Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 08,32.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă, pe rând, de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Dau cuvântul doamnei deputat Camelia Gavrilă de la PSD.

Vă rog.

Vă reamintesc că durata prezentării unei declaraţii politice nu poate depăşi 3 minute.

Doamna Camelia Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Este o tradiţie ca în luna martie să celebrăm feminitatea, să omagiem diversele ei ipostaze: de mamă, de soţie sau iubită, de profesionist în diferite domenii de activitate, considerată simbol al frumuseţii, al graţiei, transmutată din mitologie în artă, în literatură, în producţii cinematografice emblematice, dar, dincolo de aceste aspecte, ne întrebăm dacă omenirea a reuşit să depăşească prejudecăţile ancestrale, pentru că încă trăim într-o lume a bărbaţilor, femeia având mai ales un rol decorativ, estetic sau matern, sau toate aceste declaraţii sunt doar în contextul principiului politically correct şi afişăm în mod superficial suportul nostru pentru egalitatea de şanse între cele două sexe.

Este motivul pentru care am intitulat această declaraţie "Femeia în societatea modernă. Roluri, stereotipuri, evoluţii".

Constatăm că lumea contemporană şi spaţiul euroatlantic recunosc, astăzi, cu mai multă sinceritate şi seriozitate rolul major al femeii nu doar în creşterea şi educarea copiilor, nu doar în rolul domestic, în relaţia cu gospodăria, dar şi în artă, în cultură, în economie, în dezvoltarea societăţii.

Pe de altă parte însă, rămân diferenţele de gen care produc discriminare pentru femei, motiv pentru care, încă din 2010, două documente majore ale Comisiei Europene atrag atenţia asupra acestor probleme: Strategia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, care a acoperit perioada 2010-2015, şi Angajamentul strategic pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, pentru perioada 2016-2019, urmărind piloni importanţi ca: asigurarea independenţei economice egale, remuneraţie egală pentru femei şi bărbaţi, pentru muncă egală, egalitatea în actul decizional, asigurarea respectării demnităţii, integrităţii, promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

În urma acestor rapoarte şi strategii s-a constatat, încă din 2014, că aproape 64% dintre femei au fost absorbite pe piaţa muncii, creşterea lor substanţială şi în privinţa luării deciziilor, dar, cu toate acestea, doar 21% din numărul total al membrilor consiliilor de administraţie din marile societăţi, din marile companii sunt ocupate de femei. Deci rămân încă situaţii care se află în zona posibilităţii de a fi îmbunătăţite.

Constatăm şi în zona politică o creştere semnificativă în anul 2015. S-a remarcat, în 2004, de la 22%, 21% prezenţă femei în Parlament şi în guverne, la 27% - 29%, însă rămân stereotipuri, rămân roluri tradiţionale ale femeilor care, în general, ocupă poziţii legate de educaţie, de protecţie socială, în zona medicală, şi mai puţin în ştiinţe, matematică, informatică, alte domenii de acest gen.

Ajungând în zona României, considerăm că s-a semnalat şi aici o evoluţie. În Parlamentul anterior, în mandatul anterior, din 588 de parlamentari doar 68 erau femei, reprezentând un procent de 11,5%, departe de media Uniunii Europene, de 22%, în timp ce la momentul actual vorbim de 20% reprezentare, ceea ce ne apropie, în sfârşit, de media europeană, însemnând 88 de femei în Parlament. Mai mult decât atât, un indicator şi mai important, în Parlamentul European sunt 9 doamne reprezentante, din totalul celor 32 de europarlamentari români, deci 28%.

Cu toate acestea - în acest moment în care de obicei ne referim la ceea ce spuneam: frumuseţe, graţie, feminitate, omagiere -, cred că este momentul să încercăm ca dincolo de strategia europeană să existe o strategie a României, o strategie comunitară specifică ţării noastre, cu o colaborare foarte bună cu societatea civilă, cu Guvernul, cu ONG-urile de profil, cu presa. Deci încercăm să sensibilizăm opinia publică, să venim cu măsuri concrete, ferme şi să transformăm un ideal şi o frumuseţe a rostirii declarative, mai ales, în acţiuni concrete, în implicarea concretă a feminităţii, mai ales acolo în zona rurală, acolo unde stereotipurile şi mentalităţile tradiţionale sunt încă suficient de înrădăcinate. Poate de aceea este important să subliniem că femeile primar sunt poate dintre cele mai curajoase, chiar dacă ele reprezintă doar 109 posturi din cele aproape 2.800 de posturi la nivelul ţării.

Deci sunt încă mentalităţi care ar trebui provocate, schimbate. Asta înseamnă educaţie, înseamnă programe, înseamnă o concertare de acţiune pe care Parlamentul trebuie să le iniţieze.

Vă mulţumesc.

Camelia Gavrilă, deputat de Iaşi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog respectuos, pe toţi, să vă încadraţi în cele trei minute, în aşa fel încât toţi colegii să aibă acces la prezentarea declaraţiei.

PNL, domnul deputat Mugurel Cozmanciuc? Nu este.

Domnul Daniel Olteanu?

Vă rog.

Domnul Daniel Olteanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ultimele zile ne-au oferit, din partea unor lideri ai PSD, care au şi responsabilitatea implementării programului de guvernare, primele tentative de a justifica eşecul. I-am auzit pe unii dintre aceştia referindu-se, mai voalat sau mai direct, la presupusa întârziere a măsurilor promise de PSD, din cauza datei la care domnul preşedinte Klaus lohannis a promulgat bugetul.

Vă atrag atenţia că între votul bugetului în Parlament şi promulgarea sa de preşedinte au fost doar nouă zile.

Cine îşi poate închipui că acest interval, până la urmă firesc, de analiză a unui buget, care se dovedeşte pe zi ce trece tot mai fantezist, împiedică autorităţile centrale şi locale să-şi ducă la capăt proiectele, ori este un fanatic al PSD, ori e rupt de realitate.

Ambele categorii sunt tolerabile, însă nu şi atunci când au ca reprezentanţi înalţi demnitari sau funcţionari, care ar trebui să lucreze ceva mai mult şi să facă politică ceva mai puţin sau deloc.

Nici nu am intrat bine în martie şi au apărut scuzele, de fapt pretextele. Nimeni nu împiedică mai mult acest Guvern să lucreze, decât propriul program şi propriile limite. Daţi drumul proiectelor, faceţi licitaţiile, demaraţi lucrările, monitorizaţi execuţia şi plătiţi facturile! Asta aşteaptă primarii de la dumneavoastră, nu pretexte copilăreşti despre cele 9 zile care ar fi dat peste cap proiecte de miliarde de euro. Nu vă cred nici primarii, nici electoratul.

Lăsaţi pretextele şi apucaţi-vă de treabă, întrucât campania s-a încheiat demult! Lăsaţi vizitele electorale prin ţară, pentru că promisiunile nu ţin loc nici de venituri la buget, nici de locuri de muncă bine plătite! Două luni de contabilizat minusuri e prea mult chiar şi pentru electoratul pe care l-aţi dus în eroare. Veniţi în Parlament şi vorbiţi-ne despre progresul în execuţia lucrărilor de infrastructură, despre progresul investiţiilor cu fonduri de la buget, despre creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene în regiunile slab dezvoltate, cum este zona Moldovei şi judeţul Vaslui, în special, unde comunităţile locale aşteaptă şi altceva de la guvernanţi în afară de sărăcie şi promisiuni.

Vă mulţumesc.

Daniel Olteanu, deputat al PNL de Vaslui.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Iulian Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Declaraţia mea politică se numeşte: "Ce bine că a venit primăvara! Aşa mai dăm şi noi câte un mărţişor femeilor".

Titlul ales este o parafrazare a unei replici pe care am auzit-o ieri dimineaţă, de la un bărbat, pe holurile Parlamentului.

Eu vin şi spun altceva.

Haideţi să le dăm femeilor lucruri de care au nevoie cu adevărat! Haideţi să le dăm femeilor şi drepturi, nu doar mărţişoare, drepturi şi spaţiu în viaţa publică, pentru a-şi face auzite vocile!

Acum aproximativ 300 de ani, Rousseau spunea că "Toate popoarele civilizate au respectat femeia". Iată că după trei secole, discursul privind egalitatea de gen este unul mai mult decât actual, este necesar. Astăzi este esenţial să discutăm despre cum putem construi împreună o democraţie puternică şi e cazul să vorbim despre femei şi despre bărbaţi, având la masă şi femei, şi bărbaţi.

Am fost profund dezamăgit zilele trecute când am auzit discursul plin de misoginie al unui europarlamentar polonez, opinia acestuia fiind că femeile nu trebuie să câştige cât bărbaţii, pentru că "sunt mai slabe, sunt mai mici, sunt mai puţin inteligente". O atitudine care nu aş vrea să caracterizeze şi Parlamentul României.

Ştim deja, o democraţie puternică şi eficientă se bazează pe implicarea tuturor cetăţenilor, în România, unde 51,2% din populaţie este de gen feminin, bărbaţii deţin monopolul în ceea ce priveşte poziţiile de conducere, mai ales la nivelul administraţiei publice locale şi centrale. Subreprezentarea femeilor la nivelul administraţiei publice locale şi centrale şi în legislativ este o realitate uşor de verificat - doar 5% dintre primării sunt conduse de femei şi un singur consiliu judeţean are ca preşedinte o femeie. La nivelul Parlamentului, doar 21% dintre membrii Camerei Deputaţilor sunt femei, în timp ce la Senat situaţia este şi mai gravă, femeile reprezentând doar 13% din totalul membrilor.

În aceste condiţii, cum putem pretinde că îi reprezentăm pe toţi cetăţenii acestei ţări, dacă populaţia de gen feminin nu este reprezentată de ea însăşi?

Egalitatea de gen este asociată pozitiv cu creşterea economică şi dezvoltarea socială. Participarea activă în cadrul societăţii şi pe piaţa muncii a femeilor se traduce, la finalul zilei, prin existenţa unei societăţi dezvoltate, puternice, bazate pe meritocraţie, nu pe un sistem închis, masculinizat.

Pentru a atinge această egalitate, avem nevoie de măsuri prin care să încurajăm femeile să participe în funcţii de conducere. Trebuie să demontăm împreună mitul conform căruia femeii i se potrivesc roluri tradiţionale, casnice. Nu. Locul femeilor este lângă bărbaţi, în board-uri de conducere şi forumuri decizionale, pe picior de egalitate cu aceştia!

Voi urmări traseul legii care reglementează procentual reprezentativitatea femeilor la nivel local şi naţional, pe baza unor cote de reprezentare.

La mulţi ani tuturor mamelor!

La mulţi ani tuturor femeilor!

Semnat, deputat Iulian Bulai.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Marius Paşcan, din partea PMP.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Românii, duşmani şi inamici".

Cel mai mare inamic al României este pericolul românesc! Marii strategi ai intoxicării lansează în spaţiul public, evident, manipulator, diverse reţete ale vinovăţiei privitoare la situaţia economică actuală a ţării. Sunt exclusiv de vină străinii, multinaţionalele, tăvălugul corporatist, soroşii, veneticii, vânzătorii de neam şi trădătorii, corupţii de prin politică, profitorii aflaţi în fruntea bisericii, cei de prin serviciile secrete şi alţii. Ei ar fi inamicii din interior, conjuraţia malefică a răului generalizat, ghizii prăbuşirii deliberate a ţării. Colcăie naţiunea de astfel de demoni rămaşi adeseori personaje colective fără de chip.

Puterea politică susţine că duşmanii ţării sunt în rândul opoziţiei, care a tăiat salarii şi pensii pentru a-i rămâne mai mulţi bani pentru furăciuni. Opoziţia afirmă contrariul, că PSD-iştii şi aliaţii lor taie investiţiile naţionale, şubrezesc economia şi risipesc banul public, canalizând resursele ţării pentru finanţarea clientelei de partid, a baronilor locali.

Ce să mai înţeleagă omul de rând din această răfuială publică generală consecventă a reprezentanţilor românilor cu ei înşişi?! De altfel, nu s-a schimbat aproape nimic, în această privinţă, în ultimii 27 de ani revoluţionari postdecembrişti.

Dar oare s-a schimbat moral ceva, în această privinţă, în România ultimelor două secole? Însuşi poetul Mihai Eminescu incrimina la vremea sa "fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii, bâlbâiţi cu gura strâmbă" transformaţi în "stăpânii astei naţii": "Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni! I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni...". Iar un alt mare poet, Octavian Goga, nota în jurnalul său că România a ajuns o "ţară de secături, ţară minoră, căzută ruşinos la examenul de capacitate în faţa Europei (...). Nu ne prăbuşim nici de numărul duşmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, e o epidemie înfricoşătoare de meningită morală".

Poate s-ar cuveni să învăţăm cu toţii mai mult de prin istorie şi cu atât mai mult din propriile greşeli. Câtă vreme ne situăm permanent pe baricadele ostilităţii, într-un front intern naţional, în care românii sunt fie duşmani, fie inamici, fără a-şi asuma sau cunoaşte măcar cu adevărat mizele naţionale comune, nu se poate schimba ceva profund în bine. În această privinţă, menirea noastră, ca politicieni în Parlamentul României, este de o importanţă covârşitoare. Trebuie să ne ridicăm deasupra dihoniilor mărunte, a retoricilor insipide şi a bălăcărelilor sordide care cotropesc mass-media şi spaţiul public. "Greşelile politicianului - susţinea gazetarul Mihai Eminescu - sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani, viitorul ei."

Să ne asumăm, aşadar, cu onestitate, în chip vizionar, viitorul acestei ţări, cu multă bună-credinţă, îngăduinţă reciprocă, muncă şi trudă, cu mult mai puţină conflictualitate şi gâlceavă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Miroslav Petreţchi?

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ne-am obişnuit să marcăm ziua de 8 Martie inclusiv prin declaraţii politice. N-am să mă refer însă la omagierea femeii şi a rolului ei în societate. Simplul fapt că putem menţiona 8 Martie, fără să mai precizăm ce sărbătorim în acea zi, reflectă că preţuirea recunoscută faţă de locuitoarele planetei a acumulat destule elogii.

În numele Uniunii Ucrainenilor din România şi al celor peste 30.000 de membri ai comunităţii noastre etnice, folosesc prilejul festiv pentru a aborda trei perspective concrete pentru activitatea noastră de parlamentari, astfel încât să confirmăm prin fapte recunoaşterea aportului femeilor în viaţa socială.

Un sondaj recent, efectuat la nivelul Uniunii Europene, situează din nou România pe unul dintre locurile codaşe, de data aceasta, privind şansele femeilor la locul de muncă. Clasamentul poate nedumeri, pentru că în jurul nostru constatăm progrese în această privinţă, iar într-o serie de domenii, cum ar fi justiţia, sănătatea, învăţământul, femeile par să deţină ponderea chiar şi în funcţiile de conducere. Este clar însă că rezultatul sondajului trebuie analizat cu profunzime.

Avem o comisie permanentă a Camerei Deputaţilor, Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi. Sesizez pe această cale Comisia să iniţieze o dezbatere serioasă a sondajului european amintit, cu largă participare a societăţii civile, a specialistelor şi specialiştilor, finalizată printr-un raport difuzat tuturor deputaţilor, astfel încât să se poată iniţia reglementări sau alte măsuri care să conducă la ameliorarea situaţiei.

Ca lider al organizaţiei reprezentative a minorităţii etnice ucrainene, a treia sub aspectul numeric din România, cunosc că în comunităţile etnice rolul femeilor este chiar mai intens manifestat decât în restul populaţiei. Aceasta pentru că scopul principal al asociaţiilor pe criterii etnice este menţinerea şi afirmarea identităţii spirituale, ceea ce înseamnă zeci şi sute de acţiuni cultural-artistice, concursuri, festivaluri ale căror principale promotoare şi organizatoare sunt, cel puţin în cazul U.U.R., în primul rând, femeile.

De aceea, mi s-ar părea firesc ca un post de secretar de stat, din Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, a cărui denumire cuprinde, credem, şi identitatea specifică minorităţilor naţionale, să fie atribuit unei femei provenind din comunităţile etnice.

Femeia este liantul familiei, iar U.U.R. crede în rolul familiei de celulă de bază a societăţii. Parlamentul României este sesizat cu iniţiativa legislativă a cetăţenilor, validată de Curtea Constituţională, de precizare a definiţiei familiei consacrate prin art. 48 din legea fundamentală. Sunt informat că traseul parlamentar al iniţiativei cantonează în faţa nevoii de a se completa Regulamentul celor două Camere.

Ca semn de respect real faţă de mamele, soţiile şi fiicele noastre, inseparabil asociate noţiunii de familie, rog comisiile de specialitate competente să parcurgă cât mai operativ etapele procedurale. Personal mă angajez să propun amendamentele cuvenite.

Vă mulţumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Din partea PSD, doamna Maricela Cobuz.

Vă rog.

Doamna Maricela Cobuz:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică se numeşte "Organizaţia femeilor social-democrate - o forţă politică".

Cu această ocazie, le urez doamnelor la mulţi ani, pentru că mâine este ziua noastră!

Împreună suntem una dintre cele mai importante structuri organizatorice a PSD din municipiul Suceava, suntem o forţă politică, o voce a electoratului feminin din reşedinţa judeţului Suceava.

Am contribuit, în anul 2016, la toate luptele importante duse de Organizaţia municipală a PSD, iar victoriile istorice obţinute ni se datorează şi nouă. Suntem o parte vitală a PSD, partid care munceşte, care îşi asumă eforturi uriaşe, care obţine întotdeauna rezultate.

Pentru anii următori, ca preşedinte al Organizaţiei municipale şi ca parlamentar, îmi doresc să transform PSD în forţa care schimbă condiţiile de viaţă şi de muncă ale femeii.

Sunt paşi importanţi pe care societatea trebuie să-i facă pentru ca femeia în România anului 2020 să aibă drepturi depline, să fie protejată de orice fel de discriminare de gen, să aibă salariul egal cu al bărbatului, să se bucure de toate formele de sprijin de care are nevoie pentru a-şi susţine simultan cariera şi familia, pentru a-şi proteja sănătatea şi pentru a-şi pune în valoare abilităţile.

Astăzi, femeia în România este vulnerabilă, supusă riscului sărăciei, încă dezavantajată pe piaţa muncii, încă insuficient susţinută de stat.

De la noi pot veni acele propuneri, acele politici şi, mai ales, acea voinţă care să mişte lucruri, să declanşeze în societate schimbări pentru ca viaţa femeii să se schimbe major. De la noi trebuie să vină impulsul, energia pentru ca România anilor viitori să fie un spaţiu favorabil femeii. Împreună facem posibile cele mai dificile schimbări şi cele mai ambiţioase realizări, aşa cum am făcut-o de atâtea ori.

Deputat Maricela Cobuz, Circumscripţia electorală nr. 35, Suceava.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Din partea PNL, doamna deputat Antoneta Ioniţă.

Vă rog.

Doamna Antoneta Ioniţă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi deputaţi,

Declaraţia mea politică se referă la... "NU deceselor în spitale prin infecţii nosocomiale".

În România secolului XXI, din păcate, fenomenul infecţiilor nosocomiale din spitale este deja o realitate cruntă. Iată că în ultima lună s-au înregistrat alte două cazuri de decese în urma contactării de germeni din spital. Este trist, dar adevărat.

Alţi doi pacienţi au pierdut bătălia în lupta pentru viaţă. Este vorba de Georgiana Maxim, în vârstă de 36 de ani, care s-a internat la Spitalul "Bagdasar-Arseni" cu o banală hernie de disc cervicală şi Ghiorghe Ponciş, în vârstă de 65 de ani, care s-a internat la Spitalul Judeţean din Timişoara pentru a fi operat de endocardită acută.

Începând cu luna septembrie a anului 2016, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat un semnal de alarmă serios, după ce în urma unui studiu britanic a fost descoperit că bacteriile rezistente ar putea "omorî până la 10 milioane de oameni pe an până în anul 2050, la fel de mult ca şi cancerul".

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat lista cu 12 superbacterii mortale, care sunt cel mai mare pericol pentru sănătatea umană, şi Agenţia ONU pentru sănătate a subliniat că multe dintre aceste bacterii au evoluat şi sunt rezistente la multe antibiotice.

Având în vedere gravitatea celor spuse mai sus, consider că avem nevoie urgent de un Plan naţional de combatere a infecţiilor nosocomiale din spitale şi, cu acest prilej, trag un semnal de alarmă Ministerului Sănătăţii să trateze cu maximă seriozitate această problemă drept urgenţă naţională şi să ia măsurile care se impun pentru a nu mai muri oamenii cu zile.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Matei Dobrovie.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Declaraţia mea politică se numeşte "De ce România trebuie să condiţioneze banii pentru Republica Moldova, iar PSD prejudiciază grav imaginea României în Republica Moldova".

Prin mesajul pe care intenţionez să-l transmit, vreau să atrag atenţia că PSD aduce grave prejudicii de imagine României în Republica Moldova. La 27 februarie, după cum ştiţi, în baza Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între Republica Moldova şi România, Ministerul Finanţelor Publice al României a efectuat eliberarea tranşei a doua din cadrul acordului, în valoare de 50 de milioane de euro. Guvernul de la Bucureşti nu a impus condiţionalităţi pentru acordarea acestui împrumut partenerilor de la Chişinău, care s-au angajat doar declarativ să implementeze reforme în Republica Moldova.

PSD a transmis banii unui guvern care a fost învestit hoţeşte la miezul nopţii, în contextul unor proteste masive. Banii contribuabililor români vor ajunge la partenerii corupţi ai PSD din Republica Moldova, Partidul Democrat şi oligarhul Vladimir Plahotniuc. Acest partid este cotat în sondaje, în momentul de faţă, cu 2,5% intenţii de vot, iar Plahotniuc este unul dintre cei mai detestaţi politicieni din Republica Moldova, cu un anti-rating de 98%.

În timp ce au mimat integrarea europeană, Plahotniuc şi partidul său ar fi fost implicaţi, potrivit surselor independente, în furtul miliardului de dolari din băncile moldoveneşti şi în spălările de bani ai mafiei ruseşti, prin intermediul sistemului judecătoresc şi financiar din Republica Moldova.

Cetăţenii Republicii Moldova, după cum ştiţi, au fost impresionaţi de progresele înregistrate de România în lupta anticorupţiei şi au creat sloganul "DNA, treci Prutul!". Ei au protestat în semn de solidaritate cu românii care s-au opus, prin proteste paşnice, Ordonanţei nr. 13, care dezincrimina abuzul în serviciu şi dădea liber la furat. Moldovenii sunt dezamăgiţi de faptul că România susţine, în numele unei pretinse stabilităţi şi a unei integrări europene, consolidarea unui regim autoritar şi a statului capturat de Vlad Plahotniuc.

Prin decizia de a gira un guvern corupt, PSD va produce imense prejudicii de imagine României în Republica Moldova, iar, în plus, prin asocierea cu regimul care a susţinut acţiunile mafiei ruseşti, PSD creează vulnerabilităţi de securitate României.

Aşa cum am precizat în Programul USR, vom încuraja realizarea reformelor absolut necesare privind independenţa justiţiei, lupta anticorupţie, însănătoşirea sectorului bancar şi investigarea fraudelor, măsuri menite să ducă la dezoligarhizarea Republicii Moldova. Finanţările acordate de România autorităţilor de la Chişinău trebuie condiţionate de îndeplinirea reformelor, altfel banii vor fi risipiţi, iar niciunul dintre malurile Prutului nu va câştiga nimic.

Vă mulţumesc.

Deputat Matei Dobrovie, Circumscripţia nr. 42, Bucureşti.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Doru Coliu? Nu.

Domnul deputat Marius Budăi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Înainte de a începe declaraţia politică, vă rog să îmi permiteţi să urez la mulţi ani tuturor doamnelor din România, cărora le doresc multă sănătate.

Declaraţia politică de azi: "Obiectivul PSD-ALDE este ca fiecare pensionar să simtă creşterea economică în propriul buzunar".

Stimaţi colegi,

Avem nevoie de solidaritate între generaţii.

În perioada în care PSD, 2012-2015, a fost la guvernare, au fost reîntregite pensiile tăiate de PDL, actualul PNL, prin restituirea în 12 rate egale a sumelor reţinute pentru contribuţia la asigurările sociale de sănătate.

În acelaşi timp, Executivul condus de Victor Ponta a majorat indemnizaţia socială şi valoarea punctului de pensie. Acum, după ce am revenit la Guvernare, alianţa PSD-ALDE a luat decizia de a creşte din nou pensia minimă garantată în plată, la valoarea de 520 de lei/lună. Ştiu că nu este suficient, pentru că am lucrat la Casa de Pensii din judeţul Botoşani şi am cunoscut toate problemele cu care se confruntă persoanele vârstnice. E un pas şi trebuie să facem în aşa fel încât să creştem în fiecare an această sumă. Avem în vedere să creăm un cadru legal prin care toţi pensionarii din ţara noastră să beneficieze de condiţii decente în ceea ce priveşte accesul la serviciile de sănătate.

Ne-am respectat promisiunile din campanie şi am eliminat plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru toţi pensionarii, am eliminat impozitul de 16% până la valoarea pensiei de 2.000 de lei. Am prevăzut în bugetul pe acest an majorarea valorii punctului de pensie până la valoarea de 1.000 de lei, începând cu data de 1 iulie. Am asigurat bilete de tratament balnear pentru peste 56.000 de persoane vârstnice din România.

Avem peste 5 milioane de vârstnici care, de la 1 februarie, au rămas cu mai mulţi bani în buzunar. Însă aceste persoane ar fi putut beneficia de aceste sume începând cu data de 1 ianuarie, dacă nu exista acel blocaj venit din partea preşedintelui României. Puteau rămâne cu mai mulţi bani în buzunar.

Este o vorbă în România: "Cine nu are pensionari să-şi cumpere, pentru că oricât de puternici am fi noi, tinerii, înţelepciunea şi experienţa vin de la ei"! Generaţii de generaţii din faţa noastră au construit şi au adus România pentru ca noi să o putem duce mai departe.

Spun toate aceste lucruri, pentru că celelalte partide nu cunosc situaţia reală a pensionarilor, pentru că nu le-a interesat foarte mult cum gândesc pensionarii, ce fac ei şi care sunt nevoile acestora. PSD i-a tratat tot timpul cu demnitate şi respect.

De aceea, diferenţele dintre noi sunt simple şi foarte clare. Cei din actualul PNL au tăiat, iar noi de la PSD am reîntregit şi am încercat să creştem veniturile pentru toate categoriile sociale şi profesionale ori de câte ori am fost la guvernare. De aceea pensionarii şi salariaţii sunt de partea noastră. Cred că am făcut ce trebuie, ceea ce era omeneşte de făcut, de fiecare dată.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Marius Budăi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Laurenţiu Leoreanu, din partea PNL.

Vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da. Mulţumesc.

Bună dimineaţa, tuturor!

Mă alătur şi eu tuturor celor care urează colegelor noastre, doamnelor, soţiilor, prietenelor, surorilor, la mulţi ani, sănătate, bucurii, o primăvară frumoasă, şi având-o ele, sunt convins că o vor face şi pe a noastră!

Declaraţia mea politică se numeşte "Alocare discreţionară de fonduri în judeţul Neamţ".

Stimaţi colegi,

Recent, citeam o ştire în care se constata că, pe fondul ultimelor evenimente politice din lume, a crescut surprinzător de mult numărul vânzărilor romanului lui George Orwell, "Ferma animalelor". Săptămâna trecută am asistat la o nedreptate comisă fără prea multe explicaţii de social-democraţii care conduc judeţul Neamţ. Mi-am reamintit de un citat din opera menţionată mai sus. Citatul sună astfel: "Toate animalele sunt egale, dar unele animale sunt mai egale decât altele". Nu luaţi ad litteram cuvintele, ci doar simbolistica din spatele acestor cuvinte.

În expunerea situaţiei de fapt, în judeţul Neamţ, sumele de echilibrare pentru administraţiile publice locale au fost distribuite după un criteriu discreţionar care a bătut la ochi: după culoarea politică şi rezultatele obţinute la alegerile din anul 2016. Când s-au împărţit sumele defalcate din TVA, pentru primăriile din judeţul Neamţ, în mod special cele conduse de edilii liberali, acestea au primit sume mult mai mici, comparativ cu primăriile conduse de edilii social- democraţi. Aşa cum spuneam mai devreme, unele animale sunt mai egale decât altele, astfel că două dintre cele mai mari comunităţi din judeţul Neamţ, municipiile Piatra Neamţ şi Roman, au primit sume infinitezimale. Nu contest că este nevoie de bani şi în localităţile conduse de primari ai PSD, pentru că fondurile sunt pentru dezvoltarea comunităţilor locale, însă cred că şi colegii mei social- democraţi din Parlament îmi vor da dreptate când spun că trebuie să facem politică pentru toţi cetăţenii, iar banii trebuiau împărţiţi după criterii clar stabilite.

Aş vrea de aici, de la tribuna Camerei Deputaţilor, să lansez un apel prin care să îi rog pe toţi colegii mei, atât de la centru, cât şi din teritoriu, să nu încurajeze măsuri punitive şi răzbunătoare care îi vor afecta pe români, indiferent de opţiunea lor politică, pentru că în acest fel nu vor da dovadă de responsabilitate, ci se vor angaja într-un război urât, în care victimele vor fi chiar cetăţenii.

Rolul nostru ca politicieni şi parlamentari nu este acesta. Să nu uităm că am jurat să ne apărăm ţara şi cetăţenii, aşa că, prin acţiunile noastre politice, să nu ne îndreptăm armele împotriva lor, ci să-i sprijinim prin acţiuni responsabile, promovând principiul egalităţii de şanse, începând aşadar şi cu alocarea de fonduri pentru dezvoltare în comunităţile din ţară.

Vă mulţumesc.

V-a vorbit Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL Neamţ, Circumscripţia electorală nr. 29.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Vlad Duruş?

Domnul Vlad-Emanuel Duruş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea se numeşte "Apel pentru responsabilitate către Consiliul local Baia Mare".

Stimaţi colegi,

Starea de normalitate reprezintă nu doar un deziderat, ci şi o necesitate în viaţa oricărei entităţi administrativ-teritoriale. Aceasta este condiţia sine qua non pentru ca respectiva comunitate să evolueze, să se dezvolte, să poată asigura condiţiile corespunzătoare pentru cetăţeni.

De mai bine de jumătate de an, municipiul Baia Mare este lăsat în voia sorţii, nemaifiind administrat corespunzător, ca să nu spun aproape deloc. Baia Mare a ajuns să se găsească într-o stare deplorabilă din cauza iresponsabilităţii, a luptelor politice, a corupţiei şi a indolenţei. Reşedinţa judeţului Maramureş se află într-un declin economic, iar serviciile publice au ajuns să fie din ce în ce mai mult diminuate calitativ şi cantitativ. Cauza poate fi identificată în situaţia conducerii la vârf a administraţiei locale.

Municipiul pierde prin neaplicarea asumată şi responsabilă a unei strategii de administrare de către consiliul local. Agăţându-se de lipsa certitudinii, conferită de continuitatea şi stabilitatea din viaţa administrativă a urbei, unii lideri ai comunităţii nu înţeleg să-şi facă datoria faţă de cei care i-au ales, iar această situaţie a atras după sine consecinţe negative în viaţa comunităţii. Exemplific prin faptul că nu a fost încheiat niciun contract pentru deszăpezirea în iarna ce tocmai s-a încheiat, fapt care acum este urmat de degradarea, cu fiecare zi, a străzilor asfaltate recent.

De curând, am asistat la un neverosimil act în Consiliul local, în care parcă s-a jucat tenis de masă cu funcţia de viceprimar, în decursul câtorva zile fiind votaţi mai mulţi consilieri care să ocupe această funcţie, iar urmarea acestor iresponsabilităţi fiind o acţiune în instanţă şi adâncirea stării de incertitudine de la vârful administraţiei municipiului.

Cetăţenii municipiului Baia Mare consideră că este prea mult, că s-a ajuns într-o situaţie deplorabilă şi de neconceput, mai ales pentru un oraş care era cât pe ce să ajungă Capitală Europeană a Culturii în 2021, şi nu cer altceva decât responsabilitate şi aleşii locali să militeze cu adevărat pentru binele urbei pe care o conduc.

Ca deputat ales al Maramureşului şi ca cetăţean băimărean, fac un apel pentru normalitate, responsabilitate, demnitate şi decenţă şi cer să fie lăsate la o parte interesele personale şi ordinele politice şi să fie puse pe primul plan interesele oraşului Baia Mare şi ale cetăţenilor săi.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul deputat Corneliu Bichineţ?

Vă rog.

Domnule deputat, să închideţi şi să deschideţi microfonul, vă rog.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am oscilat în a da titlul acestei declaraţii între "O ţară bolnavă" sau "Închideţi un spital, deschideţi un cimitir", şi la sfârşitul declaraţiei o să mă hotărăsc cum o să o intitulez.

Oricum, am rămas impresionat de declaraţia politică a colegei noastre, profesoara de la Iaşi. Mi-au plăcut schimbările de ritm, tonul, frumuseţea şi, la un moment dat, am avut... Asta intră în declaraţia mea politică, timpul ăsta...

Am avut senzaţia că...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aveţi doar trei minute la dispoziţie.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Da, un minut l-am ratat.

Am avut senzaţia că vă certaţi cu boxerul Cîtea, dar m-am înşelat. Pentru că e bine să semnalăm când apar oameni, în Parlamentul României, de nivelul şi de vocaţia celui care a fost campion naţional.

Nu m-am referit la dumneavoastră, domnule Vasile Cîtea şi mă bucur că sunteţi aici!

Calendaristic, stimaţi colegi, am păşit într-o nouă primăvară, cea a anului premergător sărbătoririi Centenarului Unirii, când firesc ar fi să "strângem rândurile", să demonstrăm lumii întregi că suntem o naţiune prietenoasă, un popor cu multiple virtuţi şi cu certe calităţi.

Eu cred în destinul acestui neam, respect istoria şi tradiţiile noastre, încerc să modific în bine prezentul alambicat şi ruinător măcar în locul în care trăiesc, Vaslui.

Despre ce este vorba? Sunt deja cinci ani de când în România au fost închise dintr-un foc 64 de spitale, zăpăcindu-se astfel zone întregi. S-au luat angajamente, s-au ţinut declaraţii politice spumoase şi sforăitoare, s-au perindat pe la putere guverne şi miniştri, alţi oameni politici, însă, din nefericire, ce s-a închis a rămas închis, aşa cum s-a întâmplat şi cu spitalul orăşenesc din Negreşti, judeţul Vaslui, care, chiar dacă era renovat şi dotat, a fost desfiinţat după ce lucrările au fost finalizate, văduvind circa 50.000 de locuitori ai zonei de asistenţă medicală corespunzătoare.

Mă adresez noului ministru al sănătăţii, dacă există unul, şi-l informez că nimeni n-a mişcat un deget pentru redeschiderea acestui spital, rugându-l să se ocupe direct Domnia Sa de această spinoasă problemă. Primăria Negreşti nu are resurse financiare să redeschidă spitalul. Consiliul Judeţean Vaslui promite, numai în preajma alegerilor, să facă acest lucru, apoi uită. Aşa că singura instituţie care are forţa să aşeze lucrurile în firescul lor este ministerul.

Rog deplasaţi un secretar de stat la faţa locului şi daţi-le celor 50.000 de oameni din jurul Negreştiului o şansă reală la viaţă, ei votând, atenţie!, după cum arată statisticile, aproape numai PSD.

Stimaţi colegi, nu vă ucideţi alegătorii!

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Natalia Intotero.

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Susţinerea turismului, mai importantă ca niciodată".

Astăzi vreau să vă vorbesc despre frumoasa noastră ţară, care are un potenţial turistic uriaş. Avem sate unice, unde tradiţiile sunt încă vii, avem domenii schiabile, potenţial speoloigic şi balnear, România deţinând o treime din capacitatea balneară a Europei. Avem litoral, oglinzi de apă, Delta Dunării, parcuri naturale. De altfel, 65% din pădurile virgine din Europa sunt la noi în ţară.

Cât priveşte resursele turistice antropice, România deţine monumente aflate pe lista Patrimoniului UNESCO, vestigii arheologice, cetăţi greceşti şi dacice, romane, medievale; monumente istorice de artă şi arhitectură extrem de variate, mănăstirile din Bucovina, biserici şi cetăţi fortificate din Transilvania, castele şi palate, edificii religioase, monumente, statui.

Potenţialul turistic al României este unul real şi, din păcate, insuficient exploatat. Guvernul PSD acordă o atenţie aparte acestui domeniu, luând mai multe măsuri care au ca scop dezvoltarea turismului.

Astfel, a fost aprobat Memorandumul "Primul centru de agrement", care va fi implementat după aprobarea sa printr-un act normativ. Acest program susţine realizarea de investiţii pentru crearea infrastructurii necesare desfăşurării activităţilor de agrement, prin acordarea de garanţii de către stat, în procent de maximum 80%, respectiv echivalentul valoric maxim de 240.000 de euro. "Primul centru de agrement" are în vedere stimularea iniţiativei private şi va contribui la creşterea atractivităţii României ca destinaţie turistică.

Avem o ţară minunată şi sunt convinsă că ştim cu toţii acest lucru. Ţine de efortul personal al fiecăruia dintre noi să ne promovăm ţara, să vorbim despre frumuseţile ei, dar mai ales să implementăm strategii de dezvoltare durabilă, care să ducă turismul la adevăratul lui potenţial.

Vă mulţumesc.

Natalia Intotero, deputat al PSD Hunedoara.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Glad Varga, din partea PNL?

Domnul deputat Dumitru Oprea?

Vă rog.

Domnul Dumitru Oprea:

Tema de astăzi are titlul: "PSD face daruri clientelei politice din bugetul ţării", cu un motto adaptat de vremuri, "Olguţa Vasilescu i-a adormit pe români cu imaginea salariului umflat precum laptele pus la fiert, iar ei s-au trezit cu ce a mai rămas, după ce tot Olguţa Vasilescu a suflat în laptele ce se umflase prea mult".

Deşi România a înregistrat anul trecut cea mai importantă creştere economică la nivelul Uniunii Europene, pe fondul creşterii cheltuielilor şi diminuării surselor de colectare a taxelor la buget, măsurile actualului Guvern vor genera un deficit de 3,6% în 2017 şi 3,9% în 2018.

Conform ultimelor date prezentate de Ministerul de Finanţe, veniturile bugetului general consolidat au fost cu 5,7% mai mici în ianuarie 2017, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. De asemenea, s-a înregistrat o scădere a încasărilor din TVA, faţă de ianuarie 2016, cu 24,8%. În tot acest timp, cheltuielile cu asistenţa socială au crescut cu 9,5%, iar cheltuielile bugetului general consolidat cu 3,5%.

Pe de altă parte, sub emoţiile declanşate de Ordonanţa nr. 13, au trecut neobservate, până acum, Ordonanţele nr. 6 şi nr. 9, care transformă bugetul statului într-un portofel pentru buzunarul baronilor PSD. Astfel, Guvernul "Liviu Grindeanu" încearcă să transforme aleşii locali în vasali, prin mâna ministrului dezvoltării regionale, care are acum un fond de 30 de miliarde de lei, care poate fi alocat discreţionar şi netransparent grupurilor de interese din jurul PSD.

Grav este faptul că, în timp ce instituţii de specialitate şi oficiali europeni fac apel la prudenţă şi responsabilitate fiscal-bugetară, actualul Guvern pare a fi preocupat doar să ofere şi să obţină avantaje în prezent, transferând costurile imense în viitor. Motiv pentru care ne întrebăm: oare ce ar face coaliţia PSD-ALDE dacă s-ar adopta o lege prin care reprezentanţii puterii ar fi obligaţi ca, la predarea mandatului, să acopere datoriile şi deficitele guvernării?!

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Dumitru Oprea.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Lupescu?

Vă rog.

Domnul Dumitru Lupescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vă rog întâi să-mi permiteţi să adresez cele mai sincere urări de sănătate şi fericire tuturor femeilor, cu prilejul zilei de 8 Martie!

Declaraţia politică de astăzi are titlul "Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 şi Legea bugetului de stat".

Doamnelor şi domnilor,

USR a înregistrat deja câteva victorii importante în Parlament, prin care şi-a îndeplinit misiunea de supraveghere a acţiunilor Guvernului şi de corectare a procesului legislativ, chiar şi cu pârghiile relativ puţine pe care le are.

Astfel, a fost emisă în luna ianuarie, anul acesta, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 prin care era suspendat un articol esenţial din Legea finanţelor publice, anume art. 4, care prevedea că alocările bugetare sunt obligatorii ca şi cuantum maxim şi ca alocare, iar persoanele care le încalcă răspund penal.

Ordonanţa de urgenţă nr. 9/2017, suspendând acest articol 4, avea efectul pentru finanţele publice pe care l-ar fi avut Ordonanţa de urgenţă nr. 13 pentru justiţie.

Mulţumită însă prezenţei şi acţiunii deputaţilor Uniunii Salvaţi România, în Comisia pentru buget, finanţe, bănci s-a reuşit introducerea unui amendament la Legea bugetului de stat, prin care a fost repus în funcţie acest articol şi s-a evitat haosul bugetar care ar fi urmat, haos din care poporul român ar fi avut de suferit.

Mulţumesc.

Deputat al Uniunii Salvaţi România, Circumscripţia nr. 16 Dâmboviţa, Lupescu Dumitru.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Petru Movilă?

Domnul deputat Cristian Sefer?

Vă rog.

Domnul Cristian-George Sefer:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

România are şansa de a fi un pilon strategic în ceea ce priveşte traseul maritim ce face legătura între Marea Neagră şi Marea Nordului, referindu-mă aici la legătura navigabilă cea mai scurtă reprezentată de coridorul de transport fluvial Constanţa-Rotterdam.

Din păcate, constatăm că modul în care gestionăm acest avantaj economic lasă mult de dorit, şi nu vorbim doar de lipsa unei viziuni care să reducă decalajul enorm dintre volumul de mărfuri tranzitat pe porturile dunărene şi cel tranzitat pe cele pe Rin, ci vorbim de un blocaj complet al transportului fluvial în perioada de iarnă, situaţie pe care eu o consider inacceptabilă.

Dacă diferenţa de 10 ori între volumul de marfă tranzitat doar de Portul Rotterdam şi toate celelalte porturi dunărene româneşti este doar un semnal de alarmă cu privire la strategia de transport a României, neputinţa arătată în ultimele trei luni - când transportul fluvial a fost practic paralizat de incapacitatea noastră de a gestiona temperaturi negative şi îngheţ, ce se încadrează în media multianuală specifică zonei climatice - este de nepermis.

Stimaţi colegi,

Această situaţie trebuie să înceteze, transportul pe Dunăre în condiţii de siguranţă pe tot parcursul anului trebuie să devină o prioritate naţională. Avantajul de a face parte dintr-un coridor de transport fluvial european trebuie să devină un motor de dezvoltare economică pentru oraşele-port româneşti.

Invit colegii din tot spectrul politic să trecem peste diferenţele noastre doctrinare şi împreună să identificăm soluţii concrete care să conducă la o exploatare maximă a potenţialului economic dunărean.

Este necesar ca împreună să găsim în regim de urgenţă soluţii pentru repararea şi modernizarea spărgătoarelor de gheaţă existente, respectiv achiziţionarea altor noi, dacă situaţia o impune.

Vă mulţumesc.

Deputat Cristian-George Sefer, Circumscripţia nr. 12, Călăraşi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Florin Manole.

Domnul Petre-Florin Manole:

Declaraţia mea politică se intitulează "Situaţia drepturilor omului în România şi nevoia unui cod pentru combaterea discriminării".

Raportul lansat săptămâna trecută de către Departamentul de Stat al SUA, referitor la situaţia drepturilor omului în România, în anul 2016, a trecut relativ discret pe fundalul certurilor politice care domină agenda media.

Raportul evidenţiază punctele pozitive referitoare la drepturile omului, în special, atunci când vorbeşte despre:

- Rolul activ al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării în aplicarea legislaţiei anti-discriminare şi progresele pe care acesta le generează în practica instituţiilor publice din ţara noastră;

- Eforturile constante ale Institutului pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" în combaterea antisemitismului şi educaţia despre Holocaust;

- Contribuţia majoră pe care organizaţiile neguvernamentale o aduc, prin munca lor, în apărarea şi promovarea drepturilor omului în România.

Există, de asemenea, aprecieri la adresa respectării libertăţii internetului, în ceea ce priveşte creşterea salariului minim ca expresie a îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, în ceea ce priveşte calitatea procesului electoral de la alegerile parlamentare din 2016 şi altele.

Desigur, ca în orice democraţie pe cale de consolidare, există şi probleme care trebuie rezolvate: incluziunea romilor, respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi ale copilului, egalitate şi protecţie pentru femei, ca să enumerăm doar câteva.

Pentru toate acestea sunt necesare soluţii administrative şi soluţii legislative. Acestea din urmă sunt, în mare măsură, responsabilitatea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din care şi eu fac parte. Trebuie spus, totuşi, că rolul Parlamentului nu este doar să creeze legislaţia, ci să şi facă tot ce-i stă în putinţă pentru ca aceasta să fie clară şi accesibilă tuturor cetăţenilor.

Astfel, în cadrul comisiei, am înfiinţat Subcomisia anti-discriminare. Aceasta va elabora un cod pentru combaterea discriminării, împreună cu parteneri instituţionali şi din societatea civilă. Acest cod este în acord cu Programul de Guvernare al Partidului Social Democrat. La capitolul Justiţie, între măsurile de asanare legislativă, se menţionează clar necesitatea codificării pe domenii de activitate.

În România discriminarea nu este un fenomen pe cale de dispariţie, ba, din contră, este un fenomen care subminează în continuare relaţiile dintre cetăţeni sau cele dintre cetăţeni şi statul român. Este un flagel care nu poate fi combătut decât printr-o legislaţie coerentă şi clară, prin educaţie, toleranţă şi acceptarea diferenţelor dintre oameni.

Numeroşi români se confruntă cu discriminarea pe diverse motive: rasiale, de vârstă, religie, convingeri ş.a.m.d. În mod cert, o parte dintre aceştia nu cunosc legislaţia românească care-i poate apăra. În acest moment, aceasta este un labirint din care nu se poate ieşi uşor odată intrat.

Din ce este acest labirint constituit?

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi. Aţi epuizat cele trei minute. Vă rog!

Domnul Petre-Florin Manole:

... 7 legi, o ordonanţă de Guvern şi multe alte acte normative europene.

Codul pentru combaterea discriminării va avea ca obiective sistematizarea legislaţiei naţionale şi corelarea acesteia cu legislaţia europeană şi întărirea instituţiilor cu atribuţii pentru apărarea şi promovarea drepturilor omului. Codul pentru combaterea discriminării va fi o parte a soluţiei la problemele de drepturile omului ale României.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Eusebiu Pistru-Popa?

Domnul deputat Robert Sighiartău?

Doamna deputat Cherecheş Florica.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Nu tăiaţi în carne vie, doamnă ministru!"

Cinci mii de români, mai ales vârstnici, dependenţi şi copii cu dizabilităţi, beneficiari de servicii sociale profesioniste furnizate de ONG-uri, au rămas fără sprijin, din cauza deciziei ministrului muncii şi justiţiei sociale de a reduce subvenţiile acordate în baza Legii nr. 34.

Prin ordin de ministru, în 29 decembrie 2016, se aproba lista celor 155 de ONG-uri beneficiare de subvenţii de la bugetul de stat, în valoare totală de 27 de milioane de lei. Sumele aprobate erau absolut necesare pentru continuarea activităţii organizaţiilor, fiind cuprinse în bugetele pe 2017 ale acestora.

Printr-un ordin emis în ianuarie de ministrul Lia Olguţa Vasilescu, suma s-a redus la jumătate, motivaţia fiind lipsa bugetului la data emiterii ordinului. În mod absolut surprinzător, ordinul de ministru emis la 28 februarie a aprobat o listă care elimina o mulţime de organizaţii şi reducea drastic sumele alocate altora. Au rămas pentru finanţare doar 105 organizaţii, suma totală alocată acestora fiind de 14 milioane de lei, adică aproape jumătate faţă de suma estimată iniţial la sfârşitul anului 2016, iar numărul beneficiarilor redus cu peste 5.000.

Faţă de lista publicată iniţial în anexa la ordinul din decembrie, avem acum cu 33% mai puţine ONG-uri finanţate şi cu 38% mai puţine servicii sociale finanţate. Au fost tăiate, în primul rând serviciile de îngrijire la domiciliu, dar şi cele pentru copiii şi adulţii cu dizabilităţi, crescând riscul separării de familie, pentru a beneficia de serviciile de care au nevoie. S-au tăiat şi subvenţiile pentru copiii proveniţi din familii cu venituri mici.

Luna trecută, am adresat o întrebare doamnei ministru, cu referire la situaţia din Bihor, exprimându-mi nădejdea că după adoptarea bugetului de stat se va reveni la finanţarea tuturor organizaţiilor prevăzute în anexa din decembrie. Optimismul meu s-a bazat pe faptul că Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale are cel mai mare buget, de 9,6% din PIB. Serviciile sociale acordate acestor beneficiari sunt absolut necesare pentru integrarea lor socială şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, fiind mai economic să sprijinim ONG-urile furnizoare de servicii sociale, decât să le trecem în cârca statului.

Doamnă ministru Lia Olguţa Vasilescu, 5.000 de români au nevoie de reluarea subvenţionării serviciilor sociale pentru un plus de suport şi demnitate în viaţa lor!

Vă rog insistent să nu luaţi banii de la aceşti oameni necăjiţi ca să dublaţi salariile bugetarilor sau să daţi tot felul de ajutoare unora care sunt apţi de muncă! Găsiţi alte surse şi nu vă bateţi joc de organizaţiile care au nevoie de acest sprijin pentru a-şi putea continua munca nobilă de a veni în întâmpinarea nevoilor celor mai vulnerabili dintre noi!

Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul deputat Lucian Stanciu-Viziteu?

Vă rog.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Bună ziua!

Declaraţie cu titlul: "PSD îşi privatizează primăriile".

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din câte am observat, atât în Bucureşti, cât şi în municipiul Bacău, s-a instituit moda SRL-urilor înfiinţate de primării. Edilii îşi justifică apetitul pentru această adevărată privatizare a instituţiilor pe care le conduc, prin motive de genul: creare de locuri de muncă, eliminarea contractelor nefructuoase cu companiile private, măriri de salariu. Există însă câteva realităţi incontestabile, prevăzute chiar şi de lege, care ar trebui să elimine posibilitatea privatizării primăriilor şi pe care le voi dezvolta.

1. Banii publici pot fi subtilizaţi mult mai uşor, fără controlul Curţii de Conturi şi a obligaţiilor ce rezidă din legile care reglementează funcţionarea instituţiilor publice. Concret, dacă sunt autorităţi sau entităţi contractante, atunci sunt obligate să respecte Legea nr. 98 sau Legea nr. 99/2016, dacă nu, cumpără ca orice altă companie privată.

Achiziţiile publice nu sunt întotdeauna obligatorii pentru companiile de stat. Există în Legea nr. 98/2016 o serie de articole care precizează ce condiţii trebuie să îndeplinească o societate comercială pentru a fi o entitate contractantă. Una dintre aceste condiţii constă în faptul că societatea comercială să nu aibă caracter comercial. Practic, aceste societăţi comerciale, chiar denumirea lor indică acest aspect, înfiinţate de primării, vor avea caracter comercial. Prin urmare, ele nu vor ţine cont de Legea achiziţiilor publice, pentru că nu sunt obligate. Nu se încadrează normelor acestei legi. Aceasta va fi una dintre portiţele prin care PSD şi ALDE vor încerca să eludeze controlului riguros asupra banilor publici, în speranţa că vor satisface apetitul partinic pentru avuţia poporului.

2. Se vor face angajări politice, fără niciun criteriu de performanţă. Angajaţii nu sunt funcţionari publici. Acest lucru înseamnă că, în aceste societăţi, vor putea lucra persoane înregimentate politic. Asta înseamnă că vor putea să îşi exprime apartenenţa şi convingerile politice în mod public. Un funcţionar nu ar fi putut face acest lucru, pentru că legea nu îi dă voie. La fel, un funcţionar public are dreptul de a refuza să ducă la îndeplinire anumite decizii sau sarcini venite de la un superior ierarhic, dacă acestea încalcă legea. Pe un angajat, la o societate creată de o primărie, cine îl mai obligă? Ce garanţii mai avem că ei vor fi corecţi? Sunt doar două exemple. Mai pot aminti, însă, că un funcţionar public nu are voie să primească sau să ceară daruri. Totodată, sunt obligaţi să îşi depună o declaraţie de avere. Eu cred că aceste obligaţii îl fac mult mai răspunzător pe un funcţionar public decât pe un angajat care nu are acest statut. Un exemplu elocvent în acest caz este compania S.C. Ciclop S.A., din Bucureşti, iar din Bacău putem aminti Thermoenergy Group S.A., S.C. Cet S.A., S.C. Crab S.A., S.C. Art Bacău S.A.

3. Un alt mare dezavantaj al acestor societăţi înfiinţate de o primărie constă în faptul că este foarte dificil, spre imposibil, de a avea aceeaşi performanţă găsită la firmele private care sunt în activitate de ani de zile. Chiar dacă, aşa cum susţin promotorii acestei noi manevre, primăriile vor putea oferi un salariu competitiv angajaţilor, de ce nu mai bine ar plăti direct, în mod competitiv şi respectând rigorile şi avantajele licitaţiilor publice, companiilor private care şi-au arătat deja eficienţa economică în lupta din piaţa liberă?!

Începând de la management, până la domeniul de activitate propriu-zis, o companie de stat creată de o primărie va putea ajunge cu greu la eficienţa şi supleţea companiilor călite prin mecanismele de piaţă liberă. Aşadar, dacă bazele acestor societăţi sunt şubrede încă de la început, există un mare risc ca oraşele să rămână...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, aţi depăşit cele trei minute!

Vă rog frumos!

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

... fără cele mai importante servicii: asfaltări, întreţineri, iluminat stradal sau apă.

Pentru ca aceste societăţi să funcţioneze normal, transparent, productiv, să servească interesul cetăţeanului şi să cheltuiască responsabil banul public, este necesar ca acestea să respecte Legea achiziţiilor publice, iar conducerea să nu fie numită politic. Aşa cum astăzi sunt înfiinţate aceste societăţi, sau cum sunt ele gândite să îşi desfăşoare activitatea, nu îndeplinesc aceste condiţii. În proprietate comună nimeni nu are grijă de nimic, nimeni nu răspunde de nimic. Sistemul proprietăţii comune nu a supravieţuit nicăieri în lume, iar nouă ne-a dovedit comunismul, pe care l-am depăşit, că acest sistem al tuturor şi al nimănui nu este viabil.

Deputat al USR, Lucian Stanciu-Viziteu.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Din respect pentru ceilalţi colegi care vor să intervină, vă rog să vă limitaţi la cele trei minute! Vă rog din suflet!

Domnul deputat Robert Turcescu.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se intitulează: "Adevăruri cutremurătoare despre cât de pregătiţi suntem pentru un cutremur".

Stimaţi colegi,

S-au împlinit deunăzi 40 de ani de la cutremurul din 1977. Comemorarea nu a fost una obişnuită, pentru că în apropierea ei s-au produs două evenimente: o aplicaţie mobilă a anunţat, eronat, că în România urmează să se producă un cutremur de 10 grade pe scara Richter, iar viceprimarul Capitalei se laudă că bucureştenii ar putea să beneficieze de o aplicaţie care anunţă orice cutremur cu patru ore înainte.

Ar fi de râs, dacă nu ar fi de plâns. Încă de anul trecut seismologii britanici şi americani avertizau că 2017 este anul unui posibil cutremur de amploare în România. Mai mult, potrivit datelor Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, aproape la fiecare două zile scoarţa terestră românească se zguduie cu o magnitudine medie de 3 grade, iar în ultima jumătate de an am avut două cutremure de 5,3 grade pe scara Richter, în septembrie, respectiv în decembrie 2016.

Numai în Bucureşti există peste 170 de clădiri care sunt încadrate în clasa I de risc seismic - pericol public. La finalul anului 2015, doar în cazul a trei imobile erau începute lucrările de reabilitare. Atunci când am candidat la funcţia de primar general al Capitalei, în urma discuţiilor cu mai mulţi specialişti din domeniu, le-am propus bucureştenilor un set de măsuri care aveau să pregătească Bucureştiul pentru posibilitatea unui astfel de dezastru, însă, din păcate, actuala conducere a Capitalei României nu a luat în considerare niciuna dintre aceste propuneri.

În ţară, situaţia este şi mai tristă. Autorităţile locale nici măcar nu cunosc câte astfel de clădiri cu risc seismic sunt în urbea pe care o conduc. Şi, ca să fie tabloul complet, acolo unde proprietarii încearcă să rezolve singuri situaţia unor astfel de clădiri, se lovesc de birocraţia şi de legile care le pun piedici în consolidarea sau demolarea unor mastodonţi pericol public.

Bomboana pe colivă o reprezintă, însă, lipsa de pregătire a populaţiei. În timp ce în Japonia conştientizarea pericolului unui cutremur este prinsă în legislaţia care ţine de siguranţa naţională, la noi abia s-au făcut câteva spoturi care au fost difuzate doar după ce Consiliul Naţional al Audiovizualului a obligat televiziunile şi radiourile să o facă. În timp ce noi nici măcar nu ştim câte clădiri cu risc seismic ridicat avem pe teritoriul ţării, în aceeaşi Japonie există sute de locuri special amenajate în care oamenii, obligaţi de legile ţării, testează anual forţa cutremurelor şi învaţă ce trebuie să facă în cazul unui astfel de dezastru.

Doamnelor şi domnilor,

Am fost aleşi să îi reprezentăm pe cetăţenii ţării noastre în Parlamentul României.

Vă cer, având în vedere toate aceste aspecte despre care am vorbit, să ne unim forţele şi cu toţii să lucrăm la o legislaţie modernă pentru prevenirea dezastrelor, care să fie cât mai urgent pusă în aplicare. Avem nevoie de identificarea tuturor clădirilor cu risc seismic din ţară şi de consolidarea lor urgentă, de legislaţie care să le permită proprietarilor să îşi consolideze şi singuri aceste clădiri, dacă îşi doresc acest lucru, de cursuri de pregătire a populaţiei, de un sistem de intervenţie rapidă, creat pentru astfel de situaţii, de verificare a rezervelor naţionale de hrană, apă potabilă şi materiale sanitare.

Vă mulţumesc.

Deputat Robert Turcescu, Circumscripţia nr. 14, Constanţa.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Beatrice Tudor.

Vă rog.

Doamna Beatrice Tudor:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Când Guvernul Grindeanu este criticat ca la Radio Erevan, iar antiperformanţele lui Cioloş sunt trecute în umbră".

Mass-media economică anunţa în urmă cu câteva zile, citând surse oficiale, că veniturile colectate la buget în luna februarie sunt cu 300 de milioane de lei mai ridicate faţă de cele din luna februarie 2016. Cu alte cuvinte, Guvernul României a început să colecteze bani la buget mai bine decât o făcea Guvernul Cioloş.

Vestea nu are cum să cadă bine tuturor celor care se grăbeau să pună în sarcina Guvernului Grindeanu numeroase scenarii de dezastru economic, bazându-se doar pe informaţia că, la un moment dat, în luna ianuarie, încasările bugetare au fost cu aproape un miliard de lei mai mici decât în luna ianuarie 2016.

Câteva lucruri utile de ştiut pentru toţi cei care se grăbesc să declame panică prin ministerele economice ale Cabinetului sau să critice performanţa unor măsuri de guvernare care nici măcar nu au apucat să fie bine puse în practică:

• Încasările bugetare din luna ianuarie 2016 au fost şi ele, la rândul lor, mai mici decât cele din luna ianuarie 2015, în ceea ce priveşte încasările la Capitolul "Impozit pe venit". Oare aceasta să însemne că Guvernul Cioloş o fi fost mai iertător cu companiile?
• În afara Capitolului "Impozit pe venit", încasările din ianuarie 2016 au fost foarte bune, pentru că s-au bazat în special pe activitatea economică şi măsurile economice promovate de Guvernul PSD, până în noiembrie 2015, şi în special pe reformarea Codului fiscal, şi pe măsurile fiscale prevăzute în acesta. Sunt sigură că nu trebuie să amintesc cât de mult a trebuit să se lupte PSD cu toată lumea, de la PNL la Preşedintele lohannis, pentru aplicarea acestui Cod fiscal.

Pe scurt, nu Guvernul Cioloş merită laudă pentru rezultatele din ianuarie 2016, ştacheta cu care a fost comparată performanţa Guvernului Grindeanu.

Ca să recapitulăm. În timp ce sunt deosebit de îngrijoraţi despre cum Sorin Grindeanu şi echipa lui de miniştri o să pună România pe butuci, pentru că în luna ianuarie a încasat mai puţin de pe urma lui Cioloş decât a încasat Cioloş în urmă cu un an de pe urma lui Ponta, alarmiştii, cei mai mulţi de dreapta şi cei mai mulţi liberali, uită să spună câteva lucruri elementare.

Spre exemplu, uită să spună că sumele primite de la Uniunea Europeană, veniturile nefiscale şi TVA au fost principalele capitole unde estimările au fost mai mari decât încasările în 2016, astfel că bugetul a închis anul trecut cu venituri de 222 de miliarde de lei, în loc de 236 de miliarde de lei, venituri estimate la rectificarea din noiembrie 2016.

Nu este acum locul şi momentul pentru a discuta cine şi cum ar fi putut beneficia de pe urma acestor eşecuri în ceea ce priveşte veniturile nefiscale şi TVA. Nu vreau decât să subliniez tuturor celor care caută paie economice în ochii actualului Guvern să se uite cu atenţie la bârnele din curtea Cabinetului trecut.

Vă mulţumesc.

Beatrice Tudor, PSD, Circumscripţia Bucureşti.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Costel Alexe?

Domnul deputat Pavel Popescu?

Doamna deputat Mara Mareş?

Domnul deputat Robert Boroianu.

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Tema declaraţiei mele politice de astăzi se referă la: "Ordonanţa nr. 9/2017, un nou tun marca PSD, din bani publici".

Ieri, majoritatea parlamentară PSD-ALDE din Senatul României a intrat în jocul periculos al Guvernului Grindeanu şi a votat pentru adoptarea Ordonanţei nr. 9/2017, una dintre numeroasele ordonanţe controversate aprobate la începutul anului de Executiv.

În ciuda numeroaselor semnale pe care noi, cei din opoziţie, le-am transmis public, prin acest act normativ, liderii PSD-ALDE nu fac altceva decât să pregătească un nou tun pe bani publici, cu efecte sumbre asupra economiei României pe termen mediu şi lung.

De fapt, ordonanţa modifică Legea finanţelor publice, prin abrogarea şi suspendarea mai multor articole, astfel încât orice primărie sau instituţie publică să aibă posibilitatea să semneze contracte fără limite şi fără asumarea răspunderii penale.

Concret, sunt suspendate până la 1 ianuarie 2018 rigorile bugetare în privinţa utilizării creditelor bugetare şi a celor de angajament şi se anulează obligaţia Guvernului de a anexa bugete în vederea transparentizării.

Consider că este de datoria noastră, a parlamentarilor Camerei Deputaţilor, pentru ca atunci când vom dezbate acest act normativ să ţinem cont de priorităţile şi de interesele economice reale ale României, astfel încât să putem da un raport de respingere şi să sancţionăm instituirea unui mod arbitrar de cheltuire a banilor publici!

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Oana Florea.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte, vă rog frumos să mă anunţaţi când trebuie să închei!

Am considerat că este necesar să punctez câte ceva din separaţia puterilor în stat, având în vedere ultimele evoluţii din societatea românească.

Nu o să citesc, pentru că este destul de lungă, doar o să punctez ceea ce este important.

Având în vedere că principiul separaţiei puterilor în stat este statuat chiar în art. 1 din Constituţie, asta înseamnă că legiuitorul a observat că este de maximă importanţă pentru fundamentul unei democraţii, iar că o dispersie a puterii între instituţiile statului este necesară, precum şi o partajare a atribuţiilor între instituţii.

Cu toate acestea, nu este nevoie ca instituţiile să fie izolate şi să nu comunice, ci trebuie să interacţioneze şi să colaboreze între ele.

Nu mai insist pe atribuţiile Parlamentului, Guvernului şi ale Autorităţii judecătoreşti, pentru că ele sunt prevăzute în Constituţie şi în legile speciale. Cu toate acestea, este inadmisibilă imixtiunea unor instituţii ale statului, respectiv a reprezentanţilor Ministerului Public, în aprecierea, critica, analiza, cercetarea sau urmărirea procesului de elaborare şi adoptare a politicii penale a unui stat, respectiv în modalitatea de elaborare a textelor iniţiativelor legislative.

Ştim cu toţii, deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere pentru voturile sau pentru opiniile exprimate şi, cu toate acestea, citez: "Din punctul de vedere al magistraţilor... aş dori să vă spun că o monitorizare a magistraţilor nu ar mai fi necesară, dar ar fi necesară o monitorizare a politicienilor". Am citat din procurorul general al României şi sper că aceasta nu este nici gândirea, nici modul de acţiune al Ministerului Public.

Până mai ieri era în vigoare art. 276 din Codul penal, adică precizările făcute sau aprecierile făcute de parlamentari cu privire la presupuse abateri disciplinare ale judecătorilor sau organelor de urmărire penală erau sancţionate chiar cu privarea de libertate. Se numea "Presiuni asupra justiţiei", acel articol. Invers, constatăm că se poate. Şi am asistat cu toţii în presă cum procurori sau membrii CSM au făcut aprecieri referitoare la activitatea parlamentarilor, au emis judecăţi de valoare, au monitorizat oameni politici, s-au întreprins activităţi de intimidare a membrilor Guvernului, încălcând în mod grav principiul separaţiei puterilor în stat.

Recent, Curtea Constituţională a constatat că a existat un conflict juridic, de natură constituţională, între Ministerul Public, prin DNA, şi Guvern.

Îl voi cita pe domnul Valer Dorneanu, pentru că mi se pare important: "Existenţa conflictului juridic apare atunci când o putere îşi arogă competenţe care revin alteia. Dacă Parchetul s-ar fi limitat să verifice dacă în mod concret s-ar fi săvârşit vreo infracţiune, nu ar fi fost conflict...".

În acest sens, trebuie să remarcăm faptul că verificarea respectării condiţiilor de adoptare a unei ordonanţe de urgenţă revine Curţii Constituţionale, întrucât, în caz contrar, este încălcat dreptul Guvernului de a decide oportunitatea legiferării. Nu este deloc de neglijat demersul de a reaminti că una dintre recomandările...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

O să vă rog să vă apropiaţi de...

Mulţumesc.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Da, mulţumesc.

... recomandările Comisiei de la Veneţia prevăd în mod expres că procedurile penale nu ar trebui să fie folosite pentru a sancţiona neînţelegeri politice.

Şi un citat din Comisia de la Veneţia: "Într-un stat de drept, guvernat de principiul separaţiei puterilor, standardul de bază ar trebui să prevadă ca procedura penală să nu fie folosită ca sancţiune pentru divergenţele politice. Astfel, pentru deciziile lor politice, miniştrii trebuie traşi la răspundere prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penal".

Închei într-o notă optimistă, cu speranţa că normalitatea în desfăşurarea activităţilor specifice ale puterilor statului se va realiza în limitele conferite de Constituţie, că deciziile Curţii Constituţionale vor fi o excepţie în readucerea legii în mentalitatea şi în acţiunea persoanelor care servesc cetăţenii acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Găvrilă Ghilea.

Domnul Găvrilă Ghilea:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele este: "Ministerul de Finanţe pune bomboana pe coliva Autostrăzii Transilvania".

Conform unui raport realizat de Direcţia Generală de Inspecţie Economico-Financiară din Ministerul Finanţelor, la finele anului 2016, în Contractul de proiectare şi construire a Autostrăzii Braşov-Cluj-Borş s-au alocat sume, cu încălcarea prevederilor legale, fără a fi prevăzute în devizul general, care au fost utilizate pentru plata avansului, a cheltuielilor de mobilizare şi a cheltuielilor indirecte de capital.

Documentul citat, diseminat de mass-media, estimează la peste 525 de milioane de euro prejudiciul înregistrat de statul român, ca urmare a modului în care s-a derulat şi negociat, din 2003 şi până în 2013, contractul cu antreprenorul Bechtel pentru construirea Autostrăzii Transilvania.

Controversatul proiect de infrastructură a fost aprobat în anul 2003, când Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a fost mandatată, prin lege, să semneze contractul de proiectare şi execuţie a viitoarei Autostrăzi A3 cu investitorul american, selecţionat printr-o procedură de negociere cu o singură sursă, care a ridicat destule semne de întrebare încă de pe atunci.

Având un cost iniţial de 2,2 miliarde de euro, care corespundea unui preţ mediu de 5,3 milioane de euro pe kilometru, considerat la acea vreme destul de piperat, lucrările erau inaugurate cu surle şi trâmbiţe un an mai târziu, având ca termen de finalizare orizontul anului 2012, când cei 415 kilometri care despart Braşovul de Vama Borş trebuiau să fie parcurşi pe patru benzi, în mai puţin de trei ore.

Astăzi, la 13 ani de la tăierea panglicii inaugurale a celui mai îndrăzneţ proiect de infrastructură de la construirea Transfăgărăşanului şi a Canalului Dunăre - Marea Neagră încoace, după perindarea prin funcţii a nu mai puţin de şase prim-miniştri şi 17 miniştri ai transporturilor, Autostrada Transilvania are un singur tronson finalizat, 2B, Câmpia Turzii - Gilău, în lungime de 52 de kilometri, inaugurat cu chiu, cu vai, în toamna anului 2010, pentru a cărui realizare s-au cheltuit peste un miliard de euro, adică aproape jumătate din valoarea contractată iniţial, deşi nu reprezenta decât o optime din cei 415 kilometri proiectaţi în 2004.

Cei care au crezut că epopeea păguboasei investiţii s-a încheiat în primăvara anului 2013, când fostul şef al Marilor Proiecte de Infrastructură a parafat acordul de încetare a contractului cu Bechtel, s-au înşelat amarnic. Deşi nota de plată achitată atunci de statul român a depăşit 87 de milioane de euro, reprezentând contravaloarea penalităţilor şi a datoriilor la zi percepute de antreprenorul american, aceasta pare derizorie astăzi, când prejudiciul de peste 525 de milioane euro...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi! Aţi depăşit cele trei minute!

Domnul Găvrilă Ghilea:

... produs aceluiaşi stat român, din culpa CNADNR, evidenţiat de Ministerul de Finanţe, reprezintă bomboana de pe coliva Autostrăzii Transilvania.

Vă mulţumesc.

Găvrilă Ghilea, deputat al PNL, Bihor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Silviu Macovei?

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Stimaţi colegi,

Vă aduc atenţiei dumneavoastră următoarea declaraţie politică: "Parteneriatul civil există - se numeşte căsătorie!"

Stimaţi colegi,

În aceste zile, unul dintre punctele de dezbatere pe agenda publică este adresat Comisiei juridice din Camera Deputaţilor din care, cu onoare, fac parte. Subiectul este legat de problematica parteneriatului civil. Mai multe organizaţii nonguvernamentale militează pentru legiferarea şi recunoaşterea persoanelor care, citez din textul petiţiei: "trăiesc alături de partenerul sau partenera sa, fără să fie căsătorite legal".

Conform datelor neoficiale din petiţia respectivă, este vorba de aproximativ 800.000 de persoane din România, citez din nou: "majoritatea fiind cupluri heterosexuale, multe dintre ele având în grijă şi copii". Cererea acestei petiţii se referă la acordarea de drepturi egale în materie de moştenire, rol de aparţinător, regimul bunurilor comune, asigurare medicală, pensie de urmaş, liberă circulaţie şi şedere, emigraţie sau imigraţie, violenţă domestică sau credit bancar comun.

Referitor strict la majoritatea cuplurilor heterosexuale în această situaţie, nu am decât un sigur răspuns şi o singură soluţie normală: căsătoriţi-vă, oameni buni! Prin simpla încheiere a căsătoriei la Oficiul stării civile din localitatea de domiciliu, obţineţi toate aceste drepturi, ba chiar mai multe!

Problema ascunsă se referă, de fapt, la recunoaşterea unei căsătorii între persoane de acelaşi sex, doar denumită un pic mai delicat, parteneriat civil.

În primul rând, consider incorect, din punct de vedere moral, ascunderea tentativei de legalizare a căsătoriei homosexuale sub umbrela unei majorităţi de cupluri heterosexuale care ar avea nevoie de un altfel de parteneriat, în afară de căsătoria propriu-zisă.

În al doilea rând, dacă dezbaterea privind normalitatea, moralitatea sau beneficiile pentru societate şi indivizi ale opţiunilor sexuale de acelaşi gen este benefică şi necesară, consider acordarea posibilităţii de adopţie a unor copii de către cuplurile homosexuale, ca fiind malefică. Opiniile psihologilor, sociologilor şi ale specialiştilor în dinamica dezvoltării copiilor arată grave pericole şi disfuncţionalităţi în evoluţia acestora, în cadrul unor cupluri de acelaşi sex. Vă amintesc efecte negative, cum ar fi: confuzia de rol, status şi gen în familie.

Mai precis, cum poate înţelege un copil rolul patern diferenţiat de cel matern într-un cuplu homosexual? Opţiunea sexuală este un drept intim al fiecărui individ matur, însă acesta nu poate impusă ca model educaţional şi de dezvoltare a unui copil.

Prin urmare, punctul meu de vedere în problematica parteneriatului civil este cât se poate de tranşant: pentru protecţia drepturilor individuale şi comune în cuplu, există deja în Dreptul familiei instituţia căsătoriei civile.

Vă mulţumesc

Silviu Macovei, deputat al PSD, Iaşi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Bogdan Huţucă?

Domnul deputat Sorin Moldovan?

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se numeşte "PSD continuă limbajul dublu - una zice, alta face!".

Când este vorba de a scăpa de braţul legii, PSD-ul dovedeşte o capacitate de acţiune ieşită din comun. Când este vorba de a promite dublarea salariilor, doamna ministru Vasilescu jubilează pe canalele TV.

Însă când banii trebuie să intre în conturi, se face linişte. Se repetă eternele truisme - că salariile sunt mici, ceea ce deja ştim; că oamenii sunt nemulţumiţi, ceea ce deja ştim; că fără bani nu poţi avea performanţă, ceea ce iarăşi ştim; şi aşa mai departe.

Aseară, doamna ministru Olguţa Vasilescu a ieşit public şi a transmis o serie de mesaje, adresate unor categorii profesionale recunoscute pentru disciplina lor: militarii şi cei care lucrează în domeniul extins al ordinii publice. Pentru aceştia ar urma să curgă laptele şi mierea.

În mod categoric, aceşti oameni onorabili merită mai mult pentru serviciul lor. Însă ceea ce nu merită aceşti oameni este abordarea PSD-ului, care seamănă izbitor de mult cu o strategie de campanie electorală, dozată pe parcursul a patru ani. Zăhărelul, cum s-ar spune.

Mesajul ministrului muncii a culminat cu un punct de maximă ipocrizie, în care ministrul citea nişte cifre dintr-un document care, chipurile, a scăpat în presă pe surse. Ce anume ar fi putut-o împiedica pe doamna ministru să vină cu un document oficial, asumat de ministerul pe care-l patronează? Unde - altundeva decât în derizoriu - vrea să ne ducă PSD-ul cu acest limbaj dublu? De ce se fereşte PSD-ul de asumarea acestei legi?

În final, singurul lucru cert despre Legea salarizării unitare este că PSD-ul se va asigura că o va transforma într-un instrument electoral eficient. Restul este poveste.

Deputat al PNL, Sorin Moldovan, Circumscripţia electorală nr. 13, Cluj.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mai avem timp pentru o singură declaraţie.

Domnul deputat Vasile Cîtea?

Vă rog.

Domnul Vasile Cîtea:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "Separarea puterilor în stat - principiu fundamental al statului constituţional modern".

Dragi colegi,

După ultimele evenimente petrecute în România am crezut, iniţial, că asistăm la o rescriere a dispoziţiilor constituţionale. Să fi fost oare abrogate dispoziţiile art. 2, 61, 115 şi 124 din Constituţia României, printr-o mişcare de forţă specifică unui stat absolutist? Această stare de incertitudine a fost rapid înlăturată de ultima decizie a Curţii Constituţionale din România care a statuat, cu subiect şi predicat, că una dintre puterile statului şi-a încălcat competenţele, cu alte cuvinte, a încălcat principiul fundamental al separării puterilor în stat.

Acest principiu, pe care îşi construiesc statalitatea majoritatea ţărilor europene, este considerat piatra de temelie a unui stat modern, în sensul în care puterile trebuie separate şi echilibrate pentru a garanta una dintre cele mai importante inviolabilităţi: "Libertatea individului".

Aşadar, separarea puterilor statului nu este un moft al unui teoretician în materia dreptului, ci mijlocul de garantare a libertăţii unui individ, cu scopul declarat de a izola orice încercare de instaurare a unui stat absolutist.

Revenind la ultimele evenimente de pe scena politică românească, am asistat la o ofensivă veritabilă împotriva statului de drept, deşi art. 2 din Constituţie precizează că: "Suveranitatea naţională aparţine poporului care o exercită prin organele sale reprezentative", iar dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie precizează că: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unică autoritate legiuitoare a ţării", fără să uităm de dispoziţiile art. 115 alin. (2) care fixează cadrul juridic pentru instituţia delegării legislative.

Decizia recentă a Curţii Constituţionale nu a făcut altceva decât a delimitat, în fapt, competenţele în ceea ce priveşte puterile statului şi a repus la locul cuvenit principiul supremaţiei constituţionale.

Chiar dacă este greu de acceptat pentru unii colegi, Curtea a statuat faptul că există un conflict de competenţă între DNA şi Guvernul României, conflict generat de ancheta procurorilor cu privire la oportunitatea şi legalitatea unui act normativ. Faptul că judecătorii Curţii Constituţionale au confirmat răspicat că Guvernul Grindeanu a acţionat legal, în sfera lui de competenţă pentru a emite ordonanţe, este o victorie a principiului legalităţii.

Într-o democraţie autentică, oportunitatea unui act normativ nu poate fi verificată de reprezentanţii Ministerului Public, nici motivarea acestuia, nici măcar dacă, în speţă, se verifică sau nu starea de urgenţă care să îl determine. Aşa încât, ne dorim, dragi colegi, ca în România, justiţia să se înfăptuiască numai în numele legii, iar procesul legislativ să fie exercitat de autorităţile învestite direct sau indirect prin cea mai veritabilă armă politică, votul cetăţeanului şi nu dosarul politic.

Vă mulţumesc.

Deputat Vasile Cîtea, Circumscripţia Iaşi.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Sesiunea dedicată declaraţiilor politice se încheie acum.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimaţi colegi,

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei şi anunţ că sunt prezenţi... înregistraţi 152 de colegi.

Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite.

Programul de lucru pentru astăzi: 10,00-12,30 - dezbateri; pauză, de la 12,30 până la 13,00; 13,00 - vot final; la încheierea şedinţei de vot final - Birou permanent, la Cameră şi liderii au şedinţa Comitetului.

Punctul 1 al ordinii de zi de astăzi este Declaraţia Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, cu prilejul sărbătoririi zilei de 8 Martie.

Doamna Bîzgan?

You have the floor!

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Mâine este 8 Martie, ziua în care oficial sărbătorim femeia. Aş putea să vă spun că suntem puternice, că suntem motorul societăţii şi că societatea română le datorează mult femeilor, independente sau într-o relaţie, mamelor sau soţiilor care îmbină viaţa de familie cu o carieră de succes. Şi este adevărat.

Dar cred că e timpul să mergem mai departe de atât. Cred că a sosit momentul ca România să ajungă din urmă Europa, în ceea ce priveşte drepturile femeilor.

În 1995, Hillary Clinton spunea, într-un discurs celebru, că "drepturile femeii sunt drepturi ale omului". Au trecut 22 de ani de atunci şi, totuşi, în România anului 2017 trebuie să ne amintim constant de acest lucru. Pentru că în România anului 2017, drepturile femeii încă nu sunt luate în serios.

Drepturile femeii nu se limitează numai la concediul de maternitate şi indemnizaţia pentru creşterea copilului. Drepturile femeii nu înseamnă numai să le lăudăm pentru realizări în domenii care încă sunt considerate domenii ale bărbatului, aşa cum este şi antreprenoriatul. (Rumoare.)

Nu se aude?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimaţi colegi,

Vă rog, un pic de linişte, s-o ascultăm pe doamna deputat.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Drepturile femeii nu înseamnă că pentru ele militează doar femeile.

În România încă există o mare diferenţă între responsabilităţile casnice asumate de femei şi bărbaţi. Bărbaţii care au o slujbă petrec, în medie, nouă ore să lucreze în domeniul casnic. În acelaşi timp, femeile care au o slujbă petrec 26 de ore pe săptămână, adică de trei ori mai mult decât un bărbat.

Femeile petrec aproape patru ore de lucru, în fiecare zi, asumându-şi responsabilităţi pentru care nu sunt remunerate, precum treburi casnice sau creşterea copiilor.

Femeile din România nu se plâng, dar foarte multe dintre ele nici nu militează pentru mai mult, pentru că nu au fost învăţate să-şi ceară drepturile.

A avea femei în politică este un lucru normal în secolul XXI. Nu e nevoie de organizaţii speciale de femei, ale formaţiunilor politice, cu atât mai puţin când ele deja muncesc cot la cot cu bărbaţii, de ani de zile.

Am dovedit suficient. Nu suntem şi nu vrem să fim tratate ca o categorie defavorizată, care are nevoie de atenţie sau organizaţii speciale. Suntem parteneri cu normă şi drepturi egale.

Sunt una dintre cele 90 de femei prezente în Parlamentul României, reprezentând astăzi 20%, cu 9% mai mult decât în mandatul anterior.

Ce vreau să evidenţiez este faptul că se fac progrese. Şi au fost deja făcute. Însă acestea trebuie susţinute.

Din punct de vedere personal, atunci când am ales calea Parlamentului, am pornit cu câteva excepţii de la regulă, într-un partid nou şi fără experienţă parlamentară. În plus, nu au fost puţini cei care mi-au transmis, compătimitor, că: "mai eşti şi femeie!", că "suntem slabe şi nu facem faţă", că "şansele femeii sunt şi vor fi tot timpul mai mici".

Ştiu că aceste expresii nu reprezintă o regulă şi nu sunt reprezentative pentru toţi. Ştiu, de asemenea, însă că nu este nicio excepţie. Femeile vor şi pot, cel puţin la fel de mult şi de bine ca orice om.

Succesul, până la urmă, este combinaţia dintre încrederea în noi înşine, muncă, perseverenţă şi talent, iar rezultatul nu trebuie să depindă de gen sau de orice alte lucruri.

Aşa cum am spus mai devreme, drepturile femeii înseamnă că pentru ele militează şi femei, şi bărbaţi. Noi toţi trebuie să conducem prin puterea exemplului de egalitate de şanse, să schimbăm modul de abordare a problematicii feminine la nivel politic, să luăm măsurile necesare la nivel legislativ, la nivel instituţional şi implicit la nivel de societate.

Este responsabilitatea noastră, a femeilor şi bărbaţilor din Parlamentul ţării, în mod deosebit, să schimbăm mentalităţile şi vieţile femeilor din România.

Este responsabilitatea noastră să venim cu o legislaţie care să asigure nu numai protecţia, dar şi un climat în care egalitatea între şi pentru femei şi bărbaţi este cultivată de timpuriu.

Este responsabilitatea noastră să construim o ţară în care copiii noştri îşi învaţă drepturile de mici, pentru ca mai târziu să ştie să şi le ceară; în care fetele noastre ştiu că pot, şi că au dreptul, şi merită toate şansele şi oportunităţile de a-şi îndeplini visele.

O ţară în care şi bărbaţii - antreprenori, deputaţi, miniştri - vor fi întrebaţi şi ei cum îmbină familia cu o carieră.

O ţară în care femeile vor fi parteneri reali, atât în viaţa de familie, cât şi în cea profesională.

O ţară în care femeile nu vor fi tratate ca nişte sclave în fabrici de textile, fără pauză de masă şi fiind plătite cu salariul minim pe economie.

O ţară în care, pentru aceeaşi muncă şi calificare, femeile sunt plătite la fel de bine ca şi colegii lor bărbaţi.

O ţară în care femeile nu vor mai fi victimele violenţelor domestice în propriul cămin.

O ţară în care femeile nu vor mai fi traficate.

O ţară în care o femeie puternică nu este catalogată drept "rea", "guralivă", "isterică" sau "a dracului".

O ţară în care femeile se susţin şi se ridică una pe cealaltă.

O ţară pentru care feminismul reprezintă o normalitate, şi nu o ameninţare la adresa testosteronului.

O ţară în care femeile nu vor mai fi obiecte sau ţinte ale unor atacuri superficiale.

În final, o ţară în care o femeie puternică, o femeie antreprenor, o femeie politician sau preşedinte nu mai este o excepţie, ci consecinţa unei societăţi sănătoase.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Continuăm.

4. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea structurii organizatorice şi a statului de funcţii ale Centrului Internaţional de Conferinţe.

Domnule Steriu, vă rog să daţi citire acestei hotărâri.

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În concordanţă cu prevederile art. 123 din Hotărârea Camerei Deputaţilor, Centrul Internaţional de Conferinţe este cel care asigură organizarea de acţiuni specifice, interne şi internaţionale, din care enumerăm: vizitarea Palatului Parlamentului, organizarea de conferinţe, simpozioane, seminarii, mese rotunde cu caracter politic, economic, cultural, ştiinţific.

Palatul Parlamentului este astăzi clădirea cu cea mai mare vizibilitate din România şi, cu siguranţă, cea mai vizitată din Bucureşti.

În baza situaţiilor anuale realizate, s-a constatat că activitatea de vizitare a Palatului Parlamentului a înregistrat o creştere semnificativă de peste 20%, devenind extrem de complexă organizatoric.

Elementele reprezentative ce expun organizarea activităţii de vizitare sunt următoarele:

• în perioada 2012-2016, aproximativ un număr de un milion de turişti au vizitat Palatul Parlamentului, prin Compartimentul de Vizite;
• Centrul Internaţional de Conferinţe colaborează permanent cu aproximativ 50 de agenţii de turism care au inclus în programul turistic propriu vizitarea Palatului Parlamentului;
• începând cu 2014, pentru organizarea activităţii de vizitare CIC a primit anual din partea renumitei TRIP ADVISOR "Certificate of Excellence - Winner";
• pentru susţinerea acestui flux de vizitatori, în anul 2016, CIC a redistribuit 20% din personal pentru activitatea de vizitare;
• până în prezent serviciile de ghidaj pentru turişti au fost asigurate de un număr de aproximativ 50 de ghizi care erau colaboratori externi;
• ca urmare a schimbărilor legislative apărute în materie fiscală, încheierea contractelor de colaborare pentru ghizi nu a mai fost posibilă după data de 1 februarie 2017, astfel încât activitatea de vizitare a Palatului Parlamentului a fost suspendată, lucru ce pune în situaţia de a răspunde negativ zecilor de solicitări primite telefonic.

În consecinţă, a fost astăzi prezentat în Biroul permanent şi avizat favorabil un proiect de hotărâre. Acest proiect de hotărâre prevede, printre altele, aprobarea structurii organizatorice a Centrului Internaţional de Conferinţe, conform anexei, aprobarea statului de funcţii a Centrului Internaţional de Conferinţe. Prin acesta, în urma evaluării posturilor şi în raport cu modificările intervenite în structura Centrului, prin efectul intrării în vigoare a prezentei hotărâri, secretarul general va proceda la reîncadrarea personalului existent, în limita numărului de posturi aprobat, ţinându-se seama de competenţa profesională reflectată în rezultatele obţinute de fiecare.

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului de Conferinţe va fi aprobat de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a acestei hotărâri.

Până la aprobarea regulamentului, secretarul general al Camerei Deputaţilor va stabili prin ordin atribuţiile fiecărei direcţii şi fiecărui compartiment din cadrul Centrului Internaţional de Conferinţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Obiecţii, comentarii de ordin general? Nu.

Dezbatere pe articole.

La titlu. Dacă sunt obiecţii? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La art. 1? Adoptat.

La art. 2? Adoptat.

La art. 3? Adoptat.

La art. 4? Adoptat.

5? Adoptat.

6? Adoptat.

Anexa nr. 1? Adoptată.

Anexa nr. 2? Adoptată.

Dezbateri finalizate. Proiectul merge la votul final.

Reluăm ordinea de zi de ieri, de la punctul 13.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2016 pentru aprobarea plăţii contribuţiei financiare voluntare la Fundaţia "Stichting Europeana" - Olanda.

Vă rog, Guvernul.

Domnul Erwin Şimşensohn (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de act normativ este Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2016 privind plata contribuţiei financiare voluntare la Fundaţia "Stichting Europeana" din Olanda.

Proiectul "Europeana", Biblioteca Digitală a Uniunii Europene, este unul dintre cele mai ambiţioase şi complexe proiecte ale Comisiei Europene care îşi propune să permită explorarea online a materialului cultural din muzee, biblioteci, arhive şi colecţii audio-vizuale europene, promovând oportunităţi de descoperire şi creare de reţele într-un spaţiu multibilingv.

Pentru implementarea sa, la data de 8 noiembrie 2007, a fost înfiinţată la Haga, în baza legislaţiei olandeze, Fundaţia "Stichting Europeana". Şi cu ocazia Consiliului Uniunii Europene, din 20 noiembrie 2008, la nivelul miniştrilor culturii, România şi-a anunţat intenţia de a contribui voluntar la finanţarea proiectului "Europeana" cu suma de 20.000 de euro.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1776 din 10 decembrie 2008, s-a aprobat Programul naţional pentru digitizarea resurselor culturale naţionale şi crearea Bibliotecii Digitale a României, componentă a Bibliotecii Digitale Europene, "Europeana.eu". Prin urmare, s-a impus adoptarea unei ordonanţe, potrivit celor mai sus evocate, din următorul considerent: respectarea angajamentelor asumate de România cu privire la dezvoltarea proiectului "Europeana", Biblioteca Digitală Europeană, finanţarea acesteia fiind asigurată prin programe gestionate de Comisia Europeană şi prin contribuţia voluntară a statelor membre ale Uniunii.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ştirbu.

Domnul preşedinte Ştirbu.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, dragi colegi.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2016 pentru aprobarea plăţii contribuţiei financiare voluntare la Fundaţia "Stichting Europeana" - Olanda.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19 a fost transmis Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă cu PL-x 433 din 10 octombrie 2016, a primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 5 octombrie.

Conform art. 75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, din partea Guvernului a participat la lucrările comisiei un domn secretar de stat din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea plăţii contribuţiei financiare la Fundaţia Stichting Europeana" - Olanda pentru derularea proiectului - "Europeana" - Biblioteca Digitală Europeană, în valoare de 20.000 de euro, din bugetul aprobat, al Ministerului Culturii, pe 2016.

La dezbaterea proiectului de lege, comisia a avut în vedere avizul favorabil, cu observaţii şi propuneri, al Consiliului Legislativ.

În majoritate de voturi, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a avizat, a aprobat cu un raport de adoptare proiectul respectiv.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Vot final, nefiind amendamente.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2016 pentru modificarea art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2014 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare şi reglementarea altor măsuri fiscal-bugetare.

Guvernul?

Doamna Anca Magdalena Chiser (secretar de stat, Ministerul Economiei):

Prezentul proiect are ca obiect de reglementare modificarea art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2014, în sensul extinderii termenului prevăzut la acest articol, prin amânarea la plată, până la 31 decembrie 2018, în cazul operatorilor economici care au beneficiat de prevederile art. 2-7 ale Ordonanţei şi care au înregistrat alte obligaţii neachitate la scadenţă de natura celor anulate, datoriile anulate nu sunt repuse în sarcina acestora până la 31 decembrie 2018.

Proiectul de act normativ vizează operatorii economici din industria de apărare cu capacităţile incluse în inventarul capacităţilor de producţie pentru apărare şi au sarcini prin planul de mobilizare.

Această măsură este necesară şi proporţională pentru atingerea obiectivelor de apărare a interesului esenţial de securitate astfel prevăzut în art. 346 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, întrucât permite continuarea activităţilor de producţie esenţiale în domeniul militar şi nu depăşeşte ceea ce este strict necesar acestui scop.

Măsurile propuse au drept scop protecţia intereselor esenţiale de securitate ale statului şi vizează viabilizarea operatorilor economici care desfăşoară activitate cu caracter militar privind producţia de bunuri şi servicii specifice necesare forţelor sistemului naţional de apărare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

A... comisia?

Domnul Badea.

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2016 pentru modificarea art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2014.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, asupra proiectului de lege mai sus menţionat.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, Comisia juridică, Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru apărare.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2014, în sensul extinderii termenului prevăzut la acest articol, prin amânare la plată până la 31 decembrie 2018.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor proiectul de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Leoreanu, dezbateri generale.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de act normativ vizează operatorii economici din industria de apărare cu capacităţi incluse în inventarul capacităţilor de producţie pentru apărare.

Măsura propusă prin acest proiect de lege creează, aşadar, un cadru pentru ca în cazul operatorilor economici care au beneficiat de prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 25/2014 şi care au înregistrat obligaţii neachitate la scadenţă, de natura celor anulate, datoriile anulate să nu fie repuse în sarcina acestora până la 31 decembrie 2018.

Această măsură este necesară pentru atingerea obiectivelor de apărare a interesului esenţial de securitate, întrucât permite continuarea activităţilor de producţie esenţiale în domeniul militar.

Grupul PNL din Camera Deputaţilor susţine acest proiect de act normativ şi va vota în favoarea lui.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Căprar.

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor.

Grupul parlamentar al PSD susţine acest proiect de lege şi implicit programarea termenelor privind amânarea la plată a obligaţiilor neachitate ale operatorilor economici din industria de apărare, până la 31 decembrie 2018.

În ultimii ani, industria naţională de apărare a fost trasă pe linie moartă, iar proiectele majore de achiziţii în domeniul tehnicii militare s-au făcut, în general, din sursă externă. Trimiterea în şomaj tehnic a personalului cu o înaltă calificare profesională şi neconsiderarea ca prioritară a retehnologizării capacităţii de producţie de către guvernele anterioare ne determină ca, în condiţiile unui buget adecvat nevoilor de înzestrare în domeniul apărării, să creăm premisele revitalizării industriei autohtone de apărare, prin asigurarea unor măsuri de protecţie fiscală.

Pentru protejarea intereselor naţionale de apărare şi a intereselor esenţiale de securitate, considerăm importantă stimularea producţiei industriei naţionale de apărare, în raport cu necesităţile şi cerinţele structurilor din domeniul securităţii naţionale.

Totodată, este necesară întărirea dialogului instituţional între industria naţională de apărare cu capital de stat şi cea cu capital privat... şi beneficiile din toate structurile de forţă ale statului român, dar şi susţinerea investiţiilor în infrastructura industriei naţionale de apărare pentru atingerea standardelor şi calităţilor necesare.

Grupul parlamentar al PSD susţine revitalizarea industriei naţionale de apărare, obiectiv important al Programului de guvernare pentru perioada 2017-2020.

Şi de aceea vom vota pentru adoptarea acestei ordonanţe.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii dacă mai sunt?

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene):

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin prezenta ordonanţă se armonizează cadrul legislativ naţional privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect cu legislaţia Uniunii Europene, prin intrarea în vigoare a Directivei nr. 55 din 2013 privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi a Regulamentului Uniunii Europene nr. 1024/2012 privind competenţa administrativă prin intermediul sistemului de informare a pieţei interne.

În acest sens, s-a asigurat corelarea definiţiei profesiei de arhitect a condiţiilor minime privind durata studiilor şi a condiţiilor privind experienţa profesională, s-a prevăzut obligaţia Ordinului Arhitecţilor din România, în calitate de entitate competentă, de a realiza schimbul de informaţii cu autorităţile competente din statele membre prin intermediul sistemului de informare a pieţei interne.

Vă rugăm a adopta prezentul act normativ în forma adoptată de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia pentru administraţie? Doamna deputat...

Doamna Angelica Fădor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată prin adresa nr. 144/2016 din 11 aprilie 2016.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 4 aprilie 2016, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi al Comisiei pentru afaceri europene.

Guvernul a avizat favorabil proiectul de lege.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 184/2001, urmărindu-se completarea transpunerii parţiale în legislaţia internă privind profesia de arhitect, a Directivei Parlamentului European şi a Consiliului din 20 noiembrie 2013.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de membrii comisiei s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Domnul Sighiartău.

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect de lege asigură completarea şi armonizarea Legii nr. 184/2001 şi transpunerea Directivei Uniunii Europene nr. 2013/55, prin corelarea prevederilor Legii pentru aprobarea criteriilor minime obligatorii de autorizare şi acreditare pentru programele de studii universitare de medicină, medicină dentară, medicină veterinară, farmacie, asistenţă medicală generală, moaşe şi arhitectură.

Prin facilitarea liberei circulaţii a persoanelor şi serviciilor, în cadrul pieţei interne, se va stimula creşterea economică şi reducerea şomajului.

Prin urmare, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea actului normativ.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2016 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie.

Guvernul?

Doamna Sirma Caraman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin prezenta ordonanţă se înfiinţează Institutul Naţional de Administraţie, ca instituţie publică cu personalitate juridică, care va asigura cadrul instituţional pentru derularea activităţilor de formare a personalului din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, va asigura o serie de mecanisme vizând calitatea formării profesionale a unităţii procesului de formare.

De asemenea, se vor revitaliza centrele teritoriale de formare continuă pentru administraţie publică, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor de formare ale aleşilor locali, ale funcţionarilor publici, precum şi a personalului contractual.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul...

Comisia? Comisia pentru administraţie. Vă rog.

Doamna Mariana-Venera Popescu:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului prezintă raportul asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2016 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere şi avizare pe fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2016 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie, transmis cu adresa PL-x 432 din 10 octombrie 2016, înregistrat cu nr. 4c-6/440 din 10 octombrie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 4 octombrie 2016.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât avizarea favorabilă a proiectul de lege.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a hotărât avizarea favorabilă a proiectului de lege.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a hotărât avizarea favorabilă a proiectului de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin preluarea activităţii în domeniul formării profesionale în administraţia publică şi al perfecţionării profesionale a funcţionarilor publici de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, precum şi de la Centrele regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a examinat proiectul de lege în şedinţa din 28 februarie 2017.

La lucrările comisiei au luat parte 24 de deputaţi, din totalul de 25 de membri ai comisiei.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2016 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie, cu amendamentele admise, prezentate în anexă, care face parte integrantă din prezentul raport.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Dobre.

Doamna Oprescu, v-a dat prioritate domnul Dobre.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorată asistenţă,

Stimaţi colegi,

Administraţia este forma prin care se realizează funcţia executivă a statului.

Administraţia este, după unii specialişti, armata în civil a fiecărui stat.

Atunci când vorbim de serviciul public, pentru a obţine performanţă, atât în serviciul public, la nivelul administraţiei publice locale, dar şi la nivelul administraţiei centrale, este nevoie de formare într-un cadru clar, coerent, accesibil, astfel încât, atât aleşii locali, înalţii funcţionari publici, funcţionarii publici, personalul contractual, persoanele alese sau numite în funcţii de demnitate publică, să beneficieze de şcoala de administraţie.

Prin formare şi cunoaştere, problemele cu care se confruntă actualmente administraţia din România pot fi diminuate.

Există ţări europene - şi m-aş opri la Franţa - în care École Naţionale de d'Administration reprezintă una dintre cele mai respectate forme de învăţământ pentru administraţie.

Prin înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie, Ministerul Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene răspunde nevoii de formare şi perfecţionare profesională pe care administraţia românească o are.

Grupul PSD susţine Proiectul de Lege 432/2016 şi vom vota în favoarea adoptării lui.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Doamnelor şi domnilor,

De la bun început vreau să vă spun că Grupul Partidului Naţional Liberal va vota acest Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei, prin care se reînfiinţează Institutul Naţional al Administraţiei, o instituţie atât de utilă administraţiei noastre publice.

Ceea ce n-o să înţeleg însă - mă rog, îmi lipseşte colegul care mă tot critică - un ministru al PSD a înfiinţat acest institut, un alt ministru al PSD l-a desfiinţat, fără nicio motivaţie, şi astăzi PSD-ul este de acord cu Ordonanţa Guvernului Cioloş.

Ceea ce este, însă, important, e că aprobăm şi recreăm această instituţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Sigur, în lipsa acestui Institut Naţional de Administraţie, au apărut o serie de organizaţii neguvernamentale, societăţi comerciale care au organizat cursuri de pregătire a funcţionarilor, au ajuns să dea calificări etc. Această calitate a lor, în schimb, este discutabilă.

Ceea ce vreau să vă spun, însă, este că, fiind prefect al judeţului Mureş, în perioada 2009-2012, am urmat cursurile pentru înalt funcţionar public în cadrul anteriorului Institut Naţional de Administraţie şi, credeţi-mă, dincolo de orice speculaţii sau interpretări politice, în raport cu existenţa institutului, problema sa era internă.

Apropo de desfiinţare. Am spus-o la vremea respectivă, am sesizat la nivelul Guvernului, ca prefect în funcţie, rupeam maşina, fugeam la Bucureşti să urmez cursurile, iar acolo calitatea formatorilor, a trainerilor era absolut jenantă şi discutabilă.

Imaginaţi-vă un prefect, la câte probleme are în judeţ, să meargă la Bucureşti şi să-l pună, cel care efectuează trainerul pe resurse umane, să joace roluri. Un prefect era angajatorul, celălalt era angajatul şi făceau discuţii despre cum să solicite o zi liberă sau, în construcţii, cu hârtie de pe flipchart, cine, ce grup construieşte un flipchart să ajungă mai repede la tavan. Deci era absolut revoltător. Sigur, existau şi oameni de calitate, buni profesionişti care pregăteau în acest domeniu, cu maximă responsabilitate şi profesionalism, dar şi multe persoane cu o calitate profesională îndoielnică.

Eu cred că ar trebui să fim preocupaţi ca cei care vor ajunge să coordoneze, să facă parte din acest institut, de data aceasta să fie cu adevărat profesionişti, fiindcă altminteri nici măcar nu mai contează ce imixtiuni sau ce coordonare politică are loc, el se autodesfiinţează, se autodizolvă tocmai prin lipsa de specialişti şi acest lucru trebuie evitat, fiindcă nu putem să asistăm din nou doar la un formalism atunci când pregătim demnitari, când pregătim funcţionari, când râvnim la un statut cât se poate de respectabil al acestor oameni.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iată ce-i viaţa! Nu credeam în urmă cu un an de zile că voi găsi o ordonanţă de Guvern promovată de domnul Cioloş, pe care s-o susţin. Dar Ordonanţa nr. 23 este bună! Este bună, că-i bună, nu pentru că este susţinută acum şi de Guvernul Grindeanu. E vorba de reînfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie, o instituţie care a dat roade în anii din urmă, desfiinţată, şi prerogativele ei au fost luate de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, unde numai administraţie nu s-a făcut.

Vreau să vă spun că au apărut în România, ca o afacere, ca şi universităţile de după '90, tot felul de societăţi care trimit la consilii judeţene, la primării, adrese prin care spun că fac instruirea funcţionarilor publici. Neapărat vara la mare, neapărat iarna la munte! Şi scrie, într-o paranteză, că oricine poate veni cu soţia, prietena, soacra şi aşa mai departe.

Rog ca cei care... de la Ministerul Dezvoltării... vor răspunde de cei care vor fi încadraţi la Institutul Naţional să aibă în vedere ca toţi cei care au predat în timp la Ştefan Gheorghiu să fie preluaţi în mod obiectiv, în mod legic şi să fie promovaţi, pentru că, dacă vă uitaţi cine predă la astfel de agenţii, la instituţii de acest gen, o să vă cruciţi. Sunt oameni de dinaintea lui Burebista acolo, oameni care bineînţeles nu mai au ce căuta în astfel de instituţii!

Vreau să vă spun că Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a fost un fel de inchiziţie pentru consiliile judeţene, pentru primării, în sensul că un aviz, un document ţi-l dă după şase-opt luni de zile.

Cei care au lucrat în administraţia publică locală salută această ordonanţă şi noi, Grupul PMP, o susţinem.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Sigur că Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota în favoarea adoptării proiectului de lege. Salutăm faptul că s-a recunoscut o eroare din trecut, desfiinţarea institutului şi, sub îndrumarea domnului viceprim-ministru Vasile Dâncu, colegii de la Ministerul Dezvoltării au venit cu această iniţiativă absolut necesară.

Credem că profesionalizarea este importantă, însă, pe de altă parte, n-am răspuns încă unei probleme de fond. Problema de fond este: ce fel de administraţie ne dorim? S-a invocat aici modelul francez, al unui stat ultracentralizat, a unei administraţii ultracentralizate care, de regulă, este lentă, ineficientă şi predispusă la corupţie.

Din fericire, în Europa mai există şi alte modele, pe care le cunoaştem la fel de bine şi care sunt mult mai eficiente, pentru că aplică subsidiaritatea, descentralizarea, iar chestiunea pe care ne-am pus-o în România şi pe care se pare că am uitat-o ar trebui să revină în actualitate, şi anume, chestiunea regionalizării, în contextul unei modificări a Constituţiei. Acesta este fondul problemei şi pentru această discuţie trebuie să luăm o decizie.

Sigur că, după aceea, sau pentru o administraţie eficientă, indiferent de model, e nevoie de funcţionari bine pregătiţi, pe care acest institut sunt convins că îi va pune la dispoziţie administraţiei româneşti în anii ce urmează.

Închei, spunând încă o dată, Grupul nostru parlamentar va vota în favoarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mai sunt intervenţii la dezbateri generale?

Vă rog, domnule Seres.

Domnul Seres Dénes:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Şi Grupul parlamentar al UDMR sprijină această ordonanţă de urgenţă, având în vedere că, complexitatea activităţii din administraţia publică în ultimul timp a devenit destul de apăsătoare şi cu cât specialiştii din administraţie sunt mai bine pregătiţi, cu atât serviciile acordate populaţiei sunt de calitate.

Sigur că ar trebui să avem în vedere şi calitatea lectorilor, să răspundă cerinţelor celor care sunt pregătiţi la acest institut.

Deci grupul nostru parlamentar votează această iniţiativă şi suntem convinşi că îşi va îndeplini rolul de serviciu public, în serviciul populaţiei, până la urmă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

Încă de la început n-am să fac notă discordantă faţă de propunerea Grupului PNL, dar, ca om de şcoală, vin şi încep cu zicerea lui Ghica: "Şcoală, dragă, în tine mi-e nădejdea". Unde mai este şcoala de administraţie publică, în condiţiile acestea? Licenţă, master, doctorat, postdoctorat? Studenţii nu mai vin la administraţie publică, fiindcă sistemul celălalt confiscă şi educaţia, iar la noi, pentru promovarea unui lector, întrebaţi-i pe cei care încearcă să obţină un astfel de statut, ce condiţii trebuie să îndeplinească, şi de articole ISI, dar şi de cercetare, şi de directori de granturi şi, în felul acesta, la vremuri noi, tot noi.

În condiţiile în care institutul devine o structură care se dovedeşte a fi total independentă, păi, normal... probabil că de aici o să urmeze şi sistemul de abonament continuu.

Ce s-a înţeles greşit? Ministerul Finanţelor avea bani pentru formare profesională, nu pentru a forma profesional, iar banii care erau daţi pe fonduri europene ar fi trebuit să fie daţi oamenilor care să vină în şcolile existente.

Încă o dată: licenţă, master, doctorat şi postdoctorat. Ce se mai întâmplă cu învăţământul în cazul acesta? Probabil că şi noi trebuie să facem un institut special pentru angajări de alt gen, pentru că şcoala este anulată printr-o astfel de formulă.

Dar, dacă luările de cuvânt de până acum sunt foarte serioase, şi eu le consider foarte serioase, hai să încercăm să mutăm grila de evaluare a cadrelor didactice şi acolo, şi atunci ar fi un fel de compromis.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Dan Barna.

Domnul Ilie Dan Barna:

Pare că se conturează o unanimitate, ceea ce, dat fiind domeniul educaţiei, zic că este un lucru foarte bun. Miza, însă, pe care o are actualul Guvern este aceea de a reuşi - şi, sincer, îi doresc asta - de a reuşi să nu transforme şi acest nou Institut de Administraţie într-o formă fără fond. Educaţia este importantă. Educaţia primară, la nivel de universitate, trebuie îmbunătăţită, sunt de acord cu antevorbitorul meu. Dar, în egală măsură, educaţia continuă, aceea care face ca funcţionarii să aibă nevoie la doi, trei ani de o actualizare şi de o aşezare în rând cu valorile europene este, sigur, un lucru foarte bun.

De aceea, Uniunea Salvaţi România va vota şi ea această lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna deputat Mînzatu. Am greşit numele?

Doamna Roxana Mînzatu:

Domnilor colegi,

Sunt unul dintre absolvenţii Institutului Naţional de Administraţie, în 2009 şi, contrar celor afirmate de unul dintre antevorbitorii mei, să ştiţi că acel program de formare pe care l-am realizat atunci, potrivit înalţilor funcţionari publici, a fost chiar de o calitate superioară şi să ştiţi că pentru funcţionarii publici este foarte important nu numai să înveţe cunoştinţe tehnice, nu numai conţinuturi, dar şi comportamente, aptitudini şi abilităţi. Aşa încât, exemplul pe care l-aţi dat, referitor la cursul de resurse umane, cred că a fost chiar o tipologie de învăţare experienţială - aşa se numeşte în training - care trebuie folosită şi atunci când formăm funcţionarii publici. Pentru că prin interacţiunea cetăţeanului cu funcţionarul public este foarte important nu doar ca acest funcţionar să fie competent, ci şi modul în care el ştie să relaţioneze şi, în performanţa unei instituţii publice, liderii acelei instituţii publice trebuie să ştie să gestioneze echipe, să ştie să lucreze cu subordonaţii lor şi să ştie să obţină performanţă şi rezultate de la ei, pentru că baze de date legislative şi alte suporturi care să ne asigure informaţie există şi în mediul online şi există, cu siguranţă, pentru toată lumea.

Vreau să spun că acest institut este foarte important pentru un domeniu sensibil de care m-am ocupat, este vorba de cel al achiziţiilor publice, şi anume, formarea funcţionarilor care lucrează în acest domeniu, în instituţiile publice, este extrem de importantă. Am susţinut în calitate de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Achiziţii Publice că e important să oprim cursurile de buzunar, cursurile de câteva zile, realizate de diverse societăţi comerciale, organizaţii mai mult sau mai puţin pregătite să formeze funcţionari într-un domeniu atât de sensibil, am susţinut profesionalizarea funcţionarilor în ceea ce înseamnă achiziţii publice, profesionalizarea curriculei şi atunci, Institutul Naţional de Administraţie, reînfiinţat, este cu adevărat un cadru şi locul în care să fixăm programe de formare profesională de calitate, pentru a forma funcţionari publici în zona de achiziţii publice, capabili să facă faţă în momentul în care se pun faţă în faţă cu avocaţi şi jurişti ai unor case de avocatură renumite care vin şi contestă licitaţii şi care vin, cu siguranţă, cu pregătire superioară.

Aşa încât, iată un argument în plus pentru a vota în favoarea acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Ne-aţi convins!

Şi domnul Movilă. Al treilea vorbitor din partea Grupului PMP. Vă rog să notificaţi chestiunea aceasta.

Domnul Petru Movilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Întotdeauna am apreciat calităţile dumneavoastră social-democrate.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, la subiect, domnule deputat!

Domnul Petru Movilă:

Exact la subiect.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur Institutul Naţional de Administraţie are prevederi clare privind responsabilitatea cursurilor şi pentru cei pe care îi pregăteşte acolo..., înalţi funcţionari publici, pentru funcţii bine precizate în lege.

Institutul Naţional de Administraţie nu trebuie să se substituie, nu trebuie să înlocuiască universităţile de profil sau alte forme de învăţământ, pe această temă.

Institutul Naţional de Administraţie vine să completeze o etapă de pregătire a celor care vor accede în funcţiile precizate de lege, cum spuneam, prefecţi, subprefecţi, secretari generali de ministere, şi nu mai enumăr.

De aceea, fără a spune alte lucruri, este necesar acest Institut Naţional de Administraţie. Este necesar să fie finanţat corect şi să aibă atribuţii clare, cum spuneam, să nu se suprapună, şi să-şi facă treaba, pentru că, după cursurile acestui institut sau după absolvirea cursurilor, foarte mulţi absolvenţi au avut şi au în continuare funcţie de răspundere în statul român, îşi fac treaba aşa cum se cuvine... şi propun să trecem la vot.

Partidul Mişcarea Populară susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

Am încheiat dezbaterile generale. Iniţiativa rămâne la votul final, nefiind amendamente.

Stimaţi colegi,

Vreau două lucruri să vă rog, să vă anunţ, să încercăm să găsim o soluţie organizatorică, să nu mai avem discuţii. S-au ridicat două probleme în timpul şedinţei.

Un coleg deputat mi-a spus că ar trebui să vă introduceţi cartelele în aparate. Eu cred că, este chestiune de....

Normal este, când intraţi în sală, să vă puneţi cartelele în aparat, nu trebuie să vă spun eu tot timpul.

Şi un alt coleg m-a întrebat care este prioritatea înscrierii la cuvânt şi cum se face această chestiune.

Întrucât nu avem o prevedere regulamentară scrisă şi este cam la latitudinea preşedintelui de şedinţă să stabilească acest lucru, vă rog să vă folosiţi aparatele funcţionale care le aveţi în faţă, cine conduce şedinţa vede exact şi mergem pe ordinea înscrierii. Am făcut o excepţie, i-am dat cuvântul domnului Dobre, fiind un senior al Parlamentului şi un lider de grup, dânsul a cedat cuvântul doamnei Oprescu, îmi asum această greşeală, dar, începând din momentul acesta, haideţi să încercăm să facem regula aceasta!

Domnul Pambuccian spune să apăsăm pe butonul "speak".

Mulţumesc pentru atenţie. Continuăm.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 319/2003 privind statutul personalului din cercetare şi dezvoltare publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530/23 iulie 2003.

Iniţiatorul?

Domnul Pambuccian vreţi să luaţi cuvântul? Sunteţi iniţiator la legea aceasta.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Măsura aceasta legislativă este una foarte simplă. Ea duce către o egalitate de gen în zona cercetării ştiinţifice, în domeniul pensionării, dând posibilitatea femeilor care doresc să nu se pensioneze la vârsta standard de pensionare, să poată opta pentru a se pensiona la vârsta la care sunt pensionaţi bărbaţii.

Motivul este unul foarte simplu. În cercetare nu se cară pietre de moară. Necărându-se pietre de moară şi utilizând foarte mult mintea pe care oamenii şi-o dezvoltă în timp, este păcat să pierdem abilităţile unui număr mare de cercetătoare care ne fac cinste, care sunt în institute de cercetări şi care mai au multă vreme de acum încolo un cuvânt de spus.

Cred că le facem o dreptate doamnelor din cercetare şi îmi fac datoria să spun că unul dintre susţinătorii acestei idei şi a acestui proiect a fost un profesor foarte drag mie, domnul profesor Solomon Marcus, şi ultimul meu schimb de email-uri a fost exact pe tema aceasta.

Îmi pare rău că nu a apucat să vadă şi chestiunea aceasta rezolvată şi mă bucur că în curând, doamnele din cercetare, unele dintre ele foste profesoare ale mele, vor avea această posibilitate de a-şi face meseria pe care au îndrăgit-o o viaţă întreagă, măcar până la vârsta de 65 de ani, într-un institut de cercetări, pentru că meseria asta de cercetător nu se termină în realitate niciodată.

Sper că nu vor fi obiecţii din partea nici unuia dintre colegi şi sper că le facem în felul acesta doamnelor din cercetare un cadou frumos, ţinând cont de ziua de mâine.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisii? Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 319/2003 privind statutul personalului de cercetare - dezvoltare cu un articol, urmărindu-se stabilirea aceleiaşi vârste standard de pensionare pentru personalul din cercetare - dezvoltare precum şi a posibilităţii ca, la cerere, femeile care lucrează în acest domeniu să se poată pensiona înainte de împlinirea acestei vârste de pensionare.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Propunerea a fost respinsă de Senat în octombrie 2016.

Comisiile pentru muncă şi învăţământ propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise redate în Anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Nu.

Tocmai ce v-am rugat să apăsaţi pe buton.

Vă rog.

Doamna Florica Cherecheş:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Membrii Grupului PNL vor vota pentru adoptarea acestei iniţiative legislative, care stabileşte aceeaşi vârstă de pensionare pentru personalul de cercetare - dezvoltare, respectiv de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât şi femei, mai ales că această iniţiativă oferă posibilitatea ca, la cerere, femeile care lucrează în acest domeniu să se poată pensiona la 63 de ani.

Este necesar ca în domeniul cercetare - dezvoltare să asigurăm toate pârghiile pentru ca sistemul să poată beneficia cât mai mult timp posibil pentru continuarea proiectelor, de experienţa cercetătorilor lor.

Partidul Naţional Liberal susţine orice iniţiativă care încurajează munca şi va vota şi acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

18. Proiectul de lege pentru modificarea art. 52 alin. (1) din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015.

Iniţiatori? Nu.

Domnul Munteanu? Comisia?

Vă rog.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnul preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură şi cea pentru industrii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de lege respectiv.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 4 octombrie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul legislativ a avizat favorabil prezentul proiect de lege.

Guvernul susţine adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare doar faptul că această instituţie trece în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Membrii Comisiei pentru industrii şi agricultură au adoptat cu majoritate de voturi proiectul de lege.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Vă rog. Domnul Giugea.

Domnul Nicolae Giugea:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnul preşedinte,

Industria vinificaţiei aşază România acolo unde ne-am dori să fie absolut toate domeniile.

Este în primele zece ţări producătoare la nivel mondial, iar deşi pentru unii este un sector cu anumite picanterii, vreau să vă spun că vorbim despre industria vinificaţiei, nu despre producţia artizanală a vinului.

Legea viei şi vinului, prima care a apărut în 1926, este o lege care a fost perfect armonizată cu legislaţia europeană. Avem marea obligaţie de a ne menţine acolo unde suntem, între promotorii vinului la nivel mondial. Vreau să vă reamintesc faptul că vinul este cel mai eficient ambasador al României şi mai ales cel care nu gafează.

De aceea, vă aduc la cunoştinţă faptul că Grupul PNL va vota acest proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Tinel.

Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Stimaţi colegi,

Noua sau ultima lege a viilor şi vinului, Legea nr. 164/2015 a stabilit pentru Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, o natură juridică faţă de autoritate, de coordonare nu de subordonare.

Acum, eu cred că cea mai mare problemă a noastră, a legislativului, este impredictibilitatea actului normativ. Eu întreb ce s-a întâmplat din 2015, iunie, până acum, de schimbăm natura juridică a relaţiei dintre minister şi structura respectivă.

După părerea mea, nu s-a întâmplat nimic. Poate interesul ministerului şi al actualului Guvern de a mai călări, între ghilimele, încă o structură.

Poate interesul... aş fi interesat - văd că este şi reprezentantul Ministerului Agriculturii aici - să ne spună care este motivul pentru care susţine, pentru că în punctul de vedere al Guvernului, referitor la această iniţiativă legislativă, nu se precizează nimic. Este pur şi simplu un răspuns afirmativ. Susţinem, fără nicio motivaţie. Şi întrebarea este: care este adevărul ascuns al acestei iniţiative? De ce nu coordonare, cum spune legea, şi subordonare? Întreb şi eu, care este beneficiul schimbării naturii juridice a acestei structuri? Un interes politic, poate? Nu convine actuala conducere a Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole? Poate!

Oricum bugetul, conform legii, se fundamentează la actuala structură din surse exclusiv proprii, deci nu avea nicio legătură.

Deci sunt câteva lucruri pe care aş fi vrut să le lămurim aici. Modificăm o lege, modificăm natura juridică a unei autorităţi, cu un rol şi o importanţă formidabile pe piaţa vinului... este autoritatea care reglementează producţia şi comercializarea vinurilor cu denumire de origine controlată.

Deci eu cred că aici ar trebui să vedem ce se întâmplă. De ce se susţine această iniţiativă? A spus colegul meu că Partidul Naţional Liberal o susţine. Sunt însă întrebări la care nu am primit răspuns nici în Comisie şi mă aşteptam ca în plen reprezentantul Ministerului Agriculturii sau iniţiatorul... pentru că, iată, este o iniţiativă parlamentară...

Nu contest dreptul Guvernului de a schimba natura juridică subordonare-coordonare, că e conform unei decizii a Curţii Constituţionale din 2007, dar să vii cu o iniţiativă legislativă la nici măcar un an după ce ai aprobat legea în Parlament, nu trădează un caracter de predictibilitate pentru actul normativ în vigoare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Nu avem amendamente.

Vot final.

Intrăm... vă rog...

Capitolul III. Respingeri.

19. Propunerea legislativă pentru transmiterea unor bunuri imobile dezafectate din domeniul privat al statului şi administrarea autorităţii publice centrale în proprietatea privată a autorităţilor administraţiei publice locale.

Iniţiatori? Nu.

Comisia juridică.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a fost sesizată cu această propunere iniţiativă, dar avem şi un raport suplimentar la propunerea legislativă privind transmiterea acestor bunuri.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins iniţiativa.

Consiliul Legislativ, şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă de asemenea au avizat negativ.

Guvernul, prin punctele de vedere, nu susţine adoptarea iniţiativei legislative, care, supusă dezbaterii, are ca obiect de reglementare transmiterea unor bunuri imobile dezafectate din domeniul privat al statului şi administrarea autorităţii publice centrale, în proprietatea privată autorităţilor administraţiei publice locale.

Membrii Comisiei de disciplină şi imunităţi, în urma reexaminării propunerii legislative, au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei respingerea propunerii.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale.

Domnule Paşcan, v-aţi înscris la cuvânt? Vă rog.

Domnule Giugea, aţi rămas de data trecută, cred.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Sigur, acest proiect legislativ are o problemă, în primul rând de legalitate, întrucât există un aviz negativ din partea Consiliului Legislativ. Însă problema de la care porneşte este una cât se poate de actuală, respectiv, foarte multe proprietăţi, bunuri imobile care aparţin sau ţin de diverse ministere sau de agenţia naţională a domeniilor statului, fostă, sunt într-o stare de degradare nepermisă.

În momentul de faţă, fie din cauza problemelor care ţin de Direcţia Naţională Anticorupţie, fie din alte cauze, aceste bunuri nu pot fi preluate de administraţiile publice locale. Unele le solicită de decenii. Nu se reuşeşte promovarea unei hotărâri de Guvern, deşi Guvernul este competent în această privinţă.

Prin urmare, eu cred că s-ar cuveni să ne preocupe o astfel de lege, să o clarificăm, sigur, in integrum, aşa la grămadă nu se poate accepta să fie transferate toate către administraţiile publice locale. Dar în actuala formulă în care totul depinde de Guvern, iar funcţionarii Guvernului, aparatul de specialitate se fereşte, se sfiesc, se tem să semneze aceste proiecte, nu se va întâmpla nimic, nimic bun.

Vă spun că astfel de proiecte s-au aflat pe masa de lucru a Senatului României în mod repetat. S-a ajuns ca parlamentari reprezentând diverse judeţe ale ţării, fie din Braşov, fie cazul subsemnatului de la Mureş, fie din alte judeţe, au ajuns să promoveze punctual, pe obiective, pentru a putea dezvolta şi a coparticipa la dezvoltarea comunităţilor locale pe care le reprezintă, legi pentru transferul acestor bunuri către administraţiile publice locale, câtă vreme Guvernul nu îşi asumă această responsabilitate.

Prin urmare, problema este de maximă actualitate şi cred că într-un fel sau altul, cu toţii, la nivel de comisie de specialitate, trebuie să găsim o soluţie validă în care să promovăm un astfel de proiect normativ, sigur, într-o altă formă acceptabilă şi cât se poate de legală.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Antevorbitorul meu are perfectă dreptate. Ne luptăm de ani de zile cu această problematică. Într-adevăr au existat multe legi. Unele au vizat imobile care nu au mai avut funcţionalitatea lor, pentru că armata a fost restructurată, pentru că Ministerul de Interne a fost restructurat etc.

Şi într-adevăr rezolvarea acestor probleme trenează. A existat, zic eu, o iniţiativă de descentralizare reală în această ţară, care, din păcate, s-a blocat de Curtea Constituţională, şi judecătorii de acolo au crezut că am făcut un prea mare pas făcând această descentralizare peste tot şi ar fi trebuit să facem pas cu pas distinct.

Eu cred că ar fi bine şi util, într-un timp cât mai scurt, ca toţi cei care sunt interesaţi, din Comisia pentru administraţie, din Comisia juridică, de rezolvare a acestei probleme, să ne punem la o masă toate grupurile parlamentare, fără confruntări politicianiste, şi să punem pe picioare un proiect de lege pe care să-l trecem repede prin cele două camere, ca să rezolvăm această problemă. Fiecare dintre noi, are în circumscripţia lui "n" astfel de clădiri care se dărâmă. Sunt la autorităţi, sunt la regii autonome şi în centrul oraşului se dărâmă, clădirea nu se ocupă nimeni de ea, nu are cum să intre în posesia autorităţii publice locale. Trebuie să rezolvăm această problemă cât mai urgent. Este adevărat, această formă nu este cea salutară.

Ca atare, încă o dată, mă alătur iniţiativei de a avea o discuţie cu toate grupurile parlamentare şi o iniţiativă în acest sens.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii dacă mai sunt la dezbateri generale? Nu sunt.

Cu propunere de respingere, legea merge la votul final.

Înţeleg de la liderii de grup că aveţi o propunere de modificare a programului?

Nu mai aveţi.

Continuăm.

Vă rog, domnule Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte, vă propunem până la ora 12,00 să lucrăm şi la 12,30 votul final.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Cartelele le aveţi pregătite?

Putem vota?

Vot.

Cu o majoritate covârşitoare, 112 voturi pentru, trei voturi împotrivă şi 19 abţineri.

Programul s-a modificat: la 12,00 sistăm dezbaterile, la 12,30 vot final.

Continuăm.

20. Proiectul de Lege privind regimul juridic al drepturilor cuvenite victimelor regimului totalitar comunist.

Iniţiatori?

Comisia juridică?

Domnul Vasile Varga:

Vă mulţumesc.

Comisia a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege.

Consiliul Legislativ şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au avizat favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, precizează că nu susţine adoptarea.

Comisia pentru buget, finanţe şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială de asemenea au dat un aviz negativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unui regim juridic, distinct în ceea ce priveşte drepturile cuvenite victimelor regimului totalitar comunist, prin stabilirea principalelor categorii de drepturi de care beneficiază acestea, precum şi prin modificarea şi completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi a Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat.

Cu unanimitate de voturi, membrii Comisiei juridice au hotărât să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestui proiect.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul... era domnul Bichineţ, nu mai este?

Vă rog.

Procedură?

Domnul Corneliu Bichineţ:

Vedeţi, stimaţi colegi, domnule preşedinte, cât de repede trece timpul. Din 1945 până acum au trecut nişte ani. Sunt destui oameni care au fost victime. Destinul lor a fost spulberat, şi-au pierdut sănătatea, tinereţea prin puşcării. Dacă ei au păţit ce au păţit, au ajutat într-un fel ca noi să fim aici.

Acest proiect de lege l-am studiat. Nu este atât de bun, însă pentru toţi cei care au suferit în temniţele comunismului, noi ar trebui, pentru că nici nu mai sunt prea mulţi în viaţă, să fim mai atenţi, mai ales că peste 20 de ani, cred că şi alţii vor fi atenţi cu victimele politice din această perioadă. Cred.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Andrei, procedură.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dat fiind faptul că acest proiect vizează drepturile foştilor deţinuţi politici şi ale persoanelor care au suferit din pricina represiunii comuniste, între 1945-1989, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal vă solicită retrimiterea la comisie a acestui proiect pentru un termen de două săptămâni.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

142 voturi pentru, un vot împotrivă.

Retrimitere la Comisie, două săptămâni, da?

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora, precum şi a modului de repartizare şi de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru această activitate.

Iniţiatori? Nu.

Comisia pentru buget.

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programe, proiecte sau acţiuni privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă mai sus menţionată. Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 321/2006, în sensul ca alocarea fondurilor nerambursabile să fie destinată exclusiv românilor din diaspora.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, Comisia pentru buget, finanţe a decis respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile, deoarece nu se justifică eliminarea din categoria de beneficiar de finanţări nerambursabile a asociaţiilor, fundaţiilor, organizaţiilor, instituţiilor, persoanelor fizice sau juridice româneşti din România, în condiţiile în care acestea prezintă proiecte bine fundamentate, ce pot produce rezultate concrete pentru comunităţile româneşti din afara graniţelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale. Nu.

22. Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

Iniţiatori?

Comisia. (Rumoare.)

Păi, am spus dezbateri generale, am întrebat dacă mai sunt, m-am uitat în sală, nu v-aţi înscris la cuvânt. Nu pot să mă întorc tot timpul pentru dumneavoastră, domnule deputat. Îmi cer scuze. Mergeţi în bancă.

Comisia pentru învăţământ.

Doamna Camelia Gavrilă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Raportul asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000

În baza prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor, cu adresa Pl-x 287 din iunie 2016, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a trimis spre dezbatere propunerea legislativă de faţă. Propunerea are ca obiect reglementarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului, cu modificările şi completările ulterioare, cu un articol 64¹, prin care se dispune posibilitatea Guvernului de a acorda premii, recompense sportivilor care au obţinut performanţe deosebite în competiţii sportive, în funcţie de valoarea performanţei, de importanţa şi amploarea competiţiei, cuantumul acestora fiind identic pentru aceeaşi categorie de competiţie şi acelaşi rezultat obţinut.

Ţinând cont de obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

În baza prevederilor Constituţiei, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins această propunere legislativă.

În urma dezbaterii din comisie, s-a propus, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii şi la nivelul Camerei Deputaţilor, la comisia noastră, cu precizările următoare: că ministerul elaborează normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate în administrarea sa, iar prin hotărâri de consiliu local şi consiliu judeţean, se pot repartiza sume din bugetul local pentru premierea, în condiţiile legii, a performanţelor deosebite obţinute la competiţii sportive.

De asemenea, conform art. 16¹ din Ordonanţa de urgenţă nr.61 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei, în îndeplinirea atribuţiilor privind premierea sportivilor, ministerul va respecta principiul nediscriminării, acordând premii egale sportivilor, cu sau fără nevoi speciale, pentru acelaşi tip de performanţe obţinute la competiţii naţionale şi internaţionale oficiale.

Având în vedere aceste prevederi, se observă că iniţiativa de faţă creează o supra-reglementare.

Pe de altă parte, nu se poate face o egalizare a competiţiilor şi, implicit, o egalizare a premiilor acordate, având în vedere că o performanţă sportivă se poate obţine mult mai greu într-un sport cuprins în programul jocurilor olimpice sau recunoscut de Comitetul Internaţional Olimpic decât în celelalte sporturi, deci nu vorbim de aceeaşi valoare a performanţei, iar un titlu mondial sau european obţinut la sporturi precum atletism, fotbal, handbal, gimnastică nu poate fi comparat cu unul similar obţinut la popice, la scrabble sau pescuit sportiv.

Aceasta e motivaţia pentru care s-a propus respingerea acestei iniţiative.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Moldovan.

Domnul Munteanu, puteţi veni, vă rog frumos, până la prezidiu?

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu se poate face o uniformizare a competiţiilor sportive şi, implicit, o egalizare a premiilor acordate.

Astfel, menţionăm faptul că premierea performanţelor sportive nu poate fi făcută decât în funcţie de valoarea performanţei, fapt unanim acceptat, iar valoarea performanţei să fie direct proporţională cu importanţa şi amploarea competiţiei sportive, aceasta fiind determinată de o serie de factori obiectivi, unanim recunoscuţi pe plan internaţional, cum ar fi: nivelul de dezvoltare şi aria de practicare a sportului respectiv, impactul social şi mediatic al sportului, buna guvernanţă a organizaţiei sportive internaţionale, numărul de ţări participante la o competiţie, nivelul de concurenţă, gradul de dificultate, gradul de răspândire şi aşa mai departe.

Un cuantum al premiilor identic pentru orice campionat mondial sau european nu ar respecta criteriile de acordare a premiilor, respectiv valoarea performanţei, importanţa şi amploarea competiţiei, şi ar fi contrar principiilor fundamentale ale sportului.

Drept urmare, deputaţii Grupului PNL vor vota pentru respingerea acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Munteanu, vă rog.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă solicităm trimiterea pentru două săptămâni a proiectului de lege comisiei, dacă sunteţi de acord.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Fiind iniţiator.

Vot.

128 de voturi pentru; un vot împotrivă; un coleg care nu vrea să voteze.

Două săptămâni la comisie.

23. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 340/2004, republicată, privind prefectul şi instituţia prefectului.

Dacă din partea iniţiatorilor... Nu.

Comisia pentru administraţie.

Domnul preşedinte Cristian Buican. Vă rog.

Domnul Cristian Buican:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 340/2004, republicată, privind prefectul şi instituţia prefectului.

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 340/2004, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 11 aprilie 2016.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observaţii şi propuneri.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 340, întrucât norma în vigoare prevede faptul că funcţia de secretar al Cancelariei Prefectului poate fi ocupată de persoane cu studii superioare sau medii.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Doamnă Mihălcescu, vă rog să veniţi la prezidiu, vă rog.

Dezbateri generale? Nu.

Legea merge la votul final, cu propunere de respingere.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

24. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, PL-x 295/2016; lege ordinară.

Comisia?

Iniţiator?

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Doamnă vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar al UDMR solicită retrimiterea la comisie a acestui punct. Două săptămâni.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bun. Retrimitere două săptămâni la comisie.

Vot, vă rog.

131 de voturi pentru; un coleg care nu votează.

Proiectul a fost trimis la comisie două săptămâni.

25. Mai departe, Proiectul de Lege privind completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, PL-x 831/2015; lege organică.

Avem raport comun al celor două comisii: juridică, agricultură - al celor trei comisii - şi mediu.

Pentru raport, vă rog, Comisia juridică.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Într-adevăr, am fost sesizaţi spre dezbatere în fond cu acest Proiect de Lege pentru completarea art. 36 din Legea nr. 46.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a dat, de asemenea, un aviz favorabil. Iar proiectul de lege care are ca obiect de reglementare completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicat, în vederea scoaterii din fondul forestier naţional a suprafeţelor de teren pe amplasamentul cărora se află monumente istorice care fac parte din lista patrimoniului mondial UNESCO şi care figurează ca situri arheologice în repertoriul arheologic naţional.

Guvernul nu susţine acest proiect de lege supus dezbaterii.

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, întrucât excepţia propusă ar denatura aplicarea corectă a regimului silvic.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul face parte din categoria legilor organice.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină.

Nu doreşte nimeni să intervină.

Atunci, proiectul rămâne pentru şedinţa de vot final.

26. În continuare, Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea, conservarea şi punerea în valoare a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei; lege organică; PL-x 267/2016.

Din partea comisiilor.

Procedură. Vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În calitate de vicelider al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, ne dorim - noi, şi vă rugăm şi pe dumneavoastră să votaţi în consecinţă - să trimitem la comisie propunerea legislativă pentru o perioadă de două săptămâni.

Sunt foarte multe argumente. Vrem să rediscutăm această propunere legislativă cu ministrul; de altfel, cu acelaşi ministru, cu mult timp în urmă, am discutat propunerea legislativă şi nu am ajuns la un punct de vedere comun.

Pe de altă parte, mai există o a doua propunere legislativă şi, conform uzanţelor, trebuie să le discutăm împreună.

Vă mulţumesc pentru amabilitate.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Procedură.

Vă rog.

Vă hotărâţi sau... cedaţi unul altuia? Aşa uşor?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Rugămintea e, domnilor colegi din majoritate, să vă hotărâţi în privinţa acestui subiect, pentru că există un dublu limbaj.

În judeţ - şi domnul Nistor o să poată să ne spună treaba asta - coaliţia majoritară susţine ca aceste cetăţi dacice să rămână în administrarea Consiliului judeţean.

În iniţiativa domnului deputat Vulpescu, care este şi ministru al actualei majorităţi, se doreşte înfiinţarea unei noi entităţi.

Punctul de vedere al colegilor liberali este că aceste cetăţi trebuie să rămână în administrarea Consiliului judeţean; acolo e nevoie de lucrări de conservare şi restaurare urgente pe care nu le poate face decât Consiliul judeţean.

Amânarea unei decizii este cel mai prost lucru pentru acest subiect, şi rugămintea mea este să ţinem cont de interesul judeţului şi de un interes naţional care nu poate fi gestionat în această situaţie decât de Consiliul judeţean Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Bun. Avem o propunere de retrimitere la comisie pentru care vă rog să votaţi.

Cine este pentru?

Cu 70 de voturi pentru şi 58 împotrivă, proiectul a fost retrimis două săptămâni la comisie.

27. Mai departe, Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Este Pl-x 151/2016; lege ordinară.

Din partea comisiei.

Domnul deputat.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este un raport comun cu care au fost sesizate cele două comisii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, dar Guvernul nu susţine adoptarea acestei Propuneri legislative care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 230/2007, în sensul introducerii unor reglementări care să vină în beneficiul proprietarilor de locuinţe şi în scopul profesionalizării funcţiilor de administrator şi cenzor din conducerea asociaţiilor de proprietari.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate de voturi, respingerea acestei propuneri legislative de modificare şi completare a Legii nr. 230, din următoarele considerente:

• instituirea obligaţiei de a publica o copie a atestatului de administrator la avizierul asociaţiei de proprietari sau în anumite locuri vizibile public ar fi trebuit să se facă printr-un articol separat şi nu prin introducerea unei astfel de condiţionalităţi în definiţiile de la articolul 3 din lege;
• majorarea termenului de preaviz de la 5 la 15 zile nu se justifică, având în vedere că pentru acest tip de intervenţie trebuie intervenit rapid, în cazuri precum: defecţiuni la coloanele de alimentare cu apă rece, apă caldă, sau la coloane de energie termică;
• referitor la instituirea obligaţiei administratorului de a avea cel puţin studii medii sau minimum cinci ani de experienţă în domeniile apropiate, ca specializare a funcţiei solicitate, nu se înţelege care ar putea fi acele domenii apropiate ca specializare funcţiei solicitate, şi sintagma poate crea dificultăţi în aplicare prevederilor legale.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale cineva doreşte să intervină?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Marea problemă a asociaţiilor de proprietari, una dintre marile probleme, este practica neunitară, atât în relaţia cu furnizorii, în relaţia cu membrii între localităţi şi în interiorul acestora. Mai mult, relaţia dintre autoritatea locală şi asociaţiile de proprietari este, în practică, foarte diferită de la o localitate la alta.

Ca urmare, modificările expuse în acest proiect ţin cont în prea mică măsură de realitatea existentă, fapt remarcat şi în punctul de vedere al Guvernului.

Ca precizări:

Punctul 1. Iniţiatorii doresc ca la avizierul asociaţiei de proprietari să fie publicată copia atestatului de administrator imobil, al persoanei angajate, dar nu este prevăzută însă o sancţiune explicită, cu termene, a neafişării, şi nici obligaţia autorităţii de a verifica şi sancţiona această abatere.

2. Nu există o situaţie, la nivel naţional, din care să reiasă că toţi administratorii angajaţi deţin atestatul de administrator imobil.

3. Se doreşte prelungirea preavizului pentru accesul în apartamente al delegatului sau al delegaţiei asociaţiei de proprietari, de la 5 la 15 zile. Dar ce facem în cazul în care există în oraşe mii de apartamente nelocuite ani consecutivi, cu proprietari care nu lasă niciun fel de informaţie sau date de contact. Nu există o situaţie la nivel naţional din care să reiasă că toate asociaţiile de proprietari au cenzori sau comisie de cenzori, şi nici dacă aceştia îndeplinesc sau nu, la acest moment, condiţiile impuse de iniţiatori de a avea studii medii cu profil economic.

Nu cunoaştem necesarul de personal necesar respectării de către toate asociaţiile de proprietari a acestor reglementări dorite de iniţiatori, astfel încât, să evaluăm corect, înainte de adoptare, impactul acestor măsuri şi să precizăm termenele de implementare.

Impunerea contractelor individuale cu furnizorii de servicii de utilităţi publice nu este însoţită de un studiu privind situaţia actuală, din care să reiasă...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aţi epuizat timpul, vă rog să vă apropiaţi de încheiere.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

OK. În concluzie, situaţia juridică şi financiară a asociaţiilor de proprietari, in raport cu propriile cheltuieli şi cu furnizorii de servicii şi de utilităţi, este atât de complicată, încât considerăm că mecanismele juridice şi financiare trebuie regândite din temelii.

Cu regret, pot spune că în oraşul Galaţi, în care locuiesc, este un caz concret despre cum să nu funcţioneze asociaţiile de proprietari şi cât de grave sunt efectele asupra termoficării şi alimentării cu apă potabilă a neregulilor din asociaţiile de proprietari.

În contextul prezentat, grupul USR va vota respingerea.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Dacă nu, iniţiativa de respingere rămâne pentru şedinţa de vot final.

28. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; este Pl-x 157/2016; lege ordinară.

Dacă din partea iniţiatorilor...? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond? Vă rog.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule Munteanu.

Stimaţi colegi,

Cele trei comisii au fost sesizate în fond, spre dezbatere, cu această propunere legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Comisia pentru sănătate şi familie, cu avizul nr. 4c a avizat negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, în scopul asigurării unui cadru legal modern şi a unor mecanisme manageriale perfecţionate, menite să asigure apărarea vieţii populaţiei pe timpul producerii unor situaţii de urgenţă. Astfel, Institutul pentru Situaţii de Urgenţă, în parteneriat cu autorităţile administrativ-teritoriale şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului, vor realiza comisii mixte de control al tuturor localurilor, barurilor, cluburilor, precum şi altor locaţii aflate în spaţiu închis, unde se organizează manifestări culturale, sportive, de divertisment, educaţie sau conferinţe, la care se presupune că va participa un număr de minimum 50 de persoane.

În urma dezbaterii, membrii celor trei comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei respingerea propunerii legislative.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte să intervină cineva?

Vă rog, domnule deputat Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Proiectul de lege este plin de bune intenţii, dar realizarea practică lasă de dorit.

Sunt încadrări legislative diferite, nu sunt respectate normele de tehnică legislativă şi, chiar in ciuda acestor bune intenţii, nu poate fi adoptat un astfel de act normativ. Când se va veni cu o reglementare care pe această problemă... care încă pune multe semne de întrebare şi creează numeroase probleme, Parlamentul va putea să o ia în considerare. Dar astfel de acte normative nu pot fi adoptate.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Dacă nu, respingerea acestei iniţiative rămâne pentru şedinţa de vot final.

29. În continuare, Proiectul de Lege privind modificarea art. 49 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006; este PL-x 832/2015; lege ordinară.

Dacă din partea iniţiatorilor...? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond?

Domnul deputat Borza.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

În conformitate cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege privind modificarea art. 49 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, transmis cu adresa PL-x 832/2015.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 23 noiembrie 2015.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 1027 din 01.10.2015, a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 49 în sensul în care constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale se extind şi în competenţa poliţiştilor de frontieră.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi industrie alimentară şi ai Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic au examinat proiectul de lege în şedinţa comună din 12 octombrie 2016. La dezbaterea proiectului a participat şi doamna Erika Stanciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege privind modificarea art. 49 din Legea vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, întrucât amendamentul a fost preluat în raportul adoptat de comisie la PL-x 69/2016.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, Proiectul de Lege privind modificarea art. 49 din Legea vânătorii face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

La dezbateri generale. Domnul deputat Tinel Gheorghe.

Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Ridic o problemă procedurală - am mai ridicat-o de la acest microfon - şi cred că ar trebui să intrăm în tiparele respectării acestui Regulament care spune, la art. 68, următoarele: "În cazul în care o comisie are spre examinare în fond mai multe iniţiative legislative care au acelaşi obiect de reglementare, se întocmeşte un singur raport".

Observăm că dezbatem astăzi PL-x 832/2015 şi ni se spune, ca argument, pentru respingere, că amendamentul a fost preluat la PL-x 69/2016, ulterior.

Era normal ca atunci când a fost preluat amendamentul, la adoptarea PL-x 69/2016, PL-x 832/2015 să apară cu raport de respingere, să le dezbatem la pachet.

Altfel, ar trebui acum să întrebăm: chiar a fost preluat în PL-x 69/2016? Ce spune iniţiativa legislativă? Dă dreptul ofiţerilor, subofiţerilor de la Poliţia de frontieră să întocmească contravenţii pe Legea vânătorii.

Ei, chestiunea aceasta trebuia să o verificăm, să vedem, să intrăm pe PL-x 69, pentru că e corectă ca iniţiativă legislativă... da, era o scăpare a legii, şi n-ar fi trebuit să rămână aşa.

Respectarea Regulamentului ne-ar aduce în situaţia în care n-am mai avea semne de întrebare şi le-am discuta toate aceste aspecte la pachet, în aşa fel încât actul normativ să nu suporte sau să nu aibă neclarităţi pentru cel care, la votul final, dă un vot conştient, de aprobare sau de respingere.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da, e foarte corectă observaţia dumneavoastră şi cred că acest lucru ţine de competenţa fiecărei comisii în parte şi, de altfel, nu e prima dată când sesizaţi acest lucru.

Dacă la dezbateri generale mai sunt alte intervenţii?

Dacă nu, respingerea acestei iniţiative rămâne pentru şedinţa de vot final.

Cred că ne apropiem... da... de ora 12,00 şi ne revedem la 12,30 pentru votul final.

Mulţumesc.

După pauză

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa de vot final.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

Vă rog.

Vă rog, domnule Dîrzu, am început şedinţa de vot final.

Vom efectua un vot de control, să vă verificaţi colegii şi votul.

Vot.

Voci din sală:

Nu merge!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Reluăm.

Putem face?

Reluăm votul de control.

Vot.

Vă rog, liderii de grup care doresc să verifice rezultatul... Listele sunt la staff, aici, domnule Avram. Aici!

Începem? Da?

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Vă rog să votaţi.

248 pentru, un vot împotrivă, o abţinere, trei colegi care nu votează. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea structurii organizatorice şi a statului de funcţii ale Centrului Internaţional de Conferinţe.

Vă rog să votaţi.

256 pentru, două abţineri, doi colegi care nu votează. Adoptat.

Legi ordinare. Capitolul II. Adoptări.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2016 privind instituirea cadrului legal pentru facilitarea transportului gratuit pe calea ferată română în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova din data de 13 noiembrie 2016 - turul II de elevii şi studenţii care sunt cetăţeni ai Republicii Moldova şi care studiază în România; lege ordinară.

Comisia propune adoptarea.

Vot, vă rog.

267 pentru, două voturi împotrivă. Adoptat.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Vot, vă rog.

266 pentru, o abţinere, trei colegi care nu votează. Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2016 pentru aprobarea plăţii contribuţiei financiare voluntare la Fundaţia "Stichting Europeana" - Olanda; lege ordinară, cu propunere de adoptare.

Vot, vă rog.

270 pentru, un vot împotrivă. Adoptat.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2016 pentru modificarea art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2014 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare ale unor operatori economici din industria de apărare şi reglementarea altor măsuri fiscal-bugetare.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Vot, vă rog.

270 pentru, un vot împotrivă, o abţinere. Adoptat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect.

Comisia pentru administraţie propune adoptarea.

Vot, vă rog.

Unanimitate. Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2016 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Administraţie; propunere de adoptare.

Vot, vă rog.

269 pentru, două abţineri. Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 52 alin. (1) din Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015.

Comisia pentru agricultură şi pentru industrii propun adoptarea.

Vot, vă rog.

273 pentru, un vot împotrivă. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri.

Punctul 10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanţărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acţiunile privind sprijinirea activităţii românilor de pretutindeni şi a organizaţiilor reprezentative ale acestora, precum şi a modului de repartizare şi de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru această activitate; propunere de respingere.

Vot, vă rog.

252 pentru, 18 împotrivă, 3 abţineri. Adoptată.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 340/2004, republicată, privind prefectul şi instituţia prefectului.

Vot, vă rog.

În unanimitate, adoptată.

12. Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

Vot, vă rog.

276 pentru, un coleg care nu votează. Adoptată.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

Vot, vă rog.

270 pentru, o abţinere. Adoptată.

14. Proiectul de Lege privind modificarea art. 49 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

Vot, vă rog.

242 pentru, 29 împotrivă, 3 abţineri. Adoptat.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 344/2006 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale.

Vot, vă rog.

277 pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2016 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Vot, vă rog.

276 pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe.

Vot, vă rog.

273 pentru, o abţinere, un coleg care nu votează. Adoptată.

18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2016 privind unele măsuri pentru sprijinirea persoanelor afectate de distrugerea parţială a blocului situat în municipiul Bistriţa, str. Arţarilor nr. 20, ca urmare a exploziei produse în data de 19 octombrie 2016.

Vot, vă rog.

279 pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

19. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.

Vot, vă rog.

278 pentru, o abţinere. Adoptată.

Legi organice. Respingeri.

20. Propunerea legislativă privind transmiterea unor bunuri imobile dezafectate din domeniul privat al statului şi administrarea autorităţii publice centrale în proprietatea privată a autorităţilor administraţiei publice locale.

Comisia juridică propune respingerea.

Vot, vă rog.

243 pentru, 17 împotrivă, 18 abţineri. Adoptată.

21. Proiectul de Lege privind completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic.

Vot, vă rog.

260 pentru, 17 împotrivă, două abţineri. Adoptat.

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc.

Declar închisă şedinţa. Birou permanent...

Veţi fi anunţaţi pentru mâine - plen comun , în cursul zilei de azi.

BP, am spus, Birou permanent acum.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,51.