Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 10,10.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Conducerea şedinţei a mai fost asigurată şi de domnii deputaţi Florin Iordache şi Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bună dimineaţa!

Prezenţa, doar pentru a anunţa.

Până atunci vă informez că domnul Blănariu Valentin, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 11, Colegiul uninominal nr. 1, a fost... a acceptat, scuzaţi-mă, să devină deputat UNPR şi să aparţină Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor.

Dragi colegi,

136 de parlamentari au semnat prezenţa. Vă informez că începem dezbaterea iniţiativelor înscrise pe ordinea de zi.

Programul de lucru pentru astăzi: 10,00-13,00 - dezbateri; avem o pauză de o oră, un Birou permanent al Camerei Deputaţilor, şedinţa Comitetului liderilor, la ora 13,00; 14,00-15,30 - continuarea dezbaterilor; 15,30-16,00 - pauză şi la ora 16,00 - votul final.

Păi dacă facem aşa... Comitetul liderilor, nu mai facem Birou permanent la ora 13,00, facem Birou permanent la ora 15,30, între 15,30 şi 16,00.

(Consultări.)

Da, da, e corect, corect, aveţi dreptate. Rămâne la ora 13,00.

La ora 17,00 avem plenul reunit, da? Bun.

Pe procedură, domnul deputat Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu bunăvoinţa colegilor mei, liderii grupurilor parlamentare, v-aş solicita introducerea pe ordinea de zi, pe poziţia 10, a raportului comun asupra Proiectului de Lege privind anularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice, PL-x 286/2015, cu care închidem toate aspectele legate de amnistierea unor obligaţii fiscale...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pe ce poziţie?

Domnul Marian Neacşu:

Pe poziţia 10, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Poziţia 10...

Domnul Marian Neacşu:

Da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Comitetul liderilor este de acord?

Mulţumesc foarte mult.

Pregătiţi-vă cartelele.

Numai o secundă. Să înceapă votul.

Domnule Tîlvăr, o să vă rog frumos, primul loc de aici este rezervat ministrului care susţine. Rugaţi-l pe domnul Fâcă... face un pas mai încolo domnişoara, care nu este ministru, poate să accepte chestia aceasta, haideţi să respectăm o cutumă parlamentară care are 25 de ani, nu am inventat-o eu. Primul loc, întotdeauna, în stânga, aici, este al celui care susţine proiectul de lege. Cred că trebuie să învăţăm şi noi asta.

Vă rog frumos, domnule ministru.

83 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

Tocmai pentru că domnul Fâcă mă ştie şi acceptă rugămintea mea, ştiu că nu este supărăcios, aşa că nu am nicio problemă.

Dragi colegi,

2. Prima chestiune pe ordinea de zi, Raportul privind activitatea Grupului pentru combaterea traficului de persoane pe anul 2014.

Domnul Tîlvăr.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Vă rog să-mi permiteţi să prezint acest raport. Vreau să vă spun că Parlamentul României este unul dintre puţinele parlamente care produc un astfel de document şi, ţinând seama de situaţia traficului de persoane din România, activitatea pe care acest grup a făcut-o de-a lungul vremii, cred că ne dă motive şi nouă, din Parlamentul României, să fim mândri, pentru că sunt foarte multe lucruri bune care s-au făcut, lucruri bune care sunt luate deja şi de alte parlamente, ca bune practici.

Traficul de persoane nu constituie doar o încălcare a drepturilor omului, ci şi o atingere adusă demnităţii şi integrităţii fiinţei umane, o ameninţare la adresa securităţii individului şi a valorilor sociale şi morale.

Traficul de fiinţe umane, ca activitate criminală, dă naştere unor fenomene conexe, precum munca ilegală, prostituţia, exploatarea sexuală a femeilor şi copiilor, traficul de organe, traficul de droguri.

Înţelegerea fenomenului, în vederea combaterii lui, presupune nu numai un instrument de lucru, precum legea, care să reglementeze din punct de vedere penal definirea şi incriminarea faptei în sine, ci şi o foarte bună cunoaştere a tuturor factorilor care determină existenţa traficului de persoane.

Prevenirea şi combaterea diverselor forme ale traficului de persoane au descurajat de multe ori pe cei implicaţi în traficul internaţional de fiinţe umane, iar presiunea societăţii civile a determinat guvernele statelor lumii să ia măsuri individuale în acest sens, să regândească strategii regionale şi globale de luptă împotriva infracţionalităţii transfrontaliere de acest tip.

Complexitatea fenomenului impune o abordare integrată şi multidisciplinară care să reunească prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane, protecţia, sprijinul şi asistenţa acordate victimelor, precum şi evaluarea politicilor publice în domeniu.

Acestea sunt o parte dintre motivele care au determinat înfiinţarea, în martie 2009, în Parlamentul României, a Grupului parlamentar român pentru combaterea traficului de persoane, ca parte componentă a unei reţele europene de luptă împotriva traficului de fiinţe umane, la nivel parlamentar.

Parlamentul României a fost primul dintre parlamentele naţionale ale statelor membre ale Uniunii Europene care a iniţiat o procedură menită să contureze parteneriatul şi schimbul informaţional dintre actorii relevanţi din toate sectoarele administraţiei publice şi societatea civilă, în scopul prevenirii şi combaterii eficiente a traficului de persoane.

Scopul activităţii acestui grup este reducerea traficului de persoane atât în România, ca ţară de origine şi tranzit, cât şi în Uniunea Europeană, prin sporirea efectelor acţiunilor de prevenţie, creşterea numărului de anchete penale şi condamnări ale traficanţilor, optimizarea acţiunilor specifice ale organelor de aplicare a legii, consolidarea sistemelor de gestiune integrată a frontierelor, asigurarea măsurilor pentru protecţia victimelor. România a trecut astfel de la o atitudine reactivă la una activă.

Grupul a acţionat permanent, încă de la înfiinţare, în sensul imprimării la nivelul Parlamentului a unei viziuni pe termen mediu şi lung, acţionând independent de politica de partid.

Prin obiectivele şi activităţile sale, grupul a reuşit să devină un partener al Guvernului şi al societăţii civile, în procesul de elaborare a politicilor publice, în identificarea celor mai bune modalităţi de implementare a acestor politici şi aplicarea lor efectivă.

Activitatea grupului s-a materializat prin organizarea de audieri şi consultări axate pe teme esenţiale şi concrete, menite să concentreze informarea pe elemente şi zone deficitare.

Informaţiile şi concluziile acestor audieri au constituit sursa primară pentru redactarea prezentului raport care identifică axele principale ale sistemului de combatere a traficului de persoane, propune soluţii pentru creşterea calităţii şi eficienţei mecanismelor instituţionale şi instrumentelor destinate aplicării măsurilor şi pentru combaterea unor politici oportune şi aplicabile.

Pentru ţara noastră, combaterea traficului de persoane este un imperativ, pentru că acest flagel lasă urme adânci nu numai asupra celor care îi cad victime, ci şi asupra familiilor, prietenilor şi comunităţilor din care fac parte.

Combaterea acestui fenomen nu trebuie să se oprească la eliberarea victimelor şi aducerea lor acasă.

Acţiunea substanţială a Uniunii Europene, de combatere a traficului de persoane, este susţinută de Camera Deputaţilor din România, care se numără printre Camerele parlamentare cele mai active în analiza propunerilor pe această temă şi în dialogul informal cu Comisia Europeană, iar Grupul pentru combaterea traficului de persoane are o contribuţie majoră în acest sens.

Pe plan internaţional, grupul a depus toate eforturile pentru a contribui la buna reprezentare, corecta informare şi justa reflectare a eforturilor naţionale pentru combaterea traficului, în condiţiile în care persistă de mai mulţi ani organizarea unor campanii discriminatorii împotriva cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul unor state membre ale Uniunii.

Grupul din Parlamentul României şi-a propus încă de la înfiinţare să fie un partener activ, eficient şi permanent al autorităţilor şi organizaţiilor din sfera combaterii traficului de persoane, să ajute la realizarea unui schimb de informaţii cât mai frecvent, chiar şi neformalizat, pentru a conferi acţiunii sale valoarea şi viteza de răspuns adecvate la provocările cu care ne confruntăm.

Raportul pe anul 2014 arată că toate prevederile legislaţiei Uniunii Europene în materie au fost preluate în legile interne, iar România şi-a asumat principalele instrumente internaţionale în acest domeniu, iar mecanismele instituţionale au fost concepute să funcţioneze la standardele din state cu o administraţie performantă.

Raportul de faţă reprezintă sinteza activităţii depuse în anul 2014 de către Grupul pentru combaterea traficului de persoane din Parlamentul României, fiind al doilea document de acest fel. Este un raport obiectiv întocmit, menit să ofere o imagine de ansamblu asupra fenomenului traficului de persoane în România şi un instrument util, poate, pentru cei implicaţi în combaterea acestui flagel.

În încheiere, vă rog să-mi permiteţi, stimaţi colegi, să mulţumesc tuturor colegilor care au fost implicaţi în activitatea acestui grup şi să urez şi să ne urăm succes în continuare, pentru că este un demers pe care noi îl vom continua.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte şi vă mulţumesc şi pentru sprijinul acordat în activitatea acestui grup. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale? Luări de cuvânt ale colegilor din grupurile parlamentare? Nu sunt.

Acest proiect merge la votul final, pentru a fi însuşit de către Camera Deputaţilor.

Domnule ministru, vă mulţumesc foarte mult şi vă urez o zi frumoasă.

9. Propunerea legislativă privind fondul de garantare a asiguraţilor.

6 amendamente respinse, 60 de amendamente admise, procedura - de urgenţă, caracter ordinar.

Pe procedură, domnul deputat Ludovic Orban.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PNL solicită retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative. Necesită o reanalizare, cel puţin în câteva puncte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am înţeles.

Domnul Ludovic Orban:

Un punct este legat de instituirea unei discriminări între cetăţenii români care suferă accidente în România şi cei care suferă accidente în străinătate, prin stabilirea unui plafon de garantare care este aplicabil ambelor categorii de cetăţeni, în timp ce, la nivelul directivelor europene, plafonul de garantare este mult mai ridicat, de un milion de euro şi, mă rog, mai sunt şi alte motive, solicităm retrimiterea la comisie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pregătiţi-vă cartelele. Retrimiterea la comisie, termen - o săptămână. Să înceapă votul.

Nu a întrunit numărul de voturi necesare: 55 de voturi pentru, 3 abţineri, 64 de voturi împotrivă.

Continuăm dezbaterea. (Vociferări.)

Departamentul auto. Are roţi.

Funcţionează, să ştiţi. Funcţionează, funcţionează. Ştiu povestea. La PNL, niciodată nu funcţionează, fiindcă nu câştigă la vot. Am înţeles.

Dacă iniţiatorii vor să ia cuvântul?

Domnul Marian Neacşu.

Funcţionează, credeţi-mă!

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să fiu foarte scurt.

Necesitatea iniţierii acestui proiect legislativ derivă în primul rând din faptul că, în conformitate cu modelele din celelalte laturi ale vieţii financiare - sistemul bancar, sistemul de pensii private - unde avem constituite astfel de fonduri de garantare, era nevoie să constituim un fond de garantare entitate juridică de drept privat, care să poată să asigure, în situaţia în care societăţile de asigurare şi reasigurare din România ar putea intra în procedură de faliment, dreptul cetăţenilor de a fi despăgubiţi. Acesta este, dacă vreţi, principalul raţionament de a fi al acestui proiect legislativ.

În plus, de la bun început, prin discuţiile pe care le-am avut la nivelul Ministerului de Finanţe, al Ministerului Justiţiei, am căutat ca interesele, deopotrivă ale asigurătorilor şi ale asiguraţilor, să fie reprezentate. Mai mult decât atât, la fiecare dintre aceste discuţii a fost prezentă Autoritatea de Supraveghere Financiară.

În plus, vreau să remarc şi acest lucru, eforturile şi considerabile şi benefice ale colegilor mei, în mod deosebit ale colegilor din Comisia de buget, finanţe şi bănci, de aici, din Camera Deputaţilor, care au adus câteva îmbunătăţiri, pe care eu le apreciez în mod real şi sincer, asupra proiectului legislativ şi pentru care le mulţumesc.

Referitor la afirmaţia făcută ceva mai devreme de colegul meu, cred că Domnia Sa a fost dezinformat, directiva respectivă nu avea ce căuta în conţinutul acestui proiect legislativ, ea este şi va rămâne în efectivitate.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, cine prezintă raportul?

Domnul preşedinte Viorel Ştefan.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art.95, 115 din Regulamentul Camerei, comisia noastră a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Propunerea legislativă privind fondul de garantare a asiguraţilor, transmisă cu adresa Pl-x 622 din 22 iunie 2015.

Conform prevederilor art.75 din Constituţie şi ale art.92 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în 16 iunie 2015.

La dezbaterea iniţiativei legislative s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ şi punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Propunerea supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare constituirea Fondului de garantare a asiguraţilor, persoană juridică de drept public, ca schemă de garantare în domeniul asigurărilor, care are ca scop protejarea creditorilor de asigurări de consecinţele insolvenţei unui asigurător.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative privind Fondul de garantare a asiguraţilor, cu amendamentele admise prezentate în Anexa 1 şi amendamentele respinse prezentate în Anexa 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Propun ca timp de dezbatere 10 minute, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Zece minute timp de dezbatere pe amendamente, da?

Pregătiţi-vă cartelele.

Funcţionează, vă rog frumos, sunteţi 54 în sală şi cu dânsul, 55. Atâtea voturi au fost pentru. Păi număraţi-vă, să vedeţi câţi sunteţi în sală, înainte de a vorbi. Aşa ne place să vorbim... Cum este un vot la PNL... numai la PNL nu funcţionează. Mutaţi-vă în alte bănci.

Vă rog frumos, domnule Orban.

Domnul Ludovic Orban:

Cer o pauză pentru verificarea aparatelor de vot, pentru că pe întreaga linie nu funcţionează, este ceva de neacceptat...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu am competenţă. Să votăm cu mâna ridicată, dacă vreţi.

Domnul Ludovic Orban:

Ce spuneţi?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Votăm cu mâna ridicată şi numără secretarii.

Nu am competenţă să opresc plenul Camerei Deputaţilor.

Domnul Ludovic Orban:

Atunci cer pauză, consultări cu liderii de grup 5 minute.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi nu... consultări...

Domnul Ludovic Orban:

Sunteţi obligat... conform regulamentului...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunteţi 49 de colegi în sală şi cu colegul din stânga, 50. Cum să aduc mai multe voturi, ca să fie... să câştigaţi?

Domnul Ludovic Orban:

Deci...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Regulamentul Camerei, domnule Nicolăescu, când îl citiţi şi dumneavoastră, spune în felul următor, dar acum, dacă aveţi 60 de zile de vacanţă, poate îl citim: preşedintele de şedinţă are obligaţia, dacă nu funcţionează aparatele, să treacă la votul cu mâna ridicată. Secretarii numără. Este o chestie care e veche de pe vremea dumneavoastră, de când aţi venit în Parlament.

Pe procedură, domnul Marian Neacşu.

Cinci minute pauză de consultări pentru lideri.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte,

Voiam să vă propun ca să dispuneţi aparatului tehnic să vină să verifice ce se întâmplă cu cartelele colegilor noştri. În timpul acesta noi ne continuăm şedinţa şi folosim acelaşi sistem de vot, care este permis de regulament, cu mâinile ridicate. Şi...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul director Tănase se află printre colegii de la PNL, staţi liniştit. Domnul secretar general este aici, deci toate lucrurile funcţionează exact aşa cum trebuie. Şi ca să nu existe comentarii, facem votul pe care îl ştiţi, cu mâna ridicată. Tot 49 sunt în sală...

Deci 10 minute pentru dezbaterea pe articole.

Cu mâna ridicată, cine este pentru? Rog secretarii să numere.

Deci unanimitate.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă?

Cu două abţineri şi un singur vot împotrivă, cu majoritate de voturi a fost aprobat. 10 minute pentru amendamente.

Dezbateri generale?

Doamna deputat Andreea Paul.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

S-au răzgândit.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Vă mulţumesc.

Din păcate, acest proiect de lege nu are un impact asupra mediului de afaceri. Este uluitor cum în însăşi nota de fundamentare apare argumentul Guvernului: "nu este cazul".

Ba da, este cazul. La dezbaterile din Comisia de buget, finanţe nu au fost luate în calcul nici amendamentele Partidului Naţional Liberal şi nici punctul de vedere asupra acestei Propuneri legislative privind Fondul de garantare a asiguraţilor din partea Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România.

Partidul Naţional Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege.

Cu toate că acest fond reprezintă o schemă de garantare menită să protejeze interesele asiguraţilor, ale beneficiarilor din asigurări şi terţelor persoane despăgubite şi păgubite, reglementările din noul proiect conduc la instabilitate, din perspectiva transferării riscului de insolvenţă sau de faliment a unei societăţi către ceilalţi actori din piaţă.

Drept urmare, societăţile de asigurare cu un traseu de dezvoltare sustenabil vor suporta atât cote crescute de contribuţie la fond, pentru acoperirea creanţelor creditorilor, cât şi cheltuieli operaţionale suplimentare ale fondului, în calitate de administrator special sau lichidator.

Două argumente cu care noi ne justificăm votul împotrivă. Primul argument. Din textul propunerii legislative, aşa cum a ieşit din Comisia pentru buget, nu rezultă foarte clar dacă plafonarea la suma de 450.000 de lei are în vedere o entitate persoană fizică sau juridică, indiferent de numărul de poliţe asigurate.

Al doilea argument. Apare o contradicţie cu legislaţia europeană în vigoare în ceea ce priveşte implementarea plafonului de garantare, şi asta rezidă în faptul că Directiva 2009/103 a Comisiei Europene impune statelor membre obligaţia, citez: "de a garanta că suma asigurată să nu fie mai mică decât anumite valori minime, iar suma minimă asigurată în cazul vătămărilor corporale ar trebui calculată astfel încât să despăgubească integral şi echitabil toate victimele care au suferit răni foarte grave, ţinând seama în acelaşi timp de frecvenţa scăzută a accidentelor care implică victime multiple şi de numărul scăzut de accidente în care mai multe victime suferă răni foarte grave, în cursul aceluiaşi eveniment".

Vă rog, verificaţi preambulul Directivei Europene, paragraful nr. 12, pentru că am închis citatul.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Colegii mi-au spus că fiind prea aproape de microfoane, are cineva senzaţia că ţip, dar nu ţip. Dar i-am rugat pe colegi să facă... să amplifice semnalul de aici, că nu se aude tot timpul, mai ales în prima parte a... în spate se aude, dar în băncile din faţă nu se aude.

Domnule deputat Iane, aveţi cuvântul.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi foarte scurt. Nu este adevărat, ieri am participat la această şedinţă din Comisia pentru buget, finanţe şi vreau să vă spun că au fost luate foarte multe amendamente ale PNL-ului. De asemenea, a fost un consens în ceea ce priveşte reglarea textelor pe amendamentele respective şi toţi factorii implicaţi au fost de acord cu textul care este astăzi în plen. Avem nevoie de acest mecanism de compensare şi de recompensare a asiguraţilor care beneficiază de poliţe ale unei firme care intră în insolvenţă.

De aceea, Grupul PSD va vota acest proiect de lege, pentru că este benefic şi mai ales foarte bun pentru asiguraţii din România.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt, vă rog frumos, din partea grupurilor parlamentare? Nu avem.

Intrăm pe amendamentele admise.

Vă propun calupuri de câte 10. Dacă sunteţi de acord? Da? Calupuri de câte 10, liderii grupurilor parlamentare?

Cine este pentru? Cu mâna ridicată.

101 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt. Aprobat.

Calupuri de câte 10.

De la 1 la 10.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Horga:

La art.2 alin. (4) din propunerea legislativă, am propus un amendament, în sensul în care, atunci când se efectuează despăgubirea creditorilor de asigurări, fondul să-şi valorifice toate disponibilităţile pe care le are plasate în titluri de stat, în depozite bancare, în alte titluri de plasament, astfel încât perioada în care să poată fi despăgubit un creditor să nu se prelungească, aşa cum era prevăzut iniţial în proiectul de lege, în limita disponibilităţilor. Era prevăzut în proiectul de lege ca despăgubirea să se facă în limita posibilităţilor fondului, când are disponibilităţi în cont. El are obligaţia să-şi valorifice, în momentul despăgubirii, toate plasamentele, indiferent în ce sunt plasate aceste disponibilităţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Este pe poziţia a doua de la amendamentele respinse. Să înceapă votul.

Nu mai funcţionează acesta... staţi o secundă.

Cine este pentru? Cine este pentru?

47 de voturi pentru... 48 de voturi pentru, scuzaţi-mă.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă?

84 de voturi împotrivă.

Respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 2 de la art.2 alin. (4), poziţia 4 de la amendamentele admise.

Cine este pentru?

87 de voturi pentru.

Abţineri?

Nu sunt.

Voturi împotrivă?

49.

Aprobat.

De la 5 la 10. Nu mai sunt obiecţii, comentarii. Aprobate.

De la 11 la 20. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 21 la 30. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 31 la 40. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 41 la 50. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 51 la 60. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Proiectul de lege merge la votul final. Aşa cum vă spuneam, are caracter ordinar.

10. Următorul, Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

Nu are amendamente, procedura este de urgenţă, caracterul ordinar.

Guvernul României?

Aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Oprean (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii.

Supunem atenţiei şi dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor, astăzi, o modificare la Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor, o modificare care nu face altceva decât să transpună în totalitate la legislaţia naţională o directivă europeană, 28/2012, care vizează protecţia şi statutul şi anumite utilizări permise ale operelor orfane.

Suntem în procedură parlamentară de urgenţă şi supunem acest proiect legislativ adoptării Domniilor Voastre.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Comisia pentru cultură şi Comisia juridică prezintă raportul.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Varga:

Cele două comisii au fost sesizate în procedură de urgenţă cu acest proiect.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Cele două comisii s-au întrunit şi au examinat proiectul într-o şedinţă comună şi, în urma dezbaterii, cele două comisii sesizate în fond au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului adoptarea proiectului de lege.

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale cine doreşte? Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Traian Dobrinescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De la acest microfon şi în numele Partidului Naţional Liberal am vorbit favorabil, uneori aş spune părtinitor, despre cultură, actul de cultură şi creatori.

Legea nr.8 consfinţeşte dreptul de autor. Este în spiritul liberal să susţinem drepturile creatorilor. Este în spiritul liberal să fim de acord cu alinierea legislaţiei României la legislaţia europeană. Această lege, nr.8/1996, trebuia deja modificată conform Directivei 28/2012.

Aşa cum a vorbit domnul secretar de stat, e vorba de operele orfane, adică operele fără autor.

În concluzie, Partidul Naţional Liberal va vota aceste modificări ale Legii nr. 8.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule deputat.

Grupul PSD. Domnul deputat Iacoban.

Urmează Grupul UDMR, domnul Márton Árpád.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi şi colege,

Acest proiect de lege pentru completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe are ca drept scop transpunerea Directivei Europene nr.2012/28/UE a Parlamentului European din 25 octombrie 2012 privind unele utilizări permise ale operelor orfane. Operele orfane sunt operele susceptibile de a fi protejate de drepturi de autor sau de drepturi conexe pentru care nu s-a identificat minim un titular sau un drept de autor.

Directiva stabileşte cadrul juridic unitar şi coerent la nivelul Uniunii Europene privind digitalizarea şi difuzarea acestor opere orfane. Proiectul de lege pe care-l discutăm astăzi are ca obiectiv soluţionarea problemelor legate de determinarea, din punct de vedere juridic, a statutului operelor orfane, precum şi a consecinţelor acestui statut cu privire la utilizatorii şi utilizările permise de operele orfane.

Acest proiect de lege nu are impact bugetar.

Prin urmare, Grupul parlamentar al PSD susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád, Grupul UDMR.

Vă rog, domnule deputat. Două minute.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect de lege este într-adevăr o traducere corectă a unei directive europene, pentru că, din păcate, noi avem boala de a mai interpreta şi a mai schimba ici-colo, în punctele esenţiale, în momentul traducerii unor directive şi includerii lor în legislaţia românească.

De data asta, această traducere, şi includere, este corectă, este o lege tehnică, avem nevoie de ea. Ca atare, o vom vota.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

Neavând amendamente, are caracter ordinar.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social (PL-x 354/2015).

Caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor...o rog pe doamna deputat Cristea Aurelia. Vă rog. De la Cluj.

Doamna Aurelia Cristea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aşa cum ştiţi, Consiliul Economic şi Social este una dintre instituţiile importante pentru dialogul social tripartit. Această lege a fost promulgată tocmai în guvernarea PSD şi un merit deosebit îl are aici doamna ministru Doina Pană. Modificările care se aduc astăzi acestei legi sunt ca urmare a consultării partenerilor sociali tradiţionali, sindicate şi patronate, şi, evident, societatea civilă care şi-a dorit foarte mult ca în acest moment situaţia de la CES să fie deblocată, iar pe viitor toate numirile şi reînnoirile mandatelor să asigure o permanenţă şi o fluiditate mult mai bună, astfel încât acest organism să fie funcţional.

Aşa că vă rog mult de tot, în concordanţă cu consensul pe care l-am realizat şi în perioada de ministru cu privire la aceste modificări cu cei trei parteneri sociali, să susţinem aceste modificări.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Din partea celor două comisii: Comisia pentru muncă şi Comisia pentru politică economică, domnul preşedinte al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, domnul deputat Horia Grama.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Horia Grama:

Domnule preşedinte,

Raport comun de înlocuire asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social.

În temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.248 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social a fost retrimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, prin adresa nr. PL-x nr.354 din 17 iunie 2015, în vederea reexaminării şi întocmirii unui nou raport.

Menţionăm că prezentul raport comun înlocuieşte raportul comun al comisiilor, depus anterior.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.248 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social în vederea unei mai bune funcţionări a acestei instituţii.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, adresa Consiliului Economic şi Social, transmisă celor două comisii sesizate în fond, prin care s-a comunicat punctul de vedere comun al părţii patronale şi al părţii sindicale, de avizare favorabilă a iniţiativei, condiţionată de preluarea unor amendamente.

În conformitate cu art.61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au examinat proiectul de lege şi documentele care-l însoţesc în şedinţa din 23 iunie. Acesta a fost aprobat cu majoritate de voturi, iar membrii Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au examinat proiectul de lege şi documentele care-l însoţesc în şedinţa din 29 iunie. Din 25 de membri au fost prezenţi 23. Raportul de înlocuire a fost aprobat cu majoritate de voturi şi două abţineri.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 7 aprilie, în temeiul art.75 alin.(2), Teza 3 din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise şi respinse.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule deputat.

Grupurile parlamentare, la dezbateri generale.

Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Udrişte:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege supus astăzi dezbaterii Camerei Deputaţilor vine să rezolve nişte probleme care persistă de multă vreme în funcţionarea Consiliului Economic şi Social şi are în vedere asigurarea tranziţiei din plenul al cărui mandat a expirat la constituirea noului plen al CES-ului, prin implicarea în procedură a secretarului tehnic al Consiliului Economic şi Social.

Are în vedere: aducerea de precizări suplimentare cu privire la constituirea unui nou plen şi la alegerea preşedintelui; asigură funcţionarea Consiliului Economic şi Social cu minimum 8 reprezentanţi de fiecare parte; creşte stabilitatea în funcţionarea Consiliului Economic şi Social, prin eliminarea posibilităţilor de revocare a preşedintelui şi alte câteva aspecte importante.

Prin acest proiect de lege, prin adoptarea mai precis a acestui proiect de lege, se asigură o mai bună funcţionare a Consiliului Economic şi Social.

Impactul macroeconomic al prezentului act normativ este nesemnificativ, iar impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt pentru anul curent, cât şi pe termen lung este nesemnificativ, nu influenţează în niciun fel bugetul.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Alte grupuri parlamentare?

Nu mai sunt alte grupuri parlamentare.

Mulţumesc.

Intrăm în dezbatere. Sunt 34 de amendamente.

A! Domnule Vainer, vă rog.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege deputate,

Stimaţi colegi deputaţi,

Am venit la tribună pentru a susţine şi a recomanda, din punctul nostru de vedere, că facem o treabă bună să votăm această lege. Grupul minorităţilor naţionale îl votează fără reţinere.

Aş dori să spun că de multă vreme aşteptăm repunerea în funcţiune cu adevărat a acestui organism de consultare şi aviz extrem de important la elaborarea şi aprobarea legilor cu caracter economic şi social. Este o instituţie, un organism foarte important pentru democraţia şi transparenţa legilor.

Aşadar, vă rog să fiţi de acord să votăm acest proiect de lege.

Dar, în sfârşit, să avem un Consiliu Economic şi Social care funcţionează. Fără hopuri, fără greutăţi şi să îşi exercite cu adevărat rolul, aşa cum este stabilit în legea generală şi în legea care îmbunătăţeşte acum organizarea şi funcţionarea.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, intrăm în dezbatere.

Dacă la titlul legii...

Domnul Márton Árpád, îmi pare rău, domnul secretar lipseşte pe partea dreaptă.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Într-adevăr, este o lege teoretic bună, practic inaplicabilă, şi vă spun de ce. Conform art. 301 din noul Cod penal, cei care reprezintă patronatul sau sindicatele, dacă iau parte, prin orice mod, la decizii care aduc foloase patrimoniale celor care i-au trimis acolo, adică persoanelor cu care erau în relaţii de muncă sau relaţii comerciale, este caz penal. Nu ştiu cum se poate aplica o astfel de lege, având în vedere art. 301 din noul Cod penal.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Rog stafful tehnic să...

Mi se semnalează din partea stângă a sălii că nu se aude. Stafful tehnic să umble puţin la sonorizare.

Mergem la anexa 1 din raport.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

La art.1, 2 marginal, la 3 marginal, dacă sunt observaţii? Nu.

4 marginal? Nu.

5 marginal? Nu.

6 marginal? Nu.

7 marginal? Nu.

8 marginal? Nu.

9 marginal? Nu.

10 marginal, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

11, 12, 13, 14, observaţii? Nu.

15, 16, 17. La 17.

Da, domnule deputat, la 17, este vorba de art.16.

Domnul Virgil Guran:

Nu. Este vorba de art.17. La art.17.

Domnul Florin Iordache:

Până la art.17, deci eu discut în marginal 17. Dacă la 18 marginal, este vorba de art.17...

Domnul Virgil Guran:

La 18 marginal, art.17 alin.(1) lit.r): "Calitatea de membru al plenului Consiliului Economic şi Social încetează în următoarele situaţii...", şi aici este prins următorul text: "...în situaţia în care confederaţia patronală, confederaţia sindicală ori primul-ministru care l-a numit cere revocarea sa."

Pentru a nu mai exista posibilitatea de interpretare, aşa cum se întâmplă la noi, că primul-ministru poate să intervină în numirea sau revocarea reprezentanţilor societăţii civile, la Senat s-a adoptat următorul text: "În situaţia în care confederaţia patronală, confederaţia sindicală ori organizaţia societăţii civile care l-a propus, cere revocarea sa".

Deci a fost scos "primul-ministru".

Din păcate, după aceea, la Cameră, în comisii, s-a revenit.

Încă o dată spun: dacă nu lăsăm societatea civilă să funcţioneze şi dăm posibilitatea primului-ministru, cine o fi el, cât de curând, să vină şi să numească sau să revoce anumiţi oameni din societatea civilă după bunul plac, n-o să funcţioneze şi n-o să aibă eficienţă acest organism. Aşa că, propun această modificare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Este vorba de amendamentul la poziţia 8, amendamentul Grupului PNL.

Supun votului, stimaţi colegi, amendamentul care a fost respins de către comisie. Vă rog să fiţi atenţi, şi Grupul PSD, domnule lider. Este vorba de amendamentul respins.

Supun votului. Să înceapă votul.

(Nu funcţionează sistemul de vot)

Bun. Număraţi, domnule secretar.

Voturi pentru? 55 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 60 de voturi împotrivă.

(Vociferări.)

Abţineri? Nu sunt.

A fost respins amendamentul.

Mergem mai departe.

19 marginal, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34 marginal? Mulţumesc. Au fost adoptate.

Rămâne pentru votul final. Are caracter organic.

12. Proiectul de Lege privind anularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice (PL-x 286/2015). Caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor...

Guvernul. Domnul secretar de stat. Vă rog.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare anularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice, începând cu 1 ianuarie 2012 şi până la intrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr.4/2015.

Având în vedere conţinutul acestui proiect de lege, în acord cu raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Guvernul susţine forma în care a fost prezentat iniţial şi raportul comisiei, respectiv respingerea amendamentului care a fost propus.

Vă mulţumesc şi adresez rugămintea pentru un vot favorabil pentru acest proiect de lege extrem de important.

Vă mulţumesc.

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Comisia. Domnule deputat, domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei, comisia noastră a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind anularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de persoane.

În conformitate cu art.75 din Constituţie şi a art.92 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins proiectul în şedinţa din 18 martie. La dezbaterea proiectului, comisiile au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi şi Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare anularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice, începând cu 1 ianuarie 2012 şi până la intrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 4/2015.

În conformitate cu prevederile art. 61-63 din Regulamentul Camerei, cele două comisii au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au examinat proiectul de lege în şedinţa din 29 iunie 2015. La lucrări şi-au înregistrat prezenţa 16 deputaţi dintr-un total de 19. Raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de lege privind anularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice, în forma prezentată de iniţiator, cu un amendament respins, redat în anexă la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Propun un timp de dezbatere de cinci minute.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Timp de dezbatere 5 minute.

Funcţionează aparatele? Nu.

Cine este pentru? Este unanimitate.

Abţineri? O abţinere.

Cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, cu excepţia domnului Árpád, a fost aprobat timpul de dezbatere.

Avem un singur amendament respins. Îl susţine cineva?

Dezbateri generale, scuzaţi-mă, vă rog frumos.

Domnul Ialomiţianu. Îmi cer scuze.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota pentru aprobarea acestui act normativ. Este vorba de o corecţie şi chiar se face o dreptate unor categorii de plătitori de impozite şi taxe. Dar cel mai grav este că organele fiscale au ajuns să facă contribuabili şi pe copiii care au obţinut alocaţia pentru copii.

Eu înţeleg că PSD-ul are nevoie de bani, dar nu ştiu pe ce-i cheltuieşte, de i-a pus pe cei de la ANAF să le calculeze contribuţii la sănătate celor minori. Este un act normativ care face o dreptate. Eu cred că prin acest act normativ corectăm ceea ce greşeşte Guvernul Ponta. Cred că aţi început să faceţi greşeli şi cred că ar trebui să plecaţi de la guvernare. Nu puteţi să-i impozitaţi pe copii.

Deci vom vota pentru acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pe cuvântul meu de onoare că n-am înţeles nimic din ce-aţi spus. N-are nicio legătură ce aţi spus cu ce scrie în...

Dar, aveţi un amendament respins.

Dacă mai sunt şi alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Susţine cineva amendamentul respins? Nu.

Dragi colegi, proiectul de lege merge la votul final.

Are caracter organic.

14. Proiectul de Lege privind modalitatea de gestionare a vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz.

30 de amendamente admise. Procedura este de urgenţă, caracterul ordinar.

Guvernul României. Domnul Fâcă.

Domnul Mihail Fâcă (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba despre un proiect de lege care transpune o directivă europeană. Termenul de urgenţă provine de la termenul de transpunere şi avem rugămintea să o aprobaţi cu modificările din raportul comun al comisiilor pentru mediu şi pentru industrii şi servicii.

Mulţumesc mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Comisia pentru mediu împreună cu Comisia pentru industrii au făcut raportul.

Domnule deputat Iane, în numele celor două comisii reunite, aveţi cuvântul.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem un raport comun asupra Proiectului de Lege privind modalitatea de gestionare a vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz.

În fapt, în conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată în fond împreună cu Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic asupra proiectului de lege.

Senatul, în şedinţa din data de 15 iunie, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru transporturi avizează favorabil.

Avem de-a face de fapt cu actualizarea legislaţiei naţionale cu noile reglementări europene în acest domeniu, respectiv cu transpunerea Directivei 2013/28 a Uniunii Europene şi a Comisiei de modificare a anexei 2, privind vehiculele scoase din uz şi angajamentului de a transpune respectivul act european până la sfârşitul lunii octombrie 2014, contribuind la protecţia, conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi a sănătăţii şi securităţii generale a populaţiei.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea Proiectului de Lege privind modalitatea de gestionare a vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz, cu amendamentele admise.

Domnule preşedinte,

Avem aici o eroare materială, la anexa 3³, în loc de "...această exceptare se va reexamina în 2014...", ar trebui să fie "...această exceptare se va reexamina în 2015".

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

La 3³, jos, ultima steluţă, da?

Numai o secundă.

Dezbateri generale.

Doamna deputat Lucia Varga, aveţi cuvântul.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem în situaţia în care avem un act normativ incomplet, un act normativ care nu este pus de comun acord cu mediul de afaceri, şi cu societatea civilă, şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale privind obligaţia acestora în implementarea legislaţiei privind vehiculele scoase din uz, o lege care va fi foarte greu de aplicat aşa cum o avem astăzi propusă de către Guvern.

Vom vota această lege, Partidul Naţional Liberal va vota această lege, cu precizarea că, în toamnă, vom face toate modificările necesare astfel încât legea să poată fi aplicată, dar, repet, vom vota această lege, pentru că astfel riscăm ca România să plătească penalităţi în cazul în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene va merge cu aplicarea acestor penalităţi.

Nu a fost transpusă această directivă, deşi termenul şi scrisorile de avertizare din partea Comisiei Europene sunt încă din 2013. S-a ajuns la ultima etapă a procedurii de infringement şi pentru a evita o penalizare din partea Uniunii Europene, o penalizare care ar însemna ca fiecare român să plătească pentru nerespectarea angajamentelor României în faţa Uniunii Europene, vom vota acest act normativ.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

La dezbateri generale alte luări de cuvânt.

Avem 30 de amendamente admise. Calupuri de câte zece. Sunteţi de acord?

Mulţumesc foarte mult.

De la 1-10. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Aprobate.

De la 11-20. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Aprobate.

De la 21-30. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Aprobate.

Dragi colegi, vă reamintesc că are caracter ordinar. Merge la votul final.

15. Deci acum avem un Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2014 privind modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, PL-x 551/2014, adoptare şi respingere, în acelaşi timp, a două proiecte de lege şi o propunere legislativă. Proiectele de Lege sunt PL-x 172/2015 şi 196/2015, iar propunerea legislativă Pl-x 32/2014.

55 de amendamente admise, 10 respinse. Caracterul - ordinar.

Guvernul României. Doamnă secretar de stat, aveţi cuvântul.

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Obiectul de reglementare a acestui act normativ este crearea cadrului legal pentru vânzarea în rate a locuinţelor construite prin Agenţia Naţională a Locuinţelor.

Vă rugăm a aproba acest proiect de lege, cu amendamentele adoptate în Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Guvernul susţine această iniţiativă.

Vă mulţumim frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu foarte mult.

Din partea comisiilor sesizate în fond, cine prezintă raportul?

Domnul vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul vicepreşedinte Nistor Laurenţiu.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură obişnuită cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2014 pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, trimis cu adresa PL-x 551 din 8 decembrie 2014, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152 din 15 iulie 1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, retrimisă cu adresa Pl-x 32 din 6 mai 2014 cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind Agenţia Naţională de Locuinţe, trimis cu adresa PL-x 172 din 4 martie 2015 şi cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, trimis cu adresa PL-x 196 din 9 martie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2014 pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, PL-x 551/2014 are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul creării cadrului legislativ pentru vânzarea locuinţelor cu plata în rate şi pentru reglementarea situaţiei în care, în cursul anului anterior, Agenţia Naţională pentru Locuinţe nu a încheiat cel puţin două contracte de antrepriză cu antreprenorii care să permită calculul valorii de înlocuire.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 152 din 15 iulie 1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, Pl-x 32/2014, are ca obiect de reglementare acordarea posibilităţii de a achita preţul de locuinţe în rate.

Se propune eliminarea prevederilor referitoare la condiţia ca venitul mediu pe membru de familie la data vânzării a titularului contractului de închiriere a locuinţei să nu depăşească 100% din salariul mediu brut pe economie.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din ziua de marţi, 6 mai 2014, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, s-a hotărât retrimiterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152 din 15 iulie 1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, Pl-x 32/2014, Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, în vederea reexaminării şi depunerii unui raport suplimentar.

Pentru această propunere legislativă a fost întocmit raportul 4C/6/28 din 18 februarie 2014 prin care s-a propus adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, PL-x 172/2015, are ca obiect de reglementare modificarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, urmărindu-se ca stabilirea preţului locuinţei care se vinde titularului contractului de închiriere să se realizeze pe baza unui raport de evaluare supus avizului Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, în termen de 30 de zile.

Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe - PL-x 196/2015 are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Se urmăreşte asigurarea terenurilor viabile până la limita exterioară a perimetrului destinat construcţiei, colectarea sumelor rezultate din cuantumul chiriei, reprezentarea, recuperarea investiţiei, calculate în funcţie de durata de funcţionare a clădirii, modificarea cuantumului chiriei locuinţelor pentru tineri, prelungirea contractelor de închiriere, precum şi reglementarea schimbului de locuinţe în imobile aflate în exploatare, cu excepţia locuinţelor noi.

Senatul, în calitate de Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea prezentului raport, a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a examinat cele 4 iniţiative legislative sus-menţionate în şedinţa din 16 iunie 2015.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 18 deputaţi din totalul numărului de 22 ai comisiei.

În urma examinării iniţiativelor legislative, a amendamentelor şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2014 pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, PL-x 551/2014, cu amendamentele admise şi amendamentele respinse, prezentate în anexele la prezentul raport, şi respingerea următoarelor trei iniţiative legislative: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152 din 15 iulie 1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, Pl-x 332/2014, Proiect de Lege pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe şi PL-x 172/2015 şi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, PL-x 196/2015, din următoarele considerente: cele trei iniţiative legislative au rămas fără obiect de reglementare a prevederilor acestora, precum şi amendamentele înregistrate au fost preluate prin modificările efectuate la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2014 pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, PL-x 551/2014.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, cele patru iniţiative legislative se încadrează în categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Modificarea punctului 10 din Legea nr. 152/1998 este dorită, aşteptată de proprietarii de locuinţe ANL.

Partidul Naţional Liberal a depus două iniţiative legislative în 2013 şi ne-am prezentat, cei doi iniţiatori, în faţa Comisiei pentru administraţie cu 2.000-3.000 de semnături eu personal, iar deputatul Cozmanciuc cu alte 2.000-3.000 de semnături pe tabele în care ceream modificarea acestui punct.

La acea vreme, un reprezentant al Guvernului, un director general din Ministerul Finanţelor, ne-a spus că nu se aprobă pentru că Uniunea Europeană nu aprobă să se facă plata în rate.

Constatăm acum că Guvernul face un lucru foarte bun. Noi, cei de la Grupul Partidului Naţional Liberal vom vota acest proiect legislativ, dar am o propunere pentru onorabilul Guvern: dacă tot preia ideile unor proiecte legislative de la opoziţie, să-i treacă şi ca coiniţiatori.

Noi vom vota acest proiect de lege pentru că este aşteptat, dar nu cred că este corect ca iniţiative legislative bune să fie preluate şi apoi transformate în lege după ordonanţe de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Mergem pe amendamentele admise în calupuri de câte zece, da?

Bun. Avem şi zece amendamente respinse. Vă rog frumos să le urmăriţi, conform Regulamentului, dragi colegi, care le-aţi depus.

1-10. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

11-20. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

21-30. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

31-40. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

41-50. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

51-55. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Proiectul de lege merge la votul final.

Vă reamintesc că unul este cu propunere de adoptare şi trei cu propunere de respingere, la recomandarea comisiilor reunite, da?

Mulţumesc foarte mult.

Mergem mai departe.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 31 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006.

Iniţiatorul? Nu doreşte să ia cuvântul.

Din partea Comisiilor reunite pentru industrie şi servicii şi echilibru ecologic şi mediu, domnul preşedinte Iulian Iancu.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem în dezbatere un proiect de lege extrem de important cu care a fost sesizată Comisia pentru industrie şi servicii, precum şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic.

Vorbim despre o reglementare care încearcă să modifice şi să completeze art. 31 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, introduce astfel posibilităţi cetăţenilor care doresc să beneficieze de branşare individuală la sistemul de alimentare cu apă de a solicita operatorului încheierea contractelor de furnizare prestări individuale, iar în cazul asociaţiilor de proprietari branşarea individuală să se poată decide cu acordul a cel puţin 5o% plus 1 dintre proprietarii imobilelor din cadrul asociaţiei.

De asemenea, propunerea legislativă vizează şi modalitatea prin care se poate realiza branşarea individuală în cadrul furnizării apei reci, respectiv prin executarea unui racord separat de cel existent al asociaţiei de proprietari, conform legislaţiei în vigoare aferente utilizatorilor individuali.

Raportul are avizul favorabil al Comisiei juridice, al Comisiei pentru administraţie publică, al Guvernului şi, în consecinţă, în urma dezbaterilor membrii comisiilor propun aprobarea proiectului, cu amendamente admise şi cu amendamente respinse.

Aici, stimate domnule preşedinte, aş vrea să vă rugăm şi pe dumneavoastră şi plenul... avem o eroare materială la nr. crt. 13, pagina 25, art. 27 alin.(5) se face referire la "pot înfiinţa". Trebuie să dispară sintagma "pot...", "înfiinţează".

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Cu această rectificare la dezbateri.... Aveţi răbdare, vă dau cuvântul, doamna deputat.

La dezbateri generale, doamna deputat Lucia Varga, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, aş începe cu observaţia făcută de domnul preşedinte Iulian Iancu, acel articol, de fapt, a fost modificat în comisie, a fost un amendament al Partidului Naţional Liberal, şi anume să nu obligăm operatorii să înfiinţeze sedii secundare în oraşe cu peste 30.000 de locuitori, ci să le lăsăm libertatea, în funcţie de considerente economice şi practice, să decidă dacă înfiinţează sau nu aceste sedii sociale.

Argumentul nostru a fost că orice birocraţie în plus, orice introducere de cheltuieli cu chiriile, cu funcţionarea acelui sediu, angajaţii din sediul respectiv, nu va face altceva decât că va creşte costurile de funcţionare şi aceste costuri se vor regăsi în factura de apă a cetăţenilor.

Deci prima observaţie este că nu este o scăpare, o eroare materială şi de aceea vă rog să rămână acea formă pe care am aprobat-o noi în ...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Ce articol, vă rog frumos?

Doamna Lucia-Ana Varga:

La cel la care... 25.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pagina 25, da?

Doamna Lucia-Ana Varga:

Da. O altă observaţie pe care...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pagina 25? Veniţi lângă mine, vă rog.

Deci dumneavoastră spuneţi că nu este o eroare materială?

Doamna Lucia-Ana Varga:

Nu este o eroare materială. A fost un amendament al domnului deputat PSD, Răţoi, da, care obliga agentul economic să înfiinţeze aceste sedii sociale, iar amendamentul deputaţilor PNL a fost că pot înfiinţa, adică să le lăsăm lor această decizie şi a trecut în comisie amendamentul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Al dumneavoastră sau al domnului Răţoi?

Doamna Lucia-Ana Varga:

Nu, al nostru, cu "pot înfiinţa".

Deci, nu "înfiinţează", ci "pot înfiinţa".

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Şi atunci eu ce să fac, doamnă?

Doamna Lucia-Ana Varga:

Să păstraţi forma din comisie, domnule preşedinte, aşa cum este şi în raport, adică "pot înfiinţa", şi nu "înfiinţează".

S-a modificat raportul şi nu este o eroare materială, ci este o eroare de fond.

Aceasta este prima observaţie...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Numai o secundă, doamnă, că aţi depăşit cele două minute.

Vă rog frumos. Vă rog frumos.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Voiam să fac o propunere.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos. Vă ascult.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Prin urmare, nu putem accepta această formă şi vă cer retrimiterea la comisie... sau, mă rog, propun ca liderii de grup, liderul de grup să ceară retrimiterea la comisie.

O a doua observaţie, aşa, la modul general, este un proiect de lege de modificare a unui articol, scrie şi în titlu, şi modifică peste 20 de articole, ceea ce ca tehnică legislativă nu este corect.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pe procedură, domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă rog să fiţi de acord cu o pauză de consultări de două minute, liderii împreună cu comisia, vă rog frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da. Pauză de consultări câteva minute.

- Pauză de consultări -

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Să facem o probă a softului, s-a resetat softul.

Pregătiţi-vă cartelele. Le scoatem şi le introducem din nou, da?

Mulţumesc foarte mult.

Facem o probă la vot. Să înceapă votul.

Funcţionează.

Da, da, funcţionează. Funcţionează...

Suntem 100 de oameni în sală. Ăştia suntem, 100.

Mai încercăm o dată. Să înceapă votul.

Funcţionează, da? Mulţumesc foarte mult.

Gata. Bun.

Domnul Neacşu, liderul Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am căzut de acord împreună cu cele două comisii ca respectivul proiect să-l retrimitem la comisie, cu termen de o oră, o oră şi jumătate. La ora 14,00 să intre pe ordinea de zi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Pregătiţi-vă cartelele. Retrimitere la comisie. Revine cu raportul suplimentar la ora 14,00. Comisiile vor lucra în paralel. Doamna Moldovan este aici, domnul Iancu este aici, vor lucra în paralel.

Retrimitere la comisie până la ora 14,00. Comisiile lucrează în paralel. Să înceapă votul.

Retrimiterea la comisie până la ora 14,00 cu un raport suplimentar. Comisiile de echilibru ecologic şi mediu şi cea de industrie şi servicii lucrează în paralel.

116 voturi pentru, doar 3 voturi împotrivă.

Aprobat.

Mai departe.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Iniţiatorii sunt în sală? Nu sunt în sală.

Din partea Comisiilor reunite de buget, finanţe şi protecţie socială şi muncă, domnul deputat Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei de buget, finanţe şi bănci, are cuvântul pentru a prezenta raportul.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisiile pentru muncă şi pentru buget au fost sesizate prin adresa PL-x 479/2015 cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art.36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea persoanelor plătite din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

La întocmirea raportului, comisiile au avut în vedere aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, avizul negativ al Consiliului Economic şi Social, punctul de vedere al Guvernului prezentat în cadrul dezbaterilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea unor termene de prorogare a dispoziţiilor din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la finanţarea de bază pentru învăţământul general obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat, precum şi pentru învăţământul profesional şi liceal acreditat de stat, particular şi confesional.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin.(1) din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege a fost adoptat în Senat în şedinţa din 16 iunie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi art. 92 din Regulament.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

Nefiind amendamente nu este cazul de timp de dezbateri.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale.

Doamnă deputat, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Florica Cherecheş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect legislativ atât de mult cerut de noi, care face, în sfârşit, dreptate tuturor copiilor din România, nediscriminându-i în raport de tipul instituţiei de învăţământ pe care o alege, de stat sau privată.

Potrivit prevederilor art. 9 şi 101 din Legea nr. 1/2011, Legea educaţiei naţionale, statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul general obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat.

Aceste două articole însă n-au fost niciodată respectate fiind în fiecare an prorogată aplicarea loc prin câte o ordonanţă de urgenţă. Ba, mai mult, ultima prorogare pe doi ani, până la 31 decembrie 2016, a depăşit orice limită legală de planificare financiară şi de bugetare.

Motivaţia Guvernului că nu ar fi bani pentru aceşti copii nu este corectă, pentru că aceştia, dacă ar renunţa la instituţia privată şi ar merge la o instituţie de stat, ar beneficia de această finanţare. Statul are obligaţia constituţională de a finanţa educaţia de bază pentru toţi elevii din România.

Ne bucurăm că în sfârşit Guvernul şi-a dat seama că legea trebuie respectată şi nu poate fi modelată după interesele de moment ale puterii. Orice guvern trebuie să respecte principiul legalităţii în drepturi şi să asigure respectarea dreptului la învăţătură pentru toţi copiii.

În concluzie, Partidul Naţional Liberal va vota prezentul proiect legislativ, pentru ca el să poată fi aplicat de la începutul anului şcolar 2015-2016.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Grupul parlamentar PSD.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă bucur că Grupul parlamentar al PNL şi-a dorit foarte mult acest proiect de lege, iniţiat, de altfel, de doi colegi de-ai noştri, din PSD, domnul senator Donţu şi Titus Corlăţean.

Le mulţumim colegilor noştri pentru buna participare în comisii şi pentru aportul adus. Acest proiect de lege a avut aviz pozitiv şi de la Comisia pentru educaţie. Este un proiect de prorogare a termenului privind finanţarea învăţământului particular şi confesional. Începând cu anul şcolar 2015-2016 învăţământul particular acreditat şi învăţământul confesional vor primi finanţarea de bază de la Ministerul Educaţiei pe fiecare nivel de structurare a învăţământului preuniversitar.

Prin urmare, susţinem acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt? Doamna Turcan. Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Raluca Turcan:

Mai bine mai târziu decât niciodată! Această prevedere vizând finanţarea învăţământului privat trebuia să intre în vigoare în anul 2011. Au existat patru ordonanţe de urgenţă care au prorogat pe rând acest termen de finanţare a învăţământului privat. Prin aceste ordonanţe de urgenţă, din păcate, a fost încălcată Constituţia României, art. 32, prin care cetăţenilor români li se asigură dreptul la învăţătură. A fost încălcată Legea educaţiei naţionale, conform căreia statul român asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii.

În acelaşi timp, finanţarea educaţiei naţionale, conform prevederilor cu care debutează capitolul 8 din Legea educaţiei naţionale, prevede că statul asigură finanţare de bază pentru toţi elevii, indiferent de forma de şcolarizare. Astfel, patru ani de zile nu toţi elevii au fost egali în faţa legii. Şcolile private nu au beneficiat de finanţarea per elev. Ce s-a întâmplat în tot acest timp? 60.000 de elevi, pe an, au fost discriminaţi, pentru că nu au beneficiat de finanţare de bază. Statul are obligaţia să trateze în mod egal toţi elevii şi să asigure echitate în sistemul de educaţie.

Prin acest proiect de lege, Parlamentul României vine să asigure această echitate şi accesul egal la educaţie pentru toţi elevii.

Guvernul, din păcate, constant, a minimalizat un drept constituţional şi un drept legal al copiilor care învăţau în învăţământul privat.

A fost încălcată, aşadar, cu bună ştiinţă, prevederea prin care finanţarea urma elevul.

În acest context, Partidul Naţional Liberal nu poate să facă altceva decât să voteze acest proiect de lege, să-l voteze după patru ani de zile în care 60.000 de elevi au fost discriminaţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Deci, doamnă deputat, faceţi-mă şi pe mine să înţeleg... până vine domnul deputat...

Domnul deputat, aveţi...

Faceţi-mă să înţeleg, intervenţia dumneavoastră este de a critica ordonanţele de urgenţă din 2011, pentru mine, ca deputat vechi, ca şi dumneavoastră, ca să înţeleg.

Mulţumesc foarte mult, am înţeles.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, conform regulamentului, 5 minute.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu, e o clarificare personală, nu e un drept la replică. Am vrut să întreb, atât.

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă este una care, în sfârşit, aduce ca Legea nr.1 să fie aplicată. În Legea nr.1 se prevedea foarte clar că finanţarea per capita, finanţarea de bază urmează elevul indiferent de unitatea de învăţământ, dacă este ea privată sau publică, până la ciclul obligatoriu, deci până la 10 clase.

Eu cred că este un lucru benefic că, chiar dacă în ultima perioadă au existat mai multe iniţiative şi Guvernul întotdeauna a încercat să proroge acest termen, eu cred că cei care... atât în Comisia de educaţie, de învăţământ, am fost în unanimitate de acord că acest principiu foarte clar, foarte precis, de a nu exista discriminări în sistemul de învăţământ, în sistemul de învăţământ obligatoriu, până la 10 clase, eu cred că trebuie aplicat.

UDMR a susţinut din start, în momentul în care Legea nr.1 a fost adoptată, ca această prevedere să existe în forma iniţială a legii. Şi nu am fost de acord niciodată ca aceste termene de prorogare să curgă în ultima perioadă, cu atât mai mult cu cât există o discriminare între aceşti copii care urmează cursurile unei şcoli particulare sau ale unei şcoli de stat.

O să votăm pentru această iniţiativă legislativă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Szabó Ödön:

Vă mulţumesc.

(Doamna Raluca Turcan doreşte să intervină.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat,

Nu v-am cerut... v-am întrebat, că nu am fost atent, pentru că erau colegii mei. Dacă vreţi...

Nu pot să vă dau un drept la replică, că nu am la ce. V-am întrebat dacă vorbeaţi de 2011, de ordonanţele de atunci, că nu eram atent.

Vă rog frumos, la microfon, răspundeţi-mi la întrebare. Nu sunt... Doamne fereşte, nu cu doamna Turcan...

Vă rog frumos.

Doamna Raluca Turcan:

M-aţi întrebat de la microfon, răspund la microfon.

Prevederea prin care învăţământul privat trebuia finanţat intra în vigoare odată cu Legea educaţiei naţionale, în 2011. Din păcate, după acest an în care legea trebuia aplicată...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

M-am liniştit, gata.

Doamna Raluca Turcan:

... au existat patru ordonanţe de urgenţă, da?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

M-am liniştit, gata, am înţeles.

Mulţumesc foarte mult, doamnă.

Nu, am înţeles, gata! Ştiţi cum e, noi, oltenii, înţelegem repede, dar dacă ne explică cineva în limba care să o înţelegem.

Vă rog frumos, dacă mai sunt alte intervenţii?

... pe care să o înţelegem, aveţi dreptate. Limba pe care să o înţelegem.

Domnul Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Argumentele sunt clare. Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va susţine acest proiect de lege, în unanimitatea lui.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Nu sunt amendamente, merge la votul final.

18. Propunerea legislativă privind protejarea şi sprijinirea familiilor afectate de emisiile de substanţe nocive provenite din extracţiile de ţiţei din zona Suplacu de Barcău.

3 amendamente admise, caracterul este organic.

Domnul Merka, sunteţi iniţiator, aveţi cuvântul.

Vă rog frumos, domnule deputat.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Scurta istorie a comunei Suplacu de Barcău arată că, într-adevăr, a fost o discriminare între cei din comuna Suplacu de Barcău, ca sprijin şi suport de viaţă, cu cei care într-adevăr au primit înainte acele beneficii, mă refer la Copşa Mică, Baia Mare, singura comună în care extracţia de ţiţei se face prin combustie internă, adică prin ardere. Aceasta provoacă... orice ardere provoacă acele noxe care sunt eliminate în aer.

De atâţia ani de când comuna este înfiinţată şi în care se desfăşoară această activitate economică, într-adevăr, a demonstrat că, pe lângă părţile pozitive, există şi acele părţi negative. Un sistem de alarmă, din 1990 încoace, de când se poate lua statistica, peste 38% din decese sunt cauzate de acea boală, să spunem, a secolului, cancerul. Din 4.500 de locuitori din comuna Suplacu de Barcău, 200 de copii sunt cu probleme respiratorii, din această cauză.

Şi în acest sens am venit: mulţumesc Comisiei de muncă, care, într-adevăr, a lucrat cot la cot cu ministerul şi a reuşit să amendeze această lege, în conformitate cu necesităţile legislative care sunt în vigoare şi sper ca într-adevăr noi, toţi, să putem să facem ceea ce trebuie pentru orice cetăţean şi pentru orice comună din România - egalitate de şanse faţă de acele activităţi care se desfăşoară, să spunem, similar, în toate zonele României.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu foarte mult.

Din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială? Domnul Adrian Solomon? Nu.

Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative privind protejarea şi sprijinirea familiilor afectate de emisiile de substanţe nocive provenite din extracţiile de ţiţei din zona Suplacu de Barcău.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 59/2014 din 17 februarie 2014, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative privind protejarea şi sprijinirea familiilor afectate de emisiile de substanţe nocive provenite din extracţiile de ţiţei din zona Suplacu de Barcău.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate şi familie, avizul negativ al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare protejarea şi sprijinirea familiilor afectate de substanţe nocive provenite din extracţiile de ţiţei din zona Suplacu de Barcău.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative, cu amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art.73, alin. (3) din Constituţia României, republicată.

La dezbaterile care au avut loc în şedinţa comisiei din 9 iunie 2015 au participat, în conformitate cu prevederile art.55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, doamna Ileana Ciutan, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice şi domnul deputat Adrian-Miroslav Merka, iniţiator.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 22 de deputaţi, din totalul de 24 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 11 februarie 2014. Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale?

Domnule deputat, aveţi cuvântul, în numele Grupului parlamentar al PNL.

Doamna deputat, după aceea, PSD.

Vă informez că raportul cu privire la pensiile militare a fost finalizat de către comisie, va fi distribuit imediat către liderii grupurilor parlamentare şi ridicat pe site, pentru a-l invita pe ministrul apărării şi pe prim-ministrul interimar să ia cuvântul.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru această iniţiativă legislativă. Practic, votul pentru înseamnă un ajutor aşteptat, meritat, în primul rând pentru familiile afectate de emisiile de substanţe nocive provenite din extracţiile de ţiţei din zona Suplacu de Barcău şi în egală măsură pentru cei peste 1.500 de angajaţi care îşi desfăşoară activitatea pe platforma de extracţie de ţiţei din zona Suplacu de Barcău.

Fac precizarea că aproximativ 60% din aceşti angajaţi sunt bihoreni şi restul de 40% sunt sălăjeni. În numele lor, eu vă mulţumesc.

Şi printre elementele introduse de această iniţiativă legislativă aş vrea să aduc în faţa dumneavoastră câteva, şi anume: dreptul de pensionare cu doi ani anticipat, în condiţii speciale de muncă; compensarea integrală a medicamentelor pentru boli cauzate de condiţiile de mediu; majorarea cuantumului ajutorului de deces cu 50%; examinarea medicală anuală; prioritatea la decontarea tratamentelor pentru boli oncologice determinate de noxe. Sunt doar câteva din modificările care sunt introduse prin acest proiect de act normativ.

Din păcate, zonele industriale din România sunt prea puţin integrate armonios în mediul înconjurător, iar populaţia are de suferit pe termen mediu şi lung, prin expunerea la diferite noxe.

Salut propunerea colegului nostru, domnul deputat Merka, care vrea să vină practic în sprijinul celor care locuiesc în zona platformei de ţiţei Suplacu de Barcău. Şi cred că ar trebui să identificăm măsuri care să vină în sprijinul tuturor persoanelor care locuiesc în zone afectate de poluare, precum cea din zona Suplacu de Barcău.

Cum spuneam, votul grupului nostru parlamentar este în favoarea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă doctor, aveţi cuvântul.

Doamna deputat Drăghici, vă rog frumos să mă iertaţi...

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Această iniţiativă legislativă este o iniţiativă reparatorie şi care va aduce foarte multă dreptate în ceea ce priveşte reparaţiile morale, financiare ale persoanelor care au lucrat în mediu cu substanţe toxice şi ale familiilor care locuiesc în această zonă din judeţul Bihor.

Ca bihoreancă, îl felicit pe domnul deputat Adrian Merka. Hidrocarburile aromatice şi alifatice, rezultate în urma procesului de extracţie şi prelucrare a petrolului, afectează sănătatea într-un grad ridicat, pe termen mediu şi lung, nu numai ca intoxicaţii acute, ci şi ca boli oncologice, boli cronice ale aparatului cardio-vascular, respirator, boli metabolice.

Într-adevăr, aceste familii, expuse de zeci de ani la aceste noxe, trebuie să beneficieze de anumite avantaje legate de vârsta de pensionare, legate de avantajele materiale, legate de controalele periodice care se fac privind sănătatea.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota cu multă dăruire această iniţiativă legislativă, lucru pe care vă invit să-l facem cu toţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Zisopol, după care domnul Cseke.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Având în vedere drepturile fundamentale ale omului în contextul dezvoltării durabile, membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Cseke.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al UDMR va susţine acest proiect legislativ. Este un proiect pe care îl salutăm şi care vine în corelare cu ceea ce exista, ca sprijin, pentru persoanele din zona Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna.

O discuţie aparte, care ar trebui să aibă loc la un moment dat şi poate şi în cadrul Parlamentului, este aceea de a încerca determinarea operatorului economic de a reduce factorii de risc. Pentru că noi putem să dăm, evident, legi prin care să ajutăm persoanele din această zonă, dar factorii de risc dacă nu se reduc, ele nu au acelaşi efect.

Grupul parlamentar al UDMR va susţine, va vota acest proiect legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Aveţi cuvântul.

Domnul deputat Remus Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Salut preocuparea iniţiatorului pentru această problemă, însă eu vă anunţ că nu voi vota în sprijinul acestui proiect de lege. De ce? Pentru că el tratează efectele pe care le produc aceste exploatări petroliere asupra cetăţenilor din zonă. Creştem ajutorul pentru deces, acordăm ajutoare pentru cei care suferă de diverse afecţiuni, cancere sau alte afecţiuni grave, generate de această poluare. Or, soluţia de fond, soluţia reală pentru aceşti oameni este să oprim sursa de poluare care le afectează vieţile, nu doar să-i ajutăm cu majorarea cuantumului ajutorului de deces, nu în acest fel rezolvăm o problemă, ci doar ne pansăm cumva sentimentele noastre morale că facem ceva pentru nişte oameni ale căror vieţi sunt condamnate.

Dar vă spun că o soluţie reală trebuie să fie aceea de a opri exploatările care-i afectează pe oameni, pentru că nu putem pune în balanţă viaţa unor oameni cu nişte profituri ale industriei petroliere. Cred că viaţa oamenilor primează.

De aceea, cred că este un lucru bun că discutăm despre această temă în Parlament, dar nu, proiectul de lege de faţă nu reprezintă o soluţie, este doar o aparentă rezolvare.

Şi fac apel la dumneavoastră, poate să revenim cu un proiect de lege asupra acestei probleme, care să mute la o distanţă confortabilă de localităţile afectate aceste exploatări care generează aceste cancere şi aceste decese premature.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu mai sunt luări de cuvânt.

Intrăm pe amendamentele admise.

Primul amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Merge la votul final, are caracter organic.

20. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate.

Guvernul României?

Aveţi cuvântul.

Domnul Vlase, o să vă rog, câteva minute, să rămâneţi în locul meu.

Domnul Bogdan Tohăneanu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Încheierea acordului în cauză se înscrie pe linia efortului instituţiilor din cadrul sistemului naţional de protecţie a informaţiilor clasificate de a asigura cadrul legal de cooperare bilaterală în domeniu, atât cu statele membre ale NATO, cât şi ale UE, cât şi cu ceilalţi parteneri ai altor organizaţii.

Acordul are ca scop convenirea standardelor comune ale părţilor, pentru protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, schimbate în cadrul tuturor activităţilor ce implică un asemenea schimb, efectuat direct sau prin intermediul instituţiilor publice, ori agenţilor economici privaţi.

Faţă de acestea, propunem adoptarea proiectului de lege de ratificare a acordului în cauză.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia, vă rog. Comisia de apărare. Domnul Canacheu?

Vă rog, domnule deputat.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Costică Canacheu:

Păi înţeleg că sunt lucrări ale comisiei şi nu ştiam...

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Nicosia, la 31 octombrie 2014.

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare încheierea unui acord între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru, cu obiectul pe care l-am prezentat mai devreme.

Au fost îndeplinite condiţiile de primire a avizului favorabil de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 23 iunie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare a acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Nu avem amendamente, legea merge la votul final.

Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, punctul 15...

(La conducerea şedinţei revine domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

8. A venit raportul cu pensiile militare. O să vă cer permisiunea să îl distribuim în câteva minute, da?

Până atunci, vă cer permisiunea să-i dăm cuvântul prim-ministrului interimar, pentru a susţine acest proiect.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Oprea (prim-ministru interimar al Guvernului României):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sunt astăzi în faţa dumneavoastră pentru a susţine proiectul iniţiat de Guvernul României, privind pensiile militare, dar nu pot vorbi despre această lege fără să vorbesc despre solidaritate, despre viitor şi despre România.

Când suntem întotdeauna la greu ne bazăm pe militari. Când militarii sunt la greu, trebuie să ştie că se pot baza pe noi, se pot baza pe România. Acesta este sensul votului de astăzi şi acesta este mesajul pe care vreau să-l transmitem cu toţii către societate şi către militari.

Solidaritatea înseamnă principii, dar înseamnă, în primul rând, fapte. Iar asigurarea unei pensii corecte, pe măsura riscurilor şi privaţiunilor pe care le presupune cariera militară este un gest de solidaritate pe care societatea îl aprobă şi îl susţine.

Haina militară se îmbracă prin vocaţie, şi nu prin interes. Cei care aleg un astfel de drum nu o fac pentru soldă şi, mai mult, nu o fac pentru pensie. Militarii nu cer creşteri de salarii, nu cer măriri de pensii, nu cer privilegii şi nu o vor face niciodată.

Tocmai de aceea, legea pe care o aveţi astăzi în faţa dumneavoastră este importantă în primul rând pentru România şi nu doar pentru o categorie profesională. Acest act normativ spune de fapt care este locul pe care vrem să-l asigurăm militarilor în societate şi care este locul armatei între instituţiile statului. Spune cât de mult ne dorim să fim furnizori de securitate în această parte a lumii, ce statut ne dorim să avem în viitor, în cadrul NATO, şi mai ales cum ne asigurăm şi cum înţelegem să asigurăm viitorul şi ţara.

Nu există un stat puternic fără o armată puternică, iar o armată puternică înseamnă militari respectaţi de societate, înseamnă militari care pleacă în misiune fără povara grijii de mâine.

Nu vă cer să urmăm exemplul Statelor Unite ale Americii, dar sunt convins că avem multe de învăţat de la toate statele care respectă în plan profesional militarii, iar lecţia cea mai importantă este că militarii sunt trataţi ca o categorie aparte.

Prin urmare, stimaţi colegi, legea pe care Guvernul României o propune este într-adevăr recunoaşterea meritelor, a riscurilor, a sacrificiilor pe care le fac militarii, dar este cu mult mai mult decât atât. Prin această lege, România mai face un pas pe drumul pe care a pornit ca membru NATO şi ca stat care îşi asumă rolul în regiune. Prin această lege le facem dreptate militarilor, dar facem mai mult decât atât: construim o societate solidară, un stat puternic şi o României capabilă să stea cu fruntea sus în faţa încercărilor istoriei, oricare ar fi acestea şi oricând ar putea apărea.

Vreau să vă mulţumesc foarte mult, stimaţi colegi, pentru faptul că toate partidele, indiferent de culoarea politică, respectă armata română şi aţi votat această lege.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, Excelenţă.

Îi dau cuvântul ministrului apărării, domnul ministru Mircea Duşa.

Până atunci, comitetul liderilor până la prezidiu, vă rog frumos.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

După ce vorbeşte ministrul Duşa.

Domnul Mircea Duşa (ministrul apărării naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Armata română este cea mai veche şi cea mai stabilă instituţie a statului român, este instituţia în care românii au cea mai mare încredere. Tocmai astăzi se împlinesc cinci ani de zile de când, tot în 30 iunie, se publica în Monitorul Oficial sau se publicau în Monitorul Oficial acele acte normative care tăiau din drepturile românilor în general şi din drepturile militarilor.

Iată că a venit timpul, după cinci ani de zile, să reparăm nedreptăţile care au fost făcute militarilor români. Aşa după cum ştiţi, fiecare respectăm toate instituţiile din sistemul de securitate naţională şi, din...

Domnule deputat, eu întotdeauna respect colegii deputaţi şi vreau să...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule ministru, vă rog frumos să continuaţi discursul.

Lăsaţi-l pe domnul deputat.

Doamna Mircea Duşa:

Şi iată că a venit timpul să reparăm nedreptăţile făcute militarilor în acea perioadă.

Proiectul de lege pe care astăzi îl prezintă Guvernul în Parlament este un proiect de lege care asigură cadrul juridic necesar, asigură echilibrul necesar astfel încât drepturile de pensie ale militarilor să fie cuantificate exact şi fără suspiciuni.

Proiectul de lege, sigur, a venit destul de greu, au trecut doi ani de zile de când instituţiile şi specialiştii din domeniul apărării, din domeniul securităţii naţionale, dar şi rezerviştii, dar şi sindicatele care îi reprezintă pe militari, mă refer la rezervişti, au contribuit ca acest proiect de lege să fie unul sigur şi care să asigure un cadru juridic stabil pensiilor militare.

Acest proiect de lege vine să îndrepte discriminările care s-au creat pe legislaţia în vigoare între militari, între gradele militare, între structurile care compun sistemul naţional de securitate.

De aceea, rugămintea mea este, aşa cum am făcut-o şi la comisii, să dăm un vot pentru acest proiect de lege care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016, şi în perioada până la 1 ianuarie 2016 vom pregăti şi din punct de vedere tehnic punerea în aplicare a acestui proiect de lege.

Sigur că o dată cu adoptarea acestui proiect de lege asigurăm stabilitatea sistemului de securitate naţională, în sensul că există un orizont al carierei militare începând de la învăţământul militar sau recrutarea de militari profesionişti în sistem, până la a ajunge la pensionare.

Dar aş vrea să mai spun că în această perioadă am îndreptat şi alte nedreptăţi făcute militarilor. În primul rând, din legea pensiilor s-a eliminat acea prevedere discriminatorie care prevedea că nu se pot cumula pensiile militare cu alte venituri.

De asemenea, au fost îndreptate neajunsurile create la circa 18% din pensionarii militari prin vechea lege şi alte măsuri reparatorii care au fost realizate în această perioadă.

Eu vă mulţumesc pentru sprijinul pe care-l acordaţi sistemului naţional de securitate, având în vedere importanţa instituţiilor din acest domeniu în condiţiile actuale.

Vă mulţumesc şi sper că veţi da un vot favorabil acestui proiect de lege. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule ministru, mulţumesc foarte mult.

Bun. Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos, veniţi până la prezidiu. (Consultări.)

Domnul Dobre. Numai o secundă.

Pe procedură, domnul Cernea.

Comisia distribuie raportul acum.

A! Scuzaţi-mă! Comisia.

Domnule Cernea, comisia. Să citească comisia. Cu răbdare, ca după aceea să avem timp să şi discutăm.

Domnul Cernea nu se supără.

Domnul Ion Mocioalcă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să vă citesc raportul comun asupra Proiectului de Lege privind pensiile militare de stat.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate prin adresa nr. 529/2015 din 30 iunie 2015 cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege privind pensiile militare de stat.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 383 din 23.IV.2015.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privind acordarea pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţă comună în 30 iunie 2015.

La lucrări şi-au înregistrat prezenţa 23 de deputaţi din totalul de 24 de membri ai Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi 24 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Raportul comun a fost adoptat cu unanimitate de voturi pentru.

La dezbateri au participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, din partea Guvernului, domnul prim-ministru interimar Gabriel Oprea, domnul Mircea Duşa, ministru apărării naţionale, doamna Otilia Sava, secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul din MAPN, doamna Irina Alexe, secretar general adjunct al MAI, domnul general Florin Maciu, locţiitor al secretarului de stat pentru relaţia cu Parlamentul din MAPN, domnul Valeriu Roşu, director al Casei sectoriale de pensii a MAPN; domnii Nicolae Chesnoiu şi Matei Stanciuc, din partea Ministerului Afacerilor Interne, precum şi domnii Marian Corici, Ion Alexandru şi Eugen Iorga, din partea SRI.

Invitaţi: reprezentanţi ai structurilor asociative ale cadrelor militare şi ale poliţiştilor şi funcţionarilor cu statut special.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 29 iunie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Până dau cuvântul liderilor grupurilor parlamentare să-şi nominalizeze persoanele, pe procedură domnul Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Intervenţia mea pe procedură nu are legătură cu acest proiect de lege pe care-l salut şi care este un proiect important, dar are legătură intervenţia mea cu faptul că încălcăm din nou regulamentul...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Îmi cer scuze că vă întrerup cuvântul. Nu pot să vă dau cuvântul la dezbateri generale sau declaraţii politice. Vă rog frumos. Procedura, conform regulamentului, este strict legată de desfăşurarea şedinţelor de lucru. Dacă aveţi la ordinea de zi, e trecută; dacă aveţi la proiectul de lege pe care-l discutăm, vă dau cuvântul pe procedură. Dacă nu, nu pot, că aşa scrie regulamentul. OK!

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Atunci, la proiectul de lege, pe procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Semnalez că am vota acest proiect, dacă-l votăm astăzi, cu încălcarea regulamentului. Art. 69, alin. (2) spune că raportul ar fi trebuit să ne fie distribuit cu cel puţin trei zile, dacă suntem prima Cameră sesizată, şi cinci zile, dacă suntem Cameră decizională. Faptul că raportul vine acum, în plen, este o încălcare a regulamentului care...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mai spun o dată, v-am repetat şi data trecută, nu ştiu cum, vreţi să vă dau în scris în fiecare săptămână? Vă trimit eu în scris de la Cabinetul Preşedintelui. Este procedură de urgenţă la cererea iniţiatorilor, aprobată de către grupurile parlamentare care au lideri de grup. De la Senat a venit la noi pe această procedură ieri, Comitetul liderilor a stabilit amendamente şi raport pentru o zi, pentru că este ziua finală, ca să putem să-i ajutăm pe aceşti oameni s-o trimitem spre promulgare Preşedintelui.

Nu am încălcat regulamentul.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Ba da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dacă aţi făcut armata, înţelegeţi. Dacă n-aţi făcut-o, e un pic cam greu.

Vă mulţumesc foarte mult. Îmi pare rău că nu pot să vă dau cuvântul mai departe. vă urez o zi frumoasă.

Liderii grupurilor parlamentare, cine intervine?

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Măcar zece secunde. 10 secunde şi închei.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Kerekes de la UDMR.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

10 secunde, vă rog.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu vă rog frumos, e o chestiune foarte importantă pentru o parte a românilor. Nu este bine să fim penibili când nu trebuie să fim penibili.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Daţi-mi zece secunde şi termin.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

V-am dat pe procedură cât nu v-a dat nimeni cuvântul.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Uitaţi cât am vorbit: 30 de secunde.

10 secunde şi închei.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

De ce vă place să faceţi circ câteodată, nu vă înţeleg.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc.

În continuare, regulamentul îmi dă dreptate. Ar fi trebuit să facem o sesiune extraordinară pentru a respecta şi regulamentul şi pentru a vota aceste legi.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bine, domnule deputat.

Poate până se termină acest mandat, învăţaţi şi dumneavoastră regulamentul. Şi poate vă înscrieţi într-un grup parlamentar să vă explice un lider care sunt atribuţiile sale, şi atunci învăţăm mai multe lucruri. Dacă ne plimbăm dintr-un grup în altul şi devenim independenţi, n-o să înţelegem niciodată cum e regulamentul.

Domnul Kerekes.

Şi noi avem greşelile noastre.

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimate domnule ministru Duşa,

Domnul ministru Duşa a afirmat aici că a venit vremea să reparăm nedreptăţile pe care le-am comis, le-a comis cineva, cu patru-cinci ani în urmă, prin Legea nr. 119/2010, când au fost anulate şapte categorii de pensii de serviciu, printre altele şi pensia de serviciu a militarilor.

Într-adevăr, aveţi dreptate, domnule ministru Duşa, trebuie reparate aceste nedreptăţi. Dar astăzi, atât în Comisia pentru muncă, la şedinţa reunită a Comisiilor pentru muncă şi pentru apărare, atât în comisie, cât şi în plen, am auzit din partea vicepremierului Gabriel Oprea, o intervenţie remarcabilă în apărarea militarilor. Este îmbucurător faptul că domnul vicepremier, în calitate de general, îi are la suflet pe militari. Dar, permiteţi-mi, stimaţi colegi, să vă întreb, dacă vă aduceţi aminte cumva, în 2010, când au fost luate aceste pensii de serviciu şi au fost anulate printre altele şi pensiile de serviciu ale militarilor, cine a fost ministrul apărării naţionale? Ştiţi cine a fost? Domnul Gabriel Oprea. Şi, împotriva acestei legi a votat şi domnul Duşa, într-adevăr. Dar atunci...

Domnul Marian Neacşu (din bancă):

Aţi votat şi dumneavoastră, UDMR-ul.

Domnul Kerekes Károly:

Da, şi noi. Noi recunoaştem... Domnule coleg, noi recunoaştem că am greşit şi suntem de acord cu reparaţia. Măcar noi recunoaştem ştiţi, faţă de alţii.

Deci, domnul Gabriel Oprea, pe vremea aceea, trebuia să-şi dea demisia dacă-i avea la suflet pe militari. Dar domnia sa s-a ţinut de scaun mai mult decât să-i apere pe militari.

În aceste condiţii, oricum, chiar dacă ulterior se face astăzi o reparaţie şi domnul Gabriel Oprea n-a venit cu această autocritică, totuşi trebuie votată această lege. Noi o vom vota.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, aveţi cuvântul, în numele Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Iulian-Radu Surugiu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Partidul Naţional Liberal a susţinut şi în comisie şi va susţine şi astăzi acest proiect de lege privind pensiile militarilor.

Ştim cu toţii şi trebuie să recunoaştem faptul că militarii sau meseria de militar presupune foarte multe sacrificii, inclusiv sacrificiul suprem, astfel încât aceşti oameni îşi pun viaţa în slujba societăţii şi considerăm că un astfel de proiect de lege vine ca o recunoaştere din partea societăţii româneşti pentru sacrificiul pe care aceşti oameni sunt dispuşi să-l facă.

Din aceste motive, susţinem acest proiect. Considerăm oportun şi credem şi consider că ar trebui ca profesia de militar să fie ridicată, ca şi respectul pe care-l datorăm acestor oameni, la nivelul cuvenit.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult pentru mesajul dumneavoastră.

Domnule deputat, în numele Grupului parlamentar al PNL?

Domnul Gheorghe Emacu:

Nu. PSD.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte Emacu, domnule deputat, aveţi cuvântul.

După care doamna deputat Liliana Mincă.

Domnul Gheorghe Emacu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Apreciez spiritul dumneavoastră o dată în plus şi astăzi, dar nu apreciez într-o egală măsură unele afirmaţii pe care unii distinşi colegi de-ai noştri le-au făcut aici cu nonşalanţă şi uitând realitatea. Este vorba despre măsurile care au fost luate atunci când domnul Gabriel Oprea era ministrul apărării naţionale. Dacă ar fi să dăm timpul puţin înapoi, vom constata cu mare exactitate că, în fapt, la acea presiune extraordinară care s-a făcut în acele vremuri, ministrul Oprea fiind cu demisia în câteva rânduri pe masă, şi cu pumnul în masă dând, a făcut astfel încât o echipă de specialişti, de tehnicieni din toate structurile - apărare, interne, servicii - să gândească o formulă astfel încât pensiile militare să nu scadă. 90% din acestea nu au scăzut la vremea aceea, dimpotrivă, unele chiar au mai crescut, e adevărat, pensiile mai mici, 10% dintre acestea, printre care şi a mea, pentru că nu aveam vechimea completă, au scăzut.

Lucru care, Guvernul Ponta ulterior l-a corectat, iar astăzi domnul premier interimar şi domnul ministru au prezentat aici un proiect care cu adevărat aşează acolo unde trebuie să fie demnitatea şi, dacă vreţi, sub aspectul moral şi material pentru militarii şi cei care lucrează în structurile naţionale ale României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna deputat Mincă.

Doamna Liliana Mincă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pe data de 18.III.2015 am înregistrat la Biroul permanent sub nr. 313 un proiect identic al Legii pensiilor militare, un proiect care venea ca urmare a apelului făcut de către conducerea Sindicatului cadrelor militare disponibilizate către noi, parlamentarii, către Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi din Camera Deputaţilor.

Ne lăsăm orgoliile la o parte, n-avem nici un fel de problemă că acelaşi proiect de lege a venit de la Guvern, pentru că ştiu că ceea ce s-a dorit a face prin acest proiect de lege s-a făcut cu patru miniştri, cu zece secretari de stat, cu oameni care lucrează din 2012 la acest proiect de lege, care nu va face altceva decât să aducă la normalitate sistemul militar.

Parlamentarii democraţi şi populari vor vota pentru proiectul de lege al Guvernului, chiar dacă a venit mai târziu, a trecut prin Senat, a reuşit să obţină majoritate de voturi. Sunt convinsă că dumneavoastră, dragi colegi lideri de grupuri parlamentare, indiferent de culoarea politică, indiferent de greşelile pe care le-aţi făcut la un moment dat guvernând, astăzi o să votaţi pentru intrarea în normalitate a militarilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Mircovici, secretarul Camerei Deputaţilor.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor,

Probabil că de-a lungul timpului aţi observat că unul dintre grupurile parlamentare cu cea mai mare aplicare în ceea ce priveşte securitatea naţională a României îl reprezintă Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. N-a existat situaţie în care am privit altfel decât din punct de vedere al interesului naţional şi al siguranţei naţionale a României orice reglementare în domeniu. De aceea, şi astăzi vom vota, evident, Legea pensiilor militare, ca o recunoaştere a unei îndreptări a unei erori care s-a făcut la un moment dat.

Ca general încă în rezervă al armatei române, aş vrea în numele militarilor să mulţumesc Guvernului României pentru iniţiativă, să mulţumesc Guvernului României pentru faptul că a fost de acord cu multe din amendamentele pe care le-am făcut pentru ca această lege să fie cu adevărat o lege echitabilă şi vă mulţumesc dumneavoastră, domnilor colegi din toate grupurile parlamentare, pentru susţinerea pe care o aveţi pentru rezolvarea unei astfel de situaţii.

Rezolvă problema unei proiecţii în carieră pe care o are militarul, tânărul care pleacă la 14 ani în liceul militar şi ştie că va avea cele trei salve de armă în momentul în care va fi înmormântat, ca un semn al faptului că şi-a făcut datoria, rezolvă problema statutului de militar în rezervă a celor care nu au împlinit vârsta de 65 de ani şi au obligaţii militare, şi provin din rândurile cadrelor active ale armatei sau din rândul cadrelor celorlalte structuri de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, deci, le păstrează statutul de militar, elimină presiunea artificială făcută asupra sistemului public de pensii prin cuprinderea militarilor de la pensia de stat la pensia contributivă, în condiţiile în care pentru ei a contribuit statul român, şi nu ei ca persoane. Amendamentele rezolvă problema de echitate punând pe acelaşi plan luptătorii cu celelalte categorii de militari, prin faptul că s-a acceptat ideea venitului brut realizat ca bază de calcul a pensiilor, ne aduce oarecum la nivelul riscurilor judecătorilor, plecând de la faptul că s-a admis cuantumul de 80% din solda din ultimele şase luni din ultimii cinci ani.

Şi, de asemenea, limitează un element extrem de important: această lege poate fi un exemplu pentru alte categorii sociale din România, limitează la maximum venitului brut realizat, pensia pe care o poate avea un militar. Şi militarii au cerut ei această limitare, în condiţiile în care avem categorii sociale a căror pensie este uneori de două-trei ori mai mare decât veniturile realizate în activitate. şi nu din contribuţie, ci dintr-o prevedere a unei legi. Acea lege este într-adevăr o lege specială, legea militarilor este o lege care se bazează pe principiul activităţii pe care au desfăşurat-o şi este pensie de serviciu.

Pentru că nu vreau să revin la amendamentul pe care l-am respins, şi aş vrea acum să punctez în cadrul dezbaterilor generale, mai sunt vreo două probleme sau poate mai multe care vor trebui rezolvate. Una dintre ele se referă la nevoia de a fi aşa cum sunt celelalte armate ale NATO şi, de exemplu, armata Statelor Unite, pe care o avem ca exemplu.

Situaţia şi viaţa reală nu mai este cea pe care am cunoscut-o noi acum câţiva ani. Armata trebuie să fie un organism elastic: pe timp de confort să fie mai mică; pe timp de situaţii de criză sau posibil război să fie mai mare; iarăşi să devină mai mică şi iarăşi să devină mai mare. Aceasta pune militarul în situaţia de a fi în activitate, de a fi trecut în rezervă, de a fi rechemat în cadrele active, de a fi retrecut în rezervă şi aşa mai departe. Or, modul în care este socotită perioada între cele două momente în care este el în armată şi necuprinsă în cadrul pensiilor militare va trebui reglementat şi sunt convins că va fi într-o reglementare viitoare. Pentru că celui care e rechemat în activitate dintr-o perioadă de muncă i se socoteşte la pensie perioada respectivă, dar celui care e între două momente de militar nu se socoteşte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai aveţi 30 de secunde.

Domnul Niculae Mircovici:

Şi ultima problemă, domnule preşedinte. Noi avem nevoie de specialişti în armată. Acesta e motivul pentru care am apreciat că e bine ca 10 ani să fie vechimea, şi nu 15 ani pentru a beneficia de pensie militară. Avem cazuri de oameni care numai sub această formă i-am putea motiva pentru a-i aduce în armată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Nu mai sunt intervenţii. Mergem pe calupuri de câte 50.

Primul calup de la 1 la 50.

Domnul deputat Mircovici are un amendament la art. 16, poziţia 20 de la amendamente admise.

Domnule Mircovici, vă rog frumos să-l susţineţi.

Domnul Marian Neacşu (din bancă):

L-a susţinut.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

L-aţi susţinut? Perfect.

Supun votului amendamentul domnului Mircovici.

Să înceapă votul.

44 de voturi pentru, 9 abţineri, 49 de voturi împotrivă. Respins.

Supun votului amendamentul de la poziţia 20, amendamente admise.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

102 voturi pentru, 12 abţineri, 2 voturi împotrivă. Adoptat.

De la 21 la 50. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 51 la 100. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 100 la 126. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Anexa nr. 1. 146. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

Să nu fi greşit noi ceva. La 146, da, este anexa pe care au propus-o.

Nu există nicio obiecţie, niciun comentariu. Proiectul merge la votul final. Are caracter organic.

21. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii apelor.

Nu are amendamente raportul. Procedura este de urgenţă. Caracter ordinar.

Guvernul României.

Aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Numele, prenumele şi funcţia pe care o aveţi.

Domnul Iulian Jugan (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Jugan Iulian, secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin acest proiect de lege se propune modificarea şi completarea Anexei nr. 5 din Legea apelor nr. 107/1996, respectiv transpunerea noii liste de substanţe prioritare în domeniul apei. România are obligaţia de a prelua Directiva şi în mod particular, lista, fără a avea posibilitatea de a face modificări.

Proiectul a fost avizat de ministerele interesate, inclusiv de Ministerul Justiţiei, şi a primit avizul Consiliului Legislativ.

În consecinţă, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor susţine menţinerea formei adoptate deja de către Senatul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Raportul Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic.

Doamna preşedinte Carmen Moldovan.

Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu art. 95 şi 155 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege mai sus amintit.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996 ca urmare a necesităţii adaptării şi actualizării legislaţiei naţionale cu noile reglementări europene în acest domeniu.

Senatul a adoptat proiectului de lege.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru mediu a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Comisiei pentru afaceri europene.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii apelor. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte.

Dezbateri generale.

Nu există la dezbateri generale deputaţi independenţi, nu au dreptul la vot.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Domnule preşedinte,

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Citiţi art.14 încă o dată. Numai pe procedurile normale. Vreţi să vi-l mai citesc?

Vi l-au mai citit colegii mei care au condus şedinţe.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi nu suntem de acord cu respingerea cererii de reexaminare a preşedintelui şi permiteţi-mi că citez din această cerere: "Considerăm că raţiunea avută în vedere de iniţiatorul acestui proiect de act normativ, aceea că necesitatea unei transpuneri complete şi cu celeritate în legislaţia internă a directivelor europene referitoare la tematica menţionată este cel mai bine realizată printr-o hotărâre de guvern, nu se poate constitui sub nicio formă într-o raţiune de încălcare a legii fundamentale." Preşedintele a cerut foarte clar şi explicit că nu putem modifica printr-o hotărâre de guvern, aşa cum e prevăzut, o lege. Deci mi se pare fără precedent să decidem respingerea cererii de reexaminare încălcând legea fundamentală. Din acest motiv, nu vom vota şi, probabil, acest lucru se va dezvolta şi cu consecinţe, eventual, într-o decizie a Curţii Constituţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Celelalte grupuri parlamentare.

Domnule deputat, v-am spus, v-au mai spus colegii, articolul 14 vă prezintă obligaţiile pe care le aveţi şi drepturile pe care le aveţi conform regulamentului. Când se fac intervenţiile, o să vedeţi că scrie acolo la ... pentru ce procedură?

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Pe procedură...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pentru ce procedură? Vă rog frumos, procedură la acest proiect de lege?

Domnule deputat, domnule deputat, vă mai spun o dată, art.14 vă dă drepturile dumneavoastră care sunt folosite în procedura de drept comun. Este procedură de urgenţă. Este a cincea, a şasea intervenţie a mea.

Mai încolo, dacă treceţi de art.14, când daţi pagina, o să descoperiţi. Vă rog frumos să descoperiţi dumneavoastră, nu pot să vă spun de ce... vă urez o zi frumoasă. Cu tot respectul pe care îl am pentru dumneavoastră.

Mergem mai departe. Dacă sunt alţi colegi care vor să intervină?

Să ştiţi că vă dau cuvântul tot timpul. V-am mai spus o dată că la procedură de urgenţă nu puteţi să interveniţi. Sunt zile în care înţelegeţi, sunt zile în care nu vreţi să înţelegeţi.

Alţi colegi care vor să intervină din partea grupurilor politice parlamentare?

Dragi colegi,

Mergem mai departe. Nu sunt observaţii. Dacă nu sunt amendamente, raportul neavând, merge la votul final.

22. Proiectul de Lege privind economia socială. 49...

Citeşte, te rog eu frumos. Amendamente admise, 49, caracter ordinar.

Iniţiatorul are cuvântul.

Domnul Teodor Codrin Scutaru (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice):

Mulţumim, domnule preşedinte.

Mă numesc Codrin Scutaru şi sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Prin Proiectul de Lege privind economia socială se reglementează următoarele aspecte: se defineşte domeniul economiei sociale, se stabilesc măsurile de promovare şi de sprijinire a economiei sociale, condiţiile de atestare de către autorităţile publice a întreprinderilor sociale şi a întreprinderilor sociale de inserţie.

Economia socială reprezintă ansamblul activităţilor organizate independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general, interesele unei colectivităţi şi/sau interesele persoanelor nepatrimoniale prin creşterea gradului de ocupare a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile şi/sau producerea/furnizarea de bunuri, prestarea de servicii, execuţia de lucrări.

Economia socială are la bază iniţiativa privată, voluntară şi solidară cu un grad ridicat de autonomie şi responsabilitate, precum şi distribuirea limitată a profitului către asociaţi. Se definesc întreprinderile sociale, se stabilesc principiile care stau la baza economiei sociale, respectiv prioritatea acordată individului şi obiectivelor sociale faţă de creşterea profitului, controlul democratic al membrilor, exercitat asupra activităţilor desfăşurate, caracterul voluntar şi liber al asocierii în formele de organizare specifice domeniului economiei sociale, personalitate juridică distinctă, autonomie de gestiune şi independenţă faţă de autorităţi, alocarea celei mai mari părţi a profitului excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de interes general al unei colectivităţi sau interesul personal nepatrimonial al membrilor.

Se defineşte termenul de întreprindere socială de inserţie ca fiind întreprinderea socială care are permanent cel puţin 30% din personalul angajat aparţinând grupului vulnerabil, astfel încât timpul de lucru cumulat al acestor angajaţi să reprezinte cel puţin 30% din totalul timpului de lucru al angajaţilor. Are ca scop lupta împotriva excluziunii, discriminărilor şi şomajului, prin inserţia socio-profesională a persoanelor defavorizate. Sunt prevăzute măsuri de acompaniament şi, nu în ultimul rând, se înfiinţează un registru unic de evidenţă a întreprinderilor de economie socială, cu informaţii cu privind întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie.

În baza celor expuse anterior, propunem adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem în dezbatere un proiect de lege extrem de important în spaţiul economico-social al României cu care au fost sesizate Comisiile pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru industrie şi servicii, precum şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Avem aviz favorabil de la Comisia juridică de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru administraţie publică. De asemenea, proiectul a fost adoptat de Senat. Proiectul stabileşte cadrul principal, instituţional şi funcţional corespunzător economiei sociale, îndeosebi întreprinderilor sociale, în toate formele posibile, ca instrument principal ce desfăşoară activităţi în domeniul economiei sociale, în acord cu obiectivele Uniunii Europene, pe baza documentelor programatice adoptate la nivelul instituţiilor europene.

De asemenea, la elaborarea şi promovarea prezentului demers legislativ s-a ţinut cont şi de Rezoluţia Parlamentului European din 19 februarie 2009, referitoare la economia socială, prin care se reiterează rolul şi locul întreprinderii sociale în diversitatea formelor de organizare, ca factor important al dinamizării economiei sociale.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor propun plenului adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Doamna deputat Boghicevici, aveţi cuvântul.

Doamna Claudia Boghicevici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege defineşte economia socială, face distincţie între întreprinderile sociale, întreprinderile sociale de inserţie, stabileşte criteriile şi obligaţiile pentru acordarea atestatului de întreprindere socială, marca de inserţie şi facilităţile ce pot fi acordate.

Vă aduc aminte că se împlinesc aproape patru ani de zile de când am pus în discuţie acest proiect de lege. Am fost şi eu iniţiator pe un proiect asemănător care mi-a fost respins şi, din păcate, nu cred că suntem nici unul dintre noi mândri de forma finală a acestui proiect.

Este important însă că se aduc clarificările necesare, astfel încât cei care au scris proiecte, au înfiinţat structuri de economie socială au în sfârşit baza legală pentru o funcţionare corectă.

Este foarte important că se stabileşte modul în care se numesc membrii Comisiei naţionale pentru economie socială şi se stabilesc facilităţi pentru cei care doresc să înfiinţeze asemenea structuri.

Vă spun sincer că mi-aş fi dorit ca aceste facilităţi să fie mult mai atractive, în special în ceea ce priveşte implicarea de la nivel naţional, pentru că majoritatea facilităţilor cad în sarcina autorităţilor locale. Noi vom susţine acest proiect astăzi şi sperăm că acest pilon important al economiei, economia socială, va duce la crearea de locuri de muncă în special pentru persoanele aflate în grupurile vulnerabile.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Alte intervenţii?

Doamna deputat Nichita. Aveţi cuvântul.

Doamna Cristina Nichita:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De ce avem nevoie de o Lege a economiei sociale? Beneficiile sunt multiple. Aşa cum s-a amintit aici, proiectul de lege defineşte pentru prima dată economia socială şi reglementează modalitatea de atestare a întreprinderilor sociale.

Beneficiile sunt: accesarea flexibilă a fondurilor structurale, creşterea numărului de locuri de muncă, oferă incluziune socială, asigură o garanţie suplimentară de eliminare a inegalităţilor sociale şi este o modalitate de luptă împotriva sărăciei.

Pentru a înţelege greutatea acestui proiect, menţionez că actorii economiei sociale sunt: asociaţiile şi fundaţiile de orice fel, casele de ajutor reciproc ale salariaţilor şi pensionarilor, cooperativele de credit şi societăţile cooperatiste meşteşugăreşti, de consum, agricole, de valorificare, de locuinţe, de transporturi, forestiere, pescăreşti.

De asemenea, subliniez importanţa economiei sociale în ansamblul economiei naţionale. În anul 2012, 115.000 de angajaţi a avut România în economie socială, 2.708.765.000 lei - remuneraţii plătite. Impozitele provenite din economia socială, ajung la bugetul de stat, tot în 2012, aproape 400 de milioane.

În acelaşi timp, la jumătatea anului trecut, prin decizia luată de Guvernul Ponta, cu referire la deschiderea axei prioritare 6-1, schema de ajutor de stat - Dezvoltarea economiei sociale, au fost finanţate 275 de proiecte, înfiinţate 1.392 de structuri de economie socială şi create aproximativ 7.000 de locuri de muncă pentru persoanele din categorii vulnerabile.

Economia socială stă la baza dezvoltării multor state, la care noi doar tindem să ne aliniem. Acest fapt a fost pe deplin înţeles de Cabinetul Victor Ponta.

Doamna ministru Rovana Plumb, într-o cooperare armonioasă cu comisiile abilitate din Camera Deputaţilor - mă refer aici la Comisia pentru muncă şi protecţie socială - în colaborare cu organizaţiile societăţii civile, s-au străduit să ofere economiei sociale locul pe care aceasta trebuie să-l ocupe în cadrul economiei naţionale.

Le sunt recunoscătoare colegilor, Partidul Social Democrat votează pentru şi, vă rog, haideţi să dăm un vot economiei sociale şi o şansă categoriilor vulnerabile.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule Molnar, vă rog frumos.

Domnul Molnar Zsolt:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Economia socială este un concept nou şi interesant, în special pentru România.

Este un concept care este foarte bine definit şi răspândit în Europa de Vest şi noi, în România, avem semnale de la societatea civilă, de foarte mulţi ani, că trebuie să facem un pas în această direcţie, pentru că în ţările din Vest economia socială, în înţelesul pe care îl are, aduce o valoare adăugată în societate şi se pot rezolva foarte multe probleme locale care, prin intervenţia statului, poate s-ar rezolva puţin mai greu. Însă ceea ce văd în această lege şi ceea ce s-a şi spus în spaţiul public, de foarte multe ori, este că noi adoptăm acest termen de economie socială într-o formă oarecum restrictivă.

În Vest economia socială nu se referă doar la categoriile sociale care sunt în dificultate, ci reprezintă mult mai multe elemente, se pot găsi mult mai multe configuraţii care să intre în economia socială.

De aceea, noi considerăm că această lege aduce un punct esenţial din punctul de vedere al atestării şi al introducerii noţiunii de economie socială în România, însă facilităţile acordate sunt majoritatea pentru acele forme de economie socială de inserţie care aplică acest termen restrictiv. UDMR va susţine acest proiect de lege, însă pentru a avea o economie socială de tipul celei din vest şi pentru a reuşi să aducem aceeaşi valoare adăugată pe care o au colegii noştri, trebuie să găsim şi soluţii de finanţare pentru aceste întreprinderi de economie socială şi este foarte important ca Guvernul, din momentul în care se gândeşte la bugetul de anul viitor, să găsească facilităţi pentru a ajuta aceste forme de economie socială.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Pe procedură. Domnul deputat Cernea, pe procedură.

Să-mi spuneţi şi mie articolul pentru care vreţi să interveniţi.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Articolul 14, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, articolul 14 vă conferă dumneavoastră dreptul de a vorbi la procedurile de drept comun. Vă rog frumos să mă ascultaţi, v-a spus şi domnul Vlase, v-a spus şi domnul Iordache, toţi cei care conduc şedinţa de plen. Eu vă ascult, dar este...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Să-mi spun şi eu punctul de vedere, totuşi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu aici, în Comisia pentru regulament. Am mai avut discuţia asta cu dumneavoastră. Vă rog frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Nu în comisia asta...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos, domnule deputat, să citiţi foarte bine. Preşedintele Camerei Deputaţilor dă cuvântul unui deputat care se referă strict la problema pe care o are. În Regulamentul Camerei Deputaţilor, la art.14, vă dă 20 de secunde. Celelalte două...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Se pot cumula...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

...se pot cumula, dacă aveţi acordul celorlalţi colegi care sunt în sală. Asta este la procedura de drept comun. Scrisă şi la drept comun.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Pot să-mi spun totuşi punctul de vedere?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Membrii Comisiei pentru regulament, la procedura de urgenţă, au stabilit că doar liderii grupurilor politice parlamentare pot interveni. Vă rog frumos, aveţi un...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Nu este aşa.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi un coleg, în partea dreaptă, care, dacă nu înţelege regulamentul, poate să se ducă la comisie să-l înţeleagă. El a votat împreună cu colegii săi, cinci oameni au votat acest regulament. Am spus de fiecare dată că este o discriminare între procedura de fond şi procedura de urgenţă. Nu...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Articolul general este articolul 14, care acordă drepturile pentru neafiliaţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos să vă uitaţi la procedura...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Nu poate rămâne...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

... de luare de cuvânt la fiecare text de lege.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Este un abuz şi nu pot lucrurile să rămână aşa.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt de acord cu dumneavoastră.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Am şi eu drepturi, suntem egali şi dumneavoastră, şi eu.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt de acord cu dumneavoastră.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Am dreptul să iau cuvântul, atunci când doresc, la un proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, sunt de acord cu dumneavoastră, cu respectarea regulamentului. Ceea ce v-am rugat de două luni de zile, de o lună şi jumătate, este să faceţi o iniţiativă de proiect de hotărâre de modificare a regulamentului sau să le cereţi celor din Comisia de regulament să modifice, să pună în corelare articolul 14, că acolo v-aţi oprit dumneavoastră cu cititul. Articolul de la procedura de drept comun, care este la pagina 25, şi procedura de urgenţă, secţiunea a IV-a, pagina 115, începând cu art.115... să vedeţi că există o eroare între art.14, articolul... vă dau imediat... art.101 şi articolul pe care l-au făcut colegii dumneavoastră şi ai mei, la procedura de urgenţă, art.118: "În faza dezbaterilor generale," - şi acesta este articolul pe care trebuie să-l înţelegeţi, că eu mă raportez la el -, "fiecare grup parlamentar poate interveni o singură dată, iar durata luării de cuvânt este de maximum 5 minute."

Dacă legiuitorul, adică Camera Deputaţilor, prin propunerea Comisiei pentru regulament, avea intenţia de a da cuvântul şi deputatului neafiliat, care are 20 de secunde, făcea trimitere directă, cum este şi în alte articole, la art.14.

Şi atunci, eu vă spuneam, domnule deputat, aveţi 5, 4 secunde, 25 de secunde la dispoziţia dumneavoastră.

Pe cale de consecinţă, eu nu pot să aplic decât art.118, pentru că aceasta este procedură de urgenţă. Ce să fac eu? Cum să încalc eu regulamentul?

Vă dau... aveţi dreptate că trebuie să luaţi cuvântul, rugaţi-i pe colegi să schimbe.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Bun. Dacă-mi permiteţi, totuşi, pe procedură, să-mi spun şi eu opinia, pentru că nu numai că nu mi-aţi dat cuvântul la dezbateri generale...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu la mine trebuie s-o spuneţi, domnule deputat, în comisia...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Nu mi-aţi dat cuvântul nici la ...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, nu mie trebuie să-mi spuneţi, ci Comisiei pentru regulament. Nu colegii dumneavoastră trebuie să asculte argumentele pertinente pe care le aveţi, dar nu putem să rezolvăm problema.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Putem s-o rezolvăm. Putem s-o rezolvăm, dacă-mi permiteţi, pentru că art.14 are forţa unui articol general, care statuează drepturile. Or, în aceste drepturi este prevăzut faptul că am dreptul să vorbesc şi eu şi orice alt deputat neafiliat în limita de 20 de secunde, dar care se pot cumula la dezbateri generale. Fără... nu este nicio precizare făcută că la procedura de urgenţă deputaţii neafiliaţi nu au dreptul, nu este nicăieri în regulament acest lucru. Or, cred că articolul care primează este acesta, articolul general. Articolul 118, pe care l-aţi invocat, are într-adevăr o ambiguitate, pentru că se referă doar la grupurile parlamentare, dar cred că articolul care are forţă mai mare este cel cu caracter general.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu există. Domnule deputat...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Articolul 14 care s-a dat...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

În Legea nr. 20/2000, pentru construirea fiecărui proiect de lege şi a unui proiect de hotărâre, vă explică foarte clar: nu există un articol mai puternic decât altul în cadrul unui text de lege, decât dacă unul se votează organic şi celălalt are caracter ordinar. Sunt decizii ale Curţii Constituţionale, vă rog frumos, să nu mai inventăm după 25 de ani Constituţia.

Vă mulţumesc.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Nu poate exista o...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult. Am tot respectul pentru dumneavoastră. V-am dat cuvântul de zeci de ori. Vă arăt în stenograme, când aţi acceptat, zile, şi aţi ştiut ce aţi vorbit la votul final. Nu pot să vă dau cuvântul, pentru că textul făcut de comisie spune că doar grupurile parlamentare, fiecare grup parlamentar. Diferenţa - la procedura de drept comun aveţi dreptul la 20 de secunde, şi grupurile parlamentare au dreptul la doi vorbitori, fiecare câte cinci minute. Aici grupurilor politice parlamentare li se limitează vorbitul la un singur membru al grupului parlamentar, şi la trei minute. Deputaţii independenţi nu mai au dreptul la cuvânt. Ce să fac eu? Eu aplic regulamentul.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Este un abuz ceea ce faceţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt de acord cu dumneavoastră, dar nu este abuzul nostru, este al regulamentului. Dacă legea face un abuz, o schimbăm.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos, domnul Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu e vorba de colegul nostru Remus Cernea, e vorba de toţi ceilalţi colegi care sunt neafiliaţi. Textul de lege, la art.118, nu interzice, domnule preşedinte şi dumneavoastră ştiţi că e un principiu de drept care spune că dacă nu este interzis, este permis.

La art.116, anterior, tot la procedura de urgenţă, li se dă voie tuturor deputaţilor să facă amendamente. Păi, în condiţiile în care faci amendament şi nu-l susţii, pe art.118, cum poţi... să-ţi dea voie să faci amendament şi să nu-l susţii?! Deci este clar că, dacă la art.116, la procedura de urgenţă, toţi deputaţii din Parlamentul României au voie să facă amendamente, este clar că au şi dreptul să şi le susţină. Cum puteţi să-i spuneţi: "domnule, faci amendament, dar nu vii la pupitru să ţi-l susţii?!" Şi atunci se completează art. 14 cu alin. (1) care spune că are dreptul la 20 de secunde intervenţie de la tribuna Parlamentului şi, după părerea mea, 20 de secunde nu cred că grevează atât de mult activitatea Parlamentului României, încât să nu-l lăsaţi să-şi spună punctul de vedere.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Lecţia II de regulament. Amendamentele se depun în comisie, dragi colegi, şi se susţin de către parlamentari, pe baza unei propuneri făcute de către preşedintele de comisie, în intervalul de timp care nu este egal sau identic cu intervalul de timp pentru dezbateri generale.

Pe cale de consecinţă, dezbaterile generale sunt pentru grupurile parlamentare, şi procedura de drept comun, pentru deputaţii independenţi sau neafiliaţi, care au 20 de secunde.

În procedura de urgenţă, doar grupurile parlamentare au trei minute. Când vin amendamentele, fiecare parlamentar, indiferent că este neafiliat, independent sau într-un grup parlamentar, poate să susţină. M-aţi înţeles? Dumneavoastră, ca membru al Comisiei pentru regulament, neştiind şi confundând dezbaterile generale cu susţinerea amendamentelor, încep să mă gândesc dacă nu e prea târziu să vă explic acest lucru.

Mergem mai departe.

La dezbateri generale, dacă mai sunt luări de cuvânt?

Pe procedură, domnule Marian Neacşu.

Eu cred că am fost suficient de clar. Da, bine, pentru dumneavoastră nu pot să fiu clar niciodată.

Domnul Marian Neacşu:

Eu, da, eu cred că argumentele dumneavoastră au fost suficiente, n-am să mai dezvolt subiectul şi n-am să mai citesc regulamentul şi pentru cei care, se pare, ar trebui să fie cei care l-au făcut.

Voiam, domnule preşedinte, ca în numele grupului parlamentar să vă solicit ca plenul să fie de acord, la ora 15,00 să închidem cu vot final, deoarece la ora 15,30 Grupul parlamentar al PSD are programată o şedinţă la sala de grup.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Perfect.

Vă supun votului această chestiune. Votul final la ora 15,00.

Să înceapă votul.

73 de voturi pentru, o abţinere, 26 de voturi împotrivă. Adoptat.

Dacă nu mai sunt luări de cuvânt la dezbateri generale, mergem pe amendamentele admise. Calupuri de 20.

De la 1 la 20. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 21 la 40. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 41 la 49. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Ne vedem la ora 14,00.

Membrii Biroului permanent şi ai Comitetului liderilor, ne vedem la ora 13,50 la şedinţa de Birou permanent.

- După pauză -

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reluăm şedinţa de astăzi.

4. Suntem la Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar.

Sunt 9 amendamente admise, unul respins.

Procedura este de urgenţă, caracterul organic.

Pe procedură, doamna deputat Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

V-aş ruga să admitem ca cele două proiecte de opinie care sunt în momentul de faţă la punctele 30 şi 31 de pe ordinea de zi să fie aduse imediat după ce se dezbate acest proiect de lege, pentru că sunt două proiecte de opinie extrem de importante privind agenda europeană pentru securitate şi privind migraţia, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi acordul liderului grupului?

Doamna Ana Birchall:

Da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Susţin acest punct de vedere. Am permis preşedintei Comisiei pentru afaceri europene să aibă această susţinere, Domnia Sa având şi motivaţia, în consecinţă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Noi suntem, în acest moment, la PL-x 527, după care mergem la 31, 32, da?

Pregătiţi-vă cartelele pentru aprobat. Facem 31, 32, după aceea mergem cu cel de la Comisia juridică, da?

Deci, avem pe poziţiile 31 şi 32 două COM-uri, care durează 10 minute, pe care le facem imediat după poziţia 4, da? Dacă sunteţi de acord, da?

Pregătiţi-vă cartelele. Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

133 de voturi pentru, două abţineri, zero voturi împotrivă. Aprobat.

La 527, iniţiatorii dacă doresc să ia cuvântul?

La PL-x 527/2015, adică la Legea nr.7/2006, dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul?

Domnul Iordache, din partea iniţiatorilor, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În această zi, noi vrem să revenim la normalitate şi spunem un singur lucru: că, în momentul în care a fost adoptată Legea nr.119/2010, în care au fost desfiinţate 7 categorii de pensii speciale, s-a produs o mare eroare. Şi spun asta, discutând acum de funcţionarii publici parlamentari, în care considerăm că, prin acest proiect de lege, care este în dezbatere acum, instituim un regim reparatoriu, pentru că, în acel moment, în momentul 2010, au fost deposedate de drepturile câştigate - discriminatoriu, considerăm noi - 7 categorii socioprofesionale. Şi discut acum despre funcţionari publici parlamentari, de parlamentari, despre grefieri - care, printr-o lege adoptată tot în Parlament, a revenit la normalitate -, de piloţi şi de personalul navigant, de consilierii Curţii de Conturi, de militari - care, astăzi, printr-un vot unanim, l-am adoptat -, cât şi despre diplomaţi; proiectul cu diplomaţii urmează după acest proiect de lege.

Foarte scurt, considerăm, domnule preşedinte, că trebuie să facem odată dreptate. S-a greşit în 2010. Este momentul, acum, în 2015, să revenim la normalitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Domnule preşedinte Adrian Solomon, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Solomon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, cu modificările ulterioare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reintroducerii pensiei de serviciu pentru această categorie de persoane.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele pentru clarificarea unor aspecte privind aplicarea legii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptat de Senat în şedinţa din 29 iunie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul profesor Stanciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnule profesor, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulţumesc, distinse domnule preşedinte.

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Sunt onorat, astăzi, să susţin în faţa dumneavoastră, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, aceaastă iniţiativă legislativă, la care sunt şi parte.

Spun acest lucru, că sunt onorat, pentru că în 23 de ani de activitate în acest Parlament, ceea ce vă doresc şi Domniilor Voastre, - din care zece, preşedinte al unei comisii -, am putut să-mi aduc contribuţia la legile pe care le-am iniţiat sau pe care le-am primit la comisie, prin faptul că am avut o mână dreaptă, adică funcţionarii parlamentari, competenţi, la obiect în intervenţii, sintetici şi, aş spune eu, dăruiţi acestei activităţi.

Ceea ce trebuie să facem prin această lege - să mărim atractivitatea acestui domeniu şi, în loc să avem mâini moarte care se califică la locul de muncă, să avem oameni cu background, oameni cu dăruire care doresc să servească ţara şi cetăţenii.

Grupul parlamentar al PSD, în ceea ce priveşte susţinerea, are în vedere următoarele lucruri: importanţa socială a activităţii prestate; nivelul studiilor necesare spre a accede la această funcţie de consilier parlamentar; interdicţiile şi incompatibilităţile pe care le au aceşti domni, ceea ce conduce la imposibilitatea de a desfăşura alte activităţi ca să câştige bani spre a contribui la pensie; cerinţa imperioasă a Uniunii Europene la preaderare, de a avea un statut special pentru ei, statut pe care l-au avut şi în perioada interbelică, statut care se găseşte în diferite ţări europene, vedeţi Franţa, Belgia, Germania etc.

Dacă avem în vedere ideea unui Parlament puternic, acesta are două verigi: dumneavoastră, parlamentarii, şi funcţionarii parlamentari. O verigă dacă este slabă, vom avea un Parlament slab, slugarnic, ceea ce PSD nu-şi poate permite.

Ca atare, aştept votul dumneavoastră, pentru viitorul Parlament puternic.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt. Mergem la amendamentele admise.

Primul amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al doilea amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al treilea amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al patrulea amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al cincilea amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al şaselea amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al şaptelea amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al optulea amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al nouălea amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Dragi colegi, proiectul de lege merge la votul final. Are caracter organic.

Primul COM este 69, da? Doamna Birchall.

COM 185, da?

5. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, agenda europeană de securitate, COM 185.

Doamna preşedinte Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în fond cu analiza acestei comunicări.

În elaborarea opiniei, ne-am bazat pe proiectul de opinie al Comisiei de apărare, al Ministerului Afacerilor Externe şi al Ministerului Afacerilor Interne.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 23 iunie 2015, fiind adoptată în unanimitate.

Este o opinie foarte largă. Eu îmi permit doar să vă aduc în vedere câteva aspecte extrem de importante pe care noi le-am semnalat, şi anume că acţiunile teroriste pe scară largă, migraţia masivă din nordul Africii, cât şi atacurile cibernetice pe scară largă asupra unor obiective bine protejate par să indice existenţa unor sponsori sau state sponsor, purtând marca războiului hibrid. Am solicitat Comisiei Europene şi Serviciului European de Acţiune Externă să pregătească modalităţile de acţiune în cazul recursului la clauza de solidaritate şi la clauza de apărare reciprocă.

De asemenea, am felicitat instituţiile europene şi statele membre care susţin că acquis-ul Schengen să fie păstrat şi apărat împotriva oricărei încercări de a utiliza ameninţările de securitate pentru a limita libertatea de circulaţie.

Acest proiect de opinie, aşa cum eu am spus, este foarte extins şi supun votului dumneavoastră în întregime acest proiect de opinie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Luări de cuvânt, la dezbateri generale? Nu sunt.

Obiecţii, comentarii? Nu. Merge la votul final.

Şi COM 240, da?

6. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la comunicarea comisiei de către Parlamentul European, Consiliul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor, o agendă europeană privind migraţia, COM 240.

Aveţi cuvântul, doamna preşedinte.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru examinarea în fond a acestei comunicări şi ne-am întemeiat opinia pe punctele de vedere primite de la Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne şi alte instituţii.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 23 iunie 2015, fiind adoptată în unanimitate.

Am salutat reafirmarea principiilor solidarităţii şi distribuirii echitabile a răspunderii dintre statele membre, dar am şi precizat că este necesar să se păstreze un raport corect între solidaritate şi responsabilitate.

De asemenea, am arătat că respectarea principiului solidarităţii trebui asociat şi susţinut de principiul voluntariatului.

Am admis necesitatea ca emigraţia legală să beneficieze şi în continuare de probleme de inserţie bine structurate.

De asemenea, am constatat că în cadrul procedurii de resettlement au apărut deja solicitări de a se analiza posibilitatea ca migranţii să fie procesaţi extrateritorial în state din afara Uniunii Europene şi am încurajat analizarea unei asemenea soluţii pentru a se evita tragediile precum cele din Marea Mediterană sau alte posibile riscuri, inclusiv de securitate.

Acest proiect de opinie este foarte complex, este foarte bine structurat, este mult mai larg şi eu îl supun atenţiei dumneavoastră şi votului dumneavoastră în întregime, aşa cum a fost elaborat de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale? Nu sunt.

COM-ul merge, proiectul de hotărâre privind aprobarea COM-ului merge la votul final.

7. Proiectul de Lege privind acordarea pensiilor de serviciu membrilor corpului diplomatic şi consular din România.

Caracter organic; procedură de urgenţă; 12 amendamente admise.

Iniţiatorii? Domnul Iordache. Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Acest proiect de lege, stimaţi colegi, este, la fel ca şi precedentul proiect, un act reparatoriu. În 2010 şi acestor categorii socioprofesionale le-au fost tăiate pensiile speciale.

Considerăm că personalul din ambasade şi personalul consular sunt oamenii care ne reprezintă cel mai bine şi sunt supuşi unui risc şi unor condiţii anormale.

De aceea, din punctul nostru de vedere, al iniţiatorilor, trebuie să revenim şi la această categorie socioprofesională, cu pensie specială.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Vă rog frumos să prezentaţi raportul, domnule preşedinte.

Domnul preşedinte Adrian Solomon.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Solomon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind acordarea pensiei de serviciu membrilor corpului diplomatic şi consular al României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea pensiei de serviciu pentru membrii personalului diplomatic şi consular, dacă îndeplinesc condiţiile cumulative de pensionare, vârstă şi stagiu complet de cotizare prevăzute în sistemul public de pensii, precum şi vechimea efectivă în diplomaţie, de cel puţin 15 ani, respectiv vechimea în activitatea de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, pentru clarificarea unor aspecte privind aplicarea legii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptat de Senat în şedinţa din 29 iunie, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale.

Domnul profesor Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Distinse domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri şi domnule Nicolăescu,

Există o vorbă din popor pe care toţi o cunoaşteţi şi cred că aţi şi aplicat-o în viaţă: să nu fii scump la tărâţe şi ieftin la mălai.

În 2010, când s-a luat această măsură radicală, fără să se măsoare, ci numai să se taie, din cei 8.500 de beneficiari ai aşa-numitelor pensii nesimţite, personalul consular, cei din ambasade, reprezentau circa 8% şi le-au fost tăiate drepturile salariale cu 50%.

Deci, iată, cei care sunt interfaţa între statul român şi alte state sau cetăţenii acelora ajungeau la un salariu, am putea spune, total inadecvat în raport cu colegii lor cu care stăteau de vorbă.

Cred însă că o mare parte dintre dumneavoastră aţi fost în străinătate în delegaţii parlamentare, aţi beneficiat de profesionalismul şi competenţa unor astfel de ambasadori ai României pe diferite paliere şi v-aţi convins că într-un timp relativ scurt aţi primit informaţiile necesare spre a putea reprezenta, în convorbirile cu colegii dumneavoastră din alte parlamente, România cu cinste.

Pentru aceste lucruri, pentru a înţelege că la circa 400 de oameni li s-au tăiat pensiile cu 50% şi nu reprezintă un capăt de ţară, PSD-ul vine astăzi, în faţa dumneavoastră, şi vă propune un singur lucru: haideţi să fim scumpi la mălai şi ieftini la tărâţe. Altfel, imaginea României în lume va avea de suferit.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi votul dumneavoastră să consfinţească că suntem parteneri cu românii care ne apără interesele dincolo de graniţe.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va susţine acest proiect de lege şi va vota, în consecinţă, în favoarea lui. Pe de o parte, considerăm că, dacă în momentul de faţă există tendinţa de revenire la ce a fost în trecut, în ce priveşte aceste pensii de serviciu, atunci este normal să se întâmple aşa pentru toate categoriile care au beneficiat de ele, fără excepţie.

Pe de altă parte, salut acest demers în nume personal, pentru că el pune capăt, după părerea mea, unei situaţii discriminatorii care a fost generată de Ordonanţa de urgenţă nr.96/2013 care consacra o serie de indemnizaţii pentru un anumit număr de foşti diplomaţi, adică genera două categorii de foşti diplomaţi: cei care beneficiază şi cei care nu beneficiază.

La vremea respectivă, am venit în faţa dumneavoastră şi am spus că este un act discriminatoriu, incorect. Rămân la această părere şi, de aceea, mă bucur, o dată în plus, că adoptăm astăzi acest proiect de lege, pentru că punem capăt acestei situaţii pe care, din nefericire, tot noi am generat-o.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Intrăm pe amendamentele admise.

Calupuri de câte 5.

Sunteţi de acord? Vă mulţumesc.

De la 1 la 5.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 6 la 10.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 11 la 12.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Proiectul de lege merge la votul final.

Are caracter organic.

Poziţia 16, PL-x 134/2015, este ultimul proiect de lege pe care-l discutăm astăzi. 60 de amendamente admise, 5 respinse.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.31 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr.241/2006; raportul suplimentar.

Domnul preşedinte Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Comisiile reunite au întocmit raportul suplimentar.

Aş vrea doar să fac menţiunea că discuţia s-a purtat în jurul art.27 şi vreau să-i liniştesc pe colegii mei de la Partidul Naţional Liberal îngrijoraţi fiind că ar putea să crească costurile prin înfiinţarea de sucursale.

Textul final, aşa cum am convenit împreună în comisii, spune că înfiinţează sedii secundare.

În conformitate cu Legea nr.31, prin sedii secundare se înţelege: sucursală, reprezentanţă, agenţie, punct de lucru sau alte asemenea acestora înfiinţate odată cu înfiinţarea societăţii, sau ulterior.

În consecinţă, pot înfiinţa sucursală sau punct de lucru, în funcţie de dimensiunea sau costurile pe care le implică acea localitate. Cu alte cuvinte, cred că este rezolvat deopotrivă şi punctul de vedere al stângii, şi al dreptei. Cu această observaţie, supunem aprobării plenului proiectul de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Continuăm procedura. Dezbateri generale mai sunt?

Doamna Lucia Varga.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Stimaţi colegi,

Noi ne vom abţine de la votarea acestui proiect de lege, pentru că, prin această modificare a articolului prezentat anterior, se introduc costuri suplimentare. De fapt, legea se doreşte a fi o lege prin care să mulţumească o clientelă politică, să angajeze în aceste sedii oameni pentru a mulţumi activul de partid şi consecinţa majoră va fi creşterea costurilor şi factură mai mare la apă pentru cetăţean.

Prin urmare, ne vom abţine, pentru că nu suntem de acord cu acest articol de înfiinţare a sediilor şi a sucursalelor pentru operatorii de apă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt?

Vă mulţumesc foarte mult.

Intrăm pe amendamentele admise.

Domnul Antal. Vă rog frumos să mă iertaţi.

Domnul deputat Antal, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă cer scuze pentru acest intermezzo, dar s-a mai discutat acum şi un alt articol despre care nu s-a făcut referire, şi anume art.40... adică 33 alin.(1): "constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art.39 se va face de către personalul împuternicit al Gărzii Naţionale de Mediu". Şi era în discuţie un text, care cred că era mai convenabil, ca pentru persoanele fizice, nu pentru persoanele juridice, pentru că este de înţeles că pentru persoanele juridice să facă acest control şi să dea amenzi Garda de Mediu, dar pentru persoanele fizice ar fi fost mai bine dacă personalul împuternicit de primar avea această şansă, să verifice dacă sunt legate la canalizare, ce fac cu apele uzate şi aşa mai departe. Din păcate, acest amendament nu a fost agreat de majoritate, dar eu cred că la aprobarea articolelor, dacă va fi prezentat acest articol, majoritatea vor înţelege, dintre colegii noştri, că este, totuşi, nevoie de o implicare a primăriei în acest lucru, pentru că Garda de Mediu nu are personal suficient în fiecare oraş sau localitate să facă aceste verificări şi să dea şi amenzi, dar primăria, desigur, ar trebui să se implice în această activitate.

La art.26, în prima fază, noi ne-am abţinut, pentru că ni s-a părut că este o dispută, era o dispută procedurală, dar, până la urmă, aşa cum vi s-a explicat, că sediile secundare înseamnă punct de lucru sau sucursală, şi colegii noştri liberali ar fi fost de acord să se introducă punct de lucru numai la acest articol, aşa încât cred că legea poate să fie votată de către grupul nostru parlamentar şi presupun că amendamentul prezentat la poziţia 56, despre care v-am vorbit, să fie agreat de plenul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Intrăm pe amendamente. La ce punct? La dezbateri generale? Aveţi cuvântul. Vă rog frumos. Nu ştiam ce...

Domnul Victor-Gheorghe Manea:

Domnilor colegi,

Aşa cum am susţinut şi la comisie, Garda de Mediu trebuie să verifice persoanele juridice. Atributul verificării pentru persoanele fizice trebuie să fie al primarului, prin aparatul propriu, fie prin Poliţia comunitară, fie prin instituţiile pe care le are în subordine.

Nu poate Garda de Mediu, cu 50 de angajaţi într-un judeţ, să verifice mii de case dacă sunt racordate la reţeaua de apă sau nu sunt racordate la reţeaua de apă.

De aceea, vă rog să votăm amendamentul supus în plen, ca Garda de Mediu să verifice persoane juridice, iar aparatul primarului să verifice persoane fizice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Nu mai sunt luări de cuvânt. Mergem pe amendamentele admise. Sunt 60.

Calupuri de 20. Sunteţi de acord?

Mulţumesc foarte mult.

1-20. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

21-40. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

41-60. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Proiectul de lege merge la votul final.

Pauză cinci minute. Intrăm în votul final la 15,05.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală. 15,05-15,10 - votul final. Stafful tehnic, pregătiţi lista pentru votul final.

- După pauză -

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele, pentru a face o verificare, în ultima sesiune de vot a acestei sesiuni ordinare. Avem 21 de proiecte de legi pe ordinea de zi. Pregătiţi-vă cartelele. Să înceapă votul.

Liderii grupurilor parlamentare să-şi ia extrasul de prezenţă.

Domnule deputat, un anunţ important, vă rog frumos.

Domnul Aurelian Mihai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este un anunţ fericit, astăzi, în ultima zi a sesiunii parlamentare. Şi anume: doream să aduc la cunoştinţa dumneavoastră faptul că este o premieră pentru comunitatea de români din Spania să aibă în sfârşit un primar - cetăţean român, după alegerile din 24 mai, alegerile locale din această ţară.

Astfel, aş fi dorit astăzi să împărtăşesc bucuria împreună cu dumneavoastră şi să vă spun că Aurel Truţă, de 39 de ani, albaiulian, este, începând din această lună, primarul român, primul din Spania, căruia îi urăm mult succes în cariera dumnealui şi, bineînţeles, îl asigurăm că uşa Parlamentului, pentru problemele românilor, va fi întotdeauna deschisă, atât pentru dumnealui, cât şi pentru alţi români aici, în Parlamentul României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu foarte mult.

Putem începe votul?

1. Raportul privind activitatea Grupului pentru combaterea traficului de persoane pe anul 2014.

Comisia pentru afaceri europene vă propune adoptarea.

Să înceapă votul.

286 de voturi pentru, o singură abţinere. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Agenda europeană privind securitatea - COM (2015) 185. Să înceapă votul.

289 de voturi pentru, o abţinere, niciun vot împotrivă. Adoptat.

3. Următorul COM. COM 240 - O agendă europeană privind migraţia. Să înceapă votul.

Mulţumesc.

288 de voturi pentru, 5 abţineri, niciun vot împotrivă. Adoptat.

Legi ordinare. Respingeri.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.152 din 1998.

Comisia pentru administraţie vă propune respingerea. Să înceapă votul.

289 de voturi pentru, 3 abţineri, niciun vot împotrivă. Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea art.10 din Legea nr.152/1998.

Şi aici Comisia pentru administraţie vă propune respingerea. Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

292 de voturi pentru, două abţineri.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.152/1998.

Şi aici Comisia pentru administraţie vă propune respingerea. Să înceapă votul.

288 de voturi pentru, două abţineri. Adoptat.

7. Propunerea legislativă privind fondul de garantare a asiguraţilor.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea. Să înceapă votul.

184 de voturi pentru, 98 de abţineri, 11 voturi împotrivă. Adoptată.

8. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

Comisiile juridică şi pentru cultură vă propun adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.

292 de voturi pentru, un singur vot împotrivă. Adoptat.

9. Proiectul de Lege privind modalitatea de gestionare a vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz.

Şi aici Comisia pentru industrii şi Comisia pentru mediu vă propun adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.

293 de voturi pentru. Adoptat.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.6/2014.

Comisia pentru administraţie vă propune adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.

289 de voturi pentru, două voturi împotrivă. Adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare 241/2006.

Comisiile pentru mediu şi pentru industrii vă propun adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.

201 voturi pentru, 90 de abţineri, 3 voturi împotrivă. Adoptat.

Explicarea votului.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Gheorghe Manea:

Domnilor,

Ne-am abţinut la această lege, care în fond este bună, pentru că nu putem împărţi România în două categorii, în cetăţeni peste 30.000 de locuitori şi cetăţeni sub 30.000 de locuitori.

Doi. Trebuie să lăsăm libertate primarilor, prin ADI-uri, să decidă ceea ce fac cu companiile de apă.

Trei. Punem în spatele unei instituţii guvernamentale, Garda de Mediu, un control asupra cetăţeanului, pe care nu-l poate exercita.

Patru. Mă gândesc la câţi bani încasează companiile de apă când sunt inundaţii în România pe taxa de ploaie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art.36 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.83/2014.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget vă propun adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.

293 de voturi pentru, două abţineri. Adoptat.

13. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate.

Comisia pentru apărare vă propune adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

296 de voturi pentru, două abţineri.

14. Legea pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr.107/1996.

Comisia pentru mediu vă propune respingerea cererii de reexaminare şi adoptarea legii în forma ei iniţială, adoptată de Parlament. Să înceapă votul.

199 de voturi pentru, 9 abţineri, 92 de voturi împotrivă. Adoptată.

15. Proiectul de Lege privind economia socială.

Comisia pentru muncă, pentru politică economică şi Comisia pentru industrii vă propun adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.

301 voturi pentru, o singură abţinere. Adoptat.

16. Proiect de Lege privind anularea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru anumite categorii de persoane fizice.

Comisiile pentru buget şi pentru sănătate vă propun adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.

300 de voturi pentru, o singură abţinere. Adoptat.

17. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.7/2006.

Comisia pentru muncă vă propune adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.

198 de voturi pentru, 94 de abţineri, 4 voturi împotrivă. Adoptat.

18. Proiectul de Lege privind acordarea pensiilor de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României.

Comisia pentru muncă vă propune adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.

277 de voturi pentru, 15 abţineri, două voturi împotrivă. Adoptat.

19. Proiectul de Lege privind pensiile militare de stat.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru apărare vă propun adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.

289 de voturi pentru, 13 abţineri, un vot împotrivă. Adoptat.

Domnul ministru Mircea Duşa, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Mircea Duşa:

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc pentru aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc pentru aprecierea pe care o acordaţi militarilor români, poliţiştilor, jandarmilor şi altor categorii profesionale din sistemul naţional de apărare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule ministru.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.248/2013.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru muncă vă propun adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.

294 de voturi pentru, o abţinere, două voturi împotrivă. Adoptat.

Doamna deputat Aurelia Cristea, explicarea votului, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveţi cuvântul.

Doamna Aurelia Cristea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Mulţumesc frumos şi colegilor care au votat acest proiect de lege. Vom avea, începând cu aceste modificări, un Consiliu Economic şi Social mai reprezentativ, mai eficient şi un contributor important la procesul legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

21. Propunerea legislativă privind protejarea şi sprijinirea persoanelor afectate de emisiile de substanţe nocive provenite din extracţiile de ţiţei din zona Suplacu de Barcău.

Comisia pentru muncă vă propune adoptarea propunerii legislative. Să înceapă votul.

295 de voturi pentru, 3 abţineri.

Explicarea votului, domnul deputat Adrian Merka.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mulţumesc şi eu, în numele comunităţii din Suplacu de Barcău, mulţumesc în numele nostru, al tuturor, că am ajuns la un numitor comun, să vedem că şi dânşii, şi cei din Suplacu de Barcău, au drepturi egale, ca toţi cei care au beneficiat de aceste proceduri.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Explicarea votului, domnul Remus Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să explic votul pentru mai multe proiecte de lege. Vă semnalez faptul că în cel puţin şapte cazuri am încălcat din nou regulamentul, pentru că rapoartele care au fost trimise plenului pentru Pl-x 494/2015, PL-x 512/2015, PL-x 134/2015, PL-x 28/2015, Pl-x 528/2015, PL-x 529/2015, Pl-x 354/2015 au fost trimise cu încălcarea regulamentului, nerespectându-se prevederile alin. (69) pct. 2, care prevede că, în cazul în care suntem Cameră decizională, ar fi trebuit să le primim cu cinci zile... Chiar şi dacă era vorba de procedură de urgenţă, termenul s-ar fi înjumătăţit. Dar rapoartele au venit unele astăzi, unele ieri, deci în niciun caz cu două-trei zile înainte.

De asemenea, aş fi spus la cererea de reexaminare a Preşedintelui pentru Legea apelor că, din păcate, Comisia pentru mediu, în raportul pe care l-a făcut, nu a venit cu contraargumente la obiecţiile ridicate de Preşedinte, ceea ce cred că ar fi trebuit să facă într-un raport, pentru a ne ghida sau pentru a ne da argumente să votăm într-un fel sau altul faţă de acea cerere.

Şi în ultimul rând, dar ca importanţă în niciun caz nu este în ultimul rând. Ultimul proiect de lege votat astăzi, punctul 21, Pl-x 59/2014 privind protejarea şi sprijinirea persoanelor afectate de emisiile de substanţe nocive provenite din extracţiile de ţiţei din zona Suplacu de Barcău. M-am abţinut la acest proiect de lege, pentru motivul pe care l-am spus la dezbaterile generale: cred că trebuie, pentru a veni cu adevărat în întâmpinarea nevoilor de a proteja sănătatea acestor cetăţeni, să oprim astfel de exploatări în zonele apropiate de locuinţele acestora, cancerele de acolo, decesele premature neputând fi altfel înlăturate. Este doar o măsură de importanţă scăzută aceea de a acorda ajutoare pentru înmormântare celor care suferă de pe urma acelor exploatări.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dragi colegi,

Vă urez, închid sesiunea normală a Camerei Deputaţilor, prima sesiune din anul 2015, vă urez o vară frumoasă, caldă şi să dea Dumnezeu să nu ne vedem până la toamnă, în septembrie.

Prezenţa pentru plenul reunit se va face separat.

Deci toţi colegii care vor să semneze pentru plenul reunit, începând cu ora 16,30, se prezintă la celebra bancă în care vor găsi hârtiile pe care semnează.

Vă urez o după-amiază frumoasă. Să vă dea Dumnezeu sănătate. Vacanţă plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,25.