Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 13.10.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, secretar al Camerei Deputaţilor, înlocuit de domnul deputat Cristian Buican, secretar al Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Ion-Simeon Purec, secretar al Senatului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală.

Secretarii de şedinţă din partea Senatului. Un vicepreşedinte.

Un vicepreşedinte al Senatului, vă rog frumos. Şi un secretar din partea Senatului.

Avem nevoie pentru a deschide şedinţa de un vicepreşedinte al Senatului.

Domnul Nistor...

Domnul Chelaru...

Domnul Ion-Simeon Purec (de la prezidiu):

Bodea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Bodea...

Domnul Dumitrescu...

Domnii senatori, scuzaţi-mă!

O să rog şi eu comitetul liderilor, dacă se poate, la prezidiu. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Atanasiu...

Bun. Comitetul liderilor, vă rog frumos, la prezidiu. Sau viceliderii grupurilor parlamentare, dacă liderii nu sunt. (Discuţii la prezidiu.)

Dragi colegi, o să vă informez despre concluziile... cu liderii grupurilor parlamentare şi discuţia pe care am avut-o cu premierul interimar.

Din punct de vedere regulamentar, Birourile permanente reunite au cerut un aviz de la Comisia pentru politică externă ieri, care nu este obligatoriu, ci este consultativ, astfel încât, conform Regulamentului activităţilor comune, noi suntem obligaţi să dezbatem astăzi Strategia Naţională de Apărare.

Conform ultimelor modificări, nu avem nevoie la începutul şedinţei de cvorum, ci doar la vot. Deci când se face proiectul de hotărâre, atunci va trebui să fim jumătate plus unu.

Ştiţi foarte bine, proiectele de hotărâre se adoptă cu majoritatea senatorilor şi deputaţilor prezenţi, cu respectarea cvorumului.

L-am informat pe premierul interimar, care mi-a comunicat că, la ora 13.30, va fi în plen pentru a susţine punctul de vedere al Guvernului României.

Raportul este făcut în acest moment.

Domnul Mocioalcă va susţine, din partea Comisiilor pentru apărare reunite, raportul, aşa încât, la ora 13.30, vom începe dezbaterile cu privire la Strategia Naţională de Apărare, singurul punct al ordinii de zi de astăzi.

O să rog liderii grupurilor parlamentare să-şi mai invite până atunci colegii în sală.

PAUZĂ

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să vă rog frumos să invitaţi colegii în sală, să începem şedinţa.

Secretarii şi domnul vicepreşedinte de la Senat...

Domnul Chelaru... (Discuţii la prezidiu.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă informez că, din 554 de deputaţi şi senatori, 320 şi-au semnat prezenţa... şi-au înregistrat prezenţa.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună stabilită de către Birourile permanente şi comitetul liderilor au fost distribuite.

Dacă sunt obiecţii la proiectul ordinii de zi. Nu sunt.

Singura mea rugăminte, dacă sunteţi de acord, este să inversăm cele două puncte până vine domnul prim-ministru interimar, adică să intrăm cu solicitarea preşedintelui cu privire la NATO Force Integration Unit şi, după aceea, să venim cu Strategia Naţională de Apărare.

Sunteţi de acord?

Mulţumesc foarte mult.

Supun votului ordinea de zi.

Punctul 1, solicitarea Preşedintelui României, domnul Klaus-Werner Iohannis, privind aprobarea înfiinţării Unităţii de Integrare a Forţelor NATO.

Punctul 2, Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 - 2019.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Programul de lucru...până la finalizarea dezbaterilor.

Dacă sunt obiecţii? Nu.

Cine este pentru?

Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Aprobat în unanimitate.

Punctul 1, solicitarea Preşedintelui României, domnul Klaus-Werner Iohhanis, privind aprobarea înfiinţării Unităţii de Integrare a Forţelor NATO, sub denumirea NATO Force Integration Unit (NFIU) şi a Comandamentului Multinaţional de Divizie, sub denumirea Multinational Division South-East Headquarters (MND-SE HQ) cu indicative de unitate militară, pe teritoriul României, în Garnizoana Bucureşti.

Raportul comun al Comisiilor pentru apărare ale celor două Camere, domnule preşedinte Ion Mocioalcă, vă rog frumos să-l prezentaţi.

Domnul Ion Mocioalcă:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Vă prezint raportul comun privind Scrisoarea Preşedintelui României pentru aprobarea de către Parlament a înfiinţării Unităţii de Integrare a Forţelor NATO sub denumirea NATO Force Integration Unit şi a Comandamentului Multinaţional de Divizie, sub denumirea Multinational Division South-East Headquarters.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au fost sesizate pentru analiză şi întocmirea unui raport comun asupra solicitării Preşedintelui României pentru aprobarea de către Parlament a înfiinţării Unităţii de Integrare a Forţelor NATO şi a Comandamentului Multinaţional de Divizie şi, în conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, republicată. Înfiinţarea pe teritoriul României a unor comandamente ori baze militare străine sau reprezentanţe militare ale unor organizaţii internaţionale se face cu aprobarea Parlamentului.

Întrunite în şedinţă comună pe data de 17 iunie a.c., cele două comisii au analizat conţinutul Scrisorii Preşedintelui, precum şi motivarea acestei solicitări, determinată de noul context strategic, dar şi deciziile luate la Summitul NATO din Ţara Galilor.

La dezbateri au fost prezenţi, din partea Administraţiei Prezidenţiale, domnul Ion Oprişor, consilier prezidenţial, şeful Departamentului Securităţii Naţionale, domnul Constantin Ionescu, consilier de stat, directorul Oficiului pentru Informaţii Integrate, şi domnul Sebastian Huluban, consilier de stat, şeful Compartimentului pentru probleme de apărare, precum şi doamna Otilia Sava, secretar de stat şi şef al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi pentru, membrii celor două comisii propun plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului prezentul raport de admitere asupra Scrisorii Preşedintelui României, prin care se solicită aprobarea înfiinţării Unităţii de Integrare a Forţelor NATO şi a Comandamentul Multinaţional de Divizie. Semnat, preşedinte Marius-Lucian Obreja, de la Comisia pentru apărare din Senat, şi Ion Mocioalcă, preşedintele Comisiei pentru apărare de la Cameră.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să citiţi şi proiectul de hotărâre. Proiectul de hotărâre pe care-l aveţi. Îl aveţi? Dacă nu, vi-l dau eu. Este în spatele raportului. Proiectul de hotărâre propus de către Comisiile reunite de apărare.

Domnul Ion Mocioalcă:

Hotărâre

pentru aprobarea înfiinţării pe teritoriul României a Unităţii de Integrare a Forţelor NATO şi a Comandamentului Multinaţional de Divizie

Având în vedere solicitarea Preşedintelui României adresată celor două Camere ale Parlamentului,

În temeiul prevederilor art. 3 din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 5 mai 2014, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic. - Se aprobă înfiinţarea Unităţii de Integrare a Forţelor NATO, sub denumirea NATO Force Integration Unit şi a Comandamentului Multinaţional de Divizie, sub denumirea Multinational Division South-East Headquarters cu indicative de unitate militară, pe teritoriul României, în Garnizoana Bucureşti, în următoarele condiţii:

1. organizarea, funcţionarea, încadrarea cu personal, administrarea, sprijinul naţiunii gazdă, precum şi alte detalii necesare îndeplinirii misiunii NFIU şi MND-SE se stabilesc prin înţelegere încheiată de către Ministerul Apărării Naţionale din România, autorităţile militare NATO şi statele aliate participante;
2. pe timpul funcţionării, pe teritoriul României, cele două comandamente beneficiază de prevederile Acordului dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951, şi de prevederile Protocolului privind Statutul comandamentelor militare internaţionale înfiinţate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris la 28 august 1952, ratificate prin Legea nr. 362/2004 şi de prevederile Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa şi Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare privind acordarea sprijinului naţiunii gazdă pentru executarea operaţiilor şi exerciţiilor NATO, semnat la Mons, Belgia, la 6 aprilie 2006 şi la 10 aprilie 2006, şi intrat în vigoare la data de 10 aprilie 2006, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 296 din 30 aprilie 2015;
3. dislocarea NFIU şi MND-SE în misiuni în afara teritoriului României se execută la ordinul autorităţilor NATO abilitate.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună de azi, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii, comentarii la proiectul de hotărâre.

Dacă nu, intrăm pe articole şi, după aceea, îl facem la votul final.

Dacă la proiectul de hotărâre, la titlu, sunt obiecţii, comentarii.

Nu.

Aprobat.

La articolul unic, obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Merge la votul final proiectul de hotărâre.

Trecem la punctul 2, Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 - 2019.

Raportul comun al Comisiilor pentru apărare ale celor două Camere ale Parlamentului şi Proiectul de hotărâre privind aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării.

O să rog preşedintele Comisiei pentru apărare din Cameră să prezinte raportul. După care, o să-l rog pe domnul prim-ministru interimar să-şi exprime punctul de vedere, în numele Guvernului României.

Domnul Ion Mocioalcă:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Raport comun privind Strategia Naţională de Apărare a Ţării.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţionale ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au fost sesizate pentru analiză şi întocmirea raportului comun în vederea aprobării în plenul reunit al Parlamentului a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 473/2004 privind planificarea apărării, Strategia Naţională de Apărare a Ţării este documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel naţional, constituind expresia politică de referinţă a atributelor statului român în acest domeniu.

Întrunite în şedinţă comună pe data de 17 iunie, cele două Comisii au analizat conţinutul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării.

Din partea Administraţiei Prezidenţiale au participat domnul Ion Oprişor, consilier prezidenţial, şeful Departamentului Securităţii Naţionale, domnul Constantin Ionescu, consilier de stat, directorul Oficiului pentru Informaţii Integrate şi domnul Sebastian Huluban, consilier de stat, şeful Departamentului pentru Probleme de Apărare.

În cadrul dezbaterilor, membrii celor două comisii au constatat următoarele:

Actuala Strategie Naţională de Apărare a Ţării este structurată în 4 capitole, astfel:

Capitolul I. Definirea intereselor şi obiectivelor naţionale de securitate;

Capitolul II. Evaluarea mediului internaţional de securitate;

Capitolul III. Ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi;

Capitolul IV. Direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României.

În cadrul primului capitol se prezintă pe scurt valorile şi principiile care au stat la baza elaborării Strategiei.

De asemenea, sunt detaliate interesele şi obiectivele naţionale de securitate. Interesele naţionale de securitate sunt abordate din perspectivă internă, printre acestea enumerându-se: consolidarea capacităţii naţionale de apărare, asigurarea exercitării neîngrădite a drepturilor şi intereselor fundamentale, buna funcţionare a justiţiei, dezvoltarea capacităţilor de combatere a ameninţărilor, promovarea identităţii naţionale, dar şi din perspectiva politicii externe, în acest context punându-se accent pe consolidarea profilului României în NATO şi în Uniunea Europeană, precum şi pe intensificarea parteneriatului strategic cu Statele Unite.

Capitolul II analizează, pe termen mediu şi lung, mediul global de securitate, făcând referire atât la dimensiunea de securitate la nivelul euroatlantic, cât şi la nivel regional şi subregional, punând accent pe necesitatea extinderii cooperării regionale.

Capitolul III abordează tematica ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale.

În cadrul ameninţărilor sunt menţionate acţiunile destabilizatoare din vecinătatea estică, conflictele îngheţate, distorsiunile pe pieţele emergente, ameninţările cibernetice, terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, precum şi acţiunile informative ostile.

În rândul riscurilor sunt cuprinse instabilitatea regională, riscurile de natură socială, radicalizarea entităţilor extremiste, criminalitatea transfrontalieră, traficul ilegal de armament, alte riscuri cu impact major.

Vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale sunt legate de capacitatea instituţiilor statale de a evalua şi diminua impactul riscurilor şi ameninţărilor. Acestea se referă, în special, la absenţa unei planificări bugetare multinaţionale, la capacitatea administraţiei publice centrale şi locale de a implementa politici publice naţionale şi europene, precaritatea resurselor, corupţia, dar şi vulnerabilităţi care derivă din polarizarea socială, declinul demografic, migraţia forţei de muncă.

Ultimul capitol abordează direcţii de acţiune şi principalele modalităţi de asigurare a securităţii naţionale pe 7 dimensiuni: apărare, ordine publică, informaţii, dimensiune economică şi energetică, diplomatică, de management al situaţiilor de criză, precum şi dimensiunea educaţională, de sănătate, socială şi demografică.

În finalul documentului se menţionează faptul că o condiţie necesară pentru operaţionalizarea Strategiei o reprezintă revizuirea cadrului legislativ în domeniul securităţii naţionale, care să ţină cont de noile ameninţări şi de nevoia de respectare a drepturilor şi libertăţilor civile.

În baza prevederilor art. 65 alin. (2) lit. f) din Constituţia României, republicată, ale art. 5 din Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării şi ale art. 13 punctul 6 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Strategia Naţională de Apărare a Ţării este aprobată prin hotărârea Parlamentului.

În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi pentru, membrii celor două comisii propun plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului prezentul raport de admitere pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pe perioada 2015 - 2019.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Proiectul de hotărâre, domnul Mocioalcă. Proiectul de hotărâre, vă rog frumos.

Domnul Ion Mocioalcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Hotărâre

privind aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării

Având în vedere solicitarea Preşedintelui României adresată celor două Camere ale Parlamentului pentru a aproba Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 - 2019,

În temeiul prevederilor art. 65 alin. (2) lit. f) din Constituţia României, republicată, ale art. 5 din Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării şi ale art. 13 punctul 6 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic. - Se aprobă Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 - 2019 prevăzută în anexă, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună de azi, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Oprea - prim-ministru interimar al Guvernului României:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule vicepreşedinte,

Domnilor senatori şi deputaţi,

Stimaţi colegi,

Şedinţa de astăzi a plenului Parlamentului reprezintă un moment deosebit de important pentru ceea ce înseamnă prezentul şi viitorul României din punct de vedere al securităţii naţionale.

Guvernul României, pe care îl reprezint astăzi în calitate de prim-ministru interimar, susţine adoptarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 - 2019.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Stimaţi colegi,

Acest document strategic a fost prezentat în şedinţa CSAT, a fost supus analizei specialiştilor din ministere, instituţiile guvernamentale, a făcut obiectul consultărilor cu liderii formaţiunilor politice şi a fost aprobat de către comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Personal, în calitate de viceprim-ministru pentru securitate naţională, am fost direct interesat ca acest document strategic... şi, împreună cu domnul prim-ministru Victor Ponta, am considerat că elaborarea şi adoptarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării nu trebuie să facă obiectul unei adoptări politicianiste, fiind vorba despre interesul naţional al României.

Atunci când vorbim despre siguranţa şi securitatea românilor şi a României, nu poate exista vreun interes superior personal, de grup, de partid. Într-un asemenea moment, trebuie să ne unească buna-credinţă.

De aceea, am toată convingerea că astăzi vom adopta această Strategie, gândindu-ne cu toţii la ceea ce înseamnă actualul context de securitate, complex în plan regional şi euroatlantic, la ceea ce înseamnă riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa apărării şi, nu în ultimul rând, la ceea ce înseamnă siguranţa şi securitatea României.

Ca preşedinte al Uniunii Naţionale pentru Progresul României şi ca militar, ştiţi foarte bine că sunt un susţinător a ceea ce înseamnă securitate naţională.

Am fost printre primii care a salutat decizia domnului preşedinte Klaus Iohannis privind acordul politic naţional de apărare, prin alocarea a 2% din PIB pentru înzestrarea Armatei, ceea ce înseamnă, stimaţi colegi, predictibilitate pentru următorii 10 ani, pentru liniştea copiilor noştri.

Astăzi, ca şi dumneavoastră, ca senator al Parlamentului României, ca om care cunoaşte instituţiile de apărare, ordine publică, siguranţă naţională, voi vota cu toată convingerea pentru adoptarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării.

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

România îşi respectă angajamentele în domeniul securităţii şi este respectată de partenerii noştri strategici. România este o ţară sigură, o ţară care generează stabilitate şi securitate în regiune. Acest lucru face ca România să aibă astăzi cele mai importante, cele mai credibile garanţii de securitate pe care le-a avut vreodată, plus apartenenţa în NATO şi în Uniunea Europeană.

Am convingerea că, prin această abordare de tip european a conceptului de securitate extinsă, care depăşeşte dimensiunea strict militară, Strategia Naţională de Apărare a Ţării are rolul de a contura profilul strategic al României pe termen mediu şi lung.

Prin valorile, principiile şi obiectivele şi direcţiile de acţiune fixate, acest document strategic, stimaţi colegi, poate contura profilul unui stat inteligent, credibil şi capabil, cu o economie viabilă, care să performeze mai mult şi mai bine atât pentru cetăţeni, cât şi pentru aliaţii noştri strategici.

Aşa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze în sală.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Mulţumesc foarte mult.

Dezbaterile generale.

Domnule senator, aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

Distinse domnule vicepreşedinte al Senatului,

Distinse domn vicepremier,

Strategia de Apărare a Ţării supusă dezbaterii noastre este trimisă în baza Legii nr. 473/2004 privind planificarea apărării, unde se explicitează faptul că este vorba despre, citez: "definirea şi îndeplinirea obiectivelor securităţii naţionale a României în domeniul apărării".

Legea apărării naţionale nr. 45/1994 dă definiţia: "Apărarea naţională cuprinde ansamblul de măsuri şi activităţi adoptate şi desfăşurate de statul român în scopul de a garanta - atenţie, stimaţi colegi! - securitatea naţională, independenţa şi unitatea statului, integritatea teritorială şi democraţia constituţională".

Or, având în vedere că în cuprinsul documentului sunt prezentate ca şi interese naţionale de securitate, citez: "garantarea dreptului la păstrarea, dezvoltarea şi...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai aveţi 30 de secunde.

Domnul Ioan Ghişe:

... exprimarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, buna funcţionare a justiţiei, un mediu economic performant, dinamic şi competitiv în plan investiţional şi antreprenorial, stabilitate financiar-bugetară, sănătate, educaţie şi protecţie socială"...

Stimaţi colegi,

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să finalizaţi.

Domnul Ioan Ghişe:

În opinia mea - şi o să închei, domnule preşedinte, prin a formula şi o propunere -, în opinia mea, aşa cum este prezentat acest document care, în numele unui concept generos, securitate extinsă..., se creează premisele unei supraguvernări.

Parlamentul, organul reprezentativ suprem al poporului suveran dă mandat Guvernului pentru politică externă şi internă, pe baza unui Program de guvernare.

Or, dacă noi adoptăm aşa cum este acest document...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să finalizaţi.

Domnul Ioan Ghişe:

... creăm o premisă nefericită pentru guvernările ulterioare.

Vă propun, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să retrimiteţi iniţiatorului Strategia propusă, pentru ca ea să se încadreze, explicit şi exclusiv, aşa cum spune Legea nr. 473/2004 la domeniul apărării naţionale.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Îmi cer scuze. Trebuie să vă întrerup.

Domnul Ioan Ghişe:

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnule senator,

Din punct de vedere regulamentar, propunerea făcută de dumneavoastră, de retrimitere, se poate face numai de către liderii grupurilor parlamentare. Îmi pare rău că trebuie să vă spun acest lucru. Neavând această calitate... mi-aţi cerut pe procedură, aveţi dreptate în ceea ce spuneţi, vă susţineţi singur punctul de vedere, noi putem să vă ascultăm, dar cererea trebuie să fie formulată de către un lider sau un vicelider al unui grup parlamentar. Ca să ştiţi.

Pe dezbateri generale sau la proceduri.

Domnul Răducanu, pe dezbateri generale din partea PSD - UNPR.

Domnul Ion Răducanu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule viceprim-ministru,

Domnilor miniştri,

Dragi colegi,

Apartenenţa României la NATO şi Uniunea Europeană impune redefinirea şi adaptarea permanentă a Strategiei Naţionale de Apărare, stabilirea căilor şi modalităţilor specifice de gestionare a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor şi corelarea acestora cu strategiile sectoriale şi resursele ţării. După 11 ani în NATO şi 7 ani în Uniunea Europeană, România este unul din cele 28 de state ale alianţei, credibil, eficient şi apărat.

În conformitate cu Constituţia ţării, cu Legea nr. 473/2004 privind planificarea apărării, modificată şi completată în Parlament acum câteva săptămâni şi retrimisă la promulgare, Preşedintele României prezintă în Parlament Strategia Naţională de Apărare, document fundamental al planificării apărării la nivel naţional, alături de Programul de guvernare.

Este pentru prima oară când Preşedintele României supune aprobării Parlamentului această strategie în termenul legal, conform prerogativelor constituţionale. Dezbatem astăzi Strategia Naţională de Apărare conştienţi de necesitatea şi oportunitatea acestui demers, în condiţiile unui consens politic naţional, pe care îl solicităm tuturor parlamentarilor români.

Proiectul Strategiei Naţionale de Apărare poate fi apreciat ca fiind un document programatic esenţial şi cuprinzător, care defineşte concepte, valori, principii, interese, obiective, ameninţări, riscuri, vulnerabilităţi, direcţii de acţiune şi modalităţi de lucru. Strategia Naţională de Apărare prezentată de Preşedintele României este un document corect politic, succint şi general, judicios şi sintetic, care creionează principiile şi direcţiile de acţiune.

Deosebit de important în acest document este însă faptul că el reliefează următoarele necesităţi: elaborarea şi adoptarea cât mai curând a unei mari strategii naţionale de apărare, extinsă şi pe perioada 2020 - 2025, aşa cum prevăd programele NATO, abordarea consensuală, integrată a celor trei politici implicate - externe, apărare, securitate naţională - şi, nu în ultimul rând, analiza exigentă a apărării, care să definească unde ne aflăm, unde vrem să ajungem, cum şi cu ce efort financiar, pentru a putea stabili soluţiile şi modalităţile pentru atingerea obiectivelor asumate.

Considerăm că este necesară continuarea procesului de elaborare şi definitivare a Strategiei Naţionale de Apărare pe măsură ce apar modificări ale mediului de securitate şi, bineînţeles, după aprobarea Strategiei Europene de Apărare şi Securitate, ce va fi aprobată zilele următoare la Bruxelles. Strategii... obiectivele strategice şi priorităţile în domeniul apărării urmează a fi definite în consens cu partenerii noştri din NATO şi Uniunea Europeană şi ele vor constitui elemente de bază în elaborarea strategiilor, programelor şi planurilor sectoriale de activitate subsecventă.

Uniunea Naţională pentru Progresul României, în frunte cu preşedintele său, vicepremierul Gabriel Oprea, a sprijinit întotdeauna politica de apărare şi securitate naţională în interesul naţional, a militat pentru o Românie care garantează securitatea şi prosperitatea generaţiilor viitoare.

Aşa cum ne-am angajat în faţa preşedintelui ţării la consultările de la Cotroceni, parlamentarii UNPR vor vota fără excepţie Strategia Naţională de Apărare şi vor sprijini întregul efort naţional, legislativ şi guvernamental, de transpunere în faptă a acesteia.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Mircovici.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru interimar,

Domnule consilier prezidenţial,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota Strategia Naţională de Apărare a României.

Ca reprezentanţi a 20 de etnii formate din cetăţeni români loiali statului român, înţelegem importanţa şi semnificaţia specială a acestui moment. În primul rând, datorită faptului că în termenul legal şi constituţional a fost prezentată Parlamentului, în interiorul a şase luni de zile de la desemnare, strategia propusă de Preşedintele României. În al doilea rând, pentru faptul că acest document nu a fost lucrat de Administraţia Prezidenţială.

La începutul anului, preşedintele Klaus Iohannis a trimis consilierul prezidenţial, care a participat la întâlnirile organizate cu Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor şi din Senat, prilej cu care s-au stabilit nişte obiective şi prilej cu care s-a considerat necesar să lucrăm împreună pentru adoptarea acestei strategii. Pe de o parte, pentru ca în ea să fie cuprins şi punctul de vedere al formaţiunilor politice care reprezintă în Comisiile de apărare structura politică a Parlamentului României şi, pe de altă parte, pentru faptul că ne-a respectat ca oameni care am lucrat în sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă sau lucrăm în plan legislativ pe realizarea acestor scopuri.

De asemenea, vreau să exprim opinia Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale că apărarea naţională nu înseamnă numai Armata Română sau forţe din structura militară. Conceptul de securitate naţională, aşa cum este prevăzut în strategie, cuprinde începând de la dezvoltarea economică a ţării până la statutul moral şi patriotismul de care dă dovadă fiecare cetăţean atunci când este vorba despre apărarea ţării.

Forţa morală a unei societăţi este uneori, atunci când e vorba de apărarea ţării, la fel de importantă ca şi forţa materială. Resursele pe care le are o ţară la un moment dat, din toate punctele de vedere, sunt mai importante într-un conflict armat decât banii pe care-i ai la un moment dat.

De aceea, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, aşa cum a făcut-o la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia alături de populaţia majoritar românească, când a spus că "vrem să fim o Românie mare", acum spune, alături de preşedintele Iohannis: "Vrem să fim o Românie puternică!"

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc mult.

Domnul Mocioalcă.

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ion Mocioalcă:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

La mai bine de şapte ani de la adoptarea ultimei Strategii de Apărare de către Parlamentul României, suntem iarăşi în faţa unui moment important, în care Preşedintele României solicită un vot din partea noastră pe un document programatic, care fundamentează politica naţională în domeniul securităţii.

Trebuie să fim conştienţi cu toţii că, în ciuda numeroaselor inflamări politice din ultima perioadă pe tema Strategiei de Apărare, acesta este un document politic. Parlamentul nu poate să intervină pe un text asumat de către Administraţia Prezidenţială, dar trebuie să atragă atenţia asupra necesităţii adaptării şi revizuirii sale permanente, în acord cu evoluţia mediului de securitate.

Promovarea acestui document şi stabilirea prin această strategie a direcţiilor de acţiune nu pot substitui deciziile Guvernului în domeniul securităţii, acesta fiind responsabil de alocarea fondurilor bugetare, stabilirea politicilor şi strategiilor sectoriale, încheierea de acorduri şi înţelegeri politice şi tehnice în domeniul apărării. Totodată, noi, ca organ legislativ suprem, adoptăm anual legi ale bugetului care să asigure funcţionarea la parametri optimi a instituţiilor din sectorul de apărare şi securitate.

Ultimul summit al Alianţei Nord-Atlantice a marcat momentul unei decizii istorice în planul dezvoltării capabilităţilor şi al viitoarelor misiuni NATO în România, afirmând încă o dată că România este un partener extrem de credibil şi hotărând să se facă două comandamente ale NATO în România.

Aşadar, deciziile în domeniul apărării se iau în concordanţă cu cele stabilite la nivelul NATO, iar Strategia Naţională de Apărare nu poate decât să pună în acord interesul naţional cu principiul apărării colective şi al indivizibilităţii, securităţii statelor membre.

Un alt element important este acela că adoptarea acestei strategii creează premizele pentru Ministerul Apărării Naţionale să-şi elaboreze propria strategie militară, care să stabilească conceptele strategice şi operaţionale pentru îndeplinirea misiunilor armatei.

Din 2000, România nu mai dispune de o Strategie militară, iar ultima Cartă Albă a apărării a fost adoptată de Parlament în 2004. Nu trebuie să ne imaginăm că inexistenţa unei strategii de apărare în toţi aceşti ani a privat armata şi celelalte instituţii de securitate de pârghii esenţiale de funcţionare. MApN a elaborat anual Directiva de planificare a apărării, care stabileşte într-o planificare multianuală resursele necesare pentru apărare, şi, în aceeaşi ordine de idei, avem o Strategie de ordine publică, a Ministerului de Interne, şi o Strategie de protecţie a infrastructurilor critice.

Ştim cu toţii că subiectul sensibil al securităţii naţionale nu suscită dezbateri politice precum TVA-ul, pensiile sau alocaţiile sau reforma în domeniul sănătăţii şi că ar trebui ca în aceste domenii să existe unitate şi consens politic.

Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care Grupul Partidului Social Democrat va vota Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 - 2019.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dacă mai sunt alte intervenţii.

Domnul Vasile Blaga.

Domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Blaga:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule vicepreşedinte al Senatului,

Domnule prim-ministru interimar,

Domnilor miniştri,

Domnule consilier prezidenţial,

Dragi colegi,

Aş vrea la început să vă mulţumesc tuturor celor care participaţi la această dezbatere şi, în primul rând, celor din arcul guvernamental, care, iată, totuşi sunt prezenţi astăzi, unii dintre ei, în această sală. Dar nu pot să nu remarc absenţa unor membri importanţi ai Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, ca ministrul apărării, ministrul justiţiei şi alţii.

Documentul pe care îl dezbatem şi votăm astăzi, Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 - 2019, este un pas major pentru integrarea României în comunitatea euroatlantică. Dacă vrem să trăim ca în Vestul democratic şi prosper, dacă dorim să fixăm definitiv destinul ţării noastre în Occident, una din condiţii este să ne adaptăm 100% la statutul de membru al NATO şi al Uniunii Europene din punct de vedere al cadrului conceptual şi legal privind apărarea şi securitatea naţională. Exact acest obiectiv îl are Strategia Naţională de Apărare propusă de Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis.

Strategia Naţională de Apărare iniţiată de preşedinte indică şi căile strategice. Drumul României spre Vest alături de partenerii noştri euroatlantici este ireversibil. Parteneriatul strategic cu Statele Unite trebuie consolidat, inclusiv în domeniul economic şi comercial, iar rolul României în cadrul NATO şi al Uniunii Europene trebuie să crească şi să fie întărit.

Aceste obiective, principii şi mesaje sunt prevăzute cât se poate de clar şi tranşant în strategie. Ele sunt cruciale nu doar pentru perioada 2015 - 2019, dar, aşa cum spuneau şi antevorbitorii mei, şi pentru decenii de acum încolo. Într-o perioadă atât de tulbure şi dramatică la estul Uniunii Europene, dar şi la sudul ei, România îşi întăreşte opţiunea făcută în deceniul trecut, alegerea Occidentului, şi îşi fixează obiectivul de a juca un rol mai puternic, mai important, alături de partenerii ei euroatlantici.

Dragi colegi,

Nu întâmplător strategia pe care o discutăm astăzi se intitulează "O Românie puternică în Europa şi în lume". Teza strategiei este că o Românie puternică îşi apără cetăţenii oriunde s-ar afla ei, le apără drepturile şi libertăţile şi-şi pune instituţiile în slujba cetăţeanului. Este un principiu central al strategiei, care afirmă cu tărie că una din valorile fundamentale pe care se bazează este democraţia constituţională şi statul de drept. Aceste obiective, principii şi mesaje sunt prevăzute clar.

Documentul pe care îl discutăm astăzi realizează o simbioză între valorile naţionale şi cele euroatlantice. Protejarea identităţii şi intereselor strategice naţionale, a patrimoniului cultural naţional, de exemplu, se împleteşte cu rolul diversificat şi întărit al României în cadrul comunităţii occidentale. România nu se deznaţionalizează aflându-se într-o Europă unită. Dimpotrivă, şanse mai multe are să joace un rol major în structurile atlantice în regiune şi pe plan global dacă-şi promovează şi protejează valorile, simbolurile şi bunurile naţionale şi îşi încurajează domeniile de excelenţă. Acesta este, de fapt, şi spiritul conceptului "Românie puternică".

Strategia îşi propune, de asemenea, o miză ambiţioasă. România asimilează valorile atlantice, se reformează, dar în acelaşi timp vrea să contribuie şi la menţinerea securităţii colective, la promovarea democraţiei şi a libertăţii.

Doamnelor şi domnilor,

Strategia pe care o discutăm astăzi modernizează şi extinde conceptul de siguranţă naţională, adaptându-l la rigorile euroatlantice ale începutului secolului XXI şi la provocările regionale şi globale privind apărarea şi securitatea.

Ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile la adresa securităţii sunt evaluate nu doar prin prisma unor concepte militare, ci conţin şi elemente de natură economică, socială, politică, tehnologică şi de mediu. Astăzi, securitatea unui stat modern, democratic este legată şi de nivelului de performanţă atins de sectoarele educaţiei, sănătăţii, al protecţiei mediului, dar şi de situaţia demografică. Un aspect luat serios, iată, în calcul de Preşedintele României, aşa cum promisese, de fapt, în programul cu care a câştigat alegerile, "România lucrului bine făcut".

Menţionarea acestor domenii într-un astfel de document nu înseamnă că ele sunt luate din subordinea cuiva - a Guvernului, de exemplu - şi trecute în altă subordonare, ci pur şi simplu li se acordă importanţa strategică cuvenită într-o democraţie racordată la provocările secolului XXI.

Absenţa unei planificări bugetare multianuale reale, care să determine asumarea şi respectarea unor programe de investiţii are efecte negative inclusiv în ceea ce priveşte capacitatea forţelor armate şi respectarea angajamentelor privind cheltuielile militare.

Doamnelor şi domnilor,

România a aderat la NATO şi apoi la Uniunea Europeană. Sunt multe domenii în care mai avem paşi de făcut de la aderare la integrarea completă în acest club select euroatlantic.

Strategia Naţională de Apărare oferă un model vizionar şi ambiţios, dar şi realist, de adaptare deplină a statutului de membru al comunităţii euroatlantice din punct de vedere al apărării şi securităţii naţionale. Este un pas important pe calea integrării depline în civilizaţia nord-atlantică şi va fi un semnal major pe care-l vom da partenerilor noştri dacă vom adopta azi această strategie.

Numai că este un pas care trebuie continuat. De altfel, chiar strategia pe care o dezbatem, în subcapitolul Obiective naţionale de securitate, face următoarea menţiune: "Obiectivele interne şi externe nu vor putea fi atinse la amplitudinea dorită în absenţa unui proiect de ţară pe termen lung, asumat de întreaga clasă politică, proiect apt să atragă consensul naţional, în acord cu interesele naţionale de securitate."

Strategia Naţională de Apărare propusă astăzi de preşedintele Iohannis este, în opinia mea, preambulul acestui mare proiect de ţară, dă tonul şi direcţia proiectului pentru România, la care va trebui să lucrăm cu toţii.

Pentru toate acestea, Partidul Naţional Liberal va vota astăzi această strategie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Mai sunt alte intervenţii?

Domnul Cernea.

O să rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală. Urmează votul.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Câteva scurte observaţii.

Dacă am da curs direcţiilor enunţate în această strategie, consider că am face paşi semnificativi către o apropiere a României de standardele europene de democraţie, prosperitate şi civilizaţie.

Mă bucur, spre exemplu, că presa nu se numără printre vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale. Salut şi faptul că strategia se extinde şi spre domenii care anterior nu erau incluse.

Drepturile omului reprezintă o temă extrem de importantă şi îmi doresc să dăm consistenţă acestor direcţii prevăzute în strategie prin votul nostru pentru legi mai democratice, pentru legi care să garanteze drepturile omului pentru toţi cetăţenii, sub numeroase aspecte.

De asemenea, printre valori, faptul că este inclusă demnitatea e un lucru pe care-l salut. Pentru că demnitatea umană, aşa cum stipulează o decizie a Curţii Constituţionale din 2012, priveşte atât relaţiile dintre oameni, precum şi relaţia omului cu mediul înconjurător, inclusiv cu lumea animală, ceea ce implică, în privinţa animalelor, responsabilitatea morală a omului de a îngriji aceste fiinţe într-un mod de natură a ilustra nivelul de civilizaţie atins. Aşadar, reînnoiesc apelul către deputaţi şi senatori să susţină acele proiecte de lege care conduc la un tratament şi la o protecţie mai bune acordate animalelor.

Şi, în final, astăzi votăm pentru o strategie care afirmă pluralismul politic. Însă mâine Parlamentul este pus în postura de a vota împotriva pluralismului politic, întrucât pe ordinea de zi avem Legea alegerilor parlamentare, care prevede creşterea pragului electoral la 10% pentru alianţe, 10 secunde acordate pe zi oricărui candidat independent pentru a... ca timp de antenă şi sute de mii de semnături pentru a înregistra candidaturile.

Şi ultimul lucru: da, avem nevoie de bugete mai mari pentru cercetarea ştiinţifică.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dragi colegi... liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos să vă invitaţi toţi colegii în sală. Suntem 280.

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Domnul Ioan Chelaru (de la prezidiu):

Păi, da, dar dacă votează doi împotrivă, ce...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai vin doi, mai ies doi, asta-i problema, odată intrăm sub 278. De aceea, o să vă rog frumos, dacă vrem s-o votăm astăzi, să intrăm toţi în sală. Dacă mai sunt colegi.

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos să vă invitaţi colegii în sală pentru vot.

Primul vot - Hotărârea privind aprobarea înfiinţării pe teritoriul României a Unităţii de Integrare a Forţelor NATO, sub denumirea NATO Force Integration Unit şi a Comandamentului Multinaţional de Divizie, sub denumirea Multinational Division South-East Headquarters.

Cine este pentru? 281... 282.

Secretarii, vă rog frumos.

282 de voturi pentru... 283 cu... 283.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Aprobat. (Aplauze.)

Vă supun spre aprobare Strategia Naţională de Apărare a Ţării.

Cine este pentru? Şi cu domnul Chiriţă. 284.

Abţineri? O abţinere.

Înseamnă că sunt 283.

O abţinere.

Voturi împotrivă? Unul.

282 de voturi înseamnă că sunt, pentru că a ridicat şi domnul... domnul Árpád.

Colegul dumneavoastră, dacă ridică, îl văd.

Pe dumneavoastră v-am văzut.

282 de voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă, da?

Mulţumesc foarte mult.

Adoptat. (Aplauze.)

Dragi colegi,

Declar şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului închisă.

Vă urez o zi frumoasă!

Camera Deputaţilor se vede mâine în sesiune ordinară... în şedinţă ordinară, scuzaţi-mă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14.20.