Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 10,05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi, 13 octombrie 2015, şi vă anunţ că din totalul celor 382 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 127.

La ordinea de zi, domnul Marian Neacşu. Vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

V-aş ruga frumos să propuneţi plenului să fie de acord cu suplimentarea ordinii de zi cu Pl-x 634/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Are raport, este depus, este un proiect legislativ care nu ridică probleme.

Domnul Florin Iordache:

Pe ce poziţie, domnule preşedinte?

Domnul Marian Neacşu:

Opt.

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, introducerea pe poziţia 8 a Pl-x 634/2015. Mulţumesc mult. Să înceapă votul.

Mulţumesc.

Cu 44 de voturi pentru, o abţinere şi 11 voturi împotrivă a fost adoptată suplimentarea ordinii de zi.

Alte observaţii dacă sunt la ordinea de zi? Nu sunt alte observaţii.

Mulţumesc. Intrăm în ordinea de zi.

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Şi vă prezint: domnul deputat Paul Dumbrăvanu, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, desemnat în calitatea de membru al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; domnul deputat Mihai Tararache, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, desemnat în calitatea de membru al Comisiei pentru afaceri europene, în locul domnului deputat Mircea Lubanovici; domnul deputat Gheorghe Udrişte, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare la Comisia pentru transporturi şi infrastructură, în calitate de membru, iar domnul deputat Ion Şcheau, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi la Comisia pentru politică externă, în calitate de membru.

Vă mulţumesc.

Observaţii? Nu. Rămâne la votul final.

4. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu: Propunere de acord interinstituţional privind o mai bună legiferare, PH CD 83/2015.

Doamna preşedinte a Comisiei pentru afaceri europene, doamna deputat Ana Birchall.

Vă rog, doamnă preşedinte.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, nota Ministerului Afacerilor Externe, fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană, Camera Deputaţilor, analiza secretariatului propriu, comunicarea comisiei - O mai bună legiferare pentru rezultate mai bune - O agendă a Uniunii Europene - COM 215/2015, documentul de lucru cu privire la noile orientări ale comisiei pentru o mai bună legiferare 110, evaluarea preliminară a Comisiei pentru Uniunea Europeană din Camera Comunelor privind comunicările COM 215, 216, publicate la 21 iulie 2015, şi punctul de vedere al Comisiei pentru afaceri europene din Consiliul Federal al Austriei.

Comunicarea propune un nou Acord interinstituţional privind o mai bună legiferare între Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru înlocuirea vechiului acord din 2003.

Noua comisie europeană a demonstrat că acordă importanţă bunei legiferări atunci când a inclus acest domeniu în portofoliul prim-vicepreşedintelui comisiei.

Importanţa acordată mai bunei legiferări se justifică, întrucât generează valoare economică adăugată, în măsura în care în materie de piaţă internă acţiunea de reglementare se înfăptuieşte la nivelul uniunii în proporţie foarte ridicată, în unele cazuri peste 75%.

Am semnalat că Parlamentul European şi Consiliul trebuie să-şi consolideze propriile capacităţi de evaluare a impactului, pentru a nu văduvi procesul de decizie al Uniunii de validarea sa tocmai prin sistemul foarte elaborat de consultare şi de analiză a impactului, realizate de Comisia Europeană.

Am salutat propunerea Comisiei Europene de simplificare a gestionării fondurilor Uniunii Europene.

Opinia, în forma elaborată de către comisia noastră, care este o formă mult mai amplă decât am prezentat eu aici, a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene în data de 28 septembrie 2015, în prezenţa a 14 dintre cei 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Observaţii? Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat. Domnul deputat Andronache, Grupul PNL. Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru raportul propus de Comisia pentru afaceri europene, cu următoarele menţiuni: acest acord instituţional, chiar dacă nu este un act legislativ al Uniunii Europene, este de salutat, pentru că vine să menţioneze angajamentul, în special al Comisiei şi al Consiliului, de a realiza o mai bună legiferare, dat fiind faptul că de foarte multe ori atât Consiliul, cât şi Comisia, au fost acuzate, mai ales de Parlamentul European, că recurg la legiferare fără a menţiona în mod concret care este modalitatea de alegere a unui tip de act legislativ.

Faţă de această situaţie, aşa cum v-am spus şi la începutul intervenţiei, vom vota pentru raportul propus de comisie.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte observaţii din partea grupurilor? Nu mai sunt alte observaţii.

5. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de Decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului adiţional la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului şi Propunerea de Decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene a Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea terorismului.

O invit în continuare pe doamna preşedinte Ana Birchall.

Vă rog, doamnă preşedinte.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie al Comisiei pentru politică externă, proiectul de opinie al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Ministerului Afacerilor Interne, nota Ministerului Apărării Naţionale, nota Administraţiei Prezidenţiale, nota Ministerului Justiţiei, nota Serviciului Român de Informaţii, nota Serviciului de Informaţii Externe, contribuţiile în cadrul dezbaterilor a reprezentanţilor instituţiilor sus menţionate, contribuţiile secretariatului comisiei, fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană, Camera Deputaţilor, opinia Camerei Deputaţilor din 30 iunie 2015 privind comunicarea Comisiei 185.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a solicitat Biroului permanent aprobarea pentru examinare parlamentară a acestor două propuneri de decizie, nu numai pentru a afirma că semnarea în numele UE a propunerilor de decizie ar trebui realizată fără rezerve, ci şi pentru a transmite către instituţiile europene opţiunile sale principale privind prevenirea şi combaterea terorismului, drept contribuţie la analiza de impact în vederea actualizării deciziei-cadru privind combaterea terorismului.

Comisia noastră recomandă semnarea, în numele Uniunii Europene, a Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea terorismului şi a protocolului adiţional.

Apreciază că România dispune de un cadru viabil pentru prevenirea şi combaterea terorismului, astfel cadrul legislativ definit de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului este în permanent proces de actualizare, în funcţie de evoluţiile din domeniu, iar la nivel instituţional există sistemul naţional de prevenire şi combatere a terorismului cu Serviciul Român de Informaţii, ca autoritate naţională în domeniu şi coordonator la nivel tehnic al celorlalte autorităţi.

Comisia noastră consideră că asigurarea echilibrului între libertăţile civile şi securitatea cetăţenilor ar trebui să respecte principiul proporţionalităţii măsurilor adoptate în raport cu obiectivele, excluzând orice formă de arbitrar.

De asemenea, comisia noastră consideră că terorismul poate fi combătut prin soluţionarea cauzelor acestui fenomen, acolo unde acesta este generat în ţările de origine, prin combinarea măsurilor politice şi economice cu cele informative şi coercitive.

Apreciază poziţia Uniunii Europene, care consideră că principalul element al strategiei împotriva extremismului violent este prevenirea.

Opinia noastră, aşa cum a fost formulată, mult mai pe larg decât ce am prezentat eu plenului Camerei Deputaţilor, a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 28 septembrie 2015, în prezenţa a 14 din cei 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt?

Vă rog. Grupul PNL, domnule deputat.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Principala responsabilitate în combaterea terorismului revine statelor membre ale Uniunii Europene şi implicit României.

Reacţionând în acest fel, în mod special la natura transnaţională a acestui tip de ameninţare, au fost identificate patru domenii de acţiune ale Uniunii Europene, şi anume: prevenirea, schimbul de informaţie privind intensificarea şi depistarea deplasărilor, răspunsul în materie de justiţie penală şi cooperarea cu ţările terţe.

În cadrul Consiliului European din august 2014 statele membre au solicitat accelerarea aplicării măsurilor în aceste domenii prioritare şi propunerea de acţiuni suplimentare.

Convenţia a intrat în vigoare la data de 1 iunie 2007, a fost ratificată de 32 de ţări şi are ca scop adoptarea de măsuri la nivel naţional şi de cooperare internaţională, măsuri care au menirea de a preveni terorismul, concomitent cu respectarea statului de drept şi a valorilor democratice, a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

Doamnelor şi domnilor,

Partidul Naţional Liberal susţine domeniul reglementat de protocol şi considerăm că acest acord privind propunerea de Decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului adiţional la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, precum şi asupra Propunerii de Decizie a Consiliului Europei privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea terorismului trebuie adoptată.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nemaifiind...

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Globalizarea terorismului a devenit o realitate ce nu poate fi contestată, o ameninţare la adresa securităţii interne şi internaţionale şi implicit un fenomen aflat în responsabilitatea întregii comunităţi internaţionale.

Într-o lume în care terorismul câştigă tot mai mult teren este nu doar necesar, ci obligatoriu să ne luăm măsuri pentru a reduce cât mai mult posibil ca astfel de ameninţări să se concretizeze pe teritoriul ţării noastre.

Dacă România a fost până astăzi ferită de atentate teroriste, nu înseamnă că ţara noastră este imună la potenţiale atacuri sau ameninţări.

Desigur, nu înseamnă nici că soarta ar fi fost de partea noastră, ci este mai degrabă rezultatul muncii de prevenire şi combatere a riscurilor teroriste de către instituţiile specializate ale statului român, ministerele de profil şi structurile de intelligence care au acţionat strategic şi şi-au făcut datoria cu prisosinţă.

Cred că terorismul poate fi combătut prin soluţionarea cauzelor acestui fenomen în ţările de origine, prin combinarea măsurilor politice şi economice cu cele informative şi coercitive.

Prevenirea şi combaterea terorismului reprezintă în sine o misiune dificilă, în contextul în care grupările şi structurile teroriste se reinventează şi mizează pe ameninţări asimetrice, pe război hibrid şi în general pe tehnici şi metode neconvenţionale care speculează breşe şi vulnerabilităţi specifice statelor democratice.

Iată de ce războiul împotriva terorismului reclamă adaptabilitate şi capacitate de răspuns, în acord cu provocările pe care le ridică structurile teroriste, astfel încât obiectivul unei lumi mai sigure pentru noi şi pentru generaţiile viitoare să poată fi realizat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

6. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, semnat la Chişinău, la 7 octombrie 2015, PL-x 644/2015. Caracter ordinar, procedură de urgenţă.

Iniţiatorul? Guvernul. Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege vizează ratificarea unei asistenţe financiare rambursabile de 150 de milioane de euro pe termen de 5 ani, cu trei trageri anuale, cu o perioadă de graţie de un an. Împrumutul va fi folosit de Republica Moldova pentru acoperirea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice. Sumele se vor acorda din disponibilităţile existente din venituri din privatizare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul preşedinte al Comisiei pentru buget, Viorel Ştefan, raportul comisiei şi vă rog să prezentaţi şi timpul; este procedură de urgenţă.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia noastră a fost sesizată în procedură de urgenţă, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, semnat la Chişinău, la 7 octombrie 2015.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Ca obiect de reglementare, proiectul de lege reglementează ratificarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, în sumă de 150 mil.euro, semnat la Chişinău, la 7 octombrie 2015.

Conform art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul în şedinţa din 12 octombrie 2015.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, în forma prezentată de Guvern, fără amendamente.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Ca timp de dezbatere propun cinci minute.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră timpul propus. Să înceapă votul.

Mulţumesc.

Cu 89 de voturi pentru timpul propus de preşedinte a fost adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare, intervenţii? Domnule deputat, Grupul PNL, vă rog. Domnul Cozmanciuc.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi colegi,

Sprijinul pe care trebuie să-l acordăm Republicii Moldova nu este suficient, prin această formulă, dar este necesar.

După cum ştiţi, la data de 9 septembrie 2015 Guvernul Republicii Moldova, prin vocea primului-ministru Valeriu Streleţ, a trimis o scrisoare omologului său român, prin care a solicitat examinarea posibilităţii acordării de către România a unui împrumut rambursabil către Republica Moldova, în valoare de 150 de milioane de euro, pe o perioadă de 5 ani. Acordul a fost semnat la Chişinău în data de 7 octombrie.

Domnul preşedinte al României, domnul Klaus Iohannis, şi-a dat acordul pentru această iniţiativă, emiţând decretul pentru supunerea spre ratificare de către Parlamentul României a Acordului privind asistenţa financiară.

Partidul Naţional Liberal consideră că avem o datorie morală faţă de Republica Moldova şi nu numai de românii din Republica Moldova, pentru a susţine orice formă de ajutor a acestora, pentru a-i ajuta în demersul privind integrarea în Uniunea Europeană.

De aceea considerăm că România trebuie să-şi asume un rol de avocat pledant al Republicii Moldova, faţă de orice demers instituţional care priveşte integrarea în Uniunea Europeană.

Partidul Naţional Liberal susţine această iniţiativă şi vă rog să o votaţi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul PSD. Domnul Marian Neacşu, liderul grupului.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş putea spune că asistăm în momentul acesta sau prin acest proiect legislativ, prin acest acord, prin acest tratat la un moment istoric.

Suntem într-o perioadă destul de delicată şi destul de critică pentru situaţia politică din Moldova. Fraţii noştri de peste Prut trăiesc momente extrem de grele, de delicate, au protestatari în stradă, mişcările comuniste şi socialiste s-au revigorat, forţele proeuropene caută sprijin peste tot.

A fost prezentă la Chişinău misiunea Fondului Monetar, au fost reprezentanţii Uniunii Europene, fiecare dintre ei au cerut garanţii suplimentare Guvernului şi Executivului moldovean, înainte de a purcede la acordarea unor împrumuturi sau semnarea unor acorduri stand-by. Singurul care au venit, în momentul acesta, imediat ce s-a solicitat acest lucru, în întâmpinarea Guvernului şi mai ales a cetăţenilor moldoveni a fost Guvernul României care, dacă nu mă înşel, acesta este al cincilea tratat de împrumut, unele sunt nerambursabile, acesta este rambursabil, a pus la dispoziţia statului moldovean de data aceasta o sumă de 150 de milioane de euro, aşa cum am spus, rambursabili, acordabili în trei tranşe, cu obiective deja stabilite prin memorandum. Eu socotesc că este un mare şi important pas înainte în ceea ce priveşte relaţiile tradiţionale frăţeşti dintre România şi Republica Moldova, este foarte important de remarcat deschiderea pe care Guvernul Ponta a avut-o de fiecare dată pentru susţinerea proiectelor Republicii Moldova şi bineînţeles că, prin aceasta, facem o dată în plus din România, de departe cel mai important partener economic al Republicii Moldova. Este încă un pas spre potenţiala şi sper că nu foarte îndepărtata uniune dintre România şi Moldova, în primul rând creându-se premisele unei uniuni economice.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nemaifiind alte intervenţii, nefiind amendamente, rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, PL-x 405/2015. Caracter organic, procedură de urgenţă.

Guvernul? Cine intervine? Domnul Marian Neacşu. Vă rog, domnule lider.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

V-aş ruga frumos să amânăm câteva minute acest proiect legislativ, se poartă discuţii asupra lui în momentul acesta, să treceţi la următorul şi în momentul în care vom degaja o soluţie să revenim.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Mergem mai departe, în aceste condiţii.

8. Aţi votat dumneavoastră completarea ordinii de zi, este vorba de Pl-x 634/2015, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.554/2004 a contenciosului administrativ. Procedură de urgenţă.

Comisia juridică, îl rog pe domnul deputat. Vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în procedură de urgenţă, în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 1082, a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, intervenţiile legislative vizând, potrivit expunerii de motive "introducerea unei noi norme prin care să fie corectate unele inechităţi pentru trecut, rezultate din modul diferit de interpretare şi aplicare a aceloraşi prevederi legale".

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au dezbătut propunerea legislativă în şedinţa din 12 octombrie 2015.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi în Comisia juridică, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri, dacă vrea să intervină cineva? Nu vrea să intervină nimeni. Mergem la raportul comisiei.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

Articolul I. Observaţii? Nu.

Articolul 3 marginal, art. 24 alin. (3) dacă sunt observaţii? Nu.

Alineatul (4), după articolul 24, se introduce alineatul (4). Dacă sunt observaţii? Nu.

Alineatul (5), introdus după art. 24. Observaţii? Nu.

Articolul II, III? Nu.

Rămâne la votul final.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, Pl-x 237/2015. Caracter ordinar, procedură de urgenţă.

Guvernul? Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul György Attila:

Mulţumesc.

Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2014 s-a reglementat posibilitatea înlocuirii treptate a aparatelor de marcat electronice fiscale, echipate cu role - jurnal pe suport de hârtie, cu aparate de generaţie nouă, echipate cu jurnal electronic, care folosesc memorii energo-independente, fapt ce ar permite un management şi un control mai eficient.

Susţinem forma comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru industrii, domnul deputat Marin, vicepreşedintele comisiei. Vă rog, raportul comisiei. Să propuneţi şi timpul, este procedură de urgenţă, domnule vicepreşedinte.

Domnul Gheorghe Marin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege mai sus menţionat.

Senatul, în şedinţa din 11 martie 2015, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înlocuirea treptată a aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu role - jurnal pe suport de hârtie cu cele echipate cu jurnal electronic, într-un proces de înlocuire treptată, al cărui calendar este stabilit prin ordonanţă.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege şi au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În şedinţa din 30 septembrie 2015, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisia sesizată în fond, pentru întocmirea unui nou raport suplimentar.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 6 octombrie 2015 şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului adoptarea proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Fiind procedură de urgenţă, propun cinci minute pentru dezbateri.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Să înceapă votul pentru timpul propus.

Cu 94 de voturi pentru şi o abţinere, timpul a fost adoptat.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul Ialomiţianu, Grupul PNL.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul PNL din Camera Deputaţilor va susţine acest proiect de lege.

Acest proiect de lege reglementează înlocuirea aparatelor de marcat electronice fiscale cu aparate mai performante.

Sigur că ideea este de a preveni şi combate evaziunea fiscală. Totuşi, înlocuirea acestor aparate, chiar dacă sunt mai performante, nu rezolvă problema prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, dacă modul de aplicare a acestei legi nu va fi în mod corect. Aparatele de marcat în domeniul fiscal au fost introduse din 1999. Deci nu putem să spunem că s-a redus foarte mult evaziunea fiscală. Ar fi bine ca Ministerul de Finanţe să implementeze acel proiect discutat în urmă cu câţiva ani, prin care informaţiile din casele de marcat electronice fiscale s-ar transmite în centrala ANAF-ului.

Sperăm ca acest proiect de lege sau prevederile din această lege să nu fie folosite de cei de la ANAF să se răzbune pe cei mici, aşa cum s-a întâmplat în primăvară. Am văzut că foarte multe echipe de la ANAF s-au dus şi s-au răzbunat pe micii contribuabili.

Ar fi bine să vedem o combatere reală a evaziunii, să vedem sume suplimentare la bugetul de stat. Dacă luăm încasările din luna septembrie, vedem că sunt la nivelul anului precedent, deşi la nivel macroeconomic cifrele sunt îmbucurătoare. Avem o creştere a cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul de 9,6%, iar TVA-ul încasat în septembrie 2015 este mai mic cu 240 de milioane faţă de septembrie 2014. Deci nu numai aprobarea unei legi rezolvă problema prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, ci şi aplicarea acesteia contează foarte mult.

Deci numai aprobarea unei legi nu rezolvă problema. Ar trebui - văd că este şi domnul preşedinte al PSD-ului -, ar trebui să atragă atenţia celor de la ANAF să respecte mai mult contribuabilii de bună-credinţă şi să nu folosească acest instrument juridic ca o răzbunare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul PSD, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, intrăm pe anexă.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

La articolul unic, observaţii?

De la 3 marginal până la 10 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

De la 10 până la 20 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

21? 22?

Nemaifiind alte observaţii, rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.297/2004 privind piaţa de capital, PL-x 268/2015.

Caracter organic.

Procedură de urgenţă.

Guvernul, domnul secretar de stat, vă rog.

Domnul György Attila:

Mulţumesc.

Proiectul de act normativ are ca scop eliminarea obstacolelor majore care împiedică evoluţia normală şi pozitivă a pieţei de capital din România.

Obiectivul major al eliminării acestor bariere este să permită încadrarea României în grupul pieţelor de capital emergente.

Susţinem forma comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Viorel Ştefan, Comisia pentru buget, raportul.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Conform art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei, comisia noastră a fost sesizată cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.297/2014 privind piaţa de capital.

Conform prevederilor art.75 din Constituţie, art.92 punctul 1 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul în şedinţa din 18 martie 2015.

La întocmirea raportului, comisia noastră a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru afaceri europene, avizul favorabil al Comisiei pentru politică economică şi avizul favorabil al Consiliului legislativ.

Proiectul supus dezbaterii are ca obiect de reglementare crearea cadrului legislativ pentru facilitarea accesului la piaţa de capital din România, respectarea drepturilor investitorilor, guvernanţa corporativă a emitenţilor şi transparenţa acestora, simplificarea regimului ofertelor publice şi a listărilor de acţiuni şi obligaţiuni, modificarea pragului de deţinere a acţiunilor emise de operatorii de piaţă, eliminarea unor prevederi restrictive din actele constitutive ale acestora cu privire la condiţiile de întrunire a cvorumului şi adoptare a hotărârilor adunărilor generale ale acţionarilor, precum şi clarificarea procedurilor de admitere la tranzacţionare, realizate de către operatorii de piaţă şi crearea premiselor legale pentru modificarea actelor constitutive.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei, comisia noastră s-a întrunit în şedinţa din 6 octombrie 2015.

În urma examinării proiectului, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestuia, cu amendamentele admise şi respinse prezentate în anexele la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Timpul, domnule preşedinte, propuneţi un timp.

Domnul Viorel Ştefan:

Cinci minute.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Să înceapă votul pentru timpul propus.

Cu 98 de voturi pentru şi două abţineri, timpul a fost adoptat.

Dezbateri generale, domnul lider al Grupului PNL, Eugen Nicolăescu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege supus dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor poate este unul dintre cele mai importante în ceea ce înseamnă activitatea SIF-urilor din România.

Societăţi comerciale, care, de cele mai multe ori, au fost considerate controversate, a căror activitate, din punct de vedere al managementului, de asemenea, ar putea fi considerată controversată şi multe alte aspecte care, cred eu, că în acest moment, fac piaţa să fie destul de închisă, ceea ce într-o economie liberală, într-o economie de piaţă funcţională, nu este permis şi nu este acceptabil.

În consecinţă, eu cred că desfiinţarea pragurilor la SIF-uri este una dintre cele mai importante soluţii pe care noi, Camera Deputaţilor, putem să o adoptăm. Pentru că în cadrul comisiei nu a trecut un asemenea punct de vedere, v-aş propune să retrimitem la comisie raportul şi, în termen de două săptămâni, să mai purtăm discuţii, să venim cu argumente, să fundamentăm soluţiile pe care le propunem, astfel încât piaţa să fie liberă, piaţa să decidă cum este mai bine.

Vă mulţumesc.

Deci vă solicit retrimiterea la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Da. Voi supune votului această propunere.

Domnul Viorel Ştefan, vă rog, preşedintele comisiei.

Domnul Viorel Ştefan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, un lider de grup parlamentar poate solicita retrimiterea la comisie, numai că eu cred că regulamentar este ca, retrimiţând la comisie, să examinăm o prevedere din legea asupra căreia ne pronunţăm. Or, solicitarea domnului Nicolăescu vizează un amendament care n-a fost depus. Nici măcar n-a fost depus la comisie şi nici măcar nu are legătură cu ordonanţa cu care am fost noi sesizaţi.

Eu sunt de acord, este o problemă, e o discuţie, trebuie s-o facem. Dar atunci cred că soluţia regulamentară, constituţională este ca domnul Nicolăescu, Grupul PNL, să depună o iniţiativă legislativă în acest sens. Adică eu nu văd concret obiectul unei reexaminări la comisie atât timp cât solicitarea n-are legătură cu proiectul pe care-l discutăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Este o propunere de retrimitere la comisie venită din partea Grupului PNL.

Să înceapă votul.

Cu 67 de voturi împotrivă, 3 abţineri şi 41 de voturi pentru, propunerea de retrimitere nu a fost adoptată.

La dezbateri generale dacă mai sunt observaţii şi intervenţii din partea grupurilor? Nu.

Intrăm în raportul înaintat de către comisie, avem un singur amendament respins la poziţia 26.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 1 la 10 dacă sunt observaţii? Nu.

De la 10 la 20?

De la 20 la 25? Nu.

26?

27 până la 30 dacă sunt observaţii? Nu.

De la 30 la 40 dacă sunt observaţii? Nu.

Mulţumesc.

Rămâne la votul final.

Are caracter organic.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.44/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind recuperarea debitelor pentru beneficiile de asistenţă socială, precum şi pentru modificarea art.101 din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

A fost supus proiectul în sesiunea februarie-iunie 2015 şi, ca urmare, potrivit art.105 din Regulament, se rediscută în sesiunea actuală.

Are caracter organic.

Guvernul. Vă rog, PL-x 576. E la poziţia 10.

Doamna Mihaela Ungureanu (preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi):

Mulţumesc.

Mihaela Ungureanu. Sunt preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

Prin Legea nr.270/2013, Legea nr.500/2002 a finanţelor publice a fost modificată, mai exact a fost introdus art.73¹ prin care se impun dobânzi şi penalităţi de întârziere cu majorări de întârziere pentru sumele recuperate reprezentând prejudicii plăţi nelegale din fonduri publice.

Practic, adoptarea unei ordonanţe de urgenţă a fost necesară, ţinând cont de natura beneficiilor de asistenţă socială, dar şi de măsurile destinate categoriilor vulnerabile, cu venituri reduse.

Astfel, recuperarea cu dobânzi, penalităţi, majorări a alocaţiei de stat pentru copii, a alocaţiei pentru susţinerea familiei, a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, a ajutorului social şi chiar a indemnizaţiei pentru creşterea copilului poate crea noi situaţii sociale.

Practic, ordonanţa de urgenţă a propus ca recuperarea sumelor reprezentând prejudicii plăţi nelegale din fonduri publice, stabilite de organele competente de control, acordate din bugetul de stat prin Ministerul Muncii, dar şi de la bugetele locale cu titlul de beneficii de asistenţă socială să fie, practic, exceptate de la prevederile art.73¹ din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice.

Exceptarea propusă şi acceptată prin ordonanţă de la aplicarea dobânzilor şi penalităţilor majorărilor de întârziere se va aplica doar în situaţia în care suma primită nejustificat de beneficiar va fi achitată în termen de 180 de zile.

În situaţia în care se depăşeşte termenul de 180 de zile, practic, se aplică prevederile art.73¹ din Legea privind finanţele publice.

De asemenea, pentru concordanţă cu modalitatea de recuperare a debitelor reglementată pentru celelalte beneficii de asistenţă socială, a fost propusă şi modificarea art.101 din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, fiind astfel exceptate de la aplicare de dobânzi şi penalităţi de întârziere şi drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

Ca urmare, propunem şi susţinem aprobarea proiectului de lege, cu amendamentele acestea.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă, raport comun Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget, domnul preşedinte Adrian Solomon.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru recuperarea sumelor reprezentând prejudicii din fonduri publice, stabilite de organele de control competente, acordate din bugetul de stat alocat Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice sau raportate din bugetele locale cu titlu de beneficii de asistenţă socială să fie exceptate de la prevederile art.73¹ din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Exceptarea de la aplicarea dobânzilor şi penalităţilor majorărilor de întârziere se va aplica doar în situaţia în care suma primită nejustificat de beneficiar va fi achitată integral în termen de 180 de zile de la emiterea deciziei sau a dispoziţiei de recuperare.

Totodată, pentru evitarea confuziei generate de stabilirea prin legislaţia în vigoare a mai multor termene de prescripţie, se reglementează ca recuperarea sumelor acordate nelegal să fie realizată în termenul de prescripţie prevăzut în Legea nr.287/2009 privind Codul civil republicată cu modificările ulterioare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptat de Senat în şedinţa din 8 decembrie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise şi respinse, redate în anexele care fac parte din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Şi timpul, vă rog să ni-l propuneţi.

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră timpul propus de preşedinte.

Să înceapă votul.

Cu 106 voturi pentru, timpul a fost adoptat.

Dezbaterile din partea grupurilor.

Doamna deputat Boghicevici, Grupul PNL.

Doamna Claudia Boghicevici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un proiect de lege care vizează exceptarea de la plata dobânzilor şi penalităţilor la sumele primite necuvenit de către beneficiarii de drepturi sociale pentru o perioadă de 180 de zile.

Sper că, având în vedere acest termen, nu vom crea noi discriminări şi anumite categorii să fie omise.

Ne aflăm în faţa unui proiect de amnistie şi cred că preocuparea noastră, de fapt, ar trebui să fie aceea de a avea în vedere disfuncţionalităţile din sistemul de acordare a prestaţiilor sociale, pentru că aveam o agenţie de prestaţii sociale, un organism care a fost înfiinţat prin Banca Mondială, care avea această menire, să asigure coerenţă în aplicarea dispoziţiilor privind acordarea acestor beneficii.

Eu sper ca acest guvern să conştientizeze importanţa acestei instituţii şi ea să rămână de sine stătătoare.

Proiectul de faţă vizează undeva aproximativ 40 de mii de cazuri şi noi vom vota pentru acest proiect de lege pentru că nu este vina beneficiarilor dacă funcţionarul sau legiuitorul nu a fost atent atunci când a elaborat actele normative.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul UDMR, domnul Kerekes, vă rog.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această ordonanţă de urgenţă a fost adoptată în 27 iunie anul trecut, deci în 2014. Termenul de plată a fost 180 de zile. Oricum, această ordonanţă şi-a produs efectul.

Noi considerăm că, cu toate că are şi lipsuri această ordonanţă, dar totuşi a fost benefică acelor categorii sociale care sunt vizate.

Deci susţinem această ordonanţă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt?

Nemaifiind alte intervenţii, urmărim raportul pe amendamentele admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Articolul unic, observaţii? Nu.

3 marginal?

4? 5? Nu.

6 marginal, art.II?

Art.III, observaţii? Nu.

Adoptat. Rămâne la votul final.

Are caracter organic.

7. Revenim la PL-x 405, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2015 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare.

Caracter organic.

Procedură de urgenţă.

Guvernul, domnul ministru.

Domnul Daniel Constantin (ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vin încă o dată în faţa dumneavoastră cu un apel extrem de important cu privire la dezvoltarea agriculturii româneşti, aşa cum am făcut-o şi acum două săptămâni. Am avut ocazia împreună cu partea tehnică de la Comisia pentru agricultură să identificăm un alt proiect de lege, proiectul de lege care aprobă o altă ordonanţă, Ordonanţa nr.4 din domeniul îmbunătăţirilor funciare. Am profitat de această oportunitate că introducem ca amendamente tot ce s-a respins, din păcate, acum două săptămâni în plenul Parlamentului, acel proiect de lege organică, ce venea cu alocarea unui buget de 1 miliard de euro pentru infrastructura de irigaţii.

Vreau să fac astăzi apel în faţa dumneavoastră şi faţă de colegii noştri, şi faţă de colegii din opoziţie să voteze acest proiect de lege, astfel încât de la 1 ianuarie 2016 să putem să începem investiţiile în infrastructura principală.

Vreau pe scurt doar să fac câteva precizări cu privire la avantajele pe care le oferă acest proiect de lege.

În primul rând, faţă de proiectul iniţial, Ordonanţa nr.4 introduce suplimentarea numărului de personal de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare cu 995 de persoane. Ştiţi foarte bine, în anul 2010... în anul 2011, printr-o ordonanţă de urgenţă, din păcate, au fost concediaţi 3500 de oameni care lucrau la ANIF.

Venim prin acest proiect şi avem ocazia şi noi, dar mai ales opoziţia care era la putere în vremea aceea să corecteze acea greşeală care s-a făcut, prin angajarea acestor 995 de persoane.

În al doilea rând, pentru sistemul de îmbunătăţiri funciare se introduce pentru prima dată plata unui abonament atât pentru zona de irigare, cât şi pentru zona de desecare. Acest lucru va contribui la reducerea semnificativă a costului pe care trebuie să-l suporte fermierii pentru a iriga un hectar.

În egală măsură, reglementăm regimul de proprietate aşa cum era prevăzut din legea din 2004, infrastructura secundară de irigaţii putea fi transferată către cei care s-au organizat în acele asociaţii de utilizatori de apă. Noi venim de această dată şi corectăm, practic, suplimentăm acea lege prin faptul că cei care preiau acea infrastructură, dacă nu fac investiţiile necesare, dacă nu păstrează în sistemul de îmbunătăţiri funciare, infrastructura care a fost dată în proprietate prin clauzele rezolutorii care au fost introduse, acea infrastructură se întoarce la bugetul de stat.

În egală măsură, aşa cum spuneam ceva mai devreme, prin păstrarea infrastructurii principale în proprietatea statului, avem datoria să reabilităm această infrastructură astfel încât ea să nu genereze costuri foarte mari pentru energie, dar nici pierderi foarte mari din cauza faptului că majoritatea canalelor nu sunt impermeabilizate.

Alocăm, prin acest proiect de lege, un buget multianual care începe în anul 2016 şi se finalizează în anul 2020, de 1,015 miliarde de euro, începând cu anul 2016 alocând suma de 145 de milioane de euro.

De ce este important să venim cât mai repede cu această aprobare de lege? Pentru că, în luna viitoare, vom veni la nivelul comisiilor de specialitate, după aceea la nivelul plenului cu proiectul de lege privind Legea bugetului de stat, unde vom detalia investiţiile care se vor face în primul an.

Este cunoscut, prin lege trebuie să venim înainte de fiecare an financiar să venim şi să detaliem exact cum se împarte bugetul respectiv. Deci din acest punct de vedere există transparentizare maximă.

În încheiere, aş vrea să mulţumesc Comisiei pentru agricultură, în special colegilor care urmează şi susţin coaliţia de guvernare, pentru faptul că au trecut în regim de urgenţă, săptămâna trecută, toate amendamentele care au fost făcute, au înţeles importanţa legii.

În egală măsură aş vrea să mulţumesc şi câtorva colegi din opoziţie. Au fost doi colegi - doamna Dragomir şi domnul Iliuţă - care au asigurat majoritatea şi astfel am putut să trecem săptămâna trecută acest proiect de lege important şi a venit astăzi în faţa dumneavoastră.

Sper ca astăzi să existe înţelepciunea şi la ceilalţi colegi care astăzi sunt în opoziţie, fără a ne mai uita la greşelile care s-au făcut în trecut pe sistemul de îmbunătăţiri funciare, şi să voteze primul proiect de lege care să însemne cu adevărat reabilitarea infrastructurii principale, care se suprapune pe ceea ce avem deja ca fonduri europene, şi anume 560 de milioane de euro pentru infrastructura secundară.

Vreau să salut prezenţa fermierilor în plenul Parlamentului astăzi... (Aplauze.) ...şi vreau să vă spun, din câte observ de aici şi din câte am înţeles că sunt acei fermieri care au fost şi vor fi parteneri ai Ministerului Agriculturii, indiferent de cine este condus Ministerul Agriculturii. Vreau să vă spun că au contribuit la desăvârşirea acestei legi şi, cu siguranţă, pentru prima dată, sunt membri în comisiile care vor implementa acest proiect de lege.

Le mulţumesc pentru toată activitatea şi, în continuare, îi aşteptăm să ne fie parteneri ca să ducem la bun sfârşit ceea ce începem astăzi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule ministru.

Pe noi ne-aţi convins. Sper că i-aţi convins şi pe colegii din opoziţie.

Reprezentanţii comisiei, domnul preşedinte Nini Săpunaru.

Vă rog, domnule preşedinte. Comisia pentru agricultură.

Domnul Nini Săpunaru:

Bună ziua!

Comisia pentru agricultură a fost sesizată în procedură de urgenţă cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2015 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat prezentul proiect de lege în şedinţa din 11 mai 2015, cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constituţia României.

Există, de asemenea, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Ordonanţa are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.188/2012, cu completările ulterioare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât cu majoritate de voturi, 18 voturi pentru, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2015.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, având în vedere schimbarea ideii prezentului proiect de lege, pentru că proiectul de lege venise cu darea în folosinţă, noi, în cadrul comisiei, am mers pe darea în proprietate.

Legat de această problemă, există o eroare materială, s-a strecurat, avem un amendament la art.III pe care, dintr-o greşeală, n-am putut să-l introducem în raport şi am dori să-l susţinem în cadrul dezbaterilor la dezbaterile pe articole.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Numai puţin, propuneţi-ne şi timpul. E procedură de urgenţă.

Domnul Nini Săpunaru:

Procedură de urgenţă, cinci minute timpul de dezbateri.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Să înceapă votul.

106 voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere.

Timpul a fost adoptat.

La dezbateri generale, grupurile parlamentare?

Domnul deputat Daea, vă rog. Grupul PSD, vă rog.

Domnul Petre Daea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi care astăzi aveţi şansa să observaţi interesul pe care-l manifestă Parlamentul României pentru un domeniu în care dumneavoastră cheltuiţi, munciţi şi, din nefericire, de multe ori nu câştigaţi, sper ca de această dată plenul, prin vot, să aprobe ordonanţa care, în fapt, pune în pagina juridică îmbunătăţirea prevederilor care au fost puse în mişcare în 28 septembrie prin Ordonanţa nr. 82/2011.

Cel ce vă vorbeşte, atunci şi acum, şi cred că atât cât va trăi, n-a putut, nu poate şi nu va reuşi să înţeleagă ce s-a întâmplat în 28 septembrie 2011, când, printr-o ordonanţă, s-au secerat, din numărul de muncitori în acest domeniu, peste 3.500.

N-am înţeles, pentru că România a avut, are şi va avea 1.550 de staţii de pompare, care erau în stare de funcţionare. Acea decizie nu lăsa nici măcar un muncitor care să păzească această investiţie şi să ţină în stare de funcţionare sistemul pe care-l cunoaşteţi şi pe care-l folosiţi, stimaţi agricultori.

Sper ca, astăzi, prin votul şi al opoziţiei, să conştientizeze că s-a creat, s-a făcut o mare greşeală şi aş fi bucuros, şi în acelaşi timp, satisfăcut, în parte, dacă acest vot va demonstra că suntem cu toţii alături de agricultorii ţării.

Vă mulţumesc şi ne dorim succes.

Domnul Florin Iordache:

Da. Grupul PNL. Vă rog, domnul deputat şi apoi domnul Kelemen, Grupul UDMR. Numai puţin...

Grupul PNL, vă rog.

Domnul George Scarlat:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi suntem în faţa dezbaterii unui proiect esenţial pentru agricultura românească şi salut prezenţa reprezentanţilor agriculturii, dar cu toţii trebuie să ştim şi, în special, dumneavoastră, de acolo, de sus, de la balcon, trebuie să ştiţi că Partidul Naţional Liberal şi cu reprezentanţii dânşilor din comisie, colegii noştri, ne-am abţinut de la a vota un proiect de lege atât de important pentru agricultură, aşa cum am spus, de un miliard şi 15 milioane de euro, atâta timp cât nici noi din comisie şi nici dumneavoastră, de acolo, de la balcon, nu ştim ce se doreşte a se face cu banii.

În 2016 este propus un buget de 145 de milioane.

Stimaţi colegi,

Domnule Munteanu,

Din respect pentru dumneavoastră, Grupul Partidului Naţional Liberal va susţine necesitatea, va susţine necesitatea acestui proiect...

Domnule Harbuz, numai un pic, vă rog frumos.

... va susţine necesitatea proiectului şi va vota un astfel de proiect, pentru că este necesar, dar este şi de datoria Ministerului Agriculturii, aşa cum a promis domnul ministru, măcar să-şi ia angajamentul, aici, în faţa Parlamentului şi a fermierilor, ca, până la data votării Legii bugetului de stat, să ne prezinte acea strategie. Astăzi nu se ştie ce se doreşte să se facă cu banii. Se va repeta istoria de după 2000, cu acele fonduri de la Banca Mondială - 100 de milioane de euro - până la echivalentul aproximativ, 2 miliarde de euro, care s-au cheltuit în irigaţiile din România şi nu se ştie cum.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, nu dialogaţi cu sala. Continuaţi.

Domnul George Scarlat:

Stimaţi colegi,

Domnul Florin Iordache:

Continuaţi, mai aveţi un minut.

Domnul George Scarlat:

Am cerut în nenumărate rânduri la comisie, şi aici vorbesc şi în numele colegilor din Partidul Social Democrat din Comisia pentru agricultură, care în parte ne-au dat dreptate, că trebuie să ştim, să fie cunoscut acel program de strategie.

Noi, astăzi, Partidul Naţional Liberal, vom susţine acest proiect de lege, pentru că este necesar agriculturii, alături de cadastru, dar nu... dar nu... dar nu înainte ca domnul ministru, până la ora votării acestui proiect, să-şi ia angajamentul că va prezenta această strategie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, domnul Kelemen, Grupul UDMR, vă rog.

Dreptul la replică, domnule Harbuz, după domnul Kelemen, vă rog.

Domnule Kelemen, vă rog, v-am anunţat, Grupul UDMR.

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Noi avem o zicală, că dacă ai căzut în groapă, nu stai la fundul gropii şi te gândeşti cum ai căzut în groapă. Prima dată trebuie să te gândeşti cum ieşi din groapă şi, după aceea, să nu mai cădem încă o dată în groapă. (Aplauze.)

Natura, Dumnezeu, poate, ne-a învăţat în ultimii ani că avem nevoie, nevoie stringentă de acest sistem de irigaţii şi desecări. Bineînţeles că putem acum să venim cu argumente şi pentru mine, cel puţin, argumentele nu întotdeauna înseamnă decibeli de la microfonul Parlamentului, înseamnă argumente logice, pertinente.

Eu cred că ţara are nevoie de această lege, UDMR-ul şi data trecută, deşi suntem în cvasiopoziţie, am susţinut acest proiect de lege, fiindcă suntem absolut conştienţi că este nevoie de această lege şi vom susţine, şi vom vota şi de această dată. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Zisopol şi apoi dreptul la replică, vă rog.

Grupul minorităţilor.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Proiectul de lege este de importanţă majoră în ceea ce priveşte cetăţenii acestei ţări, printre care se află şi cetăţenii minorităţilor naţionale, fapt pentru care membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota pentru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă bucur că într-un timp atât de scurt s-a făcut o reevaluare corectă a acestui proiect de lege şi că astăzi toată lumea îl susţine. În judeţul Iaşi este un grup de producători în Lunca Prutului, care au mare nevoie de acest proiect de lege, de această ordonanţă, şi nu doar în această regiune, dar, fiind deputat de Iaşi, sigur, menţionez acest lucru. Şi eu şi colegii mei vom susţine acest proiect de lege, colegii din Partidul Mişcarea Populară, important e să se aplice foarte repede şi corect.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dreptul la replică, domnul Harbuz. Două minute.

Domnul Liviu Harbuz:

Domnule Scarlat şi dragi colegi liberali,

Atât de mult v-a păsat de această lege, încât atunci când am avut şedinţa, s-a votat în comisie, aţi părăsit sala.

De fapt, ceea ce aţi spus astăzi este o justificare politică, este o declaraţie politică şi doriţi o declaraţie politică care să vă salveze faţa după ce aţi votat împotrivă săptămâna trecută.

Domnul Florin Iordache:

Ba da... Dreptul la replică.

Domnul George Scarlat:

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Dacă un proiect atât de important - şi suntem cu toţii de acord că este atât de important pentru agricultura românească - se lasă la sfârşit de mandat, aşa cum domnul ministru a putut să lase un astfel de proiect, ca să-l citez pe dânsul: "puncte majore în programul meu de guvernare"... Care program? După patru ani, cel mai longeviv ministru vine în faţa noastră, astăzi, cu un asemenea proiect? Dar de ce n-a venit din primul an? Vorbim de dezbatere? Acest proiect a fost dezbătut şase luni de zile în comisie. Şase luni de zile a fost dezbătut în comisie. Săptămâna trecută a fost băgat, fără a avea dreptul de a face amendamente, şi ştiam foarte bine, şi cunoşteam programul. Nu am părăsit nicio sală. Fermierii trebuie să ştie că noi ne-am abţinut pentru că nu ştim unde se vor cheltui aceşti bani şi asta este realitatea.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc.

În încheiere, domnul ministru Daniel Constantin.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Daniel Constantin:

Stimaţi colegi,

În primul rând, vreau să mulţumesc, vreau să mulţumesc colegilor de la UDMR, colegilor care reprezintă minorităţile naţionale, colegilor de la Partidul Naţional Democrat care acum două săptămâni au votat proiectul de lege.

Domnule Scarlat, aveam o altă părere despre dumneavoastră. Nu ştiu dacă asta contează sau nu contează. Din câte ştiu sunteţi agricultor. Păi, domnule Scarlat, rămâneţi agricultor şi nu mai faceţi politică, pentru că la politică, din păcate, nu vă pricepeţi.

Săptămâna trecută... (Aplauze.) ...domnul Harbuz a spus foarte bine, săptămâna trecută am început o dezbatere la nivelul Parlamentului. Dumneavoastră şi alţi colegi, pe care nu-i mai nominalizez aici, tocmai pentru a nu lungi dezbaterea de astăzi, aţi spus câteva vorbe, n-aţi fost de acord, aţi încercat să găsiţi mijloace de procedură, după care aţi plecat din sală.

Vă mai spun încă o dată ce v-am spus şi săptămâna trecută: faceţi ce amendamente vreţi dumneavoastră, dar numai votaţi. Cereţi strategii, cereţi transparentizare, dar votaţi proiectul. Oamenii aceia de la balcon aşteaptă. N-au nevoie de argumentele dumneavoastră, domnule Scarlat, care nu sunt pertinente, sunt doar argumente politice care n-au nicio legătură cu agricultura. (Aplauze.)

Vreau să vă mai spun un lucru, apropo de afirmaţia pe care a-ţi făcut-o cu sfârşitul de mandat. Pot să vă spun un lucru: am venit în faţa dumneavoastră în 2012. Eraţi din păcate şi atunci membru în Comisia pentru agricultură şi am spus câteva lucruri, printre care şi prioritatea pe care o reprezintă sectorul de irigaţii şi vreau să vă fac o imagine foarte clară ce însemna în 2012 şi ce înseamnă astăzi.

Investiţiile din fonduri europene pentru zona de irigaţii erau de 22 de milioane de euro, astăzi sunt 130 de milioane de euro. Mai mult decât atât, mai mult decât atât, avem în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, pe mandatul pe care eu l-am făcut cu prioritatea pe agricultură, 435 de milioane de euro, adică exact cât este nevoie pentru reabilitarea infrastructurii secundare şi am spus lucrul acesta de fiecare dată când am venit în Comisia pentru agricultură.

Probabil că dumneavoastră sunteţi mai preocupat de politică decât să fiţi atenţi, pentru că îmi amintesc un lucru: săptămâna trecută, în comisie, înainte să plecaţi din sală, aţi spus că nu votaţi proiectul de lege. Acum aţi căutat alt motiv. Aţi spus că nu-l votaţi, pentru că nu ne asigurăm, nu ştiţi ce înseamnă clauzele rezolutorii, nu sunt detaliate.

După ce v-aţi uitat mai atent în lege aţi văzut că sunt detaliate foarte bine şi n-aţi mai avut niciun argument, aţi căutat altul până în această săptămână.

Mai mult decât atât, am spus-o şi o s-o spun încă o dată: în 2013 am mers alături de colegii de la Ministerul Fondurilor Europene la Comisia Europeană, la comisarul de politică regională Hann. Există şi acum discuţiile care au avut loc în presă şi am cerut atunci un miliard de euro pentru infrastructura principală, ceea ce facem şi astăzi prin lege. În 2014 am depus un proiect la Planul Juncker. De fiecare dată am vorbit, a reprezentat o prioritate a mandatului şi e bine că începe, la un moment dat, domnule Scarlat, mai devreme decât mai târziu.

Dumneavoastră, din păcate, n-aţi putut să contribuiţi. Am câteva date care sunt foarte clare, vizavi de mandatul pe care partidele dumneavoastră le-au avut în fruntea Ministerului Agriculturii, şi care arată că 70%, aproape 70% din infrastructura secundară, pe care dumneavoastră aţi predat-o, astăzi nu mai este folosită, este la fier vechi.

Ăsta este rezultatul mandatelor dumneavoastră. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul Nicolăescu, procedură. Vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Mă aşteptam ca dumneavoastră, ca un deputat foarte vechi, să cunoaşteţi Regulamentul şi vă invoc art. 244 şi 245 din Regulament, atunci când un deputat vorbeşte cu atac la persoană, aşa cum a făcut domnul deputat Daniel Constantin, ar fi trebuit să-l opriţi să jignească un coleg, ar fi trebuit să-i retrageţi cuvântul. Iar în această situaţie, înainte ca noi, Grupul parlamentar al PNL, să-i cerem o sancţiune regulamentară, dacă vine la acest microfon şi-şi cere scuze pentru atacul la persoană la adresa colegului nostru, nici noi nu vom face alt demers.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.Vă rog, domnule ministru.

Domnul Daniel Constantin:

Aştept cu mare drag sancţiunea pe care o propune PNL-ul. N-am de ce să-mi cer scuze decât faţă de agricultori, că a trebuit să aştepte până acum, după ambiţiile dumneavoastră, şi n-am început programul de investiţii. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Mulţumesc. Mulţumesc. Declar...

Domnule Scarlat, vă rog.

Domnul George Scarlat:

Asta e. Şi fermierii sunt reprezentaţi în Parlamentul României de un ţăran. Dacă aşa credeţi dumneavoastră, cred că aşa trebuie să fie peste tot.

Domnule ministru,

Revin. Aţi venit în Comisia pentru agricultură pentru atâtea dezbateri, dar aţi explicat fermierilor - şi aş vrea să-l salut, dacă domnul Nica este pe acolo, pe sus, printre fermieri - că doar pentru unii se fac anumite legi? Să spună foarte clar că astăzi federaţiile nu mai au dreptul, pentru că dumneavoastră, ca deputat, Constantin, aţi adus amendament pentru a se abroga articolul 28, ca federaţiile să nu mai aibă dreptul de a lua infrastructură, de a primi infrastructură principală în administrare şi folosinţă.

Acest lucru nu-l ştiu. Totul se învârte doar în jurul banilor, dar proiectul de lege mai cuprinde şi alte capcane pe care fermierii sunt convins că le vor afla în implementarea lui.

Vizavi de hotărârea de Guvern, domnule ministru, am citit şi am cerut la comisie clarificarea acelor condiţii rezolutorii, nu să veniţi dumneavoastră în faţa plenului şi să spuneţi că noi nu am studiat şi nu cunoaştem foarte bine actul normativ.

Îl cunoaştem foarte bine, domnule ministru, şi încă o dată vă spun: ar fi trebuit ca acest proiect, atât de important, să vină din primul an de mandat, şi nu acum pe final de mandat. Pe final de mandat, mă refer, poate dumneavoastră o să mai prindeţi încă un mandat, alt ciclu de patru ani, şi fermierii ne vor judeca şi pe mine, în calitate de membru în Comisia pentru agricultură, şi pe dumneavoastră, în calitate de ministru. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule ministru, vă rog. Ultima intervenţie.

Domnul Daniel Constantin:

Nu vreau să mai fac trimitere la nicio persoană, doar constat că, din păcate, sunt colegi care au participat la dezbatere şi nu cunosc nici astăzi legea şi justificările pe care le-am adus atunci.

Salut şi eu pe domnul Nica şi vreau să vă spun că împreună cu dânsul am lucrat acest text de lege şi vreau să vă spun aşa: pentru federaţiile care s-au constituit, şi e bine că s-au constituit, am spus foarte clar în comisie, nu mai predăm infrastructura principală, dintr-un singur motiv, alocăm un miliard de euro ca să reabilităm noi de la stat.

Dacă o treceam la privat, era ajutor de stat şi nu mai reabilitam niciodată. Şi exemplul este foarte clar. S-au transferat pe timpul mandatului dumneavoastră, s-au transferat pe timpul mandatului dumneavoastră 23 de zone cu infrastructură principală către federaţii. E foarte bine. Dar, din păcate, n-au avut bani să investească şi ştiţi câte sunt folosite astăzi? Doar două federaţii irigă astăzi în România.

Acesta este rezultatul a ceea ce s-a întâmplat. Din acest motiv, împreună cu dumneavoastră am hotărât ca infrastructura principală să rămână la stat, s-o modernizăm noi şi s-o punem la dispoziţie gratuit, pe bază de abonament, fermierilor.

Putem să găsim, stimaţi colegi, motive să dezbatem până mâine ce s-a întâmplat pe Legea irigaţiilor, ce s-a întâmplat în sistem. Încă o dată fac un apel la dumneavoastră. Veniţi cu amendamente, spuneţi ce trebuie făcut, aţi avut ocazia şi în comisie, aveţi ocazia şi în plen, numai votaţi odată legea.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc.

Procedură, domnul Marian Neacşu, liderul Grupului PSD.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,

Îmi pare rău că, din păcate, un proiect de aşa maximă importanţă pentru ţară, pentru agricultori, a fost, după părerea mea, excesiv politizat. Din aceste considerente, vă rog să... şi vă invit, în calitate de lider al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să luăm exemplu de la colegii noştri, agricultorii, care sunt la balcon şi care au asigurat, după părerea mea, din experienţa parlamentară pe care o am, cel mai coerent şi mai decent mod de susţinere a unui proiect legislativ, şi îi felicit pentru asta, şi poate că avem şi noi de învăţat, cei care ne-am tot perindat pe la microfonul ăsta în dezbaterea acestui proiect legislativ, ceva de la ei.

În consecinţă, solicit, domnule preşedinte de şedinţă, în virtutea prevederilor regulamentare la care făcea apel şi colegul meu, domnul Eugen Nicolăescu, să sistăm dezbaterile generale la acest proiect legislativ şi să intraţi în dezbaterea pe amendamente.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

La titlul legii, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Sunt 32 de articole.

La 2 marginal, articol unic, dacă sunt? Nu.

De la 2 până la 10, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 11 până la 20, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 21 la 30, dacă sunt observaţii? Nu.

31, 32, 33. La 34, înţeleg că preşedintele comisiei, domnul Nini Săpunaru, aveţi ... de tehnică legislativă, observaţie...

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Nini Săpunaru:

Nu neapărat pe tehnică legislativă, domnule preşedinte. E un amendament care, din cauza faptului că marţi am avut o problemă şi n-am putut să stau, n-am putut să-l introducem. De fapt, foarte multe discuţii, foarte multe discuţii şi abţinerea noastră a fost datorată inexistenţei amendamentului. Şi am solicitat noi o asemenea strategie.

Înţeleg că există disponibilitate din partea Guvernului pentru a formula o strategie înaintea Legii bugetului şi, cum noi suntem de acord cu această chestiune, s-a negociat de la început acest lucru astăzi, acest amendament sună în felul următor: deci art. III: "Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sub condiţia asumării de către Guvern a strategiei sectorului de irigaţii, va primi în perioada 2016-2020..." şi articolul curge.

Nu. Este un amendament pe care n-am putut să-l formulez la momentul respectiv, dintr-o greşeală materială n-a fost introdus în raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, domnul Marian Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Vă solicit o pauză de consultări de două minute.

Da, mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. (Consultări.)

Stimaţi colegi,

În urma discuţiilor pe care le-am avut aici şi revăzând textele care sunt incriminate şi aduse în discuţie, am ajuns la concluzia că nu este vorba de un amendament nou, pentru ca altcumva nu eram în măsură să-l dezbatem în această fază a discuţiei şi este vorba de o completare, o eroare materială, o parte din text a fost omisă la momentul la care a fost transcris raportul comisiei şi va fi completat articolul respectiv cu două sau trei cuvinte care lipsesc de acolo.

Domnul Florin Iordache:

Deci, exact eroare, cum i-am dat cuvântul domnului preşedinte, eroare, dar domnul preşedinte a reformulat. Ţinând cont de această eroare materială, alte observaţii nu sunt.

A fost adoptat şi articolul 34.

Rămâne la votul final.

Procedură de urgenţă, caracter organic.

Cu eroarea materială, 34, aşa cum a fost citit de către preşedintele comisiei.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule ministru, dacă vreţi să interveniţi, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Să zic colegilor bună ziua.

Domnul Daniel Constantin:

Da, este ultima intervenţie. Voiam doar să clarific puţin lucrurile. Sigur că, am spus şi mai devreme, suntem de acord cu orice, numai să treacă legea cât mai repede, să putem s-o punem în aplicare, dar voiam să ştiţi, aşa cum am discutat în Comisia pentru agricultură, că procedura pentru alocarea acestor sume este transparentă, vreau doar s-o explic aici.

În pasul unu, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare realizează un raport tehnic care se supune avizării tehnice.

În pasul numărul doi, un comitet ministerial, format din reprezentanţi ai Institutului de Proiectări pentru Îmbunătăţiri Funciare, Ministerului Agriculturii, Universităţii de Ştiinţe Agronomice, Ligii Utilizatorilor de Apă, Ministerului Mediului, Apelor Române, aceştia avizează şi prioritizează planul de investiţii, pentru ca, în final, Comitetul interministerial - format din Ministerul de Finanţe, Ministerul Mediului, Agenţia pentru Investiţii Publice, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Agriculturii, Ministerul Justiţiei, Secretariatul General al Guvernului - este forul care, practic, aprobă programul cu valoarea fiecărei investiţii şi termene realizate.

Deci există o procedură suficient de transparentă, dar fără niciun fel de problemă. În perioada imediat următoare vom veni şi cu o hotărâre de Guvern care să certifice Programul Naţional de Investiţii în irigaţii.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Excelenţele Voastre,

Daţi-mi voie să-i urez bun venit preşedintelui Parlamentului Adunării Naţionale Libaneze, domnul Nabih Berri, împreună cu o delegaţie parlamentară (Aplauze.)

Domnule preşedinte, este un privilegiu să vă avem printre noi. Este unul dintre cei mai vechi preşedinţi de parlamente din Orientul Mijlociu, peste 20 de ani, a vizitat Parlamentul României tot ca preşedinte al Parlamentului, fiind acum 17 ani şi jumătate Excelenţa Sa, şi are o lungă tradiţie de susţinere a relaţiilor dintre România şi Liban.

Domnia Sa a fost iniţiatorul unui for economic România - Liban - Africa. De aceea, îi mulţumesc Excelenţei Sale pentru această vizită oficială în statul român şi îl asigur de întreaga susţinere a Camerei Deputaţilor, a Parlamentului României, în demersurile pe care le face Domnia Sa pentru a menţine un Liban sigur şi prosper pentru cetăţenii săi.

Domnule preşedinte, bine aţi venit în România! (Aplauze.)

Continuăm lucrările, dragi colegi.

12. Bun. Următorul proiect de lege este aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 68/2014 privind modificarea şi completarea unor acte normative.

După cum ştiţi, a fost supusă dezbaterii şi votului în sesiunea februarie-iunie 2015, Proiectul de Lege pentru aprobarea OUG nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru adoptare, pe 18 martie şi, ca urmare, potrivit art. 105 din Regulamentul nostru se rediscută în sesiunea actuală.

Procedura este de urgenţă. Guvernul României, aveţi cuvântul.

Domnul György Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative referitoare la exonerarea de la plata instituţiilor publice pentru sumele reprezentând contribuţii ale personalului neclerical, acordarea drepturilor băneşti de care beneficiază aleşii locali în cazul declarării vacante a acestor funcţii, transpunerea prevederilor unor directive europene cu privire la pensionari, respectiv, asigurarea cadrului juridic legislativ, în vederea adoptării de măsuri care să asigure fluxul financiar pentru beneficiarii privaţi ai FEADR, prin devansarea decontării preţurilor aferente cheltuielilor eligibile.

Susţinem forma comisiei. Mulţumesc.

(În continuare şedinţa este condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Raport comun al Comisiei pentru muncă şi buget, finanţe.

Vă rog, domnul preşedinte Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative referitoare la: exonerarea de la plata instituţiilor publice pentru sumele reprezentând contribuţii ale personalului neclerical angajat în unităţile de cult din ţară care trebuie restituite, ca urmare a constatărilor Curţii de Conturi a României, precum şi încetarea plăţii acestor sume; acordarea drepturilor băneşti de care beneficiază aleşii locali în cazul declarării vacante a acestor funcţii sau în caz de suspendare din funcţie, pentru persoanele ce urmează să ocupe funcţiile respective şi să exercite atribuţiile aleşilor locali; transpunerea prevederilor unor directive europene cu privire la pensionarii şi membrii lor de familie care au reşedinţa pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, pentru care România este responsabilă pentru rambursarea costurilor asistenţei medicale transfrontaliere; asigurarea cadrului juridic legislativ, în vederea adoptării de măsuri care să asigure fluxul financiar pentru beneficiarii privaţi şi FEADR, prin devansarea decontării plăţilor aferente cheltuielilor eligibile.

Senatul a adoptat prezentul proiect de lege în şedinţa din 5 februarie 2015.

Legea face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru buget, împreună cu membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2014, cu amendamentele admise şi respinse, prezentate în anexa 1 şi 2 a prezentului raport.

5 minute, termen.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Să înceapă votul.

Procedură de urgenţă. Pentru timp.

Mulţumesc.

Cu 104 voturi pentru, timpul a fost adoptat.

La dezbateri generale, Grupul PNL. Doamna Boghicevici.

Vă rog, doamna deputat. Trei minute.

Doamna Claudia Boghicevici:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem în faţa unui proiect complex care vizează: reglementări de plăţi de la bugetele locale pentru salariile personalului neclerical; excluderea sumelor care au fost identificate de Curtea de Conturi ca fiind nelegale; acordarea pentru viceprimarii care preiau atribuţiile primarilor suspendaţi aceleaşi drepturi salariale; transpunerea Directivei care prevede pentru pensionarii cu reşedinţă în alte state membre dreptul de asistenţă medicală; transmiterea către autorităţile locale în mod gratuit a proiectelor tehnice pentru investiţii din PNDR; rambursarea cheltuielilor pentru PNDR în baza facturilor cu dovada plăţii ulterioare.

Aşa cum v-am spus la început, asistăm la o strategie perfidă, zic eu, din partea Guvernului, prin care aceste reglementări nu sunt adoptate separat, ele sunt comasate într-un singur document pentru a reduce numărul ordonanţelor de urgenţă.

Pe procedură, stimaţi colegi, eu cred că este un ghiveci legislativ. Aici avem salarizarea personalului neclerical şi a celor care preiau atribuţiile primarilor, viceprimarilor şi vă spun sincer că sunt proiecte atât de importante că nici n-o să avem timp să le dezbatem pe fiecare în parte. Vă readuc aminte că prevederile referitoare la salarizare sunt foarte importante şi ele nu pot fi adoptate prin acte normative diferenţiate pentru diferite categorii sociale.

Am văzut-o pe doamna Plumb de foarte multe ori la televizor, ne povesteşte cum va revoluţiona sistemul privind salarizarea, ignorând faptul că avem din 2010 o lege unitară a salarizării care ar fi putut fi aplicată dacă ar fi fost voinţă politică.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Nemaifiind alte intervenţii, mergem la raport.

Avem trei amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Observaţii? Nu. Adoptat.

Art.IV. Observaţii? Nu. A fost adoptat.

Caracter organic. Rămâne la votul final.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale. PL-x 235/2015.

Supus dezbaterii şi votului final în sesiunea februarie-iunie 2015, proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar pentru adoptare.

Procedură de urgenţă.

Iniţiatorul. Guvernul.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Valentin Olimpiu Şoneriu (secretar de stat, Ministerul Fondurilor Europene):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Valentin Şoneriu, secretar de stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

Guvernul susţine prezentul proiect de lege, ce are ca obiect preluarea activităţii de management împreună cu cele opt organisme intermediare pentru POS Mediu şi Autoritatea de Management POS Transporturi în cadrul MFE.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Raportul comisiei. Comisia pentru buget. Domnul preşedinte Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Conform art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia noastră a fost sesizată cu prezentul proiect de lege.

În conformitate cu prevederile constituţionale şi ale regulamentului, Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul în 11 martie 2015.

La dezbateri s-au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisiei juridice şi Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri de eficientizare a sistemului de management al fondurilor europene prin preluarea Autorităţii de Management pentru POS Mediu, precum şi a Autorităţii de Management pentru POS Transport de către Ministerul Fondurilor Europene, de la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, respectiv, Ministerul Transporturilor.

De asemenea, se prevede şi preluarea personalului şi posturilor aferente autorităţilor de management, acesta beneficiind de aceleaşi drepturi salariale ca şi personalul Ministerului Fondurilor Europene, fără a genera cheltuieli suplimentare din bugetul ministerului, acestea fiind rambursate de către Comisia Europeană.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85/2014, în forma aprobată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Procedură de urgenţă. Timp de dezbatere.

Domnul Viorel Ştefan:

5 minute, domnule preşedinte

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul.

Cu 94 de voturi pentru, timpul a fost adoptat.

Dezbateri generale din partea grupurilor.

Nefiind...

A! Vă rog, doamna Paul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal votează în favoarea acestui proiect de lege. Şi permiteţi-mi să fac foarte scurte referiri la el.

Partidul Naţional Liberal susţine reunirea autorităţilor de management pentru fondurile structurale şi de coeziune, inclusiv a celor pentru Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional Capacitate Administrativă. Având în faţă proiectul de adoptare a ordonanţei prin care Ministerul Fondurilor preia autorităţile de management de la transporturi şi mediu, ne întrebăm totuşi care este explicaţia pentru care nu s-a mers până la capăt cu acest demers. Dacă tot avem în expunerea de motive argumente în acest sens şi sunt ridicate în slăvi realizările Ministerului Fondurilor Europene din ultimii ani, întrebarea Partidului Naţional Liberal este de ce nu sunt preluate şi POR, respectiv, AM PODCA.

Şi apropo de realizările Ministerului Fondurilor Europene. Poate ne explică cineva de ce după transferul POSDRU şi POSCCE la Ministerul Fondurilor Europene, întâi au fost blocate rambursările pentru aproape 10 luni de zile pe programul POSDRU, iar apoi ambele programe au fost în presuspendare timp de 8 luni de zile.

Greaua moştenire în acest caz nu mai este un răspuns, mai ales după ce aţi aniversat trei ani de la preluarea guvernării.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt?

Nemaifiind alte intervenţii şi nefiind amendamente, rămâne la votul final.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (Pl-x 505/2015).

Caracter organic.

Din partea Comisiei pentru învăţământ. Domnule vicepreşedinte, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.(1) al art.7 din Legea educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca norma privind interdicţia activităţilor care pun în pericol sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a tinerilor, precum şi activităţile de natură politică şi prozelitism religios, aplicabilă în prezent doar unor entităţi din învăţământ, să se extindă şi pentru campusurile ce aparţin respectivelor unităţi şi instituţii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia a propus adoptarea propunerii legislative cu amendamentele admise din anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii.

Grupul PNL. Domnule Zlati, vă rog.

Domnul Radu Zlati:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voi reitera acum, în plen, ceea ce am afirmat şi în cadrul comisiei.

Fapt: în 1989, studenţii care au luat parte la manifestările anticomuniste, care în cele din urmă au dus la răsturnarea Guvernului Ceauşescu, au plecat din campusul universitar. E adevărat, legea învăţământului de pe vremea lui Ceauşescu nu interzicea activitatea politică în campusurile universitare. Prin această lege, noi interzicem.

Fapt: fără acele mişcări revoluţionare, foarte puţini dintre noi, de la stânga la dreapta, am fi fost în această sală în calitate de parlamentari ai României. Unii poate c-ar fi fost, dar în calitate de membri ai Marii Adunări Naţionale.

Fapt: în 1990, situaţia s-a repetat în cazul Pieţei Universităţii. Studenţii porneau din campus şi ajungeau în acea piaţă în care încercau să apere ceea ce ei considerau regim democratic în România.

Dragii mei colegi, eu înţeleg că dumneavoastră nu sunteţi aristotelicieni, căci Aristotel definea omul ca pe o fiinţă politică. Noi, astăzi, bazându-ne pe faptul că, într-adevăr, undeva legea învăţământului scoate prozelitismul religios şi activităţile politice din sistemul universitar, venim cu explicitare şi spunem: şi campusurile sunt sau aparţin de sistemul universitar. Sunt de acord că ar fi trebui scoase din aulele şi din sălile de seminarii. Sunt perfect de acord. Deşi, nu există an şcolar, an universitar, care să nu înceapă cu o slujbă religioasă, deşi sunt puţine sălile de seminar în care să nu găsim o icoană. Şi dacă asta nu e prozelitism religios, iertaţi-mă, ce poate să fie? Deci, în unele cazuri, încălcăm legea.

Haideţi să nu fim farisei! Ambele partide mari din această sală, şi PSD-ul, şi PNL-ul, au organizaţii puternice de studenţi care fac politică. Îi scoateţi din campusurile universitare, vor face door-to-door sau în pieţe, treaba lor. Dar nu mi se pare corect, atâta vreme cât a fi om înseamnă a face politică. Poţi să faci politică la tine acasă, iar camera pe care respectivii studenţi o au închiriată în campusul universitar este pentru perioada studiilor casa lor. De aceea, mi se pare corect ca Partidul Naţional Liberal să nu agreeze o astfel de iniţiativă politică.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PSD. Domnul Iacoban. Aveţi trei minute.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Interdicţia activităţilor care pun în pericol sănătatea şi integritatea fizică a tinerilor, precum şi activităţile de natură politică şi prozelitism religios există la art.7 alin.(1) din Legea nr.1/2011. Nu facem astăzi decât s-o extindem la campusurile de elevi şi studenţi. Pentru că domeniul educaţiei este prevăzut în ordin de ministru, şi nu prin lege, din cauza asta am iniţiat acest proiect de lege.

Or, în discuţiile pe care le avem în birourile electorale judeţene şi centrale numai legile sunt opozabile acestor birouri şi nu ordinele de ministru. Să ştiţi că această iniţiativă vine din dorinţa studenţilor de a fi protejaţi de campaniile electorale brutale care îi deranjează în activitatea didactică şi nu a fost un moft al meu sau al colegilor mei care au semnat acest proiect de lege.

Nu e vorba despre instituirea unei noi interdicţii, ci despre lărgirea efectelor unei interdicţii care operează deja.

Grupul Partidului Social Democrat susţine acest proiect de lege şi vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Păi, nu, o intervenţie de grup, îmi pare rău.

Alte intervenţii?

Domnul Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În cadrul instituţiilor de învăţământ public este firesc să existe interdicţii cu privire la activitatea politică partizană sau cu privire la prozelitismul religios. De ce? Pentru că în şcoli, în universităţi vin oameni care pot să aibă opinii politice diferite sau convingeri cu privire la religie sau credinţe diferite. Or, a transforma instituţiile publice de învăţământ într-un teren, într-o arenă politică, de confruntare politică, ar afecta desigur rostul şi sensurile învăţământului.

În instituţiile publice de învăţământ este firesc să discutăm despre politică şi despre religie, dar într-un mod neutru, într-un mod care să insiste pe educaţie şi pe informarea corectă a studenţilor, respectiv, elevilor. Aşadar, în instituţiile publice de învăţământ este firesc să existe astfel de interdicţii.

Cu privire, însă, la campusuri, cred că într-adevăr este corectă observaţia colegului liberal, care a spus că până la urmă campusurile sunt doar locuinţe, sunt domicilii ale studenţilor şi elevilor. Or, aici, gândiţi-vă că sunt campanii preelectorale în care trebuie strânse semnături pentru a înregistra candidaturi. Nu văd de ce nu s-ar putea duce partide sau independenţi în campusuri să încerce să strângă semnături pentru a candida. De asemenea, nu văd de ce anumite grupuri de studenţi, liberali, social-democraţi, verzi sau dinspre orice altă formaţiune politică, să nu poată să-şi afirme un punct de vedere sau să nu-şi poată pune la geam poate un banner cu "votaţi x" sau "votaţi y".

De aceea, cred că această iniţiativă este un pic cam restrictivă şi cred că dacă facem distincţia precizată de colegul liberal, ar trebui să permitem libertatea de exprimare şi de manifestare, inclusiv în campusuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Andea, vă rog.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Eu cred că am putea face o listă foarte lungă de intervenţii din partea reprezentanţilor Partidului Liberal prin care dumnealor cereau insistent, stăruitor depolitizarea învăţământului. Aproape nu avem şedinţă la Comisia de învăţământ în care să nu auzim acest slogan: "depolitizarea învăţământului". Dacă ne referim la depolitizare, sigur că putem vorbi despre activitatea dascălilor, despre activitatea studenţilor, poate şi despre cea a elevilor. Dar mai ales putem vorbi despre ceea ce se poate întâmpla în spaţiul universitar, inclusiv în campus în perioada campaniilor electorale, când, fără discuţie, această locuinţă a studenţilor, cum s-a spus, poate să devină un câmp de bătălie politică între competitorii politici.

Campusul universitar funcţionează pe baza unor regulamente universitare. El face parte şi inclusiv conform legii din spaţiul academic. Or, conform legii, noi am dori ca în spaţiul academic să nu existe activităţi de prozelitism politic, cum nici de prozelitism religios. Aici aş face doar o subliniere că nu putem vorbi de prozelitism religios în şcoli şi în facultăţi, pentru că în şcoli se predă disciplina de religie, iar acele simboluri religioase sunt simboluri care sunt ca la orice oră didactică în care dacă ai geografia, ai hărţi şi dacă ai biologie, ai scheletul uman şi aşa mai departe.

Pe scurt, ca urmare, deci, consider că este potrivită această iniţiativă legislativă, pentru că subliniază apăsat faptul că în campusul universitar, care face parte din spaţiul universitar, să nu se deruleze activităţi politice. Doamne fereşte, să ajungem să punem bannere cu "votaţi x" sau "votaţi y".

Ce-aş mai vrea să spun: sunt surprins de faptul că se apreciază că era bine pe vremea tovarăşului când în spaţiul universitar se derulau activităţi politice, şi în cămine, dar şi şedinţele de partid ştim că se ţineau în aulele academice.

Eu consider că e potrivit să susţinem acest proiect de lege şi vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Da, vă rog, domnule secretar Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Stimaţi colegi,

Sigur că adevărul, ca de fiecare dată, e undeva la mijloc. Dacă ar exista bună-credinţă într-un lucru pe care-l facem, o anumită reglementare ar putea să fie pozitivă, dacă e un pic rea-credinţă, reglementarea respectivă, oricât de bună ar fi, apare ca negativă.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va susţine această iniţiativă legislativă, în primul rând, pentru că elementul principal în tot ce înseamnă campusul universitar îl reprezintă învăţământul. Când un părinte îşi trimite copilul într-un campus universitar sau când un tânăr merge într-un campus universitar, merge în primul rând pentru a se dedica unei profesii viitoare pe care vrea să şi-o însuşească.

În al doilea rând, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, ca de fiecare dată, priveşte întotdeauna un lucru sensibil cu mai multă atenţie decât cei care sunt majoritari. Majoritatea înseamnă putere şi de multe ori nu-ţi pui problema unor elemente de amănunt care pot fi deranjante.

Dar eu pun întrebarea cam cum ar arăta un campus universitar în momentul de faţă dacă am avea bannere în toate limbile celor 20 de minorităţi naţionale care trăiesc în România şi în care unii ar îmbia pe alţii în limba respectivă să fie împotriva celorlalţi şi să fie cu ei. Pe criterii etnice, eu aş cere să voteze cu bulgarii, turcul ar cere să voteze cu turcul, evreii cu evreii, şi aşa mai departe. Mi se pare un lucru în plus, nefolositor pentru ceea ce vrem să realizăm pentru tânăra generaţie.

Salut cu tot respectul existenţa la tineri a unor concepte de natură politică. E foarte bine ca ei să gândească politic. Dar activitatea politică s-o facă în cadrul uniunilor minorităţilor naţionale care au sedii, în cadrul partidelor politice care au sedii, în cadrul activităţilor partidului respectiv şi nu în campusul universitar.

Şi ultima problemă e o problemă de corecţie. Aş vrea să corectez un coleg de-al meu care a vorbit mai înainte despre Revoluţie. Eu Revoluţia am petrecut-o din 15 decembrie 1989 la Timişoara, era o zi de vineri ziua de 15 decembrie şi în momentul în care lucrurile au început să fie inflamate, pe 16, a fost o decizie... dar vă aduc aminte că sâmbăta se lucra la momentul respectiv, a fost o decizie prin care studenţii au fost trimişi acasă, iar activitatea universitară în data de 16 decembrie s-a încheiat. Iar ceea ce s-a întâmplat după aceea, în 21 şi 22, a găsit studenţii acasă, în stradă, acolo unde au vrut să lupte împotriva dictaturii, dar nu în campusul universitar.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Nemaifiind alte intervenţii, mergem la raport. Amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Observaţii? Nu, adoptat.

Art.7 alin.(1) se modifică. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

Procedură, domnul Munteanu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă propun ca Proiectul de Lege nr.362/2013 de la poziţia 43 (Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr.3 şi a anexelor nr.3.30, respectiv 8.11 din Legea nr.45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu - Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare) din ordinea de zi să vină la poziţia... următoarea este 15, 16. Şi, totodată, dacă sunteţi de acord, să cerem retrimiterea la comisie pentru o săptămână de zile. Este şi solicitarea preşedintelui comisiei, Nini Săpunaru.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Supun votului dumneavoastră prima dată aducerea pe ordinea de zi la poziţia 16. Şi apoi supunem la vot retrimiterea.

Deci, introducerea la poziţia 16 a Pl-x-ului respectiv.

Să înceapă votul.

Cu 93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, a fost adus pe poziţia 16.

Acum, supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, retrimiterea la comisie pentru o săptămână.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

Cu 93 de voturi niciun vot împotrivă, nicio abţinere, a fost retrimis pentru termenul de o săptămână la comisie.

Continuăm cu ordinea de zi.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea art.58 alin.(4) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011(Pl-x 472/2015).

Caracter organic.

Vă rog, procedură, domnul Dobre. Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă solicit, în numele Grupului PNL şi am convenit şi cu colegii de la celelalte grupuri parlamentare, retrimiterea pentru două săptămâni a acestui proiect de lege pentru clarificări suplimentare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Să înceapă votul.

Retrimiterea pentru două săptămâni la Comisia de învăţământ.

Cu 95 de voturi pentru, propunerea Grupului PNL de retrimitere a fost adoptată.

17. Următorul punct: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale (Pl-x 508/2015).

Caracter organic.

Comisia de învăţământ.

Domnul vicepreşedinte Zisopol. Iniţiatorii nu au dorit.

Vă rog, prezentaţi raportul.

A! Numai puţin! Iniţiatorii. Doamna Turcan, vă rog.

Vă rog, doamna Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Această propunere legislativă vizează ca toate cursurile să se ţină într-un singur schimb, de dimineaţă. Vorbim atât pentru învăţământul primar, cât şi pentru învăţământul liceal. Dezavantajele învăţământului în două ture sunt numeroase şi sunt semnalate atât de către părinţi, cât şi de către elevi. Astfel, prin învăţarea în două ture, în două schimburi este pusă în pericol siguranţa elevilor. România deţine, din nefericire, cifre record la abandonul şcolar, la violenţa în şcoală, la agresiunea în perimetrul şcolilor. Toţi elevii care sunt în situaţia nefericită de a învăţa în schimbul doi ajung să fie victime ale unor cazuri de violenţă în perimetrul şcolii sau chiar în instituţiile şcolare.

De asemenea, elevii sunt afectaţi de lipsa timpului pentru efectuarea de calitate a temelor. Se suprapun într-un mod necorespunzător cu programele părinţilor, ceea ce afectează relaţiile de familie, pregătirea corespunzătoare a temelor, precum şi timpul pentru activităţi extracurriculare.

În acelaşi timp, este afectată în mod vizibil alimentaţia, pentru că elevii care sunt în situaţia de a învăţa în schimbul al doilea sar peste mese importante. Şi, în acelaşi timp, aspectul poate cel mai important, este încălcată egalitatea de şanse, pentru că unii copii care învaţă de dimineaţă beneficiază de anumite condiţii, în timp ce copiii care învaţă în schimbul al doilea au alte condiţii, mai neprielnice, inclusiv de la temperatură, inclusiv de la iluminatul în şcoală.

Aşadar, v-am prezentat câteva argumente care să susţină ca România secolului XXI să beneficieze de un învăţământ de calitate pentru toţi copiii, indiferent de locul unde ei s-au născut, indiferent de locul unde învaţă, indiferent de familiile din care provin.

Acest proiect de lege este în acelaşi timp o declaraţie de intenţie, o declaraţie de voinţă şi de asumare politică, pentru a asigura infrastructura necesară, pentru că, poate cu bună dreptate, veţi spune: nu există infrastructura necesară. Da, dar nu vom ajunge să facem şi să punem la punct infrastructura, pentru ca toţi elevii să poată învăţa într-un singur schimb, dacă nu ne propunem lucrul acesta.

Aşa cum l-am auzit pe ministrul educaţiei naţionale spunând că se angajează ca, în următorii ani, toate şcolile din România - şi sunt 4.000 la număr - să beneficieze de avize sanitare, aşa este firesc ca aceia care conduc destinele Guvernului, destinele ministerului, să îşi asume ca infrastructura şcolară din România să permită învăţământul într-un singur schimb. Ar fi un pas înainte, ar fi un pas înainte pentru învăţământ de calitate, pentru egalitate de şanse, pentru eliminarea discrepanţelor sociale uriaşe care marchează atât sistemul de educaţie românesc, cât şi întreaga societate românească.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru învăţământ?

Domnul vicepreşedinte Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal să aibă cursuri doar dimineaţa, în vederea eficientizării performanţelor şcolare.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Comisia a propus adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele din anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Grupul PNL? Doamna deputat. Şi apoi domnul Benga, PSD.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc.

Parlamentarii Partidului Naţional Liberal vor vota acest proiect legislativ, care prevede ca elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal să aibă program doar dimineaţa, deoarece se ştie că performanţa elevilor este mult mai bună în cursul dimineţii.

Excepţie de la această prevedere face învăţământul de tip "a doua şansă", învăţământul special şi alte alternative educaţionale. De asemenea, bineînţeles, învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă, iar prevederile acestui proiect legislativ se vor aplica începând cu anul şcolar 2018-2019.

Răspundem în acest fel şi solicitării multor părinţi care au depus o petiţie online pentru ca învăţământul să se desfăşoare într-un singur schimb.

Şi acest proiect legislativ vine în sprijinul familiei, pentru că, fiind la şcoală doar dimineaţa, elevii vor putea petrece mai mult timp cu familia, după-amiezile, vor putea să adopte un regim de viaţă mai sănătos, de asemenea, şi un regim alimentar corect, au mai mult posibilitatea de a face un sport şi mai ales se duc la şcoală atunci când pot să dea performanţă maximă şi nu se duc la şcoală deja obosiţi, în schimbul doi sau trei.

În concluzie, Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect legislativ.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Benga. Urmează domnul Gust.

Domnul Ioan Benga:

Eu mă bucur că această iniţiativă legislativă va prinde viaţă, dar rămân surprins că unii dintre vorbitori, care nu prea au legătură cu învăţământul, fac confuzie între schimburi, unde se lucrează în învăţământul românesc, cu ture. Deci în învăţământul românesc, în faza actuală, se lucrează în schimbul unu, schimbul doi şi în şcolile acelea pe care le-a închis Guvernul Boc se lucrează şi în schimbul trei. Iată că, în faza actuală, Guvernul Ponta, alături de ministrul educaţiei... învăţământului, încearcă să rezolve încă o problemă legată de copiii noştri: aceea de a construi şcoli care să asigure posibilitatea copiilor să înveţe de dimineaţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Gust.

Domnul Florentin Gust Băloşin:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Ca membru al Comisiei de învăţământ, şi parlamentarii Partidului Social românesc vor susţine atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senat, acest proiect de lege, pentru că este un pas înainte, deşi este foarte greu de implementat într-un termen foarte apropiat, pentru că presupune foarte multe costuri. Am dezbătut la comisie acest proiect. Dar cred că ar fi un pas pentru ce înseamnă alinierea învăţământului românesc la învăţământul european.

Din consultările cu majoritatea părinţilor care au copii în clasele primare, majoritatea părinţilor doresc ca acest proiect de lege să treacă. Sper ca şi Senatul să-l adopte. Şi cred că la noi, în Cameră, nu cred că pot fi probleme pe acest proiect de lege.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor?

Nemaifiind, mergem la raport.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Alineatul 1 al articolului 29. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Alineatul 1 al articolului 30. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

După articolul 30 se introduce un articol nou, 30¹. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul II. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne la votul final, caracter organic.

Suntem la poziţia 17.

18. Propunerea legislativă pentru completarea art.27 din Legea contabilităţii nr.82/1991, Pl-x 575/2015, caracter ordinar.

Iniţiatorul intervine? Nu.

Comisia pentru buget? Domnul Viorel Ştefan? Nu.

Domnul Niţă, de la Braşov, vă rog.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea art.27 din Legea contabilităţii nr.82/1991, cu adresa: Pl-x 575/2015 din 9 septembrie 2015.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea acestui articol, în sensul stabilirii ca societăţile din agricultură înfiinţate în baza Legii nr.31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să depună situaţiile financiare pe campanii agricole, nu la 12 luni, cum este prevăzut pentru celelalte persoane juridice.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa un număr de 32 de deputaţi, din totalul de 33. În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia, deoarece soluţia legislativă propusă este acoperită de art.27 alin. (3) din Legea nr.82/1991.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale intervine cineva? Nu intervine nimeni. Rămâne la votul final, caracter ordinar.

19. Propunerea legislativă referitoare la completarea Legii nr.415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării - Pl-x 602/2015, caracter organic.

Iniţiatorul? Nu intervine.

Comisia pentru apărare?

Domnul Benga, vă rog.

Tot propunere de respingere.

Domnul Ioan Benga:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Propunerea legislativă referitoare la completarea Legii nr.415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii CSAT, în sensul în care cei urmăriţi penal sau condamnaţi definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu pot fi membri ai CSAT.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 23 de deputaţi, din totalul de 26 de membri.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 6 octombrie 2015, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a constatat următoarele: propunerea este neconstituţională în ceea ce priveşte prevederea referitoare la urmărirea penală, încălcând astfel prezumţia de nevinovăţie, prevăzută la art.23 alin. (1) din Constituţie.

Totodată, în ceea ce priveşte membrii Guvernului, potrivit art.2 din Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului, pot fi membri ai Guvernului numai persoanele care nu au suferit condamnări penale. Mai mult, potrivit art.109 alin. (2) din Constituţia României, dacă s-a cerut urmărirea penală a unui membru al Guvernului, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestuia din funcţie, iar trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie.

Nu în ultimul rând, din punctul de vedere al normelor de tehnică legislativă, textul propus nu se încadrează tematic la articolul 13 al legii care reglementează răspunderea membrilor CSAT. Norma trebuie să fie introdusă ca alineat distinct al articolului 5.

Pentru aceste considerente, membrii comisiei, cu majoritate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei iniţiative legislative.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Intervenţii din partea colegilor, grupurilor parlamentare?

Nefiind intervenţii, rămâne la votul final, caracter organic.

Poziţia 20, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.10 din Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile - Pl-x 520/2015.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia pentru sănătate?

Domnul preşedinte Buicu.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea raportului, am avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, negativ de la Comisia juridică, negativ de la Comisia pentru industrii, negativ de la Comisia pentru muncă, punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art.10 din Legea nr.458 privind calitatea apei potabile.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate a hotărât cu unanimitate de voturi respingerea propunerii legislative, întrucât impunerea acestei obligativităţi de către un stat membru reprezintă barieră în calea liberei circulaţii a mărfurilor. Trebuie să se respecte principiile şi normele prevăzute în Tratatul Uniunii Europene, în caz contrar existând riscul declanşării procedurii de infringement.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale dacă vrea să intervină cineva? Nu vrea să intervină nimeni. Rămâne la votul final.

21. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Pl-x 325/2015.

Iniţiatorii? Nu intervine nimeni.

Domnul preşedinte Buicu, Comisia pentru sănătate, vă rog, raportul.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am avut în vedere avizul negativ al Comisiei juridice, negativ al Comisiei pentru buget, punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative privind completarea Legii nr.95, din următoarele considerente: dispozitivele medicale ce pot fi acordate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate se stabilesc prin contractul-cadru care este aprobat prin hotărâre de Guvern.

Iniţiativa legislativă nu respectă dispoziţiile art.15 alin. (1) din Legea nr.500/2002.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să intervină la dezbateri generale? Da.

Doamna deputat Sonia Drăghici, de la Bihor.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Iniţiativa legislativă porneşte din nişte necesităţi concrete. Şi cu siguranţă ştim cu toţii că dispozitivele medicale reprezintă, de multe ori, nu numai o necesitate, dar chiar şi o prioritate a multor pacienţi.

Însă într-adevăr, aşa cum a spus şi domnul preşedinte al comisiei şi cum am avut nenumărate discuţii în comisie, aceste lucruri trebuie să fie reglementate prin sumele care se defalcă de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Şi, de aceea, această iniţiativă legislativă nu-şi regăseşte locul în acest format în care a fost prezentată. De aceea, este singurul motiv pentru care susţinem că nu votăm această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul Tinel Gheorghe, vicelider PNL, de la Ialomiţa.

Domnul Tinel Gheorghe:

O întrebare, domnule preşedinte de şedinţă.

Care este impactul acesta bugetar, dacă ar fi să susţinem aceste dispozitive? Pentru că nu ne explică nimeni. Invocăm art.15 din Legea finanţelor, spunem: "domnule, nu putem, că nu avem bani". Cât ar fi impactul acesta bugetar, întreb şi eu Guvernul, dacă ştie, să ne spună, domnule, nu o respingem, suma este extraordinar de mare, nu are Guvernul bani, nu are. Că văd că, într-o parte, dăm, într-o altă parte, nu dăm...

Domnul Florin Iordache:

Da, înţeleg, dar aceste întrebări le-aţi pus la comisie, domnule deputat?

Da, da, da, înţeleg că poate s-au precizat la comisie.

Domnule preşedinte Buicu, vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu respect, vreau să îi răspund unui om cu mult mai multă experienţă în Parlament. Şi după cum am spus în argumentaţie, lista cu dispozitivele se aprobă prin hotărâre de Guvern, şi nu prin lege. Iar din punctul de vedere al impactului bugetar, bugetul pentru decontarea acestor dispozitive trebuie prevăzut în bugetul Casei de Asigurări de Sănătate. (Discuţii. Domnul Tinel Gheorghe doreşte să intervină.)

Domnul Florin Iordache:

Dar nu este procedură. Care este procedura? Am înţeles, aţi pus o întrebare, domnul preşedinte v-a răspuns.

Domnul Tinel Gheorghe:

Am convingerea că nu vrem să fim mai şmecheri decât suntem, când venim la acest microfon. Întrebarea mea a fost simplă: domnule, cât este impactul... suma? Ca să ştim, domnule, o respingem, pentru că este foarte mare, că aşa se argumentează. În motivarea şi a Guvernului, şi a Comisiei, domnule, zice: articolul 15 trebuie să spună foarte clar că trebuie să găseşti suma respectivă din altă parte, să o prevezi în textul dat, să spui, domnule, o iei de acolo şi o aduci încoace.

Spuneţi-ne, domnule preşedinte, ca să nu dăm un vot în alb.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Rămâne la votul final.

Mulţumesc mult.

Poziţia 22, Propunerea legislativă pentru completarea alin.(1) al art.10 din ordinul ministrului sănătăţii nr.386 din 7 aprilie 2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr.46/2003, Pl-x 467/2015.

Iniţiatorul? Ciuhodaru? Nu.

Domnul preşedinte Florin Buicu, Comisia pentru sănătate, vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, negativ al Comisiei juridice, negativ al Comisiei pentru drepturile omului, punctul de vedere negativ al Ministerului Sănătăţii.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art.10 din Ordinul ministrului sănătăţii nr.386 din 7 aprilie, în sensul clarificării modului prin care pacientul poate desemna o altă persoană care să aibă acces la informaţiile considerate confidenţiale.

Am examinat propunerea legislativă, au participat 18 deputaţi, din totalul de 19. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului respingerea propunerii legislative, întrucât potrivit competenţelor consacrate şi în aplicarea normelor de tehnică legislativă, iniţiativa de a modifica ordinele cu caracter normativ ale conducătorilor ministerului sau ale altor organe ale administraţiei publice centrale de specialitate, ori de autorităţile administrativ-autonome, emise pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului, trebuie să aparţină tot ministerului şi celorlalte organe sau autorităţi sus-menţionate care au emis acele ordine, propunerile legislative ale deputaţilor şi senatorilor fiind rezervate legilor organice sau ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale? Dacă doreşte să intervină cineva? Nu... Vă rog.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dincolo de faptul că legea este greşită pe formă, încearcă să modifice un ordin de ministru, şi pe fond legea este inacceptabilă, pentru că creează un mecanism prin care pacienţii ar putea să nominalizeze pe cineva oarecare ca fiind persoană de interes şi care să aibă acces la datele personale şi din dosarul de sănătate.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru respingerea acestui proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, are caracter ordinar, rămâne la votul final.

23. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Islanda, pe de altă parte, cu privire la participarea Islandei la îndeplinirea în comun a angajamentelor Uniunii Europene, ale statelor membre ale acesteia şi ale Islandei pentru cea de a doua perioadă de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnat la Bruxelles, la 1 aprilie 2015, PL-x 590/2015, caracter ordinar.

Din partea Guvernului?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul George-Aurel Mircea (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul susţine adoptarea acestui act normativ în regim de urgenţă. Uniunea Europeană şi statele sale membre împreună cu Islanda au decis încă din 2009 să îndeplinească în comun angajamentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru cea de-a doua perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto.

România a semnat Acordul în data de 1 aprilie 2015. Pentru a intra în vigoare acest acord, trebuie ratificat de statele semnatare. Ratificarea Acordului cu Islanda de către România nu presupune angajamente suplimentare faţă de cele agreate deja la nivelul Uniunii Europene.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Raportul comisiei? Domnul Florin Pâslaru, vicelider PSD, de la Galaţi.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă prezint Raportul asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Islanda, pe de altă parte.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României.

Proiectul de lege reprezintă exprimarea consimţământului României de a deveni o parte a tratatului încheiat între Uniunea Europeană şi statele membre, pe de o parte, şi Islanda, pe de altă parte. Prin acest acord sunt definite condiţiile de participare a Islandei la îndeplinirea în comun a angajamentelor Uniunii Europene, ale statelor membre ale acesteia şi ale Islandei.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a examinat proiectul de lege în şedinţa din 29 septembrie.

Din numărul total de 20 de membri ai Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au participat la şedinţă 10 deputaţi.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea prezentului proiect de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor?

Nu, nu, nu, intervenţii din partea grupurilor. Domnul Gigel Ştirbu.

Vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Ştim cu toţii că sunteţi un om cu mare experienţă în această instituţie, dar, atunci când cineva vine la acest microfon, normal ar fi să se prezinte şi să ne spună pe cine reprezintă la acest microfon. Nu dumneavoastră, domnule Pâslaru, pe dumneavoastră vă cunoaştem şi vă apreciem foarte tare, dar înaintea dumneavoastră a venit cineva şi a citit o foaie de hârtie aici, ne-a spus că susţine acordul cu "Izlanda", în loc să spună că susţine acordul cu Islanda, dar măcar trebuia să vină să se prezinte: cine este şi ce grad are.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul secretar de stat de la Ministerul Mediului. Este secretar de stat.

Alte intervenţii?

Da, vă rog.

Domnul Aurelian Mihai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de lege care reprezintă exprimarea consimţământului României de a deveni parte la tratatul încheiat între Uniunea Europeană şi statele membre, pe de o parte, şi Islanda, pe de altă parte. Prin acest Acord sunt definite condiţiile de participare a Islandei la îndeplinirea în comun a angajamentelor Uniunii Europene, ale statelor membre ale acesteia şi ale Islandei, pentru cea de-a doua perioadă de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto, fiind, de asemenea, creat cadrul pentru desfăşurarea efectivă a acestei participări care cuprinde şi contribuţia Islandei la îndeplinirea de către Uniune a cerinţelor de raportare, prevăzute pentru cea de-a doua perioadă de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto.

Din aceste motive, deputaţii Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţin adoptarea acestui Proiect de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Islanda, care stabileşte condiţiile ce reglementează participarea Islandei la îndeplinirea în comun a angajamentelor de către Uniune, statele sale membre şi Islanda.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale mai sunt intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii şi neavând amendamente, rămâne la votul final.

Poziţia 24, Propunerea legislativă pentru completarea art.53 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, Pl-x 423/2015.

Dacă din partea iniţiatorului... dacă doreşte? Nu doreşte.

Domnul Victor Paul Dobre, preşedintele Comisiei pentru administraţie, raport comun Comisia de administraţie şi Comisia pentru buget.

Domnul Victor Paul Dobre:

Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru buget au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea art.53 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative, Comisia juridică a dat aviz negativ.

Propunerea are ca obiect de reglementare introducerea alin. (3) la prezentul proiect de lege, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca administraţiile locale care au o populaţie mai mică de 50.000 de locuitori să poată solicita Guvernului alocarea de sume necesare de la bugetul de stat.

Cu ocazia dezbaterilor, s-a constatat că potrivit prevederilor art.63 alin. (51) din prezenta lege, UAT-urile pot contracta, garanta împrumuturi pentru asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile, de preaderare şi postaderare de la Uniunea Europeană, care sunt exceptate de la prevederile art.63 alin. (4) din acelaşi act normativ, în ceea ce priveşte gradul de îndatorare.

Totodată, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.2/2015 au fost adoptate o serie de măsuri, în vederea asigurării contribuţiei proprii în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene pentru plata corecţiilor financiare, dar şi în cadrul programelor naţionale, pentru evitarea unor blocaje financiare la nivelul administraţiei publice locale.

De asemenea, s-a constatat că propunerea legislativă are influenţe financiare asupra bugetului de stat, prin majorarea acestuia.

Faţă de cele prezentate, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale? Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Anton Doboş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere că sunt mai nou, mă prezint, deputat Anton Doboş.

Legat de faptul că Legea nr. 273 privind finanţele publice locale, la art. 63 prevede că unităţile administrativ-teritoriale pot contracta împrumuturi, fără a fi grevate cu gradul de îndatorare pentru proiecte de finanţare europene, Partidul Naţional Liberal susţine respingerea acestui proiect care prevedea ca unităţile administrativ- teritoriale cu locuitori sub 50.000 de cetăţeni să poată beneficia de sume de la bugetul de stat.

Deci există reglementare şi nu mai este nevoie de un nou proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii şi neavând amendamente, rămâne la votul final.

25. Propunerea legislativă pentru stimularea formării profesionale pe lângă întreprinderile private, Pl-x 322/2015. Caracter ordinar.

Iniţiatorul? Nu.

Din partea celor două comisii, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru muncă. Domnule deputat, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Irinel Ioan Stativă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru stimularea formării profesionale pe lângă întreprinderile private.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, prin adresa Pl-x 322/2015 din 30 martie 2015, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru stimularea formării profesionale pe lângă întreprinderile private.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal prin care întreprinderile private să fie stimulate fiscal în vederea formării profesionale şi angajării tinerilor absolvenţi de liceu.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

La şedinţa Comisiei pentru industrii şi servicii din data de 21 aprilie 2015 şi-au înregistrat prezenţa 20 de deputaţi din totalul de 20 de membri. La dezbateri a participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna Monica Stroe, consilier superior în cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

La şedinţa Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din data de 29 septembrie 2015 şi-au înregistrat prezenţa 23 de deputaţi, din totalul de 24 de membri ai comisiei. La dezbateri a participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna Mihaela Grecu, director în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 24 martie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor, cu unanimitate de voturi, respingerea iniţiativei legislative, din următoarele considerente.

Problematica formării profesionale este reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, şi actele normative subsecvente de punere în aplicare a acesteia.

Totodată, prin art. 192 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se reglementează obiectivele principale ale formării profesionale a salariaţilor, precum şi faptul că formarea profesională şi evaluarea cunoştinţelor se fac pe baza standardelor ocupaţionale.

Totodată, se consideră că reglementarea unui regim preferenţial pentru unii operatori economici, în sensul scutirii de la plata tuturor contribuţiilor datorate bugetului asigurărilor sociale, asigurărilor de sănătate, asigurărilor de şomaj şi impozitului pe veniturile salariale datorate atât de angajat, cât şi de angajator este discriminatorie în raport cu alte categorii de angajatori.

Aplicarea iniţiativei legislative presupune scutirea de la plata tuturor contribuţiilor datorate pentru perioada formării profesionale şi pentru primii doi ani de la încadrarea în muncă a cursantului, în limita salariului mediu brut pe economie.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Irinel Ioan Stativă:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Rămâne la votul final.

26. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Colegiului Bijutierilor din România.

Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Irimie Vicenţiu-Mircea.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vicenţiu-Mircea Irimie:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Propunerea legislativă de înfiinţare a Colegiului Bijutierilor se adresează unui segment care se consideră nedreptăţit.

În Israel primul contribuitor la bugetul consolidat de stat este această industrie a bijutierilor, iar în România ei consideră că nu se mai predă astăzi nici în şcoli această meserie şi nu este protejată sub nicio formă.

În foarte multe locuri în ţară, în târguri, chiar în garaje, se confecţionează bijuterii pentru care nimeni nu garantează calitatea lucrării, caratele pe care le are, piatra şlefuită bine montată. Ei vor să fie protejaţi, să fie bine informaţi şi să fie reprezentaţi.

Deci este o propunere care nu cere altceva decât o recunoaştere a acestei profesii şi o protejare a ei.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru industrii? Raportul, domnule Iane. Vă rog, prezentaţi raportul din partea Comisiei pentru industrii şi servicii.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra propunerii legislative pentru înfiinţarea Colegiului Bijutierilor din România.

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată în fond cu propunerea legislativă pentru înfiinţarea Colegiului Bijutierilor din România.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înfiinţarea Colegiului Bijutierilor din România ca organizaţie profesională nonprofit, cu personalitate juridică de drept privat, de interes public, cu patrimoniu şi buget propriu.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat.

Guvernul, prin avizul dat, nu susţine propunerea legislativă.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru înfiinţarea Colegiului Bijutierilor din România.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Camera decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii, din partea grupurilor, la dezbateri generale? Nu sunt. Rămâne la votul final, cu propunerea de respingere.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 230 din 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, Pl-x 261/2015.

Iniţiator? Nu.

Din partea Comisiei juridice, domnul Varga. Vă rog, raportul comisiei.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică a fost sesizată cu această dezbatere pe fond a propunerii legislative.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, iar Guvernul a transmis un punct de vedere negativ.

De asemenea, Comisia pentru administraţie publică a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 48 din actul normativ de bază, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, în sensul degrevării de o anumită obligativitate impusă prin lege şi stabilirea cadrului normativ pentru ca proprietarii să hotărască direct cum suportă o parte din cheltuieli, în special cele aferente existenţei, închirierii, utilizării, reparării, reviziilor tehnice a ascensoarelor din cadrul imobilelor de locuinţe de tip condominiu.

În unanimitate de voturi comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

La dezbateri generale dacă intervine cineva? Nu intervine nimeni. Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

28. Propunerea legislativă pentru completarea art. 49 din Legea 230/2007 - Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, Pl-x 236/2014. Caracter ordinar.

Dacă intervine cineva din partea iniţiatorilor? Nu intervine nimeni.

Domnul Varga, din partea Comisiei juridice. Vă rog.

Domnul Vasile Varga:

Comisia a fost sesizată cu această propunere legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa.

Guvernul, de asemenea, a transmis un punct de vedere negativ.

Comisia pentru administraţie publică, de asemenea a avizat negativ, iar Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 49 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, intervenţiile legislative vizând scutirea de la plata penalităţilor pentru cotele restante de contribuţie la cheltuielile asociaţiilor de proprietari.

În unanimitate de voturi membrii Comisiei juridice propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, dacă sunt? Nefiind intervenţii, rămâne la votul final, caracter ordinar.

29. Următoarea, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 230/2007 - Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, Pl-x 325/2014.

Dacă din partea iniţiatorilor? Nu.

Tot Comisia juridică şi tot domnul deputat de Brăila, Varga.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Varga:

De asemenea, a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a acestei propuneri comisia noastră.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această iniţiativă.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, iar Guvernul a transmis un punct de vedere negativ.

Comisia pentru administraţie publică, de asemenea, a avizat negativ propunerea legislativă.

Ca obiect de reglementare, propunerea are modificarea şi completarea Legii nr. 230 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu modificările ulterioare, urmărindu-se îmbunătăţirea activităţii asociaţiei de proprietari.

Cu unanimitate de voturi membrii Comisiei juridice au propus plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Domnul Florin Iordache:

Intervenţii din partea grupurilor? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

30. Următorul, Proiectul de Lege pentru completarea art. 140 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, PL-x 344/2006.

Dacă din partea iniţiatorilor? Nu.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă rog, domnule deputat, prezentaţi raportul.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport de reexaminare asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 140 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Cu adresa PL-x 344 din 25 aprilie 2006, conform art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget a fost sesizată pentru examinarea şi avizarea în fond a Proiectului de Lege pentru completarea art. 140 din Legea nr. 571/2003.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ şi al Comisiei juridice, al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, precum şi punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 13 aprilie 2006.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constituţia României, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma examinării, Comisia pentru buget, cu majoritate de voturi, a hotărât în şedinţa din 7 iunie 2006 întocmirea unui raport de respingere.

Raportul în cauză a fost înscris în plenul Camerei Deputaţilor pentru ziua de 9 noiembrie 2006.

La lucrările comisiei au participat 25 de deputaţi, din totalul de 28.

În şedinţa din 29 noiembrie 2006 comisia a reluat în dezbatere proiectul de lege, în prezenţa iniţiatorului.

În urma dezbaterilor comisia a hotărât cu 9 voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi o abţinere întocmirea unui raport de respingere.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte să intervină cineva? Nu doreşte să intervină nimeni. Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

Trecem la Secţiunea "Reexaminări".

31. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2013 pentru prorogarea termenului prevăzut la alin. (1) al art. 56 din Legea nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate.

Fiind procedură de urgenţă, rog Guvernul.

Doamnă secretar de stat.

Doamna Ştefania Magda Bîrlibescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege se află în procedură de reexaminare la solicitarea Preşedintelui României.

Asupra proiectului de lege comisia a elaborat un raport de respingere a cererii de reexaminare.

Guvernul susţine raportul comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Invit Comisia pentru administraţie. Cine îmi prezintă raportul din partea Comisiei pentru administraţie?

Doamna Simona Bucura prezintă raportul din partea Comisiei pentru administraţie. Vă rog.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 137 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată spre reexaminare cu Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2013 pentru prorogarea termenului prevăzut la alin. (1) al art.56 din Legea nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, trimisă cu adresa PL-x 126/2014 din 23 iunie 2014.

În temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, Preşedintele României a formulat o cerere de reexaminare.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru administraţie au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea cererii de reexaminare trimisă de Preşedintele României şi propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2013 pentru prorogarea termenului prevăzut la alin. (1) al art. 56 din Legea nr. 185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte să intervină cineva? Nu doreşte să intervină nimeni. Rămâne la votul final, neavând...

Domnul Cernea. Nu v-a văzut colegul meu, domnul secretar.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Mulţumesc. Eram mai în spate şi s-a văzut mai greu.

Am o observaţie de făcut. Această ordonanţă se referă la prorogarea termenului limită până la care pot fi menţinute pe amplasamente mijloacele de publicitate autorizate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 185/2013, de la data de - atenţie - 1 ianuarie 2014 până la data de 1 octombrie 2015. Noi astăzi suntem în data de 13 octombrie 2015. Suntem la aproape două săptămâni de la ultima zi la care se referea această ordonanţă şi demersul Preşedintelui de a retrimite Parlamentului spre reexaminare această lege.

Cred că este o deficienţă majoră a Parlamentului că ia în discuţie această cerere de reexaminare, după ce ea şi-a făcut efectele şi au expirat şi termenele la care se referea legea respectivă. Eu sunt extrem de contrariat, de ce această cerere de reexaminare a fost adusă dezbaterii noastre atât de târziu, la aproape doi ani de când a fost formulată.

Cred că aici este, nu ştiu, liderii de grup, Biroul permanent ar trebui să discute... o cerere de reexaminare din partea Preşedintelui ar trebui să intre pe agendă repede, nu atât de târziu.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

E o chestiune de înţelegere.

Domnule Márton Árpád, vă rog, explicaţi-i dumneavoastră colegului nostru.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Voi încerca să-i explic, dar nu o să fiţi încântaţi de ceea ce spun.

Într-adevăr, este cel puţin de prisos să adoptăm un proiect de lege prin care instituim un termen de decădere, deci data de 1 octombrie, astăzi.

În astfel de situaţii, de obicei comisiile, în înţelepciunea lor, au propus un termen mai încolo, măcar până când ar putea intra în vigoare legea respectivă. Dar e pur şi simplu... într-adevăr, Preşedintele, dacă aţi citit explicaţia domniei sale, a argumentat tocmai prin faptul că aceste termene s-au tot deplasat şi, de altfel, nu mai are sens să avem această instituire a unui nou termen, pe care oricum deja l-am depăşit.

Deci astăzi noi, prin decizia noastră vom vota pentru adoptarea unei ordonanţe care deja şi-a făcut efectul, şi-a încetat efectul. Şi-a încetat efectul, pentru că din data de 1 octombrie toate acele panouri publicitare care au fost amplasate înainte ar fi trebuit să dispară şi toate penalităţile pot fi instaurate. Şi-a făcut efectul, deci nu mai are sens. Dumneavoastră credeţi că are vreun sens să menţinem acel termen de 1 octombrie, să instaurăm un termen depăşit deja? Prorogarea termenului până la 1 octombrie? Nu vi se pare cel puţin amuzant că dezbatem astăzi, dacă avem acel termen sau nu îl avem, din moment ce s-a şi terminat?

Eu aş propune retrimiterea la comisie şi găsirea unei soluţii juridice pentru această situaţie, pentru că soluţia propusă de comisie, din punct de vedere juridic, este cel puţin amuzantă.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului retrimiterea la comisie, a domnului Márton.

Intervenţie pe procedură? Te rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Aşa se întâmplă atunci când cererile de reexaminare nu le dezbatem la timp sau în termen.

Ce spune colegul nostru ar fi oarecum corect dacă n-am realiza că de la 1 octombrie termenul instituit prin Legea nr. 185/2013 devine obligatoriu.

În momentul de faţă propunerea comisiei este de respingere a cererii de reexaminare şi de menţinere a textului ordonanţei, aşa cum a fost el propus.

De ce să mă întorc eu la comisiei - şi eu vă întreb acum - de ce să mă întorc eu la comisie, să reexaminez o cerere de reexaminare transmisă de Preşedintele României, în condiţiile în care soluţia este aceeaşi, de menţinere a Ordonanţei nr. 185, cu textul propus, adică "până la 1 octombrie". De la 1 octombrie este clar că autorităţile locale trebuie să pună în aplicare legea, pentru că cererea de reexaminare pe care noi o analizăm acum se referea la acest termen de intrare în vigoare, de prorogare a acestui termen de 1 octombrie.

Deci eu cred că trebuie să ne pronunţăm pe cererea de reexaminare, să respingem cererea de reexaminare, aşa cum este raportul comisiei, şi să menţinem termenul propus de Ordonanţa nr. 185, cu valabilitate 1 octombrie 2015.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Nu mai am nicio procedură. Este o solicitare de retrimitere la comisie.

Să înceapă votul pentru retrimiterea la comisie.

Cu 62 de voturi împotrivă, 6 abţineri şi 6 voturi pentru cererea de retrimitere a picat.

Mulţumesc.

Alte intervenţii nefiind, rămâne la votul final.

Domnul Remus-Florinel Cernea: (din sală):

Procedură, domnule secretar.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, procedură. Procedură la ce, domnule? Dumnealui a intervenit ca lider de grup, n-am ce procedură să vă dau.

Mulţumesc.

32. Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului nr. 236/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind vânzarea în lipsă şi anumite aspecte ale swapurilor pe riscul de credit, PL-x 75/2015. Caracter organic.

Guvernul? Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul György Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul act normativ are ca obiect asigurarea cadrului legislativ necesar punerii în aplicare a Regulamentului nr. 236/2012 în ceea ce priveşte dispoziţiile privind tranzacţiile în legătură cu datoria suverană a României şi cu swapurile pe riscul de credit al datoriei suverane.

Susţinem forma comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Doamnă Ana Birchall, vă rog. Raport comun al celor două comisii, buget şi afaceri europene. Vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget finanţe şi bănci şi Comisia pentru afaceri europene au fost sesizate spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins proiectul de lege în şedinţa din 18 februarie 2015.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi avizul favorabil al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor două comisii au examinat

acest proiect de lege, în şedinţe separate în 22 septembrie 2015, respectiv 28 septembrie 2015.

La dezbateri au participat inclusiv reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi ai Băncii Naţionale a României.

În urma examinării acestui proiect de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrările celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să înainteze plenului Camerei Deputaţilor un raport de admitere a proiectului de lege, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale? Vă rog.

Discutăm la dezbateri generale.

Doamna Paul. Vă rog. Grupul PNL.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Partidul Naţional Liberal va vota în favoarea acestui proiect de lege, dar haideţi să ne lămurim foarte clar despre ce este vorba aici.

Deşi exista un regulament european încă din anul 2012 pentru reglementarea acestor operaţiuni de swap pe riscul de credit şi pe datoria suverană, în România nu s-a transpus de trei ani de zile acest regulament.

ASF-ul a preluat această atribuţie de monitorizare a operaţiunilor pe acest fond, iar Comisia Europeană ne cerea explicit să desemnăm o autoritate naţională competentă, regulile pe baza cărora se desfăşoară astfel de operaţiuni şi pachetul de sancţiuni aferent nerespectării procedurilor europene.

Să lămurim de la bun început ce înseamnă swap, că toată lumea vorbeşte despre ele, dar am senzaţia că nimeni nu înţelege.

Swapul este o tranzacţie financiară între două părţi care agreează la începutul unei perioade să schimbe o sumă de bani - şi atenţie, aici e vorba despre datoria suverană - iar răscumpărarea sau plata efectivă se face peste o altă perioadă predeterminată. Aceste operaţiuni sunt esenţiale şi este bine ca autoritatea naţională desemnată este Banca Naţională a României, care preia acest atribut de la ASF.

De ce sunt importante aceste operaţiuni? Pentru că prin mijlocul lor se poate umbla la lichiditatea internă, se pot desfăşura operaţiuni pe risc valutar şi pe depozitele de valută. Dar nu numai. Se poate stimula dezvoltarea pieţei financiare interne, pentru că aceste tranzacţii financiare de swap se fac şi pe piaţa primară şi pe piaţa secundară.

Mai atrag o singură atenţie esenţială pentru cei care desfăşoară astfel de operaţiuni.

În cazul în care se încalcă procedurile stabilite prin acest proiect de lege, care preiau Regulamentul european, apare un pachet sancţionatoriu, care porneşte de la avertismentul scris şi poate ajunge până la 20% din valoarea tranzacţiei sau, în cazul persoanelor fizice şi juridice implicate în nereguli, o amendă de până la două milioane şi jumătate de lei.

În cazul în care se constată un cumul de cel puţin două fapte care încalcă regulamentul actual stabilit, atunci sancţiunile pot să fie majorate cu până la 50%. Prescrierea aplicării acestor sancţiuni este în termen de trei ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alt grup parlamentar?

Nu.

Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Este ora 13,00. Vă reamintesc, între ora 13,00 şi ora 14,00 pauză. La ora 14,00 reluăm lucrările Camerei, iar la ora 15,00 va fi şedinţa de vot final.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Reluăm şedinţa noastră, stimaţi colegi.

33. Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, PL-x 453/2015.

Iniţiatorul, domnul...

Vă rog, domnul Cseke Attila.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă pe care o avem în dezbatere are la bază sau a pornit de la un raport al Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii din 2014 şi un studiu făcut de câteva ONG-uri cu privire la modalităţile de aplicare a legislaţiei privind ordinul de protecţie care se emite de instanţe pentru combaterea violenţei în familie.

În urma dezbaterilor parlamentare care au avut loc, aveţi raportul de admitere cu amendamente, textul pe care vi-l propun eu, care are o eroare materială, dar cei de la Comisia juridică vă vor spune acest lucru.

Ce este important de reţinut aici?

A fost o aplicare neunitară până acum în legislaţie, astfel încât aceste ordine de protecţie, care, evident, trebuie transmise foarte urgent organelor de poliţie pentru a fi puse în aplicare a făcut ca, în unele cazuri, judecătoriile să transmită către organele de poliţie aceste ordine chiar şi în 60 de zile. Evident că într-un asemenea termen nu se mai cunoaşte utilitatea ordinului de protecţie. Formula găsită împreună cu Comisia juridică este aceea de a prevedea un termen maxim de cinci ore de comunicare a acestui ordin de protecţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Varga, de la Brăila, să prezinte raportul comun al Comisiei juridice şi al Comisiei pentru egalitatea de şanse.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci avem un raport comun al celor două comisii, Comisia pentru egalitatea de şanse şi Comisia juridică, care au fost sesizate cu acest proiect de lege pentru modificarea Legii nr.217.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat această iniţiativă.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Guvernul şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială, de asemenea Comisia pentru sănătate şi familie au avizat favorabil acest proiect.

Membrii Comisiei pentru egalitate de şanse de asemenea au examinat iniţiativa şi au hotărât, cu majoritate de voturi, ca şi Comisia juridică, aprobarea proiectului de lege.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a acestui proiect cu amendamentul admis în Anexă.

Vreau să fac o precizare. La marginal 4 al art. 31 se înlocuieşte sintagma "s-a emis cererea de emitere a ordinului de protecţie" cu sintagma "s-a dispus ordin de protecţie". Aceasta este pentru stafful tehnic. Motivul este că aceeaşi sintagmă din art.30 alin.(1) din legea aflată în vigoare a fost copiată şi în art.31 alin.(1).

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit în continuare pe doamna Cristina Pocora să prezinte punctul de vedere la dezbateri generale. De la Ialomiţa, bineînţeles.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Stimaţi colegi,

Avem în faţă un proiect de lege de care este mare nevoie.

În anul 2012, printr-o lege adoptată de noi, am instituit ordinul de protecţie, iar astăzi practica ne arată că trebuie să întărim unele prevederi instituite în 2012, pentru ca ele să protejeze în mod real victima actelor de violenţă domestică.

Astfel, într-o analiză făcută în 2013 de ONG-urile de profil, se observă că, în perioada mai 2012-ianuarie 2013, au fost emise 406 ordine de protecţie de către instanţele din toată ţara. Durata medie naţională de soluţionare a cererilor este de 33 de zile.

Concluzia: durata emiterii ordinelor nu respectă principiul urgenţei, aşa cum este ea instituită prin lege.

Dacă emiterea unui ordin de protecţie poate dura până la 197 de zile - Judecătoria Slatina este un astfel de exemplu - putem spune clar că mai degrabă sunt protejate drepturile şi libertăţile agresorului decât siguranţa individuală acordată victimei, aşa cum este sensul ordinului de protecţie, cum l-am instituit noi prin lege.

Un al doilea studiu realizat de Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeii, în 2014, ne arată din păcate că situaţia nu este mai bună decât cea din anul precedent, dimpotrivă. Ordinul de protecţie nu este cunoscut de toţi cei responsabili pentru protecţia victimelor, nu are încă proceduri pentru punerea în aplicare de către Poliţie, durata medie naţională a judecării pentru ordinul de protecţie a crescut alarmant de la 33 la 37 de zile, de multe ori ordinul de protecţie îşi încetează acţiunea până ajunge să fie pus în aplicare, iar numărul zilelor de spitalizare necesar sesizării din oficiu pentru vătămare corporală a crescut de la 60 la 90 de zile.

Toate acestea reduc şi mai mult posibilitatea îndepărtării agresorului, asigurarea protecţiei pentru femeia victimă şi încrederea în lege şi în instituţii care reglementează acest domeniu.

În concluzie, pentru a proteja victimele violenţei în familie, pentru a face mecanismul să funcţioneze eficient, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea anexei.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

La articolul unic, observaţii? Nu sunt.

Art.23 alin.(1), dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Art.31 alin.(1) aşa cum a fost prezentat de domnul Varga, dacă sunt observaţii? Nu.

Vă mulţumesc.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

34. Proiectul de Lege privind declararea zilei de 4 februarie Ziua luptei împotriva cancerului, PL-x 464/2015. Caracter ordinar.

Dacă iniţiatorul, domnul Mazilu intervine? Nu intervine.

Domnule preşedinte Corneliu Buicu, vă rog, preşedintele Comisiei pentru sănătate, prezentaţi raportul.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, cu un amendament admis.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare declararea zilei de 4 februarie ca Ziua de luptă împotriva cancerului.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia vă propune adoptarea proiectului de Lege privind declararea zilei de 4 februarie Ziua luptei împotriva cancerului, cu amendamentele admise redate în anexă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Dacă la titlul legii sunt... A, păi ridicaţi mâna, domnule deputat, dacă...

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vin acum de la o dezbatere care are loc aici, în Parlament, iniţiată de Comisia pentru drepturile omului, unde un statistician de la Ministerul Sănătăţii ne-a spus că în mediul rural din România se trăieşte foarte sănătos.

50% din decese sunt de caz cardiovascular, lucru pe care-l ştiam şi nu ne miră. Încă 25% sunt decese de cauză circulatorie şi numai 14% sunt decese de cauză oncologică şi o privire superficială asupra problemei ne-ar putea face să credem că se moare mai puţin de cancer în mediul rural decât în mediul urban.

De fapt, situaţia este extrem de tragică. În România sunt oameni care se nasc, trăiesc şi mor fără să-i vadă vreodată vreun medic.

Faptul că în certificatele de deces este inclusă, aşa, o cauză generică de deces "insuficienţă cardio-circulatorie", este ca şi cum ai spune că n-a avut zile.

De fapt, recunoaşterea acestei boli extrem de grave care răpeşte foarte multe vieţi, este un pas pe care noi rămâne în continuare să-l facem. Este foarte greu să pui diagnosticul şi să tratezi o boală de care nu eşti conştient că există.

De aceea, este foarte important ca un pas esenţial, recunoaşterea Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului şi în România ca şi în alte ţări, pentru că este un motiv la fel ca multe alte motive să ne adunăm şi să strângem rândurile, să încercăm să conştientizăm, cetăţenii României, despre posibilitatea unei asemenea boli.

Din păcate, acest pas nu este suficient şi trebuie să schimbăm radical modul în care facem medicina, să nu ne ocupăm în a ţine pacienţii bolnavi, ci în a ţine pacienţii sănătoşi. Or asta este o chestiune care depăşeşte cadrul acestei legi.

În orice caz, Partidul Naţional Liberal salută această iniţiativă legislativă şi va vota favorabil raportului de adoptare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

PSD, doamna Sonia Drăghici, vă rog, doamnă deputat.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Problema stării de sănătate a populaţiei României este o problemă care preocupă Guvernul actual, Guvernul Ponta, şi ca dovadă stau o serie de iniţiative legislative care au adus îmbunătăţiri inclusiv în domeniul terapiei cancerului.

Introducerea de noi molecule şi respectiv gratuitatea terapiei şi respectiv complexitatea măsurilor luate pentru dotarea cu aparatură a unor centre de performanţă în domeniu demonstrează aceste preocupări dar, pe de altă parte, trebuie să ţinem cont de toate condiţiile care generează factorul oncologic, adică stresul, poluarea, modificările climatice, alimentaţia şi toţi factorii care depăşesc poate ca pondere bolile cardio-vasculare.

De aceea, instituirea unei zile naţionale pentru lupta împotriva cancerului este o dovadă a grijii sistemului de sănătate şi respectiv a factorului politic pentru cei care suferă de această boală.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Mircovici, Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Niculae Mircovici:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Mi-este greu să vorbesc după doi medici, după doi oameni care se luptă împotriva bolilor, şi una dintre ele, cel puţin în conştiinţa oamenilor care trăiesc în această ţară şi a oamenilor care trăiesc în lume în general, ca fiind una dintre cele mai groaznice, o reprezintă cancerul.

Ziua aceasta de luptă împotriva cancerului, adoptată ca lege, nu trebuie să fie doar ceva formal, aşa cum vorbim despre o zi anume şi după aceea uităm a doua zi.

Noi, cei care suntem reprezentanţii celor douăzeci şi ceva de milioane de oameni care trăiesc aici, fie că suntem medici, fie că suntem pacienţi, fie că suntem potenţiali pacienţi, trebuie să ne gândim la un lucru esenţial: să facem totul, în primul rând, pentru a elimina tot ce înseamnă, tot ceea ce duce către această boală gravă, dar, în al doilea rând, lupta împotriva cancerului şi a efectelor sale în mod deosebit trebuie să o facem prin a conştientiza atât sistemul sanitar, cât şi pe cei care, din nefericire, sunt loviţi de această boală, că un element esenţial îl reprezintă partea psihică. Să încercăm să transformăm cancerul într-o boală cronică, aşa cum e diabetul, aşa cum sunt absolut toate celelalte.

Dacă vom reuşi să facem acest lucru, oferim deja 50% din şansă celor care sunt afectaţi de această boală.

Să nu uităm că această zi trebuie să fie o zi de popularizare a tot ceea ce înseamnă preocuparea unei naţiuni pentru a-şi face o populaţie sănătoasă.

Şi să nu uităm încă un lucru: lumea evoluează în acest sens.

Anul acesta, premiul Nobel pentru chimie a fost dat pentru trei cercetători care lucrează în domeniul cercetării moleculare, iar rezultatele extraordinare pe care le-au obţinut pot fi puse în slujba luptei împotriva cancerului.

Dumnezeu va fi cu noi, dacă şi noi vom face acest lucru pentru cei care sunt afectaţi. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii, mergem la raport.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

Art.1, observaţii? Nu sunt.

Art.2? Nu sunt.

Art.3? Nu sunt.

Rămâne la şedinţa de vot final.

35. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 1 octombrie Ziua de luptă împotriva cancerului de sân, PL-x 462/2015.

Dacă dintre iniţiatori doreşte să intervină cineva? Nu doreşte.

Domnule preşedinte al Comisiei pentru sănătate, Florin Buicu, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului legislativ, al Comisiei juridice, al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Proiectul are ca obiect de reglementare declararea zilei de 1 octombrie ca Ziua de luptă împotriva cancerului de sân.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia vă propune adoptarea proiectului de Lege pentru declararea zilei de 1 octombrie Ziua de luptă împotriva cancerului de sân, cu amendamentele admise redate în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Sunt cinci amendamente admise.

Dacă sunt dezbateri generale? Nu.

Mergem la raport.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

Dacă la art.1? Nu.

2? Nu.

3? Nu.

Art.4, observaţii? Nu sunt.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

36. Proiectul de Lege pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale, PL-x 541/2014.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Da, vă rog, domnul deputat Cseke Attila.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Aşa cum este şi în titlul aceste propuneri legislative, este vorba despre reglementarea unor măsuri pentru asigurarea funcţionalităţii instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale.

După cum ştiţi, pe acest domeniu, în aprilie 2009 s-a instituit o regulă de şapte la unu a ocupării posturilor vacante, adică trebuiau să se elibereze şapte posturi vacante pentru a putea fi ocupat un post vacant. Această reglementare introdusă prin Ordonanţa de urgenţă nr.34/2009 a fost abrogată de Ordonanţa nr.77/2013, care însă a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională în februarie 2014.

Pentru a nu crea disfuncţionalităţi şi interpretări diferite la diverse instituţii şi verificări, am propus această propunere legislativă prin care se creează un temei legal foarte clar şi prin care se spune că posturile vacante se pot ocupa, cu condiţia ca acestea să se încadreze în limita numărului maxim de posturi pe instituţia respectivă, cu condiţia încadrării în plafonul cheltuielilor de personal aprobate prin buget, astfel încât de acum încolo să nu mai dăm interpretări sau să se poată da interpretări diferite.

Vă mulţumesc pentru sprijin şi mulţumesc şi comisiilor pentru raportul adoptat.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit în continuare pe domnul Victor Paul Dobre, preşedintele Comisiei pentru administraţie. Raport comun Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Prezentaţi raportul.

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii instituţiilor respective, intervenţiile legislative vizând reglementarea posibilităţii ocupării prin concurs sau examen a posturilor din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale, conform principiului unu la unu, fără existenţa precondiţiei obţinerii vreunui aviz favorabil din partea Guvernului.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţie, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia juridică şi Comisia pentru buget au avizat favorabil proiectul de lege cu un amendament admis.

Guvernul susţine adoptarea propunerii.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise şi respinse.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

La dezbateri generale, dacă vrea să intervină cineva?

Domnul Iacoban, Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi trei minute.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi şi colege,

Un proiect de lege foarte important.

Eu aş vrea să felicit iniţiatorii. E vorba de reglementarea posibilităţii ocupării prin concurs sau prin examen a posturilor din cadrul tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice locale şi centrale, conform principiului unu la unu, dar fără avizul prealabil din partea Guvernului.

Într-adevăr, Guvernul a dat aviz pozitiv, în cazul în care instituţiile se încadrează în cheltuielile maxime, în cheltuielile maxime de personal şi în plafonul maxim de posturi pe care îl are instituţia respectivă. De asemenea, aşa cum spunea şi colegul meu anterior, cele două comisii întrunite în şedinţă comună, Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru muncă, în unanimitate, au aprobat acest proiect de lege şi trebuie spus că este primul proiect de lege special care reglementează ocuparea posturilor din cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale.

Într-adevăr, s-a ţinut cont şi de Decizia nr.55/2014, prin care Ordonanţa nr.77/2013 era declarată neconstituţională.

Iată că am ajuns în normalitate şi Grupul PSD susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt, stimaţi colegi?

Nefiind alte intervenţii, discutăm pe titlul raportului.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

La art.1, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

La art.2, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

A fost adoptat. Are caracter ordinar.

Rămâne la şedinţa de vot final.

37. Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei Limbii maghiare, PL-x 499/2015. Caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte nimeni.

Din partea Comisiei pentru cultură, vă rog, domnule deputat, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Traian Dobrinescu:

Raport asupra proiectului de Lege pentru instituirea Zilei Limbii maghiare.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Proiect de Lege pentru instituirea Zilei Limbii maghiare a fost trimis Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă cu adresa PL-x 499/2015.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege, spre avizare fiind trimis Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, ca şi Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Până la data întocmirii raportului, s-a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 16 iunie 2015.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 13 noiembrie ca fiind Ziua Limbii maghiare.

Proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa comisiei din data de 29 septembrie 2015.

În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, din partea Guvernului a participat la lucrările comisiei domnul Alexandru Oprean, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii.

Comisia a examinat avizul favorabil, cu observaţii şi propuneri, al Consiliului Legislativ, transmis cu nr. 333 din 8 aprilie 2015.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 20 de deputaţi, din totalul de 24 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu o majoritate a voturilor parlamentarilor prezenţi în sală în momentul votării.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea proiectului de lege pentru instituirea Zilei limbii maghiare, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc mult.

La dezbateri generale? Grupul PSD. Domnul Petre Daea.

Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute.

Domnul Petre Daea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Salut iniţiativa celor care au pus în pagina istoriei un salut de respect pentru cei care astăzi au reprezentanţi în Parlamentul României, anume cetăţenii acestei ţări care vorbesc o singură limbă, a construcţiei naţionale.

Salut iniţiativa, o respect, o votez şi-i salut pe reprezentanţii maghiari din Parlamentul României.

Mă folosesc de acest prilej pentru că m-am uitat pe ordinea de zi să văd dacă există vreo propunere care atinge zona de sport. Nefiind, îngăduiţi-mi să dau salutul de respect echipei naţionale a României care s-a calificat la campionatul european, să dau salutul de respect şi antrenorului care, cu câţiva ani în urmă, a făcut parte din Parlamentul României şi s-a aşezat cu seriozitate în banca muncii colective şi, iată, acum, ne aflăm în Europa, alături, sperăm, şi de colegii maghiari, pe care dorim să-i mai batem o dată. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Grupul PNL, şi apoi...

Am zis Grupul PNL, şi apoi domnul Cernea. Vă rog.

Păi, vă dau cuvântul în ordinea înscrierii. Vă rog.

Domnul Traian Dobrinescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ar fi bine să facem un exerciţiu de retrospecţie a istoriei cât mai des. Istoria ne spune că dacă n-am învăţat din greşeli riscăm să le repetăm.

Dacă ne uităm în istorie, şi trebuie s-o facem, vom vedea că drumul omenirii n-a fost unul aşezat şi nici fericit tot timpul.

Ba, din contră, a fost un drum cu poticneli, un drum sângeros, cu conflicte, fie interioare, adică în interiorul frontierelor, fie pe vecinătăţi, fie transcontinentale. Toate aceste conflicte au adus mult sânge, dar, în acelaşi timp, au creat omul liber, omul care poate să fie şi vizionar, şi retrospectiv.

Istoria noastră şi a prietenilor şi a vecinilor maghiari se ştie foarte bine. A fost, de-a lungul timpului, plină de intoleranţă. Intoleranţa majorităţii şi a celui puternic, dar tot istoria a adus în faţa noastră omul înţelept, omul liber, omul tolerant.

Aşadar, de la acest nivel al toleranţei, al libertăţii putem să privim prezentul şi viitorul. Libertatea de expresie a fost câştigată greu şi tocmai pentru că a fost câştigată atât de greu trebuie menţinută, trebuie păstrată. Până la urmă, trăim între aceleaşi frontiere, gândim la fel şi avem şansa să devenim mai puternici, mult mai puternici prin multiculturalitatea acestei ţări.

Am vorbit... când se vorbea la comisie de Avram Iancu, n-am putut să nu vorbesc de Kossuth. Vorbesc de Eminescu, nu pot să nu vorbesc de Petöffi. Aşadar, Partidul Naţional Liberal, fiind partidul care a promovat încă de la originea lui libertăţile de toate felurile, libertatea de expresie în primul rând, va vota această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Patrimoniul cultural, istoric, religios şi de tradiţie al comunităţii maghiare îmbogăţeşte România. Este foarte important că avem o formaţiune a comunităţii maghiare în Parlamentul României, o formaţiune care a trecut prin mai multe guvernări, o formaţiune care este respectată şi este foarte important, totodată, că nu avem formaţiuni politice naţionaliste, şovine, xenofobe în Parlamentul actual.

Dar, desigur, uneori vedem derapaje de discurs, vedem diverse iniţiative cu caracter şovin. Cred că ţine de responsabilitatea noastră politică să le izolăm, să le descurajăm, să le criticăm oricând ele răbufnesc şi, de asemenea, este foarte important să cultivăm, în continuare, dialogul, cooperarea, toleranţa. Am fost impresionat şi salut poziţiile PSD-ului şi ale PNL-ului în favoarea acestui proiect de lege, de asemenea, remarc că au fost alte dăţi când au fost votate cu largi majorităţi sau chiar cu unanimitate proiecte de lege similare cu privire la alte limbi ale minorităţilor naţionale.

Îmi doresc foarte mult ca ţara noastră să-şi consolideze postura de ţară în care minorităţile naţionale sunt respectate, în care rarisim se întâmplă derapaje şi atunci când se întâmplă vocile politicienilor cu responsabilitate le sancţionează şi le tratează ca atare.

Vă mulţumesc şi voi vota şi eu acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Domnul deputat Firczak, vă rog.

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cred că este bine-venită această lege. În mod evident, Grupul minorităţilor naţionale îl susţine şi va şi vota în consecinţă.

Vreau să spun că din punct de vedere cultural, profesional, provin dintr-un spaţiu al dialogului, de la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, o instituţie de învăţământ prestigioasă care şi astăzi se numără printre cele mai bune universităţi din Europa, dacă nu şi din lume.

Şi cred că dialogul şi multiculturalitatea sunt drumul pe care trebuie să mergem şi putem să mergem. Adoptarea acestui proiect de lege este încă o confirmare a statutului de care se bucură minorităţile naţionale în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Nemaifiind alte intervenţii şi neavând amendamente rămâne la votul final.

38. Şi ultimul proiect de lege pe care-l discutăm astăzi, este vorba de Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de Guvern nr. 15/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, PL-x 553.

Rog, domnul secretar de la Ministerul Muncii.

Domnul Gabriel Lungu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice):

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi prevede că instituţia deţine statut juridic de instituţie de interes naţional, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale aflată sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Proiectul de lege propune desemnarea membrilor reprezentanţi ai confederaţiilor sindicale, respectiv ai confederaţiilor patronale, reprezentative la nivel naţional, în structurile tripartite de conducere ale agenţiilor naţionale pentru ocuparea forţei de muncă şi ale instituţiilor din subordine.

De asemenea, se reglementează o mai bună repartizare a atribuţiilor între consiliul de administraţie, preşedintele ANOFM şi secretarul general şi stabilirea înlocuitorului de drept al preşedintelui.

Se consacră principiile pe care ANOFM le promovează în aplicarea politicilor şi strategiilor elaborate din Ministerul Muncii şi se realizează o delimitare a atribuţiilor instituţiei centrale de cele ale agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă.

Faţă de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice susţine prezentul proiect legislativ.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul Adrian Solomon, preşedintele Comisiei pentru muncă.

Raport comun, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru administraţie.

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2014 prin care se propune modificarea şi completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în scopul preîntâmpinării unor situaţii de blocaj ce apar în momentul desemnării reprezentanţilor în structurile de conducere ale agenţiei, precum şi pentru o mai bună repartizare a atribuţiilor organelor de conducere, şi crearea unui cadru necesar implementării reglementărilor europene.

De asemenea, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă este desemnată Birou Naţional de Coordonare a Reţelei EUREST.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. A fost adoptat de Senat, în şedinţa din 3 decembrie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc.

Doamna Pocora, Grupul PNL, vă rog.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Stimaţi colegi,

Avem în faţă un proiect de lege... mai degrabă o cârpeală, prin care nu se urmăreşte eficientizarea unei instituţii, a ANOFM-ului, sau atingerea obiectivelor ei, crearea de locuri de muncă, ci atragerea unor resurse financiare suplimentare, fără a avea garanţia că vor fi cheltuite eficient.

Proiectul de lege pe care-l dezbatem îşi propune ca nouă filozofie diluarea rolului partenerilor sociali în funcţionarea mecanismului tripartit al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, lucru surprinzător venind de la un guvern de stânga.

Această ordonanţă duce la diluarea rolului tripartit în funcţionarea Agenţiei Naţionale şi a celor judeţene şi, mai mult, extinde domeniul de activitate al Agenţiei Naţionale de Ocupare, care-şi găseşte preocupări noi şi pe zona salariaţilor din România, în contextul în care serviciul public de ocupare nu reuşeşte să-şi rezolve atribuţiile pe care le are deja în momentul de faţă, prin lege.

Una dintre funcţiile cele mai importante este cea de relaţionare cu tinerii, de exemplu: consiliere, orientare, activităţi suport pe care agenţiile ar trebui să le facă.

Din păcate, agenţiile nu-şi îndeplinesc această funcţie. Mai mult, vin suplimentar şi cer noi răspunderi. Să nu uităm faptul că pe perioada de bugetare comunitară 2007-2014, ANOFM a avut axă dedicată pentru modernizarea serviciilor de ocupare şi nu a reuşit să cheltuiască aceşti bani pentru modernizarea serviciilor. În schimb, a performat făcând servicii de formare, calificare şi recalificare în competiţie cu piaţa privată, fără a genera însă o creştere a locurilor de muncă proporţională.

În aceste condiţii, ar fi trebuit ca acest demers legislativ al Guvernului să vizeze stimularea mediului concurenţial, şi nu accesul suplimentar la resurse europene, inclusiv pentru zona salariaţilor, unde ar fi trebuit să vorbim exclusiv de rolul şi responsabilitatea angajatorilor. Acestea sunt motivele pentru care Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota împotriva acestei ordonanţe de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prezentul proiect de lege era absolut necesar şi, prin urmare are ca scop preîntâmpinarea unor situaţii de blocaj ce pot apărea în momentul desemnării reprezentanţilor în structurile de conducere ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

E un proiect foarte bun, pe care noi, Partidul Social Democrat, îl susţinem. Agenţia are statut juridic de instituţie de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Structurile de conducere ale Agenţiei vor fi completate cu reprezentanţi ale confederaţiilor sindicale, respectiv, ai confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, deci, nu se diluează sub niciun fel participarea confederaţiilor sindicale la conducerea acestei instituţii.

Se instituie noi reguli privind mandatul membrilor şi chestiuni de prorogare a mandatului. De asemenea, se reglementează o mai bună repartizare a atribuţiilor între Consiliul de administraţie, preşedinte, secretar general şi se realizează delimitarea atribuţiilor instituţiilor centrale de cele ale agenţiilor teritoriale.

Se realizează şi cadrul juridic pentru transpunerea în totalitate a deciziei Comisiei Europene 2012/733 şi a Regulamentului Uniunii Europene 492/2011 cu privire la compensarea ofertelor şi a cererilor de locuri de muncă şi reinstituirea EUREST.

Având în vedere cele precizate, susţinem prezentul proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

Acestea fiind spuse, suspendăm până la ora 15,00, când începe şedinţa de vot final.

După pauză

În continuare, lucrările au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală.

Dacă am şi eu... pentru votul final, aş aprecia mult de tot.

Facem o verificare a prezenţei până atunci?

Acum vine, nici eu nu am. Două minute.

Şi la lideri...

Avem 62 de proiecte de lege, da? 62.

Vă propun să facem o verificare a votului, a prezenţei la vot.

Liderii grupurilor parlamentare, facem, da?

Pregătiţi-vă cartelele pentru a face o verificare a prezenţei, vă rog frumos.

Să înceapă votul.

Bun. Stafful fiecărui grup parlamentar... Acum, nu, nu, încă nu începem.

Să poată liderii grupurilor parlamentare să-şi ia..., să verifice... Vă rog frumos.

Pe procedură, domnul Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru că e vorba de votul final şi Regulamentul n-are nicio prevedere expresă legată de modalitatea practică în care noi trebuie să pregătim procedura de vot final am crezut astăzi că cele 30 de minute alocate pentru a pregăti lista şi pentru a... într-adevăr, a stabili modalitatea de vot a grupurilor parlamentare ne vor ajunge, cele 30 de minute.

Din păcate, însă, observ că suntem la 15 şi 15 minute, după o pauză de 45 de minute şi acel timp necesar pentru a stabili şi a clarifica poziţiile grupurilor parlamentare n-a fost suficient.

Vă cer, domnule preşedinte, acum, o pauză de 5 minute, să pregătim lista de vot, şi, în perspectivă, procedura de vot final să fie precedată de o pauză de 30 de minute care să fie obligatoriu de respectat, în aşa fel încât grupurile parlamentare să aibă timp să-şi pregătească lista de vot, dar să se şi respecte.

Dumneavoastră nu daţi OK-ul la timp, stafful tehnic până nu primeşte OK-ul de la dumneavoastră nu stabileşte lista de vot final, iar noi aşteptăm acum pentru 62... s-ar putea să avem 100 de acte normative de dezbătut şi de aprobat în şedinţele viitoare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Cu prima parte a discuţiei... discursului dumneavoastră sunt de acord. Cu partea a doua, nu hotărăsc eu, ci comitetul liderilor, ei stabilesc ordinea de zi pentru votul final. Niciodată n-a stabilit preşedintele Camerei ordinea de zi, nici nu are aceste atribuţii, dar dacă dumneavoastră vreţi, mulţumesc foarte mult.

Zic şi eu cum a zis Curtea Constituţională. Orice atribut în plus este bine-venit.

Mulţumesc pentru el. De acum înainte o să mă uit mult mai atent pe ordinea de zi... pe ordinea votului final.

Orice cadou e bine-venit.

Aşteptăm să ne dea semnalul liderii grupurilor parlamentare după ce se poziţionează grupurile cu privire la modul în care vor vota pentru, abţinere sau împotrivă la fiecare proiect de lege.

Începem?

Bun. Începem.

1. Proiect de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului deputat Ghiveciu Marian.

Să înceapă votul.

Mulţumesc foarte mult.

304 voturi pentru, 3 abţineri, 3 voturi împotrivă.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

313 voturi pentru, 3 abţineri, niciun vot împotrivă.

3. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu: Propunere de acord interinstituţional privind o mai bună legiferare. COM 216/2015.

Să înceapă votul.

Mulţumesc foarte mult.

318 voturi pentru.

4. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de Decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului adiţional la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului (COM 291/2015) şi Propunerea de Decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea terorismului (COM 292/2015).

Să înceapă votul.

Mulţumesc foarte mult.

314 voturi pentru, o abţinere.

5. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, semnat la Chişinău, la 7 octombrie 2015.

Procedura este de urgenţă. Legea este ordinară.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

312 voturi pentru, 3 abţineri.

Explicarea votului, domnule prim-ministru, aveţi cuvântul, în numele Guvernului României.

Domnul Victor-Viorel Ponta - prim-ministrul Guvernului României:

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Aş dori să vă mulţumesc, în primul rând, în numele Guvernului, care a iniţiat, negociat acest acord şi, evident, dumneavoastră urmează să-l ratificaţi. Vreau să spun încă o dată despre ce e vorba. În 25 de ani, cei pe care-i numim cu toţii fraţii noştri de peste Prut au primit foarte des vorbe frumoase, încurajări, sfaturi, critici, dar aproape niciodată un ajutor concret.

În ultima perioadă am reuşit să trecem de la vorbe la fapte: gazoduct, microbuze, grădiniţe, însă în acest an, în special din cauza sancţiunilor economice impuse de către Federaţia Rusă, pentru că Republica Moldova, prin persoana primului-ministru de atunci, Iurie Leancă, a semnat Acordul de asociere la Uniunea Europeană, în acest an, Republica Moldova are mai mult ca niciodată în cei 25 de ani de existenţă nevoie de România.

Şi dacă suntem cu adevărat un frate mai mare, care are în acest moment o posibilitate, o putere economică şi financiară şi bugetară mai mare, putem să facem acest gest, împrumutând cei 150 de milioane de euro, cu dobânda cu care România se împrumută, deci, practic, fără niciun fel de pierdere sau niciun fel de beneficiu pentru România, din punct de vedere strict financiar, însă cu un uriaş beneficiu simbolic şi practic pentru Republica Moldova.

Evident că acest acord se va desfăşura în paralel cu reformele pe care Guvernul de la Chişinău trebuie să le facă pentru integrarea europeană, dar cred că o persoană, un prieten care te ajută la nevoie este un prieten adevărat.

Vreau să vă transmit şi mulţumirile primului-ministru al Republicii Moldova, domnul Streleţ, care din motive absolut tehnice şi neimputabile Domniei Sale, va ajunge în Bucureşti undeva în jurul orei 17. Dar şi-a dorit să fie aici să vă mulţumească. Cred că prin gestul de astăzi, votul în unanimitate, dăm un mesaj extraordinar peste Prut, acolo unde sunt în Parlament neprieteni ai României şi ai Europei, care cu siguranţă se vor opune.

Vreau să mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în acest acord, în primul rând, ministrului finanţelor, vreau să mulţumesc preşedintelui care a semnat decretul de supunere spre ratificare şi dumneavoastră, pentru vot. Şi vreau să reţineţi că, astăzi, prin votul dumneavoastră, după 25 de ani de la vorbe frumoase, trecem la un ajutor concret de care românii de pe celălalt mal al Prutului au într-adevăr nevoie în acest moment.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu foarte mult.

Domnul Cozmanciuc. Explicarea votului. Grupul parlamentar liberal.

Vă rog frumos.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Este un prim ajutor pe care România îl oferă Republicii Moldova, însă un ajutor mult prea mic faţă de nevoile pe care le are această ţară, un ajutor care va trebui să vină în continuare, de susţinere financiară, de orice tip de susţinere pe care Guvernul României şi România îl poate acorda atât Republicii Moldova, cât şi românilor de acolo, şi nu doar de acolo.

Partidul Naţional Liberal susţine acest demers şi a militat întotdeauna pentru că integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană trebuie să fie una din priorităţile politicii noastre externe şi faţă de această prioritate trebuie să ne asumăm toate demersurile pe care le putem face la nivel guvernamental. Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a susţinut acest demers, a validat, a ratificat acest demers şi consider că acest pas pe care l-am făcut astăzi trebuie să transforme România într-un avocat pledant în procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc. Şi să aibă cât mai repede succes Republica Moldova în acest demers de integrare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, Excelenţa Voastră.

Domnule deputat, aveţi cuvântul. Explicarea votului.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o zi importantă. Într-adevăr, acest acord este aşteptat la Chişinău. Îmi permit, însă, să-l corectez pe domnul prim-ministru, pentru că România a acordat un sprijin nerambursabil în 2010 de 100 de milioane de euro Republicii Moldova. Puteam s-o facem poate şi astăzi, atunci era mai greu. Şi cred că este extrem de important să nu uităm că românii de peste Prut n-au nevoie de un frate mai mare, au nevoie de fraţi români să le fie alături.

Vă mulţumesc frumos.

(Aplauze)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.91/2014...

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa Camerei Deputaţilor şi trebuie totuşi să vorbim corect. În 2010, România a semnat un acord că va acorda 100 de milioane. Nu a acordat. (Aplauze.)

De aceea am zis că de la vorbe, că în 2010 am avut o groază de vorbe, la fapte, în 2015, e o distanţă fundamentală.

Vă mulţumesc.

(Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Revenim la ordinea de zi.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Legea este ordinară. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii vă propune adoptarea.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

309 voturi pentru, 3 abţineri, 2 voturi împotrivă.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Islanda, pe de altă parte, cu privire la participarea Islandei la îndeplinirea în comun a angajamentelor Uniunii Europene, ale statelor membre ale acesteia şi ale Islandei pentru cea de a doua perioadă de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnat la Bruxelles, la 1 aprilie 2015.

Legea este ordinară.

Comisia pentru mediu vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

316 voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptat.

8. Raportul Comisiei pentru administraţie publică pentru respingerea cererii Preşedintelui României, de reexaminare a Legii privind aprobarea OUG nr.108/2013 pentru prorogarea termenului prevăzut la alin.(1) al art.56 din Legea nr.185/2013 privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate.

După care vom vota adoptarea legii privind aprobarea ordonanţei, da?

Deci, acum votăm raportul Comisiei pentru administraţie publică.

Să înceapă votul.

304 voturi pentru, 4 abţineri, 8 voturi împotrivă. Adoptat.

Adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.108/2013, în forma adoptată iniţial.

Legea este ordinară. Procedură de urgenţă.

Noi suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

307 voturi pentru, 7 abţineri, 4 voturi împotrivă.

9. Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Legea este ordinară.

Comisia pentru egalitatea de şanse şi Comisia juridică vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

317 voturi pentru. Adoptat.

11. Proiectul de Lege privind declararea zilei de 4 februarie Ziua luptei împotriva cancerului.

Comisia pentru sănătate vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

317 voturi. Adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru declararea zilei de 1 octombrie Ziua luptei împotriva cancerului de sân.

Comisia pentru sănătate vă propune şi aici adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc. 313 voturi pentru, 2 abţineri.

Explicarea votului.

Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc că astăzi am votat acest act normativ.

Partidul Naţional Liberal a votat această lege care permite autorităţilor locale să se alăture societăţii civile şi să participe la campanii de conştientizare a luptei împotriva cancerului la sân. Mesajul nostru este de fapt că, prin prevenţie şi prin depistare precoce, această boală poate fi învinsă.

Profit de această ocazie să vă anunţ că Partidul Naţional Liberal a lansat în dezbatere publică Legea prevenţiei în sănătate şi fac apel la toate formaţiunile politice şi partidele politice să se alăture nouă în a susţine în Parlament, a aproba această lege, pentru că putem salva vieţi prin implementarea ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul preşedinte Buicu.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ziua de 1 octombrie este Ziua internaţională a luptei împotriva cancerului de sân. Am votat acest proiect de lege, iar măsurile luate în ultimii ani de către Guvernul Ponta au dovedit că se poate să şi facem, nu numai să vorbim. E nevoie nu să avem doar o zi de luptă împotriva cancerului, ci această luptă să se poarte zi de zi.

Vă mulţumesc.

(Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

12. Proiectul de Lege pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale.

Legea este ordinară.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru muncă vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

318 voturi pentru. Adoptat.

Domnul deputat Cseke Attila.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc tuturor grupurilor parlamentare pentru susţinerea acestui proiect legislativ care creează un cadru legal clar în privinţa ocupării posturilor vacante din instituţiile publice centrale şi locale. Şi cred că mai este un lucru de care chiar cu toţii, cei prezenţi, putem să fim mândri: după mulţi ani în care guvernele, diverse guverne, au adoptat ordonanţe de urgenţă pe această problematică, este un act normativ, o lege iniţiată de parlamentari, trecută în procedură parlamentară, aşa cum ar fi bine să fie multe alte legi.

Vă mulţumesc încă o dată pentru susţinere.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2014.

Legea este ordinară.

Comisiile pentru administraţie şi pentru muncă...

A! Scuzaţi-mă! Am sărit exact pe cea care nu trebuia s-o sar.

13. Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei Limbii maghiare.

Legea este ordinară.

Comisia pentru cultură vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

La poziţia 13 de pe ordinea de zi, în ziua de 13.

264 de voturi pentru, 19 abţineri, 10 voturi împotrivă. Adoptat.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc să vă mulţumesc tuturor pentru acest vot favorabil. A fost o iniţiativă comună a colegilor noştri din Senat şi Camera Deputaţilor şi vă mulţumim încă o dată.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Aveţi cuvântul, domnule Tomac.

Domnule deputat, vă rog frumos. Explicarea votului.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am votat împotriva acestei iniţiative în semn de solidaritate cu comunitatea română din Ungaria. Vreau să vă anunţ de aici, de la tribuna Parlamentului, domnule prim-ministru, regret că singura publicaţie în limba română din Ungaria, "Foaia românească", riscă să nu mai apară pentru că Guvernul de la Budapesta şi, implicit, Guvernul de la Bucureşti nu mai găsesc finanţare.

În semn de solidaritate cu românii de acolo, nu pentru că nu-i respect pe maghiarii din România, am votat împotriva acestei iniţiative.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am înţeles, dar n-am înţeles nimic. Dar, oricum...

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2014...

Domnule Tîlvăr, aveţi cuvântul, scuzaţi-mă! Îmi pare rău.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Vreau să-l asigur pe distinsul meu coleg, pe domnul Tomac, că există finanţare pentru ziarul la care face referire.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Comisiile pentru administraţie publică şi pentru muncă vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

209 voturi pentru, 9 abţineri, 95 de voturi împotrivă.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.24 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004.

Legea este organică. Procedură de urgenţă.

Comisia juridică vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

304 voturi pentru, o abţinere.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.4/2015 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare.

Şi aici avem procedură de urgenţă. Legea este organică.

Comisia pentru agricultură vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

307 voturi pentru, un singur vot împotrivă.

(Aplauze.)

Domnul ministru Daniel Constantin.

Domnul Daniel Constantin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Agricultura românească cred că a devenit unul din principalele sectoare economice. Prin votul pe care l-aţi acordat astăzi daţi şansa ca agricultura să-şi consolideze această poziţie, motiv pentru care vreau să mulţumesc în primul rând Coaliţiei de guvernare, tuturor partidelor care susţin Coaliţia de guvernare, Comisiei de agricultură care a lucrat foarte mult la acest proiect de lege şi chiar dacă a fost respins acum două săptămâni, vreau să mulţumesc şi colegilor de la PNL pentru faptul că şi-au dat seama în al 12-lea ceas cât de importantă este această lege.

Vreau să salut fermierii care sunt de astăzi de dimineaţă la balcoane. (Aplauze.) Le mulţumesc pentru faptul c-au aşteptat atât de mult, de astăzi de dimineaţă, dar după spusele Domniilor Lor, aşteptarea a meritat, a fost prea scurtă în raport cu cei 25 de ani în care au aşteptat degeaba.

Vă mulţumesc încă o dată.

(Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Eugen Nicolăescu. Explicarea votului.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deşi mi-am propus ca, în calitatea de lider de grup, să fiu mult mai respectuos decât alţi colegi, astăzi, din păcate, am fost obligat să-i atrag atenţia domnului Constantin că nu se comportă civilizat şi că de la această tribună face atacuri la persoană. Şi regret că nu şi-a cerut scuze.

În al doilea rând, abţinerea de data trecută a Grupului parlamentar al PNL a avut un scop şi, în sfârşit, acest obiectiv s-a îndeplinit, în sensul în care... (vociferări) Dacă vreţi să ascultaţi, veţi înţelege, dacă nu ascultaţi, e treaba dumneavoastră.

Deci, spuneam că am avut un scop, şi anume, să se perfecţioneze legea, ceea ce, în sfârşit, domnul Constantin a înţeles şi astăzi legea, prin modul în care s-au derulat lucrările în plen, s-a perfecţionat. Cu alte cuvinte, acum credem că legea putea fi votată. Şi a fost votată.

Al treilea lucru: trebuie să le spunem oamenilor care chiar lucrează în agricultură că mulţi bani s-au irosit în România şi dorinţa noastră ar fi ca de acum încolo banii să nu se mai irosească. Şi în continuare rămâne solicitarea fermă, publică şi sper ca mass-media s-o reia din când în când şi să-i aducă aminte domnului ministru Constantin că este dator să vină aici, în faţa Parlamentului, şi să spună cum va utiliza aceşti bani. De-abia atunci vom spune că această lege îşi va produce efectele.

Mulţumesc.

(Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Preşedintele Partidului Social Democrat, domnul deputat Liviu Dragnea.

Dreptul la replică, imediat, domnule Constantin.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Stimaţi colegi,

Vreau să vă mulţumesc tuturor pentru faptul că... eu nu vorbesc degeaba de două luni de zile de dialog politic. Cu toate... trebuie să înţeleagă, toţi trebuie să înţelegem, şi eu, şi domnul Daniel Constantin, şi dumneavoastră, pentru că sunt proiecte de legi importante pentru România care, dincolo de orientările politice, dincolo de interesele politice legitime, ele trebuie să fie lucrate în comun, adoptate în comun, pentru că le facem pentru România.

Chiar dacă data trecută aţi votat împotrivă, mai mult sau mai puţin din cauza motivelor expuse aici, faptul că astăzi aţi susţinut acest proiect de lege, este important pentru agricultura românească, este important pentru fermierii din România. Investiţiile în sistemul de irigaţii vor fi investiţii transparente, ele vor fi trecute în Legea bugetului de stat, pe obiective, aşa cum este firesc.

De asemenea, sper ca după eşecul de astăzi de la Senat în privinţa adoptării Legii Agenţiei pentru recuperarea prejudiciilor, în Camera Deputaţilor, dacă tot susţinem public înfiinţarea acestei agenţii, să nu mai inventăm motive nereale pentru a întârzia înfiinţarea unei structuri care să aducă venituri mai mari la bugetul de stat.

Vă mulţumesc mult pentru înţelepciune tuturor şi sper ca agricultura românească, după acest proiect de lege, să fie mai performantă şi, atunci când se mai vorbeşte de secetă, fermierii români să nu mai fie disperaţi.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Constantin. Dreptul la replică.

Domnule deputat, aveţi două minute, conform regulamentului.

Domnul Daniel Constantin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi, în special de la PNL,

În trei ani şi jumătate de când sunt ministru, nu cred că am jignit pe nimeni, nici din Parlament, şi nici din funcţia mea de ministru. Dacă cineva s-a simţit jignit în această dimineaţă, îmi cer scuze şi vreau să puneţi acest lucru pe marginea faptului că-mi doream foarte tare ca astăzi să avem un astfel de proiect de lege care să asigure dezvoltarea agriculturii româneşti. (Aplauze.)

Mă simt, însă, nevoit, n-am mai vrut să fac niciun fel de observaţie politică în intervenţia mea anterioară, mă simt, însă, nevoit, după intervenţia dumneavoastră, să spun cum s-a întâmplat de fapt în Comisia de agricultură, apropo de amendamentele pe care spuneaţi că le-aţi introdus astăzi: când am discutat marţi, a fost un singur coleg de-al dumneavoastră în sală, restul au plecat, nu că n-ar fi fost de la început. Aveaţi ocazia atunci să faceţi orice fel de amendamente, mai ales că cei care susţin Coaliţia de guvernare au spus că acceptă orice, numai să treacă această lege. Toţi cei care erau de la PNL au plecat, cu excepţia colegului Iliuţă, cu ajutorul căruia am reuşit să trecem acest proiect de lege.

Asta pentru a avea o imagine foarte clară asupra intenţiilor care vă domină pe dumneavoastră.

Mulţumesc foarte mult.

(Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.297/2004 privind piaţa de capital şi pentru modificarea unor acte normative.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

208 voturi pentru, 7 abţineri, 88 voturi împotrivă. Adoptat.

Proiect de Lege privind...

Explicarea votului. Primul-ministru al României.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Doamnelor şi domnilor,

Vă mulţumesc pentru votul acordat unui proiect de lege care ajută piaţa de capital din România să se dezvolte în continuare, aşa cum s-a întâmplat în 2013 şi 2014, piaţa de capital fiind un element esenţial al unei pieţe libere şi liberale. Mă bucur că aţi votat toţi ceilalţi, mai puţin cei de la PNL.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Explicarea votului, doamna deputat Andreea Paul.

(Vociferări.)

Doamna Maria-Andreea Paul:

Ei, iată de ce avem nevoie de mai multe femei în Parlamentul României. Ca să nu mai generăm acest gen de reacţii.

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal a votat împotriva acestui proiect de lege. A sosit timpul, după 25 de ani, să ridicăm pragul la SIF-uri. În nicio ţară dezvoltată, mai inteligentă decât noi, nu există praguri la SIF-uri. Puterea actuală a respins acest lucru.

În continuare sunt motorizate politic aceste structuri ale pieţei de capital. Este incredibil ceea ce se întâmplă, este incredibil c-aţi refuzat să modernizăm cu adevărat piaţa de capital, să o transparentizăm, să o liberalizăm, să o facem mai puternică. Aţi refuzat acest lucru, iar Partidul Naţional Liberal a votat împotriva unui proiect de lege retrograd.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.44/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind recuperarea debitelor pentru beneficiile de asistenţă socială, precum şi pentru modificarea art.101 din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Legea este organică. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

294 voturi pentru. Adoptat.

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2014 privind modificarea şi completarea unor acte normative.

Procedură este de urgenţă. Lege organică.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget vă propun adoptarea.

Să înceapă votul.

291 voturi pentru. Adoptat.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale.

Procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea. Legea este organică.

Să înceapă votul.

293 voturi pentru, o singură abţinere.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea art.7 alin.(1) din Legea educaţiei nr.1/2011.

Legea este organică.

Comisia pentru învăţământ vă propune adoptarea.

Să înceapă votul.

201 voturi pentru, 88 abţineri, 6 voturi împotrivă. Adoptat.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale.

Comisia pentru învăţământ vă propune şi aici adoptarea.

Să înceapă votul.

132 de voturi pentru, 5 abţineri, 155 de voturi împotrivă.

Nu a întrunit numărul de voturi necesare pentru legea organică.

Suntem prima Cameră sesizată.

23. Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr.236/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind vânzarea în lipsă şi anumite aspecte ale swapurilor pe riscul de credit.

Comisia pentru afaceri europene şi Comisia pentru buget vă propun adoptarea.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

293 de voturi pentru, o singură abţinere.

24. Propunerea legislativă privind modificarea alin.(11) al art.III din Legea nr.169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991.

Propunerea Comisiei juridice şi a Comisiei pentru agricultură de respingere a acestei iniţiative legislative nu a întrunit numărul necesar de voturi pe 3.VI.2014 şi, ca urmare, s-a hotărât retrimiterea la comisie termen 17.VI.2014. A fost primit raportul comun pe 18 martie 2015.

Propunerea legislativă a fost dezbătută pe 12 octombrie 2015, comisiile menţinându-şi raportul de respingere.

Conform prevederilor art.104, coroborat cu art.97 din regulamentul nostru, procedura se finalizează cu propunerea de adoptare a iniţiativei legislative.

Legea este organică.

Să înceapă votul.

13 voturi pentru, 94 abţineri, 188 voturi împotrivă.

Nu a întrunit numărul de voturi necesare.

25. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia pentru cultură vă propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

Mulţumesc.

290 de voturi pentru, două abţineri, un vot împotrivă. Adoptată.

26. Propunerea legislativă pentru completarea art.34 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006.

Comisia pentru industrii vă propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

289 de voturi pentru, 4 abţineri.

27. Propunerea legislativă privind achiziţionarea de la persoanele fizice a deşeurilor metalice feroase şi neferoase ce provin din sectorul de îmbunătăţiri funciare.

Comisia pentru industrii şi Comisia juridică vă propun respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

287 de voturi pentru, o abţinere, 4 voturi împotrivă.

28. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Comisia pentru mediu vă propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

273 de voturi pentru, 5 abţineri, 4 voturi împotrivă.

29. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii societăţilor nr.31/1990.

Comisia juridică şi Comisia pentru politică economică vă propun respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

285 de voturi pentru, 5 abţineri.

30. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.11 din Legea nr.31 din 16 noiembrie 1990 privind societăţile comerciale.

Şi aici, cele două comisii, Comisia juridică şi Comisia pentru politică economică, vă propun respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

285 de voturi pentru, 5 abţineri, un vot împotrivă.

31. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103 din 14 noiembrie 2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget propun respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

283 de voturi pentru, 3 abţineri, două voturi împotrivă.

32. Propunerea legislativă pentru introducerea disciplinei "Istoria Totalitarismului în România" în ciclul superior al liceului.

Comisia pentru învăţământ vă propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

269 de voturi pentru, 8 abţineri, 10 voturi împotrivă.

33. Propunere legislativă...

Explicarea votului, domnul deputat Firczak.

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Nu ştiu dacă respingerea acestei legi este de bun augur. Istoria totalitarismului cred că ar trebui studiată mai mult în România. Şi, într-o formă sau alta, ar trebui să găsim o completare a Legii educaţiei naţionale, prin care să cunoaştem mai bine perioada dintre 1945 şi 1989.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

33. Propunerea legislativă pentru modificarea Capitolului IV din Legea nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă vă propun respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

284 de voturi pentru, o abţinere.

34. Propunerea legislativă privind instituirea unor drepturi pentru personalul care a participat la acţiuni militare în afara teritoriului statului român.

Comisia pentru apărare vă propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

262 de voturi pentru, 11 abţineri, 7 voturi împotrivă.

35. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/1999 privind activitatea de audit financiar.

Comisia pentru buget vă propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

280 de voturi pentru, două abţineri.

36. Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(2) al art.15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

Comisia pentru buget vă propune respingerea proiectului de lege. Să înceapă votul.

278 de voturi pentru, 5 abţineri.

37. Proiectul de Lege pentru completarea art.5 din Ordonanţa Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Comisia pentru muncă vă propune respingerea proiectului de lege. Să înceapă votul.

182 de voturi pentru, 8 abţineri, 90 de voturi împotrivă.

38. Propunerea legislativă pentru completarea art.4 şi 5 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia juridică şi Comisia pentru buget vă propun respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

276 de voturi pentru, 4 abţineri, un vot împotrivă.

39. Propunerea legislativă pentru completarea art.27 din Legea contabilităţii nr.82/1991.

Comisia pentru buget vă propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

275 de voturi pentru, două abţineri.

40. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.10 din Legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile.

Comisia pentru sănătate vă propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

Mulţumesc.

276 de voturi pentru, două abţineri, un vot împotrivă.

41. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Şi aici, Comisia pentru sănătate vă propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

276 de voturi pentru, două abţineri, două voturi împotrivă.

42. Propunerea legislativă pentru completarea alin.(1) al art.10 din ordinul Ministerului Sănătăţii nr.386 din 7 aprilie 2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr.46/2003.

Comisia pentru sănătate propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

273 de voturi pentru, 3 abţineri, un vot împotrivă.

43. Propunerea legislativă pentru completarea art.53 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale.

Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru buget vă propun respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

270 de voturi pentru, 6 abţineri, 5 voturi împotrivă.

44. Propunerea legislativă pentru stimularea formării profesionale pe lângă întreprinderile private.

Comisia pentru muncă şi Comisia pentru industrii vă propun respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

268 de voturi pentru, 8 abţineri, un vot împotrivă.

45. Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Colegiului Bijutierilor din România.

Comisia pentru industrii vă propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

258 de voturi pentru, 9 abţineri, 9 voturi împotrivă.

46. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.230 din 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

Comisia juridică vă propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

273 de voturi pentru, 5 abţineri, un vot împotrivă.

47. Propunerea legislativă pentru completarea art.49 din Legea 230/2007 - Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

Comisia juridică, şi aici, vă propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

274 de voturi pentru, 4 abţineri.

48. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 230/2007 - Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

Şi aici, Comisia juridică vă propune respingerea. Să înceapă votul.

269 de voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.

49. Proiectul de Lege pentru completarea art.140 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget vă propune respingerea. Să înceapă votul.

272 de voturi pentru, două voturi împotrivă.

50. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.17 din Legea nr.148/2000 privind publicitatea şi pentru modificarea Legii nr.504/2002 a audiovizualului.

Legea este organică. Termenul pentru dezbateri şi vot final a fost depăşit, a fost adoptată tacit.

51. Propunerea legislativă referitoare la completarea Legii nr.415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Comisia pentru apărare vă propune respingerea propunerii legislative. Este lege organică, să înceapă votul.

271 de voturi pentru.

52. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 46/2008 - Codul silvic.

Comisia pentru agricultură vă propune respingerea propunerii legislative. Este lege organică, să înceapă votul.

273 de voturi pentru.

53. Proiectul de Lege pentru completarea art.17 alin.(2) din Legea nr.46/2008 privind Codul silvic.

Legea este organică. Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu vă propun adoptarea. Să înceapă votul.

272 de voturi. Şi acest proiect a fost respins.

54. Propunerea legislativă privind transmiterea, cu titlu gratuit, a unor imobile din proprietatea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi Comisia juridică vă propun respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

268 de voturi pentru, 4 abţineri, 3 voturi împotrivă.

55. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.179 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă vă propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

272 de voturi pentru, 3 abţineri, un vot împotrivă.

56. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea alin.(1) al art.35 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii.

Comisia pentru muncă vă propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

273 de voturi pentru, o singură abţinere.

57. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Şi aici, Comisia juridică vă propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

270 de voturi pentru, o abţinere, două voturi împotrivă.

58. Proiectul de Lege privind reglementarea contractelor de împrumut cu ipotecă.

Comisia juridică vă propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

Mulţumesc.

256 de voturi pentru, 13 abţineri, două voturi împotrivă.

59. Proiectul de Lege pentru modificarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

Comisia pentru muncă vă propune respingerea proiectului de lege. Să înceapă votul.

252 de voturi pentru, 16 abţineri, 4 voturi împotrivă.

60. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul fiscal şi al protecţiei sociale.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă vă propun respingerea proiectului de lege. Să înceapă votul.

187 de voturi pentru, 7 abţineri, 73 de voturi împotrivă. Nu a întrunit numărul de voturi necesare.

61. Propunerea legislativă privind combaterea faptelor, declaraţiilor şi acţiunilor de leznaţiune.

Comisia juridică vă propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

259 de voturi pentru, 4 abţineri, 4 voturi împotrivă.

62. Propunerea legislativă privind combaterea şi prevenirea actelor cu caracter pedofil şi a infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale ale persoanelor.

Legea este organică. Comisia juridică vă propune respingerea propunerii legislative. Să înceapă votul.

258 de voturi pentru, 6 abţineri, 4 voturi împotrivă.

La ora 16,00 avem Comisia pentru Cod electoral. Şi acum vă invit la şedinţa Biroului permanent.

Dragi colegi, vă urez o zi frumoasă.

Domnul Cernea, explicarea votului.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Iarăşi mi-aţi dat emoţii, pentru că mai întâi i-aţi invitat pe colegi în altă parte şi m-am gândit că poate nu-mi veţi acorda cuvântul, dar vă mulţumesc.

La punctul 8, pe lista de vot final, am avut Raportul Comisiei pentru administraţie publică pentru Respingerea cererii Preşedintelui României, de reexaminare a Legii privind aprobarea O.U.G. nr.108/2013.

Aşa cum am explicat şi la dezbaterile generale, astăzi, Parlamentul României a comis un fapt care sper să nu se mai repete niciodată, şi anume a anulat practic, Preşedintelui României, atribuţia... atribuţiunea constituţională de a trimite Parlamentului spre reexaminare un proiect de lege. De ce? Pentru că acea ordonanţă a Guvernului avea ca termen de aplicare... termenul de aplicare expira pe 1 octombrie 2015, or, noi astăzi suntem în 13 octombrie 2015, aşadar ne-am pronunţat asupra acestei cereri de reexaminare după ce ordonanţa a intrat în vigoare, şi-a făcut efectele. Aşadar, este lipsit de sens votul nostru de astăzi.

De asemenea, în privinţa Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei limbii maghiare. Felicit Parlamentul, felicit Camera Deputaţilor pentru votul de astăzi, o largă majoritate. Le spun colegilor care nu au votat, pe motiv că minoritatea română din ţările din jurul nostru nu ar avea drepturi suficiente, le spun că, tocmai, ţara noastră trebuie să acorde drepturi minorităţilor, pentru a ridica standardele şi pentru, eventual, a solicita ţărilor din jur să facă la fel. Este contraproductiv, strategic vorbind, ca noi, în România, să luăm măsuri de retorsiune sau să nu acordăm drepturi minorităţilor din ţara noastră, pe ideea că nici comunităţile de români nu primesc suficiente drepturi în străinătate. Dimpotrivă, România ar trebui să ţină standardele foarte sus.

Şi în ultimul rând, deşi mai erau mai multe proiecte interesante, proiectul de Lege cu privire la... nr.57 pe lista de vot final, cu privire la Legea nr.33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, am votat împotriva respingerii, aşadar am votat pentru acest proiect de lege. Cred că este nevoie să avem o competiţie reală. Or, acest număr de semnături din legea actuală este mult prea restrictiv, prezervă monopolul marilor partide şi nu există o procedură de verificare a semnăturilor.

Pentru toate aceste lucruri, cred că este nevoie de o scădere a numărului de semnături şi de introducerea semnăturii electronice. Adică, pe un site administrat de Autoritatea Electorală Permanentă, aceia care doresc să susţină partide sau candidaţi independenţi să poată să acorde susţinerea lor, în acest mod existând şi o cale de verificare a semnăturilor. În caz contrar, cum bine ştiţi, inclusiv partidele mari recurg la acest lucru, se folosesc baze de date, sunt falsificate semnături şi întregul proces este profund viciat, iar tocmai aceia care vor să fie corecţi au mari dificultăţi în a intra în competiţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Declar şedinţa de astăzi închisă. Vă urez o zi frumoasă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,15.