeuri periculoase, rezultate din procesul tehnologic de la Uzina ARO, acesta nu numai că nu şi-a respectat contractul şi a găsit de cuviinţă să depoziteze în acea hală, care avea un spaţiu generos, încă câteva mii de tone de deşeuri periculoase şi alte genuri de deşeuri colectate de la alţi agenţi economici generatori de asemenea deşeuri.

În asemenea situaţie, într-o zi a izbucnit un incendiu de proporţii care a fost stins cu greu de către pompieri şi de forţele de ordine şi de intervenţii şi a pus în pericol locuitorii municipiului Câmpulung datorită gazelor şi substanţelor toxice produse în urma acestui incendiu.

Eu am consultat în acea perioadă specialiştii în domeniu şi am iniţiat această propunere legislativă în speţă, am adus un plus de reglementare privind condiţiile de depozitare şi de tratare a acestor deşeuri şi aş vrea să enumăr aşa, pe scurt, care erau aceste măsuri cu care veneam în completarea acestei legi. În primul rând, prevedeam instituirea unei garanţii financiare de către operatorii economici care colectează sau tratează deşeuri, apoi doream stabilirea explicită a principiilor generale care stau la baza gestionării deşeurilor şi cuprinderea lor în mod expres în textul legii.

De asemenea, prevedeam asigurarea livrării ritmice a deşeurilor şi evitarea formării de stocuri mari pe amplasament pentru perioade mai mari de timp, prevederi care să preîntâmpine poluările accidentale şi riscurile sanitare. Şi, de asemenea, impunerea prin autorizaţia integrată de mediu a unei capacităţi maxime de stocare temporară pe amplasament pentru fiecare tip de deşeu.

Bineînţeles că cele două comisii pentru mediu au propus respingerea acestei propuneri legislative, pornind probabil de la punctul de vedere al Guvernului pe care l-am citit şi eu cu multă atenţie şi din care am dedus că Guvernul recunoaşte că Legea nr. 211/2011 este neacoperitoare în acest domeniu şi că o parte din măsurile cu care am venit eu, cu propunerile cu care am venit sunt necesare, însă tot Guvernul spune că există pe masa de lucru a Ministerului Mediului un asemenea proiect şi eu mă întreb de ce nu s-a făcut până acum asemenea proiect.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Mihai Deaconu:

Da, ca atare, Grupul parlamentar Democrat şi Popular va vota împotriva respingerii acestui proiect legislativ.

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia, raportul comisiei.

Doamna preşedinte Carmen Ileana Moldovan.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă mai sus menţionată.

Senatul a respins această propunere legislativă.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru industrii şi servicii, precum şi avizul negativ al Guvernului.

În urma examinării propunerii legislative, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi, un vot împotrivă, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, deoarece prin introducerea alin. (5) la art. 22 privind instituirea obligaţiei stocării deşeurilor pentru o perioadă de cel mult un an pentru operatorii economici care asigură colectarea deşeurilor, apreciem că în măsura în care sunt instituite obligaţii excesive în sarcina operatorilor economici care sunt astfel obligaţi să nu stocheze deşeuri mai mult de un an, ar putea fi create premisele unor vicii de neconstituţionalitate prin raportare la art. 44 din Constituţia României, republicată, privind dreptul la proprietate privată.

De asemenea, s-a constatat că nu există corelare între expunerea de motive care prevede constituirea garanţiei financiare de către toţi operatorii economici care colectează sau tratează deşeuri şi prevederea din conţinutul articolului care face referire la constituirea garanţiei doar de către operatorii economici care colectează, tratează deşeuri periculoase.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamna preşedinte.

La dezbateri generale, Grupul parlamentar al PSD. Domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Încerc să fiu scurt referitor la această propunere. Desigur, cazul de la care a plecat iniţiativa este regretabil, însă modul cum a fost făcută această iniţiativă nu permite însă adoptarea. Şi am să plec de la următoarele consideraţii.

În primul rând, sunt puse aici nişte principii care se cam bat cap în cap şi care practic spun acelaşi lucru, şi anume principiul poluatorul plăteşte este cam acelaşi lucru cu principiul responsabilităţii producătorului. Mai mult, se are în vedere că se vor folosi, se zice, în exclusivitate acele activităţi de gestionare care nu aduc prejudicii mediului, însă, însuşi deşeul, dacă nu este colectat şi reciclat aduce prejudicii mediului.

Acum, în ceea ce priveşte deşeurile, noi avem o ţintă de atins până în 2020 cu colectarea, dacă ştiţi, în prezent, în România, se reciclează mai puţin de 2%, între 1 şi 2% din ceea ce se aruncă la groapa de gunoi. Trebuie venim cu o taxă suplimentară, să mărim taxa la groapa de gunoi, să încurajăm acest domeniu. Nu putem să impunem restricţii de a intra pe piaţa acestor firme care vor să colecteze şi să recicleze. Mai mult, începând cu septembrie anul acesta intră în vigoare, pentru că a avut un an de zile la dispoziţie, ca să se alinieze, intră în vigoare Legea salubrităţii nr. 101/2006, care prevede deja colectarea pe două fracţii sau pe patru fracţii, sau pe două fracţii acolo unde nu e imposibil pe patru fracţii. Deci, din start începem să ne gândim la atingerea ţintelor europene de colectare şi de reciclare.

Pe de altă parte, avem încă reciclatori în ţara aceasta, că, până la urmă, lanţul final este reciclarea, care nu au suficient deşeu pentru reciclare şi ajung să importe, aşa cum este cazul celor de la Buzău, care încă importă cantităţi foarte mari de peturi, pentru că, indiferent de sistemul de colectare, de la micul colector, ştim foarte bine cum se practică acum, până la marele colector...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

... nu ajunge să fie suficientă materie de reciclat.

De aceea, noi apreciem intenţia, dar nu putem să votăm această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Grupul PDL. Vorbesc întâi grupurile parlamentare, domnule deputat.

Domnul Victor-Gheorghe Manea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota împotriva Pl-x 560 privind modificarea Legii nr. 211.

Domnule coleg, sunt de acord cu dumneavoastră că sunt accidente în România. Vă atrag atenţia că acum câteva luni pe Dunăre s-au scufundat nişte barje cu produse chimice. Nu vom putea interzice circulaţia pe Dunăre a acestor barje cu produsele chimice pentru agricultură.

Aşa cum spunea anterior colegul meu, trebuie să încurajăm colectarea şi nu putem pune nişte măsuri excesive asupra operatorilor economici. Nu putem, pentru că România colectează acum 2% din deşeuri şi va trebui să ajungem în scurt timp la peste 20%.

De aceea, trebuie să încurajăm această economie a României, trebuie să avem instituţii puternice care s-o controleze şi aici mă refer la Agenţia de Mediu care autorizează şi la Garda de Mediu care controlează ca aceste accidente să nu se mai întâmple. Tot timpul avem accidente, dar dacă vom fi în stare să le prevenim, nu vor avea consecinţe grave.

De aceea vom vota împotriva proiectului de lege şi susţinem creare unei legislaţii coerente care să stimuleze sectorul de activitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte grupuri parlamentare?

Domnule Remus Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, ideea de la care s-a plecat este una bună, dar am văzut în punctul de vedere al Comisiei pentru mediu o observaţie perfect legitimă că s-ar ajunge la vicii de constituţionalitate.

S-a spus mai devreme că ar trebui să lucrăm la o legislaţie privind protecţia mediului şi gestionarea deşeurilor, un punct-cheie în această privinţă este creşterea acelei taxe la groapă, pe care a menţionat-o şi colegul Ovidiu Iane.

O taxă mică la groapă face ca deşeurile într-o proporţie covârşitoare să ajungă acolo. Pentru a descuraja acest lucru, trebuie să creştem această taxă, în opinia mea, de zece ori, aproximativ, pentru a da o şansă într-adevăr punerii pe picioare a unei industrii de reciclare semnificative în România, astfel încât de la 1-2% cât reciclăm acum să ajungem în câţiva ani la procente poate chiar spre 100%.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Tinel Gheorghe, Grupul PNL. Două minute.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Nu am să ies din poziţia exprimată de Grupul parlamentar al PNL-ului, însă, după părerea mea, Legea nr. 211 trebuie modificată. Faptul că pasăm aşa, foarte uşor iniţiative legislative, care sunt foarte importante, să ştiţi că în domeniul ăsta al gestionării deşeurilor n-ar trebui să acceptăm exemple de genul acesta, lasă domnule, s-a întâmplat un accident, se mai întâmplă accidente, aici nu putem să acceptăm lozinca asta, domnule, accidente au fost, accidente vor mai fi. În domeniul ăsta dacă ai un accident, ferească Dumnezeu, uneori poate fi letal. Şi eu cred că principiile invocate de iniţiatori sunt corecte.

Guvernul argumentează când respinge proiectul de act normativ, zice, domnule, sunt nişte hotărâri de Guvern, da, dar n-au forţa şi calitatea şi amploarea legii. Cred că aici, în Comisia pentru mediu, cred că ar fi trebuit să analizăm mai mult proiectul de act normativ şi să-l facem în aşa fel încât să fie adaptabil şi să fie însuşit de noi. Pentru că sunt nenumărate exemple în Camera Deputaţilor, Cameră legiuitoare, când respingem pe bandă rulantă iniţiativele legislative care au un fond bun, numai pe argumentul că fie Guvernul nu susţine, fie nu sunt bani şi chestiunea cu banii sau n-am invocat sursa de finanţare e aşa... fie nu e de la partidul care trebuie şi atunci, hai să-l respingem.

Legea nr. 211 trebuie modificată plecând de la principiile alea obligatorii, poluatorul plăteşte, n-am reuşit să-l impunem niciodată, al proximităţii, trebuie, al responsabilităţii gestionarului, deci trebuiesc impuse chestiunile astea.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Vă rog, da, mulţumesc. Rămâne la votul final. Are propunere de respingere.

16. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, Pl-x 489/2014, caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Din partea celor două comisii, industrii şi Comisia juridică?

Comisia juridică, vă rog, raportul.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Raport comun asupra propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă în şedinţa din 30 septembrie 2014.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă conform avizului nr. 266 din 14 martie 2014.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis cu adresa nr. 1190 din 20.06.2014, nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reglementării obligativităţii autorităţii contractante de a evalua capacitatea tehnică şi profesională a ofertantului, respectiv a candidatului în raport cu numărul de contracte câştigate sau aflate în derulare şi capitalul tehnic şi uman alocat fiecărui contract.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât cu majoritatea de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale? Grupul PNL, vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

Doamnelor deputaţi,

Domnilor deputaţi,

Grupul PNL va vota da, pentru respingerea acestei iniţiative legislative, a acestui proiect.

Deşi ideile care se regăsesc în acest proiect legislativ sunt generoase, deşi ar părea necesară obligarea autorităţii contractante la a evalua capacitatea tehnică şi profesională a ofertantului în raport cu numărul de contracte totale aflate în derulare, aflate în lucru, din păcate, votul pe care trebuie să-l dăm este unul de respingere, deoarece în condiţiile actuale de normare, în acord cu prevederile art. 187-190 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, constatăm că am transpus exact Directiva Europeană 2004/18/CE şi astfel n-ar fi nevoie să modificăm din acest punct de vedere, al obligării autorităţii contractante de a evalua capacitatea tehnică, nu e nevoie să mai intervenim în actul normativ.

Pe de altă parte, există o propunere, cea privitoare la limitarea capacităţii de susţinere şi limitarea plafonului maxim la 20% al capacităţii tehnice şi profesionale, care ar contraveni legislaţiei europene şi, aşa cum ştiţi, ne dorim să armonizăm legislaţia naţională cu cea europeană. Drept urmare, nu poate fi susţinut acest proiect legislativ.

Subliniez, Grupul PNL va vota da, pentru respingerea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Iacoban, Grupul PSD.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Nici Grupul PSD din Camera Deputaţilor nu susţine acest proiect de act normativ, deoarece, aşa cum s-a susţinut şi înainte, am transpus integral în legislaţia internă Directiva nr. 2004/18 a CE şi orice modificare în materie de achiziţii publice ar aduce atingere art. 81 alin. (2) din această directivă, în sensul că este obligatorie procedura comunicării cu instituţiile europene.

Privind tehnic, propunerea de modificare a art. 187 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 34/2006, în ceea ce priveşte corelarea capitalului tehnic şi uman cu numărul de contracte câştigate, în ceea ce priveşte evaluarea de către autoritatea contractantă, este în contradicţie cu art. 17 şi 179 din acea ordonanţă şi cu principiul proporţionalităţii enunţat la începutul ordonanţei.

Prin modificarea alin. (1) din art. 190 privind limitarea la maximum 20% a contribuţiilor terţilor în ceea ce priveşte capacitatea tehnică şi profesională pentru îndeplinirea contractului, de asemenea, nu este o argumentare foarte bine făcută şi ea nu există cu desăvârşire, de ce nu 15, de ce nu 30% şi, de asemenea, această prevedere contravine normelor europene în materie.

În final, vă propun un vot de respingere a acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Antal, UDMR.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Noi am votat împotriva acestui proiect, dar din alte motive. Exact de un an şi două luni de zile, în Monitorul Oficial al Uniunii Europene a apărut noua Lege a achiziţiilor publice care în doi ani de zile este obligatoriu să fie preluată de toate statele membre.

Noi insistăm, din partea comisiei noastre, de peste un an de zile şi solicităm ANRMAP-ului să vină cu legea din Uniune, pentru că avem obligaţia să o preluăm. Şi această lege, în sfârşit, face ordine şi la acest capitol despre care a vorbit colegul nostru, prin faptul că responsabilitatea o să revină şi terţilor care acordă aşa-zisele ajutoare pentru cei care câştigă licitaţiile, pe baza unor documente de foarte multe ori neverosimile şi ulterior ies o serie de probleme din acest lucru.

Şi, în sfârşit, în această nouă lege, dispare, n-aş dori să folosesc un cuvânt prea dur, tâmpenia cu preţul cel mai mic şi se precizează efectiv în această lege sub ce formă şi ce condiţii trebuie să fie îndeplinite în afara preţului cel mai mic pentru comisia care acceptă propunerea celor care participă la licitaţie.

Ca atare, încă o dată, solicit ca cel puţin în vara asta, am discutat astăzi de abilitarea Guvernului, unde la modul general au apărut nişte probleme pentru care nici nu suntem de acord, dar dacă vara asta, acel proiect de lege care s-a discutat la şedinţa de Guvern, există pe site deja, există, că a fost preluat în legislaţia europeană, dacă în vara asta în iulie, Guvernul, prin abilitare, dă drumul la acest proiect de lege, ar fi un mare ajutor pentru că ştiţi şi dumneavoastră că în foarte multe judeţe şi nu numai, achiziţiile publice cam stagnează. Şi este o mare aşteptare ca în sfârşit, cel puţin în toamnă acele lucrări care pot fi începute din fonduri europene, deja să fie pe baza acestei legi care, vă spun încă o dată, este mult mai bună decât Ordonanţa nr. 34, după care mergem.

Din acest punct de vedere, noi am considerat că nu e bine să tot modificăm legea actuală, ci să aşteptăm şi să preluăm legea, eventual cu nişte, dacă va fi cazul, modificări bine-venite din partea comisiilor de specialitate la legea care, v-am spus, a apărut în aprilie 2014 în Monitorul Oficial al Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Rămâne la votul final. Are propunere de respingere.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, Pl-x 451 în 2014.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Din partea comisiei? Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă.

Comisia pentru buget, vă rog, raport comun.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă au fost sesizate pentru dezbatere pe fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 cu adresa nr. Pl-x 451/2014.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizele negative ale Consiliului Economic şi Social şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 16 septembrie 2014.

Conform art. 61 şi art. 63, propunerea legislativă a fost dezbătută în şedinţe separate.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva? Vă rog, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat, două minute.

Domnul Vasile Horga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Această propunere legislativă este făcută, după părerea mea, cu o idee bună, dar transpusă foarte greşit, în sensul că art. 123 din Codul muncii, alin. (1) şi (2), prevede obligativitatea plăţii muncii suplimentare pe care o efectuează personalul din instituţiile publice cu un spor de 75% faţă de salariul brut pe care-l are salariatul respectiv.

Cei care au propus această iniţiativă legislativă au avut în vedere ca personalul respectiv să fie plătit, cum este şi normal, cu această plată suplimentară, dar ei s-au referit la faptul că, prin modificarea art. 14 din Ordonanţa nr. 103, care, de fapt, prevedea ca în anul 2014 personalul să fie plătit ca şi în anul 2013, adică în anul 2013 el nu era plătit pentru că i se acorda timp liber corespunzător pentru munca prestată, astfel încât iniţiativa, practic, a rămas fără obiect prin faptul că el, în 2014, acest personal, va fi plătit ca în 2013, adică să nu fie plătit.

Din acest motiv, grupul nostru parlamentar va vota împotriva acestei iniţiative legislative, pentru că o idee bună a fost transpusă, după cum spuneam, greşit în propunerea respectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor? Nefiind alte intervenţii, rămâne la votul final. Are propunere de respingere, având un caracter ordinar.

18. Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi unele măsuri în domeniul cheltuielilor publice, PL-x 445/2014; caracter ordinar.

Iniţiatorii? Nu doresc. În aceste condiţii, raport comun al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate pentru dezbaterea pe fond.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizele negative ale Consiliului Economic şi Social şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din 16 septembrie 2014.

Conform art. 61 şi art. 63, propunerea legislativă a fost dezbătută în şedinţe separate.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale, dacă doreşte?

Tot domnul Horga. Vă rog.

Domnul Vasile Horga:

Iniţiatorii acestei propuneri legislative ne propun abrogarea art. 20 din Ordonanţa nr. 103/2013 privind salarizarea personalului din instituţiile publice, fapt, în esenţă, corect, pentru că finanţarea activităţii din sistemul de protecţie a copilului sau din centrele de asistenţă socială pentru persoanele cu handicap grav sau sever este o problemă pe care statul român trebuie să şi-o asume în întregime.

Faptul că în acest moment, prin apariţia Ordonanţei nr. 58/2014, s-a trecut de la procentul de 75% la 90% finanţare de către stat a activităţii centrelor respective, este un lucru bun, dar, totuşi, a mai rămas partea de 10% care trebuie să fie suportată de către autorităţile publice locale.

Fiind o activitate pe care statul român trebuie să şi-o asume în întregime, nu putem să lăsăm în sarcina comunităţilor locale această finanţare, chiar cea de 10%, pentru că efortul pentru aceste comunităţi este destul de mare, iar copiii şi persoanele handicapate nu sunt un lucru cu care trebuie să ne jucăm, astfel încât această propunere legislativă stabilea foarte clar că procentul de sută la sută trebuie să fie în sarcina statului.

Din aceste motive, noi vom vota pentru această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final. Are propunere de respingere şi are un caracter ordinar.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, PL-x 509/2013; are caracter ordinar.

Dacă iniţiatorul... domnul Movilă. Vă rog, două minute, domnule Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege este necesar pentru că vine să completeze ordonanţa pe care aţi amintit-o, ordonanţă dată în octombrie 2008, în plină campanie electorală şi care nu a fost chiar bine realizată, a fost dată pe picior de negociere, trebuie să spun acest lucru foarte clar.

Însă, prin proiectul de lege pe care-l avem astăzi în dezbatere se propune ca filiale judeţene ale Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali să aibă autonomie juridică, lucru cât se poate de normal şi corect. Dacă privim doar în sistemul de sănătate, la asociaţiile profesionale şi sindicale, dacă ne referim la Colegiul Medicilor din România, dacă ne referim la Sindicatul SANITAS, aceste structuri au în Legea de organizare şi funcţionare acordată personalitate juridică pentru filialele judeţene ale structurilor respective.

În acest sens, cred că este absolut normal ca şi organizaţiile judeţene ale Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România să aibă autonomie juridică, din foarte multe argumente, doar pentru simplul faptul că există specificităţi regionale, transfrontaliere, care le-ar permite acestor structuri judeţene să aibă o anumită autonomie şi independenţă.

Mai precizez faptul că acest proiect de lege respectă întru totul structura naţională a Ordinului Asistenţilor şi Moaşelor Comunale. Respingerea dată de către Guvernul României este o respingere ca să fie făcută, pentru că nu se susţine. Şi, de aceea, eu vă rog, stimaţi colegi, să votăm împotriva respingerii acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Raportul Comisiei pentru sănătate şi familie, doamna deputat Sonia Drăghici, de la Bihor.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 144 din 28 octombrie 2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, trimisă cu adresa PL-x 509 din 11 noiembrie 2013.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 11 noiembrie 2013.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul negativ al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, avizul negativ al Comisiei pe egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă în şedinţa din 24 februarie 2015.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 18 deputaţi din totalul de 19 membri.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi, în urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale? Grupul parlamentar al PNL, domnul Crăciunescu. Vă rog, două minute.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ordonanţa nr. 144 reglementează Legea de înfiinţare şi organizare a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi pune de acord această lege cu directivele europene în materie.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestei legi, deci împotriva respingerii, întrucât considerăm că este normal şi firesc ca fiecare organizaţie judeţeană, fiecare asociaţie la nivel de judeţ să aibă autonomie juridică.

Vorbim de centralizare, vorbim de descentralizare. Dacă vrem să facem descentralizare, trebuie ca acest proiect de lege, din punctul nostru de vedere, să fie adoptat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai din partea grupurilor parlamentare? Nu mai sunt intervenţii. Rămâne la votul final. Are propunerea de respingere, caracter ordinar.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, PL-x 523/2014.

Iniţiatorii? Doreşte să intervină cineva? Nu.

Comisia pentru sănătate şi familie. O rog tot pe doamna Sonia Drăghici, din partea Comisiei pentru sănătate şi familie. Vă rog, doamnă deputat, raportul.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, trimisă cu adresa PL-x 523 din 2 decembrie 2014.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 25 noiembrie 2014.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă în şedinţa din 24 februarie 2015.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 18 deputaţi din totalul de 19 membri.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale? Tot domnul Crăciunescu, Grupul parlamentar al PNL. Vă rog, două minute.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sistemul de sănătate are nevoie de o finanţare mai mare din partea Guvernului, prin acordarea din PIB a unui procent mai mare.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate administrează banii primiţi de la persoanele fizice şi persoanele juridice, pentru a constitui Fondul naţional de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Există o categorie de oameni care desfăşoară activităţi independente. Din diverse motive, legate de faptul că casele de asigurări de sănătate judeţene nu au informat la timp sau nu au urmărit că anumite persoane cu activităţi independente nu şi-au plătit contribuţia, s-au adunat datorii foarte mari.

Acest proiect de lege propune nişte facilităţi fiscale pe o anumită perioadă, foarte scurtă, prin care cei care au datorii la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să le poată plăti. Este nevoie de bani la bugetul Casei. Sumele de la aceste persoane cu activităţi independente sunt destul de mari, ca să nu spun foarte mari, şi ar fi bine, ar fi benefic să acordăm nişte facilităţi pe o perioadă foarte scurtă, legate de dobânzi, de penalităţi, ca oamenii să-şi plătească datoriile.

Deci Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru acest proiect de lege, deci va vota împotriva respingerii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Vă rog. Domnul deputat Petru Movilă.

Vă rog, domnule deputat, două minute.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, este o necesitate cu bugetul pentru sănătate să fie din ce în ce mai mare, chiar dacă, de ceva vreme, nu mai ştie nimeni care este valoarea corectărilor din asigurări de sănătate şi care este contribuţia din bugetul consolidat.

Din 2007-2008, de fapt, asistăm la o modificare continuă a contribuţiei la asigurările sociale de sănătate, fie că au fost facilităţi date în campanie electorală, fie că au fost majorări în situaţii de criză, însă cred că este absolut necesar să avem o nouă Lege a sănătăţii, o lege care să fie discutată, asumtă de toate partidele şi care să-şi facă efectele măcar pentru o perioadă de 10-15 ani.

De asemenea, sigur, sunt asiguraţi care plătesc o sumă minimă pe venitul pe care-l au, însă sunt şi foarte mulţi români care plătesc asigurări de sănătate pe trei-patru-cinci venituri şi care nu au beneficiat niciodată de servicii medicale.

Cred că este timpul să lăsăm asemenea proiecte punctuale şi să venim cu o nouă a Lege a sănătăţii. Încă o dată spun, este cea mai modificată lege - peste o mie de modificări; iar, în ritmul în care funcţionăm, funcţionează legea în România, Legea nr. 95/2006, avem mai multe modificări şi completări decât legea de bază.

Eu, personal, mă voi abţine la acest proiect de lege, însă trag din nou semnalul de alarmă că ne trebuie un proiect de lege, o nouă Lege a sănătăţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, PL-x 566/214.

Iniţiator, domnul Oajdea. Dacă doreşte să intervină? Vă rog, domnule Oajdea.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi, un pacient nu poate să scoată o reţetă compensată decât din judeţul unde îşi are el domiciliul sau din judeţul în care îşi are domiciliul medicul care a eliberat reţeta compensată.

Prezentul proiect de lege corectează tocmai această problemă, dând voie pacientului să-şi scoată reţeta de la orice... să-şi poată lua medicamentele de la orice farmacie de pe teritoriul României. Să nu uităm că sunt o parte din pacienţi care, din motive obiective, privind serviciul sau din anumite considerente personale, sunt în altă localitate. Atunci, conform legii actuale, nu pot să-şi ia medicamentele compensate, ci trebuie să le plătească integral. Eu cred că ar fi normal să corectăm această situaţie, întrucât avem şi posibilitate. Există un sistem informatizat, la nivelul întregii ţări, pentru care s-au plătit suficienţi bani şi cred că este în măsură Casa Naţională să vadă dacă un pacient este asigurat sau nu şi să-i asigure acest drept. Mai mult decât atât, cred că trebuie observat că nu toate farmaciile au anumite medicamente. Şi dacă un pacient poate să-şi ia reţeta dintr-o altă localitate, care nu este nici localitatea lui de domiciliu sau nici localitatea unde medicul are contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cred că trebuie să poată să facă acest lucru.

Am rugămintea la dumneavoastră să susţineţi adoptarea acestui proiect de lege, fiind o măsură corectă, cu adevărat, pentru pacienţii care au nevoie de medicamente şi care nu au fost întrebaţi dacă să plătească sau nu asigurări de sănătate.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Da. Raportul comisiei. Doamna Sonia Drăghici.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, trimisă cu adresa PL-x 566/2014 din 8 decembrie 2014.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă în şedinţa din 3 decembrie 2014.

Potrivit dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin. (9) pct. c) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

La dezbaterile comisiei au participat, în conformitate cu prevederile art. 55, 18 deputaţi din totalul de 19 membri.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Intervenţii?

Domnul Crăciunescu, PNL, un minut.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa unei situaţii pe care eu, personal, nu mi-o pot explica. Am investit sute de milioane de euro în reţeaua informatică. Deci, în acest moment, în urma eliberării cardului de sănătate, reţeaua informatică pe teritoriul ţării poate fi accesată la nivelul cabinetelor medicale şi la nivelul farmaciilor.

Stau şi mă întreb: de ce nu poate un cetăţean dintr-o localitate să ridice o reţetă în altă localitate sau în alt judeţ, având sistemul informatic la acest nivel? Deci s-au cheltuit enorm de mulţi bani.

Există următoarele situaţii: ai o reţetă cu mai multe medicamente. Găseşti un medicament sau două într-o localitate şi trebuie să te deplasezi, dacă eşti la marginea judeţului sau în altă localitate, pentru a ridica această reţetă. Nu ştiu care ar fi efortul ca să se poată, în reţeaua farmaciilor, să fie prinsă toată baza de date cu toţi pacienţii, aşa cum este la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Deci, din aceste motive, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru această lege. Deci, va fi împotriva respingerii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnilor colegi,

Acest proiect de lege este necesar. În condiţiile în care - şi o parte din argumente au fost enumerate de colegul meu - avem sistem informatic şi informaţional, spun eu, destul de bine pus la punct în România, avem cardul de sănătate, singurul lucru care ar conta, puţină bunăvoinţă din partea ministerului şi a celor care fac statistici la casele de asigurări de sănătate. E un proiect de lege normal, un proiect de lege european, un proiect de lege care permite cetăţenilor României să beneficieze de servicii medicale, indiferent unde se află ei.

La acest moment, poate beneficia de servicii medicale un pacient doar în aria teritorială a Casei de Asigurări de Sănătate unde domiciliază, dacă medicul prescriptor are contract tot cu aceeaşi casă, lucruri care nu sunt în regulă.

Eu cred că ar trebui să dăm drumul acestui proiect de lege, care nu costă bani, nu aduce nicio influenţă bugetară şi ar fi un proiect de lege benefic.

Vă mulţumesc.

Voi vota acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Şi domnul Iane, vă rog, un minut.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Aici este o chestiune de neînţelegere, cum este organizată Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Păi, are o jurisdicţie împărţită pe judeţe. Aşa este şi în alte ţări. Să ştiţi că şi când am fost în Franţa şi am discutat cu cei de acolo, şi ei sunt, tot aşa, organizaţi pe jurisdicţiile de regiuni, de judeţe. Dacă eu am un contrat de decontare cu judeţul respectiv nu pot să mă duc să beneficiez de respectivele medicamente compensate într-un alt judeţ, pentru că este o chestiune de competenţă de jurisdicţie, până la urmă, şi de buget. Deci nu putem să amestecăm competenţele unei case dintr-un judeţ cu competenţele unei case dintr-un alt judeţ. Despre asta vorbim aici.

Deci, este o chestiune doar de organizare. Ca să putem să ajungem la acest deziderat, ar trebui să reorganizăm cu totul Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi să o facem cu o singură jurisdicţie de competenţă pe toată România.

Ca atare, Grupul parlamentar al PSD nu va vota această lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Şi ultima propunere. Da, vă rog.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Stimaţi colegi,

Cred că s-a înţeles greşit. Aşa cum un pacient care are o urgenţă medicală, spre exemplu, în Bucureşti, nu este judeţul, poate, de unde este el, nu este judeţul de este unde medicul, trebuie tratat. Cred că la fel trebuie să beneficieze de medicamente, indiferent unde se află. A plătit în România taxele, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este în România, s-au plătit softuri în fiecare judeţ, astfel încât ele să fie interoperabile. Cred că nu trebuie decât bunăvoinţa din partea noastră şi să aprobăm acest lucru. Costurile sunt zero. Doar cei de acolo trebuie să fie obligaţi să conlucreze şi să recunoască dreptul de asigurat al pacientului.

De aceea, vă rog încă o dată să-l votaţi. Este un proiect politic, nu este un proiect care să consume resurse, este un proiect care se poate implementa fără niciun cost.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii, nemaifiind, rămâne la votul final.

22. Şi repet, ultima iniţiativă, este vorba de Propunerea legislativă privind declararea zilei de 27 martie, Ziua reunirii, Pl-x 603/2014.

Iniţiatorul? Nu.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Domnul secretar Pâslaru. Vă rog, raportul.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este vorba de Raportul asupra Propunerii legislative privind declararea zilei de 27 martie Ziua reunirii.

Potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată, iniţiativa face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în calitate primă Cameră sesizată, în data de 15 decembrie 2014.

Propunerea a fost dezbătută în şedinţa comisiei din data de 17 februarie 2015, la lucrări fiind prezenţi un număr de 18 deputaţi din totalul de 23 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Intervenţii? Domnul Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Iniţiativa pleacă de la un punct de vedere, de la o abordare justă. Ne apropiem de celebrarea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Cred că acest moment ar trebui să fie privit şi să fie adus pe agenda dezbaterilor publice, pe agenda dezbaterilor politice într-o mult mai mare măsură. Cred că putem face foarte multe lucruri şi ţine de responsabilitatea noastră de parlamentari să facem tot ceea ce putem pentru a ne apropia de cetăţenii din Republica Moldova şi de a apropia cetăţenii celor două state din acest moment. Cred, de asemenea, că ar trebui avută în vedere chiar luarea unei poziţii sub forma unei declaraţii a Parlamentului care să susţină o posibilă reunificare într-un viitor previzibil şi nu foarte îndepărtat între România şi Republica Moldova. Or, această iniţiativă ar putea fi unul dintre paşii pe acest drum.

Am văzut şi obiecţiile faţă de proiect. Într-adevăr, unul dintre articolele proiectului prevedea ca Parlamentul să organizeze o şedinţă solemnă pentru a celebra data de 27 martie. Dacă s-a considerat că acest articol este, să spunem, unul care ar trebui modificat, ar fi trebuit modificat la comisii, şi s-ar fi putut găsi o soluţie rezonabilă pentru ca modificând acest articol, totuşi, proiectul să treacă.

De aceea, eu voi vota acest proiect şi/sau aş cere liderilor grupurilor parlamentare să ceară eventual retrimiterea la comisii pentru a fi reajustat.

Domnul Florin Iordache:

Nu se mai poate în acest moment retrimite.

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Domnul Movilă. Foarte scurt. Închidem şedinţa. Vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege simbolic care nu obligă din nici un punct de vedere financiar statul român. În condiţiile în care vedem că, ieri, Guvernul Moldovei a modificat hotărârea de Guvern prin care cetăţenii Uniunii Europene, cetăţenii României pot avea acces cu buletinul în Republica Moldova ca urmare a acţiunii făcute de Platforma Unionistă "Acţiunea Civică 2012", din care fac parte şi peste 40 de parlamentari, în condiţiile în care facem demersuri ca cetăţenii Republicii Moldova să beneficieze de tarife de roaming corespunzătoare celor din Uniunea Europeană, în baza Acordului de asociere politică România-Moldova, în condiţiile în care demagogia românească a atins de multe ori puncte maxime pentru că nu am reuşit să dăm acea pensie specială veteranilor de război ai armatei române care locuiesc în Republica Moldova şi şi-au pierdut, din motive neimputabile lor, cetăţenia română, acest proiect de lege este un proiect simbolic pe traseul pe care şi Preşedintele Iohannis şi Preşedintele PSD Victor Ponta şi mulţi dintre noi l-au declarat că este necesar ca Moldova să revină alături de România în Uniunea Europeană.

Faptul că Guvernul României...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Petru Movilă:

Faptul că Guvernul României a dat un punct de vedere negativ pe acest proiect de lege nu este deloc un lucru bun, iar eu vă propun să votăm proiectul de lege, să avem o zi simbolică, Ziua Reunirii.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final cu propunere de respingere.

Acestea fiind spuse, suspend şedinţa, stimaţi colegi.

Ne vedem la ora 14,30 la şedinţa de vot final.

După pauză.

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală pentru şedinţa de vot final.

19 respingeri pe ordinea de zi.

Dragi colegi, verificare prezenţă, da?

Vă rog frumos să vă introduceţi cartelele.

Să înceapă votul.

Bun. Vă rugăm frumos să vă luaţi extrasul de prezenţă ca să...

Liderii grupurilor parlamentare, viceliderii.

Începem?

Pentru domnul Petru Movilă, încă un minut. Ne roagă frumos ca să facă prezenţa.

Bun.

1. Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea unei Comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea modului în care Autoritatea de Supraveghere Financiară şi-a exercitat atribuţiile în cazul poliţelor RCA.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Să înceapă votul.

117 voturi pentru, 6 abţineri şi 135 de voturi împotrivă.

Nu a întrunit numărul de voturi necesare.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei...

Explicarea votului, domnul Tararache. Vă rog frumos. Iertaţi-mă! Sunteţi primul în istoria Parlamentului care explicaţi un proiect de hotărâre.

Vă rog frumos.

Domnul Mihai Tararache:

Domnule preşedinte,

Prin propunerea pe care am făcut-o - Grupul parlamentar al PNL - de înfiinţare a acestei comisii de anchetă, am vrut ca oamenii să afle adevărul despre abuzurile la care sunt supuşi de către companiile de asigurări.

Am vrut să stabilim un mod de calcul corect, bazat pe realitate, pe care tinerii în România să-l plătească pentru RCA. Dumneavoastră n-aţi fost de acord astăzi. Dar eu vreau ca românii să ştie că peste 5 milioane de asiguraţi vor fi abuzaţi în continuare din cauza votului pe care astăzi l-aţi dat. Peste 500 de mii de tineri vor plăti în continuare acea "taxă pe tinereţe" pe care înţeleg că dumneavoastră, prin votul dumneavoastră, o sprijiniţi. Mii şi zeci de mii de service-uri auto din România sunt în pragul falimentului pentru că, dumneavoastră, astăzi, prin votul pe care l-aţi dat, nu vreţi să reglementăm această piaţă.

Zeci sau sute de mii de angajaţi din aceste service-uri auto sunt în pericol să-şi piardă slujbele pentru că PSD-ul, astăzi, nu a dorit să-i sprijine pe aceşti oameni şi să-i apere. PSD-ul, astăzi, a dorit să sprijine abuzurile companiilor de asigurări.

Acesta este mesajul meu şi chiar îmi pare rău că n-aţi înţeles c-avem nevoie, noi, Parlamentul României, să reglementăm această piaţă şi noi avem obligaţia şi putem s-o facem.

Românii nu vă mulţumesc pentru asta.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Proiectul de Hotărâre privind...

Domnul deputat Marian Neacşu. Explicarea votului.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte,

Oare noi am votat adineauri un proiect legislativ care reglementa toate lucrurile astea şi nu ne-am dat seama? Are colegul meu capacitatea de a fi Pitia şi, mă rog, sau mama Omida, că suntem mai aci, în manieră bucureşteană, să ştie la ce rezultate ar fi ajuns respectiva comisie de anchetă, ce concluzii ar fi tras, cum se va aşeza sistemul de acolo încolo? Am spus la dezbateri generale, astăzi, că cel puţin din câte ştiu eu, dacă domnul Tararache are informaţii mai multe sau mai puţine, probabil că va alege urma, cum spune românul, că în acest moment la ASF se află în derulare mai multe proceduri de evaluare a pieţei de asigurări. Eu cel puţin aşa ştiu. Mai mult decât atât, de la 1 ianuarie anul viitor va intra şi norma Solvency II ca directivă europeană în vigoare. De ce n-avem răbdare să vedem cum stau toate lucrurile astea care ţin până la urmă de legislaţia europeană?

Asta am propus. Şi nimic altceva.

Deci, eu cred că de la toamnă, după ce avem nişte rezultate foarte concludente ale situaţiei pieţii de asigurări, vom fi mult mai în măsură decât acum să discutăm despre reglementări, norme, ce fac românii.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

265 de voturi pentru, 3 abţineri, un vot împotrivă.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.

Legea este ordinară.

Comisia pentru mediu vă propune respingerea ei.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

263 de voturi pentru, 3 abţineri, 7 voturi împotrivă.

Propunerea a fost respinsă.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Comisiile pentru industrii şi juridică vă propun respingerea iniţiativei legislative.

Să înceapă votul.

270 de voturi pentru, o singură abţinere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Comisiile pentru muncă şi buget vă propun şi aici respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

271 de voturi pentru, 2 abţineri şi un vot împotrivă.

Aprobată.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Comisiile pentru muncă şi pentru buget vă propun respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

183 de voturi pentru, 5 abţineri şi 87 de voturi împotrivă.

Aprobată.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 144 din 28 octombrie 2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.

Comisia pentru sănătate vă propune respingerea.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

181 de voturi pentru, 88 de abţineri şi 7 voturi împotrivă.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 257 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Comisia pentru sănătate şi aici vă propune respingerea.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

179 de voturi pentru, 7 abţineri şi 86 de voturi împotrivă.

Aprobată.

9. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Şi aici Comisia pentru sănătate vă propune respingerea.

Să înceapă votul.

167 de voturi pentru, 6 abţineri şi 91 de voturi împotrivă.

Aprobată.

10. Propunerea legislativă privind declararea zilei de 27 Martie Ziua Reunirii.

Comisia pentru cultură vă propune respingerea.

Să înceapă votul.

251 de voturi pentru, 8 abţineri şi 16 voturi împotrivă.

Respinsă.

Explicarea votului.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi iertaţi-mă că m-am grăbit. Dar ţin să vă spun ceva foarte important, tuturor colegilor din Parlament.

Stimaţi colegi,

Astăzi, noi nu am dat o rază de speranţă sutelor de mii de tineri din Moldova de peste Prut pentru reunificarea ţării. Există în Moldova atâta dor de România şi atâta dor de unire cum nici nu vă puteţi închipui. Întreţin relaţii sau vizitez foarte des Basarabia din perioada când eram primar. Personal am făcut câteva lucruri care n-au valoare mare decât simbolică, dar există "Acţiunea 2012", această platformă unde câteva mii de tineri, fără a fi subvenţionaţi, fără a avea bani din partea nimănui, luptă pentru acest deziderat.

Şi vă spun că aceşti tineri vor să organizeze pe data de 11 iulie... să refacă podul de flori din anul 1990 la Iaşi, la graniţă, cu o mie de tineri din Moldova şi o mie de tineri din România. Dacă Guvernul a dat aviz negativ pe acest proiect de lege este explicabil. Nu cunoaştem care sunt obligaţiile Guvernului în relaţia cu statul suveran Moldova.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai aveţi 30 de secunde.

Domnul Grigore Crăciunescu:

O secundă.

E punctul lui de vedere. Dar Guvernul a făcut pentru Moldova lucruri concrete, acest guvern, ajutoare peste ajutoare. Puteam noi, azi, parlamentarii, să dăm această undă de speranţă pentru moldoveni.

Eu în...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Eu în legislatura viitoare voi repune acest proiect pe ordinea de zi şi cred că mă veţi sprijini, împreună cu colegii de la PSD.

Mulţumesc.

11. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.

Comisia juridică vă propune adoptarea sa.

Să înceapă votul.

171 de voturi pentru, 5 abţineri şi 100 de voturi împotrivă.

Adoptat.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare.

Comisiile pentru buget şi juridică vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

185 de voturi pentru, 3 abţineri, 88 de voturi împotrivă.

Adoptat.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 260...

Explicarea votului. Iertaţi-mă, secretarul nu mi-a spus nimic.

Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

PNL-ul a votat împotriva acestui act normativ deoarece la art. 17 ministrul de finanţe de atunci, Victor-Viorel Ponta, şi-a dat un cadou. Adică, a pus la dispoziţia campaniei electorale fondul de rezervă, tăind 7 miliarde de lei de la investiţii, sacrificăm locurile de muncă.

Deci, ministrul de atunci ar trebui anchetat de Corpul de control al primului-ministru, pentru că şi-a îndeplinit în mod necorespunzător sarcinile de serviciu: a dat banii pentru dezmăţ electoral pentru propria campanie electorală, tăind banii de investiţii, sacrificând investiţiile, sacrificând locurile de muncă din sectorul privat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

13. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Comisia pentru politică economică propune admiterea în parte a cererii de reexaminare şi adoptarea legii în forma adoptată de Senat, ca urmarea cererii de reexaminare.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

278 de voturi pentru, o singură abţinere.

Adoptată.

14. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi".

Comisia pentru cultură propune adoptarea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

279 de voturi pentru, zero abţineri, zero voturi împotrivă.

Explicarea votului.

Domnule Ştirbu, aveţi cuvântul.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a votat pentru această iniţiativă legislativă. Totodată, vreau să vă felicit, să vă mulţumesc pentru votul pe care dumneavoastră astăzi l-aţi dat. Este prima dată în ultimii 25 de ani când o instituţie a statului român face ceva pentru această mare personalitate a culturii româneşti.

Vă mulţumesc şi vă felicit.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule Udrişte, aveţi cuvântul. Explicarea votului. Două minute, vă rog frumos.

Domnul Gheorghe Udrişte:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

E emoţionant pentru mine să fiu împreună cu dumneavoastră, şi onorant în acelaşi timp, să fim cu toţii părtaşi la această promovare a Legii privind înfiinţarea Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi".

Am să spun un lucru: în martie 1957, Constantin Brâncuşi îl cheamă la sine pe Arhiepiscopul Teofil Ionescu, slujitor la Biserica Ortodoxă din Paris. După ce se împărtăşeşte şi se spovedeşte, Brâncuşi îi mărturiseşte acestuia: "Mor cu inima întristată pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea."

Acum, la aproape 60 de ani după trecerea artistului la cele veşnice, putem spune că în sfârşit Constantin Brâncuşi s-a întors în ţara sa, care este de fapt şi ţara noastră, şi s-a întors graţie votului nostru de astăzi din Camera Deputaţilor. Este o onoare pentru noi toţi. Iar pentru asta se cuvine să le mulţumim tuturor celor care au sprijinit iniţiativa: Academiei Române, Patriarhiei Române, Ministerului Culturii, oficialităţilor locale din Târgu Jiu, Consiliului judeţean şi Primăriei municipiului Târgu Jiu. Şi nu în ultimul rând trebuie să mulţumesc membrilor Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor, staffului tehnic al Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, precum şi staffului tehnic al Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc încă o dată. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

15. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

Comisia juridică vă propune adoptarea.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

282 de voturi pentru.

Aprobată.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 21 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale.

Comisia pentru cultură vă propune adoptarea.

Să înceapă votul.

279 de voturi pentru.

Adoptat.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Comisia pentru transporturi vă propune adoptarea.

Să înceapă votul.

278 de voturi pentru.

Adoptat.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale.

Comisia pentru învăţământ vă propune respingerea.

Să înceapă votul.

270 de voturi pentru, 2 abţineri, 7 voturi împotrivă.

Domnul deputat Benga. Explicarea votului.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Benga:

Grupul PSD a votat pentru respingere pentru că ar fi incorect ca profesorii şi învăţătorii din toată ţara să fie lipsiţi de un drept constituţional.

Şi al doilea lucru pe care vreau să i-l spun unei colege care face parte din Comisia pentru învăţământ, că nu s-au dat concursurile pentru directori în actuala fază. Ele vor fi programate în toamnă. Deci, dumneaei a spus în faţa plenului Parlamentului un neadevăr.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Propunerea legislativă...

Explicarea votului. Dragi colegi, regulamentul e pentru toţi egal. Dacă vrea fiecare din sală să explice votul, stăm până când fiecare coleg îşi exprimă votul. Este obligaţia noastră, conform regulamentului.

Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Partidul Naţional Liberal a votat pentru respingerea acestui proiect de lege pentru că el este neconstituţional. Profesorii pot, eventual, să opteze dacă vor să fie în funcţii de conducere în partidele politice şi să ocupe în acelaşi timp funcţii, poziţii de conducere în managementul şcolar.

În intervenţia precedentă am spus foarte limpede că în momentul de faţă se derulează după 7 ani de zile concursuri pentru funcţiile de inspectori şcolari generali, inspectori şcolari generali adjuncţi, directori de case de corp didactic şi directori de şcoli. Concursurile de directori de şcoli sunt încă în derulare. Tot ceea ce v-am spus despre modul netransparent şi neprofesionist de selectare a managementului instituţiilor şcolare este legat de concursurile pentru funcţiile de inspectori şcolari generali şi inspectori şcolari generali adjuncţi, precum şi de directori de case de corp didactic.

Vă rog să nu faceţi confuzia şi să înţelegeţi foarte bine că una este politizarea, dar mult mai important decât a opta între o funcţie de conducere în managementul instituţiilor şcolare şi o funcţie de conducere într-un partid politic este profesionalismul. Or, profesionalismul trebuie în primul rând urmărit prin transparenţă, prin standarde de calitate europene.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai aveţi 30 de secunde.

Doamna Raluca Turcan:

...Prin standarde de calitate pe care le aşteaptă societatea românească, prin standarde de calitate prin care profesorii nu sunt mai privilegiaţi decât elevii, în sensul în care un profesor dacă nu ia notă de trecere să fie declarat neprezentat, iar un elev dacă nu ia notă de trecere să fie declarat respins.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să închideţi.

Doamna Raluca Turcan:

Acestea sunt lucrurile deranjante şi de aceea, în continuare vom milita... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Aţi depăşit două minute.

Domnul deputat ...

Îmi cer scuze, v-am atras atenţia de trei ori.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Oajdea.

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Doamna deputat, v-am rugat, v-am atras atenţia de trei ori să închideţi fraza. Două minute sunt egale pentru toţi colegii.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Domnilor colegi,

Îmi cer scuze că abuzez de...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Două minute...

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

... timpul dumneavoastră, dar vreau să spun că am iniţiat acest proiect de lege ştiind că nu va trece, întrucât voiam doar să creez dezbatere, având în vedere faptul că nu consider normal ca o parte din cadrele didactice să facă politică, nu toţi fac la orele de curs. Cred că elevii trebuie să poată să privească cadrul didactic, indiferent de partid, ca pe o persoană de la care au de învăţat şi nu ca pe o persoană care are anumite opţiuni politice. Am vrut doar să creez o dezbatere, considerând că nu este necesar ca în sistemul românesc de învăţământ să permitem să se facă politică.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

19. Comisia juridică şi Comisia pentru cultură vă propun respingerea Propunerii legislative privind statutul artistului.

Să înceapă votul.

Bun. 264 de voturi pentru, 5 abţineri, 10 voturi împotrivă.

Domnul Sturzu, explicarea votului.

Membrii Biroului permanent îi invit la Biroul permanent. Liderii grupurilor parlamentare, vă reamintesc că la ora 15,15 avem o primire oficială, Preşedintele Portugaliei.

Domnul Sturzu, explicarea votului, vă rog frumos. După care doamna deputat.

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Dragi colegi şi colege,

Vă rog frumos rămâneţi la locurile voastre, nu-mi place să vorbesc în faţa unui public care nu mă bagă în seamă.

Statutul artistului în această ţară nu poate fi reglementat de nicio instituţie a statului, ci doar de publicul său care îl iubeşte mai mult sau mai puţin.

Vă mulţumesc foarte mult că nu aţi lăsat statul să se bage în viaţa artiştilor.

Bravo!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Liliana Mincă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Păcat, astăzi aţi respins un proiect extrem de important pentru artiştii din România, pentru cei care sunt, aş putea eu să spun, ambasadorii noştri cu adevărat peste hotare.

Sper ca împreună cu colegii mei de la Comisia pentru cultură, dar şi cu Ministerul Culturii, să reuşim să aducem în faţa dumneavoastră un proiect de lege care să reprezinte cu adevărat un statut al artiştilor din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dragi colegi,

Declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Vă urez o zi frumoasă!

Săptămână plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 14,59.