Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Steluţa- Gustica Cătăniciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi, marţi, 1 noiembrie 2016.

Începem cu prima parte, cea consacrată declaraţiilor politice.

Sunt înscrişi la cuvânt pentru a prezenta declaraţii politice patru colegi din partea Grupului parlamentar al PSD, opt colegi din partea Grupului parlamentar al PNL, doi colegi din partea Grupului parlamentar ALDE, Grupul parlamentar UNPR - un coleg deputat şi din partea Grupului de deputaţi neafiliaţi, un coleg, de asemenea.

Îi dau cuvântul domnului deputat Florin Gheorghe.

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Capitalul românesc - prea fragil, prea sărac pentru economia europeană".

Stimaţi colegi,

Am analizat cu mare atenţie programele electorale ale partidelor politice care vor candida în alegerile generale din decembrie şi, dacă ar fi să găsim un punct comun, toate acestea vorbesc cu un deosebit patos despre capitalul românesc.

Nu este nici prima dată şi poate nici ultima oară când ne amintim că valoarea adăugată se creează în economia privată şi că economia noastră este astăzi dominată de capitaluri străine puternice, competitive, greu de concurat de către întreprinzătorii noştri români.

Nu trebuie să uităm că avantajele uriaşe pe care ni le-a oferit aderarea la Uniunea Europeană au fost parţial umbrite de concurenţa teribilă venită dinspre Vestul puternic dezvoltat şi de incapacitatea administrativă de a mai proteja capitalurile româneşti, prin pârghii naţionale.

Chiar dacă acţionăm într-o piaţă unică, chiar dacă ajutoarele de stat sau sprijinul direct pentru producătorii români nu mai sunt posibile, există însă nenumărate pârghii de politică economică prin care putem sprijini capitalul românesc să se dezvolte şi să concureze în mod real cu companii puternice care acţionează de zeci de ani pe pieţele internaţionale.

Evident că pentru a vedea cum putem sprijini capitalurile româneşti ar trebui să ascultăm de la aceştia ceea ce au ei, în mod real nevoie. De exemplu, ca om care intră în contact cu oamenii care muncesc, ştiu foarte bine că aceştia nu aşteaptă milă de la stat, nici ajutoare şi nici compensaţii.

Dacă statul, prin intermediul Guvernului, ar vrea să facă ceva pentru ei, atunci ar putea să se uite atât la simplificarea politicii fiscale, la atitudinea organelor de control fiscal, la sutele de taxe fiscale şi parafiscale şi la miile de ore pierdute de antreprenori la cozile generate de birocraţia română.

Un pas uriaş s-a făcut săptămâna trecută, atunci când, prin voinţa noastră unanimă, am decis să eliminăm peste 100 de taxe. Sper să putem continua acest proces şi prin eliminarea nenumăratelor formulare, care mai de care mai trăsnite, la zecile de declaraţii inutile şi la alte documente nejustificate şi să lăsăm antreprenorii să muncească, nu să stea la cozi.

Ce mai putem face pentru antreprenorii români? Evident, să-i sprijinim să angajeze mult mai uşor şi mult mai puţin costisitor oameni. Am diminuat CAS, în anul 2014 cu cinci puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă în economie au apărut ca din neant.

Oare cum ar arăta piaţa muncii din România, cum ar arăta rata şomajului dacă am continua procesul de relaxare fiscală aplicată muncii?

Nu în cele din urmă, aş dori să pun degetul pe rană şi să spun, fără nicio temere, de ce nu reuşesc antreprenorii români să se dezvolte, de ce nu reuşesc să-şi crească cifra de afaceri, să crească ponderile la export.

Ştim cu toţii că niciun antreprenor român nu este creditat de băncile comerciale de la noi din ţară, că nicio bancă nu dă doi bani pe antreprenorul român onest. Mai mult, nu doar că antreprenorul român nu este tratat cu un minim de încredere, ci dacă îi este acordată o linie de finanţare, mai mult ca sigur acesta este jupuit de viu, prin rate ale dobânzilor cu două cifre, prin comisioane aberante şi prin mai ştiu eu ce alte tarife.

Dragi colegi,

Lipsa accesului la finanţare, la credite ieftine a antreprenorului român reprezintă boala cea mai gravă care afectează capitalul autohton. Am înţeles că băncile străine simpatizează companiile străine, dar şi noi, românii, avem cel puţin două bănci, mă refer aici la CEC şi la Eximbank, care ar putea să ofere, în condiţii de sustenabilitate şi stabilitate financiară a acestora, credite comparabile, prin costuri, cu cele de care beneficiază capitalurile străine la ele în ţară. Asta se poate face şi nu există costuri, ci doar beneficii, şi pentru băncile româneşti şi pentru antreprenorii români.

Vă spun cu un gust deosebit de amar că sunt mâhnit de modul în care vede actualul ministru al economiei şi mediului de afaceri sprijinirea economiei noastre.

Am aflat şi eu, cum aţi aflat probabil şi dumneavoastră, că singurele realizări ale acestui ministru şi ale actualului Cabinet se rezumă la pierderea de oportunităţi: a scăpat printre degete o investiţie de 500 milioane de euro a Grupului Daimler, s-a pierdut deja o capacitate de producţie a Uzinei Dacia, dar s-au mai pierdut şi alte nenumărate oportunităţi de stimulare pe orizontală a mediului de afaceri din ţară.

Marea realizare a actualului Cabinet - şi trebuie spus acest lucru - se reflectă în milioanele de euro, vreo 40 la număr, tocate inutil în târguri şi expoziţii internaţionale la care producătorii români nu au mai ajuns.

Am toată convingerea că această atitudine de batjocură faţă de românii care muncesc onest în ţara lor se va termina imediat după alegerile parlamentare din 11 decembrie, când vom intra în normalitate şi vom avea un guvern politic, format de majoritatea parlamentară care a demonstrat prin fapte că a făcut şi va face cel mai mult bine României şi românilor.

Florin Gheorghe, deputat PSD.

Mulţumesc.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul deputat Vasile Horga.

Se pregăteşte domnul deputat Ion Eparu, din partea colegilor deputaţi neafiliaţi.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de azi se referă la oportunitatea reducerii unor taxe.

Legea votată recent în Parlamentul României, cu unanimitatea voturilor tuturor forţelor politice reprezentate în Parlament, reprezintă expresia voinţei cetăţenilor pe care aceste forţe politice o reprezintă.

Anatema pusă de la cele mai înalte vârfuri ale administraţiei din România asupra oportunităţii acestei măsuri pentru cetăţenii români şi mediul de afaceri intern nu are nicio justificare, din oricare punct de vedere ai privi-o.

Dacă vorbim de necesitatea reducerii unor taxe, atunci trebuie să ne raportăm la aşteptările cetăţenilor care nu mai vor ca administraţia publică să abuzeze la infinit de timpul lor, inventând alături de taxele şi impozitele generale fiscale, pe care în mod obligatoriu le plătesc, o altă pleiadă de taxe inventate de toate instituţiile statului, aşa-numitele taxe parafiscale fără număr şi care îl agresează în mod continuu pe cetăţeanul român.

Dacă ne raportăm la oportunitatea reducerii taxelor parafiscale, pentru că despre ele este vorba, atunci putem considera că sunt oportune doar acele taxe parafiscale puse pe servicii publice de care beneficiază cetăţenii atunci când aceştia solicită un serviciu public care poate fi evitat de marea masă a populaţiei, iar în acest caz nu ar fi corect faţă de majoritate să fie suportat din impozitele şi taxele generale.

Dar atunci când este vorba despre taxe parafiscale care privesc întreaga populaţie a României, cum ar fi, de exemplu, taxa pentru emiterea actelor de identitate, taxa pentru obţinerea permisului de conducere sau taxa de înmatriculare a autovehiculelor şi multe altele, atunci oportunitatea nu mai poate fi pusă în discuţie.

Dacă ne raportăm la predictibilitatea impozitelor şi taxelor, atunci va trebui să avem în vedere strict principiul din Codul fiscal pe care l-am introdus începând cu anul 2016, care spune că niciun impozit, taxă sau contribuţie socială obligatorie nu poate fi nou-introdusă sau cele deja existente nu pot fi majorate cel puţin un an, începând cu 1 ianuarie al fiecărui an fiscal, după ce în prealabil legea de impunere a intrat în vigoare cu cel puţin şase luni înainte de începerea fiecărui exerciţiu bugetar.

Reducerea taxelor, după cum se poate vedea, nu are nicio legătură cu principiul predictibilităţii, pentru că, în sine, reducerea nu alterează echilibrul dintre venituri şi cheltuieli, în sensul în care contribuabilul nu-şi va putea realiza obiectivele prin majorarea cheltuielilor afectate de creşterea taxelor. Dimpotrivă, prin scăderea taxelor, cheltuielile diminuate îi vor ajuta pe contribuabili să folosească mai multe venituri pentru realizarea obiectivelor lor pe termen lung şi, cu siguranţă, nu vor fi nemulţumiţi.

Ca liberal, am luptat şi voi lupta în continuare pentru a promova principii precum libera iniţiativă, statul de drept şi statul minimal, alături de principiul suficienţei impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale obligatorii şi, de aceea, îmi este imposibil să critic o lege, indiferent care sunt iniţiatorii ei, atunci când efectele ei asupra cetăţenilor români şi asupra mediului de afaceri intern se suprapun cu crezul meu politic.

De aceea, nu am avut nicio rezervă să votez această lege, lucru pe care l-aş repeta oricând şi ori de câte ori mi s-ar ivi ocazia.

Concluzia care se desprinde din votul unanim al deputaţilor şi senatorilor prezenţi în Parlamentul României, la Legea privind reducerea unor taxe, este aceea că orice vot trebuie dat cu gândul, mintea şi voinţa către cetăţeanul şi mediul de afaceri din România, lăsând în urmă jocurile şi interesele politice, cele care ne-au otrăvit viaţa în ultimii ani, cei 26 care au trecut de la Revoluţie.

Deputat Vasile Horga, Colegiul nr. 16, Dâmboviţa.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ion Eparu, din partea colegilor deputaţi neafiliaţi.

Se pregăteşte doamna deputat Camelia Bogdănici, din partea Grupului parlamentar al UNPR.

Domnul Ion Eparu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi nu am să mă îndepărtez prea mult de crezul meu, acela de a face de la acest microfon declaraţii politice care să vizeze domeniul educaţiei.

Înainte de asta însă, cu acordul dumneavoastră, aş vrea să reamintesc că astăzi se împlinesc 88 de ani de la prima transmisie radio în ţara noastră şi de aceea, cred eu, se cuvine să purtăm un gând frumos acestei instituţii.

Din copilărie, de când încă ne închipuiam cu toţii că în acea cutie mică există nişte omuleţi care ne transmit, radioul ne-a fost aproape, şi pentru că ştiu că le face plăcere, o să le spun că şi eu, deputatul Eparu Ion, sunt Radio România Actualităţi.

De asemenea, sunt câteva evenimente care se desfăşoară în zilele acestea, printre ele: greva din sistemul de sănătate care, cred eu, ar trebui să atragă atenţia tuturor şi încă mai sper ca măcar unul dintre numeroşii colegi medici să atingă acest subiect în cele ce vor spune de la acest microfon.

Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o "Ultima speranţă".

Stimaţi colegi,

Eu nu l-am votat pe actualul preşedinte al ţării, evident că din convingere. Eu sunt politician de stânga, aşa am crescut şi aşa m-am format, asta pe de o parte. Dar pe domnul Klaus Iohannis nu l-am votat şi din altă motivaţie. Nu am crezut niciodată în salvatorii apăruţi peste noapte. Poate că la Sibiu se făcea politică mare, nu ştiu... Dar, să devii aşa, peste noapte, preşedintele unuia din marile partide ale ţării, să ţi se ofere postura de prim-ministru, apoi pe aceea de ministru în guvernarea USL şi tu să refuzi, dacă nu te face şi viceprim-ministru, spune mult mai mult decât ce s-a văzut în spaţiul public.

Apoi, nu l-am votat şi pentru eroarea, dacă eroare o fi fost, de a le transmite sutelor de mii de dascăli regretul său pentru faptul că au avut aşa ghinion să lucreze în educaţie şi să câştige puţin.

Şi, totuşi, ca un fost sportiv de performanţă şi jucător împătimit, şi eu am mers, cum se spune, la două capete în alegerile prezidenţiale.

Dacă ar fi câştigat cel pe care l-am votat aş fi avut satisfacţia că a câştigat preferatul meu, dacă nu, mă hrăneam cu speranţa că celălalt, Klaus Iohannis, este totuşi din tagma noastră, a dascălilor, şi deci nu se va putea să nu rezulte ceva bun şi pentru această categorie socială, dacă el va câştiga.

Un om care a trăit toată viaţa din meseria de profesor şi, după câte am înţeles, a trăit destul de bine, care a fost chiar şi inspector general, nu se poate să nu ţină seama de realităţile din sistem, pe care le cunoştea foarte bine.

Ceea ce s-a întâmplat însă în cei doi ani de mandat prezidenţial m-a dezamăgit profund, dar m-a şi speriat. Am avut surpriza să constat că preşedintele ţării nu numai că nu are sau nu mai are nicio legătură cu sistemul de educaţie, dar, extrem de curios, deşi nimic nu arăta asta, a deveni mai jucător decât predecesorul său.

Am crezut întotdeauna că prevederile constituţionale legate de atribuţiile preşedintelui sunt sau ar trebui să fie sfinte, că el chiar trebuie să fie un factor de echilibru în societate. Am aflat însă că nimic nu este aşa cum speram. Preşedintele nu este factor de echilibru, ci de dezechilibru, şi totul în numele dorinţei de a conduce şi a stăpâni totul.

Parlamentarii care nu se supun voinţei vor fi măturaţi. Parlamentul, ca instituţie, nu este credibil decât dacă votează aşa cum i se spune. Instituţiile de forţă trebuie să-l asculte tot pe el, pe preşedintele ţării. Guvernul, cu orice sacrificiu, trebuie să fie tot al lui, al preşedintelui. Justiţia trebuie să lucreze în sensul în care preşedintele dă indicaţii.

Prim-ministrul ţării va fi doar cel pe care îl doreşte preşedintele, în timp ce tehnocraţii lui se înscriu în partide, pe capete, sau aşteaptă cuminţi nişte alegeri, ale căror rezultate vor fi iarăşi impuse, cu sau fără presiunea străzii. Este prea mult, după opinia mea.

Partidele, în numele acestei curăţenii, şi-au măturat de pe listele de candidaţi pe cine te aşteptai sau nu, nu mai înţeleg în baza a ce criterii.

Să fie oare unul cel legat de perioada în care ne-am format ca oameni? Da. Eu m-am născut, am crescut, am învăţat carte şi m-am format înainte de 1989. Să fie cineva deranjat de acest lucru?! Altfel nu cred că un singur om ar putea să facă toate acestea.

E nedumerirea mea, este marele semn de întrebare ce mă va însoţi de aici înainte, care marchează, totodată, pierderea ultimei mele speranţe, cea legată de dreptatea care ar trebui să vină de la primul om în stat.

Profesor universitar Ion Eparu, deputat Colegiul nr. 10, Prahova.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe doamna deputat Camelia Bogdănici, din partea Grupului parlamentar al UNPR.

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa, dragi colegi.

Astăzi vreau să vă vorbesc ...

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Doamnă deputat, îmi cer scuze, vă rog să închideţi şi să deschideţi microfonul. Nu se înregistrează altfel la dumneavoastră...

Mulţumesc, e OK.

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Acum e bine?

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Da.

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa, dragi colegi.

Astăzi mă adresez dumneavoastră în calitatea mea de medic, în calitatea mea de medic-politician, pentru că la Iaşi sunt cunoscută sub denumirea de doamna doctor.

Ieri-dimineaţă, când am plecat din Iaşi, primul drum l-am făcut la spitalul unde lucrez şi acolo am primit acest badge, ca să-l pun în piept toată ziua. L-am purtat şi ieri, îl voi purta şi astăzi. Credeam că astăzi nu va mai fi nevoie.

Aseară mă uitam la televizor cu câtă înverşunare se spune: "Nu sunt bani pentru sistemul sanitar".

Eu aş invita membrii Guvernului în spitale, să vadă cum un om lucrează pentru trei oameni, cum un om leşină după cele opt, zece, douăsprezece ore, pentru că sunt secţii în care se lucrează 12 cu 24, să vină să vadă cum un om, un medic specialist care are peste 10 ani de specialitate are salariul mai mic decât un medic rezident. Vorbesc de medicii care lucrează în policlinicile studenţeşti, vorbesc de personalul TESA care lucrează în spital şi care stă mai mult la spital ca să se încălzească. Îmi spunea săptămâna trecută o doamnă contabilă că stă mai mult la spital pentru că nu-şi permite să dea drumul la centrala de acasă.

Deci ce vreau eu să transmit astăzi, pentru că sunt şi oftalmolog?

Domnilor din Guvern,

Deschideţi ochii, deschideţi inima şi aveţi grijă de sistemul sanitar. Sunt două zile deja în care primim numai urgenţele. Dacă nu veţi deschide ochii şi inima nu ştiu ce se va întâmpla şi s-ar putea ca spitalele să fie închise.

Conferenţiar doctor Camelia Bogdănici, deputat de Iaşi.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Vă mulţumesc mult, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Grigore Crăciunescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mai sunt doar câteva zile şi începe campania electorală pentru alegerea unui nou Parlament. A fost mare vânzoleală în toate partidele, pentru a prinde un loc pe liste, multe răsturnări de situaţie, multe speranţe, multe dezamăgiri, pentru unii sau pentru alţii, în alcătuirea acestora.

Toate partidele au spus că doresc oameni noi în Parlament, pentru a da un nou suflu acestei instituţii importante a democraţiei româneşti, aleasă de toţi cetăţenii români. Cele două mari partide, PNL-ul şi PSD-ul, au anunţat că pe liste au fost trecuţi - şi au fost depuse la Biroul Electoral Judeţean şi la Biroul Electoral Central - peste 70% oameni noi.

Se doreşte un nou început pentru societatea românească, deoarece clasa politică, în cei 26 de ani de la Revoluţie, nu a reuşit să rezolve marile probleme ale societăţii româneşti. Mă refer la sănătate, educaţie şi infrastructură.

Ne-au plecat peste 15.000 de medici din ţară, se moare din cauza infecţiilor nosocomiale în spitale, a lipsei de aparatură. Nu am reuşit să construim niciun spital regional de urgenţă, sistemul educaţional suferă profund din lipsa unui management performant, şi acest lucru deoarece am schimbat peste 25 de miniştri în această perioadă, atât la sănătate, cât şi la învăţământ.

Am cheltuit mulţi bani pe parcuri în mediul rural, pe terenuri de sport, pe pârtii de schi, pe telegondole, pe patinoare, pe bazine de înot şi multe altele, dar ne-au plecat medicii, ne mor bolnavii în spitale, nu avem în toate şcolile din România apă curentă şi grupuri sanitare. Nu am reuşit, în 26 de ani, să construim o autostradă de la un capăt la altul.

Din 2004 până în 2012 am participat direct la astfel de începuturi. Am promis electoratului, alături de întreaga clasă politică românească, că vom rezolva marile probleme cu care se confruntă cetăţenii acestei ţări. Am promis în campaniile electorale din 2004, 2008 şi 2012, dar nu ne-am ţinut de promisiuni decât în mică măsură.

Personal nu sunt pe deplin mulţumit de activitatea pe care am desfăşurat-o în aceşti 12 ani. Nu am reuşit să facem un spital de urgenţă la Iaşi, nu am reuşit să începem autostrada Iaşi-Târgu Mureş, dar am constatat un lucru: chiar dacă există un grup numeros de parlamentari, la Iaşi sunt 17 parlamentari, aceştia nu pot influenţa politica Guvernului în chestiuni importante, necesare pentru populaţia din anumite regiuni ale ţării.

Am făcut demersuri peste demersuri, am bătut la toate uşile celor cu putere de decizie, de la Agenţia Naţională pentru Drumuri şi Autostrăzi la toţi miniştrii transporturilor, la toţi prim-miniştrii care s-au succedat în aceşti 12 ani. N-am fost auzit. N-am fost auzit din cauză că factorii de decizie de la nivel central n-au vrut să audă.

Sper ca partidele politice, ca noul Parlament să-şi respecte promisiunile în cele trei domenii de importanţă capitală pentru cetăţenii acestei ţări, şi anume sănătate, educaţie şi infrastructură.

În final, vreau să mulţumesc tuturor colegilor din Camera Deputaţilor pentru colaborarea şi sprijinul dat în aprobarea diverselor proiecte de lege care au făcut, pe ici, pe colo, bine cetăţenilor acestei ţări. Le doresc tuturor multă sănătate şi mult bine!

Mulţumesc.

Deputat de Iaşi, doctor medic Grigore Crăciunescu.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă în sală sunt prezenţi colegii Aurelian Mihai şi Marioara Nistor? Nu sunt prezenţi.

Invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul deputat Virgil Guran.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ieri am asistat la încă un episod al lipsei de respect faţă de Parlament din partea unei agenţii subordonate Guvernului şi sub control parlamentar. E vorba despre ASF.

A fost chemat domnul Mişu Negriţoiu să ne spună ce s-a întâmplat acolo cu RCA-urile, de ce a trebuit să înnebunim toţi şoferii din România, toţi posesorii de autoturisme, de ce s-a ajuns la această soluţie de mărire a preţurilor, în favoarea unor companii pentru care am eu o meteahnă veche de a spune sau o durere, într-un fel, companii multinaţionale străine care iau banii de aici, din România, pleacă şi trăiesc bine pe afară. Iar, stupoare, domnul Mişu Negriţoiu, în loc să vină, a trimis o scrisoare. Aşa sunt învăţaţi unii să discute cu Parlamentul. De fapt, nu e o noutate. Îmi aduc aminte de Gelu Diaconu, când a fost chemat la Comisia pentru buget, finanţe din Senat, a zis că nu are timp. Nu mai putem spune că noi, parlamentarii, ne îndeplinim rolul de control, de coordonare, ci că suntem într-adevăr o anexă a Guvernului, fiecare face ceea ce crede. Noi suntem de vină că i-am învăţat aşa. De asta se ajunge la câte o soluţie gen RCA-uri, că unii au impresia că sunt stat în stat. Unii au impresia că acolo stabilesc un statut propriu, salarii aşa cum vor. Domnul Mişu Negriţoiu are în jur de 12.000 de euro pe lună, adică de vreo douăsprezece ori mai mult decât un parlamentar. Nu aceasta este problema. Problema este că nu-i merită şi că acest ASF, care în trecut funcţiona pe alte criterii şi, printre altele, ce era în trecut ar trebui să răspundă inclusiv de Fondul Naţional de Investiţii, acel celebru "Dormi liniştit, că banii tăi lucrează!"... Deci s-a perpetuat acest lucru şi, din păcate, văd că a rămas cam aceeaşi concepţie.

Din păcate, dacă nu vom fi... acum este târziu pentru noi, că mai sunt câteva săptămâni - dar Parlamentul viitor cred că trebuie să-şi intre în rol şi să se întâmple, aşa cum se întâmplă într-o ţară normală, în care în momentul în care este chemat un ministru la audieri la comisiile parlamentare nu doarme vreo săptămână înainte şi se gândeşte ce are de făcut, ce a greşit, cum trebuie să răspundă.

La noi, e invers, văd că vin unii şefi de agenţii, miniştri, şi ne ceartă de acolo, când îi întrebăm noi, care suntem în mijlocul oamenilor şi ştim care sunt problemele reale, nu ei, care se plimbă cu maşinile şi stau într-un birou luxos şi au impresia că ştiu tot. Noi, când îi întrebăm, ne ceartă că ne permitem să-i întrebăm, că noi habar nu avem cum funcţionează acest sistem.

Încă o dată spun, sper, colegii care vor fi în viitorul Parlament, să-şi îndeplinească aceste atribuţiuni, să fie fermi, să facă ordine cu aceste instituţii subordonate Parlamentului şi sub controlul parlamentar, să facă legile de aşa natură încât cei care nu-şi văd de treabă să răspundă şi să plătească pentru acest lucru. În momentul acela, intrăm într-o normalitate şi cred că ajungem la o ţară care se îndreaptă spre prosperitate.

Vă mulţumesc.

Deputat PNL, Guran Virgil.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe doamna deputat Simona Bucura-Oprescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Bună dimineaţa!

Onorată asistenţă,

Stimaţi colegi,

Astăzi doresc să spun câteva lucruri cu privire la situaţia grevei din sistemul sanitar.

Asistăm în aceste zile la acţiuni fără precedent în sistemul de sănătate, greva declanşată luni, 31 octombrie, aproape paralizând spitalele din întreaga ţară. Personalul din sistemul sanitar s-a săturat de promisiuni neonorate, de bâlbâieli şi de bulversarea unui domeniu strategic pentru România, cum este sănătatea.

Guvernul Cioloş s-a angajat, cu prioritate, să promoveze Legea salarizării unitare, lucru pe care nu l-a făcut. Acelaşi Guvern a adoptat o ordonanţă, Ordonanţa nr. 20/2016, care a dat peste cap întregul sistem sanitar, iar 80.000 de cadre medicale şi personal tehnic sunt în grevă din cauza acesteia.

Sistemul este blocat. Revolta greviştilor este justificată şi legitimă. Este de înţeles că oamenii au decis să protesteze, să-şi ia soarta în propriile mâini şi să încerce, prin acţiunile lor, să ajungă la normalizarea situaţiei.

În fond, cadrele medicale şi personalul auxiliar nu solicită nimic deplasat. Ei vor corectarea inechităţilor salariale produse de Ordonanţa de Guvern nr. 20/2016 şi Ordonanţa de Guvern nr. 43/2016, respectiv asistenţă socială, unităţi medico-sociale, personal TESA, direcţii de sănătate publice şi creşe, precum şi calcularea sporurilor şi a altor drepturi salariale la salariul de bază actual, conform ultimului act normativ în vigoare.

O altă revendicare este reaşezarea valorică a salariilor pentru unităţile clinice şi neclinice. Aşadar, solicitări de bun-simţ şi legitime. PSD va susţine în Parlament aceste revendicări, pentru ca întreg conflictul să fie încheiat.

Să nu se uite că PSD a reîntregit veniturile celor din Sănătate, care au fost tăiate de guvernele "Ciomu", coordonate de Traian Băsescu. De asemenea, PSD a mărit, începând cu 1 decembrie, anul trecut, veniturile personalului sanitar, militând şi pentru acordarea de burse pentru rezidenţi, care şi-au primit aceste burse, deja din 2012. În fine, PSD a lăsat Legea salarizării unitare la cheie, dar aceasta a fost ignorată de Guvernul tehnocrat, iar efectele, iată, se văd.

PSD, prin parlamentarii săi, va veni cu soluţii pentru medici şi personalul sanitar, deoarece aceştia trebuie să se simtă respectaţi, să simtă că fac parte dintr-o categorie profesională extrem de importantă pentru România, să-şi dorească să rămână şi să muncească aici, în România, nu să ajungă în situaţia de a părăsi ţara pentru a avea un trai decent.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Urmează la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnul deputat Aurelian Mihai. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineaţa!

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

S-a împământenit, mai nou, în România, - şi spun un cuvânt cu toată sinceritatea care nu face plăcere nimănui -, ideea de modernism, până şi în familie.

Declaraţiile total nefericite - de care am avut parte în urmă cu aproape două săptămâni din partea primului om în stat - şi "apelul la toleranţă" nu fac altceva decât să-i nemulţumească atât pe românii care trăiesc aici, în România, cât şi pe cei din diaspora. Şi o spun cu toată apăsarea, pentru că noi, poporul român, suntem un popor foarte tolerant, în primul rând.

Am renunţat, în 27 de ani aproape, la trecutul nostru industrial, am renunţat la fabrici, cum spuneam, am renunţat până şi la terenurile pe care le avem, acceptând o mulţime de alţi cetăţeni, doi cetăţeni, să spunem, care poate au cumpărat peste un sfert la sută din suprafaţa de teren agricol al ţării.

Am acceptat multe în aceşti 27 de ani şi am făcut-o pentru că suntem un popor mai mult decât tolerant; toleranţa în general se naşte din precepte creştine, nu neapărat din ignoranţă, cum ar dori multe persoane să transmită. Dar acest apel la toleranţă este unul nefiresc, pentru că acest semnal, în afara graniţelor ţării, diaspora, este perceput cu totul diferit.

Dacă, astăzi, un demnitar al statului român are un dialog într-una dintre întrevederile pe care le avem cu toţii în Europa, în Statele Unite, oriunde altundeva, şi-i transmitem, din partea alegătorilor noştri sau a altor colegi, toate gândurile bune şi optimismul acesta pe care noi, românii, îl avem, dorind să facem lucruri atât pentru noi şi pentru cei care vin mai noi în ţara noastră, întotdeauna va exista cineva care să ne atragă atenţia că trebuie să fim toleranţi; şi noi demonstrăm, avem şi argumente. Dar declaraţia primului om în stat nu face altceva decât să accentueze faptul că noi nu ne-am încadrat în această categorie. Şi, recent, am păţit-o în Italia, unde, într-o conversaţie avută cu un politician zilele trecute în nordul Italiei, politician italian, pur şi simplu mi-a atras atenţia că nu suntem toleranţi. Nu credeam că se va întâmpla acest lucru, dar s-a întâmplat.

Ceea ce pot spune este că noi, ca români, am făcut tot posibilul ca noii veniţi să se simtă bine în această ţară. Nu există alt popor în Europa care să fi cedat atât din patrimoniul său, din "independenţa" sa, în faţa altora care au venit pe aceste meleaguri.

Şi, în fine, familia înseamnă mai mult decât o asociere între două persoane. Înseamnă, în primul rând, acordul între un bărbat şi o femeie, de a întemeia această familie, când, prin bărbat înţelegem persoana declarată la naştere de sex masculin şi prin femeie, persoana declarată la naştere de sex feminin. Şi este un subiect încheiat.

Atât am vrut să adaug în această ultimă declaraţie politică, poate din ultima sesiune parlamentară din legislativul 2012-2016.

Familia va rămâne în România, indiferent cât va trebui să luptăm, aşa cum o cunoaştem astăzi, tradiţional, şi ca valoare respectată de toţi politicienii, începând de la primul om în stat, până la ultimul cetăţean. Merită să facem astăzi politică numai şi numai pentru a apăra valorile româneşti.

Vă mulţumesc.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Paul Dumbrăvanu.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Acum, la final de mandat, pot să spun că preocupările mele au fost legate de două teme importante şi cred că am reuşit să aduc un aport în ceea ce priveşte transparentizarea cheltuielilor din administraţia publică locală şi nu numai. Este o temă extrem de importantă pentru România, pentru că, până acum, am discutat despre foarte multe probleme legate de achiziţiile publice, despre transparenţa cheltuirii banului public, în ce mod poate fi făcută această cheltuire în favoarea cetăţenilor.

Cred eu că o temă importantă care rămâne pentru viitorul Parlament este aceasta, deoarece nu s-a reuşit nici până în ziua de astăzi să se ajungă la o concluzie foarte clară în privinţa cheltuielilor care se efectuează de către toate instituţiile statului şi acestea nu sunt încă total transparente.

A doua temă pe care am abordat-o în aceşti patru ani de mandat a fost aceea a prevenţiei.

Eu consider că prevenţia ar trebui să primeze în tot ceea ce înseamnă sistemul nostru legislativ. Ar trebui să fim cu totul mai atenţi asupra a ceea ce înseamnă avertizarea cetăţenilor atunci când sunt pasibili sau există acest pericol de a încălca o lege.

Cred eu că instituţiile sunt făcute nu pentru a milita poliţieneşte şi a sancţiona oamenii, a-i prinde undeva la cotitură atunci când greşesc, ci pentru a preveni aceste greşeli şi, dacă ele sunt făcute cu intenţie directă, atunci să fie sancţionate.

Deci prevenţia rămâne o problemă nerezolvată. Din punctul meu de vedere, sunt încă foarte multe legi care doar sancţionează, dar nu prevăd norme pentru prevenirea unor eventuale încălcări ale acestora şi consider că instituţiile statului care se ocupă de coerciţie, în principiu, ar trebui să fie ajutate prin această legislaţie impusă de Parlament.

Parlamentul, primordial, ar trebui să aibă rolul de a ocroti cetăţenii în a încălca legislaţia, în primul şi în primul rând, şi nu a sancţiona, în primul rând, încălcările acestora şi, după aceea, a încerca să remedieze ceva.

Deci rămân două teme importante - transparentizarea, în întreg, a ceea ce înseamnă administraţie publică şi prevenţia, prevenirea a tot ceea ce înseamnă încălcarea legii de către cetăţean. Şi cred că în mandatul următor parlamentarii au rolul de a întări aceste două teme printr-o legislaţia corespunzătoare.

Vă mulţumesc.

Paul Dumbrăvanu, deputat PNL.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, doamnă deputat Ana Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

În declaraţia politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019, în contextul lansării procesului de reflecţie instituţională şi publică, cu privire la Agenda de priorităţi pe care o vom urmări pe durata mandatului României.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Ţara noastră va avea o preşedinţie care, foarte probabil, nu va fi lipsită de provocări, întrucât contextul se anunţă mai complex şi imprevizibil decât astăzi.

Dificultăţile cu care ne confruntăm în prezent reclamă un răspuns pe termen lung, care să limiteze efectele nefaste, dar, în egală măsură, să reducă vulnerabilităţile Uniunii Europene şi ale Europei, în general, faţă de aceste ameninţări.

Euroscepticismul, criza migraţiei, fenomenul terorist, menţinerea unor poli de instabilitate în vecinătatea Uniunii sau perpetuarea ameninţărilor din sfera războiului cibernetic şi informaţional au potenţialul de a fi la fel de actuale în 2019, exact aşa cum sunt şi astăzi.

Succesul preşedinţiei române a Consiliului va depinde de capacitatea noastră de a defini o agendă realistă de obiective şi de a proiecta imaginea unei Uniuni Europene solidare, atât în plan intern, cât şi în plan extern.

Ştim cu toţii că pasul relansării, reenergizării proiectului european este absolut necesar în această perioadă şi cred că subiectul legat de viitorul construcţiei europene va fi cu atât mai important în 2019 cu cât este foarte posibil ca ieşirea efectivă a Marii Britanii din Uniunea Europeană să se producă în timpul preşedinţiei române. Va fi imperios necesar ca România să demonstreze în continuare că este alături de marea familie europeană şi că valorile europene sunt impregnante şi asumate în mod ireversibil de întreaga noastră societate.

În acelaşi context, devine un obiectiv de prim rang să consolidăm dialogul intercomunitar, solidaritatea şi coeziunea, pentru a putea oferi un răspuns unitar, solid şi adaptat la provocările deopotrivă interne şi externe ce se profilează la orizont.

Uniunea Europeană este în primul rând un proiect de solidaritate în continuă evoluţie.

România va trebui să-şi asume obiectivul de a promova abordarea oricărei probleme de natură internă sau externă în baza principiului solidarităţii indivizibile la nivelul Uniunii Europene şi în cel mai pur spirit european.

Totodată, consider că un rol esenţial în pregătirea preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene din 2019 îi revine Parlamentului.

Priorităţile preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene sunt legate de problemele majore ale momentului, elementele de reformă, reenergizarea proiectului european, reconstrucţia leadership-ului european şi apropierea deciziei de fiecare cetăţean european.

De asemenea, eu cred că este extrem de important să reclădim acea încredere atât în viabilitatea proiectului european, cât, mai ales, în încrederea care trebuie să fie menţinută şi consolidată între statele membre.

În aceste condiţii, trebuie să atribuim un rol tot mai important reprezentanţilor cetăţenilor, respectiv parlamentelor naţionale, în elaborarea politicilor europene.

Din acest punct de vedere, pot afirma, astăzi, că avem atât la nivelul Parlamentului, în general, cât şi în ce priveşte activitatea comisiilor pentru afaceri europene, o situaţie ce ne permite o perspectivă cuprinzătoare asupra acţiunii parlamentare, atât la nivelul statelor membre, cât şi în relaţia cu Parlamentul European, şi, nu în ultimul rând, o capacitate de negociere considerabilă în acest domeniu.

În egală măsură, tot acest complex de factori va juca un rol important în pregătirea organizării unuia dintre cele mai importante evenimente incluse în calendarul preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, respectiv Conferinţa Organelor Parlamentare Specializate în chestiunile Uniunii ale parlamentelor naţionale, aşa-numitul COSAC.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Într-un discurs ţinut la Oradea, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti a afirmat că "România este un model de democraţie şi guvernare deschisă pentru statele din regiune".

Consider că o astfel de apreciere spune multe despre rolul pe care îl avem şi îl putem avea, ca un pol de securitate şi de stabilitate şi ca exportator de practici democratice şi de valori europene în regiunea Mării Negre. Şi consider că trebuie să ţinem cont de acest rol în mod special pe durata exercitării mandatului nostru la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în 2019.

Nu trebuie să uităm totodată că momentul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene are şi o puternică încărcătură simbolică, venind în contextul aniversării unui secol de la Marea Unire din 1918.

Semnificaţia momentului este relevantă pentru statutul României ca stat democratic şi exemplu de stabilitate în regiunea Mării Negre, dar şi în raport cu rolul jucat de ţara noastră în contextul european şi euroatlantic la 100 de ani de la înfăptuirea statului român.

Din acest motiv, eu consider că, şi cu această ocazie, este important să ne promovăm tradiţiile româneşti, să promovăm frumuseţile acestei ţări, să promovăm tot ceea ce are mai bun şi mai frumos România, atât de frumos numită, şi pe bună dreptate, "Grădina Maicii Domnului".

Şi cred că este momentul ca fiecare dintre noi să începem să credem mai mult în România, să începem să valorificăm mai mult acest potenţial al acestei ţări atât de frumoasă şi cu oameni atât de frumoşi. Şi este important ca niciodată să nu uităm aceste lucruri, indiferent unde paşii vieţii ne poartă. Şi eu cred că, şi cu această ocazie, este un moment de mare mândrie pentru fiecare dintre noi, să arătăm întregii lumi cât de frumoasă şi cât de bogată este această ţară. Şi cred că, în ultima perioadă, de multe ori am asistat cu toţii la mult prea multe lupte, în care am uitat esenţa, câteodată, şi anume, să ne uităm la ce înseamnă această ţară, să ne uităm la ceea ce a fost această ţară şi, mai ales, să fim încrezători în ceea ce poate să fie această ţară, dacă fiecare dintre cei care gândim la fel ţinem unii de alţii şi nu mai rămânem, aşa, insule izolate, cum spun eu.

Şi vreau să închei prin a sublinia încă o dată cât de important este ca fiecare dintre noi, fiecare instituţie să fie implicată şi în acest proces de pregătire a acestui moment extrem de important pentru România, şi anume, preşedinţia pentru prima dată, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Noi, la Comisia pentru afaceri europene - fiind ultima declaraţie politică din acest mandat, nu vreau să laud neapărat activitatea comisiei noastre, dar sunt mândră că împreună cu colegele şi colegii mei din Comisia pentru afaceri europene am avut grijă să promovăm interesele României - am avut grijă să ne spunem punctele de vedere, am avut grijă să spunem, acolo unde nu am fost de acord cu anumite prevederi venite de la Bruxelles, să ne facem auzită vocea şi, în felul acesta, în această perioadă, comisia noastră s-a acreditat ca una dintre vocile puternice din parlamentele naţionale, într-un clasament fiind chiar şi pe locul doi.

Noi, la nivelul Comisiei pentru afaceri europene, în ultima perioadă, am început deja dialogul şi consultarea cu alte parlamente naţionale, tocmai pentru a pregăti, din punctul de vedere al Comisiei pentru afaceri europene şi din punctul de vedere al Parlamentului, al Camerei Deputaţilor, care are deja câteva protocoale semnate cu diverse parlamente naţionale care au deţinut preşedinţia Consiliului Uniunii Europene în trecut, pentru a învăţa din bunele practici, pentru a pune umărul fiecare dintre noi, acolo unde ne este locul, ca această oportunitate pentru România, această onoare pentru România şi această sarcină pentru România, în sensul bun al cuvântului, să fie, într-adevăr, un mandat de succes şi să arate exact ceea ce poate România.

Tocmai de aceea, închei prin a spune şi fac un apel la fiecare dintre noi, inclusiv la societatea civilă, ca fiecare să ne aducem contribuţia şi în această perioadă de dialog instituţional, astfel încât să identificăm care sunt cele mai bune priorităţi pe care inclusiv România să le promoveze pe mandatul său, sigur că acţionând în acel rol pe care şi-l asumă, de honest broker, dar, în acelaşi timp, a nu uita să promoveze şi ceea ce interesează România.

Eu vă mulţumesc şi vă doresc ca fiecare dintre noi să putem să fim mândri, la sfârşitul anului 2019, că am avut o preşedinţie a României la Consiliul Uniunii Europene de succes.

Vă mulţumesc.

Ana Birchall, deputat, Colegiul nr. 5, Vaslui.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Mai sunt înscrişi, din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii deputaţi: Gheorghe Dragomir, Carmen Hărău, Radu Zlati, Daniel Gheorghe, Mugur Cozmanciuc; Marioara Nistor, din partea Grupului parlamentar al UNPR.

Având în vedere că nu sunt prezenţi în sală, o parte dintre ei au anunţat că nu mai susţin declaraţiile, închidem prima parte a şedinţei dedicate declaraţiilor politice.

În continuare, plenul va fi condus de domnul preşedinte Florin Iordache.

Vă mulţumesc.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Deschidem şedinţa de astăzi, de la ora 10,00 şi vă informez că, din totalul celor 353 de deputaţi, sunt prezenţi în sală 62.

Programul de lucru: de la 10,00 la 12,00 - dezbateri; la ora 12,00 - vot final. La încheierea şedinţei de vot final şedinţa Biroului permanent şi apoi comisii.

Am o informare... Imediat, şi apoi discutăm pe ordinea de zi. Am o informare privind decizia revocării deciziei Biroului permanent nr. 3/2016 privind aplicarea unor sancţiuni disciplinare.

Dacă la titlu sunt observaţii? Nu.

La articolul unic dacă sunt observaţii? Nu. Aprobat.

La ordinea de zi înţeleg că sunt nişte solicitări, vă rog.

Întâi domnul ... da, Grupul PSD şi apoi domnul Nicolăescu, Grupul PNL, vă rog.

Domnul Mircea-Titus Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Punctul 22 de pe iniţiativele cu propunere de adoptare - PL-x 313/2016 - este vorba despre Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.9/2013 dorim să-l retrimitem la comisie, termen două săptămâni.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Să fie retrimis PL-x 313 de la poziţia 22. Dacă sunt observaţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru retrimitere? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu unanimitate de voturi a fost retrimis la comisie.

Domnul Eugen Nicolăescu, liderul Grupului PNL, vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi eu vă rog să acceptaţi să trecem de pe poziţia 219 pe poziţia 4 Proiectul de Lege PL-x, de fapt, 220/2015.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Observaţii pentru a fi adus pe poziţia 4 şi apoi pentru a fi retrimis la comisie?

Cine este pentru solicitarea domnului Nicolăescu? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu unanimitate de voturi a fost retrimis. Mulţumesc.

Alte solicitări nu sunt. Bun.

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de Hotărâre privind încuviinţarea efectuării de către Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru industrii a unei anchete parlamentare cu tema: Administrarea fondurilor de participare a operatorilor economici sub pavilion naţional, la târguri şi expoziţii internaţionale, în vederea promovării exportului de produse româneşti pe pieţele-ţintă.

Da, vă rog, domnul deputat Itu Cornel, de la Cluj.

Domnul Cornel Itu:

Hotărâre privind încuviinţarea efectuării de către Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru industrii şi servicii a unei anchete parlamentare cu tema Administrarea fondurilor de participare a operatorilor economici sub pavilion naţional, la târguri şi expoziţii internaţionale, în vederea promovării exportului de produse româneşti pe pieţele ţintă.

În conformitate cu art. 73 coroborate cu dispoziţiile art. 71 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1 - Se încuviinţează efectuarea de către Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru industrii şi servicii, denumite în continuare comisii, a unei anchete parlamentare cu tema: Administrarea fondurilor de participare a operatorilor economici sub pavilion naţional, la târguri şi expoziţii internaţionale, în vederea promovării exportului de produse româneşti pe pieţele-ţintă, denumită în continuare anchetă parlamentară, având ca obiect analiza modului în care a fost manageriat şi implementat sistemul de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat.

Art. 2...

Domnul Florin Iordache:

Stimate coleg,

A fost distribuită hotărârea. O să întreb colegii dacă au observaţii la fiecare articol în parte?

Da. Mulţumesc.

Dacă la titlul hotărârii sunt observaţii? Nu.

La preambul, observaţii? Nu.

Art. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10. Mulţumesc.

Rămâne la votul final.

3. Raportul privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2015.

Îl invit pe domnul secretar Marcel Ciolacu să prezinte raportul şi proiectul de hotărâre cu cele două anexe.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2015.

Bugetul Camerei Deputaţilor, în sumă de 224.045.000 de lei, a fost aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2015, nr. 86/2014.

Mai tare, domnule...? Am înţeles.

Creditele definitive au fost stabilite la suma de 230.185.000 de lei. Din această sumă 1.234.000 s-au repartizat Institutului Român pentru Drepturile Omului, al cărui program este cuprins în alocaţiile bugetare totale aprobată pentru Camera Deputaţilor, conform legii.

Plăţile totale efectuate în anul 2015 au fost de 225.285.709 lei, din care 1.014.687 de lei pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Din totalul plăţilor, la finalul anului 2015, cheltuielile curente au fost în sumă de 221.688.309 de lei; cheltuieli de capital au fost 4.070.701 de lei, iar plăţile efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent au fost de 473.301 de lei.

Cheltuielile curente, în sumă de 221.688.309 de lei, au reprezentat 98,4% faţă de creditele bugetare aprobate şi s-au efectuat pentru plata drepturilor de personal, cheltuieli pentru bunuri şi servicii, contribuţii şi cotizaţii la organismele internaţionale, asistenţă socială, după cum urmează: cheltuielile de personal, în sumă de 170.132.164, de lei reprezentând 99,2% din prevederi, s-au efectuat pentru plata indemnizaţiilor deputaţilor, salariile personalului din serviciile Camerei Deputaţilor, de asemenea, din totalul cheltuielilor de personal, suma de 650.170 de lei este aferentă activităţii Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Cheltuielile pentru bunuri şi servicii, în sumă de 50.267.494 de lei reprezentând 95,6% din prevederi s-au efectuat pentru asigurarea funcţionării Camerei Deputaţilor şi întreţinerea sediului acesteia.

Din totalul cheltuielilor pentru bunuri şi servicii suma de 340.545 de lei este aferentă activităţii Institutului Român pentru Drepturile Omului.

La alte transferuri: din suma de 1.253.977 de lei reprezentând 94,6% din prevederi s-au efectuat plăţi pentru contribuţiile şi cotizaţiile Parlamentului României la organismele internaţionale.

Din total cheltuieli pentru alte transferuri: suma de 9.418 de lei este aferentă activităţii Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Cheltuielile pentru asistenţă socială, în sumă de 34.674 de lei, reprezentând 69,3% din prevederi şi cheltuielile de capital în sumă de 4.070.701 de lei, reprezentând 84,8% din creditele bugetare aprobate s-au efectuat pentru "Alte cheltuieli asimilate investiţiilor" 3.620.214 de lei şi pentru reparaţii capitale aferente activelor fixe, 450.487 de lei.

La activitatea finanţată din venituri proprii veniturile obţinute în anul 2015 au fost de 12.975.940 de lei, faţă de 9.000.000 de lei cât era prevăzut, iar cheltuielile efectuate au fost în sumă de 9.409.473 de lei.

Plăţile efectuate în anul 2015 de către Camera Deputaţilor şi Institutul Român pentru Drepturile Omului s-au încadrat în prevederile bugetare aprobate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Observaţii, dacă sunt?

Domnul Varga văd că avea nişte observaţii la... Nu.

Dacă la proiectul de hotărâre sunt observaţii? Nu.

La titlu? Nu.

La articolul unic, observaţii? Nu. Adoptat.

Anexa nr.1, observaţii? Nu.

Anexa nr.2? Nu. Adoptat.

Vedeţi, domnule Varga, s-a rezolvat.

Mergem mai departe.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi pentru desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile.

Iniţiatorii dacă doresc să intervină? Nu.

Îl rog pe domnul preşedinte Mihai Lupu, preşedintele Comisiei pentru transporturi şi infrastructură...

Domnule preşedinte, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Mihai Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport Pl-x 413/2016 - Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurii de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile interioare.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare şi în conformitate cu prevederile art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 27 septembrie 2016.

La dezbaterea iniţiativei legislative s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ transmis cu adresa nr. 596 din 21 iunie 2016.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile.

Necesitatea modificării acestui act normativ constă în faptul că situaţia administrării terenurilor portuare care fac parte din domeniul public a devenit din ce în ce mai dificilă, în condiţiile în care gradul de utilizare a infrastructurii portuare şi a capacităţilor de încărcare a scăzut constant, în acest moment media traficului realizat în porturile din România fiind de 30%.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au examinat propunerea legislativă şi documentele conexe, în şedinţa din 25 octombrie 2016.

La lucrările Comisiei pentru transporturi şi infrastructură şi-a înregistrat prezenţa un număr de 21 de deputaţi din totalul de 21 de membri ai comisiei. În urma dezbaterilor, membrii comisiei prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile pe căile interioare, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Da, şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale.

Vă rog, Mircea Toader, Grupul PNL şi apoi domnul Rădulescu, PSD.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un moment important pentru activitatea de transport naval. Decizia privind modificarea acestei legi foarte importante a fost luată tot de Camera Deputaţilor, în urma unei comisii de control şi verificare, o comisie de anchetă privind activitatea din portul Constanţa, unde s-au constatat nereguli extraordinar de grave, nu numai de comisia noastră parlamentară, inclusiv de Consiliul Concurenţei, motiv pentru care timp de un an de zile, când plenul Camerei Deputaţilor a hotărât ca marea majoritate a problemelor din legislaţie să fie modificate, am pregătit un proiect de lege care a fost semnat de peste 120 de parlamentari, deputaţi şi senatori. Iar toţi membrii Comisiei pentru transporturi am dezbătut-o timp de un an de zile împreună cu toţi factorii responsabili, inclusiv operatori, administraţie, Consiliul Concurenţei şi am ajuns la o formă finală pe care v-o prezentăm dumneavoastră şi aprobată în unanimitate de către întreaga Comisie pentru transporturi cu gândul bun şi, sigur, cu condiţia ca plenul Camerei Deputaţilor să accepte propunerea noastră care va permite cu adevărat să eliminăm toate neregulile constatate din anul 1990, în aşa fel încât porturile din România şi în special portul Constanţa să devină unul din principalele porturi europene, cel puţin de tranzit.

Aceste modificări legislative vor permite, pe de o parte, o echilibrare a modului de comportament al administraţiei faţă de operatori. Şi am să vă dau un singur exemplu: este inadmisibil ca o administraţie a unei infrastructuri să trăiască din profitul acestei oferiri de infrastructură, deci din taxele pe care le ia pentru infrastructură, iar acest profit să-l primească ca dividende şi împărţit pentru salariaţi, iar toată infrastructura să fie într-o degradare totală.

Legea blochează toate aceste modalităţi şi nu numai atât, oferă tuturor operatorilor portuari nediscriminatoriu toate terenurile portuare, inclusiv danele, în aşa fel încât cei care vor reuşi, într-o formă sau alta, să aducă un trafic de marfă constant şi, mai ales, când economia României este într-o cădere din punct de vedere al mărfurilor din producţie internă, ne vom baza foarte mult pe tranzit şi tranzitul va fi stimulat tocmai prin aceste prevederi legislative.

Eu, personal, sunt foarte bucuros. Întotdeauna mi-am dorit ca Dunărea să devină marele avantaj competitiv al României şi cred că acesta este primul pas pe care l-am făcut prin lege şi cred că în aceste condiţii în câţiva ani de zile vom vedea o înflorire foarte puternică a tranzitului şi a traficului de mărfuri pe Dunăre şi în portul Constanţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc. E foarte bună speranţa dumneavoastră.

Domnul Rădulescu, Grupul PSD, punct de vedere.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, în urma comisiei de anchetă de anul trecut am descoperit o mulţime de nereguli, aşa cum spunea şi colegul nostru, domnul Toader, de la Partidul Naţional Liberal, nereguli destul de grave care nu statuau aşa cum trebuia şi aşa cum statuează această iniţiativă legislativă modul de a se cheltui dividendele şi profitul care se obţinea de către administraţia portuară pentru a se investi aşa cum prevede iniţiativa legislativă pe care noi am făcut-o, şi anume în infrastructura portuară şi se împărţeau banii aşa cum considera fiecare. De asemenea, exista o discriminare foarte gravă între toţi operatorii portuari, neexistând criterii de competitivitate în alegerea şi semnarea contractului de subconcesiune. Iată că prin această iniţiativă legislativă pe care şi noi, colegii PSD din comisie, toţi colegii PSD, împreună cu colegii liberali - şi pe această cale aş vrea să fac o paranteză şi să le mulţumesc atât preşedintelui comisiei, cât şi domnului Toader pentru comportamentul exemplar şi profesionist în care am lucrat în Comisia pentru infrastructură, ştiind că dânşii nu mai candidează, trecând peste cutumele politice - împreună am făcut această iniţiativă legislativă pe care PSD-ul, sigur, că o susţine şi sperăm noi că de aici încolo în toate administraţiile portuare această lege va stabili, într-adevăr, criterii competitive prin care toate porturile din România vor fi administrate cum trebuie.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Discutăm la raport. Sunt 59 de articole.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 1 la 10 dacă sunt observaţii? Nu.

De la 10 la 30 dacă sunt observaţii? Nu.

De la 31 la 59 dacă sunt observaţii? Nu.

Mulţumesc. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2016 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, PL-x 419.

Guvernul?

Doamnă secretar de stat, vă rog.

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează cadrul normativ pentru accelerarea înregistrării sistematice a imobilelor din sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, prin realizarea planului cadastral şi înscrierea gratuită în cartea funciară a tuturor imobilelor din România indiferent de titlul dreptului de proprietate, prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară.

Principalele schimbări: utilizarea veniturilor proprii ale Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară prin finanţarea unităţilor administrativ-teritoriale pentru finalizarea cu prioritate a lucrărilor de înregistrare sistematică a terenurilor din extravilan, posibilitatea confinanţării unităţilor administrativ-teritoriale care au derulat lucrări de înregistrare sistematică din fondurile bugetului local.

Menţionăm că din totalul 3.181 unităţi administrativ-teritoriale din România, până la această dată au fost finalizate lucrările de înregistrare sistematică numai pentru 21 de unităţi administrativ-teritoriale. Prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă nr. 35 lucrările de înregistrare sistematică sunt în derulare pentru 1.298 de unităţi administrativ-teritoriale. Prin actul normativ de faţă s-a reglementat posibilitatea ca ANCPI să descentralizeze procedurile de contractare a lucrărilor de cadastru sistematic, care au permis semnarea a 2000 de contracte de finanţare cu primăriile.

Vă rugăm a aproba acest proiect de act normativ în forma adoptată de comisii.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Raport comun, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie.

Domnule Varga, deputat de Brăila. Vă rog, prezentaţi raportul, domnule Varga.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei.

Într-adevăr, cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

De asemenea, cu unele amendamente, şi Comisia pentru buget, finanţe şi avem şi avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social.

Senatul a adoptat deja proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor norme privind accelerarea înregistrării imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară prin coordonarea lucrărilor de înregistrare sistematică, atât la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, cât şi la nivel naţional.

Se prevede că întreg personalul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi instituţiile subordonate, inclusiv personalul nou-angajat, să beneficieze de toate drepturile, inclusiv drepturi de natură salarială dobândite anterior de personalul angajat pe perioadă nedeterminată.

Se creează astfel posibilitatea înscrierii provizorii a imobilelor proprietate publică şi privată a statului, precum şi posibilitatea deschiderii de cărţi funciare din oficiu la nivel local.

În urma examinării proiectului legii şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii sesizate, în fond, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege, în procedură de urgenţă, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 35/2016.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnul Márton Árpád, Grupul UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar UDMR susţine forma adoptată de comisie a acestei legi. Avem mare nevoie ca sistemul de cadastru să fie pus la punct. Probabil că şi dumneavoastră, ca deputaţi, v-aţi întâlnit cu problematica aceasta. Marea majoritate a cetăţenilor, chiar şi în zonele unde există carte funciară, nu are actualizată această carte, proprietatea nu este stabilă şi salutăm acea intervenţie din comisie prin care prin bugetul multianual nu vor trebui să fie reîntoarse nişte sume şi iarăşi aşteptate la începutul noului an, ca să se poată face o activitate corespunzătoare cerinţelor acestei ţări.

Deci grupul nostru va vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Intrăm în dezbaterea pe articole. Avem 30 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Aprobat.

De la 2 până la 20 dacă sunt observaţii? Nu.

De la 21 la 30 dacă sunt observaţii? Nu. Aprobat.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

9. Proiectul de Lege privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/1999 pentru aprobarea participării Ministerului Justiţiei ca membru permanent la Conferinţa Europeană Permanentă de Probaţiune, PL-x 369. Procedură de urgenţă. Guvernul.

Domnul secretar de stat Moţiu, vă rog frumos.

Vă rog, domnule judecător.

Domnul Florin Aurel Moţiu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Susţinem adoptarea acestui proiect de lege întrucât este vorba despre realizarea plăţilor către aceste organisme internaţionale de către Direcţia Naţională de Probaţiune care, între timp, are personalitate juridică şi de către Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, ambele fiind ordonator terţiar de credite.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc.

Domnule Varga, vă rog, prezentaţi raportul la probaţiune... şi apoi vorbiţi cu domnul Dobre.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, tot în procedură de urgenţă cu acest proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Obiectul de reglementare al proiectului de act normativ îl constituie modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/1999 privind aprobarea participării Ministerului Justiţiei ca membru permanent la Conferinţa Europeană Permanentă de Probaţiune.

Modificarea art. 12 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 84/2011 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale de plată a unor contribuţii la organisme internaţionale, precum şi completarea anexei nr.1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, în sensul că, începând cu anul 2017, sumele ce vor fi plătite cu titlu de contribuţii anuale ale României la diferite organisme internaţionale să fie suportate din bugetul Direcţiei Naţionale de Probaţiune şi cel al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil. De asemenea, şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei adoptarea proiectului Legii privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/1999.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc.

Domnule Andronache, vă rog, la dezbateri generale, Grupul PNL.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumim, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va susţine această iniţiativă, deoarece considerăm că participarea structurilor din cadrul Ministerului Justiţiei la întrunirile internaţionale, ulterior plăţii cotizaţiei, reprezintă un lucru benefic pentru activitatea acestor structuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Nu sunt alte intervenţii, începem dezbaterile.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 2 până la 9? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Mergem mai departe.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2016 privind unele măsuri pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură transeuropeană, PL-x 262.

Guvernul.

Da, vă rog. Vă şi prezentaţi, vă rog.

Domnul Mihai Tămâian (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Tămâian Mihai, secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru a putea implementa corespunzător proiectele de infrastructură transeuropeană de transport incluse în programele finanţate din fonduri europene este necesară aprobarea unor reglementări în regim de urgenţă privind emiterea avizelor, acordurilor, autorizaţiilor de construire şi elaborarea documentelor urbanistice, plata disputelor şi accesoriilor stabilite prin deciziile comisiilor de adjudecare, recuperarea avansurilor, asigurarea disciplinei în construcţii, conţinutul documentaţiilor tehnico-economice. Reglementările promovate prin acest act normativ au impact asupra reducerii termenelor de implementare a proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport.

Având în vedere cele prezentate, vă adresăm rugămintea de a aproba, prin vot, acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Cine prezintă raportul.

Raport comun, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru transporturi, domnul preşedinte Victor Paul Dobre.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din regulament, Comisia juridică, Comisia pentru transporturi şi Comisia pentru administraţie publică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.7/2016 privind unele măsuri pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, transmis cu adresa PL-x 262 din 13 iunie 2015.

Conform dispoziţiilor art.75 din Constituţie, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în forma iniţială, în condiţiile art.115 alin.(5), teza a III-a din Constituţie.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură de transport european.

În conformitate cu prevederile art.61 şi 63 din regulament, membrii celor trei comisii au examinat iniţiativa legislativă în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Îl rog pe domnul Mircea Toader, Grupul PNL, să ia cuvântul la dezbateri generale.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Această ordonanţă, pe care noi am agreat-o în cadrul comisiei noastre, încearcă şi sper să rezolve marile probleme care au apărut, disfuncţionalităţile pe care trebuia să le obţină, până la urmă, sau să le aibă în realizarea unor investiţii de interes public, gen autostrăzi sau chiar şi în domeniile portuare, din cauza unor ineficienţe ale autorizaţiilor de construire care trebuiau date de administraţiile locale.

Sigur că termenele fiind foarte scurte, procedurile fiind obligatorii, eu sper, de-aia am şi intervenit, ca ministerul să fie apt şi capabil să asigure din punct de vedere tehnic toate datele pentru a elibera autorizaţii de construire, să nu mai stăm la mâna unui consiliu local, unui consiliu judeţean, pentru a putea să demarăm lucrările de construire fie ale unei autostrăzi, fie ale unui cheu, fie ale unei activităţi specifice de infrastructură publică.

Şi, totodată, este în consonanţă cu prevederile Comisiei Europene pentru infrastructură şi posibilităţile de a obţine fonduri europene.

Deci, încă o dată, ministerul să fie pregătit şi sper că este pregătit de când e ordonanţa, să elibereze în termenul de maximum 30 de zile aceste autorizaţii de construire.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale. Altcineva? Nu.

Nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale.

Avem 32 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii. Nu.

De la 2 până la 15. Nu.

De la 16 la 32. Nu.

Rămâne la votul final.

Are caracter ordinar.

11. Următorul, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.60/2015 pentru suspendarea prevederilor art.23 alin.(1) lit.c) şi k) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006.

Guvernul.

Cine prezintă? Doamna secretar de stat de la Ministerul Mediului. Punctul de vedere al Guvernului. Vă rog.

Şi apoi comisia, doamna secretar de stat.

Doamna Erika Stanciu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Bună ziua!

Erika Stanciu, secretar de stat la Păduri.

Acest proiect de ordonanţă modifică Legea vânătorii în sensul stabilirii unui număr rezonabil de câini pentru paza animalelor, o modificare cerută în mod special de fermieri şi cu care am fost de acord, s-a găsit o soluţie rezonabilă. Dar, în acelaşi timp, se clarifică termenele de plată a pagubelor produse de vânat, ceea ce este esenţial având în vedere numeroasele întârzieri în această problemă, în special în cazul pagubelor produse de urşi şi de mistreţi.

Suntem de acord cu amendamentele propuse, cu o singură excepţie pe care o va prezenta domnul deputat Chirteş, cu care suntem şi noi de acord.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Raport comun, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu.

Vă rog, domnule deputat, prezentaţi raportul.

Domnul Ioan-Cristian Chirteş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.60/2015 pentru suspendarea prevederilor art.23 alin.(1) lit.c) şi k) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Ordonanţa are ca obiect de reglementare suspendarea art.23 alin.(1) lit.c) şi k) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006, în care se prevede interzicerea păşunatului animalelor domestice pe terenurile agricole între 6 decembrie şi 24 aprilie, precum şi permiterea însoţirii turmelor şi cirezilor de către câinii însoţitori al căror număr este mai mare de trei în zona de munte, de doi în zona de deal şi unul la câmpie.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi ai Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege menţionat mai sus, în şedinţa comună din data de 11 octombrie 2016.

La lucrări şi-au înregistrat prezenţa un număr de 32 de deputaţi din totalul de 33 de membri ai Comisiei pentru agricultură, respectiv, un număr de 15 deputaţi din totalul de 16 membri ai Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic.

La dezbaterea proiectului a participat ca invitat doamna Erika Stanciu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.60/2015 pentru suspendarea prevederilor art.23 alin.(1) lit.c) şi k) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006, cu amendamentele admise prezentate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule preşedinte,

Dacă-mi permiteţi, aş dori să supun atenţiei îndreptarea unei erori materiale apărute la poziţia nr. 8 din raport, în sensul schimbării unei fraze la lit.m), vă rog, 42 alin.(1) lit.m): "Vânătoarea la lumina farurilor sau a dispozitivelor de iluminare prin utilizarea lor în timpul deplasării, precum şi prin fixarea vânatului în vederea tragerii prin metoda "la pândă" şi vânătoarea prin folosirea dispozitivelor prevăzute la art.39 lit.a) - d)".

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Când ajung la marginal 8, este vorba de art.42 lit.l), cu observaţiile dumneavoastră, îl supun la vot. Da. Am sesizat modificarea.

Dezbateri generale.

Domnul Ovidiu Iane, PSD.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această problematică legată de transhumanţa animalelor a mai fost dezbătută. Sigur, există un conflict vechi şi încă nerezolvat legislativ între crescătorii de animale şi agricultori. Şi anume, faptul că de cele mai multe ori, în zonele pe unde aceste turme de animale traversează, lasă în urmă foarte multă dezordine. De multe ori, culturile sunt de-a dreptul devastate, ca să nu mai vorbim de locurile unde aceste turme de animale poposesc mai mult de o săptămână.

E adevărat, probabil că Guvernul, prin această măsură, doreşte să împace crescătorii de animale, dar vă spun drept că motivele invocate în expunerea de motive sunt puerile, şi anume faptul că limitarea de mişcare a unei anumite rase duce la degenerarea speciei şi degenerarea genetică.

Eu cred că, totuşi, ar trebui să adoptăm această ordonanţă astăzi, dar ar trebui să revenim în viitor cu un cadru legislativ foarte clar prin care să protejăm atât crescătorii de animale, cât şi pe cei care produc, producătorii agricoli.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu.

Vreau să fac şi eu un comentariu. Aici discutăm de despăgubiri pe care trebuie să le dea asociaţiile de vânătoare proprietarilor de teren. Deci, intervenţia colegului meu viza o altă lege. În sfârşit...

Dacă la titlul legii sunt observaţii. Nu.

De la 2 până la 7 dacă sunt observaţii. Nu.

La 8, observaţia propusă de colegul meu, de tehnică legislativă. Nu.

9 şi 10. Observaţii? Nu.

Rămâne la votul final.

Are caracter ordinar.

Da. Continuăm.

12. Avem Propunerea legislativă privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu (Pl-x 299/2016).

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

13. Următoarea, Propunerea legislativă pentru completarea art.284 din Legea nr.1/2011 a educaţiei naţionale (Pl-x 300/2016).

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea art.262 din Legea nr.1/2011 a educaţiei naţionale (Pl-x 301/2016).

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

15. Şi tot adoptată este Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.7/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi (Pl-x 302/2016).

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunere legislativă se consideră adoptată.

5. Vă rog, domnule lider Eugen Nicolăescu. Înţeleg că este o problemă de procedură.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Problemă de procedură la acest proiect de lege, domnule preşedinte.

Discutând cu mai mulţi colegi, se pare că, într-adevăr, e nevoie de o corecţie care trebuie făcută rapid în raportul comisiei, de fapt, şi în proiectul de lege. Drept pentru care, discutând cu vicepreşedintele Comisiei juridice, este de acord să vă propunem retrimiterea la comisie pentru 20 de minute şi să se reîntoarcă raportul, astfel încât corecţia să poată fi făcută în cadrul comisiei.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Alte intervenţii. Nu sunt alte intervenţii.

Rog membrii comisiei...

Supun... numai puţin. Supun votului dumneavoastră, dar Comisia juridică să fie pregătită ca la final, acest proiect de lege să se reîntoarcă cu raport suplimentar de modificare a acelui articol, care înţeleg că nu e de tehnică legislativă.

Cine este de acord? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Colegi care nu-şi exprimă votul? Nu.

Cu unanimitate de voturi, a fost retrimisă la Comisia juridică.

16. Propunerea legislativă privind modificarea art.174 alin.(6) din Legea nr.1/2011 a educaţiei naţionale (Pl-x 347/2016).

Iniţiatorii. Nu.

Domnul Zisopol. Raport comun Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru sănătate.

Domnule secretar Zisopol, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă privind modificarea art.174 alin.(6) din Legea nr.1/2011 a educaţiei naţionale.

Propunerea are ca obiect modificarea articolului amintit anterior, în sensul ca universităţile din domeniul medical, în baza autonomiei universitare, să poată recunoaşte, pe baza condiţiilor stabilite de Senatul Universităţii, creditele de studii transferabile obţinute în învăţământul postliceal sanitar.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Cele două comisii s-au reunit în şedinţă comună şi au adoptat prezentul raport cu majoritate de voturi.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise din anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Intervenţii la dezbateri generale dacă sunt.

Vă rog, doamna deputat, Grupul PNL.

Este vorba de Legea cadastrului, precizez pentru stenogramă, la ceea ce s-a reîntors la Comisia juridică pentru acel articol.

Doamna Maria Grecea:

Membrii Grupului Partidului Naţional Liberal vor vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative deoarece instituie măsuri care vor duce la eliminarea discriminării pe care legea o face între absolvenţii de studii medicale postliceale şi cei din domeniul farmaceutic căror legea le acordă această posibilitate.

Totodată, adoptarea acestei iniţiative legislative conduce la alinierea legislaţiei naţionale la cea aplicabilă la nivelul Uniunii Europene.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea art.174 alin.(6) din Legea nr.1/2011 a educaţiei naţionale, în sensul în care universităţile, potrivit autonomiei universitare, pot recunoaşte pentru studenţii admişi creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postliceal sanitar şi le pot echivala cu credite de studii transferabile.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota pentru adoptarea iniţiativei legislative care va încuraja personalul medical cu studii postliceale să urmeze cursurile unei facultăţi, fapt ce va duce la sporirea performanţei în domeniul medical.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc mult.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Avem... încep dezbaterile, da?

La titlul legii dacă sunt observaţii. Nu. Adoptat.

Articolul unic. Observaţii? Nu. Adoptat.

Art.176 alin.(6) dacă sunt observaţii. Nu. Adoptat.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 (Pl-x 365/2016).

Caracter organic.

Iniţiatorul. Nu.

Tot domnul Zisopol, din partea Comisiei pentru învăţământ.

Domnul secretar Zisopol.

Prin acest raport se propune respingerea.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia de specialitate a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011. Această propunere legislativă face parte din categoria legilor organice şi are ca obiect modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reorganizării concursurilor de ocuparea funcţiilor de conducere din învăţământul preuniversitar.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii din şedinţa din 25 octombrie 2016, comisia a propus, cu 10 voturi pentru şi 3 abţineri, respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Doamnă deputat, vă rog. Grupul PNL.

Doamna Maria Grecea:

Membrii PNL vor vota pentru respingerea acestei propuneri legislative având în vedere o serie de considerente. Conţinutul acestei propuneri nu respectă normele de tehnică legislativă şi creează confuzii normative. Totodată, prin prevederile sale, propunerea legislativă creează o diferenţiere între cadrele didactice, ceea ce reprezintă o discriminare. Nu în ultimul rând, alegerile directorilor şi directorilor adjuncţi din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat au avut loc deja, fapt ce va accentua diferenţele dintre cadrele didactice care au câştigat deja concursul şi cele care se vor prezenta la examenele ce vor fi organizate ulterior.

De aceea, vom vota pentru respingerea propunerii legislative.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.290/2004 privind cazierul judiciar (PL-x 96/2014).

Rog Guvernul. Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Florea-Tiberiu Trifan (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege transpune în legislaţia naţională Decizia cadru 315 din 2009 a Consiliului Justiţiei şi Afacerilor Interne a Consiliului Uniunii Europene privind organizarea schimbului de informaţii extrase din cazierele judiciare între statele membre şi Decizia cadru 316, tot din 2009, a aceluiaşi Consiliu, de instituire a sistemului european de informaţii cu privire la cazierele judiciare, aşa-numitul ECRIS.

Transpunerea are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar pentru îmbunătăţirea schimbului de informaţii privind condamnările şi interdicţiile rezultate din condamnări referitoare la cetăţenii Uniunii, inclusiv transmiterea de informaţii către statul membru de cetăţenie. Astfel, aria de utilizare a informaţiilor cerute de statul membru unde are loc condamnarea este lărgită, iar obligaţiile de informare faţă de statele terţe rămân aceleaşi.

De asemenea, potrivit proiectului, Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin Direcţia Cazier Judiciar, Statistică şi Evidenţe Operative, este autoritate centrală desemnată pentru transmiterea notificărilor privind condamnările şi schimbul de date înscrise în cazierul judiciar cu statele membre ale Uniunii Europene.

Prin proiect, se introduc, de asemenea, prevederi suplimentare în care se stabilesc termenele de înscriere în evidenţele cazierului judiciar a extraselor, comunicărilor şi celorlalte acte prevăzute de lege, precum şi comunicările de luare în evidenţă transmise de autorităţile centrale din celelalte state membre.

De asemenea, se stabileşte termenul de cinci ani, la expirarea căruia persoana fizică înscrisă în cazierul judiciar cu sancţiunea administrativă a amenzii, stabilită conform Codului penal, se scoate din evidenţă.

Totodată, se introduc prevederi referitoare la modalitatea de scoatere din evidenţă a menţiunilor stocate în vederea retransmiterii.

Pentru eliminarea unor disfuncţii în ceea ce priveşte conţinutul certificatului de cazier judiciar, se menţionează în mod clar categoriile de date ce nu se înscriu în certificatul de cazier judiciar. Prin proiect, este reglementat, de asemenea, faptul că persoana fizică poate obţine certificatul de cazier judiciar de la orice unitate de poliţie, nemaifiind condiţionată de locul de naştere, domiciliul sau reşedinţă.

Astfel, întrucât la nivelul ministerului nostru a fost realizată o aplicaţie informatică de tip portal dedicată emiterii certificatelor de cazier judiciar în sistem informatizat, este posibilă tipărirea şi eliberarea pe loc a certificatelor de cazier judiciar pentru persoanele necunoscute cu antecedente penale.

În considerarea celor menţionate, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.290/2004, în forma propusă de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Vasile Varga, reprezentantul Comisiei juridice. Vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.290/2004 privind cazierul judiciar.

Senatul a fost prima Cameră sesizată şi a adoptat proiectul de lege. Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu completările ulterioare, în scopul transpunerii Deciziei cadru 2009/315 JAI a Consiliului din 29 februarie 2009 privind organizarea şi conţinutul schimbului de informaţii extrase din cazierele judiciare în statele membre.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, cu observaţii şi propuneri.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru afaceri europene şi Comisia pentru administraţie publică, în unanimitate de voturi, au avizat favorabil această iniţiativă legislativă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât cu majoritate de voturi, o abţinere, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.290/2004 privind cazierul judiciar, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Intervenţii din partea colegilor? Nu.

Încep dezbaterile.

La titlul legii dacă sunt observaţii. Nu.

De la 2 la 40, dacă sunt observaţii. Nu.

De la 41 la 81, dacă sunt observaţii. Nu.

Rămâne la votul final.

Are caracter ordinar.

18. Următoarea, reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru conferirea titlului "Erou al Naţiunii Române" lui Avram Iancu, pentru viaţa închinată şi jertfită spre propăşirea neamului românesc (PL-x 194/2014/2015).

Iniţiatorii. Nu.

Raport comun. Domnul preşedinte Gigel Ştirbu.

Domnul Ştirbu, raport comun Comisia pentru cultură şi Comisia juridică.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra cererii de reexaminare a Legii pentru conferirea titlului "Erou al Naţiunii Române" lui Avram Iancu, pentru viaţa închinată şi jertfită spre propăşirea neamului românesc.

În temeiul dispoziţiilor art.137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru cultură au fost sesizate spre dezbatere în fond cu reexaminarea Legii pentru conferirea titlului de "Erou al Naţiunii Române" lui Avram Iancu.

Această lege a fost adoptată de Senat şi de Camera Deputaţilor. A fost transmisă spre promulgare Preşedintelui României la data de 7 martie 2015.

În data de 19 martie 2015, în temeiul art.77 alin.(2) din Constituţia României, republicată, Preşedintele României a formulat o cerere de reexaminare asupra legii transmisă spre promulgare.

Membrii Comisiei juridice şi membrii Comisiei pentru cultură s-au întrunit în şedinţe separate şi au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea cererii de reexaminare a Preşedintelui României şi să se supună plenului spre dezbatere şi adoptare Legea pentru conferirea titlului de "Erou al Naţiunii Române" lui Avram Iancu, pentru viaţa închinată şi jertfită spre propăşirea neamului românesc, cu amendamentele admise şi redate în anexa de la raportul depus.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform art.73 alin.(1) din Constituţia României.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul. Doamna secretar de stat, vreţi să interveniţi?

Vă rog. Sau nu? Cum vreţi dumneavoastră.

Doamna Oana Bogdan (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Mulţumesc.

Este o intervenţie foarte scurtă. Guvernul susţine cererea de reexaminare a proiectului de lege.

Domnul Florin Iordache:

Intervenţii din partea colegilor? Nu sunt.

Avem două amendamente.

La titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu.

La articolul unic. Dacă sunt observaţii? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

Mergem mai departe.

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Guvernul.

Doamna secretar de stat, vă rog.

Doamna Oana Bogdan:

Mulţumesc.

Oana Bogdan, secretar de stat la Ministerul Culturii.

Stimate domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Prin prezentul proiect de act normativ de modificare a Legii nr. 422/2001, se acordă un rol crescut comisiilor Ministerului Culturii, adică acelor comisii formate din specialişti în domeniul protejării patrimoniului imobil.

Ordonanţa de urgenţă nr. 10/2016 a fost justificată de experienţe anterioare, în care s-au constatat acţiuni întreprinse în detrimentul patrimoniului construit, care este atât de important pentru România, nu-i aşa?

Referitor la opiniile potrivit cărora pentru această creştere a rolului comisiilor este necesară acordarea de personalitate juridică acestora, strâns corelate cu posibilitatea de a fi chemate în judecată, menţionăm faptul că potrivit Codului de procedură civilă în vigoare, cererile în instanţă pot fi formulate şi împotriva unei entităţi fără personalitate juridică - a se vedea prevederile art. 56 alin. (2): poţi da în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.

De asemenea, pot fi formulate cereri în instanţă personal împotriva membrului comisiei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului, ori, după caz, care se face vinovat de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, în baza art. 16 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Menţionăm că un rol mai important al comisiilor a fost solicitat de societatea civilă şi în documente ale statului, precum Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice şi Naturale, din 2009.

Acţiunile împotriva protecţiei patrimoniului în România sunt vizibile şi în afara ţării, sunteţi conştienţi de acest fapt, iar... vă rog să vedeţi Rezoluţia Consiliului, în acest sens, Rezoluţia Consiliului Internaţional al Monumentelor şi Siturilor, din 2014, privind gravitatea pierderilor înregistrate de zonele construite protejate din Bucureşti. Şi acesta este doar un exemplu.

Deci, măsurile propuse de acest proiect legislativ sunt absolut necesare.

Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene şi Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi-au exprimat acordul faţă de propunerea ministerului, de creştere a rolului comisiilor.

Raportul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, supus astăzi dezbaterii, propune ca declasarea monumentelor istorice şi avizarea să se facă incluzând doar propunerea comisiilor de specialitate ale ministerului.

În acest raport sunt aduse unele completări bine-venite acestei ordonanţe, Ordonanţa nr. 10/2016, şi anume: în aviz, în afara deciziei comisiilor, vor putea fi incluse şi alte condiţii, deoarece avizele nu reflectă doar o problematică ştiinţifică, nu? Cea care ţine de aceste comisii, a cărei analiză intră în competenţa comisiilor. Deci, există şi alte condiţii care pot fi incluse în acest aviz.

A doua completare adusă în acest raport al Comisiei pentru cultură se referă la intervenţii de mică amploare, şi anume: împrejmuiri, rampe pentru persoane cu dizabilităţi, pentru care vor putea fi acordate, doar în condiţii clar precizate, avize fără consultarea Comisiei Monumentelor Istorice.

Solicitările de avize de acest fel supraîncarcă ordinea de zi a comisiilor, diminuând din timpul acordat studierii proiectelor de conservare-restaurare.

Considerăm foarte important acest amendament, formulat în vederea simplificării administrative pe care ne-o dorim cu toţii.

A treia completare adusă de acest raport se referă la posibilitatea remunerării membrilor comisiilor pentru fiecare şedinţă la care participă, în cazul convocării mai multor şedinţe într-o lună.

Acesta este un lucru bun, nu? Pentru că tocmai creşterea economică şi oportunitatea obţinerii unor finanţări pentru conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului au determinat un număr mare de solicitări. Ne referim la 100 de cereri pe lună, în marile centre, care conduc la creşterea numărului de şedinţe. Spre exemplu, Direcţia pentru Cultură a Municipiului Bucureşti organizează 3-6 şedinţe lunar, în condiţiile în care în anii anteriori vorbeam de o singură şedinţă pe lună.

Deci, în aceste condiţii, plata, indiferent de numărul de şedinţe, se va efectua lunar şi este extrem de mică, vorbim de 70 de lei. Repet: 70 de lei pe şedinţă, lunar.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Oana Bogdan:

Raportul Comisiei pentru cultură...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, doamna...

Doamna Oana Bogdan:

Da. Exact acum am început concluzia.

E foarte important de menţionat că acest raport conţine la punctul marginal 13 o modificare a textului ordonanţei, care apreciem că are caracter de eroare materială. Referirea corectă este la alin. (5) lit. e) - h) şi nu la alin. (5) lit. f) - h).

Apreciem ca importantă adoptarea acestei Ordonanţe de urgenţă nr. 10/2016, pentru a debloca realizarea unor acte subsecvente necesare Regulamentului de organizare şi funcţionare al Comisiilor Monumentelor, Ordinul Ministrului Culturii privind simplificarea procedurilor de avizare ş.a.m.d.

Guvernul susţine raportul Comisiei pentru cultură, cu observaţia privind înlăturarea erorii materiale de la punctul marginal 13.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnul preşedinte al Comisiei pentru cultură, domnul Ştirbu, vă rog.

Şi faceţi referire şi la corecţia de tehnică legislativă.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Foarte scurt, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice a fost transmis Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, cu adresa PL-x 214 din 26 aprilie 2016.

Comisia a fost sesizată, pentru dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2016, acesta fiind transmis, spre avizare, şi Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi care au avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 422 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare, în sensul atribuirii unui rol decizional, în anumite situaţii, Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.

Astfel, se propune ca ministrul culturii să poată emite ordinul de declasare a monumentelor istorice sau să decidă neclasarea acestora, doar la propunerea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera decizională este Camera Deputaţilor.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului adoptarea proiectului de lege.

Totodată, domnule preşedinte, trebuie să fac o menţiune, cum că există o eroare materială. La punctul marginal 13, la art. 34 alin. (6) şi (7). La alin. (6), a se citi: "Avizele necesare pentru situaţiile prevăzute la alin. (5) lit. e)". Şi la alin. (7): "Serviciul deconcentrat al Ministerului Culturii poate solicita motivat Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice sau, după caz, Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, reexaminarea propunerilor de aviz formulate în cazurile prevăzute la alin. (5) lit. e)".

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Mergem la raport.

La titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu.

De la 2 până la 12. Dacă sunt intervenţii? Nu.

La 13, în forma propusă de domnul preşedinte Ştirbu, corecturile de tehnică legislativă. Dacă sunt observaţii? Nu.

14 şi 15. Dacă sunt observaţii? Nu.

Rămâne la votul final, cu observaţiile pe care le-a prezentat şi ministerul şi domnul preşedinte Ştirbu.

Mergem mai departe.

20. Proiectul de Lege pentru completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea şi utilizarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Iniţiatorii? Nu.

Domnul Viorel Şte...

A, vă rog, din partea Comisiei pentru buget, vă rog, domnule deputat, prezentaţi raportul.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 198/2005.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, republicat, Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 198/2005.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 20 septembrie 2016.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru afaceri europene, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de Lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 198/2005, prin prezentul demers legislativ dorindu-se crearea cadrului legal pentru accesarea Fondului de întreţinere, înlocuire şi dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistenţă financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus, în şedinţa din 18 octombrie 2016.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa un număr de 29 de deputaţi, din totalul de 29.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 198/2005, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Neavând amendamente, rămâne la votul final.

23. Propunerea legislativă privind procedura interpretării actelor normative, Pl-x 112/2016.

Comisia juridică?

Domnul Vasile Varga.

Domnule Varga, vă rog.

Şi apoi vine cadastrul. Dar vă rog, liderii, să vă puneţi de comun acord pe cadastru, pe acel articol. Vă rog.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu această propunere legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care nu susţine adoptarea iniţiativei legislative care are ca obiect de reglementare stabilirea normelor generale privind procedura interpretării actelor normative, în acest sens fiind prevăzut obiectul interpretării, tipurile de interpretare, procedura interpretării, ordonanţa de urgenţă şi ordonanţa.

Iar în conformitate cu prevederile art. 61, Camera Deputaţilor şi membrii comisiei au examinat iniţiativa şi, în unanimitate de voturi, au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative privind procedura interpretării actelor normative, cu amendamentele admise şi redate în anexă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna secretar de stat Scutea.

Vă rog, doamnă ministru, aveţi o intervenţie din partea Guvernului.

Vă rog.

Doamna Gabriela Scutea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum raportorul a indicat, punctul de vedere al Guvernului a fost unul negativ.

Şi în urma lucrărilor efectuate în comisie, din care a rezultat o altă structură a actului normativ, considerăm că observaţiile de principiu se menţin. Ele au în vedere aspectul că respectarea normelor de tehnică legislativă şi a prevederilor constituţionale privind delegarea legislativă sunt opozabile în primul rând legiuitorului, primar sau delegat.

De aceea, norma trebuie să răspundă cerinţelor şi exigenţelor convenţionale, trebuie să fie previzibilă şi predictibilă din momentul în care începe să producă consecinţe juridice.

De asemenea, dincolo de faptul că o astfel de normă de reglementare a procedurii de interpretare nu a mai fost stabilită în niciun alt stat membru al Uniunii Europene, subliniem aspectul că aceste subiecte tratate de propunere aparţin materiei teoriei generale a dreptului şi nu au nevoie de o reglementare expresă.

Dispoziţiile Codului civil, de asemenea, sprijină forma necesară pentru interpretarea actelor normative.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să aveţi în vedere poziţia exprimată de Guvern şi ţinând cont de raportul emis de Comisia juridică.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Intervenţii dacă sunt? Nu.

Avem 33 de amendamente admise.

La titlul legii. Dacă sunt observaţii? Nu.

De la 2 la 15. Dacă sunt observaţii? Nu.

De la 16 la 33? Nu.

Şi ultimul raport. Domnule Nica, vă rog, raportul comun în ceea ce priveşte Legea cadastrului. Apoi o să dau cuvântul şi ministerului.

5. (Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.35/2016 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr.7/1996)

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Ca urmare a cererii plenului Camerei Deputaţilor, Comisia juridică s-a întrunit în procedură de urgenţă pentru punerea în acord şi emiterea unui raport suplimentar, în sensul eliminării a două texte din Ordonanţa nr. 35, care contraveneau legilor deja consacrate.

Prin urmare, cu unanimitate de voturi, s-a votat proiectul de lege... s-a aprobat reexaminarea proiectului de lege, propunând plenului adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă, cu...

Domnul Florin Iordache:

Raportul suplimentar, înţeleg, cu cele două modificări.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Raportul suplimentar.

Modificările sunt următoarele.

La marginal 16 se elimină propunerea din Ordonanţa de urgenţă nr. 35 a Guvernului, referitoare la art. 4, şi rămâne textul iniţial la litera f) din Legea cadastrului.

De asemenea, la marginal 20 se propune eliminarea textului din Ordonanţă, respectiv art. 5, cu modificare pe 14¹ şi rămâne art. 12 din forma iniţială a Legii nr. 7 a cadastrului.

Aceste două modificări au fost discutate şi adoptate în unanimitate de către Comisia juridică, drept pentru care vă înaintăm prezentul raport.

La şedinţă a fost prezent şi preşedintele Agenţiei Naţionale de Cadastru, domnul Codruţ Ştefănescu care până la urmă a fost de acord cu aceste modificări.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dau cuvântul Guvernului.

Da, Guvernul, dacă vrea să intervină... cine...

Numai puţin, staţi puţin, să...

Domnule Nica, vă rog, precizaţi mai clar.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Îmi cer scuze, poate din emoţie. Am vrut să spun că eliminăm amendamentele din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, nicidecum Ordonanţa de urgenţă a Guvernului. Sunt numai două texte din Ordonanţa nr. 35 cu privire la cadastru. În rest, textele au rămas identice.

Vă mulţumesc.

Şi îmi cer scuze, încă o dată.

Domnul Florin Iordache:

Da, vă scuzăm.

Este textul din raportul suplimentar.

Guvernul, dacă vrea.

Domnul Radu-Codruţ Ştefănescu (directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară):

Bună ziua!

Într-adevăr, am fost prezent, dar nu am fost de acord. Era doar o încercare de simplificare a procedurilor administrative, aşa cum prevede şi Ordonanţa nr. 41 de anul acesta.

Este Ok, va rămâne textul din legea veche.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Intervenţii dacă...? Nu. Rămâne la votul final, cu această observaţie şi această modificare.

Şi ultimul punct pe ordinea de zi. Este vorba de...

24. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, pe semestrul I al anului 2016.

De la Comisia pentru abuzuri?

A fost distribuit, da...

Domnule deputat, vă rog.

Vă dau eu raportul, domnule deputat.

A fost distribuit.

Domnule deputat, câteva concluzii, vă rog.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Raport privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, pe semestrul I al anului 2016.

Pe parcursul primului semestru al anului 2016, respectiv în perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2016, comisia şi-a desfăşurat activitatea atât în cadrul celor 40 de şedinţe în plen, cât şi în cadrul subcomisiilor sale de analiză.

S-au adresat comisiei în primul semestru un număr de 337 de petiţii, au avut loc 5 audieri în plenul şi subcomisiile de analiză ale acesteia.

Şi în acest semestru, majoritatea petiţiilor înregistrate în evidenţa comisiei - 74 - sunt din domeniul activităţii autorităţilor judecătoreşti, reprezentând mai mult de 22% din numărul total.

Din totalul celor 337 de petiţii înregistrate la comisie în perioada de referinţă, 14% au vizat probleme din aria protecţiei sociale, în sensul strict al termenului.

Comisiei i s-au adresat 31 de petiţii conţinând trimiteri la aspecte din domeniul administraţiei publice. Petiţionarii se referă, în marea lor majoritate, la conduite abuzive manifestate de aleşi locali şi funcţionari aparţinând aparatului de lucru al administraţiei publice locale.

Din totalul celor 337 de petiţii înregistrate la comisie în primul semestru, un număr de 20 sunt pe rol în continuare la această dată, urmând să se acţioneze pentru rezolvarea acestora.

În ceea ce priveşte relaţia comisiei noastre cu autorităţile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiţii, s-a constatat că există un număr de 76 de petiţii la care nu s-a primit răspuns în termenul de 30 de zile, prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaţilor şi de Legea nr. 233/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

Ca o concluzie, având în vedere complexitatea activităţii Comisiei pentru petiţii, cred eu că a fost o activitate fructuoasă în acest semestru şi absolut tot ce se discută despre soluţionarea petiţiilor ar trebui să se încadreze şi într-o viitoare reglementare care să fie în concordanţă cu puterea Comisiei pentru abuzuri.

Aveţi în vedere că în acest moment o persoană care este chemată în cadrul comisiei poate să răspundă sau nu acestei chemări din partea plenului comisiei. Deci, comisia nu are o mare putere în a controla anumite comportamente abuzive din partea unor instituţii.

Deci, se impune în viitor, în viitorul Parlament, în viitoarea legislatură, să se modifice şi regulamentul comisiei, pentru a avea o mai mare forţă în cadrul statului român, aşa cum aşteaptă de fapt şi cetăţenii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt? Nu mai sunt.

Mulţumesc.

În aceste condiţii, suspendăm şedinţa.

Ne vedem la ora 12,00, la şedinţa de vot final.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Rog colegii să ia loc în sală şi, în acelaşi timp, liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii, pentru a putea începe şedinţa de vot final.

Invit la prezidiu, invit liderii grupurilor parlamentare - domnul Pâslaru, domnul Nicolăescu... (Consultări.)

Rog colegii să ia loc în sală...

Stimaţi colegi,

Mi-au comunicat colegii mei, domnii secretari, suntem în acest moment 105 deputaţi prezenţi. Nu putem începe şedinţa de vot final.

Declar şedinţa închisă.

Rog membrii Biroului permanent să ne vedem în şedinţa Biroului permanent.

Săptămâna viitoare...

Vă anunţăm programul de activitate în urma şedinţei de astăzi a Biroului permanent.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,00.