Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,04.

Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Îi invit pe colegi în sală.

Domnul ministru este prezent.

Dragi colegi, avem 154 de semnături. Declar şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor deschisă.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei, vă informez că au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi, 16-17; programul de lucru pentru perioada 16-21; lista rapoartelor depuse în perioada 10-16 mai; informarea cu privire la iniţiativele înregistrate la Camera Deputaţilor care urmează să vie avizate de Comisiile permanente.

Bun. Ca informări, domnul deputat Iacob Puşcaş, după cum ştiţi, Colegiul uninominal nr. 4, Circumscripţia electorală nr. 34, Sibiu, îşi încetează activitatea în Grupul parlamentar al UNPR din 4 mai şi devine neafiliat.

De asemenea, vă informez, Grupul parlamentar Progresist şi-a anunţat conducerea: domnul Răducanu - lider; doamna Luminiţa-Pachel Adam, domnul Chebac, domnul Fonta şi domnul Niculae - vicelideri; domnul Caloianu, domnul Niculescu - secretarii Grupului parlamentar Progresist.

Bun. Dacă la ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, 16-17, ca să ajungem la punctul 2, sunt obiecţii comentarii? Nu sunt.

Bun. Voturi pentru?

Ordinea de zi... Pe total, de azi şi de mâine. Aveţi obiecţii?

La punctul respectiv, da? Deci în ansamblu, dacă sunt.

Voturi pentru? Vă rog frumos. 82 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi care sunt prezenţi şi nu vor să-şi exprime votul? Subsemnatul. La acest vot mă prevalez de acest articol al Regulamentului Camerei.

Deci cu o majoritate largă, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru azi şi pentru mâine îl ştiţi.

Dacă sunt obiecţii, comentarii pentru programul de astăzi? Nu.

Voturi pentru?

Au mai intrat doi colegi.

84 şi cu mine 85.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu vor să exprime votul? Nu.

În unanimitate, programul de lucru a fost aprobat.

Dragi colegi,

La punctul 2 al ordinii de zi avem înscrisă moţiunea simplă iniţiată de cei 84 de membri ai Parlamentului. Întreb, conform Regulamentului, dacă doreşte cineva să-şi retragă semnătura. Nu.

Pentru dezbatere, Biroul permanent şi Comitetul liderilor au propus următoarele: moţiunea simplă este citită de către un membru al Grupului parlamentar al PSD sau al ALDE? ALDE. Domnul deputat Daniel Constantin. Guvernul are 50 de minute pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterii.

Luând în calcul 10 secunde per fiecare deputat, liderii grupurilor parlamentare împreună cu Comitetul liderilor, împreună cu membrii Biroului permanent, scuzaţi-mă, au stabilit 64 de minute pentru grupurile parlamentare şi deputaţii neafiliaţi, după cum urmează: PSD - 24; PNL - 20; UNPR - 5; ALDE - 4; UDMR - 3; minorităţile naţionale - 3; neafiliaţii - 5 minute.

O să vă rog frumos să înscrieţi colegii la cei doi secretari de şedinţă.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Voturi pentru? 85.

Obiecţii? Voturi împotrivă, scuzaţi-mă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu vor să-şi exprime votul? Nu.

În unanimitate.

Propunerile au fost aprobate.

Grupul parlamentar al PNL şi-a făcut nominalizările.

UNPR? Nu avem nominalizări.

PSD? Am înţeles că acum a făcut nominalizarea, domnul deputat Munteanu, da?

UDMR? Nu participă.

Minorităţile naţionale? Ca de obicei, nu participă.

Deputaţii neafiliaţi? Îi aşteptăm.

Deci vă reamintesc, conform Regulamentului, nu se pot depune amendamente la moţiunea simplă, da?

Domnule ministru Daniel Constantin, vă rog frumos să citiţi moţiunea simplă. Aveţi cuvântul.

Domnule fost ministru, scuzaţi-mă, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel Constantin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Înainte de toate aş vrea să vă spun, din punct de vedere personal, că regret că sunt astăzi în situaţia de a sancţiona, de a citi o moţiune simplă care sancţionează activitatea ministrului agriculturii. Mi-aş fi dorit ca domnul Achim Irimescu să reuşească, spre binele agriculturii româneşti, în misiunea pe care a preluat-o la sfârşitul anului trecut. Ne-am manifestat tot sprijinul pentru Domnia Sa şi pentru activitatea Ministerului Agriculturii. Regret că rezultatele pe care le citim astăzi în plenul Camerei Deputaţilor sunt dincolo de aşteptările pe care le-am avut şi noi, dar mai ales fermierii în această ţară.

Aşadar, după ce în decursul anilor trecuţi Guvernul Ponta a reuşit să aducă agricultura şi industria alimentară pe unul dintre primele locuri în economia României, a reuşit să echilibreze balanţa comercială aducând exporturile de produse agricole deasupra importurilor şi a avut cea mai mare absorbţie de fonduri europene la nivelul României, pe zi ce trece ne confruntăm cu o distrugere sistematică a tot ceea ce s-a realizat în trecut.

Actuala moţiune simplă vine să sancţioneze derapajele grave din domeniul agriculturii în cel puţin 4 zone:

Neacordarea plăţilor directe în agricultură, cu alte cuvinte neacordarea subvenţiilor:

1. Blocarea accesării de fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală;
2. Blocarea investiţiilor în domeniul irigaţiilor;
3. Managementul defectuos la nivelul ministerului şi al unităţilor subordonate.

Din momentul în care s-a instalat actualul ministru al agriculturii, am auzit doar scuze şi motivaţii despre cum nu poate sau de ce nu poate să facă treabă. De fapt, pe lângă episoadele halucinante privind declaraţiile publice, se observă cert că nu ştie ce şi cum să facă nimic.

După doar 5 luni de mandat la conducerea Ministerului Agriculturii, actualul ministru a reuşit să blocheze şi să distrugă tot, atât prin acţiunile sale, cât şi prin inactivitatea Domniei Sale.

În privinţa subvenţiilor gestionate de APIA, care trebuiau să fie plătite începând cel târziu cu data de 1 februarie 2016, pe data de 15 februarie 2016 constatăm că nu erau semnate contractele pentru 4 dintre cele mai importante module software, fără de care plăţile nu puteau începe. Ele au fost semnate foarte târziu, astfel că plata pe suprafaţă a început abia pe data de 8 aprilie 2016, acţiune fără precedent în ultimii patru ani.

Pentru a înţelege mai bine situaţia actuală, vă pot spune că în anii anteriori, la data de 1 mai, era finalizată plata tuturor subvenţiilor, valoarea plăţilor APIA fiind de 1,22 miliarde de euro în anul 2013, 1,05 miliarde de euro în anul 2014 şi 1,07 miliarde de euro în anul 2015. Anul acesta, din păcate, la data de 1 mai erau plătite doar 0,35 miliarde de euro, iar plăţile, din păcate, se derulează cu încetinitorul, subvenţiile din zootehnie nefiind nici măcar începute.

Toate aceste întârzieri au determinat fermierii să se îndatoreze la bănci, la furnizori de inputuri sau dealeri pentru a putea realiza lucrările de primăvară, iar în cazurile cele mai grave, unii fermieri au falimentat sau au vândut chiar fermele.

Pe lângă dezastrul produs în plata subvenţiilor pentru campania 2015, actualul ministru a modificat şi condiţiile pentru depunerea cererilor de plată în campania anului 2016, modificând legislaţia şi revenind la unele documente justificative care se solicitau în anul 2009 şi care au generat numeroase corecţii din partea Comisiei Europene.

În privinţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, ministrul Achim Irimescu a făcut tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a bloca întregul program naţional şi implicit accesarea de fonduri europene de către fermieri şi investitorii din mediul rural.

Astfel, sub egida obiectivului său principal ca ministru, şi anume debirocratizarea, a anulat întâlnirea Comitetului de Monitorizare, programată de fostul Guvern pe data de 10 decembrie 2015, în care trebuiau stabilite condiţiile pentru lansarea sesiunilor pentru anul 2016, precum şi relansarea sesiunilor pentru cele 12 submăsuri de finanţare programată tot de fostul Guvern încă din data de 15 ianuarie 2016.

Totodată, a blocat şi lansarea sesiunii pentru formare profesională, planificată pentru 25 noiembrie 2015, având dorinţa de a organiza o singură licitaţie naţională. Blocajul instituţional total se manifestă inclusiv în derularea proiectelor depuse în anul 2015, rapoartele de evaluare fiind emise cu încetinitorul, iar rapoartele de contestaţii transmise de agenţia de plăţi încă din decembrie 2015 nefiind emise nici până în prezent. Fermierii care au depus proiecte nu ştiu în momentul de faţă ce să mai facă, să le retragă şi să le redepună sau să aştepte, după indulgenţa ministrului, să li se soluţioneze contestaţiile?

În 4 luni de blocaj s-au derulat aşa-zise consultări publice pentru debirocratizare, acest proces neducând la niciun rezultat concret. Degeaba experţii din cadrul ministerului şi agenţiei i-au adus la cunoştinţă că s-a simplificat şi s-a debirocratizat tot ce se putea încă din anul 2015, ministrul Irimescu nu a vrut să asculte de nimeni şi a persistat în cerinţele sale confuze. Într-un final, sub presiunea demiterii, ministrul agriculturii a relansat în data de 28 aprilie 2016, deci cu o întârziere de 4 luni de zile, primele 3 submăsuri din cele 12 care au fost derulate în anul 2015. Doar trei măsuri din cele 12.

De asemenea, ministrul a anunţat că a lansat o măsură nouă, respectiv măsura de cooperare, care trebuia de fapt să fie lansată şi ea încă din data de 15 ianuarie. Lansarea sesiunilor s-a realizat fără a se întruni Comitetul de Monitorizare, membrii acestuia fiind consultaţi pentru prima dată doar prin e-mail, deoarece reprezentanţii Comisiei Europene au anunţat că nu pot participa la această întrunire.

Să fie oare lipsa de participare a Comisiei Europene un refuz al acesteia de a lua parte la dezastrul care se întâmplă în momentul de faţă în domeniul fondurilor europene?

Surpriza totală în momentul lansării sesiunilor a fost faptul că nu s-a realizat nicio debirocratizare suplimentară, ghidurile lansate având aceleaşi condiţii ca în sesiunile anului 2015, mai mult, printr-un comunicat public, Ministerul a anunţat că a eliminat o condiţie, care de fapt nu exista nici în anul 2015, respectiv contractele de arendă valabile pentru 10 ani (a fost doar o eroare de redactare din PNDR eliminată prin dezbaterea publică încă de la jumătatea anului 2015).

Regretăm că ministrul a ales să anunţe simplificări ca fiind realizate în mandatul Domniei Sale, când acestea erau deja stabilite în momentul când a preluat mandatul de ministru.

Coroborând lansarea sesiunilor de depunere a proiectelor pentru investiţii în ferme cu neplata subvenţiilor, fermierii îşi pun astăzi întrebarea: "Cum să realizăm investiţii dacă avem credite şi datorii la bănci sau furnizori, pentru că nu am primit încă subvenţiile înainte de campania agricolă de primăvară?"

Spre deosebire de programarea trecută, în perioada 2014-2020 România va trebui să atingă în anul 2018 pragul de performanţă de plată, neîndeplinirea acestui prag putând duce la o pierdere nu numai pe agricultură, ci pe toate fondurile, de 25% din valoarea alocată ţării noastre, iar condiţia esenţială pentru a putea plăti este să contractezi proiecte. Cum să contractezi proiecte, dacă acestea nu pot fi depuse din cauza blocajului total pe care-l întâlnim?

Acelaşi blocaj, din păcate, îl întâlnim şi la Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, care, deşi a fost aprobat de Comisia Europeană în noiembrie 2015, ministrul Irimescu îl lansează oficial abia în 20 februarie 2016. Pe lângă faptul că nu au fost aprobate până în prezent nici ghidurile solicitantului şi nici procedurile de lucru, ministrul nu a reuşit să ocupe nici cele 20 de posturi vacante de experţi evaluatori pe care le avea la dispoziţie de anul trecut, mai exact din noiembrie 2015. Despre Programul Operaţional de Pescuit 2007-2013 nici nu mai are rost să vorbim, ministrul reuşind să blocheze plăţile la câteva luni de la venirea în funcţie, acesta fiind blocat chiar şi în momentul de faţă.

În domeniul irigaţiilor, poate cel mai important în acest moment, întâlnim acelaşi dezastru şi blocaj. Deşi Legea irigaţiilor nr. 269/2015, publicată în Monitorul Oficial în data de 12 noiembrie 2015, prevedea că în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale avea obligaţia să promoveze Hotărârea de Guvern pentru stabilirea normelor metodologice de aplicare, ministrul agriculturii nu a avut nicio problemă să încalce legea şi să nu realizeze nici până în prezent normele de aplicare. Mai mult decât atât, ministrul Irimescu a respins în momentul aprobării bugetului pentru anul 2016 alocarea financiară pentru refacerea infrastructurii principale de irigaţii, un amendament făcut în Comisia pentru agricultură. Acest lucru l-a făcut pentru că nu realizase Strategia sectorului de irigaţii, aşa cum prevedea legea, deşi i-a fost înmânată la predarea mandatului. A încercat să motiveze că vrea să regândească un alt sistem, cu utilizarea apei din lacurile de acumulare cu rol hidrotehnic, dar până în prezent, din păcate, nu a întreprins nici măcar un demers în acest sens.

Mai mult, prin intermediul acestei strategii trebuia actualizată lista cu amenajările de irigaţii viabile, elaborată în anul 2010, în baza căreia Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii sunt eligibili pentru finanţare din fonduri europene. Deşi situaţia actualizată a acestor amenajări era finalizată din anul 2015, aceasta nu a fost aprobată prin Strategia sectorului de irigaţii, iar o bună parte din aceste OUAI-uri sunt oprite din accesarea de fonduri europene din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020.

Atragem prin această moţiune simplă atenţia că România riscă să piardă fonduri europene importante dacă nu va reuşi să reabiliteze în maximum 3 ani de zile, infrastructura principală de irigaţii, la care este conectată infrastructura secundară ce poate fi modernizată atât prin vechiul PNDR, cât şi prin noul program. Reamintim că în perioada 2013-2015, cu ajutorul colegilor din Ministerul Agriculturii, s-au semnat contracte pentru modernizarea infrastructurii secundare de aproximativ 130 de milioane de euro, iar prin negociere cu Comisia Europeană, în 2013, am reuşit să alocăm pentru perioada 2014-2020 nu mai puţin de 435 milioane euro.

În concluzie, după ce toate forţele politice din România reprezentate în Parlament au ajuns la un consens şi au convenit că sectorul irigaţiilor este un domeniu strategic, pentru care statul român trebuie să aloce 1,015 miliarde de euro, respectiv 145 de milioane de euro pentru anul 2016, ministrul agriculturii a blocat toate aceste demersuri, reuşind ca în anul 2016 să nu realizeze nici măcar o investiţie în acest domeniu strategic. Este oare acesta un atentat la siguranţa naţională a României sau doar un atentat la productivitatea agriculturii româneşti şi a economiei rurale?

Majoritatea blocajelor, din punctul nostru de vedere şi problemelor enunţate anterior sunt cauzate în principal de distrugerea aparatului administrativ al ministerului şi a instituţiilor subordonate şi din cauza deciziilor de management haotice şi bazate doar pe dorinţe subiective.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să mă opresc şi din lipsă de timp, aici, cu citirea moţiunii simple, mai ales că, având în vedere ultimul punct care se referă la reforma administrativă, aşa-numita reformă administrativă derulată în Ministerul Agriculturii, cred că aceste lucruri sunt mai puţin interesante pentru fermieri.

Avem trei puncte extrem de importante care afectează viaţa de zi cu zi a fermierilor, a celor care lucrează în mediul rural, şi a agriculturii ca sector important al economiei româneşti.

Moţiunea simplă, aşa cum spuneam mai devreme, vine să sancţioneze activitatea ministrului agriculturii pe trei zone extrem de importante.

Faptul că suntem la jumătatea lunii mai şi nu s-au plătit subvenţiile către agricultori, deşi în acest an erau cele mai mari din 2007 până în prezent, aproximativ 1,6 miliarde de euro, faptul că fondurile europene au fost blocate mai bine de cinci luni de zile - decembrie, ianuarie, februarie şi martie - fiind deschise la sfârşitul lunii aprilie pentru un proces şi anume, de debirocratizare, care nu s-a realizat în fapt, şi faptul că deşi împreună în luna octombrie a anului 2015 am reuşit să votăm o lege pentru irigaţii care astăzi nu se respectă, credem că sunt motive suficiente ca această moţiune să fie votată de dumneavoastră.

Vreau să fac în finalul intervenţiei mele un apel către colegii de la PNL. Anul trecut ştim că am avut două etape: prima etapă în care Legea irigaţiilor a fost respinsă şi etapa a doua în care Legea irigaţiilor a trecut şi cu votul dumneavoastră, un amendament pe care l-aţi făcut chiar în plenul Camerei Deputaţilor şi anume, ca Ministerul să prezinte un amendament, să prezinte o strategie, o hotărâre de Guvern care să fie votată în 30 de zile.

Am fost de acord atunci şi eu şi colegii de la PSD cu acest amendament al dumneavoastră, dar iată că au trecut mai bine de şase luni şi Ministerul nu şi-a făcut datoria. Credem că sunt motive suficiente ca şi dumneavoastră să fiţi de acord cu sancţionarea celor care conduc astăzi Ministerul Agriculturii.

Vă mulţumesc.

Acestea sunt motivele pentru care colegii de la PSD şi ALDE au fost de acord cu depunerea unei moţiuni simple.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Îl invit la microfon pe ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, domnul Achim Irimescu.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Achim Irimescu (ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu tot respectul pe care vi-l port şi cu toată consideraţia mea faţă de cea mai importantă instituţie a democraţiei, trebuie să spun că, pe fond, moţiunea este nu doar neîntemeiată, ci şi neonestă.

Cum să interpretăm o astfel de moţiune împotriva unui ministru susţinut pentru activitatea desfăşurată de toate organizaţiile mari de producători din România, când liderii organizaţiilor respective de producători se declară mulţumiţi de activitatea ministrului actual al agriculturii. Ne întrebăm ce urmăresc, de fapt, cei care au scris moţiunea.

De altfel, toţi cei din sală ştiu că nu este vorba despre agricultură, despre grija faţă de fermieri, aşa cum se clamează în debutul moţiunii. De unde ştim asta? Din simplul fapt că atunci când am preluat ministerul am găsit foarte multe probleme.

De şase luni, eu şi echipa actuală reparăm greşeli şi căutăm soluţii. Suficient să menţionez aici doar pierderea unui miliard de euro la dezvoltarea rurală, penalizări de aproape 800 de milioane euro la APIA şi AFIR, întârzieri foarte mari şi decizii greşite în ceea ce priveşte plăţile directe, ca să citez doar pe cele mai importante.

Neajunsurile n-ar fi problema, că de aceea am venit, să le repar, ci faptul că am găsit şi oamenii cu şi prin care acestea au fost create. Însă, halucinant, că tot aţi folosit termenul acesta în textul moţiunii, este faptul că mi se reproşează decizia de a mă dispensa de serviciile acelora care, prin deciziile luate, au dat dovadă de incompetenţă şi au frânat activitatea.

Revenind la textul moţiunii, acesta conţine neadevăruri evidente, în speţă cele legate de balanţa comercială, absorbţia de fonduri, subvenţii etc., pe care le voi clarifica punctual.

În realitate, astăzi, după şase luni de mandat, am găsit soluţii aproape la toate problemele. Multe dintre ele au fost puse în practică şi dau roade şi altele urmează să fie realizate până la toamnă.

Eu mi-am asumat o viziune şi un plan de acţiuni care au necesitat şi necesită efort şi timp. Nu este însă motiv de laudă a spune că duci agricultura pe unul din primele locuri în economia unei ţări. Sper să nu se îndoiască nimeni de respectul meu pentru agricultură, dar creşterea agriculturii în PIB este caracteristică statelor slab dezvoltate. În ţările dezvoltate ale UE, agricultura se situează ca medie undeva spre 1,7% din PIB.

Până să trec la cele patru puncte incriminate în moţiune, am să mă refer puţin la balanţa comercială.

Dinamica balanţei comerciale cu produse agroalimentare, între 2012 şi 2015, conform datelor INS, a fluctuat astfel: în 2014, balanţa pe ansamblu a fost negativă, cu un deficit de 746 de milioane. În anii 2013 şi 2014 a fost pe ansamblu pozitivă, dar în 2015 balanţa a devenit din nou negativă, minus 128 de milioane de euro. Aceasta s-a datorat evoluţiei conjuncturale a preţului la cereale. Cred însă că România ar trebui să se orienteze către exportul de produse agroalimentare cu valoare adăugată mare, altfel, câtă vreme România va continua să exporte preponderent materii prime, nu vom avea o agricultură competitivă.

Referitor la neacordarea plăţilor directe în agricultură, pe care cei care au scris moţiunea o reclamă, mi se pare o sintagmă perfect neadevărată.

Subvenţiile se plătesc şi încă într-un ritm din ce în ce mai accelerat, şi aceasta în pofida situaţiei problematice când am preluat ministerul acum şase luni. Astfel, de când am fost învestit ca ministru, până la această dată, suma totală plătită de fermieri este de 1 miliard 123 de milioane, repartizată pe fonduri astfel: Fondul European de Garantare Agricolă, FEGA, 730 de milioane de euro; FADR, Fondul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, 125 de milioane de euro; bugetul naţional, 270 de milioane de euro.

Din data de 11 mai a început emiterea de ordine de plată pentru înverzire, în cel mai scurt timp urmând să fie plătite peste 530 de milioane de euro, iar din data de 14 mai a început autorizarea la plată a Măsurii 1.3 Agromediu, plata efectiv a Măsurii 1.3 se face numai după ce AFIR aprobă sumele autorizate.

Până astăzi la ora 12,00, din cele 530 de milioane de euro pentru înverzire, a fost autorizată deja la plată suma de 211 milioane de euro pentru înverzire şi Măsura 1.3.

De la 25 mai este prevăzută începerea efectuării plăţii la sectorul zootehnic, atât pentru ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, cât şi pentru sprijinul cu plată în sectorul zootehnic. Suma alocată, 203 milioane de euro, distribuită astfel: 27 de milioane pentru vaci de lapte, 116 milioane pentru bovine carne şi 58 de milioane de euro pentru ovine şi caprine.

Înţeleg că se reclamă întârzierea plăţilor. Să vedem însă de unde provine întârzierea. Cauze obiective: adoptarea tardivă în 2015 a legislaţiei naţionale necesare. Ordinul nr. 619 a fost adoptat de-abia la 6 aprilie 2015, iar depunerea cererilor de plată a început numai la jumătatea lui aprilie, deci cu o lună jumătate întârziere.

Abia în 30 iulie 2015 a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 596 prin care se aproba necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii pentru sistemul informatic al Agenţiei de Plăţi APIA.

Cum putea fi astfel realizat modulul de plăţi în timpul scurt până la 16 octombrie? Decizia finală privind schemele aplicate a fost transmisă Comisiei Europene de-abia la începutul lunii octombrie 2015. Când s-ar mai fi putut astfel proiecta şi testa modulul de plăţi pentru a permite demararea avansurilor la 16 octombrie?

Procedurile de contractare a modulelor de plăţi trebuiau finalizate cu cel puţin un an înaintea momentului demarării plăţilor în avans. Or, aceasta s-a realizat de-abia la sfârşitul lunii iulie 2015, deci cu numai două luni şi jumătate înaintea momentului la care trebuiau demarate plăţile în avans.

Întârzierea prin diverse metode a începerii plăţilor - în săptămâna dinaintea datei de 8 aprilie, pe care o anunţasem ca dată de începere a plăţilor, s-a oprit curentul electric de la serverele din APIA, chiar şi de şapte ori în trei ore.

Neasigurarea la timp de către minister a fondurilor necesare dezvoltării sistemului informatic, ca urmare a întârzierii în aprobarea actului normativ pentru alocarea fondurilor necesare - pe lângă cauzele subiective citate, mai sunt şi o serie de cauze obiective, desigur. Complexitatea foarte mare a noului sistem de plăţi faţă de cel aplicat până în 2014, astfel, dacă anterior exista o singură plată pe suprafaţă, actualmente sunt cinci plăţi: plata de bază, plata pentru micul fermier, plata pentru tânărul fermier, plata redistributivă şi plata pentru înverzire. Toate aceste lucruri au complicat, desigur, întregul proces pentru efectuarea plăţilor.

O altă cauză obiectivă, necesitatea de a retehnologiza sistemul informatic al APIA în concordanţă cu noua politică agricolă comună şi cu toate modificările legislaţiei naţionale de implementare.

Şi ultima, introducerea a noi scheme de plată, plăţile voluntar cuplate pentru multe sectoare, complicând mult întregul proces de realizare a modulului de plăţi. Desigur că am sancţionat conducerea pe care am găsit-o la APIA pentru neglijenţa cu care a pregătit întregul sistem de efectuare a plăţilor, dar vina nu a fost doar a agenţiei. Abia în acest an am putut demara contractarea efectivă a modulelor specifice şi implementarea în sistemul informatic a funcţionalităţilor necesare. Respectând calendarul stabilit, în perioada 8 aprilie-16 mai, a fost autorizată la plată suma totală de 606 milioane - deci nu 0,35 milioane, cum spunea domnul ministru - la care se adaugă, sigur, foarte important de menţionat, se adaugă avansul de 255 de milioane de euro.

În conformitate cu obiectivele propuse şi cu prevederile legislaţiei în vigoare, la data de 1 martie 2016 a început campania de primirea cererilor unice de plată pentru anul 2016. Deci am respectat pentru prima dată termenul de 1 martie 2016.

Referitor la afirmaţia din moţiune cum că actualul ministru a modificat şi condiţiile pentru depunerea cererilor de plată în campania 2016, au fost operate modificări, dar acestea au vizat reducerea birocraţiei la accesarea plăţilor directe. Modificarea Ordinului nr.619 a adus o mulţime de modificări. A fost redus numărul documentelor prin care fermierii fac dovada utilizării terenului. Se solicită doar adeverinţa emisă de primărie conform înscrisurilor din registrul agricol. Cererile unice de plată se supun controalelor încrucişate, preliminare, de către APIA, şi urmare a celor constatate fermierii au dreptul să modifice cererea unică de plată, fără penalizări. Pentru flexibilizarea condiţiilor de accesare a plăţii pentru înverzire s-a dat posibilitatea fermierilor să modifice utilizarea parcelelor agricole în ce priveşte zonele acoperite de strat vegetal, prin schimbarea amplasamentului parcelei agricole sau schimbarea amestecului de specii de culturi pentru strat vegetal, fără să modifice procentul zonelor acoperite de strat vegetal declarat, cu obligativitatea notificării APIA. Să desfiinţeze culturile secundare prin diverse metode mecanice şi să prelungească termenele de desfiinţarea culturilor secundare în cazul condiţiilor meteorologice nefavorabile executării lucrării, cu notificarea APIA.

Pentru accesarea formelor de sprijin în zootehnie, la schema decuplată de producţie de bovine la lapte, a fost eliminată condiţia înregistrării beneficiarilor în sistemul de administrare a cotelor de lapte. A fost eliminată cerinţa prezentării adeverinţei emise de către medicul veterinar de liberă practică, la solicitarea de ajutor naţional tranzitoriu şi sprijin cuplat în sectorul zootehnic. A fost eliminată adeverinţa prin care se recunoaşte statutul de crescător de bovine, ovine, caprine al solicitantului, eliberată de către organizaţia, asociaţia crescătorilor de bovine, ovine, caprine, contra cost.

A fost eliminată cerinţa de identificare a animalelor în 20 de zile de la naştere şi care elimina pe viaţă animalul de la subvenţii. Dacă lucrurile stau atât de dezastruos în mandatul meu, precum încercaţi să acreditaţi ideea în moţiune, cum se face atunci că mă bucur de întreaga susţinere a producătorilor, că n-ar fi normal să fie aşa?!

Vă spun eu de ce: fermierii au înţeles perfect în ce situaţie mi-a fost lăsat ministerul şi agenţiile de plăţi, cunosc în amănunt eforturile pe care le-am depus în această perioadă, realizează că am reuşit să repar, să aduc pe un făgaş sănătos lucrurile şi văd că sunt decis să le continui în aceeaşi manieră.

Punctul 2 - Blocarea accesării de fonduri europene prin PNDR.

Referitor la cele afirmate în moţiune privind Reuniunea Comitetului de monitorizare din 10 decembrie, autorii moţiunii sunt într-o mare eroare. Pentru data menţionată nu a fost stabilită nicio reuniune a Comitetului de monitorizare, ci o Bilaterală cu Comisia Europeană, anulată din cauza problemelor de securitate ca urmare a atentatelor de la Paris.

Cu privire la Comitetul de monitorizare, acesta funcţionează potrivit propriului regulament şi activitatea lui se poate desfăşura şi prin procedură scrisă transmisă prin email sau fax. Consultarea în procedură scrisă a membrilor se aplică ori de câte ori nu este posibilă organizarea unui comitet de monitorizare. Atunci despre ce blocaj vorbim?

În anul 2015 a fost lansat un număr de 12 submăsuri, sesiunile au fost anuale, iar depunerea proiectelor a fost deschisă până în decembrie 2015. Subliniez că depunerea proiectelor s-a realizat pe întreaga perioadă de depunere a cererilor de finanţare aferente anului 2015, fiind evaluat un număr semnificativ de proiecte, 7691.

Referitor la procesul de selecţie şi contestaţii, precizez că sunt realizate şi publicate toate rapoartele de selecţie pentru submăsurile de investiţii private. Mai sunt în lucru în diverse etape doar rapoarte de selecţie aferente a 3 submăsuri cu beneficiari publici.

Referitor la măsura de formare profesională, urmare a consultării publice, a fost necesară analiza şi implementarea propunerilor în procesul de elaborare şi aprobare a documentelor aferente lansării în vederea îmbunătăţirii acestora. Concluzia: lansarea licitaţiei nu se va face la nivel naţional, cum susţinea domnul ministru, ci la nivel regional sau judeţean, pentru a nu fi acuzaţii privind organizarea licitaţiilor. Se poate înţelege că procesul de consultare şi transparenţă constituie blocaj instituţional?

Primele apeluri de propuneri de proiecte aferente Măsurii 1 - Formare profesională a tinerilor fermieri şi a micilor fermieri, cu o valoare estimată la 8,2 milioane euro, vor fi lansate în ultima decadă a lunii mai şi luna iunie 2016.

Referitor la lansarea măsurilor PNDR 2014-2020, sesiunile de depunere de proiecte în anul 2015 au fost închise în luna decembrie. Decizia oficială de aprobare a PNDR a fost transmisă de comisie în februarie 2016. Întrucât programul revizuit conţine elemente ce au fost negociate cu comisia, nu era posibilă lansarea de noi sesiuni şi noi ghiduri ale solicitanţilor înaintea aprobării modificărilor PNDR. În plus, intervalul scurs de la închiderea sesiunilor anului 2015 până la relansarea sesiunilor în 2016 a fost utilizat pentru simplificarea ghidurilor solicitanţilor.

Referitor la simplificarea PNDR, pentru creşterea absorbţiei, am aplicat o serie de măsuri de simplificare, dintre care amintesc, sigur, fac o scurtă paranteză, a fost vorba de consultarea întregii ţări şi am avut un pachet de 1400 de propuneri pe care, sigur, le-am discutat şi le-am redus la 52.

Deci ce presupun simplificările: Reducerea numărului de documente, de avize solicitate la depunerea proiectului; extinderea disponibilităţii proiectelor-tip pentru diferitele tipuri de investiţii şi a formularelor standardizate pentru toate tipurile de proiecte; extinderea posibilităţii de a depune on-line dosarul cererii de finanţare; publicarea proiectelor de ghiduri ale solicitanţilor având în vedere o perioadă de consultare publică relevantă, evitându-se blocaje în implementare; reducerea perioadei de timp atât în cazul avizării unor modificări în proiecte, cât şi în cazul avizării dosarelor de achiziţii; simplificarea procedurilor de licitaţie, revizuirea condiţiilor artificiale, extinderea bazei de date privind preţurile pentru achiziţii şi actualizarea cu regularitate a acesteia; utilizarea costurilor simplificate pentru înfiinţarea şi reconversia plantaţiilor pomicole şi struguri de masă; eliminarea restricţiilor pentru beneficiarii care au reziliat contracte sau sunt în litigiu cu AFIR.

Acestea sunt doar o parte din cele 52 de măsuri de simplificare, care au presupus un efort considerabil pentru analiza propunerilor venite din ţară.

Referitor la comunicatul de presă prin care a fost anunţată eliminarea termenului de valabilitate de minimum 10 ani pentru contracte de arendă, îmi dau seama că deşi PNDR 2014-2020 a fost aprobată în 26 mai 2015, autorii moţiunii nu cunosc prevederile acestuia şi nici faptul că modificările aduse PNDR au fost transmise Comisiei în iulie 2015.

Rezultă că nu este vorba de o eroare de redactare a PNDR, aşa cum este menţionat în moţiune, în versiunea modificată a PNDR fiind aduse detalieri relevante rezultate în urma dezbaterilor în cadrul grupurilor de lucru. Comunicatul de presă a avut rolul de a sublinia importanţa clarificărilor privind dreptul de folosinţă, care au fost aprobate oficial şi de comisie, în care până la modificarea PNDR au fost aplicate în sesiunea 2015 în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul de dezvoltare rurală.

Şi ultimul punct, simplificarea majoră operată pentru sesiunea 2016 a constat în eliminarea documentelor ce trebuie prezentate de către solicitant pentru terenul agricol, verificarea exploataţiilor agricole realizându-se de către evaluator direct prin interogarea sistemului APIA.

Stimaţi autori ai moţiunii,

Mă aflu în situaţia de a vă explica prea multe aspecte tehnice ale PNDR, dar altfel s-ar putea înţelege că aveţi dreptate. Grija autorilor moţiunii privind atingerea pragului de performanţă a absorbţiei fondurilor prevăzute din PNDR este neîntemeiată. Am o mulţime de argumente, dar nu vreau să le repet, să nu mă lungesc.

Referitor la POPAM, programul operaţional de pescuit, despre ce blocaj poate fi vorba, dacă programul a fost aprobat de către Comisie în 25 noiembrie 2015? Lansarea sesiunii pentru depunerea de proiecte la doar 5 zile după aprobare este cumva un semn de blocaj?!

Bineînţeles că ghidurile şi procedurile de implementare nu erau finalizate, astfel că nu era posibilă lansarea unei astfel de sesiuni. Informaţiile de pe site-ul MADR-ului sunt dovada stadiului avansat pe care îl are POPAM, chiar dacă a fost aprobat numai cu câteva luni în urmă. De altfel, POPAM-ul României este cel mai avansat program de pescuit la nivelul UE la această dată.

Ocuparea posturilor vacante despre care se vorbeşte în moţiune a fost finalizată aproape în totalitate. Referitor la blocarea plăţilor, aceasta a avut loc urmare a auditării operaţiunilor efectuate în anul 2014, iar mie îmi revine acum deblocarea. În acest sens, au fost finalizate toate demersurile având deja confirmarea informală a auditului privind ridicarea întreruperii plăţilor.

După cum se vede, şi despre acest domeniu aţi indus în eroare semnatarii moţiunii.

Cu privire la blocarea investiţiilor în domeniul irigaţiilor, doamnelor şi domnilor parlamentari, cred că vă este cunoscut că, prin Legea nr. 269, s-a aprobat suma de 1 miliard pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, sub rezerva asumării de către guvern a strategiei pentru irigaţii. Se afirmă că mi-a fost înmânată strategia pentru irigaţii la preluarea mandatului. Era sau nu cu adevărat o strategie? Strategia în cauză a fost elaborată fără respectarea a nu mai puţin de 4 hotărâri de guvern. A fost un artificiu prin care s-au redus obiectivele strategiei naţionale pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt, mediu şi lung. Astfel, s-a ajuns ca dintre toate obiectivele iniţiate ale strategiei să rămână doar unul singur, sectorial, şi anume reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii.

Mai mult, strategia are obligaţia realizării unei evaluări de mediu care necesită cel puţin şase luni suplimentare. De aceea, am decis adoptarea unui plan naţional de irigaţii pentru a câştiga timp. În acest sens, ordonanţa de urgenţă cu această modificare este în avizare la cele două ministere, finanţe şi justiţie.

Cum se poate gândi un sector de îmbunătăţiri funciare fără a trata întreaga sa problematică, fără combaterea eroziunii solului, fără înfiinţarea perdelelor de protecţie, fără folosirea unor soiuri rezistente la secetă, fără identificarea de tehnologii de culturi adaptate zonelor aride, fără lucrări de desecare?! Lipsa de viziune, superficialitatea ne-au adus în situaţia în care suntem astăzi.

Normele metodologice de aplicare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr.138/2004 au fost elaborate, au fost înaintate procedurile legale de consultare interinstituţională pentru a fi asigurată transparenţa în mod adecvat. Proiectul de act normativ urmează a fi supus adoptării în proxima şedinţă a guvernului.

Referitor la un alt punct, afirmaţia conform căreia a fost respinsă în momentul aprobării bugetului pe anul 2016, alocarea financiară pentru refacerea infrastructurii principale de irigaţii. MADR nu a respins alocarea financiară din bugetul anului 2016. Dimpotrivă, cei interesaţi pot constata că MADR a alocat suma către ANIF, sumă care, sigur, poate fi suplimentată, dacă este necesar.

Referitor la actualizarea listei sistemului de irigaţii a cărui infrastructură de irigaţii este recomandată pentru reabilitare, sigur, am aici o mulţime de argumente pe care nu vreau să le prezint, pentru că sunt foarte tehnice.

Un alt punct, managementul defectuos la nivelul ministerului şi al unităţilor subordonate, în ce priveşte reorganizarea ministerului, subliniez că am fost, practic, iniţiatorul înfiinţării Direcţiei generale de industrie alimentară în 2012, precum şi a altor structuri, funcţii care în prezent nu se mai regăsesc. Noua structură a ministerului este adaptată însă evoluţiilor din domeniul de activitate, respectiv, asigurarea unui management eficient care să conducă la îndeplinirea obiectivelor prevăzute în H.G. nr. 1185/2014.

De exemplu, în domeniul industriei alimentare, pentru o mai bună coordonare a activităţii de politici şi strategii au fost preluate atribuţiile în cadrul Direcţiei generale de politici agricole şi industrie alimentară, avându-se în vedere o urmărire mai atentă a filierei pe produs de la materia primă până la produsul finit.

Prezint în continuare principalele argumente: producătorii agricoli nu mai sunt priviţi doar ca furnizori de materii prime, ci ca o verigă a unui lanţ sau o componentă a unui circuit complex denumit filieră agroalimentară. Până nu demult, piaţa apărea ca un element strategic de care depindea preţul. În prezent, o asemenea analiză nu mai este considerată oportună, deoarece nu ia în calcul diferitele intervenţii ce au loc înainte ca produsul să fie pus la dispoziţia consumatorului.

Dacă studierea pieţei privilegiază schimbul, analiza filierei pune accentul pe operaţiile materiale care antrenează transformările produselor, dar şi pe agenţii care realizează aceste transformări. Domeniilor în extensie: cercetare, consultanţă, inovare, formare profesională, care erau organizate ca compartimente în cadrul Direcţiei generale de industrie alimentară, li s-a acordat o importanţă mai mare şi au fost grupate la nivel de serviciu, în directa coordonare a ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

De asemenea, am considerat prioritară înfiinţarea unei structuri care să cuprindă funcţii de ataşaţi agricoli, cu atribuţii în promovare pe plan extern a produselor agroalimentare.

Precizez că deciziile luate au fost în conformitate cu prevederile alin.(1) al art.40 din Legea 90 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului.

Rolul funcţiilor, atribuţiile, structura organizatorică şi numărul de posturi ale ministerului se stabilesc în raport cu importanţa, volumul, complexitatea şi specificul activităţii desfăşurate. Noua organigramă are ca scop asigurarea unui circuit mai scurt al informaţiilor pe verticală prin reducerea semnificativă a funcţiilor de conducere, precum şi o mai bună coordonare a activităţii de politici şi strategii, urmărindu-se mai atent filiera pe produs.

Apreciez că prezentul proces de intenţie care mi se face prin moţiune se datorează faptului că am renunţat la ipocrizie şi am încercat să aplic soluţii transparente, legale, de organizare şi numire a celor care pot şi vor să aplice măsurile prevăzute în Programul de guvernare. Guvernul Cioloş s-a angajat în faţa românilor că modernizarea administraţiei publice este o prioritate, că vom avea o administraţie publică transparentă şi profesionalizată. Ca parte a Guvernului, eu respect promisiunile.

Apreciez că am răspuns tuturor întrebărilor formulate de dumneavoastră în această moţiune şi doresc să vă asigur de faptul că pentru orice alte informaţii suplimentare, nelămuriri, eu şi echipa mea vă stăm la dispoziţie şi vă asigur că putem susţine afirmaţiile noastre cu date şi argumente concrete, logice şi tehnice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule ministru.

Grupurile parlamentare. Domnul deputat Munteanu, parlamentar al PSD.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

În art.112 alin.(2) din Constituţia României, se prevede că parlamentarii pot adopta moţiuni simple pe o problemă internă. Astăzi, este vorba despre agricultură. În baza acestei prevederi, Grupul PSD din Camera Deputaţilor doreşte să-şi prezinte poziţia având în vedere că este iniţiator alături de ALDE. Dezbaterea de astăzi trebuie să aducă soluţii concrete care să conducă la eliminarea nemulţumirilor agricultorilor. Da, agricultorii sunt nemulţumiţi de sprijinul pe care-l primesc din partea Guvernului, al Ministerului Agriculturii.

Domnule ministru,

Aşadar, nemulţumirile agricultorilor sunt întemeiate. Dacă vorbim despre efectuarea plăţilor directe, a subvenţiilor, cum se vorbeşte în mod curent, şi chiar neachitarea acestora în multe situaţii, au apărut multe nemulţumiri. Pentru a face faţă urgenţei, agricultorii au fost nevoiţi să apeleze la credite, ceea ce înseamnă ipoteci, cheltuieli suplimentare, costuri mult mai mari. Mai grav este că, la toate bursele de marfă, preţurile care se previzionează în această vară la grâu şi orz sunt mai mici decât cele din anul precedent. Aşadar, putem vorbi despre rentabilitate în acest an la aceste culturi doar dacă realizăm producţii mai mari de 4500-5000 de kilograme de grâu la hectar.

Dacă tot vorbeam de grâu şi orz, putem spune că în acest moment culturile înfiinţate în toamna anului 2015 sunt promiţătoare. Promiţătoare doar, pentru că vom şti dacă au fost rentabile sau nu, dacă am obţinut producţii mari sau nu abia după recoltare şi depozitare. Seceta sau un şiroi de gheaţă poate să distrugă munca acestor oameni în câteva minute.

Domnule ministru,

Vă asigur că niciun efort al Guvernului, implicit al Ministerului Agriculturii, nu este de ajuns atunci când este vorba despre agricultură. Sigur că am ascultat cu atenţie cifrele, ceea ce aţi făcut dumneavoastră de-a lungul timpului de când aţi preluat mandatul. Dar aceste lucruri sunt necesare. Oricât aţi fi făcut, încă sunt foarte multe de făcut pentru agricultură, aşa cum sunt şi în alte domenii de activitate ale României. Vorbim de agricultură pentru că astăzi ne referim de fapt la hrana de zi cu zi a oamenilor, la mâncarea animalelor şi dacă nu, să nu spunem mai târziu, chiar şi la export. Mi-ar plăcea să vorbim la sfârşitul anului 2016, ascultându-vă pe dumneavoastră, de rezultate bune în agricultură, pentru că toată lumea asta ne dorim de aici: rezultate bune. Să fie mâncare mai ieftină şi sănătoasă.

Domnule ministru,

Noi, cei din PSD, nu suntem mulţumiţi de felul în care merg lucrurile în agricultură, din agricultură şi cred că nici dumneavoastră nu aveţi motive să fiţi mulţumit, cu acele realizări la care aţi făcut referire mai înainte. Spuneam mai înainte că sunt prea multe de făcut, nici timpul efectiv nu v-ar fi stat la dispoziţie. Tot ce se face pentru agricultură nu e suficient. Agricultorii au nevoie de mult mai mult pentru a putea să obţină rezultate bune, nu se opresc doar la dezbateri şi la dialog, au nevoie de fapte adevărate.

Au fost multe declaraţii publice din partea dumneavoastră care dădeau speranţe agricultorilor. Aş putea să spun că au fost chiar bine identificate de Direcţia de dezvoltarea agriculturii din ţara noastră. Dar, din păcate, multe dintre ele au rămas la stadiul de intenţie. Cert e că nemulţumirile, cât şi solicitările agricultorilor sunt justificate. Nici nu mai contează dacă unele cauze care au dus la întârzierea plăţii subvenţiilor sunt obiective sau subiective, dacă sunt sau nu justificate, valabil şi pentru fondurile europene, cu atât mai mult cu cât aceste subvenţii sunt printre cele mai mici dintre cele acordate de statele din Uniunea Europeană.

Apropo de fondurile europene, domnule ministru, suntem departe de ceea ce ne-am dorit. Ştim că e un buget nou, că procedura de începere, de consum este mai greoaie la început, dar ni se pare nouă că există multă birocraţie, probabil una moştenită, pe anumite segmente. Dar ghidurile, prevederile acestora sunt interpretative. Se găsesc uşor chichiţe în aşa fel ca solicitanţii să fie respinşi sau o parte dintre solicitanţi să fie respinşi.

Domnule ministru,

Moţiunea de astăzi se doreşte a fi o atenţionare serioasă din partea producătorilor români, a agricultorilor, un semnal de alarmă în ceea ce priveşte nemulţumirile lor. Eu sunt rezervat, dar, în acelaşi timp, sunt bucuros dacă e adevărat că grupurile de producători, agricultorii, fermierii, apreciază activitatea dumneavoastră. M-aş bucura. Înseamnă că problemele sunt rezolvate şi nu vom mai asista la nemulţumiri, nu vom mai asista la ieşiri în stradă, ceea ce ar fi excelent.

România are pământ bun şi agricultori pricepuţi, dar e nevoie şi de politici agricole care să ne facă competitivi cu cei din ţările care fac performanţă în agricultură. România are nevoie de conducători care să muncească şi să facă sacrificii, subliniez, pentru binele românilor. Ne dorim, cei din PSD, să fim, să fiţi şi dumneavoastră atenţi la solicitările, la soluţiile şi propunerile făcute în repetate rânduri de către noi, atât în comisia de specialitate pentru agricultură, cât şi în intervenţiile publice.

Domnule ministru,

Moţiunea cuprinde detalii privind modul în care a fost organizată activitatea din Ministerul Agriculturii sau a unor instituţii din subordine. Am primit o scrisoare din partea unor, aşa semnează, specialişti care lucrează în minister. O să v-o înmânez după intervenţia mea. Este posibil să ştiţi despre ce e vorba. Sunt acuzaţii grave. Dacă sunt adevărate, e de dat răspunsuri. Pe acest subiect, doar atât vreau să comentez. Aşadar, dumneavoastră veţi decide dacă veţi face vreo referire la această scrisoare.

Ştim că votul nostru nu va conduce la demiterea dumneavoastră, dar vom vota moţiunea din dorinţa ca Guvernul, Ministerul Agriculturii, să-şi schimbe în bine atitudinea faţă de agricultori şi să ia în serios necazul lor.

Închei prin a spune că participanţii la Conferinţa Naţională a Agricultorilor, cu tema, subliniez, "S.O.S....", asta înseamnă un strigăt de disperare când spui "S.O.S. Sprijiniţi agricultura României!", care va avea loc pe data de 18 mai anul curent, vor veni cu soluţii de care va trebui să ţineţi seama, atât dumneavoastră, cât şi noi, Parlamentul.

Pentru agricultorii din România, subliniez, demiterea sau demisia dumneavoastră nu rezolvă problema. Ei vor soluţii. Sper sincer că le veţi găsi sau le vom găsi împreună, cu atât mai mult cu cât aţi repetat de câteva ori că fermierii apreciază activitatea dumneavoastră. Dacă-i aşa, e foarte bine!

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

S-au consumat 10 minute, mai sunt 14 minute la Grupul parlamentar al PSD.

Are cuvântul domnul Săpunaru.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul, în numele Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Nini Săpunaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Suntem în faţa unei moţiuni simple care atacă în principiu gravele probleme de la APIA ca urmare a faptului că fermierii nu şi-au încasat sumele care li se cuveneau.

Întrebarea mea către membrii PSD, ALDE şi UNPR din cadrul Comisiei de agricultură a Camerei Deputaţilor este următoarea: nu noi, membrii Comisiei de agricultură, i-am solicitat ministrului agriculturii să simplifice declaraţia APIA, noului ministru al agriculturii? Nu noi, membrii Comisiei de agricultură, am analizat în şedinţe de comisie şi subcomisie activitatea desfăşurată de directorii AFIR şi APIA, cerându-le să simplifice ghidurile, iar celor de la APIA să modifice o parte din regulile absurde introduse în 2015? Nu noi, membrii comisiei de agricultură, am dezbătut în public cu funcţionarii din cadrul Comisiei Europene problemele apărute în urma interpretării eronate a condiţiilor artificiale care au bulversat activitatea a peste 400 de microîntreprinderi? Urmările au fost atât de grave, ajungându-se în unele cazuri la tentative de suicid... mici fermieri care au intrat în insolvenţă.

Pentru că vorbim despre condiţii artificiale, Măsura 3.1.2, sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi, avem informaţia că datorită controalelor făcute pe condiţii artificiale numai pe Măsura 3.1.2. sunt 394 de dosare în judecată. Am fi dorit de la ministerul pe care-l conduceţi să aflăm următoarele date: suma totală dezangajată, care înseamnă că statul român a pierdut aceşti bani; numărul total de proiecte care au intrat sub incidenţa condiţiilor artificiale; măsurile care s-au luat vizavi de activitatea funcţionarilor AFIR care au decis asupra schimbării regulilor în timpul jocului, adică introducerea condiţiilor artificiale şi controale la agenţii economici, uneori la 2-3 ani de la accesarea fondurilor. Acum trebuie să le dea înapoi. Unii câştigă, unii pierd.

Nu puteam să facem lucrul acesta din faza iniţială şi banii aceia să-i folosim pentru alţii care întruneau acele condiţii?

Când am citit textul moţiunii în care dumneavoastră, domnule ministru Daniel Constantin, acuzaţi actuala conducere a ministerului că nu a rezolvat în 5 luni gravele probleme pe care le-aţi lăsat nerezolvate în ultimii 4 ani, m-am gândit că dacă aţi fi fost prezent la şedinţele Comisiei pentru agricultură, la care aţi absentat, nu aţi mai fi scris acest text, fiindcă aveaţi deja răspunsurile.

Domnule ministru Achim Irimescu, dacă s-ar fi scris în textul moţiunii că nu aţi făcut sesizări penale, nu aţi dat afară pe toţi cei vinovaţi de dezastrul de la APIA, nu aţi făcut curăţenie în Ministerul Agriculturii şi nu aţi spus public cine se face vinovat şi care a fost situaţia de fapt în momentul în care aţi devenit ministru, m-aş fi gândit dacă s-o votez sau nu.

Această radiografie pe care ne-aţi prezentat-o azi ar fi trebuit făcută publică de acum 5 luni de zile, domnule ministru. Şi vă aduc aminte, e o vorbă românească: "Pe cine nu laşi să moară nu te lasă să trăieşti."

Stimaţi colegi din Comisia pentru agricultură, membri ai PSD, ALDE, UNPR,

Domnilor deputaţi,

În viaţă am învăţat că puterea exemplului este foarte importantă. Am făcut un exerciţiu practic: am solicitat unui fermier să facă o copie după documentaţia depusă la APIA, în 2015, sub guvernarea reprezentată de domnul Daniel Constantin, şi am primit un dosar. Acelaşi fermier îmi dă şi dosarul din 2016. Acestea sunt probele fizice. (Domnul deputat prezintă cele două dosare.) Acesta este dosarul din 2015, acesta este dosarul din 2016 - declaraţia de la APIA, acelaşi fermier, 50 de hectare. Dacă ceream de la un fermier cu 1000 de hectare, aduceam 20 de kilograme. Acesta are 900 de grame, acesta are 100. Asta este opera dumneavoastră; asta am cerut noi - noi, membrii Comisiei pentru agricultură.

În toată această perioadă - şi am înregistrare la orice, toate discuţiile s-au înregistrat, în permanenţă s-a solicitat simplificarea procedurilor. În rest, vorbim de schimbări de directori, păi, domnule Achim Irimescu, aţi cam lăsat toată conducerea ministerului aşa cum v-a lăsat-o moştenire domnul Daniel Constantin: aveţi farmacist la laboratorul pentru seminţe, Laboratorul Central pentru Seminţe, aveţi tot felul de indivizi care i-au lăsat acolo moştenire în minister. Pe aceştia de ce nu i-aţi schimbat?

Da, vă faceţi vinovat că nu aţi spus lucrurile acestea dinainte.

Şi încă o dată, repet, ca să rămână: 50 de hectare în 2016, o declaraţie - un dosar de doar 100 de grame; 50 de hectare în 2015 - un dosar de aproape un kilogram.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc mult.

Aţi consumat 5 minute, mai aveţi 15.

UNPR? Nu.

Domnul deputat Daniel Constantin, din partea Grupului parlamentar al ALDE.

Domnule deputat, aveţi 4 minute.

Domnul Daniel Constantin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Am ascultat cu atenţie ceea ce aţi spus, deşi mie mi-a fost foarte greu să vă urmăresc, şi vreau să vă spun, concluzia este foarte simplă: dacă nu ar fi de plâns vizavi de ceea ce se întâmplă în agricultură, ar fi de râs ceea ce aţi spus dumneavoastră mai devreme aici.

Am văzut ceea ce vedem de mai bine de 6 luni de zile; nu aţi invocat decât scuze pentru ceea ce nu s-a făcut în această perioadă.

Am înţeles că şi cei care furnizează energia electrică sunt de vină pentru faptul că dumneavoastră nu performaţi la Ministerul Agriculturii. Spuneaţi că de 7 ori s-a întrerupt curentul şi din motivul acesta nu aţi putut să avansaţi cu anumite lucruri.

Eu vreau să vă spun, dincolo de răspunsurile acestea foarte confuze, câteva elemente pe care probabil le-aţi uitat.

Am avut o întâlnire cu Domnia Voastră cu o zi înainte să veniţi să fiţi audiat în Comisia pentru agricultură. V-aţi notat atunci câteva pagini foarte importante, printre care reţin - şi pot să vă fac publice aceste informaţii - câteva lucruri pe care vi le-am spus şi care astăzi sunt enunţate în moţiunea simplă.

Vreau să vă spun că aceleaşi răspunsuri care n-au legătură cu subiectul le-aţi dat şi în interpelările pe care le-au făcut colegii mei în Camera Deputaţilor. Sunt 3 interpelări, vi le punem la dispoziţie, în care noi vă întrebam ceva şi dumneavoastră ne răspundeaţi altceva, probabil de la Bruxelles. Şi vreau să vă spun pe scurt, pentru că trebuia să daţi nişte răspunsuri concrete.

În 18 noiembrie, când aţi preluat Ministerul Agriculturii, v-am spus, pe PNDR, următoarele lucruri. Domnule Irimescu, pe 25 trebuie lansate două măsuri din PNDR, 25 noiembrie. Nu le-aţi lansat, le-aţi lansat în 18 aprilie. Pe 15 ianuarie - v-am spus la momentul respectiv - sunt pregătite procedurile simplificate pentru toate măsurile din PNDR, să fie lansate în sistem continuu.

Am înţeles că aţi simplificat procedurile achiziţiei publice; erau simplificate. Cele pe care le-aţi publicat în momentul de faţă nu diferă cu nimic faţă de cele de anul trecut. Am înţeles că se depun proiectele on-line; se depuneau din 2015, domnule Irimescu. Şi aşa mai departe.

Trec la următoarea interpelare, următorul lucru pe care vi l-am spus în noiembrie. La plăţile directe, v-am spus la momentul respectiv că trebuie să faceţi un efort pentru că trebuie să plătiţi avansul până la data de 1 decembrie. Am înţeles, greaua moştenire, credeam că nu se aplică la tehnocraţi, numai la politicieni se aplică, niciun fel de problemă. Să spunem că sunt de vină oameni care au lucrat înainte pentru chestiunea aceasta.

Domnule Irimescu, de la data de 1 decembrie trebuia să vă ocupaţi de contractarea modulelor pentru plata integrală, acele module - care erau pregătite, se lucra la momentul respectiv, - se elaborau în două luni de zile şi plăţile trebuia să le începeţi la cel târziu 1 februarie. Din păcate, lucrurile... eu ştiu că programul, Politica Agricolă Comună este complexă.

Mă bucur - ce spunea domnul Săpunaru, eu nu văd numai lucrurile rele, văd şi lucrurile bune - mă bucur că aţi simplificat. Sper ca acele lucruri simplificate să nu ne aducă anumite corecţii peste ani.

Pentru că aţi vorbit de corecţii, vreau să vă spun că acele corecţii pe care le invocaţi sunt din primii ani: 2008, 2009, 2010 şi ştiţi foarte bine lucrul acesta, ca şi condiţiile artificiale pe care le invocaţi, au fost constatate de comisie într-un audit în 2013, vizavi de activitatea din proiectele din 2010-2011, deci lucrurile sunt undeva...

Apreciez că aţi simplificat pe APIA, dar nu pot să... pentru noua programare, pentru noile depuneri, dar nu pot să nu sancţionez faptul că aţi început plăţile atât de târziu.

Şi spuneaţi de zootehnie, plăţi directe. Vreau să vă spun că am fost ieri în comuna Mociu, judeţul Cluj şi îmi spuneau acolo, la Festivalul Ciobanilor, şi îmi spuneau oamenii, domnule, degeaba ne mai dau banii după 25 mai, pentru că toate lucrările de primăvară au fost încheiate. Noi aveam nevoie de bani pentru lucrări. Faptul că ni-i daţi o să ne ducă în situaţia ca banii respectivi să fie cheltuiţi în altă parte, nu ştiu, facem alte investiţii decât cele de care aveam nevoie la momentul respectiv.

Tot în noiembrie am mai vorbit despre irigaţii. Şi v-am spus la momentul respectiv că este o prioritate. Pentru că, ştiţi bine, împreună am mers la comisarul Dacian Cioloş, după aceea la comisarul Hahn, am încercat să găsim acel miliard de euro, înfocaţi, împreună atunci, pentru că trebuia, era o necesitate. Dacă nu avem un miliard de euro şi nu reabilităm infrastructura principală, pierdem banii din PNDR, şi 2007-2013 şi 2013-2020, 3 ani avem la dispoziţie. De aceea am recurs la ultima armă pe care o aveam, şi anume bugetul naţional. N-am vrut să-l grevăm cu astfel de investiţii, dar nu avem altă soluţie.

Faptul că din noiembrie până acum nu s-a făcut nimic şi ne încurcăm în birocraţie, că nu e strategie, e program... adoptaţi ce doriţi dumneavoastră, v-am lăsat acolo liniile pe care le-a solicitat PNL-ul - şi strategia a fost introdusă la cererea PNL-ului, îmi pare rău că s-a uitat acest aspect -, dar v-am lăsat liniile principale, pentru că atunci ei au spus un lucru: domnule, transparentizare.

Da, transparentizarea era foarte clară. Unde aţi reabilitat infrastructura secundară, o faceţi pe aceea principală. Simplu, mai simplu de atât nu se poate.

Spuneţi-i cum vreţi dumneavoastră, dar daţi drumul la investiţii.

Aţi spus în mod mincinos ceva mai devreme că aveţi banii alocaţi către ANIF şi că veţi mai suplimenta dacă e cazul. Aveţi în bugetul Ministerului Agriculturii 145 de milioane de lei; aveaţi nevoie de 145 de milioane de euro, o mică diferenţă. Dar o să ajungeţi la sfârşitul acestui an să veniţi în faţa Parlamentului să spuneţi: v-am spus că n-o să cheltuim banii respectivi şi n-aveam nevoie de mai mult? Da, pentru că n-o să-i cheltuiţi nici pe aceşti 30 de milioane de euro pe care îi aveţi în buget, pentru că nu aţi pregătit procedurile. La fel cum Guvernul, pe ansamblu, nu va cheltui cât s-a angajat - 5,1% din PIB şi 43% din acei 5,1 din fonduri europene, pentru că nici n-au lansat măsurile. Deci nu sunteţi singurul care nu lansează, sunteţi primul care a lansat, dar toate ministerele, din păcate, nu-şi fac datoria pe această...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule ministru...

Domnul Daniel Constantin:

Închei într-un minut, domnule preşedinte...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumim foarte mult.

Domnul Daniel Constantin:

Îmi cer scuze.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da.

Domnul Daniel Constantin:

Eu... sigur că sunt foarte multe pe care ar fi trebuit să le spun, aţi menţionat şi ataşaţii agricoli...

Domnule ministru, v-am predat în anul 2015 şi legislaţia, mai erau doar câţiva paşi de făcut şi constat că nu i-aţi făcut până în momentul de faţă, dar constat că asumaţi aceste lucruri. Duceţi-le la capăt, nu contează cine le-a făcut, important e să avem deschiderea pentru noi pieţe de desfacere.

Aş putea să vă dau un răspuns pe fiecare lucru în parte. Vreau doar să închei cu o concluzie, nu vizavi de dumneavoastră, ci vizavi de ce se întâmplă în Parlament. Am înţeles, PNL-ul este de acord cu susţinerea unei conduceri a ministerului care, din păcate, întârzie să dea şi fonduri europene şi banii către fermieri. Regret că sunteţi într-o astfel de situaţie, dar ţara trebuie să cunoască, PNL-ul susţine Guvernul de tehnocraţi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

UDMR nu participă, minorităţile naţionale nu participă.

Neafiliaţii? Nu.

Ne întoarcem atunci la... Grupul parlamentar al PSD? Nu mai participă.

Domnul deputat Scarlat, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul George Scarlat:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ca un răspuns la moţiunea depusă de către colegii..., în principiu, de către domnul Daniel Constantin, dar au fost forţaţi şi restul colegilor să semneze această moţiune, eu m-am gândit şi i-am spus: "Paradoxul agriculturii româneşti, între promisiune, speranţă şi realitatea de astăzi a fermierilor".

Cu tot respectul, domnule Constantin, mare speranţă şi-au mai pus fermierii în dumneavoastră.

Ne aflăm astăzi în plenul Camerei Deputaţilor să dezbatem o moţiune dedicată campaniei electorale, în loc să dezbatem legi de interes pentru agricultori, cum ar fi Legea comercializării produselor agroalimentare, pe care o aşteaptă toţi fermierii, toţi producătorii şi mare parte din industria alimentară, că ştim cu toţii că industria şi banul au un puternic impact asupra Parlamentului.

O altă lege pe care puteam s-o dezbatem astăzi, Legea vânzării terenurilor agricole, Legea camerelor agricole, aşa am discutat-o şi atunci când am fost în marele USL şi a rămas şi la conducerea fostului ministru al agriculturii dezbaterea acestei legi.

Se pare, domnule fost ministru, că în viziunea dumneavoastră şi a Guvernului din care aţi făcut parte, pentru agricultori a curs numai lapte şi miere, fără însă a ţine cont, în primul rând, de contextul climatic favorabil în care fermierii au realizat producţii bune, fără însă a avea un merit în acest sens. Şi pentru a înţelege afirmaţia mea, încerc să ating cele 4 zone, aşa cum le-aţi denumit dumneavoastră în moţiunea de astăzi.

Mă simt obligat, în acelaşi timp, să vă explic că balanţa comercială a fost echilibrată pe export de materii prime, implicit export de subvenţii şi nu prin produse procesate cu valoare adăugată. Şi am aici documentul Institutului Naţional de Statistică care spune clar că principalele produse agroalimentare exportate în 2014 au fost: grâu, aproximativ 5 milioane de tone, nicidecum făină sau biscuiţi, produse finite; a fost porumb, 3,7 milioane de tone, seminţe şi ulei de floarea-soarelui foarte puţin, seminţe de rapiţă, deci, cu totul materii prime, bineînţeles, pentru care statul plăteşte subvenţii.

Şi eu m-aş referi pe scurt la zona 1: plăţi directe pe suprafaţă. Au fost reglementate, domnule Constantin, în Regulamentul CE 1307 din 2013, perioadă în care aţi avut suficient timp pentru a comanda acele module la care faceţi dumneavoastră referire sau acel soft necesar efectuării plăţilor pe subvenţii, începând din 1 decembrie 2015. Pentru că ştim foarte bine, şi dumneavoastră ne explicaţi aici, de la tribuna Parlamentului, cum că 2015 este un an oarecum de tranziţie, pentru că discutăm de o cerere unică de plată, impusă de Regulament şi trebuie să fim pregătiţi. Şi am înţeles-o cu toţii, nu ştiu de ce astăzi o criticaţi.

De ce până la 1 decembrie nu a fost implementat sistemul informatic? Întrebare la care aşteptăm un răspuns, întrucât acesta este unul cu reală capcană întinsă, îmi pare rău să o spun, fermierilor, şi nu actualului ministru de către un ministru tânăr, care a învăţat foarte repede să aibă un discurs pur politicianist.

Stimaţi colegi,

Zona 2, la care se referă iniţiatorii moţiunii, reprezintă o altă capcană întinsă fermierilor, accesarea fondurilor europene în Programul 2007-2013, în care România, prin echipa managerială a domnului Constantin, a introdus conceptul inovator de condiţii artificiale, pe care doar România, prin funcţionarii săi plătiţi din banii fermierilor, a înţeles să transpună art. 60 - Clauza de eludare - din Regulamentul CE 1306/2013.

Domnilor miniştri,

De ce numai în România un părinte fermier nu are voie să dezmembreze o exploataţie agricolă pentru a da copiilor şansa de a se realiza în viaţă? De ce, domnilor miniştri, doi fraţi nu au voie să implementeze proiecte europene în cadrul aceleiaşi măsuri?

Domnule ministru, domnule Constantin, aţi putea să daţi public răspuns întrebărilor cu privire la ceea ce înseamnă cooperative agricole şi că astăzi, în noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală, o cooperativă agricolă poate primi sprijin de 90%? Nu, citiţi ghidul făcut de către echipa dumneavoastră, prin care pentru o cooperativă agricolă, intensitatea sprijinului ajunge până la 50% şi până la două milioane de euro.

Să vă reamintesc clasificarea fermelor, domnule ministru? Discutăm mereu de ferme competitive pe plan european, în condiţiile în care o fermă, peste 500.000 de standard output, nu poate primi sprijin financiar decât până la 30%. Exemplele ar putea continua.

Aceasta ne arată încă o dată, domnilor miniştri, cât de mult v-aţi luptat la consiliile de miniştri pentru a pune pe picior de egalitate ţăranul român cu fermierul european, fie el polonez, francez, german.

Echipa managerială a fostului domn ministru a fost atât de ocupată cu simplificarea acestor fonduri europene, încât fermierilor li s-a solicitat, pe lângă multe alte documente, un exemplu, adeverinţa prin care să se certifice că nu este nevoie de adeverinţă, de exemplu, la achiziţia unui tractor, pe fosta Măsură 121, este solicitat termenul adeverinţă de la Direcţia de Sănătate Publică.

Domnilor şi domnule ministru Daniel Constantin,

Nu pot coexista într-o singură frază termenul de performanţă în absorbţia de fonduri europene cu dezangajarea în fonduri europene.

Ţin să vă reamintesc că agricultura românească a pierdut peste un miliard de euro din dezangajări, din cauza birocraţiei excesive şi a lipsei de viziune managerială la nivelul instituţiilor din subordinea ministerului.

Aţi pariat, domnule Constantin, pe noul Program Naţional 2014-2020, pe care dumneavoastră şi echipa de experţi l-aţi negociat fără a exista o dezbatere reală cu fermierii?

Dacă da, pentru că n-o să pot să iau cuvântul după, dar dacă răspunsul ar fi afirmativ, vă invit pe dumneavoastră şi echipa, şi chiar şi pe actualul ministru, să depuneţi câte un proiect pe ce măsură doriţi şi să vă controleze fermierii.

Oare, domnule fost ministru, când deplângeţi fermierii, în moţiunea dumneavoastră simplă, de îndatorarea lor la bănci, vă referiţi şi la comisionul de 3,8% aplicat de câtre Fondul de Garantare a Creditului Rural, fond în care Ministerul Agriculturii deţine - atenţie, stimaţi colegi - 0,07%, în care românii, prin ministerul pe care l-aţi condus, au capitalizat cu sute de milioane de euro acest fond care astăzi nu mai aparţine statului român, aparţine Raiffeisen - 33,31%, BCR - 33,31%, BRD - 33,31%? Oare sunt eu slab informat sau acestea nu sunt bănci cu capital românesc?

La zona 3, domnule Achim Irimescu, am o întrebare pentru dumneavoastră: cumva ascundeţi vreun plan de investiţii în infrastructura principală de irigaţii, lăsat de domnul Daniel Constantin?

Cumva v-a contactat în lungul mandat, acesta, de 5-6 luni de zile, domnul Juncker în legătură cu vestitul Plan Juncker de un miliard de euro?

România nu figurează, stimaţi colegi, în lista celor 22 de state care au cel puţin un proiect aprobat din bugetul alocat pe Planul Juncker. Chiar şi săraca Bulgarie are un proiect aprobat din cele 18 depuse; România, din cele 200 depuse, nu are niciunul. Oare sunt tot câştiguri ale guvernării din care aţi făcut parte? Sau abia, domnule Achim Irimescu, sunteţi la poveşti cu domnul Apostol, unicul specialist în irigaţii, să vă explice cum au fost utilizate în mod eficient cele aproximativ 106 milioane de euro, finanţate prin Banca Mondială, în infrastructura principală din Amenajamentul Sadova-Corabia, o ruină astăzi?

Domnule Constantin,

Acum înţelegeţi de ce noi, liberalii, ne-am abţinut la primul vot al Legii irigaţiilor? Şi ţin să menţionez aici că nu a fost respinsă acea lege, nu a întrunit numărul de voturi. Şi am discutat-o din nou în cadrul comisiei din care şi dumneavoastră faceţi parte şi în care ne-aţi spus - eu unul v-am crezut atunci, fiind tânăr, ca dumneavoastră, şi poate puţin mai naiv - că în cele 30 de zile după aprobare, o să veniţi cu siguranţă să ne prezentaţi acel plan de infrastructură principală de irigaţii.

Suntem la 196 de zile de la aprobarea acelei legi şi încă nu au trecut cele 30 de zile, din punctul meu de vedere. Şi aştept şi astăzi planul pe care dumneavoastră să-l faceţi public şi pe care l-aţi predat pe proces-verbal sau nu ştiu care este procedura, la dumneavoastră, în cadrul ministerului, sunteţi doi miniştri mari şi puteaţi să ni-l faceţi şi nouă public - această infrastructură principală de irigaţii şi ceea ce doriţi dumneavoastră să faceţi cu ea.

Domnilor miniştri,

Beneficiarii fostei Măsuri 1.2.5, că discutăm de irigaţii, cei care au absorbit cel puţin fonduri europene pe infrastructura secundară de irigaţii sunt pasibili de a li se solicita sumele înapoi, întrucât nu reuşesc să irige din cauza lipsei de strategie de investiţii în infrastructura principală de irigaţii şi de profesionalism al celor ce conduc astăzi ANIF şi...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos să finalizaţi.

Domnul George Scarlat:

Într-un minut, domnule preşedinte.

Le puteţi răspunde fermierilor care este patrimoniul ANIF şi SNIF, astăzi, atât domnul Constantin, cât şi domnul Achim Irimescu? Care este infrastructura principală de irigaţii inventariată şi cadastrată?

Pentru a nu fi un discurs electoral sau demagogic, cu privire la cele 800 de hectare, domnule ministru, fost ministru, posibil irigate, ţin să vă aduc aminte că în raportul pe care dumneavoastră l-aţi semnat în 2013 au fost 151.000 de hectare la prima udare şi în 2014 doar 122.000 de hectare.

Stimaţi colegi, iniţiatori ai moţiunii,

Nu confundaţi campania electorală cu campania agricolă ce bate la uşă, întrucât cei care plătesc taxe şi impozite şi cei care se încăpăţânează să reziste în ceea ce mai înseamnă astăzi agricultură în plan naţional concurenţei neloiale a unei pieţe aşa-zis libere, acaparate de companiile multinaţionale, când sunt preconizate preţuri dezastruoase la o nouă recoltă, au nevoie de stabilitate la nivelul Ministerului Agriculturii.

Şi mă opresc aici, chiar dacă aş fi avut să-i mai dau vreo două răspunsuri domnului Constantin.

Vă aştept cu plăcere, poate la Comisia pentru agricultură, unde să dezbatem legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dreptul la replică, domnul deputat Daniel Constantin.

Excelenţă, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel Constantin:

Domnule deputat,

Vă mulţumesc foarte mult pentru interpelarea pe care mi-aţi făcut-o. Eu vă promit să vă dau răspunsuri concrete la interpelările pe care le faceţi.

Şi o să încep în felul următor: n-am ştiut că PNL-ul şi-a pus o speranţă în mine, dar mă bucur foarte tare de lucrul acesta şi vreau doar pe scurt să vă spun care au fost rezultatele. Le catalogaţi dumneavoastră sau fermierii.

În trei ani şi jumătate în care am fost ministru al agriculturii, s-au atras fonduri europene, plăţi directe şi fonduri de dezvoltare rurală cu ajutorul colegilor, să ştiţi. Şi managementul cred că a lucrat extraordinar atunci, e o dovadă şi faptul că fostul director general de la AFIR, pe care l-a demis domnul Irimescu, s-a întors pe funcţie, la solicitarea domnului Irimescu, atât de rău a fost şi de atât de, cum să spun, prost a guvernat în acea perioadă.

8 miliarde de euro, domnule deputat, au fost atraşi în trei ani şi jumătate, dintr-un total de 14 miliarde de euro care au fost atraşi pe agricultură, 2007-2013.

Vreau să vă spun că aderarea la Uniunea Europeană, nu ştiu pentru celelalte sectoare, dar pentru agricultură a însemnat enorm şi nu cred că ne dezvoltam, nu cred că ajungeam, chiar şi pe produse de bază, să avem balanţă comercială pozitivă 2 ani de zile. Eu cred că investiţiile care s-au făcut de către fermieri stau la baza acelor performanţe şi nu neapărat numai vremea bună.

Vă reamintesc că din 4 ani de zile - 2012-2015 - doi ani au fost secetoşi, deci n-am avut un noroc, aşa cum spuneţi dumneavoastră, doar 2012 şi 2013 - ştiţi că am dat şi despăgubiri - au fost ani în care lucrurile au mers foarte bine.

De ce nu s-au semnat modulele de la 1 decembrie? Şi spuneaţi dumneavoastră, domnule, vreau să vă citesc nişte regulamente; două sunt din 2013 - Regulamentul 1306, 1307, unul este din 17 iulie 2014, deci Politica Agricolă Comună, chiar dacă a fost adoptată, implementarea a durat şi regulamentele nu au fost atât de uşoare. A mai fost unul, în mai 2015, care a dat posibilitatea tuturor statelor să primească până mai târziu cereri. Şi a mai fost un regulament european - vă aduc la cunoştinţă, chiar dacă puteam s-o fac şi în comisie, aşa cum aţi spus dumneavoastră - în 30 septembrie 2015.

Ca atare, în momentul în care dai comanda, în momentul în care s-a venit cu actuala conducere, aveaţi toate regulamentele aprobate, trebuia doar să se dea comanda. De la 1 decembrie dezvoltatorul n-a mai lucrat pe plata în avans, pentru că nu îi mai permitea regulamentul. Trebuia doar să dea comanda şi în două luni de zile, legislaţia era oricum finalizată, se puteau face lucruri foarte bune.

Legat de Planul Juncker şi închid acum sau de condiţiile artificiale, în primul rând, foarte pe scurt, vreau să vă spun un lucru: condiţiile artificiale, aşa cum aţi spus, au fost constatate de către Comisie în 2013, penalităţile pe care România le-a avut n-au fost foarte mari, pentru că managementul de atunci le-a negociat, zic eu, foarte bine, dar pentru a preveni condiţiile artificiale - îmi pare rău că n-aţi înţeles, deşi sunteţi deputat - ghidul respectiv s-a făcut tocmai din dorinţa de a preveni eventuale condiţii artificiale, cum sunt ele definite şi cum sunt lăsate, în momentul de faţă, la interpretarea auditorilor Comisiei Europene, acesta e motivul pentru care s-a dorit a se face un ghid.

Prin presiunea dumneavoastră, a PNL-ului, ghidul respectiv a fost eliminat şi există riscul ca peste ani să avem din nou condiţii artificiale, pentru că lucrurile nu sunt clar reglementate, iar fermierii nu ştiu cum va interpreta un auditor care va veni peste ani.

Legat de Planul Juncker, acolo să ştiţi că am avut speranţa. Dacă aveam aprobarea, nu mai veneam cu legea în Parlament. Şi eu v-am mulţumit atunci pentru faptul că aţi votat legea respectivă. Acum constat, din ceea ce spuneţi dumneavoastră, că a fost doar o demagogie, să nu vă puneţi rău cu fermierii, că de fapt nu v-aţi dorit niciodată irigaţii.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnule ministru, aveţi cuvântul pentru intervenţia finală. Mai aveţi 40 de minute.

Domnul Achim Irimescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, vreau să mulţumesc domnului deputat Munteanu.

Efectuarea plăţilor. Sigur că dacă ne uităm la cifre, din 1,6 miliarde care au fost alocate pe plăţi directe în 2015, actualmente am ajuns aproape la 900 de milioane efectuate. 255 de milioane plăţi efectuate ca avans în ultimele zile ale lunii noiembrie, deşi trebuia să înceapă, sigur, la 16 octombrie, nu comentez; apoi, 370 de milioane din plata de bază, începând din 8 aprilie şi de pe 12 mai până astăzi, emise ordine de plată de 211 milioane pentru 509.000 beneficiari pe plata de înverzire care, spuneam, e de 530 de milioane de euro.

Deci având în vedere că procedurile acum se desfăşoară foarte rapid, pentru că s-a mai trecut prin verificarea administrativă, prin modulul de plată, avem speranţa că până săptămâna viitoare se vor finaliza plăţile pe partea de înverzire şi pe Măsura 1.3 - Agro-mediu. În plus, sigur, trebuie precizat că suntem în termen în ceea ce priveşte plăţile pe zona animală.

E adevărat, aveţi dreptate cu preţurile la grâu şi orz, din păcate aceasta este piaţa internaţională, piaţa europeană, nu pot decât să vă mulţumesc că recunoaşteţi un lucru, că timpul este scurt, au trecut doar şase luni de când sunt la conducerea ministerului şi, aşa cum spuneam, am avut în plan, între priorităţile mele, simplificarea - şi am făcut-o - aşa cum aţi văzut, cum spunea şi domnul deputat, domnul preşedinte al Comisiei pentru agricultură, domnul Săpunaru, am simplificat enorm procedurile, ceea ne dă speranţa să accelerăm absorbţia.

În altă ordine de idei, mi-am propus şi săptămâna trecută am transmis deja proiectul de ordin pentru fondul mutual pe care vi l-am promis, am două variante pe care chiar vă rog să le discutăm împreună cu fermierii.

Fondul de creditare, cu care suntem în grafic şi în octombrie va fi funcţional, 92 de milioane de euro bani europeni, cu Fondul European de Investiţii. Deci suntem în grafic şi cu fondul de creditare. Iar ataşaţii agricolii, sigur - îmi pare rău că domnul Daniel Constantin uită că eu am fost cel cu ataşaţii agricoli, care am iniţiat proiectul -, din păcate s-a blocat ani de zile şi acum am luat printr-o ordonanţă de urgenţă de la zero lucrurile şi sper ca în ce cel mai scurt timp să funcţioneze.

Aşa că, eu ce vreau să spun, domnule Munteanu, că nu sunt proiecte rămase la stadiul de intenţie. După cum vedeţi, inclusiv în legătură cu restructurarea cercetării, am proiectul de lege pregătit şi o să vi-l transmit, chiar astăzi pot să vi-l dau şi dumneavoastră, şi colegilor. Deci practic tot ce m-am angajat am realizat la acest moment.

De acord că moţiunea este o atenţionare şi trebuie să spunem că fermierii sunt mulţumiţi în legătură cu activitatea mea, au avut declaraţii publice în acest sens.

De acord cu dumneavoastră, să fiu atent la solicitările dumneavoastră şi cred că n-a fost un fermier sau parlamentar român să mă apeleze şi să nu răspund vreodată la solicitare.

Determinarea schimbului atitudinii în MADR, mai ales în cele două agenţii de plăţi, aşa cum cele două comisii reunite la numirea mea ca ministru mi-au ridicat această problemă, facem eforturi foarte mari să schimbăm şi cred că au mai apărut destule semne de modificare în atitudinea agenţiilor de plăţi care trebuie să înţeleagă faptul că ele există pentru că există fermierii, că dacă subvenţiile europene n-ar exista, sigur că cele două agenţii nu şi-ar găsi rostul.

Pentru domnul deputat Nini Săpunaru.

La Măsura 3.1.2, pe partea de condiţii artificiale, sigur, penalizările au fost foarte mari, practic 200 de milioane de euro s-au pierdut acolo. E adevărat că în discuţiile pe care le-am avut cu Comisia Europeană s-a recunoscut faptul că România a creat, a introdus noţiunea de "condiţii artificiale" şi le-a exagerat şi trebuie să ne asumăm şi este neapărat nevoie să simplificăm lucrurile şi să nu-i mai penalizăm pe cei care ajung în situaţii efectiv şocante. Doi fraţi, unul care face proiect de producţie primară şi al doilea procesare, intră în categoria "condiţii artificiale".

E adevărat că, sigur am moştenit conducerea ministerului, directori generali, secretari de stat, eu am încercat să lucrez cu echipa respectivă cât mai mult, pentru că timpul este scurt şi nu s-au putut opera foarte multe schimbări.

Iarăşi revenim la ceea ce spunea domnul ministru Constantin... Nu, din păcate, modulul nu se putea realiza în două luni. Toţi specialiştii spun că e nevoie măcar de un an, dar în cel mai rău caz şase luni. Deci, cu toată bunăvoinţa, nu se putea face. Că ar proveni corecţiile financiare de 800 de milioane pe cele două agenţii din anii 2008 şi 2010, nu este adevărat. Recent mi-a venit o comunicare, acum o săptămână, pentru descărcarea de conturi pe cele două agenţii, 18 milioane la APIA şi 58 de milioane de euro la AFIR. Deci, din păcate, sunt penalizări şi corecţii financiare care curg în continuare, de aceea s-a ajuns la această sumă mare. Sigur, sunt lucruri pe care trebuie să le corectăm cu cele două agenţii. Cu irigaţiile nu mai insist. E adevărat că strategia nu a fost corespunzătoare şi nu aveam pe ce să alocăm banii. Când în Legea nr. 17 se spune că trebuie să ai o strategie, iar strategia nu avea evaluare de mediu, nu respecta cerinţele, sigur că nu puteam să utilizăm acei bani. Cu toţii de dorim să folosim banii.

Pentru domnul Scarlat. Deci... condiţiile artificiale... am precizat.

Cooperativele agricole. Vreau să menţionez că în ordonanţa pe care am adoptat-o miercurea trecută sunt trei lucruri foarte importante. Este vorba de ataşaţii agricoli care pot să reprezinte România, să ajute foarte mult în identificarea a noi pieţe. Vreau să vă spun că am reuşit în vizita mea în Iordania să deschidem piaţa şi deja au plecat o jumătate de milion de ovine pe piaţa Iordaniei. Am discutat cu ministrul turc şi a fost de acord să negociem, să deschidem piaţa Turciei şi tranzitul prin Turcia a animalelor vii, care este încă blocat.

Mă rog, am invitat ministrul saudit la discuţii, vrem să deschidem cât mai multe pieţe pentru producătorii noştri. Ataşaţii agricoli, în mod sigur, ne vor deschide noi căi.

În ordonanţa de miercurea trecută era o prevedere foarte importantă, cea referitoare la cooperativele şi asociaţiile de producători care pot să acceseze fondurile de aici înainte, pentru că Ordonanţa nr. 3 adoptată anul trecut prevedea o exceptare doar pentru un an, în care cooperativele şi asociaţiile aveau posibilitatea să acceseze fondurile pentru păşuni, şi aceasta - zic eu - este o realizare deosebită.

Şi nu în ultimul rând, în ordonanţa adoptată miercurea trecută, am mai introdus un punct foarte important: posibilitatea accesării plăţilor pe suprafaţă de către staţiuni, institute de cercetări, staţiuni didactice şi aşa mai departe care reprezintă o gură de aer, să-i spunem aşa, pentru sectorul cercetării.

Referitor la ce spunea domnul ministru Constantin, îmi pare rău să vă contrazic, nu s-au absorbit 8 miliarde, ci doar 7 miliarde pe perioada 2007 - 2013, deci de acolo este pierderea de 1 miliard, adică rata absorbţiei, sigur, a fost cea mai bună din România, dar a fost 88,6%. Nu putem să ne comparăm cu Polonia, care a avut absorbţie 100%.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dragi colegi, vă mulţumesc foarte mult.

Şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor se încheie aici. Urmează, după cum ştiţi, la ora 18,00, sesiunea de întrebări şi interpelări. Excelenţa Sa, domnul vicepreşedinte Iordache, de faţă, va fi liderul acestei şedinţe.

Vă urez o seară frumoasă!

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Începem partea a doua a şedinţei noastre, consacrată răspunsurilor la interpelările orale.

Prima dintre ele este adresată de domnul deputat Vasile Horga, deputat PNL. Are o interpelare adresată Ministerului Finanţelor Publice.

Domnule Ion Ghizdeanu, vă rog.

Vizează abuzurile ANAF.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea este adresată doamnei ministru, dar se referă la activitatea ANAF-ului. Ca urmare, Ministerul Finanţelor Publice a solicitat de la ANAF un răspuns detaliat. N-aş dori, dacă îmi permiteţi şi nu se va supăra domnul deputat, ea a fost transmisă, sunt patru pagini, am şi transmis-o. Aş vrea doar să spun, în esenţă, câteva elemente despre motivarea constituirii unui formular, pentru că până la urmă aici a fost discuţia, asupra complexităţii sau a unor lucruri inadecvate în Formularul 088, fiind o declaraţie pe propria răspundere, legată de plătitorii de TVA. Şi aici erau diferite comentarii.

Din punctul de vedere al Ministerului Finanţelor şi în special al ANAF-ului datele solicitate prin intermediul formularului cu privire la administratorii asociaţiei au ca scop identificarea comportamentului fiscal al acestora. Se ştie că sunt foarte, foarte multe cazuri în care fie persoanele fizice, fie societăţile îşi schimbă sediul, dând adrese semifalse, fie persoanele fizice sau acţionarii sunt schimbaţi, tocmai în scopul de a eluda sau a face evaziune în domeniul TVA-ului. Au fost multe cazuri în care s-au înfiinţat şi înregistrat în scopuri de TVA societăţi noi, cu acelaşi obiect de activitate, practic cu aceiaşi administratori, în timp ce societăţile care înregistrează datorii sunt lichidate fără posibilitatea recuperării sumelor datorate bugetului general consolidat.

Sunt şi alte detalii despre unele din elementele incluse în Formularul 088. Se subliniază preocuparea ANAF-ului de perfecţionare a activităţii, astfel încât să creeze premisele unui mediu economic competitiv, asigurând prevenirea fraudei în domeniul TVA-ului şi stimularea unui comportament fiscal care vizează creşterea gradului de conformare voluntară.

Având în vedere cele menţionate, evident că şi ANAF-ul, şi Ministerul Finanţelor Publice, ca şi pe parcursul discuţiilor în comisia de specialitate, unde avem discuţii cu domnul deputat, referitor la iniţiativele legislative, îşi manifestă disponibilitatea unui dialog pentru perfecţionarea şi a activităţii, şi a formularisticii, dar şi cu menţinerea scopului şi cu demersul pentru a elimina cât se poate lanţurile de fraudare a TVA-ului.

Vă mulţumesc şi în măsura în care sunt şi alte întrebări, le preluăm.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Vasile Horga.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Horga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru răspunsul care a venit de la Ministerul Finanţelor.

Vreau să spun doar câteva cuvinte în legătură cu acest formular.

Formularul 088 nu a fost contestat de nimeni ca nefiind benefic pentru mediul economic românesc. Ceea ce contestăm şi am contestat şi în comisie, contestă şi majoritatea oamenilor de afaceri, este modul în care se aplică acest formular, fără niciun discernământ. Astfel încât, foarte multe societăţi comerciale sunt puse pe drumuri inutil, pentru că ele sunt bune plătitoare de taxă pe valoarea adăugată, plătesc taxă pe valoare adăugată de zeci de ani, fără să aibă vreo problemă, şi iată, de când s-a instituit acest formular, sunt probleme la zeci, sute de firme care au fost scoase din categoria plătitorilor de TVA. Şi atunci, pe bună dreptate, eu am întrebat Ministerul Finanţelor dacă dânşii nu au nevoie de cât mai mulţi plătitori de taxă pe valoarea adăugată, atunci să desfiinţăm efectiv această taxă pentru că, probabil, nu este necesară finanţării activităţii administrative din ţara noastră şi scutim şi mediul de afaceri de o muncă în plus. Dar nu aceasta este problema. Problema este că trebuie să se găsească acele soluţii şi acele soluţii întârzie de luni de zile, de cel puţin şase luni de zile, de când contestă mediul de afaceri modul cum se aplică acest Formular 088 în practică, este unul care nu face altceva decât să îngreuneze o activitate care până mai înainte de apariţia acestui formular se desfăşura în condiţii bune.

De aceea, eu solicit, domnule secretar de stat, de la acest microfon, să-i spună doamnei ministru că mediul de afaceri aşteaptă rapid rezolvarea acestei probleme, s-a promis de luni de zile că problema este rezolvată, dar nici până azi nu s-a făcut niciun pas concret pentru ca acele anomalii în care sute de firme au fost scoase de la plata TVA-ului, această problemă să fie rezolvată.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Următoarea interpelare este adresată Ministerului Educaţiei Naţionale. Este prezent domnul secretar Emil Albotă.

Vă rog, domnule ministru. Este vorba de situaţia elevilor din clasa a VIII-a. Doamna deputat Lucia Varga v-a adresat această interpelare.

Vă rog.

Domnul Emil Florin Albotă (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

Urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, înaintate Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, vă comunicăm următoarele.

Potrivit datelor analitice furnizate de sistemul informatic integrat al învăţământului din România, corelat cu caietul statistic al Institutului Naţional de Statistică, numărul absolvenţilor de clasa a VIII-a în anul şcolar 2014 - 2015, cu situaţia şcolară "promovat" a fost de 184.386 de elevi.

În anul şcolar 2015 - 2016 numărul total de elevi înscrişi la liceu şi şcoli profesionale, elevi promoţie curentă, cu vârsta între 14 şi 16 ani, este de 178.568. Dintre aceştia, 147.522 de elevi sunt înmatriculaţi în clasa a IX-a la liceu, iar 29.046 de elevi sunt înmatriculaţi în anul I, învăţământ profesional.

Procentul pentru rata de promovare la evaluarea naţională 2015 a fost de 95,42%, calculat ca procent între numărul de elevi înscrişi în clasa a VIII-a, an şcolar 2014 - 2015, adică 193.222 de elevi, şi numărul elevilor promovaţi, adică 184.386 de elevi.

Distribuţia diferenţei între înscrişi şi promovaţi, adică 8.836 de elevi, este următoarea: 6.906 elevi sunt repetenţi; 181 elevi transferaţi în străinătate; 180 de elevi exmatriculaţi; 1.569 de elevi cu situaţia şcolară neîncheiată, posibil abandon şcolar.

La evaluarea naţională 2015 s-au prezentat doar 158.576 de candidaţi, dar admiterea în liceele profesionale nu este condiţionată de susţinerea acestui examen.

Mulţumindu-vă pentru colaborare, vă asigur, stimată doamnă deputat, de toată consideraţia mea.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

O rog pe doamna Lucia Varga să intervină.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul complet pe care mi l-aţi oferit.

Îngrijorător este faptul că peste 1.500 de copii care ar fi trebuit să termine clasa a VIII-a sunt cu posibil abandon şcolar. Situaţia cred că este cam aceeaşi la fiecare clasă, a V-a, a VI-a, a VII-a. De aceea, voi relua întrebarea pentru a vă cere date începând cu clasa a V-a, până după terminarea liceului, ce se întâmplă cu persoanele cu abandon şcolar. Cifrele, din păcate, nu sunt publice, pentru că am făcut o interpelare şi ministrului muncii şi, iată, acum am doar câteva date de la dumneavoastră. Abandonul şcolar este o problemă în România, iar preocuparea, în primul rând a Ministerului Educaţiei, trebuie să fie aceea de a găsi o soluţie pentru a reduce abandonul şcolar.

Să avem peste 1.500 de copii care ar fi trebuit să termine clasa a VIII-a şi care ar fi trebuit să aibă o şansă pentru un viitor, să-i avem acum în situaţia de abandon şcolar este un lucru absolut îngrijorător Şi, de aceea, cred, domnule secretar de stat, că trebuie să fie o preocupare a politicii dumneavoastră.

Mulţumesc.

Aşa cum v-am spus, revin cu interpelarea pentru a vă solicita, la fel, date complete şi pentru ceilalţi ani de învăţământ.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Următoarea interpelare vine din partea doamnei deputat Natalia Intotero. Este adresată Ministerului Transporturilor. Este prezent domnul secretar de stat Ion Aurel Stanciu.

Vă rog, domnule secretar de stat. Este vorba de transferul de proprietate asupra terenului pe care sunt construite blocurile de locuinţe în zona Simeria - Triaj - Tâmpa, judeţul Hunedoara.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Ion Aurel Stanciu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

Terenul pe care sunt amplasate cele patru blocuri figurează în evidenţele companiei ca zonă cadastrală.

Societatea Regională de Căi Ferate Timişoara a solicitat Primăriei comunei Băcia eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte că terenul respectiv este al statului român, proprietatea Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA, cu drept de folosinţă îndelungată şi netulburată.

CFR SA, prin Sucursala Regională Căi Ferate Timişoara şi SC Cornel & Cornel Topoexim SRL, a încheiat contractul pentru lucrări topografice, în vederea intabulării în cărţile funciare locale a terenurilor feroviare private ale companiilor sau ale filialelor CFR, precum şi a terenurilor aferente construcţiilor private situate pe domeniul public sau privat feroviar, aflate pe raza unităţilor teritorial-administrative, intabularea în cărţile funciare locale şi obţinerea numerelor noi cadastrale.

Având în vedere oportunitatea apărută în urma implicării Primăriei comunei Băcia, s-a solicitat firmei executante să demareze operaţiunile legale de măsurări topo-cadastrale specifice, prelucrarea acestora, stabilirea suprafeţelor echivalente şi depunerea la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, OCPI, a documentaţiilor de cadastru şi pe cât posibil într-un regim prioritar. De asemenea, să demareze lucrările necesare pentru înscrierea în Cartea funciară a imobilului CFR din staţia Simeria Triaj, sat Tâmpa, judeţul Hunedoara.

Societatea respectivă a transmis că în cel mai scurt timp va efectua măsurătorile necesare întocmirii şi depunerii la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a documentaţiilor topo-cadastrale, pentru înscrierea imobilelor în Cartea funciară locală.

În data de 24 martie, la întâlnirea dintre reprezentanţii Diviziei Patrimoniu şi ai locatarilor imobilelor în discuţie au fost comunicate autorităţilor locale demersurile făcute în vederea intabulării.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit pe doamna Natalia Intotero, deputat de Hunedoara.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule secretar de stat, vreau să vă mulţumesc pentru răspuns.

Vreau să vă spun că, în urma discuţiilor din data de 23 martie, într-o sâmbătă, respectiv 24 aprilie, reprezentanţii firmei numite în interpelare SC Cornel & Cornel Topoexim SA s-au deplasat în comuna Băcia, unde au început măsurătorile. Din păcate, au efectuat măsurători doar la o treime din suprafaţă, urmând să se întoarcă în această comună, să continue măsurătorile. Nu s-au mai întors. În urma unor convorbiri purtate între reprezentanţii administraţiei Primăriei comunei Băcia cu domnul inginer Lucpşan, şef Divizie patrimoniu din Timişoara, s-a spus că s-au predat la sediul acestei instituţii măsurătorile parţiale şi că se vor analiza aceste măsurători, urmând a se stabili paşii următori.

Rugămintea cetăţenilor şi a reprezentanţilor primăriei este de a se demara în continuare aceste lucrări şi de a se soluţiona acestea, având în vedere că sunt mai bine de doi ani de când tot întrebăm, interpelăm şi lucrurile se tărăgănează, iar locuitorii, proprietarii acelor locuinţe au nevoie de reabilitare.

În speranţa că veţi urmări îndeaproape demersurile acestea, vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

În continuare, tot Ministerului Transporturilor îi este adresată o interpelare din partea domnului deputat Anton Doboş, vizavi de urgentarea lucrărilor la centura ocolitoare a municipiului Iaşi.

Tot domnul secretar de stat Ion Aurel Stanciu. Vă rog să răspundeţi.

Domnul Ion Aurel Stanciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

La construcţia proiectului de buget pe anul 2016 au fost utilizate creditele de evaluare şi selecţie a obiectivelor de investiţii publice, conform normelor metodologice aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 980/2005.

În urma aplicării acestor criterii, proiectele de investiţii au fost introduse în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut, în limitele de cheltuieli comunicate de Ministerul Finanţelor Publice pentru perioada 2016 - 2019.

S-au avut în vedere următoarele elemente: costurile prevăzute şi beneficiile investiţiei propuse, stadiul de execuţie al proiectului, fondurile cheltuite până la data analizei.

Având în vedere că lucrările de la Obiectivele 2, 3 şi 4 ale Obiectivului de investiţii "Centura ocolitoare a municipiului Iaşi" nu au început încă, punctajul obţinut nu a permis alocarea de fonduri în 2016, în limitele comunicate, ci doar începând cu anul 2017.

Ca urmare, nu au fost prevăzute alocaţii bugetare prin Legea nr. 339/2015 a bugetului de stat pe 2016 pentru Obiectivul de investiţii "Centura ocolitoare a municipiului Iaşi".

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România va avea în vedere solicitarea dumneavoastră la întocmirea propunerii pentru rectificarea bugetară din acest an, în limita fondurilor ce vor fi aprobate pentru activitatea de investiţii cu finanţare de la bugetul de stat.

De asemenea, aşa cum am menţionat anterior, se va avea în vedere includerea obiectivului de investiţii în bugetul de stat pe anul 2017.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Anton Doboş pentru a-i asculta punctul de vedere.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Anton Doboş:

Vă mulţumesc.

Apreciez răspunsul într-o foarte mică măsură. Este un răspuns formal la toate întrebările şi interpelările privind aceleaşi răspunsuri, parcă sunt trase la indigo.

Poate că nu ştiţi şi aş vrea să vă reamintesc că Iaşiul, pe lângă alte două mari oraşe, Bucureşti, Braşov, se află într-o situaţie foarte groaznică vizavi de infringementul instituit României, poluarea cu particule fine de praf. Această centură ocolitoare ne-ar ajuta să scoatem traficul din municipiul Iaşi.

Şi tot la insistenţele mele şi ale altor colegi, am reuşit să mutăm vama din Iaşi, care asigura şi ea un transport greu, circa 70 de tiruri pe zi.

Un mic pas s-a făcut, dar şoseaua de centură este vitală pentru Iaşi, iar Iaşiul... nu mai spun că nu a primit bani prin buget pentru proiecte mari. Având în vedere situaţia foarte delicată şi grea şi faptul că România plăteşte nişte penalizări legate de infringement, se impune cu tărie să prindem, poate la rectificare - zic poate, că ştiu că este doar o promisiune şi aceasta -, să se aloce nişte bani pentru centura ocolitoare a municipiului Iaşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Următoarea interpelare vine din partea doamnei deputat Ana Birchall, deputat de Vaslui, şi este adresată Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.

Este prezent domnul vicepreşedinte al ANPC, Răzvan Adrian Florescu.

Vă rog, domnule vicepreşedinte, vă rog să răspundeţi.

Domnul Răzvan Adrian Florescu (vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin proiectul de act normativ pentru transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 17 privind contractele de credite oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale, se doreşte realizarea atât a transpunerii Directivei 17 în legislaţia naţională, cât şi ajustarea problemelor de pe piaţă, ţinând cont de specificul naţional şi de faptul că directiva este una de minimă armonizare.

Precizăm faptul că proiectul de lege a fost publicat pentru consultarea publică în cadrul procesului de transparență decizională în data de 17 februarie 2015, însă a fost un proces îndelungat pentru acordarea avizelor de către ministerele responsabile şi au fost depuse numeroase puncte de vedere.

Pentru a se respecta termenul de transpunere, s-au depus diligenţele necesare în vederea promovării proiectului, ca ordonanţă de Guvern pe durata vacanţei parlamentare de iarnă, însă acest lucru nu a fost posibil în acel moment.

În aceste condiţii, proiectul de act normativ a fost transformat din nou în proiect de lege şi a fost reluat procesul de avizare.

Având în vedere depăşirea termenului pentru transpunerea Directivei 17 în legislaţia naţională, proiectul este în prezent promovat sub formă de ordonanţă de urgenţă. Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri depune toate diligenţele în vederea obţinerii tuturor avizelor necesare şi adoptării actului normativ într-un termen cât se poate de scurt.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit pe doamna deputat Ana Birchall, să vedem dacă este mulţumită de răspuns. Acum e acum.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Păi, nu am cum să fiu mulţumită.

În primul rând, eu am adresat această interpelare Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. Răspunsul a fost semnat de un secretar de stat, deşi eu cred că, pentru transparenţă şi respect faţă de instituţia Parlamentului, putea fi semnată o interpelare de către ministru, şi mi-a fost citit, răspunsul mi-a fost citit de către un vicepreşedinte. Dar trecem peste aceste aspecte administrative.

Să mergem acum pe fond.

Domnule vicepreşedinte, răspunsul oferit de Ministerul Economiei şi citit de dumneavoastră denotă foarte mult neprofesionalism în abordarea unor probleme care vizează interesul României şi al cetăţenilor săi.

Este inacceptabil ca un proiect legislativ atât de aşteptat de mii de români sufocaţi de datorii să nu fie funcţional, din cauza indeciziei şi a diletantismului de la nivelul Guvernului asupra formei de elaborare a documentului, proiect legislativ sau ordonanţă de urgenţă.

Este de neînţeles de ce, până în acest moment, România nu a transpus prevederile acestei directive europene, care oferă un cadru echilibrat şi echitabil de conversie a creditelor din monedă străină în monedă naţională, în condiţiile în care majoritatea statelor europene au salutat intrarea în vigoare a Directivei 17, începând cu data de 21 martie 2016. Fiecare zi în care asistăm la această bâlbâială administrativă şi instituţională are repercusiuni asupra fiecărui cetăţean român care poate fi afectat de o posibilă procedură de infringement, ce poate fi declanşată la adresa României.

Mai mult decât atât, toţi românii care vor să-şi convertească creditele în moneda în care sunt plătiţi nu pot beneficia de acest instrument european, din cauza tergiversării inutile a unui proces asupra căruia, inclusiv eu, personal, domnule vicepreşedinte, am atras atenţia încă din februarie 2014, iar instituţia din care faceţi parte ştie acest lucru şi sunt convinsă că ştiţi acest lucru, cu atât mai mult cu cât sunt înregistrate nenumărate poziţii publice şi în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, unde am discutat de fiecare dată, dar şi întrebări adresate inclusiv ANPC-ului.

În încheiere, vreau să transmit domnului vicepremier că eu mă aştept la un calendar exact al paşilor care mai sunt necesari pentru ca Directiva 17 să fie transpusă cât mai curând în legislaţia românească, astfel încât românii să poată avea la dispoziţie aceleaşi drepturi pe care le au şi cetăţenii europeni.

Tocmai de aceea, vă rog să reveniţi cu răspuns profesionist, în care să spuneţi exact paşii concreţi şi data concretă la care această directivă va putea fi transpusă şi în legislaţia românească.

Trebuie să vă readuc aminte, domnule vicepreşedinte, că transpunerea Directivei 17 în legislaţie, în cel mai scurt timp, este un imperativ pe care instituţiile abilitate trebuie să şi-l asume.

Alături de Legea conversiei, pe care sper că o susţineţi şi care conţine un amendament special pentru creditele în franci elveţieni, lege pe care am iniţiat-o şi pentru care vă asigur că mă voi lupta în continuare să fie adoptată, şi această directivă vine în sprijinul românilor cu credite în diverse monede, pe care doresc să le convertească în lei, beneficiind astfel de un instrument legal pe care-l au toţi cetăţenii europeni.

Dacă-mi permiteţi o notă personală, cred că moda ordonanţelor de urgenţă ar trebui să treacă. Am văzut că a fost o modă a unei ordonanţe de urgenţă, date înaintea Crăciunului, prin care aţi amânat intrarea în vigoare a Legii insolvenţei persoanelor fizice. Văd că acum pregătiţi o altă ordonanţă de urgenţă, pentru că nu aţi fost capabili să veniţi la timp cu un proiect de lege, pentru ca această directivă să fie transpusă în legislaţia românească. Eu cred că nu este o practică sănătoasă a democraţiei şi nu este o practică care arată respect faţă de instituţia Parlamentului. Şi-mi aduc aminte că la învestire v-aţi asumat respect faţă de instituţia Parlamentului României.

Închei, prin a vă transmite că motivările şi aşa-zisele justificări pentru care transpunerea directivei este tergiversată, sunt neprofesioniste şi inacceptabile.

Consider că este o dovadă de amatorism şi de lipsă de onestitate invocarea unui aşa-zis proces legislativ greoi în transpunerea directivei, în condiţiile în care, aşa cum v-am spus, am atras atenţia încă din februarie 2014 asupra importanţei aplicării cu celeritate a prevederilor din Directiva 17.

Vă rog să reveniţi cu un răspuns profesionist.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Următoarea interpelare vine din partea domnului deputat Vasile Horga, Grupul PNL. Este adresată Ministerului Sănătăţii. Este prezent domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Vă rog, domnule ministru. Sistemul sanitar, vă rog.

Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu (subsecretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat, referitor la interpelarea dumneavoastră privind speranţa într-un sistem sanitar sigur şi eficient, sunt în măsură să vă comunic următoarele:

Strategia naţională de sănătate 2014-2020 şi Planul de acţiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea acestei strategii au fost aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1028 din 2014.

Valorile esenţiale care au stat la baza elaborării strategiei se referă la plasarea pacientului, a cetăţeanului, în general, dacă doriţi, în centrul sistemului de sănătate, ancorarea politicilor publice din sistem, din sectorul de sănătate, în evidenţe cu asigurarea valorii adăugate pentru banii investiţi, accentul crescut pe calitate la nivelul structurilor, proceselor şi rezultatelor serviciilor de sănătate, dar şi în privinţa managementului şi a informaţiilor din sănătate folosite pentru fundamentarea şi luarea deciziei.

Strategia are trei piloni pe care se bazează. Primul este referitor la sănătatea publică; cel de-al doilea vizează serviciile de sănătate şi ultimul este cel referitor la măsurile transversale, iar prin acest ultim pilon se are în vedere dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel naţional, regional şi local, în vederea reducerii inechităţii în accesul la serviciile de sănătate.

Pot, de asemenea, să vă comunic faptul că strategia conţine şi un plan de implementare care a fost discutat şi agreat cu partenerii noştri internaţionali, Comisia Europeană, Banca Mondială, şi care conţine o serie de investiţii, cu menţionarea responsabilităţilor, a termenelor de execuţie, a surselor de finanţare integrate, fie acestea din fonduri structurale, din fonduri bilaterale, norvegiene, elveţiene sau fonduri bugetare.

Având în vedere toate aceste aspecte, doresc să vă informez că fondurile europene reprezintă o prioritate pentru Ministerul Sănătăţii, în vederea asigurării unor servicii medicale de calitate şi accesibile pentru întreaga populaţie a României.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Îl invit pe domnul deputat Vasile Horga, pentru a-i asculta punctul de vedere să vedem dacă a fost mulţumit de răspuns.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş fi fost foarte bucuros dacă la citirea acestui răspuns domnul Patriciu Cadariu ar fi fost tot în funcţia de ministru. Asta ar fi fost o dovadă că ceea ce domnul secretar de stat ne-a prezentat, adică un sistem sanitar solid, un sistem sanitar în centrul căruia să fie pacientul, cred că ar fi fost motivul pentru care aş fi considerat că acest răspuns ar fi fost cât de cât corect, din punct de vedere al aplicabilităţii în practică.

Sigur că ne bucurăm că există o strategie naţională pentru anii 2014-2020. Este primul pas spre crearea unui sistem sanitar modern şi în România şi că există şi un plan de măsuri sau de acţiuni pentru implementarea acestei strategii.

Ar fi fost foarte bine dacă, în mod concret, dumneavoastră aţi fi prezentat, din 2014 până în 2016, măcar una, două măsuri care au fost implementate şi care au creat un anume, ştiu eu, lucru efectiv bun în sistemul sanitar românesc.

Ceea ce vreau să vă spun este faptul că noi, în acest moment, avem probleme deosebite, scandalul care este în acest moment în ţară privind sistemul sanitar este cunoscut de către toată lumea, ceea ce dovedeşte că, de fapt, sistemul sanitar românesc are şi în acest moment mari probleme din punct de vedere al eficacităţii şi al modului în care el deserveşte cetăţeanul.

Eu sper în continuare că dumneavoastră veţi avea în vedere implementarea, aşa cum aţi spus, a măsurilor respective, astfel încât, în perioada următoare pacientul să simtă, într-adevăr, că sistemul sanitar îl deserveşte cu adevărat, că este beneficiarul acestui sistem şi că, în România, ca şi în ţările Uniunii Europene, pacientul este în centrul atenţiei societăţii româneşti, printr-un sistem sanitar modern.

Eu voi continua să vă întreb în legătură cu acest lucru, în perioada următoare, în legătură cu măsurile şi eficienţa acestora în serviciul cetăţeanului român.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Următoarea. Îl invit în continuare pe domnul deputat Sorin Iacoban. Dumnealui are o interpelare adresată Ministerului Economiei, vizavi de preţul carburanţilor auto.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Înţeleg că se solicită o amânare. Este surprinzător, pentru că eu adresasem interpelarea Ministerului Economiei, respectiv Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, al cărui vicepreşedinte a fost prezent în sală.

Aş fi vrut un răspuns în ceea ce priveşte justificarea preţurilor carburanţilor, adică, cât la sută din preţ reprezintă taxe ale statului român şi cât este adaosul operatorilor din piaţa petrolieră.

De asemenea, ştim că preţul barilului de petrol a scăzut foarte mult, iar preţul litrului de benzină şi de motorină în România a scăzut foarte puţin, în comparaţie cu cât a scăzut preţul barilului.

De asemenea, ne-ar fi interesat să cunoaştem şi faptul evoluţiei taxelor impuse de statul român raportat la scăderea preţului barilului, dacă a crescut componenta de taxe din totalul preţului oferit populaţiei, din momentul în care preţul barilului de petrol s-a prăbuşit.

Vă mulţumesc. Aşteptăm un răspuns data viitoare.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Ştiţi la fel de bine ca mine că, deocamdată, Ministerul Economiei a solicitat amânarea. Aşteptăm din partea Guvernului răspunsul la aceste probleme pe care dumneavoastră le-aţi ridicat.

Acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă.

Ne vedem mâine-dimineaţă, la ora 8,30, la declaraţii politice.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,30.