Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Mihai Alexandru Voicu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Dragoş Gabriel Zisopol, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Bună dimineaţa!

Deschidem şedinţa de astăzi dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor în plen.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Să ne întoarcem cu toţii la Constituţie. Nu este o opţiune, ci o obligaţie."

Stimaţi colegi,

După revizuirea Legii fundamentale în anul 2003, ca urmare aderării ţării noastre la NATO şi Uniunea Europeană, au existat mai multe tentative de revizuire sau chiar modificare de ansamblu a Constituţiei, sub o multitudine de argumente care converg către necesitatea aducerii celei mai importante legi la realităţile sociale, politice şi economice. Ştim cu toţii că un astfel de demers nu va fi posibil în viitorul apropiat, tocmai pentru că este greu de crezut că o majoritate parlamentară calificată se va coagula în jurul acestui proiect major. Aşadar, cu toate bunele şi relele ei, Constituţia României, respectarea ei, a supremaţiei sale şi a legilor ţării este şi trebuie să rămână obligatorie pentru toţi cetăţenii români.

Am făcut această scurtă introducere pentru că în scurt timp România va fi cuprinsă de febra alegerilor parlamentare, iar cetăţenii vor fi păcăliţi de unii candidaţi şi partide politice cu ideea că pe 11 decembrie 2016 vom merge în cabina de vot pentru a alege persoana prim-ministrului.

Dar, pentru a elimina orice dezbateri în afara cadrului constituţional, haideţi cu toţii să facem un exerciţiu simplu de democraţie şi să vedem ce spune Constituţia României despre alegerile generale şi formarea Guvernului. Astfel, potrivit art. 62, în data de 11 decembrie, cetăţenii vor merge la urne pentru a alege, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, reprezentanţii lor în Camera Deputaţilor şi Senat.

Care va fi argumentul principal al cetăţenilor? Programul electoral de guvernare pe care partidele îl vor propune cetăţenilor, deci nu o echipă guvernamentală, nu o persoană, nu un grup de persoane, ci ceea ce propune acel partid cetăţenilor. Abia după ce alegătorii au decis, iar majoritatea parlamentară s-a coagulat, potrivit art. 85, Preşedintele ţării desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru care se prezintă pentru învestitură în faţa Parlamentului. Tot Constituţia ne spune că Guvernul, potrivit programului său de guvernare, este acceptat sau nu de către Parlament, aceasta după ce, programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună.

Aşadar, programul a fost, şi în viziunea legiuitorului constituant, mult mai important decât persoanele care ar fi urmat să îl pună în aplicare. Pentru mulţi dintre dumneavoastră această incursiune în textele constituţionale poate părea banală, redundantă sau chiar jignitoare, însă văzând cum tot mai mulţi oameni politici de rang înalt au început să acrediteze ideea că respectarea Constituţiei este opţională, m-am simţit dator să fac aceste precizări.

Îmi doresc ca luna de campanie electorală care va preceda alegerile propriu-zise să reprezinte o lună de confruntare politică decentă şi onestă între programele electorale ale principalelor partide politice care au declarat public că îşi doresc să formeze majoritatea parlamentară şi să susţină guvernarea viitoare. Îmi doresc ca cetăţenii români să cunoască în detaliu fiecare ofertă electorală a fiecărui partid politic, să discearnă ce este posibil de realizat şi ce este o simplă promisiune electorală, ce este în beneficiul lor pe termen lung şi ce este doar o simplă iluzie de campanie electorală. Pe scurt, să aleagă în cunoştinţă de cauză, oricare ar fi opţiunea lor în cabina de vot. Nu vreau să mă înţelegeţi greşit. Oamenii politici care susţin programul de guvernare sunt extrem de importanţi, tocmai pentru că ei generează programul politic de guvernare.

De asemenea, am încrederea că, din decembrie, vom avea o guvernare responsabilă, bazată pe o echipă de profesionişti, responsabili politic, şi nu doar tehnicieni indiferenţi faţă de acţiunile lor. O echipă orientată către dezvoltarea economică a fiecărui cetăţean şi a capitalului românesc. O guvernare care să acorde atenţie şi sprijin consistent fiecărui pensionar care a trudit pentru ca noi să avem astăzi o Românie europeană. O guvernare care să aibă o grijă reală şi o responsabilitate tangibilă faţă de fiecare copil născut şi crescut în România.

Cred că putem să ne facem încă de pe acum o imagine asupra partidului câştigător în alegeri - PSD -, partidul cu programul de guvernare cel mai orientat către români.

Deputat PSD, Florin Gheorghe.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Luăm o pauză.

- după o scurtă pauză -

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Domnul deputat Ion Eparu.

Domnul Ion Eparu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este o declaraţie pe care, cu toată sinceritatea vă spun, nu am crezut că o să ajung să o fac de la acest microfon. Am făcut câteva declaraţii despre unele inadvertenţe ale sistemului nostru educaţional, dar n-am crezut că, iată, se va întâmpla ceea ce voi face astăzi, să ajung cu declaraţii politice până la nivelul întâmplărilor din grădiniţe, acolo unde, în opinia mea, în afară de dragoste, de grijă, n-ar trebui să existe altceva.

Am intitulat-o "Violenţa în grădiniţele din România".

În calitatea mea de cadru didactic, întotdeauna m-am declarat revoltat ori de câte ori am citit în presă sau am aflat din alte situaţii de cazurile de violenţă din instituţiile de învăţământ din România. Situaţia devine şi mai tristă atunci când vorbim despre agresiunile manifestate de cei de la catedră asupra celor pe care ar trebui să-i instruiască cu răbdare şi dragoste, din respect şi loialitate faţă de meseria pe care şi-au ales-o de bunăvoie.

Scenele care au împânzit zilele acestea mass-media filmate la grădiniţa din satul Poiana din judeţul Vrancea în care o doamnă educatoare agresează atât verbal, cât şi fizic, copiii m-au făcut să reflectez la impactul pe care aceste gesturi îl au asupra elevilor aflaţi abia la început de drum în ale educaţiei.

Pentru cei mici, martori la asemenea evenimente, grădiniţa de astăzi, respectiv şcoala de mai târziu nu reprezintă nici spaţiul de joacă sau relaxare, nici de socializare sau studiu, nici spaţiu securizant, ci o instituţie în care vin forţaţi de părinţi pentru a fi agresaţi şi umiliţi.

Ţin să precizez că, din punct de vedere psihologic, un preşcolar îşi formează personalitatea până la 5 ani, urmând ca până la vârsta de 10 ani doar să o exerseze. Un exemplu de comportament agresiv la vârste atât de fragede va avea repercusiuni grave mai târziu, aceste experienţe influenţându-i capacitatea de învăţare, reacţiile şi socializarea cu cei din jur. Preşcolarii agresaţi vor deveni mai târziu elevi violenţi şi indisciplinaţi. Astfel, alături de părinţi, educatorul, primul nostru cadru didactic, se face responsabil în primii ani de viaţă şi de formarea omului de mai târziu, el gestionând cu atenţie şi disciplinând emoţii şi reacţii.

Din nefericire, cazul din Poiana se adaugă multor altora prezentate în ultima vreme. Atât în grădiniţele de stat, cât şi în cele private, cazurile de violenţă verbală şi fizică asupra preşcolarilor au devenit din ce în ce mai frecvente. E de prisos să precizăm că asemenea gesturi la clasă nu numai că-l fac de ruşine pe omul care le practică, ci scad nivelul întregului sistem educaţional.

Cum deja am mai precizat, susţin înăsprirea sancţiunilor pentru orice fel de abatere disciplinară în sistemul educaţional, mai ales în cazul în care cel vinovat de nerespectarea regulilor este cadrul didactic. Persoanele cu un astfel de comportament nu dau dovadă de profesionalism, nefiind capabile de reprimarea emoţiilor şi neajunsurilor personale, ca urmare, neavându-şi locul în sala de clasă.

Astfel, ca iniţiatori şi formatori de educaţie, suntem obligaţi să stopăm actele de violenţă asupra elevilor la clasă, impunându-se măsuri urgente pentru susţinerea disciplinei şi respectului reciproc în instituţiile de învăţământ.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Ion Eparu, deputat Colegiul nr. 10, Prahova.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Horga, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Dor de România Mare".

Astăzi cuvintele rostite de marele nostru domnitor Ştefan cel Mare şi Sfânt, "Moldova nu este a mea, nu este a voastră, ea este a urmaşilor urmaşilor noştri, în vecii vecilor, amin!" este mai actuală decât oricând.

Generaţii de români au pierit cu sufletul zdrobit şi inima frântă, aşteptând să-şi vadă ţara reîntregită după ce de prea multe ori a constituit obiectul disputelor marilor puteri ale vremii. România Mare a reprezentat visul pe care prea multe generaţii de români nu au apucat să-l trăiască. Şi iată că această şansă ne-a fost dată nouă, generaţiei care după 1990 trebuia să împlinească visul tuturor românilor care, din păcate, nu au avut această şansă.

Au trecut aproape trei decenii de când Dumnezeu ne-a dat nouă, românilor, şansa de reîntregire naţională cu Moldova de peste Prut, ruptă cu sălbăticie din trupul sfânt al ţării. Oamenii noştri de stat care ar fi trebuit să împlinească acest vis al românilor nu numai că nu au făcut nimic pentru unitatea fraţilor noştri de peste Prut, dar cu tristeţe constatăm că s-a făcut tot ce s-a putut pentru a-i îndepărta pe fraţii noştri moldoveni de ţara lor mamă, România.

Comportamentul administraţiei de la Bucureşti faţă de fraţii noştri de peste Prut a culminat cu intervenţia forţelor de ordine ale Jandarmeriei Române faţă de manifestaţia paşnică "Marşul unirii", desfăşurată duminică, 21 octombrie 2016, în Capitala României.

Fără nicio justificare, jandarmii români au folosit forţa în mod disproporţionat faţă de fraţii lor moldoveni care manifestau paşnic pentru un ideal în care şi jandarmii ar fi trebuit să creadă. Răul făcut de jandarmii români, prin gestul lor incalificabil, a dat apă la moară antiunioniştilor din Moldova de peste Prut, acum, când acolo este în toi campania electorală prezidenţială, şi nu a făcut altceva decât să îndepărteze şi mai mult momentul mult aşteptat de toţi românii de a trăi împreună într-o Românie unită.

De aceea, de la această tribună cer ministrului de interne să lămurească urgent ce s-a întâmplat acolo şi să-şi asume cu demnitate, în mod public, consecinţele acelor măsuri.

Avem credinţa că românii de peste Prut vor trece cât mai repede posibil peste această traumă, iar gândul lor se va îndrepta către idealul comun al tuturor românilor: unirea în cuget şi simţiri într-o patrie comună, România Mare.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Vulpescu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Unirea cu Republica Moldova, între vorbe şi fapte".

Distinşi colegi,

Am rămas neplăcut surprins de încercarea ministrului de interne de a acuza politizarea mitingului şi marşului unionist de sâmbătă, considerând-o drept sursa incidentelor din faţa Guvernului, incidente amplificate artificial de toţi cei implicaţi. Dacă nu a aflat, domnul ministru trebuie să afle acum că unificarea, indiferent când se va face şi cum, este un proiect eminamente politic, care cere voinţă politică şi o serie de politici publice care să-l facă posibil.

Cred că în loc de a ne cantona în dispute sterile, în acuze bizare, este mult mai important să discutăm despre felul în care putem ajuta Republica Moldova să îndeplinească angajamentele luate cu ocazia semnării acordului de asociere la Uniunea Europeană. Am cunoscut şi noi această etapă, ştim care sunt exigenţele Bruxelles-ului care, în fond, sunt şi exigenţele noastre, de vreme ce am participat la formularea şi adoptarea lor, dar şi costurile îndeplinirii lor.

Dacă decizia politică de a le îndeplini revine exclusiv Chişinăului, noi putem ajuta Republica Moldova să reducă amintitele costuri, mai ales pe cele sociale, lucru pe care l-am enunţat extrem de clar în şedinţele comune de guvern pe care le-am avut în timpul Guvernului Ponta. Reamintesc deciziile luate de acel guvern din care am făcut parte în legătură cu ajutorul oferit Republicii Moldova: asistenţa medicală de urgenţă, interconectarea sistemelor de transport de gaze, ajutorul oferit sistemului de educaţie din Moldova prin refacerea unor şcoli şi grădiniţe şi oferirea unor microbuze de transport şcolar. În domeniul culturii, partea română a oferit fonduri pentru păstrarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural al Republicii Moldova, mai precis, prin reabilitarea sălii cu orgă din Chişinău, a Muzeului de Artă şi a Teatrului "Bogdan Petriceicu Haşdeu" din Cahul.

Este drumul pe care putem şi trebuie să mergem. Am dovedit că suntem cel mai consecvent avocat al integrării europene a Republicii Moldova. Cred că ajutorul oferit Chişinăului trebuie gândit pe o perioadă mai lungă şi trebuie să se refere la mai multe domenii decât acum. Trebuie să-i oferim predictibilitate şi continuitate. Altminteri, unii vor continua să organizeze manifestaţii prounioniste la Bucureşti, fără ca la Chişinău, dar mai ales în viaţa cetăţenilor moldoveni, să se schimbe ceva în bine.

Eu cred că forţele politice din România şi-au asumat, şi nu de ieri, de azi, proiectul reunificării. Şi nu doar că şi l-au asumat declarativ, au făcut ceea ce puteau face în condiţiile date pentru a ne atinge obiectivele. Ca să facem ceea ce ne-am propus trebuie să acţionăm cu realism şi cu inteligenţă şi să facem acest proiect acceptabil pentru toţi cei interesaţi din Uniunea Europeană şi din vecinătatea Republicii Moldova. Adică să promovăm o politică externă mai activă şi mai vizibilă în acest sens. Trebuie să fim conştienţi de faptul că unificarea nu este ceva ce ne priveşte pe noi şi pe moldoveni. Parlamentul trebuie să fie unul dintre pilonii acestui proces, atât la nivel diplomatic, uităm prea adesea că există şi o diplomaţie parlamentară, cât şi la nivel legislativ.

Am greşi dacă am avansa propuneri populiste şi termene nerealiste. Ne aflăm în faţa unui efort intens şi de durată pe multiple planuri, pentru că a pregăti Moldova pentru reunificare înseamnă să o ajutăm să îndeplinească toate condiţiile cerute de integrarea în Uniunea Europeană şi în NATO.

Acesta este sensul întâlnirii liderilor PSD cu promotorii ideii unioniste: o întâlnire politică.

Sper că nu l-am contrariat prea tare pe domnul ministru de interne. Domnia Sa, tehnocrat fiind, nu înţelege că democraţia este, până la urmă, o instituţie politică, şi că vrea, nu vrea, ministerul pe care-l conduce este tot o instituţie politică, ce nu are drept instrument de lucru bastonul jandarmului, ci politicile publice. Ca să nu mai vorbim despre faptul că acuzele sale sunt în cea mai bună tradiţie a demagogiei politice, că şi tehnocraţii fac politică fără să ştie. Sau se fac că nu ştiu.

Ioan Vulpescu, deputat Colegiul nr. 13 Bucureşti.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Florica Cherecheş.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Florica Cherecheş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Familia, piatra de temelie a viitorului unei naţiuni".

8.000 de persoane au participat sâmbăta trecută la Oradea, pe o vreme ploioasă şi rece, la o adunare populară pentru susţinerea familiei naturale, cea formată din bărbat şi femeie. Ca soţie, mamă, dar şi ca deputat, m-am alăturat mulţimii, dorind să înţeleg direct de la sursă ce îmi cer cei pe care îi reprezint în Parlamentul României. Vorbitorii, reprezentanţi ai cultelor creştine din România, familii diverse, familia Bodnariu pentru care românii au ieşit în stradă ca să-şi recupereze copiii, cetăţeni simpli, şi-au manifestat ataşamentul pentru valorile familiei şi au exprimat necesitatea clarificării definiţiei familiei, pentru a înlătura orice interpretare greşită.

La începutul acestui an, 3 milioane de oameni au semnat pentru demararea procedurilor de revizuire a Constituţiei României, mai exact, pentru modificarea art. 48 alin. (1) din Constituţia României. Iniţiativa cetăţenească doreşte înlocuirea sintagmei "soţi" din definiţia familiei, astfel încât aceasta să devină: "Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copilului."

Această familie este singura relaţie interumană care asigură mediul propice naşterii, creşterii şi educaţiei generaţiilor viitoare, care asigură continuitatea poporului român. Familia este locul în care valorile şi tradiţiile româneşti sunt transferate noilor generaţii şi se bazează pe două criterii: căsătorie şi descendenţă.

Pentru noi, românii, familia nu este "un stil de viaţă", ci este legată fundamental de rolul de părinţi. Dacă acest rol esenţial nu mai este luat în considerare, familia se reduce la o simplă recunoaştere guvernamentală a afecţiunii dintre doi sau mai mulţi cetăţeni, iar conceptul de familie este diluat până acolo că nu mai poate fi recunoscut şi devine lipsit de sens.

Dragi colegi, iniţiativa celor 3 milioane de cetăţeni nu are scopul de a lupta împotriva cuiva, ci de a afirma ceea ce este adevărat, normal şi firesc. A spune adevărul înseamnă a da dovadă de dragoste, nu de ură. A nu spune adevărul înseamnă în schimb ură şi indiferenţă. Mii de ani, oamenii au acceptat adevărul că familia se constituie prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, adevăr confirmat şi de credinţa creştină. Proiectul de modificare a Constituţiei nu cere incriminarea homosexualităţii. El are drept scop protejarea unei valori importante pentru milioane de români. Ni se cere să fim toleranţi, dar asta înseamnă să acceptăm şi să respectăm credinţa şi practica cuiva chiar dacă nu o împărtăşim. Iar în acest caz, nu e vorba de o credinţă oarecare, ci de crezul că familia are un rol important în societate, rol în care nu poate fi substituită, acela de a creşte generaţia de mâine.

Dragi colegi,

Urmează să ne pronunţăm prin vot asupra cererii cetăţenilor care ne-au acordat încrederea lor şi ne-au trimis să îi reprezentăm în Parlament. Vom răspunde noi conform aşteptărilor majorităţii cetăţenilor sau le vom înşela încrederea? Vom face scut în jurul copiilor noştri şi vom garanta viitorul lor într-o societate puternică sau vom abdica de la principiile şi de la credinţa noastră? Vă îndemn să cugetaţi asupra acestor întrebări şi să faceţi ce este bine pentru familiile din România, pentru cele prezente şi pentru cele viitoare. Eu aşa am să fac, de dragul copiilor şi nepoţilor mei.

Florica Cherecheş, deputat PNL de Bihor.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc mult, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, momentan nu este nimeni. Continuăm tot cu Grupul PNL, în ordinea înscrierilor.

Domnul deputat Virgil Guran.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În perioada aceasta, foarte multe critici la adresa Guvernului Cioloş. Aud din ce în ce mai mult "a nenorocit ţara, se greşeşte, nu se întâmplă nimic bun", dar nu văd ceva concret spus. Adică, aşa mi se pare normal când critici o guvernare... "Domnule, la TVA nu se mai încasează atâta, se încasează mai puţin, nu funcţionează exportul, se exportă mai puţin şi cauza este măsura luată de guvern." Deci cred eu că în momentul în care aduci o critică în sistemul guvernamental, în sistemul administrativ, trebuie să vii cu motivarea, cu cauza concretă şi să spui ce se întâmplă, de ce se întâmplă şi ce se greşeşte.

Acum să nu înţelegem că e o invenţie nouă a PSD-ului. Nu. Este patentul luat din '90 încoace. Întotdeauna cei din opoziţie critică, nu e bine, nu e bine, dar nu vin cu nimic concret. Mi-aş fi dorit să văd că se discută "Domnule, nu vin fonduri europene. Guvernul Ponta a adus până aici, a realizat acest set de documente, a realizat aceste acorduri şi a venit Guvernul Cioloş şi a greşit asta şi asta, şi ar trebui făcut aşa." Nu, doar atât: "N-aţi făcut nimic, aţi nenorocit ţara".

Eu sper foarte curând să trecem la aceste critici concrete, să venim să spunem exact ce este greşit, să venim cu soluţii şi să aducem pe cursul normal în cazul în care se deviază.

Partidul Naţional Liberal, parlamentarii Partidului Naţional Liberal sunt frământaţi de această problemă şi suntem convinşi şi, în acelaşi timp, am început foarte clar să gândim aceste lucruri, să vedem care sunt greşelile făcute de fiecare guvernare până acum, ce nu mai trebuie repetat, care sunt soluţiile şi, sincer, acest program de guvernare este fezabil, este aplicat. Este adevărat că pot să fie aduse îmbunătăţiri. Aşteptăm aceste îmbunătăţiri. Aşteptăm propuneri de îmbunătăţire din partea cetăţenilor, din partea celorlalte partide, dar nu mai suntem de acord doar cu o critică retorică, generală: "Nimic nu este bun".

Trebuie să trecem la concret şi atunci vom reuşi să ajungem la o economie normală, la o societate normală. Suntem hotărâţi şi sunt convins că în mare măsură vom reuşi să rezolvăm această problemă, dacă nu deviem din nou de la firul acesta drept.

Vă mulţumesc.

Deputat PNL de Prahova, Guran Virgil.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat PNL, Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi, voi vorbi despre situaţia Companiei Naţionale de Trafic Aerian TAROM.

Săptămâna trecută am văzut cum au avut loc o serie de incidente tehnice pe cursele interne aeriene pe care le gestionează TAROM-ul. Mi se pare un lucru deosebit de grav şi un lucru care arată un simptom major prezent în întreaga economie românească şi în întreaga zonă de transporturi, ca să vorbim mai precis, un simptom al dezinteresului, al dispreţului şi al distrugerii bazei materiale a acestor companii.

Multă vreme TAROM a fost considerată una dintre cele mai sigure companii aeriene din Europa şi chiar din lume. Dar o gestiune absolut ineficientă, o gestiune iresponsabilă, a dus la situaţia în care în curând, probabil, Doamne fereşte, ne va fi frică să mai zburăm cu aeronavele companiei româneşti. Acest lucru s-a reuşit, ca să spunem aşa, în primul rând din cauza subminării acestei companii de-a lungul anilor de diverşi directori, unii dintre ei chiar au devenit, după ce au părăsit funcţiile de conducere ale Companiei Naţionale de Transport Aerian au devenit directori ai companiilor low-cost care-şi bat joc de oameni cu întârzieri de 4, 5, 6, 7 ore.

Altă cauză o reprezintă căpuşarea permanentă a Companiei Naţionale de Transport Aerian prin tot felul de firme care preiau nejustificat servicii pe care Compania Naţională de Transport Aerian le poate realiza, în regie proprie, mult mai ieftin, mai sigur şi mai rapid.

Altă cauză o reprezintă eliminarea zborurilor de long-courier către destinaţii din America de Nord şi din Asia, din Orientul Îndepărtat şi preluarea acestora de companii străine şi limitarea TAROM-ului la Europa şi la această regiune în care se găseşte şi România. Iar o altă cauză o reprezintă pur şi simplu faptul că toate serviciile proprii au fost externalizate către firme străine care au început să prindă, să spunem aşa, rădăcini şi influenţă şi care, acum, unele dintre ele, doresc chiar să pună monopol pe transportul aerian românesc şi să se implice inclusiv în administrarea aeroporturilor internaţionale şi naţionale din România.

TAROM-ul este o companie unde peste trei sferturi din angajaţi sunt personal nenavigant şi o companie unde fiecare director, în ultima perioadă, a venit pur şi simplu ca un soi de mic stăpân care, pur şi simplu a fost interesat mai mult de felul în care îşi pune în diverse funcţii anumite persoane şi de cum îşi apără anumite interese personale sau de grup.

Această politică va duce în timp scurt la falimentul TAROM. Şi nu doar că va duce la falimentul TAROM, ci poate duce la dezastre şi tragedii aeriene. Acest lucru nu doar că nu trebuie să se întâmple, dar este foarte periculos şi doar atunci când ne gândim la o astfel de posibilitate.

Problemele tehnice care au apărut în ultima perioadă vin să ne certifice faptul că flota aeriană a TAROM-ului ar trebui de urgenţă schimbată. Sunt acele caricaturi de avioane, ATR, care rulează pe cursele interne şi care mie pur şi simplu mi se par nişte căruţe zburătoare, apoi acele Boeing-uri cumpărate pe vremea guvernării Petre Roman, ori aeronave cumpărate chiar pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, care trosnesc din toate încheieturile, la fiecare aterizare şi decolare şi se comportă precum un tramvai care dă prin gropi. Şi cred că singurul lucru care ne-a ferit în ultima perioadă de tragedii şi dezastre în aer îl reprezintă profesionalismul şi probitatea morală şi profesională a piloţilor TAROM, consideraţi ca fiind unii dintre cei mai buni piloţi din lume, dat fiind faptul că România are o lungă tradiţie în ceea ce înseamnă aviaţia civilă şi militară, încă de la Traian Vuia, Aurel Vlaicu şi Henri Coandă.

Din păcate, nu înţelegem deloc ce avem de făcut şi singura soluţie pe care guvernele de la noi înţeleg s-o adopte o reprezintă privatizările şi externalizările resurselor naţionale. Mi se pare o prostie.

Pur şi simplu, decât să cheltuim banii pe tot felul de lucruri inutile şi Guvernul României să se piardă în detalii, ar trebui de urgenţă să pornească procedura de cumpărare a unor avioane moderne şi performante şi de schimbare a flotei TAROM, pentru că e vorba de siguranţa oamenilor, e vorba de vieţile oamenilor şi e vorba de o chestiune de securitate naţională.

Bineînţeles că o parte, nu mare, din acţiunile TAROM-ului poate fi scoasă pe piaţa de capital - deci, nu vândută direct, ci prin piaţa de capital -, spre a reuşi să obţină această companie acel capital şi acea resursă în vederea redresării şi retehnologizării.

Dar, cum ştim, de multe ori, aceşti bani care au provenit din subscripţii de acţiuni şi din scoaterea pe bursă a unor pachete de acţiuni minoritare, de multe ori se duc în cu totul alte părţi - se duc în găurile din economie, se duc pe la ANRP, se duc prin tot felul de subvenţii sociale, se duc în pomeni, nu se duc în redresare şi retehnologizare, aşa cum ar fi normal.

De aceea, cred că domnul premier Cioloş ar trebui să înţeleagă că este o chestiune urgentă şi vitală pentru România retehnologizarea şi redresarea TAROM-ului, o investiţie de capital urgentă, pe lângă această scoatere la vânzare a unui pachet minoritar - subliniez, minoritar - de acţiuni pe bursă, în vederea cererii majorării de capital de care se vorbeşte, spre a asigura siguranţa aeriană a României, pentru că asta nu se mai poate, cu toţii suntem sătui să vedem cum toată economia naţională e cârpită, e batjocorită şi e scoasă la mezat, pentru că asta se doreşte. Şi ştiu foarte bine că obiectivul vital, obiectivul...

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Domnule deputat, vă rog să conchideţi... timpul a...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... este privatizarea acestor resurse.

Vă mulţumesc, domnule Mihai Voicu.

Şi aici am terminat.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Radu Zlati.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Radu Zlati:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte, se intitulează "Brătienii dorm liniştiţi".

Iniţial, voisem să vorbesc despre minunile celui care învie morţii în Teleorman, cu alte cuvinte, domnul Dragnea, care a reuşit să inoveze în matematică. Atunci când a adunat taxele, ca să iasă 102, a scos şase taxe privitoare la radio-televiziune. Când le-a scăzut - pentru că după cum ştim, a renunţat să taie taxa pe radio-TV - i-au ieşit că a scăzut numai două.

Dar ascultând-o pe colega mea, Florica Cherecheş, vorbind cu atâta pasiune despre demersul celor trei milioane de cetăţeni, m-am simţit dator să-i răspund.

Răspunsul este simplu: nu. Demersul celor trei milioane de concetăţeni nu se va finaliza, dintr-un motiv destul de simplu, pentru că este nevoie de o largă majoritate politică pentru a modifica Constituţia.

Or, singurul partid - singurul partid mare, parlamentar - care are înscris în statutul său sprijinirea familiei tradiţionale, până în acest moment, nu s-a afirmat public, fără dubiu, fără ocoliş, în favoarea acestei iniţiative legislative. Mă refer la Partidul Naţional Liberal, în care eu am cerut acest lucru, am fost auzit, dar n-am fost ascultat. Este ca şi în problema unirii cu Republica Moldova. Şi acolo avem nevoie de o largă majoritate parlamentară, dacă nu cumva chiar un consens.

Or, singurul partid existent în acest moment care are în decursul istoric al acţiunilor sale atât Independenţa României, cât şi Marea Unire, nu s-a afirmat în mod clar, fără echivoc, în favoarea unirii cu Moldova, ba chiar a preferat să nu stea de vorbă cu tinerii Uniunii, basarabeni, care acum câteva zile au întâmpinat o rezistenţă contondentă din partea Jandarmeriei Române.

Din aceste considerente, convingerea mea - mă rog lui Dumnezeu să greşesc - este că atât modificarea Constituţiei pe tema definirii căsătoriei, cât şi unirea cu fraţii din Moldova nu se vor realiza dacă această realizare depinde de Partidul Naţional Liberal.

Ultima dată când am fost la Florica, brătienii dormeau liniştiţi. Cred că pe acest fapt se bazează şi conducerea Partidului Naţional Liberal.

Deputat de Cluj, Radu Zlati.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Doamna deputat Andreea Paul, vă rog.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Au avut loc audieri succesive ale conducerii Autorităţii de Supraveghere Financiară, în comisiile parlamentare de specialitate. Fie că a fost vorba de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, fie în Comisia pentru transporturi, fie în Comisia economică. Dar, în pofida faptului că parlamentarii din toate partidele politice au cerut demisia de onoare a preşedintelui ASF, acest lucru nu s-a materializat.

Ştiţi de ce nu îşi dă demisia domnul Mişu Negriţoiu de la ASF şi continuă să sfideze Parlamentul? În primul rând, pentru că nu are caracter. În al doilea rând, pentru că îşi caută paraşuta de aur. Pentru că aşteaptă să fie demis de către Parlament şi nu să-şi dea demisia ca să-şi poată revendica cele opt salarii compensatorii pe care şi le-a votat în Consiliul de administraţie al ASF-ului, în cadrul contractului colectiv de muncă, pe care ei înşişi şi l-au adoptat şi votat.

În cazul preşedintelui ASF, asta înseamnă opt salarii de peste 13.000 de euro pe lună, ceea ce echivalează cu un cost al exitului său de peste 104.000 de euro, la care angajatorul, adică ASF, este obligat să mai plătească 85% impozit la stat, conform jurisprudenţei în domeniu.

Ca să simplific şi mai mult lucrurile, pentru ASF, costul exitului domnului Mişu Negriţoiu se ridică la peste 192.000 de euro, în cazul în care refuză să-şi dea demisia, plătiţi din banii românilor, românii asiguraţi sau investitori pe piaţa de capital sau pe pieţele de pensii private şi alte pieţe financiare. Atât costă obrazul gros.

Cum e posibil ca aceşti oameni să-şi voteze lor înşişi astfel de privilegii, fără ca Parlamentul să spună clar aceste lucruri?

Acestea sunt informaţiile de care dispun. Şi cer public ASF-ului să le dezmintă, în cazul în care ele nu sunt reale.

Dar mai cer un lucru, de aici, de la prezidiul Parlamentului, să fie urgent transparentizate aceste contracte de muncă din ASF!

Cer asta pentru că supravegherea pieţelor financiare nu reprezintă stat în stat, ci reprezintă un bun public care trebuie să se supună rigorilor de eficienţă şi de eficacitate.

Acestea nu sunt foloase necuvenite? Întreb instituţiile de profil. Cine a aprobat astfel de privilegii? De ce nu s-a discutat în Parlament, în comisiile de specialitate, natura şi conţinutul acestor contracte de muncă publice? Nu de puţine ori, ineficienţa a fost plătită tare scump de români.

Cum a fost posibil ca în ultimii 26 de ani să existe astfel de contracte de muncă în spaţiul public? Scurt, am să vă răspund, la obiect: din cauza lipsei profesionalismului în Parlamentul României.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc mult, doamnă deputat.

Domnul deputat PSD Tudor Ciuhodaru are cuvântul.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru că se apropie încheierea acestei sesiuni parlamentare, mi se pare firesc şi este datoria mea faţă de cei care m-au trimis în Parlamentul României să spun ce am făcut. Mi se pare firesc să fac acest lucru, este o datorie de onoare şi toţi ştiu că sunt neobosit atunci când este vorba de a sluji interesele oamenilor.

Din cutia de tablă de la Spitalul de Urgenţă "Sf. Ioan" am salvat zeci de mii de oameni. Aici am încercat să facem legi bune pentru aceiaşi oameni care au venit de fiecare dată, fie la cabinetul parlamentar, fie la urgenţe. Şi aş putea spune că am reuşit.

Conform indexului activităţii parlamentare, sunt printre cei care au avut cele mai multe intervenţii în plen, cele mai multe iniţiative legislative, şi o parte dintre ele chiar au fost concretizate.

Mă pot mândri cu câteva legi importante, legi importante pentru sistemul medical din România: Legea privind acordarea suplimentelor pentru medici şi pentru pacienţi, Legea care interzicea drogurile de sinteză - aşa-zisele etnobotanice -, înfiinţarea unui Centru de Traumă în Iaşi şi, de ce să nu spunem, sunt şi cel care a iniţiat, pentru prima dată, ca 24 Ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, să fie zi de sărbătoare legală.

Evident că mi-aş fi dorit să fac mai multe lucruri. Şi poate că dacă ar fi fost şi susţinere, am fi avut astăzi limitarea numărului de mandate la doar două, am fi avut suprimarea imunităţii parlamentare, am fi avut un alt fel de Parlament.

Dar am arătat că se poate. Şi sper ca aceia care vor veni în noul Parlament să continue să adopte măcar o parte din iniţiativele mele legislative, pentru că am văzut că - uneori ziceam, mai în glumă, mai în serios, că le voi înregistra la OSIM - le preia Guvernul, dar nu le preia cum trebuie şi lucrurile nu se pot concretiza.

Vă doresc tuturor să faceţi cât mai bine pentru această ţară. Iar eu, fie din Spitalul de Urgenţă, fie şi de aici, voi încerca să arăt în continuare că dacă vrei, ştii şi poţi, se poate face urgenţă şi în Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat PSD, Ana Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi porneşte de la un element contextual, respectiv decizia Organizaţiei Naţiunilor Unite, din urmă cu aproximativ două decenii, de a proclama data de 17 octombrie drept Ziua internaţională de combatere a sărăciei.

Flagelul sărăciei face victime pe întreg mapamondul, chiar dacă trebuie să recunoaştem că disparităţile sunt imense atunci când în balanţă sunt puse state din lumea occidentală cu cele din lumea a treia.

Din păcate, România nu a reuşit să eradicheze sărăcia, iar statisticile ne arată foarte limpede că ocupăm un loc deloc privilegiat în interiorul Uniunii Europene.

Conform celor mai recente date oferite de Banca Mondială, sărăcia absolută afectează aproximativ 25% din populaţia României, în contextul în care conceptul de sărăcie absolută defineşte acele persoane care nu-şi permit un coş de consum lunar de minimum 300 RON/persoană.

Acest calcul cuprinde, pe lângă alimentaţie, şi cheltuielile precum cele cu încălzirea, apa şi alte servicii de subzistenţă. Deşi poate părea neverosimil că în secolul XXI, într-o ţară a Uniunii Europene şi NATO, vorbim cu preocupare despre asemenea teme, trebuie să înţelegem că aproape cinci milioane de români se încadrează în această grilă a pauperităţii.

În mesajul lansat de ONU, în acest an, se vorbeşte despre "trecerea de la umilinţă şi excludere la participare", astfel că atenţia noastră trebuie să se îndrepte şi asupra românilor care sunt expuşi riscului de excluziune socială.

Acest concept defineşte categoriile de cetăţeni cu venituri mai mici de 60% din venitul mediu naţional, fie trăiesc în gospodăriile în care munca depusă nu generează mai mult de 20% din acelaşi venit mediu.

Date statistice oficiale vorbesc în acelaşi context despre faptul că aproximativ jumătate din numărul de copii din România se confruntă cu riscul de sărăcie sau excluziune socială, realitate ce plasează ţara noastră într-o poziţie profund defavorabilă în peisajul european.

Fenomenul sărăciei este unul extrem de complex, iar eradicarea sa nu reprezintă o opţiune pentru decidenţi, ci o obligaţie fundamentală faţă de o condiţie ce aduce atingere drepturilor omului.

Societatea contemporană tinde să capete o polarizare tot mai severă, astfel că doar câteva procente din populaţie, ce deţin peste două treimi din bogăţia globală, reflectă perfect falia dintre bogaţi şi săraci, alimentând o serie de riscuri ce derivă din această stare de profundă inechitate.

Incapacitatea de a integra comunităţile mai puţin privilegiate reprezintă o problemă evaluată inclusiv sub spectrul securităţii, având astăzi suficient de multe exemple în Europa cu privire la vulnerabilităţile generate de o proastă gestionare a problemelor sociale.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Doresc cu această ocazie să atrag atenţia asupra nevoii de viziune şi de politici concrete menite să amelioreze problematica sărăciei în România, inclusiv prin continuarea proiectelor demarate de Partidul Social Democrat în mandatele sale de guvernare.

Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020 realizată de PSD a reprezentat un document programatic deosebit de pragmatic prin care PSD şi-a asumat măsuri ferme, precum creşterea gradului de ocupare a persoanelor sărace şi vulnerabile prin programe ample de activare pe piaţa muncii, sau promovarea incluziunii sociale a comunităţilor marginalizate printr-o abordare integrată, concentrată asupra copiilor.

În acelaşi context, Partidul Social Democrat a promovat continuu creşterea salariului minim pe economie, încercând astfel să transpună în bugetele familiilor de români statisticile macroeconomice vehiculate cu emfază.

Creşterile economice înregistrate datorită măsurilor promovate de PSD trebuie să se regăsească în buzunarele românilor şi nu doar în statisticile macroeconomice.

Sărăcia, doamnelor şi domnilor, are implicaţii extrem de profunde, iar dincolo de îngrădirea accesului categoriilor defavorizate la bunuri şi servicii ce ţin de normalitate, vă rog să vă gândiţi la dramele acelor familii în care copiii cresc cu trauma psihologică de a-şi vedea părinţii plecaţi la muncă în afara ţării, o dată pe an.

Eu reprezint în Parlamentul României un colegiu din judeţul Vaslui, înzestrat cu o frumuseţe aparte, cu oameni minunaţi, care, din păcate, se confruntă cu foarte multe probleme. Mulţi tineri din aceste zone au ales să plece la muncă în străinătate, lăsându-şi familiile acasă, pe frumoasa Vale a Tutovei, în grija rudelor, sau chiar emigrând definitiv în ţările în care muncesc.

În această situaţie, judeţul Vaslui, mai ales în zona sa rurală, are o populaţie îmbătrânită, iar din cauza lipsei forţei de muncă tinere care să lucreze, de exemplu, pământul, poate fi o zonă care pe viitor să fie în continuare condamnată la sărăcie, să fie o zonă care să aibă în continuare mari probleme.

Tocmai de aceea este nevoie de politici care să sprijine familiile, să ajute tinerii să se întoarcă acasă sau să rămână aici şi să-şi întemeieze familii, aici, în România, acasă.

Fără politici de repatriere a tinerilor sau de încurajare a planningului familial, riscăm ca anumite zone din România să fie masiv depopulate, iar flagelul sărăciei să se adâncească.

Consider că avem nevoie de un efort comun şi susţinut al autorităţilor centrale şi locale, care să ajute sistemul privat din judeţul Vaslui, de exemplu, şi din alte zone asemănătoare din România să se dezvolte. În primul rând, prin recunoaşterea existenţei zonelor defavorizate şi în al doilea rând, prin crearea instrumentelor necesare pentru absorbţia puternică de fonduri europene, în zonă, cu scopul de a creşte comunităţile şi de a le face sustenabile.

În acest sens, pot să vă spun că sunt dezamăgită de măsurile luate de actuala guvernare care şi-a asumat doar o intervenţie sumară şi ineficientă pentru sprijinirea zonelor defavorizate: consilierea pe programe europene, deja în desfăşurare.

Spuneţi-mi şi mie, doamnelor şi domnilor, dacă această consiliere pe programe deja existente ajută cumva la ridicarea unor zone care sunt defavorizate, dacă ajută cumva la reducerea decalajelor dintre anumite zone din România şi zone din România mai dezavantajate şi alte zone din Uniunea Europeană?

Răspunsul este evident că nu. Iar mult clamata strategie, măsuri luate antisărăcie sunt de fapt doar frumoase pe hârtie, cu grafice frumos prezentate, dar, în realitate, efectul, ajutorul real, concret, în judeţe precum Vasluiul, este zero.

În interpelările adresate Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Fondurilor Europene am propus măsuri concrete care să vină în sprijinul zonelor sărace şi să contribuie la anularea decalajelor economice, de exemplu: impozit zero pe profitul reinvestit, taxe salariale reduse pentru firmele care au mai mult de 20 de angajaţi şi scăderea TVA-ului la un set de produse şi linii de producţie specifice din agricultură - măsuri absolut necesare pentru o zonă ca Vasluiul, de exemplu.

De asemenea, trebuie să înţelegem, stimaţi colegi şi stimate colege, că simpla creare de locuri de muncă nu este sinonimă cu eradicarea sărăciei.

Strategia competitivă bazată pe o mână de lucru ieftină şi-a arătat limitele, iar această lipsă de imaginaţie nu mai poate fi promovată la nivel de politică de stat. Prea multe familii din România muncesc până la epuizare, fără să reuşească prin veniturile astfel obţinute să iasă din zona de sărăcie.

Tocmai de aceea este datoria fiecăruia dintre noi de a face tot ceea ce ne sta în putinţă pentru a combate sărăcia, întrucât acest flagel aduce atingere drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

Cred că trebuie să spargem blestemul paradoxului unei ţări bogate, cu cetăţeni foarte săraci şi să încercăm ca prin politicile noastre să asigurăm bunăstarea unei părţi cât mai mari din populaţie.

Românii trebuie să nu mai fie săraci în România!

Vă mulţumesc.

Ana Birchall, deputat, Colegiul nr. 5, Vaslui.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Deoarece nu mai sunt colegi deputaţi înscrişi pe ordinea de zi, suspend şedinţa. Se reia şedinţa la ora 10,00.

După pauză

În partea a doua a şedinţei, lucrările au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Dragoş Gabriel Zisopol, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Stimaţi colegi,

Continuăm lucrările şedinţei de astăzi şi vă anunţ că din totalul celor 353 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 165.

Programul de lucru: dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; la ora 12,00 - vot final; la finalizarea şedinţei de vot final - şedinţa de Birou permanent şi, apoi, de la ora 13,30 - activitate în comisiile permanente.

Dacă sunt observaţii la program sau la ordinea de zi? Nu.

Avem două rapoarte astăzi.

Primul dintre ele - este vorba de Proiectul de Lege privind eliminarea unor taxe, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Este vorba despre PL-x 473, procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorilor, domnul preşedinte Dragnea.

A, procedură. Vă rog. Vă rog, domnule preşedinte Ştirbu.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Este a nu ştiu câta oară când Biroul permanent al Camerei nu sesizează comisiile de specialitate atunci când este vorba de anumite iniţiative legislative care ţin, efectiv, de domeniul acestor comisii de specialitate. Iată şi acest PL-x 473, la care dumneavoastră aţi făcut referire mai devreme, niciuna dintre comisiile de specialitate, cu excepţia Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, nu a fost sesizată pentru aviz. Este a nu ştiu câta oară, domnule preşedinte, şi sper din toată inima să fie ultima, ultima dată când procedaţi de asemenea manieră.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Sunteţi în eroare. Imediat, domnule preşedinte. Sunteţi în eroare. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost cea sesizată pentru aviz. Membrii Biroului permanent nu au considerat să trimită la aviz şi la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, colegii dumneavoastră din Biroul permanent. Şi, în plus, dumneavoastră, ca preşedinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, aveaţi posibilitatea să solicitaţi. Dacă dumneavoastră, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru cultură, solicitaţi Biroului permanent, fără îndoială vă înaintam şi dumneavoastră acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Continui. Iniţiator, domnul preşedinte Dragnea. Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această lege, pe care sper să o votăm astăzi, este o lege care le poate da încredere românilor, şi celor care-şi cumpără o maşină din munca lor, şi celor care trebuie să plătească anumite taxe şi care nu mai vor să piardă timpul la cozi, să nu mai fie umiliţi, să-şi folosească timpul pentru muncă sau pentru a se odihni.

De asemenea, această lege va da încredere românilor din afara ţării că va fi mai uşor să-şi rezolve problemele legate de taxele consulare şi să aibă o relaţie mult mai simplă, mult mai eficientă cu ambasadele şi consulatele noastre.

Eliminarea acestor taxe va da încredere românilor că ceva începe să se schimbe bine în această ţară, şi aici este vorba de toate partidele reprezentate în Parlament.

Ani la rând, românii, inclusiv noi, ne-am consumat nervii şi timpul stând la cozi interminabile, ani la rând cetăţenii acestei ţări au suportat umilinţa de a fi trimişi de la un ghişeu la altul pentru a plăti tot felul de taxe, timbre, tarife şi orice alte invenţii care au fost de-a lungul ultimilor douăzeci şi ceva de ani. Iar, în cele mai multe cazuri, ştiţi bine, valoarea acestor taxe este ridicol de mică şi ridicol de puţin importantă în comparaţie cu cozile interminabile la care trebuie să stăm pentru a le plăti. Toţi românii au trecut prin acest calvar; toţi românii au trecut de la indignare la furie, apoi, de la deznădejde la resemnare.

Românii nu sunt foarte afectaţi de nivelul acestor taxe, dar nu mai suportă insulta de a-şi irosi timpul, banii, nervii şi liniştea la cozile sistemului public.

Eliminarea acestor taxe reprezintă 90% din timpul pierdut de români pentru plata obligaţiilor către stat. Poate fi votarea acestei legi o rază de speranţă care le poate da încredere românilor că, într-adevăr, România poate să înceapă să devină o ţară normală, o ţara în care se pune rânduială, o ţară aşa cum ne-o dorim cu toţii.

De aceea, vă spun încă o dată şi vă rog să lăsăm deoparte conflictele politice şi să facem astăzi împreună ceva pentru toţi românii. Să le oferim o soluţie concretă, nu doar bune intenţii care rămân scrise pe o hârtie.

Vreau doar în câteva cuvinte să răspund la unele întrebări şi temeri pe care eu le-am tratat cu foarte multă atenţie, şi eu, şi colegii mei, care am iniţiat această lege, şi anume impactul bugetar.

Pentru un calcul matematic exact, pe care l-am mai prezentat, vă prezint câteva date dintr-un material pe care l-am mai prezentat şi în Senat, şi public.

Taxele cu impact direct asupra bugetului de stat, de exemplu, taxele consulare, peste 220 de milioane de lei; o parte din taxele extrajudiciare, taxele Ministerului de Interne, taxe de paşaport suplimentare şi altele de genul acesta, peste 60 de milioane de lei.

Prin această introducere de lege, prin această reducere de taxe, din bugetul de stat vor trebui acoperite aceste sume. Dacă la aceste sume adăugăm şi taxa radio-tv, şi taxele de la Registrul Comerţului, acestea depăşesc 600 de milioane de lei.

Adunând toate aceste sume, impactul asupra bugetului de stat este de 0,1%. Dar, pentru cei care ştiu de fapt că nu trebuie realizată o abordare strict contabilă, ci economică, acest 0,1% se duce într-un impact net de 0,07%.

De asemenea, un răspuns pentru cei care au vrut să afle, pe bună dreptate, ce se întâmplă cu bugetele celor care ar putea fi afectaţi de această reducere de taxe.

Punctual: s-a spus că prin eliminarea timbrului de mediu, AFM, Agenţia Fondului de Mediu, ar pierde 48% din venituri. Este adevărat, dar cealaltă jumătate din venituri este colectată astăzi la un nivel mai mic de 40%.

Deci, îndemnul meu către cei de la Agenţia Fondului de Mediu este: la treabă şi colectaţi aceste taxe pe care trebuie să le colectaţi. Sau, poate decidem să susţinem Agenţia Fondului de Mediu doar din accize, fără însă a le mări, aşa cum a propus doamna ministru Palmer, ci din cele care sunt deja şi în niciun caz nu susţinem o alt taxă pentru autoturisme.

În ceea ce priveşte firmele auto, producătorii şi dealerii care u ridicat problema reducerii activităţii, nu o să fie cazul, pentru că am pregătit un pachet de măsuri fiscale de încurajare a firmelor, dar şi direct, pentru stimulare a producerii de maşini în România.

În acelaşi timp, eu cred că din punct de vedere al poluării trebuie să dăm şi vom da o importanţă mai mare Registrului Auto Român, pentru că ceea ce ne interesează este ca o maşină verificată de către această societate, această agenţie, atunci când iese de acolo să fim siguri că ea nu reprezintă un pericol pentru siguranţa circulaţiei şi, de asemenea, nu depăşeşte normele de poluare.

Noi toţi ştim câte maşini înmatriculate în Bulgaria circulă în România, ştim doar din cauza acestui timbru de mediu.

De asemenea, vorbim foarte pragmatic. Toţi cei care au dat în judecată statul român pentru acest timbru de mediu au câştigat şi nu au câştigat doar banii pe care i-a plătit, ci şi dobânzile şi penalităţile, pe care le-a plătit, cine? Tot bugetul de stat.

În ceea ce priveşte preocuparea care vine din rândul consulatelor care, prin aceste reduceri, pierd o parte din veniturile pe care le încasau din taxa de urgenţă de 5% care se adaugă taxelor consulare. Propunerea noastră este - şi sunt absolut convins că toate grupurile parlamentare, şi cele din actualul Parlament, şi cele din viitorul Parlament vor fi de acord - ca, pentru consulate, pentru a ne asigura că activitatea lor va fi mult mai bună şi serviciile prestate pentru cetăţenii români care au legătură şi contact cu aceste consulate să crească an de an cu cel puţin 20 de milioane de lei şi pentru o mai bună reprezentare, dar şi pentru a acoperi acest minus din taxa de urgenţă care, oricum, nu depăşeşte 10 milioane de lei.

Pentru Uniunea Practicienilor în Insolvenţă, practicienii în insolvenţă trebuie să ştie că, odată cu eliminarea taxelor de la Registrul Comerţului, veniturile lor nu se vor diminua, pentru că ele vor fi plătite tot de către Registrul Comerţului, dar vor fi suportate de către bugetul de stat.

Pentru Casa de pensii şi autorităţile publice locale, reducerile vizavi de sumele care nu se vor mai încasa sunt neglijabile.

Stimaţi colegi,

În încheiere, vreau să vă spun şi ştiţi foarte bine că astăzi o ţară întreagă se uită la noi, la acest vot, sunt oameni care ne-au acordat încrederea fiecăruia dintre noi, şi celor de la PSD, şi celor de la PNL, şi celor de la UDMR, sau PMP, UNPR şi minorităţi, tuturor celor care am fost în faţa lor acum 4 ani de zile şi o să mergem din nou în faţa lor în decembrie. Iar aceşti oameni vor să aibă încredere că le va fi bine la ei în ţară, dar, pentru asta, au nevoie de dovezi clare, acţiuni, nu doar bune intenţii.

De aceea, vă rog ca astăzi toţi să votăm pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Viorel Ştefan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia noastră a fost sesizată spre dezbatere pe fond în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege privind eliminarea unor taxe, precum şi cu modificarea şi completarea unor acte normative, transmis cu adresa PL-x 473 din 18 octombrie 2016.

Conform prevederilor art.75 din Constituţie, art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat prezentul proiect de lege, proiect care a fost avizat favorabil şi de către Consiliul Legislativ.

Proiectul supus dezbaterii are ca obiect reglementarea, eliminarea unor taxe şi tarife prin abrogarea, modificarea şi/sau completarea corespunzătoare a dispoziţiilor din actele normative prin care acestea au fost instituite, cu scopul eficientizării activităţii instituţiilor publice prin simplificarea şi fluidizarea proceselor interne.

Printre taxele propuse spre eliminare, se regăsesc: taxa radio-tv, taxa de timbru pentru autovehicule, taxele percepute de Oficiul Naţional pentru Registrul Comerţului, taxele pentru cazierul fiscal, cazierul judiciar, taxe consulare, taxa pentru pierderea sau modificarea actelor în vederea publicării în Monitorul Oficial, taxe extrajudiciare de timbru, taxe pentru eliberarea permiselor de pescuit recreativ-sportiv.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat proiectul în şedinţa din 24 octombrie 2016.

La dezbateri au fost prezenţi reprezentanţi ai Guvernului, ai ministerelor implicate în gestionarea acestor taxe care, în principiu, au fost de acord cu proiectul de lege, exprimându-şi unele observaţii privind în principal taxele consulare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să spună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor Proiectul de Lege privind eliminarea unor taxe, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr.1.

În cursul dezbaterii, comisia a respins amendamentele care se regăsesc în Anexa nr.2 la raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Încă o dată, pentru mai multă coerenţă, aţi analizat şi punctul de vedere al Guvernului.

Domnul secretar de stat, Ministerul Finanţelor, dumneavoastră aţi înaintat un punct de vedere, da? Vreţi să-l susţineţi. Înţeleg că aţi susţinut cu observaţii... sau cum? Păi, spuneţi la microfon, că aţi înaintat un punct de vedere din partea Guvernului, aţi susţinut cu observaţii că anumite taxe au fost susţinute şi de Guvern. Vă rog.

Domnul Attila György (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, Guvernul susţine eliminarea anumitor taxe şi tarife, în măsura în care acestora li se asigură sustenabilitate financiară.

Guvernul a înaintat un punct de vedere, în care a susţinut, cu observaţii, punctul de vedere a fost prezentat în detaliu în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, de ieri.

Faţă de raportul comisiei, nu susţinem această formă, având în vedere că nu coincide sau nu au fost preluate toate observaţiile Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dezbateri generale, grupurile parlamentare.

Grupul parlamentar al PNL. Un vorbitor, doamna Andreea Paul... sau cine? Hotărâţi-vă!

Da. Domnul Nicolăescu. E procedură de urgenţă, un singur vorbitor de grup.

Domnul Nicolăescu. Vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este mare păcat că un asemenea proiect de act normativ, care se referă la o activitate foarte importantă, şi anume debirocratizarea, reducerea poverii financiare de pe umerii cetăţenilor şi, în general, a contribuabililor, este mare păcat că un asemenea act normativ se dezbate în campanie electorală. Nu putem decât să-i dăm nuanţa de demagogie, de oportunism şi de dorinţă de a mai frapa în faţa electoratului cu ceva, în condiţiile în care ştim foarte bine că în acest an Guvernul, deja a luat o decizie importantă pe linia debirocratizării şi este un program care este în curs de derulare şi care sperăm noi că va avea efecte benefice pentru noi, pentru toţi.

PNL nu se opune, ca să se înţeleagă bine, debirocratizării şi reducerii numărului de obligaţii financiare pe care le au cetăţenii. Noi spunem numai că acest proiect de lege capătă o turnură populistă electorală, fiind depus acum. Dacă el era depus acum doi ani, acum trei ani, la începutul acestui an, probabil că aveam timp suficient să-l dezbatem, aveam timp suficient să-i analizăm, să-i evaluăm impactul, să vedem, cu adevărat, ceea ce este bine, ceea ce este rău în acest proiect de lege.

Din nefericire, nu am avut această posibilitate şi, după cum aţi văzut, proiectul de lege a trecut într-o viteză cum rar se vede în Parlamentul României, ca în două săptămâni un proiect de lege să ajungă la votul final în Camera Deputaţilor, după ce a trecut şi prin Senat.

Drept pentru care, nu pot să-mi exprim decât o speranţă moderată că în cursul dezbaterilor de astăzi pe proiectul de lege, pe amendamentele care au fost discutate în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, PSD-ul va fi raţional, va da dovadă de responsabilitate şi că o serie de amendamente respinse vor putea fi luate în considerare, ceea ce, din punctul nostru de vedere, ar face mai realist proiectul de lege şi l-ar apropia mai mult de scopul pentru care a fost iniţiat.

Este foarte greu de acceptat să vii cu o reducere masivă de asemenea obligaţii financiare fără să ai un studiu de impact. Cine ştie cum vor funcţiona anumite instituţii de mâine încolo, de când, sigur, de când legea va fi în vigoare? Cum vor fi afectaţi toţi cetăţenii, ca urmare a anulării unor asemenea obligaţii financiare, care au fost fără discernământ anulate?

Repet: suntem de acord să se reducă toate obligaţiile financiare numite taxe parafiscale, care îngreunează viaţa cetăţenilor şi a contribuabililor.

Un singur lucru vreau să mai spun: vom participa la aceste dezbateri şi le vom trata cu toată răspunderea, cu toată responsabilitatea şi pot să spun chiar de acum că suntem foarte precişi în a spune că vrem să se reducă numărul de taxe parafiscale, că toţi dorim acest lucru, dar trebuie să şi atenţionăm ce riscuri se nasc din adoptarea acestui proiect de lege.

Vom vota pentru reducerea taxelor şi impozitelor, vom susţine toate aceste idei generoase, dar trebuie să vă mai spun încă un lucru, că atunci când PNL va fi la guvernare şi va avea majoritate parlamentară va face o evaluare foarte serioasă şi va interveni acolo unde astăzi se fac greşeli majore.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Popa. Şi, apoi, se pregăteşte domnul Máté András-Levente.

Domnul Octavian Popa.

Domnul Octavian-Marius Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Un antevorbitor spunea că e, într-adevăr, în prag de campanie. Poate că e adevărat, şi poate că ar fi trebuit ca aceste propuneri să vină mai devreme. Asta însă nu înseamnă că nu sunt nişte propuneri bune şi, indiferent când ar veni o propunere bună - după campanie, înainte de campanie, la mijlocul perioadei - eu, unul, o s-o votez, pentru că aşa trebuie să procedeze un parlamentar.

Cineva făcea analiza unor taxe şi a unor oportunităţi şi vorbea că dacă grupul din care face parte va veni la putere va reanaliza oportunitatea scoaterii acestor taxe. Poate că ar fi fost mai curajos din partea Domniei Sale să se pronunţe acum, să spună care taxe trebuie introduse, eventual mărite, şi nu să ne lase într-o ceaţă pe noi şi pe cetăţenii României.

Am încă o nemulţumire. Mă bucur foarte tare că, pe de o parte, legea asta a trecut în două săptămâni. Asta dovedeşte că se poate. Ar trebui să ne punem întrebarea: de ce nu se poate şi altă dată? Şi poate vom reuşi să trecem mai repede anumite taxe, anumite legi şi să scoatem mai repede anumite taxe.

Eu personal am depus un proiect de lege acum aproape patru ani de zile pentru eliminarea taxei de timbru pentru mediu şi am arătat atunci, cum am mai arătat şi în mandatul trecut, că sunt taxe care, paradoxal, produc pagube atât bugetului local, cât şi bugetului de stat şi am arătat, pentru că românii sunt inteligenţi şi atunci când vrei să-i împovărezi cu taxe găsesc metode pentru a evita acest lucru, că sunt foarte multe. Nu vreau să estimez, nu vreau să pronunţ o cifră, că, de exemplu, ar putea să fie între unu şi două milioane de maşini înmatriculate în alte ţări, respectiv în Bulgaria, care a dezvoltat o întreagă industrie pe această înmatriculare a maşinilor datorită acestei taxe. Şi, astfel, bugetele locale au pierdut ani de zile impozitele pe aceste maşini. De asemenea, bugetul de stat a pierdut patru surse, constând în TVA şi impozitul pe profit de la asigurări şi TVA şi impozitul pe profit de la societăţile care fac inspecţia tehnică, ca să nu zic că creşterea pieţei autovehiculelor poate fi un element de negociere exercitat de ASF şi cu societăţile de asigurări care împovărează cetăţeanul cu RCA. Sunt multe de comentat.

Părerea mea de rău este că această lege - mă bucur că acum a trecut şi nu contează autorul, să-i fac cinste domnului Dragnea cu prima ocazie, când o s-o am. Mă bucur că această taxă, pe care nu aş vrea să o denumesc în niciun fel, a fost scoasă.

Părerea mea de rău este că în Parlament, legi bune zac - acesta e cuvântul potrivit -, zac ani de zile, fără a fi introduse şi fără a fi puse în dezbatere. Şi, de asemenea, părerea mea de rău se îndreaptă către un megieş de peste Dunăre, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, care a blocat în comisia respectivă această propunere legislativă luni de zile. Dar, să sperăm că toate se vor sfârşi cu bine şi, poate, din acest exerciţiu de voinţă, Parlamentul va învăţa ceva.

O să mă uit către colegii mei liberali şi o să le spun următorul lucru: îmi pare rău că cineva a părăsit sala, pentru că, asta vreau să le spun, nu vă uitaţi la lider, votaţi după conştiinţa voastră, iar acelei persoane, cărei nu-i pronunţ numele, o să-i ofer o diplomă pentru ipocrizie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Grupul parlamentar al UDMR, liderul Grupului parlamentar al UDMR, domnul Máté András-Levente. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Máté András-Levente:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte procedura de urgenţă a acestei iniţiative, nu cred că este vreo problemă.

În Parlamentul României au fost multe legi iniţiate aproape de fiecare grup parlamentar care a primit procedura de urgenţă cu acordul liderilor, conform Regulamentului şi votului din Biroul permanent. Deci, faptul că este o procedură de urgenţă, cred că nu este nicio problemă. Ba, din contră, dacă ţineţi minte, au fost foarte multe legi care au fost adoptate în acest fel.

În ceea ce priveşte fondul problemei, credem că este un proiect care trebuie susţinut. Într-adevăr, în România sunt multe taxe pe care le-am fi putut elimina mai demult şi este bine că măcar acum, în ultimele şedinţe ale Parlamentului, se votează eliminarea unor asemenea taxe. Sunt prea multe taxe care, chiar dacă sunt plătite de cetăţeni, bugetul statului suportă mai mult decât încasează şi e bine dacă ne gândim din acest punct de vedere.

De regulă, atunci când se vorbeşte de anumite proiecte care au impact bugetar, s-a solicitat de unii sau de alţii sau de membrii Guvernului impactul asupra bugetului. Dar ţin minte că am votat, nu demult, în Parlamentul României, o iniţiativă prin care am lăsat fără a fi limitată alocaţia de copil, pentru creşterea copilului şi nu a fost niciun impact calculat asupra bugetului de stat.

Pe fondul problemei, vom susţine această iniţiativă, acest proiect de lege. Vom vota la votul final pentru proiect, dar ştiu că aici vorbim de taxe, dar să ne gândim în viitor şi la alte asemenea iniţiative.

Noi am solicitat reducerea, sau chiar eliminarea impozitului - şi acum vorbesc de modificarea eventuală a Codului fiscal, şi nu eliminarea unor taxe -, am solicitat eliminarea impozitului pentru clădiri monumente istorice care, din păcate, au rămas impozitate în noul Cod fiscal.

Şi dacă ne gândim şi ne întoarcem la taxe, gândiţi-vă că am redus TVA-ul la anumite utilităţi. De exemplu, la apă, când primim apă potabilă prin robinet, plătim TVA redus, iar atunci când eliminăm din gospodărie această apă uzată, plătim un TVA mai mare. Şi acolo cred că ar trebui eliminate aceste taxe. Dar, pe fond, susţinem proiectul de lege în forma în care s-a prezentat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Minorităţile.

Domnul Merka.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Stimaţi colegi,

Să spunem că facem ceva pentru România sau pentru popor pentru noi e un lucru bun. Şi întotdeauna când vine cineva cu o propunere şi ceilalţi o susţin, cum este acum susţinerea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, nu o facem pentru că avem o afinitate faţă de o persoană sau faţă de un grup. Avem o datorie de a asculta colegii, de a consulta ceea ce au pus pe hârtie, propunerile cu care au venit. Într-adevăr, cum spunea şi colegul de la Grupul UDMR, sunt multe propuneri şi multe viziuni, dar cred că acum unele s-au îngemănat în această propunere care a venit şi, uneori, suntem şi noi datori să spunem da, este necesar, pe repede înainte, poate, dar de ce nu se încheie anul, indiferent de ce urmează să fie... Şi lumea aşteaptă un pas poate mai rapid din partea noastră.

Sper că, într-adevăr, vom putea de mai multe ori să facem acest pas, să fim în mijlocul acestor probleme necesare, aceste scutiri.

Încă o dată, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a sprijinit, a conlucrat şi speră să fie şi în continuare la fel de activ.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Ultimul vorbitor, Grupul PSD, domnul Dragnea. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să dau, eventual, un răspuns sau câteva răspunsuri la unele întrebări care au apărut în aceste dezbateri.

De ce acum? Dincolo de faptul că nu cred că este o abordare corectă. Atunci când se întâmplă un lucru bun, este important că se întâmplă. Ca să discutăm de ce nu s-a întâmplat mai devreme, o facem şi pe asta.

Şi o spun cu toată sinceritatea, aşa cum am spus de la acest microfon anul trecut, când am cerut colegilor mei să susţină Guvernul Cioloş. Atunci am cerut şi - am sperat că se va întâmpla - începerea unui proces de debirocratizare, de simplificare a administraţiei şi de analiză privind descentralizarea, lăsând noi, la Guvern, un pachet complet în acest domeniu. Şi au şi apărut anunţurile din partea Guvernului, care, la vremea respectivă, m-au bucurat foarte mult, că au în minte, în plan un program de debirocratizare. Şi l-am tot aşteptat. Din păcate, nu a venit până la momentul iniţierii acestei legi şi motivul pentru care am insistat şi am rugat şi rog în continuare s-o aprobăm este ca acest proiect de lege să fie aprobat înainte de Legea bugetului de stat pentru anul viitor, pentru ca tot ceea ce eliminăm ca venituri la bugetul de stat sau bugetele altor instituţii să poată să fie prins în bugetul de stat. Asta este explicaţia.

De asemenea, vreau să vă mai spun ceva. Ce a spus colegul nostru de la minorităţi, sunt 100% de acord. Şi asta a fost şi abordarea mea, cel puţin de când sunt preşedintele partidului.

Au fost situaţii în care colegi de la PNL mi-au solicitat ca Grupul PSD să susţină anumite proiecte de legi şi nu m-a interesat că a venit de la PNL, nu m-a interesat că, poate, o parte din cetăţenii României, datorită acelui proiect de lege, aduc mai multe voturi PNL-ului. Pentru că acele proiecte de legi am crezut în ele şi le-am considerat bune. Şi aşa voi face şi în continuare.

Dacă vom reuşi, cel puţin începând cu viitorul mandat, dincolo de disputele politice, dincolo de disputele pe programele politice, pe abordările doctrinare, atunci când sunt proiecte de legi importante pentru români, să ţinem mai puţin cont de iniţiator, de faptul că este de la alt partid politic şi, poate, în următorii ani, pe mari proiecte, pe mari teme ale societăţii putem lăsa la o parte disputele politice.

În încheiere, vreau să aduc în discuţie taxa radio-tv. Ştiu că ieri, în comisie, am şi discutat cu colegii mei ca amendamentul privind scoaterea eliminării taxei radio-tv să fie aprobată în comisie.

Am mai discutat cu mulţi oameni aseară, azi noapte şi astăzi de dimineaţă şi cu mulţi colegi de-ai mei. Am văzut şi reacţiile de la cele două instituţii, pe care, culmea, prin propunerea noastră, vrem să le ajutăm să aibă un parcurs predictibil şi sigur şi pentru instituţii şi pentru salariaţii de acolo.

Haideţi să vedem ce se întâmplă astăzi, pentru că discuţiile şi nesusţinerea sau propunerea lor să fie eliminată această eliminare a taxei s-a bazat pe faptul că dacă fondurile pentru funcţionarea celor două instituţii vor fi alocate de la bugetul de stat, atunci acele două instituţii ar fi sub un control politic. De aceea, ei spun că, dacă vin bani de la bugetul de stat la cele două instituţii, înseamnă că asta este egal cu control politic.

Să vedem cum stăm astăzi. Peste 40% din bugetul radioului public, aproape 48%, şi aproximativ 30% din cel al televiziunii publice, astăzi, sunt suportate de la bugetul de stat prin votul în Parlament la fiecare proiect de lege a bugetului de stat.

Deci, acest "odios" Parlament - pentru că eu n-am văzut, dar am înţeles că duminică, la TVR, apăreau nişte cartoane negre - acest "odios" Parlament, care a votat Consiliul de administraţie de la TVR, care a aprobat o sumă mare din bugetul public pentru bugetul TVR-ului, în viziunea dumnealor este odios, neexplicând, poate această imaginaţie, care e folosită pentru o manipulare a opiniei publice şi nu numai, ar fi putut fi folosită pentru a prezenta un plan de redresare a TVR-ului şi pentru a mări interesul românilor pentru această televiziune publică.

Restul, în afară de banii de la bugetul de stat, vine din taxa radio-tv: 2,5 lei aproximativ la radio - dacă nu greşesc - şi 4 lei la tv. Pentru firme costurile sunt mai mari şi cred că ştiţi majoritatea dintre dumneavoastră. La firme se plăteşte mai mult şi dacă cumva vreo firmă nu plăteşte, amenzile merg până la 200 de milioane de lei vechi.

Cum se plătesc aceste taxe? Aproape cu japca, putem spune. Pentru că ele se plătesc când plăteşti factura la energie electrică. Ce se întâmplă dacă un om, dacă un român, nu vrea să plătească această taxă? I se taie curentul. Rămâne fără energie electrică.

Românii îşi pun această întrebare: De ce? Şi pun şi eu această întrebare. Banii care vin la bugetul acestor instituţii din taxa plătită de oameni nu sunt tot bani publici? Atunci când au fost numite aceste conduceri de la radio şi TVR cum au fost numite? Prin concurs? Nu cumva printr-un vot politic în Parlament, pentru că aşa este firesc?

Cred că nici conducerea de la radio, nici conducerea de la TVR nu au dat concurs, cum am propus şi cum sper să adoptăm toţi, să fim de acord toţi, anul viitor, la o dezbatere serioasă despre funcţionarea acestei instituţii, pentru că toţi ne dorim şi românii îşi doresc să avem două instituţii publice de media foarte serioase şi foarte sănătoase.

Radioul are venituri - din care, repet, aproape jumătate sunt de la bugetul de stat - de aproximativ 95 de milioane de euro. Şi, într-adevăr, la un asemenea buget, care face invidios orice post de radio privat, nu are datorii. TVR-ul depăşeşte 100 de milioane de euro şi are datorii de peste 150 de milioane de euro.

Soluţiile care au venit în ultima perioadă, în ultimul an, poate chiar de doi ani, chiar de anul trecut, pot spune eu sigur, care veneau din partea în special a TVR-ului, soluţia era creşterea taxei tv. Adică ni se propunea ca un management prost, cu rezultate dezastruoase în ultimii ani de zile să fie suportat de către cine? Tot de către cei care primesc acasă factura de energie electrică sunt obligaţi să plătească această neperformanţă. Asta era propunerea. Mărim birul. Nu gestionăm bine, dar mărim birul.

Şi încă o dată spun: nu este vina angajaţilor din TVR. Este vina tuturor celor care s-au implicat în a numi acele conduceri, neurmărind după aceea dacă cei care au primit votul de încredere în Parlament chiar fac ce trebuie acolo.

Noi propunem altă soluţie. Pentru că discutăm, trebuie să discutăm cinstit, discutăm tot de bani publici. Pe de o parte, acum se ia taxa radio-tv din buzunarul stâng al românului, iar de la bugetul de stat se ia din buzunarul drept al românului, pentru că şi bugetul de stat se face tot din taxele şi impozitele pe care le plătesc românii ca persoane fizice sau ca firme.

Noi propunem ca finanţarea să fie una predictibilă. Atunci, într-adevăr, nu mai au teamă de control politic şi de influenţă politică. Şi anume, faţă de tarifele care sunt acum stabilite, începând cu anul viitor, prin Legea bugetului de stat în Parlament, să aprobăm un nivel de tarif de 21 de lei aferent fiecărui cetăţean român pentru radio, ceea ce înseamnă un buget de 420 de milioane de lei, iar pentru televiziune alocarea propusă este de 34 de lei în numele fiecărui cetăţean român, asta însemnând un total de 680 de milioane de lei.

De asemenea, este nevoie rapid, la începerea viitoarei sesiuni parlamentare, să înceapă o analiză serioasă, o dezbatere serioasă şi, într-adevăr, nu pe un proiect de lege care să zacă în Parlament foarte mult timp, pentru a stabili care sunt modificările legislative necesare pentru ca TVR-ul, poate şi radioul, să funcţioneze predictibil şi stabil şi să înceapă să fie mult mai apreciate de cetăţeni pentru a-şi atinge obiectivul. Pentru că, dacă românii nu se uită la TVR, atunci care este scopul? Se mai atinge scopul pentru care se susţine o televiziune publică dacă sunt puţini oameni care se uită la ea? Pentru că, într-adevăr, este o instituţie în care eu cred foarte mult şi pe care trebuie s-o dezvoltăm.

În acest context, eu îl rog pe liderul Grupului parlamentar al PSD să ceară o pauză de consultări, pentru că aş vrea să spun atenţiei păstrarea eliminării taxei radio-tv în acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Pâslaru, vă rog.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu cer o pauză de consultări de cinci minute cu liderii celorlalte grupuri parlamentare.

Domnul Florin Iordache:

Cinci minute pauză de consultări.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Vă rog să luaţi loc.

Vă rog să luaţi loc, stimaţi colegi, să putem începe dezbaterile la proiectul de lege.

Avem 17 amendamente admise.

Rog liderii de grup şi colegii să urmărească raportul.

Avem 17 amendamente admise, şase amendamente respinse.

Vă rog puţină coerenţă, să urmărim raportul, da?

1 marginal, este vorba de titlul legii, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

2 marginal, este vorba de art. I, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

3 marginal, este vorba de art. II, dacă sunt observaţii? Nu. Adoptat.

4 marginal, este vorba de art. III, dacă sunt observaţii? Nu.

Art. V, supun votului dumneavoastră, este vorba de propunerea prin care, în comisie, s-a propus eliminarea. Cine este pentru eliminare? Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a taxelor radio-tv. Vă rog să votaţi.

Cine e pentru?

Deci se propune eliminarea. Eliminarea articolului. Eu merg pe raport.

Stimaţi colegi, marginal 5 înseamnă raportul comisiei care propune eliminarea art. IV. Asta supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru eliminarea conform raportului? Cine este pentru eliminare?

Vă rog, ce doriţi? După vot vă dau cuvântul. Suntem în procedură de vot.

Voturi pentru eliminare? 39.

Împotrivă? 109.

Abţineri? Trei.

Colegi care nu şi-au exprimat votul? Nu.

Propunerea de eliminare nu a întrunit numărul de voturi.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, art. IV aşa cum a fost iniţial şi cum a venit de la Senat.

Cine este pentru art. IV în forma iniţiatorului? Mulţumesc. 109.

Împotrivă? 38.

Abţineri? Trei.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

A fost adoptat art. IV în forma iniţiatorului.

Vă rog, doamna deputat, Grupul PNL.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Acest vot este o uriaşă greşeală a Parlamentului României.

Nu există un artist mai mare, în România, ca Partidul Social Democrat, care să-i păcălească pe români.

Şi am să mă justific. Vine preşedintele PSD, vă promite eliminarea taxei radio-tv şi, în egală măsură, vă promite că, după trecerea campaniei electorale...

Domnul Florin Iordache:

Nu suntem la explicarea votului, doamnă.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Despre asta şi vorbesc.

Domnul Florin Iordache:

Păi nu suntem la explicarea votului, îmi pare rău.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Ba da, suntem exact la explicarea votului.

Domnul Florin Iordache:

Păi nu suntem la explicarea votului, doamnă.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Vă rog să-mi permiteţi.

...şi ne promite că, anul viitor, adică după trecerea campaniei electorale, vine cu noi taxe: 21 de lei şi 34 de lei pentru radio şi tv. Or, aşa ceva este o păcăleală.

Ceea ce vă doriţi este să puneţi pumnul în gură radioului şi televiziunii publice. Este inadmisibil. Aţi venit să vă plângeţi aici, de la prezidiul Parlamentului, că sunteţi criticaţi de televiziunea şi radioul public.

Nu se poate cumpăra...

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

...libertatea presei.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La explicarea votului, la final, la explicarea votului, vă rog.

Alte intervenţii dacă sunt? Nu sunt.

Mergem mai departe.

Marginal 6, este vorba de art. V, dacă sunt intervenţii? Nu.

7 marginal, art. VI, dacă sunt intervenţii? Nu.

8 marginal, art. VII.

Da, vă rog, Grupul PNL, domnul deputat Horga, vă rog.

Domnul Vasile Horga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Amendamentul pe care eu l-am propus se referă la faptul că, şi mă adresez iniţiatorilor acestei legi, să gândească cu seriozitate la ceea ce voi spune eu. Este în legătură cu anularea taxelor pentru evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

Dumneavoastră aţi propus, prin abrogarea Legii nr. 117/1999, ca anexa la această lege să fie abrogată - legea şi anexa ei - unde erau prevăzute şi aceste taxe pentru domiciliu, evidenţă şi acte de identitate...

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat, cu tot respectul, noi discutăm de art. VII, iar dumneavoastră...

Domnul Vasile Horga:

Ăsta e.

Domnul Florin Iordache:

Numai puţin, aveţi posibilitatea să interveniţi atunci unde aveţi amendament. Aveţi amendament, că nu aţi urmărit, vă rog, la art. XIV, acolo.

Domnul Vasile Horga:

Deşi în comisie, în comisie, ieri, s-au regândit aceste...

Domnul Florin Iordache:

Vorbiţi în microfon. În microfon.

Amendamentul dumneavoastră, v-am spus unde se regăseşte.

Domnul Vasile Horga:

La art. XIV se regăseşte, dar în comisie s-a stabilit că el, de fapt, priveşte art. VII, acolo unde se abrogă Legea nr.117/1999 şi de aceea am intervenit aici.

Domnul Florin Iordache:

Bine.

Domnul Vasile Horga:

Nu e nicio problemă, pot să intervin şi acolo. El a fost pus la art. XIV, pentru că acolo se terminau articolele cu anulările de taxe, abrogările de taxe pe care le-au propus iniţiatorii prin iniţiativa respectivă. Dar, discutând în comisie, s-a revenit şi acolo am stabilit noi că este locul lui. De aceea am intervenit acum.

Pot să continui?

Domnul Florin Iordache:

Da, vă rog.

Stimate coleg,

Eu voi supune votului art. VII pe forma raportului, să ştie colegii ce votează. Când voi ajunge la XIV, acolo voi susţine amendamentul dumneavoastră.

Domnul Vasile Horga:

Bine! Nu-i nicio problemă. Deci îl susţin acolo, dacă aşa spuneţi...

Domnul Florin Iordache:

Colegii, când vor vota, să ştie ce votează, stimate coleg.

Deci acum voi supune votului art. VII. Când ajungem la XIV, cu tot respectul, vă dau cuvântul şi susţineţi amendamentul.

Domnul Vasile Horga:

E-n regulă, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Corect?

Domnul Vasile Horga:

E corect.

Domnul Florin Iordache:

Deci art. VII, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

9 marginal, este vorba de VIII, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptat.

10 marginal IX dacă sunt intervenţii? Nu.

Art. X? Nu.

Art. XI, XII marginal vorbesc.

La 13 marginal este vorba de un art. XI reformulat în comisie, dacă sunt observaţii? Nu.

14 marginal dacă sunt intervenţii? 14 marginal. Nu. N-am ajuns încă la... este vorba de art. XII. Intervenţii? Nu.

15 marginal, discutăm de art. XIII dacă sunt intervenţii? Nu.

Acum suntem la 16 marginal. Este Vorba de art. XIV.

Aveţi amendament respins?

Îl supun votului dumneavoastră, este un amendament respins al domnului... Vreţi să interveniţi? Vă rog.

Domnul Vasile Horga:

XIV îl supuneţi la vot aşa cum este, urmează XIVą, acolo discutăm.

Domnul Florin Iordache:

OK! Dar vreţi să mai interveniţi? Nu.

XIV potrivit raportului, intervenţii? Nu.

XIVą, un amendament respins. Vă rog.

Domnul Vasile Horga:

Deci nu voi mai relua. Deci s-a abrogat Legea nr. 117/1999 unde, în anexe, erau prevăzute aceste taxe pentru actele de identitate, schimbare de domiciliu şi evidenţa populaţiei.

Ulterior Legii nr. 117 a fost emisă Ordonanţa nr. 84/2001 privind organizarea serviciilor publice de evidenţă a populaţiei, unde, la art. 20, 21ą şi 22 au fost impuse, prin această ordonanţă, taxe pentru aceste servicii.

Aceste taxe, prin ordonanţă, s-a stabilit că vor fi puse prin hotărâre de Guvern, cu acordul Consiliului Concurenţei. Eliminând Legea nr. 117, care n-are nicio legătură cu Ordonanţa nr.84, oricând aceste taxe vor putea fi reluate prin hotărâre de Guvern, dacă nu astăzi sunt reluate deja.

Aşa că, eliminând o lege şi lăsând o ordonanţă care dă posibilitatea Guvernului să stabilească alte taxe pentru aceste servicii, nu am făcut absolut nimic cu legea respectivă.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins al comisiei.

Cine este pentru amendamentul de la XIVą? Cine este pentru? Vă rog să votaţi. 38.

Voturi împotrivă? 109.

Abţineri? 5 abţineri.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Deci a fost respins.

17 marginal, discutăm de art. XV, dacă sunt observaţii? Nu.

Cu acestea fiind spuse, stimaţi colegi, rămâne la votul final la ora 12,00.

Şi ultimul, mai avem un raport care a fost retrimis ieri de la comisie, este vorba de PL-x 401, Proiectul de lege privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate.

Din partea Comisiei juridice, raport comun, Comisia juridică şi Comisia pentru buget.

Îl rog pe domnul deputat Varga.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul pe care l-aţi enunţat.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat iniţiativa.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

De asemenea, punctul de vedere transmis de Guvernul României susţine adoptarea iniţiativei.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate, dispoziţiile legislative vizând reglementarea posibilităţii transmiterii acestora din proprietate privată a statului în domeniul public al statului şi în administrarea autorităţilor administraţiei publice centrale, a altor instituţii publice de interes central, după caz, sau a regiilor autonome de interes central prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice.

Alocarea acestor imobile se va face la cererea justificată a instituţiilor publice şi numai după ce au fost epuizate soluţiile legale de valorificare a acestor imobile.

Într-adevăr, ieri, în şedinţa din 24 octombrie, plenul Camerei a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate, comisiilor sesizate în fond.

În urma dezbaterii care a avut loc în şedinţa comisiilor reunite, membrii celor două comisii sesizate în fond, au reexaminat proiectul de lege şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să retrimită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun, suplimentar, de adoptare a Proiectului de Lege privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate, cu amendamentele redate în anexă, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule deputat.

Intervenţii? Nu sunt.

Sunt 4 amendamente la titlul legii.

Dacă aţi observaţii? Nu.

Marginal 2, 3, 4. Observaţii? Nu. Mulţumesc.

Rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

La ora 12,00 vă invit la şedinţa de vot final.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc în bănci, să putem începe şedinţa de vot final.

Hai, vă rog...

Vă mulţumesc.

Vă propun să luaţi loc, stimaţi colegi, să putem începe şedinţa de vot final.

1. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat. Este vorba de proiectul 105.

Suntem în procedură de vot şi... după. Da.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

216 voturi pentru, a fost adoptat.

Procedură, domnule Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Rămâne în picioare aceeaşi problemă: de ce nu folosim cartelele, de ce nu folosim sistemul? Sistemul este funcţional. Înţeleg rumoarea, dar din respect pentru cetăţeni, care ar fi trebuit să vadă cine, cum votează la fiecare proiect de lege, şi din respect pentru banii publici care s-au cheltuit pentru acest nou sistem care nu funcţionează de aproape un an de zile, ar trebui să avem explicaţii.

Eu cred că este o răspundere politică aici. Îmi continui greva de vot. Nu voi exprima în niciun fel votul, în semn de protest faţă de modul acesta deplorabil în care nu suntem în stare, Parlamentul României, să votăm electronic.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc.

Şi eu vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

2. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat. Este vorba de proiectul 106.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

219 voturi pentru, a fost adoptat.

Următorul proiect.

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. Proiectul 115.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 219 voturi pentru, a fost adoptat.

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Uniunea pieţelor de capital - Accelerarea reformelor. Este vorba de COM 601.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 219 voturi pentru, şi COM 601 a fost adoptat.

Următorul. Este vorba de COM 581.

5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Consolidarea investiţiilor europene pentru locuri de muncă şi creştere economică: către a doua etapă a Fondului european pentru investiţii strategice şi un nou plan european de investiţii externe.

COM 581.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

222 de voturi pentru, a fost adoptat.

Următorul. COM 602.

6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Creşterea nivelului de securitate într-o lume a mobilităţii: îmbunătăţirea schimbului de informaţii în cadrul combaterii terorismului şi consolidarea frontierelor externe.

COM 602.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 223 de voturi pentru, a venit şi domnul Calimente, adoptat. Mulţumesc.

Legi ordinare

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.27/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.13/2013 privind serviciile poştale.

Comisia pentru tehnologia informaţiei propune adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

223 de voturi pentru, a fost adoptat.

Următorul proiect de lege.

8. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.51/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

Comisia juridică şi Comisia pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

224 de voturi pentru. Mulţumesc. A fost adoptat.

9. Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 224 de voturi pentru, a fost adoptată.

10. Proiectul de Lege privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate. PL-x 401.

Comisia juridică şi Comisia pentru buget propun adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu 225 de voturi pentru, a fost adoptat.

11. Proiectul de Lege privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

225 de voturi pentru. Cu unanimitate de voturi a fost adoptat. (Aplauze.)

Cu acestea fiind spuse...

Explicarea votului. Vă rog, Grupul PNL, explicarea votului.

Explicarea votului. Doamna deputat Andreea Paul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Partidul Naţional Liberal a votat pentru acest proiect de lege pentru că, în ansamblu el este unul bun, dar există două riscuri majore care s-au strecurat şi, din păcate, care vor lovi foarte brutal. Pe de o parte, e vorba despre eliminarea taxei radio-tv care este o uriaşă greşeală care va amputa libertatea şi autonomia Radioului şi Televiziunii publice, care nu-şi pot cumpăra această libertate apelând la bugetul de stat, ba, mai mult decât atât, riscăm să intrăm în mecanismul de ajutor de stat care trebuie notificat la Comisia Europeană, iar, pe de altă parte, acelaşi PSD ne propune de anul viitor înlocuirea cu alte taxe şi tarife parafiscale, ceea ce înseamnă că nu sunt interesaţi decât de eliminarea acestor taxe pe perioada campaniei electorale.

Şi asta se numeşte escrocherie electorală.

Al doilea risc major ţine de eliminarea taxelor pentru paşaportul temporar. Vă semnalez că aici au fost foarte tehnice şi punctuale discuţiile din Comisia economică. Noi riscăm ca, favorizând aceste paşapoarte temporare care au semne şi înscrisuri de protecţie mult mai puţin securizate decât cele permanente, definitive, să suspendăm vizele pe care le avem negociate deja cu Japonia şi cele în curs de negociere cu Statele Unite ale Americii şi Canada.

Şi, ştiţi ceva? Asta loveşte tot în români, tot în cei care vor să circule liber în străinătate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Popa, domnul Dragnea, ultimul.

Domnule Popa, vă rog, explicarea votului.

Domnul Octavian-Marius Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu sunt un om care înainte de a spune ceva, mă informez.

Şi, pentru că am auzit-o pe doamna parlamentar dând declaraţii presei, m-am informat. Şi acum bugetul Televiziunii este în cea mai mare parte făcut prin alocări de la bugetul de stat.

E adevărat că va trebui să fie cerută o derogare de la Comisia Europeană. Ea a fost cerută anterior, nu ştiu dacă mai e nevoie de o derogare suplimentară pentru restul sumei care va fi acordată, însă asta este o problemă care se poate rezolva.

Cât despre independenţa Televiziunii, despre independenţa Televiziunii poate am face bine ca atunci când vom numi conducerile Televiziunii să le numim în baza unui mandat clar, şi atunci când nu vor mai intra în depăşiri de buget, vor avea mai multă independenţă dacă vor sta pe picioarele lor şi nu vor trebui să ceară suplimentarea bugetului pentru plata unor datorii care acum există. Deci independenţa Televiziunii ţine de atitudinea responsabilă a Parlamentului la numirea acestor conduceri.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii?

Domnule preşedinte Dragnea, vă rog, explicarea votului Grupului PSD.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc tuturor pentru acest vot. Până la urmă, dincolo de disputele politice, aprecierile de dinainte şi de după vot au contat mai puţin. Important e că Parlamentul României a votat astăzi cea mai importantă lege pentru o debirocratizare reală. Este o lege adoptată, aprobată în respect pentru cetăţenii României.

Vreau să fac câteva precizări şi să dau şi câteva răspunsuri, pentru că în ultimele minute s-au întâmplat câteva lucruri.

Am înţeles aici că unii colegi din sală au votat o escrocherie. De ce au votat-o? Este o minciună. Noi n-am spus şi nu vom spune că vom introduce vreo taxă nouă, pentru că n-am introdus niciodată nicio taxă nouă. N-a fost momentul astăzi, în zilele următoare o să prezentăm toate aceste 102 taxe de când şi cine le-a inventat. Că se va vedea foarte clar. Asta este pur şi simplu o statistică.

PSD-ul a redus mereu taxele. În ceea ce priveşte bugetul pentru TVR şi pentru Radio spun a zecea oară, a suta oară: şi acum aceste două instituţii iau bani serioşi de la bugetul de stat, şi asta nu le afectează independenţa. Îl întreb pe domnul Miculescu de la Radio, aici, în faţa presei şi de la tribuna Parlamentului, cum şi-a permis acum câteva minute să-l ameninţe la telefon pe liderul de grup de la PSD? Directorul postului de Radio public al României: "O să vedeţi voi ce-o să păţiţi!" Asta este atitudinea de independenţă a acestui domn.

Îl întreb public: a fost numit politic sau nu? Şi să răspundă.

În ceea ce priveşte bugetul pentru cele două instituţii, noi am spus şi spunem în continuare, la Legea bugetului de stat pe anul viitor şi pe anii următori se va aloca o sumă, în aşa fel încât Radio să aibă un buget de 480 de milioane de lei, Televiziunea de 620 de milioane de lei, mai mult decât are acum, dar cu un control serios din partea Parlamentului pe obiectivele asumate şi imediat la începerea sesiunii parlamentare, o comisie mixtă din partea Parlamentului şi din partea TVR-ului şi, sperăm noi, şi din partea Guvernului, să facă o analiză serioasă pentru modificarea legislativă, pentru ca cele două instituţii, într-adevăr, să fie profitabile şi să fie acceptate de către români, dacă tot sunt obligaţi să plătească taxele.

Din câte ştiu eu, o să dau toată evidenţa cu taxele. Vreau să vă spun..., nici nu vă privesc, eu nu-mi permit niciodată să întrerup un parlamentar care vorbeşte la microfonul acesta, chiar dacă spune numai prostii, din respect pentru cei care l-au votat, în cunoştinţă sau necunoştinţă de cauză.

Şi ultimul sfat pentru colegii de la PNL care ar fi anunţat că vor să atace la Curtea Constituţională acest proiect de lege. Dincolo de faptul că le va fi greu să explice că atacă un proiect pe care l-au votat, au deja un instrument care nu mai are niciun fel de personalitate, şi anume Guvernul condus de Cioloş, care atacă la Curtea Constituţională.

Au atacat Legea dării în plată, iniţiată de un parlamentar PNL, susţinută de noi, aprobată în Parlament.

Au atacat Legea conversiei, susţinută împreună şi aprobată de noi, lăsaţi-i să atace şi această lege a taxelor, ca să nu mai fie niciun dubiu în ceea ce priveşte această ipocrizie.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă informez că, în conformitate cu art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47... Legea privind eliminarea unor taxe, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost adoptată în procedură de urgenţă. Sunt două zile pentru depunerea sesizării la Curte.

Dacă sunt alte intervenţii? Nu.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Declar şedinţa închisă.

Vă invit la şedinţa de Birou permanent.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,20.