Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,06.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Marian-Cătălin Predoiu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa, până în acest moment, un număr de 167.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele de luni, 8 mai 2017, şi marţi, 9 mai 2017; programul de lucru pentru perioada 8-13 mai; lista rapoartelor depuse în perioada 2-8 mai 2017; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare al Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru, de la ora 17,00, avem primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Înainte de a începe, înţeleg că, pe procedură...? Vă rog.

Liderul Grupului ALDE şi apoi voi supune votului ordinea de zi.

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă anunţ că următorii deputaţi nu mai fac parte din Grupul parlamentar al ALDE: Constantin Daniel, Durbacă Eugen, Banias Mircea; au fost excluşi din partid.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul USR.

Vă rog.

Viceliderul Grupului USR.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am dori să solicităm, la punctul 9 al ordinii de zi, retrimiterea la comisie cu un termen de două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Stimate coleg,

Când ajungem la poziţia 9, astăzi, veţi putea solicita... (Vociferări.)

Bun. Atunci voi supune votului dumneavoastră modificarea ordinii de zi, cu eliminarea poziţiei 9, solicitată...

La ordinea de zi, în integralitate, dacă mai sunt observaţii? Nu.

La ordinea de zi, aşa cum am prezentat-o, vă propun eliminarea poziţiei 9... A propus-o Grupul USR! Grupul USR propune modificarea ordinii de zi, cu eliminarea poziţiei 9. Corect? Da.

Să înceapă votul.

Din 152 de deputaţi, 48 de voturi pentru, 100 împotrivă, o abţinere, nu şi-au exprimat votul ...

Deci propunerea dumneavoastră de retrimitere a poziţiei 9 nu a fost adoptată.

Supun votului, stimaţi colegi, ordinea de zi, aşa cum v-am prezentat-o.

Cine este pentru?

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

151 de voturi pentru, 21 împotrivă, 6 abţineri; toţi colegii şi-au exprimat votul, din 178.

Alte observaţii, dacă mai sunt? Nu mai sunt.

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea avizului motivat referitor la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind piaţa internă a energiei electrice (reformare) COM (2016) 861 (PHCD 38/2017). Este vorba de COM 861.

Vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Domnul Gelu Tîlvăr.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Raport privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind piaţa internă a energiei electrice COM (2016) 861.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe: Proiectul de opinie al Comisiei pentru industrii şi servicii, nota Ministerului Afacerilor Externe, fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană, Camera Deputaţilor, precum şi pe analiza şi contribuţiile secretariatului propriu.

Comisia pentru afaceri europene a constatat că stabilirea centrelor operaţionale regionale, ca structuri decizionale ce combină operatorii de transport naţionali, nu prezintă valoare adăugată, faţă de mecanismul actual de cooperare între operatorii naţionali, mecanism ce nu implică transferul puterii de decizie. Acest mecanism s-a dovedit eficient şi în situaţii de criză a furnizării de energie, astfel încât modificarea sa, prin stabilirea unor centre decizionale regionale, nu apare ca justificată.

Comisia pentru afaceri europene a constatat că introducerea dreptului centrelor operaţionale regionale de a emite acte cu putere obligatorie este incompatibilă cu responsabilităţile statelor membre, în ceea ce priveşte securitatea în aprovizionarea cu energie, iar împărţirea responsabilităţilor între operatorii naţionali şi cei regionali induce un risc de conflict normativ, cu efecte asupra funcţionării operative a sistemelor naţionale de electricitate, fără ca prin acest drept nou introdus să genereze un avans în convergenţa pieţei unice a energiei.

Totodată, Comisia pentru afaceri europene a constatat că obligaţia introdusă prin propunerea de Regulament pentru autorităţile de reglementare naţionale, de a înainta spre aprobare propunerile de cooperare regională Agenţiei pentru cooperarea autorităţilor de reglementare din domeniul energiei, ACER, reprezintă o încălcare directă a principiului subsidiarităţii.

Comisia pentru afaceri europene a semnalat dificultăţile de asigurare a coerenţei şi coordonării autorităţilor naţionale, în cadrul mecanismului de decizie, întrucât prezintă mai multe centre decizionale, cu orizonturi de analiză diferite, şi în mecanisme de transfer a puterii de decizie discreţionare sau excesive, o multitudine de condiţii de circumstanţiere şi un grad ridicat de birocratizare, aspecte ce sunt de natură să afecteze puterea de decizie a statelor membre, fără ca prin aceasta să fie obţinută o valoare adăugată la nivelul Uniunii.

În concluzie, Comisia pentru afaceri europene a hotărât că se impune emiterea unui aviz motivat pentru încălcarea principiului subsidiarităţii, întrucât propunerea de Regulament transferă nejustificat unor organisme ale Uniunii puteri de decizie a căror exercitare apar ca fiind mai eficiente la nivelul statelor membre, iar sub aspectul atingerii obiectivelor declarate nu au suficientă valoare adăugată.

În concluzie, avizul motivat a fost supus dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 3 mai 2017, în prezenţa a 15 dintre cei 21 de membrii fiind adoptată în unanimitate.

Domnule preşedinte,

Supunem aprobării Camerei Deputaţilor avizul motivat, în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare sunt observaţii sau dezbateri? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

Următorul.

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor. Este vorba de PHCD 33/2017.

Îl invit pe preşedintele Comisiei pentru regulament, domnul Eugen Nicolicea.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Eugen Nicolicea:

Raport privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.

În data de 3 mai 2017, membrii Comisiei pentru Regulament s-au întrunit în şedinţă pentru a discuta Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, iniţiat de domnii deputaţi Eugen Nicolicea şi Florin Iordache - Grupul parlament al PSD -, cu care comisia a fost sesizată, de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, prin adresa nr. 150 BP din data de 2 mai 2017.

La şedinţa comisiei din data de 3 mai 2017 au participat toţi membrii Comisiei pentru regulament.

Proiectul de hotărâre şi prezentul raport au fost aprobate cu 4 voturi pentru şi 3 voturi împotrivă.

În urma examinării, Comisia pentru regulament propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de hotărâre şi a raportului privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, prevăzut în anexă.

Am terminat susţinerea în calitate de preşedinte.

V-aş solicita, domnule preşedinte, să-mi permiteţi să fac şi eu o propunere, şi anume, respingerea amendamentului de la poziţia 3, art. 52, pentru că nu se referă la reglementarea despre care vorbeam, şi anume, la mersul anchetelor parlamentare şi există posibilitatea ca acesta, dacă rămâne în text, să poată să fie contestat şi să se întârzie astfel modificarea Regulamentului în ceea ce priveşte modul de lucru al anchetelor parlamentare, lucru care nu este de dorit.

Deci propun eliminarea alineatului de la poziţia 3.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Voi da cuvântul grupurilor parlamentare şi apoi, când ajung la fiecare articol în parte, voi supune la vot şi atunci putem elimina articolul la care faceţi dumneavoastră referire. Este vorba de art. 52.

La dezbateri generale? Vă rog.

Domnul Vlad Duruş.

Domnul Vlad-Emanuel Duruş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

USR se opune cu fermitate acestor modificări ce nu au menirea de a întări rolul Parlamentului, aşa cum susţin iniţiatorii, ci vor submina rolul instanţelor judecătoreşti.

Stimaţi colegi,

Conform actualei forme a Regulamentului, art. 74, articol ce se vrea abrogat în totalitate, prin acest proiect de hotărâre, acest articol interzice expres cercetarea de către parlamentari a unor fapte sau activităţi ce fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanţe de judecată. Interdicţia nu reprezintă altceva decât consacrarea principiului separaţiei puterilor în stat, principiu prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituţie.

Anchetarea unor asemenea cazuri, în paralel, de către instituţii ale unor puteri distincte, poate obstrucţiona ancheta organelor competente, reprezentând un impediment în calea aflării adevărului.

De altfel, scopul acestor modificări ale Regulamentului Camerei Deputaţilor nu poate fi altul decât acela de a exercita noi presiuni asupra justiţiei şi discreditarea conducătorilor unor instituţii.

Cireaşa de pe tort a acestui proiect de hotărâre o reprezintă faptul că se doreşte ca refuzul persoanelor invitate la Comisia de anchetă, de a furniza datele sau documentele solicitate, să poată fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicarea aflării adevărului şi să poată constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală.

Stimaţi colegi,

Acest lucru ar contrazice o decizie a Curţii Constituţionale, în speţă Decizia nr. 474/2016, care statuează că: "Regulamentul Camerei Deputaţilor nu poate stabili drepturi şi obligaţii în sarcina unor subiecte de drept din afara Camerei Deputaţilor".

Aşadar, stimaţi colegi, vă invit să nu legitimaţi prin vot nişte modificări ale Regulamentului Camerei Deputaţilor care ar contraveni atât unei decizii a Curţii Constituţionale, cât şi principiului separaţiei puterilor în stat. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva modificării Regulamentului Camerei Deputaţilor, având în vedere că, în forma în care el astăzi operează, este acoperitor pentru orice fel de situaţie pe care o putem avea sau cu care ne putem întâlni.

De aceea, eu cred că este inoportună această modificare, iar dacă în continuare se insistă pe modificarea Regulamentului, cred că ar trebui să se facă într-un cadru mult mai organizat, într-un cadru mult mai larg, în care să existe discuţii serioase, cu argumente multe, şi nu aşa, pe fugă, cum încearcă să se facă în acest moment.

Deci eu cred că dacă cei care fac parte din Comisia pentru regulament vor să ne propună o asemenea modificare, ar trebui mai întâi să discutăm în cadrul grupurilor parlamentare pe îndelete, fiecare argument, şi numai după aceea să ne putem exprima prin vot în plenul Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Separaţia puterilor din stat în mod evident înseamnă totodată şi controlul reciproc al acestora, dar nu înseamnă nicidecum o supraordonare a puterilor în stat.

Ca atare, orice prevedere regulamentară care ar permite ca o anchetă parlamentară să fie oprită pentru că ulterior, de exemplu, a început o anchetă o altă putere în stat, ar însemna că puterea respectivă este deasupra Parlamentului şi este menit ca puterea respectivă să oprească o activitate regulamentară, constituţională, aş zice chiar primordială, a Parlamentului.

Or, o astfel de interpretare a ideii separaţiei puterilor în stat nu poate fi acceptată.

Ca atare, era nevoie să modificăm acest regulament, pentru a nu se putea opri activitatea parlamentară, printr-o intervenţie a altei puteri.

Evident, totodată - şi de aceea este nevoie de această modificare - e nevoie ca această activitate parlamentară să nu se extindă asupra competenţelor altor autorităţi, aşa cum se regăseşte şi în Regulamentul nostru, că atunci când ancheta duce spre rezultatul existenţei unor acţiuni penale, nevoii unei anchete penale, cu ea să fie sesizate organele de urmărire penală, şi nicidecum Parlamentul să nu-şi aroge astfel de activitate parlamentară.

Noi credem că varianta propusă de comisie este una corectă, este echilibrată şi este în consens cu ideea separaţiei şi controlului reciproc al puterilor din stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Bacalbaşa, Grupul PSD.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Cine nu are unguri, să-şi cumpere!

Domnul Márton Árpád m-a încântat şi m-a umilit, prin claritatea universitară a expunerii modului în care statul paralel încearcă să îşi impună dominaţia asupra acestei ţări.

N-a fost atât de explicit privind scopurile, a fost însă extrem de clar privind mijloacele.

Ne aflăm acum în repetarea unei situaţii de acum 27 de ani, în timpul "zaverei" din '89, când unii se ocupau să "umfle" aşa-numiţii terorişti, iar alţii se ocupau să le dea drumul prin uşa din spate.

Că avem un stat paralel, este în afara oricărei îndoieli. Şedinţa noastră este prezidată de către o victimă a unei tentative de lovitură de stat care, în calitate de ministru, şi-a făcut datoria, şi pe care batalioanele de asalt ale forţelor obscure l-au făcut să se întoarcă în Parlament.

Totuşi, eu sunt onorat că omul a avut curajul să-şi facă datoria!

Sigur că noi nu suntem turci, să facem ordine cu statul paralel, dar chiar să facem pe proştii că nu există, nu suntem nici atât de idioţi, nici atât de laşi!

Felicit pe cei care au avut iniţiativa modificării Regulamentului! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da.

Alte intervenţii, dacă mai sunt, stimaţi colegi?

Nemaifiind alte intervenţii, mergem la proiectul de hotărâre.

Vă rog să fiţi atenţi!

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt observaţii? Nu.

La art. I? Nu.

La 1, propunerea preşedintelui Comisiei pentru regulament, să eliminăm abrogarea art. 52.

Supun votului dumneavoastră ...

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

Procedură!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule preşedinte,

Conform Regulamentului, art. 108, nu puteţi depune amendamente de fond în timpul plenului. Se pot face doar amendamente strict de corelare lingvistică, virgule şi aşa mai departe.

Deci este neregulamentară această propunere de vot pe care vreţi să o faceţi.

Domnul Florin Iordache:

Stimate coleg,

Vă rog eu, citiţi Regulamentul. Eu sunt obligat să supun votului dumneavoastră fiecare articol pe care l-a propus comisia. Am ţinut să vă aduc la cunoştinţă faptul că din partea comisiei, în acest moment, acest art. I, respectiv abrogarea, nu se susţine şi le voi supune la vot. Eu nu introduc articole noi, nu elimin articole. Supun ...

Domnul Cătălin Drulă:

Este un amendament ceea ce supuneţi la vot!

Domnul Florin Iordache:

Dar nu ...

Stimate coleg,

Vă rog eu, luaţi raportul!

Haideţi să vorbim pe carte, nu vorbim...

Deci, dacă vă uitaţi dumneavoastră în raport, la poziţia 3, se propune abrogarea art. 52. Eu asta... potrivit raportului... luaţi raportul! Eu nu ... (Vociferări.) Sigur!

Deci în raport.... Iar aferent raportului este proiectul de hotărâre.

În raport, la poziţia 3 se propune abrogarea, iar acum preşedintele Comisiei juridice această abrogare n-o...

Eu o supun votului!

Deci eu supun votului propunerea pe care a făcut-o comisia.

Vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Intervenţia e de-a dreptul hazlie. Dânsul nu este de acord cu susţinerea membrilor USR din comisie, prin care doreau să-şi legifereze practic chiulul, când erau împotriva acestui articol.

Deci acum sunteţi împotriva împotrivii.

Domnul Florin Iordache:

Da. Bun.

Deci suntem la I...

Repet, ca să ştiţi ce votaţi, stimaţi colegi.

Se propune abrogarea alin. (3), în condiţiile... Comisia, în acest moment, nu mai susţine abrogarea alin. (3).

Cine este pentru art. I, respectiv art. 52, în care alin. (3) se abrogă?

Vă rog să votaţi.

Pentru - 37, contra - 114, abţineri - 25, nu votează - 1.

Supun, stimaţi colegi, art. 52 să rămână în forma iniţială.

Cine este pentru forma iniţială a art. 52, aşa cum este acum?

Vă rog să votaţi.

184 de voturi pentru, unul contra, 9 abţineri, 2 colegi nu votează.

Mergem mai departe.

"Articolul 74 se abrogă".

Dacă sunt observaţii? Nu.

Domnul Tinel Gheorghe (din sală):

Ba da!

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Articolul 74, în forma în care noi l-am aprobat şi l-am susţinut de fiecare dată când am modificat Regulamentul, este esenţa separaţiei puterilor în stat.

Vă spuneam acum patru ani de zile şi acum trei ani de zile, când tot dumneavoastră aţi modificat Regulamentul şi propuneaţi atunci ca schimbarea preşedintelui Camerei Deputaţilor să se facă la propunerea grupului parlamentar care l-a propus, deşi Regulamentul, până atunci, spunea altceva, că veţi vedea - şi îi spuneam preşedintelui de atunci al Camerei Deputaţilor, domnului Zgonea, că el va fi primul care va răspunde pe noul Regulament. Şi aşa a fost! Dumneavoastră, în baza acestui Regulament, aţi avut posibilitatea să cereţi schimbarea domnului Zgonea din funcţie.

Acum vă spun: este extrem de periculos ce facem! Faptul că abrogăm art. 74 şi că în momentul de faţă Parlamentul nu mai are nicio oprelişte, absolut niciuna, în a cerceta şi a pune presiune pe oricine şi oricând, este periculos.

Eu vă propun să abrogăm propunerea comisiei şi să menţinem art. 74, în forma în care el există în momentul de faţă în Regulament.

Nu vă rezolvaţi, modificând Regulamentul, o problemă care este punctuală acum! Gândiţi-vă la fond!

Pentru că, domnule preşedinte de şedinţă, şi dumneavoastră, foarte subtil, aşa, aţi întors din condei, din vorbe, textul la art. 52.

Nu degeaba antevorbitorii mei au venit aici şi au solicitat clarificări.

Deci eu cred că art. 74... şi noi, Grupul parlamentar al PNL, solicităm menţinerea lui în textul actual al Regulamentului.

Domnul Florin Iordache:

OK.

Stimaţi colegi,

Voi supune votului propunerea comisiei, de abrogare a art. 74. Comisia propune abrogarea art. 74.

Cine este pentru abrogarea art. 74, potrivit propunerii comisiei?

Vă rog să votaţi.

Cu 125 de voturi pentru, 69 contra, 4 abţineri, 2 colegi nu votează, propunerea de abrogare a fost adoptată.

Mergem mai departe.

Se propune modificarea alin. (1) al articolului...

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Păi, staţi să-i dau citire...

Sau ce vreţi? Procedură pe ce? Comentariu la ce, doamnă?

Explicarea...

Vă rog, doamnă.

Doamna Raluca Turcan:

Doresc doar să menţionez că, prin votul pe care l-aţi dat anterior, aţi încălcat o decizie concretă a Curţii Constituţionale şi, în acelaşi timp, o întreagă jurisprudenţă a Curţii Constituţionale.

Aşadar, cu siguranţă, acest text pe care îl susţineţi astăzi, dacă va fi contestat la Curtea Constituţională, va pierde.

Şi PNL-ul va depune această contestaţie la Curtea Constituţională. Pentru că nu puteţi să sfidaţi şi jurisprudenţa, şi echilibrul puterilor în stat, şi funcţionarea corectă a instituţiilor statului, doar pentru a rezolva o problemă de moment, prin această Comisie de anchetă, care să distragă atenţia de la lucruri grave cu care vă confruntaţi.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnule Nicolicea, vă rog.

Stimată doamnă,

Dacă citiţi Decizia Curţii, în integralitate, acolo se face referire la lege, deci dacă se modifică prin lege. Şi o să vedeţi că se modifică şi Legea, nu numai Regulamentul.

Vă rog, domnule Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

În urma aprobării abrogării acestui articol, în textul Regulamentului nu va exista nimic. Sunt foarte curios cum veţi ataca la Curte un articol inexistent.

Domnul Florin Iordache:

Care nu există. Da.

Mulţumesc.

Mergem mai departe.

Stimaţi colegi,

Discutăm despre art. 76 alin. (1). După alin. (1) se introduc 3 noi alineate.

Alin. (1¹). Dacă sunt observaţii? Nu.

Alin. (1²)?

Alin. (1³)?

Alin. (2) se abrogă.

Observaţii? Nu.

Art. II. Observaţii? Nu. Rămâne la votul final, mâine.

4. Reexaminarea, la cererea preşedintelui României, a Legii privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului; PL-x 375/2016/2017.

Domnule preşedinte Gigel Ştirbu, vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar privind cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României asupra Legii privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului.

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată cu cererea de reexaminare asupra Legii privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, transmisă cu adresa PL-x 375/2016/2017, din data de 13 martie 2017.

La data de 11 noiembrie 2016, Preşedintele României s-a adresat Parlamentului, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţia României, formulând cererea de reexaminare a Legii privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a admis cererea de reexaminare şi a adoptat Legea privind înfiinţarea Institutului, cu amendamente, în şedinţa din 6 martie 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, fiind astfel satisfăcute o mare parte dintre observaţiile formulate în cererea de reexaminare.

În data de 18 aprilie a.c., plenul Camerei Deputaţilor a retrimis legea comisiei, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

Comisia a reluat dezbaterea asupra legii. La dezbateri s-a constatat o unanimitate a voturilor parlamentarilor prezenţi în sală în momentul votului, aceştia dorind să supună plenului Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, admiterea cererii de reexaminare formulată de preşedintele României şi, respectiv, adoptarea Legii privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, cu amendamentele din anexă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale?

Domnul Bulai Iulian.

Se pregăteşte domnul Rotaru.

Domnul Iulian Bulai:

Dragi colegi,

Privind acest proiect legislativ, USR nu a primit încă răspunsuri convingătoare la următoarele întrebări.

Care mai este astăzi sensul noţiunii de spaţiu istoric al Levantului, coborât direct din secolele XVIII şi XIX?

Cum se delimitează geografic mai precis aria de cuprindere a acestor studii, atâta vreme cât iniţiatorul legii înşiruie laolaltă Africa de Nord, Peninsula Balcanică, Orientul Apropiat, Orientul Mijlociu şi Caucazul?

Studiile interdisciplinare avansate în care se va înscrie institutul vor cuprinde oare studii arabe, studii semitice, studii de istorie şi filozofie a religiilor, studii orientale, studii de antropologie şi etnologie, studii de istorie, studii de lingvistică? Totodată, din descrierea obiectivelor, par convocate studii politice, de istoria şi filozofia culturii, studii de ecologie, de geologie, de geografie, studii arheologice şi de conservare a patrimoniului.

Aşadar, cum vor fi toate acestea reprezentate în structura viitorului institut? Care va fi forul ştiinţific tutelar al acestui institut creat prin lege să funcţioneze în subordinea Senatului, de vreme ce Academia Română nu doreşte să-l preia în subordonarea ei?

Legat de subordonarea institutului faţă de Senatul României. Aşa cum este specificat în proiectul legislativ, institutul ar urma să funcţioneze în subordinea Senatului României. De ce trebuie creat el în subordinea Senatului? Senatul este o instituţie care legiferează. Este o instituţie care are alte câteva instituţii în subordine, dar e vorba de instituţii cu alt caracter. Şi nu văd de ce ar trebui să aibă în subordine un institut de cercetări. Senatul nu are în atribuţii pe acelea de a face cercetări, nu are mijloacele de a încadra cercetări ştiinţifice, de a evalua cercetători, de a deschide concursuri pentru cercetători, nu are instrumentele pentru a asigura publicaţii ştiinţifice de înalt nivel internaţional, nu are indicii necesari pentru a măsura calitatea acestor publicaţii. Nu există niciun fel de atribuţii ale Senatului în controlul cercetării ştiinţifice.

Toate acestea sunt întrebări pe care ni le punem cu privire la această afiliere.

USR nu susţine această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnule Robert Turcescu, vă rog. Grupul PMP.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună ziua, dragi colegi!

Nu vom susţine înfiinţarea acestui institut, din mai multe motive. Dar v-aş recomanda tuturor o lectură atentă a celor scrise de vicepreşedintele Academiei Române, domnul Victor Spinei, în momentul în care vorbeşte despre această iniţiativă, care, ştim cu toţii, îi aparţine fostului preşedinte, domnul Emil Constantinescu.

Domnul preşedinte Emil Constantinescu, fost preşedinte, a fost învins de sistem, după care a înfrânt, în calitate de conducător la vreo 3 fundaţii, care au fost construite, de-a lungul timpului, pe modelul pe care vrea să construiască şi acest institut pentru studierea Levantului, adică fundaţii care, de-a lungul timpului, au beneficiat ani de zile de spaţii generoase acordate de celebra Regie Autonomă a Protocolului de Stat, pentru care, de-a lungul timpului, a plătit sume foarte mici, sub formă de chirii.

De asemenea, mi-aduc aminte că domnul Emil Constantinescu, pe vremuri, se lăuda cu felul în care va reuşi să sprijine tinerii dotaţi ai României. N-a reuşit lucrul acesta. Iarăşi, un proiect mort. Sigur, astăzi vrea să facă un institut pentru studierea Levantului.

Se întreba colegul de la USR de ce un astfel de institut. Păi, având în vedere că el va fi stipendiat din bugetul Senatului, poate că domnul Emil Constantinescu face un astfel de institut ca să-l poată compara în continuare pe preşedintele Senatului, domnul Tăriceanu, fie cu Margaret Thatcher, fie cu Reagan sau mai ştiu eu cu cine îi trece prin minte.

Pe de altă parte, trebuie să admitem cu toţii că, de-a lungul acestor ani, pornind de la celebra Academie pentru Studiul Securităţii Naţionale şi alte forme fără fond, am stipendiat din bani publici foarte multe "academii", cu ghilimelele de rigoare, sau astfel de organizaţii, precum aceasta, numită Institutul pentru Studierea Levantului.

Acest institut se vrea nu în subordinea Academiei Române, ci se anunţă că va fi în subordinea unei academii mondiale. O să găsiţi în acest proiect.

Ceea ce e foarte interesant este că, dacă cercetaţi de unde se stipendiază, de unde îşi ia banii respectiva academie mondială, ei bine, veţi afla că aceasta este o organizaţie nonguvernamentală. Prin urmare, nu se alimentează din bani publici.

Recomand, prin urmare, domnului Emil Constantinescu şi iniţiatorilor acestui proiect de lege, dacă tot vor să înfiinţeze Institutul pentru Studierea Levantului, să o facă din fonduri nonguvernamentale, să găsească finanţări în alte părţi, că în felul acesta bănuiesc că n-ar avea nimeni nimic împotrivă să avem în România chiar şi un institut luxuriant, precum cercetarea Levantului.

Grupul Partidului Mişcarea Populară va vota împotriva acestui proiect de lege.

Îndrăznesc, înainte de a vota, mâine, la votul final, un astfel de proiect, să aveţi amabilitatea să citiţi sau să recitiţi măcar - spun încă o dată - ceea ce afirmă în mod foarte justificat un om pe care îl creditez cu multă bună-cuviinţă, cu multă ştiinţă de carte, este vorba de vicepreşedintele Academiei Române, domnul Victor Spinei. Sunt acolo suficiente motive pentru a proceda şi dumneavoastră la fel cum vom proceda noi, cei din Grupul Partidului Mişcarea Populară, şi anume, să nu votaţi înfiinţarea unui astfel de institut.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Andrei Gheorghe, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Noi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, sperăm că acest institut care se va înfiinţa va avea o reală utilitate publică şi nu va constitui doar o simplă sinecură, creată special pentru a satisface nevoile sau interesele unei persoane ori ale unui grup de persoane.

În România, ne confruntăm cu toţii cu această problemă, a formelor fără fond, a instituţiilor, de cele mai multe ori, a instituţiilor de tip cultural, de tip politico-diplomatic, a căror utilitate, de multe ori, o regăsim cu destulă dificultate.

Levantul trebuie să reprezinte, vrând-nevrând, o zonă prioritară pentru politica externă românească. Este o zonă geografică apropiată nouă şi îmi permit să spun chiar apropiată sub anumite aspecte culturale.

Levantul înseamnă în fond acest spaţiu al Mediteranei de Est, în care se găsesc Israelul, Ciprul, Libanul, Siria, Iordania, teritoriile palestiniene. Deci avem un spaţiu deosebit de important, din punct de vedere geostrategic şi geopolitic, şi un spaţiu cu care România are lungi relaţii şi lungi legături istorice. Să nu uităm că în perioada Evului Mediu, Ţara Românească şi Moldova au fost printre principalii sponsori şi susţinători ai comunităţilor creştine din Orient. Să nu uităm că, inclusiv în istoria mai recentă, România a avut relaţii deosebite atât cu lumea arabă, cât şi cu statul Israel.

Să nu uităm, de asemenea, că sunt comunităţi mari de români, în special în Israel, dar şi în celelalte ţări, iar relaţiile comerciale dintre România şi statele aflate în Levant au constituit întotdeauna o parte importantă a schimburilor economice ale României.

Aşadar, pe undeva, această cercetare a Levantului şi a legăturilor pe care România le are cu acest spaţiu care a aparţinut cândva Imperiului Bizantin, un spaţiu mult mai complex din punct de vedere cultural şi din punct de vedere identitar... avem acolo evrei, avem arabi, avem greci, avem asirieni, avem armeni şi avem ultimii vorbitori ai limbii aramaice, pe care o vorbea cândva Mântuitorul Hristos.

Una peste alta, este foarte important ca noi toţi să conştientizăm că atunci când creăm o instituţie publică, atunci când încercăm să cercetăm astfel de chestiuni care implică politică internaţională şi relaţii diplomatice, ar trebui ca acele lucruri să capete şi o finalitate şi să nu fie făcute strict aşa, doar pentru o anumită persoană şi doar cu un obiectiv imediat.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea Proiectului cu privire la constituirea Institutului pentru studiul Levantului şi sperăm că acest lucru nu va rămâne doar aşa, scris pe foaie şi va genera anumite efecte.

Şi totodată, cred eu, România trebuie să aibă o implicare tot mai mare în problematica care ţine de această zonă apropiată nouă, atât geografic, cât şi istoric, reprezentată de spaţiul Mediteranei de Est, de această zonă de confluenţă de culturi şi civilizaţii, care a jucat un rol mult mai important în istoria umanităţii, decât ne imaginăm astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Mergem la raportul înlocuitor.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Art. 1?

Art. 2?

Art. 3?

Art. 4?

Art. 5?

Art. 6?

Art. 7?

La art. 8 ni se propune o modificare. Observaţii? Nu.

Art. 9? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Următorul.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal; PL-x 160/2017.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Sofia Mariana Moţ (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Bună ziua, domnule preşedinte!

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Proiectul de lege supus atenţiei dumneavoastră, astăzi, este unul care îşi propune modificarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Acest proiect de lege, cum mai este denumit, recursul compensatoriu, face parte dintr-un pachet de acte normative, dar şi de măsuri pe care Guvernul le-a propus, pentru a evita pronunţarea unei hotărâri-pilot de către CEDO, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

De la această idee s-a pornit în promovarea acestui proiect de lege, care are menirea, alături de Legea graţierii şi alături de alte măsuri dispuse de Guvern, începând chiar prin proiectul de buget adoptat pe acest an, respectiv, aşa cum spuneam, pe lângă Legea graţierii, recursul compensatoriu şi măsuri de investiţii şi de reabilitare a spaţiilor de detenţie, precum şi construirea a două noi penitenciare. Este vorba despre Penitenciarul Berceni şi Penitenciarul Caracal. Pentru aceste două proiecte, de construcţie a celor două noi penitenciare, au fost şi alocate sume de bani în bugetul Ministerului Justiţiei pe acest an. Ele vizează efectuarea studiilor de fezabilitate.

Revenind la Proiectul de lege privind recursul compensatoriu, precizez că Guvernul susţine acest proiect, însă în forma pe care Guvernul a trimis-o spre adoptare Parlamentului.

Vă aduc doar câteva argumente pentru care nu ne însuşim modificările survenite la acest proiect de lege, în cursul procesului legislativ, şi anume: au fost dispuse, şi discutate, şi aprobate amendamente care au eliminat procedura concretă, care, din punctul nostru de vedere, trebuia reglementată la nivel primar - adică prin această lege - procedura de aplicare concretă şi de calcul a acelor zile libere care se acordă deţinuţilor aflaţi în penitenciarele din România, pentru condiţiile de supraaglomerare, aşa cum spune Hotărârea CEDO.

În cursul procesului legislativ, vă spuneam, această procedură a fost eliminată. Apreciem noi că, în momentul în care va fi pusă în aplicare legea, vor fi întâmpinate greutăţi în penitenciare, pentru că această procedură a fost concepută ca o procedură separată de procedura liberării condiţionate şi nu una care să se suprapună cu această procedură.

Mai mult decât atât, am constatat că prin amendamentele adoptate, s-a propus - şi este prevăzut în acest proiect de lege - ca deţinuţii care efectuează muncă în timpul detenţiei, aşa cum bine se ştie, sunt recompensaţi cu anumite sume de bani. Din această sumă care li se cuvine deţinuţilor, Administraţia Naţională a Penitenciarelor reţine un procent, iar restul aparţine deţinutului.

Se propune prin acest proiect ca deţinutul care a efectuat muncă şi care are dreptul la compensarea bănească să poată să-şi achite zile care urmează a fi compensate cu zile care se vor scădea din detenţie.

Apreciem că o astfel de abordare creează o discriminare între deţinuţi, gândindu-ne doar la faptul că unii sunt apţi de muncă, iar alţii nu.

Am dat câteva exemple pentru care Guvernul susţine proiectul în forma pe care a propus-o Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Comisia juridică?

Doamnă vicepreşedinte Oana Florea, vă rog.

Doamna Oana-Consuela Florea:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul, în şedinţa din 13 martie.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul instituirii, ca măsură compensatorie, a includerii în calculul pedepsei ce poate fi considerată potrivit legii ca executată şi executarea pedepsei într-un spaţiu necorespunzător.

Membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă, expunerea de motive, avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi avizul Consiliului Legislativ, în şedinţa din 26 aprilie.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, redactate în Anexa nr. 1. Amendamentele respinse sunt redactate în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Stimaţi colegi,

Vreau să supun votului dumneavoastră prelungirea programului, sunt 4 colegi înscrişi. Prelungirea programului până la finalizarea acestui proiect de lege.

Cine este pentru prelungire, până la finalizare?

Deci, cu 138 de voturi pentru, 3 voturi contra, a fost prelungit programul până la finalizarea acestui proiect de lege.

S-au înscris... primul, Grupul USR, Drulă Cătălin.

Domnul Cătălin Drulă:

Pe procedură, domnule preşedinte.

Având în vedere consecinţele importante pe care le-ar avea adoptarea proiectului de lege în această formă, care au reieşit din poziţia Guvernului, referitoare la procedura concretă de calcul şi la anumite discriminări care ar putea apărea în privinţa recompensării, şi având în vedere că Guvernul nu susţine, în această formă, adoptarea proiectului de lege, vă propunem retrimiterea la comisie, cu termen de două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnule Munteanu, vă rog, luaţi loc.

Voi supune, stimaţi colegi, retrimiterea la comisie, aşa cum a propus-o Grupul USR. Cine este...? Vă rog să votaţi, avem o propunere de retrimitere.

58 de voturi pentru retrimitere, 85 de voturi împotrivă. Nu s-a retrimis.

Mergem mai departe.

A doua solicitare... daţi-mi... stafful tehnic, să văd.

Domnule Roman, vă rog, Grupul PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În calitate de fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Alba, care aveam un protocol cu mai multe instituţii, şi care mergeam din când în când la Penitenciarul Aiud, să vedem condiţiile în care trăiesc deţinuţii din acest penitenciar, pot să vă spun, ca unul aflat în cunoştinţă de cauză, că în puşcăriile româneşti există tortură, că în puşcăriile româneşti există condiţii inumane de muncă, că în puşcăriile româneşti există o dictatură a celor care conduc aceste penitenciare şi există grave, grave abuzuri.

Pe de altă parte, stimaţi colegi, cred că e important să recunoaştem că nu cred că suntem cea mai coruptă ţară din lume sau din Uniunea Europeană, să construim penitenciare la greu, să avem 2.800 de cazuri de abuz în serviciu. Din acest punct de vedere, cu siguranţă, noi avem obligaţia, ca parlamentari, să îmbunătăţim legislaţia.

Ceea ce propune Ministerul Justiţiei însă, din păcate, este un lucru total neserios. Spuneau la preluarea mandatului că în acest an vom începe construcţia unor penitenciare. Acum venim şi spunem alocăm nişte bani pentru studii de fezabilitate şi prefezabilitate.

Nu cred că este corect. Şi cred că e doar un praf în ochi aruncat românilor, pentru că în aceste zile, chiar astăzi, la Senat, se discută o lege a graţierii.

Stimaţi colegi,

Dacă aţi fi vrut cu adevărat să ne aplecăm asupra problemelor de fond, v-aţi fi uitat şi pe propunerile pe care vi le face opoziţia. Şi Partidul Naţional Liberal, dacă vă amintiţi, a propus o serie de măsuri concrete, alternative, dacă vrem cu adevărat să rezolvăm problema aglomeraţiei din închisori.

Ceea ce faceţi dumneavoastră astăzi, din păcate, nu este decât un demers prin care încercaţi să-i minţiţi din nou pe români.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Bichineţ.

Este procedură de urgenţă, câte un singur vorbitor de grup parlamentar.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea este cât se poate de succintă.

În primul rând, vom spune că cei de la Partidul Mişcarea Populară susţinem acest proiect. Însă pare cam suspectă dragostea aceasta neţărmurită faţă de cei aflaţi în detenţie, o situaţie nefericită.

Am văzut cu câtă mândrie doamna ministru spunea că se doreşte ca două noi penitenciare să fie începute.

Domnule, nu ştiu, noi ne pregătim să băgăm tot poporul la puşcărie?

De asemenea, eu ştiu că e greu, am auzit de la cei care au trecut pe aici, că e greu în puşcărie. Nu e atât de greu ca în satele Moldovei, dar e greu şi acolo.

N-am văzut, de când am venit aici, în Parlament, pe nimeni de la Guvern să vorbească despre ţărani, despre situaţia foarte grea a celor din lumea satelor - mă refer la cei care muncesc, nu la cei care beau - care au produse şi nu le pot desface în târguri.

N-am auzit nimic despre muncitori - pentru că mai sunt muncitori.

E foarte interesantă grija pentru puşcăriaşi.

Sunt 3 variante: fie varianta inumană - să-i lăsăm să putrezească acolo, fie varianta ultrageneroasă - să le dăm drumul tuturor, fie o variantă a unei graţieri selective, încât cei care au o şansă să revină la o viaţă normală să o facă, iar cei care au trecut pe acolo să fugă 100 de kilometri când aud de o puşcărie.

PMP va susţine. Şi să ştiţi că nu dorim să facem o opoziţie de dragul opoziţiei, că noi suntem şi foarte mulţi şi foarte puternici, de altfel. Vrem să facem o opoziţie constructivă, să colaborăm cu cei care vin cu proiecte de lege normale, serioase. Şi să nu ne aflăm, lunea, în treabă, o oră aici şi marţi, două ore, tot aflându-ne în treabă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád, Grupul UDMR.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Trebuie să vă mărturisesc că sunt indignat, pentru că un secretar de stat de la Ministerul Justiţiei încearcă să inducă în eroare deputaţii care, probabil, eventual, nu au citit nici proiectul de lege venit de la Senat, nici amendamentele admise în Comisia juridică.

În primul rând, doamnă secretar de stat, poate nici dumneavoastră n-aţi reuşit să citiţi, poate v-a spus cineva ceva despre acest raport şi despre amendamentele adoptate.

Aţi fost foarte mulţi în cursul dezbaterii acestei legi, la comisie. Acest proiect de lege, aşa cum a trecut prin comisie, nu face vorbire despre eliberare condiţionată, ci, proiectul de lege, aşa cum a ieşit din comisie, vorbeşte exact de o durată care se calculează a fi postexecutată, din cauză că persoanele respective au stat în condiţii inumane. Mai mult, comisia şi-a permis - într-adevăr, nu a fost în proiectul iniţial - să copieze de la Decizia CEDO, care sunt acele situaţii inumane asupra cărora va avea aplicabilitate această lege şi condiţiile bine conturate şi legiferate.

Mai mult, trebuie să vă spun că dacă în textul iniţial al legii era vorba numai despre metri pătraţi în care stau aceşti deţinuţi şi despre nişte termene care, în total, ajung la 8 luni, în care se va calcula câte zile li se scad din penitenţa pe care a acordat-o instanţa, restul lăsând la latitudinea Executivului să legifereze, să reglementeze, tocmai această variantă acceptată dă o etapizare, o descriere concretă a modului cum să se aplice, şi ea se va aplica automat, şi nu cum doreşte unul sau altul, de la diferite instanţe de judecată, sau conducători ai diferitelor penitenciare.

Ca atare, din contră, acest proiect de lege modificat în comisie a devenit un proiect concret, aplicabil, pentru că nu lasă la latitudinea unei hotărâri de Guvern care va veni cândva. Ştim cum apar aceste hotărâri de Guvern, cât de repede, prompt şi aplicabil.

Eu cred că acest proiect de lege, aşa cum a ieşit din comisie, poate fi aplicat când va intra în vigoare, cât de repede.

Trebuie să mai spunem că această lege va avea o aplicabilitate pe perioada cât există aceste situaţii în penitenciarele noastre. Când le vom construi pe acelea două despre care s-a vorbit, când alte penitenciare vor fi reabilitate, ea nu se va mai aplica, pentru că nu se va mai constata acea situaţie a persoanelor din penitenciar de care ţine concret prevederea din lege.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi, dacă mai intervine doamna secretar, ca să nu lungesc vorbăria, la anumite amendamente o să intervin, cu explicaţiile de rigoare, pentru că acea observaţie legată de discriminare nu este corectă. Iarăşi se uită de nişte prevederi existente actualmente în legea respectivă.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Din partea Grupului USR, Ion Stelian. Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

USR este împotriva variantei cu amendamentele care au trecut în Comisia juridică. Am susţinut iniţial, în cadrul Comisiei juridice, varianta propusă de Guvern, după care am fost de acord, de principiu, şi cu lărgirea noţiunii de "condiţii nefavorabile pentru deţinuţi", însă forma care a rezultat în cadrul comisiei este una inacceptabilă, din punctul nostru de vedere. Conţine unele inadvertenţe şi unele articole sau amendamente care contravin Constituţiei.

Este de neacceptat să consideri că poţi cumpăra libertatea cu bani - mă refer aici la amendamentul care permite renunţarea de către deţinuţi la 40% din ceea ce li se cuvine ca remuneraţie pentru munca prestată, pentru a beneficia de aceste dispoziţii care le-ar fi favorabile.

Pe de altă parte, un număr de 6 zile executate..., la un număr de 30 de zile executate efectiv, un beneficiu de 6 zile - şi această variantă este inacceptabilă - este un număr mult prea mare de zile care se acordă ca beneficiu. Noi am fost de acord cu 3 zile iniţial.

Pe de altă parte, observăm că foarte multe legi vin pe agenda Parlamentului în dezbatere, care se referă la Codul penal, la politica penală, la deţinuţi, în condiţiile în care avem în România foarte multe alte probleme. Există probleme de condiţii nefavorabile sau care sunt împotriva drepturilor omului şi în spitale, şi în căminele studenţeşti şi aşa mai departe, şi nu vedem un aplomb asemănător din partea puterii actuale pentru a rezolva şi acele probleme.

O altă chestiune, cu care voi încheia, este următoarea: deja nu mai înţelegem cum guvernaţi această ţară, pentru că aţi acordat încrederea unui Guvern care se pare că nu mai este susţinut de dumneavoastră. Punctul de vedere exprimat astăzi de secretarul de stat nu a fost punctul de vedere al uni simplu funcţionar, secretar de stat, aşa cum încercaţi să acreditaţi, a fost punctul de vedere al Ministerului Justiţiei. Nu vă imaginaţi că la minister nu se consultă cu domnul ministru.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Nicolicea, Grupul PSD.

Fără îndoială, Parlamentul are dreptul să modifice şi să pună în concordanţă, aşa cum consideră. Este dreptul Parlamentului până la urmă.

Domnule Nicolicea, vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Aşa cum a fost modificată, nu face altceva decât să respecte Decizia CEDO, în cazul Mursic contra Croaţiei, în care sunt definite condiţiile inumane de tratament. De altfel, acest lucru, în ceea ce priveşte condiţiile - ştiţi că Ministerul se referea doar la suprafaţă, nu la toate condiţiile - aceste condiţii prevăzute în Decizia CEDO au fost învederate comisiei, pentru prima dată de Ion Stelian, USR.

După aceea, văzând că s-a aprobat - şi evident fiind contra - este contra şi la propunerea pe care a făcut-o, dar a spus apoi că nu a mai făcut niciun fel de amendament, iar faptul că este atât de vivace la tribună este ca să spele păcatul în faţa colegilor de la USR. Propunerea de modificare faţă de ce a spus Guvernul îi aparţine dânsului, deputat al USR. Dar pe mine mă miră modalitatea asta... te dai de trei ori peste cap să susţii aici pe dos decât ai fi susţinut la comisie, dar acesta este stilul USR. N-a trecut o jumătate de oră de când m-am trezit cu un coleg aici, la acel vot cu privire la Regulament, care a votat împotriva celor spuse de colegii lui la Comisia pentru regulament.

Una peste alta, văzând ceea ce faceţi, nu pot decât să-mi exprim dezacordul, ca să nu spun dispreţul faţă de o astfel de atitudine şi, dacă vreţi, puteţi să-i luaţi şi aplauzele înapoi, puteţi să-l şi sancţionaţi, că a susţinut, a fost de partea corupţiei, cum ziceţi dumneavoastră.

Cert este că nu s-a întâmplat altceva la comisie decât că s-a pus în aplicare Decizia CEDO, o chestiune tehnică făcută de jurişti care-şi respectă meseria, şi nu care se dau de trei ori peste cap (Vociferări.) şi se schimbă după cum le dictează unul pe nume Nicuşor Dan.

Domnul Florin Iordache:

Drept la replică, un minut.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Intervenţia domnului Nicolicea este absolut incorectă. Am spus încă de la începutul intervenţiei mele că noi, la începutul discuţiei, am susţinut acest proiect, dar, văzând ceea ce a rezultat, am votat ulterior, evident, împotrivă. Atacul acesta la persoană mi se pare incalificabil şi îi sugerez domnului Nicolicea să-şi împacheteze dispreţul şi să-l pună în buzunar, să-l păstreze pentru propria persoană. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Este procedură de urgenţă, o singură intervenţie de grup parlamentar.

Avem 57 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 1 la 10 dacă sunt observaţii?

Din sală:

La 9.

Domnul Florin Iordache:

La 9. Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Susţinem varianta în care se acordă un beneficiu de 3 zile, nu de 6 zile, astfel cum este varianta propusă şi cum a trecut amendamentul...

Domnul Florin Iordache:

Da. Este vorba de amendamentul 2 de la amendamente respinse.

Deci supun votului dumneavoastră amendamentul respins, susţinut de domnul...

De la poziţia 9.

Cine este pentru?

Vă rog să votaţi.

Supun votului dumneavoastră poziţia 9, aşa cum o propune comisia.

Vă rog să votaţi.

De la 10 la 20 dacă sunt observaţii?

20? Supun direct votului amendamentul de la poziţia 20, amendamentul USR. Sunteţi de acord?

Supun votului amendamentul de la poziţia 20, al USR. Corect? Sau vreţi să... (Rumoare.)

Nu mai vrea.

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

La 20 marginal este un amendament admis, susţinem respingerea lui.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Voi supune votului, stimaţi colegi, poziţia 20, aşa cum este...

Domnule Munteanu, urmăriţi-mă puţin! (Râsete.)

Nu am... păi nu, urmăriţi-mă...

Deci eu sunt obligat... nu am...

La poziţia 20 noi mergem pe raportul comisiei. Nu am amendament de respingere. Şi atunci supunem votului poziţia 20, aşa cum ne-o propune comisia.

Să înceapă votul.

Da. Cu 92 de voturi pentru, 3 împotrivă, amendamentul de la poziţia 20 a fost adoptat în forma propusă de comisie.

De la 20 la 30 dacă sunt observaţii? Nu.

De la 30 la 40 dacă sunt observaţii? Nu.

De la 40 la 50 dacă sunt observaţii? Nu.

De la 50 la 57 dacă sunt observaţii? Nu.

Vă mulţumesc.

Rămâne la votul final, pentru mâine. Are caracter organic.

Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre. Ne revedem mâine.

Continuăm acum, de fapt...

Îl invit pe domnul vicepreşedinte Predoiu...

Vă rog, ne revedem mâine la plen.

După o scurtă pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Marian-Cătălin Predoiu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Bună seara, stimaţi colegi!

Începem partea a doua a şedinţei noastre, consacrată răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului de către deputaţi.

Începem cu răspunsul adresat domnului deputat Victor Paul Dobre, de Ministerul Transporturilor, prin doamna secretar de stat Grigore Maria Magdalena.

Conform Regulamentului, domnul deputat are la dispoziţie un minut pentru a anunţa tema. Nu este în sală. Trecem direct la răspuns.

Doamnă secretar de stat, puteţi depune răspunsul în scris, dacă doriţi. Da? Bun.

Punctul 2. Domnul deputat Seidler Cristian-Gabriel de la USR. Este în sală? Urmează să primească răspuns de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, prin intermediul domnului secretar de stat Cristian Cosmin.

Vă rog, domnule secretar de stat. Aveţi la dispoziţie 3 minute. Vă rog să vă încadraţi. Mai scurt, dacă se poate.

Domnul Cristian Cosmin (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, prin Inspecţia Muncii, îşi propusese realizarea şi integrarea în cadrul sistemului informatic SIAMC Columbo, sistem dedicat activităţii de monitorizare şi control pentru inspectoratele teritoriale de muncă şi inspecţia muncii, realizat prin Proiectul "Combaterea muncii la negru şi sporirea securităţii în România, prin îmbunătăţiri de structură şi proces în cadrul Inspecţiei Muncii - COD SMIS 48591", a facilităţii de transmitere on-line a registrului zilierilor, pentru începutul anului 2017.

În condiţiile lipsei de resurse financiare, termenul previzionat nu a putut fi îndeplinit, deoarece nu a putut fi realizată extinderea necesară, conform contractului de finanţare, a modulului sistemului informatic SIAMC Columbo, consemnarea activităţii de control, cu Secţiunea "Zilieri".

Întrucât în acest an Inspecţiei Muncii i-au fost aprobate resursele financiare cu această destinaţie, apreciem că, până la data de 1 iulie 2017, funcţionalitatea menţionată va fi implementată pe o perioadă de funcţionare, în paralel, a ambelor modalităţi de transmitere a registrului zilierilor, atât timp cât prevede legea.

Mulţumesc frumos.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Dacă domnul deputat mai are întrebări? E perfect lămurit.

Atunci trecem la punctul 3 pe ordinea de zi.

Domnul deputat Botond Csoma de la UDMR. Urmează să primească un răspuns de la Ministerul Apelor şi Pădurilor, prin domnul secretar de stat Istrate Şteţco.

Domnule deputat, doriţi să mai precizaţi tema o dată?

Mulţumesc.

Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Istrate Şteţco (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Pădurilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 248 B/2017, având ca obiect lucrarea "Amenajarea Văii Călata - nefinalizată", vă comunic următoarele.

În anul 2017, Administraţia Naţională "Apele Române" a fundamentat şi solicitat la aprobarea bugetului de stat fonduri în valoare de 258.520 de lei, dar au fost aprobate credite bugetare de numai 23.246 de lei, în finanţare fiind un număr de 22 de obiective de investiţii.

În aceste condiţii, a fost realizată o prioritizare la nivel de administraţii bazinale a acestor obiective de investiţii, fiind pus accentul pe lucrările care pot fi finalizate în anul curent.

În ceea ce priveşte siguranţa podului rutier de pe Drumul Naţional 1 R, la care se face referire în interpelarea dumneavoastră, aceasta nu este influenţată de modul şi de tipul de derulare a investiţiei.

Înţelegând necesitatea continuării execuţiei acestor lucrări, Ministerul Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională "Apele Române", va face toate demersurile necesare, în speranţa unei rectificări bugetare pozitive pe anul 2017.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm, stimate domnule deputat, de sprijinul nostru şi totodată vă stăm la dispoziţie pentru eventuale informaţii suplimentare.

Cu stimă. Mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dacă domnul deputat mai are vreo întrebare? Nu. E lămurit.

Trecem la un al punct al ordinii de zi.

Tot domnul deputat Seidler Cristian-Gabriel, de la USR, urmează să primească un răspuns de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, prin intermediul domnului secretar de stat Cristian Cosmin.

Vă rog.

Domnul Cristian Cosmin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Având în vedere prevederile Ordinului nr. 2263/2016, din 8 decembrie 2016, privind procedura de transmitere a datelor în Registrul Public, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a demarat procedurile privind semnarea protocoalelor necesare schimbului de date ce urmează a se face între instituţiile publice care deţin sau colectează datele ce fac obiectul Declaraţiei "Formular M500".

Proiectul "Registrul public/privat" vizează interoperabilitatea interinstituţională dintre sistemele informatice dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0, centrate pe evenimentele din viaţa cetăţenilor din instituţiile care funcţionează în subordinea şi sub autoritatea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, cu scopul de a dezvolta capacitatea organizaţiilor de a interacţiona în scopul realizării unor obiective comune care aduc beneficii reciproce.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a propus pentru finanţarea acestui proiect, "Registrul public/privat", Programul Operaţional de Competitivitate Apel Acţiune 2.3.1, Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice, dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0, centrate pe evenimentele din viaţa cetăţenilor şi întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data. Beneficiari parteneri în proiect vor fi Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi instituţiile aflate în subordinea şi sub autoritatea Ministerului Muncii, fişa de proiect, "Registrul privat/public" fiind depusă în momentul în care se va deschide linia de finanţare amintită anterior.

Referitor la cea de-a doua întrebare a dumneavoastră, la anvelopa salarială pe baza execuţiei bugetare, vă informăm că Ministerul Finanţelor Publice este responsabil de execuţia bugetară pe anul 2016.

Conform Programului de guvernare, pentru perioada 2017-2020, este prevăzută creşterea bugetului alocat plăţii salariaţilor din sistemul public, cu 32 de miliarde de lei, care, în procent, înseamnă 56%.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Dacă domnul deputat are întrebări suplimentare, are la dispoziţie un minut.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Întrebarea mea se referea la procentul la care s-a ajuns din colectarea datelor referitoare la Formularul M500. Nu mi-aţi răspuns la această întrebare.

Iar referitor la răspunsul dumneavoastră cum că în bugetul pe perioada 2017-2020 este prevăzută o creştere a bugetului alocat plăţii salariilor din sistemul public cu 32 de miliarde de lei, mi-ar plăcea să văd această cifră defalcată şi trecută în Proiectul Legii salarizării personalului din sectorul public, aşa cum a fost depus la Parlament, şi în care nu figurează absolutamente nimic.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă domnul secretar de stat are răspunsul, Regulamentul îi acordă un minut.

Domnul Cristian Cosmin:

Vă mulţumesc.

În ceea ce priveşte prima dumneavoastră întrebare, o să-mi permit să vă dau în scris acest răspuns, având în vedere că nu am exact cifrele pe care mi le solicitaţi, iar în ceea ce priveşte cea de-a doua întrebare, bugetul de 32 de miliarde de lei este pentru toată perioada 2017-2020.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă rog să vă încadraţi în timpul regulamentar. Veniţi la tribună. Vă mai dau o jumătate de minut, dacă doriţi. Nu dialogaţi cu sala.

Domnul Cristian Cosmin:

...nu poate fi alocat la momentul acesta, ci este impactul pentru toată perioada pe care am menţionat-o mai devreme.

Mulţumesc.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Urmează răspunsul adresat domnului deputat Cristian Buican de la PNL, de Ministerul Energiei, prin intermediul domnului secretar de stat Iulian-Robert Tudorache.

Cum domnul Buican nu este în sală, atunci, conform Regulamentului, răspunsul se depune în scris.

Următoarea interpelare, respectiv răspuns la interpelare - din partea Ministerului Mediului, pentru doamna Natalia-Elena Intotero, PSD.

Este în sală?

Regulamentul nu permite înlocuirea la o astfel de procedură. Răspunsul se va depune în scris.

Da. În plus, se solicită amânare din partea ministerului. Deci oricum nu putem să audiem azi ministerul.

În fine, ultimul punct al ordinii de zi, răspuns adresat domnului deputat Ion Cupă, de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Dacă domnul deputat este în sală?

Atunci îl invit pe secretarul de stat...

Observ că şi aici se solicită o amânare.

Prin urmare, cu aceasta, glorioasa noastră şedinţă de azi se încheie. Mulţumesc colegilor care au rămas până la sfârşitul ei.

Vă urez o seară plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,30.