Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 10,09.

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi în a doua parte de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Deschid şedinţa de azi a Camerei...

Domnule Nica, vă rog. Liderii de grup, vă rog să vă invitaţi colegii în sală.

Deschid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 379 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 101.

Ordinea de zi şi programul de lucru pentru această săptămână au fost distribuite. Programul de lucru pentru astăzi: între orele 10,00 -12,45, dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; pauză până la ora 13,00; vot final la ora 13,00; Biroul permanent la încheierea şedinţei Camerei.

Începem dezbaterile pe proiectele de lege depuse pentru astăzi.

Vă rog, domnule lider al PSD.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să aducem nişte proiecte de lege puţin mai în faţă şi să le repoziţionăm, şi anume: PL-x 39/2016 de la poziţia 30 pe poziţia 17; Pl-x 281/2016 de la poziţia 21 pe poziţia 18 şi Pl-x 362 de la poziţia 28 pe poziţia 19.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Mulţumesc.

Începem dezbaterile cu Proiectul de Hotărâre privind modificarea... (Vociferări.)

Supun la vot propunerea liderului de Grup PSD pentru cele trei proiecte de lege care vor fi reaşezate în ordinea de zi.

Cine este pentru? 108 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Nu sunt.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Din partea Grupului PNL, am convenit cu ceilalţi colegi, vă propun ca poziţia 61 de la respingeri - Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, Pl-x 350/2015, s-o aducem pe poziţia 4 şi s-o retrimitem la comisie.

Două voturi succesive.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Intervenţii? Nu.

Deci, prima propunere este aducerea pe poziţia 4.

Voturi pentru? 105 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă rog, domnule lider.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule preşedinte,

Eu ceream cuvântul pentru a vă spune că am discutat cu colegii de la PNL, suntem de acord cu modificarea, dar vroiam s-o retrimitem la comisie pentru o oră şi facem acea modificare.

Asta era rugămintea. Dacă suntem de acord. Şi am înţeles că suntem de acord cu lucrul ăsta. Se retrage comisia pentru o oră, atâta tot, ca să putem s-o băgăm la vot, pentru că altfel putem fi acuzaţi iar că se lungeşte şi nu începem să votăm aşa cum era normal, pe cartelă.

Eu vă propun să retrimitem la comisie pentru o oră şi în momentul... eu vorbesc de regulament. La Pl-x n-avem probleme. La regulament.

Mulţumesc. mă scuzaţi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bun. Avem al doilea vot pentru retrimiterea la comisie. termen două săptămâni.

Voturi pentru? 105 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Mulţumesc.

Deci, proiectul de lege a fost retrimis la comisie. Termen, două săptămâni.

Revenim.

Domnul Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Este vorba de Proiectul de Hotărâre a Camerei Deputaţilor referitoare la Regulamentul Camerei Deputaţilor. Trebuie să facem o serie de corecţii. Cred că, aşa cum am convenit cu liderul PSD şi cred că şi ceilalţi lideri sunt de acord, să retrimitem raportul la comisie pentru o oră, şi după aceea să ne întoarcem cu raportul cu această modificare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Intervenţii? Nu.

Voturi pentru retrimitere la comisie pentru o oră. 100 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei retrimis la comisie pentru o oră.

5. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Intervenţii? Nu.

Intervenţii la titlu, la articolul unic? Nu sunt.

Merge la votul final.

6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Starea uniunii energetice 2015 COM(2015) 572.

Intervenţii? Doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat această opinie COM 572/2015 pe: proiectul de opinie favorabil adoptat de Comisia pentru industrii şi servicii; Nota Ministerului Afacerilor Externe, punctul de vedere la raportul privind Starea uniunii energetice, publicat de Comisia Europeană, întocmit de Ministerul Energiei; fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor; analiza realizată de Secretariatul Comisiei pentru afaceri europene; contribuţiile în cadrul dezbaterilor ale reprezentanţilor instituţiilor sus-menţionate.

Comisia pentru afaceri europene, pe scurt, consideră că definirea măsurilor de politică energetică trebuie să ţină cont de circumstanţele naţionale specifice fiecărui stat membru, de exploatarea eficientă a resurselor indigene, mai ales în zonele în care securitatea energetică este supusă vulnerabilităţilor de ordin geo-strategic şi, în consecinţă, cooperarea regională cu statele membre şi consultarea Comisiei Europene sunt necesare şi utile, fiind o responsabilitate a statelor membre.

Atingerea obiectivelor de energie şi schimbări climatice trebuie să aibă la bază consumatorul final, care plăteşte factura de electricitate. Noile obligaţii de planificare şi raportare pe care urmează să le elaboreze Comisia Europeană să fie stabilite astfel încât să se evite crearea unor poveri administrative suplimentare la nivelul statelor membre.

Trebuie întreprinse eforturi comune de dezvoltare a infrastructurii energetice cu prioritate în regiunile vulnerabile din punct de vedere al securităţii energetice, centrul şi sud-estul Europei. Dezvoltarea Proiectului AGRI GNL la Marea Neagră, zonă de o importanţă deosebită pentru securitatea energetică a regiunii, reprezintă o importantă cale de diversificare a căilor de aprovizionare cu gaze naturale a ţărilor din Uniunea Europeană, în condiţiile actuale ale rutelor europene incerte de aprovizionare.

Proiectul Bulgaria, România, Ungaria, Austria, va asigura un grad adecvat de inter-conectivitate a României cu ţările vecine, va crea rute de transport gaze naturale la nivel regional pentru a asigura transportul gazelor naturale provenite din noi surse de aprovizionare, precum şi infrastructura necesară preluării şi transportului gazelor naturale din perimetrele offshore din Marea Neagră.

În elaborarea viitoarelor planuri naţionale pentru energie şi schimbări climatice este important a se lua în considerare conceptul flexibilităţii, raportat la realitatea sistemului energetic al fiecărui stat membru.

Este necesar ca proiectele energetice transfrontaliere promovate să respecte obiectivele de diversificare a surselor, rutelor şi furnizorilor şi mai ales să fie în deplină conformitate cu legislaţia europeană.

Comisia pentru afaceri europene exprimă susţinerea faţă de acest raport elaborat de Comisia Europeană întrucât prezintă progrese realizate şi formulează concluzii de politică la nivel de state membre, regional şi al UE pentru fiecare din cele cinci dimensiuni ale Uniunii energetice.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Camerei Deputaţilor spre adoptare opinia, în forma adoptată cu unanimitate de comisie, în şedinţa din 1 martie 2016, în prezenţa a 14 din 22 de membri.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Partidul Naţional Liberal a analizat cu foarte multă atenţie acest raport, Starea uniunii energetice pe anul 2015, şi aş vrea să-mi permiteţi să transmit de la această tribună câteva din concluziile noastre.

În primul şi în primul rând, noi considerăm în continuare proiectul uniunii energetice cel mai important proiect al Uniunii Europene. Sunt elemente care au fost discutate aici, sunt elemente importante care sunt cuprinse în acest proiect şi aş vrea să reafirm faptul că prin crearea uniunii energetice cred că noi trebuie să ne propunem şi să susţinem crearea pieţei unice energetice, promovarea colectivă a securităţii energetice, interconectarea reţelelor naţionale, investiţii în obiective ambiţioase de mediu, definirea instrumentelor financiare, nu în cele din urmă, în care realizăm aceste obiective.

Din păcate, România nu a valorificat, aşa cum ar fi fost normal să o facă, ţinând cont de faptul că poate contribui la asigurarea securităţii energetice regionale, prin resursele pe care le deţine, România nu a valorificat, aşa cum ar fi trebuit s-o facă, întâlnirea de la Paris din decembrie 2015, conferinţa părţilor, în care, aşa cum se spunea "ziua de care istoria îşi va aminti", 195 de ţări au fost prezente, sigur, între care şi România. Dar cu efecte sau cu o rezonanţă destul de mică în plan naţional această participare a României.

Din păcate, cum spuneam, poziţia României nu este una foarte vocală şi n-o putem cuantifica în acest moment în favoarea noastră. La Paris, s-a stabilit în decembrie 2015 primul acord universal cu caracter constrângător în lupta împotriva încălzirii globale, care vizează atât o transformare în următoarele decenii a economiei mondiale bazată pe combustibil fosil, cât şi o încetare a ritmului încălzirii globale.

Sunt multe elemente care... sau multe decizii care au fost luate la Paris şi care influenţează în mod decisiv securitatea energetică a Europei şi a României, parte a unei uniuni energetice, sper eu, cât mai curând constituită.

Cel mai important obiectiv pe care doresc să-l subliniez şi aici este cel pe termen lung, şi anume, limitarea creşterii temperaturii medii la 1,5 grade Celsius la nivel global.

Închei spunând că mi-aş fi dorit ca Guvernul României să îşi asume parte din aceste priorităţi stabilite de Comisia Europeană, stabilite prin consens în momentul în care s-a decis ca proiectul uniunii energetice să fie unul dintre cele mai importante proiecte. M-am uitat peste programul legislativ al Guvernului României şi, din păcate, patru sunt priorităţile stabilite în sectorul energetic, nici una nu vizează, din păcate, aceste elemente subliniate şi de către comisie. Să sperăm că în viitorul foarte apropiat vor deveni o prioritate şi pentru Guvernul României.

Mulţumesc.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

O scurtă precizare, pentru că eu ţin foarte mult la regula pe care noi am stabilit-o în Comisia pentru afaceri europene, şi anume, să facem politica României, şi nu politică de partid.

Ceea ce s-a susţinut mai devreme, sigur, e interesant, poate fi pertinent, dar n-are nici o legătură cu Comunicarea 572. Iar eu vă aduc aminte că, în conformitate cu regulamentul dezbaterilor noastre, noi când prezentăm, prezentăm foarte pe scurt. Dar dacă şi stimabilii mei colegi s-ar uita pe comunicarea exactă şi opinia adoptată de comisia noastră, care are 6 pagini, ar fi văzut acolo, de exemplu, la pagina 4, elemente pe care noi le-am adus în atenţia Comisiei Europene, chiar le-am atras atenţia asupra unor aspecte care ţin de dezvoltarea României, de interesele României etc.

Ceea ce încerc eu să spun este că e foarte bine să avem dezbateri politice, dar haideţi să avem dezbateri exclusiv pe ceea ce prezentăm, mai ales din punctul de vedere al Comisiei pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, proiectul de hotărâre merge la votul final.

7. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Paza europeană de frontieră şi de coastă şi gestionarea eficace a frontierelor externe ale Europei şi la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Paza europeană de frontieră şi de coastă şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004, a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 şi a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului COM(2015) 673 şi COM(2015) 671 (PH CD 23/2016).

Vă rog, intervenţii.

Doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe: proiectul de opinie adoptat de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, raportul întocmit de deputata Ana Bircall, nota Ministerului Afacerilor Interne, nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Serviciului Român de Informaţii, nota Departamentului Securităţii Naţionale din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, contribuţiile reprezentanţilor instituţiilor sus-menţionate în cadrul dezbaterilor, opinia Camerei Deputaţilor privind comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul şi Comitetul Economic şi Social, COM 240/2015, pe COM 285/2015, COM 453/2015, studiul privind fezabilitatea creării unui sistem european de pază a frontierei pentru a controla frontierele externe ale Uniunii, opiniile Comisiilor pentru afaceri europene din Camera Comunelor, Camera Reprezentanţilor din Parlamentul Olandei, Camera Deputaţilor din Republica Cehă, care au finalizat examinarea propunerilor Uniunii Europene, contribuţiile secretariatului propriu, fişa de informare şi contribuţiile Direcţiei pentru Uniunea Europeană, Camera Deputaţilor.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a subliniat că necesitatea de a trece la o gestionare partajată a frontierelor externe şi instituirea unui corp de pază europeană a frontierelor şi a coastelor fac parte din măsurile prevăzute în Agenda europeană privind migraţia, act examinat de către Comisia pentru afaceri europene, opinia fiind adoptată prin Hotărâre a Camerei Deputaţilor.

A estimat că gravitatea evenimentelor legate de fluxul masiv de migranţi şi probabilitatea repetării acelei situaţii, cu perpetuarea efectelor distructive deja cunoscute, justifică în principiu măsurile consistente şi mecanismele supranaţionale propuse de către Comisia Europeană. A admis că existenţa spaţiului Schengen fără frontiere interne este posibilă doar în cazul în care graniţele externe sunt securizate şi protejate în mod eficient şi eficace. A exprimat speranţa că statele vor acţiona în baza statutului de membru al Uniunii Europene, sprijinind înfiinţarea şi funcţionarea Agenţiei prin acceptarea partajării şi exercitării în comun a unor elemente ale suveranităţii.

O abordare naţionalistă în acest moment critic ar fi cel mai rău scenariu şi un risc major pentru proiectul european în ansamblu. De asemenea, comisia noastră a semnalat că dacă propunerile avansate de Turcia cu ocazia Summit-ului informal UE - Turcia din 7 martie 2016 vor fi confirmate la Consiliul European din 17-18 martie 2016, modul în care Agenţia Europeană pentru Pază de Frontieră şi de Coastă acţionează pentru a-şi realiza obiectivele, operaţiunile şi aria sa de responsabilitate se modifică substanţial. Întreaga paradigmă pe care a fost concepută Agenţia ar trebui regândită întrucât majoritatea imigranţilor nu se califică sau nu se vor mai califica pentru protecţie internaţională după încetarea conflictului din Siria şi restrângerea continuă a teritoriilor administrate.

Şi-a reconfirmat suportul pentru ca Agenţia să poată iniţia operaţiuni de returnare şi să poată să se implice substanţial şi direct în intervenţiile de returnare.

De asemenea, comisia noastră a apreciat că echipele europene pentru intervenţii rapide de returnare, trimise pe teren la cererea unui stat membru, reprezintă un instrument care-şi va dovedi eficienţa, dar statul membru în care se desfăşoară operaţiunile va trebui să asigure premisele pentru succesul acestor operaţiuni.

De asemenea, comisia noastră a observat că există rezerve ale unor state membre faţă de posibilitatea de intervenţie imediată în situaţii de criză ale acestei agenţii, prin trimiterea la frontiera externă a unei echipe europene de pază de frontieră şi de coastă sau a unor echipe pentru intervenţii rapide de returnare, chiar şi în cazul în care nu există o cerere de asistenţă din partea acelui stat.

De asemenea, noi am subliniat că urgenţa nu poate justifica adoptarea actelor de implementare ale Comisiei Europene fără consultarea statelor membre şi că textul final al propunerii de regulament ar trebui să ofere garanţii acoperitoare, în sensul respectării prevederilor art.4 alin.(2) din Tratat, adică respectarea de către Uniune a funcţiilor esenţiale ale statului şi în special pe cele care au ca obiect asigurarea integrităţii sale teritoriale şi securităţii naţionale.

De asemenea, comisia noastră a apreciat că evaluarea vulnerabilităţilor nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe opiniile ofiţerului de legătură al Agenţiei, iar limitele accesului ofiţerului de legătură la informaţiile statului membru în care acţionează ar trebui stabilite astfel încât să nu fie prejudiciată exercitarea de către state a competenţelor exclusive asupra securităţii naţionale.

De asemenea, am subliniat că statele membre trebuie să aibă un rol activ în procesul decizional din cadrul acestei agenţii, mai ales în cazurile care privesc intervenţii din raţiuni de deficienţă de implementare la nivel naţional.

Opinia noastră a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 8 martie 2016, în prezenţa a 14 din cei 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate, şi o supunem în ansamblul său aprobării plenului.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Proiectul de regulament stabileşte principiile generale ale gestionării integrat europene a frontierelor. Acesta instituie o pază europeană la frontiera de coastă şi o Agenţie europeană pentru paza de frontieră şi de coastă, constituită pe baza FRONTEX.

Pentru a reflecta modificările aduse componentelor FRONTEX, agenţia urmează a fi redenumită Agenţia Europeană pentru Paza de Frontieră şi de Coastă.

Rolul de bază al Agenţiei Europene pentru Paza de Frontieră şi de Coastă este de a institui o strategie operativă şi tehnică pentru punerea în aplicare a unei gestionări integrate a forţelor, la nivelul Uniunii Europene.

În contextul în care controlul frontierelor externe ale Uniunii constituie un interes comun şi partajat, care trebuie urmărit conform unor standarde înalte şi uniforme ale Uniunii Europene, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, prevăzut în art.5 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Având în vedere cele arătate anterior, Partidul Naţional Liberal susţine şi va vota în favoarea acestui proiect de regulament.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi şi colege,

Această hotărâre este generată la nivel european de gravitatea evenimentelor legate de fluxul masiv de emigranţi şi probabilitatea repetării acestei situaţii, cu perpetuarea efectelor ei distructive.

Se aduce în discuţie aici faptul că soluţia o reprezintă gestionarea partajată a frontierelor externe, precum şi instituirea unui corp de pază european al frontierelor şi a coastelor europene.

Se admite faptul că unele state din Uniunea Europeană au grave probleme în gestionarea fluxului masiv al migraţiei, care pune în pericol însăşi existenţa spaţiului Schengen.

În acest context, România se vede marginalizată în acest efort de aderare la spaţiul Schengen şi datorită incapacităţii unor state ale Uniunii Europene de a se apăra în acest spaţiu. Reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne ale unor state nu este considerată ca fiind o soluţie pe termen lung. Comisia Europeană consideră că această măsură trebuie să fie doar temporară şi luată în mod cu totul şi cu totul excepţional.

Se atrage atenţia asupra faptului că prin înfiinţarea Agenţiei Europene pentru Paza de Frontieră şi de Coastă se acceptă partajarea şi exercitarea în comun a unor elemente ale suveranităţii statale. O abordare naţionalistă a crizei migraţiei ar fi cel mai rău scenariu şi ar reprezenta un risc major pentru proiectul european în ansamblu.

Având în vedere cele precizate, Grupul PSD vă supune votului pozitiv acest proiect de hotărâre.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă atrag atenţia asupra unei vulnerabilităţi pe care noi ca ţară o avem. Ştim foarte bine că această măsură de instituire a agenţiei şi a pazei europene de frontieră şi coastă se adresează în special ţărilor care sunt la graniţa externă a Uniunii Europene, indiferent că este ea pe uscat sau pe mare.

După cum ştim, cu o zi sau două în urmă, Rusia a publicat o hartă de posibile rute imigraţioniste alternative cauzate de închiderea rutelor care se uzitau până acum. Vreau să vă spun că, cu toată pregătirea pe care o are România, şi cu toată aprecierea pentru acest proiect de înfiinţare a acestei agenţii şi a acestei paze europene de frontieră şi de coastă care, sigur, va dura, pentru că va fi un proces de durată în cadrul Uniunii şi ne va duce către o Uniune de la integrarea economică către integrarea federativă, vreau să vă spun că până atunci, până când se va realiza acest obiectiv, România are această vulnerabilitate, şi anume, să ne imaginăm ce se va întâmpla dacă începând de peste câteva săptămâni zeci de bărci pline cu zeci sau sute de oameni vor veni pe Marea Neagră înspre ţărmurile româneşti. Cum vom gestiona această criză? Cine ne va da ajutorul? Şi dacă paza de coastă română are capacitate şi suficientă logistică de a face faţă acestui val migraţionist.

Asta este una dintre vulnerabilităţile asupra cărora va trebui să ne aplecăm şi probabil că Parlamentul va trebui să ia o decizie pentru că acei oameni, în disperare de cauză, vor fi în stare să se arunce în apă în faţa Pazei de Coastă numai ca să nu fie trimişi înapoi, şi atunci va trebui să decidem dacă-i salvăm de la înec şi va trebui să-i transportăm pe teritoriul românesc sau îi vom lăsa acolo să se înece.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, proiectul de hotărâre merge la votul final.

8. Suntem în procedură de urgenţă. Proiectul de Lege privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional.

Guvernul?

Domnul Attila György (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc.

Proiectul de Lege privind supravegherea macroprudenţială are ca obiect reglementarea referitoare la mandatul macroprudenţial, în conformitate cu recomandarea Comitetului European pentru Risc Sistemic privind mandatul macroprudenţial al autorităţilor naţionale.

Susţinem forma comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia?

Domnul Niţă.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, trimis spre dezbatere cu adresa PL-x 810 din 16 noiembrie 2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins proiectul de lege, în şedinţa din data de 10 noiembrie 2015.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, ca urmare a implementării recomandării Comitetului European pentru Risc Sistemic.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege menţionat mai sus a fost supus dezbaterii, în şedinţa din 1 martie 2016.

Din totalul de 33 de membri ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, şi-au înregistrat prezenţa la dezbateri 32 de deputaţi.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, Proiectul de Lege privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Florin Gheorghe, vă rog.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deosebirea de fond dintre vechiul Comitet Naţional pentru Stabilitate Financiară şi noul Comitet Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială constă în natura juridică a recomandărilor emise.

Astfel, aşa cum precizează şi Comisia pentru afaceri europene de la Camera Deputaţilor, care a dat aviz negativ, recomandările emise în temeiul acestei legi au în fapt forţă obligatorie pentru terţi, ceea ce contravine caracterului lor de recomandare, adică de forţă consultativă.

Proiectul de lege instituie o disparitate în componenţa Consiliului de Administraţie, precum şi influenţa foarte mare a Băncii Naţionale, astfel că, spre deosebire de vechiul Comitet Naţional pentru Stabilitate Financiară, unde fiecare autoritate avea câte un reprezentant, noul Comitet Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială are un consiliu general format din cinci membri BNR, doi membri ASF şi doi membri din partea Guvernului, ceea ce, din punctul de vedere al Grupului UNPR este un lucru greşit.

În consecinţă, Grupului parlamentar al UNPR va vota împotriva acestui proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional este răspunsul Parlamentului României la Regulamentul Uniunii Europene nr. 1092/2010 privind supravegherea macroprudenţială la nivelul Uniunii Europene şi crearea Comitetului pentru Risc Sistemic prin crearea Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială.

De ce este necesară crearea acestui comitet naţional; pentru că în spaţiul public se discută permanent despre o structură supraguvernamentală. Pentru că în acest moment, în România, ca de fapt şi la nivelul Uniunii Europene, piaţa financiară nu funcţionează într-un sistem unic. Ea se împarte între Banca Naţională - pentru instituţiile de credit şi instituţiile nebancare -, între Autoritatea de Supraveghere Financiară - pentru piaţa de capital, pentru piaţa asigurărilor şi pentru pensiile private -, şi între Guvernul României - pentru sistemul fiscal.

Este aşadar necesară o structură, o autoritate, la nivel interinstituţional, care să facă posibilă funcţionarea sistemului financiar în mod unitar, pentru ca în momente de criză, aşa cum a fost criza pe care lumea a trecut-o cu mari probleme, nu de mult, să poată să fie preîntâmpinate atât riscul sistemic al sistemului financiar, cât şi crizele financiare, astfel încât suportabilitatea acestor crize, care ele sunt, de regulă, ciclice, să fie cât mai uşoară.

Faptul că Banca Naţională are o pondere în acest Consiliu General al Comitetului pentru Supraveghere Macroprudenţială - din nouă membri, cinci sunt ai Băncii Naţionale - este aceea de asigurare a independenţei Băncii Naţionale, potrivit Tratatului Uniunii, de funcţionare a Uniunii Europene, care la art. 130 spune că băncile centrale, băncile naţionale din fiecare ţară trebuie să funcţioneze în mod independent. Numai în acest fel se va putea asigura, prin hotărârile care se iau, se va putea asigura funcţionarea Băncii Naţionale, ca instituţie de supraveghere independentă.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota această lege, cu toate că Senatul României a respins-o şi nu înţelegem motivele pentru care a făcut acest lucru, mai ales că recomandările la nivelul Uniunii Europene, cele două recomandări ale CERS, 1 şi 3, sunt foarte clare în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Vă rog, Biroul comisiei... intrăm în dezbateri pe articole... Biroul comisiei, faceţi propuneri pentru timpii de dezbateri.

Biroul comisiei... domnul Niţă... Biroul comisiei, faceţi propuneri pentru timpii de dezbateri... la microfon.

Domnul Emil Niţă:

5 minute, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Voturi pentru?

98.

Împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

5 minute, timp de dezbatere.

Avem amendamente admise, de la 1 până la 19, şi respinse, de la 1 până la 6.

Vă rog, la art. 1? Nu.

La 2. Obiecţii, comentarii? Nu.

La 3? Nu.

La 4? Nu.

5? Nu.

6? Nu.

Mulţumesc.

La...? La admise, 8?

Vă rog.

Domnul Vasile Horga:

Amendamentul pe care vreau să-l susţin, la art. 8 alin. (4), se referă la sistemul de vot. Votul în consiliul general se face cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi la consiliu. Se spune, la acest articol, că, în condiţii speciale, un membru de drept al consiliului poate să îşi desemneze un reprezentant, reprezentantul respectiv trebuie să aibă şi drept de vot. Eu am propus ca acest reprezentant să nu aibă drept de vot, pentru că deciziile pot fi luate cu majoritatea simplă a membrilor respectivi, iar legea, proiectul de lege instituie de fapt funcţii în acest comitet, adică comitetul este format din: guvernatorul Băncii Naţionale, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori şi economistul şef, iar pentru ASF: preşedintele, vicepreşedintele şi doi membri ai Guvernului.

Un reprezentant desemnat deci nu ar avea puterea pe care o are un membru care este desemnat prin lege să facă parte din comitet. El poate să asiste, să-l informeze pe membru, dar să nu aibă drept de vot în acest comitet.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii?

Vă rog, domnul Niţă.

Domnul Emil Niţă:

Domnule preşedinte,

Vreau să precizez că în comisie am dezbătut aceste amendamente şi le-am respins pe criteriul că un om care vine desemnat să înlocuiască un membru din acest consiliu vine cu un anumit mandat, acela are întreaga autoritate să-l reprezinte pe omul acela. Omul acela nu vine să ia el decizie, de la el, vine cu mandat din partea celui pe care îl reprezintă.

Acesta este motivul pentru care am respins amendamentul şi probabil că o să votăm împotrivă şi în plen.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Vot pentru respingere.

Amendamentul respins, vot pentru respingere? Da. Amendamentul la art. 8. Păi e amendament respins, domnule Dobre. Da.

Voturi pentru, am spus.

Voturi pentru amendament?

32.

Împotrivă?

62... 89 împotrivă.

Abţineri? Nu.

Mulţumesc.

Amendamentul a fost respins.

Dacă mai sunt intervenţii la amendamente respinse?

La art. 9? Nu.

La 10? Nu.

Mulţumesc.

Vot final.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii referitoare la încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră şi pentru facilitarea executării sancţiunilor aplicate acestor încălcări.

Guvernul?

Vă rog.

Domnul Florea-Tiberiu Trifan (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având în vedere obligaţia României de a transpune în legislaţia naţională noua directivă în domeniul facilitării schimbului transfrontalier de informaţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră nr. 413 din 2015, reglementarea propusă are drept scop modificarea normei deja existente, prin punerea de acord cu textul european menţionat, fără a aduce atingere mecanismului deja implementat.

În considerarea celor menţionate anterior, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 5/2014, în forma propusă prin raportul celor două comisii de fond.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am o rugăminte, reprezentanţii Guvernului, să vă prezentaţi, pentru că nu vă cunosc colegii, nu ştiu cine sunteţi.

Mulţumesc.

Comisia?

Domnul Nica.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, în procedură de urgenţă, pentru dezbaterea în fond a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii referitoare la încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră şi pentru facilitarea executării sancţiunilor aplicate acestor încălcări.

Potrivit dispoziţiilor art. 75 din Constituţia României, republicată, art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 6 octombrie 2015.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru transporturi şi infrastructură şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii.

Membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, împreună cu membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat proiectul de lege şi documentele conexe, în şedinţa din 16 februarie 2016.

La dezbateri au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine adoptarea prezentului proiect.

Având în vedere că îmbunătăţirea siguranţei rutiere reprezintă un obiectiv central al politicii Uniunii în domeniul transporturilor şi că Uniunea urmăreşte o politică de îmbunătăţire a siguranţei rutiere, având ca obiectiv reducerea deceselor, a vătămărilor corporale şi a daunelor materiale, un element important al acestei politici îl constituie aplicarea consecventă a sancţiunilor pentru încălcarea normelor de circulaţie săvârşite în Uniune, care pun în pericol în mod semnificativ siguranţa rutieră.

Indubitabil există argumente suficiente şi statistica ne spune că peste 5% dintre contravenţiile de trafic, în Uniunea Europeană, sunt săvârşite de nonrezidenţi, şi ele coincid cu 15% din ceea ce înseamnă contravenţii de viteză sau legate de încălcarea normelor în legătură cu viteza de circulaţie.

Este clar că o persoană care conduce o maşină sau un autoturism, mai bine spus, care nu este înmatriculat în ţara respectivă din Uniunea Europeană este de trei ori mai posibil, ca să spun aşa, să comită contravenţii, decât un rezident.

Deci clar această directivă este importantă, pentru a pune în acord toate legislaţiile din Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

La articole, avem amendamente admise, de la 1 la 17. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Mulţumesc.

Legea merge la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării.

Guvernul?

Domnul Dumitru Daniel Botănoiu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numele meu este Daniel Botănoiu, Ministerul Agriculturii, secretar de stat.

Ordonanţa de urgenţă nr. 49 are în vedere stabilirea cadrului financiar general pentru gestionarea şi administrarea în lei şi euro a fondurilor financiare nerambursabile alocate României, în calitate de stat membru.

Se are în vedere definirea noţiunilor cu privire la actul normativ şi pentru clarificarea fondurilor provenite din Fondul de Garantare, Fondul de Dezvoltare Rurală şi Fondul de Pescuit şi Acvacultură.

De asemenea, se stabilesc mecanismele financiare necesare derulării fondurilor menţionate, pentru creşterea gradului de absorbţie a acestora, eficientizarea procedurilor de plată, monitorizare şi control.

Sunt prevăzute, de asemenea, reglementări privind modificarea şi completarea actelor normative din domeniul garantării, în sensul instituirii mecanismelor de garantare a scrisorilor de garanţie şi a garanţiilor pentru creditele acordate pentru proiectele de investiţii pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; de asemenea, Programul Operaţional pentru Pescuit şi Acvacultură şi Afaceri Marine 2014-2020, în cadrul instrumentelor financiare gestionate de minister.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm să susţineţi aprobarea actului normativ.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia? Comisia?

Domnul Harbuz.

Domnul Liviu Harbuz:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului financiar general pentru gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, a politicii comune de pescuit şi a politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020, cât şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării, în vederea asigurării măsurilor adecvate care să determine absorbţia rapidă a fondurilor europene alocate ţării noastre, în scopul finalizării investiţiilor din agricultură şi pescuit.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării, cu amendamentele admise din prezenta anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian Avram:

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PSD sprijină această iniţiativă legislativă.

Faţă de momentul aprobării ordonanţei de urgenţă şi până la venirea în comisii, au intervenit câteva modificări pe care aş vrea să le subliniez. Şi este vorba de posibilitatea ca beneficiarii cofinanţării prin FEADR, aflaţi în litigiu cu AFIR, să acceseze fonduri PNDR, în perioada 2014-2020. Se reglementează condiţiile de prelungire a termenelor proiectelor finanţate prin Programul Operaţional de Pescuit din perioada 2007-2013 şi în noul ciclu financiar, pe Programul Operaţional de Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020 şi, nu în ultimul rând, se stabilesc condiţiile de salarizare pentru Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală, Autoritatea de Management a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale şi Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Am doi secretari care vorbesc la telefon tot timpul.

Domnul Ialomiţianu, vă rog.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este un act normativ foarte important, deoarece se referă la implementarea unui management eficient în gestionarea financiară a fondurilor europene destinate politicii comune agricole, politicii comune de pescuit, politicii maritime, precum şi la alocarea de la buget a sumelor necesare cofinanţării, pentru cadrul financiar multianual 2014-2020.

Lucrul cel mai important este că se asigură resurse financiare, resurse financiare de la buget, pentru cofinanţare, fiindcă ştim că foarte multe proiecte nu au fost finalizate pentru că beneficiarii nu au putut asigura bani pentru cofinanţare.

Şi un lucru foarte bun, cuprins în buget şi pe care ni l-a prezentat domnul ministru al agriculturii, s-a creat un buffer în buget din credite, pentru a se asigura cofinanţarea. E un lucru foarte bun.

S-a rezolvat şi problema salarizării personalului de la AFIR, pentru că funcţionarii din cadrul acestei direcţii generale din cadrul Ministerului Agriculturii trebuie să fie bine plătiţi, la fel ca şi funcţionarii din celelalte structuri care gestionează fonduri europene.

PSD-ul a dat o ordonanţă, dar incompletă. Şi prin amendamente, prin amendamente s-a îmbunătăţit. Pentru că Guvernul Ponta a reuşit să creeze o confuzie privind salarizarea personalului de la AFIR. Noi, în comisiile pentru buget, am rezolvat această problemă. Deci e un pas foarte important, pentru că dumneavoastră vreţi ca oamenii să muncească şi să nu fie plătiţi.

Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale, dacă mai sunt? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Avem amendamente admise, de la 1 la 9.

1. Obiecţii, comentarii? Nu.

2? 3? 4? 5? 6?

7?

Domnul Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

La poziţia 7, e un amendament introdus şi vi-l supun atenţiei.

Textul ordonanţei, aşa cum a fost ea aprobată de Guvern, spunea: beneficiarii cofinanţării FEPAM care se află în situaţii litigioase cu MADR, cu AM POP, până la pronunţarea definitivă a instanţei de judecată în litigiul dedus judecăţii.

În comisie, s-a introdus un amendament: "Beneficiarii cofinanţării FEADR care se află în situaţii litigioase cu AFIR pot accesa fondurile PNDR 2014-2020". Aceasta creează o mare problemă şi AFIR-ului şi celor care... şi beneficiarului.

După părerea mea, textul ordonanţei era corect, e vorba de bani europeni şi trebuie lăsată calea instanţei să se pronunţe, după care pot accesa alţi bani.

Vă propun eliminarea amendamentului şi menţinerea textului ordonanţei, aşa cum a fost el propus.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Harbuz.

Domnul Liviu Harbuz:

Dacă am respinge acest amendament, am face o mare greşeală, pentru că, de fapt, nu am face decât să blocăm accesul pentru a aplica pentru foarte mulţi care sunt în procese cu AFIR-ul pe nişte proceduri aberante şi pe nişte piedici în ceea ce înseamnă accesarea fondurilor europene, motiv pentru care susţin ca acest amendament să rămână aşa cum este el formulat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu.

Vot pentru adoptarea amendamentului admis? Propunerea dumneavoastră a fost de eliminare.

Vot pentru propunerea domnului Tinel? 25.

Împotrivă? 86.

Stimaţi colegi, vă rog să ridicaţi mâna, pentru că în ambele situaţii sunt foarte mulţi colegi în sală care nu votează. Prezenţi şi nu votează, atunci...

Abţineri? 18.

Prezenţi şi nu votează? Niciunul.

Mulţumesc.

Amendamentul a rămas în forma iniţială.

Alte intervenţii dacă mai sunt la articole? Nu.

Mulţumesc.

Legea merge la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, precum şi a altor acte normative.

Guvernul? Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Gabriel Lungu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Gabriel Lungu, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Unul dintre obiectivele prioritare ale proiectului de lege îl reprezintă eliminarea cauzelor care au generat dificultăţi în derularea procedurilor de adopţie şi oferirea unor soluţii legislative adecvate care să asigure o mai bună şi facilă funcţionare a sistemului de adopţii din România.

Modificările şi completările propuse prin proiectul de lege vizează patru aspecte principale, identificate ca puncte vulnerabile, ca urmare a consultărilor avute la nivel naţional atât cu autorităţile administraţiei publice locale, cât şi cu mediul nonguvernamental:

1. accelerarea demersurilor privind declararea statutului de copil adoptabil;

2. îmbunătăţirea procedurilor privind potrivirea copilului cu familia adoptatoare;

3. scurtarea termenelor în care instanţa de judecată soluţionează cauzele privind adopţia;

Şi 4. flexibilizarea procedurii de evaluare a adoptatorilor şi a procesului de adopţie.

Ministerul Muncii susţine raportul comun al comisiilor de specialitate.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Nica.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos.

Domnule preşedinte,

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 18 noiembrie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României.

La întocmirea prezentului raport comisiile sesizate în fond au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi; punctul de vedere al Guvernului prezent în cadrul dezbaterilor.

Obiectul de reglementare este modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul revizuirii cadrului normativ în materie. Modificările vizează asigurarea celerităţii în dobândirea statutului de copil adoptabil, precum şi flexibilizarea procedurii de evaluare a adoptatorilor şi susţinerii demersurilor de adopţie ale acestora, revizuirea prevederilor referitoare la reanalizarea potrivirii copilului cu familia adoptatoare, reglementarea unor dispoziţii procedurale speciale care să permită soluţionarea mai rapidă de către instanţa judecătorească a cauzelor referitoare la adopţii.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au dezbătut proiectul de lege în şedinţa comisiei din 2 februarie 2016.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au dezbătut proiectul de lege şi raportul preliminar înaintat de Comisia pentru muncă în şedinţa din 16 februarie 2016.

În urma dezbaterilor, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, însuşirea raportului preliminar prezentat de Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Membrii Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 1 martie 2016.

În urma dezbaterilor, deputaţii din Comisia juridică prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, însuşirea raportului preliminar, cu anexele care fac parte integrantă din raport, aprobat de Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

În urma dezbaterilor, comisiile sesizate pentru dezbaterea în fond a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, precum şi a altor acte normative, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a iniţiativei legislative, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1 şi cu amendamentele respinse redate în Anexa nr. 2 la raport.

Face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Doamna... Am două doamne. Cum fac acum?

Doamna Cherecheş.

Doamna Florica Cherecheş:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Partidul Naţional Liberal va vota modificările Legii adopţiei, recunoscând în acest fel că fiecare copil ar trebui să fie crescut într-o familie, să aibă o mamă şi un tată şi să nu rămână ani de zile în instituţie.

În mod normal ar fi trebuit să vorbesc la acest proiect în calitate de iniţiator, pentru că în urmă cu doi ani am depus propriul meu proiect pe această temă, dar mă bucur astăzi că proiectul meu a inspirat această iniţiativă a Guvernului, chiar dacă Guvernul, încă o dată, demonstrează faptul că nu recunoaşte că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare din România. Însă mă bucur că acest proiect este astăzi la votul nostru şi sper că va beneficia de susţinerea tuturor partidelor politice, pentru că el vine în sprijinul copiilor abandonaţi şi a familiilor care doresc să adopte. Nici nu mai contează că proiectul meu, propriul meu proiect, va fi respins, este undeva la 200 şi ceva, cu raport de respingere, în plenul Camerei Deputaţilor.

Acest proiect doreşte să contribuie la creşterea numărului de copii adoptaţi, pentru a oferi o şansă de a creşte în siguranţa şi dragostea unei familii, pentru că în România, de ani de zile, numărul copiilor abandonaţi în sistem este constant, în jur de 60.000, şi peste 1.000 de copii în fiecare an sunt abandonaţi în spitale. Dintre aceştia, anul trecut, de exemplu, până la 30 septembrie, doar 3.800 au fost declaraţi adoptabili şi doar 562 au fost adoptaţi anul trecut în România - naţional şi 11 copii - internaţional.

Pe scurt, modificările aduse Legii adopţiei au fost deja menţionate de reprezentantul Guvernului. Aş vrea doar să completez cu acordarea unui concediu de acomodare pentru unul dintre părinţii adoptivi - de obicei mama este cea care solicită acest concediu - de până la 12 luni, cu plata unei indemnizaţii, raportată la indicatorul social de referinţă, plată care este acum socotită la 1.700 de lei lunar.

Consider că acest lucru este foarte important şi am apreciat faptul că Guvernul şi comisiile şi-au însuşit amendamentele PNL, care au prelungit durata acestui concediu de la 3 luni, cât era iniţial, la 12 luni, pentru că aceşti copii sunt copii care, dacă au trecut de vârsta de 2 ani, şi atunci ajung să fie adoptaţi, au acumulat suficiente întârzieri în dezvoltarea lor şi au nevoie să se integreze în familia adoptivă.

Partidul Naţional Liberal va vota această iniţiativă, aşa cum va vota toate proiectele care vor duce la sprijinirea familiilor care doresc să aducă pe lume copii şi apoi se dedică creşterii şi educării lor.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Rovana Plumb.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Bineînţeles că Partidul Social Democrat susţine acest proiect legislativ, pentru că el vizează copiii.

Cu gândul la copii, anul trecut, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, prin Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice au iniţiat modificarea cadrului procedural privind adopţiile, astfel încât acest sistem să devină mult mai flexibil, pentru a putea da o şansă fiecărui copil care a fost abandonat sau care a fost scos din familie, din anumite motive, de a se bucura de dragostea unor părinţi.

În ce constă flexibilizarea? Sigur că s-a vorbit de la acest microfon, de către toţi antevorbitorii. Este vorba de o procedură mai scurtă, dar mult mai clară, este vorba de acel concediu de acomodare şi indemnizaţie aferentă şi, bineînţeles, o majorare a perioadei în care este valabil atestatul.

Sigur că am căutat, prin dezbateri publice, inclusiv cu colegii noştri de la celelalte formaţiuni politice, dar în special cu societatea civilă - şi pe această cale doresc să mulţumesc UNICEF-ului şi Organizaţiei "Salvaţi Copiii" - pentru toate propunerile constructive care au dus la flexibilizarea acestui sistem, pentru a putea avea acei copii care sunt în centrele maternale sau în centrele de plasament, să poată să se bucure de dragostea unor părinţi.

Am credinţa că prin votul de astăzi al Parlamentului ne exprimăm cu toţii credinţa şi dorinţa de a da copiilor care suferă din lipsa de dragoste a părinţilor dreptul la o viaţă mai bună.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Firczak.

Domnul Gheorghe Firczak:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În mod evident că, în această problemă, la acest proiect legislativ, şi Grupul minorităţilor naţionale îl susţine, vom vota pentru, deoarece copiii sunt viitorul ţării, sunt bunul nostru cel mai de preţ şi cu atât mai mult trebuie să sprijinim copiii care sunt dezavantajaţi de soartă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Avem amendamente admise de la poziţia 1 la 92 şi respinse de la poziţia 1 la 3.

Intervenţii la 1, 2, 3, 4, 5, 6...? Nu mai număr până la 92. Dacă sunt intervenţii până la 92, la amendamente admise?

Mulţumesc.

12. Proiectul de Lege privind reproducerea umană asistată medical cu terţ donator.

Guvernul?

Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu (subsecretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul conturează cadrul juridic principal al activităţilor necesare pentru realizarea reproducerii umane asistate cu terţ donator.

Definim, printre altele, dreptul la reproducere, sănătatea reproducerii umane, tehnologiile de asistare medicală a reproducerii umane şi noţiunea de "terţ donator".

În dezbaterile comisiilor parlamentare există în prezent Proiectul de Lege privind reproducerea umană asistată medical, PL-x 462/2013, care a fost adoptat de Senat şi pe care Ministerul Sănătăţii îl susţine.

Pentru a evita dubla reglementare, în aceste condiţii ministerul este de acord cu raportul de respingere al comisiilor de specialitate pe proiectul în cauză.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia? Domnul Nica.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Ion Marocico:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege PL-x 63 din 10 aprilie 2012.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi a transmis aviz favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a transmis un aviz negativ.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cele două comisii au dezbătut iniţiativa legislativă în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Partidul Naţional Liberal va susţine raportul de respingere al acestui proiect de lege. Nu voi discuta despre aspectele care ţin de Comisia pentru sănătate, ci voi aborda un motiv de natură juridică, şi anume, plecând de la faptul că, în privinţa reproducerii umane asistată medical cu terţ donator, Codul civil dispune, prin art. 447, cadrul general. De la acest articol ar fi trebuit să plece şi proiectul de lege iniţiat de Guvern acum câţiva ani şi care stă în procedură parlamentară de la momentul respectiv.

Însă, aşa cum a subliniat şi Consiliul Legislativ, avem de-a face cu un proiect de lege care este ambiguu, nu defineşte toate procedurile care ar trebui urmate şi, prin urmare, o astfel de situaţie trebuie să ne conducă la raportul de respingere.

De aceea, Partidul Naţional Liberal va vota pentru respingerea acestui proiect de lege, urmând ca reproducerea umană asistată medicală cu terţ donator să fie discutată în fond în cadrul proiectului de lege care se află, de asemenea, în circuit legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Doamna Roşca.

Doamna Lucreţia Roşca:

Având în vedere că un asemenea proiect este absolut necesar pentru România, Guvernul Boc a gândit un proiect care să acopere nişte cheltuieli pe care Ministerul Sănătăţii ar fi trebuit să le facă pentru finanţarea unor programe sau a unor subprograme naţionale din sănătate, pentru acest act care se cheamă fertilizarea in vitro. Proiectul însă are o grămadă de deficite, de lipsuri, mai ales din punct de vedere juridic, proiectul nu cuprinde în aspectele pe care le prezintă tipul de rapoarte pe care ar trebui să le aibă unitatea sanitară care face actul medical respectiv cu terţul donator, nu cuprinde nici relaţia dintre părinţii solicitanţi, unitatea sanitară, nu defineşte din punct de vedere juridic şi al Codului civil cine sunt părinţii - mamă şi tată sau doar mamă sau... deci, foarte multe aspecte, motiv pentru care, Comisia pentru sănătate a dat un raport de respingere, dar în comisie, pe ordinea de zi, în dezbateri de luni de zile, se află un alt proiect, aproape de finalizare, un proiect pe care PSD-ul îl susţine şi la care se munceşte mult cu Agenţia Naţională a Transplanturilor.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat Crăciunescu.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Un asemenea proiect de lege este absolut necesar. Deşi acum există un Ordin al Ministerului Sănătăţii, nr. 765/2011, care are un subprogram de fertilizare in vitro şi transfer de embrioni, acest proiect de lege care este acum pus în discuţie nu este complet, are foarte multe lucruri neclarificate, legate de explicarea unor termeni, de modul în care poate fi făcut acest lucru.

La comisie este noul proiect de lege, lucrăm pe etape, pentru că discuţiile sunt foarte, foarte ample, problemele ridicate sunt foarte complexe şi încercăm să ducem la bun sfârşit acest proiect de lege, pentru că populaţia României este în scădere, cuplurile infertile sunt din ce în ce mai multe şi trebuie să rezolvăm această problemă, pentru ca natalitatea în România să crească.

Partidul Naţional Liberal va fi pentru respingerea acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Avem raport de respingere. Legea merge la votul final.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2014 pentru luarea unor măsuri de implementare, necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative.

Guvernul?

Doamna Gabriela Scutea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte al şedinţei.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă numesc Gabriela Scutea, sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei, responsabil pentru urmărirea în cadrul dezbaterilor parlamentare a legislaţiei penale.

Acest proiect de act normativ a reprezentat un demers prioritar al Guvernului, la momentul 1 februarie 2014, la intrarea în vigoare a Codului de procedură penală, Legea nr. 135/2010.

Demersul de intrare în vigoare a fost pregătit nu numai prin adoptarea codului, dar şi prin legea de punere în aplicare a acestuia, precum şi susţinerea printr-un demers important de dezbateri profesionale în cadrul sistemului judiciar, dar şi cu alte profesii implicate.

În acest context, au fost descoperite necesitatea unor clarificări suplimentare, sintagme în lipsa cărora puteau fi posibile interpretări, referitoare la căile de atac, referitoare la competenţă.

În acest context, pe baza consultărilor avute, Guvernul a promovat, cu titlu de ordonanţă de urgenţă, modificări minime în materia măsurilor preventive şi asigurării contestaţiei, în materia definirii cu claritate a competenţei, care este un element foarte important al procedurii penale.

De aceea, considerăm că intervenţia a respectat necesitatea pentru o bună aplicare a codurilor, din momentul 2014 şi, de asemenea, validitatea măsurilor propuse a fost confirmată prin punerea în aplicare a codurilor.

Prevederile asupra cărora s-au efectuat intervenţii sunt: Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările şi completările ulterioare; Legea nr. 508/2004 privind organizarea şi funcţionarea Direcţiei de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism; de asemenea, Codul de procedură penală - Legea nr. 135/2010 şi Legea nr. 252/2013, Legea nr. 254/2013 privind sistemul de probaţiune şi executare a pedepselor.

În acest fel, claritatea este adusă şi, de asemenea, se reconsacră continuitatea specializării efectuării cercetărilor pentru anumite infracţiuni, ceea ce este o măsură de natură să confere celeritate, ritmicitate urmăririi penale şi asigurării, în ultimă instanţă, a standardelor prevăzute de art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului privind dreptul la un proces echitabil şi într-un termen rezonabil.

Aceste clarificări au fost explicate în expunerea de motive transmisă de Guvern şi credem că, în cadrul dezbaterilor avute în cele două Camere ale Parlamentului, toate aspectele necesar a fi clarificate au ajuns la astfel de rezultate.

Faţă de raportul transmis de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor dorim să semnalăm conlucrarea constructivă pentru identificarea şi justificarea problemelor care au fost tratate prin acest proiect de ordonanţă de urgenţă şi considerăm că proiectul reprezintă o necesitate, în vederea adoptării.

Vă adresăm rugămintea de a examina proiectul propus, în scopul votului dumneavoastră.

Mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege.

Senatul, ca primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ şi Comisia pentru drepturile omului au avizat favorabil această iniţiativă legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative.

Adoptarea prezentului proiect de ordonanţă de urgenţă este motivată de necesitatea aplicării coerente a pachetului legislativ în materie penală, procesual penală şi execuţional penală, prin crearea unui regim procedural unitar.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2014.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Dezbateri?

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege. Motivaţiile v-au fost expuse de doamna secretar de stat Gabriela Scutea. Nu voi insista asupra acestora. Singurul aspect pe care doresc să-l subliniez este acela că adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă şi transformarea ei în lege va genera un instrument de lucru util profesioniştilor din domeniul justiţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Scopul adoptării acestui proiect de lege este motivat de necesitatea aplicării coerente a pachetului legislativ în materie penală, procesual penală şi execuţional penală, prin crearea unui regim procedural unitar.

Sunt propuse, prin acest proiect de ordonanţă, modificări la Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară în ceea ce priveşte compunerea unor complete de judecată, precum şi atribuţiile completelor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Tot aici, sunt propuse şi modificări la Legea nr.508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru a elimina orice neclarităţi legate de infracţiunile care sunt în competenţa acestei structuri.

Tot aici au fost reintroduse în Codul de procedură penală o serie de infracţiuni, pentru care urmărirea penală se efectuează obligatoriu de către procuror. Şi aici ne referim la: infracţiunile contra vieţii, ultrajul, presiunile asupra justiţiei, cercetarea abuzivă, supunerea la rele tratamente, tortura, represiunea nedreaptă, luarea de mită, darea de mită, traficul de influenţă, cumpărarea de influenţă, precum şi art.293 şi art.294 din Codul penal.

Au fost introduse dispoziţii tranzitorii în legătură cu prevederile Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Prin urmare, şi grupul de deputaţi ai Partidului Social Democrat vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Avem amendamente admise de la poziţia 1 la 32 şi respinse de la poziţia 1-3.

Dacă la 1 sunt intervenţii? Nu.

La 2? Nu.

La 3? Nu.

De la 3 până la 32? Nu. Vă mulţumesc.

Adoptat. Vot final.

14. Proiectul de Lege privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.

Guvernul.

Doamna Corina Lupu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Corina Lupu este numele meu. Sunt secretar de stat la Ministerul Apelor şi Pădurilor.

Prezentul proiect de lege transpune Directiva 2012/18 a Parlamentului European şi a Consiliului, din 4 iulie 2012, şi se referă la controlul pericolelor de accidente majore care implică substanţe periculoase şi de modificare şi, ulterior, de abrogare a vechii Directive 96/82 a Consiliului.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor susţine adoptarea Proiectului de Lege privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, cu amendamentele admise, cuprinse în raportul comun al celor trei comisii - Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Iulian Iancu:

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi permiteţi ca, în numele celor două comisii, să vă prezentăm raportul comun.

Aş vrea să vă informez, totodată, că Senatul a adoptat proiectul de lege.

De asemenea, Comisia pentru afaceri europene şi Comisia pentru sănătate şi familie avizează favorabil proiectul de lege, proiect de lege care reglementează cadrul juridic privitor la controlul asupra pericolelor de accidente în care sunt implicate substanţele periculoase ca urmare a necesităţii adaptării şi actualizării legislaţiei naţionale cu noile reglementări europene.

De asemenea, România, în calitatea sa de membru al Uniunii Europene, transpune, prin această legislaţie, totodată, prevederile Directivei 18 din 2012 a Uniunii Europene.

Din punct de vedere al dreptului european, prezentul demers normativ cade sub incidenţa reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene, subsumate politicii europene în domeniul mediului, integrate segmentului rezervat poluării şi prejudiciilor - sectorul substanţe chimice, riscuri industriale şi biotehnologie.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii propun plenului, în unanimitate, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, odată cu evoluţia tehnologiei şi actualizarea listei de substanţe periculoase şi modului în care acestea pot fi produse, depozitate şi transportate, iată că Directiva din 1996 a trebuit să fie amendată cu o nouă directivă în 2012.

Ceea ce este cel mai important este că actualmente, prin noua transpunere a acestei directive în legislaţia românească, operatorul are obligaţia de a elabora un document potrivit prevederilor prevăzute în respectivul act normativ, în care să prezinte politica de prevenire a accidentelor majore.

Această politică de prevenire şi acest plan are subsecvent toate etapele care decurg din posibilitatea producerii unui accident, cu posibile cauze, planuri de urgenţă, intervenţie, efectul de domino şi aşa mai departe.

Deci, în principiu, suntem de acord şi vom vota pentru adoptarea acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Victor-Gheorghe Manea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota Proiectul de Lege privind controlul asupra pericolelor de accident major, PL-x 761.

Aşa cum spuneau antevorbitorii mei, este foarte important să ne adaptăm la dreptul european în ceea ce priveşte aceste pericole. Să încercăm să prevenim şi să putem acţiona în cazul producerii unor astfel de pericole.

De aceea, vom acorda votul nostru.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Avem amendamente admise de la poziţia 1 la 63.

Dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege merge la votul final.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali.

Dacă din partea iniţiatorilor? Nu.

Comisiile? Domnul Varga.

Domnul Vasile Varga:

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu această propunere legislativă.

Consiliul Legislativ a dat un aviz negativ.

De asemenea, şi Guvernul, care nu susţine această iniţiativă legislativă.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea alin.(2) al art.74 din Legea nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul implementării unor dispoziţii de prevenţie care să dispună verificarea de către prefect a declaraţiilor de interese depuse de aleşii locali.

Deşi cele două comisii au examinat propunerea legislativă în şedinţe separate, în unanimitate, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Deci, raport de respingere. Legea merge la votul final.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001, pentru modificarea Legii nr.115/2015, Legii nr. 393/2004 şi Legii nr.554/2004, precum şi pentru completarea Legii nr. 340/2004 în vederea stabilirii unor atribuţii ale prefecţilor privind validarea şi invalidarea mandatelor de consilieri, precum şi privind transmiterea unui punct de vedere în considerarea legalităţii actului administrativ.

Iniţiatorii?

Comisia. Domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art.95 din regulament, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, împreună cu Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate pentru dezbateri în fond a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001, Legii nr.115/2015, Legii nr.393/2004 şi Legii nr.554/2004, în vederea stabilirii unor atribuţii ale prefecţilor privind validarea şi invalidarea mandatelor de consilieri, precum şi privind transmiterea unui punct de vedere în considerarea legalităţii actului administrativ.

Potrivit prevederilor art.75, Camera Deputaţilor este prima Cameră.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri.

Guvernul a trimis un punct de vedere prin care nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul administraţiei publice locale, prin care se instituie noi atribuţii pentru prefecţi, cu privire la validarea sau invalidarea mandatelor de consilieri locali şi judeţeni, precum şi privind transmiterea unui punct de vedere motivat în considerarea nelegalităţii actelor administrative emise de autorităţile administraţiei publice locale, fără a exista un raport de subordonare şi fără a fi afectată autonomia locală.

În conformitate cu prevederile art.61-63 din Regulament, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au examinat iniţiativa legislativă în şedinţe separate.

Cu ocazia dezbaterilor, s-a constatat că expunerea de motive a iniţiativei este extrem de sumară, nerespectând dispoziţiile Legii nr.24/2000.

Membrii comisiilor au constatat, de asemenea, că atribuţiile date în sarcina prefectului nu pot fi duse la îndeplinire în mod corect, iar emiterea unui punct de vedere de către prefecţi ar echivala cu realizarea unei proceduri prealabile atacării actelor în contencios administrativ, creând, dincolo de contradicţia cu alte articole ale legii, premisele unor vicii de neconstituţionalitate în raport cu art.123 alin.(5) din Constituţie.

Membrii comisiei au hotărât, separat, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei raport de respingere a acestei propuneri legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu.

Avem raport de respingere. Legea merge la votul final.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Mircea Dolha:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001şi modificarea Legii nr.115/2015, precum şi Legii nr. 393/2004, dar şi a Legii nr.554/2004, precum şi pentru completarea Legii nr. 340/2004 în vederea stabilirii unor atribuţii ale prefecţilor, aşa cum a prezentat şi antevorbitorul meu, va fi respinsă, pentru că noi avem încredere în colegii pe care i-am mandatat să ne reprezinte în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Cu ocazia dezbaterilor din şedinţa comună a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi a Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, s-a constatat că expunerea de motive a iniţiativei legislative este extrem de sumară, nerespectând dispoziţiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea unor acte normative, nefiind precizate corect elementele obligatorii din cuprinsul instrumentului de prezentare şi motivare.

Expunerea de motive face precizarea că, în cazul în care prefectul se află în imposibilitatea de a participa la validarea şi invalidarea mandatelor, aceasta se va face de către subprefectul care îi ţine locul.

Textul propus pentru art.30 alin.(1) din Legea nr. 215/2001 nu face referire la acest text, din text eliminându-se referirea la reprezentantul său, aşa cum este prevăzută de lege. Deci o primă eroare.

Prin redactarea propusă pentru art.31 alin.(3) din Legea nr.215, rezultă că invalidarea mandatului poate interveni doar în situaţia constatării uneia dintre cele trei situaţii enumerate exhaustiv în text, respectiv: încălcarea condiţiilor de eligibilitate, dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile legii, sau dacă a intervenit pierderea calităţii de membru al partidului politic sau organizaţiei minorităţilor naţionale pe listele cărora a fost ales.

În ceea ce priveşte actele administrative, procedura acestora este de adoptare, în cazul în care decizia aparţine unui organ colegial, cum este cazul consiliilor locale, şi de emitere, în cazul în care decizia aparţine unui organ unipersonal, cum este cazul prefectului sau primarului.

Modificarea propusă la art.311 alin.(1) din Legea nr.215/2001 nu este adecvată, deoarece prefectul emite, şi nu adoptă ordine.

Modul de redactare a textului propus pentru modificarea art.3 alin.(1) din Legea nr.554/2004 care se referă la emiterea unui punct de vedere de către prefect ar echivala cu realizarea unei proceduri prealabile, creând premisele unor vicii de neconstituţionalitate în raport cu art.123 alin.(5) din Constituţie.

Apreciem că nu se justifică intervenţia legislativă asupra Legii nr.554/2004 şi a Legii nr.340/2004, în sensul instituirii în sarcina prefectului a obligaţiei de a formula către emitent un punct de vedere motivat, în considerarea nelegalităţii actului, fapt ce ar echivala cu obligaţia realizării unei proceduri prealabile atacării în contenciosul administrativ.

Considerăm, de asemenea, că trebuie avut în vedere numărul mare al unităţilor administrativ-teritoriale dintr-un judeţ pentru care prefectul ar trebui să realizeze prin ordin validarea sau invalidarea individuală a mandatelor de consilieri locali, cu participarea obligatorie la şedinţele de constituire a acestor consilii, lucru imposibil, în termen maxim de 30 de zile de la data desfăşurării alegerilor, în care ar trebui să se desfăşoare această procedură, precum şi faptul că, în această perioadă, prefectul trebuie să-şi îndeplinească şi celelalte atribuţii şi prerogative prevăzute de lege.

Având în vedere cele menţionate mai sus, Grupul parlamentar al PNL va vota raportul comun al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi cel al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, care recomandă respingerea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Legea merge la votul final.

4. Revenim la Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Înţeleg că au fost primite rapoartele de către lideri.

Comisia, vă rog, Comisia pentru regulament.

Comisia pentru regulament, raportul.

Domnul Gheorghe Emacu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru regulament s-a întrunit în şedinţă pe data de 8 martie, la solicitarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru a răspunde unor solicitări referitoare la modificarea regulamentului, care să cuprindă, în principal, modificarea şi modalitatea de înregistrare electronică a prezenţei, precum şi stabilirea unei proceduri clare cu privire la exprimarea votului prin mijloace electronice.

De asemenea, prezentul proiect de hotărâre cuprinde şi propuneri de modificare a regulamentului, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.30 din 27 ianuarie 2016 privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art.137 alin.(3), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

La şedinţă, au participat toţi membrii comisiei şi au fost invitaţi: secretarul general adjunct al Camerei Deputaţilor, domnul George Dumitrică, şi domnul Alexandru Tănase, directorul Direcţiei tehnice.

Astăzi, la solicitarea plenului Camerei Deputaţilor, comisia s-a reunit pentru a întocmi un raport suplimentar cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Modificările care s-au solicitat au vizat, în principal, art.69 alin.(2¹) privind înscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de lege sau propuneri legislative.

La şedinţa de astăzi, au participat 5 din cei 6 membri ai comisiei, iar aceştia, Comisia pentru regulament, în unanimitate, propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de hotărâre şi a raportului suplimentar privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor prevăzut în anexă.

Prezentul raport a fost votat în unanimitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Deci, înţeleg că raportul suplimentar, cu amendamentele, toate care sunt aici, din raportul suplimentar sunt admise, da? OK.

Intervenţii? Nu.

Obiecţii, comentarii? Nu.

Raport adoptat. Vă mulţumesc.

Legea merge la votul final.

Poziţia 17, prin modificarea ordinii de zi, da?

17. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Iniţiatorul? Nu.

Comisia. Domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art.95, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Camera este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 16 februarie 2016.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, referitor la modalitatea de calcul al valorii chiriei lunare, precum şi al valorii de vânzare a locuinţei.

Astfel, chiria se stabileşte anual de către autorităţile administraţiei publice locale şi va acoperi cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii, recuperarea investiţiei în funcţie de durata normată stabilită potrivit prevederilor legale, precum şi o cotă de maximum 1%.

Cota de maximum 1% se aplică la valoarea de înlocuire a locuinţei, stabilită conform Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei legi.

De asemenea, se prevede diminuarea coeficientului de ponderare aplicat valorii de vânzare de la 1,4, cât este în prezent, la 1, pentru municipiul Bucureşti.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Vă rog.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege pe care-l avem astăzi în dezbatere aduce o reparaţie necesară miilor de proprietari de locuinţe ANL din municipiul Bucureşti şi, în calitate de reprezentant în Parlamentul României al cetăţenilor care locuiesc în Cartierul ANL Brâncuşi din sectorul 6, am susţinut amendamentul prin care coeficientul de ponderare al preţului de vânzare a locuinţelor ANL din municipiul Bucureşti scade de la 1,4 la 1, pentru că, aşa cum este descris şi în lege, valoarea de vânzare a locuinţelor ANL către chiriaşi nu are legătură cu dinamica pieţei imobiliare, ci este o valoare de înlocuire a locuinţei pentru o construcţie viitoare.

Aş vrea, cu acest prilej, să mulţumesc Ministerului Dezvoltării, doamnei secretar de stat Sirma Caraman, care a fost de acord, în cadrul dezbaterilor, cu acest amendament, şi să rog, pe această cale, ministerul să acorde, în continuare, prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe, atenţia cuvenită dezvoltării construcţiei de locuinţe în sistem ANL, pentru că cererile sunt în continuare foarte mari.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota în favoarea acestui proiect de lege, având în vedere că el este, în mod evident, în favoarea miilor de cetăţeni care sunt afectaţi pozitiv, de data aceasta, de reducerea preţului de vânzare al locuinţelor ANL către chiriaşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Nefiind amendamente, urmează votul final.

Poziţia 18, tot prin modificarea ordinii de zi - Propunerea legislativă privind acordarea unui sprijin direct al statului asociaţiilor de producători viticoli care deţin şi exploatează plantaţii viticole cu soiuri nobile şi pentru încurajarea valorificării producţiei de vin.

Iniţiatorul? Iniţiator? Vă rog. Domnul Săpunaru.

Domnul Nini Săpunaru:

Proiectul a fost retrimis în comisie. Am revenit asupra lui. A suferit modificări, în sensul că introducem pe o schemă de ajutor de stat simplificată până la 60% din valoarea investiţiei.

Vă dau câteva cifre, ca să înţelegeţi importanţa acestui proiect. În România sunt 120 şi ceva de mii de hectare de vie nobilă şi aproape 70 de mii de mici proprietari. Numai în judeţul Vrancea - şi vă spun că nu sunt numai eu iniţiator, este întreg grupul parlamentar din 2010 de la acea vreme, indiferent de culoarea politică - sunt 25.000 de hectare, dintre care 14.000 de hectare sunt stăpânite de 18.000 de proprietari, cu suprafeţe între 0,5 şi 5 hectare.

Singura soluţie de a-i aduna, este de a-i convinge să între pe structuri de asociaţie sau pe grupuri de producători şi să încercăm o rezolvare a acestei probleme. O problemă socială, de altminteri, pentru că pentru cei care nu aveţi contact cu acest domeniu, strugurii nu pot fi ţinuţi după recoltare mai mult de câteva ore, maxim 24 de ore, că nu mai faci vin după aceea din ei.

Este un proiect vechi, din 2010, şi, pentru prima oară, împreună cu Ministerul Agriculturii, am găsit o soluţie rezonabilă şi au venit în întâmpinarea noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia? Domnul Harbuz.

Domnul Liviu Harbuz:

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere cu Propunerea legislativă privind acordarea unui sprijin direct al statului asociaţiilor de producători viticoli care deţin şi exploatează plantaţii viticole cu soiuri nobile şi pentru încurajarea valorificării producţiei de vin.

În şedinţa din 11 februarie 2015, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea propunerii legislative la comisie, în vederea examinării şi întocmirii unui nou raport.

Propunerea legislativă, potrivit art. 75 alin.(1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi art. 92 alin.(9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

La dezbaterea proiectului, a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Dumitru Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât în unanimitate să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative privind acordarea unui sprijin direct al statului asociaţiilor de producători viticoli care deţin şi exploatează plantaţii viticole cu soiuri nobile şi pentru încurajarea valorificării producţiei de vin, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte din prezentul raport.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederile art. 73 din Constituţia României, republicată.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale.

Vă rog.

Domnul Nechita-Stelian Dolha:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ideea e simplă, bună, generoasă. Cu alte cuvinte, le spunem cam aşa: asociaţi-vă, adunaţi cele 30 de hectare şi pe urmă primiţi un ajutor din partea statului pentru a vă construi şi crame moderne.

Crame moderne, pentru că proiectul de reconversie viticolă pe 2013 a fost un succes şi clar că nu puteam să ne oprim aici, trebuia să mergem mai departe şi să spunem: avem şi vinuri de calitate şi putem să le producem în România şi nu mai trebuie să le importăm, cum se face azi.

Mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Lege ordinară. Avem amendamente admise, poziţiile 1 - 13 dacă sunt intervenţii? Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Mulţumesc. Vot final.

19. Poziţia 19, tot conform modificării ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Anexei nr. 3 şi a Anexelor nr. 3.30, respectiv 8.11 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare.

Iniţiator, doamna Pană.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din anul 2010, un număr de 59 de familii din Bistriţa sunt în posesia unor hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii pentru retrocedarea unor suprafeţe de teren care se află în administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" privind Staţiunea pomicolă Bistriţa.

Suprafaţa totaliza 116 hectare, iar staţiunea pomicolă era dispusă să pună la dispoziţie doar 85 de hectare, susţinând că altfel nu poate funcţiona la parametri normali.

În consecinţă, de şase ani de zile nu s-au putut aplica aceste sentinţe judecătoreşti.

În urmă cu trei ani de zile, cinci parlamentari de Bistriţa - ai PSD şi ai PNL - am venit cu această iniţiativă legislativă, prin care să găsim un compromis care să nu impieteze funcţionarea staţiunii pomicole şi, în acelaşi timp, să se facă dreptate acestor oameni şi sentinţele să fie puse în aplicare.

După foarte multe întâlniri, împreună cu reprezentanţi ai Academiei, ai ministerului, ai Primăriei Bistriţa, ai cetăţenilor, s-a găsit soluţia care să împace ambele situaţii: staţiunea să poată funcţiona în continuare şi oamenii să-şi primească terenurile - doar o parte din staţiune, restul din altă parte.

Ceea ce noi trebuie să votăm astăzi este această modificare a anexelor referitoare la funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", care să aducă dreptatea celor 59 de familii şi, în acelaşi timp, să permită funcţionarea staţiunii.

Vreau să vă spun, şi din partea Grupului PSD, că noi susţinem această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia?

Domnul...

V-aţi hotărât? Domnul Harbuz.

Domnul Liviu Harbuz:

Îmi cer scuze faţă de domnul Varga.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Anexei nr. 3 şi a Anexelor nr. 3.30, respectiv 8.11 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare.

În şedinţa din 3 februarie 2016, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea propunerii legislative la comisie, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport.

Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea Anexelor nr. 3 şi 3.30 şi 8.11 la Legea nr. 48/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea corectării şi a soluţionării cererilor privind retrocedarea unor suprafeţe de teren persoanelor îndreptăţite.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii prezenţi la lucrări au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Propunerea legislativă pentru modificarea anexelor din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare, cu amendamente admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Vă rog, vă rog, domnule deputat.

Domnul Nechita-Stelian Dolha:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă este o conciliere, este un arbitraj între dreptul de proprietate, pe de o parte, şi nevoia continuării sau continuităţii cercetării ştiinţifice în România, în domeniul pomiculturii, pe de altă parte, un domeniul greu încercat în ultimii 20 de ani.

Simplificând cumva istoricul acestui proiect, am putea să spunem că avem, pe de o parte, 59 de familii bistriţene, 59 de familii care de aproape 20 de ani încearcă să-şi recupereze proprietăţile cu sentinţe definitive, cu demersuri pe la CEDO, pe la Preşedinţie şi în alte părţi, domenii care se află, într-adevăr pe - hai să-i spun aşa - tot ce înseamnă domeniul Staţiunii de cercetare pomicolă bistriţeană, iar pe de altă parte, Staţiunea pomicolă bistriţeană, care e un etalon şi care timp de 65 de ani a fost factor, dacă vreţi, reprezentativ pentru pomicultura nu numai transilvăneană, ci cred că românească.

Eu vreau să le mulţumesc colegilor din Comisia pentru agricultură, indiferent de formaţiunea politică de unde provin, pentru că au găsit acolo această formulă de echilibru. Adică, staţiunea pomicolă să rămână conform legii cu 151,35 de hectare pentru a putea funcţiona, iar restul de 144,96 de hectare să le retrocedăm proprietarilor. Cu alte cuvinte, după atâţia ani, aşa cum spunea şi doamna ministru Pană, am reuşit ca în sfârşit acestei iniţiative legislative să-i dăm o traiectorie pozitivă.

Mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Varga.

Domnul Vasile Varga:

Aici a existat un raport, două rapoarte înlocuitoare.

Situaţia care a trenat atâţia ani de zile cu privire la situaţia Staţiunii de cercetări, în cele din urmă, aşa cum a spus şi colegul meu şi colega mea, doamna Pană, statul, într-adevăr, a luat o poziţie de arbitru şi, pentru a evita scandalul asupra delimitării şi împărţirii terenurilor în baza Legii nr.18 care va veni acum sau 256, a găsit o modalitate prin care a separat toate aceste terenuri. Toate drumurile au devenit proprietatea ADS-ului, a statului român. Acum nu mai există imposibilitatea de punere în aplicare a sentinţelor judecătoreşti, pentru că există această delimitare.

La comisie, am văzut toate anexele şi toate rapoartele şi schiţele anexe venite de la Oficiul Judeţean de Cadastru Bistriţa şi asta a fost soluţia ideală de împărţire, fără niciun fel de prejudiciu moral pentru unii sau pentru alţii, dat fiind faptul că există această delimitare. Până nu exista această delimitare prin planurile cadastrale, existau tendinţe spre a duce spre litigii între cei care acum vor primi aceste terenuri.

De aceea şi Partidul Naţional Liberal va vota alături de Partidul Social Democrat acest proiect.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Vot final.

Avem amendamente admise, mă scuzaţi.

De la 1 la 3 dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

20. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul apărării între Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, semnat la Alger la 7 decembrie 2015.

Guvernul? Domnule ambasador, vă rog.

Domnul Alexandru Victor Micula (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Victor Micula, secretar de stat la Externe.

Încheierea unui Acord-cadru privind cooperarea în domeniul apărării între Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare a avut în vedere rolul pe care statul algerian îl are în procesul de stabilizare a regiunii, precum şi atenţia deosebită pe care România, ca stat membru NATO, o acordă relaţiilor bilaterale cu armata algeriană.

În acest sens, menţionăm rolul activ al statului algerian în cadrul dialogului mediteranean, precum şi încheierea primului IPAP, fapt ce demonstrează interesul pentru dezvoltarea relaţiilor cu NATO.

Totodată, Algeria deţine o experienţă deosebită în lupta împotriva terorismului, acordând sprijin şi expertiză statelor vecine confruntate cu probleme de securitate complexe.

În acest context, în anul 2005, partea algeriană a propus încheierea unui acord care să reglementeze cooperarea în domeniul apărării, proiectul fiind negociat şi agreat la nivel de experţi în timpul discuţiilor care au avut loc la sfârşitul lunii septembrie 2014 la Alger.

Încheierea acordului reprezintă un pas important în vederea stabilirii cadrului juridic bilateral şi deschide posibilitatea cooperării militare româno-algeriene în domenii de interes reciproc, precum şi modernizarea echipamentelor militare, schimbul de informaţii, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi tehnologice prin punerea în practică de programe comune de cercetare şi tehnologie sau formarea personalului în instituţii superioare de învăţământ militar.

Totodată, menţionăm că intrarea în vigoare a acordului-cadru de cooperare deschide posibilitatea lansării unor proiecte de cooperare în domeniul tehnicii, tehnologiei, al echipamentelor militare şi al reparaţiilor care ar putea aduce beneficii industriei de apărare din România, Algeria ocupând un loc important la nivel mondial în topul importatorilor de tehnică, tehnologie şi echipamente militare.

Precizăm că acordul nu conţine prevederi contrare legislaţiei naţionale şi cuprinde dispoziţii referitoare la scop, definiţii, domenii de cooperare, aplicarea acordului, comitetul mixt, statutul personalului aflat pe teritoriul celeilalte părţi, repararea prejudiciilor, modalităţi de suportare a cheltuielilor, accesul la servicii medicale, protecţia informaţiilor clasificate, soluţionarea divergenţelor, amendarea, intrarea în vigoare şi perioada de valabilitate.

Având în vedere cele prezentate, vă adresez respectuoasa rugăminte de a acorda votul dumneavoastră prezentului proiect de lege.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia? Domnul Benga.

Domnul Ioan Benga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul apărării între Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, semnat la Alger la 7 decembrie 2015.

Consiliul legislativ a avizat favorabil acest proiect, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat semnarea Acordului, Comisia pentru politică externă a avizat favorabil proiectul de lege.

Acordul supus ratificării are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic bilateral pentru deschiderea cooperării militare româno-algeriene, pe proiecte de interes reciproc, în domenii cum ar fi: modernizarea echipamentelor militare, schimbul de informaţii, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi tehnologice, prin punerea în practică de programe comune de cercetare şi tehnologie sau formarea personalului în instituţii superioare de învăţământ militar.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 20 de deputaţi din numărul de 27 de membri.

La dezbateri a participat, în calitate de invitat, în conformitate cu prevederile art. 54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna Otilia Sava, secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale.

În urma dezbaterilor din şedinţa din 8 martie 2016, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Domnul Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Algeria are un rol activ în dialogul mediteranean şi a încheiat primul IPAP, Individual Partnership Action Plan, fapt care demonstrează un interes crescut în dezvoltarea relaţiilor cu NATO.

De asemenea, Algeria deţine o experienţă deosebită în lupta contra terorismului, acordând sprijin şi expertiză statelor vecine, confruntate cu probleme de securitate complexe.

Partea algeriană a propus încă din anul 2005 încheierea unui acord care să reglementeze cooperarea în domeniul apărării între cele două state.

Textul acordului a fost negociat şi agreat, la nivelul experţilor, pe timpul discuţiilor care au avut loc la sfârşitul lunii septembrie 2014 la Alger. Ulterior convenirii textului, acesta a fost aprobat pentru semnare de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, prin Hotărârea nr. 35/2015.

În temeiul aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi ale primelor puteri eliberate de Ministerul Afacerilor Externe, Acordul a fost semnat la data de 7 decembrie 2015 la Alger.

Încheierea Acordului constituie un pas important în vederea stabilirii cadrului juridic bilateral şi în vederea deschiderii posibilităţilor cooperării militare româno-algeriene pe proiecte de interes reciproc, în domenii cum ar fi: modernizarea echipamentelor militare, schimbul de informaţii, dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi tehnologice prin punerea în practică de programe comune de cercetare şi tehnologie sau formarea personalului în instituţii superioare de învăţământ militar.

După intrarea în vigoare a Acordului-cadru de cooperare, există posibilitatea lansării unor proiecte de cooperare în domeniul tehnicii, tehnologiei, echipamentelor militare şi al reparaţiilor care ar putea aduce beneficii industriei de apărare din România, Algeria ocupând un loc important la nivel mondial în topul importatorilor de tehnică, tehnologie şi echipamente militare.

Având în vedere cele arătate anterior, Partidul Naţional Liberal susţine şi va vota în favoarea acestui proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Nefiind amendamente, urmează votul final.

Domnul Pâslaru, vă rog.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule preşedinte,

Vă solicit un timp de două minute, timp de consultări, pauză de consultări.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

După o scurtă pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Continuăm.

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale.

Guvernul? Vă rog.

Domnul Gabriel Lungu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de ordonanţă are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, în vederea asigurării unei mai bune coordonări a procedurilor aplicabile în cazul eliberării licenţei de funcţionare, în trei domenii de competenţă, respectiv copii, victime ale violenţei domestice şi persoane cu dizabilităţi.

În acest context este important de menţionat că, prin aprobarea prezentului proiect de act normativ, se asigură premisele coerenţei prevederilor legislative în vigoare.

Faţă de cele prezentate, Guvernul susţine prezentul proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru muncă, vă rog.

Domnul Mihai Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa PL-x 685/2015 din 19 octombrie 2015, cu dezbaterea în fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2015 prin care sunt aduse modificări cadrului legal privind activitatea de licenţiere a serviciilor sociale de către Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin autorităţile subordonate.

Procesul de licenţiere vizează atât furnizorii, cât şi servicii sociale destinate copiilor, persoanelor cu dizabilităţi şi victimelor violenţei domestice.

Modificările aduse au scopul de a asigura o mai bună coordonare a procedurilor aplicabile în cazul eliberării licenţei de funcţionare, prin instituirea unor atribuţii specifice pentru fiecare dintre autorităţile coordonatoare desemnate la nivel central pentru domeniile proprii de competenţă.

La dezbaterile care au avut loc în şedinţa comisiei din 23 februarie 2016 a participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna Mihaela Ungureanu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Dizabilităţi.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 24 de deputaţi, din totalul de 24 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 12 octombrie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin.(1) din Constituţia României, republicată.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Vă rog.

Domnul Daniel Iane:

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte prevederile Legii nr. 197/2012, avem patru categorii de beneficiari, respectiv: copii, persoanele cu dizabilităţi, victimele violenţei domestice şi persoanele vârstnice.

Coordonarea şi îndrumarea metodologică a acestor activităţi de servicii sociale destinate celor patru categorii de beneficiari este făcută în prezent de trei instituţii centrale, care s-au format prin reorganizarea ministerului între anii 2014 şi 2015.

Din păcate, serviciile sociale au rămas în România la un nivel de dezvoltare insuficient, din punctul de vedere al calităţii, dar şi al acoperirii tuturor nevoilor celor vizaţi.

Instituţiile de stat nu fac faţă din punctul de vedere al personalului, dar nici al resurselor bugetare, iar furnizorii privaţi nu sunt stimulaţi să preia din rolurile instituţiilor publice.

Avem nevoie însă de un cadru normativ şi de exemple de bune practici care să asigure calitatea serviciilor sociale, dar şi creşterea numărului de furnizori.

Astfel că, având în vedere aceste considerente, Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale? Domnul Ganţ? Nu mai sunt intervenţii.

Nefiind amendamente, urmează votul final.

22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.33/2015 pentru modificarea alin.(1) al art.1 din Legea nr.490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare.

Guvernul.

Domnul Laurenţiu Stelea (secretar de stat, Ministerul Fondurilor Europene):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În sinteză, prezentul act normativ introduce printre beneficiarii stimulării financiare a personalului care gestionează fonduri comunitare şi personalul de specialitate din cadrul structurilor care îndeplinesc efectiv aceste activităţi de gestionare, în speţă, Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime şi Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, iar introducerea acestor moduri în mod distinct este necesară pentru a acoperi toate fondurile europene cu gestiune partajată din perioada de programare 2014-2020 în vederea stimulării financiare a personalului care le gestionează.

A prezentat Laurenţiu Stelea, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia. Vă rog.

Domnul Mihai Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa PL-x 661 din 13 octombrie 2015 cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.33/2015 pentru modificarea alin.(1) al art.1 din Legea nr.490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare introducerea printre beneficiarii stimulării financiare a personalului care gestionează fonduri comunitare şi personalul de specialitate din cadrul structurilor care îndeplinesc efectiv activităţi de gestionare a Fondului European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime şi a Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane.

La dezbaterile care au avut loc în şedinţa comisiei din 23 februarie a participat, în conformitate cu prevederile art.55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Valentin Toma, director general adjunct din cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea de voturi a celor 24 de deputaţi prezenţi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 7 octombrie 2015.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art.73 alin.(1) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prezentul act normativ introduce printre beneficiarii stimulării financiare şi personalul de specialitate din cadrul structurilor care îndeplinesc activităţi de gestionare a Fondului European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime.

Însă, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, Guvernul şi-a devoalat interesul real în acest domeniu prin reglementarea cu preponderenţă a activităţii de pescuit în detrimentul celei de acvacultură marină. Prin noul Program operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020, România s-a angajat să realizeze mai multe obiective în domeniul acvaculturii maritime care nu se pot atinge în absenţa unor reglementări.

În acest sens, am introdus două propuneri legislative care repară aceste omisiuni legislative şi reglementează condiţii concrete de înfiinţare şi practicare a acvaculturii maritime.

Prin urmare, UNPR susţine stimularea personalului care gestionează Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, în condiţiile în care vom legifera şi repara aceste omisiuni legislative pentru ca România să-şi atingă obiectivele asumate.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iane.

Domnul Daniel Iane:

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal va susţine adoptarea acestui proiect legislativ, întrucât este nevoie de o reglementare unitară în ceea ce priveşte stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri europene comunitare, prin această ordonanţă lărgindu-se în acest fel sfera de aplicare şi pentru alte fonduri europene nerambursabile.

Reuşim în acest fel să menţinem în sistemul bugetar şi specialiştii în gestionarea fondurilor europene care, prin munca depusă de ei, vor conduce la creşterea gradului de absorbţie a fondurilor.

Noi, Partidul Naţional Liberal, considerăm că doar un personal motivat poate să obţină rezultate excelente în ceea ce priveşte munca depusă, astfel că vom vota pentru aprobarea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

23. Proiectul de Lege pentru completarea art.75 alin.(2) din Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Procedură.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnul preşedinte,

Urmare a consultării cu colegii de la celelalte grupuri parlamentare şi cu reprezentantul Ministerului Justiţiei, vă solicităm să propuneţi plenului retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu.

Vă rog, domnule Máté András.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu susţin această retrimitere şi nu ştiu de ce trebuie retrimis acest proiect de lege. Prin acest proiect de lege se rezolvă situaţia acelor fotbalişti care nu pot pleca de la cluburile aflate în insolvenţă. Adică ei sunt legaţi acolo neavând posibilitatea de a obţine transfer la alte cluburi unde să beneficieze de dreptul de a juca şi de a avea salariu. Din acest lucru vrem să-l blocăm, la care de mult timp sunt probleme? Păi, ăsta este obiectul iniţiativei şi are un singur articol.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Propunere de retrimitere la comisie. Termen două săptămâni.

Voturi pentru? Vot pentru retrimitere la comisie două săptămâni.

31 voturi pentru.

Împotrivă? 77 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Prezenţi, nu votează? Nu.

Propunerea a fost respinsă. Continuăm dezbaterea.

Comisia. Domnul Varga.

Domnul Vasile Varga:

Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Senatul a fost primă Cameră sesizată şi a adoptat proiectul.

Consiliul Legislativ, de asemenea, a dat un aviz favorabil. Comisia pentru învăţământ a dat un aviz negativ, iar Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea alin.(2) al art.75 din Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, în sensul clarificării inoperabilităţii efectului suspensiv în litigiile care sunt pe rolul comisiilor sportive pentru jucători care solicită recunoaşterea dreptului de joc în competiţii, precum şi rezilierea contractelor pentru justă cauză.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, cu majoritate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei, spre dezbatere şi adoptare, raportul acestui proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale. Domnul Florin Gheorghe.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În Legea nr. 69/2000, Legea tineretului şi sportului, se specifică foarte clar că eventualele litigii legate de legitimarea şi transferul sportivilor se rezolvă de către comisiile sportive, unde se aplică statutele şi regulamentele federaţiilor sportive.

Dreptul de legitimare şi transfer al sportivului este un drept distinct faţă de dreptul de creanţă. Acţiunea având ca obiect dreptul de joc al sportivului, adică dreptul la muncă, nu este supusă regulii suspendării de drept şi se va soluţiona conform regulamentelor sportive care guvernează ramura sportivă respectivă.

În consecinţă, Grupul parlamentar al UNPR va vota împotriva acestei iniţiative.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am venit la microfon pentru a justifica solicitarea Grupului parlamentar al PNL de retrimitere la comisie. Motivul este simplu: se reglementează în materia dreptului muncii, iar reglementarea este cuprinsă într-un proiect de lege de modificare a Legii insolvenţei.

Prin urmare, din această perspectivă, credem noi că ar fi trebuit să rediscutăm acest proiect de lege la comisie.

Ca atare, votul Partidului Naţional Liberal pe tema aceasta va fi de abţinere.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Máté András.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi susţinem această iniţiativă. Nu e vorba de a modifica dispoziţiile Codului muncii. E vorba de a excepta de la procedura insolvenţei dreptul jucătorului de a opta şi a merge la o altă echipă care nu este în insolvenţă şi unde îşi poate desfăşura activitatea şi beneficiind de acea indemnizaţie, nu chiar salariu, pentru activitatea sportivă pe care o desfăşoară. Despre acest lucru este vorba şi se poate susţine fără nicio problemă.

La data iniţierii acestei iniţiative, deja erau 7 echipe. Gândiţi-vă ce înseamnă acei jucători care nu pot activa şi nu încasează niciun salariu, dar nu pot să meargă nici la alt club să joace şi să încaseze măcar un salariu, indiferent dacă este o sumă minimă sau chiar mai mare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Vă rog.

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei:

Domnule preşedinte,

Vreau să vă spun că este un lucru care nu ar trebui să ne privească pe noi. Sunt reguli în fiecare federaţie, cunosc foarte bine ce fac, au regulamente interioare. Nu cred că este...e mai bine să amânăm.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, urmează...

Aţi avut un vorbitor. Vă rog. Este al treilea.

Domnul Victor-Gheorghe Manea:

Domnule coleg,

Vă înţeleg foarte bine că jucătorul trebuie să fie plătit. Dar vorbim de insolvenţa unui club. Acel club a dat bani pe jucătorul respectiv şi trebuie să plece tot cu bani. Pentru că, altfel, acel club nu va ieşi niciodată din insolvenţă. E ca şi când avem o firmă, o societate comercială care are un imobil şi el este disponibilizat fără a fi plătit, fără a lua cineva bani pe el.

De aceea, gândiţi-vă foarte bine ce faceţi pentru că cluburile din insolvenţă le trimiteţi în faliment dacă jucătorii nu vor fi transferaţi pe bani, aşa cum se face acum.

De aceea, eu v-aş propune să nu votăm această lege că trimitem cluburile direct în faliment.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

Suspendăm şedinţa de dezbateri. Încheiem şedinţa de dezbateri.

La ora 13,00 vot final.

După pauză

În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală pentru deschiderea şedinţei de vot final.

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos să vă invitaţi colegii în sală.

Domnule Stanciu, vă rog frumos să luaţi loc în bancă. Vă rog frumos. Domnule Luca, vă rog frumos să luaţi loc în bancă.

Dragi colegi,

Din păcate, cvorumul îl stabilesc secretarii de şedinţă. Trebuie să-i numărăm pe toţi colegii care sunt în sală.

Domnule Călin Matei, vă rog frumos, domnule deputat, luaţi loc. Vă rog frumos.

Îi rugăm pe cei doi secretari să numere.

Suntem 219 colegi în sală.

Daţi-mi voie să deschid şedinţa de vot final. Avem cvorum 190. Bun.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Cine este pentru? Rog secretarii să numere.

229 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul. Nu sunt.

Deci, cu majoritate absolută, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Starea uniunii energetice 2015 COM(2015).

Voturi pentru? Rog secretarii să numere.

230 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul. Nu sunt.

Deci, prezenţa este 231. 230 de voturi pentru. Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Paza europeană de frontieră şi de coastă şi gestionarea eficace a frontierelor externe ale Europei şi la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Paza europeană de frontieră şi de coastă şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004, a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 şi a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului COM(2015) 673 şi COM(2015) 671.

Voturi pentru, vă rog frumos. Rog să ridicaţi mâna.

231 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul. Nu sunt.

Din 232 de deputaţi prezenţi în Camera Deputaţilor, 231 de deputaţi au votat pentru.

Adoptat.

4. Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Voturi pentru, vă rog. Rog număraţi.

231 de voturi pentru.

Abţineri? Nicio abţinere.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Din 234 de deputaţi prezenţi în Camera Deputaţilor, 231 de deputaţi au votat pentru.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

5. Proiectul de Lege privind supravegherea macro-prudenţială a sistemului financiar naţional.

Legea este ordinară. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.

Voturi pentru? 231 voturi pentru.

Abţineri? 7 abţineri.

Voturi împotrivă? Vă rog frumos. 8 voturi împotrivă.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Din 246 de deputaţi prezenţi, 231 au votat pentru. Proiectul de lege a fost adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.5/2014 privind unele măsuri pentru facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii referitoare la încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră şi pentru facilitarea executării sancţiunilor aplicate acestor încălcări.

Legea este ordinară. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru transporturi şi Comisia juridică vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

Voturi pentru? Rog număraţi.

233 de voturi pentru.

Abţineri? Nicio abţinere.

Voturi împotrivă? Niciun vot împotrivă.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării.

Legea este ordinară. Procedură de urgenţă.

Comisiile pentru agricultură şi pentru buget vă propun adoptarea proiectului de lege.

Voturi pentru? 233 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Din 234 de deputaţi prezenţi, 233 de deputaţi au votat pentru. Adoptat.

8. Proiectul de Lege privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.

Legea este ordinară. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru industrii vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

Voturi pentru? 232 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Din 233 de deputaţi care şi-au exprimat votul şi sunt prezenţi în sală, 232 au votat pentru.

Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Comisia pentru administraţie vă propune adoptarea proiectului de lege.

Voturi pentru? Rog număraţi.

234 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat.

Explicarea votului.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doresc să-i salut, cu această ocazie, pe reprezentanţii locuitorilor din cartierul ANL Brâncuşi, din sectorul 6, care, prin adoptarea acestui proiect de lege, la fel ca toţi locuitorii cartierelor ANL din Bucureşti, au fost repuşi în nişte drepturi normale, şi anume acela de a plăti acelaşi preţ de vânzare, către chiriaşii locuinţelor ANL, egal cu toţi cetăţenii din localităţile mari ale ţării, acelea de rang zero, municipiile de importanţă naţională. Erau discriminaţi până acum, preţul de vânzare era în Bucureşti cu 40% mai mare decât în celelalte localităţi mari ale ţării, un lucru nejustificat prin însăşi esenţa legii, aceea că locuinţele ANL se vând la preţul de înlocuire.

Mulţumită votului dumneavoastră a fost astăzi restabilită dreptatea pentru locuitorii ANL din Bucureşti.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii? Nu sunt.

10. Propunerea legislativă privind susţinerea financiară a grupurilor de producători sau cooperativelor agricole de producători vitivinicoli care deţin şi exploatează plantaţii viticole cu soiuri nobile şi pentru încurajarea valorificării producţiei de vin.

Comisia pentru agricultură vă propune adoptarea acestei legi ordinare.

Voturi pentru?

234 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Domnul deputat Ciprian Nica, explicarea votului. Aveţi două minute.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Vreau să mulţumesc tuturor colegilor, pentru că o măsură socială în ajutorul viticultorilor din Vrancea care deţine... este cel mai mare bazin viniviticol, deţine aproape 30.000 de hectare, şi colegii noştri de la Partidul Naţional Liberal au semnat alături de noi. Şi reuşim, sper eu, şi cu ajutorul Guvernului, să rezolvăm o problemă, pentru că viticultura era în mare pericol.

Sper că astăzi ne-am adus un aport pentru salvarea viticulturii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul preşedinte Săpunaru, aveţi cuvântul, două minute.

Domnul Nini Săpunaru:

Vă mulţumesc pentru votul de astăzi. Este o reparaţie istorică, dacă doriţi, pentru viticultorii... pentru micii viticultori din România, au rămas complet... şi au fost complet nepregătiţi pentru piaţa concurenţială în care se află în ziua de astăzi. Era unica soluţie pentru a încerca să-i ajutăm.

E un proiect mai vechi, a fost iniţiat de membrii Parlamentului, deci Grupul parlamentar al PNL din judeţul Vrancea, Grupul parlamentar al PSD, colegii de la PSD, şi este o doleanţă mai veche. Din 2010 avem acest proiect în Camera Deputaţilor şi astăzi, în sfârşit, ne vedem visul cu ochii, o să fim liniştiţi. Şi o să vedeţi că într-adevăr există soluţii pentru viticultură.

Mai mult. Stimaţi colegi, se poate iniţia un asemenea proiect de lege şi pentru legumicultură, să încurajăm asocierea şi grupurile de producători în sectorul legumicol din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Continuăm.

11. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul apărării între Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, semnat la Alger, la 7 decembrie 2015.

Comisia pentru apărare vă propune adoptarea.

Voturi pentru?

239 de voturi pentru.

Abţineri? Abţineri nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

În unanimitate, a fost adoptat.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2015.

Comisia pentru muncă vă propune adoptarea proiectului de lege.

Voturi pentru? 239 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă?

Două abţineri, scuzaţi-mă, două abţineri. Două abţineri.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Prezenţa - 241, 239 pentru. Adoptat.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 33/2015.

Comisia pentru muncă vă propune, şi aici, adoptarea proiectului.

Voturi pentru?

Vă rog, votaţi. Secretarii să numere, vă rog frumos.

239 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu.

În unanimitate, aprobat.

14. Proiectul de Lege pentru completarea art. 75 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Comisia juridică vă propune adoptarea.

Voturi pentru?

Vă rog, votaţi. Secretarii să numere.

Voturi pentru, vă rog frumos?

Număraţi mâinile ridicate.

152 de voturi pentru.

Abţineri?

Vă rog, număraţi. Vă rog, număraţi toate voturile care sunt abţineri.

62 de voturi... 62 de deputaţi, scuzaţi-mă, se abţin.

Voturi împotrivă?

3 voturi împotrivă.

Prezenţa: 217, 152 de voturi pentru. Proiectul de lege a fost adoptat.

Deputat... scuzaţi-mă, deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Unul.

Prezenţa: 218. Un deputat nu doreşte să îşi exprime votul.

152 de voturi pentru, 62 de abţineri, 3 voturi împotrivă.

15. Proiectul de Lege privind reproducerea umană asistată medical cu terţ donator.

Comisia juridică şi Comisia pentru sănătate vă propun respingerea acestui proiect de lege. Proiectul de lege este ordinar.

Voturi pentru?

239 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul?

Împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Niciun deputat care nu doreşte să-şi exprime votul.

Din 240, prezenţa, 239 pentru.

Exprimarea...

Procedură? Vă rog, pe procedură.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Doar vă citez: aţi spus "232 de voturi pentru" la acest ultim proiect. La anteriorul au fost...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

...39...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

... 218 exprimate.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

239...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

232 sau 239. Este o diferenţă de aproape 20 de voturi în doar un minut, între votul anterior şi votul acesta. Aştept şi vă rog să ne spuneţi când va fi vot electronic din nou, pentru că altfel, iată, există diferenţe, discrepanţe între voturi succesive, la doar un minut distanţă, de zeci de voturi în minus.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Săptămâna viitoare. Aţi aprobat modificări la regulament.

16. Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea art. 42 din Legea nr. 571/2003.

Comisia pentru buget vă propune respingerea.

Voturi pentru? Vă rog, număraţi. 238 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu.

În unanimitate, a fost respinsă.

17. Proiectul de Lege pentru completarea art. 141 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, tot Codul fiscal.

Şi aici, Comisia pentru buget vă propune respingerea.

Voturi pentru? 238 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

În unanimitate, a fost respins.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 140 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 Codul fiscal.

Şi aici, Comisia pentru buget vă propune respingerea.

Voturi pentru? 237 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt. Adoptat. Proiectul de lege a fost respins.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 152 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget vă propune, şi aici, respingerea.

Voturi pentru? Vă rog, ridicaţi mâna. Voturi pentru?

239... doi colegi au intrat în sală... voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt. Adoptat, în unanimitate. Proiectul de lege a fost respins.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 285 din Legea nr. 571/2003.

Şi aici, Comisia pentru buget vă propune respingerea.

Voturi pentru? Vă rog, număraţi. 238 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu.

În unanimitate, propunerea legislativă a fost respinsă.

21. Propunerea legislativă pentru completarea art. 140 alin. (2) din Legea nr. 571/2003.

Comisia pentru buget vă propune respingerea.

Voturi pentru? 238 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Adoptată, în unanimitate.

Explicarea votului. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Domnul Virgil Guran:

Am votat pentru respingere, pentru că această iniţiativă liberală a fost prinsă în Codul fiscal.

Dar vin încă o dată să vă atrag atenţia, referitor la poziţia noastră în faţa Guvernului. Cu două-trei luni înainte, această iniţiativă a fost respinsă, pentru că s-a motivat că nu sunt bani. După două-trei luni, vine Guvernul şi spune: o trecem în Codul fiscal şi nu mai este o problemă, sunt bani pentru acest lucru.

Trebuie să reflectăm mai mult la poziţia noastră, de parlamentari. Observăm că suntem în continuare şi am fost întotdeauna o anexă a Guvernului.

De ce, în momentul când avem noi iniţiativă, noi, care legiferăm, ni se spune, de nu ştiu ce funcţionar din Guvern - că bănuiesc că ministrul nici nu ştie ce se întâmplă acolo, de multe ori -, ni se spune că nu avem dreptate, nu sunt bani, nu se poate, nu este logic, şi după aceea vin şi schimbă toată această logică.

Eu de multe ori mă simt umilit şi nu vreau să mai fiu în postura în care orice iniţiativă de-a noastră, orice muncă de-a noastră sau majoritatea iniţiativelor noastre sunt aruncate la gunoi, nu sunt respectate şi ne dăm seama că de fapt nu sunt respectate, nu că nu sunt bune.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003.

Comisia pentru buget vă propune respingerea.

Voturi pentru? 230. 8 colegi au plecat din sală.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Adoptată, în unanimitate, propunerea Comisiei pentru buget, de respingere a acestei propuneri legislative.

23. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.70 din Legea nr. 571/2003.

Comisia pentru buget vă propune, şi aici, respingerea propunerii legislative.

Voturi pentru? 230.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Propunerea legislativă a fost respinsă de către plenul Camerei Deputaţilor.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003.

Comisia pentru buget şi aici, vă propune, respingerea.

Voturi pentru? Voturi pentru, vă rog frumos? 230 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu.

Respinsă, cu unanimitate de voturi.

25. Propunerea legislativă pentru completarea alin. (2) al art. 160 din Legea nr. 571/2003.

Comisia pentru buget vă propune, şi aici, respingerea acestui Pl-x.

Voturi pentru? Rog secretarii să numere. 229 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu.

Respinsă, în unanimitate.

26. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 21 alin. (4) lit. g) din Legea nr. 571/2003.

Comisia pentru buget vă propune respingerea.

Voturi pentru? Vă rog, ridicaţi mâna.

229 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

În unanimitate, a fost respinsă această propunere legislativă.

27. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (2) al art. 285 din Legea nr. 571/2003.

Comisia pentru buget vă propune respingerea.

Voturi pentru? Voturi pentru, vă rog frumos? 225 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

O prezenţă de 226, 225 pentru. Proiectul de lege a fost respins.

28. Propunerea legislativă privind aprobarea unor măsuri fiscale pentru stimularea consumului şi relansarea activităţilor economice.

Comisia pentru buget vă propune respingerea propunerii legislative.

Voturi pentru? 223 de voturi pentru.

Abţineri? Două abţineri.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu.

225 - prezenţa, 223 pentru. Propunerea legislativă a fost respinsă.

29. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 19⁴ alin. (1) din Legea nr. 571/2003.

Voturi pentru? 220 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

În unanimitate, propunerea legislativă a fost respinsă.

30. Proiectul de Lege pentru completarea art. 296²³ din Legea nr. 571/2003.

Comisia pentru buget vă propune respingerea.

Voturi pentru, vă rog frumos? 219 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu.

În unanimitate, proiectul de lege a fost respins.

Intrăm pe legi organice.

31. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, precum şi a altor acte normative.

Comisia juridică, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget vă propun adoptarea proiectului de lege.

Voturi pentru? Voturi pentru? 219 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu.

În unanimitate, PL-x 830/2015 a fost adoptat.

Doamnă deputat, explicarea votului, vă rog frumos, aveţi cuvântul două minute.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc.

Poate părea ciudat că un deputat vine să aprecieze şi să-şi exprime satisfacţia pentru acest vot asupra unui proiect al Guvernului şi mai ales atunci când este vorba de o iniţiativă care preia aproape în totalitate iniţiativa pe care eu am depus-o în 2014 şi care de un an de zile stă pe lista de respingeri, la noi, la vot final.

Dar mă bucur că până la urmă, în numele celor 60.000 de copii, am reuşit să facem aceste modificări substanţiale la Legea adopţiei şi sper ca, prin aceste modificări, numărul copiilor adoptaţi să fie mult mai mare.

Sunt mamă a patru copii, am patru nepoţi. Ştiu că locul în care un copil creşte bine şi armonios este într-o familie, şi nu în instituţie. Şi de aceea mă bucur foarte mult că astăzi am votat acordarea unui concediu de acomodare de 12 luni pentru mama care adoptă un copil peste doi ani. Asta pentru că acest copil, cu siguranţă, a acumulat întârzieri şi are nevoie de un timp de acomodare în noua familie.

Vă mulţumesc.

Şi sper din toată inima să fie mulţi copii adoptaţi în ţara noastră.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Nu mai sunt alte intervenţii.

32. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2014.

Comisia juridică vă propune adoptarea.

Voturi pentru? Vă rog, număraţi. 218 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

În unanimitate, proiectul de lege a fost adoptat.

33. Propunerea legislativă pentru modificarea Anexelor nr. 3.30, 8 şi 8.11 la Legea nr. 45/2009.

Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură vă propun adoptarea propunerii legislative.

Voturi pentru? 215 voturi pentru. Patru colegi au plecat din sală.

Abţineri? Niciuna.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Doamnă deputat, la explicarea votului. Doamna deputat Pană.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Stimaţi colegi,

Vreau doar, în numele celor 59 de familii din Bistriţa cărora după şase ani, în sfârşit, li s-a făcut dreptate, să vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Explicarea votului.

Numai o secundă, fac o rectificare, nu sunt 215 voturi pentru, sunt 214 voturi pentru. În unanimitate, dar vreau să fiu corect, patru colegi au părăsit sala între cele două voturi.

Domnul Nechita-Stelian Dolha:

Mi-aţi dat emoţii, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să le mulţumesc, în primul rând, colegilor mei din Comisia pentru agricultură, din Camera Deputaţilor, care au dat dovadă de maturitate şi au întors, să spun aşa, soarta acestui proiect.

Vreau să vă mulţumesc, dumneavoastră, tuturor, în numele celor 59 de familii bistriţene cărora astăzi, aici, li s-a restabilit o echitate.

Şi putem spune, putem spune cu toţii, când mergem acasă, la Bistriţa, că Parlamentul român lucrează pentru oameni şi tot balastul acela, cu care am fost încărcaţi şi care ni s-a pus pe umeri, trebuie să-l lăsăm deoparte.

Mulţumesc mult de tot.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Respingeri mai avem?

Trei proiecte.

34. Propunerea legislativă pentru completarea art. 70 din Legea nr. 571/2003.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative.

Voturi pentru? 213 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

În unanimitate, a fost respinsă.

35. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică vă propun respingerea propunerii legislative. Suntem primă Cameră sesizată.

Voturi pentru? Voturi pentru, vă rog frumos?

209 voturi pentru. Patru colegi au plecat din sală.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

În unanimitate, propunerea legislativă fost respinsă.

36. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001, pentru modificarea Legii nr. 115/2015, Legii nr. 393/2004 şi Legii nr. 554/2004, precum şi pentru completarea Legii nr. 340/2004.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică vă propun respingerea acestei propuneri legislative. Suntem primă Cameră sesizată.

Voturi pentru? Vă rog, votaţi. 207 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exercite dreptul de vot? Nu sunt.

În unanimitate, a fost respinsă această propunere legislativă.

Domnul Negruţ Clement, explicarea votului.

Membrii Biroului permanent, Comitetul liderilor, ne vedem în cinci minute, la şedinţa de Birou permanent al Camerei Deputaţilor.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să-mi explic votul la poziţia 4, privind modificarea Regulamentului Camerei.

Consider că nu este normal ca în ultimele trei luni de activitate parlamentară să modificăm regulamentul de patru ori. Este o chestiune fără precedent şi cred că nu este normal.

De aceea, cred că trebuie să ne aplecăm cu maximă seriozitate şi rog preşedintele Comisiei pentru regulament să facă o revizuire a regulamentului, să nu mai ajungem în situaţia să-l modificăm săptămânal.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Declar şedinţa de azi închisă.

Vă urez o zi frumoasă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 14,38.