Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,28.

Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi, 28 iunie 2016, consacrată declaraţiilor politice.

Încep cu domnul deputat Sorin-Avram Iacoban, Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi trei minute.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi şi colege,

Astăzi, declaraţia politică "Guvernul Cioloş, o recidivă a Guvernului Boc."

Dragi colegi,

Haideţi să facem un mic exerciţiu de logică: dacă eliminăm ilicitul penal din definiţia recidivei, aceasta ar putea fi definită ca fapta unei persoane care, după promovarea unei politici total iresponsabile şi nedrepte, o lege sancţionată de popor, săvârşeşte cu intenţie sau cu intenţie depăşită, după o perioadă de timp, aceeaşi faptă cu aceleaşi rezultate sociale.

În baza acestei definiţii, adaptate la realităţile zilei, dacă analizăm declaraţiile guvernanţilor din 2010 cu cele ale guvernanţilor din 2016, putem constata, fără echivoc, că actualul guvern tehnocrat se află în stare de recidivă faţă de Guvernul Băsescu-Boc în ceea priveşte dezastrul social în care urmează să arunce ţara.

Astfel, în 6 mai 2010, Traian Băsescu, în calitate de preşedinte, făcea următoarele declaraţii care îngrozeau poporul român, citez: "În şedinţa de guvern de miercuri probabil că se va adopta o hotărâre. Nu este o reţetă uşoară, dar e necesară, pentru că în momentul de faţă lucrează maximum 3 milioane de oameni. Economia reală e cea care s-a restructurat puternic în 2009. Ea a reacţionat corect la priză. Cel care nu a reacţionat corect la criză este statul. Statul arată aşa, ca un om foarte gras, care s-a căţărat în spatele cuiva subţirel, iar asta e economia. Reducerea fondului de salarii pentru tot aparatul bugetar din România cu 25%, iar până la sfârşitul anului şefii de instituţii au obligaţia să facă selecţia şi să-i aleagă pe cei mai buni. Toate salariile vor fi afectate, inclusiv salariul minim, însă Guvernul va compensa diferenţa, astfel încât salariul minim să nu scadă sub 600 de lei. Ajutorul de şomaj se reduce cu 15%. Este previzibilă o reducere a pensiilor cu 15%. Se va proceda şi la reducerea masivă a subvenţiilor".

Revenind la anul de graţie 2016, în care domneşte politica tehnocrată, să comparăm aceste declaraţii cu declaraţiile noului ministru al muncii şi protecţiei sociale, care sunt parcă desprinse din manualul de politică PDL-istă, manual folosit cu fidelitate şi de fostul preşedinte Traian Băsescu, singurul preşedinte care a condus o ţară suspendat fiind de Parlamentul reprezentativ, fără ca decizia de suspendare să fie revocată.

Iată ce declară domnul ministru al muncii: "Nu există nicio ţară în lume care să aibă mai multe beneficii din partea statului, salarii mai mari pentru funcţionari şi, în acelaşi timp, taxe mai mici. Nu există aşa ceva. Deci trebuie să păstrăm un echilibru, pentru că la finalul zilei, dacă nu ne mai ajung banii, va trebui să tăiem de undeva. Şi vom tăia iar din salariile publice. Este un avertisment foarte serios." Un avertisment serios?

Dragi colegi,

Mi se pare că este o ameninţare atât la adresa Parlamentului şi, implicit, la adresa poporului român. În primul rând, domnul ministru se pare că nu cunoaşte Constituţia, adică legea fundamentală în care se explică în clar până unde pot acţiona şi care sunt limitele puterii statului.

Domnule ministru, dumneavoastră reprezentaţi puterea executivă, adică puterea care asigură punerea în aplicare a politicilor asumate de legislativ. În ce ţară civilizată, domnule ministru, aţi auzit dumneavoastră că reprezentanţii puterii urechează politicile promovate de reprezentanţii puterii legislative... şi se pare că această putere este ridicată la nivel de politică de stat în guvernul tehnocrat!

Iată că după doar după câteva zile recidivează şi doamna ministru al justiţiei, Raluca Prună, care declara, nici mai mult, nici mai puţin faptul că, citez: "Am fost nu de mult somată să spun ce înţeleg prin restauraţie. Exact asta, mai înţeleg - parafrazând - o tiranie parlamentară."

Domnilor guvernanţi,

Domnilor miniştri,

Chiar dacă aţi lipsit de la lecţia de bun-simţ faţă de naţiune, ţinem să vă precizăm totuşi că atributul suveranităţii în România îl deţine poporul, atribut pe care îl exercită, prin organele sale reprezentative, adică prin Parlamentul României. A acuza Parlamentul României de tiranie nu este altceva decât a acuza însuşi poporul de tiranie, considerând că tirania poporului afectează în mod nedrept, spuneţi dumneavoastră, valorile unui stat democratic.

De ce să fie tăiate salariile din sectorul bugetar şi de ce să nu fie executate averile marilor corupţi, de exemplu, domnilor miniştri? Întrebări la care, domnilor guvernanţi, bunul-simţ ar trebui să vă facă să reflectaţi.

Dragi colegi liberali, în încheiere, o scurtă întrebare pentru Domniile Voastre: puteţi credita politica de genocid social anunţată de către Guvernul tehnocrat? Să fie la români memoria colectivă chiar atât de scurtă?

La aceste întrebări, dragi colegi din Partidul Naţional Liberal, aveţi obligaţia să răspundeţi urgent nu mie, nu colegilor din Parlament, ci poporului român, cel care a trecut epoca Băsescu la pagina de erată din istoria românilor!

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc mult.

În continuare, domnul deputat Aurelian Mihai, Grupul PNL. Vă rog.

Şi apoi domnul deputat Florin Tătaru de la Baia Mare.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

24-25 iunie au fost zilele în care pentru prima dată în România s-a organizat, sub egida Parlamentului, fireşte, Congresul românilor de pretutindeni, congres în urma căruia s-a ales Consiliul pentru românii de pretutindeni.

Ceea ce doresc să transmit este faptul că acest for, constituit sută la sută din reprezentanţii românilor care trăiesc în străinătate, ei înşişi venind din diaspora în acele zile în Parlamentul României, este un for care are un caracter consultativ şi, evident, prin textul legii, prevederea este destul de clară pentru activitatea dumnealor de a trimite informări, analize şi recomandări, atât comisiilor parlamentare, Ministerului Afacerilor Externe, Departamentului Politici pentru relaţia cu românii de pretutindeni sau oricărei alte instituţii cu atribuţii în ceea ce priveşte diaspora românească.

Deci, având în vedere un astfel de caracter consultativ, salut încă o dată pe toţi cei care au dorit să participe la acest eveniment, pe cei care i-au susţinut şi, bineînţeles, începând de aici înainte îmi exprim bucuria de a putea colabora cu dumnealor în ceea ce priveşte atragerea de beneficii pentru românii din diaspora. Este o noutate, de asemenea, faptul că la nicio săptămână de zile după încheierea acestor lucrări, aici, în Parlamentul României, avem deja patru iniţiative legislative pe care le vom depune, iniţiative legislative la care au lucrat aceşti oameni, iniţiative legislative care nu fac altceva decât să privească în mod direct românii din diaspora şi, evident, găsirea de noi şi noi soluţii pentru atragerea de rezultate, tocmai pentru aceşti cetăţeni care trăiesc departe de casă.

Încă o dată îmi exprim mulţumirea pentru reuşita acestei organizări şi, repet încă o dată, chiar dacă legea s-a lăsat aşteptată timp de 9 ani pentru a fi aplicată şi respectată, iată că de această dată, an de an, aşa cum este şi caracterul legii, pentru că acest congres se va organiza an de an, vom avea posibilitatea, românii care au experienţa vieţii departe de casă, să ne angajăm într-un astfel de proiect, pentru a participa şi la viitoarele ediţii ale congresului.

Îl salut încă o dată pe preşedintele acestui for, domnul Marius Livanu, un român care trăieşte în Italia, cel care va conduce Consiliul românilor de pretutindeni de aici înainte, pe durata a cel puţin un an de zile.

Felicitări!

Domnul Florin Iordache:

Domnul Florin Tătaru.

Se pregăteşte doamna Marioara Nistor, Grupul UNPR.

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am să vă rog frumos să-mi daţi voie să dau citire la două declaraţii, ambele fiind de mare actualitate.

Prima declaraţie se numeşte "Absenţa proiectelor de infrastructură generează o situaţie alarmantă pentru România".

Prin Programul Operaţional pentru Infrastructură Mare, POIM, 2014- 2020, România are alocate aproximativ 9,4 miliarde de euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi prin Fondul de Coeziune. Mai mult de jumătate din finanţarea totală pentru POIM, 6,8 miliarde de euro, sunt prevăzute pentru infrastructura de transport, 37% pentru dezvoltarea sectorului de mediu, iar 5% pentru sectorul energetic.

Banii ne stau la dispoziţie, însă noi nu reuşim să aplicam proiecte noi pentru perioada de finanţare 2014-2020. Ritmul de pregătire a proiectelor privind infrastructura de transport este unul extrem de lent, fapt cel puţin îngrijorător. În plus, avem proiecte nefinalizate din punct de vedere al documentelor necesare pentru Bruxelles, ceea ce înseamnă că există riscul ca România să nu poată folosi banii europeni alocaţi şi să suporte din bugetul naţional cheltuielile necesare.

Cetăţenii români au nevoie de trenuri rapide, însă pentru asta avem nevoie de sine de tren noi, avem nevoie de autostrăzi si infrastructură. România are nevoie de acestea pentru a se putea dezvolta, pentru a-şi putea dezvolta turismul şi industriile.

Să vă dau un exemplu. Eu sunt din Baia Mare. O călătorie cu trenul până la Bucureşti durează aproximativ 12 ore, uneori chiar mai mult, ceea ce este inacceptabil. Italia îşi schimbă pentru a doua oară şinele de tren tot pe bani europeni. Noi de ce nu putem? Investitorii din zona Maramureşului se plâng că nu avem infrastructură şi ştiu foarte bine că aceasta este o problemă naţională.

Fac un apel la dumneavoastră, stimaţi colegi, şi la ministrul transporturilor, Dan Marian Costescu. Reprezentanţii de la Bruxelles ne trimit semnale constante şi avertismente cu privire la această situaţie alarmantă şi cu privire la faptul că încă nu s-a adoptat Masterplanul General de Transport, în forma agreată în cadrul negocierilor din 2015 dintre Comisia Europeană şi Guvernul României. Vom pierde banii de la Uniunea Europeană pentru infrastructură din cauza lipsei de eficienţă a ministerului în a genera proiecte care să fie finanţate prin fondurile structurale şi de investiţii europene. Pierdem deja şi vom pierde în continuare investitori şi turişti şi nu ne permitem acest lucru. România şi românii nu îşi permit acest lucru, aşa că solicit Guvernului Cioloş să facă un efort pentru a valorifica la maximum fondurile structurale şi de investiţii europene pentru proiectele de transport.

Cea de-a doua declaraţie, domnule preşedinte, se numeşte "Criza Brexit şi impactul asupra României".

Referendumul din Marea Britanie şi criza numită Brexit prin care toată Uniunea Europeană trece în această perioadă pare a fi o glumă pentru preşedintele României. Domnul Klaus Iohannis ne anunţa la finalul săptămânii trecute că Brexit-ul naşte oportunităţi pentru România şi că astfel va începe un nou proiect de ţară. Îl aşteptăm şi sunt convins că oamenii politici din PSD vor colabora pentru a dezvolta şi pentru a implementa acest proiect de ţară.

Totuşi, domnule preşedinte, ne tot anunţaţi şi ne tot vorbiţi despre acest proiect de la preluarea mandatului de preşedinte al României. De aceea, îl aşteptăm încă şi sperăm că acesta există şi în realitate.

Cu toate acestea, îmi permit să îl contrazic pe preşedintele Iohannis cu privire la Brexit. Ba da, Brexit-ul va afecta România şi va afecta românii, şi nu doar pe cei plecaţi la muncă în Marea Britanie. Regatul Unit a dat naştere unui bulgăre foarte periculos, care momentan zdruncină stabilitatea construcţiei europene.

Nu, nu este suficient, domnule preşedinte, să le spuneţi românilor să îşi păstreze calmul, pentru că sunt părinţi ai căror copii lucrează sau învaţă acolo, sau invers, copii ce au rămas singuri sau în grija rudelor pentru ca părinţii să le ofere un trai mai bun. Oamenii au nevoie de răspunsuri şi este datoria dumneavoastră să le oferiţi.

În Maramureş, mii de oameni lucrează în fabricile de confecţii ce produc pentru clienţi din Marea Britanic, firme care au relaţii contractuale directe cu firme din Anglia, firme care creează locuri de muncă şi care acum se află în incertitudine. Aceste firme lucrează atât cu lire, cât şi cu lei şi, din păcate, au pierdut aproximativ 20% prin deprecierea cursului valutar. În Vrancea, situaţia este similară.

Aşa că haideţi să fim sinceri! Românii, la fel ca toate naţiunile implicate în tot ceea ce înseamnă comerţ internaţional şi libera circulaţie în spaţiul european, vor fi afectaţi, însă procesul de negociere pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană este abia la început. Aşadar, românii şi firmele româneşti care lucrează cu cele din Anglia au timp să îşi evalueze direcţiile şi să schimbe modul de operare pentru a scădea pierderile şi pentru a optimiza producţia şi profitul. Este important însă să nu pierdem locuri de muncă din cauza acestei crize, iar aici este necesar un efort comun al autorităţilor naţionale şi al antreprenorilor.

În mod cert, urmează o nouă configuraţie economică, politică şi socială pentru Uniunea Europeană, însă sper ca Uniunea Europeană să iasă mai puternică în urma Brexit-ului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Marioara Nistor, Grupul UNPR.

Doamna Marioara Nistor:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Îmbătrânirea populaţiei, o problemă de siguranţă naţională".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

România se confruntă în ultimii ani cu o problemă critică, aceea a îmbătrânirii populaţiei. Datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică atrag atenţia că procesul de îmbătrânire a populaţiei s-a adâncit în ultimul an, un lucru alarmant pentru ţara noastră. Acestei probleme trebuie să i se ofere un răspuns din partea statului român cât mai curând.

Scăderea natalităţii trebuia să fie încă de acum 10-15 ani un motiv de îngrijorare pentru autorităţile române, deoarece este afectată forţa de muncă a ţării, este afectat viitorul României. Factorii principali care influenţează procesul de îmbătrânire sunt migraţia, rata scăzută a natalităţii, nesiguranţa zilei de mâine.

În privinţa problemei natalităţii, noi, politicienii, avem responsabilitatea să gândim acele programe sociale care să contribuie la întinerirea populaţiei şi să le oferim posibilitatea să rămână în ţara lor celor care îşi propun să plece în străinătate la muncă.

Problema natalităţii în România este într-adevăr una reală şi trebuie tratată serios de orice guvern şi partid responsabil. Încurajarea natalităţii trebuie să fie o prioritate pentru orice guvernare. Oferirea de sprijin familiilor pentru creşterea copiilor, acordarea de facilităţi pentru tinerele familii, toate acestea sunt modalităţi prin care politica de natalitate a ţării noastre poate să se dezvolte.

Mulţi români aleg să plece în căutarea unui trai mai bun pentru ei şi familiile lor. Criza economică prin care a trecut România a încurajat acest curent care a făcut ca populaţia să îmbătrânească, iar forţa de muncă să scadă. România se află într-un moment economic prielnic, care poate fi utilizat pentru a propune măsuri prin care românii plecaţi în afara graniţelor să se întoarcă acasă. Sunt sigură că mulţi dintre cei care şi-au lăsat în urmă familiile sunt dornici să revină acasă dacă li se oferă condiţiile necesare pentru a avea un trai decent.

Pentru UNPR, problema demografică este una extrem de importantă. În vara anului 2015, a fost lansat Programul naţional "Siguranţă şi prosperitate pentru România". Primul punct al planului este cel referitor la renaşterea naţională, prin care înţelegem restabilirea echilibrului demografic, grav afectat în ultimii ani.

Prin urmare, ceea ce propunem noi pe scena politică este guvernarea orientată spre familii şi nu spre indivizi. Familia trebuie să fie unul dintre principalii beneficiari ai politicilor guvernamentale.

Creşterea natalităţii este principala soluţie pe termen lung la criza demografică. Politicile de creştere a natalităţii nu trebuie să se reducă doar la sprijinul material pentru familiile tinere. Cred că trebuie să pornim în dezbaterile publice asupra unui acord privind politicile natalităţii de la respectul faţă de natalitate şi, în mod firesc, de la respectul faţă de mame. Cred că abia din acel moment vom fi motivaţi să aplicăm politici publice care să reuşească să readucă familia pe primul loc al societăţii româneşti.

Vă mulţumesc.

Marioara Nistor, deputat, Colegiul nr. 9 Brăila.

Domnul Florin Iordache:

(Coboară la tribună.)

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Am şi eu o declaraţie: "Proiectul Uniunii Europene, un proiect care trebuie să continue".

Am văzut cu toţii referendumul din Marea Britanie, atât de controversatul Brexit. S-au pronunţat locuitorii din Marea Britanie pentru acest referendum de săptămâna trecută şi, iată că, printr-un vot majoritar, 52%, au decis că trebuie să iasă din Uniunea Europeană.

Din punctul meu de vedere, clasa politică şi premierul David Cameron este primul care ar trebui să înţeleagă că a abordat greşit această problematică. S-a văzut că odată cu adoptarea acestui referendum lira sterlină a scăzut dramatic, sunt o serie de repercusiuni care, din punctul meu de vedere, piaţa muncii, piaţa financiară şi toate celelalte, vor avea efecte nefaste pentru Marea Britanie. Dar problematica, din punctul meu de vedere, trebuie privită altfel. Adică, s-a văzut că sunt anumite probleme şi la Bruxelles şi cred că, cu înţelepciune, cu tact, cei care... reprezentantul comisiei, Parlamentul European, toţi ceilalţi trebuie să gândească în urma acestui referendum, iar cuvântul de ordine este acesta, că Proiectul Uniunii Europene, ca proiect global, trebuie să continue cu anumite reformulări, regândiri şi reorganizări.

Este un proiect la care România cred că a demonstrat că este parte importantă a Uniunii Europene şi cu toţii trebuie să învăţăm că acest referendum, care din păcate, din punctul meu de vedere, a fost validat, este un referendum care nu mai trebuie să se repete în Uniunea Europeană.

Mulţumesc.

(Revine la prezidiu.)

Domnule Mihai Deaconu, vă rog.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Deaconu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Casa Regală, mai aproape de statul român".

Când vorbim despre suveranitate şi independenţă naţională ne gândim cu toţii în mod inevitabil la monarhie, la Casa Regală a României, care a condus statul român spre modernizare, având la bază principii europene pe care în secolul al XIX-lea le admiram atât de mult, încât am fost dispuşi să ne punem viaţa în joc de nenumărate ori.

Abdicarea forţată a Regelui Mihai la 30 decembrie 1947 a schimbat soarta ţării noastre şi modul în care românii s-au raportat la monarhie. Chiar şi acum, la 26 de ani de la schimbarea regimului comunist cu unul democratic, există susţinători puternici ai revenirii la monarhie ca regim politic, deşi după 1990 s-au făcut paşi lenţi pentru recunoaşterea drepturilor familiei regale a României.

Imediat după alegerile locale din 5 iunie 2016, s-a creat o dispută pe apropierea de Casa Regală între politicienii de la vârful PSD şi PNL care s-au întrecut în a-şi adjudeca rolul de iniţiatori ai proiectului legislativ privind Statutul Casei Regale a României.

Se pune întrebarea dacă interesul manifestat de aceştia este unul normal, de punere în legalitate a înaltei instituţii regale, prin crearea unui cadru normativ specific, sau este doar un nou prilej de imagine şi cu ţintă electorală, având în vedere numărul destul de mare de pro monarhişti care refuză să meargă la vot de 26 de ani.

Iar faptul că, chiar şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că acest act normativ ar trebui adoptat cât mai repede printr-o ordonanţă de Guvern, mă face să cred că presiunile privind recunoaşterea personalităţii juridice a Casei Regale vin şi din interiorul acesteia, moştenitorii regelui fiind conştienţi de consecinţele trecerii în nefiinţă a suveranului.

Proiectul propune, pentru buna organizare şi funcţionare a persoanei juridice, acordarea posibilităţii de angajare a unui aparat administrativ format din 20 de persoane şi darea în folosinţă pentru 99 de ani a Palatului Elisabeta. Devenind o instituţie de utilitate publică care va fi sprijinită financiar din bugetul de stat pentru cheltuielile curente şi o parte din proiecte, Şeful Casei Regale va fi invitat, cel puţin o dată pe an, să se adreseze senatorilor şi deputaţilor prin prezentarea unui raport de activitate.

În contextul dat, ţin să mă adresez Guvernului şi celorlalte autorităţi ale statului şi, în calitate de parlamentar de Argeş, să le amintesc faptul că tot din aceste motive ar trebui să se urgenteze lucrările de la Catedrala Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş care va adăposti criptele familiei regale a României şi a cărei construcţie a început în anul 2009, fiind preconizată a fi terminată în cinci ani. La această necropolă se lucrează însă şi acum, cele 16 morminte aflate la intrare fiind finalizate, însă mai sunt multe lucrări de executat. Probabil principala cauză a prelungirii proiectului sunt banii care, deşi provin de la Ministerul Culturii, de la Fundaţia Regală Principesa Margareta şi de la Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, din donaţii, aceştia au fost viraţi în cont pe rând, lucrările executându-se în raport de alocările bugetare.

Mă adresez în mod direct domnului prim-ministru Cioloş să analizeze acest aspect şi, dacă este posibil, în situaţia unei rectificări bugetare, Guvernul să aloce banii necesari pentru finalizarea acestui edificiu de o mare însemnătate pentru poporul român.

Nimeni nu cred că şi-ar dori ca atunci când inevitabilul se va întâmpla, alteţele regale ale lumii să fie nevoite să treacă printre schele pentru a-l conduce spre odihnă veşnică pe ultimul Suveran al României.

Vă mulţumesc.

Deputat Mihai Deaconu, Colegiul nr. 3, Circumscripţia nr. 3 Argeş.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Carmen Hărău, Grupul Partidului Naţional Liberal.

Se pregăteşte domnul Virgil Guran.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Recentul vot al britanicilor pentru ieşirea din Uniunea Europeană dovedeşte ce este în stare să facă populismul în politică. Actorii politici, susţinători ai ieşirii britanicilor din Uniunea Europeană, încep să dea rând pe rând înapoi şi să-şi recunoască minciunile din campania Brexit. Trist, adevărat şi, din păcate, cu influenţă asupra întregului continent european. Dacă tot s-a întâmplat lucrul acesta, va trebui să fim foarte atenţi la posibilitatea noastră, a tuturor, de a învăţa ceva din acest incident nefericit. E foarte greu să te baţi cu argumente raţionale cu populismul.

Un eveniment sau o întâmplare, un fenomen de dată recentă: mi-aduc aminte în 2012 de cele 20.000 de euro promise de domnul Diaconescu tuturor celor care vor vota astfel încât Domnia Sa să ajungă la guvernare. Era evident o imposibilitate. Dar n-a fost percepută ca imposibilitate, şi nefiind percepută ca imposibilitate, partidul Domniei Sale a ajuns în Parlament pentru scurtă durată, e foarte adevărat, dar lucrul acesta s-a întâmplat.

Va trebui să gestionăm situaţia politică a României noi, ca politicieni responsabili, astfel încât să evităm oricare dintre noi derapajele populiste aducătoare de mare nefericire pe termen mediu şi lung, inclusiv pentru manipulatori şi pentru cei care le propagă.

Am trecut în sensul acesta printr-o experienţă de acest tip, o experienţă nefericită, pierderea de către candidatul liberal al Primăriei Municipiului Hunedoara. Deci ne-am confruntat, din punct de vedere politic, noi, hunedorenii, foarte recent cu o astfel de problemă.

Pe de altă parte, Brexit-ul, care fără doar şi poate va fi în cele din urmă înfăptuit, că democraţiile vechi sunt democraţii adevărate, peste vocea poporului n-au cum trece elitele, va trebui să ne găsească pregătiţi să utilizăm oportunităţile care ni se deschid în faţă, mai cu seamă în ceea ce priveşte relocarea fondurilor financiare, relocare care va trebui să găsească în România un partener credibil, un partener stabil, un partener dezirabil.

Închei, solicitându-vă şi dumneavoastră, tuturor, sprijinul de a tempera panica fără rost care a început să se manifeste în societatea românească, şi anume aceea că România va avea de suferit din punct de vedere economic, in integrum, şi fiecare cetăţean în parte, din cauza Brexit-ului. Slavă Domnului, Anglia, Regatul Unit, nu face parte din Uniunea Euro, moneda lor nu ne afectează în tranzacţiile economice, iar mişcările bruşte economice făcute de indivizi şi de colectivităţi umane se pot întoarce dramatic împotriva acestora.

Deocamdată, să contribuim la consolidarea mesajului oficial transmis de Preşedintele României şi de Guvernatorul Băncii Naţionale, şi anume acela că România se găseşte la adăpost de fluctuaţiile de bursă şi de fluctuaţii majore de curs.

În final, doresc succes delegaţiei României la Uniunea Europeană, pentru susţinerea cât mai bună a intereselor României în noua configuraţie europeană care începe acum să se construiască.

Carmen Hărău, deputat liberal de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Virgil Guran.

Vă rog, domnule deputat, aveţi trei minute.

Se pregăteşte doamna deputat Florica Cherecheş.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Europa este frământată de multe lucruri, în momentul de faţă, dar în afară de subiectul zilei, Brexit, Europa este preocupată în ultimul timp şi de fotbal.

Este adevărat că pentru noi, pentru români, această etapă s-a încheiat foarte repede. Am auzit tot felul de explicaţii, de lamentări. Ce este foarte clar: lipsa de interes pentru sport în România se dovedeşte că nu aduce rezultate şi dovedeşte că atât pe plan sportiv, cât şi pe planul sănătăţii, avem mari probleme.

În schimb, am văzut aseară o lecţie - unii spun o lecţie de fotbal, eu nu o consider o lecţie de fotbal, ci o lecţie de viaţă: o naţiune mică, Islanda, care este cât municipiul Cluj-Napoca, a dat o adevărată lecţie, calificându-se, în detrimentul Angliei. Astfel s-a dovedit că seriozitatea, că naţionalismul, că pregătirea şi hotărârea sunt foarte importante.

Este adevărat, mulţi nu dau o importanţă deosebită sportului, dar sportul spune mult despre o naţiune. Şi sportul spune mult despre hotărârea unei naţiuni, despre felul în care se luptă acea naţiune.

Şi uite că aseară am văzut că nu mai există naţiuni mari, naţiuni mici, ci există naţiuni care reuşesc să îşi facă un cult din a se prezenta, din a câştiga, din a se ridica - şi aceste naţiuni de fapt se dovedeşte că reuşesc acest lucru - şi naţiuni care, din păcate, merg cu capul plecat.

Ţin mult la această ţară şi consider că sunt un naţionalist de felul meu, dar cred că în momentul de faţă noi avem o problemă din multe puncte de vedere. În ultimul timp am demonstrat-o că şi în sport.

Dar totul se amplifică şi eu cred că trebuie să gândim, să regândim tot ce construim în această ţară, dacă vrem să fim între naţiunile dezvoltate, între naţiunile mândre ale acestui continent, ale acestei lumi.

Vă mulţumesc.

Deputat PNL, Guran Virgil.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit pe doamna deputat Florica Cherecheş. Se pregăteşte doamna deputat Lucia-Ana Varga.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "To be or not to be".

În urmă cu câteva zile, 17 milioane de britanici au votat la referendum pentru părăsirea Uniunii Europene, în vreme ce 16 milioane au optat pentru rămânerea în blocul comunitar.

Începând cu a doua zi, când mulţi britanici care votaseră ieşirea din Uniune şi-au dat seama de unele consecinţe negative care se vor răsfrânge asupra lor, au demarat o acţiune de strângere de semnături prin care se solicită un nou referendum.

Aproape 3 milioane de britanici au semnat petiţia prin care cer repetarea scrutinului, iar Scoţia şi Irlanda de Nord ameninţă cu referendumuri care să le asigure locul în Uniunea Europeană, în condiţiile în care cetăţenii lor au votat rămânerea în Uniune.

Rezultatul referendumului a stârnit imediat tensiuni în societatea britanică şi a ieşit la iveală o mare prăpastie care există între generaţii.

În general, tinerii au votat pentru rămânerea în Uniunea Europeană, conştientizând importanţa acestei uniuni, dar oamenii mai în vârstă care s-au lăsat mai uşor convinşi de extremişti au militat pentru exit.

"Mulţi tineri britanici au fost şocaţi, au exprimat furie sau disperare că părinţii şi bunicii lor au decis limitarea libertăţii de circulaţie, interacţiunile cu alte culturi şi oportunităţile de lucru şi studii în străinătate oferite de Uniunea Europeană" - notează ziarul "The New York Times", citat de Mediafax.

"Noi suntem cei care ar trebui să trăim cu situaţia aceasta mult timp, dar un grup de pensionari a luat decizia pentru noi", afirmă Lewis Phillips, în vârstă de 27 de ani, referindu-se la decizia majorităţii britanicilor privind ieşirea ţării din Uniunea Europeană.

Un alt tânăr britanic, pe nume Dean Boden, a afirmat: "Suntem cu adevărat dezamăgiţi că bunicii noştri au decis pur şi simplu că îi urăsc pe străini mai mult decât ne iubesc pe noi şi viitorul nostru", închei citatul din Mediafax.

Toate acele discursuri populiste rostite în ultimii ani de extremiştii naţionalişti au adus în prim plan problematica muncitorilor din ţările est-europene care vin şi iau locurile de muncă ale britanicilor, conform spuselor lor, astfel încât străinii au fost făcuţi responsabili de problemele economice şi sociale existente.

Românii au fost adesea ţinta acestor atacuri naţionaliste antieuropene şi continuă să fie şi acum, după Brexit, alături de polonezi.

Din nefericire, în ultimele zile s-au înmulţit incidentele xenofobe şi un sentiment de rasism post referendum este din ce în ce mai acut, primii vizaţi de atacurile verbale şi chiar fizice fiind, din nou, românii şi polonezii.

Rezultatul referendumului a determinat un cutremur pe pieţele financiare, lira sterlină a ajuns la cel mai scăzut nivel în ultimii 31 de ani şi continuă să scadă, blocajele unor instituţii, nesiguranţa investitorilor care nu ştiu când şi cum va ieşi Marea Britanie din Uniunea Europeană, multe companii din domeniul IT şi nu numai, care angajează est-europeni în mare măsură, se pregătesc să-şi mute birourile şi lista consecinţelor negative ar putea continua.

În ceea ce ne priveşte, imediat după aflarea rezultatului, se înregistrează pierderi de 1,2 miliarde euro pe zi, pentru exportatorii români, în special pentru producătorii de maşini şi echipamente, confecţii, componente auto.

Ca parlamentar român şi membru al Comisiei parlamentare de prietenie cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, îmi exprim speranţa că şefii de stat din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene care se vor reuni azi la Consiliul Europei, printre care şi preşedintele Klaus Iohannis, vor avea înţelepciunea de a găsi metodele cele mai potrivite pentru punerea în practică a Brexit-ului, deşi politicienii britanici refuză să depună cererea de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, fără de care nu se poate începe nimic.

Politicienii se contrazic între ei, unii considerând referendumul doar un act consultativ, Parlamentul fiind cel care ia astfel de decizii majore, legat de viitorul Regatului Unit, iar Scoţia doreşte să rămână în Uniunea Europeană.

Devine din ce în ce mai evident că politicienii englezi nu s-au pregătit corespunzător pentru acest demers atât de important şi nu au anticipat consecinţele dezastruoase pe care le are asupra propriului popor, dar şi a Europei şi lumii întregi.

Avem cu toţii de învăţat din această experienţă şi de conştientizat că unitatea şi solidaritatea între membrii Uniunii Europene sunt condiţia primordială ca tuturor să le meargă bine.

Avem de învăţat că discursurile populiste şi lipsa informaţiilor complete duc la manipulare şi la efecte nefaste pe termen lung.

Având în vedere faptul că au apărut şi alţi extremişti - vezi cazul Franţei şi Olandei care au cerut deja referendum, pentru ca şi ţările lor să iasă din Uniune - devine importantă şi urgentă necesitatea regândirii proiectului european şi eliminarea tratamentului favorizant aplicat unor state membre.

Avem de asemenea nevoie să elaborăm urgent o strategie pentru a atrage în România firmele care se pregătesc să plece din Marea Britanie, astfel încât această situaţie să devină o oportunitate economică pentru ţara noastră, prin crearea de locuri de muncă şi consolidarea dezvoltării economice.

Cer Guvernului condus de premierul Cioloş să elaboreze rapid un plan de acţiune, pentru ca această oportunitate nou apărută să fie fructificată la maximum.

Şi le mai cer, atât premierului, cât şi preşedintelui, să apere cetăţenii români care locuiesc şi muncesc în Marea Britanie şi să le reprezinte interesele. Chiar dacă pentru o vreme au ales să trăiască acolo, ei sunt şi vor rămâne cetăţeni români şi e datoria noastră sfântă să-i apărăm şi să le căutăm binele.

Deputat PNL de Oradea, Florica Cherecheş.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Lucia Varga.

Se pregăteşte doamna deputat Ana Birchall.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este un apel la responsabilitate, atunci când vorbim despre Legea prevenţiei în sănătate.

În urmă cu aproape un an, împreună cu 124 de deputaţi şi senatori liberali, dar şi de la alte formaţiuni politice, am venit în faţa dumneavoastră cu un Proiect de Lege al prevenţiei în sănătate. Am depus acest Proiect de Lege a prevenţiei, în urma unor dezbateri pe care le-am avut în întreaga societate românească.

Am avut-o în dezbateri, în comisia de la Cameră, Comisia pentru sănătate, însă ea a trecut tacit de Camera Deputaţilor. Astăzi însă este în Senat, în dezbatere, având un raport de adoptare, cu amendamente.

Fac de la acest microfon apel la responsabilitate, fac apel la toţi senatorii, indiferent de culoarea politică, să lase orgoliile politice la o parte şi să voteze o lege de care România are nevoie.

Dacă ne uităm la indicatorii de sănătate, observăm că rata de mortalitate este de 1.596,7 la suta de mii de locuitori în România, faţă de 1.168,9 la suta de mii de locuitori, media în Uniunea Europeană. Rata mortalităţii la copii este de 9 la mia de nou-născuţi, faţă de 4 la mia de nou-născuţi, cât este media europeană.

Speranţa de viaţă la naştere pentru femei în România este de 78,1 ani, faţă de 82,2 ani, media în Uniunea Europeană, iar la bărbaţi, speranţa de viaţă la naştere este de 71 de ani, faţă de 76 de ani, media în Uniunea Europeană.

Specialiştii ne spun că multe din bolile societăţii moderne pot fi prevenite, pot fi tratate atunci când sunt depistate din timp. Astăzi în Senat avem o lege care ar da o şansă românilor, care ar da o şansă acestei naţiuni să devină o naţiune mai sănătoasă. Această lege ar responsabiliza statul să finanţeze activităţile de prevenţie, să finanţeze activităţile prin care să-i informăm, să-i conştientizăm, să-i educăm pe cetăţeni pentru a adopta un stil de viaţă sănătos.

Această lege a prevenţiei ar face ca programele de prevenţie să fie aplicate pe termen mediu şi lung, să fie finanţate, astfel încât cetăţenii să poată beneficia gratuit de screeninguri pentru depistarea precoce a bolilor şi aceste boli să poată fi tratate.

Totodată, această lege stabileşte un cadru de colaborare intersectorial, astfel încât să consumăm alimente mai sănătoase, să respirăm aer mai curat, să avem o infrastructură pentru desfăşurarea activităţilor sportive şi a mişcării.

Avem nevoie de această lege a prevenţiei, avem nevoie de o lege care să reglementeze viitorul, din punctul de vedere al sănătăţii acestei naţiuni. Şi fac apel la toţi colegii, din Senat, dar şi colegii din Cameră, să facă tot ce le stă în putinţă pentru a vota astăzi această lege.

Eu am avut o şansă, eu am avut o şansă în a depista din timp şi a mă trata din timp de o boală incurabilă.

Prin această lege cred că am da o şansă şi altor oameni la viaţă, am da o şansă la o calitate a vieţii mai bună.

Mulţumesc.

Lucia Varga, deputat PNL.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

O invit pe doamna deputat Ana Birchall.

Se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Florin.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

În declaraţia politică din această săptămână doresc să vă vorbesc despre una dintre cele mai presante probleme de pe agenda europeană, şi anume rezultatul referendumului din Marea Britanie, care aprobă ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, şi consecinţele acestuia asupra construcţiei europene în ansamblu şi asupra României în mod deosebit.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Rezultatul referendumului privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană reprezintă o zi tristă pentru proiectul european şi ne arată, din păcate, că pericolul euroscepticismului şi extremismului, la nivelul Uniunii Europene, este acum mai mare ca oricând.

Asistăm astăzi la o întărire fără precedent a discursului antieuropean şi a extremismului naţionalist şi populist, precum şi la o tendinţă de repoziţionare faţă de leadershipul european de la Bruxelles.

Este adevărat că, în ultima perioadă, Uniunea Europeană s-a confruntat cu tot mai multe provocări, cu foarte multe crize care au determinat intensificarea curentelor eurosceptice şi antieuropene.

Ca răspuns, eu cred că este nevoie ca Uniunea Europeană să-şi regândească strategia pe termen mediu şi lung, iar familia europeană trebuie să fie solidară şi unită, mai ales în asemenea momente.

Sper că prin dialog, consens şi fără reacţii emoţionale, Uniunea Europeană va strânge rândurile şi va merge mai departe, respectând valorile europene.

Sunt sigură că împreună putem contracara posibilele efecte negative ale acestui referendum, astfel încât curentele eurosceptice şi antieuropene din alte state membre să nu utilizeze cazul Marii Britanii ca un precedent sau ca un element propagandistic, creând astfel un efect de "bulgăre de zăpadă" la nivelul Uniunii.

În acelaşi timp, referendumul din Marea Britanie este o opţiune legitimă a cetăţenilor Marii Britanii.

Trebuie să luăm act de acest rezultat şi să respectăm alegerea făcută de britanici, chiar dacă, aşa cum am afirmat de fiecare dată, personal consider că locul Marii Britanii este alături de marea familie europeană şi că Uniunea Europeană ar fi fost mult mai întărită dacă Marea Britanie rămâne sau rămânea în interiorul Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte efectele pe care decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană le va avea asupra României şi mai ales asupra românilor care trăiesc în Regatul Unit, eu cred că este esenţial să rămânem în continuare vigilenţi, să gestionăm eficient efectele fiscale ale Brexit-ului şi să negociem în beneficiul românilor care locuiesc şi muncesc în Marea Britanie.

De asemenea, parteneriatul strategic pe care îl avem cu Marea Britanie trebuie să continue, iar colaborarea bilaterală să continue să se întărească şi să se dezvolte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Cred că acest moment atrage atenţia asupra viitorului construcţiei europene. Uniunea Europeană pe care o ştim nu va mai fi la fel. În egală măsură, multe din problemele ridicate de Marea Britanie constituie semnale de alarmă, inclusiv la nivelul Bruxelles-ului, care ar trebui să ţină cont mult mai mult, de acum înainte, de rolul şi de implicarea fiecărui stat membru în procesul de luare a deciziilor la nivelul instituţiilor europene.

Şi sper că şi la acest Consiliu European care se desfăşoară în aceste zile vor fi discutate aceste aspecte.

În acest context, România trebuie să rămână ferm ataşată valorilor europene, implicată în proiectul european şi să susţină, ca şi până acum, importanţa unităţii Uniunii Europene şi nevoia identificării unor soluţii comune şi responsabile la actualele provocări europene.

Unitatea proiectului european este fundamentală, mai ales în aceste momente de cumpănă, deoarece numai împreună putem fi cu adevărat o voce puternică în arena politică globală. Dar pentru a se realiza toate aceste lucruri, trebuie restabilită încrederea între statele membre, trebuie restabilită încrederea în proiectul european.

În acelaşi timp, în actuala paradigmă a redefinirii construcţiei europene, România are oportunitatea să îşi asume un rol mult mai important la nivelul Uniunii Europene, să devină un actor puternic şi un generator de politici europene, atât la nivel regional, cât şi la nivelul Uniunii Europene, în ansamblu.

Aceasta poate fi şansa noastră să demonstrăm că locul României este în elita europeană şi că putem contribui în mod constructiv şi decisiv la consolidarea unei Uniuni Europene solidare, puternice şi competitive, având la bază încrederea şi respectul faţă de valorile europene.

Vă mulţumesc.

Ana Birchall, deputat, Colegiul nr. 5, Vaslui.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Gheorghe Florin.

Se pregăteşte domnul deputat Mircea Lubanovici, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveţi trei minute.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi se numeşte "Garanţii mari pentru toate lucrările publice".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deputaţii tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor au votat săptămâna trecută iniţiativa legislativă privind instituirea obligaţiei asigurării garanţiei pentru lucrările publice, în special pentru cele de infrastructură.

Cred că fiecare român este revoltat atunci când vede că lucrările făcute din banii săi, strânşi prin taxe şi impozite, sunt realizate în bătaie de joc, de cea mai proastă calitate şi nu durează mai mult de o ploaie.

Ne-am săturat cu toţii să vedem cum strada asfaltată acum câteva luni este astăzi mai plină de gropi decât înainte de reabilitare, cum cade faianţa prin spitale sau cum se rănesc copiii în şcolile abia renovate.

Când vorbim despre responsabili, toată lumea, atât constructorul, cât şi autoritatea contractantă, dau din umeri nevinovaţi şi nimeni nu este tras la răspundere, nimeni nu plăteşte pentru risipa făcută din banii publici.

De săptămâna trecută, datorită votului Camerei Deputaţilor, lucrurile se schimbă radical. Adio autostrăzi pe care constructorii să le garanteze mai puţin decât are garanţie un frigider.

De la publicarea în Monitorul Oficial a legii, garanţia pentru lucrările publice va fi de cel puţin 5 ani, un termen care cred că-i va face să se răzgândească pe mulţi abonaţi la banii publici să se mai înscrie la unele licitaţii.

Adio lucrări profitabile făcute în batjocură, pentru că dacă vor continua să le facă ei, constructorii, vor fi chemaţi să refacă lucrările din buzunarul lor.

Până la această lege, garanţia pentru lucrări era ceva opţional, lăsat la latitudinea autorităţilor publice, care, în cele mai multe cazuri, uitau să o specifice în contractele de atribuire.

Când am elaborat această lege, obiectivul principal al acesteia a fost acela al creşterii calităţii lucrărilor făcute din banii noştri.

Am toată convingerea că, mai ales în contextul în care prin noul pachet legislativ privind achiziţiile publice s-a renunţat la criteriul "preţul cel mai mic", orice constructor declarat câştigător la o licitaţie se va gândi de două ori la ce materiale utilizează, pentru că dacă face o lucrare proastă, tot el va plăti pentru reparaţii.

Aşadar, am convingerea că această lege nu va aduce numai lucrări de o calitate superioară, ci şi mult mai mult respect pentru banii plătiţi de români la bugetul naţional.

Florin Gheorghe, deputat PSD de Constanţa.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Lubanovici, vă rog.

Aveţi trei minute, domnule deputat.

Domnul Mircea Lubanovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin declaraţia de astăzi doresc să aduc în atenţie evenimentul care s-a desfăşurat zilele trecute la Palatul Parlamentului, este vorba de mult aşteptatul Congres al Românilor de Pretutindeni, la care am participat.

Doresc să menţionez şi pe această cale şi să amintesc tuturor că atât Partidul Naţional Liberal, din care fac parte, cât şi personal, încă de la începutul mandatului meu, în calitate de deputat, reprezentant al românilor din Colegiul nr. 3 - Diaspora, dar şi de preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, am promovat şi am dorit să se organizeze Congresul Românilor de Pretutindeni, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 299 din 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, în scopul unei reprezentări cât mai eficiente, precum şi pentru întărirea legăturilor dintre reprezentanţii instituţiilor statului român şi diaspora. Însă, de fiecare dată am solicitat imperativ ca evenimentul să fie organizat în condiţii optime care să ofere şanse egale pentru toţi românii care doresc să participe, indiferent de ţara în care au ales să locuiască. Fiind adeptul lucrului bine făcut, am reclamat organizarea pompieristică a unui eveniment de o asemenea amploare, cu atât mai mult cu cât sunt implicaţi bani publici.

Tergiversarea în mod nejustificat de către Birourile permanente reunite ale celor două Camere, în ceea ce priveşte redactarea şi adoptarea Hotărârii privind convocarea primului Congres al Românilor de Pretutindeni, comunicată comisiilor de specialitate abia în data de 24 martie 2016, deşi cele două comisii de specialitate au aprobat, încă din 13 octombrie 2015, Metodologia privind organizarea alegerii delegaţilor la Congresul Românilor de Pretutindeni, a condus în cele din urmă la organizarea pe fugă şi cu reducerea drastică a termenelor stabilite iniţial, ceea ce a creat în rândul românilor din diaspora suspiciune, neîncredere, de aceea fiind multe reclamaţii, nu de puţine ori legitime, la adresa Congresului.

Totuşi, de departe, principalul neajuns al evenimentului care tocmai s-a încheiat l-a constituit numărul mic al delegaţilor la Congres şi în plus lipsa reprezentanţilor din ţări precum Canada, Australia, Franţa, Germania.

De-a lungul timpului, prin luările mele de poziţie, nu am făcut altceva decât să ţin cont de doleanţele cetăţenilor români din diaspora cu care sunt în permanent contact, prin prisma activităţii mele şi să apăr dreptul românilor stabiliţi în străinătate, ceea ce m-a determinat ca în mod repetat să solicit respectarea unor termene care ar fi permis organizaţiilor româneşti din afara graniţelor ţării să-şi desemneze delegaţii care să reprezinte cel mai bine comunităţile de români.

În acest sens, ţinând cont de toate mulţumirile şi nemulţumirile care au fost exprimate în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea Congresului, putem să apreciem faptul că, deşi nu s-a ridicat nici pe departe la aşteptările celor care ne-am dorit acest eveniment, este totuşi un început care va permite, în măsura în care va exista voinţa necesară, o următoare ediţie care cel puţin să se apropie de ceea ce ar trebui să însemne un congres al românilor de pretutindeni.

Deocamdată nu putem decât să sperăm că noul Consiliu format va deveni funcţional şi îşi va îndeplini misiunea care îi revine conform legii şi să urăm succes în activitate membrilor acestuia, care, pentru a-l face viabil, vor avea nevoie de implicarea şi sprijinul autorităţilor de la Bucureşti.

În acest sens, doresc, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru românii din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, să îi asigur de sprijinul nostru necondiţionat în demersurile ce privesc realizarea obiectivelor asumate.

Închei acest mesaj, subliniind că, aşa cum a declarat Preşedintele României, diaspora trebuie să fie o prioritate naţională pentru România şi, aşa cum am afirmat în nenumărate rânduri, românii din străinătate merită aceasta.

Dumnezeu să binecuvânteze România şi pe români, oriunde s-ar afla ei!

Vă mulţumesc.

După pauză

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi şi vă anunţ că, din cei 378 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa un număr de 111.

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite. Au fost distribuite: lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare la Curtea Constituţională; programul de lucru - dezbateri până la ora 12,00, pauză până la 12,30; în pauză, va fi şedinţa Biroului permanent şi vom continua, apoi, cu şedinţa de vot final la ora 12,30.

Pentru început, invit liderii grupurilor parlamentare la prezidiu.

(Consultări.)

Vă propun să începem.

Domnul Pâslaru, liderul Grupului parlamentar al PSD. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sărut mâna, bună ziua, stimaţi colegi.

Domnule preşedinte, am rugămintea să introducem pe ordinea de zi proiectul legislativ PL-x 226 din 3 mai 2016.

Vreau să vă spun că există acordul tuturor liderilor grupurilor parlamentare.

Este vorba de PL-x 226 din 3 mai 2016 şi vă propun poziţia 6, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră suplimentarea şi rog stafful tehnic să-mi aducă şi mie dosarul la PL-x 226/2016.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exercită votul? Nu.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat şi s-a suplimentat...

Conform ordinii de zi, pe primul punct avem Proiectul de hotărâre privind vacantarea unor locuri de deputat.

Este vorba de domnii deputaţi Moţ Emil, Dragomir Viorel Marian, Daniel Florea, Nistor Laurenţiu, Petru-Sorin Marica, Boghicevici Claudia, Roman Gheorghe, Resmeriţă Cornel-Cristian, Tudorache Daniel, Dima Toader, Delureanu Virgil, Iliuţă Vasile.

Îl rog pe domnul Varga, prezentaţi raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Vasile Varga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În şedinţa de ieri, Biroului permanent al Camerei i-au fost prezentate o serie de demisii din calitatea de deputaţi a celor care au fost aleşi în diverse funcţii, în cadrul administraţiei publice locale, în alegerile locale din 2016.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi s-a întrunit în şedinţa din 27 iunie 2016 şi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită proiectul de hotărâre privind vacantarea locurilor de deputat, solicitat prin adresa nr. 1054/BP.

Hotărâre privind vacantarea unor locuri de deputat.

Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, precum şi ale art. 235 şi art. 236 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic. Camera Deputaţilor declară vacant locul de deputat deţinut de următorii deputaţi, după cum urmează: Moţ Constantin-Stelian-Emil, Florea Daniel, Nistor Laurenţiu, Tudorache Daniel, Dragomir Viorel Marian, Marica Petru-Sorin, Delureanu Virgil, Iliuţă Vasile, Boghicevici Claudia, Roman Gheorghe, Resmeriţă Cornel-Cristian, Dima Toader.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 28 iunie, cu respectarea art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Semnează preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă la titlul hotărârii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La preambul, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articolul unic, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Rămâne la votul final, la ora 12,30.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ, vicelider, Grupul minorităţilor. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am primit între timp raportul privind PL-x nr. 296/2016, raportul asupra Proiectului de Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetăţenie română, dar care au fost persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice.

Rugămintea ar fi ca ultim punct pe ordinea de zi, astăzi, să dezbatem şi acest raport.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Sigur. Suntem de acord şi supun votului dumneavoastră propunerea domnului Ovidiu Ganţ. Va fi discutat în funcţie de când ajungem la el şi, apoi, dacă există vot final, va fi supus şi votului final.

Vă mulţumesc.

Continuăm.

4. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor, PL-x 84/2016; caracter ordinar.

Guvernul? Vă rog.

Domnul Marcel Ioan Boloş (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Marcel Boloş, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Ministerul Transporturilor a participat la dezbaterile la Comisia de transporturi şi şi-a însuşit modificările... amendamentele pe care Comisia de transport le-a formulat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură să prezinte raportul. Domnul preşedinte Mihai Lupu.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Mihai Lupu:

Raport asupra cererii de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor.

În temeiul dispoziţiilor art.137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, această lege adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, a fost transmisă spre promulgare preşedintelui României la data de 12 mai 2016.

În conformitate cu dispoziţiile art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, preşedintele României a formulat cererea de reexaminare asupra legii transmise spre promulgare, în motivarea cererii arătând că intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul legii menţionate se impun a fi reanalizate atât sub aspectul conformităţii acestora cu prevederile art. 123 din Regulamentul U.E. nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013, cât şi din perspectiva clarităţii normelor.

Prin modificarea introdusă la punctul 1 al articolului unic din legea transmisă la promulgare, art.1 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2015, se apreciază că este afectat procesul de desemnare a autorităţilor de management, pentru care sistemul de management şi control pentru Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, aspect de natură să contravină art. 123 din Regulamentul U.E. al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013.

În cuprinsul aceluiaşi punct din legea transmisă la promulgare se impune utilizarea unei terminologii unitare. În acest sens, se semnalează că art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2015, astfel cum a fost modificat prin legea transmisă la promulgare, utilizează noţiunea "acordul global de grant de delegare de funcţii", în timp ce art. 123 alin. (7) din Regulamentul U.E. nr. 1303/2013 operează cu noţiunea de "acord global de grant".

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat cererea de reexaminare, cu amendamente în şedinţa din 21 iunie.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au examinat proiectul de lege şi cererea de reexaminare în şedinţa din 22 iunie 2016.

La lucrările Comisiei pentru transporturi şi infrastructură şi-au înregistrat prezenţa un număr de 21 de deputaţi, din totalul de 22 de membri ai comisiei.

În urma dezbaterii, membrii comisiei prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport asupra cererii de reexaminare formulate de preşedintele României, prin care se propune adoptarea legii, cu amendamente. Acestea se regăsesc în anexă, care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Facem o menţiune, domnule preşedinte, tehnică legislativă la Anexă, poziţia 4 la art.1 alin. (1) şi alin. (2), înlocuind "prezentei ordonanţe de urgenţă" cu sintagma "a legii de aprobare a prezentei ordonanţe".

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor? Grupul parlamentar al PNL. Vă rog.

Domnul Florin Ciurariu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Prin reexaminarea acestui act normativ la cererea preşedintelui se fac unele corecţii, astfel încât textul de lege să fie clar şi în acord cu reglementările europene, pentru a preveni un eventual blocaj în procesul de acreditare a Programului Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 şi, pe cale de consecinţă, blocarea fondurilor europene pentru domeniul transporturilor.

Desemnarea Ministerului Transportului drept organism intermediar pentru gestionarea proiectelor majore de infrastructură este normală, având în vedere faptul că are sub autoritate majoritatea beneficiarilor acestui program, iar Ministerul Transporturilor trebuie să fie parte din sistemul de management şi control al programului.

Sperăm că după adoptarea acestui proiect de lege, de aprobare a ordonanţei de Guvern, să se accelereze procedurile de atragere a acestor fonduri, pentru că deja suntem în întârziere în ceea ce priveşte promovarea unor proiecte mature şi valoroase în domeniul infrastructurii, prin care să accesăm fondurile puse la dispoziţie prin Programul european pentru 2014-2020.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota acest act normativ, cu modificările aduse în procedura de reexaminare, cu menţiunea că Ministerul Transporturilor trebuie să confirme prin rezultate concrete noul său rol. Astfel, din noua sa poziţie conferită de acest act normativ, ministerul are sarcina să eficientizeze la maxim activitatea de absorbţie a fondurilor europene aflate la dispoziţia statului român prin Programul Operaţional Infrastructură Mare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii dacă sunt, vă rog?

Nu mai sunt alte intervenţii. Vă mulţumesc.

A, vă rog, domnule deputat. Păi dacă nu semnalează?

Al doilea vorbitor de la Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Udrişte:

Fac parte din Grupul neafiliaţilor, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Neafiliaţi, da. Vă rog.

Domnul Gheorghe Udrişte:

Nicio problemă. Am venit la pupitrul Camerei Deputaţilor pentru a-mi exprima convingerea asupra faptului că, prin adoptarea acestui proiect de lege, nu vom avea decât de câştigat.

Statul român, Guvernul României, Ministerul Transporturilor am convingerea că va eficientiza activitatea de atragere a fondurilor europene, de punere în practică a proiectelor majore din infrastructura mare a Ministerului Transporturilor şi a statului român.

Măsura de gestionare a instrumentelor structurale în domeniul transporturilor de către Ministerul Transporturilor este o măsură care vine să repare greşelile făcute în trecut şi, cu această convingere, asigur plenul Camerei Deputaţilor că membrii Partidului Mişcarea Populară din cadrul Grupului neafiliaţilor vor vota pentru adoptarea cererii de reexaminare a acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule Pâslaru, vă rog. Grupul parlamentar al PSD, liderul Grupului PSD.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Şi Partidul Social Democrat susţine acest proiect de lege, pentru că vreau să vă spun că până acum era o mare greşeală, întrucât aceste microbuze care transportau elevii către şcoală trebuia să ia nu ştiu câte licenţe. Acum s-a îndreptat acest lucru, motiv pentru care susţinem şi noi acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Avem cinci amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Observaţii? Nu. Adoptat.

La titlul ordonanţei, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Art.1 4 maginal, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

5 marginal. Este vorba de art. 2, cu două alineate. Dacă sunt observaţii? Nu. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

5. Proiectul de Lege privind impozitul specific unor activităţi. Este vorba de PL-x 26/2016; are caracter ordinar.

Dacă iniţiatorii doresc să intervină? Da, vă rog.

Domnul deputat Mircea Dobre. Vă rog.

Domnul Mircea-Titus Dobre:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Consider că reglementarea unor măsuri de stimulare sectorială, cu preponderenţă în turism, este nu doar justificată, ci şi necesară pentru eficientizarea sistemului fiscal în România şi crearea premiselor de dezvoltare a domeniilor prioritare, cu atât mai mult cu cât turismul este sectorul care, printr-o corectă gestionare, prin eradicarea evaziunii fiscale, oferindu-se şanse egale jucătorilor din piaţă prin simplificare şi relaxare fiscală, poate deveni într-un registru relativ scurt de timp unul dintre cele mai importante sectoare în economia naţională.

Dealtfel, toate statele dezvoltate au aplicat sau aplică măsuri de stimulare sectorială a domeniilor stabilite ca prioritare şi cu predominanţă în domeniul turismului alături de măsura de stabilire a unor cote diferite de TVA.

Dragi colegi, potrivit art. 135 din Constituţie, statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional, aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.

Considerăm că prin acest proiect de lege acoperim o mare parte din aceste chestiuni.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Rog intervenţii din partea Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare. Vă rog, domnule deputat, vă rog să prezentaţi dumneavoastră raportul.

Domnul Viorel Palaşcă:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind impozitul specific unor activităţi, retrimis în vederea unei noi examinări în fond, cu adresa nr. PL-x 26 din 17 mai 2007, înregistrată sub nr.4c-1/41 din 18 mai 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 15 februarie 2016.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru industrii şi servicii a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege.

Guvernul susţine adoptarea proiectului de lege, sub rezerva însuşirii observaţiilor şi propunerilor de la punctul 2.

Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri este de acord cu punctul de vedere al Ministerului Finanţelor Publice, care susţine Proiectul de Lege privind impozitul specific unor activităţi cu luarea în considerare a propunerilor formulate.

Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare asigurarea cadrului legal privind stabilirea unei noi modalităţi de impozitare aplicate contribuabililor din sectorul turistic, hotelier, restaurante şi alimentaţie publică, în scopul stimulării investiţiilor şi eliminării concurenţei neloiale.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă menţionată mai sus şi au întocmit raportul iniţial nr. PL-x 26/2016 din 19 aprilie 2016, prin care au supus plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind impozitul specific unor activităţi, cu amendamente admise.

Plenul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 17 mai 2016, a hotărât să retrimită comisiei iniţiativa legislativă mai sus menţionată, pentru o nouă dezbatere.

Guvernul, prin Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, a transmis Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare scrisoarea Ministerului Finanţelor Publice referitoare la raportul întocmit de comisie în data de 19 aprilie 2016.

Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul a redirecţionat Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare adresa Ministerului Finanţelor Publice către preşedintele Camerei Deputaţilor referitoare la Proiectul de Lege privind impozitul specific unor activităţi.

Membrii comisiei au reexaminat proiectul de lege în şedinţa din 22 iunie 2016.

Din totalul de 23 de membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost prezenţi la dezbateri 22 de deputaţi.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, un singur vot împotrivă, să întocmească prezentul raport suplimentar prin care supun plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind impozitul specific unor activităţi, cu amendamente admise, care sunt redate în anexa nr. 1 la prezentul raport.

Singurul amendament respins este redat în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul raport. În raport cu conţinutul şi obiectul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Şi aş dori în final să semnalez o eroare materială, la anexa nr. 2 din proiectul de lege, în tabelul variabile x, trebuie menţionate referiri la: municipiul Bucureşti, cei opt poli şi municipiul.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii, Guvernul. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Attila György (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ministerul Finanţelor Publice nu susţine actuala formă a raportului, deoarece sunt necesare consultări cu Comisia Europeană pe această iniţiativă pentru a ne asigura că măsurile respectă legislaţia europeană în domeniul ajutorului de stat. În plus, sunt necesare clarificări suplimentare de natură tehnică pentru anumite elemente precum definirea complexului hotelier, modalitatea de plată concomitent a impozitului pe profit pentru alte activităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Intervenţii, Grupul PNL, vă rog, domnule deputat şi apoi domnul Márton Árpád, UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul liberal apreciază iniţiativa colegilor noştri de la Partidul Social Democrat şi spune faptul că dânşii au înţeles în sfârşit că o societate nu poate fi condusă la nesfârşit prin măsuri de tip social-democrat, măsurile liberale, aşa cum sunt cele cuprinse în această propunere legislativă, sunt singurele care pot să repornească motoarele economiei şi să dea o gură de oxigen agenţilor economici, fie ei şi dintr-un anumit domeniu de activitate.

Nu apreciază însă faptul că această propunere legislativă, în loc să fie dezbătută la comisia de specialitate, pentru că este o modificare a Codului fiscal, se modifică două titluri din Codul fiscal - titlul II şi III şi era normal ca această propunere să vină în Comisia pentru buget, finanţe şi acolo să fie tranşate aceste chestiuni, pentru că este singura comisie de specialitate în domeniul financiar-bancar şi fiscal din România, dar, probabil, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor aşa a gândit că e mai bine să fie îndreptată această propunere spre Comisia economică şi de privatizare.

Nu apreciază nici faptul că această propunere legislativă stabileşte un sistem destul de complicat pentru agenţii economici. Ei în acest moment nu înţeleg... unii dintre ei nu înţeleg ce-i aşteaptă prin aplicarea acestui impozit specific de 3% pentru că formulele de calcul, şase la număr, pe domenii de coduri CAEN sunt extrem de complicate şi nu sunt obiective pentru o mare parte dintre aceştia.

Mai avem încă o problemă de opţiune: adică cel care aplică acest sistem de impozitare ar fi normal să opteze, să poată să-şi aleagă sistemul aşa cum reiese din activitatea pe care o desfăşoară respectivul agent economic.

Cu aceste corecţii, grupul nostru parlamentar va vota această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád, Grupul UDMR, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu voi lua cuvântul pe dezbateri generale. Domnul Fejér va avea această posibilitate, în ipostaza în care îmi respingeţi solicitarea de a retrimite la comisie acest proiect de lege, având în vedere cele spuse de antevorbitori legat de problemele pe care le-a constatat şi Domnia Sa, deşi susţine proiectul de lege, şi cele spuse de reprezentantul Guvernului, care nu susţine, arătând că s-ar putea să avem o problemă din cauza unei posibile interpretări de ajutor de stat.

Ca atare, Grupul UDMR solicită retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Sunt obligat să supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, retrimiterea la comisie.

Cine este pentru retrimitere? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu. Unul. Da.

Cu un singur vot, două, a fost retrimis la comisie.

Mulţumesc.

Am şi eu o neclaritate. În raportul comisiei s-a precizat că punctul de vedere al Guvernului este de a susţine iniţiativa. Înţeleg că domnul secretar de stat, când a luat cuvântul, a spus că nu mai susţine iniţiativa.

Deci aici... A, da, păi, da, raportul comisiei era de susţinere.

Bun. Vă rog, s-a retrimis la comisie, dar puneţi-vă de comun acord, pentru că dumneavoastră ne-aţi spus una, din partea comisiei în raport s-a spus alta, deci aici este confuzia.

Deci s-a retrimis la comisie, termen pentru septembrie. Deci în perioada de vacanţă Comisia de politică economică va discuta acest proiect.

Mergem mai departe.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, PL-x 226.

Dacă din partea colegilor...? Nu.

Îl rog pe domnul preşedinte Iulian Iancu, atunci, să prezinte raportul.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

O chestiune pe procedură, ca să nu mai păţim ce-am păţit la actul normativ anterior: vă rog să le solicitaţi colegilor să spună timpii de dezbatere, că dacă aveam 2 minute... am pierdut 15 minute, ca în final s-o retrimitem la comisie.

Mulţumesc.

În ce priveşte acest proiect de lege, avem o dezbatere în fond propusă comisiei noastre care trimite raportul astăzi după ce Senatul a adoptat, Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia juridică, de asemenea, a avizat favorabil.

Vorbim despre un proiect de lege care are ca scop introducerea unor măsuri suplimentare de protecţie pentru producătorii de energie electrică pe bază de resurse convenţionale, astfel încât să poată realiza un mix optim energetic între producători pentru menţinerea unui preţ accesibil la consumatori fără să apară discriminări între operatorii de piaţă.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei propun, cu amendamente admise, plenului adoptarea proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Pâslaru, vă rog, o procedură sau...

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Am o rugăminte, dacă... vă rog să fiţi de acord cu revotarea punctului 6, proiectul 26 - impozitul specific -, pentru că, efectiv, Grupul parlamentar al PSD n-a votat. N-am fost atenţi.

Domnule preşedinte, păi, nu, noi n-am votat retrimiterea la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Deci stimate coleg... vă rog să fiţi atenţi. Deci avem o solicitare din partea Grupului UDMR ca PL-x 26/2016 să fie retrimis la comisie.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Da, vă rog, domnul Pâslaru.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Deci e simplu, nu am votat... noi.

Domnule preşedinte, vă cer o pauză de un minut.

Domnule preşedinte, vă rog o pauză de un minut pentru consultări. Vă rog liderii grupurilor parlamentare, vă rog, la prezidiu. (Consultări.)

Domnul Florin Iordache:

Potrivit liderilor grupurilor parlamentare se retrimite la comisie, retrimitere până la ora 11,30 pentru a se pune de comun acord punctul de vedere al Guvernului cu acel amendament la anexă.

Da? Supun votului dumneavoastră retrimiterea până la 11,30.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu.

S-a retrimis la comisie până la 11,30.

Comisia pentru politică economică, vă rog, convocaţi şi discutaţi acest proiect de lege.

(6.) Mergem mai departe. A fost prezentat PL-x 226. Punctul de vedere al comisiei, raportul comisiei. Ascultaţi-mă puţin!

Deci raportul comisiei la PL-x 226 a fost prezentat de către domnul preşedinte Iulian Iancu.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Acolo suntem.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. Bun.

Avem 10 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articolul unic dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 3. Sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 4 marginal, se introduce un pct. 73¹. Adoptat.

5 marginal, 6, 7, 8, 9 şi 10 marginal.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural - ambientale a clădirilor, Pl-x 709, caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor...

Vă rog, domnule deputat.

Domnul deputat Horia Cristian, vă rog.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege iniţial a fost respins de către Senatul României şi în urma acestei respingeri grupurile parlamentare au conlucrat în mod excepţional, aş putea spune, pentru amendarea textului iniţial şi vreau aici să aduc o mulţumire specială Ministerului Dezvoltării, prin doamna subsecretar de stat care a lucrat în mod eficient cu Ministerul Culturii şi Ministerul Finanţelor şi cu grupul de la Comisia pentru administraţie pentru perfectarea acestei legi.

Este un exemplu, dacă se poate spune, de modul în care ar trebui să lucreze Parlamentul şi să producă o lege care să permită intervenţia primăriilor în cazul reabilitării clădirilor istorice.

La ora actuală, primăriile pot interveni făcând cadou reabilitarea acestor faţade, lucru care principial nu este corect şi prin această lege creăm un mecanism prin care primăriile să poată finanţa repararea faţadelor, să poată să consolideze clădirile istorice şi după aceea să recupereze banii, sub forma unei taxe de la proprietarii acestor clădiri, pe o perioadă de zece ani care poate fi prelungită pentru persoanele care prezintă dificultăţi din punct de vedere financiar.

Proiectul de lege sper că va trece cu votul acestei Camere şi va produce o modificare semnificativă în modul în care oraşele noastre sunt gestionate astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul preşedinte Victor Paul Dobre, preşedintele Comisiei pentru administraţie, să prezinte raportul.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Victor Paul Dobre:

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor de marţi, 26 aprilie 2016, în temeiul art. 70 din Regulament s-a hotărât retrimiterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor Comisiei pentru administraţie, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport.

Pentru această propunere legislativă s-a întocmit raportul nr. 4C/6/375 din 12 aprilie 2016 prin care se propusese adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 14 octombrie 2015.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice şi al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, precum şi avizul negativ al Comisiei pentru industrii.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor. Se creează cadrul legislativ pentru ca acele clădiri clasificate ca monumente istorice în diferite clase să fie reabilitate cu finanţare din partea primăriilor, urmând ca primăriile să-şi poată recupera cheltuielile efectuate.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea propunerii legislative, cu o serie de amendamente nou - admise, astfel cum sunt prezentate în anexa la raportul suplimentar.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Dezbateri generale, dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. A, vă rog, Grupul UDMR. Vă rog.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Deşi nu sunt membri ai Grupului parlamentar al UDMR care ar fi semnat în calitate de coiniţiatori acest proiect de lege, dar vom susţine la vot această propunere legislativă. Este o preocupare de câţiva ani de zile şi a Grupului UDMR de a crea un temei legal care să facă posibilă reabilitarea clădirilor din centrele istorice ale marilor oraşe şi nu numai. Acum un an şi jumătate am propus demararea unui program guvernamental cu finanţare de la bugetul de stat care a căzut la un vot în plenul Camerei. Aceasta este o altă soluţie, şi anume implicarea autorităţilor administraţiei publice locale, pe care o susţinem. Am avut şi amendamente în comisie care s-au acceptat. Este un pas înainte care dă posibilitatea marilor oraşe care au monumente istorice să rezolve reabilitarea acestora. Evident că din punct de vedere al aspectului arhitectural acesta este un pas înainte şi în ceea ce priveşte turismul care poate fi dezvoltat în acest oraş.

Vom susţine, ca grup parlamentar, această propunere legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt? Nu mai sunt alte intervenţii.

Avem 11 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Articolul unic, observaţii? Nu. Adoptat.

De la 3 până la 11 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

8. Reexaminare, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrală a zonei costiere, PL-x 230/2008.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte nimeni.

Din partea Comisiei pentru mediu cine prezintă?

Vă rog, domnule deputat, vă rog, prezentaţi... Am văzut-o şi pe doamna preşedinte Carmen Moldovan, dar prezintă domnul deputat. Vă rog.

Domnul Petru-Sorin Marica:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar privind cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României asupra Legii pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere.

În conformitate cu prevederile art. 137 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea întocmirii unui raport privind cererea de reexaminare a Preşedintelui României asupra Legii pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, trimisă cu adresa nr. 230/2008/2009 şi înregistrată cu nr. 26/643 din 17 septembrie 2009.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003 în sensul că realizarea construcţiilor indispensabile securităţii sau interesului public se face numai cu avizul prealabil al Autorităţii Publice Centrale pentru Turism, al Autorităţii Publice Centrale pentru Protecţia Mediului şi Gospodărirea Apelor.

Plenul Camerei Deputaţilor a hotărât, în şedinţa din 8 iunie 2016, retrimiterea proiectului de lege în vederea reexaminării şi întocmirii unui raport suplimentar.

În conformitate cu prevederea art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au reexaminat legea sus-menţionată, în şedinţa din 21 iunie 2016.

În urma dezbaterii cererii de reexaminare, membrii Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au hotărât, cu majoritate de voturi, să respingă cererea de reexaminare formulată de preşedintele României şi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere cu amendamentele admise prezentate în anexă la prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc mult.

Intervenţii. Guvernul, vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Simona Olimpia Negru (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi domni deputaţi,

Sunt Olimpia Negru, secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Guvernul nu susţin adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 280/2003 din următoarele considerente: noţiunea de interes public nu este definită în legislaţia românească, pe când noţiunea de servicii publice prevăzută de legea în vigoare este clară şi bine definită.

Prin aceasta dorim să evităm realizarea pe plaja Mării Negre a construcţiilor şi activităţilor care pot restrânge suprafaţa de plajă disponibilă pentru activităţi turistice.

Considerăm că actuala formulare a art. 16 alin. (2) permite realizarea acestor activităţi indispensabile pentru activităţile specifice dezvoltate pe plajă sau legate de securitatea sau sănătatea publică.

În ceea ce priveşte modificarea art. 35 alin. (1), nu susţinem această modificare din următoarele considerente: formularea propusă, cu nominalizarea drumului de-a lungul falezei de nord a municipiului Constanţa, între staţiunea Mamaia şi centrul istoric al municipiului Constanţa, nu este legală şi face acest proiect de lege un act normativ cu dedicaţie. Considerăm că aceasta trebuie introdusă într-o lege specifică dedicată acestui proiect.

Menţionăm că realizarea unor proiecte de infrastructură de importanţă regională este subsidiară eforturilor pentru protecţia mediului în zona costieră care urmăreşte prevenirea efectelor negative generate de lucrări noi, neputând justifica afectarea acestei zone prin construcţii de drumuri în banda litorală unde există în general plajă.

Trebuie menţionat, pe de altă parte, că introducerea acestei modificări, la art. 35 alin. (1) trebuie corelată cu prevederile art. 16 alin. (1) prin care se introduc construcţii definitive în fâşia de 50-150 de metri de la linia cea mai înaintată a mării şi cu art. 60 alin. (2) care prevede că autorizaţiile de construcţii se vor acorda numai pe exteriorul benzii litorale de 50 - 150 de metri.

Este de menţionat că Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are în derulare în prezent un proiect finanţat din fonduri europene privind protecţia zonei costiere prin care se va realiza protecţia plajelor împotriva eroziunii, precum şi extinderea suprafeţelor acestora, proiect care poate fi afectat de către proiectul acestei şosele de coastă.

Domnul Florin Iordache:

Da, vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Doamna Simona Olimpia Negru:

O singură menţiune mai am, dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte.

Pe de altă parte, dorim să menţionăm că în amendamentul propus pentru art. 16 alin. (2) din raportul Comisiei pentru mediu este menţinută sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul mediului şi dezvoltării durabile", care nu mai este actuală, fiind vorba de autoritatea publică centrală din domeniul mediului, apelor şi pădurilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc mult.

Domnule Gheorghe Florin, vă rog, domnule deputat, Grupul PSD.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă a avut un traseu extrem de sinuos, fiind în dezbaterea Parlamentului de aproape 8 ani. Astăzi nu dezbatem proiectul, ci o cerere de reexaminare a Preşedintelui României, formulată tot în urmă cu 8 ani, şi care ne propune să renunţăm la oportunitatea modernizării municipiului Constanţa.

Ştiu că se va spune că avem şi alte acte normative cu o vechime mai mare, însă trebuie să spun că acest proiect este aşteptat de constănţeni de aproape 26 de ani.

Stimaţi colegi,

Susţinem, Grupul PSD, această iniţiativă, pentru că ea împacă, deopotrivă, necesitatea dezvoltării infrastructurii în municipiul Constanţa dar, în acelaşi timp, facilitează şi realizarea unor lucrări de protecţie a zonei costiere.

Mulţi dintre cei care s-au opus acestei iniţiative au invocat argumente de mediu, fără să analizeze în profunzime proiectul şi fără să constate că, de fapt, prin această lege se deschide calea realizării mai multor proiecte de mediu cu efecte directe asupra stopării erodării zonei costiere.

Aş vrea să mai adaug în susţinerea acestei iniţiative şi faptul că, din cauza tergiversărilor legislative, s-au pierdut nenumărate şi importante oportunităţi de finanţare din fonduri externe nerambursabile.

Aşa că, stimaţi colegi, vă rog să dăm o şansă proiectelor facilitate de acest act normativ care ar putea beneficia de finanţările europene din cadrul financiar 2014-2020.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult.

Doamna Lucia Varga, Grupul PNL.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal va vota împotriva raportului de respingere a cererii de reexaminare a Legii de modificare a Legii privind gospodărirea integrată a zonei costiere.

Dacă veţi vota pentru acest raport de admitere, atunci veţi vota de fapt pentru degradarea plajelor de pe litoralul românesc, veţi vota împotriva Constituţiei, până la urmă, care garantează că plajele din România sunt un bun, un patrimoniu naţional pe care trebuie să-l protejăm.

Noi susţinem dezvoltarea durabilă a României. Şi grija Partidului Naţional Liberal este, în primul rând, pentru protejarea patrimoniului natural. Trebuie să găsim un echilibru între dezvoltarea economică, între social şi protecţia mediului. Astăzi, eu vă cer să respectăm acest principiu al echilibrului şi să votăm pentru protejarea plajelor de pe litoralul românesc.

Atrag, de asemenea, atenţia că România a beneficiat de un proiect de mărire, de lărgirea plajelor de pe litoralul românesc, iar această modificare legislativă care ar permite chiar şi construcţia unui drum în zona costieră, riscă să ducă România în procedură de infringement şi riscăm ca pe exerciţiul bugetar viitor să nu mai primim fonduri pentru consolidarea falezelor şi pentru lărgirea plajelor.

Deci, dragi colegi, vă cer responsabilitate şi vă rog să votaţi împotriva raportului de respingere a cererii de reexaminare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte grupuri parlamentare, dacă doresc colegii să intervină? Nu mai sunt.

Îl rog pe domnul Cernea, de la deputaţii neafiliaţi.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Într-adevăr, un astfel de proiect ar fi extrem de nociv pentru Constanţa, pentru mediu, pentru protejarea peisajului, a moştenirii culturale, istorice şi arheologice. Parlamentul României a...

Domnule preşedinte, un coleg în sală vociferează permanent, aveţi atribuţia de a-l ruga să înceteze.

Parlamentul României a votat legi de protecţie a mediului, de protecţie a zonei costiere. Aceste legi sunt făcute în baza unor studii realizate de către experţi care au stabilit care sunt perimetrele în care se pot realiza anumite construcţii şi care sunt perimetrele în care nu se pot realiza anumite construcţii.

Această lege practic ar fi anihilată de iniţiativa acestei şosele în banda costieră, şosea care, evident, că ar afecta grav zona. S-a vorbit despre dezvoltare. Dezvoltarea este inamicul dezvoltării durabile. Dezvoltarea care ţine cont doar de, eu ştiu, realizarea unor beneficii de ordin financiar, material, economic, dar care nu ţine cont, în acelaşi timp, de protecţia zonelor în care se realizează un proiect, nu mai este acceptabilă într-o societate civilizată, într-o economie modernă, într-o economie care să ţină cont de standardele necesare...

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

...în Uniunea Europeană.

De aceea, şi eu voi vota contra acestui proiect de lege şi aştept de la toţi deputaţii de Constanţa să voteze contra acestui proiect, pentru că este împotriva dezvoltării durabile a oraşului.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, discutăm...la raport avem 5 amendamente.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 16 alin. (2). Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

35 alin. (1). Observaţii? Nu. Adoptat.

36. Observaţii? Nu. Adoptat.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

9. Următorul, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, PL-x 184/2016.

Procedură de urgenţă.

Guvernul. Doamnă secretar de stat, vă rog.

Doamna Corina Popescu (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Corina Popescu este numele meu. Sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de lege, PL-x 184/2016, are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 121 privind eficienţa energetică.

Acest proiect l-am promovat în vederea consolidării cadrului legal privind eficienţa energetică, din perspectiva necesităţii de aliniere completă a legislaţiei naţionale de profil la prevederile Directivei nr. 27/2012 a Parlamentului European şi a Consiliului European.

Vreau să menţionez că, în transpunerea iniţială, Comisia a transmis României un aviz motivat, iar prezentul proiect a rezolvat toate acele observaţii.

În consecinţă, Guvernul susţine adoptarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii.

Raport comun Comisia pentru industrii şi Comisia juridică.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un act normativ extrem de important pentru România. De altfel, suntem în infringement şi cred că faptul că-l avem la vot astăzi este foarte bine, putem evita plata unei amenzi în mod inutil. De fapt, cele două comisii au luat în dezbatere proiectul de lege, Senatul l-a adoptat, proiect care nu face altceva decât să alinieze, în sensul de a transpune complet toate măsurile prevăzute în Directiva privind eficienţa energetică şi preluând în totalitate observaţiile comisiei privind transpunerea în legislaţia naţională.

În consecinţă, legislaţia naţională acum preia în totalitate Directiva 28/2012, oferind României un cadru legislativ pentru un program naţional privind eficienţa energetică în toate domeniile, începând de la producţie până la consumatorul final.

Membrii celor două comisii propun plenului, în urma dezbaterii, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Domnul Florin Iordache:

Propuneţi-ne şi timpul, domnule preşedinte.

Domnul Iulian Iancu:

Şi cred că este bine să facem la orice proiect acest lucru. Un minut dezbateri generale, 30 de secunde dezbateri pe articole.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră timpul propus.

Supun votului. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 6 abţineri. Mulţumesc.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 6 abţineri, timpul propus de domnul preşedinte Iulian Iancu a fost adoptat.

Dezbateri generale?

Grupul Partidului Naţional Liberal. Domnule Mironescu, vă rog.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

PL-x 184/2016, care modifică Legea eficienţei energetice pentru transpunerea corectă a Directivei 28, stabileşte, printre altele, obligaţii pentru administraţia publică centrală privind achiziţia de produse, servicii, clădiri şi lucrări cu performanţă înaltă de eficienţă energetică.

De asemenea, încurajează consumatorii mici de energie pentru a utiliza eficient energia electrică şi stabileşte un cadru legal în acest sens. Sunt, de asemenea, prevăzute reglementări clare pentru asigurarea calităţii auditului energetic, inclusiv un regulament de atestare a managerilor şi auditorilor energetici.

Nu în ultimul rând, autorităţile administraţiei publice locale, cu populaţie mai mare de 20 de mii de locuitori, au obligaţii în legătură cu implementarea de programe de eficienţă energetică pe 3-6 ani în entităţile respective.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota în favoarea proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul UDMR. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi susţinem acest proiect de lege şi, cu atât mai mult, avem încredere, în sfârşit, că se va şi aplica în mod corect. Şi acele oraşe despre care a vorbit colegul meu, domnul Mironescu, vor face aceste strategii, având în vedere faptul că mai avem un program de izolare termică a clădirilor pentru care, în sfârşit, şi autorităţile publice locale din provincie au şansa să atragă sume consistente şi dacă şi legea energiei termice ar fi trecut sau trece în această sesiune, în toamnă, prin Parlament, atunci aceste trei posibilităţi coroborate dau o şansă, într-adevăr, pentru autorităţile publice, şi nu numai, pentru persoanele fizice ca în următorii ani eficienţa energetică să fie la maxim utilizată, pentru că este ceva cu totul deosebit pentru orice familie şi pentru autorităţile publice ca, aplicând această propunere legislativă, să aibă şansa de reducere a cheltuielilor.

Vă mulţumesc. Şi Grupul UDMR susţine acest proiect.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Iacoban, Grupul PSD. Vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

E o lege foarte importantă. Colegii mei s-au referit la conţinut. Aş vrea doar să vă spun că, în transpunerea iniţială, Comisia Europeană a apreciat că este una incompletă, deoarece nu asigura preluarea integrală a normelor, fapt pentru care, în 2015 Comisia a solicitat remedierea urgentă a disfuncţionalităţilor de transpunere, ca element obligatoriu al ultimei faze precontencioase a procedurii de infringement, declanşate împotriva României.

Actuala propunere asigură preluarea completă şi corectă a normelor europene vizate, potrivit observaţiilor şi recomandărilor Comisiei Europene.

Modificarea şi completarea legislativă reclamă urgenţă, pentru faptul că ne aflăm în infringement.

Prin urmare, şi Grupul PSD susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Dezbatem raportul.

Sunt 23 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

De la 1 la 10 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

De la 11 la 20. Observaţii? Nu. Adoptate.

21-23. Observaţii? Nu. Adoptate.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2016 privind unele măsuri financiare în vederea finalizării proiectelor finanţate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2007-2013, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, PL-x 269/2016.

Guvernul. Doamnă secretar de stat, vă rog.

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul susţine această ordonanţă de urgenţă şi vă supune spre aprobare această ordonanţă de urgenţă, în forma aprobată prin raportul comisiei de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru buget.

Domnule Emil Niţă, vă rog, prezentaţi dumneavoastră raportul.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2016 privind unele măsuri financiare în vederea finalizării proiectelor finanţate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2007-2013, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2016.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 7 iunie 2016.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea unor măsuri în vederea finalizării proiectelor finanţate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2007-2013, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, după cum urmează: modificarea unor dispoziţii ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în sensul prorogării termenului de depunere a declaraţiilor de impunere de la 31 martie 2016 la 31 mai 2016, precum şi a termenului de plată a impozitului taxei pe clădiri, impozitului taxei pe teren, respectiv a impozitului taxei pe mijloacele de transport, de la 31 martie 2016 la 30 iunie 2016; completarea art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, în sensul ca serviciile prestate de către operatorii de transport feroviar de călători şi de către operatorul care administrează infrastructura feroviară să poată fi decontate în limitele aprobate prin buget, în cazul în care contractele pentru aceste servicii se aprobă ulterior începerii anului bugetar, dar nu mai târziu de 30 iunie.

Prin derogare de la prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pot solicita contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, în limita sumei de 400.000 de lei.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Emil Niţă:

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, acest proiect de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, dacă sunt?

Vă rog. Grupul PNL. Domnule deputat, două minute.

Domnul Emil Niţă:

Vreau să menţionez că am citit detaliat acest raport al comisiei pentru a rămâne la stenograma acestei şedinţe acele acte legislative care trebuie modificate.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat. Două minute. Grupul PNL.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi Grupul...

Domnul Emil Niţă:

Timp de dezbatere un minut pentru dezbateri generale şi un minut pentru articole.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră timpul de dezbatere propus.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, timpul propus a fost adoptat.

Vă rog. Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Deci, spuneam că şi Grupul Partidului Naţional Liberal va susţine adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, pentru că ea va mai îmbunătăţi într-o oarecare măsură gradul de absorbţie a fondurilor europene din bugetul 2007-2013, pentru că vechea guvernare, condusă de prim-ministrul Ponta, a lăsat neterminate un număr de 380 de proiecte în valoare de peste 9 miliarde de lei. Dacă aceste proiecte ar fi fost finalizate în termenul prevăzut de bugetul UE, gradul de absorbţie ar fi crescut semnificativ.

Din aceste 380 de proiecte, 345 de proiecte sunt ale autorităţilor publice locale, 35 de proiecte sunt proiecte ale operatorilor economici. Din cele 340 de proiecte, 216 proiecte ar putea fi finalizate până la 30 iunie 2016 şi cele 126 de proiecte rămase nu mai au niciun... nu mai pot fi finalizate până la 30 iunie, dar pot fi în valoare de vreo şase miliarde şase sute de milioane de lei, ar putea fi finalizate după 30 iunie 2017, dacă Uniunea Europeană le declară neconforme.

Faptul că, prin această ordonanţă se dă posibilitatea Trezoreriei Statului să împrumute cu 400 de milioane de lei comunităţile locale care apelează la aceste credite pentru finalizarea până la 30 iunie 2016 a unor proiecte, este un lucru bun. Dacă până atunci lucrul acesta nu se întâmplă, Uniunea Europeană va solicita României rambursarea a 2,2 miliarde de lei, finanţări care au fost făcute pe aceste proiecte şi care trebuie restituite. Astfel încât, această ordonanţă este binevenită, pentru că va mai atenua, într-o oarecare măsură, faptul că o parte din fondurile europene pe care România le-a primit în exerciţiul trecut vor fi obligatoriu rambursate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii dacă sunt? Nu mai sunt alte intervenţii.

Sunt 14 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Observaţii? Nu. Adoptat.

De la 3 până la 10 marginal. Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

De la 11 până la 14. Observaţii? Nu. Adoptate.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia, PL-x 142/2016.

Caracter ordinar.

Îl invit pe domnul Daniel Constantin, unul dintre iniţiatori.

Vă rog.

Domnul Daniel Constantin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege esenţial pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, pentru trecerea într-o altă etapă din punct de vedere al dezvoltării agriculturii româneşti.

Proiectul de lege îşi propune modificarea Legii nr. 566 din anul 2004, într-un fel, o adaptare la nevoile pe care agricultura le are în momentul de faţă. Este vorba de schimbarea conceptului de cooperative, un concept care, ştiţi foarte bine, că nu este foarte bine primit din cauza trecutului istoric pe care îl are România.

Aşadar, conceptul pe care-l propun este unul modern, adaptat la ceea ce înseamnă legislaţia naţională dar, mai ales, legislaţia europeană, un concept prin care cooperativele acum pot integra partea de producţie cu partea de procesare sau/şi cu partea de comercializare.

În egală măsură, după ce 26 de ani, am încercat să-i convingem pe fermieri să se asocieze pentru a-şi mări puterea de negociere, pentru a face ca produsele româneşti să ajungă mai uşor pe rafturile magazinelor sau la piaţă, trecem într-o altă etapă, de stimulare a acestora, prin introducerea unor facilităţi fiscale, cum ar fi: scutirea de impozit pe profit pentru o perioadă de 5 ani de zile, în funcţie de categoria de cooperative în care vor să intre; scutirea impozitului pe proprietate; alte scutiri care, cred eu, că sunt foarte bine primite de fermieri, sunt aşteptate în această etapă, astfel încât, coroborat cu legea pe care Parlamentul a adoptat-o săptămânile trecute, şi anume de a avea un procent minim de produse pe rafturile magazinelor, cred că este mai mult decât utilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi servicii, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Nini Săpunaru:

Comisia pentru agricultură, silvicultură şi industrie alimentară a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii cooperaţiei agricole, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea creării cadrului legal pentru a permite întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale, constituite în temeiul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale să devină membrii cooperatori ai unei cooperative agricole, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, în unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare prezentul proiect de lege, cu amendamentele admise redate în anexă, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Nini Săpunaru:

Propun timpii de dezbatere: un minut, cu 30 de secunde.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră...

Dar nu e procedură de urgenţă.

La dezbateri generale. Grupul PNL.

Domnul Săpunaru, la dezbateri generale. Şi apoi domnul ministru Daea.

Domnul Nini Săpunaru:

Susţinem acest proiect de lege, îl urmărim din faza în care a intrat în Senat. El vine la pachet cu Legea nr. 3/2001, Legea comercializării produselor agroalimentare.

Din punctul nostru de vedere aduce un plus. Am făcut amendamente pe care le considerăm importante.

Vă dau un singur exemplu: la ora actuală, în România, mai sunt 199 de cooperative funcţionale, iar impozitul pe profit pe care îl plătesc aceste cooperative se situează undeva, în jurul sumei de 80.000 de euro, anual.

Nu făceam nimic dacă lăsam legea cum a mers ea până acum şi de aceea am introdus impozit pe profit zero, în primii 5 ani, pentru cooperativele care procesează superior produsele agricole.

Şi, de asemenea, limităm acest impozit pe profit pentru celelalte cooperative, până la limita sumei de două milioane de euro.

Credem că este o lege care vine să completeze Legea nr. 798 privind comercializarea produselor agroalimentare.

Un singur exemplu: permitem prin această lege să apară operaţiuni în zone legumicole pentru centre de depozitare, pentru centre de procesare a legumelor, operaţiuni care pot să asigure completarea necesarului pe Legea nr. 798.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Daea, vă rog, Grupul PSD.

Şi dacă mai sunt alte înscrieri? Nu mai sunt.

Domnule ministru Daea, vă rog. Cum e cu cooperativa?

Domnul Petre Daea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Un act normativ care a venit pe bancul de rectificare, datorită vocii acelora care, de-a lungul vremii, în existenţa acestui act normativ, au întâmpinat o serie întreagă de greutăţi, motiv pentru care a trebuit să facem modificările cuvenite. Spuneam şi altădată, repet, şi voi spune încontinuu, nu mă interesează paternitatea ideii, ci şansa sa de izbândă.

Noi am sperat ca prin acest act normativ să deschidem, mai mult, mai bine, direct şi cu o anumită rigoare juridică, porţile spre obiectivul urmărit în agricultură, anume acela de a agrega interesele, de a aduna la un loc cât mai mulţi fermieri, în aşa fel încât forţa de penetrare în piaţa comercială să fie mai mare şi benefică atât pentru ei, cât şi pentru consumatori, ştiindu-se raportul între cerere şi ofertă.

În actul normativ, în esenţă, am modificat nu conceptul ca atare, pentru că el a rămas încarnat în structura legii, dar am căutat să deplasăm mai mult şi să despicăm, dacă putem, prin amendamentele cuprinse în actul normativ, accepţiunea legii, vizavi de ceea ce a însemnat cooperativa agricolă de producţie în terminologia ei de-a lungul vremii, motiv pentru care am operat cu grijă şi cu atenţie, care sunt căile prin care noi putem face acest lucru.

Şi au fost enumerate aici câteva dintre ele. Aş stărui numai asupra aceleia că alături de rigoarea juridică şi de înlesnirea înţelesului legal, este şi facilitatea de a opera într-o structură de o asemenea anvergură, în agricultura ţării româneşti.

Eu nu văd în aceste modificări decât dorinţa comună a producătorilor agricoli şi a celor care legiferează în ţară, de a facilita un drum spre un interes naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt din partea grupurilor parlamentare? Nu mai sunt alte intervenţii.

Avem 23 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 1 până la 10 dacă sunt observaţii? Nu.

De la 11 până la 20 dacă sunt observaţii? Nu.

De la 21 la 23 dacă sunt observaţii? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Următorul, da?

12. Proiectul de Lege privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore, PL-x 207.

Îl invit pe domnul...

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva? Nu.

Atunci, îl rog pe domnul Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii, să prezinte raport comun, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru mediu.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Este al doilea act normativ extrem de important pe care îl avem astăzi în dezbatere pe ordinea de zi, este vorba despre o transpunere de directivă care, din păcate... pentru care România este în infringement. Sperăm ca, odată adoptată astăzi, să ieşim din această situaţie.

Comisiile care au fost sesizate pentru dezbatere în fond cu proiectul de lege menţionat au fost Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru mediu.

Aş vrea să informez plenul că atât Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru afaceri europene, cu toţii au avizat favorabil proiectul de lege.

De asemenea, Senatul a adoptat acest proiect de lege.

Guvernul susţine adoptarea propunerii legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cerinţelor minime necesare pentru prevenirea eventualelor accidente majore şi de limitare a consecinţelor unor astfel de accidente ce vizează operaţiunile petroliere din zona de responsabilitate a României la Marea Neagră, urmărind transpunerea Directivei nr. 20/2013 a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 iunie 2013 privind siguranţa operaţiunilor petroliere şi gaziere offshore şi de modificare a Directivei 35 a Comisiei Europene, al cărei termen general de transpunere a fost 19 iulie 2015, deci încă de anul trecut.

Prin acelaşi proiect se modifică şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2007 care se adresează obligaţiilor de mediu, cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, ordonanţă care a fost aprobată prin Legea nr. 19/2008, cu modificări şi completări ulterioare.

Stimaţi colegi,

Comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate, apoi într-o şedinţă comună.

La amendamente şi propuneri făcute ulterior de către parlamentari şi de către Guvern, la dezbateri au participat atât secretarii de stat ai ministerelor direct implicate, cât şi reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor reunite au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului aprobarea propunerii legislative, cu amendamente admise.

Domnul Florin Iordache:

Da. Dezbateri generale?

Domnule Mironescu, vă rog, Grupul PNL. Sunteţi şi coiniţiator, vă rog, aveţi cuvântul, 3 minute.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

PL-x 207/2016 privind siguranţa operaţiunilor offshore stabileşte în fapt un cadru legislativ integrat în domeniul siguranţei operaţiunilor petroliere din offshore, coordonat cu celelalte prevederi legislative în vigoare din domenii variate, care au implicaţii, cum ar fi: protecţia muncii, securitatea exploatării şi prevenirea accidentelor şi, bineînţeles, protecţia mediului.

Principala prevedere a legii este legată de înfiinţarea unei autorităţi competente, în subordinea Secretariatului General al Guvernului, condusă de un preşedinte, un vicepreşedinte şi un consiliu director, care va exercita toate funcţiile referitoare la dezvoltarea economică a exploatării petroliere din offshore, a resurselor din offshore, autorizarea operaţiunilor petroliere, precum şi gestionarea veniturilor din aceste operaţiuni.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal susţine prezentul proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Iancu, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

20 de secunde, pentru început, după care dezvoltăm în 5-7 minute subiectul. De ce, stimaţi colegi?

Actul normativ, aşa cum vă spuneam, trebuia adoptat încă de anul trecut. Este pentru prima dată când în Marea Neagră avem o legislaţie care se adresează securităţii şi siguranţei în desfăşurarea activităţilor offshore, în special cele legate de exploatările de petrol şi gaze.

Aşa cum bine ştiţi, subiectul Marea Neagră a devenit un subiect de politică, de geopolitică, de geostrategie, care vizează în special siguranţa în exploatare, dar vizează, de asemenea, şi siguranţa coridoarelor de transport marfă, dar şi a coridoarelor de transport produse petroliere şi gaziere.

În condiţiile date, legea aceasta oferă un cadru specific care nu se adresează doar exploatărilor de materie primă, resursă energetică convenţională.

Aşa cum bine ştiţi, subiectul a devenit atât de sensibil odată ce Rusia a anexat Crimeea. Din acel moment, Marea Neagră a devenit mai degrabă un obiectiv militar decât un obiectiv economic, iar pentru noi este vizată în special rezerva, potenţialul uriaş pe care Marea Neagră îl are, în ceea ce priveşte materia primă energetică numită gaz hidrat.

Exploatarea cu o tehnologie matură ar oferi României securitate în aprovizionarea cu materie primă energetică pentru 400 de ani.

Vă daţi seama cam ce interes este în acest moment ca Marea Neagră să fie sub un control deplin, din punct de vedere militar? Cu atât mai mult cu cât orice incident în zona de exploatare energetică ar putea să pună în pericol real atât activitatea, cât şi exploatarea acestor resurse care au un regim absolut special în exploatare, respectiv evitarea contactului cu aerul.

În aceste condiţii, prin legea de astăzi noi nu facem altceva decât... în afara faptului că transpunem un cadru legislativ, dar e pentru prima dată când constituim o autoritate naţională care are un regim special, care monitorizează şi supraveghează procedura pentru fiecare intervenţie în mediul marin.

De aceea, vă supunem, stimaţi colegi, această propunere legislativă şi vă solicităm sprijinul în votul de astăzi.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Alte intervenţii?

Grupul UDMR, vă rog.

Domnul Antal István:

Desigur, Grupul UDMR susţine acest proiect de lege, dar permiteţi-mi să fac o paranteză.

Dacă cineva va fi dispus să facă o statistică privind înfiinţarea unor instituţii noi... în momentul în care vorbim de ani de zile despre descentralizare, dacă cineva face o statistică, cred că în ultimii 4 ani am înfiinţat aşa, anual, vreo 3-4 instituţii noi.

Eu aş fi tare mulţumit dacă, de data aceasta, această autoritate ar avea sediul central la Constanţa, deci pe malul mării, dacă nu la Constanţa, undeva acolo, pentru că vorbim efectiv despre un punct strategic deosebit de important, aşa cum a explicat domnul preşedinte, dar atât am avut de adăugat: să şi facem acest pas, să descentralizăm şi să punem efectiv autoritatea sau instituţia acolo unde activitatea efectiv este desfăşurată, şi nu să facem sediul central în Bucureşti... încă o autoritate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Sunt 110 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

De la 1 până la 10 dacă sunt observaţii? Nu.

De la 11 până la 50 dacă sunt observaţii? Nu.

De la 51 până la 100 dacă sunt observaţii? Nu.

De la 101 la 110 dacă sunt observaţii? Nu.

Mulţumesc.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

13. Propunerea legislativă privind înfiinţarea instituţiei Avocatul Copilului, Pl-x 139/2016.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

14. La fel, Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 215 din 2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, Pl-x 140, termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

15. Şi Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea, şi a Legii nr. 504/2002 a audiovizualului, Pl-x 178, termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră a fi adoptată.

16. Tot adoptată este şi Propunerea legislativă privind Statutul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Pl-x 176, deoarece termenul pentru dezbatere şi vot final e depăşit, conform art. 75 alin. (2) din Constituţie.

17. Şi tot adoptată este Propunerea legislativă privind modificarea alin. (4) al art. 5 din Legea nr. 47 din 18 mai 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Pl-x 180, termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit.

Procedură, vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

O observaţie procedurală.

După cum v-aţi dat seama, iarăşi s-a adoptat tacit un număr de 5 legi.

Cred că odată şi odată ar trebui să vă convingeţi că nu aceasta este procedura normală a unui parlament şi poate vă veţi revizui punctul de vedere legat de modificarea Regulamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii procedurale nu mai sunt.

Mergem mai departe.

18. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de sediu între România şi Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii, semnat la Bucureşti la 22 iulie 2015, PL-x 258. Caracter ordinar.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Încheierea Acordului de sediu între România şi Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii a avut drept obiectiv principal reglementarea din punct de vedere juridic a sediului SELEC, respectiv aplicarea prevederilor relevante ale Convenţiei privind Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii şi ale dispoziţiilor Protocolului privind privilegiile şi imunităţile SELEC, astfel încât această organizaţie regională să îşi poată îndeplini în mod eficient mandatul său.

Menţionăm totodată că prin Convenţia de creare a acestei organizaţii este recunoscut rolul României în combaterea crimei organizate.

Activitatea Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii, succesorul Centrului SECI, a adus contribuţii importante în ceea ce priveşte lupta împotriva fenomenului criminalităţii transfrontaliere, fiind înregistrate rezultate semnificative în combaterea acestor infracţiuni.

De altfel, acesta este singurul instrument regional care contribuie direct la sprijinirea eforturilor instituţiilor de aplicare a legii din sud-estul Europei.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm să acordaţi un vot favorabil acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule ministru Duşa, vă rog, prezentaţi raportul, din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de sediu între România şi Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii, semnat la Bucureşti în 2015, a fost luat în dezbatere de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Proiectul de lege a fost avizat de către Consiliul Legislativ, face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată şi vă propunem aprobarea proiectului de lege.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Dezbateri generale?

Grupul PNL, domnul Mihăiţă Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Încheierea Acordului de sediu între România şi Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii SELEC a avut drept obiectiv principal reglementarea din punct de vedere juridic a sediului SELEC, respectiv a aplicării prevederilor relevante ale Convenţiei privind Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii şi ale dispoziţiilor Protocolului privind privilegiile şi imunităţile SELEC, astfel încât această organizaţie regională să-şi poată îndeplini în mod eficient mandatul său.

Acordul reglementează aspecte precum: imunitatea faţă de procedurile judiciare, inviolabilitatea sediului şi arhivelor, drapelul şi emblema SELEC, libertatea de întrunire, scutire de taxe şi impozite, facilităţi acordate activelor financiare, facilităţi şi imunităţi în ceea ce priveşte comunicaţiile şi publicaţiile centrului.

Totodată, în cuprinsul Acordului se regăsesc prevederi referitoare la legislaţia în domeniul securităţii sociale, aplicabilă persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul centrului, dar şi membrilor lor de familie, precum şi un articol care reglementează posibilitatea angajării acestor din urmă persoane în România.

Acordul a fost semnat la Bucureşti, la data de 22 iulie 2015.

Faţă de cele arătate mai sus, PNL va vota în favoarea adoptării proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

5. Şi ultimul raport, este vorba de raportul suplimentar asupra Proiectului de Lege privind impozitul specific asupra unor activităţi - PL-x 26/2016.

Comisia?

Vă rog, raportul suplimentar.

Domnul Cornel Itu:

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind impozitul specific unor activităţi.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind impozitul specific unor activităţi, retrimis în vederea unor noi examinări, în fond, cu adresa PL-x 26 din 28 iunie 2015.

Potrivit dispoziţiilor art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, plenul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 28 iunie 2016, a hotărât să retrimită la comisie iniţiativa legislativă menţionată mai sus, pentru a doua oară, în vederea unor noi dezbateri.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au reluat examinarea proiectului de lege, în şedinţa din 28 iunie 2016.

Din totalul de 23 de membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, au fost prezenţi la dezbatere deputaţi conform listei de prezenţă.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, un vot împotrivă, să menţină raportul suplimentar prin care supun plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind impozitul specific unor activităţi, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa 1 la prezentul raport. Singurul amendament respins este redat în anexa 2, care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Grupul UDMR, vă rog domnule deputat. Şi apoi domnul Guran, Grupul PNL.

Domnul Fejér László-Ődőn:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Ţin minte, când am votat, nu de mult, Codul fiscal, toată lumea a venit la acest pupitru şi a lăudat ce bine am făcut că am reglementat şi am reuşit să votăm în unanimitate Codul fiscal.

De ce zic acest lucru? Prin acest Cod fiscal, am reglementat şi impozitul pe profit. Dar tot când am votat Codul fiscal, toată lumea s-a lăudat că avem predictibilitate şi stabilitate, adică investitorii pentru România şi întreprinzătorii, dacă citesc Codul fiscal, ştiu ce să facă 5-10 ani de-acum încolo.

Deci observ eu acum că s-a introdus o nouă lege care, pe lângă Codul fiscal, vrea să introducă un nou impozit. Un nou impozit care ce face? De-acum înainte nu mai trebuie să plătească impozitul pe profit cei care lucrează în turism - HORECA, cum se zice - şi să plătească un impozit specific, forfetar, cum doriţi dumneavoastră. Aceasta înseamnă că nu contează ce profit ai făcut, plăteşti impozit.

Deci şi firmele mici şi mari care au un profit mic, nu contează, în locul impozitului pe profit plătesc impozitul forfetar. De ce zic acest lucru? Că s-a şi argumentat că trebuie să facem acest lucru, că în acest domeniu fiscalitatea e cam precară.

Şi s-a mai vorbit în comisie că anul trecut a scăzut impozitul pe profit pe care l-au plătit cei din HORECA. Da, poate că e aşa, dar poate că din cauză că se fac investiţii, că tot noi, tot noi, aici, în Parlament, am aprobat legea că impozitul pe profit se poate folosi pentru investiţii.

Acum ce facem? Cei din HORECA plătesc impozit şi din impozit nu mai pot să facă investiţii. Deci eu cred că nu putem să ne uităm la cei din HORECA că ei sunt în România, faţă de alţi întreprinzători, cei care fraudează ţara aceasta.

Din acest considerent, eu niciodată nu pot să accept o lege prin care se introduc nişte legi speciale pentru a impozita pe cineva.

În această ordine de idei, dacă vrem să ajutăm turismul, atunci ar trebui să ne gândim la infrastructură. Ce am făcut? Avem autostrăzi? N-avem. Am făcut investiţii în infrastructura feroviară? N-am făcut. Avem aeroporturi? De exemplu, am vorbit cu cei care au iniţiat. Constanţa? N-avem. Sau de la noi, Braşov? N-avem.

Deci dacă vrem să ajutăm industria turismului, atunci ar fi trebuit să facem investiţii. În loc, am scos o lege prin care obligăm pe toţi cei care lucrează în HORECA să plătească impozite.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule...

Domnul Fejér László-Ődőn:

Astfel, astfel... un minut numai, sunt de acord cu cei de la PNL care au zis că dacă ar fi fost opţional ar fi fost mult mai liberal.

Atunci sper că veţi susţine amendamentul meu respins prin care am cerut să fie opţional acest impozit.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Guran. După care vom suspenda...

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din anumite puncte de vedere, colegul de la UDMR are dreptate, dar această lege eu spun că este necesară. În primul rând, sunt foarte mulţi agenţi economici care nu au cine ştie ce activitate, dar sunt controlaţi de cei de la finanţe şi când vin acele controale le trag nişte amenzi de-şi închid restaurantul acela mic sau barul ş.a.m.d., pentru că, din păcate, la noi nu se înţelege foarte bine ce înseamnă o activitate de îndrumare şi control. Şi poate la un moment dat ne gândim împreună ce facem, că nu toată lumea fură în ţara aceasta, ci trebuie prevenit din anumite puncte de vedere.

Deci mulţi agenţi economici se bucură că au plătit un impozit şi sunt lăsaţi în pace, nu mai sunt controlaţi, bătuţi la cap.

Şi al doilea lucru, o problemă care cel puţin pe mine mă doare foarte mult: marile lanţuri hoteliere, cu străinii aceia care vin şi investesc în România, doar pentru că suntem o piaţă de desfacere, nu pentru că vor să dezvolte această ţară, au început... am văzut statistica de la domnul Dobre, au început să nu prea mai plătească în momentul de faţă.

Ei, în momentul de faţă, trebuie să plătească, conform acestei legi, şi nu să scoată veniturile prin diferite firme de consultanţă, ci plătesc în România, pentru că de aici se iau banii, aici se dezvoltă ei, în România, şi trebuie să plătească în România aceste impozite.

Grupul parlamentar al PNL va vota această lege.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Niţă, vă rog. Emil Niţă, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Emil Niţă:

Domnule preşedinte,

Acest impozit specific pe anumite activităţi, de precizat, pe cele din turism, este foarte important.

Şi nu veneam la microfon, dacă nu ascultam discursul antecolegului, nu cel de acum.

Este foarte important, pentru că, în primul rând, este un impozit care se plăteşte aici, în România. Şi trebuie odată şi odată, cei care dezvoltă afaceri în acest domeniu, înainte de a face investiţii, - care sunt, cu adevărat, foarte importante -, trebuie să ştie că au de plătit un impozit aici, în România.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Şi ultimul vorbitor, domnul Cernea. Vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Nu aş fi luat cuvântul, dar am fost frapat de o afirmaţie făcută mai devreme de un coleg liberal - e cu atât mai surprinzător - care spunea că străinii ăia care vin în România să investească doar pentru că suntem o piaţă de desfacere.

În primul rând, orice investiţie legală, străină sau românească, este perfect legitimă, nu trebuie să facem diferenţă între unii şi ceilalţi. Suntem într-o piaţă liberă economică europeană, trebuie să respectăm orice fel de competitor, regulile trebuie să fie aceleaşi pentru toţi. Sigur, cei care fac evaziune trebuie să fie controlaţi - indiferent că sunt români, străini, nu contează - şi sancţionaţi, dar, în niciun caz nu trebuie, de la microfonul, de la tribuna Parlamentului României, să aruncăm, eu ştiu, vreo suspiciune faţă de investitorii străini.

Sunt foarte mulţi investitori străini care creează locuri de muncă, inclusiv în turism. Aşadar, cred că atât timp cât sunt respectate regulile din România, nimeni nu trebuie să fie cumva bănuit de intenţii ascunse. În plus, pentru stabilitatea sistemului, aceste schimbări foarte dese de reguli, cred că introduc turbulenţe suplimentare. Un lucru foarte important pentru dezvoltarea economică este şi stabilitatea legislativă. Mă tem că noi aici exagerăm cu aceste schimbări de la an la an ale impozitelor, ale modului în care sunt ele colectate şi impuse.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Avem 15 articole.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 1 la 10, dacă sunt observaţii? Da, vă rog.

Domnul Fejér László-Ődőn:

Am un amendament respins.

Art.1 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Prin derogare de la prevederile Titlului II şi Titlului III din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prezenta lege reglementează modul de declarare, de calcul şi de plată a impozitului specific pentru persoane juridice române care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN... şi care optează pentru plata acestui impozit. Opţiunea pentru plata impozitului specific se efectuează până la 31 ianuarie, inclusiv, sau în termen de 45 de zile de la înfiinţare, după caz, şi este valabilă pentru întregul an fiscal respectiv. Nedeclararea opţiunii echivalează cu aplicarea în continuare a ultimei opţiuni înregistrate. Pentru persoane juridice nou-înfiinţate, care nu îşi exprimă opţiunea în termenul prevăzut, se aplică prevederile Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal."

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul colegului de la UDMR.

Cine este pentru? 38.

Voturi împotrivă? 57.

Abţineri? Două abţineri.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Amendamentul a fost respins.

De la 11 la 15, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Anexa nr.1? Adoptată.

Anexa nr.2? Adoptată.

Anexa nr.3? Adoptată.

Vă mulţumesc. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Invit membrii Biroului permanent la şedinţă.

Ne vedem la ora 12,30 pentru a continua şedinţa.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Rog liderii de grup să-şi invite colegii, pentru a putea continua şedinţa.

Continuăm. Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc în bancă, pentru a putea începe sesiunea de vot final.

Înainte de aceasta, potrivit şedinţei de Birou permanent, avem o hotărâre. Este vorba de câţiva colegi ai noştri care vor pleca în administraţiile publice locale. Este vorba de: Necula Cosmin, Mircia Muntean, Dumitru Ioana-Jenica, Donţu Mihai-Aurel şi Kereskényi Gábor.

Îl rog pe domnul vicepreşedinte Ciprian Nica să prezinte hotărârea.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Vă mulţumesc fumos, domnule preşedinte.

Hotărâre privind vacantarea unor locuri de deputat.

Având în vedere demisia din calitatea de deputat a domnului Necula Cosmin, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.4 Bacău, Colegiul uninominal nr. 2, a domnului Muntean Mircia, ales în Circumscripţia electorală Hunedoara, Colegiul uninominal nr. 6, a doamnei Dumitru Ioana-Jenica, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.3 Argeş, Colegiul uninominal nr.6, a domnului Donţu Mihai-Aurel, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.8 Braşov, Colegiul uninominal nr.3, a domnului Kereskényi Gábor, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.32 Satu Mare, Colegiul uninominal nr.5, în temeiul dispoziţiilor art.70 alin.(2) din Constituţia României, republicată, ale art.7 alin.(1) lit.b) şi alin.(3) din Legea nr.96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, precum şi ale art.235 şi art.236 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Camerei Deputaţilor a luat act de încetarea acestor mandate de deputaţi.

Potrivit prevederilor art.7 alin.(1) lit.b) şi alin.3) din Legea nr.96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi ale art.235 şi art.236 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic. Camera Deputaţilor declară vacant locul de deputat deţinut de următorii deputaţi, după cum urmează: domnul Necula Cosmin, Bacău; domnul Muntean Mircia, deputat ales în Hunedoara; doamna Dumitru Ioana-Jenica, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.3 Argeş; domnul Donţu Mihai-Aurel, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.8 Braşov şi domnul Kereskényi Gábor, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.32 Satu Mare, Colegiul uninominal nr.5, începând cu data de 7 iulie 2016.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din data de 28, cu respectarea art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată.

Preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc mult.

Stimaţi colegi, dacă la titlul hotărârii sunt observaţii? Nu.

La preambul, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articolul unic, cu cei patru colegi ai noştri, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Rămâne la şedinţa de vot final. Este vorba de PH 66.

Înainte de a începe şedinţa de vot final, vă anunţ, stimaţi colegi, că domnul Chirvăsuţă Laurenţiu, deputat de Galaţi, activează începând de astăzi în Grupul parlamentar al PSD; domnul Holban Titi, deputat de Buzău, va activa în Grupul parlamentar al PSD; domnul Blăjuţ Viorel-Ionel, deputat de Iaşi, va activa în Grupul parlamentar al PSD şi domnul deputat Blănariu Valentin, deputat de Caraş-Severin, va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Cu acestea fiind spuse, începem şedinţa de vot final.

1. Supun votului dumneavoastră, în acest moment sunt 211 colegi în sală, cvorumul este 187, deci începem cu Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului deputat Marian Enache. Este vorba de Proiectul de hotărâre nr.64.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 211 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, a fost adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre nr.65 privind vacantarea unor locuri de deputat.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 211 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, a fost adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre nr.66 privind vacantarea unor locuri de deputat.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

A fost adoptat cu 212. A venit şi domnul deputat Nazare.

A fost adoptat.

Trecem la categoria "legi ordinare", adoptări.

4. Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale, reexaminată la cererea Preşedintelui.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură propune adoptarea.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 214 voturi pentru, niciun vot împotrivă a fost adoptat.

5. Proiectul de Lege privind impozitul specific unor activităţi.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare propune adoptarea.

Este vorba de PL-x 26.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Împotrivă, 10.

Abţineri? O abţinere.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 204 voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Explicarea votului, domnul Dobre. Vă rog. Domnul deputat Dobre Mircea, deputat de Constanţa.

Domnul Mircea-Titus Dobre:

Bună ziua!

Vă mulţumesc pentru că aţi votat acest proiect şi sper ca, prin acest proiect, să fie un prim pas pentru dezvoltarea turismului, ţinând cont de faptul că acest proiect de lege a fost cerut chiar de toţi operatorii din turism din România.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Vă rog, domnule deputat, şi apoi domnul Márton Árpád.

Domnul Mihai Tararache:

Vreau să mulţumesc tuturor colegilor pentru votul dat. Este un proiect raţional, un proiect de care mediul economic are mare nevoie.

Este un proiect de lege care ajută ambii actori: atât statul, care va încasa impozite de la aceste firme care operează în turism şi în alimentaţie publică, cât şi mediul privat, care va scăpa de această povară a controalelor excesive şi îşi va face datoria în mod corect faţă de statul român şi vor fi lăsate firmele să activeze, să producă, să anajeze oameni, să angajeze investiţii, pentru ca dezvoltarea turismului în România să continue şi să aibă un ritm cât mai mare.

Vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul Márton Árpád, Grupul UDMR.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar al UDMR a votat împotriva acestei legi.

Eu nu ştiu care structură organizatorică a mediului de afaceri a fost în totalitate de acord cu acest proiect de lege, aşa cum s-a exprimat un coleg de-al nostru aici. Cel puţin în judeţul din care eu vin nu sunt de acord niciunul. Şi o să vedeţi că o să aveţi foarte multe probleme cu această lege şi o să vă daţi seama cum era şi legea de care am scăpat, a alegerilor parlamentare, pe colegii uninominale. O să vă ţineţi de cap când o să ne înjure toţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Mai departe.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012.

Comisia pentru industrii şi servicii propune adoptarea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Unu, două; două voturi împotrivă.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 213 voturi pentru şi 3 voturi împotrivă, a fost adoptat. (Aplauze.)

Explicarea votului, doamna Hărău şi apoi domnul Popeangă.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Stimaţi colegi, vă mulţumesc frumos, pentru că astăzi, în ultima zi a sesiunii, preocuparea Partidului Naţional Liberal pentru faptul de a nu se pune în pericol siguranţa sistemului energetic naţional este legiferată.

Cu această ocazie, s-au rezolvat câteva probleme care tratau discriminatoriu, prin care se tratau discriminatoriu toţi producătorii şi folosirea rezervelor interne de cărbune, care sunt suficiente pentru următorii 50 de ani, va conduce în mod cert la reducerea preţului energiei la consumatori şi la asigurarea independenţei energetice a ţării. Pentru siguranţa naţională a trebuit şi a fost eliminată dependenţa de importuri. Vor fi valorificate, în primul rând, resursele interne şi după aceea se apelează la importuri.

În felul acesta, producătorii au certitudinea că pot valorifica combustibilii achiziţionaţi, evitând riscul deprecierii calitative.

Chiar dacă vânzarea energiei produse este liberă, alegerea fiecărui producător, orice activitate de producţie, transport sau distribuţie nu trebuie să pună în pericol siguranţa sistemului energetic naţional şi nu trebuie să rezolve, adică să crească artificial preţurile, acestea fiind lucrurile pe care noi astăzi le-am rezolvat.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul preşedinte Iulian Iancu. Vă rog, Grupul PSD.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am avut în dezbatere un proiect de lege extrem de important. Modifică o lege fundamentală, Legea nr.123, care reglementează cadrul specific pentru energie electrică şi gaze naturale. O lege asupra căreia nu e bine să intervii. Noi, însă, din 2012 până astăzi nu am făcut nicio intervenţie asupra legii-cadru.

Această intervenţie, însă, era obligatorie şi ea este meritul exclusiv al parlamentarilor - exclusiv -, în mod anormal, pentru că vizează siguranţa şi securitatea în funcţionarea sistemului energetic naţional şi ar trebui să fie un act normativ care să reunească interesul deopotrivă al Guvernului cu cel al Parlamentului şi al operatorilor din sistem.

De fapt, ce face Parlamentul? Stabileşte că mixtul energetic al României, cărbunele, este obligatoriu. Tehnologiile, mixtul de tehnologii, tehnologiile care utilizează cărbunele în România sunt obligatorii.

Cu alte cuvinte, funcţionarea în continuare, în condiţii de siguranţă a sistemului energetic naţional, obligă utilizarea cărbunelui. Dar, pentru aceasta, producătorii care utilizează cărbune trebuie să aibă un cadru legislativ care să permită, în continuare, funcţionarea în condiţii nediscriminatorii şi de piaţă şi a cărbunelui, care este dezavantajat în ceea ce priveşte costul de producere faţă de celelalte tehnologii.

Cu alte cuvinte, am încercat o statuare, dacă vreţi, din punct de vedere strategic, a ceea ce înseamnă sectorul energetic românesc pentru următoarele trei decade în ţara noastră.

Le mulţumesc colegilor şi-i felicit pe cei care au fost iniţiatorii acestui proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Domnul Popeangă. Vă rog. Domnule Popeangă, v-am dat cuvântul.

Domnul Vasile Popeangă:

Eu aş vrea să fiu foarte scurt. Vreau să mulţumesc tuturor colegilor parlamentari pentru votul dat acestei modificări a Legii nr.123 a energiei, fiind foarte necesară pentru Complexul Energetic Oltenia.

Cred că este meritul, într-adevăr, al parlamentarilor, că au votat această lege şi este meritul celor care au făcut această iniţiativă de modificare a legii respective.

Vă mulţumesc mult de tot.

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Mergem mai departe.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului propune adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? O abţinere, două abţineri.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 213 voturi pentru şi două abţineri, propunerea a fost adoptată.

Horia Cristian, iniţiator. Vă rog, explicarea votului.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc pentru votul dat astăzi şi sunt sigur că primăriile oraşelor care au monumente istorice vă vor mulţumi, de asemenea.

Am creat cadrul legislativ pentru ca primăria să poată interveni în consolidarea acestor clădiri şi în refacerea faţadelor pentru a exploata în întregime potenţialul turistic al acestor oraşe. Şi vreau, pe această cale, să mulţumesc colegilor din Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului care au lucrat cu toţii la amendarea acestui proiect de lege şi în special vreau să mulţumesc colegilor din Grupul UDMR care au participat activ la amendarea proiectului, proiect care a fost destul de complicat, dar care, în final, se dovedeşte a fi un proiect complet şi extrem de binefăcător.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Domnul Márton Árpád. Vă rog, explicarea votului.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum aţi văzut, eu m-am abţinut. Şi vă spun de ce.

Am o rugăminte către Biroul permanent. Ori de câte ori este un proiect de lege care vizează şi monumentele acestei ţări, să fie solicitat şi punctul de vedere al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc. În acelaşi timp, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă poate solicita şi dumnealor, regulamentar.

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Mergem mai departe.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.121/2014 privind eficienţa energetică.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii propun adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 212 voturi pentru, a fost adoptat, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2016 privind unele măsuri financiare în vederea finalizării proiectelor finanţate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2007-2013, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul?

Cu 210 voturi pentru, niciun vot împotrivă, a fost adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cooperaţiei agricole nr.566/2004, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul?

Cu 211 voturi pentru, a fost adoptat.

Domnul Daniel Constantin, un iniţiator.

Vă rog, domnule deputat, explicarea votului.

Domnul Daniel Constantin:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc colegilor pentru votul pe care l-au dat astăzi, după 26 de ani în care sunt convins că toată clasa politică românească, în campanie sau în afara campaniilor, a mers în mediul rural şi a încercat să convingă fermierii de avantajele producţiei şi comercializării în comun. Trecem astăzi, prin adoptarea acestei legi, într-o nouă etapă, o etapă în care stimulăm fermierii să realizeze această asociere în cooperative. Este un lucru deja cunoscut din statistici. Producţia românească, în ultimii ani, a crescut foarte mult, astfel încât, în momentul de faţă, la modul general, producem mai mult decât necesarul de consum.

Sunt convins că prin facilităţile pe care le-aţi aprobat astăzi, vom face ca produsele româneşti să ajungă mult mai uşor în faţa consumatorului, pe rafturile magazinelor, astfel încât să nu mai fim nevoiţi să apelăm foarte mult la importuri.

Vreau să vă mulţumesc încă o dată pentru vot, dumneavoastră şi colegilor din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Alte intervenţii, dacă sunt? Nu sunt.

Mulţumesc. Da, vă rog, domnul Nini Săpunaru. Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Nini Săpunaru:

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a susţinut acest proiect de lege. Am avut amendamente pe care le considerăm importante la acest proiect de lege. Impozit pe profit zero pentru cooperativele care prelucrează superior producţia agricolă, cred că este un pas important pe calea revitalizării acestui sector.

Vă readuc aminte că mai avem 199 de cooperative funcţionale care plătesc impozit la statul român, în jur de 90 de mii de euro anual. Cred că era cazul să venim cu o măsură de acest gen.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

11. Proiectul de Lege privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic propun adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri?

Un vot împotrivă. Da, un vot împotrivă.

Nicio abţinere.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 210 voturi pentru şi un vot împotrivă, a fost adoptat.

12. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de sediu între România şi Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii, semnat la Bucureşti, la 22 iulie 2015.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propune adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 211 voturi pentru, a fost adoptat.

Trecem la secţiunea "Legi ordinare. Respingeri".

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore.

Comisia pentru administraţie propune respingerea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu. Unul.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 209 voturi pentru şi un coleg care nu-şi exprimă votul...

A, un vot împotrivă, două voturi împotrivă, 208 voturi pentru şi două voturi împotrivă a fost adoptată propunerea de respingere.

14. Propunerea legislativă pentru completarea Legii serviciului de alimentare cu apă şi canalizare nr. 241/2006.

Comisia pentru industrii propune respingerea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 210 voturi pentru, a fost adoptată respingerea.

15. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru asigurarea condiţiilor de dezvoltare sănătoasă a persoanelor cu vârsta sub 18 ani.

Comisia juridică şi Comisia pentru sănătate propun respingerea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Cu 209 voturi pentru, a fost adoptată propunerea de respingere.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu propun adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

A... Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Cu 3 voturi împotrivă...

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 206 voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi un coleg care nu şi-a exprimat votul, domnul Stanciu, a fost adoptată propunerea de respingere.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28 din 25 martie 1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Comisia pentru industrii propune respingerea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 3, 4. Voturi împotrivă.

Abţineri? Nu.

Cu 166 de voturi pentru, 36 de abţineri şi 4 voturi împotrivă, propunerea de respingere a fost adoptată.

18. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 26 martie drept Ziua Literaturii Române.

Comisia pentru cultură şi Comisia pentru învăţământ propun respingerea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 205 voturi pentru, a fost adoptată.

19. Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei Creaţiei Populare Româneşti.

Comisia pentru cultură propune respingerea.

Cine este pentru respingere? Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 206 voturi pentru, a fost adoptată.

20. Proiectul de Lege pentru completarea art. 6 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie propun respingerea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul?

Cu 207 voturi pentru şi o abţinere, a fost adoptat.

21. Propunerea legislativă privind reglementarea meseriei de asistent-supraveghetor în ciclul preşcolar de învăţământ.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru muncă propun respingerea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? O abţinere.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Deci, cu 207 voturi pentru şi o abţinere, propunerea de respingere a fost adoptată.

22. Propunerea legislativă privind abrogarea art. 8 alin. (1), lit. b din Ordonanţa Guvernului nr. 75/2001.

Comisia pentru buget vă propune respingerea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 208 voturi pentru, a fost adoptată propunerea de respingere.

23. Propunerea legislativă privind Fondul pentru Viitorul României.

Comisia pentru buget propune respingerea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 208 voturi pentru, a fost adoptată propunerea de respingere.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 208 voturi pentru, a fost adoptată.

Procedură, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

În cadrul şedinţei de plen am discutat, au luat cuvântul mai mulţi colegi, cu privire la punctul 8 de pe ordinea de zi, PL-x 230/2008 privind reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind gospodărirea integrată a zonei costiere, dar acest proiect nu figurează pe lista de vot final, deşi aţi spus dumneavoastră că rămâne pentru votul final.

Aşadar, nu înţeleg prin ce procedură, prin ce regulament acel proiect de lege discutat în plen, rămas pentru votul final nu figurează pe lista de vot final. Mie mi se pare un evident abuz inexplicabil, de aceea vă rog să ne explicaţi mie şi colegilor liberali care au luat cuvântul şi colegilor de la PSD care au susţinut proiectul.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Mulţumesc. Mergem mai departe.

Legi organice. Respingeri.

25. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 106/2008 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică a terenurilor necesare lucrărilor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de lignit.

Vă rog să luaţi loc.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Nu putem merge mai departe...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Este un abuz.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, când v-am prezentat lista de vot final trebuia să interveniţi.

Vă mulţumesc mult.

Comisia juridică şi Comisia pentru mediu propun respingerea.

Este lege organică.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 208 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere a fost adoptată.

26. Proiectul de Lege pentru completarea art. 8 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului.

Comisia pentru agricultură propune respingerea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul?

Cu 205 voturi pentru a fost adoptată şi aceasta.

Am terminat ordinea de zi.

Vă anunţ, stimaţi colegi, că în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, astăzi, 28 iunie 2016, s-au depus la secretarul general al Camerei, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, legile adoptate de ambele Camere.

Aceste legi au fost adoptate de Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţa de astăzi.

Termenul de sesizare este de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun şi 2 zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă.

Lista legilor se află la secretarul general şi va fi afişată la avizier şi pe site-ul celor două Camere.

Înainte de explicarea votului, stimaţi colegi, vreau să vă doresc o vacanţă plăcută, să ne vedem cu bine la 1 septembrie.

Sesiunea se încheie astăzi, să vă dea Dumnezeu multă sănătate.

Explicarea, domnul Cernea. Vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Aş fi vrut foarte mult să explic şi votul la Legea privind construcţiile în zona costieră, însă sunt nevoit să mă întreb unde este opoziţia din Parlamentul României, opoziţie care ar fi trebuit să sancţioneze fiecare abuz.

Nu este admisibil ca un proiect discutat în şedinţa de plen să dispară pur şi simplu, în timp ce ar fi trebuit, în mod normal, cu respectarea Regulamentului, să ajungă pe lista de vot final.

Faptul că, iată, colegii de la PNL consimt şi devin complici la acest abuz, arată că nu avem o diferenţă între majoritate şi partidele care teoretic ar fi în opoziţie, ceea ce este deplorabil. Sper ca din toamnă să revenim la un sistem democratic în care opoziţia să fie clar distinctă faţă de majoritate şi să sancţioneze de fiecare dată abuzurile, inclusiv cele de procedură ale majorităţii.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Stimaţi colegi,

Precizez. Eu am închis şedinţa astăzi. V-am urat vacanţă plăcută. Sesiunea, aşa cum ştiţi, sesiunea se încheie pe 30.

Vreau să fac o precizare: eu am anunţat că legile vor fi în şedinţa de vot final, inclusiv această lege, dar n-am precizat când se va ţine şedinţa de vot final. Este vina dumneavoastră că nu aţi urmărit când s-a aprobat ordinea de zi pentru şedinţa de vot final.

Deci, vă rog, fiţi mai atenţi din toamnă, atunci când vă propun.

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Ne vedem la 1 septembrie.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13, 12.