Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,31.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună dimineaţa!

Deschidem prima parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Dispoziţiile regulamentare le cunoaşteţi deja. Vom parcurge lista alternativ, pe grupuri parlamentare.

Începem cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Ştefan Muşoiu. Dacă este? Nu.

Domnul deputat Mihăiţă Găină? Nu este.

Doamna Mirela Furtună nu este, dar a depus în scris.

Alexandru Rădulescu? Nu este... Este.

Vă rog.

Domnul Alexandru Rădulescu:

Stimaţi colegi,

Hristos a înviat!

Şi această perioadă a Sărbătorilor Pascale să vă aducă numai bucurii în suflet, dumneavoastră şi celor pe care îi reprezentaţi.

Doamnelor, domnilor deputaţi,

Aici, în Parlamentul României, suntem pe punctul de a finaliza un demers legislativ extrem de important - Legea salarizării unitare în sistemul bugetar, una dintre cele mai importante şi mai aşteptate legi.

La iniţiativa parlamentarilor social-democraţi, pentru prima dată după 1990, toţi angajaţii din sistemul bugetar vor fi remuneraţi sub semnul egalităţii, după studii şi într-o ierarhie obiectivă, după funcţia şi importanţa muncii.

Pentru mine, ca profesor şi ca reprezentant, într-o oarecare măsură, a acestei categorii socio-profesionale în Parlamentul României, este foarte important faptul că pentru prima dată după 1990, cei care lucrează în educaţie, ocupă în mod obiectiv o poziţie corectă în această grilă de salarizare.

Astfel, putem spune că, prin această iniţiativă legislativă, Partidul Social Democrat, prin locul desemnat în această ierarhie salarială şi prin cuantumul veniturilor, a redat demnitatea celor care lucrează în învăţământ, şi mai ales a creat premisele unui învăţământ de calitate, ce nu se poate realiza decât cu educatori cu stabilitate materială. Iar acest învăţământ de calitate este obiectivul fundamental al Programului de guvernare al Partidului Social Democrat.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Sorin Moldovan?

Vă rog.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Mişcarea sportivă din România este un fenomen de tradiţie. Caracteristicile acesteia s-au conturat în timp, ca urmare a succesiunii realităţilor sociale: diversitate, capacitate de adaptare, inventivitate, originalitate şi oportunism, dar şi o anumită rigoare dezvoltată în timp, din necesitate.

În decursul timpului ţara noastră a cunoscut rezultate şi satisfacţii sportive deosebite. În mod constant, pe podiumurile europene, mondiale sau olimpice au urcat sportivi români care au făcut istorie şi au rămas în istorie. Drapelul şi Imnul României s-au înălţat victorioase în ciuda tuturor crizelor politice şi economice.

În data de 15 aprilie 2017 s-a întâmplat inimaginabilul. La Budapesta, la meciul dintre CSM Bucureşti şi echipa ungară Ferencváros, o handbalistă româncă a trebuit să îndure o umilinţă fără precedent în competiţiile europene - a fost victima unui atac cu diverse obiecte şi cu urină. Da. Cineva a reuşit să arunce cu urină într-o sportivă, pentru că era româncă!

Ceea ce au făcut suporterii clubului ungar putem să spunem liniştit că se numeşte rasism.

Dincolo de primitivismul de care au dat dovadă suporterii unguri şi dincolo de complicitatea vădită a organizatorilor competiţiei, dincolo de faptul că cetăţenilor români cu bilete valabile la meciul respectiv nu li s-a permis accesul în incinta arenei sportive, chiar şi dincolo de urina aruncată pe jucătoarea noastră, există ceva ce ne doare, ne apasă şi parcă se tot repetă iar şi iar - suntem singuri, cetăţeni fără de stat. Nicio autoritate nu ne apără, nimeni nu ne sprijină şi nu avem cui să cerem ajutor.

Unde este Ambasada României din Budapesta, când cei mai apreciaţi dintre români sunt umiliţi şi batjocoriţi de huligani, cu complicitatea oficialilor sportivi unguri? Ce ai tu, minister, mai important de făcut decât să fii alături de cetăţenii români, mai ales că aceşti sportivi cresc prestigiul naţiunii noastre prin victoriile lor?

Am solicitat ieri ministrului afacerilor externe clarificări, printr-o interpelare legată de acest subiect, şi am cerut Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor să ia în calcul audierea ambasadorului român din Ungaria.

Cred că misiunea noastră, ca parlamentari, în acest caz, este să transmitem un semnal de conlucrare către mediul sportiv şi cel diplomatic. Până la urmă, sportivii sunt cei mai buni ambasadori pe care îi avem şi, din păcate, îi tratăm cu indiferenţă.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Oana Bîzgan? Nu este.

Domnul deputat Marius Paşcan.

Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Încotro se îndreaptă creştinii?!".

Patimile Domnului Iisus Hristos şi, în general, suferinţa consacră în ortodoxie eliberarea de păcat. Iubirea asumată la rang de absolut, promovată până la sacrificiul pentru ceilalţi, este eliberatoare pentru firea umană păcătoasă, iar omul va fi îndumnezeit în Hristos, pentru totdeauna, prin Înviere. Totodată, Patimile Domnului, în special Răstignirea Sa pe Cruce, statuează conceptual religios contradicţiile absolute şi eterne dintre două lumi: cea a sfinţeniei şi cea a păcatului. Astăzi, confuziile acestor două lumi par tot mai profunde.

Progresul presupune ab initio deschiderea către nou, căutarea inovaţiei, promovarea ineditului, brevetarea descoperirilor menite să ne îmbunătăţească existenţa. Dacă în lumea materială, prin tehnologie şi tehnică, evoluţia este metamorfozată firesc tocmai prin dinamica, succesiunea schimbărilor rapide, în existenţa noastră spirituală, înnoirile sunt ceva mai complicate şi conflictualizează ideologic, cultural, identitar.

Din păcate, astăzi, Paştile a devenit un fenomen comercial, fiind încărcat cu simboluri păgâne, babiloniene, care promovează mai degrabă sexualitatea - şi aici este vorba de celebrul iepuraş - decât profunzimea sacrificiului lui Hristos. Iepurele - simbol religios recent importat cultural, considerat în Vechiul Testament un animal impur, chiar demonic în credinţele populare, legat mai curând de magie, caracterizat ca fricos şi simbol al fertilităţii excesive - a devenit acum un simbol al bucuriei plenare, al darurilor, îndestulării şi îmbuibării.

Ce semnificaţie mai are oare, acum, lupta cu sinele pentru desăvârşire şi mântuire?! În semnificaţia religioasă, desăvârşirea presupune tocmai truda de a ne purta crucea şi a ne răstigni trupul împreună cu patimile şi poftele. Creştinismul îndeamnă la lepădarea mândriei şi egoismului, întoarcerea celuilalt obraz, iubirea vrăjmaşilor şi părăsirea păcatelor. Este, de fapt, cea mai grea luptă din Univers, încleştarea cu răul interior, cu propriile porniri decadente. În acest context, se cuvine să ne întrebăm dacă putem accepta cu bună ştiinţă ca Sărbătorile Pascale să devină un prilej fortuit pentru prisos de mâncare, băutură şi distracţii şi să le transmitem această tradiţie culturală, creştină, aşa-zis creştină, copiilor noştri?

Vin Paştile, adică luăm o pauză de la spurcarea reciprocă pentru cuvenita şi "smerita" îmbuibare, dăm tonul prin cluburi, hoteluri şi cabane la distracţiile Învierii, umplem coşul Iepuraşului cu ouă şi daruri, pentru ca mai apoi să revenim "revigoraţi" spiritual la clasica luptă de gherilă cotidiană cu aproapele nostru. O fi acesta spiritul nou al creştinismului capitalist, cu marketingul său de rigoare?! Să-l fi răstignit încă o dată, fără să băgăm de seamă, Iepuraşul pe mielul Domnului, adică pe Iisus Hristos?

Vă invit ca împreună să cugetăm serios încotro se îndreaptă creştinii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Longher Victoria?

Vă rog.

Doamna Victoria Longher:

Bună ziua şi Hristos a înviat!

Dragi colegi,

În prima zi de Paşti, luni, 17 aprilie, la ora 13,30, am participat la o frumoasă întâlnire pe care Uniunea Polonezilor din România o organizează anual la Casa Polonă din Soloneţu Nou.

"Tradiţionala întâlnire de după Paşti" are drept scop împărţirea cu oul sfinţit, prilej pentru familia polonezilor din Bucovina pentru a se întâlni, pentru a-şi face urări reciproce de sănătate, bucurie şi succese.

Ceremonialul împărţirii oului sfinţit este o tradiţie pe care etnicii polonezi au adus-o pe meleagurile noastre, iar după 1990 a putut fi reluată în cadru lărgit şi festiv. Dacă imediat după Sfânta Liturghie de Înviere a Domnului, polonezii iau masa în familie, gustând din bucatele sfinţite, de această dată, membrii comunităţilor de polonezi din Suceava, Pleşa, Soloneţu Nou, Cacica, Poiana Micului, Rădăuţi, Vicşani, Moara, Păltinoasa, Gura Humorului şi Iaşi se reunesc în "familia lărgită a polonezilor din Bucovina" pentru a gusta din alte bucate sfinţite, pentru a marca bucuria unei sărbători străvechi care merită transmisă generaţiilor următoare.

Ceremonialul a început cu o rugăciune de sfinţire a bucatelor, a oului, în special, oficiată de Excelenţa Sa, Petru Gherghel - episcop de Iaşi. Apoi copiii Ansamblului "Solonczanka" au prezentat un program artistic de cântece şi dansuri special pregătite pentru această ocazie.

Au participat: Excelenţa Sa, Petru Gherghel - Episcop de Iaşi, prefectul judeţului Suceava - Mirela Adomnicăi, preotul decan de Bucovina - Iosif Păuleţ împreună cu toţi preoţii din decanat, preşedintele Uniunii Polonezilor din România - Ghervazen Longher, precum şi toţi preşedinţii filialelor uniunii.

Vă mulţumesc.

Victoria Longher, deputat, Uniunea Polonezilor din România.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Marius Budăi?

Vă rog.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Hristos a înviat!

Obiectul declaraţiei politice de azi este "Introducerea venitului global pe gospodărie va aduce mai mulţi români în clasa de mijloc".

Stimaţi colegi,

Având în vedere dezbaterile din spaţiul public, care au avut loc în ultima perioadă, în legătură cu proiectul care prevede introducerea venitului global pe gospodărie, consider că în calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci trebuie să aduc câteva clarificări şi explicaţii.

Venitul global pe gospodărie reprezintă o declaraţie de venit ce se va completa în numele membrilor care locuiesc împreună într-o locuinţă. Aşadar, nu este un impozit sau o taxă nouă, ci un mod de calcul diferit. Modelul este aplicat cu succes şi în Statele Unite, Franţa, Belgia, dar şi în alte state dezvoltate.

De ce este nevoie de introducerea venitului global pe gospodărie?

Pe de o parte, multe dintre cheltuieli nu pot fi calculate individual. De aceea e nevoie de un calcul pe gospodărie. Pe de altă parte, e nevoie ca deducerile fiscale să se adreseze, în special, persoanelor cu venituri mici.

În funcţie de nivelul veniturilor unei gospodării, Guvernul va acorda diverse deduceri fiscale din baza de impozitare.

În acelaşi timp, vor fi acordate alocări familiilor cu copii şi se va încuraja natalitatea. Astfel, vor fi deduceri în valoare de 1.600 de lei, anual, pentru fiecare copil din familiile cu venituri sub 5.000 lei pe lună şi 1.200 lei, anual, pentru fiecare copil din familiile cu venituri între 5.000 lei şi 10.000 lei pe lună.

Cum se vor impozita veniturile în noul model?

Impozit 0 pentru toate veniturile lunare mai mici de 2.000 lei, pentru salariaţi, pensionari sau cei cu activităţi independente. Impozit 10% pentru diferenţa care depăşeşte 2.000 de lei pe lună, pentru salariaţi, pensionari sau cei cu activităţi independente.

Cum se vor calcula deducerile?

Din veniturile unei gospodării se scad contribuţiile sociale aferente salariilor, iar restul vor intra într-un coş comun, care va reprezenta baza de impozitare, la care se va calcula impozitul anual. Din această bază de impozitare vor fi scăzute deducerile acordate, conform legii, pentru fiecare categorie de cheltuieli.

Impozitul pe venitul global calculat pe gospodărie se va plăti o singură dată pe an, pe baza declaraţiei fiscale, depusă în luna mai a anului următor.

Ce beneficii au cetăţenii?

Vor obţine o creştere a veniturilor şi o reducere a taxelor. Vor putea deduce aproape orice cheltuieli aferente persoanelor fizice, dacă acestea sunt realizate pe teritoriul României. Nu se vor mai confrunta cu birocraţia.

Ce beneficii obţine statul şi economia?

Se va reduce semnificativ economia neagră şi evaziunea, în special la TVA şi la accize. Oamenii vor fi interesaţi să solicite bonul fiscal pentru a obţine deduceri de la stat. Vor creşte colectările la bugetul de stat.

În concluzie, prin introducerea impozitului pe venitul global vor fi aduşi mai mulţi români în clasa de mijloc, în urma scăderilor impozitelor pentru cei cu salarii mai mici.

În acelaşi timp, se elimină ghişeele şi astfel se elimină birocraţia pentru cetăţeni, întrucât toate plăţile fiscale şi depunerile de declaraţii fiscale vor fi făcute de consultanţii fiscali.

Totodată vor fi stimulate serviciile din sectorul privat, ceea ce va reprezenta un sprijin major pentru antreprenorii care vor oferi servicii de educaţie, sănătate, asigurări de viaţă sau de bunuri, construcţii.

De asemenea, vor fi fiscalizate mai multe servicii din sectorul privat. Gospodăriile vor fi interesate să lucreze cu cei care eliberează facturi şi bonuri fiscale.

Vor creşte veniturile la bugetul de stat. Statul va obţine venituri consistente din eliminarea economiei negre. Cu aceşti bani vor putea fi susţinute în continuare creşterile de salarii, reducerile de taxe şi crearea de locuri de muncă.

Vă mulţumesc.

Deputat Marius-Constantin Budăi, PSD, Botoşani.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Pavel Popescu?

Vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Unde sunt vaccinurile obligatorii?"

Domnule ministru al sănătăţii,

Încă din data de 20 ianuarie 2017, aţi declarat că aveţi cunoştinţă despre situaţia problematică privind vaccinarea obligatorie a copiilor, pe care aţi catalogat-o drept "dezastruoasă, cu vaccinuri insuficiente sau chiar neachiziţionate". Aţi spus că din cele 5 vaccinuri obligatorii, cu care trebuie imunizaţi copiii, există doze suficiente numai în cazul vaccinului împotriva tuberculozei, adică al vaccinului BCG. În cazul celorlalte vaccinuri s-a constatat lipsa de stoc sau stocuri insuficiente, ba chiar un vaccin neachiziţionat - vaccinul diftero-tetano-pertussis.

La începutul lunii aprilie, adică după 3 luni, aţi afirmat că aţi dispus achiziţionarea, în regim de urgenţă, a vaccinului împotriva rujeolei, pentru că stocurile s-au epuizat în majoritatea judeţelor. Asta, după ce aţi dispus şi redistribuirea dozelor de vaccin din celelalte judeţe unde mai existau, aţi realizat că este nevoie de achiziţionarea de urgenţă a vaccinului, pentru că "s-a consumat mai devreme decât am previzionat". Mă întreb şi vă întreb: ce înseamnă pentru dumneavoastră urgenţă?

Declaraţiile dumneavoastră sunt lipsite de responsabilitate şi confuze, având în vedere că medicii, cetăţenii şi presa centrală s-au plâns de luni întregi că nu mai există doze de vaccin. Mai mult, în loc să faceţi toate demersurile necesare, în regim de urgenţă, pentru deblocarea acestei situaţii grave, aruncaţi vina pe producători, care, după ce au participat şi câştigat licitaţiile, sunt în imposibilitatea de a asigura vaccinul.

Vă întreb, domnule ministru Florian Bodog - având în vedere că România se confruntă cu o epidemie de rujeolă, vorbim aici de peste 4.000 de cazuri şi 21 de decese din cauza acestui virus -, ce veţi face în această privinţă?

Dumneavoastră reprezentaţi statul, domnule ministru, şi statul nu se poate juca cu sănătatea copiilor români. Deci vă cer, pentru ultima dată de la tribuna Parlamentului, să demaraţi de urgenţă procurarea vaccinurilor pentru imunizarea copiilor.

În cadrul Comisiei pentru sănătate, reprezentanţii ministerului pe care îl conduceţi pur şi simplu ne-au ignorat întrebările despre situaţia vaccinului ROR.

Această situaţie, în opinia mea, este incredibilă pentru o ţară membră a Uniunii Europene, în secolul XXI. Şi vă rog să-mi precizaţi data la care medicii de familie vor avea, în cabinetele lor, doze suficiente de vaccin tetravalent şi vaccin ROR şi ce strategie aveţi pentru stoparea epidemiei de rujeolă. Aveţi o strategie, domnule ministru? Aveţi o celulă de criză înfiinţată pentru această situaţie? Aveţi câţiva oameni pregătiţi care ar putea să traseze o strategie concretă? Sau doriţi să încropim încă un grup de voluntari care să vă rezolve această situaţie imposibil de manageriat de către incompetenţa numită PSD?

Vă mulţumesc.

Pavel Popescu, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Corneliu Bichineţ.

Vă rog.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dialogul meu săptămânal cu domnul Liviu Dragnea, preşedintele PSD-ului, continuă şi are un scop foarte clar. Să determin o mutaţie atitudinală în ceea ce priveşte judeţul Vaslui, eternul şi fascinantul judeţ Vaslui, cu care Liviu Dragnea se află în contrast din ce în ce mai accentuat.

Ştiţi, domnule Liviu Dragnea, preşedintele PSD-ului, preşedintele Camerei Deputaţilor, că în judeţul nostru există 1.000 de kilometri de drum judeţean din care pe 300 de kilometri nimeni n-a pus niciodată, nici măcar cu praştia, vreo piatră? Cu sumele alocate de la Guvern, cu sumele recoltate din impozitele şi taxele locale, cu banii obţinuţi pe proiecte europene, drumurile judeţene din judeţul Vaslui vor fi pietruite cam în 2050.

Ştiţi, domnule Liviu Dragnea, că de la Vaslui spre Bacău, de la Negreşti spre Roman, de la Vaslui spre Iaşi, pe drumurile naţionale asfaltate de comunişti, acum se circulă pe sărite, din groapă în groapă? Dacă vreţi şi puteţi, trimiteţi pe cei de la drumuri naţionale, care dacă nu vor putea aşterne un covor asfaltic, măcar să astupe găurile.

De asemenea, e bine să ştiţi, domnule Liviu Dragnea, că la Bârlad, încă din 1960 se auzise că săptămâna viitoare începe construirea şoselei de centură. Au trecut ceva ani de atunci şi lumea tot aşteaptă. Sunt supăraţi muncitorii, sunt supăraţi copiii care tremură în blocurile lor când pe Epureanu circulă TIR-urile şi camioanele, noaptea, dar cele mai supărate sunt fetele masate la ieşirile dinspre Bârlad spre Vaslui şi spre Galaţi, care fac semne disperate cu mâna spre gură, semnalând că astfel ele sunt la muncă şi să nu le confunde nimeni cu navetistele, că n-au şi ele o centură.

De asemenea, aş vrea să vă amintesc, domnule Liviu Dragnea, că în Vaslui, prin grija domnului Năstase, la momentul potrivit, prin grija lui Miron Mitrea, apoi a lui Radu Vasile, Dumnezeu să-l odihnească, şi ceilalţi prim-miniştri - Boc, Ponta - autostrăzile au fost rezolvate, încât tot judeţul este brăzdat de autostrăzi. Muncitorii ies dimineaţa din casă şi rătăcesc pe autostrăzi, şi nu mai ajung niciodată la locurile lor de muncă. Aşa se explică şomajul accentuat din acest judeţ.

Între timp, ţara noastră este plină de evenimente fericite. Domnul Sebastian Ghiţă s-a predat. S-a predat vecinilor, şi nu s-a predat celei ce-l aştepta cu braţele deschise, în ţară.

De asemenea, paradoxal, doamna Firea, aflată la primul şi ultimul mandat de primar, şi de sărbători a scăpat cu viaţă. Duşmanii nebănuiţi, mulţi, periculoşi, neidentificaţi au avut alte treburi în perioada aceasta şi nimeni n-a sacrificat-o. Însă ea a inundat casele românilor cu trăirile metafizice şi religioase.

De asemenea, vreau să vă spun că domnul Grindeanu, ieşit din anonimatul care-i pria, în ianuarie, a început să aibă fulguraţii poetice...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi...

Domnul Corneliu Bichineţ:

... şi chiar ...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... aţi depăşit cele 3 minute, vă rog să încheiaţi.

Domnul Corneliu Bichineţ:

... şi chiar merge spre zona metafizică.

Închei prin a spune că progrese uluitoare au făcut colegii de la USR, care au înţeles că este mai bine să dormi în patul tău decât în banca neconfortabilă a Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Mihaela Huncă?

Vă rog.

Doamna Mihaela Huncă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Obiectul declaraţiei politice: "Toate promisiunile pentru primul trimestru au fost realizate de echipa PSD-ALDE din Guvern şi Parlament".

Pentru trimestrul I din 2017 trebuiau îndeplinite 54 de promisiuni angajate de PSD în faţa cetăţenilor prin programul prezentat în timpul campaniei electorale. Dintre acestea au fost realizate toate măsurile şi, mai mult, au fost deja devansate anumite obiective care aveau ca termen trimestrul al II-lea.

În domeniul educaţiei, Coaliţia de guvernare, împreună cu parlamentarii social-democraţi şi cu cei de la ALDE au luat cele mai importante măsuri din ultimii ani privind finanţarea şi dezvoltarea învăţământului.

La finalul primei luni de guvernare, Executivul Grindeanu a majorat cu 700 de lei finanţarea cheltuielilor anuale pentru fiecare elev din România. De la 1 februarie, circa 300.000 de profesori au salarii mai mari. Tot de la 1 februarie, aproximativ 500.000 de studenţi beneficiază de burse majorate, de la 83 de lei pe lună la 201 lei pe lună.

Aceste măsuri au fost urmate de programe concrete privind integrarea absolvenţilor cu studii superioare pe piaţa muncii şi acordarea de facilităţi companiilor care îi angajează.

În prezent, se află în dezbatere publică proiectul de lege redactat de Guvern, prin care statul va finanţa crearea de noi locuri de muncă pentru calificarea ucenicilor şi pentru efectuarea stagiului de către absolvenţii de învăţământ superior.

Practic, după intrarea în vigoare a acestei legi, fiecare angajator, care încheie un contract de ucenicie, beneficiază lunar de 1.125 de lei pe perioada derulării acestuia. În prezent, suma primită este de 300 de lei pe lună.

În acelaşi timp, angajatorii care semnează contracte cu absolvenţii ciclului universitar, pentru efectuarea stagiului primesc 1.350 de lei. Acum, aceştia primesc 750 de lei, lunar.

La începutul acestei luni, Ministerul Educaţiei Naţionale a promovat Ordinul de ministru pentru dezvoltarea învăţământului profesional din ţara noastră.

Cel mai important este faptul că vom avea o relaţie directă între operatorii economici interesaţi să pregătească şi să angajeze forţă de muncă, care trebuie să fie calificată, tinerii care îşi doresc să înveţe o meserie, unităţile de învăţământ şi administraţiile publice locale.

În ceea ce priveşte modernizarea unităţilor de învăţământ, vă amintesc că Ministerul Dezvoltării Regionale a demarat cel mai mare proiect de investiţii pentru dezvoltarea locală din ultimii ani. Urmează Legea salarizării unitare, care este un proiect extrem de important şi o iniţiativă foarte curajoasă asumată de PSD şi ALDE.

Vrem să stabilim un etalon echitabil de salarizare între toţi funcţionarii de stat, în aşa fel încât dezechilibrele sistemice majore să dispară.

În viziunea noastră, a celor de la PSD, până la 1 ianuarie 2018, salariile personalului din învăţământ trebuie să crească, în medie, cu 50%...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să...

Doamna Mihaela Huncă:

... pentru ca în România...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... Vă rog să încheiaţi, aţi depăşit cele 3 minute.

Doamna Mihaela Huncă:

... să se poată pregăti o forţă de muncă bine calificată.

Dacă dorim să avem învăţământ de calitate, este obligatoriu să arătăm respect faţă de profesori şi să-i motivăm, pentru a ne forma tinerii să facă faţă provocărilor pieţei muncii, aflată în continuă schimbare.

Vă mulţumesc.

Mihaela Huncă, PSD, Botoşani.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Antoneta Ioniţă? Nu este.

Domnul deputat Mugurel Cozmanciuc? Nu.

Domnul deputat Robert Boroianu şi domnul deputat Bogdan Huţucă au depus declaraţiile în scris.

Domnul deputat Găvrilă Ghilea? Nu este.

Următorii 3 colegi: domnul deputat Claudiu Răcuci, domnul deputat Ioan Balan şi domnul deputat Dumitru Oprea au depus în scris...

O susţineţi?

Vă rog.

Domnul Dumitru Oprea:

Mulţumesc.

Declaraţia politică are titlul "Calculele electorale ale lui Dragnea au început să dea cu virgulă".

Într-o declaraţie politică anterioară, atrăgeam atenţia asupra riscului adoptării Legii salarizării unitare: Executivul va da cu o mână şi va lua cu mai multe. Această temere a început să prindă contur, pentru că matematica electorală a domnului Dragnea nu se potriveşte cu cea bugetară.

Astfel, Legea salarizării unitare va avea impact dublu faţă de cel comunicat de Guvern, conducând la un deficit bugetar de 5,7% din PIB, cu mult peste cel estimat de Comisia Europeană pentru 2018. În plus, din previziunile specialiştilor rezultă că ponderea salariilor în sectorul bugetar va fi de 10% din PIB în anul 2018 şi de 12% în 2020. Asta înseamnă că jumătate din sumele colectate la bugetul de stat vor fi alocate pentru plata salariilor din sectorul bugetar, în detrimentul investiţiilor publice.

Liviu Dragnea, dându-şi seama că toate calculele îi cam dau cu virgulă, a început să bată în retragere. Astfel, proiectul de lege nu a mai fost depus săptămâna trecută în Parlament, nici săptămâna aceasta, şi, probabil, "la Paştele Cailor", "lumea să-şi mai dea cu părerea", între timp.

Dar părerile nu s-au lăsat aşteptate şi au venit chiar de la Ministerul Muncii, care a propus, ca principală sursă pentru acoperirea creşterilor salariale, fiscalizarea generală. Aşa că intenţionează, alături de ministrul de finanţe, să introducă impozitul pe fumărit, pardon, pe gospodărie. În timp ce miniştrii povestesc cum milioane de români vor cere de peste tot facturi şi iar facturi, şi chitanţe, pentru deduceri fiscale, - na, se poartă! - pe care le vor verifica cei 30.000 de consultanţi fiscali, extratereştri, că deocamdată în România nu-i avem. ANAF-ul anunţă că aproape jumătate dintre marii contribuabili nu au fost verificaţi, din lipsa capacităţii de inspecţie fiscală.

Şi pentru a oferi garanţia că pot fi susţinute toate promisiunile populiste, PSD doreşte să renunţe la o cotă unică, prin care se valorizează munca, şi să impună impozitarea progresivă, bulversând mediul de afaceri. Na, aşa spunea şi domnul Iliescu, acum 25 de ani. Cu alte cuvinte, ca un adevărat haiduc, domnul Dragnea propune să ia de la cei ce muncesc şi să dea la cei care aşteaptă pomeni electorale şi îi sunt supuşi.

Domnilor din Coaliţia de guvernare PSD-ALDE, aţi făcut vreun calcul să vedeţi cu câte sute de ani ne-aţi întors în timp cu astfel de măsuri?

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Dumitru Oprea.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Petru Movilă.

Vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Bună ziua!

Stimaţi colegi,

Doamnă preşedinte,

Declaraţia se numeşte "Neam săturat de minciuni!".

Anul acesta se împlinesc 10 de ani de când Iaşiul este bătaia de joc a guvernanţilor, 10 de ani de promisiuni neîndeplinite, de minciuni sfruntate, de neputinţă şi, de ce nu, de prostie. Autostrada Iaşi - Târgu Mureş este un subiect bine cunoscut de toţi cei care au habar de ce se întâmplă în România, dar mai ales de toţi cei care de-a lungul anilor au fost membri ai Guvernului României. Rând pe rând, toţi au practicat acelaşi ritual: au promis că investiţia va deveni realitate, au identificat până şi sursele de finanţare, iar mai apoi, după ce s-au instalat comozi pe scăunelele de la Guvern, au anunţat că există şi alte proiecte prioritare sau că pentru tronsoanele de drum ale autostrăzii nu se găsesc bani.

Singurul sincer, stimaţi colegi, a fost Dan Şova, fostul ministru al transporturilor, care a dat cărţile pe faţă şi a explicat de ce PSD nu a mişcat niciun deget pentru autostrada Iaşi - Târgu Mureş: "Nu sunt fanul acestei autostrăzi", a explicat ministrul PSD. Cred că această declaraţie este esenţa celor 10 ani de promisiuni. În toată decada, guvernanţii nu au reuşit să treacă de stadiul de hârtii. Din 2011, după ce studiul de fezabilitate a fost finalizat, nu s-a mai întâmplat nimic notabil. Niciun demers ulterior nu a arătat sprijinul Guvernului pentru investiţia atât de necesară pentru zona Moldovei. Lucrurile au fost făcute superficial şi fără a arăta o viziune închegată şi realistă a acestui minister, Ministerul Transporturilor.

Astăzi, 10 ani de studii şi zeci de milioane de euro cheltuiţi pe studii de fezabilitate zac neatinse prin sertare. Oricât de mult are nevoie România de o autostradă de legătură între Moldova şi Transilvania, acţiunile Guvernului denotă o totală lipsă de strategie şi direcţie. Acest lucru este demonstrat clar de faptul că, în urmă cu aproape 2 ani, contractul semnat pentru reactualizarea studiului de fezabilitate a fost suspendat, pentru că între momentul la care studiul ar fi fost definitivat şi cel la care lucrările trebuiau să înceapă treceau nu mai puţin de 5 ani.

Stimaţi colegi, stimaţi membri ai Guvernului, ne-am săturat de minciuni! Suntem duşi cu zăhărelul precum nişte copii mici. Vă jucaţi cu soarta a milioane de români, aşa cum vă vine cheful şi în funcţie de interesele voastre politice. Ţineţi-vă de cuvânt, mincinoşilor! Arătaţi că sunteţi oameni de cuvânt şi nu marionete. Arătaţi că va pasă de cei care vă dau votul!

Vă mulţumesc.

Deputat al PMP de Iaşi, Petru Movilă.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Tamara Ciofu? Nu este.

Domnul deputat Ştefan Muşoiu.

Vă rog.

Domnul Ştefan Muşoiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează: "Fiecare primărie din judeţul Ialomiţa va beneficia de minim doi asistenţi medicali comunitari".

Stimaţi colegi,

Ministerul Sănătăţii are în vedere creşterea numărului posturilor de asistenţi medicali comunitari care se vor ocupa de sănătatea persoanelor vulnerabile, la nivel local.

Odată cu reglementarea asistenţei medicale la nivelul comunităţilor locale, aprobată de Guvernul Grindeanu, este important să dezvoltăm şi reţeaua de asistenţi medicali comunitari, astfel încât să creştem accesul grupurilor vulnerabile de populaţie la serviciile de sănătate de bază.

Ţin să informez că voi face toate demersurile şi voi discuta cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, astfel încât fiecare primărie din Ialomiţa să beneficieze de minim doi asistenţi medicali comunitari. De asemenea, le dau asigurări ialomiţenilor că voi depune toate eforturile necesare, astfel încât să se dezvolte şi o reţea a mediatorilor sanitari care se ocupă de educarea şi monitorizarea stării de sănătate a persoanelor vulnerabile, la nivel local.

Ca să putem ajunge cât mai repede să avem o populaţie sănătoasă, am solicitat, alături de alţi colegi, Ministerului Sănătăţii, să avem o dezbatere în Parlament pentru aplicarea Ordonanţei nr. 18/2017 privind activitatea de asistenţă medicală comunitară.

De asemenea, se va discuta la viitoarea întâlnire şi despre completarea Normelor metodologice de aplicare ale acestui act normativ, cu reprezentanţii autorităţilor publice locale care vor fi implicate în soluţionarea cazurilor medico-sociale, în cadrul serviciilor reglementate de legislaţia specifică şi în special în cadrul centrelor comunitare integrate.

Vă mulţumesc.

Deputat, Circumscripţia nr. 23, Ialomiţa, Ştefan Muşoiu.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul deputat Mihăiţă Găină?

Domnul Mihăiţă Găină:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este de fapt un elogiu adus eroilor României, în special celor căzuţi în Primul Război Mondial.

Stimaţi colegi,

Scriitorul american Bernard Malamud spunea: "Fără eroi suntem toţi nişte oameni simpli, fără să avem habar până unde putem ajunge!".

Istoria greu încercată a neamului românesc ne-a făcut să ajungem unde suntem şi să fim cine suntem datorită tuturor eroilor români, de la Decebal, Mihai Viteazul, până la eroii căzuţi astăzi în Afganistan, eroi ai secolului XXI, care şi-au găsit drumul spre nemurire în condiţiile cerute acum de structurile de securitate din care facem parte.

Consider ca o datorie de onoare să vorbim mai mult despre eroii noştri, fie ei din istoria îndepărtată, fie aparţinând celei recente.

Guvernul României a declarat, printr-o hotărâre, anul 2017 drept "Anul Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz", dedicat comemorării a 100 de ani de la sacrificiul ostaşilor români în luptele care au avut loc în aceste localităţi.

Ţin să salut de la această tribună, a Parlamentului, faptul că Ministerul Apărării Naţionale va organiza manifestări cultural-artistice cu caracter simbolic, precum şi acţiuni cu tematică specifică, prilejuite de acest eveniment.

În acest fel, va fi continuată seria manifestărilor şi acţiunilor dedicate Centenarului Marelui Război, prin marcarea principalelor evenimente istorice ale anului 1917: Bătăliile de la Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz şi comemorarea eroilor români care şi-au pierdut viaţa în aceste lupte.

Victoriile ostaşilor români din vara anului 1917 au avut o importanţă deosebită, cu preţul a nenumărate jertfe, fiind realizată Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.

Elogiindu-ne eroii, ne apărăm identitatea naţională şi ne menţinem uniţi în credinţa celor al căror sânge ne curge prin vene, că sacrificiul lor nu a fost în zadar.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Răzvan Rotaru? Nu este.

Domnul deputat Tudor Ciuhodaru? Nu.

Următorii 3 colegi: Angel Tîlvăr, Costel Lupaşcu şi Natalia Intotero au depus declaraţiile în scris.

Dacă mai sunt colegi care vor să susţină declaraţii?

Dacă nu, am epuizat lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta declaraţiile politice şi declar prima parte a şedinţei noastre de astăzi, închisă.

Mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Centrele de excelenţă în domeniul IT - prioritate strategică a învăţământului românesc"

Înainte de a da citire declaraţiei politice doresc să vă transmit ca Sărbătoarea Învierii Domnului să vă găsească în pace alături de familie şi de cei dragi. Sfintele Paşti să ne aducă încrederea şi puterea de a merge mai departe.

Astăzi am ales să vă supun atenţiei un subiect care nu ar trebui politizat, un subiect frumos, un subiect care este de fapt despre trecut, prezent şi viitor, şi acel subiect se numeşte educaţia.

Educaţia trebuie să fie o prioritate naţională pentru ţara noastră într-un context al globalizării accelerate. Sistemul interdependenţelor şi interconexiunilor între state, procesul de tehnologizare, viteza cu care circulă informaţia sunt repere clare că România trebuie să aibă un răspuns ferm într-un mediu al schimbărilor şi transformărilor permanente. Răspunsul poate fi construit în jurul educaţiei, şi nu oricum, ci în jurul unei educaţii performante, care să corespundă realităţilor curente şi viitoare.

O analiză critică şi pertinentă a societăţii româneşti relevă existenţa unor fenomene negative pentru evoluţia ţării, între care cele mai relevante mi se par: neînţelegerea impactului pe care globalizarea îl are în dezvoltarea comunităţilor, incapacitatea de adaptare la societatea bazată pe informaţie şi, cel mai important, degradarea sentimentului de apartenenţă la poporul şi naţiunea română.

Susţin viziunea lui Jacques Delors privind sistemul educaţional bazat pe cei patru piloni: a învăţa să cunoşti, a învăţa să faci, a învăţa să trăieşti alături de ceilalţi şi a învăţa să exişti, acestea fiind condiţii sine qua non pentru o societate prosperă şi puternică.

Reiterez că educaţia nu poate evolua fără segmentul vital al cercetării - inovării - dezvoltării. Nu ne putem permite să facem la nesfârşit experimente, de cele mai multe ori nereuşite, în domeniul educaţiei, cum nu ne putem permite ca de fiecare dată resursele financiare alocate educaţiei să fie precare. Nutresc convingerea că este necesar să trecem la o nouă etapă, cea a faptelor concrete de construcţie şi performanţă, în care întregul sistem de învăţământ să fie fundamentat pe mai multe axe strategice, cu perspective performante.

Una dintre axele strategice o reprezintă domeniul IT. Îmi susţin această ipoteză pe argumentul că România este un mediu favorabil dezvoltării domeniului IT, prin resursele umane care dovedesc calităţi intelectuale şi profesionale excepţionale. La nivel naţional, există suficiente unităţi de învăţământ preuniversitare axate pe domeniul IT, care sunt adevărate baze de recrutare deopotrivă pentru mediul universitar şi chiar pentru marile companii cu competenţe în domeniu.

Etapa concretă despre care aminteam anterior este de dorit să fie caracterizată de eforturi conjugate şi o abordare comprehensivă la nivel local şi central, pentru constituirea unor centre de excelenţă în acele unităţi de învăţământ preuniversitare. Mergând mai departe, centrele de excelenţă trebuie să vizeze excelenţa în învăţare, predare şi excelenţa instituţională. Statul român, prin instituţiile de resort, are responsabilitatea principală în stimularea învăţării.

De pildă, în calitate de reprezentant al zonei Moldovei istorice în Parlamentul României, vă aduc la cunoştinţă că nord-estul ţării are capacitatea de a dezvolta sistemul educaţional în segmentul IT, datorită platformelor educaţionale deja existente. Acestei situaţii îi este subsecventă şi întreaga activitate a Colegiului Naţional de Informatică din Piatra Neamţ. Cu o tradiţie de profil în domeniul matematică - informatică de 27 de ani, Colegiul Naţional de Informatică din Piatra Neamţ este o unitate de învăţământ de elită care are ca misiune educarea tinerilor în spiritul egalităţii de şanse într-o lume dinamică. Întreaga activitate a Colegiului este caracterizată de profesionalism, performanţă şi obiectivitate.

Unităţile de învăţământ cu tradiţie în domeniul IT pot fi instrumente viabile pentru dezvoltarea economică a zonei. Problemele noastre vor fi cum îi vom educa şi cum îi vom păstra acolo? Nu putem face educaţie pe criterii economice, prilej cu care acest impediment este necesar să fie eliminat. Moldova îşi poate găsi o potenţială salvare economică prin investiţii şi inovaţii în domeniul educaţional IT.

Am convingerea că acest deziderat poate fi realizat dacă, în primul rând se doreşte şi, în al doilea rând, se munceşte. Cred că dezvoltarea centrelor de excelenţă în IT sunt un proiect de viitor, proactiv şi prospectiv, ce poate genera creştere economică.

Domnul Ioan Balan:

"PSD şi farsa creşterii salariilor"

Am spus deseori faptul că cinismul PSD-ALDE este nemărginit şi credeţi-mă că nu mi-am schimbat părerea! În plus, prin acţiunile lor din ultimul timp, cele două partide nu fac decât să îmi confirme că am dreptate - tratează cu cinism şi aroganţă întreaga populaţie! Nu trebuie decât să facem efortul şi să ne amintim cum a reuşit alianţa PSD-ALDE să câştige alegerile parlamentare: păcălind populaţia cu promisiunea creşterii spectaculoase a salariilor şi a pensiilor, peste noapte, deşi ştiau foarte bine că nu există resurse bugetare pentru aceste creşteri, iar mai devreme sau mai târziu românii vor trebui să plătească cumplit preţul acestor promisiuni.

În primul rând, cinismul PSD-ALDE se vede cu ochiul liber în modul în care împarte românii, discriminatoriu, între angajaţi la stat şi angajaţi la privat, deşi ambele categorii muncesc din greu pentru salariul obţinut la sfârşit de lună şi îşi plătesc în mod corect impozitele către stat. Mai mult, în numai câteva luni de guvernare haotică şi populistă au reuşit să învrăjbească diferite categorii profesionale, prin dimensionarea incorectă a drepturilor salariale. Acesta este rezultatul unei propuneri legislative, croită pe ascuns, fără dezbateri, fără consultări, în aceeaşi logică şi în acelaşi mod cu Ordonanţa nr. 13.

De parcă nu ar fi îndeajuns, cei din PSD-ALDE, înainte chiar de a majora veniturile populaţiei, au reuşit deja să taie din puterea de cumpărare a pensionarilor şi salariaţilor, deoarece pieţele au reacţionat prompt la minciunile guvernamentale şi au majorat preţurile alimentelor. Ar fi bine să ne spună liderii PSD-ALDE dacă ştiu cu cât a crescut preţul unei pâini, a unui kilogram de cartofi, a unui kilogram de brânză sau de lapte de la 1 ianuarie şi până sfârşitul lunii martie a acestui an. Dacă dumnealor nu ştiu, ar fi bine să meargă şi să constate singuri cât de puternic a fost afectat coşul zilnic al românilor, doar pentru că Domniile Lor se joacă de-a guvernarea şi îşi bat joc cu cinism de speranţele oamenilor.

Săptămâna trecută opinia publică a fost scandalizată de zvonurile legate de unele potenţiale măsuri care ar afecta interesele populaţiei României pe termen mediu şi lung! Înţeleg că reacţia oamenilor i-a făcut pe cei din Guvernul Grindeanu să nu le mai treacă prin cap să fure banii de la Pilonul II de pensii pentru a alimenta cheltuielile curente ale anului 2017. Mai înţeleg faptul că forţa opiniei publice i-a dat înapoi şi de la alte tentative odioase pe care ar fi fost tentaţi să le implementeze.

Cu toate acestea, nu pot să nu remarc faptul că, alianţa PSD-ALDE, deşi încă nu a majorat venituri, se pregăteşte de luat bani din buzunarul tuturor românilor prin aşa-numitul impozit pe venitul global. Oricine vrea să înţeleagă ce va însemna acest nou sistem fiscal va ajunge la concluzia că guvernarea PSD-ALDE va da, dacă va da, probabil, cu o mână şi va lua din buzunarul românilor cu cel puţin două mâini!

Impozitul pe venitul global pe care îl vrea coaliţia PSD-ALDE nu este acel impozit pe care îl cunoaştem cu toţii şi a cărui eficienţă economică s-a demonstrat deja a fi extrem de scăzută şi care este extrem de nociv pentru mediul de afaceri şi pentru conformarea fiscală voluntară. Impozitul pe venitul global în varianta PSD-ALDE este un impozit pe gospodărie! Aşa ne-a spus marele expert fiscal, doamna Lia Olguţa Vasilescu, asigurându-ne că este preluat modelul după cel american! Serios? Chiar după cel american! Să sperăm că doamna Vasilescu nu a studiat modelul fiscal american de aceeaşi manieră cum l-a citit pe Vilfredo Pareto. Păi dacă noul impozit este preluat după cel american, stimată doamnă Vasilescu, înseamnă că gospodăria este fiscalizată şi asupra activelor sale, nu doar asupra veniturilor! Se pare că totuşi doamna Vasilescu nu a greşit, ci doar a devoalat planul ascuns al Guvernului de a fiscaliza totul! Aşadar, românii să se aştepte să le fie impozitate sub pretextul impozitului pe gospodărie şi ouăle de sub cloşcă, căci şi acelea sunt generatoare de venituri, sub formă de pui.

Aş încheia această declaraţie cu un citat al unuia dintre liderii actuali ai coaliţiei de guvernare: "Stânga are un plan foarte clar de câştigare a alegerilor, dar nu are niciun plan de guvernare a României! (Călin Popescu-Tăriceanu, 2008)

Din păcate, preţul degringoladei guvernamentale va fi plătit în scurt timp de toţi angajaţii români, indiferent unde lucrează, la stat sau în privat, de pensionari, de elevi şi de toţi antreprenorii de bună-credinţă.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Ai îndrăznit să crezi că PSD va aduce bunăstarea? Ghinion!"

Au trecut doar patru luni de la momentul în care coaliţia PSD-ALDE a înşelat cetăţenii cu promisiuni electorale, cu râuri de lapte şi miere, cu munţi de cozonaci, obţinuţi, dacă se poate, şi fără muncă, promisiuni care ar face invidios orice lider al lumii. Din păcate, chiar după aceste patru luni care au părut la fel de grele ca patru ani de povară, putem deja spune că guvernarea PSD-ALDE a făcut mai mult rău decât bine şi că economia este asemenea unui tren care stă să deraieze după şine. Ca să nu mă acuze cineva că aş spune aceste lucruri doar de dragul de a face declaraţii politice împotriva adversarilor politici, vă rog să faceţi efortul şi să luaţi singuri, aşa cum sunt, datele pe care le dau instituţiile abilitate asupra evoluţiilor economice din ultimele luni, de când guvernează nociva coaliţie PSD-ALDE. Veţi constata şi dumneavoastră faptul că stabilitatea preţurilor, atât de greu obţinută, a fost spulberată în mai puţin de două luni, că trăim pe baza importurilor şi mai puţin pe baza producţiei autohtone, agravându-se de la o zi la alta balanţa comercială a ţării, că investitorii străini au spus deja adio planurilor investiţionale pe care le-ar fi avut în gând pentru România, că numărul firmelor care intră în insolvenţă sau care se radiază a reînceput să crească, că nu există nici cea mai mică speranţă că în România s-ar face vreo investiţie publică semnificativă, un drum naţional, o autostradă sau o cale ferată care să ducă România mai aproape de Uniunea Europeană, şi nu mai departe de aceasta.

Aşadar, de făcut bine coaliţia PSD-ALDE nu a reuşit să facă, însă răul deja produs este plătit cu vârf şi îndesat de către toţi românii. Mai mult, dintr-o dorinţă extrem de crudă şi cinică de a îngreuna viaţa cetăţenilor şi speriaţi de nivelul mic al încasărilor bugetare după primul trimestru, minţile luminate ale Guvernului Grindeanu au născocit o contrarevoluţie fiscală "impozitul pe gospodărie", cunoscut în rândul populaţiei din vremuri străvechi drept "impozitul pe fum"!

"Impozitul pe gospodărie", anunţat cu mare veselie inconştientă de ministrul muncii, şi nu de cel al finanţelor publice, ne întoarce, din punct de vedere fiscal, în urmă cu aproape două decenii! Da! Ne întoarce în epoca lui Adrian Năstase, atunci când calculul şi plata impozitelor erau un calvar greu de descris atât pentru firme, cât şi pentru angajaţi sau alte persoane care plăteau impozite! În ciuda apăsării uriaşe a acestui sistem, bugetul nu încasa mai mulţi bani, pentru că toţi contribuabilii căutau căi de scăpare pentru a declara venituri mai mari, deoarece statul le lua tot surplusul! Este păcat că unii au uitat la ce cote ajunsese evaziunea fiscală, munca la negru şi lipsa de performanţă a afacerilor!

De ce vrea PSD-ALDE să ne întoarcă la începutul anilor 2000? Fie din inconştienţă, fie din pur cinism, fie dintr-o disperare cumplită pentru că au realizat şi ei dimensiunea impresionantă a minciunilor cuprinse în programul de guvernare şi nu ştiu cum să o dreagă!

România a fost campionul Uniunii Europene din punctul de vedere al convergenţei economice, al creşterii productivităţii muncii, al creşterii economice, tocmai pentru că în ultimii doisprezece ani sistemul fiscal bazat pe cotă unică este unul atractiv, simplu, echitabil pentru cei care muncesc mai mult, corect faţă de cei care sunt mai performanţi! Renunţare la sistemul de impozitare bazat pe cota unică va avea efecte devastatoare asupra mediului de afaceri din ţară!

Văd că de câteva zile, miniştrii PSD se bâlbâie când vorbesc despre intenţiile Guvernului de a mutila politica fiscală. Unii spun că nu "umblă" la cota unică, alţii spun că în paralel cu această cotă unică vor mai funcţiona alte cote, mai mici sau mai mari! Păi, atunci, cât de "unică" mai este această cotă! Tot miniştrii PSD, dar şi liderii lor, sar ofensaţi şi se scuză că nu au nicio intenţie de a renunţa la cota unică! Dragi guvernanţi, la fel aţi spus şi despre OUG nr. 13/2017, că nu aveţi de gând să o daţi, şi aţi dat-o, la fel aţi spus şi despre pensiile private, că este o minciună că aţi avut în plan să le naţionalizaţi, la fel aţi spus şi despre salarii, că le creşteţi substanţial din 2017...

Cine vă mai crede ori este naiv, ori încă nu s-a ars suficient cu efectele nocive ale guvernării voastre!

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"Aprobarea Programului-pilot «Masă la Şcoală» reprezintă un prim pas pentru combaterea abandonului şcolar"

Săptămâna trecută am votat în plenul Camerei Deputaţilor, împreună cu mai mulţi colegi parlamentari, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat.

Astfel, potrivit prevederilor adoptate, pentru anul şcolar 2016-2017 copiii din cele 50 de grădiniţe şi şcoli prevăzute în ordonanţa de urgenţă vor beneficia în mod gratuit, pe perioada anului şcolar în curs, de un pachet alimentar sau o masă caldă, zilnic, în valoare de 7 lei.

Pentru derularea programului, unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin şcolile şi grădiniţele incluse în proiect le vor fi acordate sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele locale. Sumele pot fi suplimentate din veniturile proprii ale bugetelor locale ale comunelor şi municipiilor, dacă se stabileşte prin hotărâre de consiliu local creşterea valorii mesei zilnice sau dacă numărul de elevi sau copii creşte într-una din şcoli sau grădiniţe în cursul anului şcolar. Procedura de atribuire a contractelor pentru furnizarea alimentelor se organizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, mai prevede ordonanţa.

Aş vrea să menţionez faptul că în urma unei întrebări pe care am adresat-o ministrului educaţiei naţionale, referitoare la unităţile de învăţământ din judeţul Constanţa care au fost selectate pentru a face parte din acest program-pilot, mi s-a precizat că anul acesta sunt incluşi aproximativ 1.800 de elevi şi preşcolari de la Şcoala Gimnazială nr. 1, sat Văleni, de la Liceul Tehnologic "Radu Prişcu"/UAT Dragomir şi de la Colegiul Naţional Pedagogic "Constantin Brătescu"/UAT Constanţa, dar cred că în judeţul Constanţa mai sunt foarte multe şcoli care au nevoie să fie incluse în acest program.

Ca liberal, consider că Programul "Masă la Şcoală" trebuie să fie generalizat şi trebuie să devină funcţional în toate şcolile din ţară, în cel mai scurt timp cu putinţă, pentru a putea astfel utiliza un instrument eficient de combatere a abandonului şcolar.

În viziunea noastră, a parlamentarilor PNL, această ordonanţă reprezintă un prim pas în privinţa implementării unor măsuri rapide şi coerente de intervenţie integrată pentru diminuarea riscului de excluziune şi de abandon şcolar existent în rândul populaţiei şcolare din medii dezavantajate geografic, economic sau social, dar demersul trebuie extins în toate şcolile, pentru asigurarea accesului echitabil şi nediscriminatoriu la o educaţie de calitate a tuturor copiilor şi tinerilor din România.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Ce se întâmplă cu investiţiile, domnilor guvernanţi?"

Atunci când, în anii 2014-2015, Guvernul Ponta tăia banii de la investiţii, am spus cu toţii că nu se poate şi mai rău! Iată că astăzi, realitatea ne contrazice şi putem să exclamăm, din păcate, că se poate şi mai rău! Cheltuielile pe care Guvernul PSD-ALDE le-a făcut cu investiţiile sunt în marja de eroare a statisticii bugetare, la 0,1-0,2% din PIB. Atâta valorează astăzi modernizarea României şi stimularea creşterii sănătoase a economiei pentru actualul Guvern.

Semnalele din economia reală au început să vină, şi ele dau impulsuri negative doar pentru cine vrea să le descifreze şi să acţioneze responsabil. Săptămânile trecute, INS ne-a avertizat că ritmul consumului şi-a atins limitele de creştere şi începe să-şi tempereze viteza. Tot economia reală ne arată faptul că populaţia resimte deja scăderea puterii de cumpărare, deoarece toate măsurile luate de Guvernul Grindeanu s-au transferat brusc şi în cea mai mare parte, prin creşterea costurilor, direct în preţuri!

Ne-am fi dorit ca atunci când domnul Viorel Ştefan, ministru al finanţelor, a venit în Parlament, să ne fi asigurat că 2017 va fi anul cu cele mai mari investiţii publice, cu cei mai mulţi kilometri de autostradă construiţi... nu construiţi de alţii şi inauguraţi de PSD. Sunt deputat de Constanţa şi vă rog să vă gândiţi la efectele economice favorabile pe care le-a avut finalizarea autostrăzii A2, Bucureşti-Constanţa, asupra PIB-ului judeţului Constanţa, care a crescut de două ori mai repede decât media naţională. De ce oare nu putem să ne luptăm cu decalajele de dezvoltare tot mai prezente la nivel naţional, tocmai accelerând procesul investiţional?

Personal, aş fi aşteptat de la Guvernul Grindeanu să vină cu răspunsuri profesioniste şi să ne explice cum intenţionează să crească productivitatea muncii şi a capitalurilor româneşti prin măsuri stimulative pentru mediul de afaceri şi pentru exportatori. Nu am auzit vreun membru al guvernului, ori de câte ori s-a vorbit despre creşteri salariale, să aducă în discuţie şi fundamentul creşterilor salariale - productivitatea, performanţa şi creşterea calităţii serviciilor.

După mai bine de două luni de când se vorbeşte despre explozia salariilor în sectorul public, încă nu am aflat de unde va asigura Guvernul toate resursele financiare, în condiţiile în care bugetul pe anul 2017 gâfâie, neavând resurse suficiente să plătească salariile actuale nici până în noiembrie. Ar fi fost bine să aflăm şi prin ce minune se va stopa creşterea preţurilor, proces care va steriliza cea mai mare parte a majorărilor salariale.

Chiar dacă personal nu sunt un mare amator al celor care distrează lumea cu acte de iluzionism, voi fi tare curios să aflu cum va reuşi Guvernul Grindeanu această minune sau marea scamatorie prin care, în următoarele 8 luni din acest an, va face ceea ce încă nu a demarat, şi anume să atragă, prin decontare de la Comisia Europeană, peste 20 de miliarde de lei din fondurile europene.

Închei prin a vă spune că ne îngrijorează politica PSD de a încuraja în prezent şi mai mult consumul, în detrimentul investiţiilor în viitor. În acest sens, doresc să vă reamintesc unul din principiile politicii fiscal-bugetare, principiul echităţii, care stabileşte că guvernul va derula politica fiscal-bugetară luând în calcul impactul financiar potenţial asupra generaţiilor viitoare, precum şi impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu şi lung.

Mă simt dator să vă mai atrag atenţia asupra faptului că datoriile contractate astăzi nu se şterg singure, ci sunt purtătoare de dobânzi, tot mai mari de la o zi la alta, iar utilizarea acestui tip de credite doar pentru a da satisfacţii politice de moment, ne va costa extrem de mult în viitor!

Doamna Mirela Furtună:

"Trebuie să apărăm principiul european al solidarităţii şi al echităţii"

Zvonurile privind decizia unor state membre ale Uniunii Europene legate de anularea plăţii integrale sau parţiale a alocaţiilor pentru copiii români ai căror părinţi lucrează în spaţiul comunitar s-au înmulţit îngrijorător în ultima perioadă. Această problemă a mai fost pe agenda mai multor state şi anii trecuţi, dar până la urmă s-a renunţat la o astfel de măsură discriminatorie.

Până acum, când din nou mai mulţi reprezentanţi ai unor guverne din ţări ale Uniunii Europene, respectiv Germania, Austria, Danemarca şi Irlanda, au repus pe tapet intenţia pentru reducerea alocaţiilor copiilor lucrătorilor imigranţi din state europene, în situaţia în care aceştia locuiesc în afara ţării unde părinţii lor muncesc.

Din fericire, autorităţile din Germania şi Austria au hotărât să amâne luarea unei asemenea decizii. Cele două state au ţinut cont de poziţia Comisiei Europene, a comisarului european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, Marianne Thyssen, şi a majorităţii ţărilor membre care s-au opus măsurii.

O asemenea decizie ar însemna o gravă încălcare a principiului european al solidarităţii şi echităţii şi a unor drepturi fundamentale. Dreptul la muncă şi cel la liberă circulaţie, de care românii se bucură în calitate de cetăţeni europeni, ar fi fost flagrant nerespectate. Cel mai probabil s-ar fi creat şi un precedent mai mult decât periculos, pentru că o astfel de măsură s-ar putea constitui drept sursă de inspiraţie şi pentru alte state membre.

Cetăţenii români care muncesc în celelalte state ale Uniunii Europene şi care îşi plătesc toate obligaţiile prevăzute de lege pentru veniturile salariale trebuie să primească, în integralitate, alocaţiile pentru copiii lor. Orice altă abordare ar crea o nedreptate şi ar pune munca unui român care desfăşoară, în condiţii legale, activităţi lucrative în anumite ţări ale Uniunii Europene, într-o nemeritată şi nejustificată poziţie de inferioritate şi vulnerabilitate.

Îmi exprim speranţa că, acum, ca şi pe viitor, poziţia guvernelor comunitare se va menţine în zona respectării tuturor drepturilor cetăţenilor români, oriunde s-ar afla aceştia în Europa.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Educarea unui copil este responsabilitatea întregii societăţi"

Anul 2017 marchează împlinirea a 30 de ani de programe educaţionale de succes la nivelul Uniunii Europene. În ultimii 10 ani, de când suntem membri ai UE, instituţiile de învăţământ din ţara noastră au făcut eforturi constante prin care au aplicat pe diverse programe de finanţare, programe care au venit în sprijinul elevilor şi studenţilor noştri.

În paralel cu aceste proiecte, procesul de dezvoltare al educaţiei din România a fost sprijinit constant şi prin măsuri legislative aplicate. De altfel, chiar săptămâna trecută a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă ce prevede aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ. La acest program participă şcoli şi grădiniţe din medii geografice izolate şi din comunităţi sărace, precum şi licee şi colegii pedagogice care au un procent ridicat de elevi din mediul rural. Copiii din cele 50 de grădiniţe şi şcoli vor beneficia, în mod gratuit, pe perioada anului şcolar în curs, de un pachet alimentar sau o masă caldă, zilnic, în valoare de 7 lei.

Acest proiect a fost o prioritate pentru PSD, în contextul creşterii alarmante a procentului de copii şi tineri care abandonează şcoala în România - respectiv - 19,1%. Scopul acestui act normativ este ca fiecărui copil din România să i se ofere posibilitatea de a primi educaţie în mod egal şi nediscriminatoriu, indiferent de mediul din care provine.

Educaţia reprezintă cunoaştere, experienţă, responsabilitate. În opinia mea, copiii crescuţi într-un mediu în care fiecare se străduieşte să fie corect, să îşi respecte semenii, să îi ajute sunt copii care cresc sănătos. Noi toţi trebuie să fim conştienţi că fiecare acţiune a noastră se va reflecta asupra generaţiilor viitoare. Este foarte important să nu uităm acest lucru, deoarece educarea unui copil nu este doar treaba şcolii, a părintelui sau a unui profesor - este responsabilitatea întregii societăţi.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Pentru mulţi copii e singura"

Adoptat! Din această toamnă, preşcolarii şi şcolarii vor beneficia de o masă caldă. Pentru mulţi copii e singura. Proiectul meu de lege s-a concretizat într-un Program-pilot adoptat de Camera Deputaţilor (decizională). Legea merge azi spre promulgare. Dacă lucrurile merg bine, Programul ,,Masă Caldă" pentru preşcolari şi şcolari va continua şi va fi extins.

Pentru ,,Masa Caldă" sunt avizate 25 de variante de meniu de Institutul Naţional de Sănătate. Data-limită de consum a produselor distribuite către unităţile şcolare în regim de catering va fi în ziua producerii.

Pentru pachetul alimentar sunt prevăzute produse de panificaţie, produse din carne şi/sau brânzeturi/derivate din lapte, legume, la care se adaugă un fruct.

Sper ca acest program să fie şi una din căile prin care să putem acorda importanţa cuvenită unei alimentaţii echilibrate şi să-i învăţăm pe toţi copiii, prin diferite metode şi într-un mod plăcut şi uşor de înţeles, să mănânce cât mai sănătos.

Domnul Angel Tîlvăr:

"România - prezenţă activă în acordarea de asistenţă la frontierele externe ale Uniunii Europene, în gestionarea fenomenului imigraţiei şi în controlul traficului de persoane"

Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a făcut publice, recent, informaţiile legate de misiunea din 12 aprilie 2017 a navei de patrulare MAI 1102 a Gărzii de Coastă, aflată în misiune FRONTEX în cadrul Operaţiunii Maritime Comune "EPN POSEIDON SEA". Poliţiştii de frontieră români au salvat 46 de persoane - 22 de bărbaţi, 13 femei şi 11 copii - care se aflau pe o ambarcaţiune precară şi supraaglomerată care risca să se scufunde în apele Mării Egee. Din datele oferite de IGPF, persoanele salvate, cetăţeni sirieni, au primit asistenţă şi hrană, apoi au fost transportate în Portul Chios şi predate autorităţilor elene, pentru efectuarea procedurilor specifice.

Este de reţinut faptul că, începând cu luna ianuarie 2017, nava maritimă de patrulare MAI 1102, cu un echipaj de 23 de poliţişti de frontieră la bord, a desfăşurat misiuni de supraveghere la frontierele maritime externe ale Uniunii Europene, în Marea Egee. În această perioadă relativ redusă, de doar 4 luni, poliţiştii de frontieră români de pe nava Gărzii de Coastă, alături de echipajele celorlalte nave detaşate de Agenţia FRONTEX în Grecia, au salvat 624 persoane care se aflau în pericol, la bordul unor ambarcaţiuni de mici dimensiuni, în apele teritoriale elene.

Dincolo de profesionalismul şi eficienţa poliţiştilor de frontieră români, pentru care aceştia trebuie felicitaţi, detaliile legate de această misiune sunt relevante pentru că arată, încă o dată, cât de prezentă şi implicată este ţara noastră în activităţile pe care FRONTEX le desfăşoară la graniţele externe ale Uniunii Europene.

Într-un climat geopolitic complex şi delicat, România îşi onorează cu dedicaţie şi seriozitate angajamentele şi reafirmă, prin acest gen de participare, adeziunea sa la principiile şi valorile europene fundamentale. Misiunea exemplar efectuată de către poliţiştii de frontieră români în Marea Egee, în afara aspectelor sale umanitare şi de securitate, se înscrie între numeroasele prezenţe româneşti de succes în cadrul proiectelor comune europene.

Pornind de la primul Acord-cadru de Parteneriat, semnat în anul 2007, ca membru cu drepturi depline al FRONTEX, şi bazându-se pe experienţa sa extrem de valoroasă în managementul frontierelor externe, atât în ceea ce priveşte securizarea acestora, cât şi gestionarea unor fenomene precum imigraţia sau traficul de persoane, România demonstrează că este o voce puternică şi limpede a Europei unite, un contributor valoros la activităţile comune şi un stat european pregătit să facă faţă prompt şi eficient tuturor provocărilor cu care Europa se confruntă în prezent.

Domnul Costel Lupaşcu:

"Dezvoltarea învăţământului tehnic şi profesional prin organizarea de şcoli de meserii în funcţie de specificul socio-economic al fiecărui judeţ din ţară"

Principalul obiectiv al Guvernului condus de Sorin Grindeanu şi de majoritatea parlamentară PSD-ALDE în ceea ce priveşte piaţa muncii constă în oprirea urgentă a exodului tinerilor din ţara noastră. În acelaşi timp, ne-am luat angajamentul că în cei patru ani de guvernare vom crea şanse reale pentru tinerii români de a face parte din clasa de mijloc.

De aceea, consider că avem nevoie de dezvoltarea unui învăţământ tehnic şi profesional de calitate în fiecare judeţ din ţară.

Prioritatea pentru fiecare unitate administrativ-teritorială din România trebuie să fie programele pentru tineri în vederea însuşirii unei profesii. Cu toate că am inclus în programul de guvernare alocarea de finanţări de la bugetul de stat şi din fonduri europene pentru realizarea de programe de ucenicie pentru învăţarea unei meserii şi stagii pentru obţinerea de experienţă profesională dedicate absolvenţilor de studii superioare cu vârsta între 20-24 ani, avem nevoie şi de organizarea şcolilor de meserii. Astfel, în fiecare oraş din ţară trebuie să includem în strategia de dezvoltare locală aceste tipuri de unităţi prin care fiecare tânăr să aibă şansa de a se califica într-o meserie şi apoi de a dobândi un loc de muncă.

În prezent, capacitatea unităţilor de învăţământ de pe plan local din anumite zone ale ţării de a furniza forţă de muncă calificată este limitată. Piaţa locală a muncii a cunoscut modificări majore în ultimul deceniu, pe fondul apariţiei a noi investitori şi a declinului ramurilor industriale tradiţionale. În acest sens, oferta educaţională nu este integral adaptată la cerinţele mediului de afaceri local.

Proiectul pe care îl propun, în legătură cu şcolile de meserii, are în vedere asigurarea corelării dintre oferta educaţională şi cerinţele mediului de afaceri local, prin adaptarea curriculei, înfiinţarea de noi specializări şi sprijinirea activităţilor de ucenicie, mentorat şi practică ale elevilor din învăţământul tehnic şi profesional în unităţile economice din fiecare judeţ şi oraş.

Consider că administraţia publică locală, împreună cu inspectoratele şcolare judeţene şi agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă trebuie să colaboreze pentru a integra cât mai mulţi tineri pe piaţa muncii la nivel local.

De aceea, consider important ca fiecare administraţie publică locală să realizeze un studiu privind necesarul de forţă de muncă pe piaţa locală, astfel încât să sprijine dezvoltarea unei şcoli de meserii administrată de primărie.

Şcoala se va baza pe un parteneriat între primărie şi diverşi agenţi economici care sunt în căutare de forţă de muncă calificată pe un anumit domeniu.

În cadrul acestei şcoli, primăria va asigura calificarea corespunzătoare, pe poziţiile vizate de agentul economic. Agentul economic îşi va asuma menţinerea locurilor de muncă nou create pentru o anumită perioadă de timp. În caz contrar, va fi obligat să achite costurile primăriei privind calificarea persoanelor.

Această propunere pe care v-am făcut-o astăzi, stimaţi colegi, am transmis-o şi Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. După primirea răspunsurilor de la autorităţile centrale vă solicit sprijinul pentru a colabora la instituirea cadrului legal prin care să creştem nivelul de integrare al tinerilor pe piaţa muncii. Acest proiect va completa măsurile din programul de guvernare al PSD, care au început să fie puse în practică de fiecare minister în parte: programele de internship, subvenţionate de stat cu 1.000 de euro pentru fiecare angajat prin care aceste stagii se transformă în contracte de muncă pe o perioadă minimă de 2 ani; programe tip pasarelă, care presupun realizarea de locuri de muncă temporare în sectorul public pentru dobândirea de competenţe profesionale, prin care se urmăreşte realizarea de 10.000 de joburi în următorii 2 ani; acordarea de ajutoare de stat în valoare de 500 de euro pe an pentru fiecare ucenic, pentru realizarea tranziţiei de la şcoală la muncă pentru firmele care au sub 50 de salariaţi şi angajează minim cinci ucenici pentru o perioadă de 2 ani.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă. Cineva de la USR, un lider, un vicelider, să vină până la mine.

Secretarii de şedinţă care sunt de serviciu, vă invit la prezidiu.

Stimaţi colegi,

Deschidem... continuăm lucrările, de fapt, de astăzi, ale Camerei Deputaţilor. Avem înregistraţi 92 de colegi prezenţi la această oră.

Dau cuvântul liderului de grup sau viceliderului, domnul Seidler, de la USR. Procedură.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Domnule preşedinte,

Solicităm suplimentarea ordinii de zi a şedinţei de astăzi cu două puncte:

1. Aprobarea Hotărârii Camerei Deputaţilor privind validarea mandatului de deputat al domnului Nicolae-Daniel Popescu.

Şi 2. Depunerea jurământului domnului deputat Nicolae-Daniel Popescu.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Depunerea jurământului va fi la şedinţa de vot final, primul punct al ordinii de zi, da?

Dacă aveţi cartelele pregătite, să votăm. Vă rog, vot.

66 de voturi pentru, un coleg care n-a votat. Ordinea de zi a fost suplimentată cu acest Proiect de Hotărâre privind...

Dau cuvântul preşedintelui Comisiei de validare, să dea citire raportului. Secretar. Domnul secretar.

Aveţi raportul?

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

3. Raportul privind validarea unui mandat de deputat, întocmit pe 19 aprilie 2017.

Comisia de validare a luat cunoştinţă de faptul că a devenit vacant un loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului Costescu Manuel, ales la alegerile din 11 decembrie 2016, în Circumscripţia electorală nr. 43, Circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării, pe lista Uniunii Salvaţi România.

Potrivit art. 228 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat: "Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale dacă, până la data validării mandatului, partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală pentru care a candidat confirmă în scris că aparţine acesteia. Asupra legalităţii alegerii supleantului comisia de validare va prezenta Camerei Deputaţilor un raport".

Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatelor şi având în vedere lista supleanţilor, comunicată Comisiei de validare, de Biroul Electoral Central şi adresa Uniunii Salvaţi România, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ocuparea locului de deputat vacant şi propune validarea mandatului de deputat pentru următoarea persoană: domnul Popescu Nicolae-Daniel, Circumscripţia electorală nr. 43, Circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării, candidat pe lista Uniunii Salvaţi România.

Prezentul raport a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor validarea mandatului de deputat prevăzut în prezentul raport, precum şi adoptarea Hotărârii anexate.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii, comentarii la raportul Comisiei de validare? Nu sunt. Merge la votul final proiectul de hotărâre. Şi jurământul va fi depus imediat după votul asupra Proiectului de Hotărâre.

Continuăm, de la punctul 10.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului.

Iniţiatorii?

Comisia pentru administraţie sau Comisia juridică?

Domnul Dunava.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 102/1992, în vederea revenirii la stema României din anul 1921, în sensul modificării stemei ţării şi a sigiliului statului prin includerea unui al treilea scut, precum şi a unor noi simboluri.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii, prezenţi la lucrări, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege privind modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aţi terminat, domnule Dunava?

Vă mulţumesc din suflet.

Dezbateri? Nu sunt dezbateri. Vot final.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 800 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Iniţiatorii?

Comisia?

Domnul Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil, cu observaţii, al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii, avizul favorabil al Ministerului Sănătăţii, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea art. 800 alin. (2) din Legea nr. 95, în sensul reglementării posibilităţii persoanelor juridice autorizate ce eliberează medicamente să desfăşoare şi distribuţia angro.

La dezbateri a participat domnul secretar de stat Dan Dumitrescu.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât, cu majoritate de voturi, să propună adoptarea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa face parte din categoria legilor ordinare.

De menţionat că amendamentele sunt formulate doar pentru respectarea normelor de tehnică legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Vass Levente.

Domnul Vass Levente:

Grupul parlamentar al UDMR nu va susţine această iniţiativă legislativă, de a modifica Legea nr. 95. Ideea este de a menţine transparenţa deservirii pacienţilor la nivel de oraşe, comune şi aşa mai departe şi de a obstrucţiona crearea unor monopoluri la nivelul oraşelor mici, şi a satelor, şi a comunelor.

Vă mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Popescu.

Domnul Pavel Popescu:

Grupul PNL va vota pentru respingerea propunerii legislative, deoarece distribuţia de medicamente din România este caracterizată de o serie de practici comerciale neconforme cu legislaţia în vigoare.

Astfel, unităţile de distribuţie angro, care au în structură farmacii, îşi constituie stocurile prin transfer din gestiunea farmaciei proprii, care a achiziţionat medicamente în baza autorizaţiei de funcţionare ca farmacie.

În acest fel, trasabilitatea medicamentelor pe lanţul de distribuţie angro este întreruptă. Medicamentele astfel achiziţionate sunt comercializate în baza autorizaţiei de distribuţie angro pe care o deţine acea societate, de cele mai multe ori medicamentele fiind livrate distribuitorilor angro, parteneri de contract, care le distribuie în afara teritoriului României.

Mai mult, în urma verificărilor făcute, sursa de provenienţă a medicamentelor falsificate pătrunse în lanţul de distribuţie este farmacia.

În concluzie, membrii Grupului PNL consideră că prevederile legale în vigoare, cu privire la interdicţia ca persoanele juridice autorizate să elibereze medicamente către populaţie şi să desfăşoare şi activitate de distribuţie angro de medicamente, sunt corecte şi permit efectuarea corectă şi eficientă a trasabilităţii medicamentelor pe întreg lanţul de distribuţie angro.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota împotriva iniţiativei.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Grupul PMP va susţine acest proiect de lege. Este un proiect de lege bun, un proiect de lege care vine să sprijine micile farmacii, în contextul în care legislaţia în domeniu, Legea farmaciei nu există, este o lege veche de peste 10 ani, o lege care nu este completată, nu este modificată.

Este o măsură bună aceasta, care se aprobă prin proiectul de lege pe care îl avem acum în dezbatere, însă pe viitor este important - la fel cum am făcut cu Legea nr. 95, Comisia pentru sănătate, am reuşit să-i facem o republicare, cu toate completările - la fel, măcar pe Legea farmaciei să facem acest lucru, şi în viitor să avem o lege bună, clară, o lege corelată cu toate directivele şi normele europene, şi cu realităţile din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Această practică s-a desfăşurat în România până la 31 decembrie 2016 şi a fost prelungită de miniştrii sănătăţii, indiferent de culoarea politică a acelui ministru.

Această practică, de fapt, a încurajat farmaciştii independenţi. A încurajat farmaciştii români care practic încercau să supravieţuiască presiunii multinaţionalelor.

Apreciem poziţia PMP-ului, care a susţinut şi susţine practic acest demers care vine în sprijinul farmaciştilor independenţi din România.

Datele prezentate de colegi de-ai noştri, legate de trasabilitate, sunt incorecte dintr-o anumită perspectivă. Trasabilitatea este valabilă pentru toate medicamentele, indiferent de lanţul de distribuţie, respectiv de farmacia prin care ele ajung la populaţie.

Haideţi să nu spunem cuvinte mari şi să încercăm să sprijinim totuşi farmaciştii independenţi din România.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Mai sunt intervenţii? Nu.

Cu amendamentele admise din raport, legea merge la votul final.

12. Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.

Vă rog.

Procedură.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă solicit retrimiterea, pentru o săptămână, a acestui proiect de lege, comisiei, pentru că sunt lucruri de clarificat, şi mă refer la cuantumul sumelor care este unitar de sus până jos şi nu pare a fi în regulă.

Deci există o explicaţie corectă pentru retrimitere.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 465 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci?

Domnul Nosa.

Domnul Iuliu Nosa:

Raport înlocuitor asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 465 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere cu proiectul de lege amintit.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2) al art. 465 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, urmărindu-se eliminarea de la impozitare a terenurilor de până la 400 m˛, aflate în altă categorie decât cea de terenuri cu construcţii.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei au examinat propunerea legislativă în şedinţa din 4 aprilie 2017.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a propunerii legislative, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu. Da? Domnul Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul deputaţilor Partidului Naţional Liberal, ca iniţiatori şi susţinători în Comisia pentru buget, finanţe, vor susţine şi în plen această propunere legislativă.

Considerăm nedreaptă şi aberantă această prevedere legislativă care, în momentul de faţă, prin Codul fiscal, impozitează primii 400 m˛ din terenurile aflate în intravilan, ca terenuri de construcţii, deşi ele fac parte din terenurile agricole. De altfel, în jurul locuinţelor, ca o tradiţie în zona rurală, în oraşele mici, casele au terenuri care sunt folosite ca terenuri agricole, iar prin această prevedere, care este în momentul de faţă în Codul fiscal, s-a ajuns la impozitări aberante pentru oameni care se află la limita subzistenţei.

Aşadar, noi vom vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt. Vot final.

14. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea exercitării pe teritoriul României a drepturilor conferite în contextul liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene.

Comisia pentru muncă?

Doamna Răduţ.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa PL-x 166/2017 din 27 martie 2017, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea exercitării pe teritoriul României a drepturilor conferite în contextul liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 20 martie 2017.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

Cu amendamentele admise din raport, legea merge la votul final.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate.

Guvernul?

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa nr. 10 a Guvernului din anul 2009 a fost explicit abrogată prin Legea nr.1/2011, Legea educaţiei naţionale.

În consecinţă, cu necesitate, Guvernul susţine respingerea acestei ordonanţe şi, desigur, este de acord cu raportul de respingere al comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru învăţământ?

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În baza prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei nr. 10/2009.

În plenul Camerei Deputaţilor din 23 februarie 2010, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, s-a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2009, comisiei sesizate în fond, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport.

Pentru întocmirea raportului, Comisia a analizat avizele primite de la diferite comisii: Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere negativ al Guvernului, primit în 3 februarie 2017.

Obiectul acestui proiect de lege se referă la reglementarea dreptului studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate, măsurile preconizate fiind luate ca urmare a abaterilor deosebit de grave constatate în derularea procesului de învăţământ la diferite specializări, programe de studii de la Universitatea "Spiru Haret".

De asemenea, ordonanţa propunea şi încetarea şcolarizării pentru toate specializările autorizate să funcţioneze provizoriu şi procedurile necesare pentru asigurarea conducerii cu un rector confirmat prin ordin al ministrului.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările Comisiei, la ultima şedinţă a comisiei, a fost prezent domnul secretar de stat Petru Andea.

Prin unanimitate de voturi, Comisia a hotărât respingerea ordonanţei, deci adoptarea legii de respingere a ordonanţei, având în vedere faptul că ordonanţa a fost abrogată expres prin alin. (2) al art. 361 din Legea educaţiei naţionale, care prevede faptul că "La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 10/2009", cu toate clarificările respective.

Prevederile ordonanţei de urgenţă nu au dus la rezolvarea situaţiei, ci au creat premise pentru studenţii ciclului universitar de licenţă înmatriculaţi în perioada 2005-2008 la aceste specializări, de a da în judecată Ministerul Educaţiei, cât şi Universitatea.

Pe rolul instanţelor de judecată au fost aproximativ 12.000 de procese, deci s-au creat convulsii şi consecinţe negative şi, în acest context, diplomele nu puteau fi anulate şi nici prevederile ordonanţei nu puteau fi respectate.

În acest sens, comisia a propus adoptarea, prin raport înlocuitor, a legii de respingere a ordonanţei.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Romanescu.

Domnul Cristinel Romanescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Membrii Grupului PNL vor vota pentru adoptarea legii de respingere a ordonanţei. Astfel, precizăm faptul că ordonanţa este caducă, fiind abrogată expres prin alin. (2) al art. 361 din Legea educaţiei naţionale, nr.1/2011.

Mai mult, prevederile ordonanţei de urgenţă au creat premisele pentru studenţii ciclului universitar de licenţă înmatriculaţi în anul I, în perioada 2005-2008, la specializări sau programe de studii organizate la forma de învăţământ la distanţă şi la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, în cadrul Universităţii "Spiru Haret", de a da în judecată atât Ministerul Educaţiei, cât şi Universitatea, în loc să rezolve o situaţie sensibilă.

De-a lungul timpului, pe rolul instanţelor de judecată au fost aproximativ12.000 de procese, o mare parte dintre aceste reclamaţii având câştig de cauză. Ca argument, instanţele judecătoreşti au dat dreptate reclamanţilor, menţionând că, la data înmatriculărilor studenţilor în anul I de studiu, specializările erau autorizate să funcţioneze provizoriu.

Totodată, atâta timp cât nicio autoritate administrativă sau instanţă judecătorească nu s-a pronunţat în sensul revocării nulităţii sau anulării actului, diploma de licenţă este valabilă.

În acest context, nu se pot anula diplomele şi nu pot fi obligaţi studenţii să-şi continue studiile la specializări sau programe de studii autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota pentru adoptarea proiectului de lege pentru respingerea ordonanţei de urgenţă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu.

Cu amendamentele admise din raport, legea merge la votul final.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Iniţiatori?

Comisia pentru buget?

Domnul Nosa.

Domnul Iuliu Nosa:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege amintit.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 13 septembrie 2016.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru politică economică şi avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Guvernul României a transmis un punct de vedere, conform căruia nu susţine adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 227, în materia taxelor şi impozitelor locale şi a cotei de TVA pentru unele servicii locale propunându-se, în principal, următoarele: majorarea cheltuielilor deductibile, în cazul cheltuielilor de sponsorizare, mecenat, şi pentru acordarea de burse private, de la 5%, cât este în prezent, la 10%; generalizarea cotei de impozit de 3% pentru veniturile obţinute din transferul dreptului de proprietate.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege menţionat a fost discutat în şedinţa din 11 aprilie 2017.

În urma examinării şi a opiniilor exprimare, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Leoreanu.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 227 privind Codul fiscal, în materia taxelor şi impozitelor locale şi a cotei de TVA pentru unele servicii locale, propunându-se, în principal, pe lângă majorarea cheltuielilor deductibile în cadrul cheltuielilor de sponsorizare, acordare de burse de la 5%, cât este în prezent, la 10%, generalizarea cotei de impozit de 3% pentru veniturile obţinute din transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor, aplicarea cotei de 9% în cazul prestării anumitor categorii de servicii, asimilarea, în cadrul Titlului IX, "Impozite şi taxe locale" a PFA, întreprinderilor individuale şi întreprinderilor familiale cu contribuabilii persoane fizice, şi posibilitatea pentru autorităţile locale de a acorda scutiri/reduceri de la impozit pentru anumite categorii de imobile. Aceste scutiri şi impozite urmând a fi acordate începând cu luna următoare îndeplinirii condiţiilor, şi nu cu anul financiar următor, precum şi modul de calcul a impozitului pe terenuri şi clădiri.

Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu.

Cu amendamentele admise din raport, proiectul de lege merge la votul final.

Respingeri.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Comisia juridică?

Domnul Varga.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a fost sesizată spre dezbare, în fond, cu această propunere legislativă de modificare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa legislativă.

Guvernul, prin punctul său de vedere transmis, nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, iar Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea dispoziţiilor art. 200 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 referitoare la verificarea cererii de chemare în judecată şi regularizarea acesteia şi, respectiv, fixarea primului termen de judecată, astfel: la art. 200 alin. (1) se propune instituirea unui termen de cel mult 20 de zile, în care completul, căruia i s-a repartizat aleatoriu cererea de chemare în judecată, să verifice dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197; la art. 201 alin. (1) se instituie acelaşi termen, indicat mai sus, în care judecătorul să dispună comunicarea cererii către pârât.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu. Vot final.

18. Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Vă rog, domnule Varga.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, Comisia a fost sesizată, din nou, cu modificarea Legii nr. 134.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins iniţiativa. Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susţine această iniţiativă legislativă. În schimb, Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Propunerea are ca obiect modificarea unor prevederi din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare: majorarea pragului valoric al creanţelor cu privire la care există executorii, pentru a căror acoperire se poate trece la vânzarea bunurilor imobile ale debitorului, vânzarea, de altfel, condiţionată de inexistenţa unor bunuri urmăribile; protejarea debitorului împotriva căruia a fost pornită executarea silită, prin amânarea executării şi evacuării, totodată, din imobilul în care acesta locuieşte.

Membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Moldovan?

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc.

Grupul PNL va vota împotriva acestei iniţiative, deoarece promovarea soluţiei legislative propuse ar putea conduce la tergiversarea realizării drepturilor creditorului urmăritor cu nesocotirea dreptului constituţional, convenţional şi legal la un proces echitabil, în termeni rezonabili, dar şi la potenţiala creştere a cheltuielilor de executare, puse ca regulă în sarcina debitorului urmărit, determinată de efectuarea unor acte de executare în cadrul urmăririi silite mobiliare, care nu au permis realizarea creanţei creditorului urmăritor.

O eventuală creştere a limitei valorice stabilite de dispoziţiile art. 812 alin. (5) trebuie întemeiată pe o analiză fundamentată a premiselor economice şi sociale, în scopul instituirii unei norme juridice rezonabile şi eficiente.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota împotrivă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. Alte intervenţii? Nu mai sunt. Vot final.

Domnul Munteanu, procedură.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În consens cu toţi liderii grupurilor parlamentare, vă propun ca programul să-l finalizăm la ora 11,30, iar votul final să fie la ora 12,00.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. Vot.

Cu 119 voturi pentru, două împotrivă şi o abţinere propunerea a fost aprobată.

La 11,30 suspendăm şedinţa; 12,00 - votul final.

Şi, la propunerea mea, vom face Biroul permanent la 11,30.

19. Propunerea legislativă - Legea traducătorilor şi interpreţilor.

Comisia juridică?

Domnul Varga.

Domnul Vasile Varga:

Comisia a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu această propunere legislativă.

Senatul a respins propunerea.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Guvernul României nu susţine adoptarea acestei iniţiative.

Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, de asemenea, a avizat nefavorabil iniţiativa.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal pentru organizarea şi funcţionarea profesiilor de traducător şi interpret, judiciari şi oficiali.

Propunerea legislativă propune să reglementeze două categorii de traducători: interpreţi oficiali, judiciari.

Iniţiativa reglementează modalitatea de dobândire a calităţii de traducător sau interpret judiciar sau oficial, condiţiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a dobândi una dintre aceste calităţi, drepturile şi obligaţiile ce revin acestora.

În unanimitate de voturi, Comisia juridică a propus plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu. Vot final.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 58 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Comisia juridică. Domnul Varga.

Domnul Vasile Varga:

La fel, Comisia a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu această propunere legislativă.

Senatul a respins propunerea.

Consiliul Legislativ a dat, de asemenea, un aviz negativ.

Propunerea legislativă supusă astăzi dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că, toate actele normative, nu numai cele de importanţă şi complexitate deosebită, cum este prevăzut în prezent, să poată fi modificate înainte de data intrării lor în vigoare, urmând ca modificările aduse înainte de intrarea în vigoare a actului normativ să intre în vigoare la aceeaşi dată cu actul normativ modificat.

Guvernul României nu susţine această iniţiativă, iar membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri? Nu. Vot final.

21. Proiectul de Lege privind adopţia în România - PL-x 514/2016.

Comisia juridică sau Comisia pentru muncă?

Doamna...

Vă rog eu...

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, prin adresa PL-x 514/2016, din 7 noiembrie 2016, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege privind adopţia în România.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unui nou cadru legal în domeniul adopţiilor, urmând ca Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să fie abrogată.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Raportul comisiilor a fost adoptat cu majoritate de voturi, două abţineri.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 1 noiembrie 2016, în condiţiile art. 75 alin. (2) Teza a III-a din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

22. Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea formelor istorice asociative de proprietate.

Comisii? Juridică sau pentru agricultură?

Domnul Dunava.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Camera deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru reînfiinţarea şi funcţionarea formelor istorice asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, cum ar fi: obştile de moşneni în devălmăşie, obştile răzeşeşti nedivizate, composesoratele, obştile de cumpărare, pădurile grănicereşti, pădurile urbariale, comunele politice, cooperativele, precum şi alte comunităţi şi forme asociative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu. Vot final.

Propunerea legislativă privind etichetarea produselor alimentare procesate pentru reducerea riscului de boală cardiovasculară.

Domnul Zisopol. Procedură.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

23. Vă rog să aveţi amabilitatea să retrimitem comisiei, pentru două săptămâni, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 205/2004 privind protecţia animalelor, Pl-x 318/2016.

Vă mulţumesc pentru amabilitate.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Eu am amabilitate, dar să vedem ce zic colegii.

Vot.

124 de voturi pentru.

Punctul 22, da. Aşa am eu, Pl-x 318.

Deci Pl-x 318, două săptămâni la comisie, cu vot.

Punctul 24 a fost retrimis comisiei ieri.

25. Propunerea legislativă privind etichetarea produselor alimentare procesate pentru reducerea riscului de boală cardiovasculară.

Comisia pentru agricultură?

Domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru agricultură a fost sesizată pentru dezbaterea raportului la acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea în şedinţa din 10 octombrie 2016.

Consiliul Legislativ a avizat negativ această iniţiativă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil iniţiativa.

Comisia pentru sănătate a avizat negativ.

Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri privind etichetarea obligatorie a tuturor alimentelor procesate, prin aplicarea unui simbol dreptunghiular plin, de culoare roşie/galbenă/verde, care să aibă inscripţionat în interior, cu caractere uşor lizibile, care este conţinutul de sare, zahăr sau grăsimi ce determină un risc redus, mediu sau major pentru sănătatea consumatorilor.

În urma examinării propunerii legislative, cu majoritate de voturi, respectiv un vot împotrivă şi două abţineri, s-a propus respingerea acestei iniţiative legislative.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Oros.

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cu toţii cunoaştem faptul că bolile cardiovasculare, diabetul şi bolile renale sunt responsabile de majoritatea cheltuielilor... şi majoritatea cazurilor de deces în România.

Totodată, aceste boli au cel puţin un determinant în alimentaţia nesănătoasă, consumul de alcool sau de tutun.

Este unanim acceptat de către toate societăţile ştiinţifice medicale că reducerea consumului de alimente bogate în sare, zahăr şi grăsimi este de natură a schimba semnificativ în bine starea de sănătatea a populaţiei, într-un interval de 5-20 de ani.

Prin acest act normativ, se definea etichetarea corespunzătoare, şi anume, aplicarea unui simbol dreptunghiular, care să aibă inscripţionat în interior, cu caractere uşor lizibile, care este conţinutul de sare, zahăr sau grăsimi care excede cantităţii ce prezintă un risc redus, mediu sau major pentru sănătate.

De asemenea, proiectul prevedea obligaţia procesatorilor de produse alimentare ca, într-un interval rezonabil de timp, să procedeze la etichetarea clară a produselor, privind aceste riscuri.

Vreau să fac aici o precizare. Acest proiect a fost iniţiat de Societatea de Cardiologie Europeană şi Societatea de Cardiologie Română. Noi doar am susţinut acest demers legislativ.

Din aceste motive, Partidul Naţional Liberal va susţine această propunere legislativă şi va vota împotriva raportului de respingere.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt. Vot final.

26. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 221 din 24 iulie 2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2014 pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Comisia pentru administraţie?

Vă rog, doamnă Oprescu.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată prin adresa Pl-x 281/2016 privind Legea nr. 221 din 24 iulie 2015, privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2014 pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea raportului, s-au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei juridice; avizul favorabil al Comisiei pentru buget; punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 10 din Legea nr. 152/1998, în funcţie de care se calculează valoarea de vânzare a locuinţelor Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Din analiza iniţiativei legislative, s-a constatat că prevederile propuse se regăsesc în Legea nr. 65/2016 pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, astfel că propunerea legislativă a rămas fără obiect de reglementare.

În urma examinării iniţiativei şi a opiniilor exprimate de membrii Comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 221 din 24 iulie 2015.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu. Mulţumesc.

27. Proiectul de Lege privind aprobarea Programului Naţional "Creşe pentru copiii României".

Comisia pentru administraţie?

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie a luat în discuţie PL-x 294 din 27 iunie 2016.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

S-au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Comisiei pentru buget; avizul favorabil al Comisiei pentru muncă; avizul favorabil al Comisiei juridice; avizul negativ al Consiliului Economic şi Social; punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unui Program Naţional de creşe pentru copiii României, care vizează construirea a 554 de creşe noi în fiecare localitate urbană.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia şi-a desfăşurat lucrările în data de 16 ianuarie 2017, iar la dezbateri s-a examinat iniţiativa legislativă şi s-a constatat că atât în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, cât şi în cadrul Programului Operaţional Regional, aprobate de Comisia Europeană pentru perioada 2014-2020, este prevăzută investiţia pentru creşe şi de aceea nu se justifică aprobarea unui Program Naţional "Creşe pentru copiii României" finanţat din bugetul de stat.

Potrivit fişei financiare întocmite de iniţiatori, costul estimativ construirii a 554 de creşe se ridică la 775 de milioane de lei, fără a fi prezentată sursa bugetară.

De asemenea, reglementările propuse de iniţiatori, referitoare la finanţarea cheltuielilor, la structura organizatorică, la numărul de posturi, nu sunt corelate cu prevederile Legii nr. 263/2007 privind înfiinţarea creşelor.

Prevederile nu sunt în concordanţă cu Legea educaţiei naţionale.

Prin urmare, în urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, 4 voturi împotrivă şi o abţinere, respingerea Proiectului de Lege privind aprobarea Programului Naţional "Creşe pentru copiii României".

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am lecturat cu mare atenţie acest proiect de lege.

În esenţă, el este bine intenţionat, dar, ştiţi cum e... şi talpa iadului a fost făcută cu bune intenţii.

În România este nevoie şi de grădiniţe şi de creşe.

Am înţeles că Guvernul Cioloş, un guvern catastrofal, a respins proiectul de lege.

Guvernul acesta, pe care nu mi-am propus să-l laud acum, are în program construirea, în aproape toate localităţile ţării, şi de grădiniţe, şi de creşe, pentru stimularea creşterii numărului de copii, a demografiei... în explozie, în România, pentru ca aceşti copii să crească sănătoşi, părinţii să poată merge liniştiţi la muncă, să dorească să mai facă copii.

Eu zic că este foarte bine ca peste tot unde se poate, prin inspectoratele şcolare, prin consiliile judeţene, dar, mai ales, prin bani alocaţi de la Guvern să fie construite creşe în România, întrucât, la câte creşe sunt în ţara noastră, numai 3% din copii sunt cuprinşi, ceea ce este cât se poate de grav, cât se poate de rău.

Noi vom fi de acord. Respingem acest proiect de lege care nu este conform cu ceea ce doreşte Guvernul, dar vrem să vedem cu ce vine Guvernul, concret. Din cele 554 de creşe propuse a se construi în câţiva ani, dacă 50 se vor face, eu zic că va fi foarte bine. Şi atunci, şi cei care recurg la ajutorul social, ca să poată trăi, care îl beau de la 8 dimineaţa până la 10, să se poată duce la muncă şi, seara, treji, să mai poată face copii sănătoşi.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul este unul foarte bun, făcut de colegii din Partidul Social Democrat, în momentul în care erau în majoritate parlamentară şi în opoziţie faţă de Guvernul Cioloş.

Lucrurile bune trebuie remarcate, trebuie semnalate şi nu înţeleg de ce astăzi colegii doresc să respingă un proiect bun, la care au muncit colegi parlamentari ai PSD, şi care ar putea fi un proiect important pentru România.

La Comisia pentru administraţie publică ni s-a invocat faptul că nu ar fi sursă de finanţare şi faptul că există o discriminare, stabilindu-se numărul acestor creşe în funcţie de numărul de locuitori. Nu cred că au greşit colegii de la PSD atunci când au scris acest proiect. L-au scris chiar bine. Repet, nu înţeleg de ce astăzi, fiind la putere, nu-l mai susţin.

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Este prins în Programul de guvernare...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule Munteanu. Ştiu că îl aveţi în Programul de guvernare. Aveţi 5.500 de grădiniţe, creşe şi şcoli. Dar vreau să vă întreb şi pe dumneavoastră, cu mai multă experienţă, când o să le faceţi. Pentru că una este să fie prin în Programul de guvernare, pe o foaie de hârtie, alta... avem un proiect de lege astăzi gata aprobat.

Prin urmare, voi solicita retrimiterea la comisie, termen două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

Domnul... nu mai văd vorbitorii.

Domnul Oprea parcă era.

Domnul Oprea era la rând.

Domnul Dumitru Oprea:

Iau cuvântul în calitatea avantajatului de a fi analizat această propunere de lege în Senat. Şi era o veselie la Acapulco atunci când oamenii pe care domnul Munteanu acum îi prezintă a fi iniţiatori - şi am admirat iniţiativa aceea - şi am admirat propunerea legislativă şi toţi se întrebau: "Oare povestea cu raiul, pe o perioadă foarte scurtă de timp, când va înceta?" Era în campanie electorală. Şi fac trimitere şi la Legea privind adopţia copiilor, care, la fel, a trecut. La PSD, unul nu s-a opus, şi astăzi toţi s-au opus Legii adopţiei copilului, fiindcă trebuia, de fapt, un grup din Braşov..., care până la urmă a trădat şi PSD-ul, şi nu mai este iniţiatorul şi nici nu mai există în poveştile politice, dar atunci au contribuit din plin la convingeri ale oamenilor care au crezut prea mult în pielea PSD-ului din pădure, fiindcă de fapt s-a dovedit a fi o falsă Fata Morgana.

Şi acum este un proiect extraordinar. Nu trebuie noi să facem apologia acelor proiecte care sunt propuse de grupuri politice, dar, dacă vorbeşti în calitate de părinte, de implicat în creşterea copiilor...

Noi am avut proiecte chiar pentru partea de educaţie pretimpurie şi cei de la PSD au fost de acord cu ele.

Acum nu prea pricep, deloc, fiindcă acolo am văzut propunerile dumneavoastră. Sunt pe atâtea comunităţi... şi aţi văzut... ştiţi propunerea legislativă discutată acum... ... este una foarte completă. Cum de o dată, la Senat, n-aţi sesizat că nu există raportul financiar, dar s-a dat vot, şi, dincoace, la Camera Deputaţilor, aţi constatat că acesta este de fapt singurul viciu.

Păi cu unii mumă şi cu alţii ciumă, nu se poate! Nu puteţi, dumneavoastră, de la PSD, într-o Cameră să spuneţi că e OK, şi în cealaltă cameră să consideraţi că acel OK este cauza pentru care propunerea legislativă nu merge.

Deci încercaţi să veniţi cu alte explicaţii decât cele de adormit copiii, pentru că dezavantajul unora de a fi asistat la argumente pro, şi acum de a fi asistat la argumente contra... trebuie respectat punctul dumneavoastră.

Vă respectăm prea mult, aşa încât veniţi cu alte argumente decât cele de adormit copiii!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Încep cu o argumentare. Într-adevăr, prima dată şi eu mi-am semnalat dorinţa de a lua cuvântul şi pe urmă am stins, pentru că am sperat că va fi retrimisă comisiei această iniţiativă. Evident, am intrat iarăşi în dezbateri generale.

Cei care cunosc materialul pot observa că unii dintre iniţiatori sunt membri ai grupului nostru parlamentar. Noi credem că este nevoie, în România, de construcţia de creşe, iar Parlamentul este cel care trebuie să decidă în problemele mari, chiar dacă ele se regăsesc într-un program de guvernare.

Se putea ca în Comisie această iniţiativă legislativă să primească acea formă care să ajute, de fapt, celor cuprinse în Programul de guvernare privind creşele, inclusiv de modificare a sursei de finanţare, deci nu de la bugetul de stat, ci prin program european.

Şi noi, în continuare, credem că, dacă vrem să dăm o greutate Parlamentului, ar fi bine ca noi să dăm de muncă Guvernului, şi nu tot timpul invers, şi să respingem iniţiative legislative pe motivarea că Guvernul tocmai se gândeşte la aşa ceva şi ar fi bine să adoptăm acea variantă.

Aşteptăm cu mare interes cele care se regăsesc în Programul de guvernare, aşteptăm ca acele creşe să se construiască, dar, în această aşteptare, deocamdată, vom vota împotriva respingerii iniţiativei legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bacalbaşa.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Dacă există un om pe care îl respect şi de la care caut să învăţ în acest nou job al meu, este colegul Márton Árpád, care cred că dacă era anestezist reanimator, ar fi salvat foarte multe vieţi. Îi apreciez rigurozitatea. Din această cauză, am fost şocat să constat că colegul Márton Árpád apără o iniţiativă care, formal, nu poate fi acceptată, pentru că lipsa sursei de finanţare a unei propuneri o face moartă din start.

Pe de altă parte, aş fi vrut să împărtăşesc experienţa unui bunic, cu nepoată în Statele Unite. Concediul postnatal, două săptămâni. A da la o creşă un copil este între 1500 şi 2000 de dolari, fără a avea o garanţie a unor servicii de foarte mare calitate.

Vreau să spun că în ţara asta, cu toate defectele ei pe care le ştim, pentru mamă şi copil se fac destule lucruri.

Dar ce m-a determinat să iau cuvântul este fariseismul extrem al unor colegi din aşa-zisele partide de opoziţie. Cu toţii ştim că la PSD există o mână de fier care impune executarea cu toată rigoarea a Programului de guvernare şi că nu există o ruptură între parlamentarii PSD şi Programul de guvernare al PSD-ului.

Ca atare, o formă de regret mieros, din partea unora, care încearcă să zdrobească tot ce întreprinde PSD-ul pentru a uşura viaţa omului simplu în această ţară, mi se pare o formă de fariseism revoltător şi greţos. Şi am ţinut să o spun.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Oprescu.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, este o dezbatere interesantă pe o temă importantă pentru fiecare dintre noi, ca români, pe o temă importantă pentru fiecare dintre noi, ca parlamentari.

Cu tot respectul, aş vrea totuşi să readuc în discuţie câteva dintre punctele de vedere exprimate aici.

S-a spus că în Senat s-a dat un vot şi că venim cu o regândire, cu o reanalizare şi cu o altă propunere de vot, noi, Grupul PSD.

Acesta este un principiu important pentru bicameralismul sistemului parlamentar pe care noi îl avem în România, principiul celei de-a doua priviri. Este important ca cele două Camere să ia în discuţie atât în comisiile de specialitate, cât şi în plen fiecare act normativ, astfel încât forma finală a actului normativ să fie cât mai aproape de nevoile pe care noi le avem, pe care România le are, pe care românii le au.

Prin urmare, este foarte bine - şi în Comisia pentru administraţie, să ştiţi, stimaţi colegi, au fost puncte de vedere bine argumentate şi acest act normativ a fost... cu multă atenţie ne-am aplecat asupra lui - şi este bine că, în urma discuţiilor din Comisie, am venit cu această propunere pentru plenul Camerei Deputaţilor, de respingere.

Pe de altă parte, vreau să vă spun că fiecare dintre noi suntem membri ai unui partid politic. Nu este deloc un lucru rău, este însăşi esenţa democraţiei, fiindcă partidele politice sunt forme organizatorice prin care cetăţenii participă la guvernare. Este firesc ca noi să venim în campania electorală cu o propunere de Program de guvernare, pe care noi, ca parlamentari care facem parte dintr-o coaliţie de susţinere a Guvernului, să îl susţinem în şi prin votul nostru în Parlament.

Prin urmare, acest act normativ este firesc să fie susţinut de noi, parlamentarii PSD, dar, pentru acurateţe, vreau să vă spun că Programul nostru de guvernare vine cu un pachet social, un pachet social minim, care are inclusiv o componentă de educaţie, care componentă de educaţie îşi propune să avem, la nivelul României, 2.500 de creşe şi after-school-uri care să fie realizate până în 2020.

Vă spun lucrul acesta pentru acurateţe, fiindcă s-au dat mai multe cifre aici şi aş vrea să se ştie că această cifră este una pe care noi ne-o asumăm şi despre care am comunicat, am vorbit în mod constant şi pe care ne propunem să o şi realizăm.

Prin urmare, dragi colegi, rugămintea mea este dincolo de, bineînţeles, părerile noastre, care au şi o componentă politică, să înţelegem că acest act normativ care venea cu o idee generoasă, nu a venit şi cu argumente de aplicare, iar noi, pe de o parte, respingem acest act normativ, însă ne asumăm ceea ce facem prin Programul de guvernare şi avem în atenţie această chestiune atât de importantă pentru copiii românilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Sigur că putem să continuăm dezbaterea şi să subliniem importanţa construcţiei acestor creşe, dar cred că e bine să ne uităm cu atenţie la argumentele invocate în raportul Comisiei.

Se face trimitere acolo la Programul Operaţional Regional. Deci întrebarea fundamentală care se pune este dacă are rost să finanţezi astfel de proiecte din bani de la buget sau ar fi mai inteligent să aplici pentru fonduri europene pentru construcţia acestor obiective.

Această întrebare se pune în general în legătură cu infrastructura şcolară din ţara noastră şi aici cred că trebuie să avem în vedere faptul că, din nefericire, nu putem atrage fonduri europene pentru construcţia de infrastructură şcolară din România, pentru că, deşi exerciţiul bugetar al Uniunii a început în 2014, Ministerul Educaţiei Naţionale nu a fost în stare nici până astăzi să pună la dispoziţia Ministerului Dezvoltării Regionale Strategia Naţională pentru Infrastructură şcolară.

În absenţa acestei strategii, care este o condiţie ex-ante pentru finanţarea europeană, Ministerul Dezvoltării nu poate să facă nimic pentru atragerea de fonduri europene pentru infrastructură şcolară.

Deci apelul meu este să încercăm să facem ceea ce trebuie pentru atragerea fondurilor europene pentru astfel de obiective, nu să alocăm fonduri bugetare, pentru că e mai uşor poate, din punct de vedere birocratic, şi să determinăm structurile birocratice să-şi facă datoria şi, în sfârşit, să depună această strategie pentru ca să poată Ministerul Dezvoltării să atragă fondurile europene.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Mulţumesc.

(Domnul deputat Dumitru Oprea solicită să ia cuvântul.)

Domnule Oprea, aţi apăsat, dar aţi vorbit, aţi avut o intervenţie!

Aţi vorbit la asta, domnule...

Aţi vorbit cu domnul Munteanu despre asta?! Da.

Aţi vorbit la legea asta, aţi avut o intervenţie.

Două intervenţii de la PNL: domnul Roman şi cu dumneavoastră.

Vă rog. Procedură.

Domnul Dumitru Oprea:

Eu nu cred că dumneavoastră nu aveţi o atenţie distributivă şi să vedeţi momentul în care... sistemul vă arată momentul în care am apăsat din nou. Pentru că nu pot pleca din sala asta, aburit de nişte poveşti frumoase ale unor colegi de la PSD.

Păi dumneavoastră ştiaţi foarte bine, în momentul în care aţi propus, că nu are treabă Comisia pentru muncă. Aţi dezinformat plenul...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule profesor, cu tot respectul...

Domnul Dumitru Oprea:

Pe procedură...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da, spuneţi-mi procedura...

Domnul Dumitru Oprea:

Sunt pe procedură. Nu dezinformaţi poporul, spunând poveşti. În momentul în care eu am zis...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Oprea:

Nu puteţi să-mi luaţi cuvântul, domnule fost student al meu, că nu v-am învăţat niciodată aşa ceva!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule profesor...

Domnul Dumitru Oprea:

Vă rog să respectaţi şcoala!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Respectaţi Regulamentul, dumneavoastră, nu vă certaţi cu mine!

Domnul Dumitru Oprea:

Vă rog să respectaţi şcoala! Eu vorbesc în numele şcolii în momentul acesta. Nu puteţi dezinforma, spunând că mergem pe Comisia pentru învăţământ, când nici nu este invocată Comisia pentru învăţământ.

Dumneavoastră aţi avut, ca strategie electorală, să propuneţi la o Cameră, care era prima, orice, ştiind că finalul va fi după alegeri. Aceasta este procedura pe care aţi adoptat-o şi pe asta am taxat-o.

Şi, despre bunici şi nepoţi, toată stima şi tot respectul. Am şi eu şi copii, am şi nepoţi în Statele Unite şi nu sunt poveşti chiar aşa. Prea mult mi-e dragă şcoala, încât să vorbesc aici politic. V-o spun în calitate de om.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Vîlceanu, au fost două intervenţii de la PNL deja. Trei, cu procedura domnului profesor.

Aveţi şi dumneavoastră o procedură, la fel ca domnul profesor?

Mulţumesc.

28. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 51 din 8 martie 2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice.

Comisiile - pentru industrii sau pentru administraţie?

Comisia pentru industrii, domnul Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cele două comisii menţionate de dumneavoastră au fost sesizate, pentru dezbaterea în fond, cu proiectul de lege menţionat.

Proiectul a fost respins de Senat - şi este explicabil -, pentru că iniţiativa îşi propune să reglementeze Legea nr. 51, în sensul că doreşte redefinirea termenului de "operator regional"; eliminarea serviciului de transport public local de sub Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice şi, de asemenea, doreşte modificări cu privire la operatorii care îşi desfăşoară activitatea în zona gestiunii delegate.

În urma dezbaterilor, comisiile au constatat că acest cadru instituţional adecvat, precum şi respectarea politicii de regionalizare în aria fiecărui proiect au reprezentat condiţii de aprobare a finanţării proiectelor din cadrul POS Mediu 2007-2013, fiind, de asemenea, menţinută ca şi cerinţă esenţială, inclusiv pentru aprobarea proiectelor finanţate prin POIM 2014-2020.

De altfel, regionalizarea reprezintă un aspect-cheie al politicii de dezvoltare a sectorului serviciilor comunitare de utilităţi publice, având ca scop îmbunătăţirea performanţelor din sector, atât printr-un management de calitate, cât şi prin dezvoltarea unor economii de scară. Prin adoptarea iniţiativei legislative s-ar periclita utilizarea fondurilor europene nerambursabile, acordate prin POS Mediu în perioada 2007-2013, precum şi absorbţia fondurilor ce urmează a fi alocate prin POIM în perioada 2014-2020.

În consecinţă, membrii celor două comisii, cu unanimitate de voturi, propun plenului respingerea propunerii legislative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri? Nu.

Domnul Moldovan? Da?

Vă rog.

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulţumesc.

Grupul PNL va vota împotriva acestei iniţiative, deoarece, cum a spus şi antevorbitorul, s-ar periclita utilizarea fondurilor europene nerambursabile, acordate prin POS Mediu în perioada de programare 2007-2013, precum şi absorbţia fondurilor ce urmează a fi alocate prin POIM în perioada 2014-2020.

Mai mult, Regulamentul nr. 1370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători, de abrogare a Regulamentelor 1191/69 şi 1107/70 ale Consiliului, pe care se fundamentează iniţiativa legislativă, este aplicabil doar transportului public local, celelalte servicii de utilităţi publice, cum ar fi alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate, colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale, producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în sistem centralizat, salubrizarea localităţilor, iluminatul public, administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale ce urmează a fi afectate, fiind supuse dispoziţiilor din legislaţia comunitară şi naţională enunţate mai sus.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota împotrivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii, dacă mai sunt? Nu mai sunt.

29. Proiectul de Lege pentru completarea art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale.

Comisia pentru IT. Domnişoara Dobrică.

Doamna Ionela Viorela Dobrică:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 15 februarie 2017.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13 privind serviciile poştale, în sensul instituirii posibilităţii angajării unor salariaţi cu contract de muncă pe durată determinată, pe perioada concediilor de odihnă, în anumite situaţii specifice.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru completarea art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, având în vedere faptul că dispoziţiile acestuia se regăsesc în cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 238/2016.

Prin urmare, iniţiativa legislativă a rămas fără obiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ?

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu ştiu unde umblă deputatul Movilă, unul dintre iniţiatori, aşa că mă văd nevoit să intervin eu din partea Grupului PMP.

Nu mai este nici Poşta Română ce a fost pe vremea copilăriei noastre, când aşteptam cu toţii o scrisorică, o carte poştală, mai ales când făceam la şcoală nenorociri şi luam legătura cu factorul poştal să ne-o dea nouă scrisoarea şi nu părinţilor. Cred că mai ţineţi minte.

S-au schimbat multe. Aţi văzut, săptămâna trecută doamna Săftoiu spunea că nici declaraţiile politice nu-şi mai au rostul. Vii, depui hârtiuţa la Parlament şi e foarte bine, nu te aude nimeni dacă vorbeşti cursiv, dacă faci greşeli de gramatică, ţi-o scrie cineva, o depui acolo, e perfect...

Totuşi, în ţara aceasta, unde toţi copiii au telefoane mobile şi bătrânii ştiu să lucreze pe Internet, eu cred că şi CEC-ul, şi Poşta Română trebuie să fie în grija noastră.

Am văzut, Guvernul Cioloş, nici nu mă mir, a respins. El a respins tot ce era normal pe pământ, dar văd că şi domnul Grindeanu, cu Guvernul Domniei Sale, s-a luat după Cioloş şi respinge şi Domnia Sa.

L-am văzut la Paşte pe domnul premier, mi-a plăcut de Domnia Sa, are fulguraţii poetice, chiar metafizice, şi mă aşteptam să fie mai generos.

În concluzie, iniţiative de acest gen, care sunt bune şi sunt preluate de Guvern, sunt şi mai bune, pentru că Guvernul este elastic, orice Guvern poate să fie permisiv, iar cei care le iniţiază să facă bine să rămână la lucrări, dacă sunt serioşi.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Popescu.

Domnul Pavel Popescu:

Vreau să-i spun colegului meu de la PMP că iniţiativa legislativă a rămas fără obiect.

Grupul PNL va vota împotriva acestei iniţiative, având în vedere faptul că dispoziţiile acestuia se găsesc în cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 27/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 238/2016.

Deci obiectul de reglementare al iniţiativei era rezolvarea unei situaţii sensibile, prin raportare la situaţia prezentată, precum şi ţinând cont de dispoziţiile Codului muncii, care nu permitea angajarea de personal pe durata cât titularul de post era în concediu de odihnă. Este bine că s-a adoptat reglementarea expresă a acestei problematici. Aceasta a fost adusă în discuţie şi de către organizaţiile sindicale ale poştaşilor, precum şi de Instituţia Prefectului, de pe întreg teritoriul ţării, ca fiind de maximă importanţă, având în vedere faptul că actuala prevedere legislativă nu permite înlocuirea acestora pe perioada concediilor.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota împotriva iniţiativei rămase fără obiect de reglementare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiem şedinţa...

Procedură.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Vă rog să aveţi amabilitatea să aducem de la nr. 31, de pe ordinea de zi, la nr. 29, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate şi, în acest context, vă supun atenţiei şi votului, retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Vă mulţumesc pentru amabilitate.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am terminat.

Vot pentru mutarea pe poziţia 29.

137 de voturi pentru, două împotrivă.

Vot pentru retrimitere - două săptămâni - comisiilor.

131 de voturi pentru, un vot împotrivă. Retrimis comisiilor.

Încheiem aici şedinţa.

La 12,00 vot final.

Dacă membrii Biroului permanent au amabilitatea să mă însoţească la sala de şedinţă a Biroului permanent?

După pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, luaţi loc în bănci, stimaţi colegi!

Vom face vot de control într-un minut.

Vă rog. Facem vot de control.

Vot.

173. Suntem în cvorum.

Putem începe.

1. Raportul Comisiei de validare privind validarea unui mandat de deputat.

Potrivit art. 10 alin. (2) din Regulament, validarea sau invalidarea mandatului de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Vă rog, să înceapă votul.

217 de voturi pentru, cinci colegi care nu au votat.

Raportul Comisiei de validare a fost aprobat, prin urmare mandatul de deputat al domnului Popescu Nicolae-Daniel a fost validat.

Vă rog, domnule deputat, să veniţi la prezidiu, în faţa prezidiului, să depuneţi jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor!

Apăsaţi.

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat.

Cu mâna dreaptă pe Biblie...

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

(Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.)

Eu, Popescu Nicolae-Daniel, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării,

Jur credinţă patriei mele România;

Jur să respect Constituţia şi legile ţării;

Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor;

Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

(Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Succes!

Capitolul I.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European, Consiliul European şi Consiliu - Migraţia pe ruta central-mediteraneană - Gestionarea fluxurilor de migraţie, salvarea de vieţi omeneşti JOIN(2017)4.

Vot, vă rog.

234 de voturi pentru, un vot împotrivă, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2017 pentru completarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român.

Comisia pentru apărare propune adoptarea.

Vot.

236 de voturi pentru, un vot împotrivă, un coleg care nu votează.

Adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Comisia pentru muncă propune adoptarea.

Vot, vă rog.

239 de voturi pentru, doi colegi care nu votează.

Adoptat.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 800 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea.

Vot, vă rog.

154 de voturi pentru, 78 împotrivă, două abţineri, doi colegi care nu votează.

Adoptată.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 465 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Vot.

În unanimitate, adoptată.

7. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea exercitării pe teritoriul României a drepturilor conferite în contextul liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene.

Comisia pentru muncă propune adoptarea.

Vot.

238 de voturi pentru, un vot împotrivă, un coleg care nu votează.

Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate.

Comisia pentru învăţământ propune adoptarea.

Vot, vă rog.

237 de voturi pentru, 3 împotrivă, o abţinere.

Adoptat.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 456 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Vot, vă rog.

În unanimitate, adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea Imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie propun respingerea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

148 de voturi pentru, 71 împotrivă, 13 abţineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

11. Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

231 de voturi pentru, 9 împotrivă, o abţinere.

Adoptată.

12. Propunerea legislativă - Legea traducătorilor şi interpreţilor.

Comisia juridică propune respingerea.

Vot, vă rog.

230 de voturi pentru, 10 împotrivă.

Adoptată.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 58 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Comisia juridică propune respingerea.

Vot, vă rog.

205 de voturi pentru, 32 împotrivă.

Adoptată.

14. Propunerea legislativă privind etichetarea produselor alimentare procesate pentru reducerea riscului de boală cardiovasculară.

Comisia pentru agricultură propune respingerea.

Vot, vă rog.

180 de voturi pentru, 55 împotrivă, două abţineri, un coleg care nu votează.

Vă rog, explicarea votului, da?

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal a votat conform unor principii unanim acceptate de toate societăţile ştiinţifice medicale.

Partidul Naţional Liberal a votat pentru dreptul consumatorilor din România de a fi informaţi asupra riscurilor alimentare care le pot afecta sănătatea.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule Oros.

15. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 221 din 24 iulie 2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2014 pentru modificarea şi completarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Comisia pentru administraţie propune respingerea.

Vot, vă rog.

240 de voturi pentru, un coleg care nu votează.

Adoptată.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Programului Naţional "Creşe pentru copiii României".

Comisia pentru administraţie publică propune respingerea.

Vot, vă rog.

174 de voturi pentru, 67 împotrivă, 3 abţineri, doi colegi care nu votează.

Adoptat.

Domnul Roman, explicarea votului.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi, majoritatea parlamentară, formată din PSD şi ALDE, pune cruce unui proiect care ar putea să însemne enorm pentru modernizarea statului român, la 100 de ani de la 1918, şi, dacă doamna Andronescu a pus în cap şcolile profesionale, astăzi refuzaţi şansa unei ţări întregi, pentru copiii lor, să aibă acces la o lege care ar fi însemnat 2.500 de creşe pentru toţi copiii României.

Regret că iar spuneţi una şi faceţi alta, treceţi în Programul de guvernare cifre pe care nu le puteţi respecta. Ştiţi, cei care aţi fost în administraţia publică, anul acesta, în afară de semnarea contractelor pe PNDL 2, nu se poate face nimic. Anul viitor, eventual, se va da drumul la construcţia unor creşe şi dumneavoastră astăzi votaţi împotriva unui proiect pe care, atunci când eraţi în opoziţie, îl susţineaţi foarte puternic.

Aceasta este atitudinea cameleonică a PSD-ului, la fel cum e şi cu Legea salarizării, şi aşteptăm de la dumneavoastră, că vă contorizăm zi de zi, să vedem ce bucurii mai faceţi poporului român.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Moşteanu, explicarea votului.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

Stimaţi colegi,

Creşele nu vor apărea în urma unui proiect legislativ. Creşele vor apărea, se vor construi şi vor fi operaţionalizate după un calcul de sustenabilitate pe termen lung, după ce vom vedea un impact financiar, după ce vom vedea dacă statul român are bani şi vom etapiza construcţia şi operativizarea acestor creşe.

Avem foarte multe legi care nu se aplică şi sunt prorogate an de an, de şase, de şapte ani.

Deci faptul că ar fi trecut această lege n-ar fi garantat românilor cu copii că vor avea mai multe creşe în România.

Haideţi să ne uităm la colegii din coaliţia de guvernare şi să le spunem încă o dată că trebuie să-şi facă calculele şi să vină cu câte pot anul acesta, câte pot, la anul, câte pot, peste trei ani de zile.

Aşteptăm de la ei răspunsul. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 51 din 8 martie 2006 privind serviciile comunitare de utilităţi publice.

Comisiile - pentru administraţie şi pentru industrii - propun respingerea.

Vot, vă rog.

224 de voturi pentru, 18 abţineri.

Adoptată.

18. Proiectul de Lege pentru completarea art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poştale.

Comisia pentru tehnologia informaţiei propune respingerea.

Vot, vă rog.

239 de voturi pentru, o abţinere.

Adoptat.

Domnul Movilă, explicarea votului.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Mişcarea Populară a votat pentru acest proiect de lege.

Proiectul a fost depus în 20 aprilie 2016, venea să soluţioneze o problemă de la Compania Naţională de Poştă.

Din păcate, Guvernul Cioloş a dat aviz negativ, a preluat textul integral în Ordonanţa de urgenţă.

Important este, sigur, că, prin ordonanţă s-a rezolvat problema. Rămânem, totuşi, cu un gust amar, că este unul din multele proiecte de lege pentru care Guvernul, indiferent care este, dă aviz negativ, după care preia ideea, şi-o asumă şi, sigur, face ca Parlamentul să nu mai aibă aceeaşi credibilitate şi imagine pe care ne-o dorim.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2016 pentru reglementarea unor măsuri de simplificare a acordării unor beneficii de asistenţă socială, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare pentru acestea în anul 2016.

Comisia pentru muncă propune adoptarea.

Vot, vă rog.

239 de voturi pentru, o abţinere.

Adoptat.

Capitolul III. Legi organice. Respingeri.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului.

Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică propun respingerea.

Vot, vă rog.

241 de voturi pentru, două voturi împotrivă.

Adoptat.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Comisia juridică propune respingerea.

Vot, vă rog.

210 voturi pentru, 31 împotrivă.

Adoptată.

22. Proiectul de Lege privind adopţia în România.

Comisia pentru muncă şi Comisia juridică propun respingerea.

Vot, vă rog.

229 de voturi pentru, 10 împotrivă, două abţineri.

Adoptat.

23. Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea formelor istorice asociative de proprietate.

Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică propun respingerea.

Vot, vă rog.

202 de voturi pentru, 37 împotrivă, o abţinere.

Adoptat.

Mulţumesc.

Închidem şedinţa.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,23.