Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,08.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Declar deschisă şedinţa de astăzi şi din totalul celor 355 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 185.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor de luni şi marţi, 5 şi 6 septembrie; programul de lucru pentru perioada 5-10 septembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 1 iulie-5 septembrie; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă informez, înainte de a începe şedinţa, că domnul deputat Mihăiţă Calimente, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 2 Arad, ne aduce la cunoştinţă că începând cu data de 1 septembrie se afiliază Grupului parlamentar al ALDE.

Cea de-a doua informare: domnul deputat Ioan Viorel Teodorescu, ales în Circumscripţia electorală nr. 19 Giurgiu, se afiliază Grupului parlamentar liberal din Camera Deputaţilor.

Alte informări dacă sunt? Doamna deputat Diana Tuşa.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Adriana Diana Tuşa:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Vreau să vă anunţ, în baza art. 20 din Regulament şi ca urmare a demisiei mele din Partidul Naţional Liberal, că începând de astăzi voi activa ca deputat independent.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul deputat Popa. Vă rog.

Domnul Octavian-Marius Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă anunţ că, în urma demisiei mele din Partidul Naţional Liberal, după o prezenţă de peste 26 de ani, am devenit deputat independent şi astăzi mă afiliez Grupului parlamentar al ALDE.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte informări dacă mai sunt din partea colegilor? Nu mai sunt.

2. La primul punct al ordinii de zi, Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a decesului domnului deputat Neculai Răţoi.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt observaţii? Nu.

La preambul dacă sunt observaţii? Nu.

La articolul unic dacă sunt observaţii? Nu.

Dacă din partea grupurilor sunt...

La fiecare în parte... Bun.

3. PL-x 185, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, procedură de urgenţă.

Doamnă ministru, vă rog.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de act normativ supus dezbaterii constă în modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii cărţii electronice de identitate ca document de călătorie în baza căruia cetăţenii români minori pot călători în statele membre ale Uniunii Europene, precum şi pentru instituirea unor noi condiţii pentru ieşirea din ţară a minorilor, precum exprimarea unui singur acord al părinţilor pentru mai multe călătorii şi pe o perioadă de trei ani, fără menţionarea destinaţiilor, a scopului deplasării şi a rutei, ori exceptarea pentru minorii români care au domiciliul sau reşedinţa în statul de destinaţie, de la prezentarea declaraţiei părinţilor sau a tutorilor.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm să acordaţi un vot favorabil acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult.

Raport comun, domnul Benga, din partea Comisiei pentru apărare. Raport comun, Comisia pentru apărare şi Comisia juridică.

Domnul Ioan Benga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică externă au fost sesizate spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri, conform avizului nr. 219 din 16 martie 2016.

Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu majoritate de voturi.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 11 aprilie 2016, în calitate de primă Cameră sesizată.

Obiectul de reglementare constă în modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii cărţii electronice de identitate ca document de călătorie pe baza căruia cetăţenii români minori pot călători în statele membre ale Uniunii Europene, precum şi al instituirii unor noi condiţii referitoare la ieşirea din ţară a minorilor.

În urma dezbaterilor în şedinţa din 17 mai 2016, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au hotărât, cu unanimitate de voturi, o abţinere, să înainteze plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a acestui proiect de lege, cu amendamentele admise cuprinse în Anexa nr.1 şi cu amendamentul respins din Anexa nr.2 la prezentul raport.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din ziua de 14 iunie 2016.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, o abţinere, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare un raport de adoptare a acestui proiect de lege, cu amendamentele admise cuprinse în Anexa nr.1 şi cu amendamentul respins din Anexa nr.2 la prezentul raport.

Membrii Comisiei pentru politică externă au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din ziua de 14 iunie 2016.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare un raport de adoptare a acestui proiect de lege, cu amendamentele admise cuprinse în Anexa nr.1 şi cu amendamentul respins din Anexa nr.2 la prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Propuneţi-ne şi timpul, domnule deputat, e procedură de urgenţă.

Domnul Ioan Benga:

Cinci minute.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră timpul de cinci minute propus de domnul deputat.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Colegi care nu îşi exercită votul? Nu.

Cu 187 de voturi pentru...

Mulţumesc.

La dezbateri generale?

Doamna Natalia Intotero, Grupul PSD.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege aşteptat de mult timp de românii care călătoresc, de copiii acestora. Aşa cum am auzit, se acordă anumite facilităţi pentru copiii românilor, dar şi pentru românii care trăiesc în străinătate. De asemenea, se aduc anumite reglementări cu privire la eliberarea paşapoartelor de serviciu şi la eliberarea şi retragerea paşapoartelor diplomatice.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susţine adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PNL. Vă rog.

Domnul Aurelian Mihai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, Legea nr. 248/2005 stabileşte acele condiţii de deplasare a românilor în străinătate. Este vorba de libera circulaţie în afara ţării.

Pot să spun doar atât, că, locuind 11 ani în Spania, din câte ştiu, minorii pot călători în afara ţării, în afara Spaniei, vorbesc de cetăţenii spanioli, dacă au paşaportul spaniol pentru cei care au vârsta până la 18 ani şi, evident, după 14 ani, dacă deţin cartea de identitate electronică spaniolă. Iar la prezentarea la graniţă, în cazul în care sunt însoţiţi de unul dintre părinţi, este suficient, şi ca recomandare din partea statului respectiv, să aibă un livret de familie sau bineînţeles hotărâre judecătorească definitivă de tutelă.

Numai în cazul în care minorul călătoreşte singur este obligatoriu să aibă o autorizaţie din partea ambilor părinţi, care poate fi eliberată fie la Poliţia Naţională, fie la Guardia Civil, cum se spune în Spania, Garda Naţională sau Garda Civilă, şi bineînţeles la notar sau la judecătoria de instrucţie.

Consider că modificările care vin la art. 30 alin. (1) lit. a), b) şi c) sunt bine-venite, iar absolut orice se face în sensul debirocratizării şi înlesnirii liberei circulaţii a cetăţenilor români este bine-venit.

Aşadar, Grupul parlamentar al PNL susţine această iniţiativă de modificare a Legii nr. 248.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alt grup parlamentar? Nu.

Domnule Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Ştiţi că am discutat şi în particular, am luat cuvântul şi la microfon cu privire la faptul că în continuare votăm cu mâna ridicată.

Nu este un vot corect, în sensul că nu este numărat cum trebuie. Aceasta poate aduce fraude la vot în plen, ceea ce este extrem de grav. Noi am votat un nou Regulament, am înţeles că se va discuta în Biroul permanent, nu înţeleg de ce nu s-a discutat, să se termine toate procedurile necesare pentru a putea vota din nou electronic. Mâine avem vot final, din câte am înţeles...

Iarăşi o să votăm cu mâna ridicată sau trecem la votul electronic?

Vă rog foarte mult, eu anunţ aici că nu îmi voi mai exprima niciun fel de vot până nu ajungem din nou la votul electronic, cel care poate fi contabilizat şi care poate arăta şi răspunderea politică a fiecăruia dintre noi pentru voturile pe care le dăm. În rest, nu suntem transparenţi faţă de cetăţeni, nu ne facem datoria cu adevărat faţă de ţară.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

În Biroul permanent, domnule deputat, ca să nu mai ridicaţi problema la nesfârşit... Acel regulament pe care dumneavoastră... regulament de vot, a fost distribuit. Din cauza faptului că în Biroul permanent au apărut colegi noi, s-a solicitat să fie distribuit acel document. Biroul permanent are la dispoziţie o săptămână să facă eventualele propuneri. Săptămâna viitoare, dacă colegii în Biroul permanent vor considera că această modalitate... o introducem şi în plen. Deci până când Biroul permanent nu va valida, şi Comitetul liderilor, vom vota în continuare cu mâna ridicată. Dar în acelaşi timp vreau să vă reamintesc că am doi colegi foarte respectabili şi eu am încredere în modul în care dumnealor numără prezenţa în sală.

Alte intervenţii? Nu sunt. Bun.

Intrăm la dezbaterile pe articole. Avem 18 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 1 la 10 dacă sunt observaţii? Nu.

De la 11 la 18 dacă sunt observaţii? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administraţiei publice locale.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

5. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Domnul Pâslaru, liderul Grupului PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Solicit plenului să-l retrimitem pentru o săptămână la comisie pentru nişte probleme de formă. Pentru o săptămână, vă rog, retrimitere la comisie.

Domnul Florin Iordache:

E şi o intervenţie din partea domnului deputat Máté András-Levente, liderul Grupului UDMR. Fără probleme, aştept... voi supune votului propunerea dumneavoastră...

Vă rog, domnule Máté.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu înţeleg dorinţa colegilor de a avea grijă de forma acestui proiect de lege şi mă bucur că este vorba doar pentru formă şi nu pentru fond, pentru că, dacă citiţi luările de poziţii din partea Asociaţiei Magistraţilor din România sau din partea Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România vedeţi că, cu mici observaţii, se susţine acest proiect de lege.

Dacă se trimite doar pentru formă, tare m-aş fi bucurat să ştiu care e forma unde trebuie eventual corectat foarte puţin, fără să atingem fondul problemei, şi cred că până la urmă această lege nu este în favoarea avocaţilor. Această lege este în favoarea cetăţenilor şi a statului de drept, pentru că, prin aceste modificări, se elimină acele probleme din această lege, care a fost introdusă de o doamnă ministru care nu mai este acum în funcţie, şi care lezează foarte grav dreptul la apărare al clienţilor, adică al cetăţenilor.

Vă dau un singur exemplu: acum dacă cineva ar merge la un avocat şi spune că a uitat să cuprindă în contabilitatea unei societăţi pe care o deţine o factură, avocatul are obligaţia de a depune sesizare la organele de cercetare penală pentru a sublinia această greşeală şi a fi cercetat propriul client.

Sau vă mai pot da un exemplu care ar trebui să funcţioneze astăzi în baza Legii avocaturii care este în vigoare. De exemplu, atunci când avocatul discută la telefon cu un client care este interceptat şi îşi pregăteşte apărare, acea interceptare ştiţi unde merge? Tocmai la partea adversă, adică la procurori.

Eu ştiu că a fost o judecătoare în România care la o întrunire spunea că procurorii sunt colegi şi sunt în parteneriat cu judecătorul, dar într-un stat de drept acel judecător ar trebui să piardă calitatea de magistrat pe viaţă, pentru că nici procurorul şi nici avocatul nu poate fi partener cu un judecător. Procurorul susţine ceva, avocatul susţine altceva, judecătorul trebuie să fie independent. Dar aceasta este ţara pe care noi o construim aici de câţiva ani şi, dacă mergem tot aşa în continuare, vom avea din ce în ce mai multe soluţii de condamnare la CEDO.

Deci nu pot fi de acord cu retrimiterea acestei legi nici pentru o săptămână, chiar dacă este pe formă, pentru că, aşa cum spuneam, inclusiv magistraţii au spus că da, într-adevăr, e nevoie şi e în favoarea cetăţenilor, şi daţi-mi voie să citez doar dintr-un site care a apărut şi scrie foarte clar, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, ce spune: "Judecătorii i-au trimis o scrisoare premierului Dacian Cioloş în care îi cer să indice public, de îndată, articolul din Proiectul de Lege a avocaturii, la care Raluca Prună a făcut referire, despre care a susţinut că ar crea avocaţilor imunitate absolută".

Eu nici până astăzi n-am înţeles acel articol şi nu l-am găsit. M-am uitat şi cu lupa peste proiectul de lege, n-am găsit.

Dar, în fine, unii aşa gândesc şi spun altceva.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Pâslaru de a fi retrimisă pentru o săptămână.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abţineri? Una.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 165 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă şi o abţinere, propunerea de retrimitere a fost adoptată.

Mergem mai departe.

6. Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la plăţile beneficiarilor Sit Natura 2000.

Domnul vicelider al PSD, Munteanu. Vă rog.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun să retrimitem pentru o săptămână acest proiect de lege la Comisia pentru agricultură şi la cea de buget, pentru că trebuie să adăugăm un amendament din care să rezulte că decontarea să se realizeze individual, conform prevederilor Regulamentului European.

Ca să înţelegeţi, este vorba de 26 de societăţi comerciale despre care e vorba, din care 17 au primit plăţi cuvenite şi vor beneficia de aceste prevederi, iar ceilalţi nu. Dacă nu clarificăm acest lucru, nu vor primi niciunul, pentru că auditul nu va da voie să facă cheltuielile respective.

Deci doar o săptămână.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de a fi retrimisă la comisie pentru o săptămână.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

186 de voturi pentru. Propunerea de retrimitere pentru o săptămână a fost adoptată.

Următoarea.

7. Propunerea legislativă privind crearea unor oportunităţi de asigurare pentru persoanele care nu au calitatea de pensionari şi care nu au fost asigurate în sistemul public de pensii.

Vreţi să interveniţi?

Vă rog, pe procedură.

Domnul Adrian Solomon:

Domnule preşedinte,

Avem rugămintea să fiţi de acord să propuneţi plenului Camerei Deputaţilor retrimiterea raportului la comisie pentru o săptămână, pentru completarea cu stagiul de cotizare pe 2017, precum şi a cotelor de contribuţie la asigurările sociale, dată fiind perioada limitată de aplicabilitate, şase luni. Procedura legislativă de acum încolo până la promulgare ne duce în anul 2017 cu aplicabilitatea ei, lucru pe care nu l-am prevăzut în primăvară, când am votat în comisie.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Şi iniţiatorul este de aceeaşi părere.

Cine este pentru a fi retrimis o săptămână? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 189 de voturi pentru, a fost retrimisă pentru o săptămână.

8. Proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care nu mai au cetăţenie română, dar care au fost persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice, caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Îl invit pe domnul preşedinte Adrian Solomon să ne prezinte raportul Comisiei pentru muncă.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea, pentru persoanele care nu mai au cetăţenie română, dar care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 a drepturilor stabilite potrivit acestui act normativ.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

A fost adoptat de Senat în şedinţa din 21 iunie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia pentru muncă propune plenului adoptarea cu amendamente a proiectului de lege, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, din partea grupurilor dacă doreşte cineva?

Grupul PNL, domnul Victor Paul Dobre.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Victor Paul Dobre:

Voiam numai să aduc o completare. Există mulţi cetăţeni care au domiciliul în străinătate, care au fost forţaţi să renunţe la cetăţenie, nu au mai avut posibilitatea de a o redobândi, şi acest proiect de lege este un act reparatoriu şi pentru această importantă categorie de cetăţeni.

PNL-ul va vota acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Mergem la dezbaterea ...

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articolul unic dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Rămâne la votul final pentru mâine la ora 13,30.

9. Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei Limbii sârbe în România, PL-x 161/2016.

Dacă iniţiatorul doreşte?

Da, vă rog, domnule Gvozdenovici. Vă rog.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Mulţumesc frumos.

În primul rând doresc să le mulţumesc colegilor de la comisii, care au procedat cum au procedat şi în dăţile precedente, când era vorba despre ziua unor limbi, care deja s-a votat.

Am înţeles, consultându-mă cu domnul preşedinte al comisiei, că ar exista, din partea Legislativului, o problemă de a rezolva în text două lucruri mărunte, de exemplu, nu "în România", ci "pe teritoriul României", nu "administraţia locală şi centrală", ci "administraţia publică locală şi centrală", lucruri mărunte, pe care le putem rezolva mâine şi eu v-aş ruga frumos, dacă trebuie să amânăm, că am înţeles că Legislativul cere...

Voci din sală:

Nu!

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Să nu amânăm?

Domnul Florin Iordache:

Nu, le prezintă, dacă sunt de tehnică legislativă, domnul preşedinte sau domnul Alexe, cine va prezenta raportul, prezintă cele două observaţii de tehnică legislativă; deci chestiunile de tehnică legislativă...

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Eu m-aş bucura să rămână.

Domnul Florin Iordache:

Sigur, vă mulţumesc.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Dar să fim şi înţelegători, în acelaşi timp, că, dacă asta este piedica, virgula aceea, în plus sau în minus, să o rezolvăm.

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat!

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Am înţeles. Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Domnul vicepreşedinte sau cineva din partea comisiei o să vină şi să ne clarifice.

Domnul Florin Iordache:

Da. Din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, domnul deputat Alexe. Vă rog, prezentaţi dumneavoastră raportul şi prezentaţi şi cele două corelări de tehnică legislativă pe care le-a invocat domnul Gvozdenovici.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

În Nota cu privire la Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei Limbii sârbe în România, ca urmare a examinării raportului la proiectul de lege, în vederea respectării verificărilor normelor constituţionale, a normelor de tehnică legislativă, precum şi a normelor gramaticale, se propune următoarele: la Titlul legii şi în cadrul art. 1 şi art. 2 alin. (1), pentru unitatea terminologică cu legile adoptate în materie, Legea pentru instituirea Limbii maghiare, Legea pentru instituirea Limbii cehe etc., şi pentru faptul că legea se aplică pe teritoriul României, sugerăm eliminarea sintagmei "în România".

La art. 2 alin. (2), pentru claritatea şi concizia exprimării, propunem ca sintagma "autorităţii centrale şi locale", să se înlocuiască cu "autorităţile administraţiei publice centrale şi locale". Acestea sunt modificările.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Grupul PNL. Vă rog.

Domnul Traian Dobrinescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi dacă ar fi să votez numai pentru prietenia cu poetul Slavo Gvozdenovici, aş face-o, dar nu o fac singur, o fac alături de Partidul Naţional Liberal.

Am votat toate legile care atestă acele zile ale limbilor minorităţilor naţionale.

Cu sârbii, spunea domnul Slavomir, se pare că aveam relaţii de pe la 600 e.n. Să dea Dumnezeu să fie aşa. Noi ne descopeream pe atunci istoria sau o descopeream după anul 1000.

Cu alte cuvinte, şi ca să nu vă mai răpesc timpul, Partidul Naţional Liberal va vota Ziua Limbii sârbe pentru data de 21 noiembrie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final, cu cele două observaţii de tehnică legislativă pe care le-a prezentat domnul Alexe, din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2016 pentru modificarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare - PL-x 73/2016.

Din partea Guvernului?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Kiraly András György (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice):

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate doamne, stimaţi domni deputaţi,

Proiectul de ordonanţă are ca obiect modificarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare, în sensul abrogării unor prevederi, art. 2 alin. (3) şi art. 4² alin. (1) lit.c) şi d).

Pentru întărirea autonomiei universitare şi uniformizarea atribuţiilor şi responsabilităţilor la toate nivelurile de studii universitare, inclusiv doctorat, este necesară modificarea prevederilor Legii nr. 206/2004.

Instituţiile de învăţământ superior organizează ciclul III de studii universitare, studii universitare de doctorat. În acest sens admiterea, şcolarizarea, precum emiterea diplomei de doctor se realizează de către acestea.

Prin urmare, autonomia universitară se exercită numai cu condiţia asumării răspunderii publice, sens în care instituţiile de învăţământ superior sunt obligate să emită şi să respecte Codul de etică şi deontologie profesională aprobat de senatul universitar.

Având în vedere rolul şi atribuţiile Consiliului Naţional de Etică, precum şi faptul că acordarea calităţii de conducător de doctorat, respectiv acordarea titlului de doctor, materializate în acte administrative emise de instituţii de specialitate, sancţiunile cu privire la acestea nu pot fi aplicate de Consiliul Naţional de Etică, prin retragerea acestor calităţi, întrucât încalcă principiul simetriei actelor administrative.

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice susţine Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2016.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Avem raport comun. Îl invit pe domnul Ciprian Nica, vicepreşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Raport comun, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, am fost avizaţi în dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2016 pentru modificarea Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 26/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul abrogării unor prevederi pentru a se putea întări autonomia universitară şi a se uniformiza atribuţiile şi responsabilităţile la toate nivelurile de studii universitare.

În funcţie de obiectul şi conţinutul raportului, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituţia României, republicată.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Da, vă mulţumesc.

La dezbateri generale, doamna Ardeleanu, Grupul parlamentar al PNL. Vă rog.

Doamna Ardeleanu.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, având în vedere faptul că Legea nr. 206/2004 nu transpune legislaţia comunitară în activităţile de cercetare tehnologică şi inovare, cunoscute şi sub numele de activităţi de cercetare, dezvoltare, de asemenea, în sensul firesc al întăririi autonomiei universitare şi omogenizării responsabilităţilor la nivelul celor trei cicluri de învăţământ, proiectul de lege aflat în dezbaterea noastră este necesar. Mai mult decât atât, este chiar bine-venit.

Partidul Naţional Liberal salută preocuparea ministerului de resort în ceea ce priveşte încurajarea unui cadru legislativ menit să faciliteze aplicarea standardelor de calitate şi de etică universitară, de deontologie profesională.

De aceea, votul nostru va fi pentru aprobare. Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Andea, Grupul parlamentar al PSD. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Andea:

Stimaţi colegi,

Mai rar se poate întâlni o lege atât de politizată, drapată însă sub masca, ca să spun aşa, a încurajării şi întăririi autonomiei universitare.

Vreau să spun că despuierea Consiliului Naţional de Etică de una dintre atribuţiile sale, nu zic principala atribuţie, dar, faptul că la Consiliul Naţional de Etică se judeca în ansamblu încălcările etice în cercetarea ştiinţifică din care făceau parte şi tezele de doctorat, reprezintă, după părerea mea, o exagerare şi o drapare a altor intenţii decât cele mărturisite în expunerea de motive prezentate şi de domnul secretar de stat de la Ministerul Educaţiei.

În concret, după cum am putut constata ulterior, senatele universitare sunt cele care trebuie să se autodemaşte în ceea ce înseamnă şcoala doctorală pe care o patronează, în sensul că trebuie să arate cât de mult au fost încălcate normele de etică în redactarea şi aprobarea tezelor de doctorat, care ştim că se face printr-un proces intern din fiecare universitate. Rezultatul îl cunoaştem: o parte semnificativă dintre cei care au fost sancţionaţi, ca să spun aşa, de către ministrul educaţiei, prin retragerea titlului de doctor, aparţin unui anumit eşichier politic.

O altă parte dintre cei asupra cărora au planat bănuieli din timpul ultimelor luni au fost complet scoşi de sub ochiul vigilent, ca să spun aşa, al CNATDCU.

Sigur că e posibil ca să acordăm CNATDCU şi senatului universitar dreptul, ca să spun aşa, de a se autocritica pentru ceea ce au făcut în ultimii, hai să zic, 16 ani, în ceea ce înseamnă aprobarea tezelor de doctorat.

Dacă ne uităm, spre exemplu, doar Universitatea Bucureşti, care a fost campioană în a susţine autonomia universitară şi rezolvarea de către universitate, are cele mai multe autodenunţuri. Acolo sunt cele mai multe teze de doctorat considerate ca fiind plagiate, deşi Consiliul Naţional de Etică, la un moment sau altul, a spus că nu este chiar aşa.

În sfârşit, deci, acestea fiind spuse, considerăm că putem aproba un astfel de proiect de lege, însă, CNATDCU trebuie să fie mai responsabil pentru deciziile pe care le ia.

Mai menţionez că CNATDCU de acum 10 sau 15 ani a dat avize favorabile. Iată că acum noul CNATDCU se dezice de deciziile predecesorilor lor şi îşi face şi el autocritica pentru câte greşeli a comis.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu mai sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961 - PL-x 158/2016, caracter ordinar.

Iniţiatorul, dacă doreşte să intervină? Nu doreşte.

Domnul preşedinte Adrian Solomon, preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială. Vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Adrian Solomon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 2 din Legea nr. 309/2002, în sensul majorării indemnizaţiei lunare acordate beneficiarilor acestei legi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 5 aprilie 2016; face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Domnul Florin Iordache:

Intervenţii dacă sunt? Vă rog, doamnă secretar de stat.

Guvernul. Vă rog.

Doamna Ileana Ciutan (preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice):

Bună ziua, stimate doamne şi stimaţi domni.

Legea nr. 309 prevede acordarea unor drepturi persoanelor care au făcut armata la muncă.

În principiu, Ministerul Muncii este de acord cu această majorare, indemnizaţia fiind în acest moment de 2,53 lei pe lună, de participare la detaşamentele de muncă.

Propunerea vizează majorarea la 5 lei pe lună. Influenţa financiară se situează la aproximativ 52 de milioane anual şi nu avem aici punctul de vedere al Ministerului de Finanţe şi, având în vedere că această indemnizaţie se suportă din bugetul de stat, solicităm şi punctul de vedere al Ministerului de Finanţe. Nu se suportă din bugetul de asigurări sociale şi, din acest motiv, am expus punctul de vedere al Ministerului Muncii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Kerekes. Intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Grupul parlamentar al UDMR, vă rog.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Uniunea Democrată Maghiară din România susţine această iniţiativă legislativă. Realitatea este că, din 2009 încoace, nu a avut loc nicio majorare la această indemnizaţie, până când la celelalte legi reparatorii, cum ar fi Decretul-lege nr. 118/1990 sau Legea veteranilor de război, periodic, totuşi, au avut loc nişte majorări. Aici, nimic nu a fost din 2009.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii dacă sunt?

Nu sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar, nefiind amendamente.

Următorul.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor - PL-x 255/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Burlacu Ştefan. Vă rog.

Domnul Ştefan Burlacu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezenta propunere legislativă urmăreşte actualizarea legislaţiei în domeniul uzului de armă pentru personalul instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale.

În urma unui demers complex, în colaborare cu tot ce înseamnă reprezentaţii instituţiilor din sistemul de securitate naţională - mă refer aici la SPP, SRI, Poliţie şi Jandarmerie -, am ajuns la ideea şi la concluzia că trebuie să facem ceva pentru cei care ne apără şi pentru cei care sunt trimişi pentru a-şi îndeplini atribuţiile, care privesc securitatea naţională, paza şi ordinea publică.

Principalele completări şi modificări fac referire la situaţiile în care se efectuează uzul de armă, dar în special protejează cadrele militare prin înlăturarea caracterului penal. Aici trebuie să fac o paranteză şi să vă spun că până astăzi uzul de armă care este şi scheletul a tot ce înseamnă Legea nr. 17, cadrele militare dacă acţionau, şi erau obligate să intervină într-o situaţie destul de delicată, ajungeau să intre într-un proces penal sau civil cu infractori sau cu alte persoane, erau puşi la dispoziţia instituţiei şi se judecau până instanţa ajungea să aibă o decizie pro sau nefavorabilă.

De astăzi, legea vine să sprijine acele cadre militare, vine să le ajute, bineînţeles, cu respectarea cadrului legal. Există întotdeauna, după cum ştiţi, o situaţie destul de delicată, că nimeni nu poate să încalce legea, drept pentru care cadrele militare, începând de astăzi, pot să beneficieze de protecţie din partea instituţiilor, ceea ce înseamnă că instituţiile preiau ele procesul penal, dacă apar într-o situaţie sau nu, şi cadrele militare sunt, undeva, protejate, şi nu mai există riscul ca pe viitor să nu fie protejate şi să aibă de suferit din cauza faptului că lucrează într-o instituţie a statului, că ne reprezintă... dacă stăm să analizăm. Ştiţi foarte bine că situaţiile...

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Ştefan Burlacu:

Un amendament vreau să mai ridic. Ştiţi foarte bine că în ultima perioadă se întâmplă ce se întâmplă la nivel european, la nivel mondial, cadrele din instituţiile de securitate naţională nu erau protejate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, vă mulţumesc.

Domnul Benga. Vă rog, Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul Ioan Benga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, cu observaţii şi propuneri, conform avizului.

Guvernul României, în punctul de vedere transmis, susţine adoptarea acestui proiect de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Obiectul de reglementare, modificarea şi completarea Legii nr. 17 din 1996 privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor, cu modificările ulterioare, în sensul detalierii unor aspecte referitoare la regulile privind uzul de armă aplicabile personalului instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

În urma dezbaterilor din şedinţa din 28 iunie 2016, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să înainteze plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a acestui proiect de lege cu amendamentele admise cuprinse în anexă.

Domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi, aici mai avem şi o eroare materială care s-a strecurat, la punctul 1, la punctul marginal 11, la partea introductivă a alin. (1) al art. 52 se elimină cuvântul "gravide" din sintagma "femeilor gravide, bătrânilor şi persoanelor cu handicap vizibil", întrucât uzul de armă împotriva femeilor gravide este interzis în mod expres în acelaşi articol la lit. b) a alin. (2). Şi, punctul 2, la acelaşi articol alin. (2), în partea finală, la lit. b), se elimină particula "se" de la "se înfăptuiesc".

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii? Vă rog, domnule deputat, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Iulian-Radu Surugiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În acest moment, legislaţia românească în materie este incompletă, în sensul că nu toate instituţiile au propria lege de organizare şi funcţionare ori cadrul normativ al acestora nu a fost actualizat la nivelul situaţiilor cu care se confruntă personalul instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.

Consultări nu au existat doar cu serviciile sau cu Jandarmeria, au existat inclusiv cu Poliţia, cu Poliţia de frontieră, cu organele Ministerului Justiţiei şi cu cele ale ANP, Autoritatea Naţională a Penitenciarelor.

Această propunere de modificare a legii, aşa cum am discutat şi în comisie, vine în sprijinul instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, al ordinii publice, al siguranţei naţionale şi în special protejează cadrele militare care, prin exerciţiul funcţiei, în condiţiile legii, au obligaţia să intervină pentru a stabili şi a restabili ordinea de drept şi siguranţa cetăţenilor, în mod special prin înlăturarea caracterului penal şi a răspunderii materiale, evident, atunci când este folosită în litera şi spiritul legii.

În acest context, Partidul Naţional Liberal susţine şi votează acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Avem 12 amendamente.

Dacă de la 1 până la 10 sunt observaţii? Nu.

La 11, cu cele de tehnică legislativă? Nu.

12? Nu.

Vă mulţumesc. Rămâne la votul final. Are caracter organic.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România - PL-x 108/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi? Domnul vicepreşedinte Ciprian Nica. Vă rog, prezentaţi dumneavoastră raportul.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 15 din Legea nr. 78/2014, în sensul de a fi lăsată la latitudinea organizaţiilor nonguvernamentale, a instituţiilor şi a voluntarilor, stabilirea de comun acord, dacă bugetul acestora poate sau nu susţine decontarea transportului, meselor şi a cazării celor care, într-adevăr, doresc să ofere ajutor comunităţilor locale sau doresc să acumuleze experienţa necesară.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România, cu amendamentele admise redate în anexa la prezentul raport.

Face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale. Domnul Andronache, Grupul parlamentar al PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Practic, prin acest proiect de lege propus de o serie de colegi de-ai noştri din Grupul parlamentar al deputaţilor neafiliaţi, constatăm că o obligaţie prevăzută de lege pentru organizaţia- gazdă de a deconta o serie de cheltuieli se transformă într-o posibilitate de a face acest lucru. Prin această modificare, ajutăm organizaţiile nonguvernamentale să încurajeze activitatea de voluntariat şi, de aceea, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Iacoban, Grupul parlamentar al PSD. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor susţine acest proiect de lege. Este o completare foarte bună, în sensul în care organizaţia-gazdă, într-o discuţie cu voluntarul, poate discuta şi anula acele obligaţii în ceea ce priveşte transportul, cazarea şi masa voluntarilor, precum şi alte cheltuieli care decurg din activitatea de voluntariat, dar care nu sunt legate de recompensarea privind munca.

Prin urmare, vă propun un vot favorabil pe acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu mai sunt alte intervenţii.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Sunt 6 amendamente.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Dacă de la 2 la 6 marginal sunt observaţii? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

14. Propunerea legislativă privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din veniturile obţinute de persoanele fizice din contracte privind raporturile de muncă, în baza unor titluri executorii - Pl-x 21/2014.

Vă rog. Domnul Ciprian Nica, vicepreşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Vă rog.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Am avut o consultare cu colegii mei, atât de la PSD, cât şi de la PNL. Vă rog să supuneţi votului amânarea pentru încă o săptămână; retrimiterea la comisie pentru recorelarea unor texte, din punctul de vedere al tehnicii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Termen o săptămână.

Cine este pentru? Supun votului dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 137 de voturi pentru, a fost retrimisă, termen o săptămână.

Următorul.

15. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice - Pl-x 192/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Îl invit, atunci, pe domnul preşedinte Adrian Solomon, preşedintele Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, să ne prezinte raportul.

Domnul Adrian Solomon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 263, în sensul că dovada vechimii în muncă, sunt Grupele I sau a II-a de muncă, realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, să fie făcută cu carnetul de muncă sau cu adeverinţa eliberată de către angajatori ori deţinătorii legali de arhive, pentru persoanele care nu au fost nominalizate în listele de unităţi angajatoare, dar au desfăşurat activitatea în locuri de muncă încadrate în aceste grupe de muncă.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 11 aprilie 2016.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative cu amendamentele date în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte să intervină cineva? Nu doreşte să intervină nimeni.

Sunt 6 amendamente.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Dacă de la 2 până la 6 marginal sunt intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

Următorul.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii. Are propunere de adoptare.

Dacă din partea iniţiatorilor? Domnul Iacoban. Vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi şi colege,

Astăzi vă invit să reparăm, să zicem, o greşeală pe care poate am făcut-o prin Legea nr. 171 din 2014, prin care ziua de 24 Ianuarie a fost declarată zi de sărbătoare naţională.

Pentru a deveni o zi nelucrătoare, trebuie să intervenim în Legea nr. 53/2003, la art. 139 alin. (1), pentru a o înscrie ca zi nelucrătoare.

Legea nr. 171 din 2014 am votat-o cu 276 de voturi pentru.

Vă invit şi astăzi, dragi colegi, ca iniţiator, să reparăm acest lucru şi să facem din Mica Unire din 24 Ianuarie, zi de sărbătoare naţională nelucrătoare, aşa cum, în mod normal, ar trebui să se întâmple.

Dacă ziua de 1 Decembrie 1918 a fost declarată zi naţională, eu cred că Mica Unire merită acest lucru.

Vă mulţumesc foarte mult şi sunt convins că veţi da un vot pozitiv.

Domnul Florin Iordache:

Îl invit pe domnul Adrian Solomon să prezinte raportul comisiei. La Pl-x 892/2015 este raport de adoptare, la Pl-x 487/2015, raport de respingere.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Solomon:

Ambele propuneri legislative au ca obiect de reglementare completarea alin.(1) al art.139 din Legea nr.53/2003 - Codul muncii, în sensul înscrierii zilei de 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, ca zi liberă nelucrătoare.

În cadrul discuţiilor s-a propus adoptarea cu amendamente a iniţiativei legislative Pl-x 892/2015 şi respingerea iniţiativei legislative cu nr. Pl-x 487/2015, întrucât aceasta din urmă nu corespunde exigenţelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr.24/2000, republicată.

Supuse votului, cele două propuneri de adoptare, respectiv de respingere, au fost acceptate de membrii comisiei cu unanimitate de voturi.

Propunerile legislative au fost respinse de Senat în 15 iunie 2015, respectiv 14 decembrie 2015.

Fac parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune adoptarea cu amendamente a propunerii Pl-x 892/2015 şi respingerea iniţiativei legislative 487/2015.

Amendamentele sunt redate în anexa care face parte integrantă din raport.

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale, Grupul PNL.

Hotărâţi-vă! Vă rog. Domnule coleg, hotărâţi-vă care dintre dumneavoastră staţi.

Vă rog, Grupul PNL. Vă rog, puteţi vorbi, dar hotărâţi-vă!

Vă rog, domnul Blăjuţ, vă rog.

Domnul Anton Doboş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ar fi pentru cetăţenii Iaşiului, şi nu numai, ai întregii Moldove, un act de recunoaştere dacă ziua de 24 ianuarie ar fi o zi de sărbătoare naţională.

Având în vedere că este considerată Unirea Mică a celor două principate, ar trebui să facem un gest şi să dăm un vot în acest sens.

Avem sărbători de tot felul, dar aici este vorba de o sărbătoare a unirii.

De aceea, vă spun că colegii liberali vor susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt.

Domnul Solomon şi apoi domnul... Vă rog, alternativ.

Grupul PSD.

Domnul Adrian Solomon:

Este o iniţiativă care a căpătat, de-a lungul vremii, mai multe forme şi, iată, a ajuns într-un final la acel moment în care mai multe forţe politice au decis ca 24 ianuarie să fie declarată zi liberă, astfel încât toţi românii care trăiesc în spaţiul naţional să poată să sărbătorească acest moment unic în istoria neamului nostru. Fără unirea cea mică n-ar fi fost unirea cea mare.

Dar, totodată, 24 ianuarie ne arată nouă, celor de astăzi, că, la un moment dat, oamenii politici din România au avut şi curajul, şi inteligenţa necesară să speculeze scăpările mai-marilor vremii sau marilor puteri.

Prin urmare, dacă în Convenţia de la Paris, din 1857, se vorbea despre faptul că Principatele Unite să aibă două capitale, două guverne, doi domni, două armate cu organizare identică, care să poată forma, la o adică, una singură, un mare om politic al secolului al XIX-lea, Nicolae Fleva, spunea că Europa ne-a ajutat, rămâne să ştim să ne ajutăm singuri.

Faptul că nu se spunea că cei doi domni trebuie să fie persoane diferite, a dat posibilitatea oamenilor politici de la Bucureşti să-l voteze în adunarea electivă pe domnul Moldovei, ales în noaptea de 4 spre 5 ianuarie 1859, domn al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza.

Prin urmare, acest moment este un moment care trebuie să fie începutul reafirmării inteligenţei politice a românilor nu doar în plan intern, dar şi în plan extern, astfel încât atunci când avem de apărat interesele naţionale chiar în faţa instituţiilor europene, să o facem cu fruntea sus şi cu inteligenţă politică, aşa cum am dovedit de atâtea ori.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul deputat Horia Cristian, al doilea vorbitor de la Grupul PNL.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să vorbesc în nume personal, nu în numele Grupului parlamentar al PNL şi, dincolo de toate cifrele care au fost aduse aici, vreau să vă mai spun o singură cifră: că această zi este plătită din banii angajatorilor. Este o zi liberă plătită. Şi când veţi vota acest proiect de lege vă rog să vă gândiţi la acest lucru. Nu contestă nimeni importanţa zilei, nu contestă nimeni faptul că este sărbătoare a poporului român.

Problema pe care o avem este aceea că, în România, nu putem lucra mai mult de 231 de zile pe an. Începând cu acest proiect de lege vor fi 230 de zile pe an, în timp ce alte ţări din Europa lucrează 270 de zile pe an, motiv pentru care se află la cârma Europei, şi nu la coada ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alt intervenţii? Vă rog, domnul Udrişte, vă rog.

Dacă de la Guvern cineva are un punct de vedere? Da, imediat. Numai puţin doamnă... domnul Udrişte, şi apoi vă dau cuvântul.

Domnul Gheorghe Udrişte:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu totdeauna oamenii sunt făcuţi - sau nu că nu întotdeauna -, de regulă nu sunt făcuţi la fel şi fiecare are părerea lui.

Referitor la numărul de zile lucrătoare sau nelucrătoare, dacă cineva interesat se uită pe un calendar şi vede că jumătate din zile cad sau se împlinesc în zile de sâmbătă sau de duminică, n-o să avem acel număr de zile pe care-l reclamă unii din colegii noştri.

Faptul de a fi de acord cu toţii ca să declarăm ziua de 24 ianuarie zi de sărbătoare naţională, zi nelucrătoare, eu cred că este o împlinire pe care trebuie s-o trecem cu toţii şi să avem în vedere istoria nu cea trecută şi recentă, ar trebui să privim în continuare viitorul şi aspiraţiile pe care le au popoarele din cele două sau un singur popor din cele două ţări, Ţara Românească, sau România şi Moldova.

Eu, în numele grupului parlamentar din care fac parte, susţin declararea acestei zile ca zi de sărbătoare naţională, zi nelucrătoare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Unanim, văd, sunt puncte de vedere de susţinere a iniţiativei.

Să vedem şi ce zice Guvernul. O rog pe doamna secretar de stat.

Vă rog să vă şi prezentaţi, doamnă, să vă cunoască colegii.

Doamna Oana Silvia Ţoiu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice):

Bună ziua!

Oana Ţoiu, secretar de stat, Ministerul Muncii.

Aşa cum probabil e de la sine înţeles, noi nu susţinem iniţiativa, pentru că, aşa cum a spus şi unul din antevorbitorii mei, trebuie să învăţăm să ne ajutăm şi singuri. Credem că e important să ne ajutăm şi singuri prin muncă. Nu negăm celebrarea zilei.

Pe de altă parte, vă reamintesc că iniţiativa presupune ca această zi să devină una liberă, în care nu se munceşte, nu să devină sărbătoare, ceea ce este deja.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Avem două amendamente admise.

Dacă la poziţia nr.1, la titlul legii, sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Poziţia 2, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Rămâne la votul final.

Are caracter organic.

17. Şi ultimul raport de adoptare de astăzi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2016 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, PL-x 86/2016.

Iniţiator Guvernul României.

Domnul secretar de stat, vă rog. Ia să vedem, pe ăsta îl susţineţi, domnule secretar de stat.

Domnul Dumitru Daniel Botănoiu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de act normativ vizează intensificarea sistemului de control al autorităţii competente în rândul operatorilor, adică a organismelor de inspecţie şi control, prin desemnarea unor laboratoare de referinţă pentru situaţiile în care există sesizări, notificări cu privire la încălcarea legislaţiei în domeniu.

Astfel, se măreşte credibilitatea produselor agricole ecologice şi odată cu aceasta se eficientizează şi controlul asupra modului în care organismele de inspecţie şi control îşi îndeplinesc atribuţiile pentru care au fost mandatate.

Toate aceste măsuri pot contribui la îmbunătăţirea sistemului de agricultură ecologică prin creşterea gradului de încredere a consumatorilor, dar şi prin conştientizarea şi garantarea produselor de către producătorii agricoli care au optat pentru acest sistem de agricultură care respectă legislaţia în vigoare, motiv pentru care vă rugăm să susţineţi adoptarea propunerii legislative.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumim mult, domnule secretar de stat.

Cine prezintă raportul? Raportul, cine prezintă raportul? Vă dau eu raportul. Nu, lăsaţi...

Domnul Munteanu, vă rog. Ridica mâna domnul Kelemen şi credeam că vrea..., dumnealui de susţinere.

Prezentaţi raportul, domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere cu acest proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul României, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 14 martie 2016.

La întocmirea raportului membrii Comisiei au ţinut cont de avizele favorabile de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru sănătate şi familie.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2000, în sensul completării atribuţiilor compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu atribuţia de a efectua control la operatorii de produse agroalimentare ecologice pe trasabilitatea şi conformitatea produselor, în baza sesizărilor/notificărilor transmise către Ministerul Agriculturii sau în baza sesizărilor din oficiu, după caz. De asemenea, se instituie şi posibilitatea plăţii unei taxe către bugetul de stat, de către organismele de inspecţie şi certificare candidate, taxă care urmează a fi stabilită pentru fiecare domeniu în parte.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 31 deputaţi, din totalul de 32.

Cu unanimitate de voturi se propune Camerei adoptarea proiectului de lege.

Legea este ordinară.

Am scurtat, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Procedură, vă rog, domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Grupul nostru parlamentar solicită retrimiterea la comisie pentru două săptămâni a acestui proiect de lege pentru că, actualmente, de acest control răspunde un segment de activitate şi aici se vine cu o altă idee, ceea ce eu cred că trebuie să fie discutat, pentru că noi nu prea susţinem inventarea unor noi şi noi structuri de suprastructuri ale suprastructurilor.

Ca atare, solicit retrimiterea acestui proiect de lege pentru analizarea corectă a cine ce are de făcut în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră retrimiterea şi apoi, dacă nu discutăm...

Cine este pentru retrimitere? Vă rog să votaţi. 30.

Voturi împotrivă? 52.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Deci propunerea de retrimitere a picat.

La dezbateri generale, domnul Kelemen, vă rog. Atilla Kelemen, Grupul UDMR.

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Stimaţi colegi,

Deşi am ceva de spus şi pe fond, prima dată aş dori, totuşi, să fac o sesizare de la acest microfon.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Astăzi, pentru prima dată, aţi numărat în sală cine este pentru şi împotrivă şi aţi lăsat timp suficient. Vedeţi că au fost mai multe legi retrimise astăzi, la care votul s-a făcut: "Cine este pentru retrimitere? Mulţumesc. Împotrivă nu e nimeni. Bine, retrimis." De data asta nu s-a întâmplat aşa.

Acum vă vorbesc ca medic veterinar. Pentru controlul alimentelor, de ani buni, răspunde de sectorul sanitar-veterinar Autoritatea Sanitară Veterinară din România.

Nu prea înţeleg, ca medic veterinar, bineînţeles, de ce trebuie să mai punem o treaptă peste controlul Autorităţii Sanitare Veterinare şi la minister să creăm o nouă structură, bineînţeles cu noi angajaţi, bineînţeles în ideea să nu mai risipim banii contribuabililor, şi noi vrem să fie o nouă structură care va controla ce a controlat deja Autoritatea Sanitară Veterinară pentru care autoritatea răspunde în faţa legii, noi facem o nouă structură ca să controlăm aceste alimente create ca alimente bio. Nu înţeleg de ce trebuie să fie controlate de o nouă structură.

Deci, pentru mine este limpede că legea trebuie retrimisă şi să fie legea rediscutată cu toţi factorii.

Eu, de exemplu, aş fi foarte curios dacă doctorul Roatiş e de acord - ca preşedinte al Autorităţii Sanitare Veterinare - astăzi, în România, cu acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii, dacă sunt? Nu sunt alte intervenţii.

Rămâne la votul final mâine, la ora 13,30.

Domnul Pâslaru, vă rog. O propunere constructivă, văd.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere că am finalizat lista cu iniţiativele cu propuneri de adoptare, vă propun să sistăm lucrările şi mâine, de la ora 10,00, să venim cu forţe proaspete pentru a continua lucrările în plen.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, această propunere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Două.

Abţineri? Două.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Niciunul.

Cu 62 de voturi pentru, propunerea domnului Pâslaru a fost adoptată.

Continuăm, stimaţi colegi.

Avem răspunsuri la interpelări.

Prima vine din partea colegei noastre Steluţa Cătăniciu, adresată Ministerului Transporturilor, dumneaei nu este în sală, deci va primi răspunsul în scris.

Din partea domnului deputat Gavril Mîrza, are o întrebare adresată Ministerului Dezvoltării. Nici domnul deputat nu este în sală. Va primi răspunsul în scris.

Doamna deputat Ana Birchall are o întrebare adresată Ministerului Mediului. Nici dumneaei nu este în sală. Va primi răspunsul în scris.

Domnul Kereskényi Gábor are o întrebare adresată Ministerului Afacerilor Interne. Nici dumnealui nu este în sală. Primeşte răspunsul în scris.

Singurul care este, este domnul deputat Roman Cristian-Constantin. Are o întrebare adresată Ministerului Afacerilor Externe.

Îl rog pe domnul secretar de stat Alexandru Victor Micula, vă rog să-i prezentaţi în două minute domnului deputat răspunsul.

Acestea sunt cele şase întrebări.

Domnul Alexandru Victor Micula (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.37 alin.(1) lit.a) din Convenţia de la Viena privind relaţiile consulare, notificarea decesului unui cetăţean străin pe teritoriul Italiei către misiunea diplomatică a statului de cetăţenie a persoanei decedate intră în atribuţiile autorităţilor italiene competente, acestea fiind obligate să informeze fără întârziere în caz de deces al unui cetăţean al statului trimiţător postul consular în circumscripţia căruia a avut loc decesul.

Dispoziţii similare se regăsesc şi în Convenţia consulară bilaterală încheiată între România şi Italia în anul 1967. Textul stipulează că, în cazul în care un cetăţean al statului trimiţător, adică un cetăţean român, a decedat pe teritoriul statului de reşedinţă, şi anume Italia, autorităţile competente ale acestuia vor anunţa fără întârziere asupra acestui fapt Oficiul Consular Român.

Din documentul obţinut de la Institutul Naţional de Asigurări Sociale din Italia, de biroul ataşatului de muncă din cadrul Ambasadei României la Roma, pe care-l anexăm în copie, la data decesului, 26 august 2013, numitul Rotariu Viorel activa în cadrul Societăţii Comerciale Tempor SPA din Roman.

Societatea mai sus menţionată este o agenţie de recrutare a forţei de muncă care plasează muncitori în diferite locaţii, în funcţie de cererile existente. Contractul de muncă al cetăţeanului român era încheiat la data decesului cu agenţia de recrutare şi cu societatea unde acesta îşi desfăşura activitatea.

Referitor la asigurarea de viaţă, conform dispoziţiilor legislaţiei italiene în vigoare, angajatorul nu este obligat să încheie o astfel de asigurare pentru angajaţii săi. Principala obligaţie a unei societăţi este de a respecta prevederile legislaţiei privind normele securitate a muncii.

În ceea ce priveşte posibilitatea ca decedatul să fi avut încheiată o poliţă de asigurare, vă aducem la cunoştinţă că Societatea Comercială Tempor SPA a notificat biroul ataşatului pe probleme de muncă şi sociale, informând că nu a încheiat o asigurare de viaţă pe numele angajatului Rotariu Viorel, deoarece contractul său de muncă nu prevedea încheierea unei astfel de asigurări.

Totodată, angajatorul precizează că nu are informaţii despre existenţa unei poliţe de asigurare de viaţă încheiată de domnul Rotariu Viorel în nume propriu.

În condiţiile date, biroul ataşatului pe probleme de muncă şi sociale s-a adresat Asociaţiei naţionale a societăţilor de asigurare din Italia, solicitând informaţii cu privire la existenţa unei poliţe private de asigurare de viaţă încheiată de domnul Rotariu Viorel în nume propriu.

Imediat ce vor fi primite informaţii de la Asociaţia naţională a societăţilor de asigurare din Italia, acestea vor fi comunicate.

În ceea ce priveşte cauzele decesului cetăţeanului român, cu circa 72 de ore înaintea examenului legal efectuat la 26 august 2013, vă comunicăm că, din raportul privind autopsia lui Rotariu Viorel, pe care-l anexăm în copie, rezultă că acesta a decedat din cauza unei insuficienţe cardio-circulatorii şi respiratorii acute şi a unui şoc cardiac cauzat de consumarea unei cantităţi importante de alcool, pe fondul unei afecţiuni deja existe de miocardie sclerohipertensivă.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă domnul deputat...? E mulţumit domnul deputat. I-a transmis şi răspunsul.

Mulţumesc mult.

Continuăm, stimaţi colegi, cu lista colegilor care trebuie să prezinte interpelări.

Dacă domnul deputat Ionel Palăr...? Nu. O interpelare, a depus-o.

Domnul deputat Cezar Preda şi Iulian Vladu, da. Domnul Eugen Tomac, o interpelare, a depus-o scris.

Domnul deputat Florin Gheorghe. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o interpelare către ministrul tineretului şi sportului, doamna Elisabeta Lipă.

Obiectul interpelării: Punctul de vedere al Guvernului cu privire la Stadionul "Farul" din Constanţa.

Nu cred că trebuie să vă mai aduc la cunoştinţă, fiind de mare notorietate, starea avansată de degradare în care se află Stadionul "Farul" din Constanţa, aflat în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului. De parcă nu ar fi fost suficiente prostul management şi lipsa totală a investiţiilor, la ruinarea acestui obiectiv a contribuit şi utilizarea imobilului în cu totul alte scopuri decât destinaţia sa. Presa locală şi naţională a relatat pe larg asupra stării avansate de degradare a stadionului, asupra neregulilor, dar şi asupra intenţiei exprese a administraţiei publice locale de a prelua în administrare stadionul, obligându-se să facă investiţii la standarde internaţionale şi să-l redea destinaţiei sale iniţiale: sportul pentru toţi şi sport de performanţă.

Mai mult, administraţia locală agreează anularea de drept a transferului către autoritatea locală, dacă aceasta nu îşi îndeplineşte obligaţiile investiţionale asumate şi nu păstrează destinaţia obiectivului.

Faţă de situaţia expusă, vă rog, doamnă ministru, să aduceţi următoarele precizări:

1. Aveţi în intenţie să demaraţi o evaluare a stării de degradare în care se află infrastructura sportivă a stadionului "Farul"?
2. Care este poziţia Guvernului faţă de deschiderea administraţiei locale, care doreşte să preia imobilul, să-l modernizeze şi să-l redea destinaţiei sale iniţiale - sportul?
3. Există resurse financiare deja bugetate prin care Guvernul se angajează să facă investiţiile necesare de renovare în următorul an?

Vă solicit răspuns în scris.

Deputat PSD Florin Gheorghe.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Natalia Intotero, şase interpelări depuse, domnul Florin Tătaru, două interpelări depuse, doamna Florica Cherecheş, două interpelări depuse, domnul Scarlat Iriza, o interpelare, domnul Anton Doboş...

Doamna Florica Cherecheş, vă rog. Prezentaţi una dintre ele, doamnă, care vreţi. Aveţi două minute.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul interpelării este un caz grav de poluare a mediului în municipiul Oradea.

Aduc la cunoştinţa doamnei ministru al mediului, doamna Cristiana Paşca Palmer, faptul că, de mai mulţi ani, ferma de porci Nutripork Oradea, aparţinând grupului de firme Nutrientul SA, constituie o sursă majoră de poluare olfactivă pentru mii de orădeni.

Mirosul neplăcut al dejecţiilor constituie o sursă permanentă de disconfort şi nemulţumire a cetăţenilor care au reclamat de multe ori această duhoare pe care o răspândeşte combinatul, mai ales în perioada de vară fiind de nesuportat şi obligându-i să stea în casă, cu uşile şi ferestrele închise.

E regretabil că investiţiile făcute în ultimii ani pentru ca Oradea să se dezvolte, care atrag tot mai mulţi turişti, să fie zădărnicite de acest miros deranjant care nu face cinste unui municipiu poartă de intrare în România.

În ultimii ani, numeroşi cetăţeni au transmis petiţii şi sesizări atât Primăriei Oradea, cât şi instituţiilor responsabile de monitorizarea calităţii aerului.

În urmă cu câteva săptămâni am transmis şi eu aceste nemulţumiri către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor şi Garda de Mediu Bihor şi am întrebat aceste instituţii dacă au cunoştinţă despre faptul că ferma de porci constituie o sursă de poluare pentru orădeni şi dacă au luat măsuri în acest sens.

Ambele instituţii mi-au răspuns că firma deţine autorizaţie integrată de mediu eliberată în 2007, valabilă până în 2017, eliberată în mod inexplicabil - zic eu - fără un plan de acţiuni, chiar dacă are o capacitate, această fermă, de până la 10000 de capete.

Mi s-a comunicat că pentru neutralizarea mirosurilor se foloseşte o anumită cantitate de bioenzime şi un odorizant specific şi că dejecţiile se împrăştie pe terenurile din apropiere şi că toate prevederile legale aflate în vigoare sunt respectate. Ambele instituţii m-au mai asigurat că mirosul nu poate fi cuantificat ca intensitate şi că nu reprezintă un risc pentru sănătatea mediului.

Dorinţa mea sinceră este de a găsi o cale prin care această poluare să înceteze pentru că îi deranjează pe orădeni de prea multă vreme şi nu face cinste oraşului nostru.

Vă solicit, stimată doamnă ministru, reanalizarea condiţiilor în care a fost eliberată autorizaţia de mediu, ţinându-se cont de anumiţi parametri suplimentari, de zonă, densitatea populaţiei, impactul emisiilor chimice asupra sănătăţii populaţiei, precum şi de vulnerabilitatea zonei la poluarea cu nitriţi, având în vedere numărul mare de ferme pe o suprafaţă relativ mică de teren.

De asemenea, vă rog să dispuneţi verificarea modului în care firma îşi desfăşoară activitatea şi dacă respectă toate prevederile din autorizaţia integrată de mediu referitor la protecţia mediului, a solului şi a apei, având în vedere riscul de poluare cu nitriţi.

Vă rog, de asemenea, să dispuneţi verificarea modului în care firma îşi gestionează deşeurile.

Vă solicit, deci, să trimiteţi Corpul de Control să facă verificări temeinice, să dispună măsuri concrete pentru a ne scăpa de acest miros insuportabil şi vă asigur de toată colaborarea în eventualitatea unor modificări legislative.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul deputat Cristian-Constantin Roman, apoi domnul Doboş.

V-am văzut, domnul Roman este înaintea dumneavoastră, tot de la PNL.

Domnul Cristian-Constantin Roman:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Interpelarea mea se adresează ministrului afacerilor interne şi are ca obiect: Soluţii administrative pentru problemele de la serviciile de eliberare permise şi înmatriculări auto.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere situaţiile de aglomeraţie înregistrate în această vară la sediile serviciilor de eliberare a permiselor de conducere şi înmatriculare a autovehiculelor, vă rog să efectuaţi o analiză privind cauzele care au generat această situaţie şi totodată să identificaţi soluţiile care ar putea fi adoptate pentru ca cetăţenii să nu mai fie puşi în situaţia neplăcută de a sta la cozi interminabile. Ca fost angajat al ministerului pe care-l conduceţi, cunosc destul de bine detaliile activităţii respectivelor servicii şi problemele pe care le întâmpină, drept pentru care îmi permit să vi le prezint în cele de urmează.

În primul rând, serviciile respective se confruntă cu o criză de personal, mare parte din posturile din organigrame nefiind ocupate, pe de o parte, întrucât personalul cu statut special este dezavantajat din punct de vedere salarial faţă de angajaţii altor structuri, acesta preferă să se transfere către respectivele structuri. Pe de altă parte, chiar dacă sunt persoane din alte structuri care ar dori să se transfere în cadrul serviciilor de eliberare a permiselor de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, cel mai adesea transferul lor este blocat de şefii ierarhici.

În acelaşi timp, personalul contractual este şi el dezavantajat salarial faţă de personalul cu statut special, deşi, în mare parte, munca prestată este aceeaşi.

Pentru îmbunătăţirea activităţii serviciilor de eliberare a permiselor de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, vă propun următoarele:

• transformarea funcţiilor de personal contractual în funcţii publice, cu acordarea sporurilor cuvenite;
• acordarea unor drepturi salariale pentru personalul cu statut special similare cu cele din poliţie;
• aprobarea cererilor de transfer de la alte structuri ale MAI către serviciile de eliberare a permiselor de conducere şi înmatriculare a vehiculelor;
• trecerea în subordinea serviciilor judeţene a lucrătorilor atelierelor de confecţionat numere de înmatriculare, care acum, în mod nefiresc, sunt subordonaţi direct Direcţiei Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Bucureşti.

Şi ultima propunere: mărirea schemei de personal până la nivelul acoperirii necesarului pentru îndeplinirea atribuţiilor în condiţii în care publicul plătitor de taxe şi impozite să nu aibă de suferit.

Faţă de situaţia expusă, vă rog să formulaţi răspuns în scris şi oral.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc. Domnule Doboş, am rugămintea să vă încadraţi în cele trei minute.

Domnul Cristian-Constantin Roman:

Cristian-Constantin Roman.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Doboş.

Domnul Anton Doboş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se numeşte: Criteriile de acordare a ajutoarelor de stat, adresată doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanţelor publice.

Stimată doamnă ministru,

Ministerul Finanţelor Publice anunţa recent o listă a companiilor selectate pentru a beneficia de ajutoare de stat. Printre cele şase companii care vor beneficia de ajutoare de stat în valoare de 621 de milioane de lei nu se află nicio companie din zona Moldovei, cea mai săracă zonă a României. Înţeleg din comunicarea ministerului că nu a existat printre criteriile de care s-a ţinut cont niciun criteriu legat de gradul de dezvoltare a regiunii solicitantului.

Regiunea Moldovei are foarte mult de suferit din cauza lipsei infrastructurii care să o lege de restul ţării şi a Europei, majoritatea investitorilor ocolind Moldova tocmai din acest motiv. În aceste condiţii, consider că este absolut necesar ca atunci când statul oferă anumite ajutoare investitorilor să ţină cont şi de acest criteriu, pentru că este şi în interesul statului să reducă decalajele dintre regiuni.

Printre solicitanţii din această sesiune există companii din Moldova care şi-au arătat capacitatea de a investi sume importante de bani şi să creeze locuri de muncă, dar n-au fost selectate. Deşi suferă din cauza infrastructurii, aceste companii ar putea face investiţii benefice pentru economia locală, dar şi pentru buget dacă ar primi un sprijin de la stat.

Dacă se vor acorda ajutoarele de stat aşa cum a fost anunţat, Guvernul va contribui în mod direct la creşterea decalajelor dintre Moldova şi restul ţării.

Ultimele estimări ale Comisiei Naţionale de Prognoză pentru 2017 arată tocmai o accentuare a diferenţei de venituri dintre locuitorii din Regiunea Nord-Est şi cei din restul ţării.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Anton Doboş:

De aceea, vă întreb, doamnă ministru, de ce nu a fost inclus şi un criteriu care să încurajeze investiţiile în zonele mai puţin dezvoltate ale ţării şi vă cer să luaţi în calcul suplimentarea valorii totale a ajutoarelor de stat acordate în acest an, pentru a include cel puţin o parte a companiilor din Moldova.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Sorin-Avram Iacoban, deputat de Iaşi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Astăzi, o interpelare adresată Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, respectiv, domnului ministru Mircea Dumitru, cu privire la faptul că există unităţi de învăţământ care nu au aviz sanitar de funcţionare.

Domnule ministru,

În fiecare an apar avertismente ale Direcţiilor de Sănătate Publică cu privire la faptul că nu toate unităţile de învăţământ s-au încadrat pentru a primi aviz sanitar de funcţionare.

Astfel, vedem cu toţii că mai ales la unităţile de învăţământ din mediul rural, deşi s-au făcut numeroase investiţii, încă mai sunt probleme în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor igienico-sanitare optime.

Nu în ultimul rând, mari probleme ridică şi lucrările de reabilitare începute târziu şi care se prelungesc în unele localităţi peste data de început de an şcolar. Am vrea să ştim dacă toate unităţile de învăţământ au avizul sanitar de funcţionare şi dacă sunt oferite copiilor condiţii igienico-sanitare care să-i apere de boli şi epidemii.

Este cunoscut faptul că procesul educaţional trebuie să se desfăşoare în condiţii igienico-sanitare corespunzătoare, fiind vorba de colectivităţi.

Nu în ultimul rând, apare şi problema avizelor de la ISU, dacă unităţile şcolare au un plan adecvat de evacuare în caz de incendiu, dacă au refugii sau căi de evacuare în numărul precizat de lege, dacă materialele folosite la construcţie sau la reabilitarea unor clădiri destinate procesului educaţional au o componenţă ignifugă şi alte asemenea chestiuni.

Astfel, având în vedere cele precizate, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Câte unităţi de învăţământ nu au primit încă avizul sanitar şi pentru ce motive? Care este termenul de conformare şi ce se va întâmpla dacă aceste unităţi şcolare nu se vor conforma?
2. Care sunt măsurile pe care le va lua ministerul pentru conformarea acestor unităţi de învăţământ la standardele sanitare necesare?
3. Cine va fi tras la răspundere dacă în timpul unui proces educaţional desfăşurat într-o unitate de învăţământ care funcţionează fără aviz sanitar vor fi înregistrate cazuri medicale datorate condiţiilor neconforme din punct de vedere sanitar?
4. Câte unităţi de învăţământ nu au primit încă aviz ISU, care sunt motivele şi care este termenul de conformare? Vă rugăm să ne răspundeţi şi care sunt măsurile gândite pentru conformare în ceea ce priveşte obţinerea avizului ISU, precum şi cine va răspunde dacă într-o unitate sanitară care funcţionează fără aviz ISU are loc un accident nedorit soldat cu anumite vătămări corporale, tocmai din cauza neîndeplinirii condiţiilor de securitate prevăzute de lege.

Solicităm răspuns scris la fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule deputat Aurelian Mihai, vă rog.

Domnul Aurelian Mihai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O interpelare adresată Ministerului Afacerilor Externe, domnului ministru Lazăr Comănescu, având ca subiect Consulatul român din Viena.

Stimate domnule ministru,

În urma invitaţiei primite din partea multor cetăţeni români din Austria, fiind în luna iunie în Viena pentru a da curs solicitării cetăţenilor români, am fost prezent în una din zilele lucrătoare la Consulatul României pe care îl avem în capitala Austriei.

Vă transmit că nu a fost nimic îmbucurător să constat că în faţa consulatului, în stradă, aştepta o mulţime de compatrioţi, între care şi câteva familii de români, părinţi şi copii, unii dintre aceştia nou-născuţi. Iar lucrul care mi-a atras atenţia, cu mare impact emoţional, a fost dat de situaţia în care una dintre mămici aştepta în faţa clădirii purtând în braţe mezinul familiei, un bebeluş, familia trebuind să plece de acasă către consulat la trei dimineaţa pentru a se asigura că vor fi prezenţi la timp la poarta Consulatului din Viena.

Nu neg faptul că la ghişeele Consulatului din Viena nu s-ar lucra. Evident, se lucrează, şi intens, dar nici nu pot obiecta asupra bunei intenţii a familiilor de români întâlnite la poarta Consulatului în a-mi transmite doleanţele dumnealor pentru a modifica ceva în bine în privinţa serviciilor consulare pentru cetăţenii români din Austria.

Totuşi, consider că în anul în care ne aflăm, anul 2016, ţinând cont de prezenţa românească numeroasă în Austria, trebuiau deja analizate posibilităţi de înfiinţare a noi consulate acolo unde este nevoie, fie Salzburg, fie Graz, fie Innsbruck. De asemenea, trebuie demarat un studiu serios cu privire la capacitatea de lucru a Consulatului din Viena şi de suplimentare a personalului existent.

Cetăţenii români din Austria merită toată buna implicare a statului român în asigurarea condiţiilor de deservire a dumnealor la consulatele româneşti.

Vă solicit, în virtutea calităţii pe care o deţineţi, să întreprindeţi toate diligenţele necesare pentru a demara un studiu serios cu privire la prezenţa românească în Austria şi luarea în calcul a înfiinţării de noi consulate, asigurării unei bune deserviri a cetăţenilor români la consulatele româneşti în străinătate.

Ştiu că orice proiect de înfiinţare a unui nou consulat presupune, în primul rând, un efort bugetar, dar trebuie ca statul român să ia în calcul şi situaţia românilor din diaspora, precum şi prezenţa cetăţenilor români în străinătate, fie şi temporară, cât şi aportul benefic a peste 4 milioane de cetăţeni români la tot ceea ce numim economie în favoarea României.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Victor Paul Dobre, două interpelări, doamna Viorica Marcu, o interpelare, domnul Ion Eparu, două interpelări au fost depuse.

Şi ultimul vorbitor, doamna deputat Marioara Nistor, o interpelare.

Aveţi două minute, doamnă deputat. Vă rog s-o prezentaţi.

Doamna Marioara Nistor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Sănătăţii, domnului ministru Vlad Voiculescu. Şi obiectul interpelării este: Situaţia apei nesterile cu care sunt spălaţi bebeluşii la Maternitatea din Brăila.

Stimate domnule ministru,

Supun atenţiei dumneavoastră o situaţie anormală care are loc în judeţul Brăila şi care îi priveşte pe nou-născuţii de la Maternitatea Brăila.

În presa din judeţ au apărut informaţii obţinute de la brăileni cu privire la faptul că nou-născuţii din sectorul neonatologie sunt spălaţi cu apă nesterilă, ceea ce contravine celor mai elementare norme medicale.

Situaţia este una confuză, fapt cauzat de declaraţiile contradictorii care au fost acordate presei locale de către conducerea maternităţii. Nu este normal ca un manager al instituţiei să declare la o publicaţie locală că există filtrele activ biologice folosite la spălarea prematurilor, iar la o altă publicaţie să afirme contrariul.

Dacă aceste filtre nu există este din punctul meu de vedere un lucru foarte grav, deoarece se poate ajunge la o îmbolnăvire a nou-născuţilor chiar în spital.

Domnule ministru,

Asigurându-vă de întreaga consideraţie, solicit să investigaţi situaţia de la Maternitatea din Brăila şi să comunicaţi rezultatele obţinute pentru a elucida acest caz şi pentru a linişti mamele care se pregătesc să nască la această instituţie.

Totodată, doresc să-mi comunicaţi care sunt acţiunile ministerului pe care dumneavoastră îl conduceţi cu privire la situaţia aprovizionării maternităţilor nu doar din Brăila, cu toate produsele necesare sterilizării, mai ales când vorbim despre bebeluşi.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat Marioara Nistor.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă. Ne vedem mâine dimineaţă.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,50.