Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 11.10.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor şi domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, înlocuit de domnul senator Augustin-Constantin Mitu, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, secretar al Camerei Deputaţilor şi domnul senator Ion Rotaru, secretar al Senatului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, vă rog frumos să luaţi loc în bancă pentru a începe şedinţa de astăzi. (Discuţii la prezidiu.)

Doamnelor şi domnilor, Preşedintele României!

Vă rog frumos să luaţi loc.

Domnule Preşedinte al României,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Onorabili membri ai Corpului Diplomatic,

Distinşi membri ai Parlamentului României, deputaţi şi senatori,

Stimaţi invitaţi,

Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului de astăzi şi vă anunţ că, din totalul celor 547 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa 399.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună de astăzi, stabilită de către Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite deputaţilor şi senatorilor.

Întreb onorata asistenţă dacă sunt obiecţii cu privire la proiectul ordinii de zi.

Dacă nu sunt obiecţii, supun votului ordinea de zi pentru şedinţa comună de astăzi.

Cine este pentru? Rog secretarii să numere.

Nu este niciun vot împotrivă.

399 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Adoptată.

Dacă în legătură cu programul de lucru sunt obiecţii.

Nu sunt.

Supun votului programul de lucru.

Cine este pentru? Cu domnul senator care a intrat, 400 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Pe primul punct al ordinii de zi de astăzi avem mesajul Preşedintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, adresat Parlamentului.

Invit la tribuna Parlamentului pe Excelenţa Sa domnul Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Klaus Werner Iohannis - Preşedintele României:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Stimaţi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic,

Stimaţi invitaţi,

Doamnelor şi domnilor,

Am ţinut să vin în faţa dumneavoastră la un an de la preluarea mandatului de Preşedinte al României, nu pentru a face un bilanţ sec, ci ca gest de normalitate democratică.

Am vorbit atunci, de la aceeaşi tribună, despre direcţiile majore pentru România, despre schimbările de principiu pe care le asum în modul de a face politică în relaţia cu instituţiile şi cu cetăţenii.

Convingerea mea profundă este că marile proiecte ale unei naţiuni pot fi împlinite doar dacă se sprijină pe un fundament alcătuit din valori şi norme de politică asumate. Acest fundament avea nevoie de reconstrucţie. Am dorit, astfel, ca 2015 să fie anul recâştigării normalităţii, în interior şi în exterior. În plan intern, prima mea promisiune a fost un alt fel de a face politică în România, fără scandal, cu respect şi seriozitate. Am considerat că acest lucru începe şi cu preşedintele al cărui rol este să fie generator, nu de tensiune, ci de echilibru.

Recâştigarea normalităţii în interior porneşte de la lucruri foarte simple, redescoperirea dialogului cu şi între partidele politice, deschiderea către societatea civilă, relaţii instituţionale corecte, indiferent de preferinţe sau antipatii personale şi, nu în ultimul rând, transformarea ideii de consultare dintr-una aproape golită de sens într-una reală, cu efecte concrete. În doar un an a devenit deja un lucru firesc să avem consultări, să ne aşezăm la masa dezbaterii: preşedinte, partide, societate civilă.

Ştiu că, de-a lungul acestui an, unii s-au întrebat de ce nu reacţionez la orice subiect, de ce nu intervin în forţă la adresa unor oameni politici cu funcţii în stat, de ce nu răspund la atacuri cu aceeaşi monedă. Sper că, onorând promisiunea de a face politică altfel, am dat răspuns şi acestor întrebări.

Doamnelor şi domnilor,

Anul 2015 a demonstrat că se poate să avem acord larg pe subiecte de interes public, pe probleme care privesc România şi mai ales că un asemenea acord nu rămâne doar pe hârtie sau la nivel declarativ. Prima acţiune a anului a fost semnarea de către toate formaţiunile politice a acordului privind creşterea bugetului pentru Apărare la 2% din PIB până în 2017.

Prin acest gest, România şi-a arătat angajamentul de a fi un furnizor de securitate în regiune, un stat responsabil în raport cu cetăţenii săi şi un partener corect şi proactiv în raport cu aliaţii. Bugetul pentru anul 2016 prevede o primă etapă de creştere, astfel încât în 2017 acest acord să fie respectat.

Tot de o largă majoritate s-a bucurat şi Strategia Naţională de Apărare care este astăzi un document fundamental ce defineşte obiectivele majore ale ţării noastre, nu doar în materie de apărare, ci de securitate naţională, în înţelesul său extins. Pentru prima dată am inclus la acest capitol aspecte şi direcţii de acţiune care ţin de educaţie şi sănătate, de păstrarea identităţii naţionale sau protejarea patrimoniului.

România puternică în Europa şi în lume, aşa cum o definim în Strategia Naţională de Apărare este mai mult decât un deziderat, este un proiect naţional pe care îl construim deja.

Restabilirea normalităţii în politica internă a însemnat şi un alt tip de raportare la Constituţie şi la legi. Am tratat cu toată responsabilitatea atributul promulgării legilor în virtutea principiilor constituţionale şi cu atenţie la impactul fiecărei legi asupra oamenilor, asupra economiei şi asupra societăţii în ansamblul ei.

Pe acest fond am recurs, în mai multe rânduri, la mecanismele permise de legea fundamentală, sesizarea Curţii Constituţionale sau cererea de reexaminare. Mă bucur să constat că, în cazuri importante, precum cel al Codului fiscal, a existat disponibilitatea actorilor politici de a se apleca mai cu atenţie asupra textului legii.

Pe de altă parte, sunt dator să vă spun direct că două lucruri fundamentale încă lipsesc sau nu sunt la nivelul pe care îl cere o democraţie matură: dezbaterea şi rigoarea. Legi importante au intrat în atenţia publică abia după adoptarea lor, odată ajunse la promulgare sau chiar după, ceea ce nu serveşte nici Parlamentului, nici publicului.

Nu există substitut pentru o dezbatere consistentă premergătoare adoptării unei legi, iar aceasta este o responsabilitate de la care Parlamentul nu se poate deroba. În alte situaţii, am fost nevoit să sesizez Curtea Constituţională nu pe fond, ci din cauza lipsei de rigoare, a nerespectării procedurilor şi principiilor constituţionale de legiferare.

La începutul actualei sesiuni parlamentare am vorbit despre aşteptarea generală a publicului ca legile în România să fie mai clare, mai bine argumentate şi să nu se schimbe frecvent. Sunt convins că Parlamentul, ca for legislativ, poate şi trebuie să răspundă acestei aşteptări prin mai multă dezbatere şi mai multă rigoare.

Doamnelor şi domnilor,

Anul 2015. Recâştigarea normalităţii a însemnat şi demersuri în plan extern, mă refer, în mod particular, la restabilirea prestigiului României în exterior, la profilarea sa în cadrul NATO şi al Uniunii Europene şi la întărirea parteneriatelor noastre strategice.

2015 a fost un an în care nu doar am confirmat, ci am adâncit şi transpus în acţiuni şi decizii concrete opţiunile majore ale politicii noastre externe.

Vizitele externe pe care le-am făcut anul acesta, precum şi primirea în România a numeroşi şefi de state şi de guverne au avut tocmai această menire: de a da ţării noastre o voce mai puternică, de a întări relaţii cu aliaţi tradiţionali, de a reface legături strategice, de a ne apropia de state din regiune.

Am avut câteva obiective clare: consolidarea şi extinderea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, întărirea parteneriatelor strategice sau a relaţiilor privilegiate cu state membre ale Uniunii Europene şi NATO, ţări precum Franţa, Polonia, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie şi Turcia, consolidarea raporturilor cu ţările din vecinătate, precum Ucraina, Bulgaria sau Serbia. În acelaşi timp, relaţia privilegiată cu Republica Moldova şi susţinerea parcursului european al acesteia au fost şi vor rămâne o constantă a politicii noastre externe.

Din diverse motive pe care nu doresc să le comentez aici, România s-a aflat într-o oarecare izolare în anii anteriori. Am dorit să schimbăm cu totul această stare de fapt în 2015, ceea ce explică şi dinamica mai mare din acest an în activitatea de politică externă. România este o ţară respectată în NATO şi în Uniunea Europeană care contează în ecuaţia geopolitică şi geostrategică şi care este gata să-şi sume responsabilităţi.

În luna noiembrie am găzduit la Bucureşti reuniunea la nivel înalt a statelor din Europa Centrală şi de Est care a prefigurat Summitul NATO ce va avea loc la Varşovia în vara anului 2016.

Nu în ultimul rând, recâştigarea normalităţii a privit şi românii din diasporă. Sunt bucuros de faptul că promisiunea de a avea o Lege a votului prin corespondenţă a fost respectată şi am speranţa că autorităţile vor asigura întreg cadrul necesar pentru ca votul românilor de peste graniţă să se desfăşoare în cele mai bune şi sigure condiţii în anul care vine.

Nu este o lege perfectă. Probabil că vor fi lucruri de îmbunătăţit în acest mecanism, dar esenţial este faptul că există, a venit la timp şi a rezultat din voinţa clasei politice care şi-a respectat promisiunea făcută cetăţenilor.

Doamnelor şi domnilor,

Se cuvine să nu uităm în acelaşi timp să ne uităm în acelaşi timp la lecţiile anului 2015 şi la ce lipseşte, pentru ca România să fie cu adevărat puternică şi prosperă. Cea mai tragică lecţie a anului 2015 se numeşte "Colectiv". Evenimentul care a îndurerat o naţiune întreagă a scos la iveală probleme ale multor sisteme, unele perpetuate de ani de zile în faţa cărora cu toţii, autorităţi, cetăţeni, într-un moment sau altul, am ridicat din umeri a neputinţă, şi pe care am ajuns să le tolerăm.

Sunt lucruri pe care nu avem dreptul moral să le dăm uitării şi concluzii care trebuie să ne determine să acţionăm şi să fim responsabili.

Cea mai dură concluzie este aceea că, pur şi simplu, corupţia ucide, că se pot pierde vieţi nevinovate dacă nu respectăm legi şi reguli şi dacă noi cu toţii ca societate închidem ochii la încălcarea lor.

O a doua lecţie a anului 2015 este legea schimbării. Nu vorbim despre o nevoie de moment, limitată la o înlocuire de Guvern sau de putere politică, ci de o schimbare profundă a politicului, de o înnoire care să fie pe măsura aşteptărilor şi realităţilor din societate. Între politic şi societate, între clasa politică şi cetăţeni nu are voie să existe o prăpastie. Tocmai de aceea, marea miză a anului 2016 este reconstrucţia încrederii în politică şi în capacitatea sa de a da societăţii direcţia dorită.

Doamnelor şi domnilor,

Se împlinesc în aceste zile 26 de ani de când românii s-au ridicat împotriva regimului comunist. Mai exact, acum 26 de ani, schimbarea a început la Timişoara. S-au ridicat cu forţa şi curajul date de aspiraţia spre libertate. Democraţia s-a câştigat prin jertfă de sânge. Se cuvine să nu uităm şi să preţuim acest lucru nu doar o dată pe an, în decembrie, nu doar cu ocazii speciale, ci zi de zi, respectând principii şi valori în politică şi mai ales având mereu în minte că suntem în serviciul cetăţenilor noştri.

Astăzi, la 26 de ani de la Revoluţie, cel mai bun mod de a onora acel sacrificiu este să reconstruim încrederea şi să facem democraţia mai puternică. Reconstrucţia încrederii în politică este, aşadar, tema pe care o propun în perspectiva anului 2016, reconstrucţia încrederii în instituţiile democratice, în actul politic, în partide şi în cei care le reprezintă, adică în dumneavoastră.

Mă fac astfel purtătorul mesajului de înnoire pe care îl dau, sub diverse forme, concetăţenii noştri. Ca mediator între stat şi societate, este datoria mea să fac acest lucru, dar greul acestei misiuni revine partidelor. Tocmai înnoirea în materie de idei, practici şi oameni este şansa pentru a menţine stabilitatea şi echilibrul sistemului politic. Cred într-un sistem în care stânga şi dreapta sunt reprezentate, în care există spaţiu pentru participare şi competiţie şi nu îmi doresc o politică în care îşi fac loc extremismul, populismul sau radicalismul.

Îmi doresc ca, atunci când se gândesc la politică, cetăţenii noştri să nu o asocieze, la modul general şi nediferenţiat, cu ineficienţa, minciuna sau corupţia.

Îmi doresc ca românii să perceapă politica drept ceea ce e menită să fie: un spaţiu al reprezentării şi deciziei responsabile la care este onorabil şi onorant să participi, iar a face politică, să fie în conştiinţa tuturor un mod prin care îţi serveşti naţiunea.

Pentru toate acestea va fi nevoie de voinţă şi deschidere din partea partidelor politice consacrate şi de curaj şi efort din partea celor care participă pentru prima dată la competiţii electorale.

Reconstrucţia încrederii va mai presupune ceva, de data aceasta, din partea tuturor, nu doar a partidelor politice: să recunoaştem lucrurile bune şi să păstrăm ce funcţionează. Dacă ne dorim o construcţie durabilă, va trebui să evităm capcana lui "nimic nu este bun".

Să nu ne condamnăm instituţiile pentru culpa individuală sau lipsa de corectitudine a unor persoane şi să respingem tentaţia radicalismului şi a suspiciunii permanente.

Am convingerea că românii vor dovedi înţelepciune şi echilibru.

Doamnelor şi domnilor,

Anul 2016 va aduce şi alte tipuri de provocări decât cele care ţin de competiţia electorală şi de reformarea politicii.

Aştept de la noul Cabinet, aşa cum cred că aşteaptă mulţi români o guvernare responsabilă. Acest Executiv se află în faţa unei importante provocări, dar, în acelaşi timp, şi a unei mari şanse de a arăta că se pot lua decizii şi se pot derula proiecte în funcţie de priorităţi, obiective nu de interese electorale de moment.

Cred că atitudinea responsabilă faţă de banul public şi găsirea unor soluţii eficiente la nevoile reale ale societăţii sunt liniile directoare ale mandatului acestui Guvern, aşteptate de toată lumea.

Îmi doresc o creştere economică despre care să nu vorbim doar în termeni statistici şi de date, ci una care să se reflecte în viaţa de zi cu zi, în nivelul de trai al fiecărui român. Ştiu că oamenii aspiră la o viaţă mai bună pentru ei şi copiii lor, pentru generaţia viitoare. Aceasta este sau ar trebui să fie, în definitiv, finalitatea oricărei politici. O Românie puternică ştie să investească, să creeze valoare adăugată, să atragă bani europeni şi să genereze locuri de muncă.

Îmi propun ca în anul 2016 să am în atenţie domenii cruciale pentru viitorul acestei naţiuni, precum sănătatea şi educaţia.

Am lansat, în acest an, ideea unei largi consultări pe tema educaţiei, care să aducă laolaltă autorităţi, profesori şi elevi, şcoli şi universităţi, societate civilă şi pe toţi cei interesaţi. Anul 2016 va fi dedicat unei dezbateri aşezate şi consistente pe tema educaţiei din care să rezulte o viziune de ansamblu şi direcţiile majore pentru viitorul sistemului de învăţământ din România.

Cred că România educată trebuie să devină un nou proiect de ţară pe care să-l asumăm şi să-l ducem la bun sfârşit.

În perspectiva împlinirii a 100 de ani de modernitate, educaţia va fi fără îndoială o temă centrală.

Din acest punct de vedere, aniversarea centenarului Marii Uniri în 2018 va trebui să fie nu doar un moment festiv, ci unul în care să asumăm marile direcţii de dezvoltare ale României pentru secolul următor.

România educată - ca proiect de ţară - ar trebui să fie una dintre aceste direcţii, ea incluzând nu doar sistemul de învăţământ, ci şi încurajarea culturii, inovării şi cercetării, stimularea creativităţii şi aprecierea performanţei.

Doamnelor şi domnilor,

Despre anul 2015 s-ar putea spune multe, iar, peste ani, istoricii şi analiştii vor avea perspective diferite. S-ar putea spune că a fost anul în care pentru prima dată în România s-a introdus votul prin corespondenţă. A fost anul unei schimbări de Guvern şi al instalării unui cabinet de tehnocraţi.

Ceea ce mi-aş dori eu ca peste timp să se spună despre 2015 este însă altceva: că a fost anul în care a început schimbarea modului de a face politică în România, anul care a însemnat deschiderea către societate şi începutul înnoirii clasei politice. Este timpul schimbării. Depinde de noi toţi dacă răspundem la aceste aşteptări ale societăţii.

Vă invit să fim împreună în acest demers pentru a reconstrui încrederea în instituţiile democratice şi în capacitatea politicii de a produce lucruri bune pentru cetăţeni.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumim Excelenţei Sale, domnului Preşedinte al României, Klaus Werner Iohannis, pentru mesajul adresat Parlamentului României.

Doamnelor şi domnilor, vă propun o pauză de 10 minute şi după aceea continuăm ordinea de zi.

PAUZĂ

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dragi colegi,

Vă rog să vă invitaţi colegii în sală. La ora 12.00 începem dezbaterea punctului următor al ordinii de zi.

Secretarii de şedinţă... vicepreşedintele Senatului, o să-l invit la prezidiu.

Liderii grupurilor parlamentare, o să-i rog frumos să-şi invite colegii în sală. Liderii grupurilor parlamentare de la Cameră şi membrii Biroului permanent, Birou permanent al Camerei după şedinţa de plen reunit. (Discuţii la prezidiu.)

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos să vă invitaţi colegii în sală pentru a începe... pentru a continua şedinţa grupurilor reunite de la Cameră şi de la Senat. (Discuţii la prezidiu.)

Vicepreşedintele Senatului... un vicepreşedinte din partea Senatului, pentru a conduce lucrările.

Este ora 12.00 - aşa am promis - fix.

Dragi colegi, o să vă rog frumos să luaţi loc în bancă, pentru a continua lucrările.

Membrii Guvernului, o să-i rog frumos să ia loc în băncile stabilite pentru Guvernul României.

Dacă o să-i rog pe onorabilii parlamentari să ia loc în bancă, credeţi că fac o greşeală?

Domnule senator Mutu, domnule Andea, vă rog frumos. Domnule Săpunaru, vă rog frumos. Domnule Toma, domnule Bănicioiu, vă rog frumos, haideţi să începem şedinţa.

Membrii Grupului parlamentar al UDMR, acelaşi lucru. Vă rog frumos, haideţi să începem şedinţa.

Domnule Mutu, v-am rugat frumos.

Haideţi să începem şedinţa, domnule Tudorache.

Mulţumesc foarte mult, dragi colegi.

Liderii grupurilor parlamentare, dacă se poate, o consultare cu conducerea acestei şedinţe în plen. Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos să veniţi până la prezidiu.

Vă informez... continuăm lucrările cu punctul 2 al ordinii de zi, având votul final asupra iniţiativelor legislative dezbătute în şedinţele comune în zilele de 14 şi 15 decembrie.

(Discuţii la prezidiu cu liderii grupurilor parlamentare.)

Dragi colegi... dragi colegi, s-au desprins două concluzii după discuţia cu liderii grupurilor parlamentare.

Prima - conform art. 45 din Regulamentul şedinţelor comune, o să vă supun la vot să folosim votul deschis cu ridicare de mâini pentru Legea bugetului de stat şi pentru Legea asigurărilor sociale. Asta este prima chestiune.

Cea de-a doua - având în vedere că este bugetul de stat şi, conform Regulamentului, primul ministru mai are câteva zeci de minute şi poate să ia cuvântul la finalul votului, grupurile parlamentare o să vă propună şi o să vă supun la vot ca fiecare grup parlamentar, până se reglementează Regulamentul şedinţelor comune, să poată să aibă o intervenţie de cinci-şase minute cu privire la Legea bugetului de stat şi la Legea bugetului asigurărilor sociale. Dacă doresc.

Primul lucru pe care vi-l supun la vot este modalitatea de vot. Vă supun votului să votăm astăzi deschis, prin ridicarea mâinii.

Cine este pentru?

Scrie în Regulamentul Camerei Deputaţilor... în Regulamentul şedinţelor comune, art. 45, dar trebuie să vă supun la vot. Aceasta este obligaţia preşedintelui de şedinţă.

Rog secretarii să numere.

297 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

De la prezidiu: Două voturi împotrivă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Care e al doilea?

Două voturi împotrivă.

Adoptat.

Vă supun votului ca grupurile parlamentare, indiferent de mărime, să aibă o intervenţie de cinci-şase minute.

Cine este pentru? 301 voturi pentru.

Abţineri? Au intrat patru colegi. Nu sunt.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Mulţumesc foarte mult.

Doamnelor şi domnilor, supun votului Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2016 în ansamblul său.

Voturi pentru? Rog secretarii să numere. (Discuţii la prezidiu.)

308 voturi pentru... 309 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Din sală: Ba da, sunt.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Voturi împotrivă? 13 voturi împotrivă, cu colegii de acolo, cei doi colegi.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu (din sală):

Am spus că sunt abţineri.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am întrebat, dar n-aţi fost atent.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu (din sală):

Am ridicat mâna.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu, nu. Aţi ridicat mâna la "împotrivă".

Mulţumesc foarte mult.

Dacă grupurile parlamentare doresc să explice votul. UDMR-ul?

Grupul parlamentar al UDMR are cuvântul.

Domnule deputat, vă rog frumos.

Se pregăteşte Partidul Naţional Liberal.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Bună ziua!

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

La dezbateri generale am făcut o afirmaţie, că Grupurile parlamentare UDMR vor decide asupra poziţiei faţă de cele două legi, a bugetului de stat, respectiv a bugetului asigurărilor de stat, după o discuţie. Şi, după cum am anunţat la discuţii generale, considerăm noi că acest buget, această lege a bugetului are şi aspecte bune, şi aspecte rele sau, să fiu în asentimentul unui coleg, are şi aspecte pozitive, respectiv negative.

Noi am votat "da" pentru aspectele pozitive. Şi o să subliniez câteva pe care le considerăm noi că sunt pozitive.

O atenţie mai mare acordată investiţiilor în infrastructura rutieră. Şi, bineînţeles, cred că mulţi dintre dumneavoastră ştiu că vorbesc despre autostrada Transilvania. Cu toate că noi ne-am aşteptat la o sumă de vreo 680 de milioane de lei, a fost alocată suma de 575 de milioane. E o sumă căreia, dacă reuşim s-o cheltuim în timpul anului 2016, i se va vedea şi rezultatul.

Sperăm că noua formulă de echilibrare a bugetelor locale o să aibă un succes mai mare decât am avut în 2015.

Sperăm că readucerea în rolul lor a consiliilor judeţene în a echilibra bugetele locale, comunale, orăşeneşti, municipale este un semn bun, este un semn pozitiv spre descentralizare.

Alocările pentru educaţie, cu toate că nu sunt la nivelul aşteptărilor, nu sunt la nivelul celor şase procente din PIB, totuşi, din afirmaţiile domnului ministru, sperăm că această anvelopă bugetară va fi suficientă pentru ducerea la îndeplinire a celor prevăzute în Legea educaţiei.

Salutăm alocările sumelor pentru sprijinirea activităţii organizaţiilor minorităţilor naţionale.

Şi o singură frază despre Legea bugetului de asigurări sociale. Este un act de curaj din partea Guvernului că al doilea an consecutiv nu respectă Legea pensiei în calcularea punctului de pensie, ci are curajul să mărească. Avem o creştere de la 4,3%, cât ar rezulta din formula aplicată, la 5%, pentru care noi am considerat că vom vota această lege.

Mulţumesc mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Eugen Nicolăescu, liderul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor.

Domnule deputat, aveţi cinci-şase minute.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnilor preşedinţi ai Parlamentului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Ce cred că este important acum? Este important să spunem public tuturor cetăţenilor ţării noastre că România avea nevoie de un buget pentru anul viitor, iar astăzi, prin votul Parlamentului, îl are.

Cred că, de asemenea, important este să spunem că sunt fonduri bugetare care reprezintă modul în care economia românească funcţionează şi, în acelaşi timp, că o parte din dorinţele Partidului Naţional Liberal - şi cred că ale întregului popor - se regăsesc parţial în acest buget. Mă refer la alocări mai mari pentru sectoare importante, cum ar fi educaţia, cum ar fi sănătatea şi cum ar fi investiţiile, cele care trebuie să ne asigure dezvoltare durabilă şi, mai ales, să asigure locuri de muncă pentru cetăţenii români.

Multe sondaje de opinie ne-au arătat că principala preocupare a cetăţenilor o reprezintă locurile de muncă. De aceea, eu cred că investiţiile trebuie tratate cu toată seriozitatea şi pe mai departe şi îl rog pe primul ministru, rog miniştrii din Cabinet, pe măsură ce se va executa bugetul şi dacă vor fi, într-adevăr, acele încasări care se preconizează, toate disponibilităţile să se ducă, evident, către investiţii. În felul acesta putem crea valoare adăugată şi putem să le asigurăm oamenilor o speranţă că îşi vor putea realiza bucurii, aşteptări, prin munca lor, din veniturile câştigate din munca lor.

Partidul Naţional Liberal a votat acest buget, chiar dacă el nu este întru totul corespunzător aşteptărilor şi modului în care noi vedem un buget al României în anul 2016. Dar la dezbaterile generale am ridicat o serie de idei, o serie de probleme, o serie de solicitări şi am constatat că a venit un răspuns prompt, un răspuns corect şi sper ca domnul Cioloş, încă o dată, să se ţină de cuvânt şi aceste lucruri să se îndeplinească. Este un motiv în plus pentru care am luat decizia să votăm acest buget.

Dar, aşa cum am spus şi la dezbaterile generale, o mai spun o dată şi astăzi.

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Aveţi o responsabilitate imensă, nu în faţa noastră, a Parlamentului, neapărat, ci în faţa cetăţenilor acestei ţări. Responsabilitatea dumneavoastră este să nu-i dezamăgiţi, să nu-i minţiţi pe oameni. Şi-au pus aşteptări imense în dumneavoastră şi noi v-am dat acest vot de încredere tocmai că vrem să nu ştirbim din aşteptările şi speranţele oamenilor.

Vă mai atenţionez o dată şi îmi cer scuze pentru acest cuvânt, dar cred că este potrivit. Anul 2016 este un an foarte greu pentru toată lumea, iar pentru dumneavoastră, cu atât mai mult. Este un an plin de ispite. Vorbesc că este un an electoral. Dovediţi că banul public nu se va duce pentru nicio cheltuială electorală, că banul public va fi consumat exact cum scrie în buget.

Vă doresc succes şi vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat Liviu Dragnea, preşedintele partidului.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În legătură cu Proiectul bugetului de stat şi al bugetului asigurărilor sociale, care a fost votat astăzi, noi apreciem că Guvernul condus de premierul Dacian Cioloş a luat în considerare deciziile de politică economică ale Guvernului PSD-UNPR-ALDE privind reducerea fiscalităţii şi majorarea veniturilor populaţiei, aprobate de Parlament, precum şi că a ţinut cont, în mod serios, de proiectul de buget lăsat şi pregătit de Guvernul anterior.

Principalele măsuri susţinute de PSD şi aliaţii săi au urmărit stimularea mediului de afaceri şi a creşterii economice prin măsurile pe care le ştiţi şi pe care le reamintesc:

• neimpozitarea profitului reinvestit;
• reducerea cu cinci puncte procentuale a contribuţiilor la asigurări sociale din partea angajatorilor;
• reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%, precum şi a cotei generale de TVA de la 24% la 20%;
• reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%.

Totodată, am avut ca prioritate adoptarea unor reglementări care să genereze creşterea puterii de cumpărare a cetăţenilor.

De subliniat faptul că reducerea TVA la alimente cu 15 puncte procentuale a contribuit decisiv la creşterea consumului de bunuri alimentare de către cetăţeni, aceasta, deoarece scăderea TVA s-a concretizat aproape integral în diminuarea preţurilor finale la cumpărători, efect care se menţine şi astăzi, ceea ce dovedeşte justeţea şi eficienţa acestei decizii economice.

Pentru repartizarea mai echilibrată şi echitabilă a creşterii economice realizate, Guvernul PSD-UNPR-ALDE a folosit intensiv mecanismul creşterii salariului minim. Dacă în 2009 salariul minim era de 600 de lei, în 2013 a crescut la 800 de lei, iar în semestrul II/2015 acesta a ajuns la 1 050 de lei, respectiv cu 75% mai mult decât în 2009.

Creşteri anuale între 70 şi 140 de lei ale salariului minim, respectiv între 10 şi 16%, în perioada 2013 - 2015, au susţinut majorări între 5 şi 9% ale salariului mediu brut. Dacă aceste decizii nu ar fi fost adoptate, repartiţia venitului naţional între salarii şi profitul angajatorilor ar fi fost şi mai accentuată în defavoarea angajaţilor.

Necesitatea utilizării mai accentuate a salariului minim ca instrument de politică economică a fost determinată de faptul că, să nu uităm, în anul 2010, Guvernul de dreapta, PDL, a modificat Codul muncii de o manieră care a condus la slăbirea substanţială a puterii de negociere a salariaţilor.

Pentru a asigura transparenţa şi predictibilitatea în raport cu toţi actorii sociali, evoluţia salariului minim a fost inclusă în programul economic asumat de Guvernul anterior. Dorim să subliniem, de asemenea, că prin creşterea în ultimii ani a salariului minim nu a fost afectată competitivitatea economică a României, întrucât în această perioadă România a înregistrat cea mai mare creştere economică dintre statele Uniunii Europene, iar intrările de capital străin au crescut în fiecare an.

De asemenea, exporturile au sporit, deficitul de cont curent reducându-se de la 4,5% în 2012 la 0,5% în 2014 şi, conform estimărilor, sub 1% în 2015.

O creştere economică care se realizează inadecvat reprezintă un proces nesustenabil din punct de vedere social şi care va genera tensiuni nedorite de nimeni.

În cazul în care salariul minim se menţine la nivelul actual, de 1 050 de lei lunar, creşterea prognozată a productivităţii muncii în 2016 va fi de 5,5%, care va fi mult superioară creşterii remunerării salariaţilor cu doar 1%.

Pornind de la aceste considerente, după calculele noastre, în cazul în care salariul minim se va majora în prima parte a anului 2016 la 1 200 de lei lunar, se va menţine în continuare corelaţia economică adecvată dintre creşterea productivităţii muncii şi creşterea salariului mediu, în sensul că productivitatea va creşte mai mult decât salariile.

Deşi PSD şi aliaţii săi politici au redus fiscalitatea prin diminuarea contribuţiilor sociale, a TVA la alimente şi neimpozitarea profitului reinvestit, ponderea veniturilor bugetare în produsul intern brut a crescut de la 31,4% în 2009 la 32,1% din PIB în 2014 şi, conform estimărilor, la 32,3% în 2015. Aceste evoluţii pozitive s-au înregistrat, în primul rând, datorită combaterii ferme a evaziunii fiscale şi creşterii, pe acest fond, a gradului de conformare a contribuabililor. Astfel, veniturile din economia internă cresc uşor, de la 30,3% în 2009 la 30,5% estimat în 2015.

Anul 2016 reprezintă deja al treilea an din cei şapte ai cadrului bugetar al Uniunii Europene 2014 - 2020, iar în cazul în care nu se va demara urgent absorbţia fondurilor europene din acest exerciţiu bugetar, România poate pierde importante resurse destinate dezvoltării economico-sociale.

În ceea ce priveşte lucrările de investiţii, guvernarea PSD-UNPR-ALDE a stabilit obligaţia prioritizării acestora, astfel încât proiectele începute să poată să fie finalizate în timp, în raport cu efectul de multiplicare pe care îl generează asupra activităţii economice şi cu importanţa lor socială. De aceea, vă sugerăm să operaţionalizaţi structurile din cadrul Ministerului Finanţelor Publice înfiinţate în scopul prioritizării investiţiilor şi monitorizării eficienţei cheltuielilor publice, cu informarea periodică asupra rezultatelor obţinute în aceste domenii.

În concluzie, cu menţiunile făcute anterior, considerăm că bugetul pe anul 2016 răspunde într-o mare măsură obiectivelor economico-sociale actuale, iar pentru realizarea unui deficit cât mai mic în execuţie, sugerăm Guvernului Cioloş să asigure continuarea combaterii ferme a evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea colectării veniturilor din economia internă, concentrarea deosebită pentru absorbţia fondurilor europene, utilizarea cât mai eficientă a fondurilor publice în cadrul execuţiei bugetare şi adoptarea unei decizii cât mai urgente privind data la care se va realiza creşterea salariului minim.

În aceste condiţii, Grupurile parlamentare ale PSD au votat acest buget.

Vă doresc succes, domnilor! (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Orice stat deţine două pârghii importante, pârghia fiscală şi bugetul, cu care poate transforma societatea într-o direcţie sau alta.

Noi am votat bugetul acesta. O să vă spun de ce şi o să vă spun şi cu ce speranţe l-am votat, pentru că doar a avea un buget configurat într-un anumit fel nu este în mod automat o garanţie că efectele lui în societate vor fi similare cu felul în care el a fost configurat.

Înainte de orice, vreau să vă spun că, din punctul de vedere al zonei de care se ocupă grupul nostru parlamentar cu precădere, şi anume cea a dezvoltării etnicităţii, e un buget bun, absolut mulţumitor, atât din punct de vedere al valorilor, cât şi din punct de vedere al conţinutului.

Zonele care încep să fie îngrijorătoare, dacă coroborăm bugetul cu fiscalitatea, încep să fie cele din zona IMM-urilor. Şi, aici, aş vrea să vă rog, domnule prim-ministru, să aveţi grijă ca IMM-urile să nu fie afectate de o serie de măsuri fiscale, în special, care există în momentul de faţă şi care, aşa cum se prezintă, le vor afecta în rău.

Este un buget care este orientat spre învăţământ şi cercetare mai mult decât bugetele din trecut, şi ăsta este un lucru extrem de pozitiv, dar vreau să vă rog, domnule prim-ministru, domnule ministru al educaţiei, ca aceste fonduri care există în buget să aibă efect în zonele în care educaţia este cu adevărat educaţie, pentru că ne-am umplut şi de forme de învăţământ care doar oferă diplome. Şi vreau să vă rog ca să fie dirijate în zona în care cercetarea să fie, într-adevăr, cercetare, şi nu în finanţarea de monografii cu ce se făcea în anii ’70.

Ar fi un pas important pe care l-am putea face, pentru că, până la urmă, educaţia şi cercetarea sunt... fac parte din acea zonă extrem de importantă, care duce la creşterea nivelului de trai într-o naţiune.

Şi, pentru că tot vorbesc de nivelul de trai, noi tot vorbim de locuri de muncă, dar uităm un lucru care este mult mai important decât locurile de muncă, şi anume uităm să vorbim de productivitatea muncii. În toată zona Euroatlantică se vorbeşte din ce în ce mai puţin despre asta şi am să vă spun de ce. O creştere cu 5% a productivităţii muncii înseamnă dublarea nivelului de trai într-o generaţie. În momentul în care lucrul ăsta s-a întâmplat pe planeta Pământ, în anii ’50, şi dublarea nivelului de trai s-a întâmplat pe planeta Pământ, şi în zona Statelor Unite, şi în Europa, şi în Japonia. Acum, în aceste trei zone, creşterea productivităţii muncii e de doar 2% pe an.

Pentru noi, ca să putem creşte cu adevărat nivelul de trai al populaţiei, prima grijă trebuie să fie creşterea productivităţii muncii. Şi poate că instrumentele pe care le avem acum la dispoziţie, şi fiscale, şi financiare, ele ne pot ajuta să facem asta. Poate vor fi folosite să facem lucrul ăsta.

Cred că cecul în alb de care vorbeam la început poate fi liniştit prelungit, cel de încredere în Guvern, dar cu rugămintea ca această grijă mare faţă de efectul pe care-l pot avea în lumea reală acest buget şi Codul fiscal să fie preocuparea principală, pentru că, da, bugetul pare îndestulător pentru foarte multe lucruri, dar este important ca ele să aibă efectul pe care ni-l dorim, maximizat!

Şi ultimul lucru pe care vreau să vă rog, domnule prim-ministru, este: mare atenţie la calitatea celor care gestionează nu la nivel central, ci în zonele extrem de capilare, fondurile europene! Sunt foarte mulţi oameni acolo - şi vă spun din nenumărate experienţe triste de care am auzit - care nu îşi ştiu meseria. Nu au rea-voinţă, nu au, dar nu ştiu ce trebuie făcut! Şi acolo trebuie produsă rapid o schimbare, pentru că, altfel - de acolo începe absorbţia -, altfel, vom continua să avem absorbţie scăzută, vom continua să vedem organizaţii falimentate din incompetenţa celor care gestionează la nivelul de jos fondurile acestea şi vom continua să avem senzaţia că ele mai mult fac rău decât bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule lider.

Grupul parlamentar ALDE, preşedintele Senatului, domnul senator Călin Popescu-Tăriceanu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi parlamentari,

Suntem la o nouă inovaţie de tehnică parlamentară. Avem, în ultima vreme, multe inovaţii politice: Guvern tehnocrat, acum facem dezbaterile după vot!

Vă atrag atenţia că dezbaterile, în mod normal, aveau loc înainte de vot şi explicaţia votului era, oarecum, secundară. Dar, în fine, îmi asum vina de a nu fi fost prezent aici mai devreme, în sală.

Eu îmi imaginam că astăzi suntem totuşi la cea mai importantă dezbatere politică într-un an, pe legea fundamentală a bugetului, lege care, aşa îmi imaginez eu - şi bănuiesc că şi mulţi dintre dumneavoastră -, ar fi trebuit să ne dea o imagine clară, foarte clară pe care acest Guvern o are pentru viitorul României. Cu alte cuvinte, ar trebui să desenăm prin buget ce fel de Românie vrem. Astăzi, ar trebui să discutăm, aş spune, despre acest lucru în principal, cum clădim acest viitor, dar, bineînţeles, în condiţiile în care ne-am stabilit nişte priorităţi.

Vreau să mă refer la faptul că, cu puţin timp în urmă, în programul pe baza căruia a fost învestit Guvernul condus de domnul prim-ministru Cioloş, nu-mi amintesc exact numărul versiunii, programul exprima dorinţa şi intenţia unui proiect economic care să se întindă pe durata a 10 ani, poate vă mai amintiţi acest lucru.

Dacă ar fi însă să coborâm în domeniul concretului, o să constatăm că în proiectul de buget sunt o serie de lucruri care mie mi se pare anomalii, şi anume: sistemul de apărare primeşte de două ori mai multe fonduri decât sistemul naţional de educaţie, cercetare şi inovare luate împreună, iar serviciile secrete, bineînţeles, de patru ori mai multe fonduri decât cultura şi patrimoniul naţional. E interesant, nu?! Întărirea structurilor de forţă ale statului - de altfel, destul de tari, după cum le vedeţi şi în prezent - este infinit mai bine subvenţionată decât demnitatea şi creativitatea cetăţenilor. Dreptul acestora la o viaţă autonomă, responsabilă, împlinită şi rodnică păleşte în faţa dorinţei statului de a-şi spori puterea de control asupra vieţii cetăţenilor.

Am să vă citez spusele unui profesor universitar de drept care remarca că numărul interceptărilor efectuate de serviciile secrete cu motivaţia "siguranţă naţională" a crescut exponenţial de parcă am fi un popor de terorişti.

Aşadar, asistăm că suntem ascultaţi de-a valma ziarişti, oameni de afaceri, simpli cetăţeni, de parlamentari nu mai vorbesc, cred că n-a scăpat unul dintre dumneavoastră neascultat. În fine, de cele mai multe ori, toate aceste interceptări nu au nicio legătură, evident, cu siguranţa naţională.

În aceste condiţii, nu este de mirare că bugetele instituţiilor de forţă ale statului cresc cu rapiditate, dar este de mirare că noi, Parlamentul, asistăm, aş spune, indiferenţi, aproape neputincioşi, la aceste fenomene nocive la adresa democraţiei şi drepturilor omului.

Vă propun însă o analiză mai cuprinzătoare a bugetului pe 2016. Şi eu cel puţin am constatat, poate şi dumneavoastră, că ne proiectează spre o Românie pe care nu mi-aş dori-o, o Românie de rangul doi, la periferia Uniunii Europene. O Românie furnizoare de muncă... de forţă de muncă ieftină, aproape ca o ţară de lumea a treia. Acest lucru, sigur că este întărit şi de spusele binecunoscute ale ministrului de finanţe.

Mi-aş fi dorit un buget aşa încât să văd în anii următori o altfel de Românie, o Românie prosperă, care să se apropie de nivelul de viaţă mediu al Uniunii Europene. Sigur că ceea ce vedem este mai degrabă că ni se propune o Românie de doi lei, o Românie în care oamenii pot să fie plătiţi cu doi lei, cum sunt plătiţi în alte ţări! (Aplauze.)

Nu pot să evit subiectul salariului minim care, sigur, nu face obiectul direct al bugetului, ştim bine, el este rezultatul unei decizii a Guvernului sau poate să fie rezultatul unei decizii a Guvernului, dar cred că, aici, această formulă nefericită ne-a pus pe mulţi pe gânduri, pentru că ne dăm seama că sunt unii înalţi responsabili în România de astăzi care nu înţeleg care este rolul, probabil, al ţării noastre în Uniunea Europeană.

Noi vorbim despre o Românie puternică şi despre o Uniune Europeană omogenă. Nu putem să vorbim de o Românie puternică, cu salarii de 2 lei! Sigur că unii îşi ridică problema dacă nu cumva competitivitatea economiei va scădea. Dacă vreţi să continuăm cu o Românie în care argumentul principal de competitivitate este salariul scăzut, ca-n ţările din lumea a treia, atunci, continuaţi aşa!

Domnule prim-ministru, vă cer, în faţa Parlamentului, să consideraţi la modul cel mai serios majorarea salariului minim la 1 200 de lei, în aşa fel încât România să nu mai fie atractivă pentru investitori din cauza salariilor scăzute, ci să obligăm investitorii să vină, să investească în echipamente, în tehnologii, în formare profesională, pentru ca România să fie competitivă prin calitatea produselor şi serviciilor cu valoare adăugată ridicată, şi nu prin forţa de muncă ieftină. (Aplauze.)

Nu în ultimul rând, cred că majorarea salariului minim la 1 200 de lei va pune într-o situaţie de normalitate ceea ce se prefigurează de la 1 ianuarie, şi anume ca salariul minim în sectorul bugetar să ajungă mai mare decât în sectorul privat. Şi atunci, sigur că am fi chiar de râsul tuturor.

Bun! Ce vreau să vă spun în continuare? La un buget care-şi propune nişte ţinte clare de creştere şi dezvoltare şi care ajută România să se transforme într-o ţară aşa cum v-am spus, o ţară puternică, o ţară demnă, nu aş fi avut niciun fel de reţinere să vorbesc cu colegii mei şi să dăm votul în favoarea acestui buget. Văd însă că actualul buget condamnă, mai degrabă, România la stagnare şi la un rol minor, pe care cel puţin noi nu-l putem accepta.

Am să vă dau un exemplu concret, pentru că ştiu că sunteţi, domnule prim-ministru, familiar cu problemele de agricultură: Legea nr. 269/2015, care abordează strategia în domeniul irigaţiilor şi al agriculturii, prevede o alocaţie de 645 de milioane de lei pentru anul viitor. Prin bugetul pe care ne-am grăbit să-l votăm s-au alocat 130 de milioane de lei. Atât visul fermierilor, cât şi visul nostru de a vedea o agricultură performantă, o agricultură care, într-adevăr, să aducă o contribuţie importantă la produsul intern brut, evident că nu se poate realiza.

Ce vreau să vă spun în încheiere: mi-aş fi dorit ca acest buget să fie construit cu totul şi cu totul altfel şi, poate, e un bun moment să reflectăm asupra acestei probleme. Bugetul se construieşte pornind de la obiective. Care sunt obiectivele de dezvoltare ale României? După ce am stabilit aceste obiective, care pot să fie, de exemplu, învăţământ performant, asta neînsemnând că facem investiţii sau alocăm bani numai pentru salariile profesorilor, ci pentru calitatea învăţământului şi pentru infrastructură. Vrem să facem un sector de sănătate modern, cu echipamente, cu un nivel ridicat de îngrijiri medicale...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule senator, sunt nevoit să vă întrerup, aţi depăşit cu 3 minute timpul acordat grupurilor parlamentare.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc.

Am să închei imediat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă atrag atenţia că trebuie să încheiaţi.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Am să închei imediat.

Vrem să facem un sector energetic performant? Vrem să facem o economie competitivă, care să ducă România cât mai aproape de criteriile nu nominale de convergenţă, ci reale de convergenţă? Ei, bine, pornind de la aceste deziderate se construieşte bugetul. Bugetul nostru este construit exact invers: Ministerul de Finanţe strânge solicitările diferitelor ministere şi le dă mai mult sau mai puţin, în funcţie de influenţa pe care o are fiecare.

Acesta este bugetul pe care l-am votat astăzi şi este regretabil acest lucru, pentru că, în acest fel, mi se pare evident că bugetul seamănă mai de grabă cu un fel de mâncare cu carne cu varză. E adevărat că varză, poate, de Bruxelles, dar să ştiţi că nu mă încântă lucrul acesta! (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos, domnule preşedinte, aţi ajuns la 10 minute.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

E perfect.

În încheiere, ce vreau să vă spun e un mesaj de supărare şi de regret, pentru că votul de astăzi reflectă într-un fel rolul pe care Parlamentul şi-l asumă în dezbaterea publică şi în luarea deciziilor de politici în România: un rol care este din ce în ce mai decorativ, prin faptul că pune pe primul plan viteza în locul seriozităţii, profunzimii şi al responsabilităţii.

Nu aşa reclădim încrederea în instituţii, nu aşa reclădim încrederea în clasa politică, în partide sau în stat. Vă rog să reflectaţi şi, poate, e bine să ne schimbăm această abordare cât mai repede, în aşa fel încât să nu ne trezim la un moment dat că e prea târziu.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule senator.

Înainte de a vă da cuvântul, daţi-mi voie să explic o procedură parlamentară, pentru că v-a lăsat sentimentul că această procedură acordată grupurilor parlamentare a fost făcută ilegal.

În momentul în care un lider de grup parlamentar sau un om care are o funcţie în Biroul permanent al uneia dintre Camere face o astfel de afirmaţie, daţi-mi voie să explic care sunt procedurile Regulamentului şedinţelor comune.

(Domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)

Doamnelor şi domnilor,

De 25 de ani, Birourile permanente reunite acordă - pentru moţiuni de cenzură şi pentru votarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale - 50 de minute Guvernului, şi grupurilor parlamentare un anumit număr de minute pentru a interveni la începutul dezbaterii generale.

Nici în Regulamentul şedinţelor comune, nici în Regulamentul fiecărei Camere nu este stabilită această procedură. Singura procedură pe care o avem este cea prin care acordăm fiecărui parlamentar dreptul de a explica votul, după ce se face votul final.

În momentul în care - spuneam şi ieri - eşti participant la actul decizional, eşti membru al Parlamentului şi faci astfel de afirmaţii de la acest prezidiu, este clar că credibilitatea instituţiei scade, pentru că tu, ca deputat sau ca senator, spui ceva împotriva regulamentului şi a cutumelor care sunt în toate parlamentele naţionale.

De aceea, o să rog Comitetul liderilor să facă o modificare în Regulament, astfel încât să avem o trimitere clară la un articol cu privire la luările de cuvânt. Luările de cuvânt la final, după explicarea votului, pot depăşi 2 minute, dacă liderii grupurilor parlamentare propun o altă procedură, este permis de... şi cu votul plenului reunit. Şi-n fiecare Cameră se poate face acest lucru. Este reglementat şi nu se încalcă Regulamentul.

Dar este condamnabil, aşa cum am spus şi ieri... câteodată, ne face plăcere să ne acuzăm colegii că încalcă Regulamentul, fără să ne uităm care sunt prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor sau al şedinţelor comune.

Vă mulţumesc foarte mult.

(Domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, revine la prezidiu.)

Are cuvântul, din partea Grupului PND, domnul deputat Fenechiu.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aprobarea de astăzi a prezentului... a bugetului, în forma propusă de Guvern, uşor amendată în Comisia de buget, finanţe, nu face nimic altceva decât să conducă la perpetuarea, pe termen mediu şi lung, a principalelor erori practicate de mai toate guvernele din ultimii 25 de ani, care au dus România pe ultimul loc în rândul ţărilor Uniunii Europene sub aspectul performanţelor economice şi sociale. Mă refer aici la faptul că, în mai toate bugetele postdecembriste, prioritatea guvernelor a constat în rezolvarea problemelor urgente şi curente. Nimic, nicio măsură sustenabilă pe termen mediu şi lung. Or, România - credem noi - nu poate recupera decalajul faţă de ţările Uniunii Europene cu măsuri pe termen scurt, aşa cum ne place nouă să le spunem: cârpeli.

Conform datelor Eurostat, România se poziţionează, din punct de vedere al veniturilor bugetare, pe ultima poziţie faţă de celelalte state ale Uniunii. Din cauza acestui derapaj în materie de finanţe publice, România a amânat, timp de 25 de ani, măsurile de reformă, investiţiile în infrastructură, învăţământ, sănătate, cercetare, ceea ce a dus la poziţionarea României pe primul loc în clasamentul ţărilor sărace, fiind marcată şi de cea mai puternică polarizare socială.

Înţelegem, fără îndoială, faptul că acest buget ne-a fost propus de un Guvern nou, de un Guvern care are un mandat limitat. Însă, pe de altă parte, noi credem că România are nevoie de viziune, credem că România are nevoie de măsuri pe termen lung, credem că România are nevoie de speranţă.

Având în vedere toate acestea, Grupul parlamentar Naţional Democrat s-a abţinut la votarea bugetului pe anul 2016 şi îşi exprimă speranţa că Guvernul va reuşi, prin măsuri pe care să le adopte după ce va reuşi să cunoască mai bine situaţia şi necesităţile economiei româneşti, să vină cu acele măsuri care să dea speranţă şi încredere românilor şi, mai presus de toate, să le genereze încrederea că va veni în România odată şi bunăstarea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Doreşte cineva să mai intervină?

Explicarea votului, da? Două minute aveţi pentru explicarea votului.

Domnul deputat Remus Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt convins de bunele intenţii ale Guvernului şi respect munca tuturor colegilor din comisii, care au lucrat în aceste zile.

În acelaşi timp, trebuie spus că forţa democraţiei depinde în mod crucial de dezbaterea aprofundată, dezbatere despre care a amintit şi preşedintele Iohannis în alocuţiunea de mai devreme. Fără un dialog real, rămâne ca o decizie să fie impusă. Or, acest lucru nu este un mod democratic de a lua decizii.

Legea bugetului este una esenţială, politic vorbind, întrucât face diferenţa între viziuni politice diferite, între stânga şi dreapta. Mi-aş fi dorit să văd o dezbatere, inclusiv o confruntare chiar, între stânga şi dreapta, cu prilejul dezbaterilor la buget. Ceea ce nu a existat. În schimb, am avut o unanimitate suspectă între stânga şi dreapta, care, practic, a şters graniţele între principalele partide.

Din punctul meu de vedere, a fost încălcat în spirit şi Regulamentul comun, întrucât art. 60 din Regulamentul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului prevede că amendamentele pot fi depuse la buget în maximum cinci zile. Din păcate, noi am primit acest DVD cu mai puţin de 24 de ore înainte de termenul limită de expirare a depunerii amendamentelor. Or, acest lucru a anulat şansa de a putea face o analiză pe zecile de mii de pagini conţinute în proiectul de buget, de a putea, eventual, să ne consultăm cu experţi, de a putea formula amendamente gândite cât mai bine.

De asemenea, art. 61 din Regulament prevede că rapoartele se întocmesc în maximum 30 de zile de la sesizare. Or, rapoartele ne-au fost aduse chiar în timpul şedinţelor de plen. Din nou, o încălcare în spirit...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Aţi depăşit...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Închei, închei, ultima frază!

Îmi cer scuze că la voturile pe articole am stricat de multe ori unanimitatea la vot, am fost însă mult prea... foarte puţini parlamentari în sală, sub 100, de regulă.

Mi-aş fi dorit foarte mult să văd...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

... o dezbatere reală. Păcat că Parlamentul...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult!

Domnul Remus-Florinel Cernea:

... a fost pus între paranteze.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai doreşte cineva să ia cuvântul pe explicarea votului?

Doamna senator. (Aplauze.)

Aveţi 2 minute, doamna senator.

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Explicarea votului. (Discuţii în sală.)

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

(Intervenţii neinteligibile din sală.)

Nu înţeleg de ce comentaţi! În calitate de parlamentar ales! N-am intrat pe uşa din dos ca dumneavoastră, cu 1 000 de voturi în spate. Am 36 000 de voturi, da?! (Discuţii, rumoare în sală.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna senator...

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Mi-am câştigat locul acesta...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna...

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

... şi dreptul de a vorbi!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna senator...

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Şi mi l-am mai câştigat printr-o chestie...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna senator, nu aveţi voie să dialogaţi cu sala!

Vă reamintesc art. 37 şi 38 din Regulamentul şedinţelor comune, sunteţi obligată să vă referiţi strict la punctul de pe ordinea de zi.

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Da, domnule preşedinte.

Dacă dumneavoastră nu faceţi poliţie a sălii, trebuie s-o fac eu. Dumneavoastră trebuia să-i atrageţi atenţia domnului! Cu tot respectul!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu eu, chestorii.

Vă rog frumos.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Anul trecut, când se vota bugetul, am spus că nu sunt foarte mulţumită de buget, dar l-am votat, pentru că era de bună intenţie. Şi s-a dovedit în anul următor că, într-adevăr, a fost de bună intenţie. Oamenii trăiau de la o săptămână la alta şi aşteptau o îmbunătăţire, o mărire, cum aşteptau şi acum, săracii, pensia aceea suplimentară pentru pensionarii săraci, mărirea salariului minim. Deci toată lumea se aştepta la bucurii.

A venit acest Guvern, împreună cu domnul Iohannis, şi ne-a făcut o mare bucurie: a tăiat toată speranţa românului înainte de sărbători! Bravos, domnilor!

Cum să votez un asemenea buget, în momentul în care eu, luni, i-am cerut, printr-o interpelare scrisă, domnului prim-ministru s-o demită pe prea prima doamnă a Ministerului de Finanţe, care şi-a permis să jignească un popor întreg, şi dumnealui nici măcar nu mi-a răspuns?! Cum să votez un buget care face praf şi pulbere tot ce a lăsat Guvernul Ponta bun?! Cum să mă dezic de principii şi cum să mint şi să fiu fariseu că este bine?!

Nu este bine, domnilor!

Cum să votez bugetul Guvernului care îl susţine pe Iohannis, care..., care a furat case, fraţilor, şi nu spune nimic?! (Discuţii în sală.)

Bună ziua!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, doamna deputat... doamna senator. (Discuţii, rumoare în sală.)

Mulţumesc.

Trecem la următorul punct al ordinii de zi.

Supun votului dumneavoastră... (Discuţii în sală.)

Scuzaţi-mă!

Dacă domnul prim-ministru vrea să ia cuvântul.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul. Vă rog frumos.

Domnul Dacian Julien Cioloş - prim-ministrul Guvernului României:

Doamnelor şi domnilor,

Intenţia mea de a lua cuvântul la sfârşitul acestei dezbateri şi înaintea votului nu a fost de a provoca dispute, ci a fost din respect pentru acest Parlament şi din respect pentru aleşii României, aşa cum am spus-o de la început. Însă, nu pot să nu răspund la anumite insinuări care riscă să lase o umbră de îndoială asupra intenţiilor sau a modului de lucru al acestui Guvern.

Atunci când comparăm bugetul pentru apărare cu bugetul pentru educaţie, e păcat că uităm de ceea ce şi-a asumat clasa politică sau partidele politice împreună cu Preşedintele, în urma unei dezbateri legate de importanţa apărării, de importanţa asumării anumitor responsabilităţi pe care România le are odată ce a fost acceptată în NATO. Şi ţin să vă reamintesc că propunerea de buget pe care am făcut-o pentru apărare n-are nicio legătură cu educaţia şi cu sănătatea, care sunt tratate în mod suplimentar faţă de intenţiile pe care le avea Guvernul precedent pentru alocări bugetare pentru aceste două sectoare, iar bugetul pentru apărare nu face decât să reflecte o decizie pe care dumneavoastră aţi luat-o în consens, dacă nu mă înşală memoria.

Educaţia, sănătatea, investiţiile, cercetarea sunt priorităţi clar asumate de acest Guvern şi de acest buget, în ciuda faptului că a trebuit să lucrăm cu materialul pe care l-am găsit în momentul în care Guvernul a fost instalat.

Vă reamintesc că acest buget a trebuit să fie realizat la câteva săptămâni după ce acest Guvern a fost instalat şi a ţinut cont de decizii pe care, în mod legitim, acest Parlament le-a luat şi care se reflectă în acest buget. Altfel, cu siguranţă, ar fi fost o altă structură a bugetului şi sper să avem ocazia să pregătim pentru anul 2017 sau cel puţin să lăsăm un proiect de buget care să reflecte modul în care acest Guvern gândeşte şi vede perspectiva de dezvoltare a României nu doar pe termen scurt, ci şi pe termen mediu.

Lăsaţi-ne acest an ca să arătăm ceea ce am spus că dorim să facem şi sper eu să avem acelaşi aplomb şi aceeaşi dezbatere şi susţinere pentru idei bune cu care o să venim, acelaşi aplomb şi aceeaşi energie pe care le-am văzut şi astăzi, pentru că bugetul României este o responsabilitate comună: a Guvernului şi a Parlamentului. De aceea ne aflăm astăzi aici. Şi aplicarea lui, sigur, este responsabilitatea Guvernului, dar sper eu ca în cursul acestui an, prin deciziile pe care le veţi lua, să ţineţi cont de această responsabilitate comună şi de echilibrul de care avem nevoie în execuţia bugetară.

Doresc, totodată, să clarific problema cu irigaţiile, pentru că domnul preşedinte al Senatului cu siguranţă a atins o coardă sensibilă, cel puţin personală.

Faptul că nu am pus o sumă imensă la irigaţii nu înseamnă că sectorul nu este unul prioritar. Dar ceea ce doreşte să facă acest Guvern şi în sectorul irigaţii, şi în alte domenii de investiţii este ca banii pe care i-a alocat pentru acele poziţii chiar să fie utilizaţi şi să nu punem doar bani pe hârtie, ca să afişăm un interes pentru un anumit sector, şi să ne trezim la sfârşitul perioadei de execuţie că, dintr-un motiv sau altul, obiectiv sau subiectiv, banii respectivi nu au putut fi alocaţi. Noi am pornit de la o execuţie realistă, inclusiv în sectorul irigaţiilor, şi, dacă această sumă pe care am pus-o va fi utilizată, vom căuta resurse, în funcţie de disponibilităţile pe care le vom avea la rectificările bugetare, pentru a pune mai mult. Dar mi se pare important să începem proiectele.

Există, într-adevăr, un proiect de lege privind irigaţiile, care prevedea şi o sumă de bani în primul an, dar, pe de altă parte, acele proiecte trebuie să fie realizate. Ele trebuie să fie gândite, e nevoie de acele studii de fezabilitate care să ne arate când pot demara acele proiecte şi în ce condiţii. Suma pe care am pus-o acolo este una realistă vizavi de ceea ce credem că se poate executa, fără a considera că este o limită absolută.

Doresc, în concluzie, să mulţumesc Guvernului... să mulţumesc Parlamentului pentru modul remarcabil în care s-a mobilizat pentru analiza şi dezbaterea Proiectului Legii bugetului - Legii bugetului de stat şi Legii bugetului privind asigurările sociale.

Şi doresc, încă o dată, să mă angajez în faţa dumneavoastră că Guvernul o să implementeze acest buget în mod transparent, în mod eficient şi mai ales în mod prudent, astfel încât să nu apară derapaje. Aşa cum am mai spus, transparenţa şi eficienţa sunt lucruri care, din punctul nostru de vedere, sunt legate. Transparenţă atât pentru ca cetăţenii, contribuabilii să ştie pe ce se cheltuiesc banii, dar şi pentru a asigura o execuţie bugetară cât mai aproape de realitate.

Guvernul are, totodată, credinţa că, prin măsurile de reformă pe care le-am propus şi pe care ne propunem să le punem în practică, există posibilitatea găsirii de resurse adiţionale la buget în cursul anului. Această analiză intră în prudenţialitatea pe care am vrut s-o manifestăm în pregătirea bugetului.

Pe partea de venituri, intenţionăm să continuăm reforma ANAF, să îmbunătăţim colectarea şi mai ales să simplificăm procesul de colectare, păstrând respectul pentru cetăţeni şi pentru agenţii economici.

Pe partea de cheltuieli, intenţionăm să reducem risipa, prin transparentizarea şi eficientizarea achiziţiilor publice, prin reformarea şi reducerea pierderilor la nivelul companiilor de stat şi, totodată, prin reforma funcţiei publice şi prin creşterea eficienţei administraţiei publice în general.

Ne asumăm, aşa cum am spus, că dacă vor exista resurse adiţionale prin măsurile de reformă propuse, pe baza efectelor de rundă a doua a relaxării fiscale - e vorba aici de banii care rămân în circuitul economic privat şi care ar putea genera alţi bani şi alte venituri bugetare neluate în calcul în buget tocmai din motive de tehnică bugetară şi de prudenţă -, dacă aceste resurse vor exista, ele vor fi îndreptate către investiţii şi, poate, chiar către o reducere a deficitului prognozat pentru o reajustare structurală începând încă din 2016 către ţinta MTO.

Doresc, totodată, să vă asigur că Guvernul va menţine un dialog deschis cu Parlamentul, aşa cum este firesc, şi că va informa Parlamentul în mod proactiv referitor la execuţia bugetară. Aşa cum am promis la instalarea Guvernului, până la sfârşitul acestei săptămâni veţi avea pe masă şi propunerile privind planul de măsuri sectoriale, pe fiecare domeniu în parte, pe care Guvernul îşi propune să le susţină în cursul acestui an şi vă propun, în măsura în care sunteţi disponibili, să avem discuţii pe marginea acestor planuri de măsuri prioritare sectoriale după întoarcerea din vacanţa parlamentară, la începerea următoarei sesiuni, pentru ca miniştrii să vă poată da clarificări, explicaţii legate de modul cum intenţionăm să aplicăm aceste măsuri prioritare pe sectoare şi legătura cu bugetul pe care l-am propus.

Vă mulţumesc încă o dată pentru încrederea pe care sper s-o acordaţi Guvernului şi cu această ocazie, prin adoptarea bugetului, şi rămânem la fel de deschişi în dialogul cu Parlamentul şi în asumarea responsabilităţii comune faţă de ceea ce ne-am angajat să facem în faţa românilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule prim-ministru.

Continuăm lucrările de astăzi.

Supun votului dumneavoastră Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 în ansamblul său.

Voturi pentru? 290 de voturi pentru.

Abţineri? 2 abţineri... 3 abţineri, scuzaţi-mă.

Voturi împotrivă? 2... 4... 6... 8... 10... 12... 14... 15 voturi împotrivă.

Aprobat.

Dacă doreşte cineva să explice votul. Nu.

Dacă ministrul muncii...

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Aşa sunt procedura şi cutuma parlamentară, vă rog frumos. Explicarea votului, orice parlamentar poate, două minute. Nu avem cum să încălcăm acest Regulament. (Rumoare în sală.)

Domnul deputat Liviu Dragnea, preşedintele Partidului Social Democrat.

Aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte scurt. Am zis iniţial să nu intervin, dar nu am cum să nu intervin, pentru că noi am votat acest buget în primul rând pentru că ceea ce ne-a interesat pe noi, ca pensiile să crească cu 5%, să se întâmple. Şi se întâmplă prin acest vot.

De asemenea, nu pot să nu constat că partenerii noştri de coaliţie au votat împotriva măririi, creşterii... măririi pensiilor cu 5%, cei de la ALDE. Nu înţeleg de ce, nu înţeleg nici ce înseamnă buget "varză cu carne", nu înţeleg dacă Guvernul ăsta ar fi rămas... pe acest proiect de buget tot "varză cu carne" era.

Sunt profund dezamăgit de faptul că partenerii noştri de coaliţie au votat împotriva măririi pensiilor.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul senator Călin Popescu-Tăriceanu. Se pregăteşte doamna senator Anghel.

Aveţi două minute.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Am constatat, cu neplăcută surprindere, surprinderea colegului meu antevorbitor.

Să ştiţi că votul pe bugetul asigurărilor sociale nu poate fi disociat de votul pe bugetul în ansamblu. Bugetul în ansamblu este prost. Ne pare bine că putem majora pensiile cu 5%, ne pare bine că putem să promovăm o serie de alte măsuri cu caracter social, dar nu putem să spunem că bugetul în ansamblu e prost şi un buget din cadrul lui este bun. Aceasta este semnificaţia votului şi v-aş ruga să nu faceţi extensii de interpretare nepotrivite şi care nu concordă cu intenţia noastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna senator, aveţi cuvântul, două minute, vă rog frumos.

Explicarea votului.

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Vă reamintesc, trebuie să vă referiţi la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Am înţeles că ar fi lipsă în bugetul preconizat de dumnealor de vreo 4 miliarde, de la pensii. Cu ce vă lăudaţi, domnilor? Unu.

Şi a doua. Când rezolvăm problema? În bugetul pensiilor există şi pensiile acelea speciale, care sunt ajutoare sociale. Când le vom pune separat şi nu vom mânca banii pensionarilor care au contribuit? Apropo de contributivitate, domnii din dreapta.

E un buget bun, ziceţi dumneavoastră?!

Păi, binele ăla să fie la dumneavoastră, nu la poporul român! (Discuţii în sală.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna deputat Rovana Plumb, explicarea votului.

Doamna deputat, aveţi două minute.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Stimate doamne şi domni miniştri,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am venit în faţa dumneavoastră pentru a vă spune că mă bucur pentru faptul că bugetul asigurărilor sociale de stat, care cuprinde atât veniturile necesare pentru creşterea punctului de pensie cu 5%, cât şi bugetul asigurărilor de şomaj, care înseamnă o creştere a salariului mediu pe economie şi o reducere, implicit, a şomajului în România, au fost adoptate de către Parlament.

Bugetul asigurărilor sociale de stat face obiectul unei legi separate de legea bugetului de stat şi, pe cale de consecinţă, dat fiind faptul că Guvernul condus de domnul prim-ministru Dacian Cioloş a preluat priorităţile politice, respectiv ca cei 5 300 000 de pensionari să primească o pensie cu 5% mai mare în anul 2016, exact cum am procedat şi în anul 2015, înseamnă că toate măsurile Guvernului anterior, în ceea ce priveşte creşterea nivelului de trai, au fost corecte şi ele se regăsesc în bugetul pe care noi l-am proiectat.

Vă mulţumesc foarte mult.

Am ţinut să fac această precizare, spunându-vă că bugetul asigurărilor sociale de stat face obiectul unei legi separate. De aceea am şi dat un vot separat.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dacă domnul ministru... doamna ministru al muncii doreşte să ia cuvântul. Să respectăm rigoarea cutumei din ultimii ani.

Doamna Claudia-Ana Costea:

Domnule preşedinte...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Puteţi să luaţi cuvântul de jos, de la... aveţi cuvântul, doamna ministru.

Doamna Claudia-Ana Costea:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Distinse doamne senator şi deputat,

Distinşi domni senatori şi deputaţi,

Am solicitat cuvântul pentru că doresc să vă mulţumesc tuturor pentru timpul, întrebările, discuţiile pe care le-am avut pe bugetul - eu vorbesc în numele ministerului pe care-l reprezint -, bugetul Ministerului Muncii, pe de o parte, şi bugetul asigurărilor sociale de stat, pe de altă parte.

În al doilea rând, vreau să vă asigur că, aşa cum m-am angajat, am să vin către dumneavoastră.

Şi, nu în ultimul rând, vreau să vă mulţumesc şi să fac apel la înţelepciunea şi experienţa dumneavoastră de a sprijini în continuare demersurile ministerului pe care-l reprezint, pentru că beneficiarii acestuia nu sunt alţii decât alegătorii dumneavoastră şi concetăţenii mei.

Am să închei dorindu-vă tuturor sărbători fericite, un an 2016 care să vă aducă sănătate, care să aducă înţelegere şi unitate, care să ne facă pe toţi mai buni şi în care să privim cu încredere. Şi să ne daţi voie să putem să venim la finele mandatului în faţa dumneavoastră să dăm socoteală dacă am îndeplinit sau nu obiectivele la care ne-am angajat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamna ministru.

Daţi-mi voie să continui cu punctul 3, Proiectul de hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 11/2013 privind aprobarea componenţei nominale a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO.

Cine este pentru? (Discuţii la prezidiu.)

Voturi pentru? Vă rog frumos să ridicaţi mâna cine este pentru. (Discuţii la prezidiu.)

281 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

De la prezidiu: Două.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Două abţineri, scuzaţi-mă.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Adoptat.

Cu majoritate de voturi, hotărârea a fost adoptată.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Ordinea de zi a fost epuizată.

Vă urez o după-amiază plăcută şi o săptămână frumoasă!

Daţi-mi voie să vă informez că, în conformitate cu Legea nr. 47/1992, au fost depuse la secretarii generali ai celor două Camere, pentru sesizarea Curţii Constituţionale de către dumneavoastră, următoarele legi:

• Legea bugetului de stat pe anul 2016 - procedură de urgenţă;
• Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 - procedură de urgenţă;
• Lege pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor;
• Lege pentru modificarea art. 45 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2015 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru asigurarea tranziţiei de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia la nivel naţional - procedură de urgenţă;
• Lege pentru completarea art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României;
• Lege pentru modificarea şi completarea art. 17 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea şi pentru modificarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului;
• Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016 - procedură de urgenţă;
• Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe - procedură de urgenţă;
• Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 şi pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice - procedură de urgenţă.

Termenele de sesizare sunt: cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun şi două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă de la data depunerii, adică 16 decembrie.

Vă urez o după-amiază frumoasă şi sărbători fericite!

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, acum.

Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):

Şi al Senatului.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.15.