Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 10,05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 379 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 107 deputaţi.

Ordinea de zi şi programul pentru această săptămână au fost distribuite. La ora 12,00 avem şedinţă comună a Camerei şi a Senatului. La încheierea şedinţei Camerei, vom avea şedinţă de Birou permanent.

Pe procedură, domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am o rugăminte, domnule preşedinte, la punctul 16 avem o propunere legislativă pentru care termenul constituţional de dezbatere şi vot final este 22 martie 2016, adică azi.

În legătură cu aceasta, vreau să reamintesc faptul că am convenit că nu mai lăsăm să treacă tacit nicio iniţiativă sau propunere legislativă, dar programul pe care noi îl avem, în acest moment, nu prevede astăzi un vot final.

De aceea, am rugămintea, domnule preşedinte, să întrebăm plenul dacă este de acord ca, după alocuţiunea doamnei preşedinte Boldrini, să ne exercităm votul asupra, măcar asupra acestei propuneri legislative, să nu treacă tacit.

E foarte important, pentru că s-a întâmplat că, în Comisia juridică, colegii au dat un raport de respingere asupra acestei propuneri legislative. Or, dacă ar trece tacit, practic contrazicem expertiza colegilor noştri din comisie, ceea ce ar fi, după părerea mea, cel puţin neplăcut, dacă nu grav.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii?

La finalizarea dezbaterilor, stimate coleg, înainte de a începe şedinţa comună, în condiţiile în care vom avea cvorum, vom solicita plenului pentru a putea organiza şedinţă de vot final. În acest moment, programul, aşa cum este prezentat şi cum a fost adoptat în şedinţa de Birou permanent, nu prevede şedinţă de vot final. La finalizarea dezbaterilor, pentru acest punct, este vorba de Pl-x 883, vom întreba plenul pentru un astfel de...

Alte observaţii dacă sunt? Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

La punctul 6 avem Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2000/53 privind vehiculele scoase din uz, Proiect de Hotărâre nr. 26.

Pe procedură, vă rog.

Domnul vicelider Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să supuneţi aprobării plenului ca Proiectul nr. 782/2015, aflat pe poziţia 25, să fie adus pe poziţia 16 pe ordinea de zi pentru a fi dezbătut astăzi.

Voci din sală:

Mai în faţă.

Domnul Ioan Munteanu:

Păi, nu se poate, că e la legi adoptate şi trebuie să mergem după o regulă.

Domnul Florin Iordache:

Deci, dumneavoastră, domnule vice, propuneţi ca PL-x 177, da? 782, da, este vorba de Legea privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, să vină pe poziţia 15.

Pe acest subiect, domnule Márton? Nu, bun. Hai să terminăm cu acesta şi apoi vă dau cuvântul.

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de viceliderul Munteanu.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri? Nu.

Cu 77 de voturi pentru şi o abţinere, poziţia 25 va fi transferată la poziţia 16. Este vorba de PL-x 782.

Domnul Márton Árpád, vicelider UDMR, vă rog.

Tot procedură? Da, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În primul rând, o propunere de procedură legată de sesizarea domnului Ganţ, care este una corectă, mai ales că aducând în faţă şi mai în faţă, şi mai în faţă alte şi alte legi, intrăm în adoptare tacită la poziţia 16. Dar fiind pe ordinea de zi astăzi şi având un termen de adoptare tacită de 45 de zile, noi, plenul, pe procedură, nu pentru vot final, putem decide ca această lege să aibă un interval de 60 de zile. Şi atunci o putem vota normal, fără să o lăsăm adoptată tacit.

Ca atare, eu cred că oriunde s-ar încerca să se oprească dezbaterile astăzi, e o propunere procedurală, dacă nu am ajuns până la poziţia 17 - că, în mod evident, dacă ceva care este pe 25 vine la 15, 16 devine 17 - deci dacă nu ajungem până la acea poziţie, ultima strigare, ca să zic aşa, înainte de ora 11,00, să luăm în discuţie acest termen de adoptare tacită, asupra căruia putem da un vot, să îl mărim la 60 de zile, atâta tot, urmând să lăsăm dezbaterea atunci, în două săptămâni poate vom reuşi.

Şi, între timp, între timp, onor Biroul permanent şi Comisia pentru regulament să facă toate demersurile, să ajungă în plen modificarea noastră regulamentară care ar propune să avem acelaşi calcul al adoptării tacite ca şi la Senat, adică zilele lucrătoare în plen şi în comisie, şi nu zilele calendaristice, cât mai repede să scăpăm de aceste adoptări tacite.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Numai puţin, staţi puţin, tot pe procedură, înţeleg. La acest subiect? Tot la acest subiect? Da, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Pentru că liderul Grupului parlamentar al minorităţilor n-a făcut o propunere concretă privind rezolvarea acestei situaţii, la poziţia 16, vă propun să aducem poziţia 16, Pl-x 883, pe poziţia 7 a ordinii de zi şi să intre cu prioritate în dezbaterea noastră acum, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Problema care trebuie luată în discuţie o aducem pe poziţia 7 şi apoi prelungirea, ce propune domnul Márton Árpád, propunerea la 60 de zile. Bun.

În aceste condiţii, vă supun, stimaţi colegi, la poziţia 7 să aducem poziţia 16, este vorba de Pl-x 883, iar acolo reluăm discuţia, prelungirea de la 45 la 60 de zile.

Deci cine este pentru poziţionarea lui Pl-x 883 pe poziţia...?

99 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Abţineri? Nu.

S-a mutat pe poziţia 7.

Alte observaţii dacă sunt? Nu. Bun.

Revenim deci la poziţia 6. Este vorba de Proiectul de Hotărâre nr. 26/2016.

Cine îl prezintă? Domnul Rădulescu. Vă rog.

Am spus, este COM 593/2015.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe acest COM 593 şi a recomandat analiza noilor tehnologii pentru echipamente electrice, deoarece cererea pentru acestea va creşte odată cu impunerea surselor de energie regenerabilă şi va creşte implicit şi volumul deşeurilor.

A admis că obiectivele propunerii pot fi atinse numai prin măsuri la nivelul Uniunii şi că propunerea nu depăşeşte ceea ce era necesar, fiind astfel respectat principiul subsidiarităţii.

Opinia, aşa cum a fost adoptată în unanimitate de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 15 martie 2016, în prezenţa a 12 dintre cei 22 de membri, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale, din partea grupurilor?

Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Victor-Gheorghe Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor, în Uniunea Europeană există diferenţe mari între statele membre. În 2011, în timp ce 6 state membre au stocat deşeuri, mai puţin de 3% din deşeurile lor municipale, 18 state membre au stocat în depozite deşeuri 50%. Din păcate, şi România se încadrează aici, stochează peste 90% din deşeuri.

Obiectivele obligatorii, din punct de vedere juridic, prevăzute de Uniunea Europeană în domeniul deşeurilor au avut un rol determinant în ceea ce priveşte îmbunătăţirea practicilor de gestionare a deşeurilor, stimularea inovării în domeniul reciclării, limitarea depozitării deşeurilor şi crearea unor stimulente pentru schimbarea comportamentului consumatorilor.

Dezvoltarea în continuare a politicii în domeniul deşeurilor poate aduce beneficii semnificative creşterii durabile şi creării locurilor de muncă. De aceea, România trebuie să pună un accent deosebit în această direcţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul organizării instanţelor judecătoreşti - Pl-x 883/2015.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu doreşte.

Din partea Comisiei juridice? Domnul deputat Varga.

Vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a fost sesizată cu această Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul organizării instanţelor.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ această propunere, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat, de asemenea, negativ iniţiativa legislativă.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul organizării instanţelor judecătoreşti, intervenţiile legislative vizând instituirea unor reglementări pentru o mai bună asigurare a repartizării aleatorii a dosarelor în cadrul instanţelor.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul organizării instanţelor judecătoreşti.

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale.

Voi supune votului apoi, după ce dăm cuvântul colegilor, domnului Andronache, voi supune votului dumneavoastră prelungirea timpului de dezbatere, aşa cum a fost făcută, de la 45 la 60 de zile.

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru raportul de respingere, în urma concluziilor desprinse în şedinţa Comisiei juridice, şi anume că o asemenea reglementare nu este necesară, normele în vigoare fiind suficiente pentru reglementarea cadrului procesual la care se referă obiectul de reglementare al propunerii legislative.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

În aceste condiţii, stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră prelungirea termenului de dezbatere de la 45 la 60 de zile, pentru a putea fi supusă votului final.

Cine este pentru prelungire? 112.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Cu 112 voturi pentru şi o abţinere, propunerea de prelungire a termenului de dezbatere a fost acceptată.

Rămâne pentru votul final.

8. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului, de modificare a Directivei 1999/31 privind depozitarea deşeurilor. Este vorba de COM 594/2015 - Proiectul de Hotărâre al Camerei nr. 27.

Tot domnul Rădulescu.

Vă rog să prezentaţi proiectul de hotărâre. Vă rog.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru afaceri europene, referitor la COM 594, a salutat prevederea conform căreia, pentru atingerea obiectivelor, România poate beneficia de o perioadă suplimentară de 5 ani, dar a considerat că şi în aceste condiţii, dificultăţile vor fi foarte mari. A recomandat Comisiei Europene să integreze aspectele privind ocrotirea biodiversităţii în iniţiativele privind gestiunea deşeurilor municipale; a admis că obiectivele propunerii pot fi atinse numai prin măsuri la nivelul Uniunii şi că propunerea nu depăşeşte ceea ce este necesar, fiind astfel respectat principiul subsidiarităţii.

Opinia, aşa cum a fost adoptată în unanimitate de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 15 martie 2016, în prezenţa a 12 dintre cei 22 de membri, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. La dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat, Grupul PNL.

Domnul Victor-Gheorghe Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Rezumatul acţiunilor propuse în această directivă, principalele elemente ale propunerilor de modificare a legislaţiei Uniunii Europene în domeniul deşeurilor sunt: alinierea definiţiilor; majorarea obiectivelor privind pregătirea pentru realizarea şi reciclarea pentru deşeuri municipale la 65% până în 2030; majorarea obiectivelor privind pregătirea pentru reutilizare şi reciclare pentru deşeuri şi ambalaje şi simplificarea setului de obiective; limitarea treptată a depozitării deşeurilor municipale la 10%, până în 2030; o mai mare armonizare şi simplificare a cadrului juridic privind subprodusele şi încetarea statutului de deşeu; noi măsuri de promovare a prevenirii, inclusiv pentru deşeurile alimentare, şi a reutilizării; introducerea unor condiţii minime de funcţionare pentru răspunderea extinsă a producătorului; introducerea unui sistem de alertă timpurie pentru monitorizarea conformităţii cu obiectivele în materie de reciclare; simplificarea şi raţionalizarea obligaţiilor de raportare; alinierea la dispoziţiile art. 290 şi 291 din TFUE privind actele delegate şi actele de punere în aplicare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt?

Nemaifiind alte intervenţii, rămâne pentru votul final.

9. Următorul. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului, de modificare a Directivei 208/98. Este vorba de COM 5... 208? 208/98. Este vorba de COM 595.

Tot domnul Rădulescu.

Vă rog să prezentaţi hotărârea.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc din nou, domnule preşedinte.

Referitor la COM 595, Comisia pentru afaceri europene şi-a exprimat preocuparea pentru nivelul prea ridicat de generalitate al normei privind prevenirea generării de deşeuri şi a solicitat un caracter concret. Şi-a exprimat rezerva cu privire la stabilirea listei deşeurilor din construcţii şi demolări prin act delegat şi asupra definiţiei pregătirii pentru reutilizare prin act delegat; a admis că obiectivele propunerii pot fi atinse numai prin măsuri la nivelul Uniunii şi că propunerea nu depăşeşte ceea ce este necesar, fiind astfel respectat principiul subsidiarităţii.

Opinia, aşa cum a fost adoptată în unanimitate de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 15 martie 2016, în prezenţa a 12 dintre cei 22 de membri, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Intervenţii?

Nefiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

10. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului, de modificare a Directivei 94/62. Este vorba de COM 596/2015.

Tot domnul deputat Rădulescu, deputat de Argeş.

Vă rog să prezentaţi hotărârea.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc pentru precizare, domnule preşedinte.

Referitor la COM 596, Comisia pentru afaceri europene a salutat includerea în registrul deşeurilor a informaţiilor privind caracterul toxic sau periculos al materialelor de ambalaje şi a recomandat ca datele să includă informaţii privind impactul asupra copiilor; a recomandat Comisiei Europene să clarifice mecanismul instituţional al elaborării şi circulaţiei raportului de verificare a calităţii, pentru a asigura o interpretare uniformă de către autorităţile competente ale statelor membre; a recomandat ca variantele de ambalare limitată să fie favorizate; a admis că obiectivele propunerii pot fi atinse numai prin măsuri la nivelul Uniunii şi că propunerea nu depăşeşte ceea ce este necesar, fiind astfel respectat principiul subsidiarităţii.

Opinia, aşa cum a fost adoptată în unanimitate de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 15 martie 2016, în prezenţa a 12 dintre cei 22 de membri, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. Rămâne la votul final.

11. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul Regiunilor; Închiderea buclei - un plan de acţiune al Uniunii Europene pentru economia circulară. Este vorba de COM 614.

Domnule Rădulescu, vă rog să prezentaţi hotărârea.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc din nou.

Referitor la COM 614, Comisia pentru afaceri europene a salutat atenţia acordată potenţialului de reparare a produselor electrice şi electronice, şi-a manifestat îngrijorarea că bunurile produse pe teritoriul unor state din afara Uniunii ar putea fi folosite pentru a evita regulile ce vizează consolidarea economiei circulare; a exprimat preocuparea pentru justa gospodărire a resurselor financiare pentru funcţionarea Centrului european de excelenţă pentru utilizarea eficientă a resurselor; a atenţionat că ar fi dorit ca utilizarea în mai mare măsură a sistemului de management de mediu şi audit şi a Programului-pilot privind verificarea tehnologiilor de mediu să nu se constituie în activităţi formale şi în noi poveri administrative pentru IMM-uri; şi-a exprimat preocuparea pentru stabilirea Programului Orizont 2020 ca sursă de finanţare pentru cercetare şi inovare în multe măsuri la nivelul Uniunii şi a recomandat Comisiei să analizeze capacitatea acestui program de a răspunde solicitărilor; a salutat preocuparea Comisiei Europene pentru amprenta de mediu a produselor şi a măsurării performanţei de mediu; a atras atenţia că practicile de uzură fizică sau morală îl găsesc în mod particular vulnerabil pe consumatorul european defavorizat şi a îndemnat Comisia Europeană să manifeste o grijă deosebită pentru ocrotirea acestei categorii sociale; a menţionat că este important să se asigure un acces stabil şi eficient, din punctul de vedere al costurilor, la materiile prime secundare din economia circulară şi să fie disponibile măsuri de relaxare fiscală armonizate pe planul Uniunii pentru cei ce utilizează materii prime reciclate; a îndemnat Comisia Europeană să sprijine schimbul de experienţă în domeniul învăţământului între statele membre pentru a răspunde necesităţilor de cunoaştere, induse de stimularea economiei circulare; a reamintit că în participarea la economia circulară IMM-urile şi întreprinderile sociale întâmpină dificultăţi legate de accesul la finanţare, cât şi legate de alte aspecte, cum ar fi accesul dificil la instrumente financiare complexe şi birocraţia fiscală.

Opinia, aşa cum a fost adoptată în unanimitate de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 15 martie 2016, în prezenţa a 12 dintre cei 22 de membri, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

614, este vorba de COM...

Domnul Iane, intervenţie? Aveţi un minut, vă rog.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi foarte scurt.

Stimaţi colegi,

Toate COM-urile care au fost până acum, inclusiv acesta, se referă de fapt la o extrem de importantă chestiune în ceea ce priveşte dezvoltarea economiei în viitor.

În cazul de faţă, ne regăsim la economia circulară. Comisia Europeană, de curând, şi-a propus un pachet important în ceea ce priveşte economia circulară la nivelul Uniunii Europene, prin regândirea şi refacerea cadrului legislativ în ceea ce priveşte abordarea acestei chestiuni.

Dacă spre deosebire de economia verde, care are ca principii reducerea emisiilor în ceea ce priveşte producţia, economia circulară funcţionează ca natura, nimic nu se pierde, totul se transformă. Deşeurile nu mai sunt privite ca deşeuri şi ca, eu ştiu, ca alte materiale care pot fi depozitate sau reciclate, ci sunt privite ca materii prime. Aşa cum în natură nimic nu se pierde, în economia circulară, pe procesul de producţie, totul este gândit astfel încât să creeze un ciclu, un cerc perfect, încât tot ce intră să iasă şi tot ce iese să intre. Dacă vă aduceţi aminte, pe vremuri, când cei care eram pionieri aveam aşa-numita politică a pionierilor, cei trei R, în care recuperam, reciclam şi revalorificam, iată că, la 20-30 de ani de la această politică pe care noi o făceam când eram copii, Uniunea Europeană a ajuns la concluzia că numai astfel se poate realiza o economie sănătoasă, durabilă şi de viitor pentru oameni.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Fac precizarea că...

Da. Intervenţie? Vă rog. La acest proiect, vă rog.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Economia circulară poate fi considerată noul copil teribil al economiei mondiale, datorită potenţialului uriaş, încă neexploatat suficient al acestui sector.

În vederea sprijinirii statelor membre în reglementarea acestui domeniu, Comisia Europeană are în vedere un cadru complex de reglementare, prin adoptarea mai multor directive, începând cu cea privind produsele cu impact energetic, proiectarea ecologică, protecţia consumatorului, achiziţiile publice verzi, deşeurile şi altele.

Prezenta comunicare are rolul de a adopta, împreună cu planul de acţiune aferent, propuneri legislative revizuite referitoare la domenii privind deşeurile, care cuprind în special: obiectivele de reciclare pe termen lung, pentru deşeurile municipale şi deşeurile de ambalaje şi de reducere a stocării deşeurilor în depozite; dispoziţii menite să promoveze utilizarea într-o mai mare măsură a instrumentelor economice; cerinţele generale privind schemele de răspundere extinsă a producătorilor; simplificarea şi armonizarea definiţiilor şi a metodelor de calcul.

De asemenea, Comisia îşi va intensifica activitatea de colaborare cu statele membre pentru a îmbunătăţi gestionarea deşeurilor pe teren, inclusiv pentru a evita supracapacităţile în materie de tratare a deşeurilor reziduale.

Grupul parlamentar al PNL va vota în favoarea proiectului de hotărâre.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Korodi, vă rog, Grupul UDMR.

Domnul Korodi Attila:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Două sau trei considerente. Prin decizia de astăzi ne apropiem de foarte multe dezbateri care se vor întâmpla în zona guvernamentală şi parlamentară în România cu privire la economia circulară şi cu privire, până la urmă, la reutilizarea tuturor resurselor pe care, până la ora actuală, poate unii, poate alţii le credeam inutilizabile pentru economia reală.

Este o nouă paradigmă, o nouă situaţie. Ceea ce vreau să semnalez, stimate domnule preşedinte, este următorul lucru: pe lângă adoptarea unor acte normative, este necesară şi crearea unor mecanisme funcţionale, controlabile şi transparente în acest domeniu, pentru că lipsa transparenţei, convingerea că, până la urmă, zona, de exemplu, a deşeurilor, poate să fie un rai pentru profit, a creat foarte multe disfuncţionalităţi şi a ajuns România, la sfârşitul anului 2015, să aibă piaţa ambalajelor blocată. Sperăm să nu se întâmple şi pe alte pieţe.

Pe de altă parte, pentru economia circulară încă nu am deschis un domeniu, care este foarte important în România, acela al deşeurilor reutilizabile din construcţii, care afectează zona urbană a României.

Deci ceea ce vreau să vă spun este că e o nouă deschidere pentru dialog şi sper ca în anii următori să vedem un nou mecanism funcţional în România în acest domeniu.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenţii dacă sunt?

Da, doamna Andreea Paul, vă rog. A doua intervenţie de la Grupul PNL.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Neglijarea potenţialului economic al acestei zone, al industriilor verzi sau al aşa-numitei economii circulare a dus la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă în România. Noi avem acest potenţial de zeci de ani, dar am neglijat, în egală măsură, potenţialul economic al acestui sector.

Nu întâmplător suntem în situaţia dezastruoasă în care suntem în tot ceea ce înseamnă colectarea selectivă a deşeurilor şi reintroducerea lor în circuitul economic.

În anul 2012, am scris un proiect pentru a descrie acest potenţial fabulos pe care îl are economia circulară şi un pachet de măsuri necesare pentru a capitaliza aceste oportunităţi şi am pornit de la realitatea că legislaţia este deficitară atât în ceea ce priveşte colectarea selectivă, cât şi în ceea ce priveşte deşeurile provenind din ambalaje şi de la vehiculele scoase din uz.

Am propus un pachet de 10 măsuri. Vă rog foarte mult să le luaţi în calcul: 1. modificarea Legii nr.101/2006 privind salubritatea localităţilor şi clarificarea statutului juridic al deşeului; 2. reglementarea modului de operare a companiilor de salubritate prin negocierea de contracte în competiţie cu toţi colectorii autorizaţi; 3. aplicarea principiului european conform căruia poluatorul plăteşte; 4. schimbarea abordării producerii de deşeuri la consumatorul casnic, deoarece, în prezent, taxarea se face pe persoană, ceea ce face să lipsească interesul populaţiei pentru sortarea şi reciclarea deşeurilor; 5. creşterea progresivă a taxei de depozitare de la gropile de gunoi după o schemă pe termen lung, corelată cu nivelul creşterii ratelor de reciclare a materialelor, astfel încât cetăţenii să nu plătească tarife mai mari ale serviciilor de salubritate; 6. consolidarea în funcţie de control a Gărzii de Mediu, a Consiliului Concurenţei pentru evitarea practicilor de dumping din partea companiilor internaţionale; 7. utilizarea resurselor Fondului pentru mediu pentru dezvoltarea infrastructurii şi calităţii colectării separate; 8. introducerea cât mai urgentă a unui sistem informatic de trasabilitate a deşeurilor din momentul generării până la valorificare sau reciclare, respectiv eliminare, după caz; 9. redeschiderea industriilor locale, prin folosirea materiilor prime reciclate - vă dau un exemplu: ROMCARBON sau STIROM; 10 - şi ultima măsură: dezvoltarea unui hub de cercetare online al universităţilor, al companiilor, al fundaţiilor în domeniul economiei circulare şi apropierea lor de platforma Circular Economy 100 pentru creşterea capacităţii de know-how în România.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Iacoban. Vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi şi colege, vorbim de economia circulară.

Ce este economia circulară? O economie industrială, creată cu scopul de a fi restauratoare şi în care ciclul materialelor este ciclu biologic, atunci când procesele acţionează astfel încât componentele reintră în biosferă fără a avea efecte negative, şi ciclu tehnic, atunci când componentele sunt folosite foarte eficient şi nu intră în biosferă.

Această abordare circulară în economie este o arhitectură inspirată din sistemele vii, arhitectură care consideră că sistemele create de oameni ar trebui să funcţioneze ca şi organismele, procesând nutrienţi care ulterior pot fi folosiţi mai departe în ciclul biologic şi ciclul tehnic. De aici apare termenul de buclă închisă.

Care sunt principiile economiei circulare? Deşeul este materie primă, energia trebuie să vină din surse regenerabile şi gândirea este la nivel de sistem.

Privitor la proiectul de hotărâre pe care trebuie să-l adoptăm astăzi, în acest proiect de hotărâre se salută atenţia acordată potenţialului de reparare a produselor electrice şi electronice. Şi aici se aminteşte că telefoanele mobile au dobândit o valoare socială marcantă, context în care potenţialul de reparare pierde din relevanţă pentru economia circulară; dezmembrarea are un impact asupra mediului, sub aspectul utilizării de energie şi necesităţii transportului, şi se recomandă o analiză atentă, astfel încât să rezulte un bilanţ pozitiv din punct de vedere al mediului, la închiderea buclei; se susţine o combatere a abuzului cu privire la eticheta "ecologic" prin utilizarea acesteia în situaţii care mai degrabă induc în eroare.

Astfel, vă propunem votarea pozitivă a proiectului de hotărâre.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat - a fost retrimis la comisie, trei săptămâni.

Tot la comisie a fost retrimis Proiectul de Lege pentru completarea art.13 din Ordonanţa Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia, tot trei săptămâni, şi Proiectul de Lege pentru completarea art.51 alin.(3) din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice - la comisie, trei săptămâni.

15. Următorul, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.67/2015 privind prorogarea termenului prevăzut la art.III din Legea nr.91/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; procedură de urgenţă

Guvernul. Domnul secretar de stat Vulcănescu. Vă rog.

Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu (subsecretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin proiectul de act normativ, se propune prorogarea termenului prevăzut la art.III din Legea nr.91/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, respectiv posibilitatea acordată persoanelor juridice să desfăşoare şi activitate de distribuţie angro de medicamente, care-şi înceta aplicabilitatea la data de 1 ianuarie 2016.

Având în vedere aspectele menţionate, Guvernul susţine promovarea prezentului proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi al Comisiei pentru sănătate şi familie.

Să ne propuneţi şi timpul, domnule Ciprian Nica, că este procedură de urgenţă.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 23 februarie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Ca obiect de reglementare - prorogarea, până la data de 31 martie 2016, a termenului prevăzut la art.III din Legea nr.91/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr.25/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

La întocmirea prezentului raport, cele două comisii au avut în vedere avizul favorabil, cu observaţii şi propuneri, al Consiliului Legislativ, transmis prin adresa nr.1392.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru sănătate şi familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.67/2015 privind prorogarea termenului prevăzut la art.III din Legea nr.91/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu amendamentul admis redat în anexa care face parte integral din prezentul raport; face parte din categoria legilor ordinare.

Două minute, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Da. Supun votului dumneavoastră timpul propus de domnul vicepreşedinte Nica.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

107 voturi pentru

La dezbateri generale.

Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Naţional Liberal susţine adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentul admis.

Ţinând cont de măsurile care trebuie aplicate privind încheierea contractelor între furnizorii de medicamente şi casele de asigurări de sănătate, perioada necesară de timp pentru valorificarea stocurilor importante de medicamente, este nevoie de o prorogare a termenului, pentru a nu fi afectată furnizarea medicamentelor către populaţie.

Sigur, trebuie să avem în vedere din nou faptul că folosirea ordonanţelor de urgenţă trebuie să fie făcută în conformitate cu ceea ce înseamnă atât legea, cât şi modalitatea efectivă în care Parlamentul poate să răspundă la tot ceea ce înseamnă prevederea dintr-o ordonanţă de urgenţă.

Discutăm despre termenul de 31 martie, peste câteva zile se împlineşte acest termen. Deci, în principiu, Parlamentul nici nu ar mai avea multe de spus în privinţa acestei ordonanţe, având în vedere că a fost dată pe 30 decembrie, prorogând un termen care trebuia să se împlinească la 1 ianuarie.

Deci, încă o dată atenţionez, atenţionăm în legătură cu folosirea sau să nu se folosească la fiecare 60 de ore, aşa cum se face până acum, sau cum s-a făcut până acum, aceste ordonanţe de urgenţă, ci să se dezbată, în primul rând, aşa cum este normal, în Parlament, toate aceste măsuri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi au vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii, mergem la cele cinci amendamente.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

2 marginal articol unic, dacă sunt observaţii? Nu.

3 marginal nemodificat. Observaţii?

La 4 este un amendament al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

La 4 aveţi intervenţii? O observaţie. Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe, vicelider PNL.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dat fiind faptul că suntem în procedură de urgenţă şi nu este permisă sau nu sunt permise două intervenţii ale aceluiaşi grup parlamentar, folosesc procedura observaţiei pe textul propus pentru a ridica o problemă.

Prin Legea nr.91/2015 a Guvernului Ponta, s-a iniţiat o chestiune bună: să se separe partea de vânzarea cu amănuntul de partea de vânzare la populaţie. Şi s-a şi stabilit un termen - 1 ianuarie 2016, toţi agenţii economici persoane juridice să lămurească chestiunea asta. A existat un termen extrem de generos pentru cei care trebuiau să pună în practică această solicitare legală.

Vine Guvernul Cioloş şi spune: domnule, pardon, nu sunt capabili să îndeplinească această cerinţă, hai să o ducem până la 31 martie 2016. Şi vine în Parlament ordonanţa şi noi, onor Parlamentul României, prin cele două comisii, printr-un amendament la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, nu la Comisia pentru sănătate şi familie, zicem: nu, domnule, să o ducem până la 31 decembrie 2016.

După părerea mea, e o chestiune de neseriozitate legislativă. Un act normativ adoptat anul trecut, cu o prevedere extrem de clară, găseşte rezonanţă în Parlamentul României pentru a proroga termenul pentru a amâna punerea în practică a acestei chestiuni, până când, bănuiesc, şi la 31 decembrie, anticipez, cei care vor fi în Parlamentul viitor vor proroga iarăşi termene, termene, în aşa fel încât să nu se transpună în practică niciodată această prevedere legală.

Eu cred, domnule preşedinte, şi vă propun să rămână propunerea din textul ordonanţei de urgenţă, propunerea iniţială, 31 martie 2016.

Şi solicit Parlamentului României, vă solicit să supuneţi, domnule preşedinte, ca textul să rămână cel din textul de bază al ordonanţei de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Nu, eu voi fi obligat să supun la vot amendamentul celor două comisii - şi este amendament comun, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru sănătate şi familie, care prorogă până în 31 decembrie. Dacă acest amendament pică, rămâne textul iniţial, cu 31 martie. (Rumoare.)

Păi, eu nu am observaţii, că eu nu pot supune. Eu supun votului dumneavoastră amendamentul aşa cum este, în condiţiile în care... Păi, nu am cum observaţii, pentru că dumneavoastră puteaţi avea un amendament respins, dar nu aveţi amendament respins. Dumneavoastră nu susţineţi acest amendament. Bun.

Deci, cine este pentru amendamentul de la poziţia 4, al celor două comisii?

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

Deci, încă o dată vă spun: comisiile comune - juridică şi sănătate - prorogă până la 31 decembrie. Domnul Tinel este împotriva prorogării.

Deci, supun votului acest amendament.

Cine este pentru? Vă rog, secretarii, număraţi.

Votăm amendamentul. Fiţi atenţi! Dacă dumneavoastră vorbiţi? Cele două comisii propun acest amendament. Dacă nu sunteţi atenţi? Nu suntem la Braşov, domnule Ialomiţianu, aici!

Deci, acest amendament, cu prorogarea până la 31 decembrie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Da. 80 de voturi pentru, 36 de abţineri

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Deci, a fost acceptat amendamentul celor două comisii.

Şi poziţia 5, dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Rămâne la votul final.

16. Avem Proiectul de Lege privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor; PL-x 782/2015, caracter organic.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva? Nu doreşte.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi? Vă rog, domnule vicepreşedinte Ciprian Nica, prezentaţi raportul, raport comun de înlocuire.

Domnul Ioan Axente:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă înaintăm raportul comun de înlocuire asupra Proiectului de Lege privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, retrimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi - PL-x 782/2015 din 14 martie 2016. Menţionăm că prezentul raport înlocuieşte rapoartele comisiilor depuse anterior, 4C/7/852, şi 4C/11/1404 depus în data de 3 martie 2016.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privind sistemul propriu unic şi autonom de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, definind principiile fundamentale de organizare şi funcţionare ale sistemului.

Proiectul de lege este adoptat de Senat în şedinţa din 4 noiembrie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma finalizării dezbaterilor comisiilor, propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele prezentate în anexa din care face parte prezentul raport comun.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, intervine cineva? Nu vrea să intervină nimeni.

Avem 165 de amendamente admise.

Vă propun să mergem în calupuri de la 1 la 50, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 51 la 100, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 101 la 150, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 151 la 165, dacă sunt observaţii? Nu.

Anexa nr. 1, dacă sunt observaţii? Nu.

Anexa nr. 2? Nu.

Rămâne la votul final.

Este Comuna Traian Vuia. OK.

La ora 11,00, doamna Laura Boldrini, preşedintele Camerei Deputaţilor din Republica Italiană, ni se va adresa nouă.

17. Până atunci, mai avem un proiect. Este vorba de Propunerea legislativă privind schimbarea reşedinţei comunei Traian Vuia.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Suspendăm 5 minute.

La ora 11,00, repet, preşedinta Camerei Deputaţilor va susţine o alocuţiune.

După pauză

În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog frumos să vă invitaţi colegii în sală, pentru a începe această şedinţă.

L-am rugat pe domnul vicepreşedinte Vlase să aibă onoarea să o aducă pe doamna preşedinte Laura Boldrini în plenul Camerei Deputaţilor, pentru a-şi transmite mesajul.

Doamnelor şi domnilor, Preşedinta Camerei Deputaţilor din Italia, doamna Laura Boldrini. (Aplauze.)

Prego!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Distinşi reprezentanţi ai corpului diplomatic,

Stimaţi invitaţi,

Continuăm lucrările de astăzi cu şedinţa consacrată vizitei în România a Excelenţei Sale, doamna Laura Boldrini, preşedintele Camerei Deputaţilor din Parlamentul Italian.

Excelenţele Voastre, avem astăzi privilegiul şi deosebita bucurie de a primi în vizită oficială, aşa cum spuneam, preşedintele Camerei Deputaţilor a Republicii Italiene.

Marcăm astăzi un moment cu semnificaţie deosebită pentru dialogul dintre forurile noastre legislative, dar şi parcursul legăturilor profunde dintre ţările şi popoarele noastre.

Este bine cunoscută tradiţia excelentelor relaţii bilaterale dintre România şi Republica Italiană care se desfăşoară, bineînţeles, sub semnul unui parteneriat strategic consolidat.

Ne mândrim cu faptul că, pe lângă strânsele legături din domeniul politic, economic, cultural şi interuman, Italia este unul dintre partenerii noştri cei mai apropiaţi în cadrul Uniunii Europene.

Plecând de la această bază solidă, ne dorim ca diplomaţia parlamentară să capete o rezonanţă cât mai puternică în susţinerea unor proiecte concrete, de impact şi cu vizibilitate pentru valorificarea vastului potenţial existent în ceea ce priveşte promovarea intereselor noastre comune la nivel bilateral şi european.

Doamnelor şi domnilor,

Distinsul nostru oaspete, doamna preşedinte Laura Boldrini, are o experienţă bogată, câştigată în cadrul instituţiilor internaţionale.

După activitatea de debut în cadrul Agenţiei pentru Alimente şi Agricultură a Naţiunilor Unite, a fost purtătorul de cuvânt al Italiei în Programul Alimentar Mondial, iar, ulterior, purtător de cuvânt pentru Europa Meridională, pe lângă Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite, concentrându-se pe fluxul emigraţiei din Mediterana.

De asemenea, a efectuat mai multe misiuni în zona de conflict, printre care se numără fosta Iugoslavie, Afganistan, Pakistan, Irak, Sudan, Caucaz, Angola şi Rwanda.

Această carieră impresionantă este continuată de la tribuna parlamentară, de unde, în prezent, promovează valorile vieţii democratice, care sunt, de fapt, valorile noastre europene.

Domnia Sa a fost aleasă deputat în 2013; în martie, acelaşi an, a fost aleasă preşedintele Camerei Deputaţilor a Republicii Italia.

Stimaţi invitaţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este o onoare pentru noi să audiem o persoană de rangul domniei sale. Numeroasele provocări existente la nivel european şi global, precum şi fluxurile migratorii, terorismul sau schimbările climatice necesită răspunsuri optime şi cuprinzătoare. În acest context, vom primi, cu deosebit interes, reflecţiile domniei sale asupra perspectivelor pe care le are Europa, având convingerea că o integrare europeană mai puternică este singura cale de urmat.

Doamna preşedinte, aveţi cuvântul.

Sua Eccellenza, prego. (Aplauze.)

Doamna Laura Boldrini - preşedintele Camerei Deputaţilor din Republica Italiană:

Stimate domnule preşedinte Zgonea,

Stimaţi domni deputaţi,

Reprezentanţi ai Corpului diplomatic,

Aş fi vrut să încep altfel discursul meu, dar nu pot decât să exprim deziluzia mea pentru tot ceea ce se întâmplă în acest moment la Bruxelles. Ne confruntăm cu o situaţie teribilă. Au avut loc mai multe atentate, încă nu este clar câte persoane au fost ucise, dar este clar că ne confruntăm cu o ameninţare globală, cu o ameninţare care are nevoie de un răspuns unitar şi de un răspuns care să fie puternic şi capabil să eradicheze acest terifiant rău al terorismului.

Domnule preşedinte Zgonea,

Este o onoare pentru mine să mă aflu astăzi aici şi vă mulţumesc, dragi colegi, pentru invitaţia dumneavoastră, pentru invitaţia de a fi prezentă aici şi de a mă adresa dumneavoastră la acest sediu prestigios. Acest lucru conferă putere legăturilor noastre, legăturilor care unesc ţările noastre. Italia şi România împărtăşesc, după cum ştim, rădăcini comune străvechi şi secole de schimburi culturale şi de schimburi economice.

Suntem două state unitare tinere, născute la diferenţe de câţiva ani. Statele noastre au trăit amândouă exodul a milioane şi milioane de cetăţeni care au emigrat în căutarea unei vieţi mai bune. Ambele noastre ţări sunt astăzi membri convinşi ai Uniunii Europene şi ai Alianţei Nord-Atlantice şi ambele ţări se confruntă şi duc bătălii comune şi la nivel intern: lupta împotriva corupţiei, eforturile de a pune capăt discriminărilor împotriva minorităţilor, implicarea celor care dăunează mediului, deci protejarea mediului din partea noastră şi o agricultură sustenabilă.

Astăzi, ţara mea, Italia, găzduieşte cea mai mare comunitate română din străinătate, peste 1100000 de bărbaţi, femei şi copii, bărbaţi, femei şi copii care contribuie la creşterea noastră, susţin şi uneori - trebuie să vă spun - înlocuiesc serviciile sociale prin felul în care îngrijesc şi studiază în şcolile noastre la toate nivelurile, de la şcoala gimnazială la universitate. Cam un rezident străin din patru, în Italia, este un cetăţean sau o cetăţeană din România. Sute de mii de persoane care au ştiut să depăşească neîncrederea, prejudiciile şi stereotipurile iniţiale, parcurgând un traseu individual şi colectiv care se reflectă astăzi într-o prezenţă importantă în toate -, şi ţin să subliniez - în toate sectoarele economiei. Sute de mii de persoane care, prin eforturile lor, nu numai îşi ajută propriile familii, ci contribuie la economia românească. Sute de mii de persoane, din care foarte multe femei - permiteţi-mi să reamintesc -, foarte multe femei, sunt aproape 60% din total, care, deseori, şi-au părăsit copiii aici, lăsându-i în România, pentru a avea grijă de copiii noştri sau pentru a le oferi un viitor mai bun copiilor lor, şi o fac cu un simţ al abnegaţiei şi al sacrificiului foarte mare.

Permiteţi-mi, domnule preşedinte Zgonea, ca, în acest prestigios sediu, să mulţumesc tuturor celor care trăiesc în ţara mea pentru sacrificiile pe care le fac, dar şi pentru contribuţia importantă pe care o aduc Italiei. Prin intermediul dumneavoastră, domnule preşedinte, doresc să trimit acestei comunităţi mulţumirile mele cele mai sincere. Sute de mii de persoane care, totuşi, păstrează un raport foarte puternic cu ţara de origine, şi asta am observat-o şi la ultimele alegeri prezidenţiale, în 2014, când, în faţa consulatelor şi la alte sedii electorale, românii aveau şiruri lungi la care se aşezau ca să voteze. Aceasta înseamnă atenţia pe care dânşii o acordă ţării lor.

Este o relaţie, aceea dintre România şi Italia, la care contribuie şi concetăţenii mei, prezenţi aici, la Bucureşti, şi în multe alte zone ale ţării, concetăţeni italieni, care sunt activi, care lucrează în peste 40000 de societăţi mici, medii şi mari şi care au ales să producă aici. Cred că această investiţie este cu atât mai profitabilă cu cât reuşeşte să contribuie la o dezvoltare sustenabilă a acestei ţări atât în plan social, cât şi în cel al mediului.

Există şi alţi italieni care se află în această ţară şi care se ocupă, în schimb, prin diferite proiecte, care lucrează la asociaţii şi se ocupă de categoriile cele mai slabe ale populaţiei.

Italia, dragi colegi şi dragi colege, a fost alături de România în drumul său de apropiere de Uniunea Europeană.

Uitaţi-vă la mine, că o spun cu o anumită mândrie, pentru că predecesorii mei, preşedinţi ai Camerei Deputaţilor, au decis, cu mult înainte de 2007, să încheie un acord bilateral pentru a facilita colaborarea şi schimburile dintre adunările noastre, asta şi în optica de a susţine instituţiile române. Un protocol căruia, astăzi, domnule preşedinte, cred că trebuie să-i dăm o altă substanţă şi trebuie să-l reînnoim.

În 2012, după cum se ştie, am fost printre primele ţări care au eliminat restricţiile temporare impuse mobilităţii lucrătorilor români. Şi astăzi, Italia reafirmă faptul că România a îndeplinit criteriile prevăzute şi ar trebui să facă parte din spaţiul Schengen. Noi susţinem această poziţie şi eu, astăzi, o reafirm.

Libera circulaţie este unul din principiile fondatoare ale Uniunii Europene şi este de neconceput că ar putea exista categorii diferite de cetăţeni europeni, şi anume că cetăţenii europeni nu sunt la fel, că există cei care pot călători liber şi cei care, făcând-o, în schimb, încă se întâlnesc cu obstacole suplimentare, de aceea sunt convinsă că acest acord, acordul care a fost încheiat între Uniunea Europeană şi Regatul Unit al Marii Britanii, este unul care subminează egalitatea dintre lucrătorii unei anumite ţări şi cei ai unui alt stat al Uniunii. În schimb, egalitatea între lucrători - a tuturor cetăţenilor europeni - deci a lucrătorilor... cetăţenilor este, practic, un punct de plecare al Uniunii Europene, un punct de plecare al pieţei interne, de la care s-a făcut o derogare o singură dată, şi dumneavoastră ştiţi foarte bine că cei care au plătit preţul au fost chiar cetăţenii români şi cei bulgari.

Pe mine mă preocupă faptul că astăzi acest principiu este din nou pus în discuţie prin Acordul cu Marea Britanie.

Peste mai puţin de un an se vor sărbători zece ani de la intrarea României în Uniunea Europeană.

Au fost, dragi colegi, zece ani importanţi, foarte importanţi pentru ţările noastre, ani ai creşterii şi ai speranţei, aici, în România, ani ai unei lungi crize economice în Italia, ani importanţi şi pentru continentul nostru, care s-a confruntat cu o succesiune de provocări globale, provocări care par să nu găsească un răspuns adecvat şi riscă să tulbure întregul proiect european.

Criza economică prelungită în multe ţări, schimbarea climatică, ale cărei efecte se resimt în mod tot mai pregnant, terorismul de sorginte jihadistă care a lovit în mod repetat inima Europei şi, nu în ultimul rând, conflictele şi instabilitatea crescândă la graniţele noastre, în Siria, în Libia, în Ucraina şi asta numai pentru a cita unele din marile provocări cu care ne confruntăm.

Aş dori să mă opresc asupra conflictelor, conflicte care sunt apropiate şi îndepărtate de noi, după cum am spus, conflicte, persecuţii, care se află la baza mutării a cel puţin unui număr de 60 de milioane de persoane în lume. Sunt 60 de milioane de persoane, număr egal cu cel al cetăţenilor ţării mele. 60 de milioane de persoane în mişcare. Un fluviu de bărbaţi, de femei, de copii care ar vrea să rămână acasă la ei, dar care nu au privilegiul de a o putea face, şi din care, o mică parte, mai puţin de 2% a venit în Europa. Imaginaţi-vă! Mai puţin de 2% a venit în Europa, iar Europa nu reuşeşte să găsească o soluţie comună în interiorul său.

Uniunea noastră pare astăzi incapabilă să dea un răspuns în faţa acestei crize, un răspuns coerent, în concordanţă cu valorile sale. Nu este suficient să dăm un răspuns, răspunsul trebuie să fie coerent, în concordanţă cu valorile sale. O criză care nu ar trebui să fie atât de mare, nu ar trebui să fie o criză!

Ar trebui să fie posibil să gestionăm 1 milion de refugiaţi împărţiţi la 28 de ţări membre, cu o populaţie totală de 500 de milioane de locuitori.

Cum ar trebui să definim atunci situaţia din Liban, unde un locuitor din patru a devenit refugiat, sau situaţia din Turcia, unde se află circa 3 milioane de refugiaţi, 3 milioane într-o singură ţară. Europa a intrat în criză pentru că anul trecut a primit 1 milion de refugiaţi care ar trebui împărţiţi la 28 de ţări. Şi atunci, vedeţi, dragi colegi, vă spun un lucru: identitatea noastră, identitatea europeană nu este ameninţată de refugiaţi. Identitatea noastră este ameninţată de cei care ne distrug valorile, printre care se remarcă dreptul la azil, care este un drept vechi ca şi umanitatea.

Este greu să vorbeşti despre un drept la azil înainte de Hristos, iar noi, pentru prima dată, astăzi, blocăm acest drept, îl punem în discuţie şi îl delocalizăm, îl externalizăm.

Şi atunci, dragi colegi, spun că Europa, vedeţi dumneavoastră, dacă vrea să continue să fie călăuza morală a lumii, ori îşi respectă propriile valori, ori, pur şi simplu, nu este această călăuză, pentru că acesta este patrimoniul său cel mai important.

Din ţările noastre au plecat milioane de persoane, subliniez acest lucru. Noi avem 1 milion de italieni în lume. Au plecat în condiţii de sărăcie extremă. S-au dus să muncească, au fost trataţi ca nişte animale. S-au integrat în ţările respective, şi-au găsit calea, iar astăzi, mulţi dintre ei fac parte din clasele conducătoare ale ţărilor respective.

Cred că istoria noastră comună ar trebui să ne împingă astăzi să acţionăm împreună, împreună, repet, pentru a împiedica Europa să întoarcă spatele celor care au nevoie, pierzând credibilitate şi pierzând această capacitate de a gestiona.

Efortul nostru trebuie să meargă mai departe. Nu e suficient. Trebuie să-şi propună obiectivul de a face Europa mai puternică. Noi toţi, dragi colegi, trebuie să ne facem rolul nostru. Noi toţi trebuie să ne îndeplinim rolul să facem Europa mai puternică, pentru că, dacă Europa este mai puternică, noi toţi suntem mai puternici, pentru că Europa este casa noastră comună. Dacă slăbeşte Europa, slăbim şi noi, slăbeşte şi puterea cetăţenilor noştri.

Şi de aceea, cu opt luni în urmă, când, văzând acea criză a datoriei Greciei, a apărut la orizont soluţia de expulzare a Greciei din zona euro, şi atunci când în Marea Mediterană continuau să moară sute, mii de persoane - anul trecut au murit 3500, cu un an înainte 3200, cu încă un an mai înainte 3200, acesta este un război - şi în tot acest timp, când se întâmplau toate acestea, Europa nu şi-a dat seama ce se întâmplă, şi atunci eu am decis să fac ceva, să iau o iniţiativă. Nu puteam să stau şi să mă uit, în timp ce totul părea că ia o cale greşită.

Şi atunci, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor italiene am gândit că trebuie să-mi implic colegii, omologii şi am început să-l sun pe preşedintele Camerei Deputaţilor de la Luxemburg, pentru că el, atunci, se afla la preşedinţia Consiliului European, l-am sunat şi pe colegul francez de la Adunarea parlamentară franceză şi i-am întrebat dacă vor să facă o iniţiativă comună cu mine, dacă vor să se alăture unei Carte a principiilor de apărare a Europei. Mi-au spus că nu puteam să fac asta fără Germania şi nu credeam că va fi un telefon, un apel uşor, şi totuşi, colegul meu, Norbert, a înţeles foarte bine sensul acestei iniţiative. Şi astfel, pe 14 septembrie, la Roma, am semnat această declaraţie, o declaraţie care spune, în opinia mea, ceva foarte important.

"Noi, preşedinţii Parlamentelor, vrem o Europă mai unită, şi nu una dezbinată.

Noi, preşedinţii Parlamentelor, suntem dispuşi să împărtăşim suveranitatea.

Noi, preşedinţii Parlamentelor, nu vrem să mai existe măsuri economice fără a evalua impactul social al acelor măsuri.

Noi vrem să facem în aşa fel încât să se continue către o Uniune federală a statelor."

Acesta este textul pe care, acum câteva minute, şi domnul preşedinte Zgonea l-a semnat şi sunt foarte bucuroasă că a făcut-o şi că a făcut-o cu convingere. Avem 12 semnături pe acest document.

Şi atunci, îmi face plăcere, dragi colegi şi dragi colege, să vă informez asupra unei iniţiative pe care am vrut să o am la Roma, la Camera Deputaţilor. Am vrut să mă consult cu cetăţenii - da, cu cetăţenii - şi este prima oară când Camera Deputaţilor le cere cetăţenilor să se exprime asupra unui document interparlamentar, pentru că declaraţia noastră a fost postată online şi am adresat şapte întrebări cetăţenilor, care să ne spună: Ce Europă vreţi? Ce aşteptaţi de la Europa? Pentru că cetăţenii trebuie să fie ascultaţi în această perioadă în care în multe ţări europene, practic, există o antipolitică, există un populism şi este important ca cetăţenii noştri să fie parte integrantă din procesele decizionale. Iar rezultatele acestei consultări vor fi făcute publice.

Şi atunci, cred că de o Europă mai puternică este nevoie în ambele ţări, aici, la graniţele estice ale Europei, ca şi în Italia, unde insulele noastre sunt foarte aproape de ţările nord-africane. Ţările noastre cred cu putere în forţa de atragere a Europei şi în capacităţile sale stabilizatoare. Avem nevoie de o Europă care să nu atenueze propriile valori care au alcătuit-o, o Europă care să nu schimbe - aşa cum spuneam anterior - aceste valori, o Europă care să ofere răspunsuri propriilor cetăţeni, răspunsuri concrete cu un minim câştig de demnitate.

Imaginaţi-vă cum s-ar schimba percepţia cetăţenilor dacă Europa ar fi cea care ar da un minim câştig de demnitate tuturor celor care nu au mijloacele necesare. Europa ar fi percepută ca o instituţie care face diferenţa, ca o instituţie care conferă un anumit sens Europei ca patrie a drepturilor omului.

Aşadar, cred că persoanele vor înţelege astfel valoarea adăugată a Europei şi, deci, ar înţelege şi faptul că soluţiile uşoare şi soluţiile care sunt propuse de cei care vor să dezintegreze Europa nu pot fi realizabile. Şi noi ar trebui să facem în aşa fel încât tinerii noştri să revină, să viseze, ca şi generaţia noastră. Eu am crescut cu acest far al Europei. Europa era obiectivul. Toţi eram proeuropeni în Italia. Astăzi, Italia se află printre ţările care crede cel mai puţin în Europa. Ce s-a întâmplat între timp? De ce de nu mai funcţionează? Aceasta este problema. Noi trebuie să revenim la origini, să facem în aşa fel încât acest proiect să continue să fie atractiv pentru tinerii noştri.

Şi atunci, dragi colegi, încheind, aş dori să citez Manifestul de la Ventotene, documentul pe care poate unii dintre dumneavoastră îl cunoaşteţi, din care se inspiră federalismul european. Manifestul de la Ventotene a fost scris în 1941 de un grup de antifascişti care au fost deportaţi pe această insuliţă. Printre ei se afla şi Altiero Spinelli. Manifestul din 1941 vorbea despre statele unite ale Europei, în timp ce în Europa statele europene erau în război. Şi, totuşi, dragi colegi, acest proiect nu a fost caracterizat drept o utopie de nerealizat, drept un vis sau ceva ce nu va putea fi realizat. Acel proiect s-a concretizat şi proiectul acela continuă să fie obiectivul nostru, al tuturor care credem în Europa.

Peste câteva luni, pe această insulă de la Ventotene, în august, unde se află şi mormântul lui Altiero Spinelli, pe această insulă, tinerii federalişti europeni din întreaga Europă şi preşedinţii Parlamentului se vor regăsi la Ventotene în numele acelui mare proiect federalist european.

Şi atunci, manifestul se încheie cu această frază, care sper să fie de bun augur pentru noi toţi: "Drumul de parcurs nu este uşor şi nici sigur, dar el trebuie parcurs şi va fi."

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă preşedinte,

A fost un privilegiu să vă ascultăm.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Continuarea şi aprofundarea realizărilor atinse pe parcursul procesului de integrare europeană, precum şi apărarea valorilor şi principiilor care ne unesc reprezintă prioritatea noastră comună.

Obiectivul nostru este o Uniune mai puternică, mai competitivă.

Avem nevoie de soluţii incluzive, convenite în comun, de mai multă solidaritate şi cooperare pentru a face faţă provocărilor interne şi externe. Considerăm că, în acest sens, rolul parlamentelor este esenţial.

Vă asigurăm, doamnă preşedinte, de dorinţa noastră fermă de a folosi diplomaţia parlamentară pentru extinderea cooperării româno-italiene şi pentru consolidarea proiectului european, a procesului de integrare ca răspuns la provocările cu care Uniunea noastră europeană se confruntă.

Vreau să mulţumesc delegaţiei italiene şi doamnei preşedinte pentru prezenţa de astăzi din plenul Camerei Deputaţilor şi am speranţa că rezultatele acestei vizite vor avea ecouri directe asupra legăturilor dintre cele două state, dintre cele două ţări, dar şi la nivel european.

Sua Eccellenza, vi grazie molto. (Aplauze.)

Doamnelor şi domnilor,

Daţi-mi voie să îmi exprim, în numele dumneavoastră, un punct de vedere cu privire la veştile triste pe care le-am aflat de la Bruxelles, capitala noastră europeană, şi, încă o dată, suntem puşi în faţa consecinţelor unor astfel de acte teroriste, să condamnăm cu fermitate, ca cetăţeni europeni, atacurile soldate cu pierderi de vieţi omeneşti.

Suntem alături, în numele cetăţenilor români, de autorităţile şi cetăţenii belgieni.

Îmi exprim, alături de dumneavoastră, solidaritatea cu familiile afectate de această grea încercare.

O să-l rog pe domnul vicepreşedinte Iordache să preia conducerea lucrărilor.

La ora 12,00 ne vedem în şedinţa de plen reunit.

Vă mulţumesc foarte mult.

După pauză

În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Stimaţi colegi,

Continuăm până la ora 12,00, când începe plenul comun.

18. Suntem la Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore, Pl-x 641/2013.

Dacă din partea iniţiatorilor intervine cineva? Nu.

Vă dau eu raportul.

Domnule preşedinte, Victor Paul Dobre, vă rog să prezentaţi raportul.

Are caracter ordinar, şapte amendamente admise, şase amendamente respinse.

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei, comisia a fost sesizată prin adresa Pl-x 641 din 16 decembrie 2013 cu dezbaterea pe fond în procedură obişnuită a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de patru ore.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizele negative ale Comisiilor pentru învăţământ şi juridică, avizul favorabil, cu amendamente admise, al Comisiei pentru buget şi finanţe.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 10 decembrie 2013, în calitate de primă Cameră.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2002.

Prin această intervenţie legislativă se doreşte optimizarea performanţelor înregistrate de autorităţile care administrează activitatea de distribuţie a laptelui, produselor lactate şi de panificaţie în ceea ce priveşte siguranţa alimentaţiei copiilor prin asigurarea calităţii optime a produselor distribuite în şcoli.

Scopul proiectului de act normativ îl constituie reglementarea unitară a cadrului legal şi instituţional, prin organizarea şi funcţionarea serviciului de distribuire, în vederea asigurării stării de sănătate a beneficiarilor, precum şi pentru eficientizarea utilizării banului public prin reducerea costurilor de transport.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative pentru modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă, cu amendamentele admise şi amendamentele respinse prezentate în Anexa nr.1 şi Anexa nr.2 la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementărilor, propunerea legislativă face pare din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă sunt? Nu sunt. Vă rog să-mi prezentaţi, să-mi daţi raportul, domnule Dobre.

La dezbaterea raportului sunt 7 amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Articolul unic. Nu.

La articolul 3 marginal, după articolul 1 se introduce un alineat (2³). Dacă sunt observaţii? Nu.

Articolul 4 marginal.

5, 6, 7 marginal, articolul II. Nu.

Rămâne la votul final.

Aveţi pe procedură, domnule Daea? Nu. Mulţumesc. Ştiu, dar nu v-au văzut colegii mei, staţi mai în faţă puţin.

19. Următorul, Proiectul de Lege privind achiziţiile publice verzi, PL-x 463/2015, caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Doamna Carmen Moldovan, preşedinta Comisiei pentru mediu, raport comun, mediu şi juridic.

Doamna Ileana Carmen Moldovan:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru mediu au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de lege mai sus amintit.

Specific faptul că suntem Cameră decizională, Senatul a adoptat acest proiect de lege în şedinţa din 10 iunie 2015. Proiectul pe care îl supuneţi astăzi dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal de desfăşurare a achiziţiilor publice verzi.

Scopul iniţiativei îl constituie promovarea protecţiei mediului şi a dezvoltării durabile, promovarea consumului şi producţiei durabile, precum şi a eficienţei utilizării resurselor, încurajarea dezvoltării şi aplicării tehnologiilor curate şi prietenoase cu mediul, dezvoltarea pieţei interne a produselor, serviciilor, lucrărilor şi tehnologiilor verzi.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică de disciplină şi imunităţi şi cea pentru industrii au avizat favorabil proiectul de lege mai sus menţionat.

În urma acestor dezbateri, membrii comisiei au trimis spre dezbatere şi adoptare plenului raportul comun suplimentar de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise prezentate, în anexă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnule Korodi, vă rog.

Domnul Korodi Attila:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca şi iniţiator, aş dori să mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în formularea acestui act normativ, după aceea în dezbaterile care au precedat dezbaterea noastră de astăzi, în comisii.

Este un act normativ care se leagă printr-o coincidenţă, chiar astăzi am discutat, de economia circulară. Este un act normativ care, în sfârşit, dă instrumente clare autorităţilor publice ca în momentul în care fac achiziţii publice, tot ce înseamnă criterii de eligibilitate pentru produse care susţin dezvoltarea durabilă a ţării noastre să fie introduse în achiziţii publice.

În al doilea rând, acest act normativ deschide posibilitatea ca în viitor, încet-încet, să avem an de an creşteri de procente de achiziţii publice verzi din totalul achiziţiilor publice. De ce este acest lucru atât de important? Pentru că, în momentul în care vorbim de achiziţii publice, vorbim de cumpărarea de servicii şi produse care sunt în funcţiune, şi sunt pentru a satisface cererea publică, în infrastructură, în funcţionarea instituţiilor publice, în servicii publice către cetăţeni. Toate acestea înseamnă un consum mare iniţial de resurse financiare, dar după aceea, resurse financiare pentru a menţine aceste servicii, aceste bunuri, această infrastructură în funcţiune.

Toate produsele care sunt eco etichetate, care utilizează energie într-un mod eficient, care includ în producţia lor elemente din deşeuri reciclabile şi aşa mai departe, susţin pe termen lung tot ceea ce s-a discutat astăzi şi la punctul de pe ordinea de zi legat de economia circulară. România nu va avea nicio şansă ca în domeniul deşeurilor, energiei, construcţiilor, a utilizării resurselor primare să facă paşi dacă nu creează proceduri de achiziţii publice care susţin tot ce înseamnă produse, servicii eco etichetate.

Mulţumesc tuturor celor care susţin acest proiect de lege. Este un pas important şi este un pas care, din păcate, a trebuit să ajungă la nivelul, să fie aprobat la nivelul Parlamentului, pentru că în Guvernul României nu s-au găsit suficiente resurse ca toate ministerele să cadă de acord. Este un principiu elementar care pe termen lung ajută ţara noastră.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc. Alte intervenţii, dacă sunt.

Doamna Varga. Întâi reprezentanţii partidelor.

Doamna Lucia Varga, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, doamnă.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal va vota Legea achiziţiilor publice verzi. Acesta act normativ, vă spun în calitate de iniţiator, este un exemplu de bună practică, de iniţiere şi susţinere în Parlament a unui act normativ. Am lucrat la acest act normativ împreună cu colegi din toate grupurile parlamentare, am lucrat împreună cu societatea civilă şi vreau să le mulţumesc public celor de la Ecopolis, de la Centrul pentru politici de mediu şi de la Fundaţia "Terra Mileniul III", care au fost alături de noi şi cu care am lucrat acest act normativ.

Desigur, pe baza acestor criterii de mediu autorităţile publice vor putea cumpăra de acum înainte servicii de electricitate, servicii de transport, echipamente de birou IT.

De asemenea, vor putea cumpăra alte bunuri şi servicii care vor contribui la reducerea, până la urmă, impactului asupra mediului.

Prin acest act normativ se promovează protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă, se promovează consumul şi producţia durabilă, precum şi eficienţa utilizării resurselor, se încurajează dezvoltarea şi aplicarea de tehnologii curate şi prietenoase mediului.

Acest proiect, totodată, responsabilizează autoritatea centrală pentru protecţia mediului să elaboreze o politică publică naţională în domeniul achiziţiilor publice verzi, precum şi să elaboreze un plan naţional de achiziţii publice verzi care stabilesc ţinte multianuale cu caracter obligatoriu pentru achiziţiile publice verzi.

Noi, România, ne-am asumat în faţa Uniunii Europene, în faţa Comisiei Europene să sprijinim achiziţiile publice verzi, însă suntem printre ultimele state în care nu există o strategie în acest sens.

Prin aprobarea acestei legi, vom crea cadrul legal necesar pentru a avea în România achiziţii publice verzi, deci pentru a avea o politică care, în final, să ducă la o dezvoltare durabilă.

Vă mulţumesc tuturor celor cu care am colaborat şi sper că vom vota cât mai mulţi acest act normativ.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, domnul Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Vreau să-i felicit pe iniţiatori. Este un proiect foarte bun pentru România. Vreau să o felicit pe Carmen Moldovan, vreau să o felicit pe Rovana Plumb, pe doamna Lucia Varga şi pe domnul Korodi Attila.

Este un mare pas înainte. Mă bucur că acest proiect a fost convenit transpartinic, că s-a lucrat împreună. Este o dovadă că se pot face paşi importanţi pentru ţara noastră lucrând împreună, pe baza unor principii şi unor valori necesare pentru dezvoltarea societăţii noastre.

Sunt încântat că a primit avize favorabile şi sper ca votul nostru de astăzi să consfinţească realmente un pas foarte frumos făcut înainte, în comun, de către toate formaţiunile politice, în măsura în care votul va fi favorabil.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da şi eu vă mulţumesc.

Mergem la raport. Sunt 27 de amendamente admise.

De la 1 la 10, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 11 la 20, dacă sunt observaţii? Nu.

De la 21 la 27, dacă sunt observaţii? Nu. Rămâne la votul final.

20. Şi, ultimul este Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.83/2015 pentru completarea Legii nr.223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România - PL-x 841/2015.

Dacă din partea iniţiatorilor...

Domnule Rădulescu, vă rog.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De la înfiinţarea în 1999 şi până la momentul de faţă, Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă a pregătit şi are în pregătire piloţi de linie pentru companii de aviaţie naţionale şi internaţionale, piloţi de elicoptere, inclusiv SMURD, MAI, piloţi militari ai Ministerului Apărării Naţionale, însoţitori de bord, controlori de trafic aerian şi mecanici de avion, inclusiv pentru ţări ca Albania şi Moldova.

După cum se observă, în general acoperă întreg spectrul de pregătire aeronautică civilă, iniţială şi recurentă. Piloţii instructori ai şcolii au aceleaşi licenţe şi calificări de zbor ca şi piloţii de la orice companie aeriană şi un număr de ore de zbor între 10 mii şi 15 mii, cu peste 25 de mii de aterizări. Peste 80 la sută dintre piloţii care activează în prezent la compania TAROM sunt calificaţi atât teoretic, cât şi practic, la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă.

Până în 2010 veniturile personalului navigant, piloţi cu calificare de instructori de zbor, au fost similare piloţilor comandanţi de la Compania TAROM. Ele au scăzut drastic cu 75 la sută începând cu tăierile salariale, conform Legii nr.118/2010, dar şi ca urmare a încadrării personalului în anul 2012 într-o grilă de salarizare inferioară pregătirii şi aşa au rămas până în prezent.

Astfel, veniturile instructorilor de zbor sunt mai mici decât veniturile personalului TAROM. Prin urmare, şi cuantumul pensiei unui instructor este afectat semnificativ şi în mod nedrept.

Legea nr.83/2015 pentru completarea Legii nr.223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România s-a dorit a fi reparatorie faţă de tăierile de pensii din 2010. Cu toate acestea, se poate ajunge la situaţia în care pensia aflată în plată în prezent să fie mai mare decât pensia calculată conform Legii nr.83/2015.

Pentru respectarea principiilor unui stat de drept şi a importanţei unei categorii socio-profesionale cu un statut special, propunem: pentru piloţii instructori de avioane din cadrul Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă cuantumul pensiei de serviciu se va calcula sau recalcula, luându-se ca bază de calcul 80 la sută din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni, anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, în baza prezentei legi, corespunzător ultimei funcţii la bord deţinute de personalul navigant din cadrul societăţii comerciale - Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM. Această propunere a fost materializată printr-o iniţiativă parlamentară iniţiată de mine, împreună cu mai mulţi colegi deputaţi, peste 40 de deputaţi de la mai multe partide parlamentare.

Iniţiativa a fost adoptată de Senat, ca prima Cameră sesizată, iar în urma analizei în comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor a primit un raport de adoptare, acum aflându-se în faţa dumneavoastră pentru votul final.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog, domnule Solomon, preşedintele Comisiei pentru muncă; raport comun Comisia pentru muncă şi Comisia pentru transporturi.

Vă rog, domnule preşedinte, prezentaţi raportul.

Domnul Adrian Solomon:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, introducându-se şi categoria "piloţilor instructori avioane de la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă" ca beneficiari ai drepturilor acordate prin lege celorlalte categorii de personal aeronautic civil navigant.

La lucrările Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au fost prezenţi 21 de deputaţi. La Comisia pentru muncă şi protecţie socială 24 de deputaţi.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul a fost adoptat de Senat în şedinţa din 18 noiembrie 2015. Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea de voturi şi două abţineri, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.83/2015 pentru completarea Legii nr.223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale, domnule Iane, vă rog.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Stimaţi colegi,

Este un proiect care vine că completeze o iniţiativă pe care am depus-o împreună cu alţi colegi în 2014 şi materializată prin Legea nr.83/2015. Nu ştiu, atunci, cum, din ce motive, această categorie de oameni a scăpat neprinsă în acea lege şi de aceea salutăm iniţiativa colegilor care au venit cu această completare.

Eu personal am depus un amendament la acest proiect pentru a clarifica un pic textul, amendament adoptat de către comisii.

Ce vreau să vă spun este că între anii 1990 şi 1999, până la formarea Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, nu am avut pregătirea de piloţi în România. Ultimele promoţii au ieşit de pe băncile unei şcoli până în ’90, fostul Minister al Apărării Naţionale, în ’92. Din ’99 lucrurile...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Da. Mulţumesc.

Concluzia este că vom vota acest proiect, pentru a include această categorie în ceea ce trebuie să fie...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc. Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, mergem la raport. Avem 8 amendamente.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Articolul unic. Observaţii? Nu.

Articolul 3 marginal. Nu.

Articolele 4, 5, 6, 7, dacă sunt?

Articolul 8, articolul III, dacă sunt observaţii? Nu. Mulţumesc mult. Rămâne la votul final.

În două minute începe şedinţa de plen reunit.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,00.