Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 10,02.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi, miercuri, 7 octombrie 2015, şi vă anunţ că, din totalul celor 383 de deputaţi, până la acest moment şi-au înregistrat prezenţa 123.

Ordinea de zi şi programul de lucru pentru această săptămână au fost distribuite.

Programul de lucru pentru astăzi: de ora 10,00, de acum şi până la ora 11,00 sunt dezbateri. De la ora 11,00 la ora 12,30 alocuţiunea Excelenţei Sale, domnul Yuli-Yoel Edelstein, preşedintele Knessetului.

De la ora 13,00 la ora 14,00 pauză, de la ora 14,00 până la ora 15,00 continuarea dezbaterilor, iar la ora 15,30 vot final. La încheierea şedinţei, după votul final, va fi şedinţa Biroului permanent.

Dacă la programul de lucru sau la ordinea de zi sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

2. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, ca urmare a demisiei din această funcţie a domnului deputat Dan-Ştefan Motreanu.

Hotărâre: având în vedere demisia domnului deputat Dan-Ştefan Motreanu, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, din funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor începând cu data de 1 octombrie 2015 şi luând act de această demisie, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Camera Deputaţilor declară vacant un loc de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor ca urmare a demisiei din această funcţie a domnului deputat Dan-Ştefan Motreanu.

Observaţii? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

Observaţii la ordinea de zi dacă aveţi? Nu sunt.

3. Propunerea legislativă pentru completarea Legii privind siguranţa naţională a României nr. 51 din 29 iulie 1991, Pl-x 428/2015.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011, Pl-x 431/2015.

Caracter organic.

Propunerea comisiei de respingere a iniţiativei legislative nu a întrunit numărul de voturi în şedinţa de vot final din 30.09.2015.

În prezent, termenul constituţional fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, PL-x 510/2015.

Caracter ordinar.

Procedură de urgenţă.

Raport fără amendamente.

Iniţiatorul. Guvernul, vă rog.

Domnul secretar de stat, vă rog. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mihai Adrian Albulescu (secretar de stat, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.36 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri compensatorii de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, aprobată cu completări prin Legea nr.259, se propune prin această ordonanţă de urgenţă reglementarea unor norme conform cărora prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36, aprobată cu completări prin Legea nr.259/2013, să se aplice şi pentru operatorii economici care îşi reduc activitatea.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Îl rog pe domnul Adrian Solomon, preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, să prezinte raportul.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, aprobată cu completări prin Legea nr.259/2013, cu includerea în categoria beneficiarilor a persoanelor disponibilizate prin concedieri colective ca urmare a reducerii activităţii operatorilor economici vizaţi, respectiv Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta Turnu Severin şi Societatea Naţională de Închideri Mine, Valea Jiului S.A.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 23 iunie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea grupurilor parlamentare.

Grupul PNL, doamnă deputat, vă rog. Aveţi două minute, doamnă deputat.

Doamna Niculina Mocioi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Înţeleg că un partid social, care ar trebui să fie de partea muncitorimii - doar ar trebui, pentru că nu se întâmplă acest lucru în realitate - a aprobat un plan de restructurări aşa, cincinal, din 2013 până în 2018.

Noi cunoaştem situaţia cu care se confruntă RAAN Drobeta Turnu Severin şi Societatea de Închidere Mine.

Totuşi, vorbeam de salvarea sau de conservarea unor locuri de muncă. Îmi amintesc de promisiunea unor... un milion de locuri de muncă. Şi ce facem, de fapt? Păi facem în felul următor.

Un total de 659 de angajaţi a fost înregistrat pe lista de disponibilizări anul acesta la Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului şi mai vorbim de 1525 de angajaţi care au intrat în şomaj începând cu 1 octombrie la RAAN Drobeta Turnu Severin.

Cam asta şi-a propus să facă PSD. În consecinţă, nu cred că vom putea susţine acest proiect legislativ.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

O altă intervenţie, domnul preşedinte al Comisiei pentru industrii, Iulian Iancu.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Suntem în plenul unui for care trebuie să găsească soluţii pentru lansarea activităţilor în cele mai sensibile domenii şi care domenii vizează siguranţa şi securitatea naţională.

Există pe masa Parlamentului acum o ordonanţă care se adresează redresării activităţii domeniilor vulnerabile din economia românească şi este completată şi pentru cei care-şi reduc activitatea ca urmare a procesului de restructurare.

Cum adică să nu fim de acord, redresare, pentru redresare şi reducerea activităţii? Această atitudine de a arunca vina - dreapta către stânga, stânga către dreapta - în loc să găsim soluţii cu adevărat pentru locurile de muncă, pentru oamenii care sunt vizaţi de redresare şi reducerea activităţii, în care dintre domenii? În domeniile în care se vorbeşte în Uniunea Europeană despre revalorificarea cărbunelui ca mix energetic al Uniunii Europene de la o ţară cum este Germania care anul trecut a consumat, a produs mai mult cărbune decât a produs în ultimii zece ani. Adică exact zonele de vulnerabilitate maximă.

Şi noi suntem invitaţi, prin ordonanţa aceasta, cu toţii să dăm soluţie pentru redresare şi reducere de activitate şi spunem: nu credem că putem susţine. Nu are nicio logică şi cred că acestea sunt actele normative la care ar trebui să fim într-o atitudine matură, înţeleaptă şi eficientă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru aceste precizări.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

În aceste condiţii, nefiind amendamente, proiectul de lege urmează să treacă în şedinţa de vot final de la ora 14,30.

6. Propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de dietetician, Pl-x 188/2014.

Caracter ordinar.

Procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorilor domnul preşedinte al Comisiei pentru sănătate, Florin Buicu, de la Arad.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De ce este necesară o asemenea reglementare şi o să vă dau doar două motive: alinierea la practica europeană şi internaţională într-un domeniu esenţial, dieteticianul fiind o verigă lipsă în sistemul de sănătate din România cu un impact negativ asupra costurilor îngrijirilor de sănătate.

Dieteticienii din Europa au ca scop primordial sănătatea nutriţională a europenilor şi colaborează cu specialişti în domeniul sănătăţii, dar şi din alte domenii, pentru a îndeplini acest scop.

La nivel european există peste 36 de mii de dieteticieni, organizaţi în asociaţii profesionale, naţionale, la nivelul fiecărei ţări, iar la nivel european, există Federaţia Europeană a Asociaţiei Dieteticienilor.

Există numeroase dovezi ştiinţifice despre necesitatea şi impactul profesiunii de dietetician.

Un raport al Academiei de Nutriţie şi Dietetică a estimat că pentru fiecare dolar cheltuit pentru terapie medicală nutriţională implementată la pacienţii cardiaci de către un dietetician se economisesc 4,28 de dolari.

Studiile Interheart şi Interstroke arată că 90% din infarctele miocardice şi din accidentele cerebrale ar putea fi prevenite, iar nutriţia şi dietetica acoperă 50% din modalităţile de prevenţie.

La nivel naţional şi la nivel global, sănătatea, sistemul de îngrijiri de sănătate caută sustenabilitate prin promovarea sănătăţii şi prin prevenţie mai mult decât oricând. Reglementarea acestei profesiuni în România poate rezolva această lipsă, această verigă lipsă în sistemul de sănătate şi poate avea un impact considerabil în direcţia reducerii costurilor îngrijirilor de sănătate.

Ca parte componentă a actului medical, este momentul şi locul ca dietetica să fie recunoscută ca fiind o ştiinţă medicală cu un impact major în starea de sănătate şi să între în categoria profesiilor medicale reglementate.

Aş vrea să mulţumesc tuturor grupurilor parlamentare, atât de la putere, cât şi din opoziţie PSD, UNPR, PNL, UDMR. Aş vrea să mulţumesc, de asemenea, grupurilor de specialişti care au lucrat la acest proiect din Bucureşti, din Iaşi, din Cluj, din Târgu Mureş şi sper ca, la finalul acestei zile, profesia de dietetician să fie reglementată.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit în continuare pe domnul Mircea Irimie să prezinte raportul Comisiei pentru sănătate şi apoi grupurile parlamentare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vicenţiu-Mircea Irimie:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor vă prezintă raport de înlocuire asupra propunerii legislative privind organizarea şi exercitarea profesiei de dietetician Pl-x 188/2014.

În temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de dietetician a fost retrimisă Comisia pentru sănătate şi familie prin adresa Pl-x 188/2014/23 septembrie 2015 în vederea examinării şi întocmirii unui nou raport.

La întocmirea prezentului raport de înlocuire, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr.1434/12.12.2013, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi nr. Pl-x 188/2014/23.04.2014, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială nr.4C7/183/28.05.2014, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi nr.37/279/24.04.2014 şi punctul de vedere al Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice nr.185/22.09.2015.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înfiinţarea Colegiului dieteticienilor din România.

Domnilor colegi,

Menţionăm că prezentul raport înlocuieşte raportul depus anterior cu nr.4C8/247/24 iunie 2015.

La lucrările Comisiei pentru sănătate şi familie au participat 16 deputaţi din 19 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma reexaminării din data de 29 septembrie 2015, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative privind organizarea şi exercitarea profesiei de dietetician cu amendamentele admise prin prezenta anexă.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Spuneţi-mi şi mie, propuneţi-ne timpul, e procedură de urgenţă. Cinci minute? Vă rog să propuneţi.

Domnul Vicenţiu-Mircea Irimie:

Cinci minute, domnule preşedinte.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră timpul propus de domnul Mircea Irimie. Să înceapă votul.

Cu 73 de voturi pentru, o abţinere şi două voturi împotrivă, timpul a fost adoptat.

Dau cuvântul grupurilor parlamentare.

Din partea Grupului PSD, doamna deputat Sonia Drăghici, de la Bihor.

Vă rog, doamnă deputat, intervenţie. Aveţi trei minute, doamnă deputat.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege şi colegi,

Această iniţiativă legislativă aduce o îmbunătăţire în ceea ce priveşte reglementarea statutului profesiei de asistent medical dietetician şi respectiv dă posibilitatea înfiinţării ordinului dieteticienilor din România.

Pot să vă spun din întreaga mea experienţă, cât şi din studiile de specialitate că conduita de regim igieno-dietetic reprezintă una dintre condiţiile însănătoşirii bolnavului, fie că este un caz medical sau chirurgical.

Terapia medicală sau chirurgicală nu face decât să asigure garanţia că lucrurile vor merge bine, în condiţiile în care se vor asigura necesităţile metabolice, energetice, protein-calorice, glucidice, lipidice, vitaminice şi echilibrul hidromineral, ceea ce doar un asistent dietetician de specialitate şi cu pregătire de specialitate o poate asigura.

Dacă până în prezent o mare parte dintre dieteticieni erau recrutaţi dintre asistenţii medicali generalişti, fără a avea studii de specialitate aprofundate, iată că acum se constituie o nouă categorie profesională, asistenţii medicali dieteticieni, care vor contribui din plin la însănătoşirea şi la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei.

În numele Grupului PSD, vă propun să susţinem şi să votăm acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamna deputat.

Alt grup parlamentar.

Vă rog, domnul Petru Movilă şi apoi domnul Iacoban.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi avem un proiect de lege care a fost dezbătut, muncit foarte mult de specialişti din centre universitare cu renume, au spus colegii noştri, Iaşi, Cluj, Timişoara, Bucureşti.

Avem un proiect de lege care este rezultatul contopirii ideilor din mai multe proiecte de legi şi acesta este un lucru bun pentru că în baza dialogului şi a intenţiei serioase de a avea o reglementare pe această profesie, astăzi avem acest proiect de lege care, dincolo de faptul că vine şi aşează corect, creează cadrul legal pentru înfiinţarea ordinului specialiştilor din acest domeniu, rezultatul ulterior va fi faptul că vom avea specialişti care să aşeze corect multe din problemele din sistemul de sănătate şi mă refer la faptul că, la acest moment, cel puţin la copii, avem obezitate în creştere, creşterea numărului de copii, foarte mulţi copii din ce în ce mai obezi, cu probleme de sănătate din cauza alimentaţiei, a nutriţiei. Şi prin votarea acestui proiect de lege astăzi şi normele metodologice ulterioare avem o contribuţie esenţială la starea de sănătate a populaţiei din România.

Eu şi colegii mei din Partidul Mişcarea Populară vom vota acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Iacoban, Grupul PSD, şi apoi doamna Cătăniciu.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Într-adevăr, un proiect de lege foarte important, ce are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic privind exercitarea profesiei de dietetician şi înfiinţarea Colegiului dieteticienilor din România.

Din punct de vedere al dreptului european, această profesie nu face obiectul unor norme specifice sau dispoziţii speciale cuprinse în legislaţia europeană care să ducă la recunoaşterea automată a acestei profesii, aşa cum sunt profesiile de medic, de moaşă, de arhitecţi ş.a.m.d.

În schimb, ţara noastră are posibilitatea să elaboreze propriul cadru juridic, respectând însă regulile ce se referă la sistemul general de recunoaştere cuprinse în Directiva europeană nr.2005/36/CE, măsuri ce se regăsesc şi în prezentul proiect de lege.

De ce avem noi nevoie de această lege. În primul rând, pentru recunoaşterea dieteticii ca o ştiinţă medicală cu impact major în starea de sănătate a românilor.

În al doilea rând, poate avea un impact considerabil în reducerea cheltuielilor din sistemul de sănătate, aşa cum arată un raport din 2012 al Academiei de Nutriţie şi Dietetică din SUA, ce menţiona că pentru 1 dolar investit în terapia medicală nutriţională se economisesc 4,28 de dolari din sistemul de sănătate.

În al treilea rând, pentru alinierea la practica internaţională în acest domeniu important pentru sănătatea populaţiei.

Garantarea exercitării profesiei de dietetician cu drept de liberă practică pentru persoanele ce deţin titlul oficial de calificare în nutriţie şi dietetică.

Dieteticianul are ca scop asigurarea unei nutriţii echilibrate a individului şi colectivităţii umane pentru asigurarea unei stări bune de sănătate prin prevenirea stărilor patologice influenţate nutriţional şi prin promovarea, menţinerea şi recuperarea sănătăţii prin mijloace dietetice.

Şi eu vă rog să votăm acest proiect de lege foarte important pentru sistemul de sănătate naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Cătăniciu şi apoi domnul.

A, pe procedură. Numai puţin, doamnă deputat.

Domnul vicelider, pe procedură, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

La procedura de urgenţă e o singură intervenţie de trei minute, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Doamna Cătăniciu, Grupul ALDE şi apoi domnul Firczak.

Aveţi trei minute, doamnă deputat.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

ALDE susţine adoptarea propunerii legislative privind organizarea şi exercitarea profesiei de dietetician.

Este o iniţiativă care, pe lângă faptul că va crea locuri de muncă, va completa acea verigă lipsă din sistemul de sănătate din România, deoarece până la acest moment profesia de dietetician nu era reglementată.

Rolul cel mai important al acestei profesii este de a menţine sănătatea şi de a asigura un echilibru nutriţional prin alimentaţie. Or, acest lucru nu se poate realiza decât printr-o monitorizare serioasă în cadrul acestei profesii. Dieteticianul foloseşte ştiinţa nutriţiei pentru sănătatea populaţiei, iar această profesie, dietetica, presupune pregătire profesională şi o bună comunicare cu oamenii. Este o profesie pe care o pot practica doar cei care obţin o calificare temeinică.

Tocmai de aceea e nevoie de acest pachet legislativ care să reglementeze profesia de dietetician şi să ajute absolvenţii să se angajeze cu drept de practică în unităţile sanitare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului minorităţilor, domnul Firczak.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule preşedinte,

Sigur că şi Grupul minorităţilor naţionale înţelege necesitatea adoptării acestui proiect de lege şi suportul pe care îl aduce pentru sistemul de sănătate.

Acum, sigur că distinsul nostru coleg a mulţumit tuturor grupurilor parlamentare, nu şi Grupului minorităţilor naţionale şi tocmai de aceea fac această precizare ca nu cumva să se înţeleagă că noi ne-am opune unui asemenea proiect de lege. Chiar şi eu personal care am nevoie de dietetician pentru tratament sunt de acord cu această propunere.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Horia, PNL şi apoi UDMR-ul, vă rog.

Vă rog, domnule doctor.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt absolut încântat să constat cum tot Parlamentul se uneşte în spatele acestei legi, toţi doresc sănătatea populaţiei şi toată lumea să mănânce mai bine şi mai sănătos.

De fapt, în spatele acestor declaraţii foarte frumoase stă un singur lucru: în lipsa unei reglementări a unei profesii de dietetician care să fie corectă şi completă, constatăm că, în România, au apărut tot felul de specializări universitare şi postliceale care fac estetică şi dietetică, care inventează tot felul de profesii noi, profesii care n-au nicio legătură cu exercitarea unei profesii medicale.

Pe de altă parte, nu mă pot opri să remarc că în România poţi să practici profesia de asistent medical, şi până la această lege şi aceea de asistent de dietetică, fără a avea măcar un bacalaureat.

Sunt foarte puţini din această sală şi din România care ştiu faptul că poţi să ai diplomă de asistent medical fără să ai un examen de bacalaureat. Cu nişte studii postliceale făcute în nişte condiţii cel puţin dubioase, care n-au nicio legătură cu profesia medicală.

În final, vreau să vă spun că Grupul PNL va susţine şi va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád, Grupul UDMR. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Intervenţia mea nu vrea să anunţe cum va vota şi cum nu va vota UDMR-ul sau majoritatea sau minoritatea din grupul nostru parlamentar, dar am intervenit pentru că pentru mine cel puţin este înspăimântător să aud susţinerile de la acest microfon.

Unele dintre ele se bat cap în cap cu altele. Oare, dacă se poate interpreta acest text de lege atât de diferit, cum va fi aplicat? Ce înţeleg eu din ce s-a spus? Că avem un nou ordin pentru asistenţi dieteticieni, dar de ce nu facem pentru asistenţii medicali care lucrează în alte domenii? Da, psihiatrie, zice domnul coleg, dar poate să fie oricare altul. Poate sunt generalişti, de ce sunt generalişti, că unii sunt lângă medic atunci când el operează pe cordul deschis. Acum facem un soi de profesie liberală de dietetică care poate va spune că trebuie să ai o altă dietă decât spune mai puţin priceputul medic de interne sau chirurgul, ce dietă trebuie să ai, că el are o altă profesie liberală pe care o exercită.

Deci, iacătă sunt câteva semne de întrebare, cel puţin pentru mine, mai ales că iarăşi vom avea un ordin care îţi va permite să intri în el sau nu, cum e cel pentru avocaţi şi alte asemenea... Hai să facem câte un ordin şi pentru măturătorii de stradă (nu vreau să jignesc dieteticienii), dar avem o poftă mare de a face astfel de ordine în ţară pentru toate profesiile existente în ţară. Dacă vrem să le legiferăm e bine, dar să găsim o altă modalitate, cred eu.

În orice caz, eu am nişte semne de întrebare - poate vi le puneţi şi dumneavoastră - şi când se vor da normele de aplicare, ar trebui să se clarifice aceste mici semne de întrebare, dacă medicul e mai important în dietetică decât asistentul dietetician.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Remus Cernea.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Voi fi foarte scurt. Voi vota şi eu în sprijinul acestui proiect de lege şi vă spun că cea mai morală şi mai sănătoasă dietă este cea vegană, pentru că animalele nu sunt chinuite, nu sunt torturate, iar organismul dacă are o dietă bazată pe legume şi pe fructe este mult mai sănătos.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc. Alte intervenţii din partea grupurilor.

Nemaifiind alte intervenţii, vă reamintesc: aveţi raportul distribuit, avem 51 de amendamente.

Dacă la titlul avem observaţii? Nu.

De la 1 la 10, dacă avem observaţii? Nu sunt.

De la 11 la 20, dacă avem observaţii?

De la 21 la 30, dacă aveţi observaţii? Nu sunt.

De la 31 la 40?

De la 41 la 50, dacă sunt observaţii?

La 51? Nu.

Nefiind observaţii, rămâne la şedinţa de vot final.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport - PL-x 603/2015, procedură de urgenţă, caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor?

Guvernul. Vă rog, doamna preşedinte.

Doamna Graziela Vâjială (preşedinta Agenţiei Naţionale Anti-Doping):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, în vederea armonizării cu noile reglementări la nivel internaţional.

Şi aici mă refer la noul Cod Mondial Anti-Doping, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2015, şi la Convenţia internaţională a UNESCO împotriva dopajului în sport, pe care România a ratificat-o prin Legea nr. 367/2006.

Modificările se referă în special la descalificarea rezultatelor obţinute de sportivii care au încălcat reglementările anti-doping şi la modul de gestionare a acestor încălcări anti-doping de către Comisia de audiere şi AP.

Menţionez că susţinem toate amendamentele propuse de Comisia pentru învăţământ. De asemenea, vă rog să-mi permiteţi să mulţumesc în mod deosebit Comisiei pentru învăţământ pentru raport, Comisiei pentru sănătate şi Comisiei juridice pentru avizarea favorabilă a legii.

Vă rog respectuos, doamnelor şi domnilor deputaţi, să votaţi proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnul vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Sorin Iacoban.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport.

În baza prevederilor art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x nr. 603/23 septembrie 2015, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea înglobării noilor prevederi internaţionale în domeniu, respectiv, modificările aduse Codului Mondial Anti-Doping în noiembrie 2013, la Johannesburg, Africa de Sud, care au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2015.

Modificările nepreluate încă în legislaţia naţională urmăresc protejarea dreptului sportivilor de a practica un sport curat, prin promovarea sănătăţii, corectitudinii, echităţii şi egalităţii de şanse a acestora, prin asigurarea de programe anti-doping armonizate, coordonate şi eficiente, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, cu privire la depistarea, combaterea şi prevenirea dopajului.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României.

La lucrările Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au fost prezenţi 18 deputaţi din totalul de 26 de membri ai comisiei.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 29 septembrie 2015, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, adoptarea prezentului proiect de lege, cu amendamentele din anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog să ne propuneţi şi timpul. Este procedură de urgenţă, domnule deputat. Sunt 44 de amendamente.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

5 minute.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, timpul propus.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

82 de voturi pentru şi 3 voturi împotrivă. Timpul a fost adoptat.

Rog, în continuare, reprezentanţii grupurilor parlamentare, dacă sunt intervenţii.

Grupul PNL, vă rog, doamnă deputat.

Doamna Maria Grecea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui act normativ care înglobează noile prevederi internaţionale împotriva dopajului în sport, care răspunde exigenţelor formulate de Agenţia Mondială Anti-Doping, Consiliul Europei şi UNESCO.

Modificările nepreluate încă în legislaţia naţională urmăresc protejarea drepturilor sportivilor de a practica un sport curat, prin promovarea sănătăţii, corectitudinii, echităţii şi egalităţii de şanse a acestora, prin asigurarea de programe anti-doping armonizate, coordonate şi eficiente, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, cu privire la depistarea, combaterea şi prevenirea dopajului.

Din aceste motive, membrii Grupului Partidului Naţional Liberal susţin adoptarea acestui proiect de lege pentru a evita riscul ca în viitor România să nu poată organiza evenimente sportive majore dacă nu reuşeşte să armonizeze legislaţia naţională cu prevederile internaţionale în domeniu asumate prin legi de ratificare. Astfel, vrem să evităm efectele negative asupra mişcării sportive în ansamblu.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Nemaifiind alte...

Vă rog, domnul Movilă, fiţi mai vigilent, n-aţi ridicat mâna. Vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Este o lege care vine să completeze în ansamblu Legea privind dopajul, însă sunt convins că vom mai avea multe proiecte de lege privind modificarea, pentru că măsurile luate de instituţiile statului imediat îşi găsesc creatori care să încerce să le eludeze. Din acest punct de vedere, Agenţia Anti-Doping are o activitate permanentă pentru prevenire, pentru informare şi pentru combaterea acestor activităţi. Este corect şi este bine că facem implementarea unor acorduri internaţionale pe care România le-a semnat şi pe care, de altfel, suntem obligaţi să le implementăm.

Pe viitor, Guvernul României cred că ar trebui să ofere, să aloce din buget mai mulţi bani pentru această agenţie, pentru că, din păcate, la acest moment Agenţia Anti-Doping are un singur sediu, sediul central din Bucureşti, şi cred că pentru eficienţă, pentru o activitate mult mai bună şi mai largă cred că este nevoie să aibă sedii în Iaşi, în Cluj, în Timişoara, şi pe viitor, doamna preşedinte a Agenţiei ar putea să ne aducă un proiect de lege pe care să-l susţinem, privind o alocare bugetară suplimentară pentru crearea de noi sedii ale agenţiei.

Eu şi colegii mei din Partidul Mişcarea Populară vom vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Altă intervenţie? Vă rog, domnul deputat şi apoi Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ion Eparu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am venit în faţa dumneavoastră în calitatea mea de fost sportiv de performanţă să vă spun că am susţinut în cadrul comisiei acest proiect de lege. Îl susţin, iată, în plenul Camerei Deputaţilor şi vă rog şi pe dumneavoastră să-l susţineţi, atât din perspectiva sportivului care poate cădea în capcana dopajului, dar, mai ales, din perspectiva celorlalţi participanţi la fenomenul sportiv.

Repet, ca unul care mi-am desfăşurat foarte mulţi ani de viaţă şi pe terenurile de sport vă spun că este extrem de frustrant pentru cei care pierd în competiţia sportivă din cauza altor parteneri de întrecere care nu respectă regulile.

Punerea în acord a legislaţiei româneşti cu noile norme europene nu face decât să ajute, în ansamblu, sportul românesc.

Repet, aştept un vot de la colegii mei, în sensul aprobării acestei legi.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul PNL. La procedura de urgenţă este o intervenţie de grup.

Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Problema dopingului nu este o problemă specifică României, este specifică sportului şi ea afectează toate ţările din lume şi, în principiu, afectează una din cele mai iubite activităţi de entertainment, şi anume aceea a sportului.

Dar problema dopingului nu trebuie privită individualizat, ci trebuie privită în contextul mai mare al folosirii substanţelor interzise, care sunt interzise în sport, în cazul substanţelor dopante, sau care sunt interzise la diverse alte utilizări.

Problema fundamentală a României, şi nu numai a României, este aceea că este extrem, extrem de greu să identificăm şi să definim noi substanţe care sunt interzise. Întotdeauna cei care dezvoltă substanţele dopante sunt cu zece paşi înaintea legiuitorului. De ce? Pentru că mecanismul de legiferare este foarte complicat. Trebuie ca substanţa să fie identificată, ea trebuie să fie introdusă în lege printr-o hotărâre de guvern şi ştim cu toţii că guvernele se mişcă foarte încet, la nivel mondial.

Singurii care au reuşit să rezolve problema aceasta sunt irlandezii. Irlanda are cea mai modernă legislaţie din punct de vedere al substanţelor interzise, inclusiv al celor dopante, şi ei pun problema într-o nouă paradigmă, aceea a obligaţiei celui care pune pe piaţă un supliment alimentar - pentru că ele sunt vândute ca suplimente alimentare - de a demonstra că ele nu sunt înrudite cu substanţele de pe lista interzisă.

Or, la ora actuală, orice substanţă poate fi folosită cu efect dopant, atâta timp cât nu este pe lista interzisă.

Şi dacă ia o substanţă de pe lista interzisă şi modifică la ea un atom de carbon, ea nu mai este egală cu substanţa de pe lista interzisă, ca atare poate fi utilizată.

Este o problemă fundamentală care vi se poate părea foarte tehnică, dar, din păcate, este o portiţă pe care cei care fabrică aceste substanţe, vând aceste substanţe şi le utilizează, folosesc această portiţă pentru a crea noi şi noi mecanisme de dopaj.

Într-adevăr, legea este bună, aduce un pas important înainte, dar este încă un pas prea mic şi cred că trebuie să discutăm, să avem o discuţie foarte serioasă despre modul în care trebuie să modificăm paradigma legată de substanţele interzise.

Acest proiect de lege este susţinut şi va fi votat de Partidul Naţional Liberal.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alt grup parlamentar.

Nemaifiind alte intervenţii, intrăm pe raport.

Dacă la titlu... Sunt 44 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 1 la 10, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 11 la 20? Nu.

21-30. Nu.

31-40. Nu.

41-44. Nu.

Rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2014 privind modificarea şi completarea Legii nr. 18/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, precum şi pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat PL-x 456 - procedură de urgenţă.

În cazul acestui proiect de lege avem un raport de adoptare, dar vom discuta în acelaşi timp şi 1,2... şi 4 proiecte care au acelaşi obiect, este vorba de caracterul ocazional al unor activităţi desfăşurat de zilieri, care au raport de respingere - PL-x 96/2015; PL-x 197/2015; 198/2015 şi 240/2015.

Rog iniţiatorul, domnul secretar de stat Dobre, de la Ministerul Muncii. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Adrian Marius Dobre (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de Lege - PL-x 456/2014 are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2014 care prevede modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 în sensul introducerii în categoria beneficiarilor de lucrări a instituţiilor aflate în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului, a instituţiilor, centrelor şi staţiunilor de cercetare, dezvoltare agricolă aflate în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", precum şi a Institutului de Stat pentru Testarea Soiurilor, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

De asemenea, se prevede extinderea aplicării prevederilor legii, prin adăugarea domeniilor hoteluri şi facilităţi de cazare, activităţi ale bazelor sportive şi activităţi ale cluburilor sportive.

Faţă de cele prezentate, domnule preşedinte, Guvernul susţine proiectul de lege în forma prezentată în raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor, astfel: susţine adoptarea, cu amendamente a PL-x 456/2014, respingerea proiectelor de lege PL-x 96/2015, PL-x 197/2015, PL-x 198/2015 şi PL-x 240/2015.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi, mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit în continuare pe domnul Adrian Solomon, preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, să prezinte raportul.

Vă rog, domnule preşedinte.

Să ne propuneţi şi timpul, la final, pentru că este procedură de urgenţă.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Toate cele 5 proiecte de lege au ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, prin completarea domeniilor în care poate fi prestată muncă necalificată cu caracter ocazional.

Astfel, Proiectul de Lege cu nr. PL-x 456/2014 are ca obiect aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2014, care prevede modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011, în sensul introducerii în categoria beneficiarilor de lucrări a instituţiilor aflate în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului, a instituţiilor, centrelor şi staţiunilor de cercetare, dezvoltare agricolă aflate în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", precum şi a Institutului de Stat pentru Testarea Soiurilor, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

De asemenea, se prevede extinderea aplicării prevederilor legii, prin adăugarea domeniilor hoteluri şi facilităţi de cazare, activităţi ale bazelor sportive şi activităţi ale cluburilor sportive.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât adoptarea cu amendamente a Proiectului de Lege nr. PL-x 456/2014 şi respingerea Proiectelor de Lege PL-x 96/2015, PL-x 197/2015, PL-x 198/2015 şi PL-x 240/2015, întrucât prevederile lor au fost preluate ca amendamente în proiectul de lege propus spre aprobare, respectiv, în cazul ultimului proiect s-a considerat acoperitoare formularea din lege.

Cele cinci proiecte fac parte din categoria legilor ordinare. Au fost adoptate de Senat în şedinţele din 30 septembrie 2014, 25 februarie 2015, 4 martie 2015, respectiv 11 martie 2015.

Pentru toate cele cinci proiecte de lege Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea, cu amendamente, a Proiectului de Lege PL-x 456/2014, admise şi respinse, redate în anexele care fac parte din prezentul raport.

Timp de dezbatere - 5 minute.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră timpul de 5 minute propus de domnul preşedinte.

Să înceapă votul.

Cu 93 de voturi pentru şi 2 voturi împotrivă, timpul a fost adoptat.

În aceste condiţii, stimaţi colegi, vă propun... Imediat? Înainte de a începe dezbaterile din partea grupurilor parlamentare, vă propun o pauză de 5 minute pentru a pregăti alocuţiunea preşedintelui Knessetului, la ora 11,00, după care vom continua cu intervenţia grupurilor parlamentare.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnelor şi domnilor,

Deschid şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor.

Distinşi membri ai Corpului Diplomatic,

Dragi invitaţi,

Şi vă spun că, din totalul celor 383 de deputaţi, până în acest moment sunt aproape 198 de membri care şi-au înscris prezenţa.

Ordinea de zi şi programul de lucru pentru această săptămână au fost distribuite. La ora 11,00 avem alocuţiunea Excelenţei Sale, domnul Yuli-Yoel Edelstein, preşedintele Knessetului.

Domnule Edelstein, preşedinte al Knessetului, distinşi membri ai delegaţiei israeliene, vă urez bun venit în România.

Vizita domnului preşedinte al Knessetului vine într-un moment excelent al relaţiilor dintre cele două state, bazate pe legături solide, istorice şi pe o cooperare strânsă şi diversificată.

Vizita Domniei Sale în România subliniază buna cooperare dintre forurile legislative şi importanţa pe care cele două state o oferă diplomaţiei parlamentare.

În luna februarie, o delegaţie importantă a statului român, a Camerei Deputaţilor, a fost în Israel, la invitaţia Excelenţei Sale, domnul Yuli-Yoel Edelstein.

În cadrul vizitei, pentru prima dată în istoria celor două Parlamente am semnat un memorandum de cooperare parlamentară în vederea consolidării dialogului bilateral al celor două foruri legislative şi a schimbului, la nivel de expertiză în comisiile de specialitate, atât în Knesset, cât şi în Camera Deputaţilor, dar şi a cooperării la nivel internaţional, venind astfel în susţinerea ansamblului relaţiilor româno-israeliene.

Documentul semnat a dat un nou impuls dezvoltării relaţiilor de cooperare interparlamentare şi după cum observaţi astăzi avem vizita Excelenţei Sale în România.

Am avut cu domnul preşedinte un schimb de opinii aprofundat cu privire la relaţia bilaterală dintre România şi statul Israel, în continuarea celor pe care le-am început în acest an.

Discuţiile au fost deschise şi au acoperit toată paleta cooperării bilaterale, consolidând relaţia dintre cele două Parlamente.

Vă reamintesc că statul Israel este un partener foarte important al României în regiune, dar şi în hora internaţională.

România are legături diplomatice continue cu statul Israel, începând din 1948.

Pe agenda discuţiei am avut şi un punct legat de problemele regionale vizând procesul de pace din Orientul Mijlociu şi evoluţia evenimentelor din regiune.

O temă de mare interes este combaterea antisemitismului şi promovarea educaţiei, cercetării şi comemorării Holocaustului, cu atât mai mult cu cât mâine, la Monumentul Memorialului Holocaustului din Bucureşti, vor avea loc tradiţionalele ceremonii organizate cu prilejul Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

România, după cum ştiţi, dragi colegi, a început în urmă cu mai bine de un deceniu un proces coerent şi conştient de recuperare a trecutului istoric.

Ţara noastră a făcut paşi importanţi în combaterea antisemitismului, lucru recunoscut de toate instituţiile internaţionale. Parlamentul României a adoptat legi foarte clare care condamnă negarea holocaustului şi incitarea la ură rasială.

Legislaţia românească în domeniu este peste legislaţia europeană în materie. România a fost prima ţară din sud-estul Europei care a adoptat o legislaţie antidiscriminare. Putem spune astăzi, cu responsabilitate, distinşi membri ai Camerei Deputaţilor, că România este un model regional şi european în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor, o ţară care încurajează diversitatea şi toleranţa, care luptă eficient împotriva rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei, implicând o abordare susţinută şi cuprinzătoare.

Avem o zi naţională de comemorare a holocaustului, avem un institut naţional de studiere a holocaustului, care continuă activitatea Comisiei Wiesel, un institut cu activitate bogată care se află sub patronajul Guvernului României.

Bucureştiul, distinşi membri ai Camerei Deputaţilor, este una din puţinele capitale europene în care s-a construit un memorial al holocaustului, iar numeroase centre academice din România au dezvoltat programe de studiu asupra Holocaustului.

De altfel, vă reamintesc că România va prelua, în 2016, preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului. Acceptarea României pentru preluarea preşedinţiei organizaţiei este expresia recunoaşterii eforturilor autorităţilor române, ale Camerei Deputaţilor, ale Senatului României de a prezerva memoria Holocaustului prin intermediul instrumentelor legale şi administrative dezvoltate la nivel naţional şi local, inclusiv prin cooperarea cu societatea civilă şi organizaţiile evreieşti.

Este o recunoaştere a voinţei ţării noastre de a combate mai intens şi mai eficient fenomenele de antisemitism, xenofobie şi extremism.

Vreau să-i mulţumesc domnului preşedinte Yuli-Yoel Edelstein şi delegaţiei care vizitează România.

Îl asigurăm de sprijinul nostru, al Camerei Deputaţilor, şi în continuare.

Îl invit pe Excelenţa Sa să ia cuvântul în plenul Camerei Deputaţilor.

Your Excellency, you have the floor!

Domnul Yuli-Yoel Edelstein - preşedintele Knessetului:

Domnule preşedinte Valeriu Zgonea, vă mulţumesc foarte mult pentru această oportunitate.

Distinşi colegi, membri ai Parlamentului din România,

Şalom tuturor! Bună ziua!

Sunt onorat să fiu cu dumneavoastră. (Aplauze.)

Cu 11 ani în urmă, la prima comemorare, din 9 octombrie, domnul Preşedinte Ion Iliescu a proclamat-o drept moment de reflecţie pentru toţi, o ocazie de a medita asupra totalitarismului şi a consecinţelor sale tragice. Astăzi, continuăm această sarcină adunându-ne cu toţii, evrei, israelieni, români, pentru a-i plânge pe aceia care au pierit şi care au luptat împotriva antisemitismului în toate formele sale.

Vă mulţumesc încă o dată, domnule preşedinte Zgonea, pentru invitaţia adresată mie de a participa la acest moment important. Sunt mândru să fiu aici, astăzi, reprezentând statul Israel şi Knessetul. Am fost norocoşi să avem România ca aliat şi partener pentru perioada istoriei noastre ca stat şi chiar înainte. Este un fapt puţin cunoscut că primul Congres Sionist a avut loc în România în 1882, cu 15 ani înainte de faimoasa adunare din Basel. România a menţinut relaţii diplomatice neîntrerupte cu Israelul din 1948, singura ţară din blocul de est care a menţinut intacte legăturile cu noi în timpul Războiului Rece.

Am fost norocoşi să colaborăm recent cu Parlamentul României, după cum a menţionat şi domnul preşedinte, în domeniul energiei durabile, în cadrul iniţiativei Knessetul verde, care a făcut Parlamentul din Israel un lider mondial în acest domeniu.

Faptul că mă aflu aici, în România, are şi o importanţă personală şi de familie. M-am născut în Cernăuţi, odată parte a României. Mama mea încă păstrează amintiri dragi din copilărie despre cum cosea daruri pentru Prinţul Mihai la sfârşitul anilor 1930, cu colegii ei.

De asemenea, îşi aminteşte cum ea şi familia ei, mai târziu, au supravieţuit holocaustului în zona Transnistriei, în ghetoul Shargorod, împreună cu alţi evrei din Bucovina şi România.

Dar, bineînţeles, această zi este importantă pentru România, nu doar pentru trecutul ei, dar, de asemenea, pentru prezentul şi viitorul ei. Astăzi ne amintim de miile de evrei români, bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni, care au fost ucişi în timpul holocaustului de către nazişti şi de către aliaţii lor locali. Dar să spunem rugăciuni pentru cei decedaţi nu este suficient. Trebuie să recunoaştem ce s-a pierdut, o comunitate care a contribuit la dezvoltarea României pentru mai mult de 1500 de ani, începând cu era romană şi continuând până în prezent. Evreii au contribuit la viaţa socială, intelectuală şi politică a României şi au fost o parte recunoscută a elitei naţiunii din timpuri imemoriale.

Comemorarea de azi nu este un eveniment internaţional, precum Ziua Internaţională Memorială a Holocaustului, nu este un eveniment religios sau un eveniment evreiesc, deşi noi, evreii, avem, cu siguranţă, ce plânge. Şi nu este un eveniment israelian, precum Yom HaShoah, Ziua Holocaustului, pe care o comemorăm primăvara în Israel. Mai degrabă este o zi dedicată celor ce s-au întâmplat chiar aici, în această ţară. Este o zi în care dumneavoastră, românii, să meditaţi asupra lecţiilor propriei istorii şi să vă asiguraţi că aceste lecţii rămân relevante pentru Europa de astăzi.

Şi, în acest context, trebuie să confirm efortul extraordinar pentru această zi de rememorare. Acest eveniment este o împlinire naţională istorică pentru România, pentru că nu este de la sine înţeles că un popor ar dori să cerceteze şi comemoreze unul dintre capitolele cele mai neplăcute din istoria sa. Într-adevăr, pentru aproximativ 50 de ani, guvernul comunist a încercat să ascundă faptele istoriei, deoarece aceste fapte sunt incomode şi dificil de acceptat.

Spre cinstea lor, când poporul şi Guvernul României, confruntate cu adevărul după atât de mulţi ani, au acceptat, dumneavoastră aţi acceptat istoria şi aţi început să învăţaţi din ea. Confirmăm astăzi că jumătate din populaţia evreiască din România a fost ucisă în timpul holocaustului. Nu ignorăm faptul că mulţi cetăţeni români au comis crime atroce împotriva evreilor în acea perioadă, chiar şi înainte de ordinele naziştilor. Şi, în acelaşi timp, celebrăm şi recunoaştem eforturile eroice ale celor "Drepţi între popoare", incluzând-o pe Regina-Mamă Elena şi pe Prinţul Caragea, care au salvat mii de evrei de la moarte. Dacă putem învăţa o lecţie din comemorarea de astăzi, aceasta este puterea amintirii, o frază adesea invocată în cadrul acestor evenimente, şi anume nevoia de a nu uita holocaustul, "Să nu uităm!".

Evenimentul de astăzi, totuşi, nu este doar despre a nu uita. Este despre a-şi aminti în mod activ, înseamnă a lua lecţiile despre holocaust din sertarele istoriei şi a le face parte a vieţii noastre zilnice. Trebuie să ne asigurăm că înţelegem cum şi de ce românii s-au întors împotriva vecinilor lor evrei în anii 1940 şi trebuie să facem ceva astăzi ca astfel de acţiuni să nu se mai întâmple. Şi trebuie să înţelegem eroismul celor "Drepţi între popoare" şi să le imităm faptele.

Ne aflăm astăzi, aici, pentru a proclama public angajamentul nostru de a ne asigura că lecţiile holocaustului rămân relevante pentru fiecare cetăţean al oricărei ţări democratice. Mulţi paşi au fost deja întreprinşi şi sunt mândru că România a fost un aliat atât de puternic al Statului Israel în lupta globală împotriva antisemitismului.

Aş dori să mulţumesc în special domnului preşedinte al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi Guvernului României pentru puterea exemplului, pentru că au făcut posibilă cunoaşterea complexă a holocaustului şi prin promulgarea Legii de interzicere a negării holocaustului. Sper ca fiecare persoană tânără din această ţară să aibă oportunitatea de a învăţa aceste lecţii puternice. Ele rămân valabile şi astăzi, la 70 de ani după căderea lui Hitler şi vor rămâne mereu aşa.

Din păcate, Europa de astăzi uită acest fapt. Antisemitismul creşte şi evreii de pe continent se simt din ce în ce mai neliniştiţi. Nu doar atacurile teroriste ocupă primele pagini, precum cele din Paris sau Copenhaga, dar şi atunci când eşti scuipat sau asaltat, şi atunci când vedem cimitire, sinagogi şi chiar monumentele comemorative ale Holocaustului deteriorate, precum şi teama de a arăta ca un evreu, de a purta colierul cu steaua lui David, sau kipa în public, să vezi mulţimile strigând "Moarte evreilor!" şi "Evreii la gaz!". Este cutremurător, dar nu surprinzător să auzim că un studiu recent a relevat faptul că 70% dintre evreii din Europa se tem să-şi recunoască religia în public. Doar 15% şi-au planificat să-şi ducă copiii la slujba de Anul Nou în sinagogă.

În Europa anului 2015, care pretinde a fi o colecţie de ţări luminate, nu pot înţelege cum se permite continuarea acestei situaţii. Ambivalenţa în faţa pericolului ne va conduce pe o pârtie alunecoasă spre mai multă violenţă, mai multă ură şi spre mai multe lucruri rele.

Din nefericire, se pare că lumea nu a luat act suficient în privinţa acestui pericol. În ultimul an, campanii de deposedare, în Israel, şi de boicotare a bunurilor noastre au crescut, sub pretextul protestului legitim împotriva politicilor israeliene şi ca o unealtă de a ne forţa mâna. De fapt, Israelul nu-şi doreşte altceva decât să trăiască în pace cu vecinii săi, dar nu este atât de clar, totuşi, dacă acei vecini au ţeluri similare. În loc să promoveze pacea şi liniştea, boicoturile îi aţâţă pe acei extremişti care instigă la o zi de mânie împotriva Israelului şi îndeamnă adepţii să arunce pietre pentru a-i ucide pe şoferii israelieni în trecere. Pacea poate sosi doar lucrând împreună cu vecinii noştri şi îi invit din nou să lucreze cu noi pentru a face din Orientul Mijlociu un loc mai bun pentru noi toţi.

Anul trecut a fost o încercare de negociere cu Iranul, cu privire la încheierea unui acord asupra puterii sale nucleare. În entuziasmul încheierii acestui acord, lumea a ignorat adevărata faţă a Iranului. De exemplu, conducătorul suprem al regimului a spus, imediat după încheierea acordului, citez: "There will be nothing like Israel in 25 years". Şi dacă vă gândiţi că este o aberaţie, amintiţi-vă că acesta este omul care pune la îndoială Holocaustul, exact evenimentul pe care-l comemorăm astăzi în acest Parlament, şi numeşte Israelul o "tumoare canceroasă".

Să nu uităm şi dovezile conform cărora Iranul a sponsorizat terorismul prin Hamas, Hezbollah şi alte grupări pe care lumea aparent le-a uitat.

Să fie clar, Iranul nu s-a schimbat printr-o semnătură, semnând un acord. Suntem pe cale să lăsăm siguranţa şi securitatea Orientului Mijlociu pe mâinile regimului cel mai iresponsabil din regiune. Ar trebui să cugetăm îndelung asupra acestui fapt înainte de a fi prea târziu.

Cu mai puţin de o lună în urmă, am început Noul An evreiesc. Această perioadă, ca orice început, ne oferă posibilitatea de a medita asupra istoriei şi de a cugeta pe ce drum să pornim în următorii ani. Suntem obligaţi, după cum spune Biblia, să alegem viaţa pentru noi şi pentru copiii noştri. Stând astăzi aici sunt încrezător că ne putem atinge scopul divin, continuând paşii pe care i-am parcurs împreună în confruntarea cu antisemitismul, prin învăţarea lecţiilor istoriei. Doar împreună, doar prin eforturile comune şi doar printr-o înţelegere reciprocă a trecutului nostru şi a viitorului comun, putem face din această lume un loc mai bun, mai sigur, mai tolerant, în care copiii noştri pot creşte şi înflori.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc foarte mult.

Aşa cum aţi auzit din discursul Excelenţei Sale, domnul Edelstein este născut la Cernăuţi, în Ucraina şi are o vastă experienţă politică, a fost ministru pentru imigraţie şi absorbţie, după care a avut şi portofoliul pentru diplomaţie publică şi problemele diasporei.

Tribuna parlamentară, după cum ştiţi, dragi colegi, este locul unde se apără cu tenacitate valorile vieţii democratice. Excelenţa Sa şi-a riscat viaţa şi libertatea pentru a apăra identitatea sa culturală.

Îi mulţumesc foarte mult, în numele dumneavoastră, pentru aceste reflecţii, memoria trecutului ca fundament pentru construirea de punţi între ţările noastre, în prezent şi în viitor.

Considerăm că o societate a păcii nu se poate construi fără o condamnare clară a violenţei, a discriminării şi a urii rasiale. Dacă ne asumăm trecutul, putem să privim cu încredere şi speranţă spre viitor.

Doamnelor şi domnilor,

Îmi revine privilegiul, ca preşedinte al Camerei Deputaţilor, să ofer Excelenţei Sale, preşedintele Knessetului, domnul Yuli-Yoel Edelstein, Colanul Camerei Deputaţilor, ca semn de aprecieri a eforturilor pe care le-a făcut Excelenţa Sa pentru a consolida relaţiile dintre România şi Israel.

Vreau să mulţumesc tuturor grupurilor parlamentare, preşedinţilor de partide, în special domnului preşedinte Liviu Dragnea, pentru consolidarea relaţiilor dintre România şi Israel la nivel de Guvern, în ultimii ani de zile. Daţi-mi voie să-i ofer domnului preşedinte Edelstein Colanul Camerei Deputaţilor.

(Domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, îi înmânează distincţia domnului Yuli-Yoel Edelstein, preşedintele Knessetului. Aplauze.)

Vreau să mulţumesc delegaţiei israeliene pentru prezenţa în plenul Camerei Deputaţilor şi-i urăm o vizită cât mai fructuoasă în ţara noastră!

O să-l rog pe domnul vicepreşedinte Iordache să preia această şedinţă, urmând ca domnul preşedinte Edelstein să-şi continue programul de astăzi.

Vă mulţumesc foarte mult.

(Aplauze.)

Domnule vicepreşedinte...

Domnul Florin Iordache:

Proiectul de Lege nr. 456.

Intervenţia grupurilor parlamentare.

Doamna Claudia Boghicevici, Grupul PNL.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Claudia Boghicevici:

Stimaţi colegi,

Astăzi avem în dezbatere cinci proiecte de lege care vizează modificări pentru legislaţia muncii, şi anume Legea zilierilor.

Legea zilierilor, împreună cu Codul muncii, Legea uceniciei, în opinia mea, sunt măsurile cele mai importante care au fost luate în ultima perioadă şi care au avut ca efect flexibilizarea pieţei muncii.

De asemenea, impactul acestor legi a fost important pentru că au ajutat deopotrivă statul pentru reducerea muncii la negru şi, implicit, reducerea evaziunii fiscale, dar şi angajaţii, care au clar reglementare pentru drepturile pe care le primesc.

Mă bucur că există o preocupare din partea colegilor noştri pentru a îmbunătăţi această legislaţie. Vedem intervenţii din partea colegilor de la PSD, de la PNL, deşi astăzi se votează în continuare o ordonanţă, un proiect al Guvernului.

Mă bucur că a fost extins prin acest proiect domeniul de aplicare a legii şi pentru acele joburi sezoniere. În acest sens, am susţinut şi eu un amendament în vederea introducerii alimentaţiei de tip catering în lista domeniilor unde poate fi utilizată munca zilierilor. Este un domeniu care a cunoscut o extindere rapidă în ultimii ani şi care are nevoie de reglementări clare în acest domeniu.

Noi vom vota pentru acest proiect.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Alte grupuri parlamentare dacă vor să intervină?

Nu mai vor să intervină.

Mergem la Anexa nr.1 cu amendamentele admise. Sunt 12 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Marginal 2. Avem un amendament respins.

La 3, 4, 5, 6, 7...

Da, e un amendament respins. Doamna...Cine îl susţine?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga are un amendament la alin.(1) al art.11.

Domnul Vasile Horga:

La art. 11.

Domnul Florin Iordache:

Da, da. La art. 11, alin. (1), aveţi dumneavoastră un amendament respins. Am precizat.

Domnul Vasile Horga:

Stimaţi colegi,

Am să dau citire, fiind foarte scurt amendamentul, am să dau citire acestui amendament, pentru ca, prin comparaţie cu amendamentele admise, să puteţi să comparaţi care este motivul pentru care acest amendament a fost respins, iar celelalte admise. Eu îl susţin şi dumneavoastră o să vă daţi seama că acest amendament este mult mai corect formulat decât celelalte şi ar trebui foarte clar să fie cuprins în lege.

El sună cam aşa: "Activitatea de săpătură manuală pentru lucrări de construcţii de alimentare cu utilităţi publice, apă, canal, energie electrică, gaze, în intravilanul societăţilor." Codurile CAEN 4321, 4329.

Deci acest amendament a fost respins cu toate că în activitatea de construcţii se desfăşoară în intravilanul localităţilor o muncă manuală de săpătură pentru că, fiind foarte multe conducte, cabluri şi aşa mai departe, nu se poate face munca mecanizată.

Este obligată o firmă să-şi angajeze 10, 20, 30 de săpători pentru o perioadă scurtă de timp cu contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată, după care să-i concedieze după terminarea activităţii respective.

S-a proliferat în acest fel activitatea unor samsari care adună aceşti oameni pentru munca asta necalificată de săpătură folosindu-i fără contract de muncă, fără să plătească statului niciun fel de impozit sau contribuţie şi, mai mult decât atât, plătindu-i derizoriu, când ei ar putea fi angajaţi în baza acestor convenţii zilnice şi s-ar rezolva o problemă extrem de importantă. Şi vă dau doar câteva activităţi care au fost considerate activităţi sezoniere, după părerea mea este mult spus, şi comisia ar trebui să revizuiască această chestiune.

Una dintre ele este activitatea de cercetare, dezvoltare în inginerie, în ştiinţe sociale sau în activităţi de biotehnologii.

Dacă şi activitatea de cercetare este o muncă sezonieră înseamnă că România s-a întors cu faţa de la dezvoltare.

O alta - activitatea de întreţinere peisagistică. Întreţinerea peisagistică în oraşe este o activitate continuă, deci acolo este şi activitate de săpătură. Iată că săpătura manuală nu a fost considerată activitate sezonieră, în schimb, cea de peisagistică - sezonieră.

Mai sunt foarte multe activităţi. Vă mai dau una şi cu aceasta închei: activităţile de alimentaţie publică pentru evenimente. Păi, cine vrea să facă alimentaţie publică şi are evenimente, are angajaţi permanenţi, are restaurante, are o anumită structură şi poate să-şi desfăşoare activitatea pe contract de muncă.

În schimb, activitatea de săpătură manuală - mai ales că în perioada următoare vor fi foarte multe lucrări pe fonduri europene care vor fi în oraşele şi în localităţile ţării noastre - iată că agenţii economici vor fi obligaţi să apeleze tot la acei samsari, să-şi rezolve această problemă.

Eu vă rog să reconsideraţi acest amendament. De fapt, a fost unicul amendament respins, din 20 de amendamente care au fost admise şi incluse, aşa cum v-am spus eu, inclusiv acea activitate de cercetare în inginerie.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Doboş, înţeleg că aveţi o intervenţie, vă rog.

Domnul Anton Doboş:

Stimaţi colegi,

Având în vedere că sunt şi eu iniţiator şi nu am reuşit să ajungem la timp pentru susţinerea acestui amendament, care este important, într-o înşiruire de alte prestări de servicii acesta a scăpat comisiei şi vă rugăm să acordaţi votului dumneavoastră pentru trecerea acestui amendament.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră acest amendament. Vă reamintesc, comisia a propus respingerea. Să înceapă votul.

Amendamentul a fost respins cu 59 de voturi împotrivă, 3 abţineri şi 41 de voturi pentru.

Mergem mai departe, stimaţi colegi.

Marginal 7. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Marginal 8? Nu sunt.

9?

Articolul II?

10 marginal?

11?

12?

Nu mai sunt intervenţii. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2015 privind acordarea unui împrumut Societăţii "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A. din venituri rezultate din privatizare - PL-x 434/2015 - caracter ordinar, procedură de urgenţă.

Iniţiatorul?

Domnul secretar de stat?

Guvernul?

Vă rog, domnule Albulescu, vă rog.

Domnul Mihai Adrian Albulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Scopul prezentului act normativ îl reprezintă acordarea unui împrumut în condiţii de piaţă, în valoare de 40.000 de lei, din venituri din privatizare, pe o perioadă de 90 de zile, în vederea rambursării ajutorului de stat incompatibil, prevăzut în Decizia Comisiei Europene 2648, în cazul ajutorului de stat.

Această ordonanţă de urgenţă este în completarea ajutorului pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara, al Comisiei Europene care a decis să ridice obiecţii asupra acestui ajutor de stat.

Acest împrumut se va acorda din venituri din privatizare existente, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în termenul stabilit prin actul normativ, prin încheierea unei convenţii de împrumut în care vor fi precizate drepturile şi obligaţiile părţilor, termenii, condiţiile de acordare şi de derulare.

Actul normativ reglementează şi faptul că, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, încetează procedura de administrare specială instituită în baza Legii nr.137/2002.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Raportul comisiilor.

Cine prezintă raportul?

Doamnă deputat, vă rog. Din partea Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi a Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, aveţi raport comun.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2015 privind acordarea unui împrumut Societăţii "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A. din venituri rezultate din privatizare.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, spre aprobare, în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege mai-sus amintit.

Conform prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, ale art.92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în 27 mai 2015. La fel, Consiliul Legislativ avizează favorabil în 13 mai 2015, Comisia pentru industrii şi servicii avizează favorabil iniţiativa legislativă, în 9 iunie 2015, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi face acelaşi lucru în 16 iunie 2015.

Obiectul de reglementare este aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2015 privind acordarea unui împrumut Societăţii "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A. din venituri rezultate din privatizare.

Prezenta ordonanţă de urgenţă vizează acordarea de către Ministerul Finanţelor Publice, la solicitarea Societăţii "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A., prin Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, a unui împrumut în lei, în condiţiile limitei de sumă de 40.000 de lei din venituri rezultate din privatizare, pe o perioadă de 90 de zile, pentru a rambursa ajutorul de stat incompatibil, prevăzut în Decizia Comisiei Europene, emisă în 20 aprilie 2015, în cazul ajutorului de stat SA 33475 (2012/C).

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii acestor două comisii au examinat iniţiativa legislativă, în şedinţa din 29 septembrie 2015, respectiv 22 septembrie 2015.

Din totalul de 25 de membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au participat la dezbateri 24, iar la Comisia de buget, finanţe şi bănci şi-au înregistrat prezenţa toţi cei 33 de membri şi au hotărât, cu majoritate de voturi, doar trei abţineri, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, legea mai-sus amintită, în forma adoptată de Senat.

Au mai participat la lucrările celor două comisii, în calitate de invitaţi, din partea Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri - domnul Valentin Aurel Brânzea - secretar de stat şi domnul Cornel Bobâlcă - director, din partea Ministerului Finanţelor Publice.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Timpul de dezbatere - 6 minute.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră timpul de 6 minute, propus de doamna deputat. Să înceapă votul.

Cu 84 de voturi pentru, o abţinere, două voturi împotrivă, timpul a fost adoptat.

Partea "Discuţii din partea grupurilor parlamentare".

Doamna Natalia Intotero.

E procedură de urgenţă, o singură intervenţie.

Doamna Intotero, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susţine acest proiect legislativ. Societatea "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A. este cea mai mare societate din judeţul Hunedoara, iar reducerea activităţii acesteia ar însemna creşterea ratei şomajului. Este un proiect foarte important pentru cetăţenii judeţului Hunedoara.

În calitate de deputat al judeţului Hunedoara, doresc să mulţumesc Guvernului României pentru întregul sprijin şi toată implicarea.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Grupul PNL, UDMR şi apoi domnul Cernea, vă rog.

Doamnă deputat, vă rog.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Avem ocazia să votăm astăzi nici măcar un ajutor de înmormântare, ci un împrumut pentru înmormântare. Care vor fi rudele care vor rambursa împrumutul plus dobânzile aferente, nu se ştie, pentru că, zău, nu ştiu pentru ce am mulţumit Guvernului Ponta care, acum nici o lună, acorda 91 de milioane de euro ajutor de stat, bani româneşti nerambursabili, OMV Petrom, fără să explice naţiei pentru ce face lucrul acesta, invocând clauze secrete în contractele din perioada prim-ministrului Năstase.

Este bine că au primit bani şi cei de la Complexul Energetic Oltenia, dar aceasta nu ne face pe noi, pe hunedoreni, să fim mai puţin amărâţi că am rămas cu praful de pe tobă.

Complexul Energetic Hunedoara este, stimaţi colegi, pe năsălie, în perioada scursă între momentul în care ordonanţa a produs efecte şi acest moment.

În luna decembrie există un termen clar de depunere a unui plan de restructurare. La momentul acesta, administraţia complexului energetic nu are niciun plan, nu are niciun gând. Este incredibilă situaţia acestei societăţi comerciale, iar la pericolul ca 7.500 de locuri de muncă să se piardă se adaugă şi frigul care vine. Vreau să vă informez că mai mult de 10.000 de familii din Deva, Petroşani, Lupeni, Vulcan nu ştiu cu ce se vor încălzi la iarnă. Buncărele de huilă sunt goale, se vede fundul buncărelor de huilă.

Aceasta este situaţia în care am ajuns, cu politicieni locali care tropăie prin mine şi prin termocentralele Mintia-Paroşeni de zeci de ani, încurajând clientelar incompetenţi în conducere, şi sprijinind, tot clientelar, firme de casă care sug de acolo resurse.

O să votăm, o să votăm acest ajutor de înmormântare, acest împrumut de înmormântare, însă vreau ca dumneavoastră, colegii noştri, politicienii din arcul guvernamental din judeţ, să vă asumaţi răspunderea în faţa hunedorenilor pentru batjocura la care sunt supuşi exact de Guvernul căruia îi mulţumiţi, exact de Guvernul Ponta.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Da. Grupul UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Fejér László-Ődőn:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Da, este vorba de 40 de milioane şi un împrumut, dar, dacă ne întrebăm cum stă Complexul Energetic Hunedoara, dacă poate să plătească înapoi în 90 de zile acest împrumut, cred că nu poate.

Anul trecut a făcut circa 400 de milioane de lei pierdere. Cred că bugetul momentan este dator cu un miliard de lei.

Şi despre ce este vorba? Este vorba că trebuie să dăm aceşti bani înapoi, să dea înapoi la Comisia Europeană şi noi trebuie să ajutăm cu un împrumut. Dar de ce? Ca să facem o restructurare, cum a zis şi antevorbitorul meu. Dar această restructurare va fi o divizare. Şi de ce zic divizare? Că acum câţiva ani am aprobat o strategie de fuziune. Şi prin această fuziune, eu ce am observat până acum, ce s-a întâmplat? Am şters o datorie istorică, cum se numeşte, de un miliard de euro şi între timp am distrus şi mai mult aceste complexe industriale prin care s-a fuzionat şi a devenit Complexul Energetic Hunedoara.

Din aceste considerente, eu cred că ar trebui să găsim responsabilii care au făcut acea strategie de fuzionare şi să găsim şi oamenii care au aplicat această strategie şi să vedem cum am ajuns acolo... când am şters un miliard de euro, acum am făcut un miliard şi jumătate de lei - pierdere şi datorii.

Deci, eu cred că dacă chiar facem o strategie de divizare, atunci trebuie să includem în această strategie şi cine este, cum va fi responsabilizat omul care face această strategie şi cei care o duc la bun sfârşit.

Din aceste considerente, UDMR nu poate asista la acest vot.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Cernea.

Vă rog, domnule deputat.

Nu, pe procedură are domnul Rodin Traicu, are o intervenţie.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am crescut în judeţul Hunedoara, sunt legat afectiv de acest judeţ, însă cred că în calitatea noastră de deputaţi, de parlamentari, trebuie să fim realişti şi să luăm decizii raţionale. Acest complex nu poate fi salvat. Astfel de sume care mai sunt găsite, pe ici pe colo, printr-un împrumut, nu vor rezolva sub nicio formă problemele de fond.

Ştiţi bine, Comisia Europeană a cerut închiderea acestui complex. Astfel de sume, care mai sunt găsite, le vom da astăzi. Anul viitor, câţi bani vom mai aloca prin împrumuturi? Sau, oricum, ajutoarele de stat nu mai sunt acceptate de Comisia Europeană. În 2017, câţi bani o să încercăm să mai dăm complexului? În 2018, câţi bani?

Nu putem rămâne în acest cerc vicios. Aceşti bani sau sumele care s-ar putea găsi ar trebui folosite pentru investiţii, şi eu sunt în profund dezacord cu ideea de a folosi bani din privatizări pentru a menţine astfel de complexe energetice.

Soluţia de fond stă în mâna Guvernului, şi anume să vină în cele din urmă şi cât mai repede cu acea strategie privind energia, strategia naţională pentru energie, pentru că avem nevoie de o strategie, cât mai rapid în dezbatere publică, o strategie pe care mi-o doresc ca fiind una care insistă pe surse regenerabile de energie şi nu pe combustibili fosili, nu pe energie nucleară.

Sunt contrariat să văd punctul de vedere al liberalilor, pentru că, s-a spus mai devreme, social-democraţii ar susţine acest împrumut pentru că s-ar ameninţa nişte locuri de muncă, deci sunt raţiuni sociale. Aş vrea să văd un punct de vedere liberal, pentru că eu împărtăşesc viziunea economică liberală, un punct de vedere liberal care să insiste pe investiţii şi nu pe menţinerea acestor coloşi ineficienţi, poluanţi care generează până la urmă şi foarte multe costuri sociale.

Aşadar, eu voi vota împotrivă. Sper ca şi liberalii să se răzgândească şi să voteze conform valorilor lor în privinţa viziunii economice. Cer ca acest complex să fie închis cât de curând, dar cu măsuri complementare, de creare de noi locuri de muncă. Altfel, peste un an, doi, trei, se va discuta aceeaşi problemă şi soluţiile vor întârzia.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Rodin Traicu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Rodin Traicu:

Stimaţi colegi,

Să facem câteva precizări, pentru că există un pic de ceaţă în ceea ce s-a spus.

Încep aşa: problema investiţiilor. Banii aceştia sunt pentru investiţii. La Paroşeni, din fonduri de la Itochu şi cu Itochu s-a retehnologizat un bloc de 100 de MW. Este unul dintre cele mai moderne din ţară şi, bineînţeles, este cel care asigură termoficarea în şapte localităţi, inclusiv în Petroşani.

Pentru ca acest bloc să poată funcţiona în condiţii de acquis comunitar, din punctul de vedere al mediului, aşa cum bine a spus antevorbitorul meu, a fost necesară o investiţie complexă într-o instalaţie de desulfurare şi de şlam dens care s-a făcut cu bani luaţi de la Banca Europeană de Investiţii, cotă-parte - statul român.

Banii pentru cota-parte a statului român îi regăsiţi în ceea ce discutăm noi acum. În perioada când s-a semnat acest împrumut - întâmplător, pe vremea aceea, eu giram partea de energie în Guvernul României - această Termocentrală Paroşeni a fost inclusă în noua formă de organizare - Complexul Energetic Hunedoara.

Deci aceşti bani sunt pentru investiţii.

2. Asigură producerea de energie electrică în cogenerare eficientă împreună cu încălzirea populaţiei din şapte localităţi, printre care şi Petroşani.

Vă îndemn să votaţi cu toată responsabilitatea.

Dacă aveţi întrebări pe marginea acestor sume de bani, a modului lor de cheltuire, vă stau la dispoziţie cu orice dată pe care o doriţi şi o solicitaţi.

Din celălalt punct de vedere, vreau să vă spun că, abordând populist o problematică a industriei grele într-o zonă monoindustrială, nu rezolvăm nimic. Că e pe năsălie, că e cu lumânarea la cap, că marii giganţi industriali, că să vină regenerabilele... Domnule, cu vânt şi cu fotovoltaice nu o să aveţi căldură în şapte localităţi. Acolo trăiesc nişte oameni care la 1 noiembrie o să vrea căldură în apartamente.

Responsabilitatea care ne revine nouă, ca administratori şi ca decidenţi în plan politic, trebuie să pornească strict de la necesităţile sociale stricte ale populaţiei.

Eu vă mulţumesc că aţi avut răbdare să mă ascultaţi.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea plăţii contribuţiilor Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public la organisme internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte - PL-x 377/2015, caracter ordinar.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin proiectul de lege în discuţie se propune aprobarea plăţii contribuţiilor Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public la unele organisme internaţionale, şi anume: reţeaua de cooperare legislativă între Ministerul Justiţiei din statele membre ale Uniunii Europene, Institutul Internaţional pentru Unificarea Dreptului Privat şi Asociaţia Internaţională a Procurorilor.

Vă rugăm să fiţi de acord cu aprobarea acestui proiect de act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Comisia juridică?

Doamna Cătăniciu, vă rog, raportul.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea plăţii contribuţiilor Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public la organisme internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile interguvernamentale la care România este parte.

În temeiul dispoziţiilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul respectiv.

Potrivit dispoziţiilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 22 aprilie 2015.

Comisia pentru politică externă a avizat favorabil acest proiect de lege, conform avizului nr.13 din 21 mai 2015.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, conform avizului nr.171 din 27 februarie 2015.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea plăţii contribuţiilor Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public la unele din organismele internaţionale din care fac parte, precum şi modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/1994.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă sus-menţionată în şedinţa din 8 septembrie 2015.

La dezbateri au participat, din partea Ministerului Justiţiei - domnul Liviu Stancu, secretar de stat, iar din partea Ministerului Afacerilor Externe - domnul Pietro Pavoni, consilier.

Din numărul total de 26 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au participat la dezbateri 23 de deputaţi.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, din partea grupurilor?

Domnul Iacoban, vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare aprobarea contribuţiilor Ministerului Justiţiei şi ale Ministerului Public la organismele internaţionale din care fac parte, precum şi modificarea Legii nr.41/1991 privind autorizarea plăţilor cotizaţiilor la organismele internaţionale interguvernamentale.

De fapt, este vorba de cota de contribuţie a României la UNIDROIT, un organ auxiliar al Ligii Naţiunilor, înfiinţat în 1926, din care România face parte din 2 decembrie 1927, un organism care are ca scop studiul nevoilor şi metodelor de modernizare, armonizare şi coordonare a dreptului privat, în special al dreptului comercial, între state sau între grupuri de state şi de a formula instrumente juridice, principii şi reguli uniforme.

De asemenea, Ministerul Public a fost admis ca membru al Asociaţiei Internaţionale a Procurorilor, la data de 31 mai 1996, cu obligaţia plăţii unei contribuţii anuale, precum şi a unor restanţe.

Şi Grupul PSD susţine acest proiect de lege, pe care vă rog să-l votaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Nefiind alte intervenţii, are caracter ordinar, raportul este fără amendamente, rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră propunerea Comitetului liderilor pentru schimbarea programului, astfel încât de la ora 15,00 să fie votul final. De la ora 13,00 la 14,00 - pauză, acest program rămâne, dar votul final se mută la ora 15,00, repet, la propunerea Comitetului liderilor.

Să înceapă votul.

Cu 91 de voturi pentru, două abţineri, trei voturi împotrivă, programul a fost modificat. Deci la ora 13,00 avem pauză.

Următorul.

11. Proiectul de Lege privind modificarea alin.(5) al art.529 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii - PL-x 581/2015, caracter ordinar.

Rog, din partea iniţiatorilor, dacă doreşte să intervină cineva?

Nu doreşte nimeni.

Îl invit pe domnul preşedinte al Comisiei pentru sănătate şi familie, Corneliu-Florin Buicu, de la Mureş, da?

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea prezentului raport am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere favorabil al Ministerului Sănătăţii, cu observaţiile şi propunerile acestora.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin.(5) al art.529 din Legea nr.95, în sensul reglementării numărului de mandate în organele de conducere ale Colegiului Medicilor Dentişti.

Membrii comisiei au examinat proiectul. Au participat 15 deputaţi din totalul de 19.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege, cu amendamentul redat în anexa la raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, Grupul parlamentar al PNL. Domnul Crăciunescu. Vă rog, domnule deputat, 3 minute.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege reglementează alegerea conducerii Colegiului Medicilor Dentişti la nivel teritorial şi naţional şi se referă la numărul de mandate pe care-l pot deţine cei care sunt în conducere la aceste nivele.

Actuala lege prevede că cei din conducere nu pot avea decât maximum două mandate. Noua iniţiativă legislativă propune ca ei să nu poată deţine aceleaşi funcţii în două mandate, şi acest lucru se explică prin faptul că, dacă preşedintele, vicepreşedintele, secretarul Biroului naţional sau Biroului judeţean executiv au avut o activitate corespunzătoare sau în interesul colegilor şi cu rezultate bune, să poată candida pe alte funcţii în afara celor două mandate, cât au fost preşedinţi sau vicepreşedinţi.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu mai sunt intervenţii.

Mergem la raport.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

Articolul unic. Observaţii? Nu.

Art.529 alin.(5). Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Rămâne la votul final, caracter ordinar.

12. Proiectul de Lege privind stimularea participării la învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii dezavantajate, PL-x 548/2015. Are caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să intervină cineva?

Nu doreşte să intervină nimeni.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Deaconu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Fac parte dintre iniţiatori şi am crezut că este normal şi util să susţin acest proiect de act normativ care vizează clarificarea cadrului legislativ în vederea stabilirii principiului acordării la nivel judeţean şi local de beneficii sub formă de tichete sociale, în vederea creşterii accesului şi prezenţei în învăţământul preşcolar a copiilor dezavantajaţi.

Astfel, autorităţile administraţiei publice locale vor putea acorda lunar, în limita bugetului disponibil, aceste tichete sociale condiţionate de prezenţa regulată a copiilor dezavantajaţi la grădiniţă, conform unei metodologii proprii elaborate în funcţie de nevoile fiecărei comunităţi în parte.

Aceste tichete vor avea un regim juridic şi fiscal similar indemnizaţiilor pentru creşterea copilului, ţinând cont de obiectivele şi categoria de beneficiari ai acestora.

Conform proiectului de lege propus şi adoptat de Senat, stimulentele educaţionale se acordă copiilor din familii dezavantajate, cu condiţia îndeplinirii cumulativ a următoarelor criterii: vârsta minimă a copilului este de 3 ani împliniţi oricând pe parcursul anului şcolar curent, vârsta maximă a copilului este de 6 ani, împliniţi după data de 1 septembrie a anului şcolar curent şi, trei, venitul lunar pe membru de familie este de până la de două ori nivelul venitului minim garantat pentru o persoană singură, prevăzut de Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat.

Acordarea stimulentului educaţional este condiţionată de frecvenţa regulată la grădiniţă în luna monitorizată, iar valoarea nominală lunară minimă a stimulentului educaţional se raportează la indicatorul social de referinţă şi este de 0,1 ISR, aproximativ 50 de lei, având în vedere indicatorul social de referinţă de la momentul actual.

Vreau să vă spun că membrii Grupului parlamentar naţional democrat vor susţine acest proiect de lege şi vă rugăm şi pe dumneavoastră, de asemenea, să-l votaţi.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul preşedinte Adrian Solomon, preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială; raport comun - Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Domnule preşedinte, prezentaţi raportul.

Domnul Adrian Solomon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ar fi fost bine ca iniţiatorii să citească şi forma finală a legii, aşa cum a ieşit în urma dezbaterilor de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru că este total schimbat. Nu mai vorbim despre sarcini date consiliilor locale fără surse de finanţare, ci despre un program de interes naţional, aşa cum le puteţi găsi în anexele la raport, la toate amendamentele.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii dezavantajate.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privind instituirea unor măsuri de susţinere a accesului copiilor proveniţi din familii defavorizate la învăţământul preşcolar în scopul creşterii accesului acestora la educaţie şi a incluziunii sociale.

În conformitate cu prevederile art.61 şi 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au dezbătut, în şedinţă comună, pe 29 septembrie 2015, această propunere legislativă.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 29 iunie 2015.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Prin urmare, plenul celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise şi respinse, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale. Grupul parlamentar al PSD, Cristina Nichita, membră a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Doamna Cristina Nichita:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul "Fiecare copil în grădiniţă", iniţiat de Asociaţia OvidiuRo, din anul 2010 permitea acordarea de tichete sociale, condiţionată de prezenţa zilnică a copiilor la grădiniţă.

Acest proiect şi-a dovedit eficienţa şi a fost sprijinit de autorităţile locale din 11 judeţe.

Prin votarea prezentului proiect legislativ vor fi acordate tichete sociale pentru aproximativ 111 copii cu vârste între 3 şi 6 ani care provin din familii defavorizate.

Acest proiect legislativ încurajează educaţia, ajutând copiii să meargă la grădiniţă, cea mai importantă etapă pentru dezvoltarea aptitudinilor.

Din nefericire, familiile sărace întâmpină obstacole în drumul spre educaţie.

Investiţia în educaţia preşcolară de calitate are cea mai mare rată de recuperare faţă de orice altă metodă antisărăcie sau de prevenire a abandonului şcolar. Programul creşte numărul copiilor săraci care vor avea şanse să finalizeze cel puţin învăţământul obligatoriu. Acest lucru înseamnă o rată mai mică a analfabetismului, o scădere a nivelului infracţionalităţii, o şansă reală la un loc de muncă.

Mai mult, proiectul a fost transformat în Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi devine program naţional, UAT-urile doar vor aplica acest program, el fiind finanţat de la bugetul de stat prin cote defalcate din TVA.

După dublarea alocaţiei pentru copii şi măsura luată pentru 500.000 de copii aflaţi în risc de sărăcie, Guvernul Ponta susţine acest proiect.

Grupul parlamentar al PSD va vota acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL, doamna Raluca Turcan, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Partidul Naţional Liberal susţine, votează acest proiect şi solicită tuturor colegilor din Parlament să-l voteze.

Acest proiect se derulează în România, aşa cum am auzit, din anul 2010 şi a fost iniţiat de o organizaţie nonguvernamentală; o organizaţie nonguvernamentală care a pus ca prioritate educaţia copiilor din medii dezavantajate din România, lucru nobil şi, acolo unde am întâlnit dorinţa de a implementa acest program, Partidul Naţional Liberal, prin reprezentanţii în comunităţile locale, l-a susţinut, l-a încurajat şi l-a promovat şi în rândul altor comunităţi.

Mai mult decât atât, a existat solicitarea repetată pentru mai multe autorităţi judeţene de a aplica şi finanţa acest program.

În multe locuri a existat un blocaj pentru că, sub pretextul lipsei un cadru legal naţional, se ascundea, de fapt, lipsa de resurse sau, şi mai grav, lipsa de prioritizare a educaţiei.

Ce aduce acest program? Prioritizarea educaţiei în rândul comunităţilor locale. Atunci când îşi fac bugetele şi-şi alocă bugetele, să pună educaţia şi posibilitatea de a sprijini copiii din medii dezavatajate pe primele locuri.

Mai mult decât atât, părinţii care doresc să-şi trimită copiii la grădiniţă, copiii între 3 şi 5 ani, să poată să beneficieze de un tichet valoric în cuantum de 50 de lei.

Până acum, programul a ajutat cam 1.300-1.500 de copii din peste 20 de comunităţi rurale şi urbane mici.

Multiplicarea programului la nivel naţional este de bun augur, este o necesitate, în condiţiile în care, în România, plecând de la datele Institutului Naţional de Statistică, 19.000 de copii au lipsit la înscrierea în clasa pregătitoare. Asta înseamnă că în clasele mai mici situaţia este şi mai dramatică. De altfel, cifrele care se vehiculează în momentul de faţă pentru copiii care nu urmează învăţământul preşcolar se ridică la 20.000 de copii; 20 - 21.000.

Aceste cifre sunt alarmante şi ele lovesc exact în zonele vulnerabile, exact în zonele cu sărăcie şi care ulterior ajung la o scădere a ratei promovabilităţii.

De aceea, sprijinirea, multiplicarea şi încurajarea acestui program la nivel naţional va avea un efect pozitiv în rândul întregii societăţi.

Domnul Florin Iordache:

Da. Doamna Ana Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Accesul la educaţie nu este o favoare, ci este un drept. Şi, din punctul meu de vedere, fiecare leu pe care îl alocăm pentru educaţie nu este cheltuială bugetară, ci este o investiţie în copiii noştri, este o investiţie în prezentul, dar mai ales în viitorul copiilor noştri.

Eu aş vrea să felicit în mod particular Asociaţia OvidiuRo, pe doamna Leslie Hawke şi pe doamna Maria Gheorghiu care, de atâţia ani de zile, s-au luptat ca acest proiect să fie dus la îndeplinire în anumite judeţe. Au fost beneficiari 2.400 de copii care, în felul acesta, au merg la grădiniţă.

Aş vrea să-i felicit pe toţi colegii şi pe toate colegele din diverse comisii care au avizat favorabil acest proiect de lege, să felicit Guvernul, dar, în mod particular, daţi-mi voie să-i felicit pe membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi în special pe preşedintele comisiei, pe domnul Solomon, care, printr-un amendament admis, şi sper că veţi susţine acest amendament, a transformat acest program de la nivel local la nivel naţional şi a bugetat, a prevăzut ca această bugetare să se facă de la bugetul naţional. Sincere felicitări şi eu sper că, prin votul nostru de astăzi, putem să transformăm în realitate ca fiecare copil, indiferent de unde provine, indiferent din ce familie a avut şansa să se nască, va putea să meargă la grădiniţă. Şi aceste cuvinte foarte frumoase le putem transforma în fapte, astfel încât fiecare copil să meargă la grădiniţă, pentru că pentru mine este îngrijorător că în România, 120.000 de copii săraci, cu vârstele cuprinse între 3 şi 5 ani, iar nu mai puţin de 80.000 dintre aceştia nu merg la grădiniţă în fiecare zi, nu din vina lor.

Eu vă rog foarte mult, noi susţinem şi vom vota pentru acest program şi acest proiect legislativ şi mă bazez că prin votul dumneavoastră de astăzi vom transforma în realitate un lucru pe care de mult prea multe ori, cu diverse ocazii, le spunem, dar mai suntem câteodată restanţi la fapte, astfel încât educaţia să nu mai fie tratată ca o cenuşăreasă a bugetelor, ci, în realitate, să fie, într-adevăr, o prioritate. Acest proiect de astăzi, alături de altele, contribuie la a da o şansă ca fiecare copil să poată să beneficieze de educaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul ALDE, două intervenţii. Vă reamintesc, potrivit regulamentului, fiecare grup parlamentar avem dreptul la două intervenţii.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În situaţia în care în România, rata sărăciei se îndreaptă spre 30%, iar rata abandonului şcolar, spre 20%, trebuie să luăm măsuri urgente pentru combaterea acestor mari probleme.

O astfel de măsură este cea pe care o vom vota astăzi cu toţii, cu privire la acordarea unor stimulente educaţionale copiilor din învăţământul preşcolar sub forma unor tichete sociale.

Personal, consider că un astfel de program, foarte bun, dealtfel, pentru copiii proveniţi din mediile defavorizate şi din familiile defavorizate, ar putea fi extins pe viitor la tot ce înseamnă copii preşcolari din toate familiile. Cei 500.000 de copii preşcolari care nu au posibilitatea să urmeze cursurile grădiniţelor reprezintă un capital uman pe care România nu-şi permite să-l irosească în următorii ani.

Grupul ALDE va susţine şi va vota acest proiect important.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ganţ. Vă reamintesc, nu este procedură de urgenţă şi, dat fiind faptul că nu este procedură, din partea fiecărui grup parlamentar pot interveni câte doi colegi.

Grupul minorităţilor, domnul Ganţ. Vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În primul rând, în ordinea de zi pe care am primit-o scrie procedură de urgenţă. Înseamnă că ori nu aţi respectat procedura de urgenţă, ori ordinea de zi pe care am primit-o e prost tipărită. În ambele cazuri, am motive să-mi exprim nemulţumirea.

2. E absolut neelegant ca unele grupuri parlamentare să vorbească de două ori, eventual, consecutiv, şi altele, cândva, când aveţi chef. Deci nu e în regulă modul în care conduceţi şedinţa.

Revenind la fondul problemei, sigur că grupul nostru parlamentar va susţine şi va vota în favoarea acestui proiect de lege, pentru că, întotdeauna, am susţinut demersurile utile educaţiei, învăţământului din ţara noastră, indiferent că se adresează tuturor sau se adresează minorităţilor naţionale din această ţară. Cred că se cuvine să felicităm ONG-ul, Asociaţia OvidiuRo, pentru această iniţiativă. E bine şi normal ca Parlamentul să răspundă iniţiativelor societăţii civile. Mai mult decât atât, cred că şi colegii din Comisia pentru muncă şi protecţie socială, care au decis să transforme această iniţiativă, acest proiect într-un program naţional, merită recunoaşterea noastră, a tuturor, pentru această decizie.

Cred însă totodată că, dincolo de aceste măsuri stimulative, trebuie să funcţioneze şi celălalt aspect, şi anume coerciţia, atunci când părinţi cu bună ştiinţă nu-şi trimit copiii la şcoală, când nu-şi trimit copiii la grădiniţă, deşi beneficiază de facilităţi, atunci când îi folosesc în mod iresponsabil, chiar criminal, la alte activităţi, cum ar fi, de exemplu, cerşetoria, un fenomen extrem de îngrijorător, un fenomen de exploatare a copiilor care sunt supuşi, din nefericire, în continuare în România, unor astfel de practici. Deci este rolul statului să intervină cât se poate de hotărât în combaterea unor astfel de fenomene. Învăţământul în România este general şi obligatoriu şi, fiind obligatoriu, repet, autorităţile statului trebuie să intervină atunci când anumite familii nu înţeleg să se achite de obligaţia de a-şi trimite copiii fie la grădiniţă, fie la şcoală.

Repet, grupul nostru parlamentar salută şi va vota în favoarea acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc. Două precizări vreau să fac. Deci acest proiect de lege a fost propus pe poziţia 12, la iniţiativa Comitetului liderilor şi în acest material pe care-l aveţi dumneavoastră distribuit se precizează foarte clar că nu are procedură de urgenţă.

A doua precizare. Modul în care vă dau cuvântul este în funcţie de modul în care vă înscrieţi. Secretarii au obligaţia să-mi aducă la cunoştinţă modul în care v-aţi înscris; cum v-aţi înscris, aşa v-am dat cuvântul.

Grupul UDMR, domnul Cseke. Vă rog.

Domnul Cseke Attila-Zoltán :

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al UDMR va susţine această propunere legislativă în forma prezentată prin raportul comun al celor două comisii sesizate în fond.

Aş vrea să fac menţiunea că grupul nostru parlamentar, în momentul dezbaterii propunerii legislative iniţiale, în forma iniţială, a criticat atât ideea, cât şi procedura prin care se aduce la îndeplinire această idee de a acorda tichete sociale copiilor din familiile defavorizate, pentru următorul motiv: propunerea legislativă prevedea că această sarcină să revină bugetelor locale, autorităţilor locale. Ori noi, consecvenţi descentralizării şi principiului autonomiei locale, am spus şi în cadrul dezbaterilor din cele două comisii că nu vom putea susţine o lege prin care s-ar arunca din nou sarcini financiare autorităţilor locale.

În urma acestor dezbateri, s-a conturat o nouă posibilitate, şi anume aceea de a extinde acest program, ca fiind un program de interes naţional, finanţat din bugetul de stat, din sume defalcate din TVA, transferate către bugetele locale, ceea ce este cu totul altceva şi ceea ce va fi susţinut de Grupul parlamentar al UDMR şi pentru un motiv un plus, şi anume acela că un asemenea program creează posibilitatea ca şi garanţia, ca toţi copiii aflaţi în aceeaşi situaţie, indiferent de unitatea administrativ-teritorială unde ei trăiesc, să primească aceste tichete sociale la aceeaşi valoare, ceea ce este un principiu important.

Vom susţine, în forma prezentată prin raportul celor două comisii, propunerea legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Victor Paul Dobre, al doilea intervenient de la Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte de şedinţă, eu vreau să fac două precizări.

Amendamentul privind programul naţional aparţine în egală măsură domnului Adrian Solomon, ca şi doamnei Claudia Boghicevici.

A doua precizare. Raportul este un raport comun cu Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului. Dar, lucrul cel mai important, subliniez şi eu, ca şi colegul Ganţ - rolul societăţii civile, iniţiativa acestui ONG la care Parlamentul a răspuns pozitiv, ca şi ministerul, şi am ajuns la acest proiect de lege, pe care o să-l votăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Steluţa Cătăniciu, Grupul ALDE.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, aş vrea să fac o scurtă precizare şi aş vrea să-i rog pe colegii din Partidul Naţional Liberal să nu facă în Parlament, din ipocrizie, să nu facă un mod de lucru. Nu este cazul să ne rugaţi să susţinem şi să votăm acest proiect, pentru că niciunul dintre parlamentarii Partidului Naţional Liberal nu sunteţi iniţiatori ai acestui proiect. Iniţiatori ai proiectului sunt parlamentarii USL - PSD, UNPR, ALDE.

Deci, nu este cazul, chiar dacă purtaţi acele banderole cu grevă japoneză, nu este cazul să duceţi ipocrizia pe cele mai înalte culmi în Parlament, să veniţi la tribună să ne rugaţi să susţinem noi, ca iniţiatori, un proiect. Asta aşa, ca discuţie. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Proiectul legislativ privind acordarea unor beneficii sub formă de tichete sociale, în vederea creşterii accesului şi prezenţei în învăţământul preşcolar a copiilor dezavantajaţi, vizează clarificarea cadrului legislativ în vederea stabilirii principiului acordării, la nivel judeţean şi local, de beneficii sub formă de tichete sociale, în vederea creşterii accesului şi prezenţei în învăţământul preşcolar a copiilor dezavantajaţi.

Prin facilitarea accesului la educaţie timpurie, acest proiect de lege contribuie, practic, în mod activ, la lupta sărăciei şi excluziunii sociale, facilitează accesul copiilor defavorizaţi la un drept fundamental al copilului - dreptul la educaţie, creşte rata de succes şcolar a acestor copii şi şansele lor de a parcurge mai mulţi ani în sistemul de învăţământ, reduce rata abandonului şcolar şi a infracţionalităţii şi, de asemenea, contribuie la dezvoltarea durabilă economică şi socială prin facilitarea accesului la educaţie.

Pentru aceste motive şi pentru multe altele expuse în expunerea de motive, Grupul ALDE susţine şi votează acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Şi ultimul vorbitor, domnul Deaconu, vă rog, care este şi iniţiator.

Domnul Mihai Deaconu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Consider pertinentă observaţia domnului preşedinte al Comisiei pentru muncă cu privire la neinformarea iniţiatorilor în legătură cu schimbările aduse la prezentul proiect de lege, dar eu personal vă spun că nu am fost invitat la nicio şedinţă a vreuneia din aceste două comisii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii la dezbateri generale intrăm pe dezbaterea raportului.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

Articolul 1, observaţii? Nu.

Articolul 2?

Articolul 3?

Articolul 4?

Articolul 5?

Articolul 6? Nu.

Articolul 7?

Articolul 8?

Articolul 9?

Nemaifiind alte intervenţii rămâne la vot final, reamintesc are caracter organic.

13. Propunerea legislativă pentru crearea şi desfăşurarea unui mecanism de donaţii benevole private, care să colecteze fonduri utilizabile exclusiv din dotarea logistică a MApN, Pl-x 443/2015.

Caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor?

Domnul Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mai întâi o scurtă remarcă procedurală.

Într-adevăr, domnul Ganţ avea dreptate mai devreme, şi pe site la punctul 12 era la procedură de urgenţă proiectul anterior, dar probabil a fost o eroare tehnică.

Sunt unul dintre iniţiatorii acestui proiect de lege care, din păcate, trebuie să îşi schimbe punctul de vedere.

La momentul la care am semnat iniţiativa, nu am avut acces la anexele proiectului, anexe care... - este vorba de 200 de pagini de anexe.

Ideea iniţială a proiectului mi s-a părut una rezonabilă, şi anume că fiecare cetăţean ar putea să doneze pentru înzestrarea logistică a armatei. Mi s-a părut o idee rezonabilă şi am semnat ca şi coiniţiator. Însă, în aceste anexe sunt foarte mari probleme.

Una dintre ele este aceea că donatorii pentru forţele armate ar putea primi grade sau ar primi grade militare pe baza acestor donaţii, ceea ce este complet inacceptabil şi chiar subminează ideea de armată. Adică în armată, în principiu, un grad ar trebui să fie obţinut pe baza unor competenţe, pe baza pregătirii, pe baza unor rezultate, nu pe baza cotizării unor sume de bani. Este subminată complet ideea de armată profesionistă, performantă, în care gradele sunt obţinute pe merit.

De aceea, voi vota împotriva acestui proiect de lege. Nu-mi explic de ce iniţiatorii au făcut o astfel de gafă, să amestece şi să răstoarne complet principiile care ar fi trebuit să stea la baza unui astfel de proiect de lege.

Păcat, pentru că ideea iniţială, repet, mi s-a părut rezonabilă şi poate şi-ar fi găsit o susţinere mai largă.

E un proiect profund eronat şi probabil că v fi respins. Am văzut că are şi raport de respingere, cred eu pe bună dreptate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare şi Comisiei juridice, domnul secretar Mircovici sau cine prezintă? A, doamna Cătăniciu. E un raport de respingere din partea celor două comisii.

Domnul secretar Mircovici, vă rog.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Colegii din cele două comisii reunite, în unanimitate de voturi au dat un raport de respingere pe propunerea legislativă în cauză.

Deci unanimitate de voturi pentru respingere.

Pentru că sunt la microfon şi n-aş vrea să mai vin o dată ca deputat, aş vrea să fac o observaţie. O parte din cei care au fost iniţiatorii unei astfel de legi am senzaţia că nu numai că n-au făcut armata, dar nu ştiu despre ce este vorba.

Eu, ca om care 39 de ani am lucrat în structura militară, am fost in-dig-nat de mintea pe care au avut-o cei care au avut această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc şi eu.

Sunt intervenţii? Da, domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să completez şi eu ce spunea colegul nostru, domnul deputat, faptul că proiectul de act legislativ nu este în regulă. Există deja un cadru normativ consolidat în ceea ce priveşte calitatea de donator al Ministerului Apărării Naţionale, în speţă fiind incidente dispoziţiile art. 985 şi ale art. 1011 până la 1029 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, precum şi dispoziţiile Decretului nr. 478/1954, privitor la donaţiile făcute către statul român.

În speţă, pe aspect de complementaritate, pot fi folosite dispoziţiile legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, domeniul apărării şi securităţii naţionale sau al finanţelor publice.

Astfel, potrivit prevederilor art. 63 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, instituţiile publice pot folosi pentru buna desfăşurare a activităţii lor bunuri materiale şi fonduri băneşti primite de la persoanele juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea legii.

De asemenea, Ordonanţa nr. 114/2001 fixează sediul materiei pentru atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii naţionale ca urmare a transpunerii în legislaţia naţională a Directivei 2009/81CE a Parlamentului European şi a Consiliului European.

Prin urmare, dacă aprobăm astăzi, votăm această lege putem intra în stare de infringement pentru nerespectarea acestei directive europene.

Vă mulţumesc, şi Grupul PSD nu va vota acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind...

Da, domnul Ciuhodaru, vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Armata română merită respect. A da gradele pe bani înseamnă să desconsideri întreaga armată română şi ce face ea şi în ţară şi pe fronturile de operaţiuni şi acolo unde este nevoie.

Nu mă miră că, în comisie, a fost respins acest proiect de lege în unanimitate.

Sunt convins că acelaşi lucru va fi şi în Camera Deputaţilor, dar poate că este un semnal că pentru armata română trebuie făcut mai mult.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final. Caracter organic.

14. Următoarea, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.395 din 16 decembrie 2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi la trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat, Pl-x 507/2015.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul. Nu doreşte.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul Mircovici, vă rog, prezentaţi raportul.

Comisia propune respingerea.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia, ţinând cont de poziţia Guvernului, care nu susţine adoptarea, de raportul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, propune respingerea acestui proiect de lege care avea ca obiect instituirea posibilităţii efectuării de către cetăţenii români între 18 şi 25 de ani a serviciului militar pe bază de voluntariat, în calitate de militar în termen pe o perioadă de şase luni, începând din anul 2016.

Or, de fapt, suspendarea serviciului militar pe timp de pace oferă, în momentul de faţă, posibilitatea acestui serviciu militar voluntar pentru cei care doresc să urmeze în continuare cariera militară.

A veni cu o astfel de iniţiativă legislativă n-am face altceva decât să inflamăm, în momentul de faţă, o situaţie care ar putea fi interpretată în sensul că România a trecut la serviciul militar obligatoriu, ceea ce este total inexact.

Comisia propune în unanimitate respingerea acestei iniţiative legislative.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale din partea grupurilor.

Da, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Iulian-Radu Surugiu:

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă.

Aşa cum a spus şi colegul nostru de la Comisia pentru apărare, într-adevăr, această lege nu doar că... sau în acest moment este permis stagiul militar voluntar, dar, de asemenea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 384/2006 privind Statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, serviciul militar voluntar este deja instituit.

Acesta poate fi exercitat de către orice persoană ce îndeplineşte condiţiile legale.

Şi, în acelaşi timp, această modificare care este propusă astăzi, a Legii nr. 395, ar conduce la modificarea întregului concept al acestui act normativ, lipsindu-l astfel de obiectul său principal de reglementare.

Înainte de a trage concluzia şi de a prezenta poziţia grupului, vreau să menţionez foarte clar, Partidul Naţional Liberal recunoaşte nevoia armatei României şi a tuturor structurilor de o reîmprospătare a forţelor. Şi suntem alături de un eventual astfel de proiect mult mai bine analizat sau în conformitate cu realităţile şi necesităţile armatei României.

În concluzie, Partidul Naţional Liberal, grupul din Camera Deputaţilor, nu susţine acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor? Nefiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

Caracter organic.

Comisia propune respingerea.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 7 alin. (5) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, PL-x 483/2015.

Iniţiator Guvernul.

Doamna secretar de stat, vă rog.

Doamna Irina Alexe (secretar general adjunct, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul de lege supus dezbaterii şi adoptării dumneavoastră propunem corelarea dispoziţiilor din Legea nr. 333/2003 cu cele din Legea nr. 500/2002, astfel încât veniturile realizate din paza şi prestarea altor servicii organizate şi executate potrivit legii în unităţile de jandarmi să se verse integral la bugetul de stat.

Dacă veţi fi de acord cu adoptarea acestui proiect de lege, Jandarmeria română va fi astfel încadrată în categoria instituţiilor publice prevăzute de art. 62 alin. (1) din Legea nr. 500 a finanţelor publice, ale căror cheltuieli curente şi de capital sunt asigurate integral din bugetul de stat.

Eu vă rog să fiţi de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată şi vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Comisia pentru apărare, domnul Benga, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Ioan Benga:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu proiectul de Lege pentru modificarea art. 7 alin. (5) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul, în şedinţa din 15 iunie 2015, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 7 alin. (5) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, în sensul că veniturile realizate prin plata şi prestarea acestor servicii organizate şi executate conform legii de unităţile de jandarmi să se verse integral la bugetul de stat, astfel încât Jandarmeria română să poată fi încadrată în tipul de instituţie publică ale cărei cheltuieli curente şi de capital sunt asigurate integral din bugetul de stat.

La dezbateri a participat, în calitate de invitat, domnul Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 23 iunie 2015, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi întocmirea unui raport de adoptare a acestui proiect de lege în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul, vă rog, Grupul PNL, domnul vicelider.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

O întrebare vreau să pun: la cât se ridică sumele astea pe care Jandarmeria română le-ar încasa din paza acestor obiective şi prestări? Ca să ştim ce sumă s-ar vărsa la bugetul de stat în momentul de faţă.

Domnul Florin Iordache:

O rog pe doamna secretar de stat să vă răspundă.

Vă rog.

Doamna Irina Alexe:

Mulţumesc.

Sumele sunt prevăzute în expunerea de motive a proiectului de lege. Media pe cinci ani ar fi 28.729 de mii de lei.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor?

Nemaifiind alte intervenţii, române la votul final.

Are caracter ordinar.

16. Proiectul de Lege privind declararea zilei de 28 noiembrie - Ziua Bucovinei, PL-x 348/2013.

Caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor? Cine intervine?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Chiar dacă m-am împiedicat cu stângul, sper să nu fie de rău augur.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Membrii Partidului Naţional Liberal din cadrul grupului vor vota pentru adoptarea acestui proiect de lege care stabileşte pentru ziua de 28 noiembrie o sărbătoare anuală a tuturor bucovinenilor şi, evident, a tuturor celor care simt şi respectă istoria Bucovinei.

Sunt mândru că sunt bucovinean şi, evident, în egală măsură onorat că reprezint această zonă în Parlamentul României.

Sunt unul dintre cei care susţine în permanenţă că Bucovina are nevoie de legi, de legi prin care să fie scoasă în evidenţă, să fie identificată ca o regiune distinctă, aparte, a României, o regiune cu propria ei viaţă, însufleţită de oamenii şi obiceiurile acestei zone.

Această iniţiativă parlamentară are rolul de a impulsiona şi activitatea asociaţiilor şi fundaţiilor româneşti din regiunea Cernăuţi, actuala Bucovină de Nord, şi de a trezi conştiinţa tinerei generaţii cu privire la istoria şi valorile culturale, religioase, politice şi sociale ale poporului român.

Nu trebuie uitate nici sacrificiile strămoşilor noştri pentru formarea statului unitar naţional român, visul României Mari, iar ca stat european nu trebuie uitate valorile fiecărei provincii româneşti, care fac parte din moştenirea culturală europeană.

Profit astăzi şi de prezenţa, în cadrul Camerei Deputaţilor, a preşedintelui Knessetului, domnul Edelstein care, în alocuţiunea Domniei Sale, a pomenit de Bucovina pentru a sublinia că, în această zonă minunată, trăiesc de câteva sute de ani cetăţeni de alte etnii decât română, şi aş vrea să-i enumăr, respectiv: ucraineni, polonezi, cehi, sloveni, slovaci, evrei, saşi, secui, sunt douăsprezece la număr, care au trăit în bună pace şi armonie şi care au luptat împreună ca Bucovina să ajungă înapoi la Patria Mamă.

Respect, tuturor cetăţenilor de alte etnii decât română şi le mulţumesc pentru tot ce au făcut în lunga şi tumultuoasa istorie a Bucovinei.

Trebuie să aduc, asemenea, mulţumiri Bisericii Ortodoxe Române, care a fost unul dintre stâlpii, dintre pilonii de bază ai păstrării moştenirilor neamului românesc şi nu numai.

Şi, evident, trebuie să vă mulţumesc şi dumneavoastră anticipat pentru votul - sper pozitiv - pe care-l veţi da.

Vă mulţumesc în numele Bucovinei.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Raport din partea Comisiei pentru cultură şi Comisiei pentru administraţie.

Domnul vicelider Florin Pâslaru.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă prezint raportul asupra Proiectului de Lege privind declararea zilei de 28 noiembrie - Ziua Bucovinei.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate cu Proiectul de Lege nr. 348/7 octombrie 2013, cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege privind declararea zilei de 28 noiembrie - Ziua Bucovinei.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 2 octombrie 2013.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea zilei de 28 noiembrie ca fiind Ziua Bucovinei, dată la care s-a proclamat alipirea sa de Patria Mamă.

Potrivit prevederilor art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţe separate în data de 2 noiembrie 2013, 15 octombrie 2013 şi 3 iunie 2015 de către Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru declararea zilei de 28 noiembrie - Ziua Bucovinei.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, doamna Ana Birchall, vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Prezenta propunere legislativă stabileşte pentru ziua de 28 noiembrie o sărbătoare anuală a Bucovinei, a tuturor bucovinenilor şi a celor care simt şi respectă istoria Bucovinei şi a României.

Acest teritoriu românesc a fost pe nedrept lăsat uitării, având în vedere importanţa lui istorică şi rănile deschise care au rămas după ce Bucovina de Nord a fost răpită Patriei Mame.

Eu felicit iniţiatorii pentru că Bucovina are nevoie de legi prin care să fie scoasă în evidenţă, să fie identificată ca o regiune deosebită a României, o regiune cu propria ei viaţă, însufleţită de oamenii şi obiceiurile acestor meleaguri.

Nu este an în care să nu merg împreună cu familia mea în Bucovina şi cunosc din propria mea experienţă frumuseţea acestor locuri, obiceiurile şi tradiţiile populare, curăţenia sufletească a oamenilor, hărnicia şi onestitatea lor şi port cu mândrie, ori de câte ori am ocazia, o ie din Bucovina.

Bucovina are nevoie de o zi închinată numai ei tocmai pentru a întări conştiinţa că românii din aceste locuri au o identitate aparte, o istorie unică şi un viitor în interiorul unui popor minunat.

Nu trebuie uitată importanţa acestei regiuni istorice şi modul în care a fost alipită la Patria Mamă la 28 noiembrie 1918.

În 2018, când vom sărbători un veac de la Marea Unire, rolul jucat de Bucovina în constituirea statului român modern poate fi recunoscut şi prin închinarea unei sărbători naţionale destinată românilor din vechea provincie românească atât în nordul Moldovei, cât şi în Bucovina de Nord.

De asemenea, această iniţiativă parlamentară are rolul şi de a impulsiona activităţile asociaţiilor şi fundaţiilor româneşti din regiunea Cernăuţi şi de a trezi conştiinţa tinerei generaţii cu privire la istoria şi valorile politice şi sociale ale poporului român.

Nu trebuie uitate sacrificiile înaintaşilor noştri pentru formarea statului unitar naţional român, visul României Mari.

Iar ca stat european, nu trebuie uitate niciodată valorile fiecărei provincii româneşti, care fac parte din moştenirea culturală europeană.

Fac apel la dumneavoastră, stimate colege şi stimaţi colegi, să votaţi pentru adoptarea acestui proiect legislativ, care oferă, în primul rând, o unitate de conştiinţă românilor din provinciile istorice şi oferă o bază identitară pentru fraţii noştri care - nu din vina lor - au rămas în afara graniţelor actuale ale României. Dincolo de graniţele circumstanţiale ale istoriei, apartenenţa la acelaşi neam, limbă şi tradiţie nu poate fi tăgăduită pentru fiii aceluiaşi popor.

Românii din Bucovina de Nord au nevoie de astfel de semne simbolice din partea noastră pentru a realiza că nu sunt abandonaţi de România şi nici de noi.

Grupul PSD va vota pentru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Doamna Ardeleanu, Grupul PNL, vă rog.

Am văzut pe toată lumea, dăm cuvântul şi apoi facem pauză, după ce terminăm acest proiect.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să vă spun că sunt emoţionată de intervenţiile iniţiatorului, unuia dintre iniţiatorii acestui proiect legislativ, dar şi de intervenţia doamnei deputat şi sunt convinsă că fiecare dintre noi, românii, avem ceva pentru Bucovina, un gând luminos pentru acest tărâm binecuvântat de Dumnezeu.

Vă rog să-mi permiteţi ca, în calitate de deputat de Suceava, dar şi de profesor universitar Doctor Honoris Causa al Universităţii din Cernăuţi, să felicit din tot sufletul iniţiatorii acestui proiect şi să vă îndemn pe dumneavoastră să votaţi pentru ca ziua de 28 noiembrie să beneficieze şi de recunoaşterea Parlamentului României ca Ziua Bucovinei.

28 noiembrie, aşa cum s-a mai spus, este sărbătorită an de an în dulcea Bucovină, iar declararea ei oficială ca Ziua Bucovinei ar însemna recunoaşterea naţională a unui parcurs istoric, dar şi a valorilor de cultură şi civilizaţie conţinute în această Europă în miniatură, cum ne place nouă să ne numim Bucovina.

Votul dumneavoastră de astăzi, stimaţi colegi, este aşteptat cu emoţie de toţi bucovinenii, atât din partea de sud a Bucovinei, cât şi din partea de nord a acesteia, de la Suceava la Rădăuţi şi Cernăuţi.

Sigur că votul dumneavoastră va însemna faptul că rezonaţi la simbolistica, dar şi la realităţile acestui ţinut binecuvântat.

În încheiere, vă rog să-mi permiteţi să citesc câteva versuri din poezia "La Bucovina", a lui Eminescu: "N-oi uita vreodată, dulce Bucovină,/Geniu-ţi romantic, munţii în lumină,/Văile în flori,/Râuri resăltânde printre stânce nante,/Apele lucinde-n dalbe diamante/Peste câmpii-n zori./.../Astfel totdeauna, când gândesc la tine,/Sufletul mi-apasă nouri de suspine,/Bucovina mea."

Vă rog, prin votul dumneavoastră, să împrăştiem nourii de deasupra Bucovinei.

Vă mulţumesc din suflet pentru că ne-aţi ascultat. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Vainer, vă rog.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Mă alătur întrutotul cuvintelor atât de frumoase, din suflet, rostite de vorbitorii dinaintea mea.

Aş adăuga două-trei lucruri. Sigur că votez pentru. Colegii mei din Grupul minorităţilor naţionale votează fără nicio rezervă această lege.

Aş dori însă să vă spun câteva lucruri importante. Din Bucovina au răsărit în decursul anilor mari nume de intelectuali. Am să dau un nume pe care poate îl cunoaşteţi Benjamin Fondane, care are cele mai frumoase versuri scrise despre Ţinutul Herţa. Am să vă dau doi contemporani: Norman Manea, originar din Rădăuţi, şi Matei Vişniec, personalităţi foarte prezente în lumea literaturii universale de astăzi.

În fine, aş mai dori, pentru că e Ziua Holocaustului pe 9, poimâine, să vă precizez ceva important.

Unul din "Drepţii între popoare" din România - este o recompensă, o menţiune specială a Institutului Yad Vashem de la Ierusalim, este Ştefan Popovici - Traian Popovici, am greşit, nu Ştefan. A fost primarul Cernăuţiului în anii Holocaustului şi datorită lui 18 mii de evrei din Cernăuţi au fost salvaţi de la moarte. El, acest Popovici, este "Drept între popoare" şi a făcut un lucru enorm, aşa cum probabil că aţi auzit de "Lista lui Schindler", Popovici a făcut poate chiar mai mult. Însă, cu modestia românească, nu se ştie prea mult cine a fost Popovici.

Aşadar, din toată inima votez pentru.

Pot să vă mai spun în plus: sunt un mare amator de Bucovina. Am vizitat-o de foarte multe ori şi acum am iniţiat un program de refacere a sinagogilor care au mai rămas în Bucovina. Sunt lucrări la Vatra Dornei, la Gura Humorului, la Siret, unde, practic, nu mai sunt comunităţi evreieşti, dar sunt valori ale patrimoniului României, căruia îi redăm viaţă.

Aşadar, să fim bucuroşi că va fi Ziua Bucovinei şi se vor bucura foarte mulţi români din Bucovina, români neaoşi sau minorităţi, care trăiesc în toată lumea.

Cunosc mai mulţi bucovineni şi din Israel şi din America foarte ataşaţi de acest minunat ţinut românesc atât de crunt şi nedrept ciopârţit de Tratatul Ribbentrop-Molotov.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În mod evident, grupul nostru parlamentar susţine adoptarea acestei legi. E bine să găsim o zi, e bine să avem o lege în care să vorbim despre specificul unor regiuni, de altfel, istorice din această ţară, specific chiar şi prin compoziţia sa, aşa cum s-a amintit aici, enumerând câteva dintre minorităţile existente şi unii dintre dumneavoastră poate aţi fost surprinşi că a fost enumerată şi secuimea.

Într-adevăr, există câţiva locuitori încă acolo. Au existat şase mari comunităţi de ceangăi în Bucovina de Nord, care datorită istoriei s-au mutat de acolo, o parte dintre ei sunt în judeţul Hunedoara, poate colegii noştri din Hunedoara ştiu de ei, alţii sunt în Serbia, dar unii au rămas locului.

E bine să cinstim specificul acestor regiuni şi să avem grijă ca aceste minorităţi să rămână acolo şi cultura să îmbogăţească întreaga cultură a ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc. Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi şi colege,

Ca deputat de Iaşi, născut în Bucovina în comuna Ciprian Porumbescu şi care am trăit în Bucovina până la 18 ani, mă bucur că sunt foarte mulţi colegi de-ai mei din Bucovina care susţin acest proiect şi nu numai din Bucovina şi eu cred că astăzi, cu toţii, vom fi de acord ca acest proiect să treacă, pentru că Bucovina merită această zi de 28 noiembrie. De ce 28 noiembrie? Pentru că pe 28 noiembrie 1918, la Cernăuţi, a fost convocat Congresul general al Bucovinei la care au participat reprezentanţi ai românilor şi ai etniilor din această provincie, care au decis în unanimitate unirea necondiţionată a Bucovinei la teritoriul românesc.

E adevărat, dacă privim în urmă, acest teritoriu a avut o istorie zbuciumată. A fost din 1775 parte a Imperiului Habzburgic, din 1867 parte a statului dualist austro-ungar, din 1918 a fost parte a teritoriului românesc, iar aşa cum spunea şi antevorbitorul meu, din 1940, o bună parte, partea de nord a fost dezlipită de acest teritoriu.

Aş vrea să vă spun că, ca şi consilier local în cadrul Consiliului local din Iaşi, am iniţiat un proiect de hotărâre privind înfrăţirea Iaşiului cu oraşul Cernăuţi. Mi-au trebuit patru ani să rezolv această problemă, dar a fost o adevărată plăcere. Şi pentru că merg acolo foarte des, mi-am propus ca de fiecare dată, în fiecare an, la începutul anului, pe 15 ianuarie, să fiu prezent acolo, la statuia lui Mihai Eminescu şi, sincer vă spun, mă duc de fiecare dată - e al treilea an - şi sper să prind mulţi ani de acum încolo, mă încarc de emoţie şi vă spun şi dumneavoastră, dragi colegi, că Bucovina, într-adevăr, e un colţ de rai.

Vă rog să votaţi acest proiect de lege. Noi, PSD-ul, susţinem acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, mergem la raport.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Art. 1? Nu.

Art. 2.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Pauză până la 14,00.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Îl invit pe domnul preşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, Mircea Man, să prezinte raportul privind activitatea comisiei pentru semestrul II al anului 2014.

Domnul Mircea Man:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Raportul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, semestrul II 2014, distribuit la 18.06.2015.

În al doilea semestru al anului 2014 s-au înregistrat 282 de petiţii şi au fost acordate 16 audienţe cetăţenilor.

Petiţiile au vizat, ca de obicei, toate domeniile vieţii societăţii româneşti, ponderile cele mai importante revenind problemelor juridice, de protecţie socială şi celor manifestate în mediul penitenciar.

Veţi regăsi în raportul nostru date şi informaţii concrete referitoare la toate aceste chestiuni. Un număr de 51 de memorii vizează aspecte din sfera autorităţilor aparţinând puterii judecătoreşti. Principalele probleme sesizate în memoriile petenţilor vizează prezumtive abuzuri ce ar fi fost comise de magistraţi, respectiv procurori, judecători, anchete efectuate incomplet, finalizate de parchete cu soluţii nelegale ori pronunţări de achitări sau condamnări netemeinice de către instanţele de judecată.

Alţi petenţi au reclamat faptul că mai ales în faza de urmărire penală, nu se garantează dreptul la apărare. În acest sens, autorului infracţiunii i se aduce la cunoştinţă învinuirea după începerea urmăririi penale, nu i se acordă termene rezonabile pentru a pregăti şi a exercita apărarea, iar prezentarea materialului de urmărire penală este pur formală.

În numeroase cazuri, petiţionarii sesizează refuzul organelor judiciare de a admite şi administra probele în apărare. În perioada de raportare s-au înregistrat numeroase memorii adresate comisiei de către persoanele condamnate penal care execută o pedeapsă privativă de libertate în custodia unităţilor de detenţie din subordinea ANP-ului.

Din totalul de 57 de asemenea petiţii un număr de 23 sesizează anchete efectuate în mod abuziv de către organele de urmărire penală ale poliţiei şi parchetelor, care ar fi condus, conform afirmaţiilor petenţilor, la arestări nelegale, la fapte de represiune nedreaptă, la cercetări incomplete sau la neluarea în considerare a probelor prezentate.

Au fost sesizate nereguli referitoare la: supraaglomerarea locurilor de deţinere, prin neasigurarea pentru fiecare deţinut a spaţiului şi volumului de aer prevăzut conform normelor în vigoare, hrană insuficientă, lipsa unor măsuri igienico-sanitare individuale, asistenţă medicală precară şi lipsa tratamentului medicamentos prescris de medicii de specialitate, lipsirea abuzivă de drepturi de petiţionare şi corespondenţă, supunerea la rele tratamente, aplicări de pedepse disciplinare pe baza unor rapoarte de incident abuziv întocmite de agenţii de supraveghere.

Se impune, apreciază comisia, implicarea mai consistentă a Corpului de Control al ministrului justiţiei şi a Inspecţiei Penitenciare din ANP pentru efectuarea de controale de fond, în vederea cunoaşterii realităţii şi pentru respectarea întocmai a legislaţiei din acest domeniu.

Domnule preşedinte de şedinţă, informez plenul că am efectuat vizite în toate penitenciarele din România, cu ajutorul deputaţilor din judeţele respective, am înaintat un raport special pe această temă Biroului permanent, domnului preşedinte Zgonea, urmând să fixaţi o dată de dezbatere în prezenţa ministrului justiţiei, a directorului Autorităţii Naţionale a Penitenciarelor pentru a dezbate pe larg problemele existente astăzi în penitenciarele din România.

Veţi regăsi în textul raportului date şi informaţii privind petiţiile, având tematici dintre cele mai diverse: sociale, educaţie, cultură, fond funciar.

Menţinerea ridicată a frecvenţei cu care petenţii confundă competenţele Parlamentului României cu cele ale autorităţii judecătoreşti demonstrează că principiul conform căruia se prezumă cunoaşterea legii de către cetăţeni se goleşte de conţinut, în absenţa unui proces continuu de informare şi educare.

În ceea ce priveşte relaţia comisiei noastre cu autorităţile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiţii, s-a constatat că la un număr de 50 de petiţii nu s-a respectat termenul legal de răspuns de 30 de zile.

Din totalul de 282 de petiţii înregistrate în evidenţa comisiei în perioada de raportare, un număr semnificativ de dosare n-au putut fi încheiate pentru că nu am primit răspunsul cerut.

Repet, raportul a fost distribuit în 18.06.2015 şi poate fi consultat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor? Nu sunt.

Plenul Camerei ia act de acest raport pe care dumneavoastră l-aţi distribuit.

Mergem mai departe.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice PL-x 356 - caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Da, domnul Seres Dénes.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Seres Dénes:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ordonanţa de urgenţă nr. 55/2010, prin îmbunătăţirile aduse Ordonanţei nr. 80/2001, limitează extrem de mult cheltuielile publice, printre care şi plafonarea cotei de combustibil pe care o folosesc autorităţile publice şi celelalte instituţii publice.

Sigur că această măsură a venit ca urmare a crizei economice din 2009, pentru a limita deficitul bugetar.

Dar şi în expunerea de motive se subliniază că aceste măsuri sunt cu caracter temporar, vremelnic şi că vor fi corectate dacă acele condiţii care le-au impus sunt eliminate.

Or, cred că la ora actuală nu se mai impun asemenea restricţii vizavi de autorităţile locale şi instituţiile publice din mai multe motive: în primul rând, dacă ne uităm la atribuţiile din ultima vreme ale autorităţilor locale şi celorlalte instituţii publice vizavi de accesarea programelor europene, naţionale, deplasările pe care le impun acestea, este nejustificată limitarea cotelor de combustibil.

De asemenea, principiul descentralizării autonomiei locale contravine acestor măsuri pe care le-a impus Guvernul. Au şi un profund caracter inechitabil, întrucât autorităţile locale sunt aşezate şi în cadrul judeţului, şi în cadrul ţării, la diferite distanţe, deci o anumită cotă fixă vine în detrimentul celor care sunt în localităţi mai îndepărtate.

Ca să le uşurăm munca, cred că este momentul să eliminăm aceste restricţii şi să le dăm posibilitatea să-şi gestioneze singure bugetul. Sunt capabile pentru acest lucru, atât la partea de venituri şi cheltuieli, consiliile locale şi instituţiile să-şi hotărască nivelul combustibililor pe care îl pot folosi.

De asemenea, vreau să vă spun că, de fapt, economiile sunt insignifiante. Acest lucru s-a constatat şi de către Curtea de Conturi, pentru că dacă există cota de combustibil, deplasările cu avionul sau cu trenul sunt la fel de costisitoare.

De aceea, vă rog, stimaţi colegi, haideţi să venim în ajutorul lor şi să eliminăm aceste restricţii în cheltuielile bugetare.

Mulţumesc.

Este raport de adoptare, da.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Comisia pentru administraţie. Îl invit pe domnul Victor Paul Dobre să prezinte raportul.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru administraţie publică a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 15 aprilie 2015.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea prezentului proiect de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexa la raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc. 5 minute pentru dezbateri.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Nu, păi, n-are procedură de urgenţă.

Dacă la dezbateri generale, cine doreşte să intervină?

Grupul PNL, vă rog, domnule deputat.

Domnul Victor-Gheorghe Manea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal votează pentru proiectul de lege care modifică Ordonanţa nr. 80/2001 pe considerentele spuse de colegul meu. Nu s-a ţinut cont că distanţa dintre localităţile ţării până la reşedinţa de judeţ sau până în capitala ţării sunt diferite. N-am ţinut cont că Legea nr. 215 care prevede autonomia locală conferă Consiliului local dreptul de a vota bugetul de venituri şi cheltuieli al fiecărei localităţi.

De aceea, aşa cum spunea colegul meu mai devreme, trecând perioada de criză în România, cred că trebuie să dăm dreptul autorităţii locale să-şi gestioneze bugetul de venituri şi cheltuieli şi să aibă libertatea de a putea lucra în folosul comunităţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Nefiind alte intervenţii, mergem la raport să discutăm.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

Articolul unic?

Art. 1?

La art. 5 după alin. (9) se introduce un alin. (9¹) .

Anexele 2 şi 3?

Anexa 3 pct. 1.6?

Anexa 3 cu Normative de cheltuieli?

Pct. 7, dacă sunt observaţii? Nu.

S-au finalizat dezbaterile. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturi conexe PL-x 315/2015- caracter ordinar.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu doreşte.

Din partea celor două comisii: Comisia pentru cultură şi Comisia juridică?

Din partea Comisiei pentru cultură, domnul deputat, vă rog, aveţi cuvântul să prezentaţi raportul.

Domnul Dragoş-Ionel Gunia:

Raport asupra Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, împreună cu Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, cu proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, transmis cu adresa nr. PL-x 315/25 martie 2015, înregistrat la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, sub numărul 4C11/511/27 martie 2015 şi, respectiv, la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, cu nr. 4C10/61 din 27 martie 2015.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul reglementării echitabile a metodologiei privind remuneraţia datorată artiştilor interpreţi sau executanţi şi producătorilor de fonograme.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 23 martie 2015.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 22 septembrie 2015, la dezbateri fiind prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 26.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor, cu amendamente.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a examinat iniţiativa legislativă în şedinţele din 21 şi 28 aprilie a.c., respectiv, 29 septembrie 2015. La dezbateri au fost prezenţi 20 de deputaţi din totalul de 24.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor, cu amendamente.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 8/1996, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Vă rog, Grupul PNL, domnul Cupşa, vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect legislativ şi o vom face pentru că iniţiativa legislativă, în fapt, tinde să înlăture unele imperfecţiuni ale Legii nr.8/1997 - Legea dreptului de autor şi a drepturilor conexe.

O vom face pentru că prin această iniţiativă legislativă se va regăsi un echilibru absolut normal şi necesar între drepturile şi interesele legitime ale titularilor drepturilor conexe şi a dreptului de autor, între utilizatorii de rang naţional, precum şi utilizatorii regionali, respectiv, utilizatorii locali.

Pe de o parte, se modifică metodologia, în sensul în care să fie reprezentaţi în organismele comune care stabilesc remuneraţiile datorate, să fie reprezentaţi şi utilizatorii locali, utilizatori numeroşi mici ca şi dimensiune economică, ca arie de receptare, dar care până acum nu erau reprezentaţi.

Pe de altă parte, se stabileşte prin această modificare legislativă un raport de proporţionalitate între dimensiunea utilizatorului local între potenţialii receptori ai utilizatorului local şi sumele pe care vor trebui să le plătească ca remuneraţie datorată titularilor drepturilor de autor şi drepturilor conexe.

Aşadar, cum vă spuneam, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Altă intervenţie?

Domnul Pâslaru, vicelider, Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, şi Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8. Aşa cum spunea şi colegul nostru dinainte, este necesar a se face un echilibru între posturile locale de televiziune şi postul central, având în vedere faptul că un utilizator local are o arie mai mică şi în momentul în care deţine una, două sau trei licenţe, ajunge să plătească mult mai mult decât un utilizator central, de talie naţională, în condiţiile în care posturile locale au avut, au şi vor avea în continuare probleme atât din punct de vedere al audienţei, cât şi din punct de vedere financiar.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Altă intervenţie? Domnul Sturzu, vă rog.

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Evident că sunt şi eu de acord cu colegii noştri şi de la Partidul Naţional Liberal, şi de la Partidul Social Democrat în ceea ce priveşte aspectul pozitiv al acestei mici modificări pe care o facem astăzi la Legea dreptului de autor.

Vreau, însă, să vă spun că această modificare rezolvă doar o părticică mică a problematicii legate de acest subiect, al drepturilor de autor, şi să vă rog ca de-acum înainte să aveţi şi să avem împreună în vedere faptul că în continuare există un proces netransparent de colectare şi distribuire a banilor din aceste drepturi de autor, că în continuare există criterii vagi de desemnare a colectorilor.

Ce am rezolvat astăzi este să dăm o mână de ajutor, e adevărat, radiourilor şi utilizatorilor locali care aveau de dus în spate nişte cheltuieli foarte mari.

Aşadar, am făcut un pas mic, dar în continuare în ceea ce priveşte drepturile de autor mai avem mult de lucru.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii, mergem la raport.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Articolul unic? Observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 131 cu alin. (2). Observaţii? Nu.

131¹? Observaţii? Nu.

154? Adoptat.

Rămâne la votul final.

Are caracter ordinar.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 16 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război PL-x 484/2015 - caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să intervină cineva? Nu doreşte.

Domnul preşedinte Adrian Solomon, preşedintele Comisiei pentru muncă.

Vă rog, domnule preşedinte, prezentaţi raportul.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra proiectului de Lege pentru modificarea art. 16 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

Comisia pentru muncă a fost sesizată cu PL-x 484/2015, cu dezbaterea de fond a acestui proiect de lege.

Obiectul de reglementare este modificarea art. 16 lit. a) din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii posibilităţii pentru veteranii de război şi văduvele de război care locuiesc în mediul rural de a utiliza cele 12 călătorii interne la care au dreptul pe an, fără a mai fi condiţionate de existenţa mijloacelor de transport pe calea ferată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. A fost adoptat de Senat în şedinţa din 15 iunie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu un amendament redat în anexa care face integrantă din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale. Doamna Boghicevici, vă rog.

Doamna Claudia Boghicevici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mă bucur că suntem iarăşi în situaţia în care toate forţele politice şi-au dat acordul pentru adoptarea acestui proiect de lege. Îi felicit pe colegii mei din Comisia pentru muncă şi protecţie socială pentru modul profesionist în care au tratat această propunere legislativă.

Îmi doresc, însă, să nu păţim ca şi în alte situaţii. Vă aduc ca exemplu proiectul câinelui ghid, care a fost adoptat de plenul Parlamentului şi nici până în ziua de astăzi nu este finanţat.

Mai sunt şi alte exemple legate de decontările cu întârziere ale călătoriilor auto pentru pensionari şi elevi.

Grupul PNL va vota pentru acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Ana Birchall. Vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Acest proiect de lege repară o scăpare prezentă în actualul text legislativ. Cred că este de datoria noastră să votăm în favoarea acestui proiect de lege pentru a acorda veteranilor de război, invalizilor şi văduvelor de război dreptul la 12 călătorii interne, dus-întors, indiferent de forma de transport aleasă.

Prevederea prezentată în această lege, potrivit căreia veteranii sau văduvele de război care îşi aveau domiciliul într-o localitate în care exista o staţie sau haltă CFR beneficiau de gratuitate doar dacă ar fi călătorit cu trenul, a dat naştere unor situaţii cel puţin bizare. Tocmai de aceea se impune votul în favoarea acestui proiect de lege care, aşa cum am spus, completează proiectul de lege existent. Astfel, bătrânii cu mobilitate redusă, pe vechea lege erau puşi în situaţia de a merge pe jos kilometri întregi până la gară, în condiţiile în care transportul auto le-ar fi facilitat deplasarea.

Actualul proiect de lege pe care Grupul parlamentar al PSD îl va vota aduce o reparaţie normală şi necesară prin eliminarea condiţionării transportului cu trenul, permiţând veteranilor de război, invalizilor şi văduvelor de război să se deplaseze gratuit şi prin intermediul altor mijloace de transport.

Eu cred că pentru un popor să poată privi cu speranţă spre viitor trebuie să-şi preţuiască trecutul şi bătrânii. Veteranii, invalizii de război şi văduvele de război merită întreaga noastră recunoştinţă, şi pentru sacrificiile pe care le-au făcut în numele ţării, pentru patriotismul lor în slujba neamului românesc, eu cred că avem obligaţia ca şi prin această reparaţie, alături de alte proiecte legislative, să le arătăm respectul nostru.

Poate că rănile trupeşti ale veteranilor şi cele sufleteşti ale văduvelor de război se vor fi cicatrizat după războaie, deportări sau ani grei de temniţă. Eu cred că le suntem profund îndatoraţi, fiindcă România în care trăim astăzi este posibilă şi graţie iubirii faţă de ţară pe care au demonstrat-o prin faptele lor. Aşadar, măcar acum la bătrâneţe, avem obligaţia să le fim alături şi să încercăm să le alinăm suferinţa şi greutăţile prin care trec.

PSD votează şi susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt?

Nemaifiind alte intervenţii, mergem la raport.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

Articolul unic. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne la votul final.

21. Şi ultimul proiect de lege de astăzi, este vorba de Proiectul de Lege pentru modificarea art.31 din Legea nr.153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, PL-x 100/2015.

Caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor intervine cineva? Nu.

Îl rog pe domnul preşedinte al Comisiei pentru administraţie, Victor Paul Dobre, să prezinte raportul.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a fost sesizată cu privire la Proiectul de Lege pentru modificarea art.31 din Legea nr.153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei de industrii, al Comisiei juridice, precum şi punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 25 februarie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare măsuri de creştere a calităţii, în sensul modificării unor competenţe ale persoanelor cu atribuţii de control împuternicite de primăriile unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi ale prefectului, referitor la constatarea contravenţiilor şi la aplicarea sancţiunilor aferente prevăzute la alin.(1) al aceluiaşi articol.

În urma examinării proiectului legislativ şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei adoptarea prezentului proiect de lege.

În raport cu conţinutul şi obiectul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Doamnă deputat, Grupul PNL. Şi apoi domnul Márton Árpád.

Vă rog, doamnă deputat. Aveţi trei minute.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Stimaţi colegi,

Avem în vedere o modificare a unei legi importante care, în sfârşit, începând cu 2011, încearcă să crească din punct de vedere calitativ arhitectura şi ambientul urban într-o ţară cu mare potenţial electoral în care s-au produs numeroase disfuncţii urbanistice în contextul lipsei unei legislaţii coerente.

Legea nr.153/2011 avea, în schimb, nişte carenţe de tipul următor: toată lumea se ocupă de tot şi nimeni nu ştie foarte clar de ce se ocupă mai precis. Administraţiile locale fac regulamente urbanistice şi pretind, au reguli urbanistice de impus. Pe de altă parte, prefectura, structurile prefecturii le sancţionează, fiind necesară o veşnică relaţie de corespondenţă între prefectură şi primărie, astfel încât regulile nu se pot implementa.

Mai mult decât atât, constatarea contravenţiilor trebuie să vină la pachet cu măsurile de rezolvare a problemelor, măsuri de rezolvare a problemelor pe care tot administraţia locală le ştie cel mai bine impune şi controla.

Mai mult decât atât, primarul ajunsese în situaţia de a putea fi sancţionat de structurile funcţionale proprii din cadrul administraţiei locale.

Salutăm deci această modificare care face operaţională Legea nr. 153/2011, şi Partidul Naţional Liberal va vota pentru această modificare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnule Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Vă spun sincer, într-adevăr, grupul nostru parlamentar este de acord că există aceste probleme de rezolvat. În modalitatea de sancţionare şi aplicare a legii, nu sunt convins că legea care s-a propus, deci modificarea va reuşi să rezolve această problemă. Evident, vom vota pentru ea, dar mai am şi o rugăminte. Această lege care se doreşte a fi modificată are în titlul ei "creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor". Păi, atunci, stimaţi colegi, măcar pentru avize, trimiteţi, vă rog, şi la Comisia de cultură. Pentru că aţi trimis la industrii, la juridic, la mai toate comisiile. Noi am fost sesizaţi cu Ziua cancerului. Şi pentru calitatea arhitectural-ambientală, nimeni nu s-a interesat ce părere avem. Slavă Domnului, textul de lege n-are tangenţă directă cu acest element, dar vă rog, dacă aveţi această lege, trimiteţi-o şi pe la noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat, din păcate, dumneavoastră cunoaşteţi foarte bine regulamentul. În această fază, puteaţi solicita reîntoarcerea la comisie, dar după ce am intrat deja în dezbatere, nu mai putem s-o reîntoarcem pentru a lua avize. Îmi pare foarte rău.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Nu am spus acest lucru.

Domnul Florin Iordache:

A fost o observaţie. Bun.

Alte observaţii din partea colegilor?

Nemaifiind alte observaţii, rămâne la votul final.

Conform votului pe care dumneavoastră l-aţi dat ceva mai devreme, suspendăm aici lucrările şedinţei de astăzi.

Revenim la ora 15,00, pentru ca stafful tehnic să pregătească materialele pentru votul final.

După pauză.

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să rog liderii de grupuri să-şi invite colegii în sală pentru sesiunea de vot final. Avem 21 de proiecte de lege.

Facem verificarea votului?

Cel de-al doilea secretar, vă rog frumos. Bun. L-am văzut. Gata. Este aici. Nu e o problemă.

Facem o verificare, da?

Să înceapă votul.

Bun. Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi ridice extrasul de prezenţă.

Bun. Începem, da? Mulţumesc foarte mult.

1. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, ca urmare a demisiei domnului deputat Dan-Ştefan Motreanu.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

281 de voturi pentru, 4 abţineri, un vot împotrivă.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.19/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare.

Legea este ordinară. Procedura de urgenţă.

Comisia pentru muncă vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

284 de voturi pentru, o abţinere şi un vot împotrivă. Aprobat.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2014 privind modificarea şi completarea Legii nr.18/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, precum şi pentru modificarea art.8 alin.(1) din Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat.

Legea este ordinară. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

289 de voturi pentru, 2 abţineri.

4. Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Dieteticienilor din România.

Legea este ordinară. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru sănătate vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Mulţumesc mult. 278 de voturi pentru, 7 abţineri, 4 voturi împotrivă.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2015.

Şi aici legea este ordinară. Procedură de urgenţă.

Comisiile de politică economică şi pentru buget vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

274 de voturi pentru, 20 abţineri.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea plăţii contribuţiilor Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public la organisme internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte.

Legea este ordinară. Comisia juridică vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

289 de voturi pentru, 3 abţineri, un vot împotrivă.

7. Proiectul de Lege privind modificarea alin.(5) al art.529 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Legea este ordinară.

Comisia pentru sănătate vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

289 de voturi pentru, 5 abţineri, un vot împotrivă.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea art.7 alin.(5) din Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

Legea este ordinară.

Comisia pentru apărare vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

291 de voturi pentru, 2 abţineri.

Explicarea... Pe procedură?

Vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Aţi sărit punctul cu Complexul Energetic Hunedoara.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

N-am sărit niciun punct!

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Aţi sărit punctul cu Complexul Energetic Hunedoara.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

S-a votat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Punctul 5.

Nu e adevărat.

Domnul Niculae Mircovici:

274 de voturi pentru, 20 de abţineri, niciun vot împotrivă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Punctul 5 a fost votat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Nu aţi spus PL-x 434/2015, nu aţi spus despre ce-i vorba, n-aţi spus Hunedoara.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu zic... îmi cer scuze! Trebuia să citim şi obiectul de reglementare, nu? Iertaţi-mă, vă rog frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Nu, dar, vă rog, confirmaţi, nu a fost citit punctul 5.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bine.

Domnule deputat, vă rog frumos, luaţi loc. L-am şi votat. O să-l vedeţi pe extrasul de prezenţă, că l-au votat colegii dumneavoastră, da?

9. Proiectul de Lege privind declararea zilei de 28 noiembrie Ziua Bucovinei.

Legea este ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi pentru cultură vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

291 de voturi pentru, un vot împotrivă.

Explicarea votului. În ce ordine doriţi.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc din suflet pentru votul acordat Bucovinei. Este până la urmă un semn de respect pe care Parlamentul României îl aduce unei părţi frumoase a României, binecuvântată de Dumnezeu, şi vreau să vă fac părtaşi mândriei de a fi bucovineni şi de a veni oricând cu drag în Bucovina. Mulţumesc şi celor din PSD, şi celor din PNL, şi celor care vor veni după noi.

Daţi-mi voie, dacă sunteţi amabili, să vă recit câteva versuri care scot în evidenţă lucrurile minunate pe care această zonă...

(Vociferări. Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, continuaţi-vă discursul, vă rog frumos.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

"Cântă cucu-n Bucovina,/ Bată-l vina!/ Cântă cucu sus pe casă,/ Toţi feciorii stau la masă,/ Nici nu beau, nici nu mănâncă,/ Doar sunt supăraţi şi cântă./ Cântă toţi de supărare/ Că au ordin de plecare,/ Bucovină, draga mea,/ Nu ştiu de-un te-om mai vedea,/ Bucovină, plai cu flori,/ Unde sunt ai tăi feciori,/ Au fost duşi în altă ţară,/ Dar se întorc la primăvară./ Înapoi când or veni,/ Tot pe tine te-or iubi./ Cântă cucul cu dor mult,/ Bucovină te-am pierdut./ Cântă cucu-n zori de zi, pe rouă,/ Bucovina-i ruptă în două./ Munţilor cu creasta rară,/ Nu lăsaţi straja să piară,/ Că de piere straja voastră,/ Moare România voastră,/ Că de piere straja voastră,/ Moare România voastră."

Vă mulţumesc din suflet.

(Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O secundă! Mai există un coleg care vrea să ia cuvântul.

Domnule deputat, vă rog frumos. După care, domnul Iane.

Domnule Iane, mai aveţi un pic răbdare.

Domnule deputat, vă rog frumos, două minute, explicarea votului.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Când Papa Paul Ioan al II-lea a coborât din avion în vizita pe care a făcut-o în România a spus: "România este grădina Maicii Domnului". În această grădină mare, Bucovina este un colţ frumos de rai. Veniţi în Bucovina şi veţi trăi clipe de neuitat. Obiceiuri şi tradiţii ca-n Bucovina sunt rare sau specifice. Dacă îmi amintesc numai de Mănăstirea Humorului şi de invitaţia "Crăciun în Bucovina", "Paşti în Bucovina", am spus foarte mult.

Vă mulţumesc pentru că aţi votat acest proiect de lege.

(Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Stimaţi colegi,

Şi eu vreau să vă mulţumesc.

Reprezint probabil cel mai bucovinean colegiu din judeţul Suceava, acolo, de la Solca şi până în nordul ţării, acolo unde stă harta în cui, pe linia de graniţă cu Ucraina, unde străjerii apărau graniţele ţării. Vă mulţumesc pentru această lege care, într-adevăr, conferă un loc special acestei zone foarte frumoase şi vă invit pe toţi în Bucovina.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Continuăm.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice.

Legea este ordinară.

Comisia pentru administraţie publică vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

284 de voturi pentru, 7abţineri.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

Comisia juridică şi Comisia pentru cultură vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

288 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

Explicarea votului, domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În calitate de iniţiator şi în numele utilizatorilor locali, vă mulţumesc pentru votul dat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea art.31 din Legea nr.153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor.

Legea este ordinară.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Mulţumesc foarte mult.

289 de voturi pentru, 2 abţineri, un vot împotrivă.

Intrăm la respingeri.

13. Proiectul de Lege pentru completarea art.11 alin.(1) din Legea nr.52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Legea este ordinară.

Comisia pentru muncă vă propune respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

284 de voturi pentru, 4 abţineri, 4 voturi împotrivă. Adoptat.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea art.11 din Legea nr.52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Şi aici legea este ordinară.

Comisia pentru muncă vă propune respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

285 de voturi pentru, 5 abţineri, 3 voturi împotrivă.

15. Proiectul de Lege pentru completarea art.4 din Legea nr.52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Legea este ordinară.

Şi aici Comisia pentru muncă vă propune respingerea proiectului.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

283 de voturi pentru, 5 abţineri, 4 voturi împotrivă. Adoptat.

16. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Comisia pentru muncă şi aici propune respingerea proiectului de lege.

Legea este ordinară.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

285 de voturi pentru, 3 abţineri, 4 voturi împotrivă.

Intrăm pe legi organice.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport.

Legea este organică. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru învăţământ vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

290 de voturi pentru, 3 abţineri, un vot împotrivă. Adoptat.

18. Proiectul de Lege privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate.

Legea este organică.

Comisiile pentru administraţie publică şi pentru muncă vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

289 de voturi pentru, 5 abţineri, un vot împotrivă. Adoptat.

Proiectul de Lege pentru modificarea art.16 lit.a)...

Explicarea votului? Iertaţi-mă, nu v-am văzut!

Domnul ministru Daniel Constantin. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel Constantin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voiam doar să vă mulţumesc, în calitate de iniţiator, pentru votul pe care l-aţi acordat astăzi, dar în egală măsură aş vrea să mulţumesc şi celor care au fondat Asociaţia OvidiuRo şi care au lucrat la textul iniţial de lege, în special doamnei Leslie Hawke şi Mariei Gheorghiu. În egală măsură, aş vrea să mulţumesc colegilor şi de la putere, şi din opoziţie pentru faptul că prin îmbunătăţirea pe care au adus-o la nivelul Parlamentului au făcut ca toţi copiii în mod obligatoriu să primească acest stimulent, din familiile defavorizate, pentru a participa la învăţământul preşcolar.

Încă o dată vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Raluca Turcan.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Raluca Turcan:

Felicitări iniţiatorilor pentru acest proiect de lege. Felicitări organizaţiei nonguvernamentale OvidiuRo care a avut ideea derulării şi impunerii punctuale a unui astfel de program în trecut. Partidul Naţional Liberal a votat şi a susţinut, şi a militat pentru ca această iniţiativă să devină lege, pentru că, de fapt, oferă un cadru naţional pentru un program care s-a desfăşurat doar în câteva comunităţi, acolo unde s-a înţeles prioritizarea educaţiei, acolo unde din puţinul venit de la bugetul local educaţia a fost plasată pe primele locuri şi copiii din medii dezavantajate au beneficiat de acest sprijin. Între 1300 şi 1500 de copii pe an au intrat şi au beneficiat de o a doua şansă în învăţământul preşcolar.

Este un pas înainte, cred că toate consiliile judeţene vor avea o motivare în plus, dată de cadrul legislativ naţional, pentru a sprijini integrarea copiilor din medii defavorizate, adică exact a copiilor din zonele unde există sărăcie, unde există abandon şcolar şi unde ulterior va exista şi o rată de promovabilitate scăzută la bacalaureat.

Este un pas înainte, este un pas în favoarea întregii societăţi româneşti, pentru că prioritatea oricărui om politic, a oricărui partid trebuie să fie reducerea discrepanţelor, a decalajelor care marchează societatea românească.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnule preşedinte Solomon, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ideea, într-adevăr, a fost generoasă. Încă de la început am susţinut-o cu toţii, în primul rând, iniţiatorii, dar era inaplicabilă tocmai celor cărora li se adresa, copiilor defavorizaţi din comunităţile sărace.

De aceea, eu vreau să mulţumesc prim-ministrului Victor Ponta, doamnei ministru Rovana Plumb şi domnului ministru de finanţe Teodorovici, care au înţeles nevoia ca această lege să fie aplicabilă, şi nu doar să existe în panoplia legilor de neaplicat în această ţară.

Prin amendamentul pe care l-am făcut împreună şi pe care l-am semnat împreună cu doamna Boghicevici, doar pentru a exista continuitate de-acum până când nu va mai fi nevoie de ea - nu se ştie, peste patru, cinci ani, zece ani, ea să fie aplicabilă - am reuşit să transformăm această lege într-una care este finanţată de la bugetul de stat, toţi beneficiarii din toată ţara vor avea egalitate de tratament, nu vor mai fi, ştiu eu, la cheremul unor administraţii locale care nu înţeleg prioritizarea educaţiei, nu vor mai fi supuşi unor lipsuri bugetare, aşa cum ar fi putut să fie, în forma iniţială.

Repet, Guvernul României a fost cel care a acceptat ca cei 111.000 de copii să intre în plată de la 1 ianuarie. Este vorba de un efort bugetar, pentru anul viitor, de 39 de milioane de lei. Să dea Domnul ca toate guvernele care vor veni în viitor să poată să aplice această lege!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

19. Proiectul de Lege pentru modificarea art.16 lit.a) din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

Legea este organică. Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi aici vă propune adoptarea proiectului de lege. Să înceapă votul.

Mulţumesc foarte mult.

286 de voturi pentru, două abţineri, un singur vot împotrivă.

Intrăm la Respingeri.

20. Propunerea legislativă pentru crearea şi desfăşurarea unui mecanism de donaţii benevole private, care să colecteze fonduri utilizabile exclusiv din dotarea logistică a Ministerul Apărării Naţionale.

Legea este organică. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vă propun respingerea acestui proiect de lege, propunere legislativă, scuzaţi-mă, să înceapă votul. Aprobată respingerea.

Vă mulţumesc.

269 de voturi pentru, 6 abţineri, 4 voturi împotrivă. Aprobată respingerea.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.395 din 16 decembrie 2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi la trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi aici vă propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

269 de voturi pentru, 13 abţineri, două voturi împotrivă.

Explicarea votului, domnul deputat Remus Cernea.

Dragi colegi,

Vă urez o după-amiază frumoasă!

Membrii Biroului permanent, îi invit la şedinţa Biroului permanent, împreună cu Comitetul liderilor grupurilor parlamentare.

Aveţi cuvântul.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc pentru cuvânt, dar cred că ar fi trebuit să le uraţi o după-amiază frumoasă după ce îmi încheiam cuvântul, pentru că atunci ar trebui să se încheie şedinţa. Dar trec peste acest lucru.

La punctul 5 de pe ordinea de zi, într-adevăr, este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2015 privind acordarea unui împrumut Societăţii "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A.

La dezbaterile generale am luat cuvântul şi am spus că mă pronunţ împotriva acestui proiect, întrucât acest complex nu va putea fi salvat. În fiecare an poate Parlamentul va încerca sau Guvernul... vor încerca să găsească resurse pentru a mai acoperi din găuri, dar vă spun că acest complex nu va putea fi salvat. Comisia Europeană, Fondul Monetar au cerut închiderea lui.

Ar trebui, dimpotrivă, căutate resurse pentru a încerca noi investiţii în zonă, pentru a crea locuri de muncă, pentru că disponibilizările sunt inevitabile, mai devreme sau mai târziu.

Din păcate, nu aţi citit, atunci când am ajuns la punctul 5, nu aţi citit întregul titlu al legii. Probabil că nu am fost sigur despre ce proiect de lege este vorba. Fac precizarea că pentru alţi colegi deputaţi care doar urmează indicaţia liderului este mai simplu să voteze. În cazul meu, vreau să dau voturi de conştiinţă, de fiecare dată. Este posibil, din eroare, să fi votat pentru acest proiect de lege, dar a fost o eroare. Repet, şi la dezbaterile generale m-am pronunţat împotrivă. Votul meu real este împotrivă, chiar dacă scriptic, probabil, figurez cu un vot pentru.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,30.