|
|
Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Vă rog frumos să vă invitaţi colegii în sală. Ne cerem scuze pentru întârziere. Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Declar deschise lucrările şedinţei solemne comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului României privind aniversarea a 125 de ani de la afilierea Parlamentului României la Uniunea Interparlamentară. (Se intonează Imnul naţional "Deşteaptă-te, române!") Domnule preşedinte al Uniunii Interparlamentare, Distinşi reprezentanţi ai Corpului diplomatic, Stimaţi invitaţi, Dragi colegi, Anul acesta se împlinesc 125 de ani de la afilierea Parlamentului României la Uniunea Interparlamentară. 125 de ani de diplomaţie parlamentară dedicată promovării democraţiei reprezentative, soluţionării paşnice a conflictelor şi dezvoltării dreptului public internaţional. Vizionari precum Vasile Urechia, senatorul care a condus prima Delegaţie a României la Conferinţa Interparlamentară, dar care a pus şi bazele Academiei Române şi Ateneului, sau domnul Vespasian Pella, care a contribuit semnificativ la elaborarea normelor de drept internaţional penal, au făcut ca Parlamentul României să fie prezent şi activ pe scena luptei pentru pace prin dialogul legislativelor naţionale încă de la începutul acestei lungi perioade în care România a fost parte a Uniunii Interparlamentare. Din momentele cheie ale prezenţei noastre în Uniunea Interparlamentară amintesc anul 1931, când România a găzduit la Bucureşti a 27-a reuniune a Conferinţei Interparlamentare, dar şi anul 1995, când Uniunea Interparlamentară revine în România, se reuneşte aici, la Bucureşti, pentru prima şi singura dată după 1989 în Europa Centrală şi de Est. Cu mândrie suntem astăzi martorii unei amplori extraordinare a colaborării dintre Parlamentul nostru naţional - fie că este Senat, fie că este Camera Deputaţilor - şi Uniunea Interparlamentară prin organizarea, deja pentru al treilea an consecutiv, a seminarelor regionale pe tema drepturilor omului şi dezvoltării durabile. La ceas aniversar, avem onoarea de a-l avea alături de noi pe Excelenţa Sa, domnul Saber Chowdhury, parlamentar din Bangladesh şi preşedinte al Uniunii Interparlamentare. Cu o educaţie preponderent britanică, Excelenţa Sa este absolvent al Universităţii din Londra, Şcoala pentru Studii Orientale şi Africane, cu licenţă atât în economie, cât şi în politică. Are înaltă pregătire juridică, finalizând în 1986 programul academic de la Universitatea Westminster pentru admiterea în barou. Timp de zece ani a înfiinţat şi condus afaceri de succes în Bangladesh, cât şi în Singapore. Începând cu 1996, s-a dedicat deplin politicii, fiind ales pentru primul său mandat de parlamentar, aşa cum spuneam, în 1996. Cu peste 20 de ani de experienţă în înalte funcţii politice şi publice, Domnia Sa a acumulat o expertiză impresionantă în ceea ce priveşte funcţionarea partidelor politice, dar şi activitatea parlamentară şi ministerială. Un militant convins al libertăţilor şi drepturilor fundamentale şi un promotor de notorietate al statului de drept, Domnia Sa a fost acuzat şi încarcerat în repetate rânduri pentru vederile sale politice. Amnesty International l-a recunoscut drept prizonier de conştiinţă şi a lansat o serie de acţiuni globale urgente în campania pentru eliberarea Domniei Sale, fiind în final eliberat în urma deciziei Curţii Supreme în anul 2004. Domnul Chowdhury continuă şi în prezent să promoveze şi să conducă iniţiative la nivel local, naţional şi internaţional. Este implicat, nu în ultimul rând, activ şi contribuie constructiv la îndeplinirea obiectivelor Uniunii Interparlamentare. Mandatul Domniei Sale, Excelenţa Sa, domnul Saber Chowdhury, ca preşedinte al UIP, este marcat de coordonarea acţiunilor parlamentare pentru susţinerea acordului istoric COP 21 de la Paris şi de organizarea la New York a celei de a patra reuniuni a Conferinţei mondiale a preşedinţilor de parlamente. Domnia Sa şi-a exprimat în numeroase rânduri susţinerea pentru promovarea obiectelor şi obiectivelor dezvoltării durabile şi pentru impulsionarea acţiunilor parlamentare în acest sens. Excelenţa Voastră, Mister President, you have the floor!
|
|
|
|
|
Domnul Saber Chowdhury (preşedintele Uniunii Interparlamentare): Stimaţi preşedinţi ai Parlamentului, Domnule preşedinte şi domnule vicepreşedinte ai Grupului Interparlamentar Român, Distinşi miniştri, Distinşi membri ai Parlamentului, Stimaţi membri ai comunităţii diplomatice, Doamnelor şi domnilor invitaţi, Şi, cum se spune la noi în ţară, Salam Alecum şi o după- amiază foarte plăcută. Într-adevăr, este o onoare rară şi un privilegiu pentru oricine din afara României să se adreseze Camerelor reunite ale Parlamentului şi o fac acum, într-un moment important nu neapărat numai pentru Parlamentului României, ci pentru comunitatea parlamentară globală. Uniunea Interparlamentară şi-a început călătoria în 1889, cu doar nouă membri fondatori. În doi ani, în 1891, România s-a alăturat familiei şi, de atunci, a fost mereu implicată adânc în activităţile Uniunii Interparlamentare, acesta fiind un alt motiv pentru care sunt astăzi aici, să organizăm un seminar regional privind dezvoltarea sustenabilă, arătând modul de conducere, coordonare, iniţiativele, viziunea parlamentelor din regiune în acţiunea comună de a se adresa provocărilor cărora trebuie să le facă faţă. Şi, bineînţeles, aceasta, în acest moment, când se sărbătoresc 125 de ani de membru UIP, este un reper pentru Parlamentul şi oamenii din România şi pentru comunitatea interparlamentară. Vă rog să acceptaţi din partea Uniunii felicitările pentru acest eveniment istoric. Cum am spus, doamnelor şi domnilor, am început în 1889. Un englez şi un francez au fost împreună, domnul Frédéric Passy şi Mister William Randal Cramer, şi au crezut în şi au văzut valoarea dialogului interparlamentar, când parlamentarii pot să stea împreună, să uite de formalităţi şi protocol, să-şi scoată haina, să-şi scoată cravata şi să vorbească chestiuni concrete. Şi acesta a fost, într-adevăr, începutul multilateralismului, cu mult înaintea Naţiunilor Unite, înaintea Ligii Naţiunilor. Deci a existat ideea că dialogul adevărat poate soluţiona probleme, divergenţe şi poate ajuta la pacea, stabilitatea şi securitatea în lume. Astăzi, UIP este angajată într-un spectru larg de chestiuni, dintre care nu cea mai din urmă este rolul femeilor în parlament, un parlament incluziv, care îi reprezintă şi pe tineri, şi minorităţi etnice şi există această tradiţie pe care o continuăm şi astăzi. Deci democraţia este la baza muncii noastre şi nu uităm că oamenii sunt centrul tuturor activităţilor şi muncii noastre. De fapt, dacă ne uităm la implicarea României în UIP, o să vedem că a început cu mult înainte. Dumneavoastră aţi organizat prima adunare UIP în 1931 în România şi ştim cum asta a contribuit la implicarea, în anii 1960, în discuţii interparlamentare Est-Vest, începutul Proiectului Helsinki. A fost una dintre iniţiativele dumneavoastră. Deci, ca urmare, după căderea comunismului, aţi organizat o a doua conferinţă, în 1995, care a adoptat o rezoluţie substanţială pentru lupta împotriva corupţiei şi privind necesitatea cooperării internaţionale. Aceste chestiuni sunt la fel de actuale şi astăzi ca atunci, în 1995. Deci, raportul interparlamentar care trebuie să fie emis la sfârşitul acestui an tratează aceste chestiuni, transparenţă, responsabilitate. Daţi-mi voie să menţionez aprecierea pe care UIP o are pentru preşedintele Camerei, pentru iniţiativa sa, pentru domnul preşedinte al Comisiei pentru politică externă, domnul Borbély, pentru promovarea acestui angajament la nivelul UIP. Dragi colegi parlamentari, Trăim într-o lume care e din ce în ce mai mică şi mult mai complexă şi mai interdependentă ca niciodată. Global înseamnă local, local înseamnă global, iar cooperarea regională, de asemenea, este foarte importantă. La nivel internaţional, sunt politici care trebuie implementate la nivel local şi naţional. Aici, UIP se află în elementul său. Noi vedem parlamentele nu numai ca organizaţii care au ştampilă, ci vedem că dezbaterile, discuţiile şi criticile acţiunilor guvernamentale au un rol important, la fel ca şi crearea de parteneriate între guverne şi lucrul împreună pentru implementarea ambiţioasei noastre agende privind dezvoltarea sustenabilă. De asemenea, de multe ori, mai ales acum, când Organizaţia Naţiunilor Unite a împlinit 70 de ani de activitate, avem cadrul pentru recuperarea în urma dezastrelor, avem acordul pentru dezvoltare sustenabilă şi avem acordul privind modificările climatice. Toate acestea reflectă capacităţile noastre de a implementa şi pune în aplicare legile şi bineînţeles că noi, parlamentarii, trebuie să fim în primul rând al procesului. Când este vorba despre ţintele dezvoltării sustenabile, chestiunea este că pentru una din ele s-a muncit foarte mult, cea cu numărul 16 - instituţiile, guvernarea, cum se poate mări valoarea procesului, cum să facem ca guvernarea să fie nu doar un simplu mod de a atinge un obiectiv, ci un scop mai mare, mai ambiţios. Dar nu uităm şi alte domenii de obiective pentru care milităm - sănătatea, femeile, educaţia, oceanele, ecologia şi punctul 17, parteneriatele, sunt foarte importante. Deci acum, privind înainte, ce se aşteaptă de la parlamente? Ce facem noi ca parlamentari astăzi, ca să mişcăm procesul înainte? Aici aş dori să vă transmit câteva gânduri. Mai întâi trebuie să stăpânim obiectivele. Deci acestea nu sunt numai obiective discutate la Paris sau New York, trebuie să facă parte din obiectivele naţiunilor. Deci cum integrăm aceste obiective? Cum le aplicăm, cum le gestionăm, e foarte important. Asta e o primă sarcină. A doua sarcină este legată de obiectivele dezvoltării sustenabile, care sunt foarte ambiţioase. Deci avem 17 obiective, 197 de ţinte şi sute de indicatori, deci trebuie să ne stabilim priorităţile. Ştim ce spun obiectivele în ceea ce priveşte destinaţia, dar nu ne spun cum să ajungem la această destinaţie, asta trebuie să răspundem noi, ca parlamentari. Fiecare ţară va avea drumul ei şi procedura ei, pentru că nu există o dimensiune valabilă pentru toţi. În al treilea rând, trebuie să găsim mecanisme eficiente să tragem guvernele la răspundere. Ca banii care sunt cheltuiţi să fie cheltuiţi în cel mai bun mod posibil. Şi e vorba despre impactul pe care acest fapt îl are. Şi, în cele din urmă, dar nu în ultimul rând, trebuie să ducem şi să explicăm obiectivele noastre oamenilor, pentru că oamenii nu ştiu care sunt aceste obiective şi dacă oamenii nu le înţeleg beneficiile, acestea nu vor fi stăpânite la nivel naţional. Acesta este de asemenea un rol suplimentar pentru noi faţă de rolul nostru de legislatori, deci emiterea legislaţiei care să ne ajute să atingem obiectivele, asigurarea resurselor bugetului pentru proces, şi asta este important, dar aceste obiective sunt importante şi asta mă duce la miezul chestiunii. În ce măsură noi, ca parlamente, suntem apţi pentru scop? În ce măsură putem să livrăm obiectivele? Şi Uniunea Interparlamentară are mecanismele care ne permit evaluarea chestiunii şi să discutăm noi idei, noi moduri de abordare. Şi dorim să împărţim acestea cu dumneavoastră. În mod egal, dorim să învăţăm de la dumneavoastră şi să le împărtăşim cu restul membrilor din lume. Deci acestea sunt foarte importante. Privind mai larg la provocările complexe ale lumii de astăzi, nu putem să subestimăm valoarea diplomaţiei parlamentare. Acesta este un proces vital, cu atât mai mult în lumea care este din ce în ce mai polarizată, căci există terorism, există modificare climatică, există lipsă de democraţie. Diplomaţia parlamentară n-are alternativă. Şi deci acest rol trebuie să ni-l asumăm. Aşa cum am spus mai devreme, parlamentarii din Est şi Vest, care s-au întâlnit în anii '60, la apogeul Războiului Rece, au iniţiat procesul de securitate şi cooperare în Europa. Deci aceste teme - stabilitate, securitate, prosperitate - sunt la fel de valabile şi astăzi ca şi în anii '60. Parlamentari şi reprezentanţi politici atât din partea greacă, cât şi din cea turcă a Ciprului au deschis calea dialogului interetnic în insulă. Şi tot datorită parlamentarilor, care au sesizat pericolul şi relele constituite de minele antipersonal şi muniţiile cu fragmentare, s-a dat legislaţia naţională de interzicere a acestor mijloace de teroare, conducând la semnarea Tratatului global din 1997 şi la semnarea Convenţiei din 2008 privind submuniţiile. În toate legislaţiile pe care le-am formulat, nu putem să pierdem din vedere faptul că noi reprezentăm oamenii, suntem răspunzători pentru bunăstarea şi interesul oamenilor şi pentru ei suntem răspunzători tot timpul. Deci, ca parlamentari, trebuie să dăm un exemplu şi să căutăm să îndeplinim aspiraţiile şi aşteptările alegătorilor noştri şi să ne respectăm angajamentele. La nivelul implicării tinerilor în politică trebuie să perseverăm şi să reîntinerim democraţia şi să dăm tinerilor posibilitate de exprimare. Deci unii dintre membrii noştri parlamentari s-au implicat în abordarea imperativelor economice şi morale privind o migraţie mai inteligentă, mai dreaptă, mai umană. Am identificat bune practici şi soluţii la care vom continua să lucrăm împreună. Extremismul violent e un risc şi un pericol la care nimeni nu este imun. Trebuie să tăiem de la rădăcină cauzele şi să susţinem drepturile fundamentale, demnitatea umană. Dragi membri, colegi parlamentari, Haideţi să lucrăm împreună şi să dăm o faţă umană politicii şi să promovăm toleranţa, incluziunea şi solidaritatea. Să continuăm să căutăm o viaţă mai bună pentru oamenii pe care îi reprezentăm. Pentru Parlamentul şi oamenii din România vă doresc o sărbătoare plăcută! Aveţi pentru ce să fiţi mândri, aţi avut multe realizări. Noi suntem foarte plăcut surprinşi să putem participa la această aniversare şi sperăm că aceste realizări vor fi o amintire tangibilă a istoriei şi a contribuţiei voastre la această istorie. Vă doresc bine pentru viitor, aştept să aveţi încă cel puţin 125 de ani în Uniunea Interparlamentară şi aştept ca Parlamentul român să continue să asigure conducere şi integrare şi să fie un bun exemplu în abordarea problemelor complexe ale lumii de astăzi. Vă mulţumesc pentru această oportunitate şi onoare şi încă o dată daţi-mi voie, în numele UIP, să vă felicit pentru aniversarea de astăzi. Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. (Aplauze.)
|
|
|
|
|
Domnul Borbély László: Stimate domnule preşedinte Saber Chowdhury, preşedintele Uniunii Interparlamentare, Stimaţi domni vicepreşedinţi ai celor două Camere ale Parlamentului, Distinşi colegi şi distinşi invitaţi, Daţi-mi voie, la început, să vă spun câteva cuvinte în numele Delegaţiei României la Uniunea Interparlamentară. Este o zi specială pentru noi, pentru România, şi e o zi specială pentru familia parlamentelor naţionale, pentru că aici, chiar dacă avem discuţii controversate, formăm o familie. Şi familia aceea mare este familia celor 170 de parlamente, care se întâlnesc mai întâi mai puţini, în 1889, aşa cum a menţionat domnul preşedinte, nouă parlamente au făcut parte şi iată, acum, reprezentăm circa 6,5 miliarde de oameni în toată lumea. Şi credeţi-mă, eu am fost membru al Uniunii Interparlamentare în '90-'92 şi iarăşi am revenit pe baricade, cum se spune, acum un an de zile, a fost o distanţă uriaşă şi ca profesionalizare a acestei instituţii parlamentare globale. Credeţi-mă, nu e numai turism parlamentar, cum au spus unii la începutul anilor '90. S-a schimbat, s-a profesionalizat şi este partener al instituţiilor Organizaţiilor Naţiunilor Unite şi datorită nouă, tuturor parlamentarilor care am fost membri de-a lungul anilor. De aceea, acum trei ani de zile, am considerat că ar fi important să avem o colaborare cu Uniunea Interparlamentară. Am organizat, mai întâi, împreună un seminar pe drepturile omului în 2014, în 2015 şi în 2016 două seminare, eu zic, importante pe dezvoltare durabilă. Şi aş vrea din nou să-i mulţumesc domnului preşedinte Chowdhury, fără de care n-am fi putut să organizăm aceste seminare. Aş vrea să-i mulţumesc şi doamnei Anda Filip, care ocupă o poziţie importantă acolo, la Geneva, în cadrul Uniunii Interparlamentare şi, evident, ne-a ajutat foarte mult. Şi aş vrea să mulţumesc conducerii celor două Camere ale Parlamentului. Şi daţi-mi voie să mulţumesc şi colegilor care stau acolo, în loja invitaţilor, care sunt participanţi la seminar şi cred că merită aplauze şi domnul preşedinte şi cei care au venit pentru acest seminar. (Aplauze.) Şi sunt aici şi colegi mai vechi care au fost membri ai UIP de-a lungul anilor. Vreau să vă spun că este foarte important ce vom decide azi. Această declaraţie comună a celor două parlamente sper că ne va acorda o nouă dimensiune. O nouă dimensiune în ceea ce priveşte să gândim durabil, să avem o mentalitate de dezvoltare durabilă. Şi daţi-mi voie să spun numai trei lucruri din această declaraţie puţin mai lungă, pentru că, evident, e o declaraţie aniversară. Noi, Parlamentul României, avem o datorie imensă în următorii 15 ani, unu, să creăm, să ajutăm să creeze şi România acel cadru care a însemnat în 2008 să avem o strategie de dezvoltare durabilă printr-o hotărâre de guvern. Am încercat noi, colegii şi cu mine, când am fost ministrul mediului, să punem în practică, să implementăm această strategie cu mai puţin sau cu mai mult succes. Acum am intrat într-o nouă eră după declaraţia Organizaţiei Naţiunilor Unite din septembrie anul trecut. Şi avem obligaţia ca noi, Parlament, să facem mai mult în acest sens. Ce propunem prin această declaraţie? Mai întâi cred că ştiţi că am înfiinţat o puternică subcomisie de dezvoltare durabilă în cadrul Camerei Deputaţilor. Am avut mai multe discuţii şi cu Academia Română şi cu miniştri ai mediului sau ai economiei. Am cerut, prin această declaraţie, am solicitat Guvernului să reevalueze strategia din 2008, să ne-o aducă în Parlament cât de curând şi s-o adoptăm în formă de lege, nu de hotărâre de guvern, care să fie transpartinică şi, evident, în ceea ce priveşte timpul care ne desparte de 2030, câţiva ani, să fie durabilă, dacă tot vorbim de strategie de dezvoltare durabilă. Doi. Am solicitat, considerăm, Guvernului că este bine să se înfiinţeze, pe lângă Cabinetul primului-ministru, un Centru de coordonare intersectorială pe dezvoltare durabilă, e în Letonia, e în câteva ţări, care poate să aducă la aceeaşi masă toate instituţiile implicate şi, cel mai important, să cuantifice prin Institutul Naţional de Statistică, prin alte instituţii, ceea ce înseamnă dezvoltare durabilă. Pentru că, dacă vorbim de 17 obiective şi de 169 de ţeluri până în 2030, cred că este o problemă foarte complexă pe care trebuie s-o înţelegem cu toţii. Şi, în ultimul rând, noi, Parlamentul, trebuie să vedem care sunt legile care pun în practică aceste deziderate. Cu acestea fiind spuse, daţi-mi voie să citesc Declaraţia Parlamentului României privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. În luna septembrie 2015, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, un program ambiţios care, asimilând experienţa şi rezultatele obţinute în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (2000-2015), stabileşte noul cadru de acţiune pentru eliminarea sărăciei şi a inegalităţilor la scară globală prin promovarea unei dezvoltări incluzive şi echitabile, având ca fundament drepturile omului. Cele 17 Obiective ale Dezvoltării Durabile, parte integrantă a Agendei, vor constitui, în următorii 15 ani, reperele esenţiale ale cooperării internaţionale şi acţiunii statelor lumii pentru stimularea creşterii economice incluzive, realizarea de progrese în toate sferele vieţii sociale, prevenirea şi combaterea schimbărilor climatice şi protecţia mediului. Parlamentul României susţine importanţa celor trei dimensiuni - economică, socială şi de mediu - ale dezvoltării durabile, precum şi necesitatea abordării lor integrate, în strânsă corelare cu îmbunătăţirea cadrului şi capacităţilor instituţionale, atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Afirmăm, în acelaşi timp, că pacea şi securitatea, democraţia şi statul de drept, eliminarea oricărei forme de discriminare, consolidarea statutului femeilor, implicarea tinerilor şi, nu în ultimul rând, buna guvernare sunt absolut esenţiale pentru o evoluţie ireversibilă pe calea dezvoltării durabile. Mai mult, transformarea în realitate a noului concept al dezvoltării durabile este intrinsec legată de promovarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor care conduc la edificarea societăţii bazate pe cunoaştere şi inovare şi, implicit, la îmbunătăţirea calităţii vieţii. Astfel, educaţia, în sensul său cel mai larg, devin factorul indispensabil şi o veritabilă forţă motrice în îndeplinirea tuturor Obiectivelor Dezvoltării Durabile. Prin natura sa eminamente reprezentativă şi atribuţiile sale constituţionale de legiferare, control şi alocare a resurselor bugetare, Parlamentul României are un rol hotărâtor în asumarea, la nivel naţional, a Obiectivelor Dezvoltării Durabile, în transpunerea lor în priorităţi strategice, obiective şi ţinte specifice şi în crearea condiţiilor necesare pentru implementarea lor. Asumându-ne pe deplin această responsabilitate, vom continua să adaptăm structurile şi modul nostru de lucru pentru a asigura o abordare coerentă şi unitară a Obiectivelor Dezvoltării Durabile în întreaga activitate parlamentară şi pentru a facilita continuitatea demersului parlamentar de la o legislatură la alta. Susţinem, în acelaşi scop, integrarea Obiectivelor Dezvoltării Durabile pentru România într-un document programatic, care să asigure coagularea, pe termen lung, a voinţei şi efortului tuturor forţelor politice, independent de doctrină şi de viitoarele majorităţi parlamentare. Încredinţaţi fiind că dezvoltarea durabilă nu reprezintă un scop în sine, ci singura cale spre realizarea drepturilor omului, a dezvoltării umane şi a prosperităţii pentru toţi, vom asigura implicarea activă a Parlamentului, încă din primele etape, în elaborarea noului cadru strategic naţional pentru dezvoltarea durabilă a României, precum şi adoptarea lui, prin lege, de către Parlament. Stabilirea axelor prioritare şi a domeniilor majore de intervenţie, cu luarea în considerare a strategiilor naţionale relevante şi a planurilor de acţiune aferente deja adoptate, ca şi definirea şi transpunerea în practică, la orizontul anului 2030, a componentelor viitorului cadru strategic, reprezintă sarcini de maximă anvergură şi complexitate, care, considerăm, impun o coordonare intersectorială la cel mai înalt nivel, de către un organism plasat sub directa autoritate a prim-ministrului Guvernului României. Parlamentul va acorda prioritate revizuirii şi actualizării legislaţiei naţionale, astfel încât aceasta să poată susţine, într-o manieră eficientă şi integrată, toate obiectivele de dezvoltare durabilă ale României. În cadrul activităţilor de control parlamentar, vom solicita Guvernului informări periodice privind stadiul implementării politicilor naţionale în domeniu şi ne vom asigura că rapoartele naţionale de etapă, elaborate de Guvern cu ocazia evaluărilor globale, realizate de Forumul Politic la Nivel Înalt al Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă, sunt prezentate în prealabil Parlamentului, spre analiză şi dezbatere. Finanţarea dezvoltării durabile va trebui să constituie un reper important în alocarea resurselor bugetare. În acelaşi scop, vom avea în vedere măsuri de stimulare fiscală pentru încurajarea modelelor de producţie şi de consum sustenabile, creşterea investiţiilor în sectoarele economice cheie, îmbunătăţirea mediului economic, promovarea parteneriatelor public-privat. Modernizarea şi eficientizarea Sistemului Statistic Naţional, dezvoltarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi produselor statistice reprezintă cerinţe esenţiale pentru fundamentarea, monitorizarea şi evaluarea corectă a politicilor naţionale de dezvoltare durabilă. Parlamentul va susţine măsurile de ordin legislativ şi financiar, necesare transpunerii în practică a Strategiei de dezvoltare a Sistemului Statistic Naţional şi a statisticii oficiale a României (2015-2020), creând astfel condiţii pentru ca Baza de date privind Dezvoltarea Durabilă în România să ofere repere solide în evaluarea parcursului către realizarea obiectivelor naţionale de dezvoltare şi adoptarea, după caz, a unor măsuri corective. Având convingerea că succesul României pe calea dezvoltării durabile este dat de măsura în care obiectivele pe care ni le propunem răspund în mod real aşteptărilor şi nevoilor populaţiei, şi deciziile adoptate pentru îndeplinirea lor se concretizează în creşterea calităţii vieţii şi a bunăstării individuale şi colective, vom acorda prioritate implicării cetăţenilor în activităţile şi procesele parlamentare din sfera dezvoltării durabile, facilitându-le accesul la informaţie, consultare şi participare. Totodată, vom stimula dezbaterea publică privind dezvoltarea durabilă a României şi vom crea premise pentru o mai bună concertare a acţiunii parlamentare în domeniu cu cea a instituţiilor naţionale, a autorităţilor locale, a organizaţiilor societăţii civile, a mediului academic, a sectorului privat, a altor actori importanţi la nivel local, naţional şi internaţional. (Apa este una din componentele dezvoltării durabile, scuzaţi-mă! Nu este în textul declaraţiei.) Politica naţională de cooperare pentru dezvoltare reprezintă principalul instrument prin care România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi donator de asistenţă oficială pentru dezvoltare, îşi îndeplineşte angajamentele privind dezvoltarea durabilă asumate în plan extern. Parlamentul României susţine actualizarea cadrului juridic şi instituţional, a strategiilor şi programelor naţionale relevante, precum şi identificarea unor mecanisme financiare inovatoare, astfel încât ţara noastră să-şi îndeplinească obligaţiile internaţionale, operativ şi eficient în deplină concordanţă cu noile Obiective ale Dezvoltării Durabile. Apreciind contribuţia semnificativă a Uniunii Interparlamentare la afirmarea, consolidarea şi recunoaşterea internaţională a rolului esenţial al parlamentelor în realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, Parlamentul României îşi reiterează ataşamentul faţă de obiectivele acestei prestigioase organizaţii la care a aderat acum 125 de ani şi se angajează să-şi mobilizeze în continuare expertiza şi resursele, acţionând ca punct focal regional al UIP în sprijinul bunei guvernări şi al dezvoltării durabile în Europa Centrală şi de Est. În acelaşi spirit, având convingerea că diplomaţia parlamentară oferă un spaţiu generos şi multiple oportunităţi de maximizare a contribuţiei parlamentelor la implementarea Obiectivelor Dezvoltării Durabile. Ne vom asigura că acestea ocupă un loc central pe agenda activităţilor de cooperare interparlamentară în plan bilateral, regional şi multilateral la care participă Parlamentul României. Vreau să vă mulţumesc pentru răbdare. Domnule vicepreşedinte, rog să supuneţi la vot această declaraţie.
|
|
