Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,30.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. În partea a doua a şedinţei domnul deputat Florin Iordache a fost asistat de domnii deputaţi Laurenţiu Chirvăsuţă şi Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi, 22 decembrie 2015, dedicată declaraţiilor politice.

Pentru început, îl invit pe domnul deputat Tinel Gheorghe, din partea Grupului PNL, care este foarte matinal, ca întotdeauna.

Vă rog, domnule deputat, deputat de Ialomiţa.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi care astăzi aţi umplut până la refuz sala, ultima zi a sesiunii ordinare din anul 2015 şi a anului politic 2015,

Bănuiesc că, domnule preşedinte, n-o să ne faceţi o surpriză ca între Crăciun şi Anul Nou să ne chemaţi pentru cine ştie ce sesiune extraordinară. Ferească Dumnezeu!

Pregătisem un text pentru astăzi şi nu mă hotărâsem la titlu. Mă gândisem să-i dau titlul, dat fiind faptul că suntem şi în preajma sărbătorii Crăciunului, ceva de genul: "De-aş mai duce-o pân’ la toamnă!", dar era cu apropo şi imediat am realizat că mulţi dintre colegii mei mă vor certa, că ce-i cu titlul ăsta. Şi atunci mi-a venit în cap altceva: "Ia-mă, Doamne, stinge-mi neamul!" - dar asta dădea satisfacţie celor de afară, tot cer ei anticipate, o clasă politică nouă, am zis: nici asta nu se potriveşte. "Mă făcu muica oltean" - ei, asta era cu apropo direct, l-am tot certat pe preşedintele Camerei Deputaţilor, am zis, domnule, în ajun de Crăciun să nu-l mai cert.

Atunci m-am hotărât, simplu, la a face o analiză a anului 2015, seacă, aşa, din punct de vedere politic, fără să ingerez prea mult cu folclorul popular.

Şi am să plec în această analiză de la declaraţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor la început de an, care spunea cam aşa: vrem să recredibilizăm Parlamentul României, să readucem onoarea, stima, corectitudinea în aula Parlamentului şi încrederea între noi şi între noi şi cetăţeni.

Şi suntem la sfârşit de an! Ceea ce spunea preşedintele Camerei s-a întâmplat: încrederea e la piciorul gâştei, n-am văzut parlament mai contestat ca ăsta al nostru, am reuşit să-i supărăm pe toţi, prin atitudinea şi prin comportamentul nostru. Am avut iarăşi o marţi neagră, am reuşit să ne dăm salarii speciale - unii, la vârf, acolo -, pensii speciale - unii, nu la tot poporul, că aşa stă bine unui parlament serios. Şi a tot curs, au tot curs pomenile electorale...

Dar cel mai grav mi s-a părut însă că Regulamentul Camerei s-a modificat în sensul dorit de preşedintele Camerei Deputaţilor: el nu poate fi schimbat decât la propunerea grupului din care face parte. Ei, şi cum grupul din care face parte n-o să-l schimbe niciodată, ca să-l schimbi pe Valeriu Zgonea sau pe preşedintele Camerei trebuie să modifici regulamentul. E o doză de totalitarism, rămasă de pe vremuri, de până în 1989, care s-a transmis, iată, şi la vârful conducerii socialiste de după 1989.

Călin Popescu-Tăriceanu parcă nu-şi găseşte locul, e când cu stânga, când cu dreapta, când la putere, când în opoziţie, e în opoziţie cu partidul, e la putere în nume personal şi ca persoană. E interesant aşa, să fii preşedintele Senatului, al doilea om în stat şi să trâmbiţezi pe toate posturile că tu eşti în opoziţie. Adică nu tu, partidul.

Prim-ministrul, ce să mai spun. Extrem de interesant pentru Victor Ponta anul acesta! E ca şi cum în cărţile de istorie am citi peste ani cum nu trebuie făcută politica. Să ai la început de an preşedinţia partidului şi preşedinţia Guvernului, şi la sfârşit de an să nu mai fi nimic, este o doză de masochism în politică, bănuiesc. Altfel, nu pot să înţeleg... Sau o lipsă totală de maturitate.

Cert e că Partidul Social Democrat are o conducere acum "excepţională": unul condamnat în primă fază, Liviu Dragnea, care aşteaptă cu înfrigurare verdictul instanţei, iar al doilea, secretarul general... Că de obicei aşa se întâmplă, secretarul general e cel care sapă la temelia preşedintelui. Dar ca să nu mai sape la temelia preşedintelui, secretarul general al partidului a fost ales tot unul care are probleme, aşa că el trebuie să stea liniştit, pe craca lui.

Şi cu această conducere "excepţională", PSD-ul se pregăteşte să intre în era sau în epoca Valeriu Zgonea. Să te ţii, muică, ce vremuri vor fi de la anul, de pe timpul ăsta, încolo!

Ce a făcut Partidul Naţional Liberal? Partidul Naţional Liberal, pe tăcute, aşa, l-a dat jos pe Victor Ponta, îşi definitivează...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog... limitaţi-vă!

Domnul Tinel Gheorghe:

...lucrurile începute în 2014...

Domnul Florin Iordache:

Aţi depăşit timpul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Termin imediat, că e ultima pe anul acesta şi bănuiesc că nu aveţi foarte mulţi "competitori" în sală...

Domnul Florin Iordache:

Bun. Dar să respectăm, totuşi...

Domnul Tinel Gheorghe:

Până la ora 10,00, după părerea mea, tot să audiaţi declaraţii politice.

Şi cred că Partidul Naţional Liberal e în grafic, e în grafic pentru 2016, pentru locale şi pentru parlamentare şi îmi permit un pronostic, la anul, pe timpul acesta, Partidul Naţional Liberal va avea guvern.

Nu pot să închei fără să vă urez la mulţi ani, dumneavoastră, domnule preşedinte, stimaţi colegi, un an mai bun decât 2015, plin de bucurii şi de împliniri politice şi personale!

Mulţumesc.

La mulţi ani!

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Şi Mama Omida se mai înşală când prevede!

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Márton Árpád, reprezentantul Grupului UDMR.

Se pregăteşte domnul Mircea Lubanovici, Grupul PNL.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În data de 15 decembrie, ca de obicei, când nu plouă, m-am dus pe jos la Camera Deputaţilor. La ieşirea din Parcul Izvor, m-am întâlnit cu un grup de oameni care se pregăteau să protesteze, unii dintre ei erau îmbrăcaţi ciobăneşte.

Nu am prea înţeles de ce sunt nemulţumiţi, căci urma să dezbatem bugetul de stat. Am trecut printre ei, erau liniştiţi. Ajuns la Cameră, am aflat că urmau să protesteze, cică, împotriva unei prevederi legale, în vigoare din 1976, privind numărul câinilor pe care îi pot avea pe lângă animale, şi a altei prevederi care a intrat în vigoare în vara care tocmai a trecut şi care prevedea că, între 6 decembrie şi 24 aprilie, păşunatul este interzis.

Repet, ne aflam în data de 15 decembrie şi dezbăteam bugetul de stat, care nu avea nicio prevedere legală în legătură cu activitatea lor.

Cine i-o fi rugat să vină pe la Parlament? Am văzut la televizor că aveau nişte probleme cu sumele pe care trebuiau să le primească de la Guvern, deci ar fi trebuit să militeze pentru acele sume poate acolo. Dar ei au venit aici. Au devenit la un moment dat chiar violenţi, s-au dus pe la Senat, au încercat să forţeze intrarea în clădire.

Guvernul, repede, deşi domnul preşedinte Klaus Iohannis a dezavuat astfel de practici, a suspendat aplicarea celor două articole.

M-am întors în teritoriu crezând că lucrurile s-au liniştit şi am aflat că, din contră, sunt nemulţumiţi proprietarii de terenuri, pentru că unii dintre ei au chiar animale în grija acestor ciobani, dar unii dintre ciobani au prostul obicei de a le reda animalele, la începutul iernii, să le îngrijească ei, să le dea de mâncare ei, iar cu animalele cu care rămân ei fac un păşunat, fără să întrebe proprietarii de terenuri, pe terenul altora, adică distrugând semănăturile de toamnă, terenurile pregătite pentru a fi însămânţate... Şi se pare că şi acest Guvern s-a grăbit, poate ca şi altele, cu o astfel de ordonanţă de urgenţă, pentru că a făcut un bine câtorva zeci de mii de oameni şi a nemulţumit câteva milioane de proprietari ale căror drepturi, din păcate, sunt nesocotite de unii dintre ciobani.

Eu cred că statul de drept înseamnă, aşa cum domnul preşedinte Klaus Iohannis a spus-o, un parlament puternic, ale cărui legi nu pot fi modificate peste noapte cu ordonanţe de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Mircea Lubanovici.

Se pregăteşte domnul deputat Virgil Guran.

Domnul Mircea Lubanovici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin declaraţia de astăzi doresc să vă readuc în atenţie situaţia dramatică cu care se confruntă familia cetăţeanului român Marius Bodnariu, stabilit în Regatul Norvegiei, căreia din luna noiembrie i-au fost luaţi 5 copii, în mod abuziv, de către autorităţile norvegiene, familia fiind acuzată de creştinism radical şi îndoctrinarea copiilor.

În calitatea mea de parlamentar al României, reprezentant al românilor din diaspora şi de preşedinte al Comisiei pentru românii din afara graniţelor ţării, dar şi în calitatea mea de creştin practicant, nu pot să nu condamn comportamentul abuziv al Serviciilor Sociale din Norvegia şi să nu constat că abuzul comis de autorităţile norvegiene la adresa minorilor din familia Bodnariu, care intonau un cântec religios în pauza cursurilor de la şcoală, constituie o încălcare a exerciţiului dreptului la libertate de conştiinţă şi libertate religioasă - drepturi fundamentale stipulate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi în Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, precum şi în Convenţia ONU privitoare la drepturile copilului.

Abuzurile autorităţilor pentru protecţia copilului din Norvegia - "Barnevernet" şi ale sistemului judiciar din Norvegia au reuşit să afecteze un număr mare de cetăţeni de diverse naţionalităţi, cărora le-au fost luaţi copiii în mod abuziv, sub pretextul respectării interesului superior al copilului. Acţiunile oficialităţilor norvegiene pentru protecţia copilului, ale poliţiei norvegiene, precum şi deciziile instanţelor norvegiene în astfel de cazuri au ajuns să încalce atât Constituţia norvegiană, legile interne ale Norvegiei, dar mai ales obligaţiile Norvegiei din tratatele europene şi internaţionale la care această ţară este parte.

Aceste violări ale drepturilor omului, ridicate la rang de politică de stat, atât prin sentinţele nedrepte date de Curtea Supremă a Norvegiei, cât şi prin promovarea de către Ministerul Familiei, Copiilor şi Afacerilor Sociale a unei legi care, sub masca propunerii unui standard nou de evaluare a grijii faţă de copii, restrânge de facto şi de jure dreptul părinţilor naturali asupra educaţiei propriilor copii, au condus, după cum arată chiar statistici din Norvegia, la separarea şi darea spre adopţie sau internarea în centre de plasament a peste 200.000 de copii în ultimii ani.

În plus, în conformitate cu legislaţia locală din Norvegia, copiii sunt luaţi de autorităţi de la părinţii lor fără niciun fel de documente legale ale vreunei instanţe judecătoreşti, aşa cum se întâmplă în toate ţările democratice, ci doar în baza hotărârii unei comisii administrative pentru chestiuni familiale, asimilată în Norvegia instanţelor, care dispune dacă copiii luaţi vor fi daţi forţat spre adopţie, dacă părinţii biologici îi vor mai vedea vreodată sau nu şi cât de des au aceştia dreptul să-i viziteze.

Stimaţi colegi,

Consider că este de datoria noastră, ca reprezentanţi ai instituţiilor statului român, să apărăm interesele cetăţenilor noştri oriunde s-ar afla ei şi ca împreună să facem tot ce ne stă în putinţă pentru ca această instituţie - "Barnevernet" - aşa-zisă de protecţie a copilului, să returneze copiii luaţi fără drept familiei Bodnariu, cât mai repede, pentru a repune în drepturi familia şi a reduce pe cât posibil traumele emoţionale ale copiilor. Cred cu toată convingerea că este datoria noastră, mai presus de orice, să apărăm familia, care este celula de bază în dezvoltarea societăţii omeneşti şi este prima instituţie constituită de Dumnezeu pe pământ.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În încheiere, doresc să salut implicarea şi iniţiativa membrilor grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor şi Senat, de a înainta Preşedintelui României o Scrisoare de susţinere pentru familia Bodnariu şi de a cere ca statul să acţioneze la CEDO, şi de a solicita, prin mijloacele controlului parlamentar, prim-ministrului României, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Muncii prezentarea măsurilor întreprinse în vederea reunificării familiei Bodnariu.

De asemenea, solicit implicarea fermă a prim-ministrului Dacian Cioloş şi a Ministerului Afacerilor Externe nu doar la nivel de monitorizare a cazului, ţinând cont de situaţia actuală, care, în ciuda demersurilor care s-au făcut, este extrem de îngrijorătoare, părinţii fiind anunţaţi că autorităţile norvegiene vor începe procedurile de adopţie pentru cei 5 copii, plasaţi deja de autorităţi...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, concluzionaţi.

Domnul Mircea Lubanovici:

... măsură care, dacă va fi pusă în aplicare, va face ca procesul de reîntregire a familiei să devină aproape imposibil, ţinând cont de precedentele cazuri din Norvegia, când, după ce au fost separaţi de familiile lor, copiii daţi spre adopţii altor familii norvegiene nu au mai avut posibilitatea de a mai comunica vreodată cu familiile... părinţii lor biologici.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Lubanovici:

Cu gândul la familia Bodnariu, vă urez tuturor Merry Christmas and Happy New Year!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Vă reamintesc, aveţi 3 minute. Domnul Virgil Guran. Se pregăteşte domnul deputat Radu Zlati.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

A mai trecut un an de activitate şi, ca de obicei, după o anumită perioadă, îţi faci un anumit bilanţ al activităţii.

Ne putem uita atât pe site-ul Camerei, cât şi în celelalte statistici, pe lângă nişte date seci, atâtea luări de cuvânt, atâtea declaraţii politice, atâtea iniţiative legislative, stai să te gândeşti la eficienţa activităţii noastre. Şi, de multe ori, ca parlamentar, eşti dezamăgit, văzând că, de multe ori, această muncă nu a fost apreciată aşa cum trebuie, nu a fost catalogată la justa valoare şi, de fapt, de multe ori, cei care ar trebui să aprecieze asta au persiflat sau chiar au neglijat a înţelege ce ai vrut să faci, ce trebuia să iasă.

Este foarte adevărat că ne uităm în statistici, sunt foarte multe iniţiative legislative, dar, din păcate, de multe ori vedem că aceste iniţiative vizează ba ziua bărbatului, ba ziua soacrei, a nepotului, a căţelului, a porcului, nu ştiu, tot felul de zile de genul acesta şi, de fapt, foarte puţine legi vizează o dezvoltare economică, o bază de la care să plecăm pentru a ajunge la un nivel de trai occidental.

De fiecare dată, în discursuri, în intenţii vedem bunăstarea poporului, vedem bunăstarea naţiunii, o economie solidă, acţionând pe diverse direcţii şi aşa mai departe, vorbe pe care, sincer să fiu, din păcate, din cauza vârstei, le-am auzit şi înainte de 1989, numai că era o singură diferenţă, se mai completa cu "în lumina documentelor de partid şi a tezelor tovarăşului Nicolae Ceauşescu". Dar, de fapt, când tragem linie vedem că lucrurile acestea nu se realizează.

Personal am avut câteva iniţiative, zic eu, bune, dar au venit miniştrii din guvernele trecute, reţineţi, din guvernele trecute, aşa, şi au început să spună că nu e bine, că nu se poate, au trimis secretari de stat, după aceea, directori, am stat de vorbă, de fiecare dată era acelaşi text: nu se poate!

Mă întreb: noul Guvern, acum, în februarie, când vom începe, poate să înţeleagă aceste iniţiative ale unor oameni care de multe ori muncesc zile, săptămâni şi luni pentru a prezenta o idee bună pentru dezvoltarea acestei ţări? Mă întreb: acest Guvern va înţelege, va promova prin acel aviz...? Când văd aviz pozitiv, negativ de la Guvern, mai ales când nu presupune fonduri, mă întreb ce rost mai avem noi, dacă tot ce spune un guvern este important, iar ceea ce spune un parlament nu?

În speranţa că lucrurile se vor îndrepta şi că ne vom apleca spre legi pragmatice şi folositoare dezvoltării acestei ţări, cred că aşteptăm noua sesiune, aşteptăm lucruri mai bune.

Vă doresc la mulţi ani, sănătate, toate cele bune!

Să dea Dumnezeu să avem un an mai bun în care să luăm hotărâri înţelepte!

Vă mulţumesc.

Deputat PNL, Virgil Guran.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Radu Zlati.

Se pregăteşte domnul deputat Costel Alexe.

Vă reamintesc, aveţi câte 3 minute. Sunt mulţi vorbitori, vă rog să ne încadrăm în timp.

Domnul Radu Zlati:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Îmi voi refuza tentaţia de a glosa pe marginea a ceea ce şi-ar fi dorit cei pe ale căror oseminte s-a clădit România democratică de azi, cei care au fost sacrificaţi pe altarul libertăţii, în acel însângerat Decembrie 1989 pe care îl comemorăm în aceste zile. Dar nu mă pot împiedica să mă gândesc la faptul că, la modul cel mai general, aceştia şi-au dorit mai multă libertate, mai multă prosperitate, precum şi o viaţă mai bună pentru ei şi pentru cei dragi lor. Or, nici libertatea, acea libertate provenită şi inspirată din cunoaşterea de sine şi a lumii, nici prosperitatea obţinută prin efortul personal, nici dezvoltarea durabilă nu pot fi obţinute, păstrate şi transmise posterităţii, fără educaţie.

După intrarea României în NATO şi în Uniunea Europeană, ţara noastră nu a mai avut parte de un proiect naţional, de un ţel capabil de a concentra energii, voinţe şi acţiuni care să întrunească, fie şi doar la modul relativ, consensul clasei politice şi al societăţii civile.

Un astfel de proiect, un astfel de scop nobil ar fi putut fi educaţia naţională, dar nu orice fel de educaţie, ci una care să poată aduce România în elita europeană şi mondială, acolo unde credem cu toţii că inteligenţa nativă a poporului român ar putea să ne plaseze, dacă, desigur, ar fi slujită cu decenţă, onestitate şi profesionalism de către diriguitorii destinelor învăţământului românesc.

Dar, deşi toţi decidenţii politici admit faptul că cea mai bună investiţie pe termen lung este aceea în educaţie, deşi toţi oamenii politici marcanţi au admis că statul român trebuie să depună eforturi mai susţinute pentru dezvoltarea învăţământului, deşi avem un preşedinte care a onorat profesia de cadru didactic, deşi avem un Guvern format din personalităţi care au în spate nu o carieră politică, ci una bazată pe cunoaştere şi expertiză, ei bine, în ciuda tuturor acestor premise favorabile, România a pierdut încă un an şi şi-a refuzat tentativa, până şi tentativa de a tenta, de a ieşi din topul negativ al învăţământului european. Cu un buget păstrat la dimensiuni meschine, nimic nu se va putea clădi durabil. Sistemul de învăţământ va funcţiona, de bine, de rău, mai mult prin inerţie şi prin sacrificiile umile ale personalului didactic. Dar, la un sfert de secol de la Revoluţia din Decembrie şi la aproape 100 de ani de la Marea Unire, România nu are un proiect de ţară şi aproape că nu mai are educaţie naţională. Sau, mai bine zis, comparativ cu statele europene, acum stăm mult mai prost decât în urmă cu 100 de ani.

Am putea plânge, stimaţi colegi, dacă nu ne-ar fi ruşine. Iar de această ruşine, toate apele Vavilonului nu ne pot spăla.

Radu Zlati, deputat PNL.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul deputat Costel Alexe. Se pregăteşte domnul deputat Daniel Gheorghe.

Domnul Costel Alexe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică se cheamă "22 decembrie 1989 - 26 de ani fără răspuns".

Doamnelor şi domnilor,

Astăzi comemorăm oficial 26 de ani de la victoria Revoluţiei Române, mai exact alungarea cuplului de dictatori Elena şi Nicolae Ceauşescu. Dintre toate zilele Revoluţiei, începută la Timişoara şi încheiată la Bucureşti, ziua de 22 decembrie rămâne cea mai marcantă, pentru că ea aduce simbolul Revoluţiei, şi anume libertatea. Pe 22 decembrie 1989, românii au putut să vadă, după aproape jumătate de secol, ce înseamnă libertatea.

Preţul plătit a fost enorm: peste 1.000 de morţi şi peste 3.500 de răniţi, majoritatea tineri, cei mai mulţi dintre aceştia, în zilele care au urmat lui 22 decembrie 1989.

De aici, întrebarea firească: cine a produs aceste crime? Cine a ucis cu sânge rece pe acei tineri nevinovaţi, care au luptat cu mâinile goale? Multe dintre răspunsuri sunt doar intuite. Cei care au luat puterea în acele zile sunt şi cei care au avut controlul asupra maşinăriei de forţă a armatei, a serviciilor speciale şi, deci, a violenţei împotriva propriei populaţii.

După 26 de ani, dosarul revoluţiei a fost închis, iar peste 40 de plângeri sunt depuse pentru a putea fi redeschis.

Crimele de la revoluţie, ca orice astfel de masacru, beneficiază de imprescriptibilitate şi, de aceea, din perspectiva dreptului penal, acei vinovaţi nu se vor putea ascunde la nesfârşit şi nu vor putea scăpa.

Dosarul Mineriadei din iunie 1990 a fost redeschis, şi un fost preşedinte, un fost prim-ministru şi alţi demnitari au fost puşi sub acuzare. Este un semn ca braţul justiţiei poate acţiona şi după un sfert de secol.

Este vital ca o anchetă temeinică să facă lumină, deoarece, dacă acest lucru se va întâmpla, sunt convins că magistraţii vor avea curajul şi determinarea necesare şi ca alte urgenţe ale "procesului condamnării comunismului" să aibă loc: anchete privind abuzurile şi crimele Securităţii, tragerea la răspundere a foştilor demnitari comunişti care au produs abuzuri, investigarea unor evenimente mai puţin cunoscute, dar la fel de importante, precum revolta studenţilor de la Iaşi din 1987.

Semnalul dosarului Revoluţiei din 1989 ar crea indiciile necesare pentru a judeca foarte corect şi consecinţele politice ale tranziţiei. Este evident că istoria şi dreptatea nu mai pot fi recuperate, dar este foarte posibil ca românii să vadă exact cum arată tabloul preluării puterii, cum ulterior puterea s-a transferat la alţi actori şi cum mulţi au fost păcăliţi că eşaloanele 2 şi 3 din Partidul Comunist sau Securitate pot readuce România pe drumul democraţiei şi al prosperităţii.

Dragi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Ca membri ai Parlamentului, cred că trebuie să facem din problematica procesului comunismului o urgenţă, nu numai din perspectivă legislativă, dar şi din datoria de a răspunde, nu doar la fiecare comemorare a lui 1989, la întrebările la care justiţia nu a putut răspunde.

Dacă ne uităm în jurul nostru, suntem într-o situaţie deplorabilă. Poate doar Bulgaria şi republica Moldova ne sunt parteneri, însă Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Statele Baltice, cu toţii au ştiut să prioritizeze prin instituţii legi bune şi curajoase, fonduri alocate şi, nu în ultimul rând, persoane oneste, condamnarea reală a comunismului.

Mesajul nostru până acum a fost mereu neclar şi nesincer, pentru că societatea a văzut că niciodată nu a fost vreme de aşa ceva. Iar atunci când a existat o anumită preocupare, ea a fost distorsionată şi utilizată politic.

Sper ca, odată cu anul electoral 2016, având deasupra partidelor un preşedinte care nu a fost membru al partidului comunist, să reuşim să facem, într-un târziu, ordine, cum se spune, şi în acest capitol atât de problematic: justiţia să aducă vinovaţii în sala de judecată, să dăm statului şi societăţii legi şi instituţii bune de care copiii noştri să fie mândri atunci când vor vorbi despre trecut.

Să nu uităm că uneori ce vine după comunism este mai grav şi mai periculos decât comunismul însuşi!

Costel Alexe, deputat de Iaşi.

Domnul Florin Iordache:

Îl invit pe domnul deputat Daniel Gheorghe. Se pregăteşte domnul deputat Aurelian Mihai.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi voi vorbi despre cei 26 de ani care se împlinesc de la prăbuşirea regimului comunist în România şi de la începutul unui lung proces, un proces traumatizant de democraţie, de tranziţie la democraţie şi la societatea liberă, un proces pe care noi nu ştim când îl vom încheia. Din păcate, ne gândeam cândva că acest proces de tranziţie dintre societatea comunistă şi lumea liberă, lumea capitalistă - cum o denumeam noi atunci, în anii ’90 - va fi unul mult mai scurt şi unul mult mai sigur. Din păcate, istoria a dovedit că aceste schimbări majore au şi cer o mult mai lungă perioadă.

Acum 26 de ani s-a ieşit în stradă şi s-a murit pentru libertate. Principalul lucru pe care oamenii de atunci, care au ieşit în stradă, care au scandat împotriva lui Nicolae Ceauşescu şi a regimului său şi pe care l-au cerut toţi aceşti oameni - mulţi dintre ei deveniţi martiri, precum s-a întâmplat cu 1.104 români care au murit şi s-au jertfit ca noi să fim astăzi liberi - principalul lucru pe care l-au cerut a fost mai multă libertate, mai multă demnitate şi înlăturarea unui regim totalitarist, absolut abuziv şi total depăşit de istorie.

Din păcate, după 26 de ani, sacrificiul acestor oameni, dintre care unii extrem de tineri, chiar şi copii au murit atunci la revoluţie, riscă să fie uitat. Riscă să fie uitat, deoarece pe jertfa eroilor şi a martirilor de la revoluţie s-a clădit o societate care mi-e teamă că, de multe ori, are foarte puţine în comun cu aspiraţiile sincere şi curate ale celor care au ieşit în stradă atunci, în decembrie 1989; o societate unde clientelismul, arivismul şi oportunismul şi-au creat drum liber şi au devenit norme de ascensiune socială şi norme de ierarhie publică; o societate în care uităm tot mai des valorile fondatoare şi o societate în care uităm să ne oglindim în lucrurile care reprezintă cu adevărat rădăcinile noastre şi lucrurile care ne definesc pe noi, ca persoane şi ca naţiune.

Din păcate, cei care au murit acum 26 de ani în conştiinţa publică de astăzi riscă să fie uitaţi, la fel cum riscă să fie uitată şi tragedia a ceea ce înseamnă totalitarismul, a ceea ce înseamnă regimul represiv şi regimul care îngenunchează omul ca persoană şi distruge libertatea individuală.

La 26 de ani de la revoluţie, astăzi, pe 22 decembrie 2015, ca o paralelă cu 22 decembrie 1989, vedem tot mai mulţi români care încearcă să-şi regândească schema de valori morale şi sociale într-o perspectivă etatistă, dintr-o perspectivă opresivă şi dintr-o perspectivă în care instituţiile de forţă şi instituţiile care au reprezentat principala pârghie a represiunii din decembrie 1989 se încearcă a fi redefinite şi revalorizate.

Am uitat tragedia celor 45 de ani de comunism şi încercăm acum, sub anumite aspecte care par a fi atrăgătoare, comerciale şi sclipitoare, să reedităm toate acele nonvalori care ne-au fost propagate 45 de ani şi ne-au fost impuse cu forţa de un regim criminal.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

În final, aş dori să mă adresez tuturor celor care suntem aici, să nu-i uităm niciodată pe martirii şi pe eroii revoluţiei, să nu-i uităm pe cei care, în decembrie 1989, au dat o probă de curaj, de eroism şi de spirit de sacrificiu în numele naţiunii române.

Dumnezeu să-i odihnească pe cei care au murit eroic în decembrie 1989 şi Dumnezeu să ne ierte pe noi, toţi ceilalţi care am rămas în urma lor şi care nu am dovedit decât laşitate, obedienţă şi teama de a aduce la îndeplinire nişte idealuri nobile ale unei revoluţii curate şi revoluţii întemeiate pe dorinţa de libertate a oamenilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Îl invit pe domnul deputat Aurelian Mihai şi se pregăteşte domnul deputat Cristian Roman.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Da, au trecut 26 de ani de la Revoluţie. Refuz să-mi iau astăzi o cravată, pentru că atunci oamenii au ieşit cu piepturile goale în faţa tancurilor, au înfruntat destinul şi istoria şi, mai mult decât atât, mulţi au renunţat la lucrul cel mai de preţ - viaţa, pentru ca noi astăzi să vorbim liber în Parlamentul României. Nu există nicio posibilitate să ne scuzăm, ca oameni politici, pentru faptul că astăzi, la 26 de ani de la acele momente, încă România este o ţară săracă, încă România şchiopătează la ceea ce înseamnă nivel de trai şi la ceea ce înseamnă dezvoltare.

Privind în urmă la cei 25 de ani înainte de Revoluţie şi la cei 26 de ani după Revoluţie, trebuie să ne convingem că inclusiv acest sistem pe care-l blamăm - şi pe bună dreptate îl blamăm - a fost cu mult, cu mult mai eficient din punctul de vedere al industrializării şi al dezvoltării, pentru că dacă astăzi vorbim despre o Românie care este săracă - a cărei populaţie, poate peste 20%, se află în afara ţării şi vorbesc de populaţia activă a unei ţări sărăcite, în care există companii străine care au capitalizare bursieră mult peste ceea ce înseamnă produsul intern brut al României - nu este decât vina celor care au venit să facă politică şi nu au făcut politică. Politica se face cu mult curaj, iar atunci când un om vrea să aducă rezultate şi vrea să facă lucruri bune, nimic nu-l poate împiedica. Ce-i lipseşte unui om politic pentru a face bine semenilor săi şi celor care l-au trimis în Parlament şi care au crezut în el? Curajul şi dărnicia de a merge pe linia pe care oamenii i-au trasat-o.

Această ţară merită mai mult, acest popor merită mai mult, istoria ne aparţine, iar viitorul nu trebuie să-l scăpăm din mână. România va avea un viitor, fie că vor unii sau alţii să ajungem mult mai săraci decât suntem. Reţineţi, România are viitor!

Dumnezeu să-i odihnească pe acei martiri din decembrie 1989. Şi încă ceva: s-au chinuit oamenii ani buni după Revoluţie cu acel punct 8 de la Timişoara şi cu desecretizarea acelor dosare care încă şi astăzi, ca fenomen, pot să spun, trenează. Sunt încă multe lucruri de făcut, ne aşteaptă un an greu, un an în care sper să avem mai mult curaj, iar Parlamentul să fie Parlament.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Cristian Roman. Se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Udrişte.

Domnul Cristian-Constantin Roman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am intitulat declaraţia mea politică "Adevăratul slogan al guvernării PSD - «după noi, potopul»".

Abia acum când PSD nu mai deţine controlul guvernării, când nu mai controlează accesul la informaţiile financiare ale ţării şi nu mai ascunde adevărurile dureroase, acum când aparatul de propagandă începe să dea rateuri, încep să se vadă adevăratele rezultate privind modul în care PSD a guvernat această ţară vreme de aproape patru ani: minciună, propagandă, laudă de sine şi niciun fel de proiect util demarat şi dus până la capăt de fosta guvernare. Mai mult, prin exces de promisiuni şi măsuri populiste, s-a atentat chiar şi la fărâma de stabilitate a economiei, de care cu toţii ne aducem aminte cât de greu a fost câştigată.

Şantiere închise, proiecte blocate, autostrăzi fărâmate, combinate închise, licitaţii trucate şi alte "mari realizări" poartă marca înregistrată a PSD. Cu toţii au luptat umăr la umăr pentru a împiedica dezvoltarea acestei ţări, pentru a împiedica creşterea numărului de angajaţi din economie şi reducerea numărului de şomeri şi s-au opus creşterilor salariilor bazate pe o creştere a productivităţii venite dintr-o economie mai sănătoasă, mai productivă, care poate să plătească salarii mai bune.

Stimaţi colegi.

Standardul de viaţă al unui popor nu poate creşte din pix. Pentru aceste motive, PSD şi Victor Ponta şi-au pregătit cu mare atenţie ieşirea de la guvernare şi pentru acest motiv au promis vrute şi nevrute şi chiar au legiferat măsuri pentru care ştiau foarte bine că nu au soluţii bugetare.

Sub PSD şi Victor Ponta sărăcia a explodat. Nu o spun doar eu sau statistica oficială oferită de Institutul Naţional de Statistică. Este suficient să mergi prin comunele şi satele României şi constaţi imediat că, în loc să progreseze, România şi românii sunt mai săraci şi mai slab dezvoltaţi.

Sub guvernarea triumfalistă socialistă, peste 3.000 de şcoli nu au autorizaţii de funcţionare, zeci de spitale sunt focare de infecţie pentru pacienţi, benzina este în continuare printre cele mai scumpe din Uniunea Europeană, drumurile naţionale şi cioturile de autostradă arată ca după bombardamente, iar în mediul de afaceri numărul întreprinderilor scade de la o zi la alta.

Victor Ponta şi PSD au considerat vreme de patru ani că propaganda mincinoasă ţine de foame şi că oamenii nu ştiu că este uşor să promiţi, însă este extrem de greu să faci.

PSD a promis o lege unitară a salarizării în domeniul public, dar a realizat o creştere a inechităţilor. PSD a promis mii de kilometri de autostradă, dar astăzi buldozerele dărâmă în loc să construiască. PSD şi Victor Ponta au promis şi cel mai cinstit şi cel mai competent Guvern, însă ce fel de miniştri au guvernat România, am constatat cu toţii.

Mă mir că Victor Ponta nu l-a plagiat şi pe Dan Diaconescu şi nu a promis câte 20.000 de euro, poate chiar şi mai mult, pentru fiecare român. Ar fi fost în stare, ştiind că nu el trebuie să onoreze angajamentele şi promisiunile.

PSD a guvernat tot timpul după principiul "după noi, potopul", iar situaţia în care se află acum România demască modul profund incompetent de care a dat dovadă în ultimii patru ani.

Deputat PNL de Botoşani, Cristian Roman.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Îl invit pe domnul deputat Gheorghe Udrişte. Se pregăteşte doamna deputat Florica Cherecheş.

Domnul Gheorghe Udrişte:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi parlamentari,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Bulina roşie şi acordul ISU - isterie sau prostie?"

În box se întâmplă deseori ca unul dintre combatanţi, atunci când este copleşit şi nu dă semne că îşi revine, să se dezmeticească în ultimul moment "din pumni".

Cam aşa se întâmplă şi în zilele noastre. A trebuit să se producă tragedie, să moară oameni ca să ne trezim în sfârşit la realitate şi să revenim cu picioarele pe pământ.

Convieţuim cu "bulina roşie" de peste 15 ani. Ne însoţeşte zi de zi, fie că ne relaxăm pe vreunul dintre marile bulevarde ale Capitalei, fie că avem chiar vreo treabă, fie că mergem la medic sau la cinema, "bulina roşie" ne însoţeşte şi ne urmăreşte încă de la sfârşitul anilor '90.

Recent i-a trezit din nesimţire şi pe cei care ar fi trebuit să ştie de când a fost inventată şi aplicată "bulina roşie" pe zeci de clădiri, cel puţin în Bucureşti, care este rolul acesteia, asta în condiţiile în care n-a căzut de pe faţada clădirii sau n-a fost îndepărtată cu bună ştiinţă.

Şi iată că brusc a intervenit "potera" controlorilor şi inspectorilor, au închis imobile, la unele doar parterul unde funcţionau instituţii, lăsând liber accesul locatarilor de la etajele superioare, au închis localuri de alimentaţie publică, falimentează zeci de mici afaceri şi lasă pe drumuri alte zeci de oameni.

Nu ştiu şi nici nu găsesc pe cineva care să-mi explice dacă astfel trebuie să funcţioneze lucrurile, dacă aceste decizii sunt bune sau rele, când ne vom opri şi ce rămâne de făcut pe mai departe?! Nu pot să nu mă întreb ce au făcut aceşti responsabili cu viaţa noastră timp de peste 15 ani?

Şi nu s-au dezmeticit bine aceştia din urmă, că şi-au revenit "din pumni", asemenea combatanţilor din meciurile de box, şi reorganizaţii şi parareorganizaţii de la pompieri, actualmente Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Este o reală nebunie ce se întâmplă acolo. În timp ce celor cu "bulină roşie" li se dau somaţii şi îşi trag obloanele, cei de la ISU sunt complet depăşiţi de situaţie.

După acţiunea de închidere a numeroase instituţii sau localuri, cu bulină roşie sau fără aviz ISU, acum blocajul s-a extins şi la noile dezvoltări imobiliare, deoarece nu primesc autorizaţii de la pompieri sau de la alte instituţii. Autorităţile refuză să mai semneze documente. Ultima descoperire, care te lasă pur şi simplu perplex, este aceea că metroul din Bucureşti nu are autorizaţie ISU.

Fraţi români, treziţi-vă! Facem apel la raţiune. România are nevoie de minţi limpezi, de administraţii funcţionale, cu funcţionari mulţumiţi de salarii şi care îşi fac treaba după model occidental.

Fac, aşadar, apel la autorităţile române să se deştepte, dacă n-au făcut-o încă. Eventual le sugerez să-şi dea şi cu puţină apă pe faţă dacă este nevoie, să se uite în oglindă şi să purceadă la treabă, cu capul, şi nu cu dosul.

Vă mulţumesc.

Deputat Gheorghe Udrişte, Bucureşti.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O invit, în continuare, pe doamna deputat Florica Cherecheş.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "În România, Norvegia şi peste tot în lume Crăciunul se sărbătoreşte în familie".

De mai bine de o lună, Marius şi Ruth Botnariu trăiesc drama separării de cei 5 copii minori ai lor, cel mai mic fiind un sugar, în vârstă de numai 3 luni.

Instituţia norvegiană de protecţie a copilului, Barnevernet, şi agenţi ai Poliţiei norvegiene au dispus această măsură extremă, părinţii fiind reţinuţi şi interogaţi de poliţie timp de mai multe ore, iar apoi eliberaţi, în condiţiile în care s-a considerat că nu sunt persoane violente sau periculoase.

Acţiunea a fost generată de o sesizare exprimată de directoarea şcolii unora dintre copiii familiei Bodnariu, care ar fi calificat părinţii că, adoptând un stil de viaţă creştină radical, având drept consecinţă îndoctrinarea copiilor, s-a semnalat, cu titlu de exemplu, faptul că una dintre fetiţe ar fi cântat la şcoală un cântec creştin. Oare cum au putut determina gradul de îndoctrinare a bebeluşului de numai 3 luni, şi el separat, în mod brutal, de părinţii lui? Instituţia norvegiană menţionată ar fi concluzionat şi asupra unei conduite abuzive a părinţilor asupra copiilor.

Din toate datele disponibile, dar şi din cazurile precedente înregistrate în ultimii ani, în special în cazul familiilor de străini stabilite în Norvegia, consider că este vorba de o interpretare abuzivă a principiului, interesul superior al copilului. Este de neînţeles graba cu care autorităţile norvegiene au declanşat procedura adopţiei internaţionale pentru aceşti copii, confiscându-i pur şi simplu, ştiindu-se că aceştia au rude apropiate care i-ar fi putut găzdui până în momentul în care cazul va fi fost lămurit.

Nu vreau să dau crezare zvonurilor că ar fi vorba, în fapt, de o răpire, dar, ca mamă a patru copii, voi susţine întotdeauna că locul în care copilul se dezvoltă armonios este în familie şi că doar un motiv foarte serios ar trebui să determine o astfel de măsură radicală.

Din păcate, soţilor Bodnariu nu li s-au comunicat faptele pentru care le-au fost luaţi copiii şi motivele pentru care fraţii au fost separaţi, duşi în trei oraşe diferite, şi nici de ce nu pot să-şi viziteze copiii, decât cu mari restricţii, sau chiar deloc, în cazul lui Marius, asta, în condiţiile în care dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, art. 8, libertatea de conştiinţă şi de religie, art. 9 şi interzicerea discriminării, art. 14, sunt garantate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, instrument care a fost ratificat şi de Norvegia.

O mulţime de cetăţeni s-au solidarizat cu familia Bodnariu, cerând într-o formă sau alta, stoparea abuzului autorităţilor norvegiene şi reunificarea familiei. Sute de cetăţeni au protestat în stradă zilele trecute la Bucureşti, alţii au trimis scrisori la Ambasada Norvegiei, au iniţiat o petiţie online sau au întreprins alte demersuri. Nu putem sta nici noi indiferenţi la drama acestei familii şi trebuie să luăm atitudine, să condamnăm astfel de practici şi să facem tot posibilul ca ele să nu se mai repete.

Alături de un grup de parlamentari, am depus o interpelare adresată Premierului Dacian Cioloş, ministrului afacerilor externe, Lazăr Comănescu şi ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, doamna Claudia-Ana Costea, prin care am solicitat să ni se comunice ce măsuri şi acţiuni urgente s-au adoptat sau urmează să fie adoptate pe relaţia cu statul norvegian, pentru a facilita reunificarea familiei Bodnariu cât mai rapid posibil.

Solicităm sprijinul autorităţilor româneşti pentru soluţionarea grabnică a acestui caz.

Pentru că ne mai despart foarte puţine zile de Crăciun, îmi exprim speranţa ca inimile autorităţilor norvegiene să fie sensibilizate de solidaritatea exprimată cu familia Bodnariu, astfel încât Marius şi Ruth să-şi poată îmbrăţişa copiii şi să colinde împreună, uitând tot acest coşmar.

Crăciunul se sărbătoreşte în familie, în România, în Norvegia şi peste tot în lume!

Florica Cherecheş, deputat PNL de Oradea.

Domnul Florin Iordache:

O invit pe doamna deputat Carmen Hărău.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am avut ieri şedinţă solemnă în legătură cu sărbătorirea a ceea ce noi cu toţii numim revoluţie, pe drept cuvânt sau în mod fals.

Nu poţi să nu te gândeşti, în această zi, în ziua de ieri, în ziua de astăzi, la ceea ce s-a întâmplat în perioada cuprinsă între 1989 şi anul curent. E vorba de 26 de ani, în care sângele vărsat de nişte tineri entuziaşti în stradă ne-a dat ocazia, oportunitatea, să schimbăm practic trendul, să îmbunătăţim practic soluţiile de devenire naţională, făcând parte din structurile euro-atlantice.

Însă, stimaţi colegi, cei 26 de ani au însemnat o perioadă de proastă gestiune a oportunităţii care ne-a fost atunci deschisă, s-a negociat prost, iar avantajul de a face parte din structurile euro-atlantice s-a transformat, în anumite domenii, în mult prea multe domenii, în opusul lui.

În această perioadă, muncitorul mândru şi priceput de mai dinainte, cu tradiţie de dinainte, perioada interbelică, s-a transformat în asistat social, în masă politică de manevră.

Structuri de stânga, care au deţinut puterea, chiar şi atunci când s-au numit a fi de dreapta, când au avut impresia sau au vrut să creeze impresia că sunt de dreapta, au fagocitat pur şi simplu clasa muncitoare românească. Există o pleiadă de potentaţi politici şi din zona business-ului în această perioadă care şi-au trimis copiii la şcoală încă din gimnaziu, din liceu, în orice caz, cu intenţia clară să-i stabilizeze, să le construiască viaţa într-o altă parte a lumii şi cu semnalul pe care l-au dat în legătură cu preocuparea pentru soarta României, pentru soarta românilor.

Foarte adesea, demnitari aflaţi în dificultate au preferat să se trateze în străinătate, în timp ce sistemul sanitar de care ei erau responsabili se ducea de râpă. Mult prea adesea am fost în situaţia de a consuma, practic, de a distruge treptele pentru consum, de a le distruge în sensul consumului, treptele pe care noi trebuia să ne urcăm spre lumină, spre progres. A fost un lucru al cărui preţ îl plătim acum, cu salarii minime pe economie absolut indecente, cu un nivel al consumului şi cu un nivel de trai de care ne facem cu toţii responsabili.

Ce-i de făcut? Păi, e de ascultat, în primul rând, muzica tinerilor acestora care cântă cutremurător: "nu ne-am născut în locul potrivit şi vrem o ţară ca afară". Trebuie constatat că s-a ridicat un profil de copii care vor să-şi facă viaţa în România şi care întreabă revendicativ şi dramatic: tată, ce-ai făcut cu viaţa ta, ce-ai făcut cu ţara ta şi cu ţara mea? Este un lucru peste care se poate trece cu mare dificultate. De trei ani de când sunt în politică, am văzut mult prea adesea lucruri făcute din strict şi simplu interes electoral. Dacă nu schimbăm lucrurile noi, cei de aici, din clasa politică, Parlamentul, Executivul, cu toate ramificaţiile lui în Executiv, nu merităm locul pe care-l ocupăm şi, mai cu seamă, îi pierdem şi pe aceşti tineri frumoşi, că frumoasă e tinereţea, şi mai ales deştepţi şi determinaţi să trăiască în ţara lor.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Ioan Munteanu, deputat de Neamţ. Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Pădurea nu mai e frate cu românul".

La ora actuală, situaţia forestierilor din toată ţara este deosebit de tensionată şi a depăşit cu mult limita suportabilităţii, atât din punct de vedere economico-financiar, cât şi datorită atitudinii celor de la Regia Naţională Romsilva Bucureşti.

În ultimii ani, din domeniul forestier a dispărut un număr foarte mare, în special de firme mari şi mijlocii autohtone, această scădere însemnând peste 65% din totalul firmelor care aveau domeniul de activitate în pădure.

În aceste zile se desfăşoară sau ar fi trebuit - mai bine zis - să se desfăşoare în ţară licitaţiile de vânzare a masei lemnoase pe picior, licitaţii la care agenţii economici de exploatare forestieră şi prelucrare primară a lemnului, adică un număr de peste 5000 de firme, cu mai mult de 250 de mii de angajaţi îşi manifestă protestul prin neprezentarea sau nedepunerea de oferte la aceste licitaţii.

Cauza este una foarte simplă: preţurile de pornire la licitaţii, impuse de către conducerea RNP Romsilva, au fost stabilite fără consultarea asociaţiilor profesionale din domeniul forestier şi al prelucrării lemnului, nefiind corelate cu preţurile pieţei lemnului sau cu inflaţia. Mai precis, dacă înainte preţul mediu era undeva până în 200 de lei pe mc, astăzi ajunge şi la 600 de lei pe mc. Adică, ca să transpunem în cifre, mai scump decât cheresteaua care se dădea la export. Deci vorbim de buştean, de fapt.

Sunt apreciate ca abuzive unele lucruri cum ar fi, din contract: penalităţile de întârziere prevăzute pentru neplata în termen, neexploatarea şi necurăţarea parchetului în termen, totalizând peste 75% pe an, ceea ce este cu mult mai mult decât ceea ce percepe o bancă comercială, respectiv de 10% pe an.

Termenul de reziliere a contractului, de cinci zile calendaristice, este exagerat de scurt, având în vedere sfârşitul de săptămână sau sărbătorile legale sau intemperiile;

Pierderea dreptului de proprietate asupra masei lemnoase achitate de către agentul economic şi nerecoltate;

Interzicerea posibilităţii de cesionare a contractului de vânzare-cumpărare în situaţii independente de voinţa agentului economic;

Interzicerea dreptului de contestare a lipsurilor calitative şi cantitative a masei lemnoase.

Trebuie găsite urgent soluţii care să păstreze un just echilibru între nevoia de a proteja fondul forestier şi posibilitatea de a oferi materia primă în acest domeniu la un preţ corect comparabil cu cel de pe piaţa europeană. Tradus, ar însemna: cineva vrea să omoare toate societăţile comerciale cu capital autohton. Să rămână cei trei-patru mari giganţi care stăpânesc astăzi România şi să impună un monopol asupra pădurii noastre.

Este un semnal de alarmă pe care-l trag de la microfonul Camerei Deputaţilor, sperând că guvernanţii, Ministerul Mediului, Regia Naţională - care, dintr-o dată şi-a schimbat atitudinea faţă de agenţi - se vor trezi şi vor găsi soluţiile la care m-am referit mai înainte.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat, pentru interesanta problemă ridicată.

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Florin Gheorghe, PSD.

Aveţi cuvântul.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează: "În România, salariul minim este un «rău» necesar".

Stimaţi colegi,

De dinainte de adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2016 a început o vie dezbatere în societatea românească în legătură cu majorarea salariului minim brut în plată, la 1.200 de lei, începând cu 1 ianuarie 2016.

Am ascultat opiniile economiştilor care se împotrivesc cu înverşunare nu doar majorării salariului minim, ci chiar existenţei acestuia, într-o economie liberă. Am ascultat şi opiniile specialiştilor în materie fiscală, care spun că efortul bugetar este minim şi că cea mai mare parte a creşterilor se întorc tot la buget. Am ascultat şi vocile patronatelor, extrem de înverşunate, care spun că o astfel de măsură înseamnă şomaj mai mare şi mai multă muncă la negru. Am ascultat şi opinia ezitantă a Guvernului, care încă mai calculează şi face studii de impact.

Pentru sectorul bugetar majorarea salariului minim se va produce oricum, ca urmare a adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35 din acest an. Bugetul nu suferă dureri prea mari, căci, oricum, prin impozite şi taxe, cea mai mare parte a banilor din această majorare se întoarce acolo de unde a plecat, adică la buget, şi astfel, efortul este minim.

Se spune că efectele vor fi nocive asupra mediului privat şi asupra locurilor de muncă! Se mai poate spune că angajatorii români vor trebui să plătească mai multe contribuţii, şi acest lucru îi va falimenta. Păi dacă singurul element de competitivitate al angajatorului din România îl reprezintă lefurile mizerabile ale angajaţilor, credeţi-mă că mediul nostru de afaceri chiar are grave probleme şi că întreprinzătorii români trebuie să se gândească cu îngrijorare la viitor.

Dacă bugetul de stat poate să susţină această majorare a salariului minim, şi mediul de afaceri va trebui să o susţină. România trebuie să se desprindă definitiv de imaginea unei ţări în care munca este prost plătită, în care tinerii bine instruiţi fug de ţara lor pentru a face munca de jos în alte state europene. România trebuie să pună capăt politicilor prin care resursele umane şi resursele naturale se pot cumpărare pe bani puţini şi pot fi exploatate nediscriminat. Aceasta înseamnă adevărata schimbare, căci vorbe frumoase am auzit destule în ultimele decenii.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Paul Dumbrăvanu, Grupul PNL.

Aveţi trei minute, domnule deputat, vă rog.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi este o zi deosebită pentru istoria României. Astăzi este 22 decembrie, o zi în care foarte mulţi tineri, foarte mulţi oameni ai acestei ţări s-au luptat pentru ceva ce avem noi astăzi, adică libertatea de a spune ceea ce vrem, libertatea de a ne asocia, libertatea de a citi mai mult decât colecţia "Cheia", mai mult decât acele cărţi care erau cenzurate, şi de aceea cel mai important lucru pe care noi trebuie să ni-l amintim este acela de a-i omagia pe aceia care au avut curajul, în această perioadă a anului, în apropierea Crăciunului, să se lupe, să se jertfească pentru noi, pentru noi cei care, după 26 de ani, nu reuşim încă să ne găsim o cale.

O cale pentru această ţară care ar trebui să fie aceea a decenţei, a unui nivel de trai cât mai bun pentru fiecare dintre noi. Eu cred că suntem datori în a lupta în continuare pentru ţelurile şi idealurile acelor oameni, pentru că ei nu au ieşit în stradă doar pentru ei, ci au ieşit în stradă pentru noi, toţi cei care am venit după ei şi, cu atât mai important este, cred, să ne gândim din ce în ce mai mult cu ce suntem noi datori faţă de ei şi, în continuare, să realizăm lucrurile pe care ei nu au mai putut să le realizeze.

Vă mulţumesc.

Paul Dumbrăvanu, deputat PNL.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

După pauză

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, asistat de domnii deputaţi Laurenţiu Chirvăsuţă şi Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Continuăm lucrările de astăzi în plenul Camerei Deputaţilor cu dezbateri şi vot final şi vă anunţ că, din totalul celor 382 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa un număr de 103 deputaţi.

Ordinea de zi şi programul pentru această zi: de la 8,30 la 10,00 declaraţii politice, de la 10,00 până la ora 12,00 dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi, iar la ora 12,00 vot final.

De la ora 13,00 la 15,00 activitate în comisiile parlamentare.

Procedură.

Vă rog, domnule deputat. Domnul deputat Avram, vă rog.

Domnul Marian Avram:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vreau să fac un anunţ.

Începând de astăzi, rămân deputat independent, dar neafiliat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii pe procedură? Nu sunt.

Continuăm. Deci suntem la poziţia 11 din ordinea de zi.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ.

Procedură, domnul Marian Neacşu, liderul Grupului PSD. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am analizat cu multă atenţie proiectul respectiv, iniţiat de unul dintre colegii noştri.

În acelaşi timp, am pus în corespondenţă prevederile acestui proiect legislativ cu prevederile constituţionale, Consiliul Legislativ fiind una dintre puţinele instituţii unde nu se prevede posibilitatea ca preşedintele consiliului să aibă un mandat sau nu este stabilit un mandat imperativ prin Constituţie.

Ideea, totuşi, este interesantă, oportună şi cred că merită să fie luată în calcul, motiv pentru care, pentru a evita respingerea acestui proiect legislativ, în condiţiile în care, din câte îmi aduc eu aminte, şi colegii noştri care sunt în Comisia pentru Constituţie pot să-mi confirme lucrul acesta, noi am avut sau avem o astfel de propunere şi în proiectul de modificare al Constituţiei, v-aş propune să retrimitem cu termen două luni de zile la comisie acest proiect legislativ.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului...

Da, tot pe procedură, domnul Máté András-Levente, liderul Grupului UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În principiu sunt de acord, dar fiind prima Cameră sesizată dacă retrimitem la comisie două luni de zile, intră în acceptare tacită. Dar iniţiativa e bună şi o susţine şi Grupul UDMR pentru că, într-adevăr, trebuie să aibă un mandat de "x ani", aşa cum e stabilit în iniţiativă.

Dar dacă retrimitem intră în acceptare tacită.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, propunerea preşedintelui Marian Neacşu de retrimitere două luni.

Să înceapă votul.

Cu 31 de voturi pentru, patru voturi împotrivă şi 22 de abţineri, propunerea a fost acceptată.

Mergem mai departe.

Există o solicitare de reluare a votului. O parte dintre colegi înţeleg că nu au votat.

Deci, stimaţi colegi, introduceţi cartelele.

Să înceapă votul.

Sunt 37 de voturi pentru. Este bine. 37 de voturi pentru, cinci voturi împotrivă şi 31 de abţineri.

Vă rog, domnule Márton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Conform prevederilor constituţionale şi ale regulamentului nostru modificat după observaţiile Curţii Constituţionale, este nevoie de majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi: 88 acesta este 45. Simplu.

Domnul Florin Iordache:

Da. Nu a trecut. Da.

Începem dezbaterile, stimaţi colegi.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul? Nu.

Da, 11.

Din partea Comisiei juridice, domnul deputat Varga. Vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată în fond cu această propunere legislativă.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Guvernul nu a transmis niciun punct de vedere.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, republicată, în sensul instituirii unui mandat de patru ani pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ, precum şi pentru funcţiile de preşedinte de secţie.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a acestei propuneri legislative.

Iniţiativa face parte din categoria legilor organice.

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale, din partea grupurilor dacă sunt?

Domnul Dumbrăvanu, Grupul PNL, vă rog.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Grupul Partidului Naţional Liberal susţine această iniţiativă. Este una normală. În virtutea faptului că se instituie un mandat de patru ani pentru preşedintele Consiliului Legislativ, ceea ce este şi normal, acesta trebuie să fie ales de către cele două Camere reunite. Iarăşi, este un principiu normal şi valabil şi pentru celelalte instituţii care sunt subordonate sau sub control parlamentar.

Cred eu că iniţiativa Grupului PSD, acum iniţiativa tot a Grupului PSD de a retrage acest - de fapt de a retrage, de a retrimite la comisie nu se explică, pentru că în Comisia juridică a fost dezbătut proiectul pe toate feţele lui, aşa că este un proiect în formă bună pentru a fi adoptat.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Máté şi apoi domnul Marian Neacşu.

Domnul Máté, vă rog, Grupul UDMR.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, propunerea este bine-venită. Şi la Consiliul Legislativ trebuie instituit un mandat de patru ani pentru funcţia de preşedinte, precum şi pentru celelalte funcţii, de preşedinte de secţie. Iniţiativa este bine-venită.

Aşa cum am susţinut şi în comisie, vom susţine şi în plen dacă se va trece la vot final şi nu intră cumva în acceptare tacită, ultima zi fiind 24 decembrie.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Marian Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Este iniţiativa unuia dintre colegii noştri. Dreptul la iniţiativă al parlamentarilor este suveran, dar aşa cum am amintit că înţeleg, colegul antevorbitor de la Partidul Naţional Liberal n-a înţeles sau presupun că n-a auzit sau n-a fost atent. Am specificat următorul lucru, şi eu cred că în mod deosebit juriştii şi cei care au făcut parte şi fac parte din comisiile pentru constituţionalitate au remarcat că, acolo unde legiuitorul constituant a socotit necesar, a spus: acolo mandatul este de atât, acolo mandatul este de atât, la Avocatul Poporului este de atât. Aici legiuitorul constituant a decis că nu este cazul, tocmai pentru stabilitatea instituţiei şi ea nu trebuie să fie pusă în opinia mea sub control politic niciodată. Dar asta este opinia mea. Evident că din aceste considerente cel puţin eu, personal, voi vota împotriva acestui proiect.

Şi mai am şi eu element de procedură şi vreau să mi se răspundă la el, domnule preşedinte de şedinţă. Prezenţa aceea care este afişată acolo este preluată de la cartelele care sunt în sală, în aparate, în momentul ăsta sau este preluată de la prezenţa efectuată afară, la aparatele de afară? Este un lucru important de ştiut, pentru că, în conformitate cu Regulamentul nostru, parlamentarii care sunt prezenţi în sală constituie cvorumul, chiar dacă nu votează, este dreptul lor de a refuza să participe la vot.

Deci vreau să ştiu de la aparatul tehnic dacă această cifră...

Domnul Florin Iordache:

Vă răspund eu.

Domnul Marian Neacşu:

...este pornită de acolo sau de aici.

Domnul Florin Iordache:

Da. Deci prezenţa care apare sus, domnule lider... este vorba de cartelele care sunt introduse acum în aparate. Prezenţa este cea pe care v-am anunţat-o eu, cei 103 sunt cei care au semnat. Sunt 88 de cartele, în acest moment, introduse în aparate.

Da, şi 62 în sală. Deci colegii vin, introduc cartela şi ies afară la o ţigară sau la cafea.

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt alte intervenţii.

Mergem la raportul Comisiei juridice.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Sunt 11 amendamente admise.

Marginal 2, articol unic, dacă sunt observaţii? Nu.

3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, este vorba de art. 18. Observaţii? Nu.

10, 11. Nu. Rămâne pentru votul final. Are caracter organic.

12. Propunerea legislativă privind unele măsuri de descentralizare în domeniul învăţământului preuniversitar - Pl-x 760/2015; caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

În aceste condiţii, din partea Comisiei pentru învăţământ sau Comisiei pentru administraţie, domnul preşedinte Victor Paul Dobre, preşedintele Comisiei pentru administraţie. Prezentaţi raportul comun.

Domnul Victor Paul Dobre:

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţie şi ale Regulamentului Camerei, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Pentru întocmirea raportului, comisiile au analizat avizul Consiliului Legislativ şi al Consiliului Economic şi Social.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.

Se preconizează desfiinţarea inspectoratelor şcolare ale căror atribuţii se doreşte a fi preluate de către minister, respectiv Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, prin înfiinţarea unui Departament pentru Inspecţie Şcolară şi de autorităţile administraţiei publice locale, prin înfiinţarea unui compartiment de specialitate în cadrul aparatului Primăriei sau al Consiliului judeţean.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulament, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei respingerea propunerii legislative.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare?

Da. Vă rog, domnul Benga, Grupul PSD.

Domnul Ioan Benga:

Domnule preşedinte,

Grupul Partidului Social Democrat va respinge această iniţiativă. Considerăm că, în faza actuală, inspectoratele şcolare reprezintă un pol de rezolvare a problemelor la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale şi credem că, în actualul context, consiliile judeţene ar fi supraîncarcate cu o astfel de activitate pe care n-ar putea s-o gestioneze din punct de vedere educativ, şi, considerăm noi că, cu atât mai mult, şi din punct de vedere politic.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc.

Grupul UDMR, domnul Szabó Ödön.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă, deşi nu poartă semnătura colegilor noştri, aduce în discuţie sau readuce în discuţie necesitatea descentralizării instituţiilor de la nivel central spre administraţiile publice locale.

Este un proces despre care se vorbeşte de foarte mult timp.

Am avut şi există şi în momentul de faţă o serie de temeri din partea unor colegi şi a mai multor colegi, în ceea ce priveşte atribuţiile pe care le poate câştiga un consiliu judeţean sau o primărie.

Noi considerăm, în continuare, că descentralizarea instituţiilor de la nivel naţional sau de la nivel judeţean spre administraţiile publice este un drum bun.

Au trecut deja doi ani de când Legea descentralizării a fost la Curtea Constituţională şi s-a adoptat o decizie în acest sens. După această decizie a Curţii Constituţionale, din păcate, nu s-a revenit nici cu un proiect pilot în ceea ce priveşte - pentru că avem o lege-cadru a descentralizării - cu un proiect pilot pe învăţământ sau pe altă poziţie.

În momentul de faţă, o serie de decizii la nivelul administraţiei publice locale reprezintă responsabilităţile administraţiilor locale sau judeţene în ceea ce priveşte întreţinerea infrastructurii şcolare, dar, mai puţin, atribuţiile acestor instituţii locale sau judeţene privesc actul educaţional, care este o responsabilitate la fel de mare pentru administraţia publică locală.

Inspectoratele şcolare, în percepţia noastră, într-adevăr, ar putea să rămână, dar în coordonarea consiliilor judeţene, unde există o coordonare la nivel judeţean a întregului sistem, precum, în concepţia noastră, tot ce înseamnă sisteme de control trebuie să rămână la nivel de ministere, dar tot ce înseamnă sistem de avizare, începând de la protecţia mediului până la învăţământ, ar trebui să aparţină administraţiilor publice locale.

Legea nr. 1, care a fost schimbată şi schimbată de mai multe ori, a avut nişte elemente foarte clare de susţinere şi care ar putea să rămână în continuare. Din păcate, schimbându-se foarte des, acea coerenţă iniţială nu se mai regăseşte.

Deşi este o iniţiativă care merge spre o descentralizare, are, şi în acest sens, un exces în această descentralizare, pentru că desfiinţează total şi nu regrupează instituţiile spre administraţiile publice locale. În acest context, noi ne vom abţine de la aceasta, susţinem procesul de descentralizare, dar nu acest proiect de lege care nu reglementează atribuţiile spre administraţia publică locală.

Inspectoratele judeţene, în percepţia noastră, ar trebui să fie parte şi în subordinea Consiliului judeţean.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu mulţumesc.

Grupul PNL, domnul Radu Zlati.

Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute.

Domnul Radu Zlati:

Scuze.

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sincer, nu voiam să iau cuvântul, pentru că unele dintre argumente au fost prezentate anterior.

Dar, stimaţi colegi, dacă întrebăm cadrele didactice din România ce ar dori să fie desfiinţat în sistemul de învăţământ, nouă cadre didactice din zece din învăţământul preuniversitar vor spune: "Vrem desfiinţarea inspectoratelor şcolare". Şi ştiţi de ce? Exact din motivul cumva antamat de colegul de la PSD, când a zis: "nu putem să trecem responsabilităţile pe seama consiliilor judeţene, deci acestea nu pot manageria sistemul de învăţământ, inclusiv din punct de vedere politic".

Păi, de aceia doresc cadrele didactice desfiinţarea inspectoratelor, pentru că, înainte de Revoluţie şi după Revoluţie, problema inspectoratelor a fost în primul rând cea politică.

Cum să câştige directorii care trebuie concursurile pe şcoli şi pe licee? Atunci când vom înlătura politicianismul din inspectoratele şcolare, s-ar putea ca acestea să devină o instituţie binecuvântată. Până atunci, ne-am dori să le putem desfiinţa. Din păcate, din multiple cauze, în acest moment, lucrul este imposibil, de aceea şi Grupul PNL va vota împotriva acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final cu propunere de respingere.

13. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale - Pl-x 794/2015; caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru învăţământ? Domnul vicepreşedinte.

Vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei nr. 1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect completarea art. 31 din Legea educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea susţinerii învăţământului liceal cu profil agricol.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: iniţiativa legislativă nu stabileşte concret care sunt atribuţiile celor două ministere, referitoare la finanţare, curriculum aplicat, resurse umane etc.

Liceele agricole, ca şi toate celelalte unităţi din învăţământul profesional şi tehnic, funcţionează în subordinea Ministerului Educaţiei, în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea procesului de învăţământ.

Totodată, salarizarea cadrelor didactice se face tot de Ministerul Educaţiei, în timp ce cheltuielile de administrare sunt asigurate de autorităţile locale.

Referitor la procesul de învăţământ, curriculumul şcolar care se aplică în unităţile de învăţământ agricol include curriculumul de trunchi comun, prin care este asigurată egalitatea de şanse a elevilor în pregătirea acestora. Elaborarea curriculumului de specialitate şi stabilirea calificărilor obţinute sunt realizate în colaborare cu reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Iacoban, Grupul PSD.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Prezentul proiect legislativ prevede completarea art. 31 din Legea nr. 1/2011 în vederea susţinerii învăţământului liceal agricol, prin transferarea liceelor cu profil agricol către Ministerul Agriculturii.

Considerăm că legislaţia actuală, în ceea ce priveşte învăţământul liceal, este acoperitoare şi nu înţelegem de ce trebuie să transferăm aceste licee cu profil agricol către Ministerul Agriculturii. Pe aceeaşi logică, putem transfera liceele sanitare la Ministerul Sănătăţii, liceele cu profil sportiv la Ministerul Sporturilor, liceele cu profil tehnic la Ministerul Economiei şi vom reuşi să bulversăm total sistemul de învăţământ.

De asemenea, textul legii este unul evaziv şi superficial, neprezentând care sunt atribuţiile foarte clare ale celor două ministere, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Agriculturii, ca urmare a adoptării acestei legi, care este procedura de reorganizare, care sunt efectele juridice specifice, ca urmare a adoptării acestei legi, şi atribuţiile noilor structuri înfiinţate.

De asemenea, din expunerea de motive, nu am văzut foarte clar argumentaţia - de ce ar trebui aceste licee cu profil agricol... care este motivaţia esenţială pentru ca ele să treacă la Ministerul Agriculturii.

Prin urmare, Grupul PSD din Camera Deputaţilor susţine respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Szabó Ödön, Grupul UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă este o revenire la situaţia anterioară, când şcolile profesionale aparţineau acestor ministere. Desigur, n-o să susţinem această iniţiativă, dar nu putem să spunem că drumul pe care se construieşte, în momentul de faţă, şcolile profesionale, este un lucru bun.

Dacă o să vedeţi, în momentul de faţă, cum arată aceste şcoli profesionale, care este posibilitatea de a accesa finanţări pentru laboratoare, pentru materialele cu care să lucreze, este dezastru.

Ministerele de resort, când aceste şcoli profesionale aparţineau Ministerului Industriei, Ministerului Comerţului sau Ministerului Agriculturii, a ministerului de resort, dădeau sume foarte importante pentru ca să existe în aceste şcoli profesionale baza materială cu care aceşti copii să poată să lucreze.

În momentul de faţă, învăţământul şi bugetul educaţiei, care ar trebui doar prin lege să fie de 6%, nu asigură această bază materială. Dacă o să citiţi astăzi, există o analiză - pentru care mi-a atras domnul ministru Cseke atenţia - în ziarul "Financiar", astăzi, după 25 de ani, avem de zece ori mai puţini care termină o şcoală profesională decât acum 25 de ani şi ne plângem de forţa de muncă care nu există, necalificată, în acest domeniu, şi de aceea, în momentul de faţă, ar trebui o mai mare responsabilitate atât la Ministerul Educaţiei, cât şi la celelalte, prin proiectele europene, ca aceste ateliere de specialitate pentru şcolile profesionale să existe.

Iniţiativa, în acest fel, nu dorim să o susţinem în ceea ce priveşte retrimiterea acestor şcoli profesionale spre ministerele de resort, dar este o alarmă adresată de specialişti, că sistemul anterior asigura aceste fonduri pentru atelierele de resort şi eu cred că de acest lucru trebuie să ţină cont ministerul şi noi toţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final cu propunere de respingere.

14. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Dubai, la 4 mai 2015 - PL-x 795/2015; caracter ordinar.

Guvernul? Domnul secretar de stat. Vă rog.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege vizează ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri. Prin acord sunt stabilite cote de impozit şi un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din ambele state.

Susţinem forma comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Din partea Comisiei pentru buget, doamna Ana Birchall, vă rog, prezentaţi raportul.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect legislativ.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea de către Parlamentul României a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Dubai, la 4 mai 2015.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus, în şedinţa din 8 decembrie 2015.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa un număr de 32 de deputaţi din totalul celor 33 de membri.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, acest proiect de lege, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, Grupul PNL.

Doamna Andreea-Maria Paul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

România a semnat până în prezent 85 de acorduri pentru evitarea dublei impuneri şi pentru diminuarea evaziunii fiscale cu alte state ale lumii. Astăzi vom ratifica în Parlament patru astfel de noi acorduri, de data aceasta cu Emiratele Arabe Unite, semnat de Guvernul României, aşa cum s-a spus anterior, în luna mai a acestui an.

Este foarte bine că se face asta. Trebuie să trecem şi la fapte, pentru că pe hârtie lucrurile stau bine, iar în realitate România are a doua cea mai mare pondere a evaziunii fiscale în produsul intern brut şi, din păcate, tendinţa sa nu este de diminuare, ci de creştere, conform ultimelor rapoarte ale Comisiei Europene.

Vă mulţumesc.

Partidul Naţional Liberal va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt?

Nu mai sunt alte intervenţii, rămâne la votul final.

15. Proiect de Lege privind ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitul pe venit, semnat la Craiova, la 24 aprilie 2015 - PL-x 859; caracter ordinar.

Guvernul României, domnul secretar de stat.

Domnul György Attila:

Mulţumesc.

Obiectul legii este ratificarea Convenţiei de evitare a dublei impuneri între România şi Bulgaria. Prin convenţie sunt stabilite cote de impozit şi un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din ambele state.

Susţinem forma comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Raportul comisiei? Păi, i-am dat cuvântul.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea de Parlamentul României a Convenţiei dintre România şi Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Craiova, la 24 aprilie 2015.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa un număr de 32 de deputaţi, din totalul celor 33 de membri.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în şedinţa din 8 decembrie 2015.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi aprobare, acest proiect de lege, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PNL, dezbateri generale. Andreea Paul.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi 3 minute.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Mulţumesc.

La fel ca la proiectul de lege anterior, Partidul Naţional Liberal va vota în favoarea sa, dar aici mai este un comentariu scurt de făcut.

Vorbim de un acord de evitarea dublei impuneri şi a diminuării evaziunii fiscale cu Bulgaria. Aici, din păcate, suntem "parteneri" în rândul celor mai mari evaziuni fiscale în rândul statelor europene. Noi şi cu bulgarii.

Acum să vedem cum se vor traduce în realitate aceste acorduri semnate pe hârtie.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii, vă rog.

Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

16. Proiect de Lege privind ratificarea Convenţiei între România şi Republica Italiană pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi prevenirea evaziunii fiscale şi a Protocolului adiţional la Convenţie, semnat la Riga, la 25 aprilie 2015 - PL-x 857.

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul György Attila:

Mulţumesc.

Obiectul legii este ratificarea Acordului de evitare a dublei impuneri între România şi Republica Italiană. Acest acord stabileşte cote de impozit şi un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din ambele state.

Susţinem forma comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Comisia? Da. Domnul Emil Niţă, Comisia pentru buget.

Vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege privind ratificarea Convenţiei între România şi Republica Italiană pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi prevenirea evaziunii fiscale şi a Protocolului adiţional la Convenţie, semnat la Riga, la 25 aprilie 2015.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Leg privind ratificarea Convenţiei între România şi Republica Italiană.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din data de 8 decembrie 2015.

La lucrările comisiei s-a înregistrat prezenţa unui număr de 32 de deputaţi, din totalul de 33.

La dezbateri au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi prevenirea evaziunii fiscale şi a Protocolului adiţional la Convenţie, semnate la Riga, la 25 aprilie 2015, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, doamna Andreea Paul, vă rog, Grupul PNL.

Doamnă Carmen Hărău, s-a înscris doamna... trebuia să vă bifaţi prezenţa, doamnă. Eu vă invit la cuvânt după cum vă înscrieţi.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Da, îmi cer scuze. Procedura înscrierii... da. Bun.

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte, şi-mi cer scuze pentru poticneala de a fi înscrisă pe noile noastre aparate.

În legătură cu Convenţia despre care se face vorbire, din documentarea pe care eu am efectuat-o, rezultă că s-a parafat la Roma nu la Riga. Oricum, că la Roma, că la Riga, perfectarea este deosebit de necesară pentru stimularea dezvoltării cooperării economice şi intenţia de a contribui la intensificarea şi diversificarea schimburilor comerciale, tehnico-ştiinţifice şi culturale între România şi Republica Italiană. Demersul trebuia făcut, cu atât mai mult cu cât reglementările în vigoare sunt semnate în 1977, prin Decretul 82 din 1977, ratificat între Republica Italiană şi Republica Socialistă România. La data intrării în vigoare a acestei convenţii, pe care Partidul Naţional Liberal o susţine, încetează actul normativ mai sus amintit.

Convenţia face parte dintre cele 85 de acorduri semnate de România, în vederea stimulării activităţii şi a prevenirii evaziunii fiscale şi pentru evitarea dublei impuneri în materie de impozit pe venit şi avere.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt?

Vă rog.

Doamna Andreea Paul, vă rog. Se pregăteşte domnul Iacoban de la Grupul PSD.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Am vorbit despre Bulgaria care are o pondere a economiei subterane de peste 31 de procente din produsul intern brut. România, a doua clasată în Uniunea Europeană, cu peste 28% din produsul intern brut economie subterană, adică încă o dată bugetul României care stă în economia subterană la noi. Italia, însă, este al 12-lea stat european ca nivel, ca dimensiune a economiei subterane în Uniunea Europeană, cu peste 20% din produsul intern brut.

Toate cele trei state despre care discutăm şi cu care încheiem acordul de evitare a dublei impuneri şi diminuare a evaziunii fiscale sunt mult peste media europeană. Aşadar, mult de lucru.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Iacoban, Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi trei minute.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Italiană pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi prevenirea evaziunii fiscale şi a protocolului adiţional la Convenţia semnată la Roma la 25 aprilie 2015.

La data intrării în vigoare, statele semnatare îşi notificau faptul că au fost îndeplinite toate procedurile interne cu privire la producerea de efecte juridice în ceea ce priveşte actul semnat.

Actul normativ vizează, printre altele, stimularea dezvoltării cooperării economice, dorinţa de îmbunătăţire a cadrului juridic bilateral şi alinierea la directivele europene în materie. Cota de impozit pentru veniturile ce reprezintă stopaj la sursă este de 5% pentru veniturile sub formă de dobânzi şi redevenţe şi de zero şi respectiv 5% pentru veniturile sub formă de dividende, în funcţie de cota de participare a beneficiarilor dividendelor la capitalul societăţii plătitoare.

Veniturile din dobânzi care sunt plătite sau obţinute de guvernul uneia dintre statele membre sau de o autoritate locală a acestuia, de un organism sau o agenţie sunt scutite de impozit reciproc.

Având în vedere cele precizate, Grupul PSD din Camera Deputaţilor susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

17. Proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei între România şi Regatul Norvegiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Oslo, la 27 aprilie 2015, PL-x 855.

Guvernul. Domnul secretar de stat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul György Attila:

Mulţumesc.

Supun aprobării şi Legea de ratificare a Convenţiei dintre România şi Regatul Norvegiei, convenţie de evitare a dublei impuneri, prin care sunt stabilite cote de impozit şi un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din ambele state.

Susţinem forma comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Raportul comisiei, vă rog, cine îl prezintă?

Domnul Niţă, Emil Niţă.

Domnul Emil Niţă:

Raport asupra Proiectului de Lege privind ratificarea Convenţiei între România şi Regatul Norvegiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Oslo, la 27 aprilie 2015.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei între România şi Regatul Norvegiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Oslo, la 27 aprilie 2015.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din data de 8 decembrie 2015.

La lucrările comisiei au participat 32 de deputaţi din totalul de 33. La dezbaterea acestui proiect au participat în calitate de invitaţi reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei între România şi Regatul Norvegiei pentru evitarea dublei impuneri, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Carmen Hărău.

Se pregăteşte Andreea-Maria Paul.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Stimaţi colegi,

Convenţia de faţă este încheiată cu una dintre cele mai organizate economii, inclusiv din punct de vedere fiscal, anume, Regatul Norvegiei. A fost ratificată, semnată la Bucureşti în 5 septembrie 2014 şi are în vedere prevenirea evaziunii fiscale şi dubla impunere.

Veniturile din dividende care sunt obţinute de entităţi deţinute în întregime sau în principal de cele două state contractante şi veniturile din dobânzi care sunt obţinute de guvernul uneia dintre statele contractante sau de o subdiviziune politică, autoritate locală sau unitate administrativ-teritorială a acesteia ori de o agenţie, unitate bancară sau instituţie aparţinând în întregime acestui guvern, subdiviziuni, autorităţi sau unităţi sunt scutite reciproc de impozit.

Prezentul act normativ înlocuieşte Convenţia între Republica Socialistă România şi Regatul Norvegiei privind evitarea dublei impuneri asupra veniturilor şi a averii, semnată la Oslo în 14 noiembrie 1980.

Considerăm că este necesară pentru stimularea dezvoltării cooperării economice şi susţinem ca Partid Naţional Liberal această convenţie.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii, vă rog. Nu mai sunt alte intervenţii.

Rămâne la votul final.

18. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali. (Pl-x 663/2015)

Iniţiatorul dacă doreşte să ia cuvântul. Domnul Duşa. Nu.

Din partea celor două comisii juridice şi administraţie, domnul Varga de la Comisia juridică.

Vă rog. Raport comun.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere cu observaţii.

Obiectul de reglementare este completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, prin adăugarea unor noi ipoteze de pierdere a calităţii de primar.

Membrii celor două comisii au examinat propunerea legislativă în şedinţe separate. În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative privind completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu amendamentele admise prezentate în anexa la prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva.

Domnule Victor Paul Dobre, vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Doamnelor şi domnilor,

În legătură cu acest proiect de lege vreau să vă precizez că Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota împotrivă.

Avem tot respectul faţă de simbolurile naţionale, avem tot respectul faţă de simbolurile autorităţii primarului. Dar mi se pare absolut excesiv să îşi piardă mandatul un ales pentru, eventual, faptul că într-o zi nu şi-a pus eşarfa. Mi se pare că totuşi alegerile democratice, mandatul popular trebuie să se bucure de acelaşi respect.

Din aceste considerente, vom vota împotriva acestei propuneri legislative pe care o apreciem ca excesivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Cseke Attila.

L-am invitat pe domnul Victor Paul Dobre întâi pentru că este preşedintele Comisiei de administraţie, care a fost coraportoare.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Este o propunere legislativă care ar crea multe probleme în funcţionarea administraţiei publice locale.

Astăzi, primarul unei comunităţi locale este ales şi i se dă mandat prin votul acelei comunităţi locale. Cazurile de încetare de drept a mandatului primarului sau preşedintelui Consiliului judeţean sunt foarte bine reglementate astăzi în lege şi ele privesc, pe de o parte, cazuri de condamnare prin hotărâri judecătoreşti definitive, cazuri de incompatibilitate sau situaţii care depind de voinţa primarului sau preşedintelui consiliului judeţean, în sensul de demisie sau în caz, evident, cel mai nefericit, în caz de deces.

A interveni şi a impune un alt caz care pleacă din sfera acestor cauze, oarecum obiective, sau care ţine de atitudinea persoanei care îndeplineşte acea funcţie, va crea multe probleme.

Aşa cum se prevede şi în avizul Consiliului Legislativ, nu primarul are atribuţia de a arbora drapelul naţional. Nu el arborează. Pentru că dacă vom face acest lucru şi vom impune sancţiunea încetării de drept în lipsa drapelului, atunci ne vom trezi cu o atribuţie nouă pentru primari şi preşedinţii de consilii judeţene, cea mai importantă, pentru că poate duce la încetarea mandatului, şi anume aceea de a păzi drapelul naţional. Va trebui să păzească drapelul naţional 24 din 24 de ore.

Vă rog să vă gândiţi la situaţia unui cetăţean care are o problemă personală cu un primar dintr-o comună, hai să spunem din judeţul Teleorman, sau cu preşedintele consiliului judeţean şi cum va rezolva problema, nemulţumit fiind, într-o noapte va lua drapelul naţional. Conform acestei propuneri legislative, dacă ar deveni lege, primarul sau preşedintele consiliului judeţean îşi va pierde mandatul. Nu mi se pare corect să lăsăm la latitudinea unei singure persoane posibilitatea încetării mandatului primarului.

Astfel încât noi considerăm că această propunere legislativă ar crea multe probleme în implementare şi ar încălca şi acel principiu al mandatului reprezentativ dat de comunităţile locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale dacă sunt. Nu sunt.

Mergem pe...la raport avem trei amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii. Nu.

Articolul unic. Dacă sunt observaţii. Nu.

Art. 15 alin. (2). După lit. h) se introduce o literă nouă. Dacă sunt observaţii. Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

19. Propunerea legislativă pentru completarea art. 36 alin. (6) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale (Pl-x 775/2015).

Caracter organic.

Dacă iniţiatorul, domnul senator Cordoş. Nu.

Din partea celor două comisii, tot domnul Vasile Varga, deputat de Brăila, raport comun Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă, Camera Deputaţilor fiind primă Cameră sesizată.

Fac precizarea că termenul pentru adoptarea tacită se împlineşte la data de 8.02.2016.

Propunerea are ca obiect de reglementare completarea art. 36 alin. (6) lit. a) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii accesului gratuit la serviciile de internet wireless în categoria serviciilor publice de interes local pentru furnizarea cărora consiliul local trebuie să asigure cadrul necesar.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă.

Cele două comisii au examinat propunerea şi avizele accesorii în şedinţe separate, iar în urma dezbaterilor cele două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor această Propunere legislativă pentru completarea art. 36 alin. (6) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, cu amendamentele admise prezente în anexă la prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Intervenţii. Domnul Cseke Attila, Grupul UDMR.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt membrul Comisiei de administraţie care s-a abţinut la acest vot şi vreau să vă spun şi de ce.

Este o propunere legislativă care doreşte să impună primarului să creeze cadrul necesar pentru implementarea ca serviciu public a utilizării accesului gratuit la servicii de internet. Nimeni şi nicio lege nu împiedică astăzi un consiliu local să facă acest lucru. Drept urmare, veţi vedea în documentaţia acestei propuneri legislative, în avizul Consiliului Legislativ, veţi vedea chiar câteva exemple cu număr de hotărâri de consiliu local din ţară care au făcut acest lucru.

A impune primarului de a face acest lucru sau primăriei, fără a impune un termen, vă rog să vă gândiţi că această propunere legislativă, dacă va deveni lege, fără un termen de implementare, de a doua zi, toţi primarii sunt obligaţi să pună wireless la toate instituţiile care sunt înşirate acolo, ceea ce este o problemă deja de implementare.

În al doilea rând, întreb şi eu cu toată cuviinţa: la biserici, ce vrem să facem cu wireless-ul la biserici? Ce să facă primarul, să implementeze wireless la biserici? Pentru ce? Pentru preot, pentru părinte, pentru enoriaşi şi ei ce să facă la biserică cu internetul? Vom merge la biserică să ne uităm pe internet?

Adică, este o propunere legislativă care lasă mult de dorit. Drept urmare, noi nu vom vota această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Iacoban, vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Şi noi la Comisia de IT am discutat despre acest proiect de lege, am dat şi noi un vot împotrivă. Pentru că şi noi, într-adevăr, considerăm că nu trebuie să impunem prin lege ca un primar să poată să instaleze wireless la dumnealui în comună.

Ne mai punem întrebarea ce facem dacă e o comună de munte împrăştiată pe vreo 10 kilometri prin munţi, cam cât ar costa o asemenea lucrare? Pe de altă parte, primarul dacă are dorinţa, posibilitatea financiară, se consultă cu cetăţenii şi are posibilitatea să facă lucrul acesta, poate s-o facă fără să fie un proiect de lege în acest sens. Poate s-o facă din resursele financiare ale comunei şi aşa mai departe.

Prin urmare, şi noi propunem respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenţii?

Da. Vă rog, domnule Dumbrăvanu, Grupul PNL, vă rog.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Grupul Partidului Naţional Liberal susţine această iniţiativă. Mi se pare, având în vedere faptul că în România aproape jumătate din populaţie locuieşte în mediul rural şi că accesul la informare prin internet în aceste zone este redus în comparaţie cu alte ţări, accesul la serviciul de internet gratuit în spaţiile publice din mediul rural şi oraşele mici este vital. Este foarte important şi ştim cu toţii că au fost foarte multe proiecte care nu au ajuns să fie până la urmă finalizate şi implementate, astfel încât accesul la internet este limitat în mediul rural.

Deci, considerăm că iniţiativa este bună şi este necesar ca toată populaţia din mediul rural să aibă acces la informaţie.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, începem dezbaterea raportului.

Dacă la titlul legii sunt observaţii. Nu.

La articolul unic. Observaţii? Nu.

La 18¹ dacă sunt observaţii. Nu.

Rămâne la votul final. Caracter organic.

20. Propunerea legislativă pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român, Pl-x 776/2015.

Iniţiatorul. Domnul Diaconu. Nu.

Din partea celor două comisii, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie, cine prezintă raportul?

Domnule Dobre, vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată şi de aceea vă rog să corectăm, pentru că a fost o eroare materială, Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Propunerea are ca obiect de reglementare interzicerea utilizării limbii materne a minorităţilor naţionale în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale, cu instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi cu serviciile publice deconcentrate.

Conform expunerii de motive, cei care încalcă statutul de limbă oficială îşi vor pierde mandatul sau locul de muncă şi nu vor mai putea activa în instituţiile statului.

Comisia pentru drepturile omului a avizat negativ.

Membrii Comisiei juridice şi ai Comisiei de administraţie publică au examinat propunerea în şedinţe separate. Soluţia legislativă prezentă contravine obligaţiilor asumate de România prin ratificarea Legii nr. 33/1995 a Convenţiei Cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, precum şi prin ratificarea prin Legea nr. 282/2007 a Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992.

Totodată, se încalcă dispoziţiile art. 120 alin. (2) şi art. 128 alin. (2) din Constituţia României.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului respingerea propunerii legislaţie.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte să intervină cineva.

Domnule Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Achiziţiile democratice din ultimii 26 de ani, inclusiv cele privind respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, sunt importante pentru ţara noastră şi pentru fiecare cetăţean. Trebuie să ne apărăm, inclusiv în faţa unor încercări populiste, naţionaliste şi şovine, de a renunţa la ele. De altfel, art. 4 alin. (2) din Constituţie prevede că România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

Or, acest lucru înseamnă că nu avem cetăţeni de rang secund. Faptul că există comunităţi etnice importante în România îmbogăţeşte patrimoniul cultural religios şi istoric al ţării noastre. Or, aceşti cetăţeni sunt egali în drepturi cu toţi ceilalţi şi este necesar şi democratic ca ei să beneficieze de toate drepturile, inclusiv de posibilitatea de a folosi limba maternă în administraţie, acolo unde ponderea lor este semnificativă.

Bogdan Diaconu, colegul nostru, iniţiator al acestei propuneri legislative, şi partidul său reprezintă, în opinia mea, un pericol extremist pentru democraţia din România. Domnia Sa, pe lângă faptul că vine cu astfel de propuneri, nu are nici măcar curajul şi respectul pentru colegi de a veni să-şi susţină propunerile legislative la comisii sau în plen.

Voi vota împotrivă, aşa cum am făcut-o şi la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi sper ca astfel de iniţiative să fie taxate ferm de către politicienii responsabili şi să fie marginalizate în discursul politic şi discursul public din România.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

21. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia internaţională de la Nairobi privind îndepărtarea epavelor, adoptată la Nairobi la 18 mai 2007, PL-x 858/2015.

Iniţiatorul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ion-Aurel Stanciu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am onoarea să vă adresez rugămintea de a vota proiectul de lege, deoarece acesta are un impact pozitiv asupra mediului prin modalitatea de intervenţie în situaţii de pericol privind epavele şi recuperarea costurilor aferente.

În temeiul acestei convenţii aflate în vigoare, statul român va trebui să asigure prin Autoritatea Navală Română că navele cu un tonaj brut mai mare sau egal de 300, indiferent de pavilion, care se află sau intră în zona de jurisdicţie a României, în care se aplică prezenta convenţie, respectă cerinţele acesteia.

De asemenea, trebuie să se asigure că sunt respectate condiţiile de emitere şi de valabilitate a certificatului de asigurare a navelor înmatriculate sub pavilion român sau existenţa unei alte garanţii financiare.

Susţinem forma adoptată de Comisia pentru transporturi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Îl rog pe domnul deputat Şova, din partea Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, prezentaţi raportul, vă rog.

Domnul Lucian Şova:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenţia Internaţională de la Nairobi privind îndepărtarea epavelor, adoptată la Nairobi la 18 mai 2007.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia internaţională de la Nairobi privind îndepărtarea epavelor, adoptată la Nairobi la 18 mai 2007, transmis cu adresa PL-x nr. 858/2015 din 2 decembrie 2015.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a examinat proiectul de lege în şedinţa din 17 decembrie 2015.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi din totalul de 23 de membri ai comisiei.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Convenţia internaţională de la Nairobi privind îndepărtarea epavelor.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea proiectului de lege sus-menţionat, în forma iniţiatorului.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Mircea Toader, Grupul PNL, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am vrut să iau cuvântul nu neapărat... că e normal să susţinem aderarea la asemenea convenţie, faptul că România are două obligaţii: una că are o zonă maritimă unde are şi un risc pentru ca eventualele epave care ajung în această zonă să creeze probleme în navigaţie, precum şi pe Dunărea maritimă, şi alta, pe care o spun cu regret, noi nu mai avem nave. Nu mai avem nave sub pavilion românesc, avem nave cu proprietari români - că asta şi vreau să vă spun, avem nave cu proprietari români -, capacităţile proprietarilor români reprezintă cam 28%-30% din flota României care era înainte, dar legislaţia noastră cea bună şi frumoasă, care nu ne permite să menţinem nişte facilităţi pe care le au toate navele în sistem de pavilion de complezenţă, obligă proprietarii români să pună pavilion de Panama, de Cipru, de Georgia. Georgia să ştiţi că are peste 6.000 de nave.

Numai că şi această convenţie poate să se creeze o problemă, deoarece statul respectiv are nişte obligaţii, pentru a urmări până la urmă şi a înregistra, şi a semnaliza aceste epave, dar proprietarul, care nu are legătură cu pavilionul, proprietarul este obligat să găsească soluţii pentru a scoate epava, pe de o parte, pe de altă parte, de a asigura într-o formă sau alta eliberarea zonei maritime de navigaţie şi totodată de a se asigura - deci aici e un plus faţă de ce era sistemul de P&I sau alt sistem de asigurare a navelor - pentru pierdere totală, o asigurare în plus pentru condiţia de epavă.

Ceea ce n-am putut - şi chiar am vrut să introduc un amendament, dar nu pot, fiindcă trebuie să revină cu toate ţările care sunt semnatare până acum, sunt 126, România este membră a Organizaţiei Maritime Internaţionale - este că responsabilitatea proprietarului este exclusă în caz de război, ostilităţi şi război civil, insurecţie şi fenomene naturale. Dar ce facem cu actele teroriste, care în 2007 nu erau aşa de pregnante? Şi probabil că... sper să nu ajungem într-o situaţie de acest gen, să fie un astfel de "accident" de navigaţie, în urma unui act terorist, şi în aceste cazuri proprietarul nu este exonerat de răspundere.

Deci, cu alte cuvinte, România are asemenea drepturi şi poate, într-un timp de..., vom reuşi să facem şi o lege a pavilionului, ca navele româneşti să aibă şi pavilion naţional.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ovidiu Iane, vă rog, Grupul PSD.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, ratificarea acestei convenţii este importantă, avem, inclusiv România are, mai are încă epave pe zona costieră.

Ce vreau să vă spun însă este că, pe lângă această convenţie care priveşte valorificarea şi evacuarea acestor epave eşuate, la această convenţie s-a mai pus în vedere respectarea unor alte două convenţii care erau adoptate iniţial, dar care până acum, mai mult sau mai puţin, nu au fost respectate. Şi mă refer la Convenţia din 1996, Convenţia internaţională privind răspunderea şi acordarea despăgubirii pentru prejudicii legate de transportul pe mare al substanţelor nocive şi periculoase şi mai este vorba despre Convenţia internaţională din 2001 privind răspunderea civilă pentru prejudicii provocate de poluarea cu hidrocarburi de consum de la navele maritime şi, respectiv, de la epavele eşuate.

Deci e adevărat - acum aş vrea să mai fac şi o paranteză, dacă ne aducem bine aminte de un alt caz, nu intră sub incidenţa acestei convenţii, pentru că nu se referă la zona maritimă -, nava de transport "Rostock", ucraineană, eşuată, se pare, în mod voit, nu s-a aflat niciodată, care a stat mai bine de zece ani în zona Partizani, pe Braţul Sulina şi a blocat traficul acolo, dacă vă aduceţi aminte, pentru cei care au fost, şi care cu greutate a fost, ulterior, de câţiva ani, a fost recuperată o parte din epava respectivă. Culmea este că nava era încărcată cu fier, deci se pare că, cumva, s-a vrut delimitarea sau, mai bine zis, restricţionarea traficului pe Braţul Sulina, pentru ca să poată să se facă prin Canalul Bîstroe traficul maritim către Ucraina.

Deci, în concluzie, Grupul PSD va vota această iniţiativă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Neacşu, vă rog.

Se impun nişte precizări, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Am trecut şi eu pe lângă "Rostock" la perioada în care era înfipt în mal la Partizani, dar nu acesta era subiectul.

Vreau să vă spun că apreciez cu titlu personal în mod deosebit faptul că stimabilul meu coleg, domnul Mircea Toader ne-a recunoscut că nu mai avem nave. L-aş fi apreciat şi mai mult dacă ne-ar fi spus şi din pricina cui nu mai avem nave.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Mircea Toader.

Precis ne spuneţi cine a vândut navele.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă dau un drept la replică. Deci, în primul rând, apropo de "Rostock", n-are nicio legătură cu caz voit, a fost un blocaj al cârmei, a durat blocajul navigaţiei vreo patru luni de zile.

Dar nu avem nave fiindcă nimeni nu a înţeles că navigaţia aceasta maritimă are un ciclu: nicio navă maritimă nu trăieşte mai mult de 12 ani... (Vociferări.)

Deci... lăsaţi-mă să termin.

În rest vă spun că aceste nave maritime care au dispărut - vă dau nişte nume, dacă vreţi - că se numeşte Cosena, că se numeşte Bosânceanu - sunt proprietarii navelor, care sunt români, români, români. E adevărat, n-avem pavilion, se numeşte de Panama, v-am spus, sunt români. Restul, sigur... Uite, e un coleg de-al meu aici care ştie că flota fluvială am salvat-o, nu a plecat nicăieri, dar nici nu are unde să plece, a rămas sub pavilion românesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

N-au trecut prin Bermude, dar au dispărut.

Mulţumesc.

Rămâne la votul final.

22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2015 pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă IRENA, precum şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, PL-x 727/2015.

Iniţiatorul?

Doamnă secretar de stat, vă rog.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de act normativ supus dezbaterii vizează atât completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă - IRENA, cu sediul la Abu Dhabi.

Susţinem raportul Comisiei pentru industrii şi servicii.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Raportul Comisiei pentru industrii.

Domnul deputat Marin, vă rog, vicepreşedinte.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2015 pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă - IRENA, precum şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte.

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată, spre dezbatere şi avizare, în fond, cu acest proiect de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 20 octombrie 2015.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă - IRENA.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Horga Vasile, Grupul PNL, la dezbateri generale.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege pe care îl avem acum în dezbatere o să dea, prin votul nostru, posibilitatea Guvernului de a plăti cotizaţia României, în sumă de 41.000 de euro, către Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă, fapt care este... adică un lucru care este foarte benefic pentru România.

Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă este o organizaţie interguvernamentală care şi-a propus promovarea utilizării energiei regenerabile prin acordarea de experienţă şi consultanţă în domeniul politicilor energetice ale ţărilor membre.

România este printre fondatorii acestei organizaţii încă din anul 2009. În 2010, prin Legea nr. 102, România a ratificat statutul acestei organizaţii internaţionale şi a devenit membru fondator cu drepturi depline.

Astăzi organizaţia este una care se ocupă pe plan mondial de energia regenerabilă, având peste 139 de membri, cu încă 32 care sunt în curs de a deveni membri ai acestei organizaţii.

Noi vom vota acest proiect de lege, pentru că România este una din ţările care au promovat energia regenerabilă, prin Strategia Energetică Naţională pe termen lung, care este parte a Strategiei de Securitate Naţională a României.

Ceea ce avem însă de comentat este faptul că, şi de această dată, Guvernul a venit cu ordonanţă de urgenţă, când se ştia cu mult timp înainte care este cotizaţia pe care România trebuia să o plătească, putea să vină cu un proiect de lege. Dar, ca orice guvern, abuzul de ordonanţe de urgenţă şi ocolirea Parlamentului în toate iniţiativele legislative este o practică care, din păcate, se perpetuează.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ovidiu Iane, vă rog, Grupul PSD. Aveţi 3 minute.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Desigur, vom vota acest proiect de lege. E normal să plătim cotizaţii la agenţii internaţionale din care facem parte.

Iată că şi energia regenerabilă a început să conteze şi în politicile de stat, şi la nivel internaţional şi, ca atare, aşa cum s-au constituit tot felul de agenţii internaţionale pentru promovarea diverselor forme de energie şi politici economice, de-a lungul timpului, se constituie şi această... s-a constituit şi această agenţie internaţională.

Ce vreau să vă spun este un lucru: n-am văzut din partea Guvernului încă niciun fel de raport cu privire la participarea României la "COP 21", conferinţă extrem de importantă, internaţională, asupra schimbărilor mediului climatic, la care au participat peste 180 de ţări, cu 40.000 de participanţi.

Vreau să vă spun că această conferinţă are o importanţă foarte... covârşitoare asupra a ceea ce înseamnă politica viitoare pentru România, pentru că, după cum ştim, în 2011 s-a constituit Platforma de lucru de la Durban, în urma conferinţei care a avut loc, platformă care îşi propunea ca până în 2015, la finele anului 2015 să se adopte Acordul global de mediu, obligatoriu pentru toate statele semnatare.

Dacă, sub aspectul conferinţei, avem doar o participare voluntară, o asumare voluntară a statelor, aici, în ceea ce priveşte Acordul global de mediu, va fi o obligaţie pe care statele şi-o vor asuma.

Ce vreau să vă spun este că acest Acord global de mediu, dacă el a fost finalizat, România va trebui să se încadreze în condiţiile impuse de acest Acord global de mediu şi să-şi modifice toate politicile de dezvoltare, inclusiv cele în ceea ce priveşte energia regenerabilă, pentru că acest acord va fi cu începere din 2020 şi noi trebuie să fim pregătiţi astfel încât în 2020 să putem să facem faţă noilor condiţii impuse de acest Acord global de mediu.

Deci vom vota această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Este excelent că plătim această cotizaţie. Mă bucur foarte mult şi susţin din toată inima să plătim cotizaţia, dar ar fi excelent dacă am şi susţine, prin politici publice, prin politici guvernamentale, sursele regenerabile de energie.

Din nefericire, în ultimii 3 ani, investiţiile în surse regenerabile de energie au fost puternic lovite de deciziile Guvernului. Mulţi investitori s-au retras din România, alţii au fost aduşi în faliment.

Potenţialul surselor regenerabile de energie este uriaş în ţara noastră, dar Guvernul a plafonat ponderea pe care regenerabilele o au în sistemul energetic naţional. În acelaşi timp, Guvernul a încercat să susţină surse de energie puternic poluatoare, precum Turceni, Rovinari, Hunedoara, complexurile energetice care se bazează pe combustibili fosili, care contribuie la schimbările climatice, care generează emisii de CO₂ în proporţii foarte mari.

Aşadar, îmi doresc foarte mult o strategie. S-a vorbit de Strategia Energetică a României. Încă nu o avem, încă nu o dezbatem.

Sper că poate acest Guvern să facă paşi înainte în această privinţă, poate următoarele guverne să susţină într-adevăr politici energetice verzi pentru ţara noastră. Este singura cale să creăm locuri de muncă, să obţinem energie fără a distruge clima şi să reducem ponderea surselor de energie bazate pe combustibili fosili sau pe energie nucleară.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu mai sunt alte intervenţii.

Neavând amendamente, rămâne la votul final.

23. Proiectul de Lege privind declararea municipiului Turda "Oraş-martir al Revoluţiei din Decembrie 1989", PL-x 766/2015.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Da, vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă salut cu respect pe toţi.

S-au potrivit bine lucrurile, astăzi, 22 decembrie, discutăm despre un proiect, despre o iniţiativă legislativă prin care încă un oraş al României va fi declarat oraş-martir.

Trece repede vremea. Acum 26 de ani am participat la evenimentele din Turda, ca tânăr student. Gândiţi-vă cât de repede trece vremea şi ce distanţă am pus în timp între Revoluţia din 1989 şi acest moment. Copii încă nenăscuţi atunci sunt astăzi părinţi.

Pentru cei care uită şi pentru cei care au uitat, pentru cei care vin după noi şi care trebuie să afle, astfel de proiecte, astfel de iniţiative legislative sunt absolut necesare.

Turda - oraş-martir înseamnă o declaraţie şi în egală măsură un semn. Este un semn care nu va permite generaţiilor viitoare să uite ce s-a întâmplat acum 26 de ani. Nu le va permite să uite ce s-a întâmplat timp de 40 de ani înaintea celor 26 de ani care au trecut de la această Revoluţie.

Mi-aduc aminte de acele momente. În Turda, subliniez, din păcate, au decedat 13 persoane, au fost rănite 31 de persoane - şi spun asta, din păcate - pentru că schimbarea ar fi trebuit să vină fără astfel de sacrificii.

Retrăiesc acum momentele de-acum 26 de ani şi mi-aduc aminte câtă revoltă era în sufletele noastre. Dar îmi aduc aminte de acele momente şi prin speranţa de care pentru prima dată ne bucuram şi o aveam în suflete. Îmi aduc aminte că am trăit un moment de mândrie. În stradă erau sute, chiar mii de oameni, şi tineri, şi mai puţin tineri, bătrâni, erau nu doar bărbaţi, ci şi femei, oameni educaţi şi mai puţini educaţi, toţi trăind împreună un moment care ne-a făcut mândri atunci să spunem că suntem români. Astfel de declaraţii, astfel de iniţiative legislative care pun pe harta României localităţi-martir ne ajută să ne amintim că au fost momente în care cu adevărat aproape cu toţii ne-am simţit mândri că suntem români.

Vă cer să votaţi această iniţiativă legislativă, mai ales în acest moment, la 26 de ani de la Revoluţia din 1989.

Vă mulţumesc tuturor.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumim domnului deputat Cupşa, unul dintre iniţiatori. Şi îl invit pe domnul preşedinte al Comisiei pentru administraţie, Victor Paul Dobre, să prezinte raportul.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulament, Comisia a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege privind declararea municipiului Turda "Oraş-martir al Revoluţiei din Decembrie 1989".

La întocmirea prezentului raport s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 28 octombrie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea municipiului Turda "Oraş-martir al Revoluţiei din Decembrie 1989".

Pe baza informaţiilor publice referitoare la evenimentele revoluţionare din oraşul Turda, reiese că începând cu ora 4,00 a zilei de 23 decembrie 1989 şi până la ora 22,00 a zilei de 24 decembrie 1989 în municipiul Turda au fost împuşcate mortal un număr de 12 persoane: 7 militari şi 5 civili. Alte 26 de persoane - 5 militari şi 21 de civili - au fost rănite, iar în ziua de 25 decembrie 1989 a fost împuşcată mortal o persoană şi au suferit vătămări corporale încă două persoane.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei adoptarea prezentului proiect de lege.

În raport cu conţinutul şi obiectul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să intervină?

Da, vă rog, Grupul PSD, vă rog domnule deputat.

Sunteţi deputat de Dej dumneavoastră.

Domnul Cornel Itu (din sală):

De Cluj.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Cornel Itu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susţine acest proiect de lege, declararea municipiului Turda "Oraş-martir". Se aduce o recunoştinţă celor care au participat la Revoluţie şi respectul nostru.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 243/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, Pl-x 793/2015.

Dacă dintre iniţiatori doreşte cineva să intervină? Nu doreşte nimeni.

Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională?

Vă rog, vă rog, domnule deputat, vă rog să prezentaţi raportul dumneavoastră.

Domnul Ioan Benga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 243/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, iniţiativa legislativă.

Obiectul de reglementare constă în modificarea Legii nr. 243/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, în sensul unor precizări ce vizează clarificarea accesului persoanelor în fâşia de protecţie a frontierei de stat, precum şi sancţionarea refuzului de a opri la semnalul regulamentar al poliţiştilor de frontieră.

Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din 2 noiembrie 2015.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au dezbătut iniţiativa legislativă, în şedinţa din 3 decembrie 2015.

La dezbateri a participat în calitate de invitat doamna chestor de poliţie Irina Alexe, secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Interne.

La comisie au fost prezenţi 24 de deputaţi din totalul de 26 de membri ai acesteia.

În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi pentru, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestei propuneri legislative, cu amendamentele admise cuprinse în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale?

Primul s-a înscris domnul Iacoban Sorin, Grupul PSD.

Păi... domnule Mihăiţă Calimente, apăsaţi pe... ca să ştim.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de lege prevede modificarea Legii nr. 243/2002 pentru aprobarea Ordonanţei nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

Ce se prevede în acest act legislativ? O mai clară definire a spaţiului de protecţie şi intervenţie a poliţistului de frontieră, corelată cu schimbarea regimului contravenţiilor aplicabile pentru aceste fapte, introducându-se şi sintagma: "până la culoarul de frontieră sau malul apelor, după caz", ce se raportează, normal, la acţiunea poliţistului de frontieră, şi anume aceea de a cere suspectului să se oprească pentru controlul documentelor.

În Ordonanţa nr. 105/2001 nu era prevăzută obligativitatea opririi la semnalul regulamentar al poliţistului de frontieră, astfel încât refuzul de oprire nu putea fi sancţionat nici măcar cu amendă, cel vizat alegând, după propria conştiinţă, să se oprească sau nu. În schimb, prin această iniţiativă legislativă care a fost corelată cu amendamente la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, prin amendamente, se impune persoanelor care trec frontiera de stat să se oprească la semnalul poliţistului de frontieră, astfel încât chestiunea opririi regulamentare şi sancţiunea refuzului rămân fără obiect.

Prin urmare, Grupul PSD din Camera Deputaţilor propune adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Mihăiţă Calimente, Grupul PNL.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege se referă la accesul persoanelor în fâşia de protecţie a frontierei de stat, până la culoarul de frontieră sau la malul apelor, după caz, fără documente de identitate şi fără aprobarea şefului formaţiei locale a poliţiei de frontieră. Accesul persoanelor în insulele şi ostroavele de frontieră din apele de frontieră, înainte de determinarea apariţiei acestuia, desfăşurarea activităţilor prevăzute în articolele care urmează şi se referă la activitatea de vânătoare, la activitatea de pescuit, la activitatea de turism şi la alte activităţi care se pot desfăşura în această zonă.

Pentru toate aceste motive, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Roman Cristian, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian-Constantin Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Colegii mei au spus tot ce trebuia spus. Eu vreau să vă spun doar că sunt iniţiatorul acestui proiect legislativ şi am vrut să le mulţumesc în primul rând colegilor din Comisia de apărare, celor din PSD şi din UNPR pentru susţinere şi am vrut doar să vă spun că proiectul a pornit de la propunerea culeasă din teritoriu de mine în perioada când eram prefect în judeţul Botoşani, Botoşaniul fiind judeţul cu cea mai mare frontieră externă a României.

Vă mulţumesc încă o dată pentru sprijin.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, mergem la raport.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

Articolul unic. Dacă sunt observaţii? Nu.

Se elimină art. 75 lit. c).

Observaţii? Nu.

Se modifică litera f) a art. 75.

Observaţii? Nu.

Se elimină alin. (1) al art. 76 lit. a).

Observaţii? Nu.

Şi ultima, abrogarea alin. (4) al art. 77, de tehnică legislativă.

Observaţii? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter organic.

25. Proiectul de Lege privind stabilirea plăţii unor despăgubiri în sarcina persoanelor condamnate definitiv pentru săvârşirea unor fapte împotriva persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la data de 6 martie 1945, PL-x 548/2013.

Iniţiatorul? Domnul secretar de stat de la Ministerul Justiţiei. Vă rog.

Domnul Liviu Stancu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Distinse domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Persoanele care au contribuit la susţinerea regimului comunist, care au săvârşit crime şi abuzuri grave împotriva drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor nu au suportat nicio rigoare a legii. În sarcina acestora nu a fost instituită nicio măsură de sancţionare penală, bănească sau de altă natură. Aceste persoane au beneficiat de venituri substanţiale din salarii şi pensii, ca urmare a deservirii regimului totalitar, care urmare a rolului şi funcţiei deţinute în aparatul represiv comunist, venituri care s-au menţinut şi după anul 1989, chiar până în prezent.

Prin proiectul de act normativ supus atenţiei dumneavoastră se propune instituirea unei sancţiuni pecuniare, cu titlu de despăgubire, complementară sancţiunii penale, care să fie plătită lunar de persoanele condamnate definitiv pentru săvârşirea unor fapte în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, indiferent de forma de participaţie penală, care au avut ca urmare moartea, vătămarea corporală sau producerea unei dureri ori suferinţe puternice fizice ori psihice persoanelor persecutate de regimul totalitar comunist.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Vasile Varga, raportul comisiei comune, juridică şi muncă. Vasile Varga de la Brăila.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc pentru aprecieri, domnule preşedinte.

Camera Deputaţilor a hotărât retrimiterea acestui proiect de lege celor două comisii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă.

Comisia pentru drepturile omului, problemele minorităţilor naţionale, de asemenea, a avizat favorabil propunerea legislativă.

Proiectul are ca obiect de reglementare crearea unui cadru legal privind instituirea unei sancţiuni pecuniare, cu titlu de despăgubire complementară sancţiunii penale, care să fie plătită lunar de către persoanele condamnate definitiv pentru săvârşirea unor fapte împotriva persoanelor persecutate din motive politice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale?

Grupul PSD, doamna Ana Birchall. Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

În perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 regimul totalitar comunist a exercitat un regim de teroare, de opresiune, supunând propriii cetăţeni unor numeroase acte de violenţă fizică şi psihică.

Prin acest proiect de lege poate că aşa a vrut Dumnezeu ca în aceste zile, când ne aducem aminte cu respect şi pioşenie de evenimentele din decembrie 1989, se cuvine să facem acest gest de reparaţie şi să arătăm şi respectul nostru faţă de adevăratele victime ale regimului comunist.

PSD va vota şi susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Domnul Dumbrăvanu.

De la PSD a vorbit doamna Birchall.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Sigur că Grupul Partidului Naţional Liberal susţine acest proiect, dar în acelaşi timp ne putem întreba de ce a trebuit să fie făcut după 26 de ani. Totuşi, 22 decembrie 1989! Se împlinesc astăzi atâţia ani de când în regimul totalitar, în cei 45 de ani de dictatură, angajaţii instituţiilor represive au comis numeroase abuzuri şi crime politice, cu scopul instaurării şi perpetuării unui regim de teroare.

În această perioadă opozanţii regimului comunist au constituit o categorie aparte asupra căreia angajaţi ai instituţiilor opresive şi ai altor structuri ale aparatului şi statului comunist au săvârşit fapte cu scopul de a-i distruge, de a-i extermina prin asasinat, supunerea la rele tratamente, supunerea la muncă forţată.

Represiunea comunistă a avut grave consecinţe la nivelul societăţii româneşti, prin lichidarea fizică a unor membri ai comunităţii, precum şi prin incriminarea oricăror forme de opoziţie.

Foarte important că, în momentul de faţă, în mod corelativ acestor drepturi, persoanele care au contribuit la susţinerea regimului comunist, care au săvârşit crime şi abuzuri grave împotriva drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, care nu au suportat nicio rigoare a legii, în sarcina acestora nu a fost instituită nicio măsură de sancţionare penală, bănească sau de altă natură. Aceste persoane au beneficiat de venituri substanţiale, ca urmare a deservirii regimului totalitar.

Ca urmare, este total îndreptăţită această iniţiativă şi în acelaşi timp trebuie din nou să ne întrebăm de ce trebuie să treacă atât de mult timp pentru a fi supusă adoptării o astfel de iniţiativă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Iane, vă rog.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, actul normativ este bun, vine cam târziu, însă eu am nişte nelămuriri cu privire la cum se va aplica, pentru că până la urmă trebuie să se găsească, în urma unui proces, probabil, aceşti vinovaţi, proces care trebuie dus la bun sfârşit de către cei care îi vor acuza pe aceşti găsiţi vinovaţi, ca ulterior instanţa să se poată pronunţa asupra reţinerii unor sume din bunurile lor sau din pensie, din ce mai au.

Vreau să vă spun că din 1945 şi până astăzi sunt 70 de ani. Eu am avut un unchi în situaţia aceasta, care după al Doilea Război Mondial nu şi-a mai găsit niciodată serviciu şi nu ştiu cum acest om ar putea să-şi găsească vreodată dreptatea. Bine, a murit în 1996, nu mai este cazul, dar cum? A fost ofiţer în armata română, a luptat atât cu nemţii, cât şi împotriva lor după ce s-au întors armele şi pentru că a făcut şcoala de ofiţeri în Germania nu şi-a mai găsit niciodată serviciu în România.

Deci, este o propunere bună, noi vom vota pentru, însă întrebarea este dacă într-adevăr se va reuşi să se facă dreptate până la urmă pentru aceste persoane care au fost în situaţia de a fi abuzate în forma în care au fost.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Movilă Petru, vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, proiectul de lege, în principiu, din punct de vedere moral, este în regulă, însă nu înţeleg de ce această formă de sancţionare a celor care au săvârşit în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 faptele enumerate, de ce trebuie să facem acest fond în care colectăm sancţiunea financiară a celor vinovaţi şi să plătim despăgubiri celor care au fost victime. Nu cred că este în regulă acest lucru. Sancţiunea celor care au produs dureri fizice, psihice, au maltratat persoane în această perioadă, trebuie să aibă loc oricum, indiferent dacă se constituie sau nu un fond pentru despăgubiri. Nu cred că putem stabili din nou relaţii prin intermediul instituţiilor statului, între victimă şi călău.

În principiu, este corect ca cei care au fost torţionari să plătească, dar nu este aceasta o soluţie, nu cred că noi putem gira, eu, personal, am mari semne de întrebare dacă girez o sancţiune pentru torţionari, banii de acolo să-i adun, să-i dau la cei care au fost victime.

Cred că e un mare semn de întrebare, iar eu personal mă voi abţine la acest lucru, în condiţiile în care, şi în perioada 14 decembrie 1989 - 22 decembrie 1989, la Iaşi, au fost arestaţi membrii Frontului Popular, care au avut prima încercare de revoltă populară, iar torţionarii lor au pensii şi au avut recunoaştere publică mai mare decât cei care au fost sancţionaţi.

Mă voi abţine de la acest proiect de lege, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

26. Ultimul raport, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, PL-x 555/2014.

Guvernul?

Doamna Irina Alexe. Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Irina Alexe (secretar general adjunct, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014, emisă în temeiul Legii de abilitare, s-au stabilit o serie de modificări în domeniul încadrării în muncă şi detaşării străinilor pe teritoriul României şi, de asemenea, a fost modificată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Au fost introduse noi definiţii, astfel încât să se asigure corelarea cu dispoziţiile directivelor europene în materie, au fost modificate dispoziţiile referitoare la modalitatea de calcul a perioadei de scurtă şedere pe teritoriul României, potrivit Codului frontierelor Schengen şi au fost modificate şi completate unele dispoziţii în domeniul acordării vizelor, prin preluarea anumitor proceduri şi reglementarea anumitor situaţii prevăzute în Codul de vize.

Vă rog să fiţi de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată şi vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Raport comun, domnul Vasile Varga. Raport comun Comisia juridică, muncă şi apărare.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cele trei comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu acest proiect de hotărâre.

Consiliul Legislativ şi Consiliul Suprem al Magistraturii au avizat favorabil această iniţiativă.

Comisiile pentru politică externă, egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

Ca obiect de reglementare acest proiect de lege are aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014, prin care se asigură cadrul legal privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Membrii celor trei comisii propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014.

În raport de conţinut şi activitate, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale?

Grupul PNL, doamna Niculina Mocioi. Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Niculina Mocioi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014, prin care se asigură cadrul legal privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, în vederea creării unui cadru legislativ mai clar, atât din punct de vedere al corelării terminologice cu dispoziţiile dreptului european, cât şi al utilizării riguroase a diferitelor instituţii şi instrumente juridice specifice domeniului migraţiei, facilitându-se astfel accesul şi mobilitatea străinilor pe piaţa muncii din România, în raport de răspunderile ce ne revin, ca stat membru al Uniunii Europene.

Având în vedere toate aceste considerente, Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota pentru adoptarea acestui proiect legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu mulţumesc.

Alte intervenţii? Nefiind alte intervenţii şi neavând amendamente, rămâne la votul final.

Acestea fiind spuse, stimaţi colegi, pauză cinci minute până stafful tehnic pregăteşte lista de vot final. Şi rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în bancă, să înceapă votul final.

- După o scurtă pauză -

Domnul Florin Iordache:

Invit colegii în sală pentru a putea face un vot, să verificăm dacă suntem în cvorum.

Am rugat stafful tehnic să distribuie liderilor de grup lista pentru votul final. Până distribuie lista, are o chestiune de procedură.

Vă rog, domnule coleg. V-am dat cuvântul, vă rog.

Domnul Iusein Ibram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă urez, din partea Comunităţii turce din România, a Comunităţii musulmane, tuturor creştinilor care trăiesc pe acest pământ sărbători fericite!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Dacă nu... A fost distribuită lista de vot final? Da.

Rog colegii să ia loc, să putem verifica cvorumul de şedinţă.

Vă rog, luaţi loc, stimaţi colegi. Şi doamna Mincă.

Să înceapă votul.

Repetăm.

Stimaţi colegi, rog stafful tehnic...

Rog colegii să ia loc. Domnule Cupşa, stimaţi colegi, haideţi, luaţi loc, să putem verifica dacă suntem în cvorum sau nu.

Să înceapă votul. Vot de control.

Se cere repetarea votului, stimaţi colegi. Dar, vă rog, luaţi loc şi să fim foarte atenţi când votăm.

Să înceapă votul.

198.

A fost distribuită lista.

Începem cu legi organice, adoptare.

Primul, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2015 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative. Lege organică.

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

180 de voturi pentru, 1 vot împotrivă, 3 abţineri. Nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptată.

2. Proiectul de Lege pentru completarea art. 20 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. Lege organică.

Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură propun adoptarea.

Să înceapă votul.

Cu 172 de voturi pentru şi 9 abţineri, nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptată.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ. Lege organică.

Comisia juridică propune adoptarea.

Să înceapă votul.

92 de voturi pentru, 80 de voturi împotrivă şi 15 abţineri.

Nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptată.

4. Propunerea legislativă pentru completarea art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Lege organică.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie propun adoptarea.

Să înceapă votul.

21 de voturi pentru, 10 abţineri şi 150 de voturi împotrivă.

Nu a întrunit numărul de voturi.

5. Propunerea legislativă pentru completarea art. 36 alin. (6) lit. a) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Lege organică.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică propun adoptarea.

Să înceapă votul.

78 de voturi pentru, 83 de voturi împotrivă, 23 de abţineri.

Nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptată.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României. Lege organică.

Comisia pentru apărare propune adoptarea.

Să înceapă votul.

181 de voturi pentru, 1 vot împotrivă, 5 abţineri.

Nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptată.

Trecem la categoria legilor organice, cu propuneri de respingere.

7. Propunerea legislativă privind unele măsuri de descentralizare în domeniul învăţământului preuniversitar, Pl-x 760/2015.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru administraţie propun respingerea.

Să înceapă votul.

162 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă, 21 de abţineri.

Nici această propunere nu a întrunit numărul de voturi.

8. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale.

Comisia pentru învăţământ propune respingerea.

Să înceapă votul.

180 de voturi pentru, 1 vot împotrivă, 9 abţineri.

Nici această propunere nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptată.

9. Propunerea legislativă pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică propun respingerea.

Să înceapă votul.

175 de voturi pentru, opt voturi împotrivă, şase abţineri.

Nici această propunere nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptată.

Trecem la categoria legi ordinare cu propuneri de adoptare.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

187 de voturi pentru, trei voturi împotrivă, două abţineri.

Proiectul de lege a fost aprobat.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2015 privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activităţii de curierat a materialelor clasificate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Comisia pentru apărare propune adoptarea.

Să înceapă votul.

Cu 185 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi patru abţineri, legea a fost adoptată.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană", în perioada 2014 - 2020.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru administraţie propun adoptarea.

Să înceapă votul.

189 de voturi pentru, un vot împotrivă.

Legea a fost adoptată.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2015 pentru stabilirea unor măsuri aplicabile în cazul apariţiei la frontiera de stat a României a unui aflux masiv de imigranţi.

Comisia pentru apărare propune adoptarea.

Să înceapă votul.

181 de voturi pentru, două voturi împotrivă, şase abţineri.

Legea a fost adoptată.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

184 de voturi pentru, un vot împotrivă, cu două abţineri.

Legea a fost adoptată.

15. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Dubai, la 4 mai 2015.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

187 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere.

Legea a fost adoptată.

16. Proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei între România şi Republica Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Craiova, la 24 aprilie 2015.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

191 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Legea a fost adoptată.

Îl rog pe domnul Deaconu Mihai să-şi închidă speakerul.

Mulţumesc.

17. Proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei între România şi Republica Italiană pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi prevenirea evaziunii fiscale şi a Protocolului adiţional la convenţie, semnate la Riga, la 25 aprilie 2015.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

188 de voturi pentru, un vot împotrivă.

Legea a fost adoptată.

18. Proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei între România şi Regatul Norvegiei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnată la Oslo, la 27 aprilie 2015.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

192 de voturi pentru, un vot împotrivă.

Legea a fost adoptată.

19. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia internaţională de la Nairobi privind îndepărtarea epavelor, adoptată la Nairobi la 18 mai 2007.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea.

Să înceapă votul.

188 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Legea a fost adoptată.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2015 pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea României de membru al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă IRENA, precum şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte.

Comisia pentru industrii propune adoptarea.

Să înceapă votul.

188 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abţineri.

Legea a fost adoptată.

21. Proiectul de Lege privind declararea municipiului Turda "Oraş-martir al Revoluţiei din Decembrie 1989".

Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea.

Să înceapă votul.

183 de voturi pentru, trei voturi împotrivă, şapte abţineri.

Legea a fost adoptată.

22. Proiectul de Lege privind stabilirea plăţii unor despăgubiri în sarcina persoanelor condamnate definitiv pentru săvârşirea unor fapte împotriva persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la data de 6 martie 1945.

Comisia juridică şi Comisia pentru muncă propun adoptarea.

Să înceapă votul.

185 de voturi pentru, două voturi împotrivă, patru abţineri.

Legea a fost adoptată.

23. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Comisia juridică, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru apărare propun adoptarea.

Să înceapă votul.

178 de voturi pentru, două voturi împotrivă, şapte abţineri.

Legea a fost adoptată.

Mai am câteva anunţuri.

Stimaţi colegi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 22 decembrie 2015, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, adoptată în procedură de drept comun de ambele Camere ale Parlamentului.

Termen de sesizare: cinci zile de la data depunerii.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social, reexaminată la cererea Preşedintelui - lege organică.

În şedinţa de vot final, în data de 21 octombrie 2015, propunerea Comisiei pentru muncă, de admitere în parte a cererii, nu a întrunit numărul de voturi. Ca urmare, potrivit art. 137 alin. (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, legea se trimite Preşedintelui României, în forma adoptată iniţial de Parlament.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, au fost depuse la secretarul general al Camerei, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, legile adoptate de ambele Camere, astăzi, 22 decembrie 2015.

Termenul de sesizare este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun şi de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă la data depunerii, astăzi, 22 decembrie 2015.

Lista legilor depuse la secretarul general, în vederea exercitării dreptului, va fi afişată la avizier şi pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Şi avem un material depus de către Comisia juridică: "În conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, în şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în data de 22 decembrie, a fost dezbătută solicitarea referitoare la funcţionarea Grupului parlamentar naţional democrat.

În urma dezbaterilor, s-a hotărât exprimarea punctului de vedere: Grupul parlamentar naţional democrat nu îndeplineşte condiţiile necesare de existenţă şi funcţionare a unui grup parlamentar prevăzute de art. 13 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare".

Vă rog, vă dau cuvântul.

Domnule Deaconu, vă rog.

Domnul Mihai Deaconu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Considerăm această decizie luată de Comisia juridică într-o şedinţă extraordinară care n-a fost anunţată şi la care domnul Fenechiu n-a fost convocat, o decizie ilegală şi politică şi o vom ataca la Curtea Constituţională.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii?

Domnul Cernea, vă rog.

Domnul Adrian Gurzău:

Vreau, pe această cale, să anunţ plenul Camerei Deputaţilor că unui parlamentar, subsemnatul, Adrian Gurzău, deputat al Parlamentului României, nu i-a fost permis accesul în instituţia Autorităţii de Supraveghere Financiară de către domnul preşedinte Mişu Negriţoiu.

Consider că această instituţie şi prin comportamentul domnului preşedinte Mişu Negriţoiu nu face altceva decât să aducă deservicii de imagine Parlamentului, iar critica şi dialogul nu sunt elemente cunoscute de acest personaj sinistru, care, în momentul de faţă, ar trebui să-şi dea demisia.

Tot scandalul pieţei asigurărilor, în momentul de faţă, este datorită modului în care a gestionat cu totul şi cu totul...

Domnul Florin Iordache:

Explicarea votului, stimate coleg.

Domnul Adrian Gurzău:

Mulţumesc.

Sărbători fericite, dragi colegi.

Şi sper, în următoarea sesiune parlamentară, să vin cu o propunere de modificare a componenţei şi de demitere a domnului Mişu Negriţoiu, următoarea sesiune parlamentară.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

La punctul 7 de pe lista de vot final am votat împotriva respingerii Pl-x 760/2015.

Această iniţiativă este una complexă. Ar fi necesitat, după părerea mea, o dezbatere aprofundată. Ea beneficiază şi de sprijinul Consiliului Naţional al Elevilor şi de sprijinul Asociaţiei Elevilor din Constanţa. Este o iniţiativă care priveşte anumite măsuri de descentralizare în domeniul învăţământului preuniversitar.

Cred că multe dintre prevederile acestui proiect de lege sunt importante şi ar fi cerut, repet, o analiză aprofundată. La Comisia pentru drepturile omului proiectul a primit un aviz favorabil, colegii mei au dat un vot unanim. Am fost contrariat să văd că la alte comisii proiectul a fost respins în mod superficial.

Sper ca el să fie redepus şi să beneficieze de o reală dezbatere parlamentară şi poate cu unele mici ajustări să primească şi sprijinul larg al senatorilor şi deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii, stimaţi colegi, vreau să declar şedinţa închisă, dar nu înainte de a vă mulţumi pentru activitatea pe care am avut-o împreună în această sesiune.

Vă doresc vacanţă plăcută!

Să dea Dumnezeu să fim sănătoşi, să ne vedem cu bine în 2016, la 1 februarie!

Înainte de aceasta, fiecare comisie are o săptămână pentru activitate.

Vă mulţumesc mult.

Sărbători fericite şi un an nou 2016 cu multe, multe împliniri!

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la 12,42.