Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 10,10.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Laurenţiu Chirvăsuţă şi Ion-Marcel Ciolacu, înlocuit de domnul deputat Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dragi colegi,

Am avut o discuţie cu liderii grupurilor parlamentare.

Vă deschid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Ca preşedinte de şedinţă, vă urez bine aţi venit şi vă informez că doar 127 de parlamentari au semnat.

Ordinea de zi şi programul de lucru îl ştiţi, 12,30-13,00 avem pauză.

Pe procedură, domnul Pâslaru, vă rog, după care domnul Nicolăescu.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu cred că astăzi este o zi importantă în activitatea noastră de parlamentari şi vreau să vă spun că, în urma discuţiei cu ceilalţi colegi, lideri ai grupurilor parlamentare, am hotărât ca legea de care se discută foarte mult în spaţiul public şi care este necesară pentru români, PL-x 743/2015, şi anume Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, să o introducem pe ordinea de zi.

Domnule preşedinte, să ştiţi că raportul este dat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

La ce punct?

Sunt de acord. La ce punct?

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

La primul punct, domnule preşedinte.

Având în vedere importanţa, pe primul punct, vă rog.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Punctul 3, da? PL-x?

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

PL-x 743/2015.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

PL-x 743/2015, da?

Bun. Îmi trebuie acordul tuturor liderilor. UDMR-ul? Sunteţi de acord. PNL-ul? De acord. Grupul minorităţilor naţionale? De acord. ALDE? N-avem. UNPR-ul? De acord.

Mulţumesc foarte mult.

Avem primul punct, PL-x 743/2015/2016.

Vreau să vă informez că domnul Florin Gheorghe, deputat ales în Circumscripţia nr. 14, Constanţa, din 4 aprilie demisionează din Grupul UNPR şi activează ca parlamentar al PSD.

De asemenea, doamna Camelia Khraibani ne informează că va deveni deputat neafiliat, începând cu 22 martie 2016.

Da. Bun. Deci PL-x 743/2015.

Dacă mai aveţi alte modificări, să le facem pe toate la rând? Haideţi.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De asemenea, vă rog să aducem poziţia 19, pe poziţia 3. Vă propun... PL-x 542. Este vorba de Statutul aleşilor locali.

Poziţia 19, imediat după Legea nr. 743/2015, pe poziţia 4.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pe poziţia 4, poziţia 19.

Alte cereri?

Domnule Nicolăescu, aveţi vreo cerere?

Domnule Nicolăescu, aveţi vreo cerere de modificare de pe listă?

Cine? Care? (Discuţii în sală.)

Nu vă supăraţi, sunteţi pe ordinea de zi de pe 6 aprilie 2016.

Domnule Munteanu, vă rog.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Vă solicit ca Pl-x 614/2015, de la respingeri, de pe poziţia 99, să fie adus la poziţia 7.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

99?

Domnul Ioan Munteanu:

99... 614...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Îmi cer scuze, trebuie să-l ducem la poziţiile...după...

Domnul Ioan Munteanu:

Poziţia 99.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu pot să-l duc decât la poziţia...

Domnul Ioan Munteanu:

Punerea în acord cu noile modificări privind grupa de muncă, având în vedere faptul că avem în prezent la comisie un raport de adoptare cu acelaşi conţinut, pentru o lună.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Corect.

Domnul Ioan Munteanu:

Pentru o lună.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt de acord cu dumneavoastră.

Domnul Ioan Munteanu:

Poziţia 7.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt de acord cu dumneavoastră, dar respingerile sunt de la poziţia 23. Şi am stabilit cu toţi liderii că aşa facem.

Da. Păi... şi atunci?

N-am cum, doar cu acordul tuturor liderilor. Încalc cutuma.

Domnul Ioan Munteanu:

Da. Bun. Atunci, următorul, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

99 la 23, dacă vreţi.

Domnul Ioan Munteanu:

Da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

99 la 23, da?

Domnul Ioan Munteanu:

Da. Spun şi pe următoarea?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Spuneţi şi pe următorul.

Domnul Ioan Munteanu:

PL-x 762/2015 de la poziţia 13 vă solicit să-l retrimitem la comisie doar pentru o oră, pentru a face câteva corelări, pentru că se creează discriminări salariale în interiorul sistemului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Rugămintea mea este să-l mutăm pe acesta pe poziţia 3.

Domnul Ioan Munteanu:

3, da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pe poziţia 3, primul, rămâne 743 pe poziţia 4, după aceea facem 542/2016 pe poziţia 5, astfel încât îl retrimitem la comisie primul. Aşa e cinstit.

Domnul Ioan Munteanu:

Da. Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Bun. Primul.

Intrăm în ordinea cererii.

PL-x 762/2015, de pe poziţia 13 pe poziţia 3.

Voturi pentru? Vă rog frumos să ridicaţi mâna.

Voturi pentru? Rog număraţi. 135 pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Aprobat. Mutat pe poziţia 3.

PL-x 743/2015, pe poziţia 4.

Voturi pentru? 135.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să voteze? Nu sunt.

Aprobat.

PL-x 542/2016, pe poziţia 5.

Voturi pentru? Voturi pentru, vă rog frumos să ridicaţi mâna.

135 pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să voteze? Zero.

Aprobat.

Şi Pl-x 614/2015, pe poziţia 23 de pe poziţia 99.

Voturi pentru? 135 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Deputaţi prezenţi care nu vor să voteze? Nu sunt.

Aprobat.

Bun. Primul lucru.

PL-x 762/2015, retrimitere la comisie, termen o oră, pentru corelare cu alte legi.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? 135 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Deputaţi prezenţi care nu vor voteze? Nu sunt.

Aprobat, retrimis la comisie pentru o oră.

Bun.

4. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii dării în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

38 de amendamente admise, un amendament respins.

Iniţiatorii?

Domnule deputat Zamfir, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

A trecut un an de zile de când, împreună cu dumneavoastră, 157 de colegi, am iniţiat această lege, Legea dării în plată.

De la bun început ştiţi că n-am gândit-o ca o lege împotriva sistemului bancar, ci, din contră, s-a voit şi va fi o lege care va aduce un echilibru în raporturile dintre clienţi şi bancă.

N-am gândit-o de la început ca fiind o lege de protecţie socială pentru anumite categorii defavorizate, pentru că cei care astăzi sunt în nevoie nu sunt categorii defavorizate, sunt oameni activi, sunt oameni care au poate două, trei locuri de muncă, dar care, din cauza clauzelor abuzive, nu-şi mai pot plăti ratele la bancă.

Şi am să vă dau un exemplu.

Uitaţi, Ministerul de Interne. În Ministerul de Interne peste 90% din cei care au astăzi credite la bancă au rata cel puţin egală cu salariul. Or, oamenii ăştia nu sunt categorii defavorizate.

Ca urmare a cererii de reexaminare a Preşedintelui, Legea dării în plată a suferit, faţă de varianta votată în noiembrie anul trecut, câteva modificări importante. Preşedintele ne-a cerut să ne exprimăm fără echivoc asupra persoanelor care beneficiază de această lege. Am făcut-o. Am stabilit, fără echivoc, că de Legea dării în plată beneficiază doar persoanele fizice care au calitatea de consumator, nu şi persoanele juridice, persoanele fizice, pardon, care au luat credite în vederea derulării unor afaceri, respectiv, profesioniştii.

Deci am închis discuţia, manipularea, intoxicarea permanentă, că de legea asta ar beneficia samsarii imobiliari.

De asemenea, am mai aprobat în Comisia juridică un amendament important, şi anume acela că de lege vor beneficia şi cei care au fost deja executaţi silit. Mi se pare că am luat o decizie corectă, pentru că şi celor care au fost executaţi silit trebuie să li se pună capăt coşmarului, să nu mai fie urmăriţi de recuperatori, după ce le-a fost deja executată casa, şi să se sisteze poprirea pe veniturile viitoare.

S-a mai luat, de asemenea, în Comisia juridică, decizia instituirii unui plafon care, faţă de varianta din Senat, a crescut la 250.000 de euro.

Noi, Partidul Naţional Liberal, credem în continuare că stabilirea unui plafon ridică probleme de discriminare, pentru că aici nu este vorba de veniturile unei persoane, ci este vorba de o datorie, şi credem că nu pot fi discriminate persoane din ţara asta, în funcţie de datoria pe care o au la bancă.

Dar, pe de altă parte, trebuie să recunosc că şi poziţia colegilor de la PSD a fost una corectă, şi anume faptul că este un program guvernamental. Guvernul României stabileşte condiţiile de creditare, Guvernul României stabileşte plafoanele pe care să le aloce creditelor "Prima casă". Mai mult decât atât, având în vedere că, la începutul anului, doamna ministru de finanţe şi-a exprimat scepticismul în legătură cu Programul "Prima casă", am decis împreună să lăsăm în sarcina Guvernului această chestiune, să nu se spună, cum s-a spus în toată această perioadă, că din cauza Legii dării în plată se poate sista Programul "Prima casă".

Ei bine, Programul "Prima casă" continuă, dar, dragi colegi, vreau să vă spun că trebuie să ne gândim foarte serios, să găsim o soluţie şi pentru cei care au contractat credite prin Programul "Prima casă", pentru că, aşa cum ştiţi bine, în situaţia în care ei nu pot plăti, pe lângă faptul că-şi vor pierde casa, statul român se va îndrepta împotriva lor pentru a-şi recupera ceea ce a plătit statul băncii, prin ANAF, şi-i va urmări probabil tot restul vieţii, şi atunci vom avea într-adevăr o categorie discriminată, şi, până la urmă, dintr-un avantaj, care era acel avans mic, să se transforme într-un coşmar, în situaţia în care nu pot plăti rate la bancă. Ca atare, cred că trebuie să intervenim rapid cu un proiect de lege, să găsim o soluţie şi pentru cei cu "Prima casă".

În final, vreau să vă spun, dragi colegi, că soluţia adoptată de Comisia juridică este una bună, scoatem o lege bună de care să beneficieze majoritatea covârşitoare a celor care au credite la bancă, peste 95% beneficiază de ea, şi vă rog, dragi colegi, să votaţi această lege aşa cum a ieşit ea din Comisia juridică, pentru că trebuie să punem capăt odată aşteptării oamenilor care îşi duc cu greu aceste împrumuturi şi, odată cu asta, să dăm şansa la o viaţă nouă acestor oameni, o viaţă fără datorii, fără presiunea datoriilor la bancă.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc mult, domnule deputat.

Domnul deputat Marian Neacşu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Chinurile facerii, din păcate, au fost destul de lungi pentru acest proces legislativ, dar bine că, până la urmă, lucrurile s-au finalizat cu bine. Ne aflăm astăzi în faţa unuia dintre cele mai importante demersuri pe care actualul Parlament le are în faţă şi aş vrea să reafirm de la această tribună cele câteva principii extrem de importante care au făcut ca, de la bun început, Partidul Social Democrat să se poziţioneze de partea acestei legi, care, aşa cum amintea şi antevorbitorul meu, principalul iniţiator al legii, fac să aşeze pe poziţii oarecum egale clienţii băncilor şi sistemul bancar, acele principii de la care n-am abdicat, pe care le-am spus la bun început, şi acum, în solicitarea de reexaminare, am ţinut ca ele să fie prezente în corpul legii şi sunt în forma finală, sunt, aşa cum le-am amintit de fiecare dată, următoarele.

În primul rând, prin această lege să nu aibă de suferit Programul guvernamental "Prima casă". Este un program de care beneficiază foarte mulţi români, în mod deosebit tineri, unii dintre ei cu venituri poate nu suficient de mari pentru a putea să susţină un credit mai important. Din aceste considerente a apărut şi acea necesitate de a reduce sau de a stabili un plafon. Nu sunt foarte tare de acord cu afirmaţia că plafonul este discriminatoriu, un plafon de 250.000 reprezintă cam majoritatea cazurilor care ar putea să subscrie sau să se circumscrie unei caracteristici sociale şi cu atât mai mult, din cunoştinţele noastre, inclusiv în alte state europene, plafonul este menţinut într-o astfel de lege care a reglementat raporturi corecte şi principiale între bănci şi clienţii lor.

Deci a doua idee pe care am spus-o a fost aceasta a stabilirii unui plafon.

A treia componentă a fost ca acest program să se aplice numai acelor imobile care au caracter de locuinţă şi sunt folosite pentru a se locui în ele şi pentru o singură locuinţă, nu pentru mai multe.

Sunt patru principii extrem de importante. Le-am enunţat de la bun început. Am spus că, în măsura în care acestea se vor regăsi în corpul final al legii, vom susţine fără niciun fel de altă condiţie proiectul legislativ. E adevărat că în şedinţa Comisiei juridice au apărut şi o serie de alte amendamente care, într-un fel sau altul, fac şi mai fezabil acest proiect legislativ, care corespund sau l-au făcut să corespundă şi mai mult necesităţilor care vin din piaţa imobiliară, dar evident că nu din piaţa imobiliară unde acţionează aşa-numiţii rechini imobiliari, ci din piaţa imobiliară unde cetăţenii români, de regulă cu venituri nu foarte ridicate, erau până în momentul acesta sau până la apariţia acestei legi subjugaţi de nişte practici bancare, care nu erau de fiecare dată sau aproape întotdeauna ele erau defavorabile.

Din toate aceste considerente, evident că vom vota acest proiect legislativ. Este o iniţiativă la care au raliat de la bun început o bună parte dintre colegii noştri, parlamentari din tot spectrul politic, dar şi foarte mulţi membri ai Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, iar aceste idei au fost de fiecare dată enunţate şi discutate în forurile noastre politice. Cred că primul politician, după ce proiectul legislativ a fost retrimis pentru a fi reexaminat de Preşedintele României, care s-a referit şi a enunţat în mod foarte clar aceste patru principii pe care şi eu le-am enunţat aici, a fost preşedintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea.

Vom susţine, ca partid politic şi ca unul dintre grupurile parlamentare, acest proiect legislativ, şi-l vom vota.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O secundă, o secundă, n-am ajuns la dezbateri.

Atunci vă dau cuvântul.

Iniţiatorii. Sunteţi iniţiator? Vă rog frumos.

Toţi iniţiatorii au dreptul. Sunteţi, vă rog frumos, vreo 157.

Deci, aveţi cuvântul, n-avem nicio problemă, dacă vreţi să treacă legea în această săptămână, dacă nu, aveţi cuvântul fiecare câte 5 minute.

Din partea mea, toată deschiderea.

Ieri nu doreaţi s-o punem pe ordinea de zi, iar astăzi văd că aveţi deschidere.

Vă rog frumos.

Domnul Eugen Nicolăescu, după care domnul Zisopol, iniţiatori.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Dacă aţi comenta mai puţin, aţi face mai bine şi aţi face efectiv ...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Din păcate, spun adevărul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

...exerciţiul de conducere al Camerei Deputaţilor. Atât şi nimic mai mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Să ne întoarcem la chestiune, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Voiam să spun următoarele lucruri.

Astăzi suntem la adoptarea, după reexaminarea solicitată de Preşedintele României, a uneia dintre, probabil, cele mai aşteptate legi de societatea românească.

Vreau să vă aduc aminte că iniţiatorii acestui proiect de lege au plecat de la ceea ce societatea românească aştepta de la parlamentari şi poate că ar trebui, în sfârşit, să subliniem faptul că facem o lege cerută de cetăţeni.

În al doilea rând, reexaminarea a adus din nou în discuţia Parlamentului modul în care se creează echilibrul între diverse puteri ale statului, între diverse instituţii.

Cred că formula găsită, care este propusă Parlamentului spre adoptare, este formula care creează în sfârşit echilibrul între cetăţean, în calitatea lui de împrumutat, şi sistemul bancar, în calitatea lui de finanţator al multor activităţi din societatea românească.

Este probabil, de asemenea, un lucru important în care cetăţeanul iese în faţă, cetăţeanul este respectat, cetăţeanul este tratat cu demnitate. Împărţirea riscului între cele două categorii de participanţi la activitatea economică din România şi socială este premieră, cred, în acest moment.

În consecinţă, cred că noi, Parlamentul, trebuie să ne asumăm faptul că astăzi dăm un vot pe o lege care va aduce probabil mai mult bine în viaţa unor oameni, dar, în acelaşi timp, ne va obliga în viitor să ţinem cont să mergem pe acest drum.

Evident că Grupul parlamentar al PNL va vota acest proiect de lege, în forma în care o regăsim acum, şi mulţumim întregului Parlament pentru votul pe care-l va da pe acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Sunt unul dintre coiniţiatorii acestui proiect legislativ şi sunt încântat să mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră pentru a spune încă o dată ce importanţă are acest proiect pentru ţara noastră, şi nu numai.

Sigur că aduce în centrul atenţiei, încă o dată, în plus, acest proiect administrativ şi nu numai legislativ aduce în centrul atenţiei o problemă fundamentală. Este vorba de coeziunea socială, un pilon fundamental al Europei de care, din păcate, cu toţii din când în când uităm.

Europa s-a transformat într-o Europă a banului, dar elementul fundamental nu a fost şi nu va fi niciodată acesta.

Principiul fundamental a fost coeziunea socială. Acesta este principiul pe care s-a bazat şi se bazează acest proiect legislativ, să fim aproape de oameni, să fim aproape de cei care ne-au votat.

Înainte de tot şi de toate vreau să mulţumesc comisiei de specialitate şi tuturor celor care au făcut posibil să ajungem în această fază, să fim aproape de a vota un proiect care, aşa cum îmi place mie să spun, va aduce cu siguranţă valoare adăugată României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Comisia. Domnul Ciprian Nica.

Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Dau citire raportului.

În conformitate cu prevederile art. 137 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, pe fond, cu cererea de reexaminare a Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, cerere formulată de preşedintele României.

Guvernul, prin punctul său de vedere, transmis cu adresa nr. 2573 din 15 martie 2016 menţionează că susţine adoptarea legii, sub rezerva însuşirii propunerilor şi a observaţiilor transmise.

Procedura legislativă asupra prezentei legi a parcurs următoarele etape. Senatul a aprobat, în calitate de primă Cameră, în şedinţa din 26 octombrie 2015, iar Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în şedinţa din 25 noiembrie 2015.

În conformitate cu dispoziţiile art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, preşedintele României a retransmis Legea privind darea în plată unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, Parlamentului României, la data de 31 decembrie 2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a analizat în şedinţa din 29 februarie Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile, în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, ca urmare a cererii de reexaminare a preşedintelui României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea procedurii legale potrivit căreia debitorul (consumatorul), aflat în imposibilitatea de a achita împrumutul acordat pe baza unui contract de credit să poată preda creditorului imobilului ipotecat, aflat în proprietatea sa, în vederea stingerii obligaţiilor asumate.

Prin cererea de reexaminare, Preşedintele României apreciază că "darea în plată trebuie legiferată astfel încât comportamentele economice în relaţiile dintre creditori şi debitori să fie ghidate de principiul responsabilităţii în privinţa drepturilor şi obligaţiilor lor legitime".

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au examinat în şedinţele din 31 martie şi 5 aprilie cererea de reexaminare a Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, documentele care o însoţesc, forma adoptată de Senat.

La şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au fost prezenţi, conform listei, 25 de deputaţi, din totalul de 25 de membri, participând şi iniţiatorul principal, domnul deputat Daniel Zamfir, legea fiind semnată, în calitate de iniţiator, de 157 de membri ai Parlamentului României.

În calitate de invitaţi au participat reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, ai Băncii Naţionale a României, ai Asociaţiei Române a Băncilor, ai Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, ai Consiliilor Patronatelor Bancare din România, ai Consiliului Investitorilor Străini şi ai Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor admiterea cererii de reexaminare şi adoptarea Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, cu amendamentele admise, redate în Anexa nr. 1 la prezentul raport.

Anexa nr. 2 cuprinde un amendament respins.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi daţi voie să spun şi eu în 30 de secunde câteva cuvinte, în calitate de coiniţiator al legii.

Mulţumesc pe această cale tuturor colegilor din tot eşichierul politic. S-a muncit foarte mult, s-a analizat cu atenţie cererea de reexaminare a preşedintelui României, s-au repus anumite aspecte, din punct de vedere juridic, s-a stabilit regimul juridic al creditelor acordate, cele care intră sub incidenţa acestei legi.

S-a stabilit un plafon de până la 250.000 de euro. Programul guvernamental "Prima casă" a fost scos de sub incidenţa acestei legi. De asemenea, au mai fost reglate şi alte aspecte.

Dacă reuşim să reintroducem, şi ieri am dat termen Guvernului ca până la data de 31 martie să emită normele tehnice de punere în aplicare a Legii insolvenţei persoanelor fizice, considerăm că am făcut un pas mare cu această lege, cu Legea insolvenţei persoanelor fizice, să ajutăm persoanele, oamenii, în general, care au credite şi. la un moment dat, nu mai pot face faţă acestora.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Cine vrea să intervină?

Domnul deputat Máté András, liderul Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am să fiu foarte scurt. Aşa cum am susţinut în comisie, vom susţine şi în plen acest proiect de lege, dar rezolvăm doar o parte a acestor situaţii nefericite. UDMR-ul, pe lângă faptul că este coiniţiator, a mai depus şi un alt proiect de lege care se referă la acele credite care nu au drept ipotecă un imobil şi sunt luate în franci elveţieni. Să ne grăbim să accelerăm şi acea lege, pentru că rezolvăm o altă situaţie, a creditelor care au fost luate nu pentru a cumpăra un imobil, ci pentru alte situaţii. Şi datorită acestui curs nefericit dintre leu şi francul elveţian au ajuns alţi oameni în situaţii nefericite.

Susţinem acest proiect de lege şi ne bucurăm dacă trece cât mai repede.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Viorel Ştefan. Să-i mai dăm şi Cezarului ce-i al Cezarului!

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reiterez ce-a spus şi domnul deputat Neacşu: grupul nostru va vota raportul comisiei pe marginea cererii de reexaminare. Dar aş vrea să mai aduc în faţa dumneavoastră câteva explicaţii, apreciez eu, foarte necesare.

La întrebarea dacă se justifică faptul că Preşedintele a trimis legea spre o nouă examinare, răspunsul meu este da. Este bine că s-a întâmplat acest lucru, pentru că în forma iniţială exista riscul ca această lege să producă efecte nedorite în societatea românească, mai ales în sistemul bancar.

Soluţia care s-a identificat cu contribuţia tuturor grupurilor politice şi se regăseşte în raportul Comisiei juridice este una corectă, deşi citeam şi în această dimineaţă comentarii de presă care atrăgeau atenţia asupra legalităţii, constituţionalităţii, oportunităţii, inducerii de riscuri în sistemul bancar şi aşa mai departe. Şi aş vrea să clarificăm aceste lucruri.

Este constituţională intervenţia prin lege în legătură cu derularea unor contracte de credite? Unii spun că nu. Eu cred că este constituţional. Pentru că, atâta timp - şi afirmaţia mea se bazează pe jurisprudenţa Curţii Constituţionale care, printr-o decizie mai veche, cred că din 2013, Decizia nr. 330 - statuează că atâta timp cât legea nu schimbă starea de fapte, de lucruri din trecut, ci doar impune modificarea acestora în viitor, ea nu produce efecte retroactive. Deci din punctul ăsta de vedere este constituţională.

Este constituţional faptul că s-a introdus un plafon, în limita căruia operează aceste prevederi legale? Răspunsul meu este: constituţional. Şi, în susţinerea acestei afirmaţii, vă reamintesc că atunci când vorbim de depozitele bancare există un astfel de plafon. Statul garantează depozitele bancare până la limita a 100.000 de euro şi acest lucru nu e numai în România, ci este în tot spaţiul european.

Mai mult decât atât, vă reamintesc că există o directivă europeană din 2008 care se referă la creditele de consum şi care, de asemenea, stabileşte că această directivă operează în limita creditelor angajate între 200 de euro până la maximum 75.000 de euro. Deci iată că în materie există o practică de a stabili plafoane care să limiteze efectele pe care le pot produce astfel de reglementări.

Este oportun, este legal să se intervină prin lege? De asemenea, răspunsul meu este: da. Şi vă reamintesc că noi ne aflăm în următoarea situaţie: echilibrul contractual dintre consumatori şi instituţiile de credit este evident debalansat. Faţă de situaţia anilor 2007, 2008, când s-au semnat aceste contracte de credite, şi când sarcinile în contul împrumutaţilor, al consumatorilor, erau suportabile de către aceştia, au devenit între timp excesiv de mari. Contractele nu mai pot continua în această situaţie. Sunt excesiv de oneroase. Chiar şi în Codul civil există reglementare în materie. Este reglementarea principiului impreviziunii contractuale care spune că dacă una dintre părţi nu mai poate onora sarcinile contractuale, devenind excesiv de împovărătoare, se poate adresa instanţei care are capacitatea să modifice contractul, prin decizia instanţei, reechilibrând balanţa între cele două părţi sau chiar poate să şi desfiinţeze contractul. Aceasta este soluţia când vorbim de cazuri individuale.

Dar, s-a născut întrebarea: ce facem atunci când ne aflăm în faţa a sute de mii de cazuri, când fenomenul devine unul social? Nu cumva se naşte obligativitatea statului de a interveni prin lege? Nu cumva Constituţia ne obligă chiar să intervenim de această manieră? Răspunsul meu este: da.

Deci celor care cred că există vulnerabilităţi din punct de vedere al constituţionalităţii acestei reglementări, eu vreau să-i asigur că nu există niciun risc. Şi dacă în derulare cineva va ataca la Curtea Constituţională, probabil ceea ce v-am spus eu acum se va confirma că este adevărat.

O altă temă interesantă: s-a făcut afirmaţia că adoptarea legii în această formă induce risc sistemic în sistemul bancar. Haideţi să vedem. La dezbaterile la Comisia juridică, reprezentanţii Băncii Naţionale au venit şi au făcut un calcul de impact din care rezultă că aplicarea legii în această formă pe care o adoptăm noi astăzi, presupune o pierdere pentru instituţiile de credit de 2,8 miliarde de euro. Calculul, la prima citire, este corect, numai că el are în vedere valori nominale ale acestor creanţe. În realitate, statistica ne arată că instituţiile de credite, după ce valorifică ipotecile, respectiv în această lege se va face dare în plată, deci valorificare de ipotecă de către bancă, diferenţa de creanţă pe care o cesionează firmelor de executare se transferă la o valoare între 2 şi 4% din valoarea nominală.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte...

Domnul Ştefan Viorel:

Acceptând această realitate...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte, vă rog frumos să finalizaţi.

Domnul Ştefan Viorel:

O să finalizez, dar cred că este foarte important, pentru că nu aş vrea să se reţină că noi inducem risc în sistemul bancar, adoptând această lege. Nu! Impactul calculat, având în vedere statistica ultimilor ani, ne arată că nu poate fi mai mare acest impact de 120 de milioane. Deci nici această afirmaţie nu are susţinere.

De aceea, stimaţi colegi, eu mă bucur că există unanimitate în Parlament pe acest raport al Comisiei juridice şi vă asigur că nu greşim dacă îl votăm şi sperăm că efectele vor fi cele dorite.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Alte intervenţii. Vă rog frumos.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi, pentru prima dată, putem să constatăm că, de fapt, avem două părţi contractante care niciodată n-a vrut să-şi asume niciun fel de risc. Unul este vânzător de bani, care este banca, şi unul este cumpărător - cetăţeanul. Niciodată nu s-a avut în vedere că într-un asemenea contract există riscuri, există evicţiuni - că sunt totale, că sunt parţiale, n-are importanţă. Aşa cum spunea colegul Ştefan, da, vorbim de contractele de credit. Este adevărat, numai trebuie să le nuanţăm, şi am constatat la Comisia juridică, după întrebările pe care le-am avut cu reprezentanţii băncilor, că, de fapt, toate contractele de credit au fost semnate după ce-au fost semnate şi înregistrate contractele de garanţie imobiliară. Per a contrario, de fapt contractul de credit este accesoriul contractului de garanţie imobiliară şi abia atunci ambele, într-o formă autentică, ar fi fost duse la Cartea funciară, pentru publicitatea imobiliară.

De aceea, astăzi, şi grupul nostru va vota, aşa cum am făcut de la început, şi era firesc şi normal ca preşedintele s-o trimită înapoi, să constate două părţi: un vânzător de bani şi un cumpărător.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Doamnă deputat.

Doamna Cornelia Negruţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vorba românească "Măsoară de două ori şi taie o dată" se potriveşte cel mai bine acestui proiect legislativ.

Grupul parlamentar al ALDE va vota acest proiect legislativ, o lege bună care ia în calcul şi poziţia Băncii Naţionale Române, şi poziţia deponenţilor, şi poziţia specialiştilor în finanţe.

Vorbim aici despre o lege bună pentru toţi românii. Una din grijile noastre ţine şi de tinerii care vor să achiziţioneze o locuinţă - şi aici vorbim despre Programul "Prima casă" -, un program eficient, lansat în ultimii ani.

De asemenea, mai avem pe rol o propunere legislativă referitoare la conversia contractelor de împrumut în monedă străină. Sperăm ca şi aceste două proiecte să vină în discuţiile noastre, ale Camerei Deputaţilor, în curând.

Mi-am adus aminte de ceea ce spunea Guvernatorul Băncii Naţionale a României, la întâlnirea pe care a avut-o cu membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, că orice credit are două părţi bune: una fericită, atunci când îl ridici, şi una mai puţin fericită şi tristă, atunci când trebuie să-l dai înapoi. Aici ne abţinem şi continuăm să ne gândim că, totuşi, am găsit o soluţie fericită din acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Intrăm pe amendamente.

Primul amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 2-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 3-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 4-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 5-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 6-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 7-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 8-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 9-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 10-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 11-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 12-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 13-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 14-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 15-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 16-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 17-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 18-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 19-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

20. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

21. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

22. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

23. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

24. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

25. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

26. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

27. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

28. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

29. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

30. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

31. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

32. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

33. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

34. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

35. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

36. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

37. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Şi ultimul amendament al comisiei, 38. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final. Vă amintesc că are caracter ordinar.

5. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 22 din 20 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016.

Iniţiatorii? Nu doresc.

Din partea comisiilor, juridică şi administraţie?

Domnule Nistor, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mult calm...

Notă asupra reexaminării Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

În conformitate cu prevederile art.134 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu reexaminarea Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 22 din 20 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016, trimisă cu adresa PL-x 542 din 7 martie 2016.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 983 din 18 septembrie 2015, a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, iniţiativa legislativă.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în vederea acordării unei indemnizaţii pentru limită de vârstă primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene care îndeplinesc vârsta standard de pensionare.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil această iniţiativă legislativă.

La data de 11 noiembrie 2015, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat propunerea legislativă, ca urmare a depăşirii termenului de 45 de zile, potrivit art. 75 alin. (2), teza a II-a din Constituţia României, republicată, şi a fost înaintată la Senat.

La data de 21 decembrie 2015 Senatul a adoptat propunerea legislativă.

La data de 28 decembrie 2015 Guvernul României a făcut sesizare de neconstituţionalitate.

La data de 29 decembrie 2015 legea adoptată este trimisă la promulgare Preşedintelui României.

Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 22 din 20 februarie 2016, a admis sesizarea de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt neconstituţionale.

Curtea Constituţională a constatat că legea supusă controlului de constituţionalitate încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate cu privire la natura juridică a indemnizaţiei pentru limită de vârstă, sfera beneficiarilor şi modul de stabilire şi calcul al indemnizaţiei.

De asemenea, legea este contrară prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi prevederilor art. 138 alin. (5), întrucât, pe de o parte, creează o inegalitate nepermisă de tratament juridic între aleşii locali, iar, pe de altă parte, stabileşte cheltuieli bugetare fără stabilirea surselor de finanţare reale, contrar cerinţelor de certitudine şi previzibilitate bugetară inerente conţinutului normativ al textului constituţional antereferit.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiilor au examinat iniţiativa legislativă mai sus menţionată, precum şi forma adoptată de Senat, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Guvernul României şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 22 din 20 februarie 2016, în şedinţe separate.

Având în vedere cele prezentate, în urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu amendamentele admise şi un amendament respins, prezentate în anexele la raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Dezbateri.

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Naţional Liberal îşi menţine poziţia de a nu sprijini adoptarea acestei legi, deoarece reglementarea are în continuare, din punctul nostru de vedere, caracter neconstituţional.

În forma rezultată după reexaminare, legea încalcă paragraful 52 din motivarea Curţii Constituţionale, cuprinsă în Decizia nr. 22/2016. În această decizie Curtea arată, citez: "Astfel, raportând considerentele de principiu enunţate la dispoziţiile normative criticate, Curtea Constituţională constată că, prin acordarea acestei indemnizaţii numai unor aleşi locali, respectiv primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene, legiuitorul a încălcat art. 16 alin. (1) din Constituţie, stabilind un tratament juridic diferenţiat în cadrul aceleiaşi subcategorii juridice."

În contradicţie cu aceste dispoziţii obligatorii, erga omnes, de la momentul publicării în Monitorul Oficial, respectiv data de 2 martie 2016, textul modificat prin reexaminare este în continuare neconstituţional, deoarece nu specifică în mod clar, exhaustiv, aria de cuprindere a sintagmei "aleşi locali", aşa cum a fost ea circumstanţiată de Curtea Constituţională, prin mai multe decizii - a se vedea inclusiv Decizia nr. 449/2015 - şi este menţinută în lege, prin enumerare, ca beneficiară subcategoria de aleşi locali, formată din viceprimari, primari, preşedinte de consiliu judeţean şi vicepreşedinte de consiliu judeţean.

Un alt motiv: în privinţa procedurii de reexaminare, considerăm că aceasta este neconstituţională, deoarece punerea în acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 22/2016 a Proiectului de Lege nr. 542/2015/2016 înseamnă respingerea legii, aceasta fiind declarată în integralitatea sa neconstituţională. În acest sens, Curtea arată, citez: "Admite obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi constată că dispoziţiile Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt neconstituţionale. Definitivă şi general-obligatorie".

Prin urmare, soluţia corectă, din perspectiva Regulamentelor Senatului şi al Camerei Deputaţilor, cât şi a Legii nr. 24/2000 privind tehnica normativă, era întocmirea unui raport de respingere pentru Proiectul de Lege nr. 542/2015/2016 şi, eventual, redactarea unei noi iniţiative legislative care să cuprindă, din punctul nostru de vedere, ca obiect de reglementare modificarea cuantumului indemnizaţiilor acordate aleşilor locali aflaţi în exercitarea mandatului, ca soluţie pentru rezolvarea problemei pusă în discuţie de proiectul declarat neconstituţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnule Iordache, vă rog frumos.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prin modificările care s-au făcut la acest proiect de lege noi considerăm că s-a răspuns criticilor şi deciziei Curţii Constituţionale. Şi vă spun foarte clar: am definit foarte clar cui se adresează acest proiect de lege, deci am definit că se adresează primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene, exceptând consilierii locali şi consilierii judeţeni. Aşa a hotărât Parlamentul.

Doi. Prin modificarea pe care am băgat-o în lege că intrarea în vigoare este cu 1 ianuarie 2017, practic am eliminat critica de neconstituţionalitate că nu erau prevăzute fonduri în buget. În aceste condiţii, ţinând cont că bugetul se adoptă înainte de 1 ianuarie 2017, Parlamentul de la acel moment va ţine cont şi de observaţiile şi de prevederile care trebuie pentru fiecare autoritate locală, consiliu local sau consiliu judeţean, să-şi plătească un ales local sau maximum doi.

Trei. Din punctul nostru de vedere este discriminatoriu. Le cerem acestor oameni performanţă. Le cerem acestor oameni şi considerăm că actualul guvern tehnocrat vine şi pune în concordanţă cu promisiunile care s-au făcut că vom da salarii la primari, la viceprimari, la preşedinţii de consilii judeţene, nişte salarii decente. Cum pot aceşti oameni, atâta timp cât nu le dăm aceste indemnizaţii, să le cerem să facă performanţă, să atragă fonduri europene, să se ocupe de buna gestionare a localităţilor sau a judeţelor respective?

De aceea, noi considerăm că o astfel de lege este necesară, iar prin modificările care s-au făcut la Comisia pentru administraţie şi la Comisia juridică, prevederile neconstituţionale au fost eliminate şi legea este constituţională şi poate merge la Senat, care este for decizional.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte intervenţii?

Domnul Victor Paul Dobre. După care domnul Iane.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Distinsul antevorbitor, domnul vicepreşedinte Iordache, care este şi jurist, a vorbit despre altceva. Noi nu am pus în discuţie necesitatea legii. Noi am pus în discuţie o situaţie care s-a creat şi noi nu respectăm în momentul de faţă procedura constituţională. Şi domnul Iordache ştie foarte bine acest lucru. Dacă avea să dea explicaţii, să ne explice de ce trecerea pe lângă decizia Curţii Constituţionale, care este fermă, propune această lege? Asta trebuie să ne explice. Nu ceea ce se întâmplă mai departe. Domnul Iordache să răspundă la obiect.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat Iane, vă rog frumos.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu sunt aici să apăr oameni, sunt aici să apăr principii.

Aşa cum am spus, această lege este necesară, aşa cum au spus şi antevorbitorii de la această tribună, care nu au negat necesitatea acestei legi, atâta timp cât există aceste restricţii în ceea ce priveşte ocuparea acestor funcţii, aceşti oameni care nu pot să facă niciun fel de alte activităţi, să aibă niciun fel de alte venituri, şi totuşi le cerem performanţă, venim acum şi ne punem după un paravan şi invocăm o decizie a Curţii Constituţionale. Aceste elemente din decizia Curţii au fost prinse în amendamentele reexaminării. Deci nu vedem motivul pentru care această lege ar trebui respinsă. Ba, din contră.

Mai acum vreo două zile, domnul premier venea aici şi ne spunea că doreşte o administraţie performantă şi că va reforma acest sistem. Cum putem să reformăm sistemul, dacă noi nu ne asigurăm că aceşti oameni care au pe mână bugete, care au pe mână proiecte, care trebuie să lucreze cu bani, nu au suficiente garanţii că ulterior mandatele lor ocupate acolo vor avea un trai liniştit?

Deci trebuie să facem totul, să-i asigurăm pe cei care performează în aceste funcţii şi care ocupă aceste funcţii să poată să stea liniştiţi, să nu fie pasibili şi să nu fie sensibili la acte de corupţie. Nu putem să avem o administraţie performantă şi fără corupţie dacă nu dăm salarii bune celor care conduc din aceste poziţii.

Deci noi vom vota în consecinţă pentru.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Mai sunt alte luări de cuvânt? Nu.

Păi atunci, mergem pe amendamentele admise, la Anexa nr. 1.

La primul. Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege, dragi colegi, merge la votul final. Vă reamintesc că are caracter organic.

6. Proiectul de Hotărâre privind Comunicarea comună a Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor-Revizuirea politicii europene de vecinătate JOIN (2015) 50.

Comisia?

Haideţi, doamnă Birchall.

Doamnă preşedinte, aveţi cuvântul.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Comisia pentru afaceri europene şi-a exprimat opinia faţă de JOIN 50/2015.

Am subliniat că, începând cu anul 2004, dar în special în ultimii ani, evoluţiile din estul şi sudul Uniunii Europene au demonstrat că politica europeană de vecinătate nu a fost întotdeauna în măsură să reacţioneze prompt şi în mod adecvat la schimbările rapide şi la circumstanţele dificile; îşi manifestă îngrijorarea faţă de gravitatea şi caracterul excepţional al crizelor din vecinătatea frontierelor externe ale Uniunii Europene, atât în Est, cât şi în Sud, exprimat prin moartea a sute de mii de oameni, în războaie, naufragii şi atentate teroriste, şi comisia noastră apreciază acest risc, ca pierderea de vieţi să continue, ca fiind unul semnificativ.

De asemenea, am constatat că, deşi NATO a trecut în urmă cu doi ani de la organizarea de pace la cea de criză, Uniunea Europeană păstrează în mod inerţial un leadership de pace, înclinat spre soluţii agreate la nivelul larg al societăţii, pus în practică prin procese îndelungate şi minuţioase, vădit inadecvat în condiţii de criză majoră.

De asemenea, consideră că Uniunea Europeană nu poate şi nu trebuie să răspundă la violenţă într-un mod primitiv, dar trebuie să-şi consolideze viteza de reacţie şi capacitatea de intervenţie, inclusiv militară, pentru a descuraja acele grupări criminale şi state care au consacrat "barbaria" drept strategie politică.

De asemenea, comisia noastră recomandă Uniunii Europene să organizeze campanii de informare proporţionale cu ambiţia sa de actor global.

De asemenea, am observat că actuala revizuire a politicii de vecinătate reprezintă reforma cea mai cuprinzătoare a acestei politici, de la începuturile sale, dar revizuirea a redus ambiţia transformatoare a Uniunii Europene.

De asemenea, ne-am exprimat îngrijorarea faţă de faptul că, în forma revizuită, această politică de vecinătate pare să se deplaseze mai mult către politica externă tradiţională, care presupune doar cooperarea politică şi economică la nivel bilateral cu ţările terţe, în detrimentul promovării modelului european.

De asemenea, am considerat că România poate furniza consultanţă şi sprijin Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei, pentru implementarea acordurilor de asociere, promovând astfel interesele Uniunii Europene pe flancul estic, concret putând oferi expertiză în special în domeniile: energetic, administrativ, bună guvernare, justiţie, sistem bancar şi economie.

De asemenea, în condiţiile în care Federaţia Rusă controlează printr-o combinaţie de mijloace militare, politică de forţă şi acţiuni subversive situaţia din Siria şi din estul Ucrainei şi încearcă destabilizarea partenerilor din vecinătatea Uniunii Europene şi a Uniunii însăşi, am recomandat Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant să publice un raport privind obiectivele de politică externă ale Uniunii Europene, inclusiv cele ale politicii de vecinătate, care nu se pot realiza din cauza politicii Federaţiei Ruse. Raportul ar trebui să conţină şi propuneri de soluţionare pentru fiecare din acţiunile ostile respective.

Opinia noastră a fost supusă dezbaterii, în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 31 martie 2016, în prezenţa a 14 dintre cei 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate, şi o supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor, aşa cum a fost adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri?

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Ne aflăm astăzi în faţa unui Proiect de Hotărâre privind Comunicarea Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate în materia Revizuirii politicii europene de vecinătate.

Comisia europeană, după o analiză pertinentă, a ajuns la o concluzie, că, după 2004, politicile de vecinătate nu au fost întotdeauna în măsură să reacţioneze prompt şi adecvat la schimbările rapide şi la circumstanţele dificile.

Promovarea păcii, prosperităţii şi stabilităţii au fost obiective asumate de Comisia Europeană, obiective care nu au fost neapărat îndeplinite în mod corespunzător.

De asemenea, considerăm că o politică de vecinătate corectă trebuie construită pe strategia de securitate globală, ţinând cont că Uniunea Europeană a devenit o piaţă de adopţie pentru populaţiile unor state aflate încă în curs de dezvoltare.

Conflictele armate şi situaţia dificilă şi neclară la frontiera de Est a Uniunii Europene sunt, de asemenea, motive de îngrijorare care contribuie la revizuirea strategiei de securitate globală şi, în speţă, la strategia de vecinătate, la modificarea ei.

Se reîntăreşte faptul că rolul Uniunii Europene este acela de pacificator care să susţină cooperarea regională şi dialogul permanent.

Instituţia europeană atrage atenţia asupra obligaţiilor asumate de partenerii estici, în sensul în care s-a constatat o politică agresivă a Federaţiei Ruse, care a avut ca scop destabilizarea Republicii Moldova, a Ucrainei şi a Georgiei. În cazul ultimelor două state, sunt salutate progresele evidente obţinute de acestea, concluzionând că Uniunea Europeană ar trebui să conceapă mecanisme eficiente de sprijinire a ţărilor partenere afectate de măsuri represive, de constrângere comercială sau agresiune militară directă din partea altor state terţe.

Având în vedere cele prevăzute, noi, Grupul Social Democrat, susţinem acest proiect de hotărâre.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Domnul Victor Paul Dobre.

Tot la JOIN 50?

Vă rog frumos.

Domnul Victor Paul Dobre:

Partidul Naţional Liberal consideră necesar procesul fundamental de regândire a politicii europene de vecinătate, aceasta având nevoie de o nouă abordare, flexibilă şi diferenţiată, în funcţie de noile provocări apărute în regiune.

Realitatea este că nevoia urgentă a Uniunii Europene, de a controla şi gestiona afluxul de sute de mii de refugiaţi din Orientul Mijlociu, Asia şi Africa, va eclipsa toate celelalte priorităţi în privinţa politicii de vecinătate.

Observăm că actuala revizuire a politicii de vecinătate a redus ambiţia transformatoare a Uniunii Europene, a introdus ajustarea concepţiei politicii la realităţile din vecinătate şi a marcat o îndepărtare de abordarea tip extindere, adoptând o abordare pragmatică, care trebuie însă făcută la un nivel credibil, dând încredere statelor membre, cu precădere celor de la frontiera estică, dar şi statelor cuprinse în politica de vecinătate.

Nu putem neglija accentul pus de unele state membre pe politica de vecinătate, în contrapondere cu lipsa de susţinere a perspectivei de aderare a statelor partenere din Est, care înregistrează progrese în apropierea de Uniune.

Partidul Naţional Liberal consideră că oferirea perspectivei de aderare a statelor asociate din Europa de Est trebuie păstrată, acest lucru influenţând favorabil menţinerea statelor asociate pe calea europeană. Ne referim aici la Moldova, Ucraina şi Georgia, care trebuie să beneficieze în continuare de măsuri şi mecanisme adecvate de sprijin, în registrul specific standardelor şi valorilor Uniunii Europene.

În concluzie, stimaţi colegi, PNL va vota Proiectul de Hotărâre privind Comunicarea comună a Comisiei Europene, JOIN 50.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt? Nu sunt. Merge la votul final.

7. Doamnă Birchall, următorul COM, 611, da?

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

... care vizează extinderea UE...

Doamna Ana Birchall:

Da.

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Comisia pentru afaceri europene observă că, în pofida succesului extinderii anterioare şi a accepţiunii de politică de extindere, se numără printre cele mai de succes politici ale Uniunii Europene, politica de extindere, aşa cum este prezentată în acest COM 611, suferă de câţiva ani de zile de o criză de credibilitate, alimentată de o succesiune de crize care se manifestă în tonuri acute.

De asemenea, Comisia noastră reaminteşte că a susţinut în toate ocaziile că aşa-numita oboseală a extinderii este o sintagmă rezultată din raţiuni mai degrabă de politică internă, neconforme cu angajamentele asumate la nivel european de către statele respective.

De asemenea, am semnalat că frustrarea statelor candidate şi posibil candidate faţă de incapacitatea de a progresa în aderarea la Uniunea Europeană s-ar putea traduce cu uşurinţă în euroscepticismul deja în creştere, în sentimente antioccidentale flagrante, care ar putea fi urmate de o nouă creştere a populismului, naţionalismului şi fundamentalismului religios. De asemenea, pot să apară riscuri de securitate în regiune, inclusiv prin acţiuni de creştere a influenţei unor state terţe.

De asemenea, comisia noastră consideră că România trebuie să rămână în dialog permanent cu statele candidate, potenţial candidate şi cu cele asociate şi să intensifice schimbul de bune practici, pe baza experienţei şi expertizei dobândite pe parcursul său de aderare, în reforma unor domenii de interes pentru noua strategie de extindere.

Opinia noastră este mult mai amplă, a fost suspusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene, din data de 31 martie 2016, în prezenţa a 14 dintre cei 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate. Şi o supunem plenului Camerei Deputaţilor, aşa cum a fost redactată şi adoptată de comisia noastră.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri?

Domnul Ionuţ Stroe.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Este evident faptul că strategia de extindere a Uniunii Europene, în acest moment, se găseşte într-un impas evident.

Problema acestei strategii sau, mai bine spus, lipsa acestei strategii nu ar fi nici măcar anunţul preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul de învestire, în care spunea că îşi doreşte o stagnare a procesului de extindere a Uniunii Europene.

Problema care se întrevede, care este evidentă pentru toată lumea, în acest moment, e provocată de crizele şi provocările prin care Uniunea Europeană trece în acest moment.

Această situaţie, a migraţiei, această situaţie a securizării graniţelor Uniunii Europene impune pe agenda Uniunii Europene şi obligă practic o reconsiderare a acestui proces de extindere, care trebuie a fi redeschis.

Acum, e adevărat că e foarte puţin probabil ca în acest mandat al preşedinţiei Comisiei Europene să existe în vreo ţară, din zona celor care şi-au propus acest lucru, care să şi adere la Uniunea Europeană. Evident că aceste ţări candidate trebuie să îndeplinească, poate mai mult ca oricând, obligaţiile, condiţiile, standardele europene, înainte să facă pasul către Uniunea Europeană şi să facă parte, practic, din acest plan de extindere a Uniunii Europene.

Toate ţările candidate, în acest moment - cele din Balcanii de Vest şi Turcia - sunt puternic afectate de această criză a refugiaţilor. Pentru a face faţă acestei provocări este evident că trebuie urgent intensificată cooperarea în această regiune, pentru securizarea graniţelor Uniunii Europene, pentru a neutraliza reţelele infracţionale implicate în traficul de persoane, pentru a furniza asistenţă şi expertiză europeană, pentru a identifica persoanele care au nevoie de ajutor, care sunt refugiaţi, care au nevoie de această protecţie.

În plus, Comisia Europeană a propus ca toate ţările implicate în procesul de aderare să fie incluse pe lista ţărilor terţe de origine sigure. Şi acesta este unul dintre multele argumente pentru care Uniunea Europeană trebuie şi este obligată să-şi revadă politica de extindere în acest moment.

Credem totuşi că, în ciuda sforţărilor actuale, Uniunea Europeană nu poate, nu-şi permite să coboare nivelul de acceptabilitate şi să urgenteze acest proces de extindere sau de aderare a ţărilor candidate doar sub presiunea constrângerilor actuale globale.

Standardele şi obligaţiile UE trebuie îndeplinite de toate aceste ţări.

În orice situaţie, credem că este nevoie ca ţările aspirante la statutul de ţări membre ale UE trebuie să primească un plus de încurajare din partea Uniunii Europene. Şi mă refer, în primul rând, la cele care sunt în curs de aderare, dar mai ales la cele care sunt incluse în acea listă de aşteptare, extinsă, unde se regăseşte şi Republica Moldova, care, cu toţii suntem conştienţi, are nevoie mai mult ca niciodată de aceste încurajări venite din partea Uniunii Europene şi a României, ca ţară membră a UE.

Prin urmare, Partidul Naţional Liberal se pronunţă în favoarea proiectului de hotărâre.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt? Nu sunt.

8. Trecem la următorul COM 128, detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii.

Doamnă preşedinte, aveţi cuvântul.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Înainte de a prezenta şi avizul motivat, şi opinia, pe care sper să le adoptăm împreună, astăzi, precizez că avizul este un aviz motivat negativ, ceea ce echivalează cu un cartonaş galben, la adresa Uniunii Europene.

Şi acum, privind avizul motivat, COM 128, Comisia pentru afaceri europene consideră că, în termeni reali, obiectivele propunerii de directivă nu sunt în acord cu valorile, principiile, tratatele Uniunii, precum şi cu angajamentele politice majore asumate de statele membre ale Uniunii Europene pentru realizarea convergenţei economice şi sociale în întreaga Uniune.

Am subliniat că hotărârile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene stabilesc faptul că protecţia lucrătorilor este un obiectiv imperativ de interes general care poate justifica anumite obstacole în calea furnizării de servicii, dar numai cu condiţia ca acestea să fie adecvate şi proporţionale, pentru a asigura realizarea obiectivelor legitime urmărite.

Am considerat că temeiul juridic al propunerii, aşa cum ne-a fost prezentat nouă, nu corespunde integral cu conţinutul reglementării, întrucât modificările se bazează pe art. 56 şi 59 din Tratat, în condiţiile în care acestea vizează eliminarea restricţiilor privind libera prestare a serviciilor în cadrul Uniunii, cu privire la resortisanţii statelor membre, stabiliţi într-un alt stat membru, iar propunerea în sine vizează, cel puţin la nivel declarativ, protecţia lucrătorilor.

Am considerat că mai întâi ar trebui să fie evaluate efectele transpunerii de către statele membre a dispoziţiilor Directivei 67/2014, menite să ajute la aplicarea corectă a Directivei 71/1996, cea despre care discutăm astăzi, iar, ulterior, în funcţie de concluziile acestei evaluări, să fie propuse modificări ale textului Directivei 71.

De asemenea, am exprimat rezerve serioase faţă de argumentele Comisiei Europene, privind necesitatea reglementării, şi deci valoarea sa adăugată, întrucât, din totalul de lucrători mobili, cei detaşaţi reprezintă doar 13%, cea mai mare parte dintre aceştia sunt detaşaţi în condiţii perfect legale, iar din totalul de angajaţi, detaşaţii din statele cu salarii sub media Uniunii Europene reprezintă doar 0,3%.

În concluzie, am considerat că, dacă ar fi adoptate propunerile formulate de Comisia Europeană, se vor crea bariere în calea liberei prestări a serviciilor şi a mobilităţii forţei de muncă şi am considerat că, neavând suficientă valoare adăugată, propunerea de directivă încalcă principiul subsidiarităţii, în principal, din perspectiva utilităţii reglementării.

Observaţiile şi rezervele exprimate în această opinie, adoptată în şedinţa noastră, pe analiza de fond, au fost transmise şi Guvernului României, pentru a stabili mandatele de negociere pe această directivă extrem, extrem de importantă.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa comisiei noastre, din 5 aprilie 2016, în prezenţa a 14 din cei 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate. Şi sper că şi dumneavoastră, astăzi, o veţi vota.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Anton Doboş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

PNL susţine motivat prezenta Directivă 71 a Comunităţii Europene privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii şi... se creează bariere în calea liberei prestaţii a serviciilor şi a mobilităţii forţei de muncă.

Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene a recunoscut că protecţia lucrătorilor reprezintă un obiectiv imperativ de interes general care poate reprezenta un obstacol în calea furnizării de servicii, numai cu condiţia ca acestea să fie adecvate şi proporţionale, pentru a asigura realizarea obiectivelor legitime urmărite.

Astfel, înainte de orice modificare a directivei, considerăm că trebuie evaluate efectele transpunerii de către statele membre ale acesteia.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt?

Mulţumesc.

Nu sunt.

Merge la votul final.

9. Intrăm pe COM 128 - detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii.

Aveţi cuvântul.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Este opinia exprimată de comisia noastră la COM 128.

Comisia pentru afaceri europene subliniază că în anul 2015 peste 50.000 de lucrători români au fost temporar detaşaţi în statele membre ale Uniunii Europene şi în spaţiul economic european, această activitate aducând venituri semnificative, atât pentru familiile lor, cât şi la bugetul de stat, contribuind astfel la dezvoltarea economiei româneşti.

Susţine toate prevederile destinate protejării lucrătorilor detaşaţi în orice formă de abuz şi exploatare şi limitarea posibilităţii întreprinzătorilor de a-şi maximiza profitul prin acte oneroase, în special prin muncă nedeclarată, activităţile profesionale independente, false, externalizarea şi subcontractarea.

Cu toate acestea, aşa cum am spus şi în avizul nostru motivat, prezentat anterior, am considerat că forma în care este prezentată această directivă revizuită încalcă principiul liberei circulaţii şi al mobilităţii forţei de muncă a lucrătorilor.

De asemenea, am considerat că principiul remuneraţiei egale pentru aceeaşi muncă este incompatibil cu piaţa unică, deoarece diferenţele de salarizare constituie un element legitim al avantajului competitiv pe care îl au prestatorii de servicii.

De asemenea, am subliniat că Uniunea Europeană a lansat politici ample de încurajare a investiţiilor şi că nu ar fi coerent ca, pe de o parte, să creezi avantaje pentru investitori, iar, pe de altă parte, să le obstrucţionezi accesul la forţa de muncă mai ieftină.

De asemenea, am semnalat că şi statele membre cu economii mai puţin dezvoltate au probleme interne, în special din cauza exodului forţei de muncă înalt calificată către state cu economii puternice, care oferă salarii mai mari şi care îşi rezolvă astfel problemele de forţă de muncă şi de dezvoltare economică.

Reaminteşte că în unele sectoare, cu subsectoare ale economiilor naţionale ale statelor membre care susţin propunerea există un deficit de forţă de muncă şi că ar fi regretabil să avantajeze acoperirea acestui deficit cu forţă de muncă din statele din afara Uniunii Europene.

În consecinţă, opinia noastră a fost supusă dezbaterii în şedinţa comisiei din 5 aprilie, în prezenţa a 14 din 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate. Şi supunem aprobării Camerei opinia, aşa cum a fost formulată şi adoptată de noi.

Domnule preşedinte,

Acum, o secundă, dacă îmi permiteţi, ceea ce vreau să se înţeleagă foarte clar... Pentru că noi, la Comisia pentru afaceri europene, prin acest aviz motivat negativ, echivalentul unui cartonaş galben, practic nu suntem de acord sub nicio formă cu adoptarea acestei directive revizuite.

Şi eu sper că Guvernul României va negocia, în toate formatele şi grupele de lucru, ţinând cont de opinia noastră, astfel încât să se prevină punerea sub semnul întrebării a unei... şi împiedicarea, până la urmă, a punerii în practică a unui principiu extrem de important al Uniunii Europene, şi anume libera circulaţie, mobilitatea lucrătorilor. Fiecare are dreptul să lucreze unde doreşte.

Şi eu sper că, prin votul nostru de astăzi, vom împiedica să se pună cruce pe asemenea valoare fundamentală a Uniunii Europene.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Luări de cuvânt?

Aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Domnul Anton Doboş:

PNL susţine proiectul de opinie motivat, întrucât s-a constatat încălcarea principiului subsidiarităţii, lucru subliniat şi în documentul supus spre aprobare.

Deşi Uniunea Europeană are sarcina de a promova un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, Comisia Europeană a interpretat părtinitor aceste prevederi, întrucât s-a insistat la revizuirea Directivei 71, chiar înainte de a fi integral aplicată la nivelul intern al statelor membre.

La nivelul anului 2015, au fost temporar detaşaţi mai mult de 50.000 de lucrători români, în statele Uniunii Europene. Astfel, România se află printre statele cu o importantă activitate de detaşare, activitate ce aduce venituri la bugetul de stat şi astfel este una dintre activităţile ce contribuie la dezvoltarea economiei.

Considerăm că, prin modificările aduse, este afectată libera prestaţie a serviciilor şi mobilitatea lucrătorilor, iar astfel este afectată implicit şi buna funcţionare a pieţei interne.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt? Nu sunt.

COM 128 merge la votul final.

Doamnă preşedinte Moldovan, a venit raportul?

Dacă a venit raportul, revenim la poziţia 4 şi aveţi cuvântul. Aş dori şi eu raportul...

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu nu îl am. Deci, dacă poate, să mi-l dea şi mie stafful tehnic...

Atunci mai stăm un pic, da.

Daţi-ni-l şi nouă, să îl distribuim la lideri şi să îl punem pe site, vă rog frumos, altfel nu putem.

Bun. Mergem mai departe. Nu ne grăbim, că avem timp.

Intrăm pe primă Cameră sesizată. Avem o respingere.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 - Pl-x 21/2016.

Iniţiatorul? Nu este în sală.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci?

Domnule Niţă, aveţi cuvântul.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor a fost sesizată în fond cu Pl-x 21 - Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, deoarece subordonarea, chiar şi numai din punct de vedere financiar, ar impieta asupra independenţei autorităţii, considerând rolul în asigurarea stabilităţii şi funcţionării eficiente a pieţei financiare, atât bancare, cât şi nonbancare, cu scopul de a asigura protecţia consumatorilor de produse şi servicii financiare.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri?

Aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Voi aduce doar câteva argumente pentru care Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota împotriva acestei propuneri legislative.

Ştim că sistemul financiar românesc este format, în acest moment, din trei mari subsisteme, care funcţionează corect în România. Este vorba despre cel bancar, cel al valorilor mobiliare, al pensiilor private şi sistemul fiscal.

Acest sistem se bazează pe trei importanţi piloni, care sunt reprezentaţi de Banca Naţională a României, de Autoritatea de Supraveghere Financiară şi de către Ministerul Finanţelor Publice.

Dacă noi, prin votul nostru, astăzi, am aproba această propunere legislativă, unul din aceşti piloni nu şi-ar mai păstra independenţa - este vorba de Autoritatea de Supraveghere Financiară -şi astfel echilibrul ar fi afectat, doi din cei trei piloni pe care se bazează sistemul financiar românesc ar fi controlaţi de către stat, lucru care contravine tuturor directivelor la care România este parte, ale Uniunii Europene.

Ca urmare, nu putem fi de acord să distrugem un echilibru de funcţionare a unei pieţe financiare care şi-a dovedit stabilitatea în România, chiar în contextul unei crize mondiale severe şi, din acest motiv, vom respinge această propunere legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi cuvântul.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Chiar dacă această iniţiativă a primit un raport negativ din partea Comisiei pentru buget, trebuie să recunoaştem că Parlamentul României va trebui să se aplece cu mai multă seriozitate şi atenţie, atât asupra cadrului normativ care reglementează activitatea ASF, cât şi asupra activităţii propriu-zise a acestei instituţii aflate sub control parlamentar.

În legătură cu prevederile iniţiativei, nu aş vrea să fiu foarte ironic, însă dacă vom stabili nivelul indemnizaţiei membrilor ASF la nivelul indemnizaţiilor parlamentarilor, s-ar putea să-i vedem pe toţi fugind rupând pământul, în numai câteva zile.

Însă lăsând la o parte nota ironică, cred cu tărie că aceste indemnizaţii trebuie să reflecte nivelul de salarizare din ramura financiară, însă ele trebuie să reflecte şi performanţele reale ale ASF-ului.

Din perspectiva performanţelor ASF nu prea avem multe de spus, poate doar că nişte firme de asigurări au mari probleme, despre cere membrii ASF probabil au aflat tocmai din presă.

În ceea ce priveşte sursa de finanţare a Autorităţii de Supraveghere Financiară, cred că propunerea de finanţare de la bugetul de stat ar trebui analizată într-un context mai larg, pentru că actualul mod de finanţare sau, mai bine spus, autofinanţare, se reflectă în tarifele plătite de către consumatorii de servicii financiare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Este respingere, nu are amendamente, merge la votul final, are caracter ordinar.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea prevederilor art. 3, lit. u) şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

Iniţiatorii?

Da, aveţi cuvântul.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În perioada 1945-1989, regimul comunist a instituit un regim de teroare faţă de cetăţeni, instituţiile represive ale statului urmărindu-i pe aceştia, ajungându-se adesea şi la condamnări politice pentru opinii; libertăţile individuale erau practic călcate în picioare.

Cunoaşterea acestei perioade este o chestiune extrem de importantă, atât pentru asanarea morală a societăţii româneşti, cât şi pentru aducerea în faţa opiniei publice a acelor situaţii care prezintă umbre ale trecutului ţării noastre, dar care trebuie neapărat cunoscute.

Până în anul 2008, ordonanţa guvernamentală privind CNSAS-ul, ordonanţa de urgenţă privind CNSAS-ul permitea ca preoţii, reprezentanţii cultelor să poată să fie verificaţi.

După 2008, a fost introdus un amendament care prevede că această verificare se poate face doar la cererea cultului din care respectivul prelat face parte.

Începând cu 2008, cercetările practic au încetat. Nu s-a emis nicio solicitare din partea vreunui cult, ca un reprezentant al clerului să mai poată fi verificat. Până atunci fuseseră peste 260 de persoane verificate şi câteva zeci fuseseră găsite ca fiind colaboratori ai Securităţii.

De aceea, cred că este important să remediem această situaţie. Protecţia de care beneficiază clerul este de nejustificat, din perspectivă democratică.

Vă spun, de asemenea, că plenul Parlamentului este un loc de dezbatere, dar comisiile, de asemenea, prin excelenţă, mai ales comisia care face raportul pe un proiect de lege este prin excelenţă locul de dezbatere a unui proiect de lege.

Din nefericire, la Comisia juridică, săptămâna trecută, nu a existat niciun fel de dezbatere, am fost în sală. Comisia pentru drepturile omului dăduse aviz favorabil acestei legi, Consiliul Legislativ, de asemenea, CNSAS-ul a trimis un punct de vedere favorabil, însă, la Comisia juridică, repet, deşi eram în sală, în 10 secunde s-a propus raport de respingere şi a fost dat raport de respingere, cu încălcarea art. 61 din Regulament, care prevede că trebuie să existe o examinare, mai ales dacă eram în sală.

Închei această primă intervenţie, spunând că voi face o contestaţie faţă de modul în care a fost examinată această lege la comisie. Raportul conţine inexactităţi. Eu am rămas o oră şi jumătate aşteptând încheierea dezbaterilor la următorul punct de pe ordinea de zi a comisiei, pentru a putea să-mi spun un punct de vedere. Mi s-a permis de către domnul preşedinte Bogdan Ciucă. Iniţial, domnul Ciprian Nica supusese raportul de respingere la vot, fără dezbatere.

Aşadar, raportul conţine punctul meu de vedere, dar exprimat după vot. Or, mai întâi trebuie să avem dezbatere şi apoi vot.

Voi înainta Biroului permanent o plângere în acest sens, cu privire la încălcarea regulamentului, şi cer reprezentanţilor unui grup parlamentar să retrimită la comisie, pentru că mai este timp, până în 29 aprilie. 29 aprilie este momentul de adoptare tacită, eventuală.

Deci mai este timp măcar o săptămână să fie întoarsă la comisie, pentru o dezbatere. Fac apel la liderii de grup.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

S-a întâmplat ceva?

Vă rog frumos.

Domnul Dobre, procedură.

Domnul Victor Paul Dobre:

Deci, domnule preşedinte, am discutat şi cu colegii de la celelalte grupuri parlamentare, întrucât avizul CNSAS-ul a venit ulterior, vă solicităm retrimiterea la comisie pentru o săptămână.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O.K. Retrimitere la comisie pentru o săptămână.

Voturi pentru?

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Domnul Máté András, pe procedură.

Deci l-am retrimis la comisie, termen o săptămână.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Cu acordul colegilor, liderii de grup v-am solicita ca următoarea poziţie pe care o dezbatem să o aducem în faţă, de pe poziţia 15, PL-x 192 din 2014 - Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere.

Ar fi foarte bine dacă astăzi am reuşi să-l dezbatem şi să dăm şi votul final. Am acordul colegilor, lideri de grup.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Deci poziţia 15 vine pe poziţia 8.

Voturi pentru?

Vă rog, număraţi.

127 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt. Unanimitate.

Bun. Proiectul de Lege privind Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011.

12. Proiectul de Lege privind completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere. Bun.

Iniţiatorii? Vă rog frumos.

Domnul Seres Dénes.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Seres Dénes:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere.

Este îndeobşte cunoscut că, în mediul rural, populaţia şcolară a scăzut enorm de mult. Ca atare, trebuie concentrate şcolile şi trebuie asigurate şi elevilor din aceste zone şanse egale pentru a putea participa la învăţământul general obligatoriu. Numai că această chestiune se poate asigura prin transportul acestora în autobuze şcolare.

Din partea Guvernului, a statului român, s-au asigurat aceste autobuze, care sunt întreţinute de autorităţile locale şi de către şcolile care sunt în cauză. Oricum, acest transport este un serviciu public în mod gratuit care li se oferă elevilor tocmai în ideea de a se asigura o egalitate de şanse între copii.

Numai că la eliberarea documentelor prevăzute de Ordonanţa 27 se percep o serie de taxe şi tarife, în condiţiile în care aceste autobuze nu participă în mod concurenţial la transportul rutier, deci nu au activitate comercială. Or, este o sarcină grea pentru şcoli şi pentru autorităţile locale ca să plătească aceste taxe, dar în acelaşi timp să întreţină în stare tehnică bună aceste microbuze şi să plătească conducătorul auto.

În esenţă, propunerea noastră este ca să scutim de taxe şi tarife, la eliberarea documentelor, aceste autobuze care desfăşoară activitate publică şi nu concurenţială, pentru că aceia care participă în regim comercial percep taxe şi contravaloarea biletelor de transport.

Vă rog foarte mult, în ideea de a ajuta autorităţile locale şi şcolile, să votaţi această iniţiativă legislativă.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Comisia?

Din partea comisiilor reunite, aveţi cuvântul.

Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru industrii au raport comun.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem un raport comun înlocuitor asupra Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu care Comisia pentru transporturi şi infrastructură, Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, în fond, cu PL-x 192/2014.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Comisiile au fost sesizate în fond, în 2014, aprilie, iar proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, în sensul exceptării unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a unităţilor de învăţământ care asigură transportul şcolar al elevilor, de la plata taxelor şi tarifelor prevăzute pentru elaborarea documentelor de transport.

În conformitate cu prevederile art.63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cele două comisii au dezbătut proiectul de lege, în şedinţe separate.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii a examinat proiectul de lege în şedinţa din 22 septembrie 2015, iar Comisia pentru transporturi şi infrastructură în data de 6 octombrie 2015.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu amendamentele admise.

În conformitate cu art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, plenul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 14 martie 2016 a hotărât retrimiterea proiectului de lege, pentru întocmirea unui nou raport.

În conformitate cu prevederile art. 55-56 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, la lucrările comisiei au participat reprezentanţii Ministerului Transporturilor, domnul Ştefan Dorin, inspector de stat în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Control în Transportul Rutier.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Prezentul raport înlocuieşte integral raportul comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, din 3 martie 2016.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale?

Domnul Iane, vă rog frumos...

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi foarte scurt.

Stimaţi colegi,

La Comisia pentru industrii, un coleg de-al nostru, care s-a implicat şi a fost raportor pe acest act normativ, a reuşit, în sfârşit, să pună în concordanţă toate părerile, şi cele ale Inspectoratului de Stat pentru Control în Traficul Rutier, şi cele ale Poliţiei, şi ale altor autorităţi abilitate.

Despre ce este vorba, de fapt? Este vorba despre acele microbuze şcolare care aparţin primăriilor sau unităţilor de învăţământ. Aceste microbuze, până acum, în practică, s-a arătat că există şi cazuri în care aceste transporturi sunt sancţionate cu amenzi, pentru că în raportul... în procesul-verbal de sancţionare se spune că nu ar fi transportat efectiv elevi, sau că nu au toate documentele care să ateste un transport public de persoane.

Tocmai asta venim şi facem. Nu este un transport public de persoane transportul elevilor şi cadrelor didactice, el se poate realiza, şi am convenit cu aceste autorităţi să punem amendament să se poată realiza şi în afara localităţilor, pentru că sunt situaţii în care şcolile şi unităţile de învăţământ nu sunt doar pe raza localităţii de care aparţine acest microbuz sau autobuz.

Şi pornind de la exemplele din practică şi de la solicitările şi sesizările celor care au suferit aceste sancţiuni, am hotărât să amendăm legea, astfel încât ea să devină aplicabilă şi să nu mai existe aceste cazuri de interpretare din partea organelor, la bunul plac al poliţistului local sau al inspectorului de stat pentru control în traficul rutier.

Noi vom vota pentru.

Vă mulţumim.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Modificările propuse la Ordonanţa nr. 27/2011 sunt de fapt un regim derogatoriu în vederea scutirii de plata taxelor pentru eliberarea documentelor rutiere de transport.

Este un avantaj pentru comunităţile locale, pentru că aceste taxe, pentru unele primării, care sunt destul de sărace, sunt semnificative şi, de multe ori, neputând fi plătite, microbuzele şcolare rămân în parcul auto, nefolosite, iar elevii sunt puşi în situaţia ori de a merge pe jos la şcoli care sunt de multe ori foarte departe de domiciliul acestora sau nu se duc la şcoală, crescând în acest fel abandonul şcolar.

Şi aşa învăţământul românesc este, în acest moment, în suferinţă şi avem rata de creştere a abandonului şcolar destul de mare. Dacă nu vom aproba această propunere legislativă, va suferi tot elevul român, copiii noştri, copiii de la ţară, care vor fi puşi în situaţia de a nu putea să-şi absolve studiile şcolare.

De aceea, noi susţinem această propunere legislativă şi vom vota pentru aceasta.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Benga.

Domnul Ioan Benga:

Proiectul mi se pare foarte corect. Cred că este un moment ca să creăm un echilibru între acele plăţi care erau făcute de către şcoli şi acele plăţi care erau făcute de către unităţile administrativ-teritoriale.

Este un serviciu care se face pentru copii şi corect ar fi ca toată lumea să se bucure. Pentru că în unele situaţii se făceau decontări din finanţarea per elev şi se încălca legea.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Intrăm pe amendamente admise.

La primul. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al patrulea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al cincilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al şaselea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Mulţumesc foarte mult.

Merge la votul final. Caracter ordinar.

Bun.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011. Are raport de respingere.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru învăţământ?

Domnul preşedinte Diaconu.

A venit, a fost distribuit raportul şi ridicat pe site pentru PL-x 762, da, doamna preşedinte Moldovan?

Doamna preşedinte Moldovan, PL-x 762 a fost ridicat pe site? Perfect. După aceea urmează.

Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011.

Această propunere vizează extinderea listei ţărilor pentru care statul recunoaşte studiile preuniversitare complete sau incomplete, încadrarea copiilor cu studii incomplete în grupul copiilor cu nevoi speciale de educaţie şi organizarea de cursuri suplimentare pentru elevii integraţi în învăţământul românesc, pentru recuperarea materiei.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată, iar în urma dezbaterii, în şedinţa din 5 aprilie 2016, comisia a propus, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: echivalarea diplomelor şi a perioadelor de studii efectuate în altă ţară se face conform prevederilor Ordinului nr. 5268/2015 pentru aprobarea Metodologiei privind echivalarea de către inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al municipiului Bucureşti a perioadelor de studii efectuate în străinătate şi la organizaţiile furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, înscrise în Registrul special al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar şi pentru aprobarea modelului atestatului de echivalare a studiilor efectuate în străinătate şi în România.

Conform alin. (4) al art. 3, Anexa nr. 1 la metodologie, echivalarea se realizează automat, fără susţinerea de măsuri compensatorii, pentru toate clasele promovate la unităţi de învăţământ din străinătate sau la organizaţiile furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, cu clasele corespunzătoare din sistemul de educaţie românesc.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Merge la votul final. Are caracter de respingere.

Doamna preşedinte Moldovan.

3. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate.

Iniţiatorii?

Aveţi cuvântul.

Domnul Zsolt Molnar.

Domnul Molnar Zsolt:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Avem în faţă o iniţiativă prin care oferim o soluţie foarte clară pentru problema ariilor protejate, care, astăzi, în România, din păcate, nu sunt într-o situaţie foarte bună. Avem foarte multe arii protejate care nu au sistem propriu de administrare, nu sunt în custodia niciunei instituţii sau organizaţii nonguvernamentale. Şi vedem pe zi ce trece cum se strică aceste situri.

Soluţia noastră propusă este înfiinţarea acestei Agenţii Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, care va prelua aceste arii care nu au management profesional astăzi, va asigura o susţinere profesională şi administrativă tuturor instituţiilor care astăzi fac management al unei arii protejate, iar într-o fază următoare va scoate la licitaţie aceste contracte de administrare şi custodie prin care se poate face o administrare profesională, cu menţiunea că aceste contracte se vor face conform legii în vigoare.

Vă rog, dacă se poate, să susţineţi această iniţiativă la care am lucrat foarte mult împreună la Comisia pentru mediu, şi împreună cu Ministerul Mediului.

Şi vă propun ca astăzi să facem un pas, să ne asigurăm că ariile protejate din România vor avea un viitor şi de-acum încolo.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Doamna preşedinte Moldovan.

Sunteţi iniţiator?

Vă rog frumos, aveţi cuvântul, doamna Varga.

Doamna deputat Varga.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În acest moment, reducerea fără precedent a biodiversităţii este una dintre provocările la care este supusă planeta. Biodiversitatea este grav ameninţată. Şi este o temă care ar trebui să ne preocupe pe toţi.

În Europa, din cele peste 200.000 de specii, peste 300 de specii de animale şi peste 800 de specii de plante sunt pe cale de dispariţie. În România, avem în acest moment 510 structuri de management pentru ariile naturale protejate, structuri prin care se propune această aplicare a legislaţiei europene de protejare a ariilor, a speciilor şi a biodiversităţii.

Din păcate, din aceste 510 structuri de management, 251 de arii naturale protejate au structuri de administrare, dar aici administrarea se face neuniform şi există deci un risc deficitar de aplicare a legislaţiei europene, care ar putea duce la afectarea biodiversităţii, iar 250 de structuri sunt fără custode, fără administrator.

Există riscul, astfel, afectării biodiversităţii. Şi vă dau exemplu din două arii protejate din judeţul Bihor: Parcul Natural Cefa este de peste 2 ani de zile fără structuri de administrare şi pârâul... Rezervaţia "Lacul cu nuferi termali - Pârâul Peta" este, tot aşa, fără administrare, riscă să fie afectat. Sunt foarte mulţi nuferi care deja au dispărut din zona respectivă.

Practic, prin această iniţiativă legislativă, propunem înfiinţarea unei Agenţii Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, care să creeze un cadru legal pentru administrarea tuturor ariilor naturale protejate din România.

De asemenea, această agenţie va avea rolul de asigurare coordonată a implementării planurilor de management, astfel încât să punem în aplicare legislaţia europeană, astfel, putând proteja şi conserva biodiversitatea.

Am lucrat împreună în comisie reprezentanţi ai tuturor partidelor politice. Salut modul de lucru pe care l-am avut cu ministerul, cu domnul secretar de stat Viorel Lascu, şi vă rog, dragi colegi, să votăm acest act normativ, pentru ca, la finalul anului, prin bugetul de anul viitor, să putem finanţa această Agenţie Naţională de Arii Protejate şi să putem face paşi concreţi pentru protejarea biodiversităţii în România.

Dacă acţionăm prea târziu, riscăm ca, din speciile pe care le avem astăzi în România, de plante şi de animale, specii cu care ne-a binecuvântat Dumnezeu în această zonă, riscăm să fie afectate.

Deci, vă rog, în numele colegilor liberali, să votăm acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Intrăm pe amendamente.

Raportul, scuzaţi-mă, doamna preşedinte Carmen Moldovan, raportul comisiei.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate.

În conformitate cu prevederile art.70 din regulamentul nostru, republicat, plenul Camerei a hotărât, în şedinţa de astăzi, 13 aprilie, retrimiterea Proiectului de Lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, în vederea unei noi examinări şi depunerii a unui raport suplimentar.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege.

Proiectul are ca obiect de reglementare înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, instituţie publică, cu personalitate juridică, în subordinea Autorităţii Publice Centrale pentru Protecţia Mediului.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, prezentate în Anexa nr.1, şi amendamente respinse, prezentate în Anexa nr.2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale.

Aveţi cuvântul.

Domnul Korodi Attila:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul UDMR a avut dezbateri şi săptămâna aceasta asupra acestui proiect de lege şi, pe bună dreptate, temerile care s-au discutat în aceste dezbateri interne s-au legat de experienţa de până acum a României cu privire la managementul ariilor protejate, fie ele naţionale, fie ele în categoria NATURA 2000, de importanţă europeană.

Şi temerile care au fost discutate s-au legat de un management defectuos, de implicarea unor entităţi care nu au acţionat conform legii şi în scopul cu care ei au primit în atribuţie arii protejate, sau temerea că unele arii protejate foarte importante, în continuare, pot să rămână fără custozi, fără administratori şi aşa mai departe.

S-a mai discutat încă un lucru care se ştie că până la urmă, la ora actuală, din cauza ariilor protejate, cetăţenii care trăiesc în acele zone nu au primit destule programe, proiecte care să ajute să se vadă şi partea pozitivă la nivel local, nu numai partea negativă.

De aceea, o Agenţie Naţională de Arii Protejate va aduce un plus, va aduce coerenţă, nu va mai rămâne organizarea structurilor, coordonarea, contractarea administrării, a custodiei acestor zone la latitudinea a şase angajaţi în Ministerul Mediului, care nu au cum să facă corespunzător această treabă, ne vom conforma la proceduri care, la ora actuală, există în ţările europene unde se ia în serios tot ce înseamnă valori, valoarea adăugată venită din biodiversitatea ariilor protejate.

De aceea, susţinem acest proiect de lege, dar vom fi foarte aproape de Ministerul Mediului, ca tot ce înseamnă acte normative subsecvente să fie coerente şi să fie în beneficiul atât al României, cât şi al comunităţilor locale şi, prin acesta, pentru biodiversitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Doamna Varga.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal va vota Legea privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, cu speranţa că această agenţie va administra corespunzător, integrat, durabil, ariile naturale din România şi, totodată, va fi echilibrul între stat şi proprietarii terenurilor care au terenuri în ariile naturale protejate şi care au restricţii de utilizare a acestor terenuri.

Pasul următor este ca agenţia să vină să ne propună, alături de minister, măsuri compensatorii pentru proprietarii de păduri care au terenuri în arii naturale protejate, astfel încât ei să fie primii cointeresaţi să pună în practică aceste directive europene privind conservarea biodiversităţii.

Deci Partidul Naţional Liberal va vota acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Amendamente admise.

Primul. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al doilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al treilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al patrulea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al cincilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al şaselea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al şaptelea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al optulea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al nouălea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al zecelea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

La 11, domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mi se pare că aici este o eroare materială, pentru că litera b), modificată, într-adevăr, elimină Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, introduce Agenţia Naţională pentru Arii Protejate, elimină textul cu maximum 6 luni, dar face şi o altă modificare şi cred că este o eroare, pentru că, în loc de servicii deconcentrate, deci în partea nouă a textului se vorbeşte de servicii decentralizate; deconcentrate este termenul folosit în Constituţie. Cred că este o eroare materială. Deci, trebuie corectat şi aici "deconcentrate".

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Două abordări diferite. Nu pot să înţeleg asta. Există şi servicii deconcentrate şi descentralizate. Dacă comisia a spus "descentralizate" înseamnă că aşa a hotărât. Diferenţa este clară.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Textul iniţial este clar. Este vorba despre servicii deconcentrate. Autorităţi ale administraţiei publice locale, servicii deconcentrate ale administraţiei publice centrale, organizaţii neguvernamentale etc.

Iar, dincoace nu mai vorbim de servicii deconcentrate. De exemplu, cele teritoriale de mediu, judeţene de mediu nu ar mai fi prezente în această lege atunci. Mi se pare că este doar o eroare materială, cred eu.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă preşedinte al comisiei. Îmi pare rău, nu am cum să intervin. Şi diferenţa este foarte mare între cele două. Nu pot să o iau ca o eroare materială.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Da, mulţumesc frumos.

Înţeleg ce spuneţi dar, dacă priviţi cu atenţie la conţinutul celor două amendamente, unul vorbind despre deconcentrate, următorul, despre descentralizate, o să vedeţi că este o formulare corectă, cu atât mai mult cu cât această formulare a fost agreată cu ministerul şi cu instituţiile din subordine.

Deci, din acest punct de vedere, să ştiţi că nu este niciun fel de eroare materială, ci este una corectă, pur juridică şi care ţine tocmai de administraţie şi de descentralizare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Atunci eu înţeleg că, în conformitate cu noul text de la litera b), la nivelul judeţului, instituţia de mediu deconcentrată nu mai apare şi nu are niciun rol în acest demers, în noua lege nu mai apare, ci apar nişte servicii descentralizate pe care eu nu le cunosc, nu ştiu care or fi ele, poate urmând să fie descentralizat ceva, dar instituţia deconcentrată de mediu nu are un rol la nivel judeţean în tot acest demers, conform acestui articol.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Îmi pare rău, dar eu v-am spus că nu e nicio eroare materială, din punctul meu de vedere.

Deci, dacă dumneavoastră aveţi o obiecţie, puteţi să supunem la vot, pe procedură.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Potrivit noului proiect de lege, stimaţi colegi, APM-ul nu administrează, ci doar această agenţie nou-înfiinţată.

Deci nu este niciun fel de eroare materială.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci, deconcentratele nu intră, din administraţia publică centrală.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Deci, nu a fost decât o dispută între dumneavoastră. Grupul parlamentar al UDMR nu are obiecţii sau comentarii.

Deci, poziţia 11.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Poziţia 12.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Poziţia 13.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Poziţia 14.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Poziţia 15.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

Vă reamintesc că are caracter ordinar.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale; raport de respingere.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Domnul preşedinte Diaconu.

Sunteţi iniţiator?

A, domnul Iacoban, atunci. Vă rog frumos să citiţi raportul.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale.

În baza prevederilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 45 din 21 martie 2016, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale.

Propunerea legislativă vizează modificarea art.104, 110, 111 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ să se asigure de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

De asemenea, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii în şedinţa din 5 aprilie 2016, comisia a propus, cu 6 voturi pentru, 9 voturi împotrivă şi o abţinere, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: prin aplicarea prevederilor prezentei iniţiative legislative se revine la centralizarea sistemului naţional de învăţământ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Avem dezbateri generale? Da?

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Membrii Grupului Partidului Naţional Liberal vor vota respingerea acestei propuneri legislative, deoarece această măsură ar duce la recentralizarea sistemului de învăţământ.

Ea conţine, de asemenea, o serie de neconcordanţe în ceea ce priveşte finanţarea cheltuielilor de personal.

Principalul obiectiv acum îl reprezintă continuarea procesului de descentralizare administrativă şi financiară, iar creşterea autonomiei colectivităţilor locale reprezintă un pas necesar pentru a aduce serviciile publice şi deciziile mai aproape de cetăţeni, pentru a folosi mai eficient resursele existente.

În acest sens, Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 a suferit o serie de modificări profunde, în sensul unei mai mari implicări a comunităţilor locale în asigurarea unei bune funcţionări a învăţământului în ceea ce priveşte organizarea reţelei şcolare, încheierea contractelor de management între directorii unităţilor şcolare cu primarii, finanţarea bazată pe costuri standard.

Astfel, în conformitate cu prevederile Legii nr.1, finanţarea de bază şi cea complementară se realizează pe baza contractului de management administrativ-financiar încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi primarul localităţii în a cărei rază teritorială se află unitatea de învăţământ, respectiv cu preşedintele consiliului judeţean, în cazul şcolilor speciale.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota pentru respingerea iniţiativei legislative.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt?

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Nu sunt.

Proiectul de lege merge la votul final. Are caracter organic şi raport de respingere.

15. Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea comisiei, domnul preşedinte Diaconu. Aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii educaţiei naţionale, în sensul introducerii în programul şcolar, în şcoli şi grădiniţe, a programului facultativ cu plată organizat în vacanţa de vară, în scopul supravegherii şi instruirii copiilor în activităţile opţionale şi recreative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Suntem prima Cameră sesizată. Iar, în urma dezbaterii, în şedinţa din 5 aprilie 2016, comisia a propus, cu 15 voturi pentru şi două împotrivă, respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc. Dezbateri generale.

Doamnă deputat, vă rog frumos.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul deputaţilor PNL este de acord cu respingerea acestei propuneri legislative, deoarece fiecare unitate şcolară are particularităţile sale şi nu poate fi obligată la cheltuieli care nu sunt predictibile, cum ar fi: introducerea în programul şcolar a unor activităţi facultative organizate în vacanţa de vară.

Orice activitate în plus faţă de norma didactică, precum şi orice întrerupere a concediului legal trebuie remunerată. La fel, şi în cazul organizării de activităţi recreative sau instructive pe perioada vacanţei şcolare, cadrele didactice participante ar trebui remunerate.

În legislaţia actuală, se prevăd explicit perioadele de cursuri şi perioadele de vacanţă, structura anului şcolar ţinând cont, printre altele, de conţinutul programelor şcolare, dezvoltarea psihosomatică a copiilor, alternarea perioadelor de activitate cu cele de odihnă pentru elevi şi cadre didactice.

Perioadele de efectuare a concediului se stabilesc în funcţie de interesul învăţământului şi al cadrelor didactice în cauză, cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfăşurarea examenelor naţionale.

În perioada vacanţelor şcolare, de asemenea, grădiniţele pot organiza activităţi educative cu copiii, în baza hotărârii consiliului de administraţie, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi chiar o şi fac în multe localităţi.

Din aceste motive, Partidul Naţional Liberal, grupul deputaţilor va vota pentru respingerea acestei iniţiative legislative.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul Iacoban. Vă rog frumos. Vreţi să luaţi cuvântul. Vă rog frumos. Sunteţi printre iniţiatori care, după aceea, respingeţi şi dumneavoastră proiectul?

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Scurt. Şi noi suntem pentru respingerea acestui proiect de lege, nu pentru că ideea nu ar fi bună. Ideea e bună, aşa cum a spus şi colega mea, el se aplică, dar e o hotărâre acolo, la unităţile de învăţământ, a consiliilor de administraţie.

Cred că dreptul de a legifera nu este absolut. Poate fi un program naţional al Ministerului Educaţiei, prin care se vor face discuţii cu reprezentanţii cadrelor didactice care să vină şi să predea în timpul concediilor, pentru că, dacă dăm această lege intrăm în conflict şi cu Codul muncii, acolo unde sunt reglementate clar perioada de muncă efectivă, perioada de repaus activ sau pasiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Benga. Vă rog frumos, aveţi cuvântul. Şi dumneavoastră respingeţi cu fermitate, nu?

Domnul Ioan Benga:

Da, domnule preşedinte, pentru că mi se pare incorect să mai încărcăm încă o dată cadrele didactice, să le mai dăm ceva de lucru în vacanţă. Şi aşa, marea majoritate dintre ele participă şi la alte activităţi aflate în subordinea inspectoratelor şcolare.

Sunt de acord cu respingerea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Proiectul de lege merge la vot final. Are caracter organic.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea încetării valabilităţii, prin denunţare, a Convenţiei din 5 iulie 1890, semnată la Bruxelles, privind înfiinţarea unei Uniuni Internaţionale pentru publicarea tarifelor vamale, precum şi a Protocolului de la Bruxelles din 16 decembrie 1949, prin care se modifică Convenţia privind înfiinţarea Uniunii Internaţionale pentru publicarea tarifelor vamale din 5 iulie 1890.

Iniţiatorul? Guvernul României.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Predau conducerea şedinţei domnului vicepreşedinte Iordache.

Domnul Enache Jiru: (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La iniţiativa Belgiei, care este şi depozitarul convenţiei şi care a denunţat-o deja, Biroul Internaţional al Tarifelor Vamale ar urma să-şi încheie această activitate în viitor.

De aceea, Guvernul susţine raportul comisiei, respectiv se impune denunţarea acestei convenţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Comisia? Domnul deputat Niţă, vă rog, raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Domnul Emil Niţă:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată pe fond cu PL-x 54 din 7 martie 2016 privind Proiectul de Lege pentru aprobarea încetării valabilităţii, prin denunţare, a Convenţiei din 5 iulie 1890, semnată la Bruxelles, privind înfiinţarea unei Uniuni Internaţionale pentru publicarea tarifelor vamale, precum şi a Protocolului de la Bruxelles din 16 decembrie 1949, prin care se modifică Convenţia privind înfiinţarea Uniunii Internaţionale pentru publicarea tarifelor vamale din 5 iulie 1890.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor aprobarea... adoptarea acestui proiect de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, dacă sunt?

Vă rog, Grupul PNL, domnul Horga. Vă rog.

Domnul Vasile Horga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este una dintre cele mai vechi convenţii care încă este în vigoare în România, are 106 ani. Ea a creat Uniunea Internaţională pentru Publicarea Tarifelor Vamale, dar, între timp, lucrurile au evoluat în România. România a devenit ţară a Uniunii Europene.

În România se aplică tariful vamal comun al Uniunii Europene care este disponibil gratuit pentru România şi pentru toate ţările Uniunii Europene, iar pentru celelalte ţări care intră în relaţii comerciale cu ţările Uniunii Europene accesul este direct prin internet, în mod gratuit, astfel încât propunerea Guvernului devine fezabilă de denunţare a acestei convenţii, mai ales că în cadrul convenţiei au mai rămas doar 29 de ţări contractante şi accesarea tarifului vamal al acestei uniuni se face contra unei cotizaţii anuale de 30 de mii de euro. Iar, aşa cum menţionează şi Guvernul României, există posibilitatea de a accesa tarifele vamale şi prin alte metode, în acest moment, decât de la Biroul Uniunii Vamale Internaţionale.

Astfel încât Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru această propunere a Guvernului României, mai ales că se va face şi o economie în bugetul ţării de 30 de mii de euro.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Vă rog. Domnul Máté András.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte, eu v-aş solicita ca poziţia 14, cu privire la concediul paternal, să o retrimitem, pentru o săptămână, la comisie, pentru a rezolva o inadvertenţă pe text.

Şi, în locul acestei poziţii, dacă se acceptă să fie retrimis, să aducem poziţia 18, pentru că este o problemă care trebuie rezolvată foarte urgent în sistemul unitar de pensii publice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

17. Deci, supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, ca PL-x 873 să fie retrimis la comisie o săptămână.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, PL-x 873 a fost retrimis.

20. Şi următorul, este vorba de Pl-x 76 - Propunere legislativă pentru modificarea articolului 65 alineatul (4) din Legea nr.263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii.

Iniţiatorii? Nu doresc.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Domnul preşedinte Adrian Solomon. Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea articolului 65 alineatul (4) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul reducerii procentului de penalizare care se aplică pensiei anticipate parţiale.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea, cu amendamente, în vederea diminuării penalizării foarte mari aplicate în cazul persoanelor care doresc să se înscrie la pensie anticipată parţială.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele redate în anexa la prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Vă rog. Grupul UDMR. Vă rog.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, această iniţiativă legislativă este bine-venită, pentru că repară o greşeală, una dintre multele greşeli ale Legii nr.263/2010. Vă aduceţi aminte, când am adoptat Legea pensiilor, câte greşeli am făcut...

Deci, acum, reparăm acea greşeală prin care am făcut o nedreptate celor care au fost pensionaţi anticipat parţial. Penalizarea aceea de 75% era foarte dură şi prin această modificare revenim la aceeaşi situaţie pe care a prevăzut-o Legea nr.19/2000.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Sunt 5 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Articolul unic. Observaţii? Nu.

Art.6 alin.(2). Dacă sunt observaţii? Nu.

Art.65 alin.(4), "cu următorul cuprins", şi la art.60 alin.(1), (2), (3)?

Rămâne la votul final, caracter organic.

18. Şi ultimul, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.6/2016 pentru modificarea art.28 alin.(4¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, PL-x 74/2016.

Guvernul, vă rog. Doamnă secretar de stat, vă rog.

Doamna Carmen Elian (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.6/2016 supusă dezbaterii are ca obiect reglementarea modificării alin.(4¹) din O.U.G. nr.49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, şi anume în vederea îndreptării unei erori materiale. Respectiv, corectarea alin.(4¹) care în mod eronat conţinea prescurtarea greşită a Centrului Naţional România Digitală, unde, în loc de CNRD, era menţionat CNDR.

Ţinând cont de modificările survenite între timp privind reorganizarea instituţiei, care avea responsabilitatea constatării contravenţiei, precum şi în ceea ce priveşte aplicarea sancţiunilor, s-a procedat la actualizarea numelui instituţiei, care, în acest moment, este Agenţia pentru Agenda Digitală a României.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Doamna Carmen Elian:

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Îl rog pe domnul preşedinte Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu proiectul de lege menţionat.

A fost adoptat de Senat.

Are ca obiect de reglementare modificarea art.28 alin.(4) din Ordonanţa Guvernului nr.49 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să propună plenului adoptarea în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Nefiind amendamente, rămâne la votul final.

19. Şi discutăm de Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, Pl-x 282/2014.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Îl invit pe domnul preşedinte Mihai Lupu, preşedintele Comisiei pentru transporturi. Raport comun Comisia juridică, Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru industrii, raport comun, vă rog.

Domnul Mihai Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată şi în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera decizională pentru această propunere legislativă este Camera Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.61 al Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificări, cele trei comisii au dezbătut propunerea legislativă şi documentele conexe în şedinţe separate.

La lucrările celor trei comisii au participat 18 deputaţi din totalul de 26 de deputaţi membri ai Comisiei juridice. La lucrările Comisiei pentru industrii au fost 17 deputaţi din 18 membri, la Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost 19 deputaţi din 20 de membri ai comisiei.

Potrivit prevederilor art.56 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, la lucrările comisiei au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea propunerii legislative pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Avem cinci amendamente.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Articolul unic? Observaţii? Nu.

Art.33? Nu.

Art.94?

Şi art.II prin care se propune eliminarea?

Mulţumesc.

Rămâne la votul final.

Suspendăm până la ora 13,00, când începe şedinţa de vot final.

După pauză.

În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Nicolae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dragi colegi,

Bună ziua!

Intrăm în şedinţa de votul final.

Domnul Nicolăescu, pe procedură, avem votul final făcut, are o rugăminte Domnia Sa ca lider al Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pe proiectul de vot final, la poziţia 12, este Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Am discutat cu mai mulţi colegi şi am constatat o serie de erori în textul acestui proiect de lege şi, pentru a fi un proiect care să răspundă şi tehnicii legislative şi necesităţilor din societate, vă propunem să-l retrimitem la comisie pentru două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Perfect. Mulţumesc.

Sunteţi de acord, liderii?

Cine este pentru?

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu.

Unanimitate. (Vociferări.)

Domnul Nicolăescu mi-a spus că toţi liderii sunt de acord.

Liderii, vă rog frumos, la prezidiu. Haideţi să stabilim şi noi nişte reguli.

Domnule Nicolăescu, vă rog frumos, o să refacem votul care-i contestat.

Vă rog frumos, liderii. (Consultări.)

Dragi colegi,

Ne cerem scuze. Unanimitatea pentru a supune la vot acea cerere nu este întrunită, deşi altfel se vedea de aici.

Domnilor colegi,

Procedura a fost una pe care o ştiţi şi dumneavoastră şi este repetată şi este regulamentară. Odată ce un lider de grup contestă votul, se reface. Ori îl refacem acum ori facem procedura tradiţională: liderul de grup scrie la Biroul permanent, Biroul permanent decide şi iar vine în plen. Nu e nimic, nu s-a încălcat nimic, n-am votat niciun proiect de lege. A fost cerere de retrimitere la comisie. Are aceeaşi procedură parlamentară, cum scrie în regulament. Vă rugăm frumos, haideţi să nu inventăm pe lângă regulament.

Deci, ca să nu existe nicio problemă: domnul Nicolăescu propune retrimiterea Pl-x 76/2016 la comisie, termen o săptămână. Domnia Sa a spus că s-a înţeles cu liderii grupurilor parlamentare - două săptămâni, da? Două. Liderii grupurilor parlamentare nu sunt de acord în unanimitate, cum scrie regulamentul, dar sunt obligat să o supun la vot.

Deci secretarii, vă rog frumos să număraţi câţi membri sunt în plen, în primul rând.

210 deputaţi prezenţi, 190 cvorumul, acceptat.

Supun votului retrimiterea la comisie, poziţia 12 de la votul final.

Cine este pentru?

Nu vă supăraţi, nu mai am ce procedură, sunt în timpul votului. Domnule Pâslaru, hai să învăţăm regulamentul, că toţi citim la fel. Vă rog frumos, asta e.

Voturi pentru, vă rog frumos? Rog secretarii să numere.

Domnul Sturzu, domnul Ciucă, vă rog frumos să luaţi loc în bancă, pentru că nu putem să numărăm altfel. Vă rog frumos.

93 de voturi pentru.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

Abţineri două.

Voturi împotrivă? Vă rog, număraţi.

102 abţineri cu preşedinte cu tot.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să voteze?

102 împotrivă, scuzaţi-mă.

Nu sunt.

Deci 93 de voturi pentru, două abţineri, 102 voturi împotrivă.

Cererea Grupului parlamentar al PNL nu a întrunit numărul de voturi necesar. Rămâne în ordinea de zi.

1. Proiectul de Hotărâre privind Comunicarea comună a Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Revizuirea politicii europene de vecinătate JOIN 50.

Voturi pentru? Vă rog frumos să votaţi. 205 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Parlamentari care sunt prezenţi şi nu vor să voteze? Nu.

În unanimitate.

2. Următorul COM 611: Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Strategia de extindere a Uniunii Europene.

Voturi pentru? 205 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Parlamentari care sunt prezenţi şi nu doresc să voteze? Nu.

Aprobat în unanimitate.

3. Următorul proiect: detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii COM 128 (2016).

Voturi pentru? 207 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Parlamentari prezenţi care nu doresc să voteze? Nu.

În unanimitate.

4. Următoarea poziţie: detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii COM 128 (2016).

Voturi pentru? 207.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să voteze? Nu sunt.

Unanimitate.

Intrăm pe legile ordinare.

5. Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, reexaminată la cererea Preşedintelui României, PL-x 743/2015/2016.

Legea este ordinară.

Comisia juridică propune admiterea cererii de reexaminare şi adoptarea legii cu amendamente.

Voturi pentru? 207. (Aplauze.)

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Nu sunt. Un vot împotrivă.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Din 209 parlamentari 207 pentru, o abţinere, un vot împotrivă. Adoptat. (Aplauze.)

Domnul Zamfir, explicarea votului.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

Dragi colegi,

Se împlineşte un an de zile de când, împreună cu dumneavoastră, cu 156 de colegi, am iniţiat acest proiect de lege.

În toată această perioadă, despre Legea dării în plată s-au spus toate grozăviile pământului: s-a spus că pleacă investitorii; s-a spus că vor pleca şi tinerii în alte ţări să-şi facă credite; s-a spus, de asemenea, că aici nu este într-un banking islamic, unde să împărţim riscul între client şi bancă. Bineînţeles, s-a spus - dacă vă puteţi imagina - că de legea aceasta va beneficia mafia rusească.

A fost, poate, cea mai virulentă campanie de manipulare şi de intoxicare din câte am văzut eu vreodată. S-au arătat îngrijorate de Legea dării în plată toate fundaţiile domnului Soros din România şi, bineînţeles, n-a scăpat nici Fundaţia "Salvaţi copiii". Au sărit în apărarea băncilor străine instituţiile internaţionale, ceea ce poate că era de aşteptat.

Ceea ce nu era de aşteptat era poziţia Guvernului României şi poziţia Băncii Naţionale a României. (Aplauze.) Să spui că darea în plată aruncă în aer sistemul bancar e o manipulare ordinară. Să spui şi că ai detectat cel mai sever risc sistemic din '89 încoace e, de asemenea, o manipulare ordinară.

De aceea, de la tribuna Parlamentului, dragi colegi, eu îi cer guvernatorului României să oprească intoxicarea, să înceteze presiunile publice pe care le face. Să-i lase pe români să decidă ei felul în care vor să-şi trăiască viaţa de acum încolo.

Dacă vor o viaţă nouă, fără povara ratelor la bancă, e dreptul lor, e viaţa lor, domnule guvernator.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

Şi vă mai spun ceva, dragi colegi. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult. Domnule deputat, aţi depăşit două minute.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

O secundă, jumătate de minut.

Aş vrea să vă mulţumesc tuturor că aţi înţeles că trebuie să dăm o şansă nouă acestor oameni şi, nu în ultimul rând, să vă respect foarte tare pentru votul pe care l-aţi dat astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat. (Aplauze.)

Grupul parlamentar al UDMR.

O să vă rog frumos să luaţi loc şi dumneavoastră acolo, sus. Mulţumesc foarte mult. Doamnelor, vă rog frumos.

Domnule deputat, numai o secundă.

Doamnelor, vă rog frumos, dacă se poate, să luaţi loc. V-aş ruga frumos.

Mulţumesc foarte mult.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Moldovan Iosif:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul UDMR a votat această lege şi, ca iniţiator, mă bucură faptul că am avut aşa o mare largă susţinere pentru această lege.

De la prima dezbatere trebuie să ştiţi că am cerut instituţiilor bancare să vină să fie proactive, să aducă modificări constructive la această lege, în aşa fel încât să elaborăm o lege fără lacune.

Faptul că nu s-au implicat într-o măsură considerabilă s-a văzut, pentru că am elaborat o lege care a fost retrimisă Parlamentului pentru o nouă dezbatere, pentru modificări. Aceste modificări au dus la întârzierea aplicabilităţii legii, fapt care ne arată că cei care au nevoie de această lege vor fi puşi în situaţia să profite de avantajele acestei legi mult mai târziu decât ne-am fi dorit noi.

Totuşi, sper că, cu această ocazie, am învăţat lecţia toţi, şi instituţiile abilitate, şi noi, că în aceste situaţii, când trebuie să luăm măsuri excepţionale pentru situaţii excepţionale, putem să gândim proactiv, putem să gândim în ideea în care trebuie să facem lucrurile în aşa fel încât să fie cât mai repede puşi în aplicare paşii care ajută cetăţenii României.

Mulţumesc dumneavoastră, colegilor, pentru votul acordat astăzi şi sper că vom putea avea o dezbatere în următoarea perioadă privind aplicarea acestei legi şi cum anume o vom pune cât mai repede şi cât mai urgent în aplicare pentru cetăţenii României.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Nu mai sunt alte luări de cuvânt.

Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului... Iertaţi-mă!

Domnul preşedinte Bogdan Ciucă, după aceea domnul preşedinte Liviu Dragnea.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Grupul parlamentar ALDE a susţinut acest demers legislativ şi prima dată când a trecut prin proceduri parlamentare şi cu a doua ocazie.

Am avut opinii, am formulat amendamentele, unele au trecut, altele nu. Respectând valoarea democraţiei care se impune prin vot, am ajuns, iată, la un final care credem noi că aduce un strop de echilibru în raportul dintre actori: bancă, debitor, creditor, deponent.

Ştim că nu este o lege perfectă, ştim că este perfectibilă, dar este un act de curaj al Parlamentului şi îi felicit pe toţi cei care au contribuit la aceasta.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Liviu Dragnea, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În numele Partidului Social Democrat vreau să doresc succes tuturor celor cărora legea li se adresează.

Astăzi, după acest vot, nu a câştigat niciun parlamentar, nu a câştigat niciun partid politic şi trebuie să înţelegem că cei care au de câştigat sunt, poate, sute de mii de cetăţeni români care au posibilitatea ca într-adevăr să decidă ei ce fac cu viaţa lor.

N-am fost de acord şi nu suntem nici acum de acord să susţinem o abordare pătimaşă din punct de vedere al acestei legi.

N-am fost de acord şi ne-am exprimat foarte clar opţiunea şi n-am cedat ca legea să rămână fără plafon dintr-un motiv foarte simplu, n-am fost de acord, nu suntem şi nu vom fi niciodată ca de astfel de legi să beneficieze unii care au luat milioane pentru a-şi face locuinţe.

Cine a luat milioane pentru a-şi face locuinţe înseamnă că s-a şi gândit la vremea respectivă că are de unde să-i dea înapoi. Nu putem discuta de cazuri sociale când se iau milioane de la bancă pentru a se face locuinţe şi ar vrea să beneficieze de o astfel de lege. N-am fost de acord şi am introdus acel plafon.

N-am fost de acord ca un program bun, de care au beneficiat mulţi români şi sper să beneficieze în continuare - "prima casă" - să fie afectat de această lege. Niciodată n-am fost şi nu vom fi de acord ca o lege bună să afecteze o altă lege bună sau un alt program bun.

De asemenea, pentru noi este important ca, de azi înainte, şi sistemul bancar să înţeleagă că are rolul civic de a sprijini atât economia, cât şi persoanele fizice.

N-am fost de acord ca această lege să se adreseze celor care au luat credit pentru a construi mai multe imobile, ci doar un imobil şi doar pentru locuire.

De asemenea, ca sfat pentru iniţiatori, cu care am avut multe discuţii în această perioadă, îl înţeleg că a fost foarte pătimaş - şi alţii au fost pătimaşi - nu trebuie folosită această lege pentru a se plăti poliţe, nici măcar verbale, faţă de alte instituţii ale statului, cu atât mai mult faţă de Banca Naţională.

Nu este o lege împotriva sistemului bancar, nu este o lege împotriva Băncii Naţionale, este o lege pentru cetăţenii români, cărora le doresc succes. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Domnul Caloianu, explicarea votului. Aveţi două minute.

Domnul Mario-Ernest Caloianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

UNPR-ul a fost de acord şi a susţinut această lege şi vreau să spun că există un nou concept pe care băncile trebuie să-l înţeleagă. Nu noi cumpărăm credite de la bănci, ci băncile cumpără banii noştri ieftin.

În acest moment, ar trebui, cu această zi istorică din sistemul bancar românesc, în care am dat un semnal că avem atitudine, trebuie să înţeleagă că noi suntem cei care facem credite şi care ne vindem banii mult prea ieftin în comparaţie cu piaţa creditelor europene. Şi aici atitudinea respectivă trebuie să fie în corelaţie cu ceea ce înseamnă consensul Băncii Naţionale şi nu numai.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc mult de tot.

6. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere.

Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru industrii vă propun adoptarea proiectului de lege.

Legea este ordinară.

Voturi pentru? Rog număraţi. 208 voturi pentru.

Abţineri? Domnul Sturzu? Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu.

Aprobat în unanimitate.

7. Proiectul de Lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Comisia pentru mediu vă propune adoptarea proiectului de lege.

Este lege ordinară.

Voturi pentru? Rog ridicaţi mâna. 209 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Parlamentari prezenţi care nu doresc să voteze? Nu sunt.

În unanimitate a fost aprobat proiectul de lege.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea încetării valabilităţii, prin denunţare, a Convenţiei din 5 iulie 1890, semnată la Bruxelles, privind înfiinţarea unei Uniuni Internaţionale pentru publicarea tarifelor vamale, precum şi a Protocolului de la Bruxelles din 16 decembrie 1949, prin care se modifică Convenţia privind înfiinţarea Uniunii Internaţionale pentru publicarea tarifelor vamale din 5 iulie 1890.

Legea este ordinară.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea.

Voturi pentru? Voturi pentru, vă rog frumos. 207 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Parlamentari prezenţi care nu doresc să voteze? Nu sunt.

În unanimitate aprobat.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.6/2016 pentru modificarea art.28 alin.(4¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România.

Legea este ordinară.

Comisia pentru industrii vă propune adoptarea.

Voturi pentru? Voturi pentru, vă rog frumos. 207 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Parlamentari prezenţi care nu doresc să voteze? Nu sunt.

Aprobat în unanimitate.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Legea este ordinară.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea. Vă propune respingerea, scuzaţi-mă.

Voturi pentru? 207 pentru.

Abţineri? Nu sunt voturi. O abţinere. Trei abţineri.

Voturi împotrivă?

Nu pot să număr când se ridică fiecare, îşi aduce aminte.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu.

Din 210 parlamentari, 207 au spus pentru, proiectul de lege a fost respins.

11. Legea pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.22 din 20.02.2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.160 din 02.03.2016.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie vă propun adoptarea legii cu amendamente.

Voturi pentru? Vă rog frumos să ridicaţi mâna. Voturi pentru? 149 de voturi pentru.

Abţineri? 4... 5 abţineri.

Voturi împotrivă? 67 de voturi împotrivă.

Deputaţi prezenţi care nu vor să voteze? 1, 2, 3, 4.

(Discuţii la prezidiu.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da. 4.

Bun. Prezenţa este 225, 149 pentru, 5 abţineri, 67 de voturi împotrivă, 4 parlamentari sunt prezenţi, dar nu vor să-şi susţină votul.

Şi am o rugăminte la toţi colegii.

Secretarii vor număra doar mâinile care sunt ridicate.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă vă propune adoptarea.

Dacă am spus 149 de voturi pentru? Cvorumul este 100... E lege organică.

Nu a fost adoptată.

Explicarea votului, vă rog frumos.

Dacă nu întruneşti numărul de voturi pentru legea organică?

Domnul Ioan Cupşa:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Sărut mâinile, doamnelor.

Bună ziua, domnilor.

Partidul Naţional Liberal nu putea vota altfel, decât împotrivă.

Am votat împotrivă, pentru că textul, aşa cum l-aţi modificat este de asemenea neconstituţional.

Am votat împotrivă pentru că procedura pe care a-ţi adoptat-o este una, de asemenea, neconstituţională.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu-i din partea noastră, stafful tehnic.

Domnul Ioan Cupşa:

Stafful tehnic...

Mulţumesc staffului pentru suport.

Deci, în afara faptului că textul în sine este neconstituţional, că procedura în sine este una, de asemenea, neconstituţională, se mai întâmplă un lucru de o gravitate, totuşi, fără precedent sau, în sfârşit, este un eveniment de o gravitate rar întâlnită.

Se naşte astăzi sau s-ar fi născut astăzi, dacă ar fi fost adoptată, propunerea pe care cu onoare aţi votat-o, un conflict constituţional între Parlamentul României şi Curtea Constituţională a României. Un astfel de conflict constituţional ar fi adus grave deservicii Parlamentului României, adică fiecăruia dintre noi, dar, în mod esenţial, parlamentarismului.

Mai mult decât atât, suntem obligaţi să votăm împotrivă, pentru că demersul pe care-l faceţi este unul mincinos.

Astăzi aţi votat, deşi ştiaţi că e neconstituţional textul, deşi ştiaţi că nu rezistă unui control de constituţionalitate o lege dacă ar fi fost astfel adoptată şi respectiv promulgată şi, drept urmare, ceea ce le promiteţi primarilor, în mod mincinos, subliniez acest lucru, nu s-ar fi întâmplat, cel puţin în perioada imediat următoare.

Deci pentru toate aceste considerente, în mod natural, în mod firesc, respectându-ne pe noi şi respectându-i pe aleşii noştri, respectându-i pe toţi aleşii, Partidul Naţional Liberal a votat împotrivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul preşedinte Dragnea.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am venit, în primul rând, la microfon pentru că n-am înţeles nimic din argumentaţia de dinainte. În afară de nişte afirmaţii, n-am auzit niciun argument serios. În schimb, ştiu ce spun, inclusiv primarii care fac parte din partidele de dreapta, care susţin acest proiect de lege, care este un proiect de lege bun, spun colegilor primari din partidele noastre că lor li s-a spus de la partid că ei nu votează, să n-aibă deservicii de imagine, dar ştiu că o să votăm noi şi atunci legea va ieşi. (Aplauze.)

De asemenea, eu cred că ar trebui să facem efortul - n-am speranţe că reuşim astăzi sau mâine - să fie din ce în ce mai puţină ipocrizie. Da, noi ne asumăm acest demers. Noi vrem ca primarii, cei peste 3.200 de primari din România să aibă venituri corecte, aşa cum vrem ca şi celelalte categorii sociale să aibă pensii corecte. Aici vorbim de o indemnizaţie destul de similară, dacă se poate spune corect aşa, cu ceea ce a fost aprobat pentru parlamentari, unde n-a fost un conflict constituţional, similară cu alte categorii sociale din România care beneficiază de aceste sporuri sau indemnizaţii speciale.

Mai mult decât atât, primarii din România susţin un sistem administrativ uriaş: sistemul administraţiei publice locale, cu nişte răspunderi uriaşe, cu o legislaţie complet neclară şi care-l face vulnerabil în fiecare zi în faţa oricui. N-au drepturile pe care le au funcţionarii publici, în schimb, sunt consideraţi funcţionari publici. N-au niciun fel de protecţie aşa cum au parlamentarii, n-au niciun fel de protecţie în faţa procedurilor administrative, pentru că şi dacă semnează zece funcţionari înaintea lui, până la urmă, tot el este tras la răspundere şi, când vine vorba sau ar fi cazul ca toate aceste riscuri să fie puţin completate cu o indemnizaţie specială, în funcţie de numărul de mandate şi îndeplinirea de condiţii, jucăm puţin demagogic, pentru că vin alegerile locale şi să n-avem probleme de imagine.

PSD-ul susţine acest demers. Credem în el, este corect, este constituţional, a fost modificat în sensul deciziilor Curţii Constituţionale şi sperăm ca măcar în Senat el să fie adoptat.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna preşedinte Gorghiu.

Explicarea votului. Toată lumea... avem răbdare.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mă bucur să vă revăd, stimaţi colegi, pentru că pot să vă adresez o întrebare, aş zice destul de scurtă şi simplă: câte mandate îi trebuie unui parlamentar să înveţe procedura? Multe, foarte multe. Pentru că, astăzi, constat un lucru simplu, cei care au vorbit despre respectarea procedurii în cazul acestui proiect, habar n-au de procedură.

Este o decizie a Curţii Constituţionale care spune: "legea este neconstituţională în integralitatea sa", şi săracul domnul Cupşa a vorbit româneşte. Cine vine cu minciuna, cu manipularea, cu exprimarea demagogică că acest proiect poate fi votat în Parlament, deşi procedura era următoarea - se respinge proiectul, vii cu un alt proiect - n-are respect pentru primari. Demagogia ştiţi cum se manifestă? Nu când le spui adevărul, ci când îi minţi cu un lucru pe care nu poţi să-l dai, pentru că în realitate acest proiect va pica în prima secundă, din nou, la Curtea Constituţională, iar respectul faţă de primari se manifestă ... Uite, ce galerie am la PSD!

Proiectul se manifestă...

Vă rog, fiţi şi voi galerie, la fel ca PSD-ul, vă rog.

Proiectul se manifestă în felul următor: au nevoie de respect. Primarii au nevoie de atenţie, au nevoie de o salarizare decentă, n-au nevoie de propagandă ieftină, ca să fie în siajul PSD-ului la alegeri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul vicepreşedinte Iordache, vă rog frumos, aveţi cuvântul. Explicarea votului.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Din păcate, aici gândim cu dublă măsură. Curtea Constituţională ne-a spus două lucruri foarte clare.

Pe de o parte, nu s-a identificat sursa şi, atâta timp cât noi am modificat şi am spus foarte clar că această lege intră în vigoare cu 1 ianuarie 2017, actualul Parlament, în luna noiembrie, sau viitorul Parlament, în luna noiembrie, când dezbate bugetul, găseşte sursa.

2. A trebuit să precizăm foarte clar cărui tip de aleşi se adresează. Puteam băga şi aleşii locali. Mă refer la consilierii locali şi consilierii judeţeni. Noi am stabilit foarte clar că această lege se adresează primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene.

Stimaţi colegi,

Nu că se apropie campania electorală, le cerem acestor oameni performanţă, le cerem acestor oameni corectitudine. Sunt plătiţi sub orice critică. Aia era un minim de decenţă.

Dumneavoastră, colegii mei din partea dreaptă, nu aţi votat nici atunci când s-au dat pensii parlamentarilor şi beneficiaţi dumneavoastră şi colegii dumneavoastră de ele.

La fel şi acum. Este anormal, stimaţi colegi, la colegii noştri primari, pentru că vom merge şi vom face campanie, să le dăm nişte salarii proaste, iar când este vorba să le dăm şi lor indemnizaţii să spunem că pentru ei nu se poate, dar pentru noi se poate. Este normal, este constituţional?

Sper ca această eroare care s-a făcut la Camera Deputaţilor să fie îndreptată la Senat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnule Popa, aveţi cuvântul.

Explicarea votului.

Toată lumea are dreptul, conform Regulamentului, să explice votul.

Domnul Octavian-Marius Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că întotdeauna un parlamentar trebuie să voteze conform conştiinţei sale, aşa că astăzi, din păcate, am votat altfel decât grupul parlamentar din care fac parte (Aplauze.) şi decât partidul din care fac parte de 26 de ani, şi vreau să vă explic de ce am făcut-o.

În primul rând, îmi exprim regretul că dezbaterile din plen (în comisie n-am putut participa) nu au fost mai consistente. Sincer să fiu, eu unul nu ştiu cărei părţi să dau dreptate: celei care afirmă că legea-i constituţională sau celei care afirmă că nu este.

Însă, atâta timp cât există pensii speciale, cât noi, parlamentarii, avem pensii speciale - chiar dacă Grupul parlamentar liberal şi eu personal n-am votat această pensie, şi, dacă ar fi să votez încă o dată, aş vota împotriva acestei pensii - cred că este normal ca şi reprezentanţii administraţiei publice locale şi judeţene să aibă un target conform căruia să vină în interiorul acestei administraţii persoane bine pregătite. Am vorbit cu mulţi primari şi cu mulţi oameni competenţi care vor să renunţe să mai fie în administraţia publică locală pentru că, din păcate, lucrează de multe ori cu un personal care nu are un nivel de pregătire şi se expun anumitor riscuri.

Dacă vrem să selectăm oameni competenţi, eu cred că aceşti oameni trebuie să fie selectaţi în baza unor avantaje care să li se ofere, cu condiţia să aibă performanţă, să fie cinstiţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnule deputat Palăr, aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Palăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi mulţumesc frumos, domnule coleg.

Dragi colegi,

N-are rost să batem apa în piuă. Performanţa se face în timpul mandatului şi noi suntem de acord că nu trebuie să folosim demagogic acest motiv, astăzi, în prag de alegeri locale. Putem să corectăm acest lucru, dar cu sinceritate, nu cu demagogie.

Vorbim despre pensii, nu despre salariile primarilor. Da, suntem de acord. Administraţia publică locală şi administraţia trebuie să aibă salarii decente, pentru că, într-adevăr, oamenii muncesc, dar nu trebuie folosit acest moment cu demagogie şi cu ipocrizie. Performanţa se face în timpul mandatului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Continuăm.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă vă propune adoptarea.

Cine este pentru? Vă rog frumos să votaţi.

135 de voturi pentru.

Abţineri? 70 de abţineri.

Voturi împotrivă? Niciun vot împotrivă.

Deputaţi prezenţi care nu vor să voteze? Nu sunt.

205 este prezenţa. 135 pentru.

Nici acest proiect de lege nu a fost adoptat.

Suntem Cameră decizională, ştiţi procedura.

Domnul preşedinte Solomon.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Solomon:

Stimaţi colegi,

Întâmplarea face ca aceste două legi, pensiile sau indemnizaţiile speciale pentru primari şi cea privind reducerea penalităţilor la pensionari anticipate, să fie una după alta.

Tot timpul colegii din presă şi cetăţenii ne întreabă: facem privilegii pentru pensii speciale, dar pentru oamenii de rând când mai facem? Era posibilitatea dumneavoastră, astăzi, să dovediţi că românii care au muncit aproape 43 de ani, care îndeplinesc toate condiţiile pentru pensionare, dar nu au vârsta necesară să iasă la pensie şi, fie că rămân fără locuri de muncă, fie că nu mai pot efectiv munci după 60 de ani, să nu fie cel mai drastic sancţionaţi la pensionarea anticipată din Europa. 45% maximum de anticipaţie este cel mai mare procent pe care statul îl ia din munca fiecăruia, pentru că pensionarea anticipată nu se face dacă nu ai dreptul la ea, ci se face dacă ai stagiul complet de cotizare, dacă ai un număr de ani peste acest stagiu complet de cotizare, care poate ajunge, acest număr de ani, până la 45 de ani.

Dumneavoastră, astăzi, aţi dat dovadă că aţi uitat mandatul primit de la cetăţeni în 2012. Nu vorbesc de partea PDL a PNL-ului, ci de partea acea care a ieşit în faţa oamenilor şi a cerut dreptate până la capăt şi oamenii i-au trimis în Parlament să facă dreptate până la capăt.

Am îndreptat o serie întreagă de nedreptăţi din Legea pensiilor nr. 263. Aceasta şi singura care a mai rămas, punctul de pensie de 45% din salariul mediu brut pe ţară ar fi fost ultimele etape prin care Legea nr. 263 ar fi devenit o lege dreaptă.

Ceea ce aţi făcut dumneavoastră, prin abţinere de la vot, aţi făcut să nu asiguraţi numărul necesar pentru ca o lege organică să treacă.

Prin urmare, va fi nevoie de o nouă lege, de un nou, ştiu eu, ciclu legislativ prin cele două Camere, până când românii vor vedea din partea Parlamentului... vor vedea din partea Parlamentului, acea grijă de care sperau să aibă parte.

Tot în această iniţiativă legislativă era vorba şi de acele...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog să scurtaţi, domnule deputat.

Domnul Adrian Solomon:

O secundă şi termin.

... acele perioade de muncă în grupa a II-a de muncă, care erau sub 6 ani ca vechime şi care rezolvau o problemă pe care mulţi oameni, sute de mii de oameni din această ţară o au.

Nici pe aceasta n-aţi vrut s-o rezolvaţi.

Vă felicit, stimaţi colegi liberali, prin abţinerea dumneavoastră i-aţi făcut să mai aştepte poate un an de zile, pe motive puerile, contabile, de deficite şi aşa mai departe, pe nişte oameni care merită tot respectul din partea noastră.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Kerekes, explicarea votului. Aveţi două minute.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am fost singurul care am intervenit la dezbaterile generale.

Regret că deputaţii Partidului Naţional Liberal n-au intervenit. Şi atunci când am intervenit, am subliniat că este o lege bună, repară o greşeală. Şi atunci am spus că repară una dintre multele greşeli ale Legii nr. 263/2010. Vă aduceţi aminte de acea votare scandaloasă a Legii pensiilor din 2010?

Noi, prin această lege, am fi făcut o reparaţie, pentru că penalitatea pentru cei care se pensionează anticipat, parţial, este de o duritate excesivă, şi prin această lege noi am fi restabilit situaţia pe care am prevăzut-o în legea anterioară, Legea nr. 19/2000.

Regret foarte mult, stimaţi colegi. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte luări de cuvânt? Doamna Pocora.

Doamna deputat Pocora.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Stimaţi colegi,

Am putea să reluăm discursul de la legea anterioară. Nu-i mai păcăliţi pe oameni, mai ales colegii din PSD care aţi fost trei ani la guvernare şi aţi văzut exact cifrele şi puteaţi să reparaţi tot ce doreaţi, dar n-aţi făcut-o, şi acum, pe ultima sută de metri, candidaţi, unii dintre noi, dintre dumneavoastră, veniţi şi spuneţi: "dăm şi aia, dăm şi aia, dăm şi aia, dăm şi ailaltă..." Se poate? Dacă se poate, hai s-o facem, dacă nu, nu mai păcăliţi oamenii!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai sunt alte intervenţii? Nu.

Domnule Solomon... îmi cer scuze.

Domnule deputat, domnule deputat, nu există drept...

Domnule deputat, îmi cer scuze, nu v-a pronunţat numele şi dreptul la replică... doar dacă este atacat vreun parlamentar, liderul grupului parlamentar.

Doamna Rovana Plumb, explicarea votului.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Dacă aceste reparaţii sociale pe care am continuat să le facem, îndreptând toate acele măsuri abuzive cu impact negativ asupra celor care au muncit o viaţă întreagă - şi aici vorbim de milioane de pensionari, pentru că legea, iniţiativa nu se referă doar la modificarea punitivă a anticipării pensionării, ci şi la modul în care se reglementează pensia pentru cei care au lucrat în grupa I şi grupa a II-a - acestea nu pot fi considerate minciuni, pentru că ele au ţinut cont, ca modificări, de tot ceea ce au solicitat toate asociaţiile de pensionari.

Îmi pare nespus de rău că prin votul dat astăzi de colegii de la PNL şi PDL nu s-a putut face această reparaţie socială, dar, cu siguranţă, vom face în aşa fel încât PSD-ul să îndrepte ceea ce astăzi s-a întâmplat în Parlament, pentru că niciun cetăţean şi niciun om din această ţară care a muncit o viaţă întreagă nu trebuie să sufere din cauza unei acţiuni politicianiste.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Mircovici vrea să ia cuvântul. Explicarea votului.

Domnule secretar al Camerei, aveţi cuvântul.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Fiind vorba de o puternică încărcătură politică, atât la legea anterioară, cât şi la legea actuală am vrut să evit să iau cuvântul, dar modul în care a fost abordată problema până la final m-a făcut să explic faptul că şi la legea privind primarii şi la actuala lege am votat pozitiv.

De ce? Pentru că la prima mi-am adus aminte de un proverb românesc, eu, ca bulgar, am mare atenţie pentru proverbele româneşti, unul care spune: "Stăpânul învaţă sluga hoaţă".

Al doilea, care se referă la drepturile pentru cei mai mici, mi-a adus aminte de o altă chestie pe care am învăţat-o în 39 de ani de armată. Şefii noştri spuneau în felul următor: armata e o structură organizată. Obligaţiile şi drepturile merg de sus şi până jos. Obligaţiile merg de sus şi până jos, drepturile merg de sus şi până unde ajung.

E bine că au ajuns pentru noi, şi n-ajung pentru cei care sunt mai săraci. Ar trebui să ne fie jenă un pic, la unii dintre noi. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

13. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 33 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

Legea este organică. Cele trei comisii, pentru transporturi, pentru industrie şi juridică, vă propun adoptarea acestei propuneri legislative.

Voturi pentru, vă rog frumos?

Secretarii, vă rog frumos să număraţi. Au plecat foarte mulţi colegi.

191 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Parlamentari prezenţi care nu doresc să voteze?

Voturi împotrivă?

Domnule Marin Gheorghe aţi votat împotrivă? Nu. Bun.

Parlamentari prezenţi care nu vor să voteze? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

Respingeri.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Legea este organică. Comisia pentru învăţământ vă propune respingerea acestui proiect de lege.

Voturi pentru, vă rog frumos? La fel, 191 cu noi trei.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Deputaţi prezenţi care nu vor să voteze? Nu sunt.

Au fost 3 voturi împotrivă, 194 prezenţa, 191 pentru.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale.

Legea este organică. Comisia pentru învăţământ vă propune respingerea.

Voturi pentru? Pentru respingere...

Voturi pentru, vă rog frumos...

194... că sunt cu toţii în sală. 194.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Parlamentari prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt. Adoptată respingerea.

16. Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei naţionale.

Tot organică. Comisia şi aici vă propune respingerea.

Pl-x 44/2016.

Voturi pentru? Vă rog frumos să ridicaţi mâna.

Număraţi-i pe toţi, vă rog frumos.

Vă rugăm frumos să ridicaţi mâna, ca să ştim cine este pentru, cine nu este...

Păi, nu vă supăraţi, în Grupul parlamentar al PNL sunt colegi care au ridicat de trei ori mâna; la fiecare vot acelaşi lucru...

Aş vrea să ridicăm mâna...

158 de voturi pentru.

Abţineri? 3 abţineri.

Voturi împotrivă?

Păi, domnule Negruţ, ori ridicăm mâna, ori nu o ridicăm pe-a colegei, ori nu ridicăm...Haideţi să ne hotărâm ce vrem să facem astăzi. Cât stăm aici să ascultăm, vă rugăm frumos!

Abţineri? Nu sunt.

O singură abţinere în partea asta.

Nu vrem să facem ce trebuie.

Voturi împotrivă?

6 abţineri.

Parlamentari prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Din 167 prezenţi, 158 voturi pentru, un vot împotrivă şi 6 abţineri.

Explicarea votului.

Propunerea nu a întrunit numărul de voturi necesare pentru a fi respinsă.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Nu, domnule preşedinte. Nu a existat cvorumul necesar pentru vot. La următorul vot final se reia votul. Nu, că s-a anunţat altceva.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Corect. Aveţi dreptate, îmi cer scuze.

Nu suntem în cvorum. Avem 167 prezenţi. Minimul este 190, conform modificărilor la regulament, aveţi dreptate. Va fi pus pe ordinea de zi săptămâna viitoare.

Ordinea de zi a fost epuizată.

Mulţumesc foarte mult. Aveţi dreptate.

Declar şedinţa închisă.

Birou permanent în acest moment.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14,05.