Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,10.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Mircea-Gheorghe Drăghici, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună seara, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi şi vă anunţ că din totalul celor 355 de deputaţi, până în acest moment şi-au asigurat prezenţa un număr de 185.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi a şedinţei Camerei Deputaţilor din ziua de marţi, 13 septembrie; programul de lucru pentru perioada 12-17 septembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 3-15 septembrie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul la sesizarea Curţii Constituţionale; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Dacă sunt observaţii la ordinea de zi? Nu sunt observaţii.

Pentru început, îl invit pe domnul preşedinte Ioan Stan, preşedintele Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, pentru a prezenta o declaraţie privind semnificaţia Zilei Internaţionale a Democraţiei.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Stan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie cu ocazia Zilei Internaţionale a Democraţiei - 15 septembrie 2016. Declaraţia se numeşte "Democraţia 2030".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Organizaţia Naţiunilor Unite a ales pentru ediţia din 15 septembrie 2016 a Zilei Internaţionale a Democraţiei tema "Democraţia şi Agenda pentru dezvoltare durabilă 2030".

Alegerea este menită să readucă în prim-plan Agenda 2030 - o veritabilă "foaie de parcurs" a statelor lumii spre creştere economică şi progres social în următorul deceniu şi jumătate - şi cel de-al 16-lea obiectiv al Agendei, dedicat democraţiei.

Este unanim recunoscut faptul că, indiferent de modelul naţional pe care îl îmbracă democraţia într-un loc sau altul al lumii, valorile şi principiile ei sunt universale şi nu lasă loc jumătăţilor de măsură.

Pacea, justiţia şi crearea unui stat de drept puternic, cu instituţii eficiente, responsabile şi incluzive sunt dezideratele subsumate celui de-al 16-lea obiectiv al dezvoltării durabile. Ele trebuie să reprezinte, deopotrivă, finalitatea şi fundaţia lumii de mâine, o lume durabilă şi mai bună.

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Democraţiei 2016, UIP ne invită să reflectăm asupra unui aspect de o deosebită relevanţă pentru dezvoltarea democratică şi progresul statelor lumii, respectiv implicarea tinerilor în viaţa politică.

Prin adoptarea, în luna iunie a.c., a "Declaraţiei privind obiectivele dezvoltării durabile", Parlamentul României şi-a asumat responsabilitatea de a continua să-şi perfecţioneze structurile şi modul de lucru, astfel încât să asigure o abordare coerentă şi unitară, la nivelul societăţii româneşti, a transpunerii celor 17 obiective în documente programatice naţionale, acordând prioritate consolidării democraţiei participative.

De altfel, în cei peste 25 de ani care au trecut de la revenirea ţării noastre la un regim democratic, Parlamentul a încercat să se adapteze permanent şi să rezoneze cât mai bine la realităţile româneşti prin măsuri care, în deplinul respect al prevederilor constituţionale, au condus la modificări în alegerea, competenţele, organizarea, procedurile celor două Camere şi au eficientizat activităţile parlamentare, inclusiv prin creşterea transparenţei activităţilor parlamentare şi a interacţiunii cu cetăţenii şi societatea civilă, în toate etapele procesului legislativ.

Evident, realităţile social-economice în permanentă schimbare, necesitatea continuării reformelor asumate în plan european şi euroatlantic, provocările globalizării şi interdependenţei şi, nu în ultimul rând, rapiditatea cu care noile tehnologii ale comunicaţiilor şi informaţiei modelează societatea şi guvernanţa, la nivel naţional şi mondial, impun continuarea acestor eforturi. Consolidarea şi deschiderea către cetăţeni a singurei instituţii reprezentative a statului de drept va rămâne şi pe viitor o constantă a preocupărilor noastre, ale tuturor, aleşi şi alegători.

Am încredere că parlamentarii legislaturii 2016-2020, având ca reper principal rolul constituţional pe care trebuie să îl joace Parlamentul în stabilirea direcţiilor de dezvoltare şi implementare a proiectelor de anvergură ale României, vor corecta acele mecanisme şi proceduri perimate, nefuncţionale sau caduce ale construcţiei parlamentare, care încă descurajează, blochează sau fac ineficientă comunicarea şi conlucrarea senatorilor şi deputaţilor cu tânăra generaţie.

Implicarea responsabilă şi permanentă a tineretului în viaţa politică reprezintă unul dintre reperele cu greutate în evaluarea stării de sănătate a democraţiei. Ca atare, măsurile luate de partidele politice pentru promovarea unor reprezentanţi ai tinerilor în poziţii de decizie şi de conducere vor avea de trecut un test major de eficacitate chiar în următoarele luni.

Va fi interesant - şi este obligatoriu - să analizăm câţi tineri români vor alege să îşi exercite dreptul de vot în decembrie 2016 şi care va fi structura pe vârste a următorului legislativ. Să nu uităm însă că o populaţie tânără, de aproximativ două milioane de români, munceşte în prezent în străinătate, fiind exclusă din forţa de muncă şi din populaţia care va aduce pe lume, în viitor, copiii acestei ţări.

Acesta este unul dintre motivele pentru care, în 2030, România se va regăsi în topul "celor mai bătrâne" 15 naţiuni ale lumii din punctul de vedere al vârstei medii a populaţiei, respectiv aproximativ 31% din populaţie urmând să aibă statutul de pensionar.

În ce ţară vor alege să trăiască aceia dintre cei peste 85.000 de copii rămaşi singuri acasă ai anului 2016 care, în jurul anului 2030, vor ajunge la vârsta majoratului? Câţi dintre ei îşi vor urma părinţii plecaţi la muncă în străinătate, câţi vor rămâne în România şi în ce condiţii, în lipsa unor politici socio-economice susţinute, care să vină în întâmpinarea problemelor şi vulnerabilităţilor cu care se confruntă? Care sunt soluţiile pentru scăderea ratei abandonului şcolar pentru care statisticile europene ne acordă un nedorit loc fruntaş? Spre ce domenii orientăm profesional tânăra generaţie de astăzi? Care sunt sectoarele economiei în care România îşi propune să facă performanţă? Exportul de resurse şi materii prime nu reprezintă pentru nicio ţară a lumii un răspuns de acceptat pe termen lung pentru dezvoltare durabilă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea s-a dorit o incitare la realism şi pragmatism, un mod de a sublinia, încă o dată, importanţa unei implicări responsabile şi susţinute a Parlamentului, pe termen lung, şi indiferent de culorile viitoarelor majorităţi politice, în îndeplinirea misiunii de a coagula capacităţile şi capabilităţile întregii societăţi pe acest şantier de interes naţional şi internaţional al dezvoltării durabile a României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mulţumesc domnului preşedinte Nelu Stan, de la Suceava.

Mergem mai departe.

Stimaţi colegi,

Avem două informări. Este vorba de domnul deputat Ion Eparu, deputat ales în Colegiul nr. 10 din Circumscripţia electorală nr. 31, Prahova, ne aduce la cunoştinţă că se declară deputat neafiliat, începând cu data de astăzi, în momentul în care este anunţat plenul Camerei; cât şi de domnul deputat Aurel Niculae, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 12, Călăraşi. Dumnealui, în calitate de deputat neafiliat, se afiliază Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Dacă la titlul hotărârii sunt observaţii? Nu.

Articolul unic? Nu sunt observaţii. Rămâne la votul final. Este vorba de trecerea domnului deputat Ninel Peia, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, de la Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic la Comisia juridică.

Da, mergem mai departe, stimaţi colegi.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată - Pl-x 221/2016. Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

5. Următoarea. Propunerea legislativă pentru completarea art. 12 din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale.

Pe procedură, aici? Imediat, citesc şi vă dau cuvântul.

Este vorba de Pl-x 222. Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Îl rog pe domnul deputat Márton Árpád...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După cum aţi auzit, toate aceste adoptări tacite se datorează art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Noi am avut un proiect de modificare a acestui articol, preluând integral varianta Senatului. Deci cât timp nu vom reuşi să modificăm... pe care aţi respins-o, cu stimă, majoritatea a respins-o. Până când nu ne vom da seama că există, de foarte multe ori, situaţii concrete care ne împiedică să adoptăm sau să respingem în timp util un proiect de lege, deci până când nu ne vom modifica acest regulament, în continuare vom adopta tacit sumedenie de legi, pentru unele chiar putând fi răspunzători.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Da. Domnule Iane, vă rog. Ovidiu Iane, PSD, procedură, vă rog.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tot pe procedură. Într-adevăr, aici există această problemă cu adoptarea tacită. Dar să nu uităm că articolul din Regulament care dispune adoptarea tacită la 45 de zile are la bază articolul din Constituţie care spune acest lucru. Deci nu putem să avem o lege care să fie mai presus de Constituţie. Dacă Constituţia spune că la 45 de zile se adoptă sau la 60 de zile în cazuri excepţionale, atunci să respectăm Constituţia.

Nu ştiu ce a făcut Senatul cu Regulamentul Senatului, însă cred că noi ar trebui să rămânem totuşi pe Regulamentul pe care îl avem, pentru că este mai în acord cu Constituţia decât cel al Senatului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Pâslaru, tot procedură, liderul Grupului PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După cum vedeţi, deşi este luni după-amiază, în băncile care sunt repartizate Partidului Social Democrat, colegii mei deputaţi sunt în sală. Avem o problemă destul de mare şi cred că o avem cu toţii, sunt în asentimentul tuturor colegilor: nu funcţionează instalaţia de aer condiţionat.

Vă rog mult de tot, spuneţi celor care sunt în măsură, să rezolve această problemă, pentru că noi venim la serviciu, ne facem datoria, dar vrem s-o facem în condiţii optime.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Invit secretariatul general, domnul secretar general, domnul Panciu, vă rog, remediaţi, luaţi legătura cu partea tehnică să remediem această problemă.

Alte intervenţii dacă sunt pe procedură?

Da. Domnul Tinel Gheorghe, vicelider Grup PNL.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu e nevoie să modificăm Regulamentul Camerei ca să adoptăm proiectele de acte normative pe care noi le considerăm importante. Există o singură condiţie: Biroul permanent al Camerei Deputaţilor să selecteze actele normative care sunt sub spectrul aprobării tacite şi să le introducă cu prioritate în dezbateri, să ştiţi. Asta înseamnă să fim responsabili şi profesionişti, nu să modificăm de fiecare dată Regulamentul Camerei când avem câte o problemă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii dacă sunt? Nu mai sunt alte intervenţii. Bun.

Înainte de a trece mai departe, văd că avem la balcon un număr de copii, cei care au efectuat Internshipul la Guvern şi pe care îi aşteptăm să aplice şi la Internshipul Camerei Deputaţilor, în ideea de a pregăti viitorii parlamentari şi oameni care pot lucra în Executiv.

Mergem mai departe.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Regiunea Administrativă Specială Hong Kong a Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Bucureşti, la 18 noiembrie 2015 - caracter ordinar.

Rog... doamna secretar de stat, vă rog.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin prezentul proiect de act normativ se vizează ratificarea Acordului între România şi Regiunea Administrativă Specială Hong Kong a Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Bucureşti, la 18 noiembrie 2015.

Prin acord sunt stabilite cote de impozit şi un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din ambele state cu privire la impunerea, printre altele, a veniturilor din dividende, dobânzi, redevenţe, salarii şi pensii, a veniturilor obţinute de studenţi, artişti, sportivi, precum şi a veniturilor obţinute din valorificarea capitalului.

Totodată, acordul reglementează şi aspecte referitoare la schimbul de informaţii din domeniul fiscal, metode de eliminare a dublei impuneri asupra aceluiaşi venit, nediscriminarea, procedura amiabilă prin care autorităţile competente ale celor două părţi contractante pot soluţiona unele aspecte legate de aplicarea acordului, precum şi intrarea în vigoare şi perioada de valabilitate a acordului.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm să acordaţi un vot favorabil acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Este un raport fără amendamente.

Domnule Emil Niţă, membru al Comisiei pentru buget, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Regiunea Administrativă Specială Hong Kong a Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Bucureşti, la 18 noiembrie 2015.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere asupra acestui proiect de lege.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 23 august 2016.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Regiunea Administrativă Specială Hong Kong a Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Bucureşti, la 18 noiembrie 2015, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale?

Grupul PNL. Doamna Andreea Paul, vă rog.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Mulţumesc.

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Evident, Grupul parlamentar al PNL va susţine acest proiect de lege. Iar la dezbaterile din Comisia pentru buget, finanţe ne-am asigurat că au fost introduse acele elemente care nu mai permit exportul de profit într-un paradis fiscal şi că se respectă noile rigori ale relaţiilor fiscale şi ale transparenţei informaţiilor fiscale între România şi Hong Kong.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Domnul Iacoban, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi Grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor susţine acest proiect de lege care are la bază noile recomandări ale Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică în ceea ce priveşte erodarea bazei de impozitare şi transferul profiturilor.

Acordul reglementează şi materia schimburilor de informaţii din domeniul fiscal, metodele de evitare a dublei impuneri asupra aceluiaşi venit, procedura amiabilă între autorităţile celor două părţi semnatare care guvernează materia aplicării acordului, precum şi perioada de intrare în vigoare şi valabilitatea acordului.

Va completa cadrul juridic bilateral actual şi va conduce la dezvoltarea cooperării economice, precum şi la intensificarea şi diversificarea schimburilor comerciale, tehnico-ştiinţifice şi culturale între cele două părţi.

Prin urmare, vă propun să votăm acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii dacă sunt? Nu sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final, are caracter ordinar, cu propunere de adoptare, neavând amendamente.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie, semnat la Bruxelles la 21 mai 2014.

Raport fără amendamente.

Guvernul?

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Attila György (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rugăm să ratificaţi Acordul interguvernamental privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie. Acest acord a fost semnat în 2014 de către statele membre din zona euro, precum şi de statele membre care nu fac parte din zona euro, dar care au dorit să adere la acest acord.

Statele membre non-euro vor participa la fond, fie în momentul aderării la zona euro, fie anterior momentului intrării în procedura de cooperare strânsă cu Banca Centrală Europeană, în cadrul Mecanismului Unic de Supraveghere.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Tot domnul Emil Niţă, vă rog, raportul din partea Comisiei pentru buget.

Domnul Emil Niţă:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie, semnat la Bruxelles la 21 mai 2014.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu acest proiect.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Proiectul a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, 3 abţineri, să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie, semnat la Bruxelles la 21 mai 2014, în forma prezentată de iniţiator.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale?

Vă rog, Grupul PNL, vă rog, domnule deputat.

Domnul Horga, da.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ideea apariţiei Fondului unic de rezoluţie în sistemul bancar european a venit odată cu apariţia în 2012 a crizei financiare şi bancare mondiale. Atunci s-a hotărât să se creeze Uniunea Bancară, ca un răspuns la a putea face faţă situaţiei financiare din Uniunea Europeană, care era din ce în ce mai precară.

Pentru a realiza această Uniune Bancară, s-a hotărât atunci să se facă un acord internaţional la care în general să adere ţările care erau în spaţiul Schengen, care aderaseră deja la moneda euro, dar era posibil să adere şi celelalte ţări din zona non-euro şi în acelaşi timp să se creeze Fondul european de rezoluţie bancară, prin care societăţile bancare care sunt în dificultate să poată fi supravegheate unitar de Banca Centrală Europeană şi cu această ocazie să poată să intervină pentru redresarea sau, în caz contrar, pentru rezoluţia băncilor care nu mai pot fi salvate. Aşa a apărut necesitatea ratificării acestui fond de transfer şi de mutualizare a riscurilor bancare pentru băncile europene şi el s-a făcut în două etape: etapa I, pe care noi am aprobat-o acum câteva luni prin crearea acelui fond de rezoluţie european şi aceasta este etapa a II-a, prin care aprobăm acest acord internaţional privind mutualizarea şi transferul datoriilor suverane.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Da, da, vă rog, Grupul PSD, domnul Ovidiu Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vom vota şi noi pentru ratificarea acestui acord. De fapt, este vorba despre formalizarea Uniunii Bancare la nivelul Uniunii Europene, un concept care a izvorât în urma crizei financiare care a avut loc în urmă cu câţiva ani, în 2009-2010.

Să nu uităm că atunci au fost numeroase bănci foarte mari care au dat faliment şi care au atras după ele o cădere şi o prăbuşire a economiilor naţionale.

De aceea, se are în vedere ca prin formalizarea acestui acord să se facă o supraveghere mai eficientă şi mai strictă a ceea ce înseamnă regimul bancar al Uniunii Europene.

De aceea vom vota pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

8. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Muntenegrului la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 19 mai 2016 - PL-x 307/2016.

Guvernul?

Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Alexandru Victor Micula (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ratificarea Protocolului de aderare a Muntenegrului la Tratatul Atlanticului de Nord reprezintă o etapă procedurală în parcursul Muntenegrului spre calitatea de membru cu drepturi depline al NATO.

Prin ratificarea acestui protocol, România îşi exprimă consimţământul pentru ca Muntenegrul să devină al 29-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice. Un Muntenegru ancorat ferm în comunitatea euroatlantică va deveni un actor credibil şi predictibil în regiunea Balcanilor de Vest, un model pentru regiune, dar şi un câştig strategic valoros pentru Alianţă.

În contextul actual de securitate, atât regional, cât şi internaţional, continuarea procesului de extindere constituie o garanţie suplimentară a menţinerii şi consolidării credibilităţii Alianţei în raport cu provocările externe.

România a fost unul dintre susţinătorii marcanţi ai politicii uşilor deschise, din această perspectivă, decizia miniştrilor de externe NATO, din decembrie 2015, de a adresa Muntenegrului invitaţia de a adera la Alianţă a demonstrat în mod ferm şi fără echivoc că Alianţa Nord-Atlantică îşi respectă angajamentele luate faţă de statele aspirante de a le evalua performanţele în mod individual, fără a se lăsa influenţată de factori externi.

Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să sprijiniţi acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

O rog pe doamna Natalia Intotero să prezinte raportul Comisiei pentru politică externă, vicepreşedinte al comisiei.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică externă a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Muntenegrului la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la semnat la Bruxelles, la 19 mai 2016, transmis Comisiei pentru politică externă spre dezbatere în fond, aceasta fiind şi primă Cameră decizională.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au avizat favorabil această iniţiativă legislativă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului de aderare a Muntenegrului la Tratatul Atlanticului de Nord.

Protocolul reprezintă un amendament la Tratatul NATO, care va intra în vigoare după ratificarea de către celelalte 28 de state membre, urmând ca, după îndeplinirea acestei proceduri, Secretarul General al NATO să adreseze Guvernului muntenegrean invitaţia oficială de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord.

Admiterea Muntenegrului ca membru cu drepturi depline este o dovadă a politicii uşilor deschise a NATO şi va contribui la consolidarea stabilităţii şi securităţii regiunii noastre şi a spaţiului euroatlantic.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei pentru politică externă au examinat iniţiativa legislativă şi avizele aferente în şedinţa din data de 6 septembrie 2016.

Întrucât în traducerea oficială în limba română a protocolului s-a constatat o eroare materială, Ministerul Afacerilor Externe a transmis varianta corectă a traducerii, care este anexată prezentului raport.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Muntenegrului la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, 19 mai 2016.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. La dezbateri generale, grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Ionuţ Stroe.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În contextul noilor provocări de securitate europene, România nu poate fi decât de acord şi nu poate fi decât un susţinător al aderării Muntenegrului la Spaţiul Euroatlantic, cum, de altfel, România s-a poziţionat, ca de fiecare dată, ca un susţinător al politicilor uşilor deschise.

Practic continuarea acestui proces de extindere constituie încă o garanţie cu privire la consolidarea Alianţei în raport cu provocările apărute în planul securităţii internaţionale.

Prin ratificarea acestui protocol, România îşi exprimă consimţământul pentru ca Muntenegru să devină membru cu drepturi depline al NATO, al douăzecişinouălea membru, acest fapt fiind, practic, o recunoaştere a eforturilor depuse de Muntenegru pentru implementarea reformelor atât de necesare şi pentru atingerea standardelor tehnice, pentru a deveni membru al Alianţei Nord-Atlantice.

Prin urmare, Partidul Naţional Liberal va vota în favoarea acestui proiect de lege pentru ratificarea Protocolului de aderare a Muntenegrului la Tratatul Atlanticului de Nord.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu mai sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final. Are raport de adoptare; caracter ordinar.

Trecem la secţiunea Reexaminări.

9. Este vorba de reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 - PL-x 66/2016; caracter organic, procedură de urgenţă.

Guvernul. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Laurenţiu-Dănuţ Vlad (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Permiteţi-mi să mă prezint. Sunt pentru prima oară în faţa dumneavoastră. Sunt secretar de stat Laurenţiu Vlad, responsabil cu învăţământul superior la Ministerul Educaţiei Naţionale.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi membri ai Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor,

Modificările legislative introduse prin Legea de aprobare a a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4 din 2016, deşi, declarativ, au un scop de descentralizare a deciziei cu privire la emiterea şi retragerea titlului de doctor, precum şi acordarea calităţii de conducător de doctorat, prin responsabilizarea universităţilor, în procedura de acordare/retragere a titlului de doctor, precum şi în procedura de abilitare, în realitate, riscă să submineze calitatea învăţământului superior din România.

După cum a subliniat preşedintele României în cererea de reexaminare a acestei legi, citez, "obiectivul avut în vedere de legiuitor nu poate fi efectiv şi real câtă vreme implică trecerea la criterii şi proceduri stabilite individual de fiecare universitate în parte, în detrimentul unui set de condiţii minimale unitare, referitoare la procesul de susţinere a tezei de doctorat, la procedura de abilitare şi la procedura de analiză a eventualelor abateri de la normele de integritate".

Preşedintele României mai subliniază: "Indiferent însă de opţiunea legislatorului şi fără a diminua importanţa principiului autonomiei universitare, care trebuie însă dublată de responsabilitate, considerăm că în climatul actual de neîncredere în procesul de analiză a sesizărilor de plagiat, modificările legislative privind regimul juridic al doctoratelor şi al abilitărilor ar trebui să contribuie la realizarea unui sistem educaţional şi de cercetare, apt să sancţioneze şi să descurajeze frauda academică. Acest sistem ar trebui să se bazeze pe transparenţă decizională şi pe proceduri clare şi coerente, astfel încât mediul academic, în ansamblul său, să-şi recâştige credibilitatea".

Sistemul de control al calităţii tezelor de doctorat a început să funcţioneze conform prevederilor legislaţiei subsecvente formei adoptate de O.U.G. nr. 4/2016. Avem un nou Consiliu Naţional de Atestare a Titlurilor şi Diplomelor şi Certificatelor Universitare pe deplin funcţional.

Deciziile adoptate până acum, ca şi rigoarea de care dă dovadă consiliul, au sporit încrederea publică în capacitatea sistemului academic din România, de a asigura respectarea standardelor de calitate şi credibilitatea generală a studiilor universitare de doctorat în România.

Înainte de a schimba reguli într-un mod atât de radical, precum cel propus de Legea de amendare a O.U.G. nr. 4/2016, poziţia Ministerului Educaţiei Naţionale şi a Cercetării Ştiinţifice este aceea că sistemul de control al calităţii tezelor de doctorat, instituit în acest an prin forma nemodificată a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016, trebuie lăsat să-şi dovedească eficienţa şi evaluat după unu, doi ani de funcţionare.

Mutarea centrului de greutate al acestui proces de evaluare a tezelor de doctorat sau de abilitare la nivelul universităţilor este prematură în acest moment. Avem peste 50 de IOSUD-uri, adică instituţii organizatoare de doctorat în România, în acest moment. Unele dintre acestea sunt capabile să-şi asume responsabilitatea deplină în asigurarea calităţii doctoratelor, altele nu. Am avut chiar zilele trecute situaţii care confirmă că mai avem în sistemul universitar instituţii şi oameni care nu înţeleg sensul şi seriozitatea doctoratului şi nici principiile elementare ale eticii academice. Aceste situaţii confirmă necesitatea păstrării pentru o perioadă de timp a rolului Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, CNATDCU, ca instanţă la nivel naţional de asigurare a calităţii doctoratelor...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule secretar de stat.

Domnul Laurenţiu-Dănuţ Vlad:

... şi a certificatelor universitare de doctorat din România.

Vă rog să mă scuzaţi. Este partea finală.

În concluzie, punctul de vedere al Guvernului României este că susţine forma iniţială a O.U.G. nr. 4/2016, susţine argumentele din cererea preşedintelui României, de reexaminare a legii de acum, respectiv Guvernul României consideră că, după finalizarea evaluării externe a şcolilor doctorale şi a fiecărei instituţii organizatoare de doctorat, evaluare care va începe în această toamnă, se poate relua cu folos această discuţie şi, dacă este posibilă şi oportună, trecerea exclusivă a responsabilităţii doctoratelor din România la nivelul universităţilor.

Vă mulţumesc şi mă scuzaţi pentru întârziere.

Domnul Florin Iordache:

Da. Tot nu am înţeles. Ne-aţi vorbit foarte mult, dar concluzia, raportul comisiei...

Guvernul îl susţine sau nu îl susţine? Sau se mai gândeşte?

Domnul Laurenţiu-Dănuţ Vlad:

Nu, Guvernul susţine forma iniţială a O.U.G. nr. 4/2016.

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles.

Păi, nu, de fapt, asta ne interesa, domnule secretar de stat, poziţia Guvernului vizavi de raport.

Îl invit pe domnul preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport să prezinte raportul.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În baza prevederilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa nr. PL-x 66 din 8 iunie 2016, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond cererea de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, formulată de Preşedintele României.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale cu modificările şi completările ulterioare, în sensul creării unui mecanism privind desfăşurarea învăţământului la nivel doctoral, planificării şi etapizării acţiunilor de emitere a diplomelor şi titlurilor la nivel universitar, stabilirii atribuţiunilor privind procedurile şi etica la nivelul învăţământului universitar.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii în şedinţele din 14 şi 21 iunie, 6 septembrie 2016, comisia, cu 11 voturi pentru şi 7 abţineri, propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea în parte a solicitărilor din cererea de reexaminare şi adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu amendamentele admise şi respinse din anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, domnule preşedinte, să ne propuneţi şi timpul. Este procedură de urgenţă. Sunt 30 de articole. Vă rog să propuneţi timpul necesar.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Cinci minute, domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, timpul propus de domnul preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Două abţineri.

Colegi care nu-şi exercită votul? Nu.

Deci, cu două abţineri şi cu 143 de voturi pentru, timpul propus a fost acceptat.

Rog, din partea grupurilor parlamentare, dezbateri generale? O invit pe doamna deputat Raluca Turcan. Dumneavoastră aţi ridicat mâna?

Doamnă Turcan, vă rog... După cine?

Vă rog, domnul Benga.

Domnul Ioan Benga:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Chiar m-a surprins ministrul secretar de stat de la învăţământ. M-a luat cu frică. Îmi pun întrebarea: de unde scoate Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice mii de doctori care să participe la concursul de director, organizat ilegal, începând de săptămâna viitoare? Poate ştie dumnealui să ne spună câţi doctori avem în ţară la ora actuală, care sunt capabili să participe la concursul de director.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Doamnă Raluca Turcan, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Înţeleg că eram la dezbaterea generală pe această solicitare de revizuire a Preşedintelui României.

După cum bine ştiţi, în această primăvară, Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă şi o hotărâre pentru a evalua situaţia plagiatelor din România şi pentru a încerca stabilirea unui set de reguli şi criterii unitare de evaluare a eticii academice.

Eu cred că fiecare cetăţean de bună-credinţă din această ţară are această preocupare legată de cât de înalte sunt cerinţele noastre proprii, ca ţară şi ca instituţii de educaţie, pentru a avea criterii de calitate, de etică şi de integritate.

Această ordonanţă de urgenţă a produs efecte. Am avut verdicte de plagiat. Cu alte cuvinte, dincolo de numele persoanelor care au suferit aceste verdicte nefavorabile de plagiat, am avut, în sfârşit, o reacţie promptă a unei instituţii de evaluare a calităţii academice ceea ce mi s-a părut şi considerăm, ca Partid Naţional Liberal, un pas înainte.

Partidul Naţional Liberal crede în autonomia universitară, însă în autonomia universitară aşezată pe un fundament solid, pe un fundament serios, după un amplu proces de evaluare şi acreditare.

Dragi colegi,

În momentul de faţă, şcolile doctorale din România nu au fost acreditate. În momentul de faţă, şcolile doctorale din România nu au trecut printr-un proces de evaluare şi există o hotărâre de guvern confirmată printr-o ordonanţă de urgenţă şi un articol din Legea educaţiei naţionale, care întăresc faptul ca instituţiile de învăţământ superior care nu sunt evaluate o dată la 5 ani să-şi piardă automat acreditarea.

Aceasta este marea problemă şi marea miză, că ne îndreptăm cu paşi repezi de acel termen de 5 ani de zile în care au funcţionat şcoli doctorale în România, sub auspiciul şi bine clamatul sau bine clamata autonomie academică, însă nu au răspuns unor cerinţe minime unitare.

Da, trebuie să avem autonomie universitară. Dar, în acelaşi timp, această autonomie universitară poate să vină în mod corect şi fundamentat după nişte norme şi după nişte criterii unice la care să se supună toate universităţile. Şi, când mă refer la "supun", mă refer la rigurozitate, că, de fapt, a respecta o regulă înseamnă a fi riguros. Şi noi educăm noua generaţie, prin instituţiile noastre de educaţie, pentru a respecta legea şi pentru a fi riguroşi în viaţă.

Aşadar, Partidul Naţional Liberal a depus o serie de amendamente care aduceau această ordonanţă sau lege de aprobare a ordonanţei la forma iniţială: să avem o instituţie, CNATDCU, de evaluare a eticii academice şi să se pună bazele unei autonomii universitare solide, de acum încolo cu sancţiuni pentru cei care au încălcat legea, pentru că orice verdict de plagiat sau orice teză furată înseamnă, de fapt, vicierea şi afectarea pe fond a tinerilor, care au muncit şi au obţinut titlurile academice în mod corect, şi a profesorilor coordonatori.

De aceea, Partidul Naţional Liberal va susţine o serie de amendamente de respingere a modificărilor făcute la Senat de această ordonanţă de urgenţă, să rămânem la fondul ordonanţei, să curgă Legea educaţiei naţionale, astfel încât să se producă evaluarea şcolilor doctorale, externă, să ne spună şi alţii cum stăm, cât de pregătiţi suntem şi cât de calitate sunt certificatele şi titlurile noastre academice şi, ulterior, să dăm drumul unei autonomii universitare reale, benefice, în interesul societăţii.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Cel de-al doilea vorbitor al Grupului parlamentar al PSD, domnul profesor Petru Andea. Vă rog, deputat de Timiş.

Domnul Petru Andea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mai spuneam încă o dată de la acest microfon că această iniţiativă legislativă sau această lege de aprobare a unei ordonanţe nu va putea să-şi atingă scopul pe care şi l-au propus iniţiatorii. Şi am să explic de ce.

În anul 2004 a fost aprobată Legea nr. 206/2004 privind etica în cercetarea ştiinţifică, care îmbrăţişa atât lucrările ştiinţifice, cărţile, cât şi tezele de doctorat.

În anul 2016, deci după 12 ani, Guvernul vine cu o ordonanţă de urgenţă care desprinde conducerea de doctorat şi elaborarea tezelor de doctorat de etica în ansamblu, etica cercetării ştiinţifice, probabil, considerându-se că Consiliul Naţional de Etică în Cercetarea Ştiinţifică, Inovare şi Dezvoltare Tehnologică nu şi-a făcut cum trebuie datoria şi a emis o serie de hotărâri prin care a stabilit că nu au plagiat anumite persoane pe care mass-media le-a considerat din start vinovate şi culpabile de acuzaţia de plagiat.

Ce se poate spune aici?

Consiliul Naţional de Etică este numit de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. CNATDCU este numit de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice. S-a spus adineauri de domnul secretar de stat că avem un nou Consiliu CNATDCU. În scurt timp, vom avea şi un nou Consiliu de Etică a Cercetării Ştiinţifice. Nu înţeleg de ce ministerul nu poate asigura în mod unitar, cum spunea şi doamna Raluca Turcan, criteriile privind cercetarea ştiinţifică. De ce trebuie ca tezele de doctorat să fie scoase din criteriile generale unitare şi să se stabilească criterii speciale?

Sunt universităţi, IOSUD-uri, instituţii organizatoare de studii de doctorat, care nu îndeplinesc standardele. Care ar fi acele universităţi, că mulţi se gândesc că poate sunt cele de la periferia sistemului de învăţământ? Nu. Cele mai multe sesizări analizate, inclusiv în spaţiul public, au fost de la Universitatea Bucureşti. Deci se poate trage concluzia că Universitatea Bucureşti este prima care ar trebui evaluată şi eventual pusă sub semnul întrebării în ceea ce priveşte modul în care această universitate respectă criteriile de etică.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Petru Andea:

În consecinţă, propunerile care au fost asimilate de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi care izvorau din propuneri ale Consiliului Rectorilor, eu am considerat că sunt pertinente. Alţi colegi au considerat că doar ce a propus domnul preşedinte Iohannis este corect şi că trebuie să revenim la forma iniţială.

Da, putem reveni la forma iniţială şi am mai spus, cu constatarea ulterioară că nici această soluţie nu va rezolva nici pe departe problemele de etică în cercetarea ştiinţifică şi în tezele de doctorat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? A avut 5 minute.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Intrăm în dezbaterea proiectului.

Vă rog să urmăriţi în Tabelul nr. 2, amendamentele respinse.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Art. 2 marginal, articolul unic, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Dacă la titlul ordonanţei, 3 marginal, sunt observaţii? Nu. Adoptat.

4 marginal, articolul unic, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

5 marginal, după art. 146 se introduce un articol nou, 146¹. Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

6 marginal. Este vorba de alin. (1¹), de la doamna Turcan. Este vorba de 1¹ de la 158.

Vă rog, doamnă Turcan. Dumneavoastră propuneţi eliminarea.

Doamna Raluca Turcan:

Aşa este. Partidul Naţional Liberal propune eliminarea următoarelor amendamente. Nu vreau să mă joc cu nerăbdarea colegilor care s-au grăbit să treacă această lege.

Aşadar, aici menţionez, dragi colegi, că este exact acel articol care spune următorul lucru, pe legea de bază, şi anume: că fiecare şcoală doctorală este evaluată individual pentru fiecare domeniu în parte şi şcolile care nu sunt evaluate periodic din 5 în 5 ani îşi pierd acreditarea. Acesta era textul de bază.

Ce s-a întâmplat în Senat? A dispărut această prevedere legată de şcolile doctorale, de calitatea şcolilor doctorale şi de evaluarea lor şi ne-am transformat, că facem o instituţie de organizare a şcolilor doctorale care se evaluează ele însele în interior.

Vă întreb: este în beneficiul studenţilor, cercetătorilor şi societăţii româneşti? Răspunsul cred că este nu.

Şi, de aceea, Partidul Naţional Liberal propune respingerea acestor amendamente: a următoarelor trei amendamente, a următoarelor trei articole, noi avem amendament de respingere.

Domnul Florin Iordache:

Da. Le iau pe fiecare în parte.

Deci, este vorba de amendamentul 6 marginal, care vizează art. 158 alin. (2) şi (3).

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru eliminare? Pentru eliminarea... Am spus, marginal... deci, în textul raportului, comisia propune la 158 două alineate, (2) şi (3).

Dumneavoastră, Partidul Naţional Liberal, propuneţi respingerea. Şi supun votului dumneavoastră eliminarea celor două alineate de la 158, ceea ce aţi susţinut dumneavoastră.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru eliminare? 34.

Voturi împotriva eliminării? 60.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Deci propunerea înaintată de doamna Turcan a fost respinsă.

Acum, supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de la 6 marginal. Este vorba de alin. (2) şi (3) ale art.158.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 60.

Voturi împotrivă? 34.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul?

A fost adoptat 6 marginal.

7 marginal, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

8 marginal, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

9?

La 10 marginal, dacă aveţi observaţii?

La 10, da? La 10 marginal, Grupul parlamentar al PNL propune respingerea.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere înaintată de Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, cine este pentru respingere? 34.

Împotrivă? 60, că a mai venit şi domnul Axente; 61.

Cine este pentru forma înaintată de comisie? Vă mulţumesc. 61.

Voturi împotrivă? 34.

A fost acceptată forma propusă de comisie.

11 marginal, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

12? 13? 14?

La cât? 14, da? La 12. Păi, fiţi vigilentă. 12.

Doamna Raluca Turcan:

Art. 166 alin. (2), marginal 12.

Ordonanţa, legea de bază prevedea următorul lucru: calitatea de conducător de doctorat este acordată prin ordin al ministrului educaţiei, tineretului şi sportului, la propunerea CNADTCU, deci a unei instituţii din afară.

Modificarea adusă la Senat este următoarea: calitatea de conducător de doctorat este acordată prin hotărâre a senatului.

Sunt universităţi care pot să dea hotărâri ale senatului care să vizeze şi să ţintească calitatea, care să aibă la bază anumite criterii pentru organizarea respectivelor şcoli şi pentru conducătorii de doctorat, dar sunt şi universităţi pe care le vedem în permanenţă în scandaluri publice care nu pot să ţină la aceste criterii de calitate.

Ca atare, propunem respingerea.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră respingerea lui 12 marginal, a Grupului parlamentar al PNL, susţinută.

Cine este pentru respingere? 34.

Împotrivă? 60.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Abţineri? Nu.

Deci propunerea de respingere nu a întrunit numărul de voturi.

Cine este pentru menţinerea lui 12 marginal? 60.

Împotrivă? 34.

Abţineri? Nu.

A fost acceptată forma de la 12.

13, observaţii? Nu. Adoptat.

14? Nu.

15?

La cât? Grupul PNL şi la 15 propune eliminarea.

Cine este pentru eliminarea la 168... alin. (1¹⁰) de la 168? Cine e pentru eliminare? Mulţumesc. 34.

Împotrivă? 60.

Vă propun, în aceste condiţii, să votaţi forma propusă de comisie.

Cine este pentru? 60.

Împotrivă? 34.

16. Aveţi la 16? Da, doamna Turcan, vă rog, la 16.

Introducerea a două alineate noi la 168.

Doamna Raluca Turcan:

Propunem eliminarea următoarelor alineate pentru că am ajuns în situaţia distructivă, dacă nu ilară, ca persoane care decid unilateral să renunţe la titlul de doctor s-o facă şi să nu răspundă nimeni pentru investiţia făcută în finanţarea acelui doctorat, a întregului mecanism care duce la obţinerea unui titlu doctoral şi, după aceea, să renunţăm unilateral fără ca nimeni să aibă o minimă responsabilitate.

Nu răspunde nimeni. Pur şi simplu am fost prinşi cu plagiatul în sac, renunţăm unilateral la titlul de doctor.

Nu este corect, PNL propune respingerea.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere de la 16 marginal.

Cine este pentru? 34.

Voturi împotrivă? 62.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de la 16 a comisiei. Cine este pentru? 63. A venit şi doamna Bucura. 63.

Voturi împotrivă? 34.

Mulţumesc.

La 17 marginal dacă sunt observaţii? Nu sunt.

18? Nu.

19? 20? 21?

La cât? La 20. Ia spuneţi, doamnă! Propuneţi respingerea, da?

Supun votului dumneavoastră 20 marginal, este vorba de art.168 alin.(9).

Cine e pentru respingere? Mulţumesc. 34.

Împotrivă? 64.

Voturi împotrivă, nu?

Abţineri? Nu.

Acum supun votului dumneavoastră... Nu a trecut propunerea de respingere.

20 marginal. Cine este pentru? Mulţumesc. 64.

Voturi împotrivă? 34.

Abţineri nu sunt. A fost adoptată.

21.

Procedură, domnul Tinel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Măcar pentru stenogramă lăsaţi reprezentantul Partidului Naţional Liberal să iasă la tribună să spună ce vrea.

Eu cred că e corect aşa, pentru că altfel nu văd ce înregistrează în stenograma şedinţei. De unde, din sală?

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat,

Vă reamintesc că am votat timpul de cinci minute. Colegii mei mi-au spus că timpul a expirat. În aceste condiţii eu pot supune amendamentele fără a mai da cuvântul.

Dumneavoastră, când s-a propus de către preşedintele comisiei timpul de cinci minute, n-aţi reacţionat. Şi, în aceste condiţii, timpul a expirat.

Eu, pentru rigoare, supun amendamentele la vot fără a mai da cuvântul colegei dumneavoastră, pentru că a expirat.

Îl rog pe domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Aş fi intervenit oricum pe procedură la final, aducându-vă aminte că de mult s-au terminat cele cinci minute. Doar noi, câţiva, de acolo, din Grupul UDMR, ne-am abţinut. Dumneavoastră, Partidul Naţional Liberal, PSD-ul, cu toţii aţi votat, deşi ştiaţi că aveţi probleme, o procedură inadecvată.

Şi rog în continuare toţi preşedinţii care propun termene de adoptare rapidă a unor legi să aibă în vedere măcar raportul şi dezbaterile din comisie, dacă cele cinci minute ajung sau nu ajung să dezbatem aplicat legile în vigoare.

Nu cred că este bine-venit să propunem mai tot timpul astfel de timpi şi pe urmă să nu ne ţinem de el. Şi nu vom vota în continuare niciun fel de astfel de propunere venită din partea oricărui preşedinte de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

În aceste condiţii, stimaţi colegi, am ajuns la 21 marginal, având în vedere că avem amendamente ale colegilor şi ale doamnei deputat Turcan, voi propune şi supun votului dumneavoastră propunerea de respingere.

Deci, la 21 marginal avem o propunere de respingere.

Cine este pentru respingere? 32. Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 64.

Abţineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră acum 21 în forma propusă de comisie.

Cine este pentru? 64.

Voturi împotrivă? 32.

Abţineri? Nu sunt.

A fost adoptat.

22. Şi la 22 avem..., este vorba de art.170, propunere de respingere.

Cine este pentru respingere? 32.

Abţineri? Nu.

Voturi împotrivă? 64.

Deci propunerea de respingere nu a întrunit numărul de voturi.

Acum supun votului dumneavoastră la acest articol propunerea pe care ne-a făcut-o comisia.

Cine este pentru? Mulţumesc. 64.

Voturi împotrivă? 32.

Abţineri? Nu sunt.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Deci 22, art.170 în forma propusă de către comisie.

23. Este vorba de art.217. Este propunere de respingere.

Cine este pentru respingere? 32.

Voturi împotrivă? 64.

Abţineri? Nu.

Nu a întrunit numărul de voturi.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei la art.217.

Cine este pentru? 64.

Voturi împotrivă? 32.

Abţineri? Nu sunt.

A rămas forma propusă de către comisie.

La 24, propun forma comisiei, pentru că nu avem amendament, forma comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc. 64.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 32 de abţineri.

A fost adoptată forma comisiei.

25 marginal. Nu avem amendamente.

La 25 marginal, forma comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc. 64.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 32 de abţineri.

Forma comisiei a fost acceptată.

26. Este vorba de art.300.

Dacă sunt observaţii supun votului dumneavoastră votul comisiei.

Cine este pentru? 64.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? 32.

A fost acceptată forma comisiei.

27 marginal. Vă propun votul pe propunerea comisiei.

Cine este pentru propunerea comisiei? Mulţumesc. 65 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? 32 de abţineri.

A fost acceptată.

28 marginal. Este vorba de art.324.

Vă propun forma comisiei.

Cine este pentru? 65 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? 32.

A fost acceptată.

Pentru? Deci 97 de voturi pentru, aţi votat şi dumneavoastră pct.28.

29, este vorba de art.325.

Cine este pentru forma comisiei, 325? Mulţumesc. 97 de voturi pentru.

Şi ultimul articol, este vorba de 30 marginal.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Cu 97 de voturi pentru rămâne la votul final, dar are caracter organic.

Şi ultima propunere de adoptare.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea art.94 alin.(1) din Legea nr.7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar.

Procedură pe acest...? Da, vă rog. Este vorba de Pl-x 282.

Domnul Máté András-Levente, liderul Grupului UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci proiectul de lege modifică doar un singur alineat şi face referiri la două articole prin care se aduc modificări în sensul - şi subliniez -, se aduc modificări Statutului funcţionarului public parlamentar, dar se face referire la personalul Autorităţii Electorale Permanente. Prin modificarea adusă se introduce posibilitatea ca personalul de la Autoritatea Electorală Permanentă să beneficieze de anumite pensii speciale.

În răspunsul Guvernului cu privire la această propunere legislativă - citez din adresa Guvernului: "Având în vedere obiectul de reglementare al iniţiativei legislative, Parlamentul va decide asupra oportunităţii adoptării acesteia."

Aşa cum adoptat aici majorarea pentru întreţinerea copilului şi, în ultima vreme, au apărut anumite atenţionări către Parlament, că de ce am îndrăznit noi să adoptăm, că afectează oarecum bugetul şi nu pot fi plătite anumite alocaţii, şi nu pot fi plătiţi aceşti bani pentru părinţii care rămân acasă pentru îngrijirea şi creşterea copilului, eu cred că e foarte bine să ştim exact ce doreşte Guvernul.

Adică este de acord cu introducerea acestor pensii speciale sau nu? Şi până vine acest răspuns de la Guvern, eu solicit să retrimitem la comisie, până vine un răspuns, da sau nu, pentru acesta.

Şi de ce spun acest lucru. Am avut curiozitatea să întreb care sunt acele pensii speciale care se plătesc în România?

În răspunsul oficial primit de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale pentru anul 2005 se spune că nivelul maxim al pensiei acordate în temeiul Legii nr. 303/2004 privind Statutul procurorilor şi judecătorilor este de 25.008. Dar există în evidenţele ministerului şi o pensie în cuantum de 37.241 de lei lunar. Deci vorbesc de pensii lunare, şi nu anuale.

Nivelul maxim al pensiei acordate, tot o pensie specială care se încearcă a se introduce aici, este, la Curtea de Conturi, consilierul Curţii de Conturi, este de 15.081 de lei, pe când la nivelul anului 2005, luna martie, pensia medie pentru limită de vârstă şi stagiu complet de cotizare din sistemul public de pensii este de 1.076 de lei.

Deci gândiţi-vă dacă vrem să aflăm opinia Guvernului şi într-adevăr vreţi să introducem aceste pensii şi pentru alte categorii de personal.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

(Coboară la tribună.)

Stimaţi colegi,

Noi, acum patru ani de zile, am spus dreptate până la capăt, o parte din colegii şi din partea dreaptă.

Noi considerăm că, printr-o eroare, personalul Autorităţii Electorale Permanente, care, prin lege, e stabilit că are calitate exact cum au funcţionarii publici parlamentari, atunci când am stabilit legea care vizează pensiile funcţionarului public parlamentar, dintr-o eroare, când am făcut referire şi la funcţionarii Consiliului Legislativ, am făcut referire la funcţionarii care au acelaşi statut, ai Curţii Constituţionale, dintr-o eroare - din punctul nostru de vedere - au fost uitaţi sau au fost omişi funcţionarii de la Autoritatea Electorală Permanentă.

Prin această iniţiativă pe care noi am iniţiat-o, considerăm că reparăm o nedreptate. Dacă funcţionarii autorităţii electorale permanente, prin lege, au acelaşi statut cu funcţionarii publici parlamentari, mi se pare corect, normal şi moral să beneficieze de pensie exact cum beneficiază colegii noştri care sunt acum funcţionari publici parlamentari.

De aceea, eu consider că trebuie să susţinem în continuare, am înţeles punctul de vedere al colegului nostru, dar cred că trebuie în continuare să susţinem această iniţiativă. (Revine la prezidiu.)

Fără îndoială, supun la vot. Era o propunere. Eu am discutat în calitate de iniţiator, domnule Márton Árpád. Am avut un punctul de vedere în calitate de iniţiator al proiectului.

Domnul Márton Árpád, pe procedură.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Noi n-am intervenit pe fond. Ne-am susţinut un punct de vedere al solicitării de retrimitere la comisie până când Guvernul va zice ceva concret. Nu în sensul în care ne-a declarat, ca, pe urmă, peste o săptămână să vină cu ideea că noi am fost cei care n-am luat în considerare... Ce, dacă nu există?!

Să aşteptăm ceva ce putem lua în considerare. Deci retrimitere la comisie până când onor Guvernul are timpul să aibă un punct de vedere concret asupra aplicabilităţii acestei legi.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere.

Cine este pentru retrimitere? 50.

Voturi împotrivă? 74.

Propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi.

Mulţumesc mult.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

Din sală:

Abţineri!

Domnul Florin Iordache:

Abţineri? Mă scuzaţi. Una.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Deci propunerea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru muncă? Domnul vicepreşedinte Baltă, vă rog.

Domnul Mihai Baltă:

Raport asupra propunerii legislative pentru modificarea art.94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa nr. Pl-x 282/2016 din 15 iunie 2016, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a propunerii legislative pentru modificarea art. 94 alin.(1) din Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar.

La întocmirea prezentului raport, Comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 230 din 16 martie 2016, punctul de vedere al Guvernului nr. 630 din 31 martie 2016.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006, în sensul stabilirii în mod expres ca dispoziţiile privind pensionarea personalului cu statut de funcţionar public parlamentar să se aplice şi personalului de specialitate din cadrul Autorităţii Electorale Permanente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

La dezbaterile care au avut loc în şedinţa comisiei din 5 iulie 2016 au participat, în conformitate cu prevederile art.55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, domnul Constantin-Florin Mituleţu-Buică, vicepreşedinte, Autoritatea Electorală Permanentă.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 23 deputaţi, din totalul de 23 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 8 iunie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune Plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative în forma prezentată de iniţiatori.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Rămâne la votul final.

Are caracter organic.

Raportul este fără amendamente.

Procedură, că trecem la capitolul propuneri de respingere.

Deci am ajuns la iniţiative cu propunere de respingere.

Da, vă rog, procedură, înţeleg. Înţeleg, procedură, domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun să aducem imediat, acum, la numărul care urmează, de pe poziţia 40...

Domnul Florin Iordache:

11.

Domnul Ioan Munteanu:

40. Da. Propunerea legislativă Legea antreprenorului social, pentru o săptămână, la comisie dacă sunteţi de acord. Este solicitarea preşedintelui comisiei, domnul deputat Iancu.

Domnul Florin Iordache:

Este vorba de Pl-x 547/2014, antreprenorul social să fie retrimis la comisie pentru o săptămână pentru a discuta acest raport.

Cine e pentru a fi adus pe poziţia 11 şi a fi retrimis la comisie? Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 37 de abţineri şi 65 de voturi pentru.

Propunerea de retrimitere la comisie a fost acceptată.

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Domnul Pâslaru, vă rog.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Având în vedere că la ora 18,00 este votul final, eu vă propun să votăm sistarea lucrărilor şi să pregătim lista pentru votul final.

Domnul Florin Iordache:

Doriţi schimbarea acum şi la ora 18,00 votul final, da?

Supun votului dumneavoastră schimbarea programului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Trei voturi împotrivă.

Abţineri? Nu.

37, tot grupul. Dacă nu votează!

Deci programul a fost schimbat.

Ne revedem la ora 18,00, stimaţi colegi, începe votul final.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Stimaţi colegi,

Deschidem şedinţa pentru votul final.

Vreau să vă informez că, din verificările pe care colegii mei le-au făcut, nu avem numărul minim necesar, adică 178.

În aceste condiţii, mă văd nevoit să închid şedinţa, astăzi.

Vom reprograma şedinţa de vot final săptămâna viitoare.

Vă mulţumesc.

Vă doresc o săptămână plină de realizări!

Ne vedem luni, 19 septembrie, la ora 14,30, în şedinţa de plen reunit, unde este invitat domnul prim-ministru Dacian Cioloş.

Mulţumesc mult.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,55.