Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,00.

Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi în a doua parte de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală, pentru a începe şedinţa de plen, dacă se poate.

Dragi colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Din 381, aproape 91 şi-au semnat prezenţa în afara sălii.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul nostru, vă informez că au fost distribuite către dumneavoastră următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa Camerei Deputaţilor de luni, 29, şi miercuri, 2 martie; programul de lucru pentru perioada 29 februarie-5 martie; lista rapoartelor depuse în perioada 15-29 februarie la comisiile permanente sesizate în fond şi informarea tradiţională cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate în comisiile permanente.

Dragi colegi, avem Ora Guvernului, la cererea Grupului parlamentar al PNL, "Situaţia din învăţământul românesc."

Domnul ministru, domnul profesor Adrian Curaj, ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, este de faţă.

Vă reamintesc prevederile Regulamentului, propunerile Biroului permanent şi ale Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, precum şi procedura pe care ar trebui să o desfăşurăm astăzi. Este următoarea: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - cinci minute, după care mai are cinci minute pentru a răspunde domnul ministru; reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - trei minute pentru lămuriri suplimentare; grupurile parlamentare şi reprezentantul deputaţilor neafiliaţi pentru prezentarea punctelor de vedere - trei minute de fiecare grup parlamentar, un minut pentru reprezentantul deputaţilor neafiliaţi; reprezentantul Guvernului - cinci minute.

Sunt obiecţii cu privire la aceste propuneri? (Vociferări.)

Domnule deputat, vă informez că în celelalte parlamente naţionale din Uniunea Europeană, de obicei, dreptul la răspuns este un minut. Asta e. Vă rog frumos să le scrieţi dumneavoastră celorlalţi colegi care sunt aleşi în statele membre NATO cu privire la exprimarea pe care aţi avut-o.

Grupul PSD trebuie să ne facă nominalizarea pentru timpul alocat; PNL - doamna Turcan; UNPR nu a făcut nicio nominalizare; ALDE - domnul Drăguşanu; UDMR nu a făcut nominalizarea încă şi minorităţile - domnul Zisopol şi domnul Cernea, din partea neafiliaţilor.

Deci, am înţeles că este domnul Iacoban, da? Domnul Iacoban; domnul Florin Gheorghe - la UNPR. Este în sală? Da, v-am văzut, iertaţi-mă. Şi domnul Szabó Ödön, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Deci, v-am citit prevederea regulamentară.

Dacă nu sunt obiecţii, supun votului această procedură.

Cine este pentru? Rog secretarii să numere. Vă rog frumos să ridicaţi mâna.

73 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Deputaţi care nu doresc să-şi exprime votul, dar sunt prezenţi în sală? Doi.

Deci, din cele 77 de voturi, 73 pentru, o abţinere, un vot împotrivă şi doi deputaţi nu doresc să-şi exprime punctul de vedere, dar sunt prezenţi în sala de plen.

Bun. Deci, propunerea a fost adoptată cu majoritatea voturilor.

Începem dezbaterile.

Domnul deputat Eugen Nicolăescu, liderul Grupului parlamentar al PNL, va prezenta tema dezbaterii, în cinci minute.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor a solicitat organizarea acestei dezbateri politice, intitulată "Situaţia din învăţământul românesc", în temeiul art. 205 din Regulamentul Camerei, şi ne bucură că este prezent la această dezbatere domnul ministru Adrian Curaj.

România este ţara în care educaţia nu a constituit o prioritate naţională nici până în acest moment. Este ţara în care nu s-a putut asigura învăţământul gratuit pentru toţi elevii, precum şi accesul egal la învăţătură, acordarea reală a sistemului de educaţie la piaţa muncii, iar 6% din produsul intern brut pentru educaţie rămâne în continuare o provocare pentru sistemul naţional de învăţământ.

Am solicitat prezenţa ministrului educaţiei naţionale pentru a ne face cunoscută poziţia ministerului pe următoarele aspecte importante: asigurarea condiţiilor legale, financiare şi umane pentru cuprinderea tinerilor în sistemul de învăţământ profesional, care să le permită un acces mai uşor pe piaţa muncii; clarificarea urgentă a cadrului legal, mai ales secundar, de desfăşurare a învăţământului non-terţiar - ne referim aici la învăţământul postliceal pentru absolvenţii de liceu fără examen de bacalaureat; autorizaţiile sanitare pentru şcoli şi progresele pe care le estimează că se vor face anul acesta; situaţia privind planurile-cadru, programele şcolare şi licitaţiile pentru manualele şcolare, aspect care a trezit până acum multe controverse; soluţiile concrete şi raţionale pentru îmbunătăţirea rezultatelor elevilor la evaluările naţionale şi la examenul de bacalaureat; evaluarea titlurilor academice şi a impactului propunerilor avansate.

Este mai mult decât necesar să purtăm o astfel de dezbatere în Parlament, pentru a putea pregăti temeinic funcţionarea normală a sistemului educaţional românesc. Vom putea constata deficienţele majore semnalate în ultimii ani, vom putea reduce decalajele şi vom identifica măsuri concrete, în vederea îmbunătăţirii situaţiei actuale.

Domnul ministru, la învestitură, s-a angajat că va da curs invitaţiilor noastre la consultări şi va prezenta un raport privind situaţia sistemului naţional de educaţie.

Aşteptăm în mod deosebit un plan imediat de măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea bacalaureatului, în care elevii să poată dovedi, prin cunoştinţele asimilate, printr-o abordare modernă, prin transparenţă, prin respect faţă de şcoala românească. Suntem foarte îngrijoraţi de situaţia a peste 700 de mii de absolvenţi de liceu fără bacalaureat, fără nicio şansă pe piaţa muncii, care nici măcar şomeri nu pot fi, iar această problemă stă şi în atenţia preşedintelui Klaus Iohannis, conform discursului pe care l-a susţinut de curând în Parlament.

Ministerul are legislaţie primară suficientă, dar nu a reuşit însă să asigure legislaţia secundară pentru o aplicare corectă a prevederilor legale aferente învăţământului non-terţiar, ca o soluţie corectă şi eficientă pentru a atrage aceşti absolvenţi în procesul de învăţare, a-i califica în diverse meserii şi a-i îndruma spre piaţa muncii.

Observaţi că unele decizii trebuiau luate demult, iar timp mai este foarte puţin pentru a adopta măsurile necesare. Credem că Parlamentul are datoria să intervină legislativ, atunci când un sistem public deosebit de important pentru societatea românească se află în dificultate, iar partidele parlamentare să participe la lansarea acelor soluţii de care România are atâta nevoie.

PNL îşi propune să contribuie la găsirea unor soluţii pe termen scurt şi să participe alături de preşedintele României la elaborarea unei noi viziuni, la îmbunătăţirea legislaţiei, la finanţarea corespunzătoare a sistemului de învăţământ, la realizarea "României educate".

Considerăm astfel că prezenţa domnului ministru Adrian Curaj la o dezbatere pe tema educaţiei, în care ne va prezenta situaţia, raportul de activitate, precum şi strategiile propuse pentru sistemul de învăţământ este un pas important pentru consolidarea planului fundamental al dezvoltării societăţii noastre - educaţia.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulţumesc mult de tot. Îl invit la tribuna Parlamentului pe ministrul educaţiei naţionale şi cercetării, domnul profesor Adrian Curaj, domnul profesor universitar.

Domnule profesor, aveţi cuvântul... domnule ministru, aveţi cuvântul. Aveţi cinci minute pentru a prezenta punctul de vedere al ministerului.

Domnul Adrian Curaj (ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice):

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Vă mulţumesc mult pentru această invitaţie. Şi nu este o mulţumire formală. Pur şi simplu am nevoie să vorbesc cu dumneavoastră, să vă informez, astfel încât iniţiativele noastre legislative să poată să primească girul dumneavoastră într-un mod cât mai rapid.

Sunt multe puncte, astfel încât voi încerca să trec prin ele. Am puţine minute. Voi încerca să punctez nişte lucruri.

Primul: asigurarea condiţiilor legale financiare pentru cuprinderea tinerilor în sistemul de învăţământ profesional, care să le permită acces mai uşor pe piaţa muncii.

Este important că în ultimii ani, de la 12.000 de înscrişi în învăţământul profesional, avem 65.000 şi a fost o neclaritate în durata învăţământului profesional. Până acum au fost doi ani, acum mergem spre un învăţământ profesional de trei ani şi trebuie să vă spun de la început că experienţa cu doi ani este una extrem de tristă, astfel încât rata de angajare a celor care au terminat este undeva în jur de 10%. Mergând spre varianta de trei ani, apropiindu-se de dual, dar, pentru a avea cadru dual, trebuie ordonanţa care este acum în Parlament, se discută, să poată să treacă; deci, dacă discutăm de învăţământ profesional de tip dual, acolo rata de succes din învăţământul profesional de trei ani este undeva la 20-25% acum, iar din şcolile organizate cu adevărat în sistem de tip dual, rata de angajare este şi de 95%, ceea ce ne arată că există o oportunitate extraordinară, dar ţine de noi foarte mult să fim siguri că dialogăm cu mediul privat, să fim siguri că, din resursele existente atât din buget naţional, cât mai ales din fonduri europene creăm cadrul potrivit şi mai ales să luăm deciziile importante care să ajute tinerii să ia decizia spre profesional.

Când spun acest lucru, am discutat regional cu inspectoratele şcolare generale, am avut mai multe întâlniri, pentru că am avut nevoie să aud mesajul celor care se ocupă, care sunt direct legaţi de activitatea aceasta şi vreau să vă spun că este foarte greu: fac caravane, merg în provincie, merg la sate să aducă tinerii spre profesional, însă sunt şi destul de multe probleme că, la un moment dat, locurile care se oferă pentru liceele teoretice depăşesc mult numărul de absolvenţi, astfel încât există o ofertă directă din partea liceelor. Sunt foarte multe lucruri de făcut şi sunt convins că ceea ce facem acum, dialogând cu inspectoratele, ne va duce spre soluţiile cele mai bune.

Repet că, pentru implementarea învăţământului dual avem nevoie să analizaţi Ordonanţa de urgenţă nr. 94/2014 şi am încredere, cât mai curând vom avea un răspuns acolo, pentru că acolo se reglementează responsabilităţile operatorilor economici. Este vorba de tipul de contract care se face între şcoală şi agentul economic şi tânăr; sunt mai multe aspecte. Nu o să intru în toate detaliile.

S-a elaborat un plan de acţiuni la nivelul ministerului, astfel încât, până la 30 iunie, să finalizăm pachetul de reglementări necesare învăţământului profesional în sistem dual, cu speranţa că ordonanţa dumneavoastră o analizaţi şi va veni cu un răspuns pozitiv.

Mai este un punct important de spus aici. Una dintre condiţionalităţile României ex-ante este Strategia VET. Pot să vă spun acum că a pornit, este încheiată cu toate observaţiile tuturor partenerilor, este în faza finală şi considerăm că în maximum o lună strategia va fi aprobată prin hotărâre de Guvern, astfel încât vom avea cadrul întreg de strategii, condiţionalităţi ex-ante, astfel încât, pe de o parte, să pornim la implementarea strategiilor şi, doi, să putem...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Cinci minute aveţi.

Domnul Adrian Curaj:

...să putem utiliza fondurile europene cu această destinaţie.

Clarificarea urgentă a cadrului legal, mai ales legislaţia secundară de desfăşurare a învăţământului non-terţiar postliceal. Să ştiţi că aici este un cadru total neclar. Îmi pare tare rău să spun lucrurile acestea. Încercăm de ani de zile, se încearcă de ani de zile să se clarifice această situaţie. Nu este clar. Şi ne-am propus să rezolvăm această situaţie şi este un efort comun acum, pe care l-am pornit, în paralel cu clarificarea cadrului legislativ.

Discutăm cu MDRAP-ul, astfel încât să putem avea o finanţare mai puternică din partea administraţiei locale către şcoală, şcoală însemnând preuniversitar şi universitar. Cel puţin spre universitar acum nu exista niciun fel de posibilitate. Eu cred că universităţile sunt un simbol pentru comunităţi, pentru oraşe, unele, şi sunt convins că deschiderea acestei posibilităţi va aduce o cale în plus pentru o finanţare potrivită şi în raport de cerinţele pieţei forţei de muncă a universităţilor şi a şcolilor. Nu este funcţional. Aş fi fost bucuros să fie funcţional şi să ţină doar de un ordin de ministru stabilirea cadrului în care formarea terţiară non-higher education să fie clarificată. Şi aici este o discuţie întreagă legată de acreditare. Acum sunt abilitate să funcţioneze temporar un număr de şcoli. E vorba de finanţare. Sunt foarte multe lucruri la un loc.

Vă promit că voi veni din nou spre dumneavoastră, spunându-vă concret ce fac aici, pentru că sunt foarte multe neclarităţi. Sperăm că o parte din aceste neclarităţi să fie rezolvate prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014, sigur, în varianta în care acum este la dumneavoastră.

Autorizaţii sanitare pentru şcoli şi progresele pe care le estimaţi că se vor face anul acesta. Există un program naţional de dezvoltare locală, semnat împreună cu MDRAP-ul; există un protocol de colaborare interinstituţională. În acest protocol, ministerului îi revine sarcina de a selecta şcolile care au probleme legate de autorizaţiile sanitare. MDRAP-ului îi revine sarcina de a prioritiza finanţarea acestora. Avem anul acesta un disponibil financiar de 800 de milioane din credite de angajament, astfel încât să rezolvăm, sperăm noi, cât mai mult din cele 2.850 de şcoli cu probleme.

La momentul acesta, pentru că în 2016 banii pot fi utilizaţi numai pentru anumite intervenţii legate de autorizaţiile sanitare, colectăm prin sistemul naţional integrat de date pentru învăţământul preuniversitar acele elemente specifice, astfel încât până la sfârşitul acestei săptămâni să mergem la Ministerul Dezvoltării Regionale cu informaţiile, toate legate de şcoli şi ce probleme au, astfel încât să se poată lua o decizie rapid şi să se prioritizeze intervenţiile în şcoli.

Planurile-cadru, programele şcolare, licitaţii pentru manuale; sunt mai multe lucruri la un loc.

Primul: din păcate, în zona planurilor-cadru, curriculumuri, a fost o abordare total lipsită de predictibilitate. La început, cu ani în urmă, vreo trei ani, s-a discutat despre cicluri şi legat de nivelul de dezvoltare psiho-somatică a elevului. S-a trecut mai departe la ciclul 0-4, 4-8, 8-12 sau 13, fără să se discute niciun fel de legătură între ieşirile din sistem, pe de o parte, cicluri... Îmi cer scuze, nu ştiu cât să compactez mai mult. ...între cicluri, şi mai ales un lucru esenţial, pe care nu l-am discutat până acum şi vreau să fim clari: ca să putem avea transformare, inovare în curriculum, este esenţial să investim în profesori. Şi, din păcate, investiţia în profesori, în pregătirea lor, poate cu mesajul "a doua sau a treia competenţă", nu a fost deloc clar şi nu s-au folosit potrivit fondurile structurale pentru acest lucru. Dacă este vorba să facem o schimbare majoră aici, în primul rând trebuie să pregătim profesorii să livreze într-un mod special curriculum, deci abilitarea curriculară pentru aceştia.

Sigur, lucrăm la planurile-cadru. La sfârşitul acestei săptămâni Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, după întreg acest dialog teribil, zic eu, în societate, va veni cu un plan care să asigure predictibilitate şi inovare şi să trimitem un mesaj foarte clar că investim în formarea profesorilor, inclusiv prin master didactic, pregătire poate în sistem minor, major...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule ministru, îmi cer scuze că vă întrerup. Cinci minute... Aveţi deja 8 minute 45. Vă rog frumos să finalizaţi. (Rumoare.)

Domnul Adrian Curaj:

Îmi cer scuze, nu...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vreţi să-l lăsăm?

Domnul Adrian Curaj:

Vă mulţumesc mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Grupul parlamentar al PNL, pentru prima dată în istoria parlamentarismului, cedează cuvântul prelungit unui ministru.

Domnul Adrian Curaj:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule ministru, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Curaj:

M-am întâlnit, să ştiţi, cu liceele pedagogice şi colegiile pedagogice, la sfârşitul săptămânii, şi le-am spus foarte clar şi le-am spus-o crezând acest lucru: sunt un laborator extraordinar şi ele trebuie să continue să asigure mentoratul pentru profesorii în devenire. Au o capacitate extraordinară, aproape se iroseşte această capacitate, au şcoli de exerciţiu, au creşe de exerciţiu, au grădiniţe de exerciţiu, au o forţă fantastică şi trebuie să o punem în valoare.

Legat de manuale. Avem licitaţii în continuare pentru a avea stocurile necesare de manuale cu ciclul acela de 4 ani, cât este ciclul de viaţă al unui manual. Dacă este aici, aş vrea să punctez ce se întâmplă cu clasa a XI-a şi clasa a XII-a. Aici niciodată legea nu s-a aplicat. Anul trecut a fost o sumă - 55 lei/elev, puţin faţă de cât ar fi fost necesar ca elevii să-şi poată procura manualele. Anul acesta încercăm, avem aceeaşi sumă, astăzi, în buget. Încercăm să creştem suma şi mai ales vom anunţa rapid licitaţiile pentru a achiziţiona aceste manuale. Din păcate, durata licitaţiilor este mare, astfel încât vom putea procura numai manualele pentru elevii care vor începe la anul ciclul următor. Facem tot ce putem. Important este că lansăm acest lucru şi avem încredere că vom merge cât se poate de repede şi cât se poate de clar în asigurarea manualelor.

Mai este un lucru pe care vreau să-l punctez. Ştiţi bine că au fost foarte multe probleme cu licitaţiile de manuale. Şi, pentru că problemele au fost, în primul rând, ca urmare a lipsei de dialog, am constituit un grup care i-a pus la un loc pe cei care furnizează, editurile, sindicatele, părinţii, elevii, ministerul, astfel încât să identificăm toate acele elemente care întârzie procesul de achiziţionare a manualelor şi face ca, uneori, procesul acesta să dureze un an.

Aştept rezultatele lor. Sunt interesante discuţiile şi pentru noi. Până la urmă este important să punem la un loc în echilibru calitatea manualelor şi costul manualelor, nu doar costul, fără să ne uităm absolut deloc la calitate sau să considerăm: calitatea nu este importantă.

Soluţii concrete pentru îmbunătăţirea rezultatelor elevilor la evaluările naţionale de la examenul de bacalaureat.

Inspectoratele şcolare generale se uită cu atenţie. Şi noi, la minister, ne uităm cu atenţie la rezultatele simulărilor naţionale. Organizează pregătire suplimentară cu elevii şi, din păcate, la momentul acesta, nu avem încă proiecte din fonduri structurale cu care să venim în plus pentru finanţarea acestor activităţi, dar în curând ele vor fi disponibile şi vom putea să extindem inclusiv utilizarea fondurilor structurale.

Mai este un lucru bun: Proiectul ROSE al Băncii Mondiale, 200 de milioane, e legat mai ales de liceu şi universitate, cu liceele cu probleme, cele care nu sunt atât de performante, astfel încât rata de părăsire să fie mai mică, iar la intrarea în facultate mai puţini studenţi să părăsească universitatea în anul I. Sunt peste 300 de granturi pe care le vom avea semnate în toamna aceasta, din cele peste 1.200, câte sunt prevăzute în proiect.

De asemenea, ROSE prevede resurse pentru a ne uita la cadrul curricular.

Evaluarea titlurilor academice şi impactul propunerilor avansate - este un subiect care s-a rostogolit ani de zile. Este important, aşa cum am spus de la început. Mi-am propus să vin cu un cadru legal potrivit, serios, robust, astfel încât o problemă de sistem să aibă o abordare de sistem.

Ne aşteptăm ca zilele acestea să prezentăm, am prezentat în consultare publică, de două săptămâni, cadrul legislativ. Sunt convins că acesta va fi aprobat şi vom începe, efectiv, să lucrăm concret, având o bază legală potrivită.

Sunt convins că rolul universităţilor este cheie. Eu ţin foarte mult la autonomie şi ţin foarte mult ca această autonomie să fie responsabilă, şi deciziile şi acţiunile pe care le vom face sper să fie de folos, inclusiv evaluarea internaţională a şcolilor doctorale, în urma cărora eu cred că un număr semnificativ de şcoli doctorale nu vor mai funcţiona.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Are cuvântul Grupul parlamentar al PNL pentru clarificări. Doamna Turcan, după care începe dezbaterea, în ordinea: domnul Iacoban, doamna Turcan vorbeşte acum, domnul Florin Gheorghe, domnul Drăguşanu, domnul Szabó Ödön, domnul Zisopol şi domnul Cernea.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Domnule ministru,

Dezbaterea pe educaţie nu ar trebui să aibă securea duratei deasupra capului. Şi cred că ar trebui să alocăm un pic mai mult timp pentru o discuţie serioasă.

Îi mulţumesc domnului ministru pentru precizările făcute şi asigur că PNL-ul va susţine toate demersurile ministerului care vor fi în interesul şcolii, al elevului, al părinţilor şi al cadrelor didactice. O dezbatere pe educaţie este binevenită, însă, aici, în Parlament, cred că trebuie să fie locul în care aducem precizări. Dincolo de diagnoză, trebuie să venim cu răspunsuri foarte clare.

De aceea, aş dori...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Putem să-l rugăm şi noi pe distinsul domn, pe care nu l-am mai văzut până acum...

Doamna Raluca Turcan:

De aceea, aş dori ca, astăzi...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Să facă şi el ce trebuie să facă...

Doamna Raluca Turcan:

O să vă rog să nu mă întrerupeţi, că îmi mâncaţi din timp, domnule preşedinte şi nu ştiu cum o să comasez...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi, nu, dar m-am speriat, am crezut că cineva vrea să atenteze la viaţa dumneavoastră.

Doamna Raluca Turcan:

Nu, staţi liniştit! E consilier în Parlamentul României.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am înţeles. Să-i aducem toţi pe consilieri în sală, atunci!

Doamna Raluca Turcan:

Vă mulţumesc frumos. Atunci îmi daţi voie...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Facem un Parlament cu tot cu consilieri...

Doamna Raluca Turcan:

Contorizaţi, să vedeţi cât aţi mâncat din timpul meu...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi cuvântul, doamnă. Trei minute, da?

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc, mulţumesc.

Deci, considerăm că astăzi ar trebui să aducem nişte clarificări cu da sau ba, cu alb sau negru, pe nişte pericole care vor fi sau nu prevenite şi pe nişte proiecte care vor fi sau nu susţinute. Aşadar, întrebarea PNL este: va finaliza sau nu ministerul programele şcolare, astfel încât în luna septembrie să nu existe elev care să înceapă anul şcolar fără manuale pe bănci. Este o chestiune simplă, care necesită un răspuns simplu: vor avea copiii de clasele a IV-a manuale noi sau vor învăţa după o programă de acum 17 ani? Şi când vor ajunge acele manuale în şcoli?

A doua chestiune este legată de dreptul elevilor de clasa a XI-a şi a XII-a de a primi, în baza legii, manuale gratuite. Vor fi sau nu nevoiţi să scoată, în continuare, bani, din propriul buzunar, pentru a-şi achiziţiona aceste manuale?

Ce va face exact ministerul? Pentru că aici este locul în care să se clarifice lucrurile acestea, cu Ordonanţele nr. 49 şi 94, care în momentul de faţă sunt închise în sertar la Senat şi mă refer la ordonanţa care diluează învăţământul profesional sau ordonanţa care dă dreptul elevilor fără bacalaureat să meargă în cadrul unor universităţi pentru şcoli postliceale?

Domnule ministru, trebuie să spunem foarte clar ce precizări va aduce ministerul, astfel încât tot ceea ce înseamnă colegiu în cadrul universităţilor, să ofere o calificare în plus tinerilor, astfel încât acei tineri să poată fi integraţi pe piaţa muncii ulterior, nu să aibă false iluzii că au obţinut o diplomă în plus şi au fost în cadrul unei universităţi.

În acelaşi timp, care este strategia legată de învăţământul profesional? Pentru că Ordonanţa nr. 49 defineşte în mod greşit învăţământul profesional. Numărul de locuri alocat învăţământului profesional poate să fie: 60.000, 80.000 sau 100.000. Întrebarea este: şcolile profesionale vor avea sau nu agenţi economici parteneri, astfel încât în timpul şcolilor profesionale elevii să înveţe în mod real o meserie cu care să iasă pe piaţa muncii ulterior. Şi aici iar dorim un răspuns foarte clar: bursa investitorului, un proiect asumat în unanimitate de o parte din Parlament va funcţiona sau nu va funcţiona? Pentru că acest proiect oferă facilităţi exact agenţilor economici care vin să sprijine cu burse învăţământul profesional sau practica în universităţi.

Următoarea chestiune: ce propune ministerul în mod concret pentru îmbunătăţirea rezultatelor la evaluările naţionale? Cum o să preîntâmpinăm exact ca jumătate de generaţie să nu mai pice examenul de bacalaureat?

Nu pot să fie toţi absolvenţii matematicieni, fizicieni, lingvişti, aşa cum nu toţi au talent la muzică, arte plastice sau aptitudini. Există un articol în Legea educaţiei naţionale care prevede - mulţumesc, încerc să comasez -, care prevede că elevii trebuie să fie consiliaţi astfel încât să-şi aleagă traseul profesional exact.

Introducem sau nu introducem examenul de bacalaureat diferenţiat, astfel încât traseul terţiar să fie foarte bine definit încă din clasa a şaptea?

În privinţa titlurilor academice, întrebăm pe scurt: vor fi sau nu vor fi sancţionate instituţiile care au secretizat deja lucrările de doctorat? Pentru că aceste lucrări secretizate ascund şi plagiate.

Se va demara sau nu evaluarea şcolilor doctorale şi când anume? Pentru că angajamente de perspectivă sunt convinsă că sunt de bună-credinţă, însă dorim termene exacte.

Şi, în final, închei, rugându-vă aici, la tribuna Parlamentului, să încercăm să precizăm foarte clar: Susţineţi sau nu susţineţi programul de generalizare a programului şcoală după şcoală, astfel încât toţi elevii de până în clasa a IV-a să poată să beneficieze de el din toamnă, dacă se poate.

Susţineţi sau nu susţineţi iniţiativa de diversificare a alimentaţiei în şcoală?

Susţineţi sau nu susţineţi transportul gratuit pentru profesori şi elevi?

Susţineţi sau nu susţineţi proiectul de parteneriat între agenţii economici şi şcolile profesionale pentru burse profesionale?

Pentru că, dacă aceste angajamente sunt ferme, nu va mai trece încă un an fără rezultate. De la anul, copiii vor putea beneficia şi de alimentaţie sănătoasă în şcoală, vor putea beneficia şi de after-school generalizat şi de burse în urma cărora să rămână cu competenţe şi să intre pe piaţa muncii, să nu fie şomeri cu diplome sau, mai grav, şomeri fără diplome.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

În final, vă mulţumesc, domnule ministru şi vă asigur că PNL-ul, aşa cum am menţionat şi la început, vă va susţine în demersul de creştere a calităţii şi integrării sistemului educaţional cu piaţa muncii.

Este mare nevoie să se realizeze acest cuplaj: educaţie, piaţa muncii.

Vă mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, doamnă deputat, mulţumim foarte mult.

Urmează dezbateri. Fiecare grup parlamentar are timp alocat trei minute şi reprezentantul deputaţilor neafiliaţi un minut.

Din partea Grupul parlamentar al PSD, domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Domnilor secretari de stat,

Dragi colegi şi colege,

Mă bucur astăzi că suntem aici şi avem o temă foarte importantă, şi anume învăţământul românesc. Colegii noştri au propus "Starea învăţământului românesc", dar cu toţii, până acum, toţi vorbitorii au vorbit de viitorul învăţământului românesc şi daţi-mi voie şi mie să mă refer tot la viitorul învăţământului românesc, pentru că urmează o dezbatere pe lungul a cel puţin doi ani de zile, cum trebuie să arate strategia de abordare a învăţământului românesc pe viitor şi cum va arăta învăţământul românesc peste câţiva ani.

De aceea, domnule ministru, daţi-mi voie să vă provoc la o dezbatere pe următoarele teme.

Domnule ministru,

Mai poate fi finanţarea per elev o soluţie viabilă pentru viitorul învăţământului românesc, atât timp cât se observă de la un an la altul că acest sistem de finanţare a şcolilor din România este tot mai deficitar şi acest sistem face ca acolo unde e nevoie de calitate în învăţământ - şi eu zi că e nevoie de calitate în întreg învăţământul românesc - aceasta, calitatea, să nu primeze înaintea finanţării?! Şi anume faptul că şcoli foarte bune, şcoli performante, care au nevoie de surse financiare importante, sunt nevoite să-şi aglomereze clasele pentru a putea face faţă cheltuielilor, iar şcolile mai puţin performante rămân cu fonduri la încheierea exerciţiului bugetar.

2. Având în vedere că abandonul şcolar este în creştere în România, din păcate, cum vedeţi rezolvarea acestei probleme şi care sunt măsurile pe care vizaţi să le luaţi pentru a stopa acest fenomen, am înţeles, proiectul roz, mai sunt şi - aşa cum spunea şi colega mea - Programul "Şcoală după şcoală" şi o masă caldă în fiecare unitate de învăţământ.

De asemenea, s-au început la un moment dat acele campusuri care au încetat a mai fi finanţate. Eu cred că ele pot fi o soluţie pentru stoparea acestui fenomen.

De asemenea, am văzut, săptămâna trecută, guvernul din care faceţi parte a venit cu un program de debirocratizare a instituţiilor din România. Are în vedere Ministerul Învăţământului un asemenea proiect de debirocratizare a învăţământului românesc, ca profesorii să facă mai puţine hârtii şi să se concentreze mai mult pe procesul instructiv-educativ?

4. Care sunt măsurile pe care ministerul le are în vedere pentru a motiva pe viitor ca tinerii să intre şi să rămână în sistemul educaţional, în condiţiile în care ne confruntăm cu un fenomen periculos, şi anume reţinerea tot mai multor tineri valoroşi în a urma o carieră didactică?

5. Educaţia în mediul rural. Este bine-cunoscut că şansele profesionale pe care le regăsim în instituţiile de învăţământ din mediul rural sunt inferioare celor din urban.

Aveţi în vedere măsuri concrete de creştere a calităţii învăţământului în mediul rural pentru a-l apropia, cât de cât, de cel urban?

Guvernul Ponta a reuşit să reabiliteze 500 de şcoli pe care le-a finalizat. De prin 2006-2007 nu s-au mai făcut demersuri orientate către dotarea cabinetelor şi laboratoarelor din şcoli, a atelierelor din liceele tehnologice şi a dotărilor cu materiale sportive. Soluţia fondurilor europene nu a putut fi accesibilă tuturor şcolilor din România. Care este soluţia în acest domeniu?

6. Elaborarea, finalizarea şi avizarea cadrului normativ privind învăţământul doctoral reprezintă o prioritate pentru învăţământul superior. Sunt încredinţat că nu veţi da curs unor păreri - diabolice, de altfel -, pentru că altfel ar trebui să afectăm toate titlurile de doctorat obţinute de până acum, chiar dacă au fost obţinute corect.

Cred că o mai mare responsabilitate acordată universităţilor în acest domeniu, concomitent cu luarea unor măsuri ferme împotriva aşa-ziselor fabrici de diplome poate fi soluţia corectă. Care este poziţia dumneavoastră în acest sens?

Spre final, domnule ministru, aş vrea să vă felicit pentru modul pragmatic şi transparent cu care aţi tratat abordarea dezbaterii în ceea ce priveşte programele-cadru pentru gimnaziu. Pentru prima dată, după '89 încoace, s-a realizat o dezbatere reală şi transparentă, care s-a făcut pe toate palierele învăţământului românesc şi care a înglobat un număr semnificativ de participanţi din toate judeţele. Doar în judeţul Iaşi au fost peste 600 de respondenţi.

În acest contest, să adăugăm faptul că, la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din cadrul Camerei Deputaţilor, cel puţin în ultimii ani, au fost peste zece proiecte de lege pentru a introduce o anumită disciplină în trunchiul comun, proiecte de lege pe care noi, de altfel, le-am respins, pentru că Legea nr.1/2011 spune că introducerea unei materii în trunchiul comun se face prin ordin de ministru şi după dezbateri, aşa cum s-a făcut această dezbatere pe curricula gimnaziului, v-aş întreba dacă există o deschidere către mărirea numărului de ore...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Imediat.

...educaţie fizică şi sport, aşa cum o cere atât societatea romanească, cât o cere şi Parlamentul European prin Rezoluţia Parlamentului din 2007 şi am înţeles că urmează o rezoluţie prin care să ceară patru ore pe săptămână în domeniul educaţiei fizice şi sportului.

Domnule ministru,

Există posibilitate introducerii în aria curiculară matematică şi ştiinţe a unei discipline "elemente de algoritmică" care să formeze elevului o gândire structurală, creativă, eficientă pentru rezolvarea problemelor din diverse domenii?

Este suficientă o oră pe săptămână de istorie pentru a putea imprima elevilor cunoştinţe şi practici intelectuale care îi pot înscriere în mod conştient pe axa temporală a istoriei?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, vă rog să încheiaţi.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Şi ultima întrebare: Dacă aceste programe-cadru de la gimnaziu sunt corelate cu programele-cadru de la şcoala primară şi de la liceu.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Din partea Grupului parlamentar al PNL domnul profesor Vlad Nistor.

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Vlad Nistor:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnule ministru,

Eu sunt, în primul rând, profesor, doar accidental membru al Parlamentului României.

Mă adresez deci dumneavoastră astăzi, domnule ministru, şi dumneavoastră, doamnelor şi domnilor colegi, din perspectiva unui personaj care, din 1974 încoace, trăieşte într-o universitate şi nu în orice universitate, ci în cea mai importantă universitate a acestei ţări, Universitatea din Bucureşti. Şi am câteva întrebări foarte, foarte concrete pentru domnul ministru Curaj.

Prima dintre ele este - şi chiar aş vrea să aud un răspuns - din perspectiva guvernului de tehnicieni pe care domnul ministru Curaj îl reprezintă aici: până cât de departe se poate merge cu reformarea - chiar şi din mers - a unor realităţi ale învăţământului românesc, unele deloc funcţionale? Pentru că noi ne aflăm într-o situaţia cu adevărat catastrofală din punct de vedere legislativ. Ne aflăm la mijlocul a două legi: Legea nr.1/2011, care a fost modificată printr-o ordonanţă de urgenţă prin schimbarea aproape a o sută de articole, deci aproape jumătate din Legea nr.1 nu mai este astăzi activă.

Perspectiva deci din punctul de vedere al învăţământului preuniversitar şi cu siguranţă şi din punctul de vedere al învăţământului superior este una sumbră.

Ce poate face acum, imediat, un guvern de tehnicieni care n-are un mandat politic de lungă durată?

A doua întrebare se referă la mult-discutatul plan-cadru, la care s-a referit şi domnul ministru, şi despre care s-a discutat atât în societatea românească în ultimele zile. Am înţeles astăzi că, prin decizii înţelepte şi de ultim moment, ministerul a revenit acolo unde, în prima senzaţie ne crease unora dintre noi... în primul moment, ne crease unora dintre noi o adevărată senzaţie de panică, cum ar fi reducerea drastică, până la schimbarea titulaturii disciplinei numită "istorie", dispariţia totală aproape a predării limbii latine, decăderea tuturor disciplinelor artistice sau reducerea dramatică a orelor de limbă şi literatură română.

Înţeleg că, prin ultimele intervenţii, ministrul şi colaboratorii săi încearcă o ameliorare a formulei iniţiale, ceea ce ar fi foarte sănătos pentru noi toţi.

A treia problemă se referă la problema... mult discutata problemă a doctoratelor şi sunt absolut de acord, domnul ministru are dreptate, consolidarea autonomiei şi o mai mare responsabilizare a universităţilor este adevărat necesară, cu adevărat necesară.

Am însă un amendament.

Domnule ministru,

În această ordonanţă sunt abrogate un număr important de articole ale Legii nr.1/2011, articole care duc aproape până la desfiinţarea unui cadru legal minim de organizare a doctoratelor. De pildă acel articol care se referă la componenţa comisiilor. Eu înţeleg autonomia universitară, dar, în momentul în care acorzi tuturor universităţilor mari şi mici din ţara aceasta dreptul de a-şi organiza pe criterii absolut personale, personalizate, susţinerea tezelor de doctorat, nu ştiu cât de departe şi cât de sănătos va fi.

Şi am o întrebare din partea din partea unui coleg de-al meu, domnul deputat Popa, care întreba dacă aveţi în vedere un criteriu prin care, la trecerea în clasa a V-a, elevii acestei ţări să fie testaţi dacă nu cumva se află în stare de analfabetism sau semianalfabetism.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului UNPR, domnul deputat Florin Gheorghe.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Mă bucur că avem astăzi ocazia să vă solicităm clarificări în legătură cu obiectivele pe care le are Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice după ce aţi preluat mandatul.

Ştim cu toţii că nu aţi preluat o situaţie bună la acest minister, fie că vorbim despre finanţarea educaţiei ca procent în PIB, fie că vorbim despre deficitul de cadre didactice din învăţământul preuniversitar, fie că vorbim despre finanţarea cercetării sau despre performanţele mediului universitar.

De departe, cea mai mare problemă pe care aţi preluat-o priveşte cele câteva mii de unităţi de învăţământ din ciclul preuniversitar, care şi astăzi funcţionează fără autorizaţii sanitare.

Domnule ministru,

Ştiu că, în ultimul timp, aţi întreprins nenumărate eforturi pentru a semna credite externe în vederea finanţării infrastructurii şcolare. Ceea ce, din păcate, încă nu ştim este când şi cum se vor concretiza aceste investiţii şi dacă la începutul anului şcolar viitor ne vom confrunta cu aceleaşi probleme care par insurmontabile: lipsa manualelor, şcoli în stare de şantier, posturi vacante ocupate de suplinitori fără experienţă profesională pentru a intra la catedră.

De asemenea, bazându-mă pe faptul că aţi fost, până la momentul învestiturii, şeful unităţii de finanţare a învăţământului şi mai ales a cercetării, aş dori să aflu care sunt obiectivele dumneavoastră pentru finanţarea competiţiilor de proiecte care aveau ca obiectiv atragerea sau, mai bine spus, stimularea tinerilor cercetători să se întoarcă acasă în România.

Nu în ultimul rând, domnule ministru, aş dori să ştiu dacă împărtăşiţi propunerile formulate în legătură cu reducerea substanţială a numărului de ore de limba română, istorie şi limba latină, ştiind că studiile liceale şi universitare sunt indisolubil legate de o bună formare chiar şi în aceste domenii.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului ALDE, domnul deputat Drăguşanu.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Alianţa liberalilor şi democraţilor este preocupată de sistemul naţional de învăţământ, de aceea voi aduce în atenţia dumneavoastră unele probleme de actualitate asupra cărora vă rugăm să vă aplecaţi în mandatul dumneavoastră.

Prima ar fi rata de participare la educaţia primară şi secundară, care ne plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Este clar că visul românesc de a avea toată lumea 12 clase astăzi nu este îndeplinit, prin urmare 85% din copiii românilor merg astăzi la şcoală şi procentul este în scădere, concomitent şi cu reducerea numărului de copii, natalitatea fiind în cădere liberă.

Sub denumirea de descongestionare a curriculei naţionale, din 1998 încoace au fost mai multe etape de restructurări şi tăieri de ore şi materii. Discipline precum fizica, chimia, biologia au pierdut cam 50% din ore. Am înţeles cu toţii atunci că disciplinele experimentale sunt extrem de costisitoare pentru Ministerul Învăţământului, aşa că mai bine le scoatem de tot, pentru că oricum nu le putem face aşa cum trebuie fără laboratoare dotate corespunzător.

Acum urmează să reducem orele de limbă română, istorie şi să elimină limba latină din sistem, aşa, în numele aerisirii programei...

Am vrea să vă spunem că noi nu credem că aceste ultime modificări sunt benefice României, prin urmare ALDE nu va susţine aceste măsuri.

Forţa de muncă internă, după părerea noastră, ar trebui pregătită numai pe baza cererii reale din economie. Mediul privat ar trebui permanent consultat, pentru ca aşteptările sale să fie acoperite de mediul academic.

Din nou, practica trebuie să dubleze predarea teoretică.

Învăţământul profesional, în special învăţământul dual, presupune colaborarea mai strânsă cu mediul economic. Şi vă dau un exemplu pozitiv din judeţul Neamţ, unde mediul de afaceri, în colaborare cu Camera de Comerţ şi cu instituţiile de învăţământ s-au implicat activ pentru iniţierea mai multor nuclee de învăţământ dual, astfel, conform planului de învăţământ pentru clasa a IX-a, pentru anul şcolar 2016-2017, aproximativ 1000 de elevi vor fi încadraţi în această formă de învăţământ, şi mă refer la învăţământul dual.

Un alt aspect, domnule ministru, calitatea actului pedagogic ar trebui să preocupe ministerul pe care-l păstoriţi. Profesorii ar trebui evaluaţi după două criterii principale, după părerea noastră, primul ar fi profesionalismul, şi aici mă refer în special la stăpânirea materiei, iar al doilea criteriu să fie talentul pedagogic, acesta din urmă, astăzi, fiind total ignorat.

Credem ca până ce în sistemul de învăţământ nu vor avea loc doar profesorii cu har, profesorii cu talent pedagogic, vom continua să avem elevi care, după patru ani de studiu, nu reuşesc să ia un examen simplu, ca de exemplu cel de bacalaureat.

Domnule ministru,

Vă rugăm aduceţi tehnocraţia şi în şcolile din România.

De peste opt ani de zile nu s-au organizat concursuri pentru ocuparea funcţiilor de directori de şcoală. Aveţi şansa să intraţi în istoria ministerului cu o asemenea faptă şi vă încurajăm să depolitizaţi învăţământul românesc.

Ştim, de asemenea, domnule ministru, de activitatea bogată a dumneavoastră în domeniul cercetării şi sperăm să aveţi asemenea rezultate şi în mandatul de ministru. Aveţi şansa să deblocaţi programele de finanţare şi cercetare şi să le daţi posibilitatea operatorilor economici, precum şi clusterelor să acceseze fonduri în acest domeniu.

Despre doctorate, considerăm că noile reguli pe care le-aţi pus în dezbatere sunt la fel de vulnerabile, fiindcă depind de oameni. Inflaţia de doctorate se va termina atunci când în sistemul bugetar nu se vor mai acorda sporuri salariale sau alte avantaje numai pe baza titlului de doctor, chiar dacă persoana respectivă nu lucrează în domeniul în care şi-a obţinut doctoratul, eu cred că ar trebui să interveniţi, domnule ministru, şi să acordaţi sporuri salariale doar celor care valorifică titlurile de doctor în domeniile în care l-au obţinut. Persoane care să se angajeze în instituţii de învăţământ sau de cercetare, unde să pună în practică ceea ce au învăţat şi să vină cu inovaţii. Altfel, facem risipă de fonduri, care, şi aşa, sunt insuficiente.

Şi apropo de buget - şi închei - 6% din PIB este un deziderat pe care cu toţii, sigur, l-am dori îndeplinit, dar chiar şi 10% din PIB dacă vom aloca învăţământului nu va fi suficient dacă nu vom opri fraudarea acestor fonduri prin achiziţii de servicii şi produse la preţuri peste valoarea de piaţă, fără organizarea de licitaţii.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Din partea Grupului UDMR, domnul deputat Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Ar fi absurd să solicităm domnului ministru Curaj să rezolve problemele întregului sistem în acest mandat abia început.

Trebuie spus un lucru banal, şi anume că încorsetările bugetare fac imposibilă aplicarea legii actualmente. Pentru posturile didactice, nedidactice se duce o luptă acerbă în fiecare şcoală, în fiecare judeţ, cu ministerul. Această încorsetare bugetară va face imposibilă aplicarea coerentă a oricărei legi a educaţiei.

Azi, şcolile profesionale nu pot să-şi dezvolte atelierele performante. Finanţarea per capita pentru învăţământul obligatoriu organizat în sistem privat, deşi este prevăzută de lege, nu este aplicată.

Acordarea celor 6% din PIB prevăzută de lege azi este considerată un deziderat asumat de toţi, ce nu a fost atins, însă, niciodată.

Într-o democraţie, instituţiile statului sunt primele care aplică legea, şi nu primele care le ocolesc, le încalcă. Aplicarea legii este o problemă şi în ce priveşte învăţământul în limbile minorităţilor naţionale. Ştiţi că legea este aplicată la "Babeş-Bolyai", la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu-Mureş, dar nu este aplicată la UMF.

Trebuie să recunoaştem sincer însă că, spre exemplu, împreună am realizat paşi spre aplicarea legii în ce priveşte realizarea Institutului de perfecţionare pedagogică pentru minorităţi. Proiectul este în dezbatere publică. Sper să fie aprobat cât mai repede.

O importanţă deosebită trebuie acordată, însă, debirocratizării sistemului. Nu este posibil ca într-o şcoală să fie mai multe comisii decât profesori. La Viişoara, un sat mic din judeţul Bihor, sunt 14 profesori şi 26 de comisii. Profesorii sunt puşi să realizeze hârtii peste hârtii şi stau mai mult în faţa imprimantei decât în faţa copiilor, la clasă.

Legea prevede programă, manual şi, considerăm noi, testare specială a învăţării limbii române pentru cei care aparţin unei comunităţi a minorităţilor naţionale, care, evident, au o altă limbă maternă decât româna. Programă avem, manualele lipsesc pentru unele clase, iar sistemul de testare special nu este încă definitivat.

Planul-cadru pentru clasele V-VIII trebuie să fie unul care nu pune în plus, pe umerii copiilor, trebuie descongestionată programa şi regândită.

Institutul de cercetare din educaţie a realizat trei modele foarte strânse, coercitive chiar. Majoritatea din grupul de specialişti solicitaţi de domnul ministru, deşi divizaţi, au realizat un curriculum curajos, dar care este mai aproape de ceea ce îi trebuie acestui sistem pentru viitor.

Un sistem de educaţie bun se bazează pe câteva principii simple, care trebuie însă aplicate.

Principiul coerenţei sistemului. Un sistem în care nu există fracturi, unde trecerea de la un nivel la altul este firească; fiecare elev îşi vede şi îşi găseşte locul cel mai potrivit; primeşte acele cunoştinţe pe care le poate asimila la cel mai înalt standard şi cu care se poate integra pe piaţa muncii.

Principiul egalităţii de şanse. Rolul unui sistem educaţional este să ajute ca cei care, din diverse motive, sunt într-o zonă cu potenţial ridicat de marginalizare din motive geografice, sociale, etnice să poată avea şanse de a fructifica la maximum propriile capacităţi intelectuale.

Principiul transparenţei. Deciziile trebuie să fie luate în consens cu necesităţile sistemului şi supus criticilor acide, ce pot deriva din transparentizarea acestuia. Trebuie arătat că este greşit sistemul prin care judeţele nu cunosc numărul personalului didactic sau didactic auxiliar pentru întreaga ţară. Astfel, pot exista discrepanţe majore, inexplicabile între judeţe cu un număr similar de elevi.

Principiul stabilităţii. Din perspectiva sistemului de învăţământ, cea mai importantă, însă, este stabilitatea sistemului. De ani buni nu a fost organizat un concurs pentru posturi de directori, iar cel pentru inspectori nu a fost finalizat. Desele schimbări legislative nu ajută acest sistem.

Avem un dialog corect cu domnul ministru, cu ministerul. Sper ca acest dialog să garanteze, finalmente, pe de o parte, aplicarea legii actuale, pe de altă parte cuprinderea drepturilor câştigate şi chiar lărgirea acestora în noua Lege a educaţiei naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul deputat Zisopol Gabriel, din partea minorităţilor naţionale.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimate domnule ministru,

Stimaţi invitaţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În contextul proiectului naţional "România educată", lansat de administraţia prezidenţială, dar şi a nenumăratelor discuţii pe tema învăţământului românesc, ce s-au desfăşurat şi se vor mai desfăşura, doresc să-mi exprim astăzi câteva puncte de vedere şi, sper eu, la nivel de principiu. Aş face mai mult decât atât dacă aş avea mai mult timp la dispoziţie decât cele trei minute.

În plus, mi-aduc aminte că cineva mult mai inteligent decât noi spunea ceva de genul următor: "Minţile luminate se exprimă la nivel de principii. Minţile medii la nivel de evenimente şi mediocrii discută pe alţii."

Să încercăm să spunem câteva elemente la nivel de principiu.

În ceea ce priveşte Grupul parlamentar al minorităţilor, am fost mandatat să discut şi să pun o întrebare esenţială: Când vom avea 6% pentru învăţământul românesc în contextul Legii educaţiei naţionale?

Este un element fundamental pentru dezvoltarea învăţământului românesc şi nu numai.

O altă problemă fundamentală, la nivel de principiu - problema salarială, creşterea salariului în învăţământul românesc - reprezintă şi trebuie să reprezinte un element fundamental, un element de bază, un element care să ducă mai departe această ţară.

Eficienţa sau ineficienţa învăţământului românesc, o întrebare la care trebuie să ne răspundem cu toţii, un lucru de importanţă majoră; legătura dintre învăţământ şi piaţa muncii, o altă problemă foarte importantă; infrastructura şcolară la care au făcut referiri şi alţi colegi ai mei, antevorbitori, cercetarea fundamentală pentru România în contextul european.

Cu toate acestea, noi avem câteva probleme pe care le-am discutat în Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale pe care am crezut că, în conformitate cu Legea nr. 1/2011 le putem rezolva cu celeritate. Lucrurile nu stau aşa.

Aş aduce aici aminte, în atenţia dumneavoastră, a domnului ministru, a echipei ministeriale, planurile de şcolarizare, fără desfiinţarea sau comasarea claselor cu predarea limbilor minorităţilor naţionale. Şi astăzi colegul meu de la sârbi a ridicat această problemă.

A făcut o interpelare parlamentară, pentru care a primit un răspuns evaziv. Noi dorim soluţii, nu răspunsuri de dragul răspunsurilor.

Editarea manualelor. Toată lumea a pus problema manualelor.

Avem şi noi aceeaşi problemă, a manualelor pentru copiii care studiază în limbile minorităţilor naţionale. S-a discutat despre cost, despre calitate. Ele lipsesc cu desăvârşire.

O altă problemă pe care am ridicat-o - şi se pare că s-a rezolvat, cu anumite semne de întrebare - este finanţarea olimpiadelor legate de minorităţile naţionale.

Sunt toate problemele pe care cu toţii le avem. Cineva îmi spunea: "Dacă poporului român îi merge greu, atunci minorităţilor naţionale de pe teritoriul acestei ţări le va merge şi mai rău".

Doamnelor şi domnilor,

Vă mulţumesc foarte mult şi le mulţumesc şi colegilor mei pentru posibilitatea de a-mi expune câteva puncte de vedere şi aştept cu nerăbdare nu atât răspunsurile din partea ministerului, cât şi rezolvarea acestor probleme.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul deputat Cernea Florinel.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

M-am consultat cu colegul meu, Mihai Sturzu, care mi-a permis să vorbesc din partea neafiliaţilor, dar preiau o întrebare către domnul ministru din partea colegului meu: care este punctul de vedere al ministrului în ceea ce priveşte desfiinţarea inspectoratelor şcolare, aşadar, în ceea ce priveşte descentralizarea sistemului?

De asemenea, voi spune că această dezbatere este bine-venită, este una importantă, ar trebui să fie una aprofundată şi extinsă.

Îi felicit pe iniţiatori. Cred că, dacă vorbim însă de calitatea învăţământului românesc, trebuie să plecăm şi de la problema drepturilor, a respectării drepturilor elevilor. Or, un aspect pe care vreau să-l ridic este cel legat de orele de religie, unde Codul civil prevede că elevii care au împlinit 14 ani, decid singuri în privinţa alegerii propriei religii, în timp ce Legea învăţământului spune că părinţii decid până la 18 ani. Sunt patru ani în care avem un conflict de lege. Sper să rezolvăm în Parlament, dar şi prin dialog cu ministerul.

Şi închei spunând că, într-adevăr, această dezbatere este importantă. Văd în sală mai mulţi colegi decât la dezbaterea anterioară cu privire la autostrăzi, însă în continuare sala este dezolant de pustie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

De aceea, îi rog pe liderii de grup să facă un apel la colegii lor, să vină în sală, să fie prezenţi la astfel de dezbateri. Până când nu se va întâmpla asta, eu mereu voi face câte o fotografie la astfel de dezbateri, cu sala goală.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, mulţumesc, domnule deputat.

În finalul dezbaterilor are...

Domnule deputat, am o rugăminte la dumneavoastră.

Domnule deputat, domnule deputat...

Vă rog, domnule Ganţ.

Procedură, vă rog.

Domnul Ovidiu-Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate domnule ministru,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

O observaţie pe procedură am dori să facem.

După părerea noastră este o contradicţie flagrantă între domeniul vast pe care l-am avut de discutat astăzi şi timpii de dezbatere.

Vreau să vă rog mult, domnule preşedinte, eventual ca membru al Biroului permanent, să discutăm în Biroul permanent, fie limităm dezbaterea la un subiect special, restrâns ca domeniu, şi atunci putem respecta timpii din Regulament, fie acceptăm teme vaste de dezbatere, dar atunci trebuie să modificăm timpii de dezbatere, pentru că nici membrii Cabinetului şi nici grupurile parlamentare, în astfel de situaţie, nu reuşesc să-şi argumenteze punctele de vedere.

În al doilea rând, vreau să vă rog, în acest context, faţă de multele întrebări care au fost puse, să acordaţi domnului ministru un timp evident mai lung, suficient, astfel încât măcar să poată să atingă răspunsurile pe care le-au cerut colegii.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat,

Sunt întru totul de acord cu propunerea dumneavoastră.

Liderii de grup, Comitetul liderilor să facă propuneri de modificare a Regulamentului. Nu eu l-am făcut, încerc să-l respect.

Aşa cum bine aţi văzut, am lăsat pe toată lumea să vorbească dublu, mai mult decât dublu, decât timpii alocaţi regulamentar. Domnul ministru a vorbit la început, cred că 14 minute.

În finalul dezbaterilor îi dau din nou cuvântul domnului ministru.

Timpul alocat este de 5 minute, dar nu am întrerupt niciodată un ministru.

Domnul Adrian Curaj:

Bun. În semn de protest o să vorbesc.

Vă mulţumesc mult.

Nu vorbesc toată ziua, să ştiţi...

Vă mulţumesc mult.

... dar respect părerile dumneavoastră, asta este important.

O să încerc să mă uit puţin să pun compact nişte răspunsuri pe categorii, după care vin şi încerc să vă dau răspunsul şi punctual, acolo unde, probabil, am scăpat.

Au fost orientate pe planul-cadru, au fost mai multe întrebări.

Vreau să precizez un lucru, foarte clar. Latinitatea şi istoria noastră nu se negociază şi aici aş vrea să fiu foarte, foarte, foarte clar.

Dacă e vorba de manuale, să ştiţi că ce putem face anul acesta, pentru că este istoric, asta am primit, deci anul acesta am avut în buget 55 de lei/persoană şi încercăm la... şi sper din suflet să putem avea şi sprijinul dumneavoastră la rectificarea de buget, să creştem suma aceasta. Este tot ce putem face anul acesta şi v-am spus că în curând, rapid, o să anunţăm licitaţia pentru manuale, astfel încât, atât cât putem de repede, dar n-o să putem mai devreme de opt luni, din toată experienţa de licitaţie de manuale, elevii claselor a XI-a şi a XII-a să le aibă pe masă. Deci suntem siguri că le vor avea, începând de anul şcolar următor. Îmi pare rău!

Pentru a IV-a suntem în ...

Vă mulţumesc mult.

Pentru elevii de clasa a IV-a am extins cu o lună, după ce am avut un dialog foarte puternic cu editurile, ne-au promis toţi, mi-au trimis un mesaj foarte clar că luna aceea nu pune sub risc manualele.

Acum suntem în evaluare. Am garanţia că ele vor fi între 1 şi 10 septembrie în şcoli, ca să fie pe 15 septembrie pe masa elevilor.

Am pornit acest dialog şi se reflectă dialogul şi în Comisia aceea, despre care am spus că am pus la un loc actorii sociali împreună cu editurile, pentru a evita acele lucruri sensibile care ne-au tot făcut să avem contestaţii, şi iar contestaţii, şi până la urmă licitaţia să dureze un an.

Sper din suflet că nu vom avea probleme şi vă spun că am făcut tot efortul şi suntem într-un dialog săptămânal cu ei, astfel încât să... Nu putem garanta, pentru că oricine poate să facă contestaţie. Acesta este mecanismul de licitaţie, dar avem încredere că am pus toate elementele în faţa celor care au participat la licitaţie şi am răspuns celor care au participat, astfel încât să le avem la timp.

La doctorate cred că mesajul este puternic legat de faptul că facem evaluare internaţională şi va fi un proiect rapid din fonduri europene, pentru că este un cost mare. Sunt 360, peste, şcoli doctorale. Va fi un efort mare să aducem experţi, astfel încât să evaluăm toate aceste şcoli, dar pornim rapid.

Şi vreau să vă reamintesc că am anunţat, de-asta îmi permit să spun că reamintesc, că în contractul instituţional cu universităţile am pus deja de la începutul anului obligația de a-şi face autoevaluarea şi de anunţa public, după ce-au prezentat în Senat, raportul de autoevaluare. Sunt paşi oricum necesari. Nu pot să am evaluare internaţională fără un raport de autoevaluare, aşa e practica bună internaţională. Acum suprapunem etapele şi am convingerea că se vor întâmpla lucruri acum, nu după mandatul meu, şi m-am angajat la chestia asta.

Debirocratizare. Să ştiţi că este bine. Mă bucur că aţi ridicat subiectul acesta. Este un mesaj cu tăierea hârtiilor. Eu am discutat şi m-am întâlnit în grupuri mici cu inspectorii şcolari generali şi i-am întrebat: "Hai, domnule, să vedem cum anume facem ca timpul să fie acela pentru şcoală şi pentru elevi, nu pentru a completa hârtii".

Au primit mesajul foarte bun şi vom porni acum un dialog cu toate inspectoratele şi direct cu cei care sunt acolo. Vă spun că până la sfârşitul lunii aprilie vom veni cu o listă întreagă de documente tăiate. Şi mai sunt, tot aici, la debirocratizare, 21 de comisii. Acum am pregătit 7 pentru şcoli, iar ele vor fi funcţionale de la 1 septembrie.

Am discutat deja cu inspectoratele şcolare generale. Nu putem bulversa acum, în timpul anului. Sunt pregătite toate, doar trebuie să anunţăm, şi am zis să nu anunţăm acum, ca să nu mai înţeleagă nimic din ce se întâmplă, oamenii.

Mergem şi pe ideea asta, că, să ştiţi, dincolo de toate, transformări, şi iar transformări, şi transformări tot birocraţie înseamnă, şi multă. Şi atunci am spus: haideţi să fim predictibili, să pregătim şi să anunţăm lucrurile, să fie clare, şi vă promit că vor fi. Deci am anunţat. Toţi ştiu că de la 1 îşi pregătesc comisiile, de la 1 septembrie, că atunci începe activitatea, de la 1 septembrie, 7 comisii, atât, în loc de 21.

Concursuri. Da, concursurile au fost de la început, concursurile pentru directorii de şcoli au fost de la început o prioritate şi sunt o prioritate.

Ce vream şi lucrăm acum, ministerul, cu un grup mai larg, l-am anunţat, l-am constituit, actori diverşi, dar, în plus de asta, lucrăm cu un grup puternic al celor care fac resurse umane în multinaţionale. Au fost de acord să lucreze cu noi, să ne dea experienţă multă din cum fac ei selecţie, şi am încredere, nu pot garanta. Am încredere că vom putea veni în prima etapă a concursului de directori cu un test online naţional, astfel încât să aibă încredere că pot aplica toţi. Va fi acest test de resurse umane online general şi după aceea, după ce trec acest test, vor putea să-şi depună dosarele pentru concurs.

Este foarte bine. Sper eu să apreciaţi lucrul acesta şi lucrăm cu cei din bussines care au şi instrumente gata de utilizat.

Desfiinţarea inspectoratelor şcolare, îmi pare rău, am spus clar nu, pentru că, într-un fel sau într-altul, noi discutăm de descentralizare. Eu m-am intersectat cu dânşii în ultima vreme foarte mult. Am văzut cu ce se ocupă, îi apreciez enorm pe cei cu care m-am întâlnit, pentru că, încă o dată, ei, de fapt, inspectoratele şcolare şi ei, cei care le conduc, sunt aproape de ce se întâmplă în realitate.

Să ştiţi că problema este că n-au fost consultaţi. Mulţi mi-au spus: "Domnule, în ultimii ani, mulţi, nimeni nu ne-a întrebat nimic". Şi discutând cu dânşii am observat următorul lucru, foarte simplu, din 50 de probleme, 15 pot fi rezolvate într-o săptămână. E doar de a pune la un loc nişte lucruri. Le aşteptau. Nimeni nu i-a întrebat: "Ce vreţi voi, ce probleme aveţi?" Şi am văzut că după discuţiile cu ei sunt aceleaşi probleme. Şi atunci colegii mei, şi am echipă - am un nou secretar de stat la învăţământul preuniversitar, aşa cum am şi preşedinte al Autorităţii de Cercetare, şi preşedintele, şi vicepreşedintele nou-numiţi - ştie foarte bine, a participat la discuţii şi vom încerca să rezolvăm problemele. Le rezolvăm şi le anunţăm, le rezolvăm, le anunţăm. Ce nu putem, pentru că aţi spus, este o lege... sunt multe modificări în lege, este foarte greu să aplicăm, după 2011, o grămadă de lucruri care s-au adunat. Am promis că fac tot ce pot face, predictibil, şi în timpul scurt pe care-l am, şi vă raportez.

Îmi place foarte mult chestia asta, pentru că trebuie să se întâmple lucruri mici care să arate că vrem, aşa cum s-a întâmplat şi cu... şi-i mulţumesc mult, cu Centrul de pregătire de la Oradea. Mulţumesc că aţi trimis mesajul acesta. După ani de zile am reuşit să-l punem.

După ani de zile am reuşit să avem, şi este în faţa dumneavoastră - sper ca în următoarea şedinţă să intre -, este vorba de legea cu membru CERN a României. Suntem acolo, avem şansa asta şi o să treacă, sper, în următoarea şedinţă la dumneavoastră, în plen.

Finanţarea. Finanţarea... eu vin din... şi o să iau şi cercetarea, şi educaţia la un loc, şi învăţământul preuniversitar.

În finanţarea învăţământului superior cu plus, cu minus, noi am reuşit să punem un pic de performanţă peste finanţarea standard.

Eu mă aştept ca...

Nu sunt bucuros, dar am pus un pic de performanţă peste finanţarea de bază şi acum finanţarea nu se va face istoric, cum a fost, şi am rugat Consiliul de finanţare a învăţământului superior să vină cu o propunere care respectă legea şi asta este foarte important.

Deci am cerut CNFIS-ului să vină cu o propunere care respectă legea. Nu dau eu acum o precizare nouă, o lege nouă, o hotărâre de guvern nouă ca să modific... Nu. Înţelegeţi-mă, cred că ştim foarte bine ce vreau să spun. Anul acesta există un cadru legal şi sunt convins că CNFIS-ul, finanţarea învăţământului superior, va veni cu o propunere care respectă legea, o aştept cu plăcere şi vom discuta de finanţarea diferenţiată.

Bun. Pentru partea de preuniversitar, la momentul acesta încercăm să operaţionalizăm instrumente care n-au fost operaţionalizate.

Am avut un CNFIP, un Consiliu al Finanţării Învăţământului Preuniversitar, care a fost crescut pe baza experienţei CNFIS-ului, pe care l-am condus atâta vreme, ca agenţie executivă.

Acum avem hotărârea de guvern cu UEFIP, adică unitatea executivă care face în oglindă ceea ce a fost unitatea executivă pentru finanţarea învăţământului superior de atâţia ani, de 20 de ani funcţionează.

Este important să încercăm să avem cadrul executiv şi decizional funcţional. De ani de zile n-a fost. Încercăm să-l operaţionalizăm. Hotărârea de guvern este... şi sperăm săptămâna aceasta, dacă nu, săptămâna viitoare sigur va trece, şi după aceea vom discuta despre cum arată costurile standard. Să ştiţi că e o discuţie întreagă aici. E o problemă întreagă, cât mă costă cu adevărat un program de studii şi doar atât vreau să vă las să ştiţi. Acum, un student, finanţarea I pentru un student este de 2.300 lei/an, finanţarea acum, azi, pentru unul, pentru un elev, este de 3.300 plus 300. Deci sunt multe lucruri de aliniat aici. Sunt convins că ne vom uita din ce în ce mai mult, cu grijă, ca măcar puţin să fie asociat performanţei.

Iar dacă ne întoarcem la cercetare, pentru că e cu finanţare şi vreau să le pun la un loc, anul acesta am reuşit să trimitem un mesaj puternic. Am intrat pe ciclul potrivit ca în 2020 să ne respectăm ţinta şi este şi în raportul care a venit la sfârşitul săptămânii trecute, al Comisiei Europene, că, dacă noi mergem cu 30% plus în fiecare an, o să ne respectăm ţinta de 1%, public, şi sunt sigur că va veni şi zona privată până în 2020.

Anul acesta avem o creştere de 33% şi să ştiţi că tot ce vom face anul acesta, şi împreună cu domnul preşedinte al Autorităţii Naţionale de Cercetare, va fi în aşa fel încât să pregătim proiecte ca anul viitor să fie natural să avem sau pe baza ideii că anul viitor va fi o creştere de 33%, astfel încât să intrăm să ne respectăm promisiunile.

Să ne respectăm promisiunile şi pentru cei din ţară, şi pentru cei care au decis să vină în ţară pe baza promisiunilor noastre şi doar atât vă spun, acum, anul acesta... Mâine o să am o conferinţă de presă, "Lansarea instrumentelor din Planul Naţional III", cu toţii îl aşteptăm de multă vreme.

Dintre instrumentele interesante, unul este acela legat de aducerea mai aproape a diasporei. Vor fi granturi scurte, mici, pentru cei care au experienţă, să vină o săptămână în ţară, să vadă cum este, granturi o lună, pentru cei care vor să vadă, sunt în plină forţă şi se gândesc poate cum să colaboreze mai bine cu România. În partea de inovare vom pune un grant, prima dată vom pune un grant care leagă zona de industrie cu zona de universităţi, fără să fie ajutor de stat, dar universitatea servind intereselor de productivitate, de cercetare, de inovare în instituţii, asigurând şi mobilitatea tinerilor... Dar mai multe lucruri, mâine, pentru că dacă intru aici, vă povestesc o zi întreagă, că-mi face mare plăcere şi e zona mea de interes.

Nu ştiu ce să mai răspund, că deja am vorbit...

Legat de curriculă? After-school-ul. Să ştiţi că esenţial şi pentru ... mai ales pentru zona rurală este masa caldă, să ţii elevul mai mult timp în şcoală, deci, "Şcoală după şcoală", şi pentru asta am promis şi ne uităm în fondurile structurale, pentru că acum numai de acolo pot avea resurse, cum anume putem avea proiecte în care să finanţăm şi cât anume să putem finanţa "Şcoala după şcoală", mai ales pe ideea că elevii trebuie să stea mai mult în şcoală. Asta este esenţial. Trebuie să stea mai mult în şcoală. Sigur va fi discuţia ce fac cu profesorul, cum reuşesc să acopăr cheltuielile, şi am anunţat că vom face totul pentru a avea un număr de granturi pentru şcoli, pentru licee sunt cele din Programul ROSE. Vor fi 1.200, anul acesta 300, dar pentru şcoli să fie granturi pentru zona rurală, astfel încât să se pună şi un pic de inovare, să fie şi mai multe cadre didactice stimulate să stea cu elevii. Şi legat de sport, eu sunt convins că orele sunt acum OK, sunt trei ore avute în vedere, dar mă gândesc că şcolile ar trebui să-şi deschidă mai mult porţile, şi sălile, şi terenurile pentru elevi. Nu se întâmplă lucrul acesta, ştim bine.

De foarte multe ori, elevii, ca să vină în şcoală, de foarte multe ori - şi ştiu ce spun -, trebuie să plătească pentru un program sportiv după. Şcoala trebuie să fie deschisă, să creeze condiţii, elevii să vină să facă sport şi astea sunt lucruri care cred că se vor regla în timp.

Aţi văzut că am fost foarte ferm: în clasa I, după clasa pregătitoare. E un mesaj foarte ferm, să ştiţi. Nu place, dar trebuie un pic de fermitate. Eu cred că acel Proiect, "Copiii la grădiniţă", ce am încercat să rostogolim acum, este important, dar acolo avem o mare problemă şi, sper, cu toţii o vom rezolva. Sunt comunităţi unde au apărut imediat din acest voucher, au apărut câte 500 de elevi. Va trebui să fim foarte cu grijă. În primul rând, să vedem spaţiile unde ei pot fi cazaţi, iar dacă nu, pe infrastructura educaţională, să încercăm rapid, să avem facilităţile necesare.

Eu sunt încântat, pentru că cei care sunt acum în grădiniţă cu siguranţă vor merge mai departe. Nu e obligatorie grădiniţa, dar vor merge mai departe în clasa pregătitoare şi chiar astăzi am avut o vizită din Dâmboviţa, în care copii, 21 de copii, care au pornit prima dată cu "Hai la grădiniţă!", acum sunt la şcoală şi, chiar dacă fac 17 kilometri între două localităţi, cu grijă pot fi duşi şi merg în continuare şi sunt inseraţi deja în mediul educaţional.

La cealaltă întrebare nu mai ştiu ca timp, că sunt...

Vă rog.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat, doamnă deputat...

Domnul Adrian Curaj:

Să ştiţi că facilităţile fiscale eu le explorez din mai multe dimensiuni şi, credeţi-mă, o dată este facilitatea fiscală a mediului privat. Aici cred că trebuie precizate lucrurile, că au fost istoric facilităţi neutilizate, şi eu voi susţine facilităţile acestea.

Pe de altă parte, să ştiţi că am şi voi veni spre dumneavoastră, sper din suflet, vom veni cu scenarii, lucrăm acum la ele, cum anume putem să facem scutire de taxe pentru tineri cercetători. Să ştiţi că nu putem pentru toţi. Nu cred că e fezabil, toţi cercetătorii, dar încercăm să vedem ce înseamnă cu tinerii până în 35 de ani, care e costul cu tinerii până în 40 de ani, pentru că după aceea trebuie să fie suficient de buni să-şi câştige resursele fără alte lucruri şi aici este... nu costă atât de mult.

Şi termin spunându-vă că în perioada aceasta am făcut un efort foarte mare cu colegii mei la Ministerul Educaţiei, pentru ceea ce se numeşte granturi retrospective.

Pentru tot ce-am dat burse sociale, pentru tot ce-am dat burse pentru studenţi şi în şcoli, pentru acele granturi pentru liceu şi pentru şcoală profesională, să ştiţi că am pregătit proiecte să cerem de la Comisia Europeană banii pe care deja i-am cheltuit din fonduri publice, se numesc retrospective.

Sunt bani mulţi şi ce cerem noi acum, foarte mult, cu un efort mare, ar putea să asigure scutirea de taxe pentru tinerii cercetători pe următorii cinci ani, fără niciun fel de problemă, deja cu banii care vin de la Comisia Europeană după ce România deja i-a cheltuit.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, domnule ministru.

Încheiem aici dezbaterile de la Ora ministrului.

Vă rog.

Mulţumesc, domnule ministru.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Am auzit astăzi gânduri, intenţii, planuri foarte nobile, frumoase, ale ministerului şi ale domnului ministru. Reprezentanţii fiecărui grup şi-au spus şi ei gânduri, păreri, de susţinere a...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedura, domnule deputat.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

... şi aşa mai departe.

Şi-au pus şi anumite întrebări. Numai minorităţile n-au primit răspuns la întrebarea şi la durerea cea mai mare a minorităţilor din ţara noastră. Ne pierdem şcolile, pierdem o tradiţie care în ţara noastră există de câteva secole. Se întâmplă un paradox, să le pierdem chiar acum. Nu respectăm nici acei 15, 10, 7 elevi şi asta... Rugămintea este să luaţi în considerare...

Închei. Până la punct.

... să luaţi în considerare şi această rugăminte, şi aceste propuneri, şi aceste gânduri, că suntem cetăţenii acestei ţări, respectăm ţara şi rugăm frumos să ne respectaţi acest drept, care este al nostru şi care este câştigat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am încheiat dezbaterile.

Mulţumesc.

În cinci minute începem şedinţa consacrată interpelărilor.

După o scurtă pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Declar deschisă şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Domnul Neacşu. Este? Nu. Domnul Doboş Anton. Vă rog.

Domnule Doboş, conform regulamentului, aveţi un minut, doar dacă vreţi să reamintiţi tema, atât.

Domnul Anton Doboş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tema legată de construirea Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi.

Ministrul sănătăţii a făcut, cu diverse ocazii, promisiunea că se vor construi cele trei spitale de urgenţă: Cluj, Iaşi, Craiova. Iată că au trecut deja patru luni, nu se întâmplă nimic. Primesc după trei ani aceleaşi răspunsuri la întrebările şi interpelările mele, că se va, că se va...

Dar, domnule ministru, când se va? Şi întrebarea mea este, totuşi, dacă există un termen de construire a acestor spitale, dacă există un orizont de timp şi dacă totuşi există această intenţie sau sunt numai declaraţii politice?

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Răspunde domnul secretar de stat Vulcănescu.

Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu (subsecretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Domnule deputat,

În primul rând, Ministerul Sănătăţii a identificat mai multe soluţii prin care situaţia pe care aţi descris-o dumneavoastră poate să fie rezolvată în cele din urmă.

În primul rând, cele două elemente pe care le avem în vedere sunt respectarea întru totul a Legii nr. 179/2014, prin care în Parlament a fost ratificat Acordul de împrumut cu Banca Mondială, etapă prin care intenţionăm ca în perioada următoare să stabilim care este consultantul care va trata studiile de fezabilitate pentru cele trei spitale.

Procedura este în plină desfăşurare, deoarece de la momentul la care dumneavoastră aţi primit interpelarea, răspunsul, şi până în momentul de faţă, la rubrica "Informare, secţiune, noutăţi" din Ministerul Sănătăţii a fost publicată cererea de oferte cu privire la actualizarea studiilor de fezabilitate pentru toate cele trei spitale regionale, printre care se numără şi cel de la Iaşi.

În momentul de faţă, unitatea specializată din cadrul Ministerului Sănătăţii se află în etapa de selecţie a consultantului, conform ofertelor depuse.

Urmare a acestui demers, se va semna contractul şi consultantul va updata studiul de fezabilitate, moment de la care vom putea să discutăm despre intrarea în implementare a acestui proiect.

La acest proiect avem în vedere şi Hotărârea de Guvern nr. 1028/2014, prin care s-a aprobat Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020, iar la obiectivele infrastructurii de sănătate cuprinse în cadrul obiectivului tematic 9 - "Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei" figurează, după cum ştiţi, construirea celor trei spitale, printre care şi cel de urgenţă de la Iaşi.

Sursele de finanţare, pe care noi le-am identificat şi le-am stabilit deja, sunt prin intermediul Programului Operaţional Regional, prin intermediul bugetului de stat şi de la bugetul autorităţilor locale.

În ceea ce priveşte terenul, putem să vă confirmăm faptul că acesta este într-o suprafaţă de 8 hectare, este în zona de şes a judeţului Iaşi. Terenul a aparţinut Primăriei Iaşi şi este dat în folosinţă Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dacă domnul Andrei Gheorghe de la PNL...? Înţeleg că a corespondat cu domnul secretar de stat, nici nu este prezent.

Mulţumesc.

Declar închisă şedinţa.

Şedinţa s-a terminat la orele 17,30.