Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,40.

Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, înlocuit de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, înlocuit de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi de domnul Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi, 26 aprilie, consacrată declaraţiilor politice şi, pentru început, îl invit pe domnul deputat Ion Eparu, Grupul PSD. Se pregăteşte domnul deputat Aurelian Mihai, Grupul PNL.

Domnul Ion Eparu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Mărturisesc că îmi propusesem să nu mai dau citire acestei declaraţii politice, în urma unor discuţii pe care le-am avut cu domnul ministru Curaj şi, de asemenea, a unor interpelări pe care i le-am adresat.

Modul în care domnul ministru a considerat necesar să-mi răspundă la întrebările directe, precum şi răspunsurile primite la interpelări m-au determinat, însă, să revin asupra hotărârii şi, ca atare, dau citire acestui material: "Înscrierea la clasa pregătitoare, primul rateu al sistemului de învăţământ românesc".

Stimaţi colegi,

Problema pe care vreau s-o semnalez astăzi este una care de la an la an se agravează, în contextul unor previziuni, din păcate, deloc optimiste. Ştim cu toţii că orice părinte îşi doreşte accesul propriului copil în cea mai bună şcoală. Pentru că legea prevede anumite condiţii pentru înscriere, soluţia nu a întârziat să apară: mutarea reşedinţei, în acte, în circumscripţia dorită. Fenomenul a căpătat amploare, astfel încât situaţia riscă să fie scăpată de sub control. În Ploieşti, de exemplu, de la 25 de locuri aprobate în mod obişnuit pentru o clasă pregătitoare, s-a ajuns la 34 de copii, în condiţiile în care spaţiul disponibil este acelaşi, la fel şi resursa umană.

În acelaşi timp, tot în Ploieşti, uneori chiar în aceleaşi cartiere, cu unităţi de învăţământ care abia mai fac faţă solicitărilor, sunt şi şcoli care nu reuşesc să acopere nici măcar jumătate din clasă. Ajungem astfel la dilema părinţilor cu copii preşcolari să aleagă o şcoală bine cotată, cu performanţe confirmate de-a lungul anilor sau o şcoală obişnuită capabilă să asigure condiţii decente de studiu tuturor copiilor înscrişi? Pentru că, mai nou, prestigiul fiecărei unităţi de învăţământ se măsoară în funcţie de cât de înghesuiţi vor sta elevii care la toamnă iau pentru prima dată contact cu şcoala.

Este dreptul fiecăruia să decidă pentru viitorul copilului său şi, în mod evident, vedem aplicat în educaţie un principiu testat deja de foarte multă vreme în economie, ceea ce nu este rău. În schimb, este nepermis ca factorii decizionali să nu reacţioneze la aceste tendinţe şi să ducă astfel la crearea unui blocaj care înseamnă, în esenţă, risipă de resurse şi compromiterea calităţii procesului instructiv-educativ, tocmai în cazurile în care această calitate a atins probabil cel mai înalt nivel pentru ţara noastră.

Înţeleg că acesta este preţul pentru prestigiul unităţii de învăţământ. Însă trebuie reevaluat sistemul şi îndreptate cauzele care generează astfel de dezechilibre. În prezent, conform prevederilor art. 104 alin. (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, "finanţarea de bază a unei unităţi şcolare rezultă prin multiplicarea costului standard per elev, cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului".

Dacă întrebaţi un director de şcoală de la o unitate dintre cele mai bine cotate... să le spunem, veţi afla că tocmai acesta are probleme financiare uriaşe, pentru că are de plătit cele mai mari salarii şi de asigurat resurse pentru cei mai mulţi copii. Vorbim despre legi şi salarizare în funcţie de performanţă, încercând să impunem criterii externe, când în acest domeniu, cel puţin, ele există, au apărut de la sine şi le avem în faţă an de an în fiecare statistică întocmită de minister.

Avem şcoli cu zero solicitări de înscriere, avem şcoli cu zero candidaţi la admitere, avem şcoli cu zero promovabilitate la evaluarea naţională şi bacalaureat şi avem şcoli care, în ciuda acestor rezultate, care au devenit regulă, nu nefericită excepţie, funcţionează de multe ori în clădiri supradimensionate, cu un colectiv complet de profesori şi, mai ales, fără nicio strategie de a scăpa de eticheta care le-a fost pusă.

Stimaţi colegi,

Este necesară realizarea unei noi formule de calcul pentru bugetele şcolilor şi este necesar să începem să gândim altfel modul în care structurăm reţeaua şcolară. Nu sugerez deloc desfiinţarea fizică a acestor unităţi de învăţământ care nu au făcut şi nu fac performanţă, ci sugerez o echilibrare a sistemului în funcţie de principiul enunţat anterior. Şi educaţia este tot o investiţie, poate cea mai importantă, pentru că este o investiţie în cunoaştere şi în viitor, în următoarele generaţii.

Vă mulţumesc.

Prof. univ. Ion Eparu, deputat de Prahova.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Aurelian Mihai, Grupul PNL, se pregăteşte domnul deputat Sorin Iacoban, Grupul PSD.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

A început Săptămâna Patimilor, o săptămână care, la propriu şi poate şi la figurat, pentru câţiva colegi politicieni este una deosebită, după ambiţia şi, mai târziu, priceperea acestor colegi care astăzi se prezintă în faţa electoratului depunându-şi candidaturile pentru a fi consilieri locali, judeţeni, primari, preşedinţi de consilii judeţene, în speranţa că vor convinge electoratul pentru a le acorda votul de care vor avea nevoie pe 5 iunie... şi după pricepere am spus.

Într-o clasă politică în care în ultima vreme constat că se face mai puţină politică acolo unde ar trebui să se facă şi mai puţină administraţie la nivelul primăriilor şi consiliilor judeţene, parcă ar fi mai utilă decât oricând mobilizarea la vot a cetăţenilor, pentru că în aceste alegeri care vor urma, cu siguranţă, mai mult decât partidele politice care-şi vor prezenta ofertele electorale şi candidaţii care vor solicita votul în iunie şi pe tot cuprinsul campaniei electorale, cu siguranţă vor avea de câştigat cetăţenii care vor dori să iasă la vot.

După 11 ani trăiţi în diaspora, am constatat că în acele oraşe unde am locuit şi în Spania, îndeosebi unde am trăit o mare parte din timp, diferenţa o dau întotdeauna toţi cei care votează în acea zi, în care puterea de vot este una importantă pentru societatea civilă şi pentru societate, în ansamblu. Această chestiune face diferenţa. Câştigă întotdeauna cei care ies la vot: cetăţenii.

Eu le urez succes atât candidaţilor din România pentru alegerile locale, cât şi românilor care se prezintă la vot în alegerile parţiale, locale, în Italia, fie că vorbim de cei din Roma, din Torino, şi bine ar face să ne ceară sprijinul, pentru că noi am prezentat disponibilitatea noastră de a-i ajuta înainte de a începe campania electorală şi înainte de a veni pe ultima sută de metri când, practic, se încheie campania electorală, pentru a le sări în ajutor, dacă este nevoie, pentru a-i ajuta cu un sfat sau, pur şi simplu, pentru a ne consulta, spre folosul şi pentru binele cetăţenilor din diaspora.

Mulţumesc tuturor celor care zilele trecute în Zaragoza, în Lerida şi în Barcelona au făcut tot posibilul pentru a mă întâlni cu cât mai mulţi români şi a le explica atât elementele necesare privitoare la Legea votului prin corespondenţă şi avantajele legislative pe care în această legislatură Parlamentul României, şi mai mult Camera Deputaţilor, a făcut tot posibilul ca aceşti români din diaspora să aibă în vedere şi să poată beneficia de aceste mici victorii, poate pentru prima dată într-un Parlament de după Revoluţie.

Urez, aşadar - pentru că nu voi mai avea ocazia fiind Săptămâna Mare, fiind Săptămâna Patimilor - tuturor celor care sărbătoresc Sfintele Paşti în afara ţării să aibă parte de multă pace în suflet, linişte sufletească, bineînţeles, şi dorul să nu-i îngenuncheze, pentru că ţara este departe şi familiile nu sunt aproape, iar visele dumnealor să se realizeze oriunde s-ar afla, cu voia lui Dumnezeu.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul Sorin Iacoban. Se pregăteşte domnul deputat Anton Doboş, Grupul PNL.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Astăzi vom vorbi despre "Pericolul ascuns din spitalele româneşti".

Aşa cum am aflat din mass-media românească a ultimelor zile, infecţiile intraspitaliceşti sunt favorizate de calitatea îndoielnică a dezinfectanţilor folosiţi sau din cauza diluării premeditate a acestora.

Raportul anchetei jurnalistice dezvăluie faptul că dezinfectanţii folosiţi în spitale au o concentraţie mai mică decât cea standard, de 3 până la 9 ori.

Diluarea acestor dezinfectanţi este produsă de cele mai multe ori chiar de distribuitor, probabil dintr-un motiv economic, care însă expune la un risc major vieţile bolnavilor trataţi în spitale, care oricum au deficienţe ale aparatului imunitar, tocmai din cauza stării de sănătate precare.

Procedura licitaţiilor pentru aceste materiale de dezinfecţie este una simplistă şi care nu oferă garanţia produsului licitat. Într-adevăr, la licitaţiile de profil, distribuitorii sau producătorii de dezinfectanţi prezintă mostre conforme care trec prin filtrul calităţii standard al produsului, însă ceea ce livrează efectiv diferă foarte mult de mostra prezentată. Nu înţelegem de ce managerii de spitale, la preluarea produsului licitat, nu îl supun unei verificări amănunţite care să confirme parametri trecuţi în caietul de sarcini şi verificaţi cu ocazia analizei acestei mostre.

Nu înţelegem de ce nicio instituţie abilitată în domeniu nu s-a sesizat încă şi nu verifică concentraţia dezinfectanţilor şi conformitatea lor cu documentele de licitaţie.

Nu înţelegem de ce românii care se prezintă la unităţile spitaliceşti trebuie să fie supuşi unui risc major de îmbolnăvire cu bacterii, care au suferit mutaţii, devenind aproape imune la orice schemă de tratament cu antibiotice.

De ce managerii din spitale nu manifestă rol activ în această problemă, nu putem şti cu adevărat. Pot fi şi dumnealor victimele unor angajaţi, proprii părtaşi la această mega afacere, ori victimele unor presiuni faţă de care nu pot rezista, sau pur şi simplu ne întrebăm, sistemul românesc de sănătate este bolnav? Cu ce preţ?

Preţul plătit este unul care ar putea pune în pericol siguranţa naţională. În sistemul de sănătate românesc se tratează şi medicii, fie ei directori de spitale sau nu.

Nu trebuie să uităm că de nenumărate ori medicii români garantează rezultatul intervenţiei chirurgicale, însă nu pot garanta evoluţia pacientului postoperator, tocmai din cauza dobândirii de infecţii intraspitaliceşti.

Din această cauză am ajuns în situaţia de a fi pe primul loc în ţările Uniunii Europene la numărul de decese cauzat de infecţiile intraspitaliceşti. Ce a făcut Guvernul tehnocrat? Guvernul tehnocrat se războieşte mai nou cu pacienţii, pare că îi ceartă că suprasolicită în mod abuziv sistemul medical. Guvernul tehnocrat a găsit soluţia pentru criza financiară a sistemului, renunţând la decontarea serviciilor medicale pentru 4.100 de paturi, numai în acest an, fără să înţeleagă faptul că pacienţii, de cele mai multe ori, stau câte doi în pat, că numărul de îmbolnăviri şi internări nu a scăzut în ultimii 2 ani.

Domnule prim-ministru, ce se întâmplă cu dezinfectanţii diluaţi? De ce nu sesizaţi chiar dumneavoastră instituţiile abilitate ale statului, să cerceteze aceste lucruri?

Dragi colegi,

Situaţia descoperită de jurnaliştii din presa românească trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toată societatea românească. Sistemul medical românesc pare a fi sugrumat de operaţiuni financiare în care profitul joacă rolul principal, în detrimentul integrităţii şi sănătăţii românilor. În această situaţie, nu greşim dacă afirmăm că există elemente care să ne conducă la concluzia că România se confruntă cu un fenomen de iresponsabilitate majoră din partea celor care sunt numiţi să aibă grijă de sănătatea noastră, a românilor.

Poate că autorităţile statului ar trebui să manifeste un rol activ, cât mai urgent, pentru ca situaţia să nu scape complet de sub control. Statul român are obligaţia asigurării unor condiţii suficiente pentru ca toţi cei ce apelează la sistemul public de sănătate să poată să se însănătoşească sau să îşi amelioreze suferinţa. Or, aceasta înseamnă că în situaţia de criză ca cea a dezinfectanţilor neconformi, folosiţi cu bună ştiinţă, statul are obligaţia să intervină de urgenţă, în situaţia deosebit de gravă reclamată care, din păcate, se manifestă şi a făcut deja numeroase victime.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Anton Doboş. Se pregăteşte doamna deputat Ana Birchall, Grupul PSD.

Domnul Anton Doboş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Apreciez iniţiativa domnului prim-ministru Dacian Cioloş de a purta discuţii cu parlamentarii din Moldova.

La întâlnirea de ieri, de la Iaşi, cu o parte a membrilor Guvernului, s-a discutat despre cele mai importante probleme şi proiecte pentru regiunea Moldovei.

Cu siguranţă, cea mai dezbătută problemă a fost cea a autostrăzii care leagă Moldova de Transilvania.

Această autostradă nu este un proiect cu miză electorală cu care să se laude un parlamentar în colegiu sau un partid într-un judeţ. Miza este una enormă, este vorba de viitorul românilor ca naţiune. De ce spun asta?

Dacă ne vom uita pe harta autostrăzilor peste câţiva ani, vom vedea două Românii: una formată din Sud şi Vest, foarte bine conectată prin autostrăzi de vestul Europei, de la Constanţa până la Lisabona sau Oslo; cealaltă Românie, formată din partea de Est şi de Nord, care este total ruptă de restul ţării şi are aceleaşi legături cu Europa, cum are şi cu fostele state URSS. Nu vreau să acceptăm ideea ca la 100 de ani de la Marea Unire să avem de fapt două Românii.

Regiunea de Nord-Est are nevoie imediat de introducerea pe lista de investiţii pentru perioada 2014-2020, în Masterplanul General de Transport al României, MPGT, a Tronsonului de autostradă Târgu Mureş - Târgu Neamţ, fără condiţionare de derogare de deficit pentru România din partea Uniunii Europene.

Nu există niciun motiv pentru care acest lucru să nu se facă, decât dacă nu se vrea. Acest studiu şi proiectul tehnic vor dura foarte mult, fiind vorba de o zonă foarte dificilă şi o procedură de avizare a soluţiilor tehnice pe partea de mediu, foarte lungă, deoarece traseul traversează Siturile Natura 2000. La aceasta se mai adaugă timpul necesar procedurilor de licitaţie pentru aceste servicii.

Dacă procedurile pentru demararea proiectului s-ar demara acum şi s-ar lucra intens, tot se va ajunge în 2021 cu procedura de licitaţie pentru lucrările de execuţie, deci suntem deja în întârziere.

Ce este important pentru Moldova, atât pentru investitorii care vor să vină, cât şi pentru cetăţenii care nu mai văd niciun viitor în această zonă şi se gândesc să emigreze din Moldova spre Vestul Europei sau alte părţi ale ţării, este un semnal serios că se începe acest proiect de traversare a munţilor.

Premierul Dacian Cioloş şi-a luat angajamentul la Iaşi că va trimite un proiect de lege în septembrie care să specifice clar că există două mari priorităţi pentru infrastructura din România care să lege cele trei provincii istorice: Piteşti-Sibiu şi Iaşi-Târgu Mureş. Până atunci, aşteptăm să se îndeplinească promisiunea de a da drumul studiului de fezabilitate şi pentru Autostrada Montana.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Deputat Anton Doboş.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

O invit pe doamna deputat Ana Birchall. Se pregăteşte doamna deputat Florica Cherecheş, Grupul PNL.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

În Săptămâna Mare pe care o traversăm în aceste zile cel mai potrivit lucru este să vorbim despre ce înseamnă Învierea sau Sărbătoarea Pascală pentru fiecare dintre noi şi cum ne pregătim pentru întâmpinarea ei. Valorile creştine capătă valenţe deosebite în preajma Sfintei Sărbători a Paştelui.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Pentru noi, românii, Paştele sau Învierea Domnului este una dintre cele mai importante sărbători creştine, alături de Crăciun şi de Rusalii, fiind în esenţă o sărbătoare a pătimirii, a jertfei şi a triumfului Mântuitorului asupra morţii de care beneficiază întreaga creaţie.

Fiecare dintre noi ne pregătim pentru această sărbătoare care ne defineşte credinţa, printr-o introspecţie mai profundă, printr-o mai mare apropiere de cele sfinte şi prin îngăduinţă şi dragoste sporite faţă de cei de lângă noi.

Dincolo de dimensiunea religioasă a sărbătorii care ne stă înainte la sfârşitul Săptămânii Patimilor, regăsim în praznicul pascal o conştientizare a importanţei familiei, a comunităţilor locale şi a frumoaselor tradiţii care împodobesc creştinismul ortodox românesc.

Obiceiurile legate de sărbătoarea Paştelui ne dezvăluie ansamblul de valori frumoase care împodobesc chipul acestui popor: încondeiatul ouălor ne trimite cu gândul la comunitate, la familie; bucatele tradiţionale pregătite în gospodărie ne vorbesc despre dragostea faţă de cei din jur, de hărnicie, de cultul muncii sau de dimensiunea comunitară a existenţei pe aceste meleaguri; curţile bisericilor şi ale mănăstirilor, inundate de lumina lumânărilor miilor de credincioşi, vorbesc despre rădăcinile creştine ale acestui popor, despre valorizarea trecutului şi despre legătura dintre generaţii.

Aceste valori, bazate pe credinţa în Dumnezeu şi dragostea faţă de cei din jur, reprezintă un factor de coeziune în comunităţile româneşti şi un permanent model la care te poţi raporta ori de câte ori rătăceşti calea pe care trebuie să o urmezi.

Apelul la tradiţie şi întoarcerea la adevăratele valori ale poporului român constituie un tezaur important al cărui potenţial trebuie mai bine pus în valoare.

Anul acesta voi sărbători Paştele într-o mănăstire de la mine din colegiu, de pe frumoasa Vale a Tutovei, în mijlocul unor oameni dăruiţi şi chemaţi de Dumnezeu la slujire cu timp şi fără timp. Întotdeauna am găsit liniştea şi energia de care am nevoie, şi aveam nevoie, ori de câte ori am păşit pragul Mănăstirii Naşterea Maicii Domnului din comuna Alexandru Vlahuţă din judeţul Vaslui. Aici timpul pare că s-a oprit în loc şi, alături de credincioşii minunaţi din colegiul meu, de pe plaiurile vasluiene mângâiate de undele Tutovei, simt că sunt martor al perenităţii valorilor şi tradiţiilor româneşti din Grădina Maicii Domnului.

Săptămâna Patimilor, cea care premerge praznicul Învierii Domnului, este un îndemn pentru fiecare dintre noi la căinţă sinceră, la recunoştinţă faţă de Dumnezeu şi la slujirea plină de dragoste şi jertfă faţă de aproapele nostru.

În aceste zile este un bun prilej să lăsăm în spate vanitatea şi războaiele personale şi să încercăm împreună cu familiile noastre şi cu cei dragi să redevenim, în comportament şi în fapte, creştinii autentici pentru care s-a răstignit Hristos.

Păstrarea minunatelor tradiţii pascale, cum sunt încondeiatul ouălor, coptul păştilor sau prepararea mielului pentru masa de Paşte, înseamnă raportarea permanentă la trecut, la moştenirea lăsată de strămoşii noştri şi la tezaurul spiritual pe care trebuie să îl dăruim mai departe copiilor noştri.

Nesocotirea rădăcinilor creştine ale neamului românesc ne face mai vulnerabili, mai divizaţi şi mai expuşi eşecului, ca popor, în raport cu provocările istoriei cărora trebuie să le facem faţă.

Sărbătoarea Paştelui este un prilej să ne gândim şi să ne privim în oglinda sufletului, şi să gândim, şi să vedem dacă ne-am ridicat la înălţimea valorilor autentice pe care Creştinismul le presupune, şi dacă ne raportăm la ele nu doar declarativ, ci şi existenţial.

Vă doresc un Paşte liniştit, plin de lumină, alături de familiile dumneavoastră şi de cei dragi dumneavoastră, şi fie ca Bunul Dumnezeu să vă dea tot ceea ce este mai bun şi mai frumos pentru dumneavoastră şi familiile dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Ana Birchall, Colegiul nr. 5, Vaslui.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

O invit pe doamna deputat Florica Cherecheş, Grupul PNL.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "E timpul să trecem de la vorbe la fapte".

În ultimul timp se vorbeşte de necesitatea şi oportunitatea dezvoltării învăţământului profesional, mai ales a celui în sistem dual, dar, practic, nici Guvernul PSD şi nici Guvernul actual nu a luat măsuri concrete în acest sens. Mai mult, în necunoştinţă de cauză, se încearcă acum aplicarea unei ordonanţe de urgenţă, emisă în decembrie 2014 de ministrul Sorin Cîmpeanu, act normativ elaborat în pripă, fără consultarea agenţilor economici.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2014 dă o interpretare denaturată conceptului de învăţământ dual, punând doar o etichetă falsă pe un produs fără nicio legătură cu originalul. Am cerut de mai multe ori adoptarea cu amendamente a ordonanţei sau abrogarea ei de urgenţă, deoarece aduce confuzie şi birocraţie inutilă şi împiedică deprinderea unei meserii pentru tineri.

Învăţământul profesional de tip dual constituie formare profesională iniţială şi nu trebuie să fie limitat doar la un învăţământ de tip "a doua şansă", aşa cum din nefericire îl consideră şi ministrul Adrian Curaj. Conform declaraţiilor sale la o emisiune televizată recent, elevii care merg la liceu şi realizează în clasele terminale că nu au şanse să ia bacalaureatul pot să opteze pentru a-şi continua studiile în învăţământul profesional. Nu s-ar ajunge aici dacă elevii ar fi consiliaţi şi orientaţi profesional încă din gimnaziu, pentru că nu e obligatoriu să facă toţi liceul, şi elevilor ar trebui să li se prezintă opţiunile în clasa a VIII-a. Este timpul să trecem de la declaraţii la fapte concrete şi să dăm o şansă acelor elevi care nu au un nivel ridicat academic, dar ar putea face performanţă în învăţământul profesional cu posibilitatea continuării studiilor în viitor. Este esenţial să oferim elevilor în gimnaziu o consiliere profesională de calitate pentru a-i ajuta să-şi descopere abilităţile naturale şi pentru a lua o decizie raţională în ceea ce priveşte viitorul lor profesional.

De asemenea, trebuie ca Ministerul Educaţiei să aloce resurse pentru promovarea intensivă a învăţământului profesional, pentru că de specialişti calificaţi într-un domeniu căutat pe piaţa muncii va fi întotdeauna nevoie, şi astfel copiii noştri ar avea un viitor în România şi nu ar fi nevoiţi să plece din ţară să-şi facă un rost.

Stimaţi membri ai Guvernului, vă rog să vă consultaţi cu agenţii economici pe tema organizării cât mai adecvate a sistemului de formare profesională în România, pentru a înţelege ce anume se caută pe piaţa muncii şi cum puteţi colabora pentru a asigura forţa de muncă pe care aceştia şi-o doresc!

Există nenumărate exemple de bună practică în ţările europene pe care România le poate adapta realităţilor noastre şi le poate transforma în modele de succes, dar este esenţială colaborarea permanentă dintre sistemul de învăţământ şi mediul economic.

Am remarcat în răspunsurile exhaustive pe care le-am primit la întrebările mele parlamentare legate de acest subiect că ministerele implicate, al economiei şi al educaţiei, înţeleg importanţa învăţământului profesional în sistem dual şi că "între priorităţile strategice pentru 2016 ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în calitate de coordonator naţional pentru elaborarea şi implementarea strategiilor unitare şi coerente în domeniul educaţiei şi cercetării, se înscrie şi reglementarea şi implementarea la scara naţională a învăţământului profesional dual".

Din păcate, ceea ce s-a transpus în actul normativ din decembrie 2014 nu ajută deloc învăţământul profesional şi nu are nicio legătură cu ceea ce au dorit reprezentanţii angajatorilor consultaţi în martie 2014 pe această temă.

Între timp, aştept cu nerăbdare, apariţia la jumătatea lunii mai, a documentului pe care ministrul Curaj l-a anunţat recent cu privire la ce înseamnă "formarea post clasa a VIII-a".

Mulţumesc frumos.

Florica Cherecheş, deputat PNL de Oradea.

(Conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Guran.

Domnul Virgil Guran:

Vă mulţumesc.

Despre produsele româneşti.

Este un concept care nu a apărut la noi prima dată. Acest concept a apărut în alte ţări, în Germania, imediat după război, şi s-a dovedit că a ajutat foarte mult economia acelei ţări. Cred că trebuie să facem un efort conjugat pentru a conştientiza cetăţenii români că, dacă vom consuma produse româneşti, vom ajuta mult economia, de fapt, vom ajuta ridicarea nivelului de trai pentru toţi românii.

Din păcate, este greu, s-a mai încercat, dar nu trebuie să abandonăm, trebuie să-i învăţăm că a consuma produse româneşti înseamnă locuri de muncă, înseamnă profit pentru firmele din România, înseamnă impozite pentru stat şi înseamnă dezvoltare, până la urmă.

Din păcate, odată cu relaxarea fiscală şi cu o mică creştere salarială, şi o mică creştere a pensiilor, a crescut importul, cu alte cuvinte surplusul de bani existenţi pe piaţă, puterea de cumpărare a românului s-a reflectat în a importa produse din alte ţări.

Ce se întâmplă atunci? Îi ajutăm pe cei din Germania, din Franţa, din Olanda să-şi vândă produsele, de fapt, să se dezvolte ei.

Încercăm să insuflăm această idee. Este şi o lege care sperăm să se aplice cât mai repede, care spune că produsele de bază româneşti trebuie să se afle în hipermarketuri în proporţie de 51%.

Deci prin tot ceea ce facem încercăm să promovăm această idee şi încercăm să conştientizăm românii că sunt câteva axe pe care trebuie să mergem pentru a ne dezvolta ca ţară. Una din aceste axe este cea a consumului intern, a produselor realizate în România.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Guran Virgil.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Zlati.

Domnul Radu Zlati:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Scandalul de la Operă ia proporţii hipertrofiate o dată cu trecerea zilelor şi o dată cu dovedirea o dată, şi încă o dată, a faptului că ministrul culturii nu este capabil să pună lucrurile pe făgaşul lor normal. Ca dovadă, într-o lună de zile, domnul Vlad Alexandrescu a schimbat de patru ori directorii şi directorii adjuncţi ai Operei Române.

Aflu ieri, citind presa, că în spatele protestului balerinilor români şi a personalului care li s-a alăturat în demersul lor de protest, aceşti balerini sunt de fapt manipulaţi de la Moscova, prin servicii specializate. Te doare mintea!

Oricum, dincolo de posibilele scenarii pe care le poate croi oricine, îl voi cita pe Ion Caramitru, proaspăt desemnat Ambasador Cultural Shakespeare în România, care, sâmbăta trecută, la Craiova, în cadrul Festivalului Shakespeare, la finalele unui prestigios experiment de cultură, spunea: "E o ruşine ce se întâmplă acum în cultura română. E un coşmar pe care-l trăim de patru luni şi jumătate. M-aş bucura să vă anunţ că acest coşmar s-a terminat".

Din păcate, coşmarul nu se va termina decât o dată cu demiterea domnului ministru al culturii, care sperăm să fie cât mai aproape în timp de Săptămâna Patimilor.

Zlati Radu, deputat al PNL.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

După pauză

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Îl invit pe domnul deputat Iane, Grupul PSD, la ultima declaraţie politică.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

N-aş fi ieşit la microfon astăzi, dar am auzit o vorbă spusă de domnul preşedinte Iohannis că se dezice de Guvernul acesta şi de miniştrii care conduc acest Guvern. Am să spun doar atât, şi am să citez dintr-o postare pe care am pus-o pe Facebook de dimineaţă: "Experimentul tehnocrat a eşuat."

Cum era de aşteptat, domnule Iohannis, experimentul dumneavoastră a eşuat. La nici şase luni de la învestire, Guvernul Cioloş manifestă semnele bolii de care suferă, şi anume "iresponsabili incompetentia".

Acest lucru s-a văzut de la criza bebeluşilor, cu anunţarea unor măsuri economice de criză, cu incoerenţa pe legea salarizării bugetare, cu protestele de stradă şi exemplele continuă.

Nici măcar cu excedent de la buget şi cu plan corect de creştere economică lăsat de Ponta, Guvernul dumneavoastră nu a fost în stare măcar să păstreze ceea ce primise de la Guvernul anterior. Aţi început să schimbaţi miniştrii? Păi unde este "competenţa tehnocraţilor"?

Acum ce faceţi? Vă deziceţi de "Guvernul meu"? Serios? Păi dacă pentru dumneavoastră şi pentru PNL chestiunea în cauză nu are importanţă, vă spun că pentru români o guvernare bună este esenţială. Este esenţială pentru viaţa şi starea lor economică, pentru un loc de muncă, pentru respect din partea autorităţilor.

Domnule preşedinte, vă rog să vă plimbaţi pe banii românilor, să faceţi plajă la Miami, să vă puneţi ce ambasador doriţi pe oriunde, să vă pregătească cu dedicaţie excursiile în străinătate pe banii noştri, sau să vă ocupaţi de rotirea candidaţilor la Primăria Capitalei... dar, domnule preşedinte, colegi liberali, vă rog să nu mai faceţi experimente atât de costisitoare pe seama poporului român.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Remus Cernea.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Declaraţia mea politică se intitulează "Cum sunt protejaţi în Parlamentul României preoţii care au colaborat cu Securitatea comunistă".

Cunoaşterea adevărului istoric, inclusiv cu privire la momentele de umbră ale trecutului ţării noastre, este esenţială pentru înţelegerea acestora şi pentru a putea trage învăţămintele necesare, dar şi pentru a diminua riscul ca ele să se repete în viitor. Coşmarul trăit în România în regimul comunist trebuie dezvăluit, mai ales atunci când el priveşte teme precum deconspirarea securităţii şi impactul produs asupra vieţii cetăţenilor de către organele represive ale dictaturii.

Din nefericire, în legea actuală a fost introdus un amendament, în anul 2008, care îi exceptează practic pe preoţi de la posibilitatea de a fi verificaţi dacă au colaborat sau nu cu Securitatea comunistă. Pentru a repara acest abuz, am iniţiat, alături de alţi 7 parlamentari, Propunerea legislativă pentru modificarea prevederilor art. 3, lit. u şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24 din 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, Pl-x nr. 42/2016.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, CNSAS, a transmis un punct de vedere în susţinerea proiectului. Consiliul Legislativ 1-a avizat favorabil, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a dat cu unanimitate un aviz favorabil. Chiar şi Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române a emis un punct de vedere, că nu se opune aflării adevărului cu privire la preoţii care au colaborat cu Securitatea.

A fost şocant să văd însă cu câtă lipsă de scrupule s-a acţionat la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pentru a se evita cu orice preţ chiar şi dezbaterea asupra propunerii legislative şi pentru a se obţine un raport negativ, chiar cu preţul încălcării brutale a prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor, iar autorul acestor nereguli este domnul deputat Ciprian Nica, găsit drept colaborator al Securităţii de către CNSAS şi având un verdict definitiv în acest sens al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în aprilie 2014.

Am transmis Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor o sesizare cu privire la încălcarea gravă a art. 52, 56, 57, 61, 66 şi 67 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, dar acesta nu s-a întrunit ieri din lipsă de cvorum.

În fapt, în data de 5 aprilie 2016, am fost prezent la şedinţa Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi pentru a susţine, în calitate de iniţiator, propunerea legislativă respectivă. În conformitate cu litera şi spiritul articolelor menţionate mai sus, ar fi trebuit să existe o examinare a iniţiativei legislative, iar eu aveam dreptul la cuvânt pentru a prezenta membrilor comisiei temeiurile propunerii legislative.

În loc să fie urmată procedura firească şi regulamentară de dezbatere şi examinare a propunerii, la începutul şedinţei, fără a mi se da cuvântul, deşi eram în sală, a fost supusă în câteva secunde la vot propunerea de raport negativ, care a fost adoptată de membrii comisiei. Dar orice propunere pentru raport favorabil ori negativ ar fi trebuit precedată de dezbatere şi examinare a propunerii legislative, aşa cum prevede Regulamentul, întrucât acesta este rostul şi rolul comisiilor. Am aşteptat ca dezbaterile de la următorul punct de pe ordinea de zi să se încheie, dezbaterea respectivei propuneri legislative durând aproximativ o oră şi jumătate şi desfăşurându-se conform Regulamentului, iniţiatorii fiind audiaţi şi existând o reală dezbatere şi examinare, pentru a cere totuşi cuvântul şi a-mi exprima protestul faţă de cele întâmplate.

Am explicat ceea ce s-a întâmplat şi în şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor din 13 aprilie, iar plenul a decis unanim retrimiterea la comisie. Dar, imediat după şedinţa de plen, propunerea legislativă a fost discutată la comisie, deşi a fost singurul punct pe ordinea de zi, iar şedinţa trebuia convocată cu cel puţin o zi înainte, conform art. 52 din Regulament.

Îmi doresc ca astfel de abuzuri să nu se mai repete în Parlamentul României, iar cel responsabil pentru acestea, adică domnul deputat Ciprian Nica, să fie sancţionat şi de către Camera Deputaţilor şi de către opinia publică.

Am precizat la finalul declaraţiei politice, am citat articolele din Regulament pe care mă bazez în drept în sesizarea pe care am făcut-o la Biroul permanent. Nu le mai dau citire acestora.

Vă mulţumesc foarte mult.

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Închidem şedinţa consacrată declaraţiilor politice.

Într-un minut începem şedinţa de dezbateri.

După o scurtă pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Deschid şedinţa de astăzi a Camerei şi anunţ că, din totalul celor 379 de deputaţi, până la acest moment şi-au înregistrat prezenţa 92.

Ordinea de zi şi programul de lucru pentru această săptămână au fost distribuite. Programul de lucru, în plen, astăzi: 10-13 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; 13-13,30 - pauză; 13,30 - vot final. La încheierea şedinţei de vot final, Biroul permanent şi Comitetul liderilor.

Domnule Dobre, vă rog. Procedură.

Domnul Victor Paul Dobre:

Bună dimineaţa.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă propun, în numele Grupului PNL, dar cu acordul colegilor de la celelalte grupuri parlamentare, ca proiectul de lege de la poziţia 15, PL-x 765/2015 privind cinematografia şi proiectul de lege de la poziţia 16, PL-x 764/2015, Legea privind protejarea monumentelor istorice, să fie înscrise pe poziţiile 10, respectiv 11.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Supuneţi la vot întâi propunerile făcute de domnul Dobre.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles că vreţi să luaţi cuvântul, domnule deputat.

Da. Propunerea de modificare a poziţiilor 15 şi 16 de pe ordinea de zi, în poziţiile 10 şi 11. Da?

Voturi pentru? 61 voturi pentru.

Împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Prezenţi, nu votează? Nu.

Mulţumesc.

Propunerea a fost adoptată.

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Se votează separat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mă scuzaţi. Nu e o problemă.

Vot pentru a doua poziţie? 62 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Niciunul.

Abţineri? Nu.

Prezenţi, nu votează? Nu.

Mulţumesc.

Domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu acceptul liderilor, am convenit ca de pe tabelul cu votul final de săptămâna precedentă, Proiectele de Lege nr. 17, 18, 19 şi 20, fără 19, scuzaţi-mă, cele trei, doar trei... la Comisia pentru industrii să meargă o oră, pentru că trebuie făcute câteva modificări foarte uşoare, în aşa fel ca astăzi să reintre la votul final.

Domnul Victor Paul Dobre (din sală):

Câteva corelări.

Domnul Ioan Munteanu:

Corelări. Corect, domnule...

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci 17, 18 şi 20. Mulţumesc.

Voturi pentru? 62 voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Prezenţi, nu votează? Nu sunt.

Pentru poziţia 18.

Voturi pentru? 62 voturi pentru.

Împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Prezenţi, nu votează? Nu.

Şi pentru poziţia 20.

Voturi pentru? 62 voturi pentru.

Împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Prezenţi, nu votează? Nu.

Deci, 17, 18, 20, o oră la comisii, da?

Domnule Anton, vă rog.

Domnul Marin Anton:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mi-am dat demisia din Grupul parlamentar al UNPR şi voi activa în Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 391 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Iniţiatorii?

Comisia? Domnul preşedinte Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vreau să vă prezint raportul de înlocuire asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 391 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

La întocmirea prezentului raport, am avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, Comisiei pentru muncă, Comisiei pentru egalitate de şanse şi punctele de vedere ale Ministerului Sănătăţii din 23 noiembrie 2015 şi din 11 aprilie 2016.

Proiectul are ca obiect de reglementare eliminarea discriminării între medicii de familie şi medicii ce lucrează în mediul urban, faţă de cei ce lucrează în mediul rural, referitor la posibilitatea continuării activităţii după împlinirea vârstei de pensionare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma reexaminării, comisia propune plenului, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise şi respinse prezentate în anexă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul deputat Crăciunescu.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege pune pe acelaşi picior pe aceeaşi medici care lucrează în rural cu ceilalţi medici din urban şi din spitale. Noutatea este înfiinţarea unei comisii la nivel local, formată dintr-un reprezentant al DSP, al Casei de asigurări de sănătate şi al Colegiului medicilor, care va stabili localităţile sau oraşele mici în care este deficit de medici. Această comisie va scoate la concurs posturile rămase neocupate şi... sau acolo unde nu există medici, se poate prelungi după vârsta de 65 de ani ca medicii să lucreze în continuare, atât în mediul rural, urban, cât şi în spitale.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii?

Doamnă deputat, vă rog.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă este foarte bine-venită pentru spitalele mici, pentru comunităţile urbane, în care şi medicii din urban să poată să-şi desfăşoare activitatea după vârsta de pensionare, în condiţiile lipsei unei categorii profesionale medicale absolut necesare.

O a doua idee este transferarea posibilităţii de a stabili acest drept de la nivel central ministerial la nivel local unde agreement-ul stabilit între Direcţia de sănătate publică şi colegiul medicilor, respectiv autoritatea publică, va face ca această decizie să se poată face la nivel local.

În concluzie, Grupul PSD va sprijini şi susţine această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bónis István:

După retrimiteri şi lungi discuţii în Comisia pentru sănătate, în sfârşit am ajuns la o concluzie bună, astfel încât şi Uniunea Democrată Maghiară susţine aceste proiect de lege.

Această lege este bine-venită, fiindcă rezolvă o discriminare între medicii de familie care lucrează în spaţiul rural şi între medicii de familie care activează în mediul urban, în aşa fel încât medicii de familie, la cerere, şi cu avizul anual al Colegiului medicilor, pe baza certificatului de sănătate, îşi pot continua activitatea.

Prelungirea activităţii se stabileşte - şi asta am dorit şi noi - la nivel local, unde trei reprezentanţi ai diferitelor instituţii - Casa judeţeană de asigurări de sănătate, Direcţia de sănătate publică şi Colegiul medicilor - hotărăsc unde avem nevoie de personal medical, de medici şi acolo să repartizeze aceşti medici de familie, aşa încât proiectul de lege este susţinut şi de Uniunea Democrată Maghiară din Parlament.

Mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Avem trei amendamente admise şi unul respins.

Dacă la titlul legii sunt obiecţii, comentarii. Nu. adoptat.

La articolul unic, alin. (8) al art. 391. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Art. 391 alin. (8). Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Amendament respins, tot la art. 391, obiecţii, comentarii? Nu. Respins.

Mulţumesc.

Legea merge la votul final.

4. Reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 889 din 16 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 17 februarie 2016.

Potrivit Regulamentului, suntem în procedură de urgenţă.

Guvernul? Vă rog. Domnul Băeşu.

Domnul George Băeşu (preşedintele ANPR):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum cred că vă amintiţi, această lege a fost votată de dumneavoastră în data de 3 sau 4 noiembrie. Din nefericire, ea a avut o problemă de constituţionalitate. Au fost două articole care n-au întrunit exigenţele Curţii Constituţionale. Unul dintre articole a fost eliminat, iar pentru cel de-al doilea Comisia pentru constituţionalitate a Senatului a găsit că este posibilă o modificare prin care să se elimine orice problemă de neconstituţionalitate. În Comisia juridică de la Camera Deputaţilor s-a constatat că există un termen în legea votată iniţial, care, dacă ar intra astfel în vigoare, ar apărea o problemă, respectiv, termenul de 1 mai, motiv pentru care Comisia juridică a venit şi a stabilit printr-un amendament prelungirea cu trei luni a unei activităţi în sarcina Agenţiei Domeniului Statului, lucru pe care noi îl considerăm că nu ar îndepărta cu nimic sensul legii sau nu s-ar îndepărta de la sensul legii, astfel încât toate activităţile ar fi posibil de realizat până la 1 ianuarie 2017.

Având în vedere modificările pe care această lege le aduce, având în vedere că multe dintre ele sunt în beneficiul foştilor proprietari, vă rog să fiţi de acord încă o dată cu propunerile care se fac în această lege şi vă mulţumesc anticipat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. Comisia.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Senatul a adoptat cererea de reexaminare la 19 aprilie.

Iniţial, aşa cum a spus şi domnul secretar de stat, legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, la 4 noiembrie 2015, dar a fost transmisă Preşedintelui României spre promulgare. Preşedintele României a formulat sesizarea de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a admis această sesizare formulată prin Decizia nr. 189 din 2015, decizie prin care s-a constatat că legea menţionată este parţial neconstituţională.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât în unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor admiterea cererii de reexaminare şi adoptarea a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 referitoare la măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist din România, precum şi a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, cu amendamentele admise şi redate în prezenta anexă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Vă rog. Domnul Zgonea, domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnilor colegi,

Vreau să le mulţumesc foarte mult domnului Băeşu şi colegilor, pentru eforturile pe care le-au făcut, după retrimiterea acestei legi de la Preşedinţie, pentru a ne păstra angajamentele pe care le-am făcut în faţa cetăţenilor, dar şi în faţa celor care au nevoie de câteva modificări la această lege.

Astăzi sunt, la votul final, 4 legi pe achiziţii publice, care sunt angajamentele Uniunii Social Liberale şi ale Guvernului Ponta, extrem de importante pentru viitorul nostru, în capacitatea de a absorbi fonduri europene.

Această lege aduce câteva modificări importante procesului de restituţie al proprietăţii şi arată credibilitatea şi predictibilitatea statului român, în dialogul cu cei care sunt moştenitori, astfel încât să fim acelaşi stat credibil în plan internaţional.

Există un proiect de lege, domnule preşedinte de şedinţă, şi o să rog liderii grupurilor parlamentare, dacă sunt de acord, la finalul încheierii discursului meu, să-i convocaţi sus, la prezidiu, pentru a avea o discuţie, o lege la fel de importantă pentru noi toţi, pe care am promis-o de câţiva ani de zile şi care astăzi trebuie să ajungă la votul final. Şi încheiem un pachet extrem de important pentru România în viitor.

Există, în continuare, există posibilitatea, pe regulament, să luăm decizia ca şi Ordonanţa nr. 109 să intre astăzi în dezbatere, aşa cum am promis ieri.

Domnule preşedinte, dacă... Domnule preşedinte de şedinţă...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da, domnule preşedinte...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dacă sunteţi de acord să invitaţi onorabilii lideri ai grupurilor parlamentare sus, la prezidiu, pentru o discuţie cu privire la Proiectul de Lege de aprobare a Ordonanţei nr. 109.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

(Consultări.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Nicolăescu, poftiţi.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În urma consultării liderilor grupurilor parlamentare, am consimţit să introducem pe ordinea de zi Ordonanţa de urgenţă nr. 109 privind guvernanţa corporativă. Cred că putem să o dezbatem în jurul orei 12,30-13,00, domnule preşedinte, vedem ce punct o să fie la ora respectivă, şi, după aceea, la votul final.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot pentru? Număraţi. 70.

Împotrivă? Nu.

Abţineri? O abţinere... două, trei.

Prezenţi, nu votează? Nu.

Deci, stabilim în jurul orei 12,00 punctul de pe ordinea de zi unde va fi introdusă.

Revenim la punctul 4, eram în dezbatere.

Dacă mai vrea cineva la dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Naţional Liberal susţine prezentul proiect de lege, cu modificările care au fost aduse şi recomandările Curţii Constituţionale.

Sigur, ar fi fost ideal să nu parcurgem o asemenea procedură şi să fie contestat un sfert din ordonanţă la Curtea Constituţională.

Este foarte bine că grăbim procesul restituirii şi Comisia specială îşi eficientizează activitatea.

Partidul Naţional Liberal, aşa cum a făcut-o din 1990 până în ziua de astăzi susţine, în fiecare zi şi în fiecare cuvânt al fiecărui membru, restituirea cât mai grabnică şi dreptatea pe care trebuie să o facem oamenilor care au pierdut proprietăţi pe nedrept.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Încep prin a spune că Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Domnule preşedinte al Agenţiei, ne aducem aminte că am votat odată asupra acestui proiect, din două motive: 1. - pentru că a fost ziua în care a demisionat fostul Guvern şi 2. - pentru că s-a încălcat grav, la vremea respectivă, procedura parlamentară, din dorinţa nejustificată de celeritate.

Poate că dacă am fi avut o dezbatere normală, acele prevederi neconstituţionale ar fi fost eliminate înainte de a ajunge la vot, dar e bine mai târziu decât niciodată.

Vom vota acum, după decizia Curţii şi reexaminarea legii, pentru că sperăm ca acest proces să se accelereze şi să ajungă la bun sfârşit din punct de vedere administrativ.

Nu ne facem iluzii că din punct de vedere juridic nu vor continua procese, în România, în următoarea sută de ani, pe acest subiect.

Pentru a înţelege însă dimensiunea chestiunii în limitele ei reale, şi nu mitologia acreditată în opinia publică, am să vă furnizez un exemplu legat de solicitări de retrocedare ale unei minorităţi naţionale, în cazul meu, ale minorităţii germane din România.

Din datele furnizate de ANRP Comisiei guvernamentale mixte România-Germania, care a avut sesiune săptămâna trecută, rezultă următoarele: au fost adresate 127 de cereri de retrocedare; din acestea au fost soluţionate prin retrocedare în natură - 8; s-au propus despăgubiri pentru 3; 9 mai sunt în examinare; iar restul de 107 au fost respinse sau nu au avut nicio finalitate, deci nu mai fac obiectul analizei agenţiei.

În consecinţă, repet, 11 din 127. Asta, ca să se înţeleagă şi să nu se mai continue cu propaganda de partid, legată de dimensiunea enormă a retrocedărilor către minorităţi. Sunt cazuri puţine şi marea lor majoritate nu grevează bugetul de stat, ci sunt retrocedări în natură. Aceasta este, de altfel, şi natura solicitărilor noastre: retrocedarea în natură şi nicidecum bani de la buget, sub formă de despăgubiri.

Cu această convingere şi sperând că am încheiat definitiv acest subiect mitologizat de către campania electorală prezidenţială, vom vota în favoarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Şi noi vom vota pentru acest proiect de lege, evident, după reanalizare.

Credem că e benefică clarificarea a ce se înţelege prin minoritate naţională, respectiv acea organizaţie care are dreptul de a prelua acele valori preluate de comunişti de la aceste comunităţi.

Însă considerăm, în continuare, aşa cum la legea iniţială am depus un amendament în acest sens, că ar fi fost bine ca această lege să specifice şi ceea ce înseamnă proprietăţile bisericeşti, că şi acolo este o confuzie totală în domeniu, şi pentru a clarifica, având în vedere că nu s-a adoptat la vremea respectivă acest amendament al nostru, în această lege, am depus un alt proiect de lege, care clarifică ce se înţelege prin proprietăţi bisericeşti, pe care bisericile noastre le-au cerut, tot în natură, înapoi, de la statul român.

Ca atare, noi votăm pentru această lege şi vă solicităm totodată ca, evident, în procedura legislativă, să adoptaţi şi cealaltă lege cât mai grabnic, pentru ca restituirea în natură a multor imobile în discuţie actualmente, în paragină actualmente... situaţia acestor imobile să fie clarificată, să fie preluate de adevăraţii proprietari şi prin acest lucru să se facă într-adevăr o imagine bună acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole. Avem 26 de amendamente admise.

La pct. 1. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

2. Articolul unic. Obiecţii, comentarii? Adoptat.

3. Titlul ordonanţei. Obiecţii, comentarii? Adoptat.

4. Art. I. Obiecţii, comentarii? Nu.

Art. 6. Obiecţii, comentarii? Adoptat.

Art. 11? Adoptat.

Art. 15? Adoptat.

Art. 20 alin (5)? Adoptat.

Art. 21 alin. (6)? Adoptat.

Art. 21 alin. (9) şi alin. (10)? Adoptate.

Art. 27 alin. (1)? Adoptat.

31 alin. (2)? Adoptat.

31 alin. (2¹)? Adoptat.

33 alin. (4)? Adoptat.

34 alin. (3)? Adoptat.

36 lit. h) şi i)? Adoptate.

Art. II. Obiecţii, comentarii? Adoptat.

Art. 3 alin. (1)? Adoptat.

Art. 3 alin. (1) e)? Adoptat.

Art. 3 alin. (1¹)? Adoptat.

Art. 3 alin. (5)? Adoptat.

Art. III? Adoptat.

Art. IV? Adoptat.

Art. V? Adoptat.

VI? Adoptat.

VII? Adoptat.

Mulţumesc.

Vot final.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65/2015 pentru completarea art. 29 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Suntem în procedură de urgenţă.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Guvernul.

Domnul Gabriel Lungu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect stabilirea pentru angajatori a unui termen-limită de 3 ani, termen necesar pentru normalizarea condiţiilor de muncă.

Ca urmare a analizării solicitărilor primite pentru reînnoirea avizului, în anul 2015 au fost acordate vize pentru 131 de unităţi, cu 7 mai puţin faţă de anul 2014, şi în acest sens se observă un interes al angajatorilor pentru normalizarea condiţiilor de muncă.

Menţinerea locurilor de muncă în condiţii deosebite vizează acei angajatori care deţin la data de 31 decembrie 2015 avizul pentru încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite şi care nu au realizat măsurile necesare pentru normalizarea condiţiilor de muncă pentru locurile de muncă încadrate în condiţii deosebite.

Perioada cuprinsă între 31 decembrie 2015 şi data reînnoirii avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite de muncă, pentru care angajatorii datorează, după caz, diferenţa dintre cota de contribuţii de asigurări sociale pentru condiţii deosebite de muncă şi cea declarată de către aceştia.

Faţă de cele prezentate mai sus, Guvernul României susţine prezentul proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru muncă?

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 29 din Legea nr. 263/2010, în sensul stabilirii pentru angajatori a unui termen-limită de 3 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2016, termen necesar pentru normalizarea condiţiilor de muncă.

Totodată, se reglementează ca perioada cuprinsă între data de 31 decembrie 2015 şi data reînnoirii avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite să constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite de muncă, pentru care angajatorii datorează, după caz, diferenţa dintre cota de contribuţie de asigurări sociale pentru condiţii deosebite de muncă şi cea declarată de către aceştia.

Legea face parte din categoria legilor organice, a fost adoptată de Senat, în şedinţa din 14 martie, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, în forma prezentată de Senat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Daniel Iane:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Termenul pentru normalizarea condiţiilor de muncă la locurile încadrate în această categorie a fost prelungit succesiv până la data de 31 decembrie 2015.

Prin O.U.G. nr. 65/2015, acesta a mai fost prelungit cu încă 3 ani, timp în care angajatorii ce se află în această situaţie trebuie să-şi ia măsurile necesare pentru normalizarea condiţiilor de muncă.

În anul 2015, s-a reînnoit avizul pentru condiţii deosebite pentru 131 de unităţi, cu 7 mai puţine decât în anul 2014.

Considerăm că, pentru următoarea perioadă, trebuie ca tot mai multe unităţi să ia măsurile necesare pentru normalizarea condiţiilor de muncă.

Poate, în această privinţă, ministerul emite un ordin sau instrucţiuni necesare prin care obligă unităţile rămase să demareze demersurile pentru normalizarea condiţiilor de muncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2015 pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov.

Guvernul?

Vă rog. Vă rog să vă prezentaţi.

Domnul Ion-Aurel Stanciu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aurel Stanciu, secretar de stat, Ministerul Transporturilor.

Doamnelor, domnilor deputaţi,

Prin Legea nr. 225/2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2013 pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport judeţean a fost stabilită în mod expres valabilitatea programului de transport de persoane prin servicii regulate între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov.

Datorită faptului că la Tribunalul Buzău, prin Hotărârea nr. 747 din 18 aprilie 2014, s-a dispus suspendarea programului de transport public de persoane cu autobuzele prin servicii regulate între unităţile administrativ-teritoriale şi zona metropolitană Bucureşti 2014-2020, până la judecarea în fond a cauzei, este necesară asigurarea în continuare a serviciilor de transport în această zonă, în condiţii de legalitate.

Astfel, se impune prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov.

Guvernul susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia?

Comisia pentru administraţie sau Comisia pentru industrii sau Comisia pentru transporturi.

Domnul Lupu, preşedintele Comisiei pentru transporturi.

Domnul Mihai Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2015 pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport în baza cărora se efectuează servicii regulate de transport de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională pentru acest proiect.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din data de 2 martie 2016.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, conform Avizului nr. 1360 din 29 decembrie 2015; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, din data de 15 martie 2016; avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, din data de 15 martie 2016.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare prorogarea termenului prevăzut la alin. (2) al articolului unic al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2013, în scopul asigurării continuităţii efectuării serviciilor regulate de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov, evitării practicilor ilicite în activităţile de transport de persoane şi asigurării cadrului legal de efectuare a acestor servicii de transport, precum şi al evitării impactului negativ asupra bugetului de stat, prin diminuarea veniturilor încasate ca urmare a neplăţii taxelor şi impozitelor aferente activităţilor de transport de persoane, ce sunt desfăşurate în afara sau în lipsa cadrului legal în vigoare.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi ale art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisiile au examinat proiectul de lege menţionat mai sus, în şedinţe separate.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură a examinat proiectul de lege, în şedinţa din 31 martie 2016.

La lucrările comisiei şi-a înregistrat prezenţa un număr de 21 de deputaţi, din totalul de 22 de membri.

La dezbaterile care au avut loc, au participat, în calitate de invitaţi, în conformitate cu art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare: domnul Aurel Stanciu, secretar de stat, Ministerul Transporturilor, doamna Carmen Pop - şef serviciu în cadrul Departamentului Relaţia cu Parlamentul din Ministerul Transporturilor, doamna Adriana Kalapis - director Direcţia Transport Rutier din cadrul Ministerului Transporturilor şi doamna Sirma Caraman - secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, comisiile au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2015 pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov, cu amendamentele admise prevăzute în anexa la prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Vă rog. Poftiţi, poftiţi.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Scopul acestui act normativ este acela de a asigura continuitatea serviciului public de transport persoane, fie local sau judeţean, în condiţiile în care există litigii nesoluţionate în instanţă, de peste 2 ani de zile, între transportatori şi autorităţi.

La sfârşitul anului 2015, Ordonanţa de urgenţă nr. 63/2015 a prelungit valabilitatea Programului de transport public local 2008-2013, până la 1 ianuarie 2016, pentru că instanţele de judecată nu au pronunţat decizii finale, în cazul Bucureşti-Ilfov.

Plecând de la situaţia existentă la nivelul municipiului Bucureşti şi al localităţilor din judeţul Ilfov, am propus, alături de alţi colegi, o serie de completări ale actului normativ, astfel încât să fie remediate problemele similare existente şi la nivelul altor judeţe din ţară, până la rămânerea definitivă a hotărârilor judecătoreşti.

Aşa este corect, să beneficieze de tratament egal şi alte unităţi administrativ-teritoriale şi să nu fie periclitat dreptul cetăţenilor la transport public local.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota acest act normativ, tocmai pentru că vine în întâmpinarea acestor nevoi, având în vedere faptul că transportul public de persoane este un serviciu de utilitate publică, prestat în interesul general al comunităţilor respective.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această ordonanţă de urgenţă venea, în esenţa ei, să proroge termenul pentru transportul de persoane, între municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, şi e vorba de traseele regulate.

Dar în aceeaşi situaţie în care se găsea transportul dintre cele două zone se aflau şi alte transporturi, şi anume transportul judeţean şi uneori chiar transportul local, pentru că această circulaţie era interzisă... sau licenţele respective erau interzise la un moment dat, pentru faptul că existau în instanţă procese pe eliberarea acestor licenţe.

Şi atunci s-a luat hotărârea ca şi pentru aceste situaţii, adică transportul judeţean şi transportul local, să se poată prelungi licenţele până când se va da o hotărâre judecătorească definitivă în instanţă.

Şi de aceea credem noi că în acest fel am reuşit să rezolvăm problema transportului, să nu se blocheze, atât între municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, dar şi în ceea ce priveşte transportul judeţean şi local.

De aceea, Partidul Social Democrat va susţine această lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Dezbatere pe articole. Avem 6 amendamente admise.

Pct. 1. Obiecţii, comentarii? Adoptat.

Articolul unic? Obiecţii, comentarii? Adoptat.

Titlul. Obiecţii, comentarii? Adoptat.

4? Adoptat.

Art. 3? Adoptat.

5? Adoptat.

Art. II? Adoptat.

Mulţumesc.

Vot final.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Insulei Man privind schimbul de informaţii în domeniul fiscal, semnat la Londra, la 4 noiembrie 2015.

Guvernul?

Vă rog, vă rog.

Guvernul?

Vă rog.

Prezentaţi-vă, vă rog.

Domnul Attila György (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Attila György, secretar de stat în Ministerul de Finanţe.

În baza aprobării de semnare, obţinute în şedinţa Guvernului din 3 iunie 2015, a avut loc, la Londra, pe 4 noiembrie 2015, semnarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Insulei Man privind schimbul de informaţii în domeniul fiscal.

Prin Acord se stabilesc, între altele, sfera teritorială de aplicare a Acordului, impozitele care fac obiectul schimbului de informaţii în domeniul fiscal, modalitatea de efectuare a schimbului de informaţii şi confidenţialitatea informaţiilor.

Susţinem forma raportului comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul preşedinte Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În conformitate cu prevederile art. 75 din Regulamentul Camerei, comisia noastră a fost sesizată pentru dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Insulei Man privind schimbul de informaţii în domeniul fiscal, semnat la Londra, 4 noiembrie 2015.

Conform prevederilor constituţionale şi din Regulamentul Camerei, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Proiectul a primit aviz favorabil la Consiliul Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor proiectul de lege, în forma prezentată de Guvern, fără amendamente.

Mai fac precizarea că, în raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Vă rog.

Domnul Anton Doboş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest acord se înscrie într-un proces mai amplu de armonizare a cadrului juridic dintre România şi alte state din spaţiul extracomunitar.

Actul oferă statelor semnatare posibilitatea unei colaborări mai bune în domeniul fiscal în schimbul reciproc de informaţii, dar şi pentru combaterea fenomenelor fiscale greu de eradicat la nivel naţional.

Discuţia cred că ar trebui dusă către generalizarea acestui tip de acorduri şi cu guvernele altor state, în jurul cărora există numeroase suspiciuni de utilizare netransparentă a resurselor financiare, precum şi ideea ascunderii unor bani a căror provenienţă nu poate fi identificată.

Grupul parlamentar al PNL a votat în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi va susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Ialomiţianu.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sigur că vom vota acest proiect de lege. Este un proiect foarte bun, pentru că are ca obiect de reglementare schimbul de informaţii fiscale, în vederea prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale.

Ar fi bine să cerem Ministerului de Finanţe sau chiar ANAF-ului să ne spună care este eficienţa utilizării acestor instrumente juridice, pentru că noi am dezbătut, am adoptat multe acorduri încheiate cu ţări unde evaziunea este mai mare, unde capitalul îşi găseşte un loc foarte bun pentru a fi utilizat în alte scopuri sau pentru a se ascunde de ochii celor care supraveghează circuitele financiare.

Cred că ar fi bine ca Ministerul de Finanţe să ne spună eficienţa utilizării acestor instrumente juridice, pentru că noi adoptăm legi de genul acesta, dar vedem că multe sunt pe hârtie.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Nu avem amendamente. Legea merge la votul final.

8. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române.

Iniţiator? Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect cu privire la înfiinţarea posturilor de jandarmerie în mediul rural, pe care l-am iniţiat împreună cu alţi 23 de colegi din Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, vine în ajutorul a ceea ce reprezintă ordinea, menţinerea, păstrarea şi apărarea ordinii publice în localităţile mici - şi mă refer în primul rând la mediul rural. De ce? S-a constatat, în ultima perioadă, o creştere a infracţionalităţii în localităţile mici şi o incapacitate din pricina resurselor limitate ale poliţiei de a face faţă acestor provocări.

De aceea, Jandarmeria venind prin acest parteneriat, să-i spunem, între Inspectoratul General al Jandarmeriei şi Ministerul de Interne, ca o forţă de sprijin al poliţiei în mediul rural şi în localităţile mici, unde adeseori poliţia este depăşită de lipsa resurselor şi lipsa de oameni pe care să-i disloce pe teren, nu poate să fie decât o măsură de restabilire a ordinii publice şi un factor de sprijin al activităţii Ministerului Afacerilor Interne. Spun acest lucru deoarece acest proiect de lege a venit şi ca urmare a foarte multor sesizări primite din partea primarilor din mediul rural şi a cetăţenilor care nu se mai simt în siguranţă şi veţi vedea la nivelul României, în localităţile mici, cum pe o rază de zeci de kilometri pătraţi acţionează doar doi, trei agenţi de poliţie, cum foarte multe din posturile de poliţie din localităţile din mediul rural au devenit posturi fantomă, cum mica infracţionalitate este scăpată de sub control, în special în localităţile mai izolate şi sărace din România.

Şi, de aceea, Jandarmeria, care are o bază de efective foarte voluminoasă în acest moment şi pe care, din păcate, nu şi le pune în valoare, deoarece nu-i permite legea, ar veni ca o forţă de restabilire a ordinii, acolo unde Poliţia nu mai face faţă. Şi vorbim de o colaborare între cele două entităţi. Să nu uităm că această Jandarmerie rurală a existat şi în România interbelică, iar România interbelică consider că era un exemplu de democraţie, comparativ cu România de azi şi un exemplu de civilizaţie.

Ceea ce m-a surprins este avizul negativ venit din partea Guvernului, dar şi din partea Comisiei pentru administraţie a Camerei Deputaţilor, un aviz negativ care spune ceva de genul: da, legea este bună, ar fi bine să facem aşa, dar, ştiţi, nu se respectă normele de legistică formală şi de elaborare a proiectului legislativ. Mi se pare un lucru total fals, în condiţiile în care avizul primit de la Consiliul Legislativ este unul pozitiv. Nu este în măsură Guvernul României, spre exemplu, şi nici Ministerul de Interne şi nici vreo altă comisie să stabilească în ce fel se elaborează aceste norme de legistică formală şi de construcţie a unui proiect de lege. Iar acest lucru, după cum spuneam, Consiliul Legislativ l-a considerat ca fiind bine construit în cazul prezentului proiect de lege.

Iar a doua obiecţie majoră care a fost adusă o reprezintă resursa financiară. Dar, în acest proiect de lege cu privire la înfiinţarea subunităţilor de jandarmerie rurală se vorbeşte clar de 1 ianuarie 2017. Aşadar, nu există impact bugetar pe anul în curs.

De asemenea, se vorbeşte de logistică. Există la nivelul oraşelor mici, dar mai ales la nivel local, la nivel rural există o serie de foste posturi de jandarmi, foste posturi de poliţie, unităţi militare dezafectate care pot servi ca bază logistică înfiinţării acestor subunităţi de jandarmerie rurală.

Mie personal mi se pare că este o lege pe care sistemul nu o doreşte, pentru că în România vedem cu toţii cum se întâmplă; ASF-ul, BNR-ul vor să-şi facă ei singuri legile, la fel vedem că şi instituţiile de forţă, Ministerul de Interne şi aşa mai departe şi dumnealor doresc să-şi facă singuri legile, de parcă n-am avea legislativ... Aceasta este situaţia în România, ...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... ţara unde structurile de forţă fac legea...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... şi nu Parlamentul, aşa cum ar fi normal.

De aceea, vă rog să votaţi împotriva respingerii acestui proiect de lege şi pentru adoptarea Proiectului de Lege cu privire la înfiinţarea Jandarmeriei rurale.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate cu această iniţiativă cu nr. Pl-x 47/2016.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a emis un aviz favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea unor prevederi ale Legii nr. 550/2004, în sensul înfiinţării de către Ministerul Afacerilor Interne, la propunerea Inspectoratului General al Jandarmeriei, de unităţi şi subunităţi de jandarmerie rurală, în baza criteriilor demografice şi teritoriale, precum şi în funcţie de evoluţia fenomenului infracţional, la nivel rural şi în oraşele mici, în limita posturilor aprobate şi a fondurilor bugetare alocate.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63, comisiile au discutat în şedinţe separate, în 12 aprilie Comisia pentru administraţie publică şi ulterior Comisia pentru apărare. La Comisia pentru administraţie au participat 21 de deputaţi din cei 22. La Comisia pentru apărare 20 din cei 27.

Cu ocazia dezbaterilor s-a constatat că iniţiativa legislativă nu respectă condiţiile stabilite de art. 31 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă - şi este vorba, stimaţi colegi, de faptul că instrumentul de prezentare a demersului legislativ ar trebui să cuprindă cerinţe care reclamă intervenţia legislativă cu referire clară la insuficienţele şi neconcordanţele reglementărilor în vigoare. Pentru că una este reglementarea privind obligaţia pe care o are Jandarmeria de a restabili ordinea şi liniştea publică, pe când cu totul altele erau atribuţiile Jandarmeriei rurale, la care s-a făcut referire şi care are mult mai multe obligaţii, preluând o parte din obligaţiile Poliţiei, lucruri care trebuiau reglementate prin lege.

Totodată, soluţia propusă are şi un impact financiar, având în

vedere că trebuie identificate spaţiile de cazare şi surse de plătire a drepturilor aferente personalului ce urmează a fi încadrat şi aşa mai departe.

Cu majoritate de voturi, cu două abţineri, s-a hotărât respingerea iniţiativei legislative.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Câteodată sunt şi situaţii mai puţin plăcute, când trebuie să combaţi opinia unui coleg de-al tău.

Eu apreciez efortul depus de colegul meu. Expunerea Domniei Sale are în vedere multe observaţii pertinente şi reale, însă introducerea în acest fel a Jandarmeriei rurale nu este posibilă, atât din punct de vedere al suprapunerii unor atribuţii, din punct de vedere logistic, din punct de vedere al dotării şi din punct de vedere al funcţionării ansamblului acestor instituţii. Nu poţi să faci suprapuneri între Poliţie şi Jandarmerie şi Poliţie locală. Nu poţi să intervii la Jandarmerie fără să modifici la Poliţie sau în alte legi în cadrul general legislativ privind sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă.

De aceea, din păcate, nu vom vota acest proiect de lege şi vom fi pentru respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnilor colegi,

Şi în Comisia pentru apărare s-a discutat cu mare atenţie această iniţiativă legislativă, plecându-se de la ideea că există anumite zone în zona rurală în care înfiinţarea unor astfel de posturi de jandarmi ar fi benefică pentru asigurarea pazei bunurilor cetăţenilor, plecându-se şi de la respectul pe care l-a avut lumea pentru astfel de posturi de jandarmi existente la ţară.

Din păcate, aşa cum a arătat şi preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, sunt necesare modificări în mai multe reglementări pentru a nu se realiza suprapunerile care sunt în momentul de faţă, pe de o parte, dar, pe de altă parte, pentru a se putea asigura protecţia reală a cetăţeanului şi nu supunerea lui la anumite abuzuri care pot avea loc, în condiţiile în care legea este neclară şi insuficientă.

De aceea, colegii din Comisia pentru apărare au apreciat iniţiativa, interesul şi punctul de vedere al celor care au făcut această iniţiativă legislativă şi apreciază că este bine să ne gândim într-o perspectivă, să realizăm o astfel de legislaţie care României i-ar fi necesară. Dacă nu am realiza această corelare, am ajunge la un moment dat în situaţia în care am considera că cele mai periculoase zone din punct de vedere al securităţii o reprezintă zonele rurale, or, nu astfel de lucruri au avut în vedere iniţiatorii în momentul în care au făcut această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii, dacă mai sunt? Nu. Mulţumesc.

Propunere de respingere. Vot final.

9. Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei pentru agricultură, studii pedologice, agrochimice şi consultanţă agricolă.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia pentru agricultură?

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Este Guvernul aici!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Pentru ce Guvernul?!

Comisia? Comisiile?

Domnule preşedinte Săpunaru, vă rog. E al dumneavoastră, e pe ordinea de zi la rând, sunteţi dumneavoastră. Ne scuzaţi!

Domnul Nini Săpunaru:

Nu ne-aţi deranjat, domnule preşedinte. Încercam să negociem ce se întâmplă la comisia de astăzi, de după plen.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Negociaţi după.

Domnul Nini Săpunaru:

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei pentru agricultură, studii pedologice, agrochimice şi consultanţă agricolă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înfiinţarea Direcţiei pentru agricultură, studii pedologice, agrochimice şi consultanţă agricolă, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin preluarea direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti.

De asemenea, vă anunţăm că obiectul iniţial, preluarea oficiilor pentru studii pedologice şi agrochimice nu s-au mai făcut în actualul proiect de lege. Ele au rămas cum funcţionau şi până acum.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, în unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei pentru agricultură, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Domnul Daea.

Domnul Petre Daea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

E un proiect de act normativ care îşi are sorgintea în interesul Ministerului Agriculturii şi al nostru, al tuturor, ca aceste structuri judeţene să funcţioneze într-un mod mai bun, mai bine organizat, în folosul celor pe care îi deservesc.

Actul normativ este în structura ieşită din Comisia pentru agricultură, constituie platforma juridică necesară pentru funcţionarea mai bună a acestei structuri judeţene.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul George Scarlat:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota acest Proiect de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiilor pentru agricultură, studii pedologice, agrochimice şi consultanţă agricolă.

Având în vedere necesitatea sectorului agricol, respectiv obiectivele, măsurile cuprinse în strategia sectorului agroalimentar pe termen mediu şi lung, este necesar ca structurile aflate în subordinea Ministerului Agriculturii să funcţioneze unitar. Reorganizarea direcţiilor agricole judeţene conduce la eficientizarea şi operaţionalizarea activităţii din administraţia publică agricolă şi creează o autoritate cu atribuţii extinse în domeniul agricol, care să asigure informarea, organizarea acţiunilor întreprinse în beneficiul fermierilor. Practic scurtează, dacă doriţi, şi fluxul informaţional de la fermier către Ministerul Agriculturii şi de la Ministerul Agriculturii către fermier.

Se doreşte, totodată, să se reîntregească şi să se redea funcţionalitatea direcţiilor agricole judeţene, având în vedere şi ce s-a întâmplat în decursul anilor cu privire la inspecţiile şi misiunile de audit din partea Comisiei Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, alte intervenţii la dezbateri generale? Vă rog.

Domnul Marian Avram:

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PSD susţine această iniţiativă legislativă şi am să vă expun două motive.

În primul rând, orice politică agricolă şi orice dorinţă a ministerului de a implementa în teritoriu gândirea şi politica agricolă comună, dar şi politica agricolă naţională, nu se poate face, de ani buni, datorită lipsei de consistenţă şi lipsei de personal calificat în direcţiile agricole.

Această iniţiativă legislativă, practic, întăreşte direcţiile agricole la nivel judeţean şi face posibilă o curea de transmisie a dorinţei ministerului în legătură cu teritoriul.

Şi doi, din punct de vedere legislativ, Curtea de Conturi bloca înfiinţarea Camerelor agricole ale fermierilor, pentru că nu pot exista două instituţii cu aceeaşi denumire.

De aceea, trecerea personalului de la Camerele agricole, plătite de Ministerul Agriculturii, dar aflate în subordinea Consiliului judeţean, în cadrul Direcţiilor agricole judeţene dă liber, dacă vreţi, gândului întregului spectru politic de a demara o construcţie serioasă a Camerelor agricole judeţene.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Amendamente admise de la poziţia 1 la poziţia 17.

Dacă sunt intervenţii, obiecţii, comentarii la 1? Adoptat.

La 2? Adoptat.

3? Adoptat.

4? Adoptat.

5? Adoptat.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Am încercat să parcurg atât proiectul de lege care a fost respins de Senat, cât şi textele propuse de comisie. Şi pentru mine câteva lucruri sunt neclare. Vă spun sincer, din textele care se regăsesc la punctele 4 şi 5 din raport nu reiese ce se întâmplă cu personalul din cadrul acelor instituţii care se desfiinţează. Pentru că la pct. 4 se vorbeşte despre "personalul care va fi angajat de la ..." Dacă în proiectul iniţial se vorbeşte despre preluarea acelora care doresc să activeze în această nouă instituţie, dincoace nu se mai vorbeşte despre ei, ci numai despre acele persoane care sunt angajate pe bază de concurs. Unu.

Doi. La punctul 5 există o prevedere care se referă la nişte proprietăţi care se află în domeniul public al consiliului judeţean şi sunt administrate de Camerele agricole care, printr-o decizie a consiliului judeţean, vor veni în domeniul public al statului. Ce se întâmplă cu aceste Camere agricole?

Dacă puteţi să-mi răspundeţi la aceste întrebări, ca să înţeleg şi eu cum se va aplica această lege. Dincolo de faptul că orice astfel de decizie mie îmi sună a centralizare şi nu prea pot fi de acord.

Vă mulţumesc.

Deci la punctele 4 şi 5, cele două probleme pe care le-am ridicat, vă rog să-mi clarificaţi, ori membrii comisiei, ori ministerul, cine doreşte, dar să înţeleg şi eu ce se doreşte să se facă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Dumitru Daniel Botănoiu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Deci tot personalul care îşi desfăşoară activitatea astăzi la consiliile judeţene integral va trece, fără să aibă absolut niciun examen, va trece în această direcţie din cadrul Direcţiei generale pentru agricultură. Deci ei vor prelua numai cu ce au plecat ei, când au plecat la consiliul judeţean.

Pe de altă parte, actuala formulă pe care o propune este o descentralizare, pentru că el îşi desfăşoară activitatea în judeţ şi nu va depinde de ceea ce vrea un ministru sau altul.

Toate spaţiile pe care le invocaţi dumneavoastră au fost date pe procese-verbale, au fost ale Direcţiei agricole, au fost date către consiliile judeţene să poată să-şi desfăşoare activitatea şi ele se întorc conform inventarului; nimic altceva. Deci nu se preia nimic de la alte entităţi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnule Kelemen Atilla, vă rog.

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Personal sunt unul care de zece ani spun şi în comisie, dar şi în plen am spus că spolierea agriculturii de o conducere a avut repercusiuni catastrofale. Astăzi agricultura nu este condusă în România.

Am făcut, prima dată, am scos de la agricultură şi am făcut consultanţă agricolă. Consultanţa agricolă, când s-a pus pe picioare şi a început deja să funcţioneze, repede am reorganizat, am pus la consiliile judeţene şi practic am făcut iarăşi o grupare care nu avea putere, că erau vreo patru-cinci oameni la consultanţele agricole, rolul care putea să dea legea nu se realiza. După aceea am început şi repede hai să facem Camerele agricole nişte exemple europene. Am desfiinţat şi consultanţa agricolă, am trecut la consiliile judeţene şi hai să facem camere agricole.

Camerele agricole, într-adevăr, au funcţionat foarte bine în multe ţări şi Comisia pentru agricultură de la Camera Deputaţilor a făcut vizite să vedem cum funcţionează în Cehia, cum funcţionează în Germania şi am văzut că vai ce treabă bună e, hai să facem şi noi! Şi aici ne-am oprit. Hai să facem, am făcut nişte legi, nişte reglementări, dar o Cameră agricolă viabilă nu s-a înfiinţat.

Deci astăzi agricultura românească pluteşte în derivă, nu e condusă de nimeni, direcţiile agricole, acele mici părţi care au mai rămas, au 4, 5, 6 oameni în fiecare judeţ; nu cred că este o rezolvare.

În această ţară, de mai multe ori am spus, stimaţi colegi, că noi încă o vreme bună nu o să facem ceasuri mai bune ca elveţienii, nu o să facem nici maşini mai bune, poate, ca nemţii, să zic. Dar putem face agricultură performantă, că deloc nu este o ruşine să fii o ţară agrară, să ai un export din agricultură şi beneficii din agricultură care să facă ca şi producătorul din România, producătorul agricol, să aibă un câştig şi să aibă un trai decent pentru el şi pentru familia lui.

Eu aşa cred, stimaţi colegi, - şi aici domnul secretar de stat a dat nişte exemple şi da, aş putea să le iau şi ca pe nişte explicaţii pertinente, dar pentru mine este foarte important şi cred că nu numai pentru mine, ci şi pentru noi, de la UDMR, dar şi pentru toată ţara este important ca această agricultură românească să fie odată sau să fie din nou condusă şi să rezolvăm prin aceasta foarte multe probleme.

Credeţi-mă, cu o agricultură care funcţionează din inerţie nu cred că este o rezolvare pentru această ţară care a avut tradiţii foarte importante în agricultură.

Deci, eu cred că această lege trebuie votată şi această lege trebuie să facă iarăşi agricultura românească să fie funcţională.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Continuăm. La punctul 5 eram, da?

Obiecţii, comentarii sunt? Nu. Adoptat.

Art.6.

Obiecţii, comentarii? Adoptat.

7? Adoptat.

8? Adoptat.

9? Adoptat.

10? Adoptat.

11? Adoptat.

12? Adoptat.

13? Adoptat.

14? Adoptat.

15? Adoptat.

Mulţumesc. Vot final.

10. Proiectul de Lege pentru completarea art.13 din Ordonanţa Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia.

Iniţiatori? Nu.

Comisia? Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Domnul Traian Dobrinescu:

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru completarea art.13 din Ordonanţa Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, mi-a atras atenţia domnul preşedinte al comisiei că nu ne auzim în sală. Vorbiţi mai tare.

Domnul Traian Dobrinescu:

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 28 octombrie 2015.

Proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa comisiei din 2 februarie 2016. La lucrările comisiei au fost prezenţi 20 de deputaţi din totalul de 24 de membri ai comisiei.

În fapt, se doreşte reintroducerea unei contribuţii de 4% din profitul anual realizat de operatorii economici care organizează jocuri de noroc pentru constituirea Fondului cinematografic.

La dezbaterea proiectului de lege, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, transmis cu nr.729 din 7.VII.2015.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea celor prezenţi în sală în momentul votării.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a propus adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea art.13 din Ordonanţa Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor din 2 martie 2016, fiind retransmis la comisie pentru o nouă dezbatere şi redactarea unui raport suplimentar.

Membrii comisiei au reluat dezbaterea asupra proiectului de lege în data de 8 martie 2016. La lucrările comisiei au fost prezenţi un număr de 21 de deputaţi din totalul de 24 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votului.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea art.13 din Ordonanţa Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia, cu amendamentele anexate.

În data de 21 martie a.c., plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea la comisie pentru întocmirea unui raport suplimentar.

Comisia a reluat dezbaterea asupra proiectului de lege în data de 5 aprilie a.c.

În conformitate cu prevederile art.55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, la lucrările comisiei au participat, din partea Ministerului Culturii, domnul Alexandru Oprean, secretar de stat, şi doamna Crina Şuteu, secretar de stat în cadrul aceluiaşi minister.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea art.13 din Ordonanţa nr.39/2005 privind cinematografia, cu amendamentele anexate.

Prezentul raport însoţeşte raportul distribuit în data de 14 martie 2016.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale. Domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Propunerea este bine-venită. Ştim bine că în ceea ce priveşte finanţarea Fondului cinematografic şi, de asemenea, finanţarea Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice, în ultimii ani a fost deficitară această finanţare şi, ca atare, şi activităţile desfăşurate de aceste două fonduri nu au fost cele care trebuiau să fie.

Prin această propunere legislativă, practic, se reia finanţarea acestor două fonduri şi banii, o parte din banii din profiturile celor care organizează jocuri de noroc, vor fi direcţionaţi către aceste două fonduri.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. Domnul Ştirbu.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Vă informez că această iniţiativă legislativă a fost semnată de toţi membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Cameră. Este, putem spune, o reparaţie morală făcută după aproape 7 ani de zile. La ora actuală, noul val în cinematografia românească putem spune că este unul din ambasadorii României.

Prin această iniţiativă legislativă, aşa cum spunea antevorbitorul meu, se reia finanţarea cinematografiei româneşti şi sperăm că, în urma acestei proiecţii legislative, cinematografia românească va aduce noi şi noi premii care vor face din România un jucător cel puţin pe plan european, în acest domeniu.

Vă mulţumesc. Grupul Partidului Naţional Liberal va vota această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Gvozdenovici. Vă rog.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al minorităţilor, de la bun început spun, va susţine acest proiect din două motive: o dată, toate aceste monumente pe care le avem trebuie sprijinite şi în felul acesta. Şi, sigur, reamintesc, şi noi, minorităţile naţionale, avem foarte multe monumente vechi de sute de ani, - nu de o sută, sau două, sau trei sute -, de sute de ani, şi necesită şi reparaţii şi sprijin. Şi, de aceea, închei, grupul nostru va susţine acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Voi avea o singură intervenţie la două legi care au acelaşi caracter. De aceea, mă scuzaţi, dar nu vreau să vin de două ori.

Aceste proiecte de lege readuc în discuţie ideea de a avea un procent realizat de pe urma jocurilor de noroc, pentru susţinerea culturii româneşti, pentru monumente istorice, pentru cinematografie.

În dezbaterea iniţială şi după retrimiteri, grupul nostru parlamentar a susţinut ideea ca să revenim la forma iniţială a legii, adică un procent concret din profitul realizat de aceste entităţi care se ocupă cu jocuri de noroc să fie trecut către aceste două activităţi.

În urma unor dezbateri îndelungate, cu retrimitere, s-a modificat şi aceste procente au devenit procente doar din taxa plătită de acestea. Este o diferenţă majoră, cu care noi nu am prea fost de acord, pentru că noi credem că în continuare cultura din România merită procentul întreg, şi nu numai din taxă.

Dar, cu toate aceste modificări, orice venit, chiar şi mic pentru aceste două domenii este bine-venit. Ca atare, vom vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Avem două amendamente admise.

1. Obiecţii, comentarii?

2. Obiecţii, comentarii? Adoptat.

Vă mulţumesc.

Vot final.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. (Consultări.)

11. Proiectul de Lege pentru completarea art.51 alin.(3) din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

Iniţiatori? Nu.

Domnul Ştirbu. Comisia? Mă scuzaţi.

Domnul Traian Dobrinescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru completarea art.51 alin.(3) din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 28 octombrie 2015.

Proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa comisiei din 2 februarie 2016. La lucrările comisiei au fost prezenţi 20 de deputaţi, din totalul de 24.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea alin.(3) al art.51 din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

În fapt, se doreşte reintroducerea colectării unei contribuţii din partea operatorilor economici care se ocupă cu organizarea activităţilor de jocuri de noroc şi jocuri mecanice, spre a fi folosite pentru restaurarea monumentelor istorice.

La dezbaterea proiectului de lege, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, transmis cu nr.728 din 7.VII.2015.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi a celor prezenţi în sală.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a propus adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea art.51 alin.(3) din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, în forma adoptată de Senat.

În data de 2 martie 2016, plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de lege, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

La lucrările comisiei din data de 8 martie 2016, membrii comisiei au reluat dezbaterile asupra proiectului de lege. La lucrările comisiei au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 24.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a propus adoptarea acestui proiect de lege. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenţi în sală în momentul votului.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea art.51 alin.(3) din Legea nr.422 privind protejarea monumentelor istorice, cu amendamentele anexate.

Prezentul raport însoţeşte raportul distribuit în data de 14 martie 2016.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Gvozdenovici. Dezbateri generale.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Deoarece cred că s-a inversat ordinea, cinematografia cu monumentele, doresc încă o dată să subliniez că vom sprijini ambele proiecte de lege, având în vedere că şi monumentele, dar şi cinematografia au nevoie de sprijinul nostru şi de sprijinul acesta, mai ales dacă ne amintim cu toţii sau dacă ne întoarcem un pic cu toţii, o să vedem că în toţi aceşti ani, cultura nu a avut un sprijin pe care îl merita şi de care avea şi are nevoie. Şi să ne mai amintim un lucru: afirmarea ţării noastre, satisfacţiile pe care ni le-a adus cultura, eu îndrăznesc să spun în faţa dumneavoastră, a tuturor, sunt mai mari şi mai importante decât multe altele, decât politica noastră şi diplomaţia noastră, chiar. Şi, deci, vom sprijini ambele legi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc. Nu s-au inversat; proiectul cu monumentele, 16, 11, acum; asta e ordinea.

Domnul Ştirbu. Vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La fel ca şi precedentul proiect legislativ, şi acesta este semnat de toţi membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă din Cameră.

Spunea domnul Márton Árpád mai devreme că este un procent mic. Dar mai bine să fie o sursă de finanţare care să nu depindă de culoarea politică a guvernelor care se tot plimbă pe la Palatul Victoria, mai bine să fie o sursă sigură pentru cultura românească, indiferent de, nu ştiu, culoarea politică sau de interesul sau viziunea ministrului culturii.

Ca atare, ceea ce se întâmplă astăzi, ceea ce se întâmplă astăzi prin votul dumneavoastră, aşa cum spuneam şi mai devreme, este, totuşi, o reparaţie morală, pentru că fiecare dintre dumneavoastră, în colegiile pe care le reprezentaţi, în localităţile în care locuiţi, ştiţi că sunt monumente istorice de mare importanţă arhitecturală şi patrimonială care nu pot fi reabilitate din lipsă de fonduri.

În ultimii ani de zile, Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice, sau Institutul Naţional al Patrimoniului, a suferit din această cauză. Această tăiere de fonduri de la această instituţie a făcut ca multe din aceste monumente istorice din România să aibă de suferit.

Ca atare, Partidul Naţional Liberal, reprezentanţii Partidului Naţional Liberal vor vota această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Avem două amendamente admise.

1. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

2. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Mulţumesc.

12. Revenim la, conform cererii liderului Grupului parlamentar al PNL, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice; procedură de urgenţă.

Guvernul, vă rog. Guvernul? Domnul ministru.

Domnul Costin Borc (viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.109 adoptată în luna noiembrie 2011 este o iniţiativă esenţială, care a avut drept scop îmbunătăţirea guvernanţei corporative în cadrul întreprinderilor publice.

Ordonanţa se concentrează pe procedura de selecţie şi de numire a consiliilor de administraţie şi a directorilor întreprinderilor publice şi pe funcţionarea organelor de conducere, căutând să prevină politizarea şi să consolideze independenţa şi profesionalismul sutelor de guvernanţe corporative.

Ordonanţa conţine, de asemenea, prevederi care urmăresc creşterea transparenţei şi îmbunătăţirea calităţii informaţiei prezentate public de întreprinderile publice, ca modalitate de responsabilizare sporită în faţa opiniei publice a structurilor de guvernanţe corporative. Este, de asemenea, întărită protecţia acţionarilor minoritari în cadrul întreprinderilor publice.

Prin amendamentele propuse de Guvern, s-a urmărit o mai mare concreteţe a procesului de selecţie pentru evitarea disensiunilor dintre autoritatea publică tutelară, acţionariat şi consiliul de administraţie selectat, prin introducerea a două noi instrumente de lucru: scrisoarea de aşteptări, ca instrument de lucru în cadrul procesului de selecţie a administratorilor şi directorilor, şi declaraţia de intenţie, de asemenea, un document de lucru întocmit pe baza elementelor din scrisoarea de aşteptări şi a informaţiilor publice legate de activitatea întreprinderii publice, prin care candidaţii îşi prezintă viziunea.

Sincronizarea. Un al doilea punct important în amendamentele pe care Guvernul le propune este sincronizarea obiectivelor şi acţiunilor consiliului de administraţie cu cele ale conducerii executive, prin unificarea planului de management cu planul de administrare şi elaborarea unui singur plan de administrare cu două componente de către întreaga conducere a întreprinderii publice.

Planul de administrare astfel întocmit se supune aprobării autorităţii publice tutelare, în cazul regiilor autonome, sau adunării generale a acţionarilor, în cazul societăţilor.

Se introduc prevederi care dau posibilitatea autorităţii publice tutelare de a formula criterii de selecţie a administratorilor şi a directorilor, cu luarea în considerare a specificului şi complexităţii activităţii întreprinderii publice şi a cerinţelor din scrisoarea de aşteptări. Drept pentru care au fost limitate excepţiile care erau prevăzute în ordonanţa iniţială.

La menţinerea excepţiilor, s-a avut în vedere existenţa cadrului legal specific de selectare a managementului.

S-a creat un cadru legal pentru elaborarea de norme, ghiduri, regulamente de către Ministerul Finanţelor Publice, în colaborare cu autorităţile publice tutelare, urmărindu-se aplicarea unitară a prevederilor actului normativ.

Şi, de asemenea, s-a propus redimensionarea regimului sancţionator, prin introducerea de sancţiuni pentru nerespectarea termenelor de derulare a procedurii de selecţie pentru elaborarea planului de administrare, precum şi introducerea de sancţiuni pentru autoritatea publică tutelară care nu declanşează procedura.

Apreciem că prin amendamentele formulate, s-a adus un plus de valoare cadrului normativ existent, care va conduce la obţinerea unei administrări eficiente a întreprinderilor publice.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule ministru.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Domnul Itu.

Domnul Cornel Itu:

Domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport comun înlocuitor asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice

Atât la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cât şi la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare s-a trecut la dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil.

Guvernul, prin adresa nr.4118/DRP, din data de 12 iunie 2012, a comunicat celor două comisii faptul că susţine proiectul de lege, cu menţiunea că, în cadrul dezbaterilor parlamentare, vor fi susţinute unele amendamente.

Banca Naţională a României, prin adresa nr.14G/20 din 29 ianuarie 2013, înregistrată la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, sub nr.21/33 din 14 februarie 2013, a înaintat o serie de propuneri de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011.

Comisiile au reexaminat proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au reexaminat proiectul de lege menţionat mai sus şi documentele care îl însoţesc pe parcursul mai multor şedinţe.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să întocmească prezentul raport comun înlocuitor şi să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2001 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Aş menţiona că sunt două erori materiale: la art.21 alin.(5), în urma renumerotării, trimiterea trebuie să se facă la art.5 alin.(5), şi nu la art.5 alin.(4); la art.29 alin.(4), trimiterea trebuie să se facă la art.28 alin.(7).

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, vă rog să propuneţi timpii de dezbatere, pentru că avem 400 şi ceva de amendamente. Timpi de dezbateri generale ale articolului.

Domnul Cornel Itu:

10 minute.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi pe articole?

Domnul Cornel Itu:

Un minut.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. Vot.

Vot pentru? Eram în vot. L-am văzut după. 32.

Împotrivă? Unu.

Abţineri?

Vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád-Francisc, vă rog, procedură.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

S-a cerut includerea pe ordinea de zi a dezbaterii acestui proiect de lege, care, după cum aţi enunţat dumneavoastră, vă cred pe cuvânt, are 400 de puncte raportul.

Eu nu l-am văzut. Nu l-am primit, ca lider de grup, în formă printată. Încerc să dau de raportul în formă electronică, pentru că n-a fost corectată ordinea de zi, n-o găsesc, şi nu ştiu cum să dau de raport.

Cum pot să parcurg eu stând acolo, în bancă, un raport cu 400 de puncte... amendamente? Nu ştiu... sunt 400 de puncte... poate toate sunt nemodificate... ale unui proiect de lege pe care eu nu-l cunosc. Mi-am întrebat colegul din comisie, nici el nu ştie de raport.

Nu vă supăraţi, nu se poate dezbate aşa ceva. Pur şi simplu, pentru mine este inadmisibil. Faceţi cumva să putem ajunge, măcar într-o formă electronică la acest raport şi să mă anunţaţi şi pe mine cum pot să ajung acolo.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Înţeleg de la stafful tehnic că este deja afişat pe site, domnule deputat.

Mulţumesc.

Dezbateri generale, vă rog.

Domnul deputat Iane, Grupul PSD.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, într-adevăr, raportul pare că nu a sosit încă, dar despre ce este vorba aici, pentru că sună destul de pompos această guvernare corporatistă publică.

E vorba despre cum se conduc companiile de stat. E vorba de cum se aleg membrii în consiliul de administraţie şi cum se aleg membrii din echipa de management.

Sigur, putem să impunem o grămadă de proceduri, dar de ce să nu ne inspirăm din practică, din practica societăţilor comerciale private, că până la urmă despre asta este vorba.

Desigur, suntem de acord aici că reprezentarea intereselor acţionarilor trebuie să fie făcută corect în consiliul de administraţie, pentru că acolo sunt reprezentanţii acţionarilor sau acţionarii înşişi. Şi, desigur, suntem de acord că în echipa de management posturile ar trebui să fie ocupate pe criterii de competenţă, prin concurs, şi sancţionate sau remunerate conform performanţei. Au mai fost încercări de a rentabiliza companiile publice, însă până acum se pare că nu s-a reuşit.

Şi despre ce mai este vorba? Despre depolitizare şi despre imposibilitatea de a mai angaja în funcţii rude, aşa-numitul sistem nepotist. Despre asta vorbim aici.

Noi vom susţine această iniţiativă şi sperăm ca într-adevăr să producă efectele pe care iniţiatorii le doresc şi, de asemenea, sperăm ca acele companii de stat în cauză să înceapă să aibă şi profit, nu numai pierderi.

Vă mulţumim.

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul Daea, vă rog frumos.

Domnul Petre Daea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

E rar în preocuparea noastră şi în dialogul instituţional să vedem miniştri care vin să-şi susţină propria concepţie şi este o notă de respect pe care-l poartă vicepremierul instituţiei care astăzi aşteaptă prin vot validarea conceptului. Şi pentru mine este un moment de respect, de a spune că este bine să procedăm aşa, iar în portofoliul de interes al Domniei Sale poate fi şi recomandarea celorlalţi miniştri, atunci când vin în Parlamentul României şi proiectează acte care dezvoltă interesul în domeniul respectiv, să le susţină în plen.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Dacă mai sunt alte intervenţii?

Vă reamintesc...

I-am făcut o favoare domnului Daea, că de obicei mă critică că nu poate să vorbească, şi o să-i explic Domniei Sale că suntem în procedură de urgenţă, şi al doilea la fiecare grup nu trebuia să vorbească. Da, să ştiţi. Din partea Grupului PSD a vorbit domnul Iane. V-am permis să vorbiţi, pentru că m-aţi rugat frumos.

Vă rog...

Nu este procedură, este o intervenţie pe fond. Domnia Sa a avut o intervenţie pe fond. Şi spunea, corect, că trebuia să vină şi prim-ministrul la o astfel de dezbatere.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Fejér László-Ődőn:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Cum a zis şi colegul meu, domnul Márton Árpád, eu dimineaţă m-am uitat la această lege, să citesc raportul, că am avut mai multe amendamente la această lege, şi n-am văzut niciun raport. Acum am găsit. Nici n-avem timp să urmărim ce modificări au fost acceptate, ce amendamente au fost acceptate.

De aceea, Grupul UDMR nu va vota, ci se va abţine la această lege.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

PL-x 47 este din 2012, dragi colegi. A venit la plen, a fost retrimisă, am citit-o cu toţii, nu sunt modificări de substanţă făcute în ultimele zile, ci reglări între Comisia juridică şi Comisia pentru politică economică.

Deci fondul celor peste 300 de amendamente este cunoscut de toate grupurile parlamentare de ani de zile, aşa încât, cu tot respectul pe care vi-l port, domnule deputat...

Dacă mai sunt alte intervenţii din partea grupurilor politice parlamentare? Nu.

Mergem pe amendamentele admise.

Rog colegii care au amendamente respinse să le păstreze.

Vă propun calupuri de câte 50.

Cine este pentru? Rog, votaţi. Calupuri de câte 50. Ridicaţi mâna. 40 de voturi pentru.

Abţineri? Zece abţineri.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Aprobat.

Mulţumesc foarte mult.

De la 1 la 50. Deci de la amendamentul 1 la amendamentul 50 dacă sunt obiecţii, comentarii?

Dacă aveţi amendamente respinse în cadrul primelor 50 de amendamente admise, uitaţi-vă pe... spuneţi-mi care.

La 30, art. 30... sau amendamentul?

Domnule deputat, domnul Árpád, vă rog frumos, explicaţi dumneavoastră, să înţelegem cum discutăm.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Între timp, slavă Domnului, am primit raportul în forma electronică, care însă... deşi noi la vremea respectivă am solicitat ca să poată fi urmărit raportul într-o formă în care, pe mai multe coloane, sunt puse amendamentele de aceeaşi natură, la acelaşi nivel.

Acum avem 400 de poziţii, de amendamente admise, după care urmează cele respinse.

Vă daţi seama, pe o tabletă, cum ajung eu până la poziţiile respinse şi cum să văd eu, cum să pot urmări calupuri de câte 50, 400 de amendamente? Pur şi simplu, pentru noi, în forma în care se dezbate această lege, este de neurmărit.

Ca atare, nu vom participa la dezbaterea acestei legi şi, evident, cum v-am mai spus, o să ne abţinem. Altfel, toate amendamentele noastre au fost respinse, nicio problemă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos să veniţi până la mine.

Bun. Mulţumesc foarte mult.

Continuăm. Deci între amendamentele de la poziţia 1 la poziţia 50, amendamente admise, care sunt la baza discuţiei noastre, cum scrie Regulamentul, dacă vreun coleg are amendament respins...

La ce articol? Art. 30. Numai o secundă, vă rog frumos. Numai o secundă.

Deci poziţia 37, amendamentul...

Articolul 30, la ce aliniat? Marginal 40, da? La amendamente respinse. Numai o secundă, să văd dacă intră în primele 50. Numai o secundă, să văd dacă intră la primele 50. Ştiu, dar nu intră în primele 50 de amendamente admise de comisie.

Deci nu sunt obiecţii, comentarii, aprobat.

De la 51 la 100, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Până la 100; da?

Vă rog frumos. Asta înseamnă de la amendamentul...

La articolul 5, da? Asta înseamnă 60 şi cât? 69. Deci la poziţia 69, amendamente admise, da?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Există un amendament respins la poziţia 11 dintre amendamentele respinse.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Numai o secundă, vă rog frumos.

Da, domnule deputat, l-am găsit. Art. 5 alin. (4).

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Exact, deci asta ar veni cam pe la punctele 60 şi... adică 70 şi ceva, că n-am cum să pun cap la cap. Vă daţi seama... deşi avem prevedere regulamentară, că trebuie să fie urmăribil raportul, nu e urmăribil.

Esenţa acestui amendament este ca în zonele locuite de minorităţi naţionale cu un procent de peste 20%, aceste publicaţii să apară şi într-o publicaţie în limba minorităţii respective.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Îmi cer scuze că vă spun, dar nu e despre aceasta vorba. Este despre desemnarea membrilor consiliului de administraţie la regie autonomă.

Domnul Márton Árpád-Francisc (din sală):

Ne retragem. Vrem un raport.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Daţi-i un raport.

Deci îşi retrage acest amendament.

Domnule Iane, vă rugăm frumos...

Deci dacă până la poziţia 100 mai sunt obiecţii, comentarii? Până la poziţia 100, dacă mai sunt obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Calm!

Dacă de la poziţia 101 la 150, adică până la art. 21 inclusiv, dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

De la 151 la 200, înseamnă inclusiv... da, cred că este inclusiv art. 30, care este la poziţia 190.

Şi acum dumneavoastră aveţi marginal 46, nu? Ce marginal aveţi la respinse?

Domnul Virgil Guran:

40 la respinse, art. 30 alin. (9).

Eu am înţeles că această lege trebuie să definească punerea la punct a sistemului în care societăţile de stat au pierderi de atâta timp.

Dacă ne uităm în 2014, societăţile de stat care au pierderi au o pierdere totală de peste 500 de milioane de euro.

Cred eu că, dacă am pune ordine în această administrare, am rezolva o mare parte din deficitul bugetar al României.

În forma în care se va vota această lege, dacă nu există şi sancţiuni pentru cei care sunt în consiliile de administraţie şi nu trecem la măsuri foarte concrete, eu cred că nu se va rezolva niciodată acest lucru. Şi am impresia că bâjbâiala asta de a nu lua măsuri împotriva celor care duc în pierdere societăţi de stat - şi ştiţi foarte bine, prin relaţii, oameni puşi care nu au capacitatea să facă treabă ş.a.m.d., trebuie s-o spunem direct şi în faţă - dacă nu luăm măsuri, în continuare vom merge în pierdere şi nu vom rezolva nimic cu această lege.

De aceea, la art. 30 alin. (9), eu propun următorul text:

"În cazul în care, din motive imputabile, administratorii nu îndeplinesc indicatorii de performanţă stabiliţi prin contractele de mandat, adunarea generală a acţionarilor îi revocă din funcţie şi hotărăşte în temeiul art. 64⁴ alin. (1) declanşarea procedurii de selecţie pentru desemnarea de noi administratori, în conformitate cu prevederile art. 29.

Administratorii revocaţi nu mai pot candida timp de cinci ani de la data rămânerii definitive a hotărârii pentru alte consilii de administraţie prevăzute în prezenta lege."

De ce spun acest lucru? În momentul când nu are performanţă la TAROM, îl mutăm imediat la altă companie, să-şi ia în continuare acele indemnizaţii foarte mari.

Eu cred că trebuie să luăm odată măsuri, pentru că, din păcate, de multe ori, noi, parlamentarii, suntem criticaţi de cetăţeni, că se întâmplă tot felul de minuni în companiile de stat, dar de fapt nu este vina noastră, ci este vina celor care nu iau măsuri să-i destituie pentru lipsă de performanţă.

Vă propun adoptarea acestui amendament.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci amendamentul completează textul art. 30 şi este alin. (9).

Voturi pentru? 109 voturi pentru.

Abţineri? Două abţineri.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Parlamentari prezenţi care nu vor să voteze? Nu sunt.

Amendamentul a fost admis şi introdus între amendamentele admise.

Numai o secundă. (Aplauze.)

Suntem de la art. 31, sus. Deci poziţia 198.

Dacă de la 198 la 200 sunt obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

În calupul 201-250, înseamnă art. 32 alin. (1)...

Numai o secundă... până la art. 40. Numai o secundă.

Există un amendament respins la poziţia... marginal... la 36, da?

36 indice cât? 36, alin. (7), este marginal 54.

Numai o secundă, domnule deputat, vă rog frumos.

Aveţi cuvântul pentru a-l susţine.

Domnul Virgil Guran:

În primul rând vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Într-adevăr, acţionăm ca un Parlament responsabil.

Amendamentul acesta este acelaşi lucru, dar se referă şi la directori. Deci nu numai consiliul de administraţie, şi directorii să poată fi destituiţi, să nu mai fie primiţi cinci ani, după aceea să meargă la altă societate s-o nenorocească.

Vă mulţumesc, susţin acest amendament, vă rog să votaţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Este amendamentul de la poziţia marginal 54 amendamente respinse, care completează art. 36...

Domnul Virgil Guran:

Alin. (7).

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

...alin. (7), dragi colegi.

Numai o secundă. Deci este o completare după marginal 235, amendamente admise. Este un nou aliniat. Nu există altul.

Voturi pentru? Rog număraţi. 66 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă?

Abţineri, vă rog frumos, ridicaţi mâna. 22 de abţineri.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu vor să voteze? Patru.

Adoptat.

De la 236 la 250, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

De la 251 la 300, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

De la 301 la 350, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

De la 351 până la final, 366, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final, dragi colegi.

Vreau să ştiu dacă au venit proiectele de lege retrimise la comisie pe achiziţiile publice.

13. Avem o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii Dialogului Social.

Şapte amendamente admise, patru respinse.

Domnul preşedinte Solomon.

Cine prezintă...?

Nu, iniţiatorii. Nu sunt.

Domnule preşedinte...

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pl-x 35/2016 are ca obiect de reglementare modificarea Legii Dialogului Social nr. 62/2011, în sensul ca, în timpul mandatului reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, precum şi în termen de doi ani de la finalizarea acestuia, să nu li poată modifica ori desface contractul individual de muncă pentru motive neimputabile lor din punct de vedere profesional, fără acordul scris al organului colectiv de conducere ales în aceste organizaţii sindicale.

Totodată, se stabileşte şi obligaţia angajatorului de a invita delegaţii desemnaţi de organizaţiile sindicale, reprezentative la nivel de unitate, pentru a participa la şedinţele consiliului de administraţie ori ale altor organe asimilate acestora pentru rezolvarea problemelor de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv.

Propunerea a fost respinsă de Senat în şedinţa din 15 februarie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Face parte din categoria legilor organice.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative cu amendamente redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale.

Domnul deputat Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am luat cuvântul pentru că am un amendament care a fost admis - împreună cu alţi colegi l-am depus -, au fost şi alţi colegi care au depus amendamente care au fost admise şi unele au fost respinse.

Este o lege cu modificare destul de importantă pentru că, în principal, acordă protecţie liderilor sindicali.

Noi, ca Partid Social Democrat, e drept, n-avem cum să nu fim de acord cu organizarea sindicală şi, de asemenea, să protejăm această organizare sindicală.

De altfel, s-a văzut rolul şi importanţa sindicatelor în tot ceea ce priveşte politicile economice promovate de guverne din lume şi din Europa. Asistăm în ultimele săptămâni, chiar aşa, la proteste organizate de sindicate, pe diferite criterii, în ceea ce priveşte politicile Guvernului actual şi considerăm că protejarea liderilor sindicali şi protejarea organizării sindicale în cadrul întreprinderilor este extrem de importantă pentru un parteneriat corect între angajatori şi angajaţi şi de aceea vom vota pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi cuvântul.

Domnul Daniel Iane:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Legea Dialogului Social trebuie să reprezinte voinţa tuturor părţilor implicate. Modificări aduse la această lege, prezentă în faţa dumneavoastră, nu reprezintă voinţa sindicatelor şi a patronatelor, ci numai a unei părţi. Considerăm că, mai ales acum, pe sfârşit de mandat, politicul ar trebui să stea departe şi să adopte numai acele modificări pe care atât sindicatele, cât şi patronatele să le considere necesare şi de comun acord.

E nevoie de Legea Dialogului Social, să reflecte modificările necesare pe piaţa muncii, mai ales din punct de vedere economic. Spun toate acestea, întrucât în cadrul dezbaterilor din cadrul comisiei, patronatele şi sindicatele au avut puncte de vedere diferite asupra acestor modificări. Mai mult, patronatele au părăsit sala, întrucât prin această propunere legislativă s-a stabilit şi obligaţia angajatorului de a invita delegaţii desemnaţi de organizaţiile sindicale reprezentative la nivel de unitate, pentru a participa la şedinţele Consiliului de administraţie sau al altor organe asimilate acestora. Ca urmare a faptului că nu există un consens între sindicate şi patronate cu privire la modificările ce se doresc asupra Legii Dialogului Social, PNL va vota împotriva adoptării acestui raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte luări de cuvânt? Nu sunt.

Intrăm în amendamentele admise. Atenţie, sunt şi patru amendamente respinse.

Primul amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al patrulea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al cincilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al şaselea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al şaptelea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Merge la votul final.

14. Proiectul de Lege pentru completarea art. 12 din Ordonanţa de urgenţă nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române.

Iniţiatorul? Guvernul.

Domnul Florea-Tiberiu Trifan (secretar de stat, >Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul vizează stabilirea competenţei de numire şi eliberare din funcţie a şefilor serviciilor teritoriale ale Poliţiei de Frontieră de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, la propunerea şefului Gărzii de Coastă, respectiv a şefilor Inspectoratelor teritoriale ale Poliţiei de Frontieră.

În prezent, domeniul vizat nu este reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001.

În considerarea celor menţionate anterior, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind completarea art. 12 din OUG nr. 104/2001.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Comisia juridică are raport comun cu Comisia pentru apărare.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere, în fond.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat iniţiativa.

Consiliul Legislativ şi Comisia pentru administraţie publică a avizat, de asemenea, favorabil.

Proiectul are ca obiect de reglementare: completarea cu un nou alineat a art. 12 din Ordonanţa nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de frontieră, aprobată cu modificări prin Legea nr. 81/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul stabilirii competenţei de numire şi eliberare din funcţie a şefilor serviciilor teritoriale ale Poliţiei de frontieră.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice şi membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în unanimitate de voturi, au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale.

Nu sunt. Proiectul de lege merge la vot final.

Este raport fără amendamente.

15. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.

Iniţiatorul? Domnul deputat Gheorghe Florin.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Înainte de a vă prezenta pe scurt acest act normativ, aş vrea să le mulţumesc colegilor senatori pentru votul pozitiv pe care l-au acordat acestui proiect. De asemenea, aş vrea să le mulţumesc şi colegilor deputaţi din Comisia pentru agricultură şi din Comisia pentru mediu care au înţeles necesitatea acestor modificări şi au înaintat plenului Camerei Deputaţilor un raport favorabil pentru adoptarea actului normativ.

Aşadar, actul normativ supus dezbaterii astăzi vizează reglementarea unui sector de activitate economică foarte important, cu un potenţial enorm pentru generarea de locuri de muncă şi de valoare adăugată. Este vorba despre acvacultura marină practicată în viviere.

Până la prezentul act normativ, România era singura ţară cu acces la mare care nu oferea posibilitatea agenţilor economici să dezvolte acvacultură marină în apele teritoriale, deşi toate statele membre ale Uniunii Europene au încurajat şi au reglementat acest tip de activitate de câţiva zeci de ani. Nu mai punem la socoteală faptul că România şi-a luat angajamente clare, prin Programul Operaţional pentru Pescuit 2014-2020, care din lipsa unui cadru legislativ aceste angajamente nu puteau fi aplicate.

Ca deputat constănţean, vă pot asigura că există un interes deosebit din partea agenţilor economici, atât din judeţul Constanţa cât şi din judeţul Tulcea, pentru a dezvolta acvacultura şi a încerca în acest fel să limiteze şi chiar să elimine importurile de produse marine.

Aşadar, prin votul dumneavoastră de astăzi, veţi genera nu numai noi locuri de muncă, ci şi noi afaceri şi dezvoltarea unora deja existente.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Avem două comisii care au făcut raportul comun: Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic.

Doamna preşedinte Carmen Ileana Moldovan.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu proiectul de lege mai sus amintit.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 1 februarie 2016.

La întocmirea raportului am ţinut cont de avizul favorabil al Comisiei juridice, precum şi cel al Consiliului Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, cu amendamentele admise prezentate în anexa la prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale, domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Trebuie să recunosc că nu ştiam că nu există încă reglementată chestiunea cu concesionarea luciului de apă marină. Era straniu. Suntem o ţară care avem aproape 200 sau poate mai mult de km de ţărm la Marea Neagră şi noi nu aveam reglementată această chestiune de acvacultură în Marea Neagră.

Este o modificare care cred eu că, într-adevăr, va duce la ceea ce iniţiatorul a spus în expunerea de motive, şi anume, dezvoltarea acestui sector şi, mai mult decât atât, vreau să vă spun că, într-adevăr, la Marea Neagră încă noi nu avem suficientă capacitate de a produce şi de a creşte peşte şi alte tipuri de fructe. Să ne amintim acele viviere care există pe tot lungul ţărmurilor în alte ţări care au acces la mare, iar la noi aproape deloc.

Este o iniţiativă bună şi noi vom vota pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos.

Să ştiţi că avem o lege. Asta este ordonanţa din 2008...

Domnul Mircea Dolha:

Da. Mulţumesc.

Vidul legislativ legat de înfiinţarea şi practicarea acvaculturii marine a avut repercusiuni negative asupra acestui sector economic. Paradoxal, România trebuie să importe peşte marin, când toate statele riverane Mării Negre exploatează puternic acest domeniu de activitate economică.

Din acest motiv, este realmente nevoie să se reglementeze înfiinţarea unităţilor de acvacultură marină, cu atât mai mult cu cât România şi-a luat angajamentul, prin Programul Operaţional pentru Pescuit, să aibă mai multe politici în sectorul acvaculturii marine.

Iată de ce, Partidul Naţional Liberal va vota această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Nu mai sunt intervenţii.

Cele 5 amendamente admise.

Primul amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea amendament admis. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al patrulea amendament admis.

La cel de-al patrulea amendament admis are o modificare...

Doamnă preşedinte, aveţi cuvântul.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Da. Vă rog frumos să acceptaţi îndreptarea acestei erori de redactare de la numărul marginal 4, art. 46³ alin. (2) şi pentru a avea o abordare unitară a întregului text să înlocuim "piscicultură" cu "pescuit", astfel că "Introducerea speciilor de peşti şi a altor culturi în amenajările marine, indiferent de provenienţa lor, se face cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit" şi nu "de piscicultură" "şi acvacultură..." şi textul curge normal, aşa cum este în tot textul, de altfel. Abordarea unitară, exact de asta am spus.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Bun.

Şi amendamentul nr. 5. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cu remarca făcută de doamna preşedinte Carmen Moldovan, proiectul de lege merge la votul final.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 153/2011 privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor.

Pe procedură, da? Vă rog frumos.

Domnul Mártón Árpad-Francisc:

Domnule preşedinte,

Acest raport este bine intenţionat, însă conţine şi acest raport câteva articole neclare. Ca atare, noi propunem retrimiterea la comisie pentru clarificarea acestor două probleme.

Dacă doriţi, pot să...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Termen, termenul...

Domnul Mártón Árpad-Francisc:

Termenul: o săptămână.

Să fie clar, de exemplu, că taxa se plăteşte numai de cei a căror clădire a fost reparată şi nu şi-au plătit datoriile. Să fie clar că numai de ei se plăteşte taxa şi nu de toţi proprietarii din toată zona.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Retrimitere la comisie. Termen o săptămână.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi. Voturi pentru? Ridicaţi mâna, dragi colegi. 94.

Abţineri? (Vociferări.)

Domnule, eu ascult ce zic...

Nu vă supăraţi, eu nu fac decât ce zic secretarii.

Bun. Vă rog frumos. Există o contestare, refacem votul.

Corect.

Voturi pentru? Ridicaţi mâna, vă rog frumos. 57 pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Număraţi. 36 de voturi împotrivă.

Deputaţi prezenţi care nu vor să voteze? Unu.

Bun. Retrimisă la comisie cu 57 de voturi pentru, 36 împotrivă. Termen: o săptămână.

17. Proiectul de Lege privind completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 pentru introducerea sistemelor moderne de plată.

11 amendamente admise, două respinse.

Domnule Árpad...

Domnul Mártón Árpad-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Noi, la vremea respectivă, am solicitat retrimiterea acestui proiect de lege. În forma iniţială legea a vorbit de anumite prăvălii din sate care au o activitate oarecare, de 100.000...În lege, în comisie s-a modificat la 10.000 lei. Adică, mai la toate satele din ţară va fi obligatoriu să existe această modalitate de plată electronică. Îi omorâm, de aceea am solicitat să fie retrimisă.

S-a mai încercat să se intervină cu o modificare la 50.000 lei. A rămas, a revenit la... tot cu raport de 10.000 lei.

Eu cred, totuşi, trebuie să fie retrimisă această lege şi chibzuită, pentru că dintr-o lege bună, favorabilă pentru cetăţeni, pentru mediul economic, ajungem la o lege inaplicabilă, împovărătoare, la mici prăvălii săteşti pe care pur şi simplu îi obligăm să-şi închidă prăvălia. Aşa vedem noi lucrurile.

Încă o dată. Proiectul de lege avea o cifră de 100.000 lei, o cifră de afaceri de 100.000 lei, pentru obligativitate.

Deci în loc să lăsăm la latitudinea cetăţeanului, îl obligăm la 10.000 de lei cifră de afaceri... 10.000 de euro, mă scuzaţi, tot acolo suntem... 10.000 de euro tot e o sumă destul de mică pentru o cifră de afaceri a unei prăvălii săteşti.

Vă mulţumesc.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Da, domnule Dobre, vă rog.

Domnul Mártón Árpad-Francisc:

Şi solicitare de retrimitere, în mod evident.

Domnul Florin Iordache:

Da, da, da.

O supun votului, dar sunt intervenţiile colegilor.

Mulţumesc.

Domnul Victor Paul Dobre:

Îmi pare rău de practica asta a retrimiterii. Legea precedentă era o lege foarte bună. Retrimisă la comisie, dacă va mai apărea în toamnă în plen, şi noi nu suntem de acord nici cu retrimiterea acestei legi. Sunt nişte reguli pe care trebuie să le respectăm, indiferent unde...

Nu există nicăieri în lume că dacă e la sat, la oraş sau nu ştiu ce... Sunt reguli, trebuie să le respectăm. Suntem împotriva retrimiterii.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Nu mai sunt alte intervenţii.

Supun votului dumneavoastră propunerea Grupului UDMR, de retrimitere... pentru cât, domnule? O săptămână, da?

Cine este pentru retrimitere? Vă rog să votaţi. 18 voturi.

Împotrivă? 67 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt. Una.

Colegi care nu votează? Unu.

Deci propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi.

Raportul Comisiei pentru buget, finanţe. Cine prezintă raportul?

Iniţiatorul? Vă rog, domnule coleg. Iniţiatorul.

Domnule Molnar Zsolt, vă rog, unul dintre iniţiatori.

Domnul Molnar Zsolt:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am propus această iniţiativă şi mulţi dintre voi aţi susţinut-o de la bun început, pentru că dorim să introducem un sistem care funcţionează foarte bine în vestul Europei şi în Statele Unite. Este vorba de sistemul cashback. Acest sistem oferă posibilitatea ca... comercianţii care acceptă plata cu carduri să poată să ofere, cum ar veni, rest în bani gheaţă, cumpărătorilor posesori de carduri.

Deci practic dacă dumneavoastră acceptaţi această lege, evident, şi după aceea mergeţi la un magazin să cumpăraţi ceva de 50 de lei şi plătiţi cu cardul, puteţi să-i spuneţi comerciantului: "Mai dă-mi 50 de lei rest", cum ar veni, şi se trage de pe card suma totală de 100 de lei.

Aceasta este o practică care se foloseşte des în statele din vest, în foarte multe ţări din lume, şi dorim să o implementăm şi în România pentru că avem, din păcate, o acoperire foarte, foarte mică de bancomate în România. Apar tot mai multe unităţi de citire de carduri la magazine şi în diverse locuri, deci practic putem să garantăm accesul oamenilor la proprii bani - şi aici nu mă refer doar la zona rurală, mă refer şi în zonele urbane poate ajuta acest lucru, ca oamenii să-şi acceseze banii pe care-i au pe card.

În consecinţă, modificările aduse în Comisia pentru buget nu reflectă ideile iniţiatorilor de la bun început.

Grupul UDMR şi-a exprimat nemulţumirea faţă de aceste modificări. În consecinţă, eu am propus cashback, între timp au intervenit câteva modificări... Este la latitudinea dumneavoastră, cum consideraţi, dacă trebuie să le adoptăm împreună amândouă sau să le separăm şi să discutăm separat aceste subiecte?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi alt iniţiator, domnul Horia Cristian, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Reprezintă poate una din cele mai importante legi pe care le-am întâlnit în cei 7 ani de mandat, pentru că ea deschide calea să dăm toate ajutoarele sociale şi toate pensiile din România pe card, pentru că deschide calea şi accesul oamenilor cu carduri la bani cash, oriunde s-ar afla ei în România.

Din punct de vedere economic este aproape imposibil să acoperim România cu bancomate şi acesta este un fapt care este binecunoscut şi costurile de manipulare a cash-ului sunt foarte mai. Ca atare, este imposibil să avem bancomate peste tot.

În schimb, acest proiect de lege creează posibilitatea ca fiecare comerciant din România să aibă un POS şi băncile vor fi interesate în a da aceste POS-uri pe gratis, pentru că vor renunţa la toate costurile legate de manipularea banilor lichizi.

Ca atare, cred că este unul din cele mai importante proiecte de lege care vor duce la modernizarea României şi la limitarea evaziunii fiscale.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, vă mulţumesc.

Domnul Iuliu Nosa, raportul Comisiei pentru buget. Vă rog.

Domnul Iuliu Nosa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am să vă prezint raportul suplimentar asupra Proiectului de Lege privind completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Conform prevederilor constituţionale şi ale Regulamentului Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege menţionat.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, al Comisiei pentru industrii, al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare crearea cadrului juridic pentru acordarea de către comercianţi, la cererea clientului, de avansuri în numerar care nu pot depăşi suma de 200 de lei, la terminalele de plată în combinaţie cu plata aferentă bunurilor şi/sau serviciilor achiziţionate.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat în cadrul mai multor şedinţe.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să menţină raportul iniţial prin care au propus plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr.1 şi cele respinse prezentate în Anexa nr.2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc.

Dezbateri generale. Grupul PNL, vă rog.

Domnul Vasile Horga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Şi eu am plăcerea să felicit iniţiatorii acestei propuneri legislative pentru cel mai important proiect de lege din această sesiune parlamentară. Contrar îngrijorării Grupului parlamentar al UDMR, această propunere legislativă rezolvă două probleme importante pentru România în acest moment. Prima este cea a obligativităţii comercianţilor de a accepta la plată mijloacele electronice de plată, respectiv cardurile bancare, şi, în al doilea rând, posibilitatea ca de la aceste POS-uri cetăţenii cumpărători, de la comercianţii respectivi, să poată solicita o sumă modică pe care să o utilizeze pentru nevoile personale. Suma respectivă este de până la 200 de lei.

De ce spuneam că este nejustificată îngrijorarea? Deoarece comercianţii respectivi primesc aceste POS-uri în mod gratuit. Instalarea, întreţinerea şi toate celelalte cheltuieli sunt în sarcina unităţilor bancare care sunt interesate de a mări numărul de POS-uri. De aceea, şi cifra de afaceri a fost micşorată la 10.000 de euro, pentru că nu se poate să soliciţi sume de la aceste POS-uri dacă ele nu există. Majoritatea... deci în momentul în care s-a făcut analiza acestei propuneri legislative în Comisia de buget, finanţe, s-a făcut o statistică a sumelor pe care le încasează aceşti comercianţi, în general în zona rurală, acolo unde nu există carduri bancare şi 65% din aceste societăţi comerciale, aceşti comercianţi, au o cifră de afaceri sub 10.000 de euro.

Ca atare, se impunea micşorarea acestei cifre, de la 100.000 de euro, cu cât mai mult cu cât costurile sunt în totalitate în sarcina băncilor. Economia românească va câştiga din această introducere a POS-urilor pe scară largă, pentru că se va reduce evaziunea fiscală în mod categoric, ca urmare a faptului că respectivii comercianţi sunt obligaţi să elibereze bonuri fiscale pentru orice vânzare pe care o fac şi, mai mult decât atât, va creşte cifra de afaceri, ca urmare a faptului că se vor scoate acele caiete pe care comercianţii le utilizau până în prezent, încasând sumele respective din carduri bancare, carduri care sunt alimentate din credite şi alte sume.

Eu cred că această lege este foarte bună. Va revoluţiona plăţile în România şi va fi capabilă să modernizeze sistemul de plăţi la nivelul ţărilor europene.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Moldovan, Grupul UDMR. Vă rog.

Domnul Moldovan Iosif:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc colegului antevorbitor.

Într-adevăr, Grupul UDMR a susţinut iniţiativa domnului Molnar, colegul nostru, şi îngrijorările noastre, aşa cum bine aţi menţionat mai înainte, se referă la un singur aspect, stimaţi colegi, şi anume aspectul plafonării la 10.000 de euro. Şi vă spun îngrijorare, pentru că poate noi, ca şi coiniţiatori ai acestei legi, am avut timp şi am dezbătut această lege înainte de a supune spre dezbatere colegilor din Parlament, am discutat-o în toate amănuntele ei şi cu toate rezervele pe care le-am avut şi am fi putut să le avem cu această lege.

Iniţiativa este extraordinară. Domnul Molnar a venit într-adevăr cu o lege care modernizează toată România. Însă noi am căutat ca prin această lege să nu creăm un disconfort comercianţilor din România. Faptul că pe parcursul procedurilor de dezbatere s-au adus nişte amendamente şi s-a redus la 10.000 de euro, din acest motiv, considerăm că oricărui magazin sătesc care are poate un rulaj mai mic decât ne aşteptăm noi - la 10.000 de euro nu ne putem aştepta la nişte rulaje extraordinare -, i se poate crea un disconfort privind cash-flow-ul pe care-l au în casierie zi de zi.

Acesta a fost motivul pentru care noi am insistat, şi în continuare susţinem că plafonul de 100.000 de euro ar fi fost necesar, şi trebuia menţinut, ca să nu creăm un disconfort comercianţilor. Dincolo de aspectul că modernizăm România, dincolo de aspectul că aducem o noutate, prin prisma faptului că la orice magazin putem cere nişte bani, chiar şi la ultimul magazin sătesc, aceasta a fost şi ideea, aducem cu acest plafon un disconfort comercianţilor, îi punem în situaţia..., îi obligăm de fapt să ţină nişte bani în casierie la îndemână, neavând rulajul respectiv în ziua în care i se cer aceşti bani, să nu poată să facă ceea ce se spune prin lege. Asta am dorit să înţelegeţi, şi de asta am dorit ca plafonul de 100.000 de euro să fie menţinut.

Cu tot respectul, este o lege pe care noi am iniţiat-o, am susţinut-o, dar în momentul ăsta avem nişte rezerve şi trebuie să le exprimăm aici şi astăzi.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenţii?

Păi... un vorbitor de la fiecare grup. Aveţi un minut.

Vă rog, domnule deputat. Mai aveţi un minut. Al doilea vorbitor de la Grupul PNL.

Domnul Mircea Dolha:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Chiar şi un minut cred că pot să exprim un punct de vedere pro pentru adoptarea acestei iniţiative, deoarece cu toţii suntem de acord că şi în România, chiar şi în zonele rurale, este necesară implementarea unor noi măsuri de modernizare a sistemelor de plată. Pentru că, din nefericire, România a rămas în Europa cam printre ultimele ţări unde de multe ori mergem, şi dacă nu există... nu avem bani în buzunar, cash, nu putem să ne cumpărăm anumite produse.

Apoi, aş vrea să pun o întrebare strict retorică: cui, până la urmă, îi este frică de un POS sau de plata cu cardul bancar? Că asta nu am înţeles.

Cred că această lege este una bună şi, chiar dacă antevorbitorul meu spunea că există riscul ca unii comercianţi mici să nu aibă cash, să nu poată ţine aceşti bani în casierie, nu există nicio măsură punitivă în cazul în care nu pot da restul în bani lichizi, în cash.

De aceea, cred că trebuie adoptată şi susţin şi eu această lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Nemaifiind alte intervenţii, mergem la raport.

Avem 11 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Marginal 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 marginal. Nu sunt observaţii.

Legea rămâne la votul final.

Şi acum revenim la acele patru legi care au fost retrimise. Este vorba de PL-x 17, Proiectul de Lege privind achiziţiile sectoriale.

Vă rog, domnule preşedinte, faceţi referire la 17, 18, 19 şi 20.

Domnul Iulian Iancu:

Şi 19. Au făcut modificări.

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Aşa cum s-a hotărât astăzi de către plen, Legile achiziţiilor publice, respectiv PL-x 17, 18, 19 şi 20, subliniez 19, pentru că, iniţial, la prima solicitare, 19 a fost considerat ca fiind unul dintre proiectele asupra căruia nu trebuia făcută nicio modificare. Toate însă au fost reluate la comisii, pentru că, profitând de faptul că de săptămâna trecută până astăzi Consiliul Legislativ şi stafful tehnic care au trebuit să recoreleze în text exprimările, alineatele, renumerotarea, ar fi însemnat să facă foarte multe adnotări şi modificări... am profitat de acest lucru şi o facem de la microfonul Camerei.

Folosind acest prilej, însă, comisiile, ţinând seama de observaţiile făcute de Ministerul de Finanţe, respectiv de faptul că noi am acordat suplimentar un număr de posturi pentru Curtea de Conturi, necesar, aş putea spune obligatoriu pentru fluidizarea activităţii în domeniul achiziţiilor publice, am fost obligaţi aici să facem o modificare pentru execuţia corectă a bugetului în acest an, respectiv, o modificare de la 500 la 250 de posturi, suplimentând însă, în sensul celor menţionate, adică de fluidizare şi gestionare eficientă a acestei activităţi, cu 50 de posturi de judecători la tribunale şi tot atâtea de grefieri pentru tribunalele din ţară dedicate acestei activităţi.

Şi, în consecinţă, ca urmare a dezbaterilor în cadrul comisiilor, cele două comisii propun plenului raportul suplimentar de adoptare cu amendamente admise pentru toate cele patru proiecte: 17, 18, 19 şi 20.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Discutăm de PL-x 17 privind achiziţiile sectoriale.

Dacă aveţi observaţii la raportul suplimentar care v-a fost prezentat? Nu.

Mulţumesc.

Rămâne la votul final.

La PL-x 18 privind achiziţiile publice, cu amendamentele admise la pagina 307, dacă sunt observaţii? Nu. Rămâne la votul final.

La PL-x 19, Proiectul de Lege privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, PL-x 19, cu un amendamentul admis la poziţia 93. Dacă sunt observaţii? Nu. Rămâne la votul final.

Şi ultimul...

A, vă rog, domnule coleg. Dacă nu sunt...

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Antal István:

Am încercat să vă sugerez câte ceva, când am avut dezbaterea generală la cele patru legi, dar atunci, într-o jumătate de oră, au trecut toate cele patru legi şi n-am avut posibilitatea să ne exprimăm totuşi câteva probleme care erau foarte urgente. Acum, graba strică treaba. Azi de dimineaţă s-au făcut nişte intervenţii, după ce o dată erau votate aceste legi.

Noi la PL-x 18, la Legea generală a achiziţiilor, o să ne abţinem, pentru simplul motiv că amendamentele noastre n-au fost...două amendamente foarte importante agreate, care ar fi putut să fie agreate acum...

Având în vedere faptul că se suplimentează cu 250 numărul posturilor de la Curtea de Conturi, 50 de judecători, plus 16 grefieri, da, asta înseamnă un efort financiar. Noi am solicitat ca şi cei care muncesc, nu numai controlează - că aceste două instituţii controlează activitatea celor...şi judecătorii decid dacă cineva are dreptate în cazul contestaţiilor - şi cei care pregătesc documentaţiile pentru achiziţiile publice... prin Legea nr. 18 autorităţile contractante sunt obligate acum să aibă un compartiment separat pentru achiziţii publice, să aibă un salariu decent, cel puţin la nivelul instituţiilor publice care, repet din nou, care-i controlează pe cei care pregătesc documentaţiile. Am scos...am reuşit să aflăm salariile de la ANAF. Salariul mediu la 362 de angajaţi este de peste 7.000 de lei, iar un specialist la un consiliu judeţean care se ocupă de ani de zile de achiziţii publice şi are o vechime de 35 de ani câştigă 1.100 de lei, ceea ce nu este totuşi decent.

Noi sperăm, şi o să mai spunem acest lucru la votul final, ca o dată cu discuţiile care se poartă acum vizavi de Legea de salarizare a bugetarilor, să se ţină cont de aceste amendamente. Şi vă rugăm respectuos, şi rugăm tot Parlamentul, că din această cauză pierdem, pierdem, pierdem foarte mulţi bani... pentru că oamenii efectiv care... şi greşesc din când în când, sunt supravegheaţi de o armată bine plătită, da? Iar şi ei au nevoie să aibă cât de cât un asemenea stimulent şi o siguranţă pentru munca lor, în aşa fel să reuşim să atragem câţi mai mulţi bani din fonduri europene.

Pentru acest lucru am încercat să vă spun că noi la acest capitol o să ne abţinem, n-avem nimic împotrivă, că legea este mult mai bună, şi aceste modificări sunt bine-venite, nu contestăm. Dar ăsta este singurul motiv pentru care am fi dorit să tragem un semnal de alarmă. Nu mai povestesc de produsele autohtone, care am fi dorit să fie achiziţionate în mod direct pentru a sprijini producătorii autohtoni la capitolul agroalimentar. Probabil că normele tehnice, şi reiterez acest lucru... solicităm ca normele de aplicare a acestor legi, aceste amendamente sau aceste solicitări să fie luate în seamă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat Cupşa. Vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerile făcute de antevorbitorul meu sunt de bun simţ, doar că nu-şi regăsesc sub forma unui amendament locul în acest pachet legislativ. Într-adevăr, trebuie să existe o corelare directă între importanţa muncii pe care o desfăşoară şi felul în care este retribuit, respectiv salariul pe care-l încasează un angajat al consiliului judeţean, după cum a dat dânsul un exemplu.

Dar, încă o dată subliniez, în Legea salarizării unitare probabil va trebui să se regăsească această propunere.

Drept urmare, noi, Grupul Partidului Naţional Liberal, nu vom vota un astfel de amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Mergem la Proiectul de Lege privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, PL-x 20. Aici avem două amendamente. Este vorba de poziţia 154. Dacă sunt observaţii? Nu.

Şi poziţia 155, care micşorează avansul de la 50% la 10%.

Dacă sunt observaţii? Nu.

Mulţumesc.

Rămâne şi acest proiect de lege la votul final.

Stimaţi colegi,

Mai avem timp pentru un singur proiect.

18. Este vorba de Propunerea legislativă pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Pl-x 707. Caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Comisia de muncă. Domnul preşedinte Solomon. Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 284 din 2020, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reintroducerii prevederilor prin care se acordă un spor persoanelor din sistemul bugetar care deţin titlul ştiinţific de doctor.

Propunerea a fost respinsă de Senat în şedinţa din 14 octombrie 2015.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele redate în anexa care face parte din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog. Procedură domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Cred că nu e o soluţie corectă să introducem într-un proiect de lege cu care suntem de acord, respectiv sporurile pentru doctorat, chestiuni ce ţin de administraţia locală. De aceea noi solicităm retrimiterea la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Solomon, vă rog.

O voi supune apoi votului de retrimitere la comisie.

Domnul Adrian Solomon:

Nu ştiu despre ce chestiuni ce ţin de administraţia locală face vorbire domnul preşedinte de la Comisia pentru administraţie, dar, după câte ştim noi, sunt doar chestiuni legate de Legea nr. 284, unde se regăsesc în anexele respectivei legi şi modul de salarizare a aleşilor locali. Probabil că numai la această chestiune vă referiţi. Ţine de Legea 284, nu ţine de Legea 215.

Nu-i tot aia.

Domnul Florin Iordache:

Da. Bun.

Supun votului, stimaţi colegi, propunerea Grupului PNL de retrimitere la comisie pentru anumite corelări.

Cine este pentru retrimitere? Vă rog să votaţi.

53 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 38 voturi împotrivă.

A fost retrimisă la comisie.

Acestea fiind spuse, mulţumesc, stimaţi colegi.

Ne vedem la ora 13,30 la votul final.

Vă fac cunoscut...

Avem trei legi. Este vorba de Legea pentru ratificarea Acordului privind cooperarea în domeniul apărării între Guvernul României şi Guvernul Republicii Algeriene Democratice şi Populare, semnat la Alger la 7 decembrie. Procedură de drept comun pentru a putea fi sesizată.

Este vorba de Legea pentru aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea unei organizaţii europene pentru cercetări nucleare, adoptată la Paris la 1 iulie 1953. Procedură de drept comun.

Şi Legea pentru ratificarea Acordului privind asistenţa financiară nerambursabilă între România şi Republica Moldova, semnat la Chişinău la 7 octombrie 2015. Tot procedură de urgenţă.

Ne vedem la 13,30, la votul final.

După pauză

(După pauză, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos să vă invitaţi colegii în sală.

Liderii grupurilor parlamentare, până la prezidiu, vă rog frumos. (Consultări)

Bun. Dragi colegi, vom începe cu ultimul, Proiectul de hotărâre privind alegerea unui vicepreşedinte. Cu ocazia aceasta vin foarte mulţi colegi care sunt prin clădire.

Domnule Mircovici, apel nominal pentru alegerea unui vicepreşedinte. Este vot secret cu bile.

Chestorii! Domnul Palăr, ca de obicei, şi domnul Drăghici, ca de obicei.

Comisia de numărare a voturilor.

UDMR-ul. Urmează PNL.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Îl propunem pe domnul deputat Bónis István.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

PNL. Comisia de numărare.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Ca de obicei, din partea PNL, domnul deputat Mircea Dolha.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Domnul deputat Amet Varol, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul Pâslaru.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl nominalizăm pe domnul Ciprian Nica.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

ALDE.

Domnul Aurelian Ionescu:

Din partea Grupului ALDE, domnul deputat Tănăsescu Andrei.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Tănăsescu.

UNPR-ul. Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Luminiţa-Pachel Adam:

Din partea UNPR, domnul Popescu Iulian.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun.

Dragi colegi,

Înainte de a supune la vot, vreau să păstrăm un moment de reculegere pentru unul dintre colegii noştri, domnul deputat Neculai Răţoi, care a încetat din viaţă. Dumnezeu să-l odihnească!

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Dumnezeu să-l odihnească!

Mulţumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră comisia de numărare.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Cu o majoritate largă, avem componenţa comisiei.

Ştiţi cum se execută votul: bila albă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru; bila albă în urna neagră şi bila neagră în urna neagră înseamnă vot contra; ambele bile introduse în urna neagră înseamnă abţinere.

Domnule Mircovici, vă rog frumos, să începeţi prezenţa.

Domnul Niculae Mircovici:

Adam Luminiţa-Pachel prezentă
Alexe Costel
Alexe Florin-Alexandru prezent
Almăjanu Marin
Amet Varol prezent
Anastase Roberta-Alma
Andea Petru prezent
Andronache Gabriel prezent
Anghel Gabriela-Lola
Antal István prezent
Anton Marin a fost şi nu mai e
Anuşca Roxana-Florentina
Ardeleanu Sanda-Maria
Arsene Ionel
Avram Constantin
Avram Marian prezent
Axente Ioan
Babuş Radu
Balan Ioan
Baltă Mihai prezent
Băişanu Ştefan-Alexandru prezent
Bălan Ion prezent
Bănicioiu Nicolae
Bărbulescu Daniel-Ionuţ
Bejinariu Eugen prezent
Benga Ioan
Berci Vasile
Birchall Ana prezentă
Berci Vasile, concediu.
Anastase Roberta Alma, prezentă.
Bîrsăşteanu Florică
Blăjuţ Viorel-Ionel
Blănariu Valentin
Boboc Valentin Gabriel prezent
Bode Lucian Nicolae
Bogdan Gheorghe-Dănuţ
Bogdănici Camelia-Margareta
Boghicevici Claudia prezentă
Bónis István prezent
Borbély László deplasare externă
Bordeianu Dan prezent
Bucur Constantin-Alin
Bucura-Oprescu Simona deplasare externă
Budurescu Daniel-Stamate prezent
Buican Cristian
Buicu Corneliu-Florin prezent
Burlacu Ştefan prezent
Calimente Mihăiţă prezent
Caloianu Mario-Ernest
Calotă Florică Ică
Canacheu Costică prezent
Cazan Mircea-Vasile
Călin Ion prezent
Căprar Dorel-Gheorghe
Cătăniciu Steluţa-Gustica prezentă
Cernea Remus-Florinel prezent
Chebac Eugen
Cherecheş Florica prezentă
Chiriţă Dumitru prezent
Chirteş Ioan-Cristian
Chirvăsuţă Laurenţiu prezent
Chiţoiu Daniel
Cioată Cezar
Ciobanu Liliana
Ciocan Dan prezent
Ciofu Tamara-Dorina prezentă
Ciolacu Ion-Marcel prezent
Ciubotaru Lucian-Manuel prezent
Ciucă Liviu-Bogdan
Ciuhodaru Tudor prezent
Ciurariu Florin prezent
Cocei Erland prezent
Codîrlă Liviu prezent
Comşa Cornel-George
Condurăţeanu Andrei-Răzvan
Constantin Daniel
Cosma Vlad-Alexandru
Costin Gheorghe prezent
Covaci Dorel
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel prezent
Crăciunescu Grigore prezent
Cristea Aurelia
Cristea Victor prezent
Cristian Horia prezent
Cseke Attila-Zoltán prezent
Cupă Ion
Cupşa Ioan prezent
Daea Petre prezent
Dalca Ştefan-Petru prezent
Dascălu Constantin prezent
Deaconu Mihai
Delureanu Virgil
Diaconu Adrian-Nicolae prezent
Diaconu Mihai-Bogdan
Dima Toader prezent
Dîrzu Ioan
Doboş Anton prezent
Dobre Mircea-Titus
Dobre Victor Paul prezent
Dobrinescu Traian prezent
Dolha Mircea prezent
Dolha Nechita-Stelian absent
Dolineaschi Andrei prezent
Donţu Mihai-Aurel prezent
Dragnea Nicolae-Liviu
Cristea Aurelia, prezentă.
Dragomir Gheorghe prezent

Îmi cer scuze, am făcut o mică rectificare.

Dragomir Maria
Dragomir Viorel Marian prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe prezent
Drăghici Sonia-Maria prezentă
Drăguşanu Vasile-Cătălin
Dumbrăvanu Paul prezent
Dumitrache Ileana Cristina prezentă
Dumitru Georgică prezent
Dumitru Ioana-Jenica
Dumitru Ovidiu-Ioan prezent
Duşa Mircea prezent
Emacu Gheorghe prezent
Enache Marian prezent
Enea Constantin-Cosmin
Eparu Ion prezent
Erdei Dolóczki István prezent
Fejér László-Ődőn prezent
Fenechiu Cătălin-Daniel
Firczak Gheorghe prezent
Florea Damian
Florea Daniel
Fonta Nuţu
Frăticiu Gheorghe
Galan Constantin prezent
Ganţ Ovidiu Victor prezent
Gavrilescu Graţiela Leocadia
Găină Mihăiţă
Geantă Florian Daniel deplasare externă
Gerea Andrei Dominic
Gheorghe Andrei Daniel prezent

Gheorghe Florian... Florin... iertaţi-mă, se apropie Paştele...

Gheorghe Tinel
Ghera Giureci-Slobodan prezent
Ghiţă Sebastian-Aurelian
Gireadă Dumitru-Verginel
Gliga Vasile Ghiorghe prezent
Gorghiu Alina-Ştefania prezentă
Grama Horia
Grecea Maria prezentă
Grindeanu Sorin Mihai
Gudu Vasile prezent
Gunia Dragoş-Ionel prezent
Guran Virgil prezent
Gurzău Adrian
Gust Băloşin Florentin
Gvozdenovici Slavomir prezent
Harbuz Liviu
Hărău Eleonora-Carmen prezentă
Holban Titi
Horga Vasile prezent
Hulea Ioan
Iacoban Sorin-Avram prezent
Ialomiţianu Gheorghe prezent, a votat
Iancu Iulian prezent
Iane Daniel prezent
Iane Ovidiu-Cristian prezent
Ibram Iusein prezent
Ignat Miron
Iliuţă Vasile
Intotero Natalia-Elena deplasare externă
Ionescu Aurelian prezent
Ionescu George prezent
Iordache Florin prezent
Irimie Vicenţiu-Mircea concediu

Cioată Cezar, prezent.

Irimie Vicenţiu-Mircea, am zis, concediu.

Iriza Scarlat
Ispir Raluca-Cristina prezentă
Itu Cornel prezent
Kelemen Atilla-Béla-László
Kelemen Hunor
Kerekes Károly
Kereskényi Gábor prezent
Khraibani Camelia
Korodi Attila absent
Laza-Matiuţa Liviu prezent
Longher Ghervazen
Lubanovici Mircea
Lupu Mihai prezent
Man Mircea prezent
Manda Iulian Claudiu
Manea Victor-Gheorghe prezent
Manolache Marius
Manolescu Oana
Marcoci Vlad prezent
Marcu Viorica prezentă
Marian Ion Cristinel prezent
Marica Petru-Sorin prezent
Marin Gheorghe prezent
Marin Laura prezentă
Marocico Ion prezent
Martin Eduard-Stelian
Márton Árpád-Francisc prezent
Máté András-Levente prezent
Matei Călin-Vasile-Andrei prezent
Mazilu Constantin
Măduţa Flavius-Luigi
Melinte Ion prezent
Merka Adrian-Miroslav prezent
Mihai Aurelian prezent
Mihăilă Ioan
Mihăilescu Ion-Bogdan
Militaru Lucian
Mincă Liliana prezentă
Mircovici Niculae prezent
Mironescu Răzvan Horia prezent
Mitrea Manuela
Mîrza Gavril
Mocanu Adrian
Mocioalcă Ion
Mocioi Niculina
Moisii Constantin
Moldovan Carmen Ileana prezentă
Moldovan Ioan concediu
Moldovan Iosif prezent
Molnar Zsolt prezent
Motreanu Dan-Ştefan
Moţ Constantin-Stelian-Emil
Movilă Petru
Muntean Mircia
Munteanu Ioan prezent
Murgu Neagu
Nassar Rodica prezentă
Nazare Alexandru prezent
Neacşu Marian
Necula Cosmin
Negruţ Clement
Negruţ Cornelia
Nica Nicolae-Ciprian prezent
Nichita Cristina prezentă
Nicoară Romeo Florin
Nicolae Alexandri prezent
Nicolae Florian
Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent
Nicolicea Eugen prezent
Niculae Aurel
Niculescu Dumitru
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae concediu medical
Nistor Gheorghe-Vlad deplasare externă
Nistor Laurenţiu
Nistor Marioara
Niţă Constantin
Niţă Emil prezent
Nosa Iuliu prezent
Oajdea Daniel Vasile prezent
Oltean Ioan prezent, a votat
Orban Ludovic
Oros Nechita-Adrian prezent
Palaşcă Viorel
Palăr Ionel prezent
Paleologu Theodor
Pambuccian Varujan prezent, a votat
Pană Adriana-Doina prezentă
Pardău Dumitru prezent
Paul Maria-Andreea prezentă, a votat
Păun Nicolae
Pârgaru Ion prezent
Pâslaru Florin-Costin prezent
Peia Ninel
Petrea Dorin Silviu
Petrescu Petre
Petric Octavian
Pistru-Popa Eusebiu-Manea prezent
Plumb Rovana prezentă
Pocora Cristina-Ancuţa prezentă
Podaşcă Gabriela-Maria prezentă, a votat
Ponta Victor-Viorel
Pop Georgian
Popa Octavian-Marius prezent, a votat
Popa Radu Mihai
Popeangă Vasile
Popescu Dan-Cristian prezent
Popescu Dumitru-Iulian prezent
Popoviciu Alin Augustin Florin
Potor Călin
Preda Cezar-Florin prezent
Puşcaş Iacob
Raeţchi Ovidiu Alexandru prezent
Răducanu Ion
Rădulescu Cătălin-Marian prezent
Rădulescu Constantin
Rădulescu Romeo prezent

Dumnezeu să-l ierte, Răţoi Neculai!

Resmeriţă Cornel-Cristian
Reuer Elena-Ramona prezentă
Rizea Cristian
Roman Cristian-Constantin
Roman Gheorghe
Roman Ioan Sorin prezent
Roman Victor prezent
Roşca Lucreţia

Roman Gheorghe, am apelat mai înainte, prezent, da.

Roşca Lucreţia
Roşca Mircea prezent
Rotaru Răzvan
Rusu Valentin concediu medical
Sava Andrei-Valentin prezent
Sămărtinean Cornel-Mircea
Săpunaru Nini prezent
Săvoiu Ionuţ-Cristian
Scarlat George
Schelean-Şomfelean Valeria-Diana prezentă
Secară Florin Mihail
Sefer Cristian-George prezent, a votat
Seres Dénes prezent
Silaghi Ovidiu Ioan prezent, a votat
Simedru Dan Coriolan prezent
Simionescu Adrian Constantin prezent
Smarandache Miron Alexandru prezent
Solomon Adrian prezent
Stan Ioan
Stanciu Anghel
Stanciu Zisu
Stancu Ionel prezent
Stativă Irinel Ioan
Stănescu Alexandru prezent
Steriu Valeriu-Andrei
Stoica Mihaela
Stragea Sorin Constantin prezent
Stroe Ionuţ-Marian prezent
Stroe Radu prezent
Sturzu Mihai-Răzvan
Suciu Vasile-Daniel
Surdu Raluca prezentă
Surugiu Iulian-Radu prezent
Szabó Ödön absent
Şcheau Ion prezent
Şimon Gheorghe prezent
Şoptică Costel
Şova Lucian
Ştefan Viorel prezent
Ştefănescu Elena Cătălina
Ştirbu Gigel-Sorinel prezent
Tabugan Ion
Taloş Gheorghe-Mirel
Tararache Mihai prezent
Tămâian Ioan prezent
Tănase Răzvan-Ionuţ
Tănăsescu Claudiu-Andrei prezent
Tătaru Florin-Cristian
Teju Sorin
Teodorescu Cătălin-Florin prezent
Teodorescu Ioan Viorel
Thuma Hubert Petru Ştefan prezent
Tiuch Cătălin
Tîlvăr Angel prezent
Toader Mircea-Nicu prezent
Tocuţ Dan-Laurenţiu deplasare externă
Tomac Eugen prezent
Traicu Rodin prezent
Tudorache Daniel
Tudorie Violeta prezentă
Tudose Mihai prezent
Turcan Raluca
Tuşa Adriana Diana
Ţigăeru Roşca Laurenţiu prezent
Ţîmpău Radu Bogdan prezent
Udrea Elena Gabriela
Udrişte Gheorghe
Urcan Ionaş-Florin prezent
Uricec Eugen Constantin prezent
Ursărescu Dorinel
Vainer Aurel prezent
Varga Lucia-Ana prezentă
Varga Vasile prezent
Vasilică Radu Costin prezent
Vizitiu Sergiu-Constantin
Vladu Iulian prezent
Vlase Petru Gabriel prezent
Voicu Mădălin-Ştefan prezent

Manolache Marius, prezent.

Voicu Mădălin...
Voicu Mihai Alexandru prezent
Vreme Valerian
Vulpescu Ioan prezent
Weber Mihai prezent
Zaharcu Neviser
Zamfir Daniel-Cătălin prezent
Gerea Andrei Dominic, prezent.
Zisopol Dragoş Gabriel prezent
Zgonea Valeriu Ştefan prezent
Zlati Radu prezent

Vă rog, dacă mai este cineva dintre dumneavoastră care aţi venit după apel? Nu mai este nimeni.

Verific imediat şi vă anunţ numărul de prezenţi.

Au răspuns prezent la apelul nominal 209 deputaţi şi deputate, votul este valabil.

Comisia de numărare...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dragi colegi, liderii grupurilor parlamentare, continuăm procesul de vot? Bun.

Domnule Mircovici...

Suntem în cvorum, deci o să vă rog frumos să...

Dragi colegi,

Vă rog frumos să luaţi loc în bancă, ca să putem să numărăm voturile, da?

1. Proiectul de Hotărâre privind completarea art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Comisia pentru regulament vă propune respingerea.

Voturi pentru?

Număraţi.

143 de voturi pentru.

Abţineri? Una.

Voturi împotrivă? 8.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Dragi colegi,

Suntem 152 de colegi prezenţi, îmi pare rău, suspend şedinţa de vot final.

Ne vedem săptămâna viitoare.

Vă urez sărbători fericite alături de cei dragi, gânduri bune, acasă, şi în familie, şi în comunităţi.

Biroul permanent, acum.

Hotărârea cu privire la alegerea vicepreşedintelui, săptămâna viitoare. Şi rezultatul votului.

După Biroul permanent, verificarea votului electronic.

Bun.

Dragi colegi,

La rugămintea grupurilor parlamentare, s-a finalizat procesul-verbal. Să-l citim astăzi, ca să nu-l mai citim săptămâna viitoare. Să completăm şi cel de-al 13-lea membru al Biroului permanent.

Cine citeşte, în numele Comisiei pentru numărarea voturilor?

Vă rog frumos.

Domnul Bónis István:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului cu privire la alegerea unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi, prin vot secret, cu bile, asupra candidatului propus în vederea alegerii unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Comisia de numărare şi validare a voturilor a constatat următoarele:

• numărul total al deputaţilor: 378;
• numărul deputaţilor prezenţi: 209;
• numărul total de voturi exprimate: 209;
• număr de voturi anulate: 0;
• numărul de voturi valabil exprimate: 209, din care:
  • voturi pentru: 195;
  • voturi contra: 14;
  • abţineri: 0.

Ca urmare a faptului că din totalul de 378 de deputaţi au fost prezenţi 209, şi-au exprimat votul 209, din care au votat pentru 195, se constată că este întrunită majoritatea de voturi necesară pentru alegerea domnului Mihai Alexandru Voicu în funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Şi îi urăm succes domnului Voicu.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Să-l felicităm şi să-i urăm şi lui sărbători fericite.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14,20.