Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Marian-Cătălin Predoiu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Începem sesiunea noastră de declaraţii politice.

Cunoaşteţi prevederile Regulamentului, nu le mai reamintesc, decât în sinteză. Aveţi trei minute pentru declaraţii. La două minute şi jumătate vă atenţionez, să vă pregătiţi de încheierea cuvântului. În trei minute, rugămintea este să ne încadrăm, să poată vorbi toţi colegii, da?

Vă mulţumesc foarte mult.

Şi conform prevederilor Regulamentului, începem cu un reprezentant al PSD, doamna Camelia Gavrilă, urmând ca, prin rotaţie, să invităm la cuvânt parlamentari din toate grupurile parlamentare.

În momentul în care dintr-un grup parlamentar lipseşte deputatul invitat să ia cuvântul, trec la următorul, astfel încât să se respecte acest algoritm.

Vă mulţumesc mult.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi trei minute din momentul în care deschideţi microfonul.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Subiectul declaraţiei de astăzi se referă la rolul şi importanţa studenţilor în învăţământul românesc - un parteneriat necesar şi autentic - în permanentă evoluţie, pentru că studenţii sunt parteneri în procesul de educaţie, în strategia de reformare a învăţământului românesc, având în vedere şi evoluţiile din domeniul educaţiei, la nivel naţional, mondial, european.

Construirea unui viitor bun înseamnă investiţia în tineri, oferindu-le oportunităţi, ajutându-i să le valorifice, creându-se condiţiile adecvate pentru a beneficia de un start bun în viaţă, pentru a dobândi cunoaştere, competenţe şi experienţă.

Săptămâna trecută a însemnat un important eveniment, o Adunare Generală a Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România - ANOSR, eveniment organizat la Iaşi, cu sprijinul Ligii Studenţilor Economişti. Şi această importantă analiză, această importantă conferinţă a studenţilor din România a reprezentat şi un prilej de reflecţie, de analiză asupra politicilor educaţionale legate de tineret, de studenţi, de facilităţile pentru debutanţi, pentru tineri, asupra rolului acestora, dar şi asupra problemelor pe care învăţământul universitar le are, în aceeaşi măsură şi cu aceleaşi contraste, ca şi învăţământul preuniversitar, pornind de la calitatea şi relevanţa curriculară, de la echilibrul între aspectele cognitive, teoretice, pe de o parte, şi cele practice, aplicative, pe de altă parte, corelate cu piaţa muncii.

Studenţii înşişi comentează nevoia de reconfigurare a sistemului de predare şi evaluare, corelarea mai multă cu maniera online, cu testele în care valorifică şi gândirea critică, şi spiritul critic, şi curajul propriilor opinii şi abordări.

De altfel, şi statisticile Uniunii Europene vorbesc de o anumită dezamăgire a tinerilor, a studenţilor. Aproape 57% dintre aceştia consideră că nu sunt suficient de implicaţi în viaţa economică, socială sau democratică şi au rezerve faţă de viitorul lor. De aceea, recomandările Uniunii Europene prevăd şi demersuri pentru competenţele cheie dobândite de aceştia, pentru învăţarea de-a lungul vieţii. Iar comunităţile universitare de la noi semnalează nevoia de un spaţiu adecvat, modernizat, de calitate, pentru desfăşurarea activităţilor academice, un ritm de înnoire a campusurilor studenţeşti, care nu este suficient de alert, îmbunătăţirea dotărilor şi alte, evident, activităţi.

Apreciem ca esenţiale facilităţile acordate studenţilor prin Programul guvernamental şi prin demersurile Guvernului Grindeanu: burse studenţeşti semnificative, bursa minimă va fi de 578 de lei, alocarea de bursă/student bugetat este de 201 lei, deci un efort bugetar semnificativ, gratuitatea pe transportul feroviar...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Doamna Camelia Gavrilă:

... şi mai ales deschiderea de cămine studenţeşti, şi în Iaşi, ca şi în alte zone ale ţării.

Dar e nevoie de activitate, de acţiune, de dialog permanent şi consistent, de modalităţi concrete de implicare...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc...

Doamna Camelia Gavrilă:

... a tinerilor în viaţa academică şi... (I se întrerupe microfonul.)

... voluntariatului şi a normelor aferente acesteia.

Camelia Gavrilă, deputat al PSD de Iaşi.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Doamnă Gavrilă,

Regret... şi sunt într-o poziţie delicată. Nu e prima oară când se întâmplă.

Vă rog frumos, vă încadraţi... şi dacă am închis microfonul, e microfon închis. Pentru că nu o fac gratuit, o fac din respect pentru colegii ceilalţi, care vor şi ei să vorbească, trei minute, nu trei minute şi jumătate, ca dumneavoastră.

Mulţumesc mult pentru înţelegere.

De la Grupul parlamentar al PNL, domnul Dumitru Mihalescul.

Domnul Dumitru Mihalescul:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică: "Efecte asupra mediului de afaceri, generate de dorinţa PSD de a legaliza corupţia".

Tentativa PSD de a legaliza corupţia este dovada clară a unui exces de putere şi a paşilor înapoi făcuţi de România în numai două luni de la terminarea alegerilor. PSD vrea să-şi satisfacă propriul interes, însă creşterea credibilităţii României trebuie să fie în prim-plan, indiferent ce datorii are PSD-ul faţă de membrii şi susţinătorii săi.

Admir cum încălcarea unor valori democratice ca transparenţa, comunicarea şi corectitudinea încă produce o reacţie puternică în rândul societăţii civile. Abuzul şi hoţia nu trebuie acceptate ca norme sociale în ţara noastră.

Stimaţi colegi,

Îmi exprim îndoiala că tentativele de a dezincrimina unele acte şi fapte de corupţie au fost uitate odată cu abrogarea Ordonanţei. Teama mea cea mai mare este că astfel de tentative vor mai exista, însă, de această dată în Parlament. Nu pot să nu remarc virulenţa de care a dat dovadă domnul Dragnea, ordonându-i, de-a dreptul, ministrului justiţiei să vină de îndată cu noi proiecte în acest sens.

Toţi cei care ne dorim o Românie prosperă nu trebuie să uităm faptul că principala dificultate cu care s-a confruntat mediul de afaceri în ultimele decenii a fost corupţia. O afacere cinstită se clădeşte cu greu, pe un fundament moral sănătos, iar vulnerabilizarea mediului de afaceri pleacă de la un mediu social şi politic care se abate de la moralitate, legalitate, cinste şi datorie. Prin instabilitate şi corupţie nu pot fi susţinute investiţiile străine sau autohtone, creşterea şi extinderea pe care şi-ar dori-o mediul de afaceri.

Efectele economice negative ale atacurilor PSD la justiţie au început deja să apară. Investiţiile străine în România sunt reevaluate şi mai multe companii îşi redefinesc afacerile din ţara noastră.

În ultimii ani, România începuse să se bucure de un plus de capital de încredere care astăzi este periclitat, iar prin decredibilizarea actului de justiţie din România ne va fi şi mai greu să atragem investiţii de orice fel.

Voi susţine toate acţiunile menite să aducă România pe linia normalităţii prin legi şi măsuri care să sancţioneze în cel mai dur fel furtul şi corupţia. Rostul nostru, ca aleşi în forul legislativ al ţării, este să găsim cele mai bune măsuri pentru stimularea afacerilor oneste şi pentru încurajarea muncii cinstite. Doar aşa putem asigura prosperitate, atât întreprinzătorului, prin profitabilitate, cât şi angajatului, printr-o salarizare decentă.

Astăzi, după ce PSD a degradat...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Timpul...

Domnul Dumitru Mihalescul:

... în mod considerabil imaginea României în lume, suntem obligaţi să arătăm partenerilor noştri că lupta împotriva corupţiei nu este o opţiune, ci este o datorie, şi procesul de curăţare a societăţii româneşti este unul ireversibil.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Mihalescul:

Deputat Dumitru Mihalescul.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Urmează de la... USR, Sergiu Cosmin Vlad.

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am mai spus de la această tribună că România pierde, din cauza exploatării ilegale a lemnului, zeci de mii de hectare de pădure, anual. Şi o voi spune până când acest fenomen, producător de efecte nocive atât economiei - prin lipsa fiscalizării, debalansarea raportului cerere şi ofertă -, cât şi mediului, prin calitatea aerului pe care îl respirăm, inundaţii, alunecări de teren, se va diminua. În aceeaşi măsură este în pericol fondul cinegetic, deoarece lipsesc măsuri reale de conservare şi de apărare împotriva braconajului.

În aceste condiţii cred că este absolut necesar să privim atent la cei care lucrează în serviciul pădurilor şi al vieţuitoarelor care le populează. Fenomenul agresiunilor asupra celor care protejează fondul forestier şi cinegetic este o realitate care nu pare a se opri prea curând. Din contră, acestea îmbracă forme din ce în ce mai violente.

În această lună, în Brazi, judeţul Arad, un paznic de vânătoare, fost pădurar, a fost împuşcat de braconieri. A ajuns în spital cu răni grave. Şi acesta este cel mai recent caz, însă nu singurul. Luna trecută, în judeţul Dâmboviţa, un alt pădurar a fost bătut atunci când a surprins nişte indivizi care furau lemne. De la începutul anului 2017, un număr de 9 angajaţi ai Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva au fost agresaţi, 4 dintre ei necesitând îngrijiri medicale. Şi suntem abia la finalul lunii martie. În ultimii 9 ani s-au înregistrat alte 268 de cazuri de agresiuni asupra personalului silvic al Romsilva.

Trebuie înţeles pericolul la care sunt expuşi aceşti oameni, dar şi faptul că activitatea de protecţie a pădurilor trebuie susţinută suplimentar cu măsuri legislative. Drept dovadă că acţiunile pădurarilor au rezultate, Romsilva spune că intensificarea acţiunilor de pază şi control a condus în 2016 la o scădere cu 16,27% a tăierilor ilegale de lemn.

Consider ca necesară sprijinirea acestor apărători ai resurselor naţionale prin identificarea şi tragerea la răspundere a celor care comit asemenea acte de agresiune, precum şi a celor care îi protejează. Cu atât mai mult este nevoie de o legislaţie fermă, care să nu permită vinovaţilor să scape cu uşurinţă. Mă opun oricărei modificări în sensul reducerii sancţiunilor prevăzute de legislaţia actuală pentru cei care comit contravenţii la regimul silvic sau cinegetic. Este responsabilitatea noastră să asigurăm protecţia celor care îşi riscă viaţa pentru ca legea să fie respectată în pădurile României.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

De la Grupul parlamentar al PMP, Marius Paşcan?

Dacă nu, Corneliu Bichineţ. A, scuze, nu v-am auzit, de regulă mă uit acolo.

Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Proşti de buni...".

În timp ce România pare azi captivă în conflictualitatea care contrapune juridic puteri ale statului, când Legislativul şi Executivul se luptă de la vârful actualei puteri politice cu DNA-ul şi puterea judecătorească, iar Curtea Constituţională se căzneşte să stabilească dacă pot face parte din Guvernul României condamnaţii penal, UDMR rămâne singura formaţiune politică pritocită prin Parlamentul României şi culisele guvernării, deopotrivă, ca partid şi uniune de tip "ONG", care îşi promovează cu cerbicie interesele etnocentriste, separatiste, având drept ţintă crearea unei enclave etnic-minoritare în inima României. Deşi clamează oficial spilcuit, dar pur demagogic, valorile şi principiile Uniunii Europene, chiar dacă îşi parfumează discursurile cu nevoia de conservare a identităţii culturale şi multiculturalitate, liderii UDMR nu contenesc să instige anacronic şi primitiv la separatism etnic, să atace Constituţia României şi să încerce crearea unei atmosfere ostile României în plan extern.

Deputaţii UDMR susţin belicos amendarea proiectului legislativ privind aniversarea, anul viitor, a Centenarului Marii Uniri, solicitând provocator eliminarea din actul normativ a sintagmei "naţional", considerată "nepotrivită". Este, evident, o batjocură la adresa Constituţiei României, pe care UDMR-iştii nu o recunosc şi nu o respectă dintotdeauna, câtă vreme nu suportă oricum nicio consecinţă legală.

Pe de altă parte, liderul UDMR, Kelemen Hunor, s-a dus cu pâra la PPE, la Malta, şi cu dezinformarea împotriva României, întâlnindu-se cu reprezentanţi ai conducerii Partidului Popular European, prezentându-le cazul Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş, minţind cu tupeu că "în România, sunt folosiţi procurorii în încercarea de a desfiinţa o şcoală, o situaţie intolerabilă, care periclitează viitorul sutelor de elevi care învaţă la acel liceu".

Pe noi, care trăim în inima României şi avem parte în mod consecvent de agresiunile politice şi administrative cu caracter etnic separatist, nu ne mai impresionează cererile obraznice ale UDMR.

Nu e prost cel care cere... E însă supărător că pentru conservarea identităţii culturale a minoritarilor români din judeţele Harghita şi Covasna, statul român nu face aproape nimic, de parcă ar consimţi că epurarea etnică din "HARCOV" este un proces firesc. Pe românii din aceste judeţe, minoritari în propria lor ţară, nu-i mai ascultă nici România, nici Uniunea Europeană, aşa cum nu-i ascultă nici pe minoritarii români din Ungaria.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Timpul...

Domnul Emil-Marius Paşcan:

... Fiindcă, deh, românii sunt campionii toleranţei europene, adică proşti de buni... sau invers.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează domnul Remus Borza, de la ALDE.

Dacă nu, doamna Rodica Paraschiv, PSD.

Doamna Rodica Paraschiv:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Subiectul declaraţiei mele se referă la salvarea şi prezervarea patrimoniului cultural al umanităţii.

În acest an se împlinesc 40 de ani de la adoptarea Protocoalelor adiţionale din 1977, la Convenţiile umanitare de la Geneva, protocoale care conţin prevederi importante în domeniul protecţiei, pe timp de conflicte armate internaţionale şi neinternaţionale, a bunurilor cu caracter civil în general, a celor culturale în special.

Pentru locul aparte pe care Convenţiile umanitare de la Geneva îl au în asigurarea protecţiei persoanelor şi bunurilor în caz de conflicte, data de 14 mai, data la care România a devenit parte la acestea, a fost instituită prin Legea nr. 177/2013, ca Ziua Dreptului Internaţional Umanitar, iar marcarea ei este prevăzută a se face prin activităţi specifice la nivel local şi naţional.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 420 din 2006, a fost creată Comisia Naţională de Drept Internaţional Umanitar, care a adoptat o Strategie naţională de aplicare a prevederilor tratatelor la care România este parte.

Structurile administraţiei publice locale şi centrale prahovene, instituţiile de educaţie, ştiinţă şi cultură au susţinut organizarea şi desfăşurarea primelor 3 ediţii ale Zilelor Dreptului Internaţional Umanitar. Ca prefect, în acea perioadă, al judeţului Prahova, am susţinut demersurile iniţiate cu înalt profesionalism de Asociaţia Română de Drept Umanitar - Filiala Prahova.

La nivel local, s-a adoptat Hotărârea de Consiliu Local prin care a fost pusă în aplicare o prevedere stipulată în Convenţia de la Haga cu privire la protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat, potrivit căreia, în 6 luni de la ratificare, statele îşi asumă obligaţia ca "bunurile ce beneficiază de protecţie să fie inventariate". Măsura este obligaţie asumată prin adoptarea tratatelor internaţionale şi ar trebui să fie extinsă la nivel naţional.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Timpul...

Doamna Rodica Paraschiv:

Tematica generală a celebrării Zilei Dreptului Internaţional Umanitar din acest an este dedicată protecţiei şi conservării bunurilor culturale.

Protecţia bunurilor culturale trebuie să fie în atenţia tuturor instituţiilor naţionale şi a structurilor guvernamentale şi neguvernamentale cărora le revin răspunderi exprese în acest sens. Este spiritul care animă organizarea acestei ediţii a Zilelor Dreptului Internaţional Umanitar, iar acest demers se impune a fi susţinut şi amplificat la nivel naţional.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Doamna Rodica Paraschiv:

Vă mulţumesc.

Deputat Rodica Paraschiv, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Constantin Şovăială.

(Către doamna deputat Rodica Paraschiv.) Rugămintea e să închideţi microfonul.

Domnul Constantin Şovăială:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Denumirea declaraţiei politice este: "Să spunem NU ignoranţei şi nepăsării autorităţilor!".

Somez Ministerul Sănătăţii să intervină în scandalul transplantului pulmonar din România. Cum este posibil ca Centrul de Transplant din Sibiu să aştepte de 2 ani o vizită? Nu vă gândiţi la viaţa oamenilor care au mare nevoie de ajutorul nostru, de a ne implica în rezolvarea acestei probleme?

De mai bine de 2 ani, Agenţia Naţională de Transplant a înregistrat dosarul de acreditare la Centrul de Transplant Pulmonar de la Sibiu. În cei 2 ani trecuţi, reprezentanţii Agenţiei nu au venit nici măcar să verifice dacă documentele din dosar corespund cu realitatea. Asta în condiţiile în care, în acest moment, de exemplu, autorităţile române nu au unde să trimită pacienţii pentru astfel de intervenţii, contractul cu Spitalul AKH din Viena fiind reziliat.

Domnule ministru, de ce dosarul de acreditare al Centrului de Transplant a fost, cel puţin până acum, ignorat total de reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Transplant? În ultima săptămână, reprezentanţii Spitalului European Polisano s-au plâns de faptul că Agenţia nu a făcut nici măcar pasul legal de a verifica în teren veridicitatea informaţiilor din dosarul de acreditare. Care este stadiul dosarului Spitalului Polisano, domnule ministru? De ce nu aţi răspuns solicitărilor şi neglijaţi în continuare viaţa oamenilor?

Majoritatea medicilor sibieni spun că centrul poate fi acreditat, deoarece, pe lângă tehnologia necesară, există şi specialişti. În plus, spitalul privat derulează deja mai multe programe naţionale de sănătate, în cadrul cărora intervenţiile sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate. Totodată, şi dotările instituţiei medicale sunt de ultimă generaţie. În condiţiile acestea, de ce refuzaţi un asemenea proiect care ar moderniza şi eficientiza sistemul medical?

Autorităţile responsabile trebuie să înţeleagă că nimeni nu are dreptul să îşi bată joc de viaţa oamenilor. Avem nevoie de investiţii în domeniul medical şi de asumarea atribuţiilor. Nepăsarea şi indiferenţa nu ne vor ajuta cu nimic. Sunt contra deciziilor luate împotriva cetăţeanului. Este nevoie să ţinem cont şi de doleanţele alegătorilor noştri.

Şovăială Constantin, deputat al PNL, Sibiu.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul deputat...

Doamna Oana Bîzgan-Gayral, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog să deschideţi microfonul.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Doamnelor şi domnilor,

De 27 de ani, Parlamentul, Guvernul, bărbaţii vorbesc despre autostrăzi şi asfalt.

Rezultatul cred că este limpede pentru toată lumea şi nu voi insista pe el.

Subiectul este important şi trebuie să reuşim ca într-o bună zi, frumoasă să fie, să finalizăm o autostradă care leagă România de la un capăt la celălalt şi de restul lumii moderne.

Vreau însă astăzi să facem loc şi unor subiecte cel puţin la fel de importante, aplicabile astăzi, şi cu un impact economic pozitiv.

Eu astăzi vreau să vorbesc despre oameni, despre femeile care ajung bătute măr, în cel mai fericit caz, la asfalt sau la drum de lut. Nu contează din ce este făcut acest drum. Spun în cel mai fericit caz, pentru că multe, mult prea multe dintre ele, ajung până la urmă la capătul vieţii, fiind omorâte acasă, în propriul cămin.

În România, violenţa domestică se află printre primele 30 de cauze de deces la femei, dintr-un total de 50 de cauze, fenomen monitorizat de Ministerul Sănătăţii. În cazul bărbaţilor, potrivit unui raport al Ministerului Sănătăţii, violenţa domestică nu se evidenţiază ca sursă de deces.

De 20 de ani, de când violenţa domestică a intrat pe agenda politică, singurul instrument care vorbeşte şi ridică acest subiect pe agenda publică este societatea civilă, prin organizaţiile neguvernamentale angajate în lupta împotriva discriminării de gen şi violenţei domestice, precum şi în protecţia victimelor acestora.

Statul, autorităţile publice au făcut în aceşti ani paşi prea mici pentru o nevoie socială atât de mare.

Suntem în al doilea an de la ratificarea de România a Convenţiei de la Istanbul, în care pachetul legislativ aferent nu a fost încă adoptat în Parlamentul României.

Este deja al doilea an în care victimele violenţei nu beneficiază de un ajutor real de la autorităţile menite să le protejeze şi continuă să moară.

Elementele de blocaj sunt chiar unele dintre autorităţile implicate în procesul de avizare a actului normativ deja existent, în ciuda faptului că au participat la grupurile de lucru pentru elaborarea lui.

Apreciem că o asumare a răspunderii Guvernului, la cel mai înalt nivel, ar debloca în sfârşit situaţia şi ar aduce România pe un făgaş de normalitate şi modernitate în această problematică deosebit de sensibilă pentru opinia publică.

Apreciem, de asemenea, că pentru victimele care nu aşteaptă, victimele care... (I se atrage atenţia asupra timpului.)

... sunt bătute şi agresate, şi în acest caz, în mod deosebit, nu avem nevoie de o lege care este doar promovată şi adoptată în Parlament, ci de o lege care este aplicată, o lege care este asumată de Guvern şi instituţiile publice menite să-şi protejeze cetăţenii.

În anul 2016, din totalul de trei zeci şi... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Bichineţ, PMP.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule Dragnea,

Domnule preşedinte al PSD,

Să nu mai fiţi în contrast cu eternul şi fascinantul Vaslui.

Domnule Dragnea Liviu,

Aveţi atâtea funcţii, încât prefer să vă apelez aşa, direct, ca între oamenii porniţi de jos şi care, temporar, într-un fel, se află sus. Vă anunţ că săptămână de săptămână, fără să obosesc, o să vorbesc despre judeţul Vaslui, până când o să faceţi ceva concret pentru acest loc încărcat de istorie, dramatism, incertitudine şi promisiune.

Vă consider, domnule Dragnea Liviu, deşi adversarii dumneavoastră spun că aveţi destule probleme juridice, cel mai puternic om din România în acest moment. Pe listă vi se spune "al treilea om în stat", un fel de Zgonea mai încărunţit. Cei din jur nu vă alintă. N-o s-o fac nici eu.

Domnul preşedinte Traian Băsescu a afirmat sec că aţi fi de-a dreptul caraghios. Eu nu-l contrazic niciodată pe domnul Traian Băsescu. Domnul preşedinte Klaus Iohannis, preocupat în această perioadă de problemele globale ale umanităţii, vă consideră un fel de ciocoi îmbogăţit, în sufrageria casei căruia pot încăpea confortabil toate cele 6 modeste locuinţe ale sale, iar fratele dumneavoastră de sânge, Victor Ponta, un naţionalist în devenire, crede că sunteţi doar un fel de "majur" pe care îl va putea răsturna curând, după metoda Mircea Geoană. De domnul Grindeanu nu zic nimic, nici el nu zice, deoarece, cred, deocamdată nu contează.

Ei bine, dacă strângeţi, domnule Dragnea Liviu, din judeţul Vaslui, la toate alegerile, zeci de mii voturi, nu v-a trecut prin minte, niciodată, să susţineţi, să sprijiniţi acest năpăstuit judeţ?

Vă cer să o faceţi de aici încolo, deoarece, în perioada aceasta, puterea e încă la dumneavoastră, iar dumneavoastră sunteţi acasă.

Susţineţi politica investiţională a Guvernului, modificaţi-o şi aruncaţi o rază de lumină spre judeţul Vaslui, pentru revigorarea economiei în Bârlad, Huşi, Negreşti, Murgeni şi în comunele arondate! E mare nevoie! Acum, nu mai târziu.

Aştept fapte, nu vorbe.

Peste un an vreau să mă adresez, de la această tribună, sau peste mai mulţi ani... domnule Predoiu, nu fiţi în contrast cu judeţul Vaslui!

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

N-o să fiu în contrast, în nicio poziţie în care voi fi. Dar nu cred că o să fiu un preşedinte al PSD-ului, nici în viaţa asta, nici în altele, să glumim puţin.

Deci... doamna Daniela Oteşanu.

Doamna Daniela Oteşanu:

Dragi colegi,

Declaraţia politică de astăzi este cu titlul "Vâlcea - capitală a turismului balnear".

Turismul balnear, aşa cum ştim cu toţii, este considerat a fi o formă a turismului, specială, practicat de cei care vor să-şi rezolve o problemă de sănătate sau de cei care doresc să prevină anumite boli.

Fie că vorbim despre apele minerale şi termominerale, lacurile terapeutice, nămolurile, emanaţiile de gaze terapeutice, salinele sau plantele medicinale, fiecare staţiune care oferă vizitatorilor astfel de posibilităţi poate fi catalogată ca fiind o zonă optimă pentru dezvoltarea turismului balnear.

Cele mai importante staţiuni vâlcene - Olăneşti, Călimăneşti, Băile Govora - sunt situate la o distanţă aproximativ egală de Râmnicu Vâlcea şi toate trei, în anul 2011, au căpătat statutul oficial de "staţiuni balneologice de interes naţional".

Băile Olăneşti este staţiunea cu cele mai multe izvoare minerale din România, peste 30 captate, de aceea i se mai spune şi staţiunea "Izvoarele de Aur", apele de aici fiind iodurate, bromurate, sodice, calcice, sulfuroase şi clorurate, hipotone sau izotone.

După Primul Război Mondial, Olăneştiul devine una dintre cele mai renumite staţiuni balneare din ţară. În acest interval de timp s-au făcut multe amenajări hoteliere, s-a construit un pavilion de băi minerale cu apă sulfuroasă, s-a făcut analiza şi captarea izvoarelor după standardele europene ale vremii. Spre anul 1950, a fost amenajat cel mai important şi totodată cel mai renumit izvor din Olăneşti, Izvorul nr. 24.

Călimăneşti-Căciulata este anticamera Defileului Oltului. Apele minerale de la Călimăneşti sunt folosite pentru prima dată de călugării Mănăstirii Cozia şi sunt atestate documentar în 1520.

Tratamentele naturale pentru diverse afecţiuni pornesc de la climatul blând, fără mari variaţii de temperatură şi de la izvoare de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu. Unele dintre izvoarele cu ape minerale sunt folosite pentru cure interne, iar băile minerale, pulverizaţiile, inhalaţiile, irigaţiile sunt utile în tratamentele interne ale afecţiunilor gastrointestinale, de rinichi, metabolice sau nutriţie, sau în cure externe, benefice în cazul bolilor terapeutice.

Distinsa doamnă a turismului balnear din Vâlcea, numită şi "Sighişoara Sudului", Băile Govora, se străduieşte astăzi să-şi recapete atmosfera şi stilul din perioada Belle-Époque. În anii 1930, aici se organizau campionatele naţionale de bridge, şi staţiunea era cotată la Bursa de la Paris. Govora deţine cea mai valoroasă arhitectură balneară din judeţul Vâlcea, conturată în prima jumătate a secolului XX. Apele minerale sărate, sulfuroase, iodurate şi nămolul sapropelic au fost testate în timp. Ulterior s-a demonstrat că la Băile Govora este zona cu cel mai ozonificat aer din ţară, graţie echilibrului dintre ionii pozitivi şi negativi, în consecinţă, se recomandă tratamentului pentru bolile respiratorii.

Candidată la titlul de staţiune balneară naţională este şi localitatea Ocnele Mari, un mic orăşel aflat la 4 kilometri distanţă de Râmnicu Vâlcea. Ocnele Mari este cel mai vechi oraş din judeţ.

Salina de la Ocne este cea mai mare din România, are o suprafaţă de peste 20.000 de metri pătraţi, iar lungimea galeriilor depăşeşte 13 kilometri. Datorită efectelor curative ale apelor sărate şi nămolului sapropelic, Ocnele Mari devine o staţiune din ce în ce mai căutată şi se fac eforturi pentru a-i schimba statutul de staţiune balneo-climaterică de interes local...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Doamna Daniela Oteşanu:

... într-una de interes naţional.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Ştiţi... paradoxul timpului: e nelimitat, dar nu ne ajunge niciodată.

Domnul Pistru-Popa, de la PNL?

Domnul Glad Varga?

Florica Cherecheş?

Sorin Moldovan.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În România, situaţia şomajului este o problemă de actualitate cu care ne confruntăm de mult timp.

În urma unui sondaj transmis de Institutul Naţional de Statistică, se arată că numărul şomerilor din luna februarie 2017 a fost de 489.000 de persoane, în creştere cu 1.000 de şomeri, faţă de ianuarie 2017.

Problemele cele mai mari le regăsim în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani.

La fiecare patru persoane, una este şomeră, semn că şcoala nu-i califică pentru ce are nevoie piaţa muncii. Problema porneşte şi de la faptul că angajatorii au o reţinere de a angaja personal tânăr, din cauza lipsei de experienţă.

Efectele implicate de creşterea şomajului, în general, sunt multiple, însă în cazul unei analize structurale a acestui fenomen, reiese că manifestările sale în rândul tinerilor pot avea urmări mult mai puternice, începând de la simpla descurajare a tinerilor în căutarea unui loc de muncă şi încărcarea bugetului de asigurări sociale de stat, şi mergând până la dispariţia unor profesii, amploarea procesului de reconversie profesională, a costului cu reintegrarea în piaţa muncii, creşterea infracţionalităţii etc.

În general, nu trebuie omis faptul că întrucât viaţa activă, pe piaţa muncii, a tinerilor o depăşeşte pe cea a populaţiei mature, integrarea lor devine un aspect esenţial, mai ales în situaţia în care se regăseşte Europa în ultimii ani, făcând referire aici la inversarea piramidei vârstelor şi creşterea tensiunilor pe bugetele statelor membre.

Pentru a scădea rata şomajului avem nevoie de investiţii care sunt asociate cu crearea de locuri de muncă.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat, şi vă felicit pentru concizie.

Şi urmează domnul Iulian Bulai, de la USR, dacă e prezent. Dacă nu, doamna Cătălina Bozianu, Grupul parlamentar al Partidului Mişcarea Populară.

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se intitulează "Intraţi la masa marilor decizii europene şi afirmaţi ferm interesul României, pentru că acolo se joacă viitorul nostru şi al copiilor noştri!".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La sfârşitul săptămânii trecute am avut deosebita onoare de a participa, în cadrul delegaţiei de lideri ai Partidului Mişcarea Populară, la Congresul Partidului Popular European din Malta.

Fără a avea pretenţia că sunt expertă în politică externă sau în subtilităţile politicii de la nivelul Uniunii Europene, îmi permit să vă împărtăşesc câteva gânduri desprinse din participarea la acest eveniment. Sunt concluzii care, cred eu, ne privesc pe noi toţi, cei învestiţi de români cu încredere, autoritate şi putere de decizie, indiferent de culoarea politică sau de familia politică ale fiecăruia.

Aşa, după cum ştiţi, Partidul Popular European este cel mai mare grup politic din Europa. Pe acest temei, Congresul din Malta poate fi considerat un bun barometru al preocupărilor şi tendinţelor care se manifestă la nivelul politicii mari din Europa.

Am avut, aşadar, ocazia, toţi cei care am participat la Congres, în virtutea afilierii noastre politice, să constatăm în mod nemijlocit atât incertitudinea şi penuria de soluţii pentru viitorul Uniunii Europene, cât şi dorinţa şi determinarea liderilor PPE de a continua proiectul european.

Ieşirea Marii Britanii din Uniune, relaţia transatlantică nesigură după venirea la putere în Statele Unite a Administraţiei Trump şi proiectul de reaşezare a Uniunii după modelul Europa cu două viteze sunt temele de care depinde şi soarta noastră, a românilor.

Fără a fi, ţin să repet, expertă în probleme de politică externă, consider că, din păcate, în spaţiul public de la noi se dezbat mult prea puţin aceste teme, iar la nivelul conducerii ţării se face şi mai puţin pentru ca vocea noastră, a României, să conteze în marile decizii privind viitorul Europei.

Suntem a şaptea ţară ca mărime în Europa şi ultima ca viziune şi ca voinţă politică exprimate în Europa. Şi aceasta, tocmai în aceste luni cruciale pentru modul în care va arăta viitorul Uniunii şi al nostru, ca ţară.

De aceea, mă simt datoare faţă de oamenii care m-au trimis aici şi ale căror interese sunt insuficient exprimate şi reprezentate la Bruxelles sau la Strasbourg, să lansez un apel la implicare şi la ieşirea din pasivitatea europeană către preşedintele Iohannis şi către Guvernul PSD.

Intraţi la masa marilor decizii europene şi afirmaţi ferm interesul României, pentru că acolo se joacă viitorul nostru şi al copiilor noştri!

Vă mulţumesc.

Deputat PMP, Prahova.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Urmează domnul Marius Budăi, de la PSD.

Dacă nu este, domnul Răzvan Rotaru - PSD.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice: "Introducerea treptată în România a pungilor din plastic pentru cumpărături, din materiale biodegradabile".

Stimaţi colegi,

Nivelul actual al consumului de pungi de transport din plastic creează cantităţi ridicate de deşeuri abandonate şi implică utilizarea ineficientă a resurselor.

Comisia Europeană, prin studiile realizate, preconizează că dacă nu se iau măsuri, consumul va creşte.

Deşeurile provenite din pungile de transport din plastic, lăsate în diferite spaţii, conduc la poluarea mediului şi agravează problema răspândită a deşeurilor aruncate în cursurile de apă, ameninţând ecosistemele acvatice, inclusiv în ţara noastră.

Pungile de transport din plastic cu o grosime mai mică de 50 de microni, pungi de transport din plastic subţire sau pungi de unică folosinţă, care reprezintă marea majoritate a numărului total de pungi de transport din plastic consumate în Uniunea Europeană, inclusiv în România, sunt utilizate mult mai rar decât pungile de transport din plastic mai groase.

În consecinţă, pungile de transport din plastic subţire devin deşeuri mai rapid, fiind mult mai probabil să fie abandonate, din cauza faptului că sunt subţiri.

Ratele actuale de reciclare a pungilor de transport din plastic subţire sunt foarte scăzute şi, ca urmare a unor dificultăţi de ordin practic şi economic, este puţin probabil ca acestea să atingă niveluri semnificative în viitorul apropiat.

Studiile realizate de Comisia Europeană au dovedit că informarea consumatorului joacă rolul decisiv în atingerea oricărui obiectiv privind reducerea consumului de pungi de transport din plastic.

Prin urmare, este necesar să se depună eforturi la nivel instituţional pentru a spori gradul de conştientizare privind impactul asupra mediului al pungilor de transport din plastic şi a înlătura percepţia actuală că plasticul este un bun nedăunător şi ieftin.

Având în vedere aspectele pe care vi le-am prezentat, am elaborat o iniţiativă legislativă pentru reglementarea modului de gestionare a pungilor din plastic, în vederea prevenirii şi reducerii impactului asupra mediului.

Prin această lege se impune o valoare de conţinut biomaterial minim al pungilor de transport din materiale plastice de unică folosinţă care trebuie îndeplinite la fabricarea acestora după un anumit calendar: minimum 30% - începând cu 1 ianuarie 2018; minimum 40% - începând cu 1 ianuarie 2019; minimum 50% - începând cu 2020 şi minimum 60% - începând cu ianuarie 2025.

Această obligaţie este în acord cu Directiva Uniunii Europene 2015/720 a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2015, în ceea ce priveşte reducerea consumului de pungi de transport din plastic subţire.

În urma acestor precizări, indicaţiile pe pungile de transport din materiale plastice, se realizează şi informarea consumatorului în legătură cu compoziţia acestora şi utilizarea lor.

În urma aplicării acestei legi se vor reduce costurile cu adunarea, transportul şi distrugerea deşeurilor rezultate din pungile din plastic, de unică folosinţă.

De aceea...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

... vă solicit sprijinul pentru a adopta cât mai repede această iniţiativă legislativă pe care o voi depune azi în Parlament.

Vă mulţumesc.

Deputat Răzvan Rotaru, PSD, Botoşani.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Urmează domnul Daniel Olteanu?

Doamna Antoneta Ioniţă?

Domnul Pavel Popescu?

De fapt, cred că ar trebui să trecem direct la domnul Laurenţiu Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Moldova, prinţesa care umblă cu hainele rupte şi pantofii scâlciaţi".

Stimaţi colegi,

Am un mare regret că subiectul declaraţiei de astăzi, sărăcia, încă este o temă de actualitate într-o ţară care a împlinit 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit ultimelor date statistice, publicate de biroul de statistică al Uniunii Europene - Eurostat -, săptămâna trecută, ţara noastră are 3 regiuni în topul celor mai sărace 15 zone din Europa.

Din păcate, Regiunea Nord-Est, care include judeţele Neamţ, Iaşi, Bacău, Botoşani, Suceava şi Vaslui, se află pe locul 5 în topul celor mai sărace zone din Uniunea Europeană. Nu este pentru prima dată când datele arată că zona Moldovei, care include unele dintre cele mai binecuvântate judeţe din ţară, este o prinţesă care umblă cu hainele rupte şi pantofii scâlciaţi. Şi asta se întâmplă nu din cauza oamenilor, ci din cauza celor care din varii motive sau din bătălii politice au considerat că judeţele din zona de nord-est nu reprezintă o prioritate în ceea ce priveşte dezvoltarea sau eradicarea sărăciei.

Dragi colegi,

Indiferent din ce zonă a ţării sunteţi, vă rog, în calitate de deputat din zona Moldovei, să sprijiniţi proiectele de lege care vor da o mână de ajutor la dezvoltarea Regiunii Nord-Est. Mi-aş dori ca această dorinţă, de a pune umărul la eradicarea sărăciei din zona Moldovei, dar şi din toată ţara, să fie percepută de noi, toţi, ca o datorie primordială pe care o avem faţă de cetăţeni, faţă de alegătorii noştri.

Să luăm foarte în serios această provocare pentru ca Centenarul Marii Uniri să ne găsească într-o altă etapă, una în care au fost demarate deja o serie de proiecte de investiţii importante pentru zona Moldovei, şi pentru judeţul Neamţ, şi pentru judeţul Iaşi, şi Bacău, şi Botoşani, şi Suceava, şi Vaslui.

Nu în ultimul rând, îmi doresc ca alături de mine să susţineţi activ demararea proiectului autostrăzii Moldovei, care să ne conecteze, chiar şi rutier, la Europa.

Vă mulţumesc.

V-a vorbit Laurenţiu-Dan Leoreanu, deputat, Partidul Naţional Liberal, zona Neamţ.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Cătălin Cristache, de la Partidul Mişcarea Populară, dacă e. Dacă nu e, domnul Tomac, dacă e... Faptul că va veni e cu totul altceva. Trecem la domnul Marius Budăi.

Îmi cer scuze, tocmai a intrat domnul Tomac pe uşă. Da? Deci dacă nu era în sală, vă invitam. Urmaţi dumneavoastră după domnul Tomac, pe care îl rugăm să fie mai punctual. Ca să dea un exemplu, ca preşedinte de partid.

Domnul Eugen Tomac:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Îmi cer scuze.

Doresc să citesc în această dimineaţă o declaraţie politică. De fapt e un mesaj pe care l-am primit de la Comitetul Româno-American pentru Basarabia, şi mi-am asumat că îl voi transmite aici, în Parlamentul României.

Stimaţi compatrioţi, de la Nistru pân’ la Tisa... şi de peste hotare,

Comitetul Româno-American pentru Basarabia a fost înfiinţat în anul 2000 de un grup de români din Statele Unite, cu scopul promovării unirii Basarabiei cu ţara.

Nicio forţă din lume, Rusia şi Uniunea Sovietică în trecut, Uniunea Europeană şi tendinţa globalistă de astăzi, nu poate împiedica reunificarea ţării!

Românii integri şi cinstiţi au datoria să lupte pentru idealul unirii! Ne îndeamnă fraţii din mormintele fără cruci uitate prin Siberii şi Kazahstane. Dacă renunţăm la Basarabia, Rusia va încerca să ajungă până la Carpaţi. Şi dacă noi nu ne revendicăm drepturile acum, în ceasul al 12-lea, mâine alţii vor încerca să ne dezmembreze ţara.

Dodonii şi Putinii umblă deja cu hărţi trunchiate şi cu ameninţări duşmănoase. Să stăm neclintiţi şi să avem curajul să susţinem adevărul. Basarabia este pământ românesc şi punctum! Chiar şi duşmanii te respectă atunci când îţi susţii cauza cu demnitate.

Cerem preşedintelui României, Guvernului României şi Parlamentului României să ia atitudine fermă. Recentele alegeri din Basarabia au dovedit o dată în plus cât de manipulată este această provincie românească şi cât de terfelite au ajuns cozile de topor din Republica Moldova.

Un vechi proverb ne spune că atunci când oamenii şi-au pierdut onoarea şi demnitatea, ridică-te tu, stai drept ca o lumânare. A sosit timpul să luăm atitudine!

Fraţi Români din ţară şi din Basarabia, suntem alături de voi! Împreună vom învinge!

Să celebrăm cu mândrie noua sărbătoare naţională, ziua de 27 Martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România!

Semnat, Comitetul Româno-American.

Profesorul Nicolae Dima - preşedinte, Lia Roberts - vicepreşedinte, Neculai Popa - preşedintele Consiliului Româno-American şi vicepreşedinte al Comitetului, Valentin Ţepordei - vicepreşedinte, Nicolae Buda - vicepreşedinte, Alexandru Tomescu - vicepreşedinte, reprezentant din Canada.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Urmează domnul Marius Budăi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice de azi: "Prin Legea prevenţiei, peste 75 de milioane de euro pe an vor rămâne în buzunarele antreprenorilor români".

Stimaţi colegi,

Peste 720.000 de amenzi contravenţionale şi peste 300 de milioane de euro este valoarea contravenţiilor plătite de operatorii economici, în ultimii 4 ani, pentru încălcarea prevederilor din Codul muncii, Codul de procedură fiscală şi Protecţia Consumatorului. Astfel, pentru prima constatare la toate aceste abateri minore care s-au referit în principal la eliberarea unor documente cu întârziere, nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declaraţiilor de venit, indicarea preţurilor pe anumite produse într-un mod mai greu de afişat sau de citit, neafişarea orarului de funcţionare etc., agenţii comerciali vor fi sancţionaţi doar cu avertisment, în primă fază.

Legea prevenţiei este foarte aşteptată şi chiar cerută de mediul de afaceri din ţara noastră, de mulţi ani.

Controalele sunt cu adevărat sufocante, în prezent, şi în multe cazuri conduc la închiderea multor afaceri, şi astfel ajungem la scăderea locurilor de muncă şi la diminuarea taxelor care se încasează la bugetul naţional.

Scopul principal al controlului fiscal trebuie să fie conformarea, nu sancţionarea. Interesul statului este să încaseze taxe, nu să desfiinţeze firmele şi locurile de muncă.

În forma actuală a proiectului de lege, aflat în dezbatere publică, Ministerul pentru Mediul de Afaceri are obligaţia ca, în 12 luni de la data intrării în vigoare a legii, să pună la dispoziţia publicului un portal online, precum şi materiale documentare şi ghiduri tipărite cu informaţii actualizate pentru toate categoriile de antreprenori şi societăţi comerciale din România.

Fac un apel la dumneavoastră, să colaborăm şi să adoptăm cât mai repede acest act normativ, imediat ce va fi trimis de Guvern în Parlament, întrucât este extrem de important pentru antreprenorii români care deţin peste 90% din întreprinderile mici şi mijlocii din România.

În acelaşi timp, vă îndemn să organizaţi, fiecare în judeţele pe care le reprezentanţi în Parlament, o dezbatere publică cu mediul de afaceri local pentru prezentarea măsurilor acestui proiect de lege.

Prima consultare publică privind Legea prevenţiei am organizat-o la Botoşani, alături de colegii mei parlamentari de la PSD şi cu reprezentanţii Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. La această întâlnire, la care au participat reprezentanţii mediului de afaceri botoşănean, au fost făcute anumite observaţii, care au fost luate în seamă de Guvern, în elaborarea formei finale a Legii prevenţiei şi au fost analizate toate obligaţiile pe care instituţiile statului trebuie să le îndeplinească atunci când vor merge în control după aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Urmează domnul Nicolae Neagu.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi: "România - pregătită pentru liberalizarea pieţei de gaze?".

În ultimele zile, în spaţiul public, au avut loc dezbateri ample pe tema liberalizării pieţei gazelor, în contextul în care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2016 prevedea liberalizarea preţului gazelor, începând cu data de 1 aprilie 2017.

ANRE a susţinut şi susţine că liberalizarea pieţei pentru consumatorii casnici trebuia deja aplicată, dată fiind convergenţa dintre preţul gazelor din producţia internă şi preţul gazelor din import.

Din păcate, Guvernul României nu a reuşit până în acest moment să elaboreze un nou act normativ ce ar trebui să modifice Legea energiei şi gazelor, respectiv să identifice soluţia pentru înlocuirea Ordonanţei nr. 64/2016, punând în mare încurcătură Comisia pentru industrii şi servicii din Parlamentul României, pusă în faţa principalului obstacol, acela că după liberalizare impactul asupra consumatorilor casnici va fi unul nefavorabil.

Deşi România este singura ţară din Europa de Est care are o producţie proprie de gaze naturale, suficient de mare pentru o independenţă reală în acest sector energetic, anul 2016 ne-a adus în faţa unei premiere nedorite pe piaţa de gaze românească: gazele naturale extrase din solul românesc au fost mai scumpe decât cele importate, şi astfel, pentru a menţine un preţ rezonabil al coşului consumat la gaz, am importat din Federaţia Rusă gaze care au atins o cotă de 25% din consumul iernii.

Motivul costului ridicat al gazelor româneşti, dincolo de scăderea preţului petrolului, de care se corelează şi preţul gazelor, este lipsa investiţiilor în ROMGAZ, producător român de gaze, unde statul este acţionar majoritar şi care a fost cel mai puternic lovit. Producţia sa scăzând cu 26%, fiind sensibil egală cu cea a celuilalt producător intern - Petrom-OMV, în care statul este acţionar minoritar.

Oficialii Ministerului Energiei trebuie să vină cu o viziune strategică serioasă şi rapidă, care să pună în valoare tradiţia românească în explorarea şi exploatarea gazului românesc.

Investiţiile în ROMGAZ trebuie realizate urgent dacă dorim ca statul român să conteze în politica gazelor naturale.

Guvernul are obligaţia de a elabora urgent noul act normativ care să identifice soluţia pentru înlocuirea Ordonanţei nr. 64/2016.

Doar astfel România ar putea fi pregătită pentru ca liberalizarea pieţei de gaze să nu îi afecteze pe români.

Deputat PNL, Sibiu, Nicolae Neagu.

Mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Urmează doamna Tamara Ciofu.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În această săptămână, vineri, pe 7 aprilie, celebrăm Ziua Mondială a Sănătăţii. În acest an, tema dedicată Zilei Mondiale a Sănătăţii este depresia, maladie ce afectează oameni de toate vârstele şi din toate categoriile socio-profesionale, în toate ţările, dar în special tinerii.

În judeţul pe care îl reprezint în Parlament, în fiecare an sunt cazuri de sinucideri ale tinerilor din cauza depresiei, fie a plecării părinţilor la muncă în străinătate, fie a certurilor cu prietenii sau cu familia, fie ca urmare a unor probleme familiale.

Având în vedere statisticile Eurostat din 2016 pentru ţara noastră, care arată că unu din doi tineri nu merge deloc la teatru, operă, balet sau concert de muzică clasică, nouă din zece tineri petrec 8 ore pe zi la televizor, internet sau jocuri video; unu din zece tineri consumă alcool zilnic, iar unu din trei tineri fumează zilnic, este important să realizăm cadrul legal prin care să-i integrăm pe aceştia în societate, prin crearea unor programe socio-medicale de participare la viaţa socială.

Consider că trebuie să avem în vedere o monitorizare şi luare în evidenţă a cazurilor de adolescenţi şi tineri care au simptome ce indică o stare de depresie, cum ar fi: performanţe slabe la şcoală, în cazul elevilor, refuzul de a vorbi cu prietenii sau de a se implica în activităţi ale familiei şi prietenilor, lipsa entuziasmului, energiei şi motivaţiei de a realiza anumite lucruri, stare de agitaţie şi nervozitate, lipsa de încredere în sine şi vină, indecizie, lipsă de concentrare şi uitare, lipsa poftei de mâncare şi probleme cu somnul, abuzul de pastile calmante, gânduri de suicid sau acţiuni care indică încercarea de a se sinucide.

Cred că este important ca părinţii sau prietenii tinerilor care au astfel de simptome să poată apela la specialişti pentru a nu se ajunge la sinucidere.

Stimaţi colegi,

Vă propun să construim împreună cadrul legal prin care să înfiinţăm un circuit medico-social la care orice tânăr, sau părinte, ori prieten al acestuia să poată apela în cazul în care are informaţii despre o persoană care se află la un moment dat în depresie.

Cred că este benefic să avem un program de prevenţie pentru depistarea şi prevenirea unor astfel de manifestări din partea persoanelor care prezintă probleme de depresie.

În acelaşi timp, cred că este necesar să se deruleze o campanie de informare publică, din partea Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Educaţiei, privind simptomele depresiei şi centrele de asistenţă, sau să se promoveze datele de contact unde fiecare persoană interesată să aibă acces şi să beneficieze de asistenţă medicală de specialitate.

Tamara Ciofu, deputat PSD, Botoşani.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Bogdan Huţucă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea se numeşte "Coşmarul mediului de afaceri are un număr - 088".

Dacă veţi întreba orice om de afaceri din România care a fost coşmarul său cel mai mare în ultimii 2 ani, acesta vă va răspunde, fără să se gândească prea mult, că este vorba de "Formularul 088".

Ştim cu toţii ce a determinat creşterea excesivă a birocraţiei în obţinerea dreptului întreprinzătorului de a se înregistra în scopuri de TVA. Este vorba despre frauda fiscală foarte mare, încă prezentă în zona TVA-ului, şi locul de frunte pe care îl ocupă România între ţările cu cea mai mică rată de cuprindere pe această componentă de impunere. Cu toate acestea, noile reglementări din Codul fiscal şi din noul Cod de procedură fiscală au lovit mai puternic în agenţii economici oneşti decât în marea evaziune, iar eficacitatea implementării Formularului 088 s-a dus către zero.

Astfel, din păcate, legiuitorul român, atunci când a legiferat acest proces birocratic, a ignorat cu totul jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care interzice expres refuzarea înregistrării în scopuri de TVA a unei persoane impozabile, pentru motivul că aceasta nu justifică capacitatea şi intenţia de a desfăşura activitate economică.

Tot mediul de afaceri a apreciat renunţarea la Formularul 088, pe care a promis-o Guvernul Grindeanu. Cu toate acestea, eliminarea Formularului 088, aşa cum a fost făcută de Guvernul PSD-ALDE, a fost extrem de deficitară. Altfel spus, s-a eliminat formularul, ca hârtie obligatorie, dar au rămas în vigoare exact normele care nemulţumeau cel mai mult pe întreprinzătorii români, şi anume: menţinerea unor criterii netransparente şi condiţionarea înregistrării în scopuri de TVA, precum şi opacitatea totală a criteriilor după care organele fiscale pot retrage codul unic de TVA unei persoane impozabile.

Altfel spus, aşa cum este reglementată astăzi, persoanelor impozabile, înregistrarea în scopuri de TVA, se încalcă principiul constituţional al securităţii juridice. Pentru a respecta legea, ea trebuind a fi cunoscută şi înţeleasă, iar pentru a fi înţeleasă, trebuie să fie suficient de precisă şi previzibilă, aşadar să ofere securitate juridică destinatarilor săi.

Stimaţi colegi,

În urmă cu aproape două săptămâni, am înregistrat la Comisia pentru buget un set de amendamente care să clarifice pe deplin înregistrarea persoanelor impozabile, în scopuri de TVA. Am făcut acest lucru, pentru că, în prezent, criteriile şi punctajul pe baza cărora se fac evaluările agenţilor economici, deci sunt înregistraţi aceştia ca plătitori de TVA, precum şi anularea înregistrării ca plătitor de TVA se realizează total netransparent.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

... prin Ordin al preşedintelui ANAF, nepublicat în Monitorul Oficial al României.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Urmează doamna Mihaela Huncă.

Doamna Mihaela Huncă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice: "Dezvoltarea sportului de masă - prioritate naţională."

Distinse colege,

Distinşi colegi,

O componentă importantă a Programului de guvernare a coaliţiei PSD-ALDE este dezvoltarea sportului de masă. În centrul acestui capitol este asigurarea accesului la activităţi sportive pentru toţi copiii şi tinerii din România, ceea ce implică extinderea infrastructurii şcolare, universitare, precum şi a bazelor sportive, începând de la grădiniţă şi până la facultate.

Prioritatea echipei PSD-ALDE din Parlament şi Guvern este ca dezvoltarea sportului de masă să fie inclusă ca obiectiv major în Proiectul de ţară şi, până în anul 2020, să ajungem să alocăm 1% din PIB pentru tot ceea ce înseamnă activităţi sportive.

De aceea, fac un apel la dumneavoastră ca, împreună cu actualul Executiv, condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu, să construim cadrul legal prin care educaţia fizică să devină disciplină obligatorie, începând de la învăţământul preşcolar, de la minimum o oră pe zi, până la ciclul primar şi gimnazial, unde să alocăm minimum trei ore pe săptămână. În acelaşi timp, consider oportun la liceu să avem minimum patru ore de sport, săptămânal, iar la universităţi să se organizeze minimum două ore pe săptămână.

Atât în mediul preuniversitar, cât şi la nivel academic propun să introducem săptămânal minimum două ore de sport în colectiv.

În acelaşi timp, apreciez că trebuie să promovăm programe şi competiţii sportive de masă, prin iniţierea de concursuri între oraşe, comune, la care să participe persoane din toate grupele de vârstă.

De asemenea, trebuie să ne preocupăm de înfiinţarea de asociaţii sportive şcolare, de baze sportive şi de utilarea cabinetelor pentru medicină sportivă. Selecţia şi susţinerea celor mai buni sportivi se poate realiza numai prin dezvoltarea centrelor de selecţie şi de iniţiere de la nivelul judeţelor şi prin crearea unui centru naţional de excelenţă. Astfel, copiii şi tinerii cu vârste între 7-14 ani, cu pondere pe sporturile de interes naţional, dar şi cu deschidere spre disciplinele cu tradiţie locală vor putea fi susţinuţi de autorităţile locale, de Ministerul Tineretului şi Sportului, dar şi de federaţiile direct interesate pentru a face performanţă.

Aşadar, vă rog să susţineţi demersurile pe care le voi iniţia, alături de echipa de guvernare, pentru a face din dezvoltarea sportului de masă o prioritate naţională.

Vă mulţumesc.

Mihaela Huncă, PSD Botoşani.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul Mugurel Cozmanciuc. Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia de astăzi este intitulată "Sărăcia şi vulnerabilitatea energetică în judeţul Neamţ, între aspecte teoretice şi practice."

Dragi colegi,

Astăzi doresc să vă supun atenţiei câteva aspecte privind sărăcia şi vulnerabilitatea energetică în zona Moldovei şi în judeţul Neamţ. Sunt părţi negative ale bunăstării sociale despre care se vorbeşte foarte mult.

Sărăcia energetică se referă la imposibilitatea unei persoane sau gospodării de a dispune de resurse materiale pentru a-şi asigura nevoile energetice minime: iluminat, asigurarea unei încălziri optime a locuinţei în condiţiile de climă rece şi geroasă care sunt în momentul de faţă tot mai pregnante, asigurarea facilităţilor în vederea pregătirii hranei, asigurarea apei calde şi, nu în ultimul rând, folosirea mijloacelor de comunicare care funcţionează pe bază de energie electrică.

Vulnerabilitatea energetică este asociată cu clientul/consumatorul vulnerabil, care este definit în Legea nr. 123/2012, la art. 3.

De aceea, aceste două concepte, sărăcie energetică şi vulnerabilitate energetică sunt indisolubil legate de eficienţa energetică. Există o serie de documente şi politici ale Uniunii Europene şi, în acelaşi timp, ale legislaţiei româneşti, care tratează aspectul eficienţei energetice, între care amintesc: Pachetul referitor la Climă şi Energie din 2008, propus de Comisia Europeană, dar şi Directiva 2012 a Parlamentului European şi a Consiliului privind eficienţa energetică; şi, nu în ultimul rând, Legea nr. 123/2012.

Deci instrumente legislative există. Cu toate acestea, există zone ale ţării unde locuitorilor nu le sunt asigurate condiţiile minime pentru a eradica sărăcia energetică şi pentru a face în aşa fel încât să nu mai vorbim despre clienţi vulnerabili.

În judeţul Neamţ, de pildă, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi căldură a variat între 2007-2012 între 2,7% şi 4,0%, cu specificaţia că în 2009 şi 2010 s-au înregistrat procente de chiar 1,4% şi respectiv 1,9%.

De asemenea, putem spune că evoluţia populaţiei civile, pe activităţi, în domeniul economiei naţionale, dar şi în producţia şi furnizarea de energie electrică a cunoscut un real regres, de cel puţin 25%.

De aceea, reiterez că problema României nu este la nivel teoretic...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

... este la nivel practic...

Şi de aceea cred că ar trebui să facem mai mult practică decât legi.

Mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu.

Urmează domnul Ştefan Muşoiu, dacă este?

Dacă nu, doamna Maricela Cobuz.

Rugămintea este să apăsaţi microfonul, să înceapă măsurarea timpului, de la zero.

Doamna Maricela Cobuz:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se referă la "Ziua Mondială a Sănătăţii. Să luptăm împotriva depresiei".

În anul 1948, Organizaţia Naţiunilor Unite a implementat Ziua Mondială a Sănătăţii, zi care se sărbătoreşte în fiecare an pe data de 7 aprilie. Timp de 69 de ani, Ziua Mondială a Sănătăţii a avut câte o temă de dezbatere, iar anul acesta "Depresia" a devenit subiectul.

Starea de sănătate face parte din condiţia umană şi se impune în toate aspectele existenţei individuale, cât şi în relaţiile de grup sau societate. Riscurile şi deficienţele care perturbă această condiţie pot avea consecinţe pasagere sau durabile şi fac parte dintr-un sistem relaţional asupra căruia efortul cunoaşterii şi acţiunii umane se proiectează pentru a-şi promova valoarea propriei existenţe, ca expresie a cunoaşterii de sine.

Astăzi, studiul tulburărilor afective reprezintă o problemă multidisciplinară, de o considerabilă amploare. Aproximativ 15-20% din populaţia generală prezintă, pe parcursul existenţei, o dată sau de mai multe ori, mai multe episoade depresive care, nediagnosticate şi netratate la timp şi eficient, aduc mari suferinţe bolnavilor şi aparţinătorilor.

Riscul suicidului este mare în depresii şi aproximativ 10-15% dintre depresivi mor prin autoliză. Studii recente de epidemiologie evidenţiază că în ultimele decenii prevalenţa depresiilor se află într-o continuă creştere, ajungând să afecteze 3-5% din populaţia globului. Astfel, putem spune că, dacă o mare parte din deceniile secolului nostru au fost etichetate ca decenii ale anxietăţii, ultimele decenii sunt deceniile depresiei.

Alunecarea spre depresie este favorizată în condiţiile contemporaneităţii, caracterizate prin ritm alert al vieţii, dinamica uluitoare în toate domeniile, grevate însă de aspectele negative ale civilizaţiei.

În contextul actual, depresia, de la formele ei uşoare până la forma cea mai severă - melancolia - reprezintă un diagnostic frecvent.

Este de datoria mea, ca medic şi deputat membru în Comisia pentru sănătate şi familie, să aduc la cunoştinţă cetăţenilor această boală, depresia, cu variatele sale aspecte de sens şi intensitate, caracterizând condiţia umană prin expresia sa fenomenologică, ontogenetică şi antropologică.

Deputat al PSD Suceava, Cobuz Maricela.

Mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Domnul Cristinel Romanescu, PNL?

Robert Boroianu?

Ghilea Găvrilă?

Ioan Balan?

Claudiu Răcuci?

Mara Mareş?

Bun. Ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Georgeta Holban. Vă rog.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Despre un politician atât de valoros, că nimeni nu-l doreşte".

Nimic nu se compară cu mărirea şi decăderea liderilor artificiali, cum ajung ei în frunte, aduşi de nicăieri, pentru merite pe care nici ei nu şi le explică, şi cum decad în dispreţul celor care-i adulau până mai ieri! E un tablou grotesc în care-l regăsim, în ultima perioadă, pe cel mai valoros premier pe care ni l-au vândut publicitarii din spatele său, domnul Dacian Julien Cioloş.

Vă amintiţi cu toţii, îmi amintesc şi eu, perioada de după impunerea domnului Cioloş la guvernare, cu toată echipa lui de specialişti în tot şi-n nimic. În ciuda unor evidenţe social-economice devastatoare pentru bilanţul acelui Guvern, nu puteai să spui o vorbă urâtă la adresa prim-ministrului, că erai desfiinţat de armata din jurul lui. PNL şi USR s-au întrecut atunci, într-un concurs dizgraţios, să-1 slăvească public pe cel care le asigura puterea, hiperbolizându-i acţiunile, inventând calităţi politice de nedescris şi construindu-i o imagine de zeu al competenţei. Repet, evidenţele nu contau pentru adulatori.

Şi acum revin la ce spuneam la început despre liderii artificiali. Ne uităm în ultimele săptămâni la un fel de desen animat, având drept protagonişti aceleaşi personaje: domnul Cioloş, PNL şi USR. De data asta, domnul Cioloş, rămas şomer după o guvernare atât de glorioasă, nu-şi mai găseşte lăudătorii din perioada când era la putere. Statuia idolului s-a spart brusc şi soldaţii (ne)credincioşi au întors armele. Aşa se face că domnul Cioloş primeşte, unul după altul, refuzuri dintre cele mai categorice, când vine vorba să intre în PNL sau USR. De unde nu conteneau cu laudele exagerate când era premier, liberalii şi salvatorii României îi trântesc uşa în nas fostului idol şi-i dezgroapă toate defectele. Ba unii fac eforturi mari să devină ridicoli şi folosesc ca argumente pentru acest refuz tocmai guvernarea pe care ei înşişi au linguşit-o atâtea luni. Poleiala de un an s-a dus, la fel şi caracterul.

Cam atât despre sinceritatea sus-numiţilor. Am făcut această declaraţie după ce am văzut o nouă sforţare de înviere a triunghiului Cioloş - PNL - USR, demers pe care-l consider la fel de serios ca mostrele de caracter pe care şi le-au dovedit din plin cele 3 părţi în ultimele săptămâni.

Vă mulţumesc.

Deputat Holban Carmen, Dâmboviţa.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Reiau apelul pentru deputaţii PNL.

Romanescu, Boroianu, Găvrilă? Nu-i văd în sală, dar totuşi poate nu observ eu...

Balan, Răcuci, Mareş? Nu.

Continuăm cu PSD.

Doamna Beatrice Tudor?

Domnul Aurel Căciulă?

Domnul Vasile Cîtea?

Domnul Sorin Roman?

Doamna Natalia Intotero? Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţie politică: "Românii din Regatul Unit sunt o prioritate pentru Guvernul României".

Săptămâna trecută, Marea Britanie a activat în mod oficial articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, prin care se declanşează procesul de ieşire din Uniunea Europeană. Brexit-ul a trecut, astfel, de la o formalitate la realitate, într-o experienţă provocatoare pentru ambele părţi.

Pentru ţara noastră, protecţia românilor care lucrează în Regatul Unit trebuie să facă parte din pachetul de negociere al ieşirii Angliei din Uniunea Europeană. Peste 230.000 de români lucrează în Marea Britanie în acest moment, ocupând locul al treilea ca naţionalitate, după irlandezi şi polonezi. În acest context, este necesar un dialog direct cu Guvernul de la Londra, iar Executivul României a luat deja decizia de a urma această cale.

Sunt convinsă de faptul că, de ambele părţi există deschidere şi bunăvoinţă în abordarea cu celeritate a acestei situaţii. Aşa cum Regatul Unit se va asigura ca cetăţenii britanici care lucrează în alte state ale Uniunii Europene să aibă aceleaşi drepturi ca şi până acum, şi ţara noastră va avea aceleaşi priorităţi.

De altfel, România este interesată de dezvoltarea în continuare a relaţiilor cu Marea Britanie, iar Parteneriatul Strategic cu această ţară va continua şi va fi consolidat. O bună colaborare între cele două Guverne este mai mult decât necesară, inclusiv în perspectiva preluării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către ţara noastră, în timpul căreia se va produce, cel mai probabil, ieşirea efectivă a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Sunt de părere că, dacă ne raportăm la evenimentele din jurul nostru, prin identificarea de soluţii, şi nu prin evidenţierea problemelor, avem numai de câştigat. Abordările pozitive, dialogul, dar şi atenţia la nevoile tuturor nu trebuie să lipsească din negocierile de la care ne dorim cele mai bune rezultate.

Am toată încrederea că, România, prin instituţiile abilitate, va face tot posibilul pentru ca cetăţenii noştri să fie în siguranţă, să aibă drepturi egale cu ceilalţi şi să fie respectaţi şi ascultaţi.

Vă mulţumesc.

Deputat Intotero Natalia-Elena, judeţul Hunedoara.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Nu văd niciun parlamentar al PNL în sală care nu a fost strigat. Nici de la PMP, nici de la USR.

Continui cu PSD-ul.

Domnul Tudor Ciuhodaru?

... mulţumesc, domnule Budăi.

Domnul Florin Buicu? Vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"7 Aprilie - Ziua Mondială a Sănătăţii"

În fiecare an, Organizaţia Mondială a Sănătăţii selectează ca temă pentru 7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătăţii, un domeniu prioritar de interes global de sănătate publică.

Tema din acest an este consacrată problematicii depresiei. Totodată, stigmatizarea reprezintă o componentă importantă a depresiei, dar şi a celorlalte boli psihice.

Măsurile prevăzute în Programul de guvernare, aprobat de Parlamentul României, prin care comisiile de specialitate ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate au fost eliminate, au rolul de a creşte accesul la terapii al pacienţilor români, în România.

Măsurile de creştere a salariilor în sănătate, promovate de PSD, determină deja reîntoarcerea specialiştilor în România. În viziunea PSD, "sănătatea este o prioritate asumată, nu numai declarată". Prin toate măsurile prevăzute în Programul de guvernare, implementate deja sau în curs de implementare, pacienţii sunt poziţionaţi în centrul sistemului de sănătate.

Cu această ocazie, daţi-mi voie să doresc mult succes tuturor profesioniştilor din sănătate, din România, şi să le spun la mulţi ani şi celor din Mureş care m-au trimis în Parlament, aceşti profesionişti care, de cele mai multe ori, îşi neglijează sănătatea lor pentru a asigura sănătatea noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Doamna deputat Cristina Dinu, PSD?

Domnul deputat Cornel Itu?

Dragi colegi, am epuizat lista. Regulamentul nu prevede nimic în legătură cu epuizarea listei înainte de finalizarea programului stabilit pentru şedinţă, aşa încât am să interpretez eu, în sensul că voi menţine şedinţa deschisă până la ora 10, aşa cum este programată prin decizia Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

În măsura în care vor veni colegi care au fost strigaţi pe listă, şi nu au răspuns prezent, le voi da cuvântul atunci când îl vor cere.

Mulţumesc mult.

După o scurtă pauză

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Stimaţi colegi,

O să mai fac un apel către deputaţii înscrişi pe liste... şi doamnele deputate, evident.

Deci, de la PSD: Beatrice Tudor? Aurel Căciulă? Vasile Cîtea? Sorin Roman? Tudor Ciuhodaru? Cristina Dinu? Cornel Itu?

Trec la Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnul Pistru? Glad Varga? Doamna Cherecheş? Daniel Olteanu? Antoneta Ioniţă? Pavel Popescu? Cristinel Romanescu? Robert Boroianu? Ghilea Găvrilă? Ioan Balan? Claudiu Răcuci? Mara Mareş?

USR, în afară de domnul Nicuşor Dan, nu văd pe nimeni.

Iulian Bulai? Nu este.

Bun.

ALDE. Domnul Borza? Nu este.

La Grupul parlamentar al PMP am epuizat toţi vorbitorii înscrişi pe listă.

Nu există înscrişi pe listă vorbitori pentru Grupul parlamentar al UDMR şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Având în vedere că toţi colegii prezenţi au avut ocazia să îşi facă declaraţiile politice şi nu mai există prezent niciun deputat care este înscris pe lista de declaraţii, declar închisă această şedinţă.

Vă felicit încă o dată pentru declaraţii!

Vă doresc mult succes!

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă.

Şi un secretar de la opoziţie să urce la prezidiu.

Domnul Cozmanciuc?

Continuăm lucrările de astăzi. Avem înregistraţi 121 de colegi. Ordinea de zi şi programul de lucru au fost distribuite: dezbateri până la 12,30; pauză; vot final la 13,00; şedinţa Biroului permanent al Camerei - după încheierea şedinţei de vot final.

Domnul Nicolicea, procedură.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vreau să sesizez un incident procedural.

Punctul 27 de la ordinea de zi trecută... nu ştiu ce număr are acum... E vorba de solicitarea nr. 2278/C/2016... punctul 28...

Vreau să vă spun că această solicitare se face în baza unui raport întocmit de Comisia juridică şi în momentul de faţă avem un incident de procedură, în sensul că, la art. 63 alin. (5) din Constituţie se spune că: "Proiectele de lege sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament". Nu avem în Constituţie continuarea procedurii pentru hotărâri sau pentru altfel de acte. Acelaşi lucru se regăseşte şi în art. 253 din Regulament: "Proiectele de lege şi propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor şi a Senatului al căror mandat a expirat îşi continuă procedura în Camera Deputaţilor nou-aleasă".

Deci, neavând o procedură de continuare, solicit liderului meu de grup să ceară retrimiterea la comisie, pentru a rezolva acest incident de procedură. În plus, raportul fiind făcut de o comisie care nu mai există... Atunci existau deputaţi din alte partide, spre exemplu: UNPR, PPDD, iar acum avem USR. Observaţi că USR nu s-a putut pronunţa în cadrul comisiei, dar s-au pronunţat partide care nu mai există.

Pentru incidentul acesta de procedură, vă rog, domnule lider, să solicitaţi retrimiterea la Comisia juridică a punctului 27.

Evident că...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

... în funcţie de rezultatul pe care-l vom avea... deci minimum două săptămâni, pentru că incidentele acestea de procedură pot să ducă la reluarea dezbaterilor în comisie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Munteanu.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Solicit eu retrimiterea, în calitate de vicelider, al acestui raport întocmit de Comisia juridică, pentru două săptămâni.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Vă rog să votaţi.

Punctul 27, da? Retrimitere la comisie.

Punctul 9 al ordinii de zi, unde nu am avut raport ieri.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Vă rog, domnule Andea.

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa nr. 96 este un act normativ de mare întindere, care asigură reglementări pentru mai buna funcţionare în domeniul educaţiei, cercetării şi sănătăţii.

Vreau să subliniez faptul că în educaţie se prevăd măsuri, în principal, pentru formarea profesională a adulţilor, văzută ca o activitate componentă a sistemului de învăţământ şi care se exercită sub dubla coordonare a Ministerului Muncii şi a Ministerului Educaţiei. Sunt prevăzute măsuri privind autorizarea furnizorilor de educaţie, precum şi a programelor de formare profesională, şi desigur, aceste tipuri de reglementări merg până la acreditarea şcolilor doctorale.

Este o cerinţă des formulată în mass-media şi în opinia publică, ca şcolile doctorale, cu necesitate, să fie acreditate în aşa fel încât să se asigure calitatea formării la cel mai înalt grad de calificare şi anume, nivelul 8 din reglementările europene.

Ordonanţa se mai referă şi la ceea ce înseamnă măsuri privitoare, spre exemplu, la învăţământul special integrat, la modul în care se poate promova examenul de definitivat, iar în domeniul sănătăţii, la reorganizarea Institutului Cantacuzino.

Vreau să subliniez faptul că, colective de specialişti, tehnicieni din Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei au analizat amendamentele care au fost puse în discuţie în Comisia pentru învăţământ, sunt cu totul de acord cu ele şi este motivul pentru care Guvernul susţine adoptarea Ordonanţei nr. 96, cu amendamentele formulate de comisii.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisii? Pentru învăţământ, pentru muncă?

Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, având ca finalitate: clarificarea cadrului normativ privind învăţământul special integrat, eficientizarea relaţiilor contractuale ale directorilor unităţilor de învăţământ preuniversitar, înfiinţarea de programe de studii cu dublă specializare, flexibilizarea relaţiilor de muncă pentru personalul de cercetare-dezvoltare din cadrul institutelor de cercetare şi al şcolilor doctorale, prorogarea termenului de aplicare a prevederilor legale privind evaluarea naţională, admiterea în liceu şi a examenului de bacalaureat, reglementarea activităţii agenţiilor de asigurare a calităţii, din ţară sau străinătate, stabilirea modului de organizare şi desfăşurare a examenului de definitivat în învăţământul preuniversitar, eficientizarea cadrului legislativ, pentru ca legislaţia în domeniu să răspundă nevoilor de calificări cerute pe piaţa muncii.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Precizăm că dispoziţiilor art. IV, art. VII şi art. VIII alin. (5) şi (6) le sunt aplicabile prevederile art. 75 alin. (4) şi (5) din Constituţia României, republicată, respectiv asupra acestor texte Camera Deputaţilor se pronunţă în calitate de Cameră decizională.

Cele două comisii, întrunite în şedinţă comună, propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea, cu amendamente, a proiectului de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Doamna Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Câteva punctări legate de importanţa acestei ordonanţe, care este propusă spre legiferare astăzi, trecută prin dezbaterile celor două comisii.

Dar pentru că timpul, evident, nu permite tuturor colegilor să aprofundeze substanţa tuturor proiectelor legislative, subliniez, pentru acest proiect, importanţa unor clarificări pe care le aduce, motiv pentru care şi Partidul Social Democrat a susţinut, a votat şi va vota în continuare în plen aceste precizări, legate de clarificarea cadrului normativ pentru învăţământul special integrat. Şi este o problemă a învăţământului românesc de a asigura modalitatea de integrare, de incluziune pentru copiii cu dizabilităţi de nivel moderat în învăţământul de masă.

E foarte importantă legiferarea dublelor specializări, din perspectiva scăderii demografice, a reconfigurărilor curriculare ale planului de învăţământ. La fel, faptul că absolvenţii de învăţământ pedagogic este bine să aibă o dublă calificare, o dublă specializare, pentru a putea avea norma întreagă în învăţământ, în condiţiile în care vor opta pentru un post în învăţământ.

De asemenea, la evaluarea şcolilor doctorale trebuiau făcute câteva reglementări, câteva prorogări de termene.

Foarte importantă este şi liberalizarea pieţei evaluărilor calitative, asigurării calităţii, nu doar prin ARACIS, ci şi prin alte agenţii acreditate la nivel internaţional, într-o manieră total europeană şi deschisă competiţiei.

Subliniez importanţa modului în care este tratat examenul de definitivare în învăţământ, un examen greu, complex şi important, pe care de multe ori colegii nu reuşesc să îl treacă şi după trei ani, după trei încercări pierd şi titulatura, şi dreptul de a profesa în educaţie.

Se acordă prin reglementările acestea posibilitatea de a reveni spre examen cu taxă, în măsura în care se parcurge încă o dată stagiul de un an în domeniul didactic.

Evaluările, eterna problemă a educaţiei, fie că vorbim de clasa a VIII-a, de clasa a XII, de admitere, prevăd în Legea nr. 1 teste la discipline transcurriculare, dar din nefericire, decalajele încă se resimt în sistemul educaţional românesc şi este firesc să urmeze întâi programe şi manuale de abordare transdisciplinară, pentru ca abia apoi să se poată introduce evaluarea elevilor, prin examene finale, în această manieră şi din nou prorogăm aceste termene, pentru elevii care intră acum în clasa a V-a, în 2017, sau care intră în clasa a IX-a şi vor urma să susţină acest bacalaureat.

Şi, în sfârşit, aş vrea să subliniez că, după destule dezbateri şi tensiuni constructive, polemice şi legate de substanţă, între cele două comisii, în legătură cu furnizorii de formare, s-a ajuns la un anume consens, legat de faptul că furnizorii de formare existenţi, acreditaţi, vor putea desfăşura şi cursuri de formare pentru adulţi, în condiţiile în care România nu stă foarte bine la procentajul de adulţi care se întorc spre spaţiul de formare, dar până în 2021 pot rezolva aceste lucruri, pot susţine aceste cursuri şi în parteneriat cu universităţile. După 2021, însă, este obligativitatea ca pentru absolvenţii de studii superioare cursurile să fie organizate în parteneriate cu universităţile.

Este momentul să atragem atenţia asupra calităţii şi asupra seriozităţii în organizarea acestor cursuri, pentru că a te adresa adulţilor, absolvenţi de învăţământ superior, şi a acorda şi certificate de competenţă sau de formare, sigur că înseamnă o responsabilitate şi de multe ori credem că şi autoreglarea şi analiza obiectivă şi responsabilă pot suplini eventuale alte mecanisme exterioare. Dar responsabilitatea şi luciditatea sunt foarte importante.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Moldovan.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PNL se va abţine de la vot în privinţa acestui proiect de lege.

Un prim motiv este faptul că raportul comun al Comisiilor permanente pentru învăţământ şi pentru muncă asupra acestei iniţiative a fost afişat pe site-ul Camerei Deputaţilor de-abia aseară, ceea ce a făcut imposibilă analiza atentă a amendamentelor depuse, care, după cum am văzut, conţine 65 de pagini.

Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 96/2016 Guvernul Cioloş a creat o dispută în ceea ce priveşte formarea profesională a adulţilor, respectiv dacă o va face Ministerul Educaţiei sau Ministerul Muncii, mai ales pe nivelul 6 de calificare.

Avem rezerve serioase faţă de eliminarea CNATDCU şi CNSC din procesul de evaluare externă a şcolilor doctorale, care ni se par profund eronate şi nefondată, aceste două structuri fiind singurele care, obiectiv vorbind, conform misiunii asumate, activităţii şi expertizei, au legitimitatea şi capacitatea organizaţională de a se pronunţa asupra calităţii resursei umane, respectiv a calităţii cercetării ştiinţifice din învăţământul superior.

Cele trei structuri responsabile de evaluare a şcolilor doctorale, respectiv ARACIS, CNATDCU şi CNSC aveau atribuţii complementare care asigurau eficienţa evaluării, în vederea obţinerii de rezultate educaţionale maxime.

Având în vedere faptul că nu ne putem pronunţa obiectiv asupra amendamentelor Ordonanţei de urgenţă nr. 96/2016, pentru că nu le-am putut studia, iar la şedinţa comisiilor reunite au fost prezentate şi dezbătute la pachet, în formă narativă, membrii Grupului PNL se vor abţine de la vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Seidler Cristian.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum a evidenţiat şi antevorbitorul, raportul comun al Comisiei pentru muncă şi al Comisiei pentru învăţământ, pentru acest proiect de lege, a fost adoptat în bloc, fără a putea fi citit înainte. Materialul nu a fost pus la dispoziţia membrilor comisiei.

Deci am avut de votat 58 de pagini de amendamente, fără să fi avut posibilitatea de a-l citi înainte, în bloc.

Dacă aceasta vi se pare o procedură normală, într-un for de dezbatere superior al ţării, mie nu mi se pare.

De aceea, vă rog să-l retrimitem comisiei şi să putem citi ceea ce votăm, nu să votăm în bloc şi în orb.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sunteţi vicelider, domnule deputat?

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da?

Mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Vot.

50 de voturi pentru, 97 de voturi împotrivă, o abţinere.

Propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Dacă mai doreşte cineva la dezbateri generale? Nu.

Vă mulţumesc.

Cu amendamentele admise din raport, proiectul merge la votul final.

Punctul 10 - l-am făcut ieri.

Mergem la 11.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, precum şi a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; în procedură de urgenţă.

Guvernul?

Domnul Ciprian Lucian Roşca (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene):

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Sunt Ciprian Lucian Roşca, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene.

Ministerul pe care-l reprezint susţine raportul de respingere al comisiei.

Propunem respingerea Ordonanţei nr. 100/2016, deoarece multitudinea de amendamente aduse proiectului a condus la o formă pe care ministerul nostru nu o susţine.

De asemenea, vreau să vă informez că am iniţiat un grup de lucru şi am început consultările pentru refacerea actului normativ care să reconfigureze şi să modifice Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construire.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru administraţie?

Domnul Călin.

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor din 27 martie 2017, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, s-a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, precum şi a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, la Comisia pentru administraţie publică.

Vă informez că, reexaminând raportul, comisia a menţinut raportul iniţial, şi anume, acela de adoptare a legii, cu amendamente, singurul amendament fiind acela de respingere a ordonanţei de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Roman Florin, la dezbateri generale.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Lipsa unor reglementări clare în domeniul urbanismului paralizează, practic, în aceste zile, tot ceea ce înseamnă autorităţi ale administraţiei publice locale, UAT-uri, care nu pot elibera avize, autorizaţii şi certificate de urbanism.

Aceasta înseamnă, în primul rând, blocare pentru tot ceea ce înseamnă partea economică şi partea de investiţii.

Un exemplu clar în acest sens este în municipiul Blaj, din judeţul Alba, unde o companie multinaţională, în lipsa unor reglementări precise şi a arhitectului şef, nu poate beneficia de certificat de urbanism pentru dezvoltarea unei investiţii care presupune 400 de noi locuri de muncă în municipiul Blaj.

PNL reţine că aceste bâlbe de la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale vor înceta odată cu respingerea acestei ordonanţe şi sper, aşa cum ni s-a promis de către doamna Shhaideh, la învestire, şi de Ministerul Dezvoltării Regionale, că aceste lucruri vor fi rezolvate punctual.

Din acest motiv, PNL votează "da" pentru adoptarea Proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanţei nr. 100.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Dan Nicuşor.

Domnul Nicuşor Daniel Dan:

Stimaţi colegi,

În urmă cu o săptămână am solicitat de la acest microfon trimiterea proiectului înapoi la comisie, pentru dezbatere.

Am spus atunci că există rapoarte oficiale şi ale statului român, şi ale instituţiilor internaţionale care spun că urbanismul haotic din România afectează dezvoltarea oraşelor din România pe termen lung.

Am spus că Ordonanţa nr. 100 nu e perfectă, dar face nişte paşi înainte, nu mai permite pusul pe parcelă, elimină conflictul de interese din Comisia tehnică de urbanism, permite ITC-ului să acţioneze de la momentul în care s-a iniţiat documentaţia de urbanism, şi nu după ce construcţia e gata şi măreşte sancţiunile pentru abaterile din domeniul urbanismului.

Mie mi se pare că ceea ce s-a întâmplat ieri la Comisia pentru administraţie publică este o sfidare, o sfidare la adresa plenului care a primit proiectul comisiei pentru dezbatere.

Ieri nu a avut loc nicio dezbatere, toată lumea, toţi funcţionarii ştiau de la început că proiectul va fi respins. Aceasta este prima sfidare.

A doua sfidare este motivaţia cu care comisia ne propune să respingem ordonanţa. Spune că au venit prea multe amendamente, dar amendamentele nu... amendamentele sunt una şi textul pe care l-a propus Guvernul, prin ordonanţă, şi pe care l-a adoptat Senatul, e alta. Noi puteam să ignorăm aceste amendamente care, într-adevăr, ar fi schimbat sensul ordonanţei şi să aprobăm, aşa cum a făcut Senatul, această Ordonanţă nr. 100.

Dacă noi aprobăm azi raportul pe care îl propune Comisia pentru administraţie publică, avem trei probleme.

Avem, în primul rând, o problemă de constituţionalitate. Vă citez din Decizia nr. 1.575/2011 a Curţii Constituţionale care spune: "Legea trebuie să fie rezultanta manifestării de voinţă concordante a ambelor Camere ale Parlamentului".

Senatul a adoptat, noi respingem.

În al doilea rând, bulversăm ce se întâmplă în piaţa de construcţii, pentru că această ordonanţă a schimbat, pe de o parte, terminologia pentru multe din lucrurile care se întâmplă; de exemplu, nu se mai numeşte "Documentaţie tehnică de autorizare", se numeşte "Proiect de autorizare".

Pe de altă parte, ordonanţa a schimbat nişte proceduri care şi-au produs efectele timp de un an de zile, de când ea e în viaţă, da?

Acum revenim la procedurile dinainte, nu avem nici măcar dispoziţii tranzitorii cu ce se întâmplă cu oamenii care au început procedurile de autorizare pe noua ordonanţă şi pur şi simplu o să bulversăm ce se întâmplă în piaţa de construcţii.

Din punct de vedere procedural, întrucât avem amendamente admise de comisie, trebuie să dezbatem aceste amendamente pe articole şi o să vă solicităm în momentul în care suntem la titlu şi la articolul unic, o să solicităm vot pe respingerea amendamentului propus de comisie, prin care se respinge ordonanţa.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule Nicuşor Dan.

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu nu cred în ruptul capului că s-a putut întâmpla aşa ceva, ca o comisie din Camera Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică, să fi adoptat ceva fără să fi citit, să ne prezinte aici un document cu care noi trebuie să fim de acord.

De aceea - considerând că activitatea comisiei este bună, noi citind, ştiind şi legea, şi ordonanţa, care chiar dacă şi-a făcut efectele, ea poate fi îmbunătăţită - suntem, parlamentarii PMP-ului, pentru ca Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de Guvern nr. 100/2006 să fie... suntem pentru aşa ceva..., dar avem de făcut următorul comentariu: în ţara noastră trebuie odată şi odată să se pună ordine în cadastrarea terenurilor şi în ceea ce priveşte construirea.

În timpul activităţii mele am semnat mii de autorizări de construire, ca preşedinte de consiliu judeţean, împreună cu arhitectul judeţului, şi vreau să vă spun că dacă nu facem ordine, noi, plecând de la o lege bună, aici, pe care să o facem şi mai bună, atunci când vin puhoaiele, primăvara, iar vor fi inundate zeci de case care s-au construit pe albiile râurilor, când se fac autostrăzi - pentru că vom prinde şi momentul acesta - trebuie să dărâmăm casele care s-au aşezat aproape în drum, şi nu este normal.

Deci aş vrea ca la activitatea comisiilor să se lucreze serios, amendamentele să fie dezbătute, supuse atenţiei, respinse câte unul sau în bloc şi aici să venim cu temele făcute.

Noi suntem pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Mai sunt intervenţii la dezbateri generale?

(Domnul Emil-Marius Paşcan solicită cuvântul.)

Un singur vorbitor, e procedură de urgenţă. S-a înscris înaintea dumneavoastră.

Dezbateri generale? Nu.

Invit biroul comisiei...

Domnule Călin, propuneţi timp de dezbatere pentru proiect.

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

Cred că am fost explicit şi în prezentarea raportului.

Noi am venit cu un proiect de adoptare a legii, cu amendamente. Vă spuneam că există un singur amendament, unul la titlul legii, de modificare a titlului, şi va fi "Lege de respingere a ordonanţei", şi articolul unic.

Deci vă propun două minute.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

137 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, o abţinere, un coleg care nu votează.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Câte zece, da?

De la 1 la 10. Intervenţii? (Vociferări.)

Păi eu am 125 de amendamente, trebuie să merg la rând cu ele. Aceasta a fost solicitarea.

De la 1 la 10. Intervenţii?

Procedură, domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Este, din păcate, o procedură care se înfiripează în ultima vreme, de a avea rapoarte interesante.

Avem un prim articol, amendament admis, respingerea întregii ordonanţe şi pe urmă avem o sumedenie de amendamente la ordonanţa care s-a propus a fi respinsă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

125.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Şi ne punem noi să ne batem capul cu discutarea amendamentelor.

Se supune votului adoptarea amendamentului respectiv şi din moment ce..., de altfel şi colegii noştri din USR au vrut să intervină la primul punct, adică la titlul legii, şi pe urmă primul articol.

Dacă trece, nu ne mai batem capul cu celelalte amendamente... La vot final.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, asta am făcut.

Am întrebat: "La 1. Intervenţii? Nu".

Vă rog. Domnul Nicuşor Dan.

Domnul Nicuşor Daniel Dan:

Deci e vorba de titlu. De la Senat a venit: "Lege privind aprobarea Ordonanţei...". Amendamentul propus de comisie este: "Lege privind respingerea Ordonanţei".

Eu vă propun respingerea amendamentului şi păstrarea formei propuse de Senat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles.

Vot.

24 de voturi pentru, 137 de voturi împotrivă.

Amendamentul a rămas în forma din raportul comisiei.

Alte intervenţii mai sunt? Nu.

Mulţumesc.

Vot final.

Procedură, domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun o modificare de program de lucru. Am vorbit cu ceilalţi lideri de la grupurile parlamentare din sală, astfel, să finalizăm dezbaterile la ora 12,00 şi votul final să fie la ora 12,30, să fie timpul necesar pentru a-i anunţa pe colegii de la grupurile parlamentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

156 de voturi pentru, două voturi împotrivă, două abţineri.

Programul de lucru modificat este: 12,00 - închiderea dezbaterilor; 12,30 - vot final.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Domnul Cătălin Cosmin Olteanu: (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă numesc Cătălin Olteanu, secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice.

Ministerul Finanţelor Publice susţine raportul Comisiei pentru buget, de adoptare cu amendamente, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Badea.

Domnul Leonardo Badea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege mai sus-menţionat.

Proiectul de lege a avut avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică, avizul favorabil al Comisiei pentru politică economică şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi a altor acte normative specifice, în scopul reglementării unor măsuri fiscal-financiare cu impact direct asupra flexibilizării mijloacelor de plată şi a îmbunătăţirii transparenţei bugetare.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, la dezbateri? Fără dezbateri. Da?

Vă rog, domnule Neagu. Acum v-am văzut.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Naţional Liberal, aşa cum a votat şi în Comisia pentru buget, finanţe, susţine Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului, ţinând cont de cel puţin două din motive: compatibilizarea legislaţiei cu prevederile Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, în vederea evitării declanşării procedurilor de infringement - unu. Şi aş mai putea spune, pentru că în contextul şi în conţinutul acestei ordonanţe se elimină multe inechităţi, generate în practica de obligativitate a regimului de impozitare pe venitul microîntreprinderilor, pentru persoanele juridice române.

Cele care nu au la înfiinţare capitalul social de minimum 25.000 de euro, echivalent în lei, neputând opta pentru plata impozitului pe profit, regimul va fi menţinut opţional, concomitent cu reducerea capitalului social pentru care persoanele juridice pot aplica opţiunea în continuare, echivalentul în lei a 10.000 de euro. Deci susţinem, cu amendamente, acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu.

Cu amendamentele admise din raport, proiectul de lege merge la votul final.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2016 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Guvernul?

Domnul Ciprian Lucian Roşca:

Guvernul susţine adoptarea acestui proiect de act normativ, în forma propusă, prin raportul Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru administraţie?

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2016 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în 8 februarie, în condiţiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituţia României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale, prorogarea termenului prevăzut la art. 36 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru administraţie au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2016 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1, ce face parte integrantă din prezentul raport, şi un amendament respins prezentat în Anexa nr. 2, ce face parte tot din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Doamna Fădor Angela.

Doamna Angelica Fădor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota pentru adoptarea prezentului Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2016 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Avem în vedere că, până la acest moment, demersurile realizate în colaborare cu instanţa supremă şi Consiliul Superior al Magistraturii pentru preluarea bugetului instanţelor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu s-au finalizat.

Prin urmare, după consultările efectuate cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, s-a convenit asupra necesităţii prorogării cu încă un an a termenului de intrare în vigoare a art. 136 din Legea nr. 304/2004.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu, da? Nu sunt.

La amendamente?

Vă rog, doamnă Mînzatu, înţeleg că vreţi să susţineţi amendamentul respins la art. 6 alin. (1), da?

Doamna Roxana Mînzatu:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Amendamentul meu se referă la eliminarea din Ordonanţa nr. 80 a acestui art. (6), articol care face ca personalul bugetar contractual, care implementează proiecte europene, să nu poată fi plătit pe aceste proiecte europene la salarizarea, la tarifele prevăzute în ghidurile programelor de finanţare, ci să fie plătit la nivelul salariilor lor de bază.

Este o prevedere absolut discriminatorie care, de fapt, face ca pentru aceeaşi muncă, în implementarea de proiecte europene, angajaţii ONG-urilor sau a oricăror alte entităţi să fie plătiţi cu tarife mai mari, iar angajaţii contractuali de la stat, cum ar fi..., şi este cazul special al profesorilor, să fie plătiţi la nivelul salariilor lor de bază.

Noi, în anul 2014, am prevăzut, după nenumărate probleme, rambursările pe programele POSDRU, după nenumărate procese, ca bugetarii contractuali să poată să fie plătiţi - în implementarea de proiecte europene, vorbim de plată din fonduri europene, nu de la bugetul de stat - la nivelul tarifelor din Ghidul de finanţare.

Este o prevedere foarte importantă, şi acum, când ne pregătim să implementăm sute de milioane de euro de fonduri pe zona de abandon şcolar, de exemplu, este total discriminatoriu să venim să le spunem profesorilor din comunităţile defavorizate că nu vor mai putea fi plătiţi pentru orele lucrate în proiecte, la tariful din Ghidul programului de finanţare, ci că trebuie să-şi recalculeze salariile, pentru a fi plătiţi la nivelul salariilor lor.

Este o diferenţă imensă - vorbim de o diferenţă între 19 lei pe oră, pentru un profesor debutant, dacă îl plătim conform Ordonanţei nr. 80, sau de 50 sau 60 de lei pe oră, dacă acceptaţi amendamentul pe care eu îl propun şi eliminăm acest art. 6 din Ordonanţa nr. 80.

Pentru cadrele didactice este o prevedere extraordinar de importantă - la muncă egală, plată egală.

Şi nu uitaţi, vorbim de plată din fonduri europene, de absorbţie de fonduri europene, de salarizare care creşte şi contribuţiile la bugetul de stat. Avem tot interesul să susţinem acest amendament.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

134 pentru, 7 împotrivă, două abţineri, un coleg care nu votează. Amendamentul dumneavoastră a fost aprobat.

Domnul Bichineţ?

Nu mai e.

Alte intervenţii dacă mai sunt aici, la articole? Nu.

Vot final.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2017 privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020.

Guvernul?

Procedural. Stimaţi colegi, cei care aţi fost înscrişi la cuvânt şi aţi vorbit deja, opriţi-vă atenţionarea, pentru că nu mai ştiu care sunt şi cum sunt.

Mulţumesc.

Domnul Cristian Dima (secretar de stat, Ministerul Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat):

Domnule preşedinte,

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Cristian Dima:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cristian Dima. Sunt secretar de stat la Ministerul Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Vă rog să...

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să aprobaţi propunerea Guvernului, transformată în Ordonanţa nr. 8, care are ca scop prezentarea unui act normativ. Este de a facilita accesul pe pieţele externe a producătorilor autohtoni, de creştere a volumului exportului de produse şi servicii româneşti şi, implicit, de creştere a încasărilor valutare pentru România, promovarea produselor şi serviciilor Întreprinderilor Mici şi Mijlocii pe pieţele externe, stimularea comunicării şi a parteneriatului în afaceri, pregătirea întreprinderilor în domeniul economic, de promovare a produselor şi serviciilor pe noi pieţe pentru dezvoltarea de noi politici publice necesare relansării economice. În paralel, urmărim şi reducerea şomajului.

Cred că acest act normativ creează condiţiile ca societăţile comerciale mici şi mijlocii să poată participa în mod individual pe pieţele externe, ceea ce până în prezent nu am avut ca posibilitate.

Posibilităţile de finanţare prin acest act normativ, trecut de Senat şi neamendat de comisiile din Camera Deputaţilor, prevăd: participări la târguri şi expoziţii internaţionale organizate în străinătate, cu stand propriu; participări la misiuni economice organizate în străinătate; crearea de identităţi individuale, a unei firme - marcă, siglă sau slogan -, reprezentarea unui site pe internet, aplicaţii pentru mobil, pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor promovate, în limba română şi în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională; documentare de piaţă; participări la cursuri de pregătire a antreprenorilor, în ţară şi/sau în străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare.

Totodată, revigorarea mediului de afaceri, prin creşterea numărului de contracte încheiate la export, va determina încasări suplimentare la bugetul de stat, din TVA, accize, alte impozite şi contribuţii ale operatorilor economici.

Impactul financiar va fi pozitiv, prin încasări la bugetul de stat, determinate de creşterea încasărilor valutare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru buget?

Domnul Badea.

Domnul Leonardo Badea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2017 privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul mai sus-menţionat.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii, avizul favorabil al Comisiei pentru politică economică şi avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege, supus dezbaterii, are ca obiect de reglementare instituirea pentru perioada 2017-2020 a Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, în acest sens fiind susţinute următoarele tipuri de activităţi: participări individuale la târguri şi expoziţii internaţionale, precum şi la misiuni economice organizate în străinătate, crearea identităţii vizuale a unui operator economic român, participări la cursuri de pregătire în ţară şi în străinătate, realizarea de site-uri pe internet.

În urma examinării proiectului, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege, cu un amendament admis, prezentat în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Doamna Bran.

O voce din sală:

Domnişoara.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnişoara.

Doamna Ioana Bran:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi, poporul român, suntem naţionalişti. Şi indiferent de cât de multe lucruri urâte s-au spus despre ţara noastră sau despre români, noi am găsit mereu o cale să le demonstrăm contrariul. Avem medalii câştigate de sportivi români, avem olimpici, avem oameni muncitori, avem o ţară frumoasă şi un pământ roditor, avem un frumos litoral, avem Dunăre, munţi şi câmpii.

Suntem un popor muncitor şi păstrăm în suflet tradiţiile populare vechi. Munca producătorului român, a antreprenorului român trebuie promovată la nivel internaţional, iar, implicit, prin el, imaginea României.

Promovarea produselor şi serviciilor întreprinderilor mici şi mijlocii pe pieţele externe, la târguri, expoziţii şi misiuni economice, va avea urmări pozitive şi prin creşterea numărului locurilor de muncă, atragerea de noi investitori, dar şi stimularea unor noi producători de a se dezvolta, iar a celor existenţi de a-şi diversifica producţia.

Aşadar, stimaţi colegi, Proiectul legislativ nr. 156/2017, Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români are nevoie de implementare, într-un timp cât mai scurt, pentru a putea vedea cât mai multe produse româneşti pe rafturile magazinelor din alte ţări.

Aşadar, Grupul parlamentar al PSD susţine acest proiect de susţinere a operatorilor economici români.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru susţinerea acestui Proiect de Lege cu privire la adoptarea Ordonanţei de Guvern nr. 8/2017, care propune planul de susţinere a internaţionalizării activităţii societăţilor româneşti privind crearea de instrumente pentru promovare prin participarea la târguri şi expoziţii internaţionale organizate în străinătate, misiuni economice organizate în străinătate, acces la documentaţii de piaţă prin finanţare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Considerăm că prin această măsură se realizează o bună propagandă pentru societăţile comerciale româneşti, promovarea produselor şi serviciilor, în acest sens, având o consecinţă în creşterea exportului, prin urmare, încasări suplimentare valutare, dar în acelaşi timp şi eliminarea sau micşorarea şomajului prin asigurarea de noi locuri de muncă.

Aşadar, vom vota pentru susţinerea acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt convins că absolut toţi parlamentarii vor susţine Ordonanţa nr. 8, pentru că la Ordonanţa nr. 13 aţi văzut că părerile au fost împărţite. (Rumoare.)

De asemenea, cred că ar trebui să contracarăm, prin seriozitatea acestor acţiuni, duritatea acţiunilor antinaţionale promovate de o serie de oameni pe care lumea îi consideră elita naţională. Mă refer la domnul Liiceanu şi apariţiile sale neinspirate împotriva neamului românesc, de asemenea, la barbarismele promovate de ilustra Monica Macovei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt la dezbateri generale? Nu.

Cu amendamentele admise din raport, proiectul de lege merge la votul final.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2015 pentru modificarea şi completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Guvernul?

Vă rog.

Domnul Gheorghe Bogdan Tomoiagă (secretar de stat, Ministerul Turismului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Numele meu este Bogdan Tomoiagă, sunt secretar de stat în Ministerul Turismului.

Ministerul Turismului susţine respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2015 pentru modificarea şi completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, întrucât transferul de la Autoritatea Naţională pentru Turism către Institutul Român de Comerţ Exterior a reprezentanţelor de promovare din străinătate şi a activităţilor de promovare nu s-a realizat. Nu există o hotărâre de Guvern care să reglementeze organizarea şi funcţionarea Institutului Român de Comerţ Exterior.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia? Comisia pentru industrii sau Comisia pentru administraţie.

Domnul preşedinte Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum s-a menţionat, Comisia pentru industrii, precum şi Comisia pentru administraţie au fost sesizate pentru dezbatere pe fond cu actul normativ menţionat.

Aş vrea să vă spun că, în Cameră, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ acest proiect.

Este un proiect care a încercat să modifice şi să completeze anumite acte normative, în sensul reorganizării la nivelul administraţiei publice centrale a activităţii Institutului Român pentru Comerţ Exterior şi să preia de la Autoritatea Naţională pentru Turism activităţile şi structurile reprezentanţelor de promovare turistică din străinătate, în sensul să susţină, să promoveze programe, strategii şi implementarea acestora.

În urma examinării, membrii comisiilor propun adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea ordonanţei.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

V-am rugat, procedural, mai înainte, să vă opriţi microfoanele, cei care aţi vorbit deja: domnul Leoreanu, domnul Bichineţ.

Mulţumesc.

Mulţumesc, domnule Simionca.

Nu sunt intervenţii. Fără amendamente. Vot final.

Capitolul II. Reexaminări.

16. Reexaminarea Legii privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din veniturile obţinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, în baza unor titluri executorii, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 710 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1014 din 16 decembrie 2016.

Iniţiatorii?

Vă rog, Comisia juridică.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu Legea privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din veniturile obţinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, în baza unor titluri executorii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea în şedinţa din 13 februarie 2017.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Guvernul, prin punctul său de vedere, transmis cu adresa nr. 290 din 14 februarie 2014, precizează că nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri de efectuare a reţinerilor din veniturile obţinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, în baza unor titluri executorii.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Legii privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din veniturile obţinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, în baza unor titluri executorii.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu. Vot final.

17. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea art. 4 alin. (2) lit. b) din Legea gazelor nr. 351/2004.

Domnule Iancu, sunteţi iniţiator şi preşedinte de Comisie, cum doriţi?

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi permiteţi să informez colegii, în calitate de iniţiator.

Stimaţi colegi,

Pentru cei care aţi fost membri ai plenului în 2007, atunci a fost iniţiată această propunere legislativă, pentru că tot atunci au fost puse în discuţie... au fost primele discuţii privind încercarea de export gaze naturale din România, iar iniţiativa pe care am făcut-o la acea vreme era menită să reglementeze această activitate, în sensul că... ce spunea iniţiativa: nu pot fi exportate gaze naturale din România, decât după ce este acoperit consumul intern şi doar dacă avem alternativă la gazele naturale din import. Adică este foarte limpede. Atât timp cât ai doar doi mari producători care acoperă 97% din producţia ţării şi un singur importator, respectiv Gazprom, nu poţi să-ţi permiţi să exporţi gazele din ţara ta, care nu-ţi acoperă consumul, decât dacă ai garanţia că poţi avea un import dintr-o altă sursă decât cea din Rusia.

La vremea respectivă, ambele Camere au votat această iniţiativă, în unanimitate, şi a fost trimisă spre promulgare preşedintelui României de atunci, domnul Traian Băsescu.

Domnul preşedinte a trimis-o înapoi Parlamentului, sub motiv că în felul acesta România ar putea să încalce Tratatul privind libera circulaţie a mărfurilor, deşi propunerea nu interzicea exportul, ci atrăgea atenţia că el se realizează doar după acoperirea consumului şi atunci când ai alternativă la import.

A stat de atunci până acum. Între timp, legea la care făcea referire art. 4 a fost abrogată, avem o altă lege, deci această propunere nu mai are obiect.

Prin urmare, comisia a fost obligată să constate că nu mai are obiect, fiind abrogată legea căreia i se adresa, şi propune plenului respingerea, încercând să atragă atenţia tuturor membrilor actualului Parlament - să privim cu foarte mare atenţie modificarea Legii nr. 123, respectiv Legea gazelor naturale, actuală, din acest punct de vedere.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aţi spus şi raportul?

Mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt. Vot final.

18. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru completarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local.

Iniţiatorul? Nu.

Comisia pentru administraţie?

Domnul Avram.

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar asupra Legii pentru modificarea şi completarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local.

În conformitate cu art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere, cu Legea pentru modificarea şi completarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat, de interes local, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii Preşedintelui României.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a admis cererea de reexaminare a Preşedintelui României şi a respins Legea pentru modificarea şi completarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanţa nr. 71.

Conform cererii de reexaminare, se consideră că se impun intervenţii legislative suplimentare în conţinutul unor norme ale Ordonanţei Guvernului nr. 71/2002, intervenţii care să permită conturarea unui regim juridic distinct pentru acest tip de servicii, pe de o parte, şi identificarea elementelor lui comune cu celelalte servicii de administrare a domeniului public şi privat, pe de altă parte. În caz contrar, soluţia legislativă propusă prin legea transmisă la promulgare apare ca neavând legătură cu obiectul de reglementare al actului normativ supus modificării.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au reexaminat iniţiativa legislativă sus-menţionată şi cererea de reexaminare a Preşedintelui României, în şedinţa din 4 octombrie 2016.

În şedinţa din 17 octombrie 2016, Camera Deputaţilor, în temeiul art. 70, a hotărât retrimiterea reexaminării, în vederea unei noi examinări şi a depunerii unui nou raport de către comisie.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi - 5 voturi împotrivă şi două abţineri - menţinerea raportului iniţial, şi anume, admiterea cererii de reexaminare şi respingerea Legii pentru modificarea şi completarea alin. (1) al art. (3) al Ordonanţei Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Roman Florin, dezbateri generale.

(Domnul deputat Lucian Nicolae Bode solicită cuvântul.)

Domnul Roman Florin, am spus. Am trecut de etapa aceea. Vorbiţi la dezbateri generale, dar era domnul Roman, înaintea dumnealui înscris.

Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Cu toate că prezenta iniţiativă legislativă propune modificarea şi completarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local, aş vrea să vă spun, pentru că suntem la dezbateri generale, faptul că la baza acestei iniţiative stă încercarea mea de a modifica Legea nr. 16/1996, Legea Arhivelor Naţionale, astfel încât să avem o lege funcţională, în interesul românilor.

În anul 2010, am iniţiat un Proiect de Lege, de modificare a Legii nr. 16/1996, Legea Arhivelor Naţionale, devenită lege. Practic, am pornit de la faptul că în România, după 1989, foarte multe societăţi au falimentat, iar documentele cu valoare practică, cele în baza cărora foştii angajaţi îşi stabileau dreptul la pensie, erau imposibil de accesat din partea acestora şi în aceste situaţii, foarte mulţi români - vorbesc de zeci de mii de români - nu aveau cum să-şi dovedească dreptul la pensie, contribuţia la fondul de pensii, pentru că nu era cine să le elibereze un document în acest sens.

În 2010 am modificat legea şi am dat posibilitatea agenţilor economici să se autorizeze ca gestionari de fond arhivistic şi să poată să elibereze astfel de documente cu valoare practică, documente care să ateste dreptul la pensie al acestor cetăţeni români.

Din păcate, aceşti agenţi economici au preferat - sigur nu sunt de condamnat - să facă un business, să gestioneze arhiva unor societăţi, a unor instituţii finanţate din bani publici şi să nu rezolve problema zecilor de mii de români care aşteaptă un document în baza căruia să poată fi stabilit dreptul la pensie.

Şi am venit azi în faţa dumneavoastră cu o iniţiativă legislativă - de fapt iniţiativa este de 3 ani de zile în circuit parlamentar - prin care propun ca societăţile comerciale, societăţile aflate în portofoliul consiliilor locale, consiliilor judeţene, după caz, să se poată autoriza ca gestionari de fond arhivistic şi să rezolve cu celeritate problema zecilor de mii de români care nu-şi pot dovedi dreptul la pensie, pentru că arhiva companiilor la care au lucrat înainte de 1989 nu este disponibilă.

Am obţinut votul a 283 de parlamentari, deputaţi, în data de 3 februarie 2016. Legea a mers la promulgare şi, din păcate, a fost trimisă spre reexaminare.

Practic, noi, azi, prin acest articol, dacă vom respinge cererea de reexaminare a Preşedintelui pe această iniţiativă legislativă şi vom adopta proiectul în forma iniţiată de mine, vom da posibilitatea, fără să obligăm - subliniez, fără să obligăm - ca în continuare acest gen de serviciu să fie prestat de operatorii economici autorizaţi conform Legii Arhivelor Naţionale, operatori economici aflaţi în portofoliul consiliilor locale, consiliilor judeţene, după caz.

Deci practic societăţile aflate în portofoliul consiliilor locale, consiliilor judeţene, să poată să se autorizeze, fără să fie obligate, ca gestionari de fond arhivistic, şi să rezolve cu celeritate problema zecilor de mii de români aflaţi în această situaţie. La nivelul judeţului Sălaj sunt aproape 1.000 de astfel de cetăţeni...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, domnule deputat...

Domnul Lucian Nicolae Bode:

... în imposibilitatea...

Închei, domnule preşedinte...

... aflaţi în imposibilitatea de a-şi dovedi dreptul la pensie.

Vă rog, aşadar, să votaţi împotriva cererii de reexaminare, adoptând practic, aşa cum în 3 februarie 2016, a făcut-o Camera Deputaţilor, adoptând această iniţiativă legislativă.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Seres Dénes.

Domnul Seres Dénes:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că este o realitate faptul că fondurile arhivistice rămase în urma lichidării unor societăţi comerciale sunt neadministrate, în condiţiile în care sunt foarte multe documente cu un caracter de durabilitate mai lungă sau cu caracter permanent.

S-a încercat, odată cu adoptarea unor modificări la Legea Arhivelor Naţionale, ca acest fond arhivistic să treacă la Arhivele Naţionale, la filialele judeţene. Numai că nu s-au putut prelua, din lipsa de spaţii necesare la aceste instituţii.

De asemenea, s-au creat societăţi private de administrare a fondului arhivistic, dar aceste societăţi trebuie să facă o serie de lucrări, de selectare, de ordonare a acestor arhive, ceea ce necesită fonduri. Or aceste fonduri de transfer de la lichidator către aceste firme nu sunt asigurate.

În aceste condiţii, colegul nostru a depus această modificare la Ordonanţa de urgenţă. Numai că trebuie să recunoaştem că şi în cererea de reexaminare... cele inserate în cererea de reexaminare sunt reale şi că arhivarea, serviciile de arhivare au un anumit specific, un anumit regim juridic, ceea ce s-a omis să se introducă în modificarea Ordonanţei de urgenţă.

Oricum, chiar dacă respingem astăzi Ordonanţa de urgenţă şi îi dăm loc cererii de reexaminare, problema arhivelor societăţilor lichidate, a cererilor cetăţenilor pentru diferite motive şi, în primul rând, pentru a putea dovedi anii lucraţi pentru pensionare rămâne o problemă reală.

Deci noi această chestiune trebuie să o rezolvăm într-un viitor foarte apropiat.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Sigur că premisele de la care colegul deputat Lucian Bode a pornit în elaborarea acestui proiect de act normativ sunt legitime, situaţia este reală. Şi tocmai din acest motiv sunt argumentele pentru care s-a modificat anterior legea arhivistică, Legea privind Arhivele.

Problema este următoarea: această activitate care se încearcă într-un fel sau altul a fi legitimată, prin administraţiile publice locale, este nerentabilă. Este şi motivul pentru care, extinzând sfera, paleta celor care o pot aplica în zona societăţilor comerciale, nu s-au aplecat tocmai către acest domeniu, care este unul neprofitabil.

Prin urmare, chiar dacă admitem că am promova proiectul, în forma actuală, nu avem niciun fel de garanţie că administraţiile publice locale vor prelua ceea ce nu vor să preia societăţile comerciale din acest domeniu.

La urma urmei, este o concurenţă liberă pe piaţă. Orice piaţă economică trebuie să fie profitabilă. Şi dacă vorbim de cazuri izolate, evident, este o muncă nerentabilă.

Prin urmare, nu cred că s-ar rezolva problema, neputând nici într-un fel să obligăm administraţiile publice locale. Ar fi şi o imixtiune în autonomia locală să le obligăm să preia gestionarea acestor fonduri arhivistice ale unor societăţi comerciale, companii care între timp au dispărut.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Nechifor.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Domnule preşedinte,

Sunt de acord şi cu ce spunea colegul Paşcan înainte, şi cu ce spunea colegul Bode, dar o societate înfiinţată de un UAT, indiferent că e comună, oraş, municipiu sau consiliu judeţean, trebuie să fie profitabilă. Punct. Deci nu există noţiunea că înfiinţăm o societate comercială care să meargă în pierdere.

În mod evident, şi în expunerea de motive a colegului Bode, se vorbea de cazul de la Sălaj. Deci dacă la Sălaj, unde este cerinţă foarte mare, nu s-a găsit operator privat, vă daţi seama că nimeni nu vrea să intre într-o zonă în care nu sunt garantate câştigurile.

În al doilea rând, înfiinţarea companiei de către UAT înseamnă logistică, oameni, costuri, înseamnă buget şi, în mod evident, va costa foarte mult preluarea arhivei, în conformitate cu legea specială pe care o avem în vigoare, drept pentru care cred că această iniţiativă, chiar dacă este foarte bună, nu poate fi pusă în practică.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii?

Domnule Bode, vreţi din nou? Atunci, opriţi-vă microfonul.

Mulţumesc.

Vot final.

Păi... ce? Procedură.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru că s-au transmis de la acest microfon câteva mesaje, trag o concluzie: toată lumea e de acord cu această iniţiativă legislativă. Dar s-a transmis în acelaşi timp un mesaj eronat: că am obliga companiile, am obliga consiliile locale, consiliile judeţene să-şi înfiinţeze astfel de companii. Nu. Scrie în lege foarte clar, nu eşti obligat să înfiinţezi astfel de companii. Dacă aceste companii există şi tu doreşti, ca şi consiliu local, să ţi le autorizezi, ca gestionar de fond arhivistic, o faci, dacă nu, nu. Până la urmă, fiecare consiliu local, consiliu judeţean, după caz, se gândeşte dacă vine în interesul şi serveşte interesul cetăţeanului sau nu. Nu este obligatoriu.

De aceea, este o interpretare, cred eu, greşită, în cererea de reexaminare, că am obliga aceste companii.

Nu le obligăm, dragi colegi. Lăsăm la latitudinea consiliilor locale, consiliilor judeţene să decidă dacă le autorizează sau nu. Dacă nu le au, să le înfiinţeze sau nu.

Mulţumesc pentru că mi-aţi dat posibilitatea să fac aceste precizări.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu mi-aţi spus care e procedura. Data viitoare.

Mulţumesc.

(Vociferări.)

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spaţiului maritim.

Guvernul?

Domnul Ciprian Lucian Roşca:

Guvernul susţine adoptarea acestui proiect de lege, în forma propusă prin raportul Comisiilor pentru mediu şi pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisii?

Domnul Borza.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului normativ pentru amenajarea spaţiului maritim, urmărind promovarea creşterii durabile a economiilor maritime, a dezvoltării durabile a zonelor marine şi a utilizării durabile a resurselor marine.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 10 octombrie 2016.

La întocmirea prezentului raport comun, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au avut în vedere şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ, din 24 august 2016, şi avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, din 25 octombrie 2016.

În conformitate cu prevederile art. 61-63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au examinat proiectul de lege sus-menţionat, în şedinţe separate.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a examinat proiectul de lege, în şedinţa din 28 februarie 2017, iar Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, în şedinţa din 7 martie 2017.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în calitate de invitat, şi domnul secretar de stat Ciprian Roşca, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, la acea dată.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spaţiului maritim, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. Mulţumesc, domnule Borza.

Aţi fost foarte scurt de data aceasta. Nu ştiu... aţi început să vă obişnuiţi cu Parlamentul...

Dezbateri?

Domnul Varga Glad-Aurel.

Domnul Glad-Aurel Varga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal votează pentru adoptarea acestui Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului de amenajare a spaţiului maritim, care, în fapt, transpune în legislaţia naţională o directivă europeană.

Având în vedere că până în 18 septembrie 2016 trebuia transpusă şi trebuia să intre în vigoare legea, suntem în întârziere. Proiectul este cu atât mai necesar, cu cât el promovează utilizarea durabilă a spaţiului maritim, având în vedere conservarea mediului de viaţă, a ecosistemelor, a factorilor sociali şi economici.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale dacă sunt? Nu sunt.

Cu amendamentele din raport, legea merge la votul final.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 82 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Iniţiatorii?

Vă rog, domnule lider.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Grupul Partidului Naţional Liberal cere retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a acestui proiect de lege, pentru o analiză suplimentară, având rezerve privind poziţionarea vizavi de principiul bicameralismului.

Vă rog.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Supun propunerea la vot.

Procedură.

Domnul Eugen Nicolicea:

Nu suntem de acord cu această chestiune pentru că, după cum ştiţi, singura obligaţie, în cazul în care se vorbeşte despre bicameralism, este că atunci când noi adoptăm o prevedere pentru care competenţa decizională ar fi aparţinut Senatului, să o trimitem înapoi - este vorba de art. 75 alin. (5) -, ceea ce nu este cazul. În cuprinsul legii s-au făcut doar corelări legislative şi anume, punerea în acord cu Constituţia, cu titlul legii şi cu vreo nouă articole din ea. Or aceste corelări nu pot să fie blocate de aşa-zisul bicameralism.

Propun respingerea solicitării.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedură, domnul Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Propunerea pe care domnul Victor Dobre a făcut-o este una prudentă, pentru că în jurisprudenţa Curţii Constituţionale sunt numeroase cazuri în care anumite legi au fost declarate neconstituţionale pe această încălcare a principiului bicameralismului, inclusiv în situaţii în care s-a considerat că există modificări fundamentale între două forme adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.

Şi, de aceea, nu e decât o propunere constructivă care, în opinia mea, nu face decât să ajute să nu existe probleme de constituţionalitate la această lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, vot.

57 de voturi pentru, 92 de voturi împotrivă. Propunerea a fost respinsă.

Continuăm.

Comisia? Comisia juridică.

Doamna Cătăniciu.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 82 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 29 iunie 2015.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a avizat favorabil.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care precizează că Parlamentul va decide asupra iniţiativei legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 82 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

Domnul Ion Stelian, USR.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă mulţumesc.

USR este împotriva acestui proiect de lege, pentru că premisa de la care pleacă acest proiect este una greşită şi anume, aceea că au existat, în legislaturile anterioare, mulţi deputaţi care au uitat că deţin anumite societăţi comerciale şi, ca atare, din această cauză, nu au trecut în declaraţiile de interese această situaţie.

Şi având în vedere că respectivele societăţi comerciale - unele dintre ele nici nu au avut activitate, au considerat iniţiatorii că este oportun să nu mai existe obligativitatea menţionării acelor societăţi comerciale ca atrăgând situaţia de incompatibilitate.

Ideea este că avem obligaţia să ştim societăţile comerciale pe care le deţinem, să le cunoaştem, sau în care suntem preşedinţi, sau avem alte calităţi. Nu este o justificare aceea că am uitat de ele. Dacă avem zeci sau sute de astfel de societăţi şi le ţinem inactive, putem face o cerere la Registrul Comerţului şi ni se răspunde imediat ce calitate avem în acele societăţi.

Aceasta a fost motivarea iniţială a legii.

În Comisia juridică s-au propus foarte multe amendamente. Şi noi considerăm că într-adevăr se încalcă principiul bicameralismului, pentru că se deturnează propunerea iniţială, adoptată de Senat, într-o anumită formă, şi se adaugă o serie de amendamente care vizează toate incompatibilităţile referitoare la parlamentari, miniştri, prefecţi, aleşi locali, funcţionari, în sensul că se înlocuieşte sintagma "deţinerea unei funcţii" cu aceea de "exercitare a unei funcţii".

Ca atare, poţi să deţii o anumită funcţie, de parlamentar să spunem, şi acest lucru ar fi incompatibil, actualmente, cu o altă funcţie.

În propunerea nouă incompatibilitatea ar fi legată nu de o altă funcţie, ci de exercitarea unei alte funcţii.

Această variantă nouă a legii ar putea ascunde situaţia în care cei care exercită acum funcţiile de parlamentari, sau de aleşi locali, sau alte asemenea, să îşi păstreze funcţiile iniţiale, dar să nu le exercite.

Deci nu trebuie permisă o asemenea situaţie, pentru că o funcţie este incompatibilă cu o altă funcţie, indiferent că o exerciţi sau nu. Dacă eşti incompatibil cu deţinerea unei anumite funcţii...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... trebuie să fii incompatibil, indiferent dacă exerciţi sau nu funcţia respectivă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Susţinerea colegului nostru este o susţinere interesantă, numai că pentru asta, a impune aceasta, e nevoie de modificarea Constituţiei.

Ca atare, atâta timp cât în Constituţie avem această formulare, de exercitare a unor funcţii, noi nu putem să prevedem în lege altceva, pentru că, în conformitate cu prevederile constituţionale exprese, nu pot fi restrânse anumite drepturi ale persoanelor, numai că aşa vrem noi.

Dacă Constituţia prevede expres care sunt situaţiile, deci atunci când avem nişte prevederi exprese în Constituţie, atunci noi nu putem deroga de la acele prevederi, printr-o lege.

Ca atare, este o idee interesantă, la următoarea revizuire a Constituţiei e de luat în considerare şi această variantă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Borza.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Sigur, suntem tentaţi să avem abordări puţin populiste şi, în egală măsură, să dăm dovadă în intervenţiile noastre şi în atitudinile noastre publice de foarte multă ipocrizie.

Suntem la 27 de ani de la momentul la care am schimbat o orânduire, un sistem politic şi un tip de economie. Avem abordări liberale, suntem într-o economie de piaţă. Cu toate acestea, am păstrat anumite reminiscenţe bolşevice în comportamentul, şi în atitudinea, şi în discursul nostru public.

Care este interesul statului? De a avea nişte parlamentari, de a avea nişte demnitari sau chiar funcţionari publici care să trăiască dintr-o leafă mizeră, care nu le asigură traiul nici de pe-o zi pe alta?

De ce trebuie să fim noi mai catolici decât Papa? Uitaţi-vă la francezi, de exemplu. Un parlamentar poate să-şi exercite simultan calitatea de parlamentar, de membru al Guvernului şi de primar. Noi nu!

Aici, într-adevăr, avem o problemă care pleacă de la Constituţie, pentru că, prin Constituţie, calitatea de parlamentar este compatibilă exclusiv cu cea de membru al Guvernului, dar aici amendamentul colegului Nicolicea se referă la altceva.

Ar trebui să încurajăm şi să dăm posibilitatea parlamentarilor să exercite şi profesiile liberale. Avem o compatibilitate cu exercitarea, deşi trunchiată şi restrictivă, a calităţii de parlamentar cu cea de avocat.

În mod normal - şi aici vă vorbeşte un om care chiar a trebuit în urmă cu o lună de zile, în urma notificării Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, care a făcut la rândul lui o adresă către ANI, să-şi vândă părţile sociale şi să se retragă din managementul unei societăţi profesionale a unei companii care se ocupă, după cum foarte bine ştiţi, cu reorganizările judiciare şi care este liderul pieţei, şi care în ultimii trei ani de zile a virat bugetului consolidat al statului peste 3 miliarde de euro, şi care este o societate - vorbesc de Euro Insol - de utilitate publică, pentru că dă o pâine la 27.000 de salariaţi, de români şi a trebuit, prin această interpretare restrictivă, după 22 de ani de activitate prodigioasă - permiteţi-mi această remarcă - să renunţ la o carieră, să renunţ la o companie de care m-am ataşat şi cu care m-am identificat, până la urmă, aproape identitar cu această firmă.

De ce? De ce trebuie să fiu silit să câştig de 200 de ori mai puţin decât câştigam până în decembrie? Una este când aş fi mers cu Euro Insol sau şi din calitatea de membru al unui consiliu de administraţie la o companie, la un SA sau de acţionar! Una este când aş fi mers pentru acea entitate, în care am un interes să fac trafic de influenţă, da, atunci să vină DNA-ul să mă ia! (Vociferări.) Dar altceva când, de o manieră onestă, de-o manieră cinstită, încerc, că până la urmă este un drept constituţional dreptul la muncă, dacă eu pot cu brio să fac faţă şi mandatului de parlamentar, şi mandatului de membru într-un CA sau de membru într-o AGA, sau într-o profesie liberală, de ce trebuie să venim, să intervenim? Pentru că ţinând într-o atare formă de iobăgie parlamentarul sau demnitarul statului...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, domnule deputat!

Domnul Remus-Adrian Borza:

... îl vulnerabilizăm la corupţie!

Nimeni nu poate să trăiască cu mai puţin de 1.000 de euro, cât avem noi acum!

Aşa că eu îl încurajez pe domnul Nicolicea să aibă o abordare... şi noi, cu toţii, să terminăm cu aceste abordări...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, încheiaţi, domnule deputat!

Domnul Remus-Adrian Borza:

... şi să încercăm o relaxare a acestor incompatibilităţi prevăzute de la art. 80 încolo din ... (Vociferări.) ... 161...

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Da, domnule Gheorghe, vă rog.

Domnul Olar Corneliu.

Domnul Corneliu Olar:

Vreau să-i dau o replică stimatului coleg.

Eu aş vota dacă s-ar aplica legea retroactiv, ca noi, foştii primari, să putem fi şi primari, şi parlamentari; atunci sunt de acord. Numai că, nu ne-a obligat nimeni nici să candidăm, nici să renunţăm la alte funcţii.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Bacalbaşa.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Apropo de "compatibili" şi "incompatibili" cu Parlamentul României. S-a amintit aici de Franţa, unde poţi cumula funcţia de parlamentar cu alte funcţii reprezentative.

Un extraordinar om de succes în materie de reorganizări, ceea ce mi se pare esenţial - reorganizarea, că reorganizarea este ceva asemănător cu profesia mea, reanimarea, a ridicat problema compatibilităţii unor structuri realmente necesare pentru ţara aceasta, cu reprezentarea în Parlament.

Şi, după părerea mea, la frumuseţe trebuie să ajungă cei potenţi, nu cei impotenţi.

Deci din acest punct de vedere, l-aş susţine.

Dar aş vrea să amintesc despre altceva, despre Republica Populară Chineză, unde în Parlamentul ei este un număr de peste 100 de parlamentari care sunt miliardari în euro. În Republica Populară Comunistă Chineză!

Dar cuvântul l-am luat nu din această cauză, ci datorită ipocrizei extraordinare a colegilor mei de la salvamar sau salvaţi ceva, nu mai ştiu ce!

Pentru că, dacă există ceva care mă îngrijorează, nu este cumulul economic, ci faptul că în sânul nostru sunt reprezentanţi ai unui miliardar care ... multimiliardar... care a sacrificat 500 de milioane ... (Aplauze.)

Mă bucur că "babuinii" României se manifestă în pomul Parlamentului!

Deci există agentură străină care poate să cumuleze această filieră antiromânească cu reprezentarea în Parlamentul României, ceea ce e mai mult decât ban, este otravă băgată în inima poporului român.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Moşteanu.

Am spus domnul Moşteanu, dar nu se aude, de aceea... (Vociferări.)

Nu-i vina mea, domnule Moşteanu!

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Domnule Rădulescu, bine aţi revenit!

Voiam să-i spun colegului nostru de la ALDE, domnul Borza, că salariul mediu net pe economie e în jur de 2.100 de lei, deci românii trăiesc cu mult mai puţin de 1.000 de euro pe lună, domnule Borza, şi se descurcă. Se descurcă! Haideţi să ne uităm cum trăiesc românii şi după aceea să vorbim!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ.

Domnule Stanciu, aţi avut doi vorbitori de la grup! Domnul Stelian şi cu domnul Moşteanu.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Nu, românii se descurcă foarte greu şi cu 2.100 de lei, cât aţi spus dumneavoastră, dar greu tare de tot!

De asemenea, am văzut că pot coexista constructorul Borza cu lichidatorul Borza, în acelaşi timp.

De asemenea, ilustrul coleg Bacalbaşa, care îmi este simpatic, de altfel, îmi pomeneşte numele foarte des, a demonstrat că poate fi în acelaşi timp şi doctor, şi pacient. (Aplauze.)

Aşa că, eu vă rog să reveniţi asupra chestiunilor acestea restrictive şi parlamentarii români să nu mai fie vânaţi... Vânaţi am spus! Au fost săptămâna trecută câţiva colegi din Italia şi spunea domnul Borza, care e preşedintele Comisiei pentru mediu - Domnia Sa s-a ocupat - că un parlamentar de acolo primeşte 7-8.000 de euro pe lună. Să-i fie ruşine!

Nu parlamentarii sug sângele poporului, nu parlamentarii sunt cei mai corupţi oameni din ţara aceasta! Vedeţi în alte zone! Şi nu-i mai stigmatizaţi pe cei care, într-o formă sau alta, au fost aleşi de oameni! Mai ocupaţi-vă şi de cei numiţi, care nu fac altceva decât să-i hăituiască pe toţi cei care mai fac ceva prin judeţele lor!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Sistăm aici dezbaterile.

Iniţiativa merge la votul final.

21. Proiectul de Lege pentru completarea art. 9 al Titlului XI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

Iniţiatori?

Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Propunerea legislativă e un act reparatoriu, pentru că la aprobarea Legii nr. 247/2005, când am introdus renta viageră şi am stabilit ca prag minim pentru cei care beneficiază de acest drept vârsta de 62 de ani cu, eu ştiu, urmările pe care le anticipam noi, comasarea terenului şi posibilitatea ca cei peste 62 de ani să beneficieze de un sprijin, datorită faptului că nu mai aveau capacitatea să lucreze pământul, am omis, însă, o categorie importantă. Cei care n-aveau 62 de ani, aveau pensie de invaliditate, şi au intrat în categoria pensiilor la limită de vârstă, cu pierderea acestei calităţi de rentieri. Şi legea nu face altceva decât acest act reparatoriu: introduce în această categorie şi această categorie, pentru că am fost obligaţi, la 31 decembrie 2009, să periem foarte, foarte drastic această categorie a rentierilor, eliminându-i pe cei care aveau în 2005 pensie de invaliditate şi nu aveau acel prag de 62 de ani.

Şi acum revenim şi facem acest act reparatoriu.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru muncă? Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 9 al Titlului XI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, intervenţiile legislative vizând, potrivit expunerii de motive, acordarea continuităţii în statutul de rentier agricol beneficiarilor de rentă agricolă a căror pensie de invaliditate devine pensie de limită de vârstă.

Legea face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptată de Senat în 14 decembrie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia pentru muncă şi Comisia juridică propun plenului Camerei Deputaţilor, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Deci sunt în aceeaşi situaţie. V-am rugat să vă închideţi microfoanele, dacă aţi vorbit şi nu mai vreţi să luaţi cuvântul. Nu ştiu acum...

Domnule Dobrovici, vreţi să vorbiţi? Nu.

Mulţumesc.

Vot final.

21? Proiectul de Lege pentru ... 22, pardon!

22. Proiectul de Lege pentru completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Iniţiatori?

Comisiile? Juridică, administraţie? Comisia juridică.

Doamna Cătăniciu.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 5 septembrie 2016.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994, în sensul reglementării unei noi situaţii în care se intonează Imnul naţional al României, şi anume, pe stadioane şi alte baze sportive, cu ocazia desfăşurării competiţiilor sportive oficiale de nivel naţional, etapele finale pentru toate categoriile de vârstă.

În urma dezbaterilor, membrii comisie au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Chiar dacă par doar măsuri simbolice, acestea se impun pentru reafirmarea identităţii naţionale.

Îi felicit pe toţi iniţiatorii că au luat în discuţie astfel de lucruri şi cred că Imnul naţional al României merită respect, iar intonarea lui pe stadioane poate face încă o dată ca această reafirmare a identităţii naţionale să fie vibrantă în inima românilor.

Susţinem fără rezerve acest proiect de lege şi îi felicit încă o dată pe iniţiatori!

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu, ca întotdeauna, mă raportez la viaţa pe care am trăit-o în Statele Unite. Să ştiţi că dimineaţa toate şcolile din Statele Unite spun o poezie, se cheamă "Pledge of Allegiance", adică îşi reafirmă dorinţa de a fi patrioţi. E foarte important ca Imnul nostru naţional şi sentimentul că eşti român să fie simţit la toate competiţiile sportive. E foarte important să ne mândrim că suntem români şi să arătăm cu mândrie treaba aceasta, oriunde mergem şi orice facem noi în viaţa aceasta. Să ştiţi că trebuie să cultivăm acest lucru.

Partidul Mişcarea Populară va susţine acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc pentru susţinere, domnule deputat.

Alte intervenţii, dacă mai sunt? Nu mai sunt.

23. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii asistenţei sociale nr. 292/2011.

Vă rog.

Iniţiatori?

Comisia pentru muncă?

Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Mă scuzaţi, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor prevederi din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, în sensul includerii internatelor de tip social în clasificarea serviciilor sociale.

Proiectul a fost adoptat de Senat în 25 aprilie 2016.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

Doamna Calista.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Într-o primă fază acest proiect de lege a avut un obiect de reglementare, aşa cum rezultă şi din titlu, respectiv modificarea şi completarea Legii asistenţei sociale nr. 292/2011.

Obiectul de reglementare se referă la introducerea unui nou tip de internat, respectiv internatele sociale.

Menţionez că Partidul Naţional Liberal susţine întrutotul introducerea acestei modificări de internate sociale, însă legea a fost completată, obiectul de reglementare a fost completat şi în sensul modificării Legii nr. 34/1988 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială.

Poziţia Partidului Naţional Liberal în ceea ce priveşte acest proiect va fi de abţinere, întrucât considerăm că este normal ca aceste internate sociale să aibă finanţare de la stat, dar în ceea ce priveşte cultele, acestea pot ajuta familiile nevoiaşe prin protocoalele sau parteneriatele care există între stat şi biserică.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii, dacă mai sunt, la dezbateri? Nu mai sunt.

Legea merge la votul final.

Stimaţi colegi,

Este ora 12,00. Sistăm aici dezbaterile.

La 12,30 vot final.

Membrii Biroului permanent, la sala Biroului permanent, acum.

După pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, liderii, invitaţi colegii în sala de şedinţă.

Domnul Cozmanciuc, la prezidiu.

Stimaţi colegi,

Vă rog, luaţi loc în bănci!

Vă rog, facem vot de control?

Vă rog, votaţi!

Mulţumesc.

Un minut, pentru verificarea votului din partea liderilor.

Începem.

I. Proiecte de Hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea locului de deputat al domnului Manuel Costescu.

Vă rog, votaţi.

243 de voturi pentru, un vot împotrivă, cinci colegi nu votează.

Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Vă rog să votaţi.

254 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează.

Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Următorii paşi către un viitor european durabil - Acţiunea europeană pentru durabilitate COM 739/2016.

Vă rog să votaţi.

243 de voturi pentru, 18 abţineri.

Adoptat.

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Viitorii lideri ai Europei: iniţiativa privind întreprinderile nou-înfiinţate şi extinderea acestora COM 733/2016.

Vă rog să votaţi.

269 de voturi pentru, un vot împotrivă.

Adoptat.

5. Proiectul de Hotărâre privind completarea art. 113 al Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Comisia propune adoptarea.

Vot, vă rog.

264 de voturi pentru, două împotrivă, o abţinere.

Adoptat.

6. Proiectul de Hotărâre privind modificarea alin. (2) al art. 214 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Comisia propune adoptarea.

Vot, vă rog.

247 de voturi pentru, 19 împotrivă, 3 abţineri, un coleg care nu votează.

Legi ordinare. Adoptări.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Vot, vă rog.

În unanimitate, adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2017 privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Vot.

257 de voturi pentru, 10 împotrivă, o abţinere.

Adoptat.

9. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2015 pentru modificarea şi completarea art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Comisiile - pentru industrii şi pentru administraţie - propun adoptarea.

Vă rog, vot.

În unanimitate, adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spaţiului maritim.

Comisiile pentru mediu şi administraţie publică propun adoptarea.

Vot.

271 de voturi pentru, un coleg care nu votează.

Adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea Imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Vot.

În unanimitate, adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri.

12. Legea privind unele măsuri de efectuare a reţinerilor din veniturile obţinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, în baza unor titluri executorii, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 710 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.014 din 16 decembrie 2016.

Comisia juridică propune respingerea legii.

Vot.

272 de voturi pentru, o abţinere.

Adoptată.

13. Legea pentru modificarea art. 4 alin. (2) lit. b) din Legea gazelor nr. 351/2004, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Comisia pentru industrii propune respingerea legii.

Vot.

273 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abţinere.

Adoptată.

14. Legea pentru completarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Comisia pentru administraţie propune respingerea legii.

Vot.

272 de voturi pentru, 6 împotrivă, 3 abţineri.

Adoptată.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

Vă rog, domnule Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Suntem într-o situaţie extrem de interesantă, toată lumea are dreptate, dar singurii care pierd sunt cei câteva zeci de mii de români, potenţiali beneficiari ai acestei modificări legislative dacă, sigur, ea era adoptată.

Au dreptate cei 283 de deputaţi care au votat în februarie 2016 pentru această iniţiativă legislativă.

Au dreptate cei care au luat cuvântul la dezbateri generale, fiecare grup parlamentar a susţinut această iniţiativă legislativă şi nevoia de a clarifica această situaţie.

Are dreptate preşedintele României, invocând în cererea de reexaminare eventualele prevederi imperative.

Din păcate, nu am ajuns la un consens, şi azi, peste 40.000 de români sunt puşi în imposibilitatea de a-şi dovedi dreptul legal la pensie - vorbesc de românii care au lucrat înainte de 1989 în fostele fabrici comuniste, iar arhiva acestor societăţi nu mai este disponibilă.

Dacă am fi adoptat această iniţiativă legislativă, azi am fi putut autoriza companii aflate în portofoliul consiliilor locale, consiliilor judeţene, după caz, astfel încât aceste companii, odată autorizate ca şi gestionari de fond arhivistic, să poată elibera adeverinţe, documente, în vederea stabilirii dreptului la pensie.

O să revin cu o nouă iniţiativă legislativă şi sper să am mai mult succes data viitoare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii; lege organică.

Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru muncă propun adoptarea.

Vă rog să votaţi.

182 de voturi pentru, 3 împotrivă, 94 de abţineri.

Adoptat.

16. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, precum şi a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Comisia pentru administraţie propune adoptarea.

Vot.

247 de voturi pentru, 32 împotrivă, un coleg care nu votează.

Adoptat.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2016 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Comisia pentru administraţie propune adoptarea.

Vot.

285 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează.

Adoptat.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

185 de voturi pentru, 95 împotrivă.

Adoptat.

19. Proiectul de Lege pentru completarea art. 9 al Titlului XI - Renta viageră agricolă din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

Comisiile - pentru muncă şi juridică - propun adoptarea.

Vă rog, votaţi.

252 de voturi pentru, un vot împotrivă, 28 de abţineri, 2 colegi care nu au votat.

Adoptat.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii asistenţei sociale nr. 292/2011 şi pentru completarea Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votaţi.

222 de voturi pentru, un vot împotrivă, 55 de abţineri, 2 colegi care n-au votat.

Adoptat.

Punctul III. Legi organice. Respingeri.

21. Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Comisia propune respingerea.

Vot.

177 de voturi pentru, 98 împotrivă, 4 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Urmează votul secret cu bile asupra Proiectului de Hotărâre privind alegerea unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Vă reamintesc că, potrivit art. 24 din Regulament, votul este secret şi se exprimă prin bile, iar candidatul propus se alege cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

În această situaţie, este necesar să constituim Comisia de numărare şi validare a voturilor, câte un reprezentant al fiecărui grup, în conformitate cu art. 123 din Regulament.

Invit liderii să prezinte propunerile pentru componenţa comisiei.

Vă rog, domnul...

Liderii?

Comisia de numărare... (Vociferări.)

A fost...

La microfon, dacă vreţi... Nu mie, spuneţi acolo! Numai dacă vreţi!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Din partea Grupului PSD, Simonis Alfred.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Grupul PNL?

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Din partea Grupului PNL, doamna deputat Mara Mareş.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Grupul USR?

Domnul Nicuşor Daniel Dan:

Din partea Grupului USR, domnul deputat Vlad Duruş.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Cum? Duruş?

UDMR?

Domnule Pambuccian, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Din partea Grupului minorităţilor, domnul deputat Iulius Firczak.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

UDMR?

Domnul Korodi Attila:

Din partea Grupului UDMR, deputatul Kulcsár-Terza József.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles. Acum m-am prins.

ALDE?

Domnul Constantin Avram:

Din partea Grupului ALDE, domnul deputat Marius Surgent.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

PMP?

Domnul Valeriu-Andrei Steriu:

Din partea Grupului PMP, domnul deputat Adrian Todoran.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, cartelele de vot...

Vă rog, avem vot.

Domnule Ponta, mai avem un vot, dacă doriţi? Păi, vă rog. Facem un vot cu cartela prima dată, să vedem exact cum...

Vot. Votaţi.

214 voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.

Avem componenţa nominală a comisiei aprobată şi Comisia de numărare şi validare.

Vă reamintesc prevederile art. 126: "Votul prin bile se desfăşoară astfel: fiecare deputat va primi două bile, una albă şi una neagră, care vor fi introduse în cele două urne", pe care le avem aici, în faţă. "Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot "«pentru» candidatul propus, iar bila albă introdusă în urna neagră şi bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot «contra» candidatului. Ambele bile introduse în urna neagră înseamnă «abţinere». Înmânarea bilelor urmează să se facă de chestori, pe baza apelului nominal".

Rog doi chestori să ocupe locurile destinate. Domnul Dénes şi încă cineva... încă un chestor.

Domnule Gerea?

Începem apelul nominal, distribuirea bilelor şi exercitarea votului.

Vă rog, domnişoara secretar şi domnul secretar...

Doamna Ioana Bran:

Bună ziua!

Am să încep cu miniştrii.

Graţiela Leocadia Gavrilescu absentă
Ana Birchall absentă
Toma-Florin Petcu absent
Viorel Ştefan absent
Lia Olguţa Vasilescu absentă
Răzvan-Alexandru Cuc prezent
Gabriel Petrea prezent
Mircea-Titus Dobre prezent
Rovana Plumb absentă
Mihai Tudose prezent
Abu-Amra Lavinia-Corina prezentă
Achiţei Vasile-Cristian prezent
Adnagi Slavoliub prezent
Alexe Costel prezent
Ambrus Izabella-Agnes prezentă
Anastase Roberta Alma absentă
Andrei Alexandru-Ioan prezent
Andronache Gabriel prezent
Andruşcă Dănuţ prezent
Antal István-János prezent
Anton Anton prezent
Apjok Norbert absent
Ardelean Ben-Oni prezent
Avram Constantin prezent
Axinte Vasile prezent
Babuş Radu prezent
Badea Leonardo prezent
Balan Ioan absent
Balint Liviu-Ioan prezent
Banias Mircea Marius prezent
Barna Ilie Dan prezent
Băişanu Ştefan-Alexandru prezent
Bălănescu Alexandru prezent
Bănicioiu Nicolae prezent
Bârlădeanu Dragoş-Petruţ prezent
Bejinariu Eugen prezent
Bende Sándor prezent
Benedek Zacharie prezent
Benga Tudor-Vlad prezent
Benkő Erika absentă
Bica Dănuţ prezent
Bichineţ Corneliu absent
Biró Rozália-Ibolya prezentă
Biro Zsolt-Istvan prezent
Bîzgan-Gayral Oana-Mioara prezentă
Boboc Tudoriţa-Rodica prezentă
Boboc Valentin Gabriel prezent
Bode Lucian Nicolae prezent
Bogaciu Alexandra-Corina prezentă
Bogdan Gheorghe-Dănuţ absent
Bontea Vlad prezent
Boroianu Aurel-Robert prezent
Borza Remus-Adrian prezent
Bota Marius Sorin-Ovidiu prezent
Botez Mihai-Cătălin prezent
Bozianu Nicoleta-Cătălina prezentă
Bran Ioana prezentă
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Budăi Marius-Constantin prezent
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin prezent
Bulai Iulian prezent
Bumb Sorin-Ioan prezent
Burciu Cristina prezentă
Calista Mara-Daniela prezentă
Calotă Florică Ică prezent
Căciulă Aurel prezent
Călin Ion prezent
Căprar Dorel-Gheorghe prezent
Căruceru Aida-Cristina prezentă
Cătăniciu Steluţa-Gustica prezentă
Cherecheş Florica prezentă
Cherecheş Viorica prezentă
Chichirău Cosette-Paula prezentă
Chiriac Viorel prezent
Chiriţă Dumitru prezent
Ciocan Dan prezent
Ciofu Tamara-Dorina prezentă
Ciolacu Ion-Marcel prezent
Ciuhodaru Tudor prezent
Cîmpeanu Sorin Mihai prezent
Cîtea Vasile prezent
Cobuz Maricela prezentă
Cocoş Vasile prezent
Codreanu Constantin absent
Coliu Doru-Petrişor prezent
Constantin Daniel prezent
Cosma Andreea prezentă
Coste Marina-Adelina absentă
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel prezent
Csép Éva-Andrea prezentă
Csokany Petronela-Mihaela prezentă
Csoma Botond prezent
Cucşa Marian-Gheorghe absent
Culeafă Mihai prezent
Cupă Ion prezent
Cupşa Ioan prezent
Dan Nicuşor Daniel prezent
Dehelean Silviu prezent
Dinu Cristina-Elena prezentă
Dîrzu Ioan prezent
Dobre Victor Paul prezent
Dobrică Ionela Viorela prezentă
Dobrovici-Bacalbaşa Nicolae prezent
Dobrovie Matei-Adrian prezent
Dohotaru Adrian-Octavian prezent
Dragnea Nicolae-Liviu absent
Drăghici Mircea-Gheorghe absent
Drulă Cătălin prezent
Dumitrache Ileana Cristina prezentă
Dunava Costel Neculai prezent
Durbacă Eugen prezent
Duruş Vlad-Emanuel prezent
Erdei Dolóczki István prezent
Farago Petru prezent
Fădor Angelica prezentă
Firczak Iulius Marian prezent
Florea Damian prezent
Florea Oana-Consuela prezentă
Floroiu Ionel prezent
Furic Iarco prezent
Furtună Mirela prezentă
Ganţ Ovidiu Victor absent
Gavrilă Camelia prezentă
Gavriliţă Bianca-Miruna prezentă
Găină Mihăiţă prezent
Georgescu Nicolae absent
Gerea Andrei Dominic prezent
Gheorghe Andrei Daniel prezent
Gheorghe Tinel prezent
Gheorghiu Bogdan prezent
Ghera Giureci-Slobodan prezent
Ghilea Găvrilă prezent
Ghinea Cristian prezent
Giugea Nicolae prezent
Goga Octavian absent
Grosaru Andi-Gabriel absent
Gudu Vasile prezent
Halici Nicuşor prezent
Havrici Emanuel-Iuliu prezent
Heiuş Lucian-Ovidiu prezent
Holban Georgeta-Carmen prezentă
Huncă Mihaela prezentă
Huţucă Bogdan-Iulian prezent
Iacomi Iulian prezent
Iancu Iulian prezent
Iancu Marius-Ionel prezent
Ibram Iusein prezent
Iftimie Neculai prezent
Ignat Miron prezent
Ilişanu Claudiu-Augustin prezent
Intotero Natalia-Elena prezentă
Ion Stelian-Cristian prezent
Ionescu George prezent
Ioniţă Antoneta prezentă
Iordache Florin prezent
Itu Cornel prezent
Iurişniţi Cristina-Ionela absentă
Jivan Luminiţa-Maria prezentă
Kelemen Hunor absent
Korodi Attila prezent
Kulcsár-Terza József-György prezent
Lazăr Sorin prezent
Leoreanu Laurenţiu-Dan prezent
Longher Victoria prezentă
Lovin Dumitru prezent
Lungu Tudoriţa prezentă
Lupaşcu Costel prezent
Lupescu Dumitru prezent
Macovei Silviu Nicu prezent
Magyar Loránd-Bálint prezent
Manole Petre-Florin prezent
Mareş Mara prezentă
Marica Petru-Sorin prezent
Márton Árpád-Francisc prezent
Matei Călin-Vasile-Andrei absent
Mărgărit Mitică-Marius prezent
Meiroşu Marilena-Emilia prezentă
Mihalescul Dumitru prezent
Mihălcescu Carmen-Ileana prezentă
Moagher Laura-Mihaela prezentă
Mocanu Adrian prezent
Mocioalcă Ion prezent
Mohaci Mihai prezent
Moldovan Sorin-Dan prezent
Moşteanu Liviu-Ionuţ prezent
Movilă Petru absent
Munteanu Ioan prezent
Muşoiu Ştefan prezent
Nasra Gabriel-Horia prezent
Năsui Claudiu-Iulius-Gavril prezent
Neagu Nicolae prezent
Neaţă Eugen prezent
Nechifor Cătălin-Ioan prezent
Nicoară Romeo Florin prezent
Nicolae Andrei prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent
Nicolicea Eugen prezent
Nistor Laurenţiu prezent
Niţă Mihai prezent
Niţă Nicu prezent
Nosa Iuliu prezent
Olar Corneliu prezent
Olteanu Daniel prezent
Oprea Dumitru absent
Oprişcan Mihai Doru prezent
Oros Nechita-Adrian prezent
Oteşanu Daniela prezentă
Palăr Ionel absent
Pambuccian Varujan prezent
Pană Adriana-Doina prezentă
Paraschiv Rodica prezentă
Paşcan Emil-Marius prezent
Pau Radu-Adrian prezent
Păle Dănuţ prezent
Petreţchi Nicolae-Miroslav prezent
Petric Octavian prezent
Peţa Eliza-Mădălina prezentă
Pirtea Marilen-Gabriel prezent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea absent
Pleşoianu Liviu Ioan Adrian prezent
Ponta Victor-Viorel prezent
Pop Georgian prezent
Pop Rareş-Tudor prezent
Popa Florin prezent
Popa Mihai Valentin prezent
Popa Ştefan-Ovidiu prezent
Popescu Mariana-Venera absentă
Popescu Pavel prezent
Popescu Virgil-Daniel prezent
Preda Cezar-Florin prezent
Predoiu Marian-Cătălin prezent
Presură Alexandra prezentă
Prisnel Adrian-Claudiu prezent
Prişcă Răzvan Sorin prezent
Prună Cristina-Mădălina prezentă
Radu Anişoara prezentă
Radu Nicolaie-Sebastian-Valentin prezent
Raeţchi Ovidiu Alexandru prezent
Răcuci Claudiu-Vasile prezent
Rădulescu Alexandru prezent
Rădulescu Cătălin-Marian prezent
Rădulescu Dan-Răzvan prezent
Răduţ Violeta prezentă
Rodeanu Bogdan-Ionel prezent
Roman Florin-Claudiu prezent
Roman Ioan Sorin prezent
Romanescu Cristinel prezent
Roşca Lucreţia prezentă
Rotaru Alexandru prezent
Rotaru Răzvan-Ilie prezent
Săftoiu Ana Adriana prezentă
Sămărtinean Cornel-Mircea absent
Schelean-Şomfelean Valeria-Diana prezentă
Sebestyén Csaba-István prezent
Sefer Cristian-George prezent
Seidler Cristian-Gabriel prezent
Seres Dénes prezent
Sighiartău Robert-Ionatan prezent
Simion Lucian-Eduard prezent
Simionca Ionuţ prezent
Simonis Alfred-Robert prezent
Sitterli Ovidiu-Ioan prezent
Socotar Gheorghe-Dinu prezent
Solomon Adrian prezent
Spânu Ion prezent
Stamatian Vasile-Florin prezent
Stanciu-Viziteu Lucian-Daniel prezent
Stancu Florinel prezent
Stativă Irinel Ioan prezent
Stănescu Alexandru prezent
Steriu Valeriu-Andrei prezent
Stoica Bogdan-Alin prezent
Stroe Ionuţ-Marian prezent
Suciu Matei prezent
Suciu Vasile-Daniel prezent
Surgent Marius-Gheorghe prezent
Szabó Ödön prezent
Şarapatin Elvira prezentă
Şerban Ciprian-Constantin prezent
Şimon Gheorghe prezent
Şişcu George prezent
Şotcan Theodora prezentă
Şova Lucian prezent
Şovăială Constantin prezent
Ştefan Corneliu prezent
Ştefan Ion prezent
Ştirbu Gigel-Sorinel absent
Tabugan Ion prezent
Tănăsescu Alina-Elena prezentă
Terea Ioan absent
Tîlvăr Angel prezent
Todor Adrian prezent
Todoran Adrian-Mihăiţă prezent
Toma Ilie prezent
Tomac Eugen prezent
Tripa Florin-Dan prezent
Truşcă Constantin prezent
Tudor Beatrice prezentă
Turcan Raluca prezentă
Turcescu Robert-Nicolae prezent
Tuşa Adriana Diana prezentă
Ungureanu Emanuel-Dumitru prezent
Ursu Răzvan-Ion prezent
Varga Glad-Aurel prezent
Varga Vasile prezent
Vasile Daniel prezent
Vasilică Radu Costin prezent
Vass Levente prezent
Văcaru Alin Vasile prezent
Velcea Nicolae prezent
Vexler Silviu absent
Vîlceanu Dan prezent
Vîrză Mihăiţă prezent
Vlad Sergiu Cosmin prezent
Vlase Petru Gabriel prezent
Vlăducă Oana-Silvia prezentă
Voicu Mihai Alexandru prezent
Vosganian Varujan prezent
Weber Mihai prezent
Zainea Cornel prezent
Zamfira Constantin-Cătălin prezent
Zisopol Dragoş Gabriel prezent
Popescu Mariana-Venera prezentă
Petre Movilă prezent
Vexler Silviu prezent

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Îi invit la sala Biroului permanent pe membrii Comisiei de numărare şi validare a voturilor şi pe cei doi secretari de şedinţă.

După pauză

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dau cuvântul doamnei deputat Ioana Bran, membră a Comisiei de numărare şi validare a voturilor, pentru prezentarea procesului-verbal şi rezultatului votului.

Vă rog.

Doamna Ioana Bran:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului cu privire la alegerea unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi, prin vot secret cu bile, asupra candidatului propus în vederea alegerii unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Comisia de numărare şi validare a voturilor a constatat următoarele:

• numărul total al deputaţilor: 328;
• numărul deputaţilor prezenţi: 298;
• numărul total de voturi exprimate: 290;
• numărul de voturi anulate: 2;
• numărul de voturi valabil exprimate: 298, din care:
  • voturi pentru: 211;
  • voturi contra: 77;
  • abţineri: 0.

Ca urmare a faptului că din totalul de 328 de deputaţi au fost prezenţi 298, şi-au exprimat votul 290, din care au votat pentru 211, se constată că este întrunită majoritatea de voturi necesare pentru alegerea domnului deputat Iordache Florin în funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Îi urăm succes domnului vicepreşedinte Florin Iordache.

Declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,35.