Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 10,04 .

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi în a doua parte de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Vă informez că din numărul total de 382 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 114 deputaţi.

Dacă la ordinea de zi şi la programul de lucru care au fost deja distribuite...

Procedură. Domnul vicelider Florin Pâslaru. Vă rog.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc mult.

Domnule preşedinte,

În urma consultării cu colegii de la celelalte grupuri parlamentare, vă propunem ca programul de astăzi să fie până la ora 13,00 dezbateri şi votul final la ora 13,30.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră, dacă asupra programului de lucru sunteţi de acord.

Să înceapă votul. Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat programul.

Vă rog. Dacă la ordinea de zi sunt observaţii?

Procedură. Domnul Pâslaru. Şi apoi domnul Nicolăescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule preşedinte,

Vă rog să suplimentăm ordinea de zi de astăzi cu Proiectul de Lege nr. 473/2015. Proiectul este aşteptat de foarte mulţi dintre conaţionalii noştri. Este vorba de Proiectul de Lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite şi vă propun să-l punem pe punctul 7 al ordinii de zi, pentru că sunt convins că vor fi dezbateri, întrucât acest proiect este într-adevăr un proiect aşteptat de foarte multă lume.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi înţeleg de la domnul Nicolăescu că are şi dumnealui o solicitare. Vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

De asemenea, aş dori ca pe ordinea de zi să introducem Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor, PL-x 778/2015, pe punctul 8 al ordinii de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Pâslaru.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să suplimentăm ordinea de zi cu Pl-x 612/2015. Este vorba de Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 211. E vorba de gestionarea şi monitorizarea documentelor de călătorie şi v-aş propune poziţia 12.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Deci, întâi supun votului dumneavoastră prima propunere pe poziţia 7, propunerea făcută de domnul Pâslaru.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

A fost adoptat.

Propunerea domnului Nicolăescu, vizavi de PL-x 778 pentru poziţia 8.

Cine este pentru suplimentare? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, şi acest proiect a fost pus pe poziţia 8.

Şi pe poziţia 12, discutăm de Pl-x 612, propunerea făcută de domnul Pâslaru. Completare cu această poziţie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Şi, cu aceasta, ordinea de zi a fost adoptată.

Alte observaţii, procedură, ceva? Nu.

Începem. Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Noi avantaje pentru consumatorii de energie - COM(2015) 339 - PHCD 107/2015.

Doamna preşedinte Ana Birchall. Vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu analiza acestui COM 339. Comisia noastră a subliniat că obiectivul de a-i ajuta pe consumatori să înţeleagă informaţiile de pe factura la energie, prin evaluarea modului în care se pot îmbunătăţi claritatea şi comparabilitatea conţinutului facturilor, este bine-venit. Am atras în mod special atenţia pentru gestionarea şi protecţia datelor consumatorilor de energie, pentru că este oportună. Este de salutat consolidarea legăturii dintre cercetare, inovare şi industrie. De asemenea, comisia noastră a propus Comisiei Europene să investigheze posibilitatea introducerii în circuitul civil a energiei obţinute autonom (off-grid) sau în microcentrale comunitare şi să analizeze modalităţile de încurajare a reţelelor locale şi a sistemelor autonome off-grid la voltaj redus şi de producere a echipamentelor electrice de uz casnic ce funcţionează la voltaj redus de 12 sau 24 de waţi.

Opinia noastră este mult mai largă, opinia a fost supusă dezbaterii şedinţei Comisiei pentru afaceri europene din data de 17 noiembrie, în prezenţa a 12 dintre cei 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate şi supunem votului plenului opinia aşa cum a fost redactată de comisia noastră.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii?

Doamna deputat Hărău. Două minute, vă rog. Punctul de vedere al Grupului PNL.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Partidul Naţional Liberal susţine, aşa cum a fost ea redactată, aprobarea acestei hotărâri, cu atât mai mult cu cât are în centrul atenţiei individul şi libertăţile lui.

Menţionez că s-a făcut o amplă consultare a cetăţenilor, a consumatorilor, a părţilor interesate, inclusiv o consultare publică în prima jumătate a anului 2014, precum şi în toată Uniunea Europeană, inclusiv în România şi, de asemenea, în grupurile de experţi conduse de Comisie. Următoarele trei puncte au fost identificate ca fiind esenţiale pentru oferirea de noi beneficii consumatorului, şi anume consolidarea statutului consumatorului, accelerarea procesului prin care locuinţele inteligente, contoarele inteligente vor fi puse în funcţiune - 72% dintre membrii Uniunii Europene, dintre consumatorii din Uniunea Europeană, vor avea până în 2020 contoare inteligente şi, în al treilea rând, protecţia datelor şi a informaţiilor gestionate în sistem.

Susţinem, ca Grup al Partidului Naţional Liberal, hotărârea.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu mulţumesc.

Domnul Iancu, Grupul PSD.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte Munteanu,

Aş vrea să vă spun tuturor şi dumneavoastră în mod special că avem în faţă un document extrem de important. Să ştiţi că este o premieră la nivel european, respectiv Uniunea Europeană consideră, în noua abordare strategică în domeniul energiei, că pilonul doi, după securitate, solidaritate şi încredere, defineşte ca pilon de susţinere în strategie, consumatorul. Consumatorului, transformat din consumer în prosumer, adică i se dă un rol-cheie în piaţa de energie, dar şi acela de producător de energie.

Şi avem practic trei paliere la care este vizat consumatorul: primul, acela de informare corectă; al doilea, de educare şi al treilea, de ofertă concretă de produse, echipamente de înaltă eficienţă în vederea diminuării efortului facturii de energie în fiecare lună. Plecăm de la două deziderate, respectiv, 75% din clădirile publice, deci şi cele de locuit, sunt ineficiente, ineficiente; 40% din consumul de energie însă este în clădiri. Consumatorul este direct vizat, dar nu este informat, nu este educat, nu are oferta care să-i determine această reducere a efortului. Trei, Uniunea Europeană îşi propune un tarif de solidaritate oferit consumatorului.

Cu alte cuvinte, acest set de măsuri, stimaţi colegi, este şi setul de măsuri care va fi pus pe masa noastră anul viitor, când Uniunea Europeană doreşte să reia tot cadrul legislativ privind domeniul energetic, în special cel care vizează rolul consumatorului.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu mai sunt alte intervenţii.

Rămâne la votul final.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Lansarea procesului de consultare publică privind o nouă organizare a pieţei energiei COM(2015) 340 - PHCD 108/2015.

Doamna preşedinte Ana Birchall. Vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu analiza acestui COM extrem de important, 340. În opinia noastră, mult mai elaborată decât o prezint eu acum, aici, pe scurt, practic, a recomandat Comisiei Europene să exploreze cu mai multă insistenţă potenţialul oferit de sistemele de obţinere a energiei off-grid, deoarece comunicarea este configurată pe ipoteza separării producătorului de energie de consumator, fapt care este infirmat cel puţin de realitatea sistemelor solare off-grid, ce au cunoscut un avans în tehnica de control, în tehnologiile de obţinere a celulelor solare şi cele ale acumulărilor de mare eficienţă.

De asemenea, am recomandat Comisiei Europene să investigheze impactul asupra pieţei de energie generat de creşterea numărului de întreprinderi mici şi mijlocii, ca urmare a accesului la tehnologii ieftine şi eficiente energetic, capabile să rentabilizeze economic la o scară mică, precum şi la evoluţia modelului de distribuire geografică a consumului.

De asemenea, să identifice efectele de generare a profilului ocazionat de scăderile de preţ şi să exploreze potenţialul surselor avansate de energie pentru conturarea unor strategii pe termen lung.

Comisia noastră a supus această opinie în dezbaterea şedinţei din 17 noiembrie 2015, în prezenţa a 12 dintre cei 22 de membri, fiind adoptată cu unanimitate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor dacă sunt?

Domnule Bode, vă rog. Grupul PNL.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine lansarea procesului de consultare publică privind o nouă organizare a pieţei de energie.

Dragi colegi,

Folosesc acest prilej pentru a semnala întârzierile înregistrate de România în procesul de aderare la cel mai îndrăzneţ proiect al Uniunii Europene de la înfiinţare, şi anume, Uniunea Energetică Europeană. Pachetul Uniunii Energetice are ca obiectiv principal crearea pieţei unice energetice. Pentru atingerea acestui obiectiv sunt necesare măsuri concrete în ce priveşte interconectarea reţelelor naţionale, în ce priveşte o piaţă a energiei funcţională şi, nu în ultimul rând, atingerea obiectivelor 2030, şi anume, creşterea eficienţei energetice cu 27%, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% şi creşterea gradului, procentului de energie regenerabilă în coşul de energie cu 27% - toate acestea până în 2030.

La Consiliul European din martie 2015, România şi-a afirmat angajamentul faţă de aceste măsuri. Din păcate, de la angajament la fapte concrete este o cale lungă. După cum ştiţi, interconectările nu sunt realizate. În mare măsură avem risc de infringement pentru lipsa posibilităţii de tranzacţionare a minimum 10% din energia necesară între statele vecine în caz de urgenţă.

Din păcate pentru România, peste câteva zile, la Paris, începe COP 21, Conferinţa părţilor, în care, aşa cum am mai spus, se va stabili noua ordine mondială privind energia şi schimbările climatice. Acolo România merge fără o strategie energetică naţională adaptată la situaţia geopolitică actuală, merge fără nicio opinie, din păcate. Cât despre piaţa de energie, ştim foarte bine, OPCOM este o filială a Transelectrica, nu ştiu cât de independentă este această instituţie, OPCOM fiind în subordinea, fiind o filială a unei companii de stat. Cu siguranţă, ne dorim cu toţii ca OPCOM să evolueze cel puţin spre statutul de jucător regional.

Închei trăgând un semnal de alarmă, că poate în al 12-lea ceas noii miniştri, al energiei, respectiv al mediului, înţeleg importanţa acestor demersuri, pentru că, aşa cum am putut observa modul în care au înţeles predecesorii lor importanţa Uniunii Energetice Europene, ne-am lămurit!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Iulian Iancu. Domnul Pâslaru.

Domnule Iulian Iancu, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Aş vrea să încep prin a spune că este foarte corectă intervenţia colegului nostru, domnul ministru Bode. Suntem într-un moment în care cred că toate formaţiunile politice ar trebui să coopereze pentru a redesena în totalitate politicile energetice ale României în conformitate cu noua abordare strategică a Uniunii Europene.

Aici discutăm despre o încercare a Uniunii Europene de a redesena piaţa de energie, a reproiecta piaţa de energie. De ce este atât de important pentru noi toţi să avem o piaţă de energie deplin integrată, profund integrată? Pentru că, prin integrarea pieţelor, se elimină spaţiul pentru decizie politică asupra preţului la energie.

Care sunt obligaţiile României aici? Pe de o parte, noi suntem printre puţinele state care am reuşit să integrăm piaţa energetică românească în zona central-europeană, respectiv, împreună cu Ungaria, Slovacia, Cehia, avem astăzi o piaţă funcţională. Nu funcţionează însă în această piaţă, Piaţa intraday.

De asemenea, OPCOM, aşa cum se spunea puţin mai înainte, este o instituţie crucială în acest proces şi trebuie să fie independentă, adică trebuie să iasă de sub organizarea şi tutela transportatorului de energie. Este în neregulă ca operatorul comercial, adică Bursa de energie, să funcţioneze în interiorul unuia dintre jucători, chiar dacă acesta are - să zicem - un rol neutru de transportator, el totuşi achiziţionează energie pentru pierderile din sistem şi nu numai. Operatorul comercial este crucial pentru a face funcţionale cele trei tipuri de pieţe astăzi. Însă ca această piaţă să fie funcţională, România trebuie să-şi integreze sistemul naţional de transport al energiei electrice şi suntem, în momentul de faţă, încă deficitari, deşi avem 8 conexiuni ale sistemului, suntem în execuţie cu o nouă linie la Reşiţa-Pancevo, dar este în continuare, se simte necesitatea dezvoltării acestor reţele pe zona Moldova, pe zona Ucraina şi zona Ungaria.

Aş vrea să vă sugerez, stimaţi colegi, să realizăm la nivelul Parlamentului un colectiv format din reprezentanţi ai tuturor formaţiunilor politice pentru a putea transpune şi a putea face operabil în legislaţia românească acest set de măsuri impus de Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unui cadru pentru etichetarea în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi de abrogare a Directivei 2010/30/UE.

Deci este vorba de COM(2015) 341 - PHCD 109/2015.

Doamna Ana Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte,

Aş vrea să precizez că în elaborarea acestei opinii colegul nostru, domnul deputat Dorin Petrea, a contribuit semnificativ în calitate de raportor.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a recomandat Comisiei Europene să consulte specialiştii în domeniu pentru a se asigura că informaţiile furnizate pentru etichetare sunt comparabile la aceeaşi categorie de produse şi ţin seama de deosebirile dintre tipurile de tehnologii pentru funcţia de bază şi de cele implementate suplimentar, special pentru sporirea eficienţei energetice. De asemenea, să dispună afişarea atenţionării că în situaţii reale consumul poate să varieze dincolo de ceea ce este de aşteptat prin perspectiva ciclului de funcţionare, deoarece depinde şi de modelul de consum individual.

De asemenea, comisia noastră a recomandat Comisiei Europene să solicite asigurări procedurale în ce priveşte rezistenţa la tentative de fraudare a etichetării, să ia în considerare armonizări minimale la nivelul Uniunii a etichetelor voluntare ce nu intră sub incidenţa cadrului pentru etichetare în ceea ce priveşte eficienţa energetică prevăzută în prezenta comunicare şi să informeze publicul cu privire la legătura cu TTIP a noului sistem de etichetare.

Opinia noastră a fost dezbătută în şedinţa comisiei din 17 noiembrie 2015, în prezenţa a 12 dintre cei 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate şi o supunem plenului, aşa cum a fost redactată de comisia noastră.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Intervenţii dacă sunt din partea grupurilor parlamentare?

Da. Domnule Iane, vă rog. Grupul PSD.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este vorba despre - aşa, în traducere mai exactă - despre acele litere care se dau pentru fiecare produs electronic care se vinde, fie el de la bec, care consumă energie, până la echipamente şi electrocasnice şi aşa mai departe.

Există o plajă de reglementare care supune anumite aparate electronice în această categorie de etichetare, producătorul îşi poate asuma astfel să-şi eticheteze produsul ca fiind de o anumită eficienţă energetică, însă, în ultimul timp, s-a constatat că nu mai există niciun fel de practică unitară sau mai bine zis, se face abuz de aceste etichetări pe litere. Am văzut mai de curând că, de exemplu, la categoria becuri, au apărut A+, A++, A+++, de nu mai ştim câte A-uri şi câte plusuri o să fie până la urmă.

De aceea, Comisia Europeană vine cu o precizare, şi anume că trebuie unificat acest cadru de reglementare, astfel încât să se asigure o mai mare importanţă şi o mai mare, ca să zic aşa, reglementare asupra acestui tip de etichetare, astfel încât să nu mai avem produse care să pară similare ca fiind din categoria A sunt de aceeaşi eficienţă energetică şi, de fapt, să nu fie.

De aceea este nevoie de această comunicare din partea Comisiei şi România trebuie să-şi alinieze cadrul legislativ, astfel încât să confere, într-adevăr, consumatorului un grad de comparaţie corectă în ceea ce priveşte literele eficienţei energetice de pe etichetele respective.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat. Aveţi două minute.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Încep prin a spune că Grupul PNL susţine proiectul de hotărâre în forma în care a fost prezentat spre dezbatere plenului.

Acum, referitor la Comunicarea 2015/341 a Comisiei Europene, aş putea spune că această comunicare se înscrie în zona jurisprudenţei din ultimul timp a Uniunii Europene, în aceea de a veni în sprijinul consumatorilor prin măsuri care să ajute la informarea acestora în momentul când cumpără un produs sau un serviciu. Schimbarea etichetării din punctul de vedere al eficienţei energetice, aşa cum a spus şi colegul meu, domnul Iane, etichetarea anterioară, cu plusuri şi cu litere, era confuză şi nu arăta consumatorului adevărata diferenţă între un produs, de exemplu, de clasă A2+ faţă de un produs de clasa A3+, în aşa fel încât acum, noua etichetare de la A la H sau I, ceva de genul acesta, deci, practic, fiecare clasă de eficienţă energetică se traduce printr-o literă distinctă, şi nu cu litere însoţite de alte semne, arată consumatorului că, chiar dacă cumpără un produs mai scump, dar dintr-o clasă de eficienţă energetică superioară, diferenţa de preţ se poate amortiza şi are certitudinea că va cumpăra un produs mai modern care foloseşte o tehnologie de eficienţă energetică superioară.

În concluzie, Grupul PNL, aşa cum am spus la început, va vota în favoarea acestui proiect de hotărâre.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Iulian Iancu. Puteţi vorbi la microfon.

Aveţi două minute. Punctul de vedere al PSD, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

În setul de măsuri, cea mai importantă măsură asumată de Uniunea Europeană este cea legată de eficienţa energetică. E pilonul, dacă vreţi, e centrul tuturor modificărilor asumate de Uniunea Europeană, din două motive. Unu. Uniunea Europeană astăzi are o dependenţă de 53% de materii prime energetice şi plăteşte 1,11 miliarde de euro pe zi. Cu alte cuvinte, cea mai importantă măsură este aceea de a economisi energia şi în special de a o economisi la nivelul consumatorului casnic.

Prin urmare, setul de măsuri pe care-l are în vedere este cel de a informa cetăţeanul corect privind aparatura şi echipamentele pe care le foloseşte consumatorul casnic şi el trebuie să ştie ce grad de eficienţă are această aparatură. Se pare că sistemul actual, cel de etichetare şi calificare cu sistemul A+++, aşa cum au spus şi colegii mei, nu a fost suficient de convingător pentru consumator, el nemaifăcând diferenţe între A+, A++, deja nu mai avea o diferenţă de calitate. Aceasta ar fi prima observaţie.

Însă ce este cel mai important este că se va trece la un sistem de standardizare unic la nivelul Uniunii Europene pentru toată gama de aparatură, de echipamente şi instalaţii. Şi doi: un nou mod de informare privind gradul de eficienţă.

Ce trebuie să reţinem noi, România? Noi suntem, dacă vreţi, strălucim prin ineficienţă, deşi consumul României a scăzut cu 50% la energie, suntem la un nivel de 1,53 tone echivalent petrol pe an faţă de 3,56 la nivelul Uniunii Europene.

Cu toate acestea, suntem în continuare cu 2,6... deci de 2,6 ori ineficienţi, adică intensitate mai mare, consum mai mare pe unitatea de timp. Asta înseamnă că în sistemul energetic noi, astăzi, continuăm să pierdem 24%, 4,1 miliarde de euro pe an. Deci cea mai mare problemă a noastră este ineficienţa per ansamblu a sistemului energetic.

De aceea această comunicare de astăzi este crucială pentru noi toţi şi de aceea noi, ca parlamentari, suntem chemaţi să intervenim în modificarea legislaţiei primare şi secundare şi amendarea ei în vederea transpunerii acestor modificări în zona legislaţiei pentru eficienţă energetică.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

5. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 100/2015 privind eliberarea din funcţie a unui secretar general adjunct al Camerei Deputaţilor, ca urmare a cererii de demisie, şi numirea unui secretar general adjunct interimar - PHCD 110/2015.

Dacă la titlul hotărârii sunt observaţii? Nu sunt.

Articolul unic. Observaţii? Nu.

"Art.2. Până la numirea unui secretar general adjunct al Camerei Deputaţilor, domnul Georgică Tobă, şef de departament al Departamentului legislativ, asigură şi interimatul funcţiei de secretar general adjunct al Camerei Deputaţilor, începând cu data prezentei hotărâri."

Dacă sunt observaţii? Nu.

Rămâne la votul final.

6. Solicitarea comună a Comisiei pentru industrii şi Comisiei pentru apărare referitoare la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită a Propunerii legislative privind industria naţională de apărare, Pl-x 598/2015, cu care sunt sesizate în fond şi, în consecinţă, prelungirea termenului constituţional de dezbatere şi vot final de la 45 la 60 de zile.

Vreau să vă reamintesc, stimaţi colegi, a trecut tacit. Data dezbaterii era 24 noiembrie. Deci eventualele observaţii şi amendamente pot fi făcute la Senat.

7. Proiectul de Lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite - PL-x 743/2015. Caracter ordinar, amendamente admise, 33.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să intervină cineva? Nu doreşte nimeni.

Din partea Comisiei juridice, cine prezintă raportul? Domnule Stragea, vă rog.

Puteţi lua loc sau la microfonul central.

Domnule Stragea, vă rog.

Păi... Iniţiatorul? Bun. V-am rugat. La iniţiator n-a ridicat nimeni mâna. Nu s-a auzit?

Vă rog. Fiţi mai atenţi, stimaţi colegi.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

Dragi colegi,

Legea pe care am să vă rog s-o votaţi astăzi, darea în plată sau, aşa cum a fost numită de presă, "Dai casa băncii şi scapi de datorii", e o lege justă, este o lege care aduce echitatea în raporturile contractuale dintre clienţi şi bancă.

Este o lege în primul rând pe care Parlamentul European a recomandat-o pentru toate ţările membre şi, mai ales, e o lege pe care cel puţin 800 de mii de familii din România o aşteaptă să fie votată de acest Parlament.

De aceea cred că este un proiect de lege cu o susţinere atât de largă. 155 de colegi parlamentari au semnat alături de mine acest proiect şi vă mulţumesc tuturor pentru susţinerea lui, aşa cum le mulţumesc şi celor care nu au semnat, dar şi-au arătat pe parcurs susţinerea atât în spaţiul public, cât şi în comisiile de specialitate.

Din păcate, legea a stârnit o reacţie extrem de agresivă a bancherilor care o consideră o lege antibănci. Ea nu este o lege împotriva băncilor, este, în schimb, o lege care aduce echilibru. Riscul devalorizării datorat crizei trebuie împărţit în mod echitabil între clienţi şi bancă, pentru că atunci când banca a acordat creditul a considerat că valoarea ipotecii acoperă suma ipotecată, împrumutată.

Ca urmare, în cazul în care clientul nu mai poate rambursa creditul, banca se va putea îndrepta doar asupra bunului ipotecat, atât şi nimic mai mult.

Eu cred cu tărie că urmarea acestei legi nu va fi că 800.000 de case vor fi puse în braţele băncilor, ci va fi o mai mare responsabilizare a bancherilor în acordarea viitoarelor credite, iar în privinţa celor în curs va determina băncile să renegocieze, în condiţii mult mai echitabile, rambursarea creditelor.

Vreau să ştiţi că ieri la Comisia juridică a avut loc o dezbatere extrem de consistentă asupra legii care a fost în final adoptată în unanimitate.

Trebuie să vă spun că deşi, atât la comisie, cât şi în spaţiul public, au fost aruncate argumente extrem de alarmiste, cu rea intenţie - ba că se falimentează o bancă şi mai trage încă trei după ea, ba că băncile pierd între două şi patru miliarde, ba că se va înăspri creditarea - şi cu toate astea, nici reprezentanţii BNR, nici ai celorlalte instituţii financiare nu au adus nicio probă sau o analiză măcar în susţinerea acestor lucruri, deşi toţi membrii comisiei le-au cerut măcar un text scris sau o propunere de amendare a proiectului. Băncile s-au rezumat la a spune doar că nu vor legea sub nicio formă.

Realitatea este - şi o ştim cu toţii: băncile au vândut deja o mare parte din creditele neperformante recuperatorilor, de multe ori SRL-uri, la 10% din valoare. Le vând aşa, pentru că un credit, după 6-7 ani - perioadă de rambursare plus un avans de 25%-30% iniţial, el este aproape achitat.

Şi ce mai ştim este că băncile sunt acum într-o situaţie delicată financiar nu din cauza noastră, a mult huliţilor parlamentari, aşa cum încearcă acum să ne găsească pe noi ţapi ispăşitori, ci din cauza zecilor de comisioane şi clauze abuzive dovedite de instanţele de judecată care au condamnat băncile să dea înapoi acum zeci de milioane de euro.

Demersul nostru legislativ vreau să vă asigur, dragi colegi, că este în concordanţă chiar cu ceea ce spunea preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care în mai 2013 îndemna băncile, şi citez: "să evite executarea silită, pentru că e mai costisitoare şi în general va genera mai puţine venituri decât vânzarea voluntară a locuinţei", dar mai ales vreau să vă spun că este în concordanţă şi cu deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care confirmă că legea se aplică şi creditelor în derulare.

Vă rog încă o dată, dragi colegi, să daţi votul dumneavoastră pentru această lege, având convingerea că faceţi dreptate.

În România sunt zeci de oameni care să ştiţi că şi-au pus capăt zilelor, pentru că nu au mai văzut o ieşire din coşmarul datoriilor la bancă.

Legea aceasta să ştiţi că este ieşirea, ea dă dreptul la o viaţă nouă, fără datorii, până la urmă, la o viaţă normală.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Comisia juridică?

Domnul Ciprian Nica, vă rog, raportul.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cu adresa nr. PL-x 743 din 28 octombrie 2015, a dezbătut Proiectul de Lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 675, a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil proiectul de lege, în şedinţa din 10 noiembrie 2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 26 octombrie 2015.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea procedurii legale potrivit căreia debitorul aflat în imposibilitate de a achita împrumutul acordat în baza unui contract de credit să poată preda creditorului imobilul ipotecat aflat în proprietatea sa, în vederea stingerii obligaţiilor asumate.

În calitate de invitaţi, la şedinţă au participat: domnul Daniel Zamfir, în calitate de iniţiator; au luat cuvântul: domnul Bogdan Preda, director executiv, Consiliul Patronatelor Bancare din România, domnul Alin Iacob, preşedinte, Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, domnul Nicolae Cinteză, director, Banca Naţională a României, domnul Mihai Bogza, preşedinte, Consiliul Investitorilor Străini, şi domnul Florin Dănescu, Preşedintele Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor.

La şedinţa comisiei au participat, dintr-un număr total de 26 de membri, 22 de deputaţi.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale cine se înscrie?

Vă rog, domnule deputat, vă rog.

Aveţi două minute, domnule deputat.

Grupul ALDE.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Mă număr şi eu printre iniţiatorii acestui proiect legislativ. L-am susţinut de la bun început şi am fost martori şi de această dată la o campanie dusă împotriva acestor tipuri de proiecte de lege. S-a văzut încă o dată, dacă mai era nevoie, discrepanţa în relaţiile dintre bănci şi debitori.

Cu toate acestea, băncile ar trebui să înţeleagă că această lege nu este îndreptată împotriva lor, ci vine să responsabilizeze relaţiile comerciale dintre bănci şi clienţii persoane fizice ai acestor bănci. De ce? Pentru a nu perpetua o situaţie ca cea în care ne aflăm astăzi, când au fost acordate credite fără o minimă analiză a riscurilor la care sunt supuşi cetăţenii, dar şi fără o minimă analiză a riscurilor la care băncile se supun.

Şi pentru că vorbim de riscuri, până în prezent, băncile, în relaţiile contractuale cu clienţii, nu şi-au asumat niciun fel de riscuri. Or, într-o piaţă liberă, capitalistă, unde orice agent economic în relaţiile de afaceri îşi asumă şi riscurile, şi băncile, ca nişte agenţi economici ce sunt, trebuie să-şi asume anumite riscuri.

Cu toate acestea, vreau să asigur băncile că niciun debitor care a achitat ani de-a rândul ratele la bănci nu va apela la această procedură, decât dacă nu are o altă variantă. Un client care este de bună-credinţă şi care îşi plăteşte ratele la zi nu va apela la o astfel de procedură.

Pe de altă parte, evaluările imobilelor achiziţionate prin credite au fost făcute de către evaluatorii agreaţi de bănci. Nu pot băncile să vină astăzi şi să spună: "domnule, evaluarea nu a fost corectă sau a fost supradimensionată".

Şi aşa cum spunea şi domnul deputat, coleg al nostru, s-a vorbit despre falimentul unor bănci.

Permiteţi-mi să nu cred în acest lucru, atâta timp cât băncile au putut să-şi vândă aceste credite neperformante cu un procent de 2% sau până în 10%, deci discount de 90% din creditul iniţial.

Grupul ALDE va susţine acest proiect legislativ şi-l va vota.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PNL.

Vă rog, vă rog, domnule deputat.

Şi apoi domnul Niţă, Grupul PSD, vă rog.

Aveţi două minute, domnule deputat.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi eu mă număr printre iniţiatori şi am susţinut de la început acest proiect de lege care, aşa cum spunea şi colegul meu, domnul Zamfir, aduce o echitate în relaţia dintre bănci şi debitori.

În acelaşi timp, el se înscrie, spun eu, fără să fie legat neapărat sută la sută de o directivă europeană, se înscrie în tendinţa despre care vorbeam la intervenţia anterioară, aceea de a ajuta consumatorul să se informeze mai bine şi să aibă o relaţie mai corectă cu partenerii de afaceri, să spunem, cu care intră în contact, deci furnizorii de produse şi de servicii. În cazul acesta, de servicii bancare, de servicii de creditare.

De ce spun asta? Pentru că este clar că, în momentul de faţă, debitorii erau puşi într-o situaţie de inferioritate faţă de bănci, acestea având posibilitatea să vândă la o valoare mult inferioară creanţa şi debitorii erau urmăriţi toată viaţa pentru diferenţa de valoare faţă de garanţia pusă la contractarea creditului.

În momentul de faţă nu se va pune problema ca cineva să facă abuz de... niciun debitor să facă abuz de această prevedere legală, pentru că este clar că, în momentul în care se semnează darea în plată, debitorul, cu bună ştiinţă, renunţă la toate plăţile şi la avansul pe care l-a plătit anterior acestui act.

Deci va fi într-adevăr o soluţie de ultim moment, atunci când nu va găsi altă formulă de restructurare sau de plată a creditului în continuare.

Aş vrea să mai adaug că în timpul dezbaterilor din Comisia juridică, din păcate, împreună cu colegii mei deputaţi am constatat lipsa totală de viziune a reprezentanţilor Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională, care, în momentul în care au fost puşi să dea nişte păreri pertinente, în calitatea lor de reglementatori ai pieţei bancare, au finalizat prin a spune "nu avem atribuţii în domeniul acesta, nu avem atribuţii în domeniul celălalt", parcă nu erau Banca Naţională şi parcă nu erau Direcţia de Supraveghere a Băncii Naţionale.

Consider că asupra acestui lucru va trebui noi, Parlamentul, să ne îndreptăm mai mult în următoarea perioadă, în special în zona de clauze abuzive, în aşa fel încât piaţa bancară să devină, să redevină, dacă vreţi, o piaţă competitivă, în care raporturile dintre bancă şi client, indiferent dacă este persoană fizică sau juridică, să fie la nivelul celor din Comunitatea Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Emil Niţă.

Se pregăteşte domnul Cseke Attila.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Sunt unul dintre semnatarii acestui proiect de lege şi am făcut-o deschis, fără niciun fel de reţinere, atunci când am fost solicitat de colegul deputat de Braşov, Daniel Zamfir, având câteva argumente foarte importante.

În primul rând, eu am considerat că în orice relaţie, ca ales, trebuie să servesc interesele cetăţeanului: onest, corect şi din punctul de vedere al legii, de asemenea, foarte corect.

Ştim că de fiecare dată când un om se duce să facă un credit la bancă, banca îi pune în faţă omului un contract stufos, un contract pe care oamenilor foarte pricepuţi le este foarte greu să îl parcurgă şi le este foarte greu să vadă în interiorul acestui contract toate chichiţele pe care banca le pune în aceste contracte.

Apar de fiecare dată în contractele acestea acele comisioane de credit, de risc. Întreb şi eu: dacă omul în momentul în care semnează un astfel de contract cu o instituţie bancară îşi asumă şi plata acestui coeficient de risc, oare omul nu are o poziţie corectă vizavi de această instituţie bancară?

Al doilea argument este acela că la un moment dat este posibil ca piaţa dintr-o ţară să nu mai acopere sută la sută acele garanţii pe care omul le pune în contract. Dar nu are omul nicio vină, omul poate este onest şi omul poate se află într-o situaţie dificilă nu din vina lui.

Şi am văzut foarte multe situaţii şi în dezbaterea în comisie, unde colegul a prezentat un film cred că elocvent, am văzut foarte multe cazuri în care oamenii au recurs la gesturi extreme, fiind puşi în această ipostază de a nu mai îndestula prin garanţia pe care au pus-o în contractul respectiv, şi a-i fi puse reţineri pe toate drepturile lui.

Din acest punct de vedere, eu cred că este corect ca în astfel de relaţii riscul să fie împărţit. Şi cred că este corectă susţinerea pentru acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Cseke Attila şi apoi... câte un vorbitor de la fiecare grup şi apoi domnul Zisopol, fără problemă.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Grupul UDMR a fost formaţiunea care a introdus, în noiembrie 2013, prima propunere legislativă pentru ajutorarea celor care au credite valutare şi care prevedea şi prevede, şi este în dezbaterea dumneavoastră, conversia la cursul de schimb valutar de la data contractării creditului.

De asemenea, o altă propunere legislativă, pentru modificarea Legii locuinţei, prin care s-ar da posibilitatea, temeiul legal, autorităţilor locale de a participa în cadrul procedurilor de executare silită a imobilelor, cumpărând aceste imobile şi punându-le la dispoziţia celor nevoiaşi. Astfel încât, având acest pachet legislativ promovat de Grupurile UDMR, noi salutăm şi această propunere legislativă care este întemeiată, din punctul nostru de vedere, pentru un motiv foarte simplu: atunci când cetăţeanul s-a prezentat pentru a încheia un contract de credit, băncile comerciale i-au impus un anumit expert, o firmă de expertiză, nu a putut veni cetăţeanul cu expertiza proprie sau cu firma cu care doreşte să facă expertiza valorii imobilului, casei, apartamentului pe care îl dă în ipotecă, ceea ce nu a fost un lucru corect. Dar dacă s-a întâmplat aşa, atunci băncile comerciale trebuie să-şi asume responsabilitatea acestei expertize făcute pe banii debitorului, dar numai cu expertul indicat de către banca comercială. Dacă ai indicat tu acest expert al valorii imobiliare, atunci eventualele fluctuaţii ulterioare ale pieţei imobiliare nu mai trebuie să afecteze debitorul respectiv.

Din acest punct de vedere, propunerea legislativă, din punctul nostru de vedere, poate fi susţinută şi Grupul parlamentar al UDMR va susţine acest lucru.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Zisopol, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Personal vreau să vă spun că sunt de acord cu toate argumentele colegilor mei.

În plus, aş dori să concluzionez spunând că, atâta timp cât acest proiect de lege aduce valoare adăugată cetăţeanului în relaţia cu sistemul bancar, consider că este un început bun, sper să nu ne oprim aici.

Şi în plus vă aduc la cunoştinţă faptul că membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Pâslaru.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E normal atunci când o lege este bună, când un proiect de lege este bun, este în folosul cetăţenilor care ne-au trimis în Parlament, sigur că o votăm.

Noi, Grupul parlamentar al PSD, considerăm că acest proiect de lege este un lucru în folosul cetăţenilor, al celor care au avut probleme cu creditele bancare, al celor care au fost, pe undeva, trişaţi în contractul pe care l-au avut cu banca, motiv pentru care între iniţiatori se numără un număr destul de mare de membri ai Partidului Social Democrat. Iar noi, Grupul Parlamentar al PSD, vom vota cu toată convingerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Cupşa, al doilea vorbitor de la Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Şi apoi domnul Movilă.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă salut cu respect, doamne şi domni deputaţi.

Aşa cum spuneau toţi antevorbitorii mei, toate grupurile parlamentare, deci şi Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, susţin şi vor vota această iniţiativă legislativă.

Nici nu se putea altfel, pentru că este de necontestat faptul că în România se petrece un fenomen social, economico-social, de fapt, de o mare amploare care, cum spuneam, nu poate fi contestat: 800.000 de familii sunt afectate grav de criza creditelor garantate ipotecar, sunt afectate într-o măsură mai mare sau mai mică, deoarece creditele sunt foarte greu sau chiar imposibil de restituit.

Acest fenomen nu este unul caracteristic doar României. Cu intensităţi şi caracteristici naţionale, el se petrece, se întâmplă în acest moment în întreg spaţiul comunitar.

Reglementarea actuală legislativă din România este una improprie, este nepotrivită pentru a răspunde nevoii de soluţionare a acestei probleme sociale. Drept urmare, se impunea ca legiuitorul să intervină şi prin acest text de lege asta se întâmplă.

Lipsa de intervenţie a Băncii Naţionale a României, în mod special, dar şi a politicului a permis băncilor, pe de o parte, un abuz de poziţie care a determinat impunerea unor condiţii contractuale foarte împovărătoare pentru clientul cetăţean român.

Pe de altă parte, aceeaşi lipsă de intervenţie a permis băncilor să acorde împrumuturi chiar şi atunci când clientul nu s-ar fi calificat pentru condiţiile impuse, falsificând, prin zelul funcţionarilor, angajaţilor şi prin proceduri improprii, starea de fapt, permiţând astfel unor clienţi vulnerabili să acceseze credite care acum se dovedesc imposibil de rambursat, obligaţiile contractuale neputând fi respectate.

Concluzionăm: este nevoie de o intervenţie legislativă. Şi am făcut-o. Şi ca o ultimă concluzie şi cea mai importantă, formula pe care noi am găsit-o, legea pe care noi o propunem, pe care o vom vota, o vom adopta şi sperăm că va fi şi promulgată este una potrivită atât din punct de vedere constituţional, cât şi din punctul de vedere al nevoilor sociale.

Şi o să vă spun de ce. Este una potrivită această soluţie legislativă, pentru că trebuie să ţinem cont de existenţa unui vădit dezechilibru la data încheierii contractului de creditare, un dezechilibru între bancă şi client, un dezechilibru de mijloace, cât şi de poziţie dominantă.

Este o soluţie corectă, pentru că trebuie să ţinem cont că acordul de voinţă s-a realizat în considerarea informaţiilor şi simulărilor, predicţiilor pe care le-au făcut specialiştii băncilor sau cei agreaţi de către bancă.

Este corectă soluţia legislativă, pentru că avem nevoie să partajăm riscul contractului dintre bancă şi client.

Este corectă soluţia legislativă, pentru că banca este singura parte din contract care urmăreşte realizarea unui profit.

Este corectă soluţia legislativă, pentru că, la data încheierii contractului de credit, valoarea bunului imobil luat în garanţie ipotecară era mult superioară valorii creditului.

Este corectă soluţia legislativă, pentru că clientul pierde, pe lângă imobilul al cărui proprietar este în prezent, şi tot ceea ce a plătit până la zi.

Este corectă, de asemenea, soluţia, pentru că procedura vânzării, în condiţiile pieţei, a unui imobil, cel puţin în teorie, poate să aducă sume mai mari de bani decât într-o procedură de executare silită.

Este corectă această soluţie, pentru că debitorii, persoanele fizice nu vor mai putea fi urmărite silit, scăpând astfel de stresul, inconvenientele care pe mulţi dintre ei îi incapacitau să mai desfăşoare o activitate socială în condiţii normale, o situaţie care afecta serios atât raporturile de muncă, cât şi raporturile de familie.

Aşadar, soluţia legislativă, aşa cum este ea, care nu contravine - trebuie să subliniez acest lucru - niciunei prevederi comunitare care să fie obligatorie pentru statul român, trebuia şi este susţinută de către întreaga forţă politică, de către întregul Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Movilă.

Un minut, domnule deputat.

Domnul Petru Movilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Apreciez faptul că de la Grupul PSD am primit un minut astăzi, pentru că tema este foarte importantă.

Chiar dacă nu sunt iniţiator, proiectul de lege iniţiat de colegii mei, de colegii noştri este un proiect de lege principial corect, un proiect de lege care vine să aşeze într-o normalitate comportamentul băncilor, pornind de la ideea că, oricum, la semnarea unui contract de credit, valoarea pe care băncile o solicită este măcar 1,5 ori valoarea creditată, împrumutată, faptul că băncile, atunci când executau clienţii, niciodată, cel puţin eu nu am văzut să pornească executarea, vânzarea bunului de la o valoare de piaţă şi de regulă porneşte vânzarea de la valoarea debitului pe care o au de recuperat. Cum spuneam, principial este corect acest proiect de lege. Şi eu, şi colegii mei din Mişcarea Populară îl vom vota.

Mulţumesc şi felicitări pentru colegii care au avut această iniţiativă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Procedură, domnul Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Poate că acest proiect de lege este excelent, poate că vine în întâmpinarea foarte multor cetăţeni, poate că a fost bine gândit, intens dezbătut la comisii, dar el este adus în faţa plenului cu încălcarea Regulamentului: art. 69 pct. 2 prevede că raportul trebuia să ne fie distribuit cu 5 zile înainte, or, raportul este postat pe site-ul Camerei Deputaţilor cu data de astăzi. Sigur, a fost şedinţa de ieri a Comisiei juridice.

Realmente nu înţeleg, nu înţeleg de ce persistăm în aceste încălcări sistematice ale regulamentului. Prin aceste încălcări de fapt dovedim că nu respectăm propriile reguli, umbrim acele legi bune pe care - şi sper că şi aceasta este una dintre ele - pe care le adoptăm, iar în cazul în care adoptăm poate unele legi mai puţin bune, cine va răspunde? Cine va răspunde că le-am votat cu încălcarea regulamentului, fără o aprofundată reflecţie şi fără să fim cu adevărat în cunoştinţă de cauză.

Pentru că, haideţi să fim serioşi, nimeni dintre noi nu poate fi într-o adevărată cunoştinţă de cauză, dacă primeşte rapoartele în timpul şedinţei, pentru a-şi face un punct de vedere...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

... pentru votul final care urmează.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Trecem la dezbaterea legii.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Sunt 33 de amendamente admise.

De la 1 la 5 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

De la 6 la 10 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

De la 11 la 15 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

De la 16 la 20 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

De la 21 la 25 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

26-30. Observaţii? Nu. Adoptate.

31? 32? 33? Nu.

Rămâne la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor, PL-x 778/2015 - caracter ordinar, procedură de urgenţă.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Bogdan Tohăneanu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Proiectul de lege supus dezbaterii vizează în principal modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, precum şi modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

În acest context, proiectul de act normativ vizează în principal introducerea conceptului de condiţii materiale de primire, care includ: cazare, hrană, materiale de întreţinere şi igienă, îmbrăcăminte, încălţăminte, transport, care pot fi acordate în natură, sub formă de alocaţii financiare sau tichete, ori într-o combinaţie a acestor trei elemente.

De asemenea, se vizează instituirea unor măsuri privind accesul la informaţii procedurale, la asistenţă de specialitate, în condiţiile legii şi la ajutorul public judiciar în materie civilă.

Nu în ultimul rând, se reglementează introducerea solicitanţilor de protecţie internaţională în spaţii închise, special amenajate, pentru verificarea identităţii declarate, pentru stabilirea elementelor pe care se bazează cererea de protecţie internaţională.

În considerarea acestor aspecte, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de lege de modificare şi completare a actelor normative, în forma propusă de cele două comisii sesizate pentru raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Raportul? Vă rog, Comisia juridică sau... Cine prezintă raportul?

Cine prezintă raportul? Comisia juridică sau Comisia pentru apărare? PL-x 778.

Vă rog.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comisia juridică a fost sesizată, împreună cu Comisia pentru apărare cu acest proiect de lege.

Senatul, primă Cameră, l-a adoptat pe 2 noiembrie 2015.

Potrivit prevederilor Constituţiei, Cameră decizională este Camera Deputaţilor.

Avem aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ şi s-a solicitat şi la Consiliul Superior al Magistraturii care a dat un aviz favorabil.

La şedinţă au participat 24 din cei 26 de membri.

A fost un raport preliminar pe data de 10 noiembrie, iar pe 17 noiembrie un vot de propunere de adoptare prin raportul comun, cu amendamentele admise.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare? Vă rog, Grupul PNL şi apoi domnul Iacoban, Grupul PSD.

Domnul Mihăiţă Calimente, Grupul PNL.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Prezenta lege stabileşte regimul juridic al străinilor care solicită o formă de protecţie în România, procedura de acordare, încetare şi anulare a unei forme de protecţie, precum şi procedura pentru stabilirea statului membru responsabil cu analizarea cererii de azil.

Având în vedere că România a devenit membru al Uniunii Europene în 2007, iar legislaţia noastră în ceea ce priveşte azilul şi emigranţii este anterioară acestei date, şi având în vedere evenimentele care s-au desfăşurat în ultima vreme, fluxul masiv de emigranţi care au sosit în această perioadă, s-a simţit absolut necesară adaptarea legislaţiei, legislaţia românească la legislaţia europeană în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor pe care ni le-am asumat în ceea ce priveşte primirea emigranţilor în România.

Având în vedere toate aceste reglementări şi faptul că România va fi nevoită să adapteze legislaţia la ultimele evenimente în desfăşurare din Europa, Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule Iacoban, vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Suntem astăzi în faţa unui act normativ de o importanţă majoră, în contextul crizei migranţilor din întreaga Europă, o criză nemaiîntâlnită după cel de-al Doilea Război Mondial, o criză care nu de multe ori a pus pe picior greşit autorităţile din ţările din Uniunea Europeană.

Astfel, astăzi se cere modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 şi a Ordonanţei nr. 194/2002 privind domeniul azilului şi regimul străinilor din România.

Astfel, principalele modificări pe care le aduce acest proiect legislativ sunt: redefinirea unor termeni ceruţi de legislaţia europeană. Trebuie să amintim aici că acest act normativ reglementează legislaţia românească, adaptează legislaţia românească la legislaţia europeană. Şi anume, e vorba de condiţiile de primire, condiţiile materiale de primire, solicitanţii necesită garanţii procedurale sau de primire speciale.

De asemenea, se lărgesc atribuţiile Inspectoratului General pentru Imigrări, în sensul de a putea folosi servicii de specialitate furnizate de interpreţi şi traducători sau să poată solicita efectuarea de expertize medico-legale.

De asemenea, sunt multe modificări importante în domeniul materiei azilului. Şi anume, câteva dintre ele: renunţarea implicită la cererea de azil, la momentul de faţă fiind legiferată doar renunţarea explicită, faptul că o cerere de azil nu poate fi respinsă pe motiv că a fost depusă tardiv.

De asemenea, obligaţia de atribuire a unui cod numeric personal tuturor celor care solicită protecţie internaţională.

Un lucru foarte important este faptul că se alocă resurse financiare suplimentare Inspectoratului General pentru Imigrări, în scopul asigurării managementului spaţiilor închise pentru cazarea acestor solicitanţi de azil, ce cuprinde: amenajarea, dotarea logistică, asigurarea personalului de funcţionare, materiale pentru activitatea specifică.

De asemenea, se prevede şi construirea, începând cu anul 2019, a două noi centre de cazare, la Galaţi şi la Rădăuţi, cu o capacitate de 200 de locuri.

Având în vedere aceste lucruri, Grupul PSD din Camera Deputaţilor susţine adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

(Domnul Ovidiu-Cristian Iane doreşte să intervină.)

E procedură de urgenţă, unul singur.

Mulţumesc.

Mergem la dezbatere. Sunt 108 amendamente.

De la 1 la 10, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 11 la 20, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 21 la 30, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 31 la 40? Nu.

De la 41 la 50? Nu.

De la 51 la 60? Nu.

De la 61 la 70, dacă aveţi observaţii? Nu.

De la 71 la 80? Nu.

De la 81 la 90? Nu.

De la 91 la 100?

Până la 108, dacă sunt observaţii? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, PL-x 738/2015. Caracter organic. Procedură de urgenţă.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Liviu Stancu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Distinse domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Obiectul actului normativ priveşte introducerea unor facilităţi privind dobândirea cetăţeniei române de către cetăţeni străini sau persoane fără cetăţenie care au contribuit în mod semnificativ la păstrarea sau promovarea culturii, civilizaţiei, spiritualităţii româneşti, similară redobândirii cetăţeniei române.

În altă ordine de idei, proiectul cuprinde prevederi tehnice în legătură cu detalii relativ la persoanele care pot solicita redobândirea cetăţeniei române, în condiţiile în care aceştia au fost cetăţeni români, dar au pierdut cetăţenia din motive neimputabile, se referă la texte cu incidenţă în componenţa Comisiei pentru cetăţenie, clarificarea unor proceduri de acordare a cetăţeniei române, sub aspectul naturii termenului legal prevăzut de legiuitor pentru etapa prealabilă.

Un alt set de reglementări are ca obiect posibilitatea suspendării procedurii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române, actualizarea şi completarea listei documentelor cu care se face dovada cetăţeniei române şi alte elemente de natură tehnică care intervin în această procedură de dobândire a cetăţeniei române.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Stragea, secretarul Comisiei juridice. Raportul Comisiei juridice, vă rog.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dau citire raportului asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, la fel Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Comisia pentru drepturile omului şi Comisia pentru politică externă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare amendarea unor prevederi din Legea cetăţeniei române. În acest sens, motivarea reglementării, descrisă în preambul, constă în introducerea unor facilităţi în ceea ce priveşte acordarea cetăţeniei române cetăţenilor străini sau persoanelor fără cetăţenie care au contribuit în mod semnificativ la păstrarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti.

La dezbaterea din comisie au fost prezenţi 19 deputaţi din totalul de 26 de membri ai comisiei. A participat, în calitate de invitat, Mihail Gabriel Cucu, consilier juridic, Direcţia de Elaborare din Ministerul Justiţiei.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestei legi.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Vă rog să ne propuneţi şi timpul.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Cinci minute.

Domnul Florin Iordache:

Cinci minute. Bun. Este procedură de urgenţă.

Cine este pentru timpul propus de domnul Stragea? Vă rog să votaţi.

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu.

Cu un vot împotrivă timpul propus de domnul Stragea a fost adoptat.

La dezbateri generale, din partea grupurilor? Vă rog, domnule deputat, Grupul PNL.

Domnule Dolha, vă rog.

Domnul Nechita-Stelian Dolha:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ordonanţa pe care o dezbatem astăzi şi pe care Partidul Naţional Liberal o s-o voteze, venită ca iniţiativă legislativă acum, e un pas înainte. E un pas înainte în efortul pe care îl facem cu toţii de a obţine cetăţenia română mai repede, în primul rând de către oameni de cultură, oameni de ştiinţă, sportivi, cei care contribuie într-un fel sau altul la prestigiul României peste mări şi ţări.

O altă latură pozitivă a ordonanţei este că, odată cu aceste personalităţi, mai pot obţine cetăţenia şi cetăţeni români aflaţi în state care nu se află sub, hai să-i spunem aşa, tutela administrativă a statului român, români aflaţi în comunităţi precum Bulgaria, Grecia şi aşa mai departe.

Partea, hai să-i spun, neplăcută care nu este trecută într-adevăr în această ordonanţă este că în 2013 a fost o iniţiativă legislativă care semăna izbitor de mult cu această ordonanţă şi care, din păcate, zace şi acum prin sertarele Parlamentului, aceasta este partea tristă. Cu alte cuvinte, ordonanţa pe care noi o dezbatem astăzi n-a făcut altceva decât să preia acea iniţiativă legislativă pe care noi n-am mai dezbătut-o, n-am mai ajuns s-o dezbatem şi să se vină azi cu ea în această dezbatere pentru adoptare. Astfel de procedee eu mi-aş dori - şi cred că şi dumneavoastră - să le îngropăm o dată pentru totdeauna.

Mulţumesc mult de tot.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii, dacă sunt? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul ... Nu. Trecem la discuţia pe articole. Sunt 41 de amendamente.

Dacă la titlu sunt observaţii? Nu.

Marginal 2, la articolul unic observaţii? Nu.

3, 4, 5, 6, 7?

Vă rog. Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Punctele 7, 8, 9, 10. Nu ştiu ce a dorit să spună Comisia juridică, pentru că este, cel puţin aşa cum arată raportul, o contradicţie între aceste puncte.

Pe de o parte, la pct. 7 se propune eliminarea. Adică, teoretic, eliminarea şi a punctului 1, care zice astfel: "După articolul 8 se introduc două noi articole, articolele 8¹ şi 8², cu următorul cuprins: ..." şi urmează textul de la 8¹. Pentru tot se propune eliminarea.

Veţi observa la pct. 8 al raportului că art. 8², lângă acest articol, apare că va fi nemodificat. Deci, teoretic, şi la punctele 9, 10, în continuare, cu literele de la art. 8².

Eu cred - şi dacă greşesc, atunci şi aici trebuie să fie eliminat - că s-a dorit să se elimine doar art. 8¹, nu şi întregul punct 1. Atunci, însă, chapeau-ul textului trebuie modificat: "După art. 8 se introduce un articol nou, 8¹, având următorul cuprins:..." Şi la art. 8² să modificaţi în 8¹. Este un amendament de corelare, dar vă rog să observaţi, că altfel devine de neînţeles ceea ce se propune în raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunteţi foarte atent, domnule deputat, şi marginal, de la 5 marginal sare direct la 7. Deci e o eroare, din punctul meu de vedere, de redactare la Comisia juridică şi s-a dorit, cred eu, şi aş vrea să mă completeze domnul Stragea, s-a dorit eliminarea, practic... este prost formulat. Adică după 8 se introduce 8¹, nu că se elimină. Probabil că 6, care lipseşte, vedeţi, vă uitaţi, marginal 6 lipseşte şi atunci ar trebui la 7, că practic nu se elimină, se completează şi textul curge cu 8¹. Deci aceasta ar fi logica.

Rog Comisia juridică să... Aşa este, domnule Stragea.

Da, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Vă rog să observaţi că avem şi o motivare. Se consideră că la textul de lege actual formularea este suficientă, clară şi acoperitoare. Deci aşa pare, că s-a dorit eliminarea art. 8¹ şi menţinerea art. 8². Dar, de fapt, stimaţii noştri colegi de la Comisia juridică ar trebui să ne lumineze şi să spună ce s-a dorit şi să votăm modificarea de corelare a ceea ce s-a dorit cu ceea ce apare aici, pentru că altfel va apărea în Monitorul Oficial o lege care nu poate fi înţeleasă.

Domnul Florin Iordache:

Comisia juridică sau domnul secretar de stat?

Domnule secretar de stat, vă rog, o intervenţie. Eu cred că este o chestiune de formulare, din punctul meu de vedere. Se păstrează 8 şi se introduce 8¹, în formularea Comisiei juridice. Cred că aceasta ar fi logic, că asta aţi vrut, nu ştiu... Vă rog să lămuriţi.

Domnul Liviu Stancu:

Şi eu sunt de părerea dumneavoastră. Cred că rămâne acest articol în formularea în care deja este trecută aici în tabel. Acest punct de vedere cred că l-a avut în vedere şi Comisia juridică. O să mă mai uit un pic, să văd dacă într-adevăr...

Domnul Florin Iordache:

Dumneavoastră doriţi... Este greşit trecut "se elimină", "se completează cu 8¹" şi textul curge, da?

Domnul Liviu Stancu:

Sigur.

Domnul Florin Iordache:

Cu aceste observaţii şi completări, stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Mergem mai departe.

8 marginal cu 8², dacă sunt observaţii? Nu.

De la 9 până la 15, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 16 la 20, dacă sunt observaţii?

De la 21 la 30? Nu.

De la 31 la 33, dacă sunt observaţii? Nu.

Mulţumesc.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

10. Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Competitivitate, Pl-x 592/2015.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

11. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, PL-x 535/2005/2010. Caracter organic. Procedură de urgenţă.

Iniţiatorul? Domnule secretar de stat, vă rog. La reexaminare suntem, la 535. Justiţia cred că ...

Domnul Liviu Stancu:

Domnule preşedinte,

Onoraţi membri ai Camerei Deputaţilor,

Acest proiect de lege, iniţial, când a intrat în Parlament, se referea la aprobarea ordonanţei de Guvern care, între timp, prin apariţia noii reglementări în materie penală, nu mai subzistă ca interes. De aceea, proiectul de lege este pentru respingerea Ordonanţei de Guvern nr. 124/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Prin acest mecanism, practic ordonanţa îşi încetează efectele, rămânând în vigoare, în materia reglementată de ordonanţă, noile prevederi ale codurilor în materie penală.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

(Domnul Remus-Florinel Cernea doreşte să ia cuvântul pe procedură.)

Procedură? Numai puţin.

Comisia juridică şi apoi interveniţi pe procedură.

Domnul Stragea. Vă rog.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Raport asupra cererii de reexaminare, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2005.

Această lege, adoptată de Senat şi Camera Deputaţilor, cu respectarea prevederilor legale în materie, a fost transmisă spre promulgare Preşedintelui României.

Preşedintele României a formulat o cerere de reexaminare a Legii pentru respingerea ordonanţei, legea trimisă spre promulgare conţine reglementări contradictorii.

Având în vedere evenimentele legislative survenite ulterior adoptării Ordonanţei de urgenţă la care făcea referire şi domnul secretar de stat, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât că soluţia, din punct de vedere al normelor de tehnică legislativă, este adoptarea unei legi de respingere a acestei ordonanţe.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Legii pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Cernea şi apoi domnul Márton.

Procedură, înţeleg.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Cu amendamentul că atunci când este cerută o intervenţie pe procedură, cuvântul trebuie dat imediat. Dar vă mulţumesc oricum pentru că mi-aţi dat cuvântul.

Fac următoarea observaţie: cererea de reexaminare este din 21 martie 2006. Noi discutăm după 9 ani de zile o cerere de reexaminare, cu privire la o ordonanţă de urgenţă din 2005...

Domnul Florin Iordache:

Şi care e procedura?

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă spun imediat.

Discutăm o ordonanţă dată acum 10 ani şi o cerere de reexaminare dată acum 9 ani.

Cum se explică faptul că, pe de o parte, ajungem la o astfel de situaţie jenantă, după părerea mea, pentru un for legislativ şi, pe de altă parte, discutăm legi cu încălcarea Regulamentului, articolul 69 punctul 2, cum vă spuneam, pentru care vine raportul în ziua dezbaterilor din plen.

Nu putem pur şi simplu să ne respectăm regulile şi să examinăm cu celeritate astfel de cereri de reexaminare?

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule Márton Árpád, vă rog.

Declaraţii politice mâine dimineaţă, ar fi mai bine dacă am discuta... Dar mâine nu filmează şi din cauza aceasta.

Vă rog, domnule Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Intervenţia mea este strict legată de textul raportului propus, dar recunosc că este aproape identică cu cele spuse anterior. Adică, dezbatem azi respingerea unei ordonanţe de urgenţă, a doamnei Macovei, ca să ştie toată lumea despre ce este vorba, care a fost creată acum un deceniu. Şi, conform raportului, ordonanţa se respinge, dar efectele, în acest deceniu, ale ordonanţei, rămân în vigoare. E normal! De altfel, din punctul meu de vedere, nu trebuia să fie scrisă această explicitare a ceea ce, de fapt, derivă din însăşi structura juridică a ţării. Dar, pentru ca să înţeleagă şi judecătorii, că, din păcate, mai e nevoie de aşa ceva, s-a scris aici. Şi în acest interval de 10 ani s-au aplicat în fel şi chip prevederile din această ordonanţă, în timp ce tot timpul s-a modificat.

Noi am respins-o în 2005, domnul preşedinte Băsescu ne-a retrimis-o, că n-am respins în totalitate, ci am respins-o aşa şi iată-ne că în sfârşit facem ordine, la 10 ani după apariţia acestei ordonanţe, spunând că şi-a făcut efectul şi aşa rămâne.

Şi atunci vin şi eu cu o observaţie de procedură. Adică cât timp nouă ni se bagă pumnul în gură, de multe ori, în dezbateri, cu cinci minute pentru legi care au 81 - vă dau un exemplu de astăzi - 81 de pagini de raport, atâta timp onor comisiile în sertare ascund 10 ani ordonanţe de urgenţă care îşi fac efectul, deşi, conform legii, şi pentru ei este obligatoriu să se aplice procedura de urgenţă.

Ca atare, colegul nostru are totală dreptate şi pe fond avem o problemă cu această ordonanţă de urgenţă care şi-a făcut efectele timp de 10 ani, deşi în primul an ne-am dat seama că este proastă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii, dacă sunt? Nu mai sunt alte intervenţii.

La titlul legii pentru respingerea ordonanţei, dacă sunt observaţii? Nu.

Articolul unic. Observaţii? Nu.

3 marginal?

4, 5, 6, 7, 8 marginal, dacă sunt observaţii?

9, 10? Observaţii? Nu.

11, 12, 13, 14?

Rămâne la votul final.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 211/2012, Pl-x 612. Caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru muncă?

Este vorba de Pl-x 612. Pl-x 612/2015. Da, acolo suntem.

Domnul Adrian Solomon:

Raport asupra propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.211/2012 privind aprobarea O.G. nr. 8/2011 pentru modificarea şi completarea legislaţiei cu privire la eliberarea, gestionarea şi monitorizarea documentelor de călătorie acordate pensionarilor, veteranilor de război şi văduvelor de război, Pl-x 612/2015.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea art. 16¹ din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează eliberarea de legitimaţii de transport tip card, personalizate pentru fiecare beneficiar.

Textul prevede că se va utiliza cardul emis de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care va stoca în memorie numărul de călătorii la care are dreptul beneficiarul, precum şi numărul de călătorii efectuate şi contravaloarea acestora.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

A fost respinsă de către Senat în şedinţa din 21 septembrie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Şi în urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea iniţiativei legislative, cu amendamente redate în anexa care face parte din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Deci discutăm de propunerea pentru modificarea Legii nr. 211/2012 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2011 pentru modificarea şi completarea legislaţiei cu privire la eliberarea, gestionarea şi monitorizarea documentelor de călătorie acordate pensionarilor, veteranilor de război şi văduvelor de război.

Procedură, da, domnule Cernea, vă rog. Ştiu ce vreţi să spuneţi.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc domnule preşedinte de şedinţă.

Cu tot respectul pentru colegul meu de la Comisia pentru muncă şi cu toată deschiderea faţă de acest proiect de lege care cred că este unul necesar, atrag din nou atenţia că raportul are data de 25 noiembrie, adică astăzi.

Eu vă cer să suspendăm lucrările sau să scoatem de pe ordinea de zi toate aceste proiecte care primesc rapoartele în ziua dezbaterii sau doar cu o zi înainte. Sau să suspendăm regulamentul şi să transformăm întreaga dezbatere de plen într-un haos generalizat, în care să nu mai respectăm articolele regulamentului sau să le respectăm selectiv.

Altfel, nu văd cum putem continua. Am atras atenţia de nenumărate ori şi văd că vorbesc în zadar. Dar fac apel la conştiinţa fiecăruia dintre dumneavoastră, sunteţi reprezentanţi ai cetăţenilor în acest for. Nu putem să ne dispreţuim noi înşine propriile reguli şi după aceea să cerem respectul cetăţenilor pentru această instituţie.

Vă rog foarte mult să înceteze aceste practici ilegale de nerespectare a regulamentului Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dacă dimineaţă, la ora 10,00, când au început lucrările Camerei eraţi prezent şi participaţi la propunerea de suplimentare a ordinii de zi, care s-a adoptat cu unanimitate de voturi... dar nu aţi venit la serviciu, din păcate, la acea oră.

Mulţumesc.

Grupul PSD, domnul Şova, vă rog.

Domnul Lucian Şova:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să spun că Grupul PSD va vota acest proiect de lege. Dar, cu această ocazie, vreau să trag un semnal de alarmă legat de faptul că, deşi este prevăzut ca o partiţie din cardul de sănătate să poată fi alocată pentru evidenţa activităţilor de transport pentru veterani şi pensionari care sunt subvenţionate de stat, acest lucru încă nu este implementat şi, în conţinutul acestui act normativ, am prevăzut o prorogare a termenului de aplicare cu încă un an.

Sperăm ca, în anul care urmează, totuşi acest lucru să fie rezolvat pentru îmbunătăţirea evidenţei sumelor care se decontează în favoarea categoriilor defavorizate la transporturile cu autovehicule pe teritoriul României.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Grupul PNL, vă rog, domnul Doboş.

Domnul Anton Doboş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem în faţa unui proiect de lege bun pentru pensionari, veterani şi văduve de război. Dar, având în vedere implicaţia financiară destul de mare, care presupune eliberarea unui card de călătorie, trebuie să existe un cititor optic şi Guvernul încă nu a găsit probabil sursa de finanţare şi se impune prorogarea termenului pentru a putea - eu ştiu - într-un termen relativ scurt să intre în vigoare.

În consecinţă, PNL-ul susţine prorogarea termenului.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, discutăm de propunerea făcută de comisie.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Art.I. Dacă sunt observaţii? Nu.

Art.II. Dacă sunt observaţii? Nu.

Rămâne la votul final cu propunere de adoptare.

Caracter ordinar.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi unele măsuri de corelare legislativă, PL-x 659/2015. Caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor, cine?

Da, vă rog, Guvernul, v-am rugat.

Doamnă secretar de stat, vă rog.

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Principalul obiect de reglementare a acestei ordonanţe de urgenţă este modificarea Ordonanţei nr. 28 privind programul de dezvoltare locală în sensul transformării din program anual în program multianual şi alinierea cu prevederile Legii nr. 273, art. 34, prin care programele guvernamentale pentru obiective de investiţii ale autorităţilor locale să fie multianuale.

Vă rugăm a adopta acest proiect de act normativ în forma adoptată de Comisia pentru administraţie publică.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit în continuare pe domnul preşedinte Victor Paul Dobre, preşedintele Comisiei pentru administraţie, să prezinte raportul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Comisia pentru administraţie publică a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a proiectului de lege pentru aprobarea modificării Ordonanţei nr. 19/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi unele măsuri de corelare legislativă.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, avizul favorabil, cu amendament admis, al Comisiei pentru industrii şi servicii.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 7 octombrie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege prevede modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, Ordonanţa Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi Ordonanţa Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile.

La lucrările comisiei au participat 20 de deputaţi din totalul de 22.

Comisia propune plenului Camerei, cu unanimitate de voturi, adoptarea prezentului proiect de lege cu amendamentele admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale dacă vrea să intervină cineva? Domnul Iane.

Da, domnul Iane, vă rog. Grupul PSD.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Nu voiam să intervin, dar mi-am adus aminte de foarte multe obiective, chiar şi din colegiul meu, dar sunt foarte multe de la nivel naţional, care au fost începute datorită... sau, mai bine zis, din cauza acelor fragmentări anuale de program, pentru că programele nu puteau fi sau, mai bine zis, nu puteau fi finanţate investiţiile decât prin nişte sume alocate anual, contracte semnate cu valabilitate până la 31 decembrie.

Ştim foarte bine că, în momentul în care pornim o investiţie în mediul urban sau rural - şi ne referim la tot ce înseamnă parte de modernizare a infrastructurii, educaţie etc. -, nu putem să nu vorbim despre orizontul de timp în care aceste investiţii să fie terminate. Şi vreau să vă spun că s-a instituit o practică înainte de 2012, înainte să vină Guvernul Ponta, dacă-mi aduc bine aminte, erau sute de obiective, pe vremea prim-ministrului Boc, care erau finanţate anual la simpla plăcere şi latitudinea celor care conduceau ministerele respective.

Şi să nu uităm că aveam foarte multe obiective începute, foarte, foarte multe obiective începute şi finalizate în proporţie de 10-15-20% sau doar cu studiu de fezabilitate plătit sau doar cu licitaţia făcută şi fără să fie pornit proiectul. Acest lucru a generat, din 2012 până în 2015, o serie de mari probleme, pentru că, pe lângă noile obiective de investiţii care trebuiau preluate, mai erau 500 de obiective vechi începute şi într-un grad foarte mic de finalizare sau de nefinalizare.

Şi iată că acum salutăm această gândire de a duce de la acest program de dezvoltare anual la un program de dezvoltare multianual, pentru că este normal că în momentul în care mă apuc de o investiţie să o şi termin, adică să mă gândesc că aloc banii pe mai mulţi ani, ca să pot s-o termin.

Sigur, aici avem o contrazicere cu Legea bugetului, care spune că nu poţi decât pe anul în curs să faci estimări de surse bugetare ş.a.m.d. Ştiu, dar vorbim de modernizarea României, vorbim de dezvoltare durabilă, vorbim de dezvoltare pe termen lung. Nu putem să nu ne asumăm programe multianuale şi aici eu cred că ar trebui să venim... şi aici sper ca această ordonanţă să facă un pic de lumină în acest sens, pentru că altfel n-o să putem să finalizăm sutele de obiective care ştiţi bine că sunt deja începute de foarte, foarte mulţi ani şi neterminate.

Să nu uităm, de asemenea, această contradicţie dintre finanţarea din bugetul local şi cofinanţarea de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării.

Şi aici trebuie să fie făcută lumină, pentru că avem acea problemă în care un obiectiv... a fost semnat un contract de investiţie, şi ştiţi foarte bine la ce mă refer, în care administraţia locală şi-a asumat acea cofinanţare sau acea finanţare, începe obiectivul şi ulterior nu mai are bani să-l termine.

Deci vom susţine această ordonanţă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Dobre, vă rog, Grupul PNL.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Grupul PNL va vota această ordonanţă, dar vreau să subliniez câteva chestiuni.

Sper ca această practică a fostului guvern de a băga modificarea mai multor acte normative într-un singur act normativ să înceteze, odată cu instalarea noului guvern. Pentru că, deşi avem o serie de observaţii majore, în special la Ordonanţa nr. 28, din cauza lipsei de transparenţă în alocarea fondurilor, am reţinut angajamentul viceprim-ministrului, noul ministru al administraţiei şi dezvoltării regionale, de a corecta Ordonanţa nr. 28, în direcţia unor alocări transparente.

Ordonanţa aceasta, acest proiect de lege prevede şi alte lucruri importante, inclusiv stimularea accesării fondurilor europene.

Numai şi numai din aceste considerente PNL-ul va vota, monitorizând în continuare guvernul ca angajamentele de la instalare să fie respectate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt?

Nemaifiind alte intervenţii, mergem la amendamente. Sunt 18 amendamente admise.

La titlul legii, observaţii? Nu. Adoptat.

Articol unic, observaţii? Nu. Adoptat.

De la 3 până la 10 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

De la 10 până la 25, dacă sunt observaţii? Nu.

16-18, observaţii? Nu. Adoptat.

Rămâne la votul final cu propunere de adoptare, caracter ordinar.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2015 privind aprobarea plăţii contribuţiilor Ministerului Justiţiei la organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, PL-x 726/2015.

Domnul secretar de stat, vă rog.

Domnul Liviu Stancu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect, aşa cum este prezentat în titlu, se referă la aprobarea plăţii cotizaţiilor anuale de participare a Ministerului Justiţiei ca membru cu drepturi depline la Conferinţa de Drept Internaţional Privat de la Haga.

Ne referim la aspectele ce privesc două sume, 19370 şi 25354 de euro, sume pe care le plătim către această Conferinţă de Drept Internaţional Privat, unde suntem, aşa cum spuneam, membri.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Comisia juridică, domnul secretar Sorin Stragea, vă rog.

Vă rog, domnule deputat, prezentaţi raportul.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat această iniţiativă legislativă, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, la fel şi Comisia pentru politică externă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare aprobarea plăţii contribuţiilor Ministerului Justiţiei la organisme internaţionale, respectiv stabilirea cuantumului contribuţiei României la Conferinţa de la Haga şi totodată restanţele la Fondul de pensii al Conferinţei de la Haga, de Drept Internaţional Privat.

În conformitate cu prevederile regulamentare, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă şi, conform listei de prezenţă, au fost prezenţi 18 deputaţi din totalul de 26 de membri.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei adoptarea acestui proiect de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Iacoban, Grupul PSD şi apoi Grupul PNL, doamna deputat.

Domnul Iacoban, vă rog, două minute.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Legea privind aprobarea Ordonanţei nr. 25/2015 are ca obiect aprobarea plăţii contribuţiilor Ministerului Justiţiei la organisme internaţionale, respectiv stabilirea noului cuantum al contribuţiei României la Conferinţa de la Haga de Drept Internaţional Privat şi a restanţei la Fondul de pensii al Conferinţei de la Haga de Drept Internaţional Privat.

Această instituţie este organizaţia internaţională dedicată codificării şi unificării relaţiilor juridice internaţionale de drept privat de la chestiuni privind dreptul aplicabil, competenţa justiţiilor, recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti şi a actelor de stare civilă până la protecţia copiilor şi adopţiile internaţionale.

Multe state au acceptat deja contribuţiile integrale, iar România, pe lângă contribuţia anuală regulată, ar trebui să plătească contribuţia rămasă cu titlul de obligaţii acumulate, care este în valoare de 34083 mii euro, din care 8729 ar reprezenta dobânda pentru următorii 20 de ani.

Mă gândesc că, dacă România ar accepta această contribuţie într-o singură rată, s-ar câştiga astfel dobânda, statul trebuind să facă un efort financiar mai mic, astfel luând din sume derizorii pentru statul român, şi cu siguranţă că Grupul PSD din Camera Deputaţilor susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PNL, doamna deputat Mocioi.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Niculina Mocioi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Având în vedere că România a aderat la această organizaţie încă de la înfiinţare, din anul 1893 până în anul 1955, iar din '91 a redevenit parte, ţara noastră are şi obligaţii de plată în conformitate cu statutul Conferinţei de la Haga de Drept Internaţional Privat.

Potrivit statutului, cheltuielile sunt suportate de către membri, în speţă, prin intermediul autorităţilor centrale desemnate de statele contractante, care sunt în mare parte ministerele de justiţie, cele care reprezintă cooperarea judiciară internaţională în materie civilă, comercială şi în materia dreptului familiei.

Aderând la acest organism, Ministerul Justiţiei, ca membru cu drepturi depline, are obligaţia să plătească o cotizaţie anuală în limita echivalentului în lei a sumei de 19370,25 de euro.

De asemenea, România mai trebuie să plătească o singură dată contribuţia restanţă a Ministerului Justiţiei pentru Fondul de pensii al Conferinţei de la Haga, iar dacă alege să plătească în anul 2015, în limita echivalentului în lei a sumei de 25354 de euro, face o economie de aproximativ 9000 de euro, cotizaţiile urmând să fie plătite din bugetul Ministerului Justiţiei.

Având în vedere obligativitatea acestor cotizaţii, Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestei propuneri.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii şi nefiind amendamente, rămâne la votul final. Caracter ordinar. Cu propunere de adoptare.

Stimaţi colegi,

Pentru corecta informare a colegilor care nu citesc sau nu au citit foarte clar regulamentul, vreau să vă reamintesc art.144 alin.(3) care precizează: "La solicitarea unui lider de grup parlamentar, făcută la începutul unei şedinţe de plen, ordinea de zi sau programul de lucru se poate modifica prin aprobarea Camerei."

Deci, prin votul pe care astăzi, cu unanimitate de voturi l-am dat astăzi-dimineaţă la ora 10,00, ordinea de zi a fost completată. Dar ca să nu mai poată să ia alţi colegi care n-au citit corect regulamentul.

15. Este vorba, aşa, de Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi în sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare, PL-x 690/2015. Caracter ordinar.

Domnul secretar de stat, Ministerul de Finanţe. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prin iniţiativa legislativă se autorizează Banca Naţională a României să notifice Autoritatea Europeană pentru Pieţe şi Valori Mobiliare în privinţa sistemelor din România desemnate ca intrând sub incidenţa Legii nr. 253/2004.

Susţinem forma comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult.

Comisia pentru buget.

Domnul lider al grupului, Nicolăescu, al Grupului PNL.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Da, domnule preşedinte.

În calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru buget finanţe prezint raportul comisiei.

Şi anume, prin proiectul de lege supus dezbaterii, se propune modificarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi în sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare, în sensul notificării Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe de către Banca Naţională a României în privinţa sistemelor din România desemnate ca intrând sub incidenţa prevederilor acestei legi.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 10 noiembrie 2015.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 31 de deputaţi din totalul de 33 de membri.

La dezbaterea proiectului de lege au participat în calitate de invitaţi reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României.

În urma examinării şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au fost de acord să adopte forma Senatului.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, Grupul PNL, vă rog.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Istoric vorbind, dezvoltarea economiilor mondiale, de-a lungul celor două secole de când economiile din lumea întreagă au început să crească, să devină moderne, nu se putea face fără dezvoltarea sistemelor de finanţare ale acestor economii.

Cele două sisteme de finanţare, sistemul financiar-bancar, care şi-a dovedit, la un moment dat, colapsul, şi sistemul, mai nou, sistemul de finanţare prin pieţele de capital au avut menirea să finanţeze dezvoltarea economiilor mondiale pentru prosperitatea celor care participă la acest sistem.

Avem în vedere în propunerea legislativă a Guvernului aducerea legislaţiei româneşti la standardele europene în domeniu prin modificarea legislaţiei respective, a legislaţiei pieţei de capital, Legea nr. 227/2006, şi a Legii nr. 253/2004 privind sistemele de decontare de plăţi cu instrumente financiare, lucru care pentru economia românească va fi un real câştig.

Dezvoltarea pieţei de capital în România încă este în stadiu incipient, dar, prin preluarea tuturor acestor reglementări europene, sperăm ca şi România să ajungă să-şi finanţeze economia prin aceste instrumente financiare moderne ale pieţei de capital, care sunt suple, moderne şi fără costuri suplimentare pentru economia românească.

În consecinţă, vom vota pentru acest proiect legislativ al Guvernului, având în vedere modificările benefice pe care le aduce economiei româneşti.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii dacă sunt? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final, neavând amendamente.

16. Proiectul de Lege privind declararea zilei de 21 martie ca Sărbătoarea Sosirii Primăverii pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane din România - denumită Nawrez, PL-x 621/2015.

Dacă iniţiatorul... doreşte cineva?

Domnul Amet Varol.

Domnul Varol Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să mulţumesc încă o dată colegilor din comisiile de specialitate pentru respectul pe care-l acordă minorităţilor naţionale din România.

Nawrez reprezintă pentru popoarele turce o sărbătoare foarte veche, cu o deosebită încărcătură simbolistică, iar membrii minorităţii tătare turco-musulmane din România sărbătoresc anual, în ziua de 21 martie, sărbătoarea sosirii primăverii - Nawrez.

Aş dori să solicit colegilor, la votul final, un vot favorabil pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, doamna deputat.

Doamnă deputat, vă rog să prezentaţi raportul.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra proiectului de Lege privind declararea zilei de 21 martie ca Sărbătoarea Sosirii Primăverii pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane din România - denumită Nawrez.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a fost sesizată cu adresa PL-x 523 din 27 noiembrie 2013 spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege privind declararea zilei de 21 martie ca Sărbătoarea Sosirii Primăverii pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane din România - denumită Nawrez, înregistrată cu nr. 4C5/663 din 29 septembrie 2015.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 22 septembrie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 92 alin.(9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, cu referire la prevederile art. 75 din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea zilei de 21 martie ca Sărbătoarea Sosirii Primăverii, pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane din România, denumită Nawrez, şi care este cea mai importantă celebrare după Bayram.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au examinat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţa din 13 octombrie 2015.

La lucrările comisiei a participat, în calitate de iniţiator, domnul deputat Amet Varol.

La dezbaterea iniţiativei legislative, din totalul de 11 membri ai comisiei, au fost prezenţi 10 deputaţi.

În urma examinării proiectului de lege şi a punctelor de vedere exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind declararea zilei de 21 martie ca Sărbătoarea Sosirii Primăverii pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane din România, denumită Nawrez, cu un amendament admis, prezentat în Anexa nr.1 la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale, domnul Zisopol. Vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Am spus ori de câte ori am avut prilejul şi o s-o spun şi astăzi, că evenimentele importante ale unei naţiuni sunt cele care îşi au rădăcinile adânc înfipte în istoria acesteia.

În acest context se numără şi evenimentul la care am făcut astăzi referire, raportat la istoria musulmanilor din România şi de pretutindeni.

În acest context, membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota favorabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş-Ionel Gunia:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sărbătoarea Nawrez, sau Nawruz, cum mai este cunoscută, se sărbătoreşte în Asia, în Caucaz, în Orientul Apropiat şi în Dobrogea noastră de aproximativ trei mii de ani.

Considerăm că este o sărbătoare extrem de importantă pentru toată lumea musulmană şi, din respect pentru acei musulmani care trăiesc în România, Partidul Naţional Liberal va vota în favoarea acestei legi, pentru că este un promotor al multiculturalităţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii din partea grupurilor dacă sunt?

Nemaifiind alte intervenţii, trecem la raport.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Art.1. Observaţii? Nu.

Art. 2, 3, în forma Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Rămâne la votul final, cu propunere de adoptare.

Trecem la Capitolul respingeri.

33. Propunere legislativă pentru completarea art. 7 din Legea nr. 60/1991, republicată, Pl-x 345/2015.

Iniţiatorul. Domnul Cernea. Vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Mai întâi o precizare. La ora 10,00 eram în clădire, am participat la o conferinţă a Parlamentului României, a Camerei Deputaţilor, o conferinţă dedicată drepturilor omului, mai exact, dreptul la nediscriminare şi la egalitate de şanse în societatea contemporană.

Din nefericire, s-a suprapus cu începutul şedinţei noastre. A fost mai puţin inspirat ales momentul conferinţei, dar chiar mă număr printre acei, nu foarte mulţi deputaţi şi parlamentari, care participă la toate şedinţele de plen.

Nu în ultimul rând, art. 144, pe care l-aţi citat din regulament, nu cred că trebuie interpretat în sensul de a anula art. 69, care prevede termenele până la care trebuie depuse rapoartele. Închid această paranteză procedurală.

Legea de faţă este o lege care are mare legătură cu toţi cetăţenii care au ieşit în stradă în 2012, împotriva regimului Traian Băsescu; în 2013 - pentru Roşia Montană şi gazele de şist; în 2014 - pentru a se respecta dreptul la vot al cetăţenilor români din diaspora; în 2015 - în memoria victimelor de la Clubul Colectiv şi pentru o schimbare de substanţă în politica din România.

Toţi aceşti oameni au ieşit în stradă, în mod spontan, fără a mai notifica primăria, aşa cum legea actuală, a întrunirilor publice prevede. Dar această Lege a întrunirilor publice este foarte veche, precede Constituţia României, este de dinainte de momentul adoptării Constituţiei din 1991. Este o lege care trebuie modificată, iar propunerea de faţă prevede ca adunările spontane, care sunt generate de evenimente care produc emoţii puternice în societate să poată fi permise, aşa cum se întâmplă în toate societăţile şi în ţările democratice din Europa, inclusiv în Republica Moldova; Republica Moldova deja are o lege în acest sens. Este absurd să-i amendăm pe aceşti oameni care participă la astfel de adunări spontane.

În esenţă, dacă proiectul de lege ar fi respins - are raport de respingere, din păcate - ar însemna că dumneavoastră doriţi ca toţi aceşti oameni care au ieşit în stradă, în mod spontan, şi săptămânile trecute, să fie amendaţi. Ar însemna că acest lucru vă doriţi. Or, dimpotrivă, este o lege, avem nevoie de reforme cu privire la drepturile civile, avem nevoie de o relaxare a acestor restricţii arbitrare şi exagerate din legislaţia actuală depăşită, repet, eu cred că nu ar rezista unui examen de constituţionalitate acest proiect de lege care încă funcţionează, Legea nr. 60/1991.

De aceea, vă rog foarte mult, liderii de grup au această posibilitate, să ceară retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, şi pentru unele eventuale ajustări. Eu sunt foarte deschis, putem să retuşăm pe ici, pe acolo, dar, în esenţă, adunările spontane ar trebui recunoscute.

Amintiţi-vă că în 1989, în întreaga Europă şi în întreaga lume, cetăţenii au ieşit să se solidarizeze cu Revoluţia română. Au mers în faţa ambasadelor României şi şi-au exprimat solidaritatea cu începutul de democraţie din ţara noastră. Nimeni nu a fost amendat. Poliţia a asigurat, desigur, buna desfăşurare a manifestărilor, dar nimeni nu a fost amendat. Ar fi păcat ca astăzi noi să menţinem, la 25 de ani de la Revoluţie... oamenii care au ieşit la revoluţie nu au notificat primăria şi regimul comunist că vor să iasă în stradă pentru libertate. De aceea am şi numit această lege "Legea Timişoara", în memoria efortului şi curajului celor care au ieşit în stradă atunci, în 1989.

Aşadar, apelez la liderii de grup - PNL, PSD, UDMR, şi ai altor grupuri - să ceară retrimiterea la comisie, pentru o reanalizare a acestui proiect de lege şi pentru un nou raport care, sper eu, să fie favorabil. Altfel, mesajul pe care-l transmitem este că toţi oamenii care ies în stradă, în anumite conjuncturi, care cer o adunare spontană, ar trebui să fie amendaţi, aşa cum prevede legea actuală.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Comisia. Vă rog. Doamna deputat Simona Bucura-Oprescu, vă rog. Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Domnule preşedinte,

Onorată asistenţă,

Vă rog să-mi permiteţi să prezint, în acord cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, raportul Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Aceasta a fost sesizată, prin adresa Pl-x 345 din 7 aprilie 2015, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, asupra propunerii pentru completarea art. 7 din Legea nr. 60 din 1991.

Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din 31 martie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 7 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, în sensul simplificării procedurilor legate de declararea prealabilă a adunărilor publice, în situaţia în care acestea au un caracter spontan, se desfăşoară pentru o perioadă scurtă de timp şi au un număr redus de participanţi.

Potrivit art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisia a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 12 mai 2015.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 7 din Legea nr. 60 din 1991.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Observaţii? Da, vă rog. Domnul Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Mai fac precizarea că există inclusiv documente ale unor experţi în drepturile omului. Există chiar un document OSCE, pe care l-am citat în expunerea de motive, care spune acelaşi lucru: impunerea obligaţiei de a solicita autorizarea oricărei adunări publice reprezintă o restrângere a libertăţii de întrunire.

De altfel, Constituţia României prevede, la art. 36, libertatea întrunirilor, că mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără niciun fel de arme.

De asemenea, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, la art. 11, libertatea de întrunire, garantează acest drept. OSCE afirmă într-o recomandare că adunările spontane... despre adunările spontane se afirmă următoarele: capacitatea de a răspunde în mod paşnic şi imediat, adică spontan, unui eveniment, unui incident ori altei adunări ori discurs, este un element esenţial al libertăţii întrunirilor. Evenimentele spontane trebuie privite ca o formă de manifestare firească, şi nu una excepţională a unei democraţii sănătoase.

În consecinţă, autorităţile trebuie să protejeze şi să faciliteze orice adunare spontană, atât timp cât ea este paşnică prin natura sa.

Observaţi că la ultimele proteste - le-am şi menţionat: 2012, 2013, 2014, 2015 -, cu multe mii de oameni în stradă, uneori cu blocarea chiar a circulaţiei, autorităţile române au avut înţelepciunea să nu mai aplice Legea nr. 60/1991. Dacă ar fi aplicat-o, ...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

10 secunde.

... toţi oamenii ar fi fost amendaţi. Aşadar, legea aceea nici nu mai este funcţională. Haideţi să o şi schimbăm, să o aducem la momentul democratic de azi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ionaş-Florin Urcan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Grupul PNL din Camera Deputaţilor, aşa cum aţi văzut, cât şi membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului propun respingerea acestei iniţiative legislative, pentru motivul că, din punctul nostru de vedere, nu se impune introducerea unei excepţii la condiţia declarării adunărilor publice. În cazul manifestărilor spontane, trebuie avut în vedere faptul că autorităţile pot fi puse în imposibilitatea de a se dispune măsuri necesare în vederea asigurării condiţiilor de siguranţă ale întrunirilor. Termenul "de îndată" ce este în intenţia cunoscută aici, este un element important, este oarecum relativ, nu sigur şi nici precis, fapt ce ar putea genera evenimente nedorite din punctul de vedere al siguranţei cetăţeanului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Benga, Grupul PSD.

Domnul Ioan Benga:

Grupul Partidului Social Democrat va merge pe respingerea acestui proiect de lege. În fond şi la urma urmei, la un moment dat, ne punem întrebarea: democraţia este a celor mulţi sau a celor puţini?

În altă ordine de idei, cred că, de foarte multe ori, se face confuzie între marile adunări populare la care au fost sute de mii de oameni şi aceste adunări spontane care, de foarte multe ori, nu pot fi controlate. S-ar putea ca, într-o bună zi, pe o astfel de stare sentimentală, să se adune un grup de tineri la o astfel de adunare şi un alt grup de tineri, care face ce face în lumea aceasta în acest moment, aceste acţiuni ale terorismului, să ne creeze o surpriză.

Cred că este foarte corect ca orice fel de adunare care se desfăşoară într-o locaţie pe un domeniu public să aibă o anumită responsabilitate şi legiuitorul să poată să răspundă în faţa oricărei întâmplări.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Vă rog. Domnul Mircovici, domnul secretar.

Domnul Niculae Mircovici:

În 1989, noi, la Timişoara, am cerut ca primele două puncte ale platformei-program a Frontului Democratic Român, creat în 20 decembrie, când Ceauşescu era puternic în Bucureşti, pluripartitism şi alegeri libere, ca expresie firească a nevoii de democraţie după atâţia ani de dictatură.

Expresia esenţială a democraţiei o reprezintă respectarea legii fără niciun fel de excepţie, privită la un moment dat dintr-un anumit punct sau unghi de vedere.

În 1789 a fost una dintre cele mai democratice revoluţii, Revoluţia franceză, şi expresia sau rezultatul unei astfel de revoluţii a fost o mare personalitate a istoriei, Napoleon Bonaparte. Napoleon Bonaparte, ca emanaţie a unei revoluţii democratice, a ajuns să spună, la un moment dat, că democraţia este o perioadă de harababură între două dictaturi. Gândindu-ne la expresia la care a ajuns un om care a fost rezultatul unei democraţii şi care a fost tânăr la momentul revoluţiei şi nu a fost împotriva ei, este tocmai faptul că au intervenit o serie de alte lucruri care au încălcat acele trei cuvinte pe care Revoluţia franceză le-a spus: Liberté, Égalité, Fraternité. Or, în momentul în care vrem să realizăm modificarea unei astfel de legi care asigură şi securitatea şi care asigură şi dreptul celorlalţi de a nu fi tulburaţi, aceasta contravine unei astfel de stări.

De aceea şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota împotrivă; nu împotriva ideii ca oamenii să se întrunească, dar împotriva ideii de a o face fără respectul celorlalţi. Or, respectul celorlalţi înseamnă respectul legii, domnule coleg.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

34. Propunerea legislativă pentru completarea art. 33 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, Pl-x 256/2015.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să intervină cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci? Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Cine prezintă raportul?

Da. Vă rog.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule preşedinte, vă solicit o pauză de 5 minute.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă rog.

- După o scurtă pauză -

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Deci, la propunerea Comitetului liderilor, supun votului dumneavoastră sistarea discuţiilor la ora 12,30. Şi, pentru aceasta, vreau un vot din partea plenului Camerei.

Deci cine este pentru sistarea discuţiilor la 12,30? Şi la 13,30 vot final. Vă mulţumesc.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Abţineri, nu.

Deci, cu un vot împotrivă, programul s-a modificat. Deci la ora 12,30 sistăm.

La această propunere legislativă, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, vă rog, prezentaţi raportul de respingere.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raportul asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 33 din Legea nr. 312/2014 privind Statutul Băncii Naţionale a României a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ şi punct de vedere negativ de la Guvern şi de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, în şedinţa din data de 12 martie 2015, cu majoritate de voturi.

Totodată, Senatul a respins, în calitatea sa, de primă Cameră sesizată, propunerea legislativă, iar raportul, cu obiectul şi conţinutul său, recomandă ca propunerea legislativă să fie respinsă astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte să intervină cineva? Nu. Vă rog, doamnă deputat. Am întrebat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

În calitate de iniţiator legislativ al acestui proiect de lege, vreau să rog colegii parlamentari să fie atenţi câteva minute, pentru că va fi una dintre cele mai importante declaraţii parlamentare pe care o fac în acest mandat.

Expunerea de motive justifică de ce este nevoie de modificarea Legii pentru funcţionarea Băncii Naţionale a României.

Noi ne-am stabilit ca obiectiv de aderare anul 2019 în spaţiul euro. Pentru îndeplinirea criteriilor s-a discutat mult în spaţiul public despre criteriile economice şi nu s-a rostit niciun cuvânt despre criteriile juridice pe care România este obligată să le respecte pentru aderarea la spaţiul euro.

Criterii juridice înseamnă o politică monetară independentă şi profesionalizarea Consiliului de administraţie al BNR.

Dragii mei, Comisia Europeană are două rapoarte consecutive de convergenţă, în 2012 şi în 2014, prin care spune, cu subiect şi predicat, citez: "în ceea ce priveşte independenţa Băncii Centrale, au fost identificate o serie de incompatibilităţi şi imperfecţiuni". Din anul 2012, de la prima sesizare, nu s-a întâmplat absolut nimic. Solicitarea aceluiaşi raport de convergenţă, a aceleiaşi Comisii Europene, este să se modifice art. 33 din Legea de funcţionare a BNR, pentru a garanta independenţa politicii monetare şi pentru a garanta profesionalismul membrilor Consiliului de administraţie. În ce sens? Astăzi, acest articol permite participarea la şedinţele Consiliului de administraţie a reprezentanţilor Guvernului - e vorba de ministrul de finanţe şi secretarul de stat de la Ministerul de Finanţe - fără, însă, a avea drept de vot.

Regula europeană, buna practică europeană, Banca Centrală Europeană, criteriile juridice de aderare la zona euro spun explicit că sunt interzise orice formă de imixtiune politică în decizia politicii monetare. Or, asta se întâmplă în România. Mai grav de atât, nu doar că nu am schimbat legea la timp pentru a interzice participarea lor la şedinţe, dar Guvernul României şi prin votul nostru, al Parlamentului, a decis translatarea ministrului de finanţe şi a secretarului de stat direct în bordul de conducere a Consiliului de administraţie al BNR, cu drept de vot. Aceste practici sunt interzise în lumea civilizată.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi.

Doamna Maria-Andreea Paul:

O altă măsură pe care o prevede acest proiect de lege este limitarea numărului de mandate ale membrilor Consiliului de administraţie al BNR la două. Banca Centrală Europeană face acest lucru şi limitează numărul de ani la 8 pentru mandatul guvernatorilor. Şi este normal să fie aşa. România este unică în lume, din mai multe puncte de vedere, nu toate fericite. Indiferent de cât de bun eşti, dacă stai mai mult timp într-o funcţie publică, numit într-o autoritate publică, de către o autoritate publică, nu ales, te osifici, ajungi dominat de propriile idei pe care nu le mai poţi schimba.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Imediat. Nu întâmplător, ţări pe care le invidiem pentru nivelul lor de dezvoltare, au limitat numărul de mandate la două. Independenţa BNR nu poate fi pusă sub nicio formă sub intervenţia politică. A pune ministrul de finanţe în Consiliul de administraţie al BNR este inacceptabil. Cu ce cost? Fiţi foarte atenţi! Cu costul eliminării celui mai bun expert în politica monetară din bordul BNR. Este vorba despre Cristian Popa.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Daţi-mi voie, vă rog, încă două minute.

Domnul Florin Iordache:

Păi, doamnă deputat, mâine-dimineaţă sunt declaraţii politice. Vă aştept şi mâine-dimineaţă.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Nu e vorba de declaraţie politică. Este vorba de...

Domnul Florin Iordache:

Păi, nu... aţi spus că faceţi o declaraţie politică, stimată doamnă deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Este vorba de justificarea, ca iniţiator al proiectului de lege.

Domnul Florin Iordache:

Am explicat, doamnă. Uitaţi-vă la timp! Vă mulţumesc.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Vă rog mult să acceptaţi încă o jumătate de minut, pentru a închide.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Parlamentul nu a avut voinţa şi ştiinţa de a face o analiză justă a rapoartelor anuale ale BNR. Ele se adoptă fără angajarea unor experţi de profil, pe care să-i audieze Parlamentul. Începând cu acest an, cer public să facem o dezbatere cu experţi, cu profesori universitari, o audiere publică de profil a raportului anual al BNR, aşa cum se întâmplă în Parlamentul European, cu renumitele Public Hearing.

Şi vă mulţumesc mult, domnule preşedinte, pentru că mi-aţi permis.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Vă aştept şi mâine-dimineaţă, la declaraţii politice. Vă mulţumesc.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

35. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România.

Dacă din partea iniţiatorilor intervine cineva? Nu.

Raport Comisia juridică şi Comisia pentru apărare.

Domnul Sorin Stragea, vă rog.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 122 privind azilul în România.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul instituirii unei forme de protecţie specială pentru cetăţenii români care se întorc în România, ca urmare a existenţei unui conflict armat în ţara în care îşi au domiciliul.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Comisia pentru drepturile omului a avizat negativ.

Comisia pentru muncă a avizat negativ.

Iar Guvernul României, conform punctului de vedere, nu susţine adoptarea propunerii legislative.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei un raport de respingere a propunerii legislative. De asemenea, Comisia juridică a hotărât în unanimitate respingerea acestei iniţiative.

Membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului un raport comun de respingere a acestei propuneri.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt.

Da, vă rog.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Grupul Partidului Naţional Liberal nu susţine această lege. Deşi în cuprinsul actului propus sunt foarte multe aspecte legate de drepturile cetăţenilor români care s-ar întoarce în eventualitatea unui conflict armat în ţară, credem noi că există posibilitatea unui act normativ de sine stătător în legătură cu această iniţiativă şi legea care prevede azilul în România nu se poate aplica cetăţenilor români care se întorc în ţară.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Iacoban, vă rog. Grupul PSD.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Nici Grupul PSD din Camera Deputaţilor nu va vota această lege din următoarele motive: în primul rând, forma de protecţie specială înseamnă un tratament discriminatoriu pozitiv. Discriminarea este combătută indiferent de forma ei, fie ea negativă, fie ea pozitivă. Calitatea de tratament în faţa legii pentru toţi cetăţenii români este un principiu constituţional, iar orice discriminare, chiar dacă e pozitivă, devine neconstituţională.

Doi. O asemenea protecţie specială în care ea ar fi acceptată şi legiferată ar duce la concluzia că statul român nu oferă o protecţie tuturor celor care deţin cetăţenia română, lucru, de fapt, neacceptat.

Trei. Actul normativ care se doreşte a fi modificat este incompatibil cu scopul urmărit de iniţiatori. Aşadar, suntem în materia azilului, care este opozabil doar străinilor care solicită protecţie internaţională în România.

În speţă un cetăţean român nu poate fi obiectul unui azil acordat de România, ci eventual unui azil acordat de un stat terţ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final.

36. Şi ultima: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii - Pl-x 139.

Dacă iniţiatorul? Nu. Comisia pentru industrii.

Da, domnul Iane, vă rog. Raportul Comisiei pentru industrii.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem un raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat totuşi favorabil, iar Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat negativ această propunere legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare, vizând în principal extinderea aplicării prevederilor acesteia asupra clădirilor pentru locuinţe cu parter şi parter plus un etaj, precum şi asupra lucrărilor de construire, reabilitare şi desfiinţare a acestora. Totodată, în categoria excepţiilor au fost incluse anexele de folosinţă agricolă.

Senatul a respins propunerea legislativă.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995, cu unanimitate de voturi, deoarece Guvernul a venit cu noi propuneri de completare a legii, iar amendamentele din iniţiativă au fost preluate într-un nou proiect de lege.

Propunerea legislativă respectivă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor.

Nefiind intervenţii, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

Acestea fiind spuse suspendăm şedinţa.

Ne vedem la 13,30, la votul final.

Mulţumesc.

După pauză.

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog să luaţi loc în bancă pentru a începe şedinţa de vot final.

Secretarii, vă rog frumos să număraţi. Mai încet?

Dragi colegi, e mai bine aşa? Perfect.

Bun. Dragi colegi, secretarii o să înceapă verificarea cvorumului. Vă rog frumos.

Doamnă Birchall, vă rog frumos să luaţi loc în bancă, doamnă Birchall. Dacă luăm loc în bancă, putem să-i rugăm pe colegi să numere, dacă nu...

Dragi colegi,

Liderii grupurilor parlamentare, liderii grupurilor parlamentare... Domnul Stroe, bine aţi venit în România. Puteţi să-mi daţi voie şi mie să...

Liderii grupurilor parlamentare până la prezidiu, vă rog frumos.

Să mai numere o dată, vă rog frumos.

Domnule Chebac, domnule Voicu, haideţi să ne aşezăm în bănci ca să putem să facem verificarea cvorumului, vă rog frumos.

Domnule Movilă, vă rog frumos să luaţi în bancă. Este foarte greu să facem verificarea prezenţei şi nu avem cvorum şi sunt obligat, conform Regulamentului, să suspend şedinţa.

219 este prezenţa în acest moment. Avem cvorum. Putem să începem şedinţa de vot final.

O să am o rugăminte la dumneavoastră, dragi colegi. Doamnă Bucura, o să am o rugăminte la dumneavoastră, dacă putem să facem votul final şi, domnule deputat, să ne aşezăm în bancă.

Îmi cer scuze, nu avem altă posibilitate în această sală, şi fără cartele.

Mulţumesc foarte mult.

O să vă rog frumos, în momentul în care sunt proiecte de legi în care grupul parlamentar pe care-l conduceţi, liderii grupurilor parlamentare sau viceliderii aveţi o anumită poziţie, să rămâneţi mai mult timp cu mâna sus ca să poată secretarii să numere.

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor. COM 339 - Noi avantaje pentru consumatorii de energie.

Se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Cine este pentru? 229 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă. Nu sunt.

Aprobat în unanimitate.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Lansarea procesului de consultare publică privind o nouă organizare a pieţei energiei COM 340.

Cine este pentru? 231 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Aprobat cu majoritate zdrobitoare.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unui cadru pentru etichetarea în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi de abrogare a Directivei 2010/30/UE - COM(2015) 341.

Cine este pentru? 232 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate.

4. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 100/2015 privind eliberarea din funcţie a unui secretar general adjunct al Camerei Deputaţilor ca urmare a cererii de demisie şi numirea unui secretar general adjunct interimar.

Cine este pentru? 233 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Intrăm pe legile ordinare.

5. Proiectul de Lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Legea este ordinară.

Comisia juridică vă propune adoptarea proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă rog votaţi. 233, inclusiv cu prezidiul, pentru. (Aplauze.)

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Domnul Zamfir. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

Dragi colegi,

E cea mai fericită zi din viaţa mea de parlamentar. Vreau să vă mulţumesc, în primul rând, în numele celor peste 800.000 de familii din România şi nu numai.

Vreau să ştiţi că votul nostru dat astăzi împreună cu cel al colegilor senatori e pentru aceşti oameni salvarea dintr-un coşmar: coşmarul ratelor la bancă. Băncile trebuie să înţeleagă astăzi că nu mai merge aşa, riscul trebuie împărţit între client şi bancă.

Şi aş vrea, dragi colegi, astăzi să nu rămână mesajele mele şi ale oamenilor care tocmai acum câteva momente, postând pe Facebook, spun următoarele lucruri: simţim astăzi că parlamentarii noştri sunt de partea noastră; aţi făcut astăzi istorie pentru noi toţi; aţi adus Crăciunul pentru cel puţin 10.000 de copii din grupul celor cu credite de franci elveţieni.

Dragi colegi,

Eu cred că era momentul ca după ani de zile în care Parlamentul a fost ciuca bătăilor, era nevoie de acest moment în care oamenii să ne simtă aproape tocmai când le este greu.

Vă mulţumesc încă o dată şi vă respect foarte tare pentru votul dat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat... Doamna Pană sau domnul Pâslaru?

Doamna deputat Pană, Grupul parlamentar al PSD, explicarea votului.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În calitate de coiniţiator, eu nu vă mulţumesc, eu vă felicit, pentru că n-am inventat apa caldă, n-am făcut decât să ajungem la o normalitate, ceea ce se întâmplă în toate ţările civilizate, deci, astăzi, aici, noi am făcut dreptate.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt. Mergem mai departe.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor.

Legea este ordinară.

Comisiile pentru apărare şi juridică vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

Cine este pentru? 234 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Aprobat în unanimitate.

7. Propunerea legislativă pentru prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea facilităţilor la transport pentru anumite categorii de persoane.

Legea este ordinară.

Comisia pentru muncă vă propune adoptarea.

Cine este pentru? 234 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptată.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, precum şi unele măsuri de corelare legislativă.

Legea este ordinară.

Comisia pentru administraţie vă propune adoptarea.

Cine este pentru? 237 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt. Un vot împotrivă.

Aprobat în unanimitate.

Explicarea votului, domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sigur, este foarte bine să procedăm în felul în care reglementează legea aceasta. Eu aş vrea să vă propun să ne gândim foarte serios la o extindere a acestor măsuri, pentru că sunt foarte multe profesii în care avem un deficit în România şi atunci cred că măsuri de emigraţie selectivă pe domenii în care România are nevoie de forţă de muncă şi nu şi-o poate asigura din resurse interne este un lucru cu cap pe care am putea să-l facem.

Vă dau un exemplu: sunt foarte mulţi studenţi care studiază în România, ar dori să rămână aici ca cetăţeni în domenii unde avem deficit, cum ar fi medicina, cum ar fi domeniul tehnologiei informaţiei, sunt şi alte domenii şi care trebuie să treacă prin acelaşi regim complicat al obţinerii cetăţeniei. Cred că aici, unde în mod predictibil avem nevoie de resurse şi în mod predictibil ele ar duce la o, fie o îmbunătăţire a vieţii în România, fie la o creştere economică în România, e bine să facem acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumim şi noi domnului deputat.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2015 privind aprobarea plăţii contribuţiilor Ministerului Justiţiei la organisme internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte.

Comisia juridică vă propune adoptarea acestei legi ordinare.

Cine este pentru? 237 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Aprobat în unanimitate.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi în sistemele de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare.

Legea este ordinară.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea.

Cine este pentru? 237 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Adoptat.

11. Proiectul de Lege privind declararea zilei de 21 martie ca Sărbătoarea Sosirii Primăverii pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane din România - denumită Nawrez.

Nu ştiu dacă am zis bine. Am zis bine, da?

Legea e ordinară.

Comisia pentru drepturile omului vă propune adoptarea.

Cine este pentru? 238 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt. O abţinere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Adoptat.

Domnul deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Varol Amet:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doresc să vă mulţumesc pentru acest vot favorabil ca comunitatea tătarilor turco-musulmani din România să sărbătorească în continuare această zi.

Acest vot de încredere al dumneavoastră ne bucură pe toţi şi dă dovadă de faptul că minorităţile naţionale din România se bucură de un respect deosebit.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Intrăm pe zona de respingeri la legi ordinare.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru agricultură vă propun respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? 239 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

Şi aici Comisia pentru administraţie vă propune respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 238 de voturi pentru.

Abţineri? 8 abţineri.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Aprobată.

14. Propunerea legislativă privind adoptarea unor măsuri pentru protejarea construcţiilor reprezentative pentru România.

Comisia pentru cultură şi Comisia pentru administraţie vă propun respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? 242 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 4.

Aprobată.

15. Propunerea legislativă privind solicitarea, constituirea şi administrarea garanţiilor aferente măsurilor derulate în cadrul Politicii Agricole Comune precum şi pentru modificarea, respectiv abrogarea unor acte normative.

Legea este ordinară.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru agricultură vă propun respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? 240 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Aprobată.

16. Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea caselor de ajutor reciproc.

Comisia juridică împreună cu Comisia pentru muncă vă propun respingerea.

Cine este pentru?

Vă rog, ridicaţi mâna, vă rog frumos.

240 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Aprobată.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (1) al art. 41 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare.

Comisia juridică vă propune respingerea.

Cine este pentru? 240 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Aprobată.

18. Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 4 alin. (5) din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

Comisia juridică vă propune respingerea.

Cine este pentru? 240 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Aprobată.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012.

Comisia pentru industrii vă propune respingerea.

Cine este pentru? 241 de voturi pentru. A intrat domnul deputat Răţoi.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Aprobată.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3, alin. 1, lit. b din Ordonanţa Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi vă propun respingerea.

Cine este pentru? 241 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Aprobată.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3, alin. 1, lit. b din Ordonanţa Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

Şi aici Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi vă propun respingerea.

Cine este pentru? 242 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Aprobată.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 11 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică vă propun respingerea.

Cine este pentru? 241 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. 3 voturi împotrivă.

Aprobată.

23. Propunerea legislativă - Legea Tăcerii.

Comisia pentru administraţie publică vă propune respingerea.

Cine este pentru? 241 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Aprobată.

24. Propunerea legislativă pentru completarea art. 7 din Legea nr. 60 din 1991.

Comisia pentru administraţie publică vă propune adoptarea. Vă propune respingerea, scuzaţi-mă.

Cine este pentru? 242 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Aprobată.

25. Propunerea legislativă pentru completarea art. 33 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României.

Comisia pentru buget vă propune respingerea.

Cine este pentru? 242 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Aprobată.

Explicarea votului, doamna deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Orice anomalie, mai devreme sau mai târziu, va trebui corectată. Regret că astăzi am ales să votăm împotriva unei solicitări care persistă de mai bine de patru ani din partea Comisiei Europene de a pune Legea de funcţionare a Băncii Naţionale a României în acord cu art. 130 din Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene prin care garantăm independenţa politicii monetare şi profesionalizarea Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

Ceea ce cer astăzi cu ocazia acestui vot negativ dat de către Parlament este să grăbim, să cerem BNR-ului să grăbească o propunere nouă care să se conformeze la solicitările raportului de convergenţă şi care spune în anul 2014, la pagina 131, că sunt imperfecţiuni şi incompatibilităţi la art.33 din Statutul BNR, să le revizuiască şi să vină cu o propunere pe care s-o putem agrea politic în Parlament.

Al doilea lucru pe care-l cer cu ocazia acestui vot negativ este ca, în Parlament, la fiecare raport anual al BNR, să facem o audiere publică cu experţi, cu profesori universitari şi academicieni, pentru analiza acelui raport anual al BNR, exact pe sistemul Public Hearing din cadrul Parlamentului European.

Cred că a sosit timpul să discutăm mult mai serios despre responsabilitatea activităţii de supraveghere bancară care este obligatoriu ataşată independenţei politicii monetare. Cu o condiţie, depolitizarea ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamnă.

26. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România.

Comisia juridică şi Comisia pentru apărare vă propun adoptarea.

Cine este pentru?

Vă propune respingerea, scuzaţi! Din reflex.

Cine este pentru? Vă rog frumos să ridicaţi mâna.

238 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Aprobată.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii.

Comisia pentru industrii vă propune respingerea.

Cine este pentru? 239 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Aprobată.

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog să veniţi până la prezidiu, vă rog frumos.

Liderii grupurilor parlamentare, la prezidiu, vă rog frumos.

(Consultări la prezidiu.)

Mulţumesc foarte mult.

Bun. Deci, am luat decizia - Birou permanent imediat după încheierea lucrărilor.

Mai avem două proiecte de lege.

28. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991.

Procedură de urgenţă.

Comisia juridică vă propune adoptarea proiectului de lege.

Legea este organică.

Cine este pentru? 239 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Adoptat.

29. Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2005 privind modificarea şi completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Legea este organică.

Comisia juridică vă propune adoptarea Legii privind respingerea OUG nr. 124/2005.

Cine este pentru? 237 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Sesiunea de vot final s-a închis.

Dragi colegi, vă urez o după-amiază frumoasă!

Ne vedem în comisii.

Biroul permanent, cu prezenţa doamnei director general interimar.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14,02.