Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,06.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Rog colegii de la Grupul Liberal să-l anunţe pe domnul Cozmanciuc, să...

Bună ziua, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 329 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa un număr de 201.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de marţi, 2 mai şi miercuri, 3 mai; programul de lucru; lista rapoartelor depuse în perioada 25 aprilie-2 mai; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor.

Vă reamintesc că, de la ora 17,00, avem răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Îl invit pe domnul vicelider Ioan Munteanu.

Vă rog, aveţi, pe procedură, o observaţie. Vă rog.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă propun de astăzi, şi nu mâine, să modificăm programul de lucru, în sensul că astăzi rămâne aşa cum l-aţi citit dumneavoastră, iar mâine, programul de la 10,00 la 11,30, cu pauză de jumătate de oră şi vot final, la ora 12,00.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Dacă sunt intervenţii? Nu.

În aceste condiţii, stimaţi colegi, pregătiţi-vă cartelele. Supun votului dumneavoastră schimbarea programului pentru mâine, 3 mai. La ora 12,00, vot final, la 11,30 să terminăm dezbaterile.

Cine este pentru? Să înceapă votul.

Da. Cu 104 voturi pentru, 12 voturi contra, 3 abţineri şi 2 colegi care nu votează, programul a fost modificat. Mâine, la ora 12,00 - vot final.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind dreptul de autor pe piaţa unică digitală COM (2016) 593. (PH CD 35/2017).

Cine îl prezintă?

Domnul Tîlvăr, vă rog. Domnul vicepreşedinte Angel Tîlvăr.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul privind Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind dreptul de autor pe piaţa unică digitală COM (2016) 593.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie trimis de Comisia pentru industrii şi servicii, pe proiectul de opinie trimis de Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, pe fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi pe analiza realizată de Secretariatul Comisiei pentru afaceri europene.

Astfel, Comisia pentru afaceri europene a atenţionat asupra încălcării principiului proporţionalităţii de obligaţiile stabilite de art. 13 al propunerii, în ceea ce priveşte modalitatea de filtrare a conţinutului digital de către furnizorii de servicii online, deoarece aceasta nu poate fi pusă în legătură cu niciunul dintre obiectivele intervenţiei, dar prezintă riscul de a fi folosită pentru a cenzura sau bloca fără drept un conţinut legitim.

Comisia pentru afaceri europene a semnalat că operaţiunea de monitorizare a conţinutului stocat, fără de care nu s-ar putea realiza filtrarea prevăzută în art. 13 al propunerii, contravine Cartei drepturilor fundamentale, aşa cum a decis Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Totodată, Comisia pentru afaceri europene a recomandat ca excepţiile în ceea ce priveşte utilizarea operelor protejate în scopuri educaţionale, respectiv în ceea ce priveşte extragerea de text şi date în scop de cercetare, să fie extinse la toate entităţile ce le folosesc în scop educaţional.

Comisia pentru afaceri europene a recomandat ca extragerea de text şi date în scop de cercetare să fie extinsă şi pentru entităţi cu scop comercial, în special IMM-uri, şi a atenţionat asupra necesităţii actualizării drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de Directivă la progresul tehnic şi la evoluţiile recente ale societăţii bazate pe cunoaştere.

Opinia a fost supusă dezbaterii, în şedinţa comisiei noastre din data de 25 aprilie 2017, în prezenţa a 13 dintre cei 21 de membri, fiind adoptată în unanimitate.

În aceste condiţii, supunem aprobării Camerei opinia, în forma prezentată.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri, din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. Rămâne la votul final.

Următorul.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune european în domeniul apărării COM (2016) 950.

Domnule vicepreşedinte Tîlvăr, vă rog.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În raport, Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pe nota Ministerului Afacerilor Externe, pe Rezoluţia Parlamentului European din 22 noiembrie 2016, referitoare la Uniunea Europeană a apărării, pe raportul Parlamentului European, referitor la implicaţiile constituţionale, juridice şi instituţionale ale politicii de securitate şi apărare comune, posibilităţile oferite de Tratatul de la Lisabona, 2015/2343(INI), pe fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza secretariatului propriu.

Astfel, Comisia pentru afaceri europene a arătat că o veritabilă Uniune Europeană a apărării se proiectează ca cea mai eficientă soluţie pentru a consolida autonomia strategică a Uniunii Europene şi pentru a-i spori capacitatea de acţiune faţă de noile circumstanţe geopolitice şi geostrategice, marcate de numeroase ameninţări.

Comisia pentru afaceri europene a semnalat riscul ca Uniunea Europeană a apărării să devină încă de la crearea sa o "Uniune europeană a apărării cu două viteze". Pe de o parte, din cauza diferenţelor majore dintre strategia de securitate externă a statelor membre, iar pe de altă parte, din cauza diferenţelor de resurse bugetare disponibile.

Comisia pentru afaceri europene a reamintit că acordurile sau orice alte angajamente de securitate bilaterale încheiate între statele membre şi terţe ar trebui să fie compatibile, atât la nivel conceptual, cât şi la nivel tehnic, cu întregul acquis al politicii externe comune şi al celei de apărare comune.

Comisia pentru afaceri europene a semnalat dificultatea de a aplica prevederi ale tratatelor Uniunii Europene în materie de securitate şi apărare, în cazul statelor membre care nu sunt şi membre NATO şi, în special, a clauzei de apărare reciprocă.

Totodată, comisia a lansat un apel pentru utilizarea instrumentelor prevăzute de tratatele Uniunii Europene în domeniile politicii de apărare şi în special al cooperării structurate permanente.

Comisia a salutat iniţiativa Comisiei Europene de a propune acest plan de acţiune europeană în materie de apărare, dar a atenţionat că planul nu îşi va putea atinge obiectivele în absenţa unei participări loiale a tuturor statelor membre la consolidarea PSAC şi la construirea Uniunii Europene a apărării.

Comisia a arătat că implementarea Planului de acţiune european în domeniul apărării trebuie să se realizeze în strânsă coordonare cu statele membre şi să fie asigurată complementaritatea cu NATO în abordarea provocărilor actuale.

Comisia şi-a exprimat susţinerea faţă de propunerea Parlamentului European de folosire a fondurilor Uniunii prin intermediul bugetului Uniunii Europene, ceea ce ar permite tuturor statelor membre să-şi îmbunătăţească capabilităţile militare în cadrul unui efort comun, chiar dacă acest lucru face necesară creşterea bugetului Uniunii Europene şi induce ideea ca pe termen lung Uniunea Europeană să dispună de un buget comun pentru apărare.

Opinia pe care eu am prezentat-o a fost supusă dezbaterii, în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 25 aprilie, în prezenţa a 13 dintre cei 21 de membri, fiind adoptată în unanimitate.

În aceste condiţii, domnule preşedinte, supunem aprobării Camerei, opinia, în formula şi în forma prezentată.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc dumneavoastră.

Dacă sunt intervenţii din partea colegilor, din partea grupurilor? Nu sunt. Rămâne la votul final.

Pe ordinea de zi, până la punctul 8 nu avem rapoartele primite.

La punctul 8 este vorba de Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului; PL-x 476/2016; caracter organic.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mihai Dan Chirică (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În vederea punerii în acord a dispoziţiilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu Deciziile Curţii Constituţionale nr. 172 din 24 martie 2016 şi nr. 244 din 19 aprilie 2016, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2016 sunt reglementate cazurile de modificare şi suspendare a raportului de serviciu al poliţistului, precum şi alte aspecte ce ţin de ocuparea posturilor vacante, atât de conducere, cât şi de execuţie.

Astfel, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2016 se reglementează următoarele: tipologia şi durata cursurilor de carieră, cazurile de modificare şi suspendare a raportului de serviciu al poliţistului, precum şi aspecte ce ţin de ocuparea posturilor vacante.

Comisiile de fond ale Camerei Deputaţilor au elaborat raport comun de admitere, cu amendamente, cu care Ministerul Afacerilor Interne este de acord.

În considerarea celor anterior menţionate, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Avem raport comun din partea Comisiei pentru muncă, Comisiei juridice şi Comisiei pentru apărare. Cine îl prezintă?

Comisia juridică. Vă rog.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Obiectul de reglementare constă în modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea punerii în acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 172/2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule secretar,

Vă rog să ne propuneţi şi timpul. Sunt 86 de... este procedură de urgenţă. Vă rog să ne propuneţi timpul de dezbatere.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Propun 5 minute, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră timpul propus de secretarul Comisiei juridice. Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

Mulţumesc.

147 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 6 abţineri, 2 colegi care nu-şi exprimă votul. Timpul a fost aprobat.

Încep dezbaterile din partea grupurilor parlamentare. Cine doreşte să intervină? Nu doreşte. Nu doreşte... Bun.

Da. Avem 86 de amendamente admise. Vă propun să le votăm în calupuri de câte 10.

Dacă de la 1 la 10 aveţi observaţii? Nu.

De la 11 la 20. Dacă sunt observaţii? Nu.

De la 21 la 30. Dacă sunt observaţii?

31-40?

41-50. Dacă sunt observaţii? Nu.

51-60?

61-70?

71-86?

Mulţumesc.

Rămâne la votul final. Caracter organic.

Următorul.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli; caracter ordinar.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat, domnule Petru Andea, vă rog.

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa nr. 66 din 2016 modifică şi completează Ordonanţa nr. 24 din 2010 referitoare la încurajarea consumului de fructe proaspete în şcoli. Este vorba, fără discuţie, de ceea ce cu toţii cunoaştem, celebrul măr, care, prin Ordonanţa nr. 66 se atribuie de acum înainte şi copiilor preşcolari, deci, din grădiniţe.

Este vorba de a elimina şi o discriminare care se practica, dat fiind faptul că cele mai multe grădiniţe sunt în aceeaşi incintă cu şcolile primare şi, ca urmare, toţi copiii vor primi măr.

Vreau să spun că Guvernul a adoptat ordonanţa, având în vedere grădiniţele cu program normal, deci cele care şcolarizează până la ora 12,00, pentru că celelalte grădiniţe, după cum se ştie, iau masa de prânz în grădiniţă.

Deci Guvernul susţine ordonanţa, în forma adoptată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit pe doamna preşedinte a Comisiei pentru învăţământ, raport comun, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru agricultură.

Vă rog, doamnă preşedinte, prezentaţi raportul comun.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cele două comisii menţionate de dumneavoastră, Comisia pentru învăţământ şi Comisia pentru agricultură s-au pronunţat pe dezbatere în fond asupra acestui Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 66 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24 din 2010.

Obiectul de reglementare se referă la modificarea şi completarea acestei Ordonanţe nr. 24 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli, vizând stabilirea modalităţilor de finanţare ale acestui program şi beneficiarii programului, dar şi prorogarea unor prevederi stipulate prin unele acte normative anterioare.

În esenţă, această ordonanţă extinde grupul ţintă, prin includerea preşcolarilor din grădiniţele de stat şi particulare acreditate, cu program normal de 4 ore.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Comisiile au dezbătut proiectul, în şedinţe separate.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a dezbătut proiectul în prezenţa a 20 de deputaţi din totalul de 24 şi a propus adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a dezbătut proiectul, în şedinţa din 7 martie.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 24 de deputaţi.

De asemenea, în urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi, s-a propus adoptarea proiectului de lege.

Proiectul a fost adoptat de Senat, anterior. Şi în acest sens, îl propunem, cu amendamente, dezbaterii plenului.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să ne propuneţi şi timpul, doamnă preşedinte, e procedură de urgenţă.

Doamna Camelia Gavrilă:

5 minute, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră timpul propus de doamna preşedinte. Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

Mulţumesc.

162 de voturi pentru, 3 abţineri. Timpul propus a fost adoptat.

Acum, la dezbateri generale?

Poftiţi? Din partea PSD, vă rog, doamnă preşedinte.

Doamna Camelia Gavrilă:

Din partea Grupului PSD. Menţionăm susţinerea deplină a acestui proiect care se asociază cu alte programe ce vizează stimularea participării elevilor şi preşcolarilor la procesul educaţional. Este ştiut faptul că şi programul anterior, "Cornul şi laptele" a avut efecte benefice, atât în privinţa nutriţiei, alimentaţiei, a formării unor obişnuinţe de viaţă sănătoasă, cât şi acest program legat de consumul de fructe proaspete a produs deja efecte importante.

Este de semnalat şi faptul că se elimină discriminări, aspecte inechitabile legate de vizarea doar a elevilor, în timp ce şi preşcolarii sunt extrem de importanţi, iar participarea lor la această primă formă de socializare, de acomodare cu o formă educaţională organizată, participarea lor este foarte importantă şi credem că e un element de stimulare a prezenţei, de implicare, de adaptare şi integrare într-un grup social.

Ar fi de semnalat faptul că sunt şi aspecte... activităţi educaţionale conexe, fie că vorbim de concursuri, de zile tematice, de întruniri tematice, de vizitarea de ferme pomicole, legumicole, de a se implica în tot felul de concursuri care stimulează şi spiritul competiţional, şi interesul, şi formarea unor obişnuinţe de viaţă sănătoasă, dar şi plăcerea, bucuria de a fi împreună, de a împărtăşi ritualuri comune alături de ceilalţi copii de vârsta lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Romanescu, vă rog.

Fiind procedură de urgenţă, câte un vorbitor pentru fiecare grup parlamentar.

Domnul Cristinel Romanescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Membrii Grupului PNL vor vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, în sensul includerii tuturor preşcolarilor din grădiniţele de stat şi particulare acreditate, în grupul ţintă de beneficiari ai distribuţiei gratuite de fructe.

Proiectul prevede ca fructele proaspete, transportul şi distribuţia acestora la unităţile de învăţământ să se contracteze de către consiliile judeţene, respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în limita sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, acordate cu această destinaţie de la bugetul de stat.

S-a ţinut cont de faptul că în unităţile de învăţământ în care participă la cursuri atât preşcolarii care nu sunt beneficiari ai programului, cât şi şcolarii care sunt deja beneficiari ai programului, discriminarea şi inechităţile generate de lipsa uniformităţii grupului ţintă trebuie corectate.

Şi având în vedere că măsura 3.3 "Copii sănătoşi la grădiniţă" a Pachetului integrat pentru combaterea sărăciei, aprobat prin memorandum, la data de 19 iulie 2016, prevede un pachet naţional de sănătate şi nutriţie pentru copiii dezavantajaţi, pentru a preveni îmbolnăvirile recurente şi pentru a îmbunătăţi sănătatea acestora şi a evita malnutriţia, este binevenită această măsură.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota pentru.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului PMP, domnul Ionuţ Simionca, vă rog.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pe lângă că mărul e semnul Partidului Mişcarea Populară, noi o să susţinem acest proiect legislativ.

Şi ce ar fi mai important, ca toţi cei care achiziţionează aceste mere, să le achiziţioneze din producţia pomicolă internă a României, să ne protejăm oarecum şi ţara noastră.

Mulţumesc.

Noi votăm pentru.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Domnule Ciuhodaru, vă rog. Procedură, înţeleg, da?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să vă rog să fiţi atent la ordinea înscrierii speakerilor la această dezbatere. Şi, dacă tot mi-aţi dat ocazia, vreau să fac şi eu o precizare.

Mărul poate să fie mai bun sau mai puţin bun în acea parte, dar mărul românesc rămâne în continuare valabil. Şi sper să fie inclus în acest program.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu mai sunt.

Avem 16 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 2 până la 10. Dacă sunt observaţii? Nu.

De la 11 la 16. Dacă sunt observaţii? Nu.

La anexă. Dacă sunt observaţii? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

Următorul.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2017 privind organizarea şi funcţionarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi pentru Curtea de Justiţie a Asociaţiei Europene a Liberului Schimb; PL-x 152/2017; caracter ordinar.

Guvernul?

Vă rog. Vă rog, domnule ministru, prezentaţi...

Microfonul, microfonul, vă rog.

Domnul Răzvan Horaţiu Radu (subsecretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rugăm să aprobaţi acest proiect de act normativ. El vine să pună în acord instituţia Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu Ordonanţa nr. 1/2017 şi cu noile modificări care au fost aduse în structura organizatorică a Guvernului României.

Practic, principala modificare e că Agentul guvernamental, ca instituţie, trece în subordinea directă a ministrului delegat pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Raport comun. Cine prezintă raportul comun? Comisia juridică, da? Vă rog.

Şi apoi vă dau cuvântul la intervenţii.

Raport comun Comisia juridică şi Comisia pentru politică externă.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru politică externă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate pentru dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul său de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia Intotero.

Domnule Romanescu, vreţi să interveniţi? Că văd că... Nu.

Doamnă Intotero, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susţine acest proiect legislativ, având în vedere că activitatea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene ţine de organizarea şi coordonarea la nivel naţional a domeniilor afacerilor europene, atribuţii aflate în momentul de faţă în subordinea ministrului delegat pentru afaceri europene.

De asemenea, proiectul prevede şi instituirea unor reguli generale privind organizarea Grupului de lucru interinstituţional care sprijină Agentul guvernamental al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în activitatea de reprezentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu mai sunt alte intervenţii. Neavând amendamente, rămâne la votul final.

Mult succes, domnule ministru!

Următorul.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2016 pentru modificarea şi completarea art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Doamna secretar de stat Anca Chiser.

Doamna Anca Magdalena Chiser (secretar de stat, Ministerul Economiei):

Modificarea şi completarea art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară sunt necesare, având în vedere că întreprinderile publice la care statul deţine participaţii integrale sau majoritare sau participaţii care le asigură controlul sunt un segment important al economiei naţionale şi, prin activitatea şi rezultatele lor financiare, au influenţă asupra stabilităţii şi dezvoltării economice a ţării.

Prin modificarea şi completarea art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 se interzice operatorilor economici la care statul şi unităţile administrativ-teritoriale deţin direct sau indirect o participaţie unică sau majoritară să acorde remuneraţii reprezentanţilor în adunările generale ale acţionarilor.

În exercitarea calităţii de acţionar la societăţile la care deţin direct sau indirect o participaţie unică sau majoritară, statul şi unităţile administrativ-teritoriale acordă mandate cu titlu gratuit reprezentanţilor săi în adunările generale ale acţionarilor acestor societăţi.

Se impune luarea unor asemenea măsuri, având în vedere atât obligativitatea asigurării unui tratament egal între acţionarii unei societăţi, cât şi faptul că unele dintre societăţile la care actul normativ face referire sunt societăţi ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe pieţe de valori mobiliare, iar numărul acţionarilor este foarte mare, ceea ce ar face dificilă din punct de vedere economic plata unei asemenea remuneraţii către reprezentanţii tuturor acţionarilor.

Vă rugăm să adoptaţi proiectul de act normativ, în forma propusă de comisie.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Rog reprezentanţii Comisiei pentru buget să prezinte raportul suplimentar.

Da, vă rog, domnule vicepreşedinte.

Domnul Sorin Lazăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre reexaminare, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2016 pentru modificarea şi completarea art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participare majoritară.

Proiectul de lege supus examinării are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013, în sensul interzicerii operatorilor economici la care statul şi unităţile administrativ-teritoriale deţin direct sau indirect o participaţie unică sau majoritară, să acorde remuneraţii reprezentanţilor în adunările generale ale acţionarilor. Totodată, se prevede că, în exercitarea calităţii de acţionar la societăţile la care deţin direct sau indirect o participaţie unică sau majoritară, statul şi unităţile administrativ-teritoriale acordă mandate cu titlu gratuit reprezentanţilor săi în adunările generale ale acţionarilor acestor societăţi.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2016 pentru modificarea şi completarea art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, cu amendamentul admis prezentat în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să ne propuneţi şi timpul, domnule vicepreşedinte.

E procedură de urgenţă.

Domnul Sorin Lazăr:

Cinci minute.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Supun votului dumneavoastră timpul propus de vicepreşedintele Comisiei pentru buget.

Cine este pentru?

Vă rog să votaţi.

Mulţumesc. 171 de voturi pentru, niciun vot împotrivă. Timpul de dezbatere a fost adoptat.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii?

Domnul Neagu.

Vă rog.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Actul normativ propus de Dacian Cioloş, pe vremea când era dânsul prim-ministru, în esenţă, este corect şi vine să modifice o legislaţie a Guvernului Ponta 2013-2014, în care, din nefericire, s-au creat nişte inechităţi, în sensul că în adunările generale ale acţionarilor unde statul este acţionar unic sau acţionar majoritar existau nişte retribuiri, conform unei legi aflate la vremea ordonanţei de urgenţă în vigoare, prin care se puteau plăti până la 25% remuneraţiile membrilor adunării generale, din salariul directorului general.

Pe Legea nr. 31, în schimb, după care funcţionează şi societăţile care au ca acţionar majoritar sau unic statul român, în adunările generale acţionarii nu sunt plătiţi, sunt plătiţi în consiliile de administraţie.

Partidul Naţional Liberal crede că este corectă retribuirea făcută în consiliile de administraţie, şi nu în adunările generale ale acţionarilor, motiv pentru care va vota în consecinţă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu mai sunt alte intervenţii.

Avem 6 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

2 marginal, articolul unic?

La titlul ordonanţei, 3 marginal?

4? 5? 6?

Mulţumesc.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2016 pentru modificarea si completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat - PL-x 496/2016; caracter ordinar; procedură de urgenţă.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Sterică Fudulea (secretar de stat, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat):

Domnule preşedinte de şedinţă, bună ziua!

Doamnelor şi domnilor deputaţi, bună ziua!

Prin textul propus a fi abrogat a fost creată o procedură suplimentară de achiziţie directă a spaţiului expoziţional, situaţie ce îngreunează finalizarea încheierii angajamentelor legale şi plata contravalorii acestora, fapt ce a generat o birocratizare excesivă a procedurii de achiziţie a serviciilor de participare a exportatorilor români la târguri şi expoziţii internaţionale.

Prin abrogarea punctului 3, atât achiziţia spaţiului expoziţional, cât şi achiziţia serviciilor privind participarea exportatorilor români la manifestările expoziţionale, se vor realiza printr-o singură procedură de licitaţie deschisă, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Aplicarea textului actual a condus la disfuncţionalităţi grave în efectuarea plăţii, pentru serviciile cuprinse la punctul 3 al art.1, din cauza faptului că cele două proceduri paralele de achiziţie trebuie finalizate concomitent, ajungându-se adesea în situaţia de a achiziţiona spaţiul, fără a avea un câştigător desemnat al achiziţiei privind serviciile de participare, sau la situaţia de a avea atribuit contractul de servicii de organizare, fără a avea posibilitatea respectării termenului de plată a spaţiului, impus de organizatorii externi.

Ministerul se află în imposibilitatea recuperării TVA-ului aferent plăţilor prevăzute la punctul 3, întrucât, în spaţiul Uniunii Europene, majoritatea plăţilor sunt însoţite de TVA în ţara de reşedinţă în care se desfăşoară manifestarea internaţională, iar Ministerul, ca autoritate a administraţiei publice centrale, nu poate recupera suma aferentă TVA-ului, întrucât nu este o entitate care să poată fi înregistrată în Registrul operatorilor internaţionali care au dreptul de recuperare a TVA. Această situaţie duce la cheltuieli suplimentare, care nu erau generate în contextul legislativ anterior, fapt pentru care susţinem propunerea formulată, în sensul abrogării punctului 3 al art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2016, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia pentru buget.

Domnule vicepreşedinte, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Sorin Lazăr:

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat, trimis cu adresa PL-x 496/2016 din 31 octombrie 2016.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea cadrului legislativ, astfel încât acesta să permită creşterea numărului de beneficiari de ajutor de minimis pentru promovarea exporturilor. În acest sens, Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiei cu Mediul de Afaceri va putea să achite direct, către organizatorul extern de expoziţii, sumele angajate aferente închirierii spaţiului expoziţional, precum şi sumele necesare pentru constituirea şi/sau amenajarea spaţiului expoziţional, dacă legislaţia specifică ţării unde se realizează manifestarea expoziţională prevede o astfel de obligaţie. Totodată, pentru instituţiile care administrează programe de susţinere şi promovare a exporturilor, se înlocuieşte obligaţia de obţinere a acordului Consiliului de Export cu obligaţia de consultare a acestuia cu privire la propunerile de fonduri bugetare necesare acestor programe.

În urma examinării şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat, cu amendamentul admis prezentat în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii? Nu sunt...

A, vă rog...

Domnul Leoreanu, da.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Plecând de la premisa că nu există ţară în lume care să nu pună accent pe susţinerea exporturilor naţionale şi că exportul constituie unul dintre cei mai importanţi factori ai creşterii economice şi dezvoltării comerţului exterior, în România, sistemul de susţinere şi promovare a exportului fiind reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 120 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat, s-a pus accentul pe dezvoltarea Programului de promovare a exporturilor prin fonduri de la bugetul de stat pentru susţinerea şi promovarea exportului, şi care se aprobă distinct în bugetul Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.

În acest sens, privind organizarea de târguri şi expoziţii internaţionale, organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate, cu suportarea a 50% din cheltuielile de transport, cazare şi asigurare medicală, precum şi realizarea de studii de piaţă şi produse, precum şi realizarea de acţiuni de publicitate şi reclamă cu caracter general pe pieţele de interes pentru exportul românesc, Grupul PNL din Camera Deputaţilor va susţine acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu.

Avem 8 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 2 până la 6 dacă sunt intervenţii? Nu.

La 7 este un amendament al Comisiei pentru politică economică. Dacă sunt intervenţii? Nu.

8? Art. II, observaţii? Nu.

Rămâne la votul final.

13. Următorul, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2016 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare - PL-x 116/2017.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin prezentul proiect de act normativ se vizează crearea cadrului legal pentru derularea Programului GovITHub, finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Implementarea de proiecte din domeniul tehnologiei informaţiei în cadrul instituţiilor din administraţia publică centrală, identificarea de noi metode analitice, sprijinirea antreprenoriatului în domeniul tehnologiei informaţiei reprezintă doar câteva dintre obiectivele principale ale acestui program.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm să acordaţi un vot favorabil raportului elaborat de Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia? Raportul.

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Buican.

Domnul Cristian Buican:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din data de 20 martie 2017, în conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, s-a hotărât retrimiterea Proiectului de lege la comisie. Pentru acest proiect de lege s-a întocmit raportul în data de 14 martie 2017, prin care s-a propus adoptarea proiectului de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 8 februarie 2017.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport suplimentar, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice şi avizul favorabil al Comisiei pentru tehnologia informaţiilor.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor menţinerea raportului iniţial de adoptare.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este procedură de urgenţă; un singur vorbitor.

O invit pe doamna Fădor Angela, Grupul PNL.

Doamna Angelica Fădor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2016 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administraţiei publice centrale, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Acest proiect de lege are ca are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru derularea Programului GovITHub, care se desfăşoară prin Cancelaria prim-ministrului şi este finanţat de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Obiectivele acestui program sunt: implementarea de proiecte din domeniul tehnologiei informaţiei în cadrul instituţiilor din administraţia publică centrală, la solicitarea acestora şi în domenii considerate de interes, identificarea de noi metode analitice pentru seturi de date disponibile, sprijinirea antreprenoriatului în domeniul tehnologiei informaţiei.

Totodată, prin Programul GovITHub se instituie un număr de 20 de burse de cercetare, deschise prin concurs specialiştilor din domeniul tehnologiei informaţiilor.

Totodată, se aprobă trecerea cu plată, în domeniul public, respectiv privat al statului, a unor bunuri de natura activelor fixe şi a obiectelor de inventar, a investiţiilor şi a modernizărilor finalizate, precum şi a dotărilor achiziţionate din fonduri proprii ale Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat".

Pentru aceste motive, Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Ilie Barna, Grupul USR.

Vă rog.

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnule preşedinte,

Ne bucurăm să vedem că această Ordonanţă nr. 71/2016 are raport pozitiv şi practic astăzi aprobăm un mecanism prin care iată că statul a dovedit, încă de anul trecut, că poate să facă funcţională utilizarea IT-ului de la nivelul unor instituţii publice, şi nu doar de la clienţi bine susţinuţi.

Şi, întrucât avem bucuria să avem şi Guvernul alături de noi, chiar îmi permit să adresez această întrebare Guvernului: cum mai funcţionează în aceste zile acest program pe care tocmai l-am aprobat,

ITHub?

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul Ilie Dan Barna:

USR va susţine, desigur, această iniţiativă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii nu mai sunt.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

Următorul.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 - Pl-x 149/2017.

O invit pe doamna preşedinte Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, să ne prezinte raportul.

Vă rog, doamnă preşedinte.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul se referă la Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1 din 2011.

Comisia pentru învăţământ a primit spre dezbatere în fond propunerea legislativă. Comisia a analizat avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, dar şi avizul negativ al Comisiei pentru buget, şi al Consiliului Legislativ.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul finanţării din fonduri publice a învăţământul teologic pastoral organizat de instituţiile de învăţământ particular, specific cultelor recunoscute, pentru care în prezent nu există organizat învăţământ de stat.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

La lucrările Comisiei au fost prezenţi 20 de deputaţi, din totalul de 24 de membri. 19 voturi au fost pentru susţinerea raportului şi o abţinere, cu amendamentele care sunt în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

De la Grupul PNL, domnişoara deputat Mara Mareş.

Doamna Mara Mareş:

Membrii Grupului PNL vor vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative care vine în sprijinul finanţării învăţământului teologic pastoral organizat de instituţiile de învăţământ particular, specific cultelor recunoscute, pentru care în prezent nu există organizat învăţământ de stat.

Noul act normativ prevede ca sursele de finanţare ale instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare să fie compuse şi din fonduri publice, în cazul în care în cadrul învăţământului superior de stat nu există învăţământ teologic pastoral specific cultului respectiv, recunoscut ca şi cult conform Legii nr. 489/2006, republicată, în afară de cele prevăzute deja: sume depuse de fondatori, taxe de studiu şi alte taxe şcolare, sponsorizări, donaţii, granturi şi finanţări acordate pe bază de competiţie, exploatarea rezultatelor cercetării, dezvoltării, inovării şi alte surse legal constituite.

Din aceste considerente, Grupul PNL va vota pentru adoptare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt? Nu mai sunt alte intervenţii.

Avem 7 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 2 până la 7 dacă sunt observaţii? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

15. Şi ultimul, Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil - PL-x 317/2016.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Erwin Şimşensohn (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000, în contextul îndeplinirii obligaţiilor ce revin României în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

Modificările propuse vizează transpunerea Directivei 2014/60 a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru şi de modificare a Regulamentului Uniunii Europene nr. 1024/2012.

Această directivă extinde domeniul de aplicare la orice bun cultural clasat sau definit de un stat membru, în conformitate cu legislaţia sau procedurile administrative naţionale, drept bun de patrimoniu naţional cu valoare artistică, istorică sau arheologică.

Astfel, Directiva Uniunii Europene reglementează regimul bunurilor de interes istoric, paleontologic, numismatic sau ştiinţific, indiferent dacă acestea fac sau nu parte din colecţii publice sau de altă natură sau constituie elemente individuale, şi indiferent dacă provin din excavaţii legale sau clandestine, cu condiţia ca acestea să fie clasate sau definite drept bunuri de patrimoniu naţional.

Dorim să atragem atenţia asupra importanţei şi mai ales asupra urgenţei adoptării proiectului de lege privind implementarea prevederilor Directivei 2014 a Parlamentului European şi a Consiliului, în legislaţia naţională, România riscând astăzi, în situaţia unei întârzieri, declanşarea procedurii de infringement.

În acest sens, vă rugăm să aprobaţi raportul de adoptare şi să votaţi pentru adoptarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Raportul Comisiei pentru cultură?

Da. Vă rog.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a adoptat un raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil.

Comisia a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege şi a cerut avizul Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Până la redactarea prezentului raport s-a primit avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

În redactarea raportului, comisia a ţinut seama şi de avizul favorabil transmis de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr. 401 din 14 aprilie 2016.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 28 iunie 2016. Proiectul de lege a fost dezbătut de comisie în data de 17 ianuarie 2017.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000, în contextul îndeplinirii obligaţiilor ce revin României în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene.

Modificările propuse vizează transpunerea Directivei 2014/60 a Parlamentului European.

Această directivă extinde domeniul de aplicare la orice bun cultural clasat sau definit de un stat membru, în conformitate cu legislaţia sau procedurile administrative naţionale, drept bun de patrimoniu naţional cu valoare artistică, istorică sau arheologică.

Raportul Comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenţi.

În şedinţa din 14 martie 2017 plenul a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil la comisie.

Comisia a reanalizat proiectul de lege în data de 28 martie, precum şi în şedinţele din 4 şi 11 aprilie 2017. La şedinţe au participat domnul Erwin Şimşemsohn, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, şi domnul Adrian Rista, consilier al ministrului.

14 deputaţi din cei 15 ai comisiei au fost prezenţi şi, în unanimitate, a fost adoptat Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 182, cu amendamentele înscrise în Anexa nr.1.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, de la Grupul PMP, domnul Paşcan Emil.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am intervenit, solicitând şi pledând pentru întoarcerea la comisie a dezbaterii acestui proiect. Am şi arătat o serie de neconcordanţe pe care le consideram, prin raportare la directivele Uniunii Europene în domeniu, şi bine că am făcut-o!

Şi profit de ocazie, stimaţi colegi, pentru a pleda din nou, atunci când se solicită reîntoarcerea la comisie pentru o mai îndelungă şi mai serioasă dezbatere a unui proiect, să acceptaţi. Era să ne scape, pentru că proiectul a fost întors la comisie pentru o serie de argumente, altele le-am constatat în reluarea dezbaterilor, anume, că li se permitea organelor de ordine să poată să aibă acces în casa cuiva care deţinea un bun din patrimoniu cultural naţional, fără mandat, fără un preaviz măcar, fără nimic şi era o aberaţie pe care o adoptam absolut în mod original şi, sigur, fireşte, atrăgeam oprobriul public asupra Parlamentului României.

Iată, am avut ocazia, reîntorcând acest proiect legislativ la comisie, să-l punem în literă întocmai cu Directiva europeană. Noi, românii, eram un pic mai originali şi veneam cu nişte suplimente care încurcau acest domeniu. Am audiat responsabilii din zona practicienilor din acest domeniu şi am adus exact legea aşa cum trebuia.

Prin urmare, Grupul parlamentar al Partidului Mişcarea Populară va vota acest proiect legislativ.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt intervenţii.

Avem 38 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 1 la 10 dacă aveţi observaţii? Nu.

De la 11 la 20 dacă aveţi observaţii? Nu.

De la 21 la 30 dacă aveţi observaţii? Nu.

De la 31 la 38 dacă aveţi observaţii? Nu.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Este ora 17,00. Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre.

Urmează cea consacrată răspunsurilor la întrebări.

Mulţumesc mult.

După o scurtă pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Continuăm ultima parte a şedinţei noastre de astăzi cu răspunsurile ministerelor la întrebările adresate de colegii noştri parlamentari.

Primul minister vizat este cel al Culturii şi Identităţii Naţionale, un răspuns la întrebarea adresată de deputatul Nicolae Andrei.

Persoana care va prezenta răspunsul... domnul secretar de stat... este o amânare, da, din 18 aprilie...

Vă rog.

Domnul Erwin Şimşensohn:

Răspuns adresat la interpelarea domnului deputat Nicolae Andrei.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 487A/2017 având ca obiect "Situaţia clădirii Teatrului de Operetă «Ion Dacian» din bulevardul Octavian Goga, municipiul Bucureşti", vă comunic următoarele.

Prin Hotărârea de Guvern. nr. 832/2016 privind înfiinţarea şi funcţionarea Teatrului Naţional de Operetă şi Muzical "Ion Dacian" şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Teatrul Naţional de Operetă şi Muzical "Ion Dacian" preia obiectivul de investiţii Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian" şi devine beneficiar al acestuia, cu respectarea indicatorilor tehnico-economici aprobaţi prin Hotărârea Guvernului nr. 1028/2012 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii Teatrul Naţional de Operetă "Ion Dacian".

În acest sens, am solicitat punctul de vedere al acestei instituţii.

Conform adresei nr. 826/11.04.2017, Teatrul Naţional de Operetă şi Muzical "Ion Dacian" ne-a transmis următoarele.

Se află în faza unei expertize referitoare la stadiul fizic al lucrărilor la clădirea Teatrului Naţional de Operetă şi Muzical "Ion Dacian" cu experţi externi, pentru a determina cu exactitate care au fost lucrările efectuate şi ce lucrări au mai rămas de realizat.

Autorizaţia de construire este expirată şi nu se poate prelungi până nu se soluţionează litigiul referitor la terenul pe care este edificată clădirea.

Fiind mai mulţi factori implicaţi, nu poate fi estimat acum un termen de redeschidere a clădirii pentru public.

Totodată, Teatrul Naţional de Operetă şi Muzical "Ion Dacian" ne-a comunicat că depune toate diligenţele pentru a afla dacă mai există firma care a contractat şi a realizat parţial lucrările nefinalizate la această dată.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale este preocupat şi îşi oferă tot sprijinul pentru identificarea soluţiilor, astfel încât imobilul să fie finalizat.

Încheiem prin a vă mulţumi pentru interesul acordat funcţionării instituţiei Teatrul Naţional de Operetă şi Muzical "Ion Dacian".

Cu aleasă consideraţie, Ioan Vulpescu, ministrul culturii şi identităţii naţionale.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Mulţumesc frumos.

Dacă autorul întrebării doreşte să intervină? Dacă este în sală? Nu este în sală. Dacă nu, vom continua cu amânările, da... Deci, au solicitat o serie de colegi, au solicitat amânarea prezentării răspunsului. Este vorba de colega noastră, Intotero Natalia, Ministerul Sănătăţii, colegul nostru, Movilă Petru, la Ministerul Transporturilor - coleg care, de altfel, are 5, 6, 7 solicitări de amânare, pentru Sănătate, pentru Transporturi, pentru Economie, Ministerul Sănătăţii, din nou, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Sănătăţii. Tema întrebării pentru care a solicitat amânarea răspunsului, cu siguranţă, o cunoaşte.

Motiv pentru care mergem la susţinerea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse.

Vă reamintesc că, potrivit Regulamentului, mai mult de 3 minute nu puteţi susţine.

Domnul Constantin Codreanu.

Domnule deputat Codreanu, de la PMP, vă rog.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea de astăzi este adresată doamnei Andreea Păstîrnac, ministrul pentru românii de pretutindeni, şi are ca obiect "Stadiul proiectelor depuse în sesiunea de finanţare pe anul 2016 de către asociaţiile româneşti din Timoc şi planul de măsuri pentru anul în curs pentru comunităţile româneşti din Timoc".

În această interpelare fac referire la 3 proiecte.

Primul dintre ele este proiectul privind Centrul spiritual, cultural-educativ "Sf. Andrei", solicitant: Episcopia Daciei Felix, Patriarhia Română.

Al doilea proiect este proiectul privind Caravana culturii şi tradiţiilor populare româneşti din Timoc, ediţia a IV-a, solicitant: Asociaţia pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia, "Ariadnae Filum".

Şi al treilea proiect este proiectul privind Centrele cultural-educative ale românilor timoceni, solicitant: Asociaţia pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia, "Ariadnae Filum".

Pentru a putea avea o viziune de ansamblu şi a evalua concret modul de implicare a ministerului în demersurile asociaţiilor româneşti din Timoc, în promovarea culturii şi păstrarea identităţii lor naţionale, lingvistice şi religioase, vă rog să-mi transmiteţi un plan concret al proiectelor pe care Ministerul pentru Românii de Pretutindeni le are în vedere în următoarele trimestre ale anului curent pe zona respectivă, ţinând cont de strategia pe baza căreia ministerul funcţionează şi având în vedere toate direcţiile de acţiune: mass-media, cultură, educaţie, biserică, sprijinul logistic etc.

De asemenea, vă rog să-mi comunicaţi bugetul alocat pentru 2017 proiectelor destinate comunităţii româneşti din Timoc, pe fiecare proiect în parte care urmează a fi desfăşurat pe această zonă.

Răspunsul se va transmite în scris Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Dohotaru, de la USR? Este prezent? Nu. Oricum, interpelarea este depusă.

Domnul Steriu? Interpelare... va depune.

Domnul Cătălin Cristache?

Domnul Marius Paşcan? Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Sănătăţii, domnului ministru Florian-Dorel Bodog, şi priveşte "Criza medicamentelor pentru tratamentul împotriva cancerului" care este absolut intolerabilă.

Domnule ministru,

Bolnavii de cancer din România se află într-o situaţie dramatică, câtă vreme au nevoie de tratamente care depind de medicamente ce nu se mai găsesc pe piaţa românească. Producătorii a 11 dintre cele mai importante medicamente care sunt utilizate în tratamentul împotriva cancerului au anunţat că renunţă la autorizaţia de punere pe piaţă. Aceştia invocă motive comerciale.

Pe site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului a fost postat anunţul îngrijorător al producătorilor de medicamente: anume că aceştia se retrag de pe piaţa românească. Decizia este pusă pe seama măsurii PSD de a reduce cu 35% preţul medicamentelor inovative care au ieşit de sub protecţia patentului. Este vorba despre medicamente vitale pentru cei care suferă de cancer de colon, pulmonar, ovarian, mamar, leucemii sau chiar despre un calmant al durerilor, destinat pacienţilor cu metastază în fază terminală.

Medicii susţin, prin declaraţii de presă, că impactul va fi unul devastator pentru bolnavi.

Conform estimărilor, câtă vreme nu există un registru naţional al bolnavilor de cancer, în România sunt trataţi aproape un milion de pacienţi victime ale acestei boli. Şi alţi bolnavi, conform informaţiilor difuzate prin mass-media, se confruntă cu lipsa medicamentelor. Peste 1.300 de bolnavi de hemofilie nu mai au pastile de două luni, iar peste 70.000 de bolnavi de Parkinson au rămas fără un medicament vital. Totodată, bolnavii de diabet se plâng că abia găsesc insulină în farmacii.

Domnule ministru,

Se cuvine să răspundeţi şi să clarificaţi de urgenţă, în mod oficial, aceste semnale dramatice din spaţiul public. Este inacceptabil ca bolnavii afectaţi de această cumplită maladie a secolului, ca şi de alte boli cronice grave, pe lângă suferinţele de care au parte, organic şi psihic, să mai lupte şi cu incompetenţa manifestată în reţeaua medicală de aprovizionare cu medicamente.

În acest sens, vă solicit să răspundeţi în scris prezentei interpelări.

Vă mulţumesc.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Eugen Tomac?

Domnul Petru Movilă?

Domnul Laurenţiu Nistor? Vă rog.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea de astăzi este adresată domnului ministru Alexandru Petrescu, ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat.

Stimate domnule ministru,

Pe data de 19 aprilie, la Paris, aţi moderat panelul "Reforme destinate atragerii investiţiilor străine directe şi îmbunătăţirii competitivităţii în Europa de Sud-Est", organizat în deschiderea conferinţei Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OCDE.

Reprezentanţii OCDE şi ai Comisiei Europene au promovat necesitatea dezvoltării unui model economic nou în zonă, bazat pe integrarea în economia Uniunii Europene, intensificarea relaţiilor economice ale ţărilor din regiune şi valorificarea legăturilor istorice şi economice tradiţionale ale acestora.

De altfel, în prima perioadă aţi avut o serie de întrevederi cu diverşi investitori, în demersul de a aduce în România cât mai multe firme, într-o cooperare benefică ambelor părţi.

Ştim că una din priorităţile Ministerului Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat este consolidarea mediului de business, prin atragerea de investiţii străine.

În acest sens, vă rugăm, domnule ministru, să ne comunicaţi care sunt investitorii care şi-au anunţat deja prezenţa în România.

Vă rugăm să ne precizaţi ce investiţii au fost confirmate şi de câte locuri de muncă putem vorbi, dar şi ce investiţii putem anunţa pentru 2017.

Vă mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Raluca Turcan?

Domnul Ioan Sorin Roman? Nu.

Domnul Daniel Olteanu? Nu.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea? Vă rog.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează doamnei vicepremier Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene.

"Proiectul de realizare a Sălii Polivalente în judeţul Timiş, prin investiţia Companiei Naţionale de Investiţii"

Stimată doamnă viceprim-ministru,

Municipiul Timişoara a participat la o competiţie acerbă pentru desemnarea titlului de "Capitală Europeană a Culturii" în 2021, în cadrul unuia dintre cele mai ambiţioase proiecte culturale, iniţiat de Uniunea Europeană.

În cadrul acestui proiect, al "Capitalei Europene a Culturii 2021", care pentru Timişoara şi pentru Timiş reprezintă cea mai importantă provocare şi oportunitate de după Revoluţia din 1989, oferind o deschidere deosebită pentru modernizare şi conectare la marile circuite europene culturale şi economice, pregătirea infrastructurii oraşului Timişoara pentru a susţine în bune condiţii, în 2021, Programul "Capitală Europeană a Culturii" include mai multe obiective de investiţii, printre care cele mai importante aflându-se pe următoarea listă: Sala Polivalentă, realizarea unui complex sportiv cu terenuri de fotbal şi a unui complex olimpic de nataţie, prin Compania Naţională de Investiţii.

Atât Consiliul Judeţean Timiş, cât şi Primăria municipiului Timişoara au adresat solicitări Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, pentru a prioritiza aceste investiţii şi mai ales pentru a gestiona aceste proiecte de investiţii în cadrul unui program prioritar prin care să se asigure înscrierea lor într-un termen-limită de realizare, în anul 2020.

Principala dezbatere între Consiliul Judeţean Timiş şi Primăria Timişoarei a fost în legătură cu modul şi locaţia în care să fie amplasată Sala Polivalentă, Primăria Timişoarei propunând o locaţie centrală, în interiorul Timişoarei, dat fiind că acest obiectiv este pentru Timişoara - Capitală Culturală, în timp ce Consiliul Judeţean a propus o locaţie pe spaţiul unui UAT, comuna Giroc, în vecinătatea Timişoarei.

În legătură cu aceste priorităţi strategice în investiţii din judeţul Timiş, vă rog să ne transmiteţi următoarele.

Realizarea complexului sportiv de tip sală polivalentă în judeţul Timiş prin investiţia CNI presupune respectarea unui proiect standard cu o capacitate a proiectării sălii de 16.000 de locuri? Sau se dimensionează în funcţie de standardele internaţionale ale competiţiilor ce urmează a fi realizate în cadrul acestei săli?

Care sunt factorii implicaţi şi care este procedura prin care CNI determină capacitatea la care se proiectează un astfel de complex sportiv sau sală polivalentă?

În ce măsură este dependentă alegerea amplasamentului pentru realizarea unui obiectiv de investiţii de către CNI, de disponibilitatea reţelelor publice de transport în vecinătatea amplasamentului?

Cum se decid caracteristicile impuse de CNI pentru tema de proiectare ce deserveşte o investiţie de tip complex sportiv cu sală polivalentă? Şi în ce măsură va fi consultată şi va participa la această decizie administraţia locală a UAT Timişoara, principalul beneficiar, aşa cum am spus, şi administratorul acestei investiţii, mai ales cu privire la capacitatea sălii şi funcţiile complementare acesteia? Dacă Compania Naţională de Investiţii a planificat şi bugetat cele 3 investiţii menţionate anterior...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Aţi depăşit cele 3 minute, vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Da.

Care este modalitatea prin care Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene va gestiona setul de proiecte de investiţii ce vor fi realizate în judeţul Timiş, în perioada 2017-2020, având în vedere nivelul acestora, importanţa lor strategică pentru România şi nevoia obiectivă de înscriere în termenul 2020?

Vă rog să ne comunicaţi în scris răspunsul dumneavoastră.

Cu deosebită consideraţie, Marilen-Gabriel Pirtea, PNL, Timiş.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Giugea? Vă rog.

Domnul Nicolae Giugea:

Interpelarea mea merge către Ministerul Transporturilor, domnului Alexandru-Răzvan Cuc.

Domnule ministru,

În Programul de Guvernare 2017-2020, Guvernul din care faceţi parte şi-a asumat realizarea obiectivului de investiţii "Autostrada Piteşti-Craiova", perioadă de realizare SF + PT: 2017-2018; execuţie lucrări: 2019-2021, a cărui sursă de finanţare a fost asumată prin fonduri europene nerambursabile. Este prevăzut a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021.

Potrivit declaraţiilor mai multor oficiali din conducerea CNAIR, varianta autostradă, asumată prin Programul de Guvernare şi prevăzută cu această încadrare şi în MasterPlanul General de Transport, va fi substituită de o soluţie inferioară, prevăzută într-un studiu de fezabilitate realizat în anul 2007, care prevede construirea unui drum expres care să lege municipiile Piteşti şi Craiova.

Dacă se va opta pentru construirea unui drum expres, atunci nu se încalcă doar Programul de Guvernare, motiv pentru depunerea unei moţiuni simple, ci se diminuează şi efectele economice pe care le-ar genera această investiţie pentru economia întregului judeţ Dolj.

Domnule ministru,

Solicit următoarele clarificări.

Veţi încălca Programul de Guvernare şi MasterPlanul General de Transport şi veţi agrea soluţia realizării unui drum expres între Piteşti şi Craiova?

Vă rog să prezentaţi economiile financiare care s-ar obţine prin realizarea unui drum expres, în condiţiile în care acest obiectiv este finanţat din resurse financiare nerambursabile europene.

Care sunt riscurile de dezangajare a fondurilor europene nerambursabile, în condiţiile efectuării de cheltuieli pentru realizarea unui drum expres în locul unei autostrăzi?

Vă rog să precizaţi care este încadrarea europeană a acestui drum la nivelul priorităţilor europene de transport, respectiv coridoarelor europene.

Vă rog să prezentaţi un calendar asumat al realizării acestui obiectiv de investiţii: lansare licitaţie SF + PT; lansare licitaţie şi atribuire contract de lucrări; demarare lucrări; finalizare lucrări; dare în exploatare.

Solicit formularea răspunsului în scris.

Nicolae Giugea, deputat al PNL.

Mulţumesc.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Florica Cherecheş? Nu.

Doamna Oana-Silvia Vlăducă? Nu.

Domnul Cătălin Nechifor? Vă rog.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Doamnă preşedinte, mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Interpelarea pe care o adresez astăzi are obiectul: "Stadiul lucrărilor la Centura de ocolire a municipiului Suceava", adresată în egală măsură doamnei ministru Carmen Daniela Dan şi domnului ministru Alexandru-Răzvan Cuc.

Stimată doamnă ministru,

Stimate domnule ministru,

În anul 2007 au fost demarate lucrărilor la varianta de ocolire a municipiului Suceava de către CNADR şi iată că după 10 ani de zile această centură nu este încă finalizată.

Evident, una s-a gândit iniţial, atunci când traseul centurii prevedea două benzi pe sens, alta este realitatea de astăzi. Cert este că de-a lungul timpului s-au schimbat şi soluţii, s-au întâmplat şi foarte multe lucruri negative, au fost inclusiv un număr de 4 accidente mortale petrecute la un zid construit de către constructor, absolut de neînţeles în parcursul unei şosele de viteză, e vorba de Drumul Naţional DN 17, de legătură între Suceava şi Gura Humorului.

Drept pentru care vreau să vă întreb câteva chestiuni legate de stadiul lucrărilor, pe de o parte, dar şi de anchetele care au fost în aceste situaţii, repet, cu privire la decesele cauzate de impactul cu acel zid al morţii, deja foarte cunoscut în Suceava.

Cele 4 întrebări sunt, după cum urmează:

Stadiul anchetelor? Şi dacă sunt şi finalizate? Cu privire la accidentele care au avut victime umane la zidul morţii. Întrebarea este adresată doamnei ministru Carmen Daniela Dan.

Numărul 2. Cine a luat decizia de a construi pe acest tronson, DN 17, acest zid al morţii, un drum naţional pe care se circulă cu viteză? Domnului ministru Alexandru-Răzvan Cuc.

Numărul 3. Rapoartele de expertiză ale lucrărilor care au fost efectuate la varianta de ocolire a Sucevei, începând cu anul 2013 până în prezent?

Şi numărul 4. Care a fost costul iniţial al variantei de ocolire? Dar şi modificările subsecvente, consecutive, de costuri şi de soluţii care s-au întâmplat din 2007 până în prezent?

Răspunsul îl doresc şi în format scris, dar şi oral.

Şi în speranţa că ceea ce putem face împreună va ajuta atât decongestionarea traficului, cât şi evitarea de victime pe acest traseu, vă mulţumesc, doamnă şi domnule ministru, pentru întreaga dumneavoastră amabilitate.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Iulian Bulai? Nu este prezent.

Doamna deputat Anişoara Radu? Este? Vă rog.

Doamna Anişoara Radu:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Interpelarea este adresată Ministerului Justiţiei, domnului ministru Tudorel Toader.

Subiectul: "Situaţia falezei din municipiul Tulcea".

Stimate domnule ministru,

Faleza din Tulcea a fost construită pentru a preveni inundarea întregului oraş, ferind astfel oraşul de apele învolburate ale Dunării.

În prezent, atât locuitorii municipiului Tulcea, turiştii care trec prin Portul Tulcea în drum spre Delta Dunării, cât şi operatorii de turism, reclamă starea jalnică în care se află faleza Dunării. Arată într-o stare jalnică de degradare, deşi este un veritabil loc de promenadă şi reprezintă cartea de vizită a oraşului Tulcea, iar impresia lăsată turiştilor este foarte proastă. După cum se ştie, o zonă a falezei Tulcea, cât şi cheiul se află în proprietatea Companiei Naţionale "Administraţia Porturilor Dunării Maritime" Galaţi S.A., companie ce gestionează întreaga infrastructură portuară situată pe Dunărea maritimă, respectiv terenuri portuare şi fronturi de acostare a navelor, inclusiv porturile: Galaţi, Brăila, Tulcea, Hârşova, Isaccea, Mahmudia şi braţele secundare: Măcin, Chilia şi Sf. Gheorghe.

Sunt bine cunoscute eforturile istorice făcute de administraţia tulceană pentru preluarea acestui obiectiv, cu scopul de a reabilita faleza, mai ales că în momentul de faţă există şi posibilitatea finanţării din fonduri europene a lucrărilor.

Recent, inclusiv premierul Sorin Grindeanu a menţionat, la Tulcea, că va rezolva această problemă, însă ulterior a anunţat că proiectul nu a primit avizul Ministerului Justiţiei.

Ţinând cont de situaţia prezentată, vă rugăm să ne comunicaţi care a fost motivul pentru care Ministerul Justiţiei nu a avizat Proiectul de Hotărâre de Guvern privind transferul unor active, printre care şi faleza municipiului Tulcea, în administrarea autorităţilor locale.

Care ar fi termenul rezolvării acestei situaţii de fapt?

Solicit răspuns scris.

Cu deosebit respect, deputat al PSD Tulcea, Anişoara Radu.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Anişoara Radu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc şi eu.

Următoarea interpelare este semnată de 4 colegi: Silviu Macovei, Vasile Cîtea, Camelia Gavrilă şi Vasile Axinte. Dacă vreunul dintre dumneavoastră doriţi să susţineţi?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Stimaţi colegi,

Situaţia tragică a salariaţilor de la "FORTUS" S.A. poate fi rezolvată cu celeritate.

Stimate domnule prim-ministru Sorin Grindeanu,

Domnule ministru al economiei Mihai Tudose,

Domnule preşedinte AAAS Florian Daniel Geantă,

Vă aduc atenţiei dumneavoastră cauza disperată a muncitorilor de la fostul Combinat de Utilaj Greu "FORTUS" S.A. din Iaşi.

La momentul actual, "FORTUS" S.A. se află în procedura insolvenţei şi deşi prin legea de reorganizare şi prin deciziile ulterioare de valorificare a activelor societăţii s-au obţinut fonduri pentru acoperirea parţială a masei credale, salariaţii "FORTUS" nu şi-au primit salariile restante de peste 4 ani de zile.

Conform petiţiilor şi memoriilor adresate de salariaţii "FORTUS" numeroaselor instituţii şi autorităţi, prin valorificarea unui pavilion al societăţii s-au obţinut fonduri destinate acoperirii restanţelor salariale.

Decizia de acordare a acestor restanţe a fost luată împreună de conducerea AAAS, administratorul judiciar şi reprezentanţii salariaţilor.

Mai concret, în luna noiembrie a anului 2016, a fost vândut pavilionul central al "FORTUS" şi, după achitarea creanţei către BCR, a rămas suma de 1.800.000 de euro, agreată de AAAS, ca fiind destinată achitării salariilor restante. Totuşi, banii destinaţi salariilor au fost blocaţi pe traseu.

Situaţia acestor ieşeni este dramatică şi impune urgenţă. Ei sunt angajaţi doar scriptic, salariile fiind trecute cu acea cotă de 75% în contabilitate şi pe fluturaşii de salariu, însă în realitate nu s-a plătit nimic de peste 4 ani. Nu pot beneficia de nicio formă de ajutor social şi nici nu au alte venituri.

Situaţia este sensibilă din punct de vedere juridic şi financiar, însă extrem de importantă din punct de vedere uman.

Vă rugăm, pe cale de consecinţă, să analizaţi cu celeritate şi cu foarte multă atenţie situaţia fondurilor "FORTUS" S.A. din Iaşi şi să acţionaţi conform deciziilor şi legilor în vigoare pentru deblocarea salariilor restante către salariaţii "FORTUS" S.A. Iaşi.

Vă mulţumim.

Semnează deputaţii PSD Iaşi, Silviu Macovei, Camelia Gavrilă, Cîtea Vasile, Axinte Vasile.

Vă mulţumim.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ştefan? Nu este.

Doamna Natalia Intotero? Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Interpelarea este adresată domnului ministru Florian-Dorel Bodog, ministrul sănătăţii.

Potrivit studiilor realizate în cadrul unui proiect coordonat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, prin Ministerul Sănătăţii, aproximativ un sfert dintre copiii din România de până la 8 ani sunt supraponderali sau obezi.

Studiul mai arată şi faptul că procentul copiilor supraponderali este mai mare în mediul rural.

Copiii cu vârste cuprinse între 1 şi 3 ani au nevoi nutriţionale mult mai mari decât adulţii, pentru că au un ritm de creştere accelerat, spun medicii. Astfel, cei mici au nevoie de 4 ori mai mult Fier şi de 5 ori mai mult Calciu, Iod, Vitamina A şi Vitamina C, decât un adult.

Specialiştii afirmă că alimentaţia necorespunzătoare în primii ani de viaţă poate duce, pe lângă apariţia obezităţii, la anemie sau deficienţe de Calciu şi Vitamina D. Netratate, acestea se pot reflecta în starea de sănătate a viitorului adult.

În acest context, are în vedere Ministerul Sănătăţii demararea sau continuarea unor campanii de informare în legătură cu modul corect de alimentaţie a copiilor? Au fost până în acest moment astfel de campanii derulate în colaborare cu alte instituţii partenere?

Vă mulţumesc.

Natalia-Elena Intotero, deputat al PSD, judeţul Hunedoara.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Doamna Elvira Şarapatin? Nu este.

Domnul Nicu Niţă? Nu.

Am epuizat lista.

Declar şedinţa închisă.

Seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,33.