Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,02.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Georgian Pop şi de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sala de şedinţă.

Secretarul... domnul Ghinea?

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei.

Până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 150 de colegi.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei de astăzi şi mâine, 23 mai; programul de lucru pentru perioada 22 - 27 mai; lista rapoartelor depuse în perioada 15 - 22 mai de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit programului de lucru aprobat, de la ora 17,00 - primirea de răspunsuri la interpelări.

Domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă solicit ca PL-x 439/2016, aflat pe punctul 10, vă solicit retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Szabó,

Trebuie să mi-l aduceţi întâi... cereţi-mi întâi să-l aduc primul, şi după aceea...

Domnul Szabó Ödön:

Aveţi dreptate, îmi cer scuze.

Solicit aducerea la punctul 1 şi retrimiterea în comisie, pentru două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

La punctul 2... da.

Mulţumesc.

Cartelele de vot, dacă vă rog frumos, să le puneţi în aparate.

Vot pentru mutarea de pe poziţia 10 pe poziţia 2.

88 de voturi pentru, o abţinere, 2 colegi care nu votează.

Vot pentru retrimitere la comisie două săptămâni.

106 voturi pentru, un vot împotrivă, un coleg care nu votează. Aprobat.

Mai sunt intervenţii la început?

Vă rog, domnule Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi avea două solicitări.

Mai întâi: retrimiterea... aducerea pe prima poziţie şi retrimiterea la comisie a Proiectului de Lege nr. 459/2016, de la punctul 18, cu privire la art. 502 din Legea Codului fiscal; priveşte drepturile veteranilor de război.

Iar apoi, a doua cerere - mutarea, de pe locul 9, la locul 3, a Proiectului de Lege... PL-x 188, cu privire la modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010.

Menţionez că pentru primul proiect de lege, cel de la punctul 18, solicit retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, iar pentru al doilea, doar mutarea de pe locul 9 pe poziţia 3.

Voci din sală:

Nu are raport.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu am raport, domnule...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

E în regulă. Dacă nu are raport, mâine, da.

Bun, atunci rămâne doar punctul 18, pe prima poziţie, şi apoi retrimiterea la comisie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot pentru mutarea punctului 18 pe poziţia 2.

Unanimitate.

Vot pentru retrimiterea la comisie a Pl-x 459.

Vot pentru retrimiterea la comisie, două săptămâni, Pl-x 459.

Unanimitate. Aprobat.

Domnule Drulă...

Domnule Drulă...

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

Da. Nu mai vreau.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu mai vreţi...

Alte intervenţii dacă mai sunt la începutul ordinii de zi? Nu.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European şi Consiliu - Câteva elemente ale Strategiei UE pentru Siria JOIN(2017)11.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Din partea Comisiei pentru afaceri europene?

Domnul deputat Angel Tîlvăr.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Raportul privind Comunicarea comună a Comisiei Europene şi Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politică de securitate către Parlamentul European şi Consiliu - Câteva elemente ale Strategiei UE pentru Siria JOIN(2017) 11.

În dezbaterea noastră am avut în vedere opiniile exprimate de către... bazate pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, bazate pe proiectul de opinie al Comisiei pentru politică externă, pe Rezoluţia Parlamentului European din 6 octombrie 2016, referitoare la Siria, pe Rezoluţia Parlamentului European, referitoare la situaţia din Siria, şi pe fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaţilor.

Totodată, ne-am bazat raportul şi pe analiza realizate de către Secretariatul Comisiei pentru afaceri europene.

Domnule preşedinte,

Comisia pentru afaceri europene a salutat încercările constante ale Uniunii Europene de a-şi utiliza statutul de cea mai credibilă putere pacificatoare a lumii pentru încetarea conflictului din Siria, dar a subliniat că instrumentele de tip "soft power" ale Uniunii, capacitatea sa diplomatică redutabilă, resursele politice, financiare, angajate fără rezerve, şi expertiza sa extinsă în medierea conflictelor nu au fost până acum suficiente.

Totodată, Comisia pentru afaceri europene şi-a exprimat insatisfacţia faţă de incapacitatea Consiliului de Securitate al ONU de a pacifica Siria, propunerile pentru punerea în aplicare a unui embargo asupra armelor, anumite sancţiuni specifice pentru Guvernul sirian, referirea Siriei la Curtea Penală Internaţională sau autorizarea unei zone de interdicţie a zborurilor fiind în mod sistematic respinse, adesea, prin utilizarea de către membrii permanenţi a dreptului de veto.

Comisia pentru afaceri europene a opinat că participarea Uniunii Europene, alături de alte 17 state, ONU şi Liga Arabă, care a dus la crearea Grupului Internaţional de Sprijin pentru Siria, în octombrie 2015, reprezintă un model de implicare care a condus la adoptarea Rezoluţiei 2254 a Consiliului de Securitate al ONU, prima Rezoluţie a ONU stabilind o posibilă soluţie politică pentru conflictul din Siria.

Comisia noastră, criticând lipsa de ambiţie a Uniunii, care îşi propune să preia sarcina reconstrucţiei Siriei doar după ajungerea la un acord şi după demararea unei tranziţii politice credibile, la care nu va fi participat, a arătat că Uniunea Europeană ar trebui să revendice în continuare un loc la masa negocierilor, pentru încetarea focului şi pentru restabilirea păcii.

Comisia pentru afaceri europene a subliniat că discuţiile de la Astana nu par să urmărească completarea procesului de la Geneva, ci mai degrabă să i se substituie, prin stabilirea condiţiilor pentru o soluţie militară a conflictului, fără prea multă implicare externă.

Comisia pentru afaceri europene a salutat orientarea Uniunii Europene de a continua să susţină în mod direct tratativele de la Geneva, care se desfăşoară sub egida ONU, în vederea încheierii războiului şi a stabilirii parametrilor unui organism de guvernare de tranziţie, prin punerea în aplicare a Rezoluţiei 2254/2015 a Consiliului de Securitate al ONU.

Comisia pentru afaceri europene a exprimat susţinere pentru poziţia Uniunii Europene asupra responsabilităţii speciale pentru costurile de reconstrucţie, care ar trebui să revină actorilor externi care au alimentat conflictul.

Pentru etapa de reconstrucţie a Siriei, a recomandat gestionarea de către Uniunii Europene a programelor finanţate din fondurile sale, pentru a evita deturnarea contribuţiilor de la scopul propus.

Comisia noastră a observat că Uniunea Europeană, care nu este angajată din punct de vedere militar în Siria, pare să fie supusă unui proces de marginalizare de către statele care sunt angajate militar în conflict, cu scopul de a i se limita rolul, la acela de finanţator.

A solicitat ca atât în strategia sa pentru Siria, dar mai ales în strategia sa globală, privind politica externă şi de securitate, Uniunea să acţioneze pentru a contracara această ofensivă a prevalenţei forţei militare în relaţiile internaţionale.

Comisia noastră a arătat că obiectivul unei Sirii democrate, cu un guvern legitim şi un sistem politic pluralist, nu poate fi realizat fără clarificarea revendicărilor din planul raporturilor internaţionale ale partenerilor actualului Guvern sirian şi stabilirii nivelului de acceptabilitate a acestor revendicări de către ceilalţi actori internaţionali.

Comisia pentru afaceri europene a opinat că Uniunea ar trebui să planifice şi să gestioneze returnarea masivă a refugiaţilor sirieni după încetarea ostilităţilor, pentru a asigura astfel forţa umană necesară pentru reconstrucţia ţării.

Domnule preşedinte,

Opinia a fost supusă dezbaterii, în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 16 mai 2017, şi a fost adoptată în unanimitate.

Supunem, domnule preşedinte, aprobării Camerei, opinia, în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Obiecţii la titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Proiectul merge la votul final.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii Accelerarea inovării în domeniul energiei curate COM(2016)763.

Din partea Comisiei, domnul deputat Angel Tîlvăr. Acelaşi domn ministru, prietenul nostru.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Raportul privind Proiectul de Hotărâre al Camerei Deputaţilor, redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii Accelerarea inovării în domeniul energiei curate COM(2016)763.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, pe proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Interne, pe fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, ca şi pe analiza realizată de Secretariatul Comisiei pentru afaceri europene.

Astfel, Comisia pentru afaceri europene sprijină utilizarea instrumentelor financiare specifice şi propune ca planul de investiţii pentru Europa să fie cât mai mult extins pentru finanţarea IMM-urilor, inclusiv pentru inovaţii interdisciplinare, creatoare de pieţe; recomandă o abordare mai cuprinzătoare şi mai curajoasă pentru sprijinirea tehnologiilor emergente de obţinere a energiei electrice din surse regenerabile; sprijină eforturile de evitare a schimbării destinaţiei terenurilor şi a silviculturii, în efortul global de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi recomandă includerea zonelor verzi urbane.

Totodată, Comisia noastră recomandă ca favorizarea colaborării strânse dintre cercetătorii şi inovatorii din ţările în curs de dezvoltare şi cei europeni să includă ca prioritară cooperarea cu statele din vecinătatea estică a Uniunii.

Totodată, Comisia noastră recomandă sporirea eforturilor pentru sprijinirea şi armonizarea la nivelul Uniunii a educaţiei tehnologice în rândul copiilor şi tinerilor, în special a celei pentru inovare, investiţia în educaţie fiind indispensabilă inovării.

Domnule preşedinte,

Opinia a fost supusă dezbaterii, în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 16 mai 2017 şi a fost adoptată în unanimitate.

În concluzie, supunem aprobării plenului Camerei, opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Doamna Mînzatu.

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Susţinem, desigur, inovarea, inovarea în domeniul energiei regenerabile cu atât mai mult - un domeniu de mare viitor şi care se bazează mult pe competenţele tinerilor. Tinerii români sunt, de altfel, recunoscuţi pentru aptitudinile pe care le au în zona tehnologică.

În România, există o parte din resursele necesare încurajării acestui domeniu, însă mai este mult de făcut.

Programul Operaţional Competitivitate, finanţat din fonduri europene, alocă un miliard de euro pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea cercetării, a inovării, încurajarea atragerii de specialişti în acest domeniu, parteneriate între mediul privat şi universităţi, pentru implicarea mediului economic în ceea ce înseamnă inovare.

De asemenea, e important că în România tot ceea ce înseamnă energie, bioeconomie, toate aceste sectoare au fost identificate ca fiind prioritare în Strategia naţională de cercetare a României pentru următorii ani, aşa încât finanţarea europeană se dă ţintit pe aceste domenii.

Putem menţiona că instrumente financiare se vor adresa curând şi companiilor româneşti interesate de inovare.

Programul Operaţional Iniţiativa pentru IMM-uri alocă 546 de milioane de euro - din fonduri europene, din Programul Orizont 2020, dar şi din bani de la Banca Europeană pentru Investiţii - pentru a capitaliza, pentru a sprijini băncile să crediteze în condiţii cât mai facile start-up-urile, IMM-urile inovative.

Iată deci că se face, se face ceva pe acest domeniu. Însă este nevoie de mult mai mult.

Şi credem că această Comunicare este un prim pas pentru a atenţiona şi factorii din mediul privat, şi pe cei din zona publică, că este un domeniu pe care trebuie să accelerăm.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Lungu. Doamna Lungu, mă scuzaţi. Nu văd decât numele de familie aici, de aceea...

Doamna Tudoriţa Lungu:

Energia curată reprezintă viitorul. Din acest motiv, trecerea către o economie cu emisii diminuate de carbon reprezintă principala preocupare a Europei, cu atât mai mult cu cât oportunităţile care vor fi create de noile tehnologii ar însemna atât punerea în aplicare a politicii Uniunii Europene privind schimbările climatice, cât şi o şansă excepţională din punct de vedere economic.

De aceea, stimularea economică coerentă şi a cercetării şi inovării din acest domeniu, promovarea tehnologiilor destinate obţinerii energiei din surse regenerabile constituie priorităţi asumate ale Uniunii Europene, care dispune de un ansamblu de instrumente financiare pentru a sprijini inovaţiile revoluţionare care au în vedere emisiile scăzute de dioxid de carbon.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal votează în favoarea acestei Comunicări.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

La articole. La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Proiectul merge la votul final.

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniilor referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul social şi economic european, Comitetul regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Energie curată pentru toţi europenii - COM(2016) 860 şi la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind piaţa internă a energiei electrice (reformare) COM(2016)861.

Vă rog, domnule Tîlvăr.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să-mi permiteţi să citesc Raportul privind Proiectul de Hotărâre a Camerei Deputaţilor, redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul social şi economic european, Comitetul regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - Energie curată pentru toţi europenii - COM(2016) 860 şi la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind piaţa internă a energiei electrice (reformare) COM(2016)861.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectele de opinie transmise de către Comisia pentru industrii şi servicii, pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Interne, pe fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, pe analiza realizată de Secretariatul Comisiei pentru afaceri europene.

Astfel, Comisia pentru afaceri europene reafirmă considerentele care au condus la emiterea unui aviz motivat, în urma constatării nerespectării principiului subsidiarităţii de către Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind piaţa internă a energiei electrice COM(2016) 861.

Totodată, Comisia noastră recomandă instituirea de garanţii procedurale pentru respectarea dreptului statelor membre de a-şi stabili propriul mix energetic, pentru neutralitatea tehnologică şi pentru dreptul fundamental de a asigura energie electrică către toţi membrii Uniunii Europene, la preţuri stabilite, accesibile şi competitive.

Comisia noastră atrage atenţia asupra faptului că scoaterea din uz asupra capacităţii de producţie de energie din combustibili fosili va avea un cost de mediu proporţional şi solicită Comisiei Europene să identifice modalităţi de sprijin financiar.

Comisia pentru afaceri europene recomandă promovarea reţelelor comunitare de mici dimensiuni şi stimularea mai puternică a cercetării ştiinţifice, pentru dezvoltarea tehnologiilor revoluţionare respective.

Opinia noastră a fost supusă dezbaterii, în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 16 mai 2017, şi a fost adoptată în unanimitate.

Astfel, domnule preşedinte, supunem aprobării plenului Camerei, opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

La articole. La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Vot final.

5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind eficientizarea politicii de returnare a Uniunii Europene - Un plan de acţiune reînnoit, COM(2017)200, însoţită de Recomandarea Comisiei din 7 martie 2017 cu privire la eficientizarea returnărilor în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2008/115/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, C(2017)1600.

Vă rog, Comisia.

Domnul Tîlvăr.

După care vă rog să veniţi până la prezidiu, domnule deputat.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă recunosc.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind eficientizarea politicii de returnare a Uniunii Europene - Un plan de acţiune reînnoit, COM(2017)200, însoţită de Recomandarea Comisiei din 7.03.2017 cu privire la eficientizarea returnărilor în cadrul punerii în aplicare a Directivei 2008/115/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, C(2017)1600.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe: proiectul de opinie al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pe proiectul de opinie al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, pe proiectul de opinie al Comisiei pentru politică externă, pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Interne, pe opinia Camerei Deputaţilor privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, pe Planul de acţiune al Uniunii Europene privind returnarea COM(2015) 453, Rezoluţia Parlamentului European din 25 octombrie 2016 referitoare la drepturile omului şi migraţia în ţările terţe, pe fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaţilor, ca şi pe analiza realizată de Secretariatul Comisiei noastre.

Astfel, Comisia pentru afaceri europene a subliniat că de succesul politicii de returnare depinde credibilitatea politicii de migraţie a Uniunii Europene, întrucât returnarea constituie principalul instrument de descurajare a imigraţiei ilegale. De aceea, tendinţa actuală a scăderii ratei de returnare până la un nivel mediu de 27% ar trebui inversată.

Comisia pentru afaceri europene a reamintit că cetăţenii Uniunii îşi manifestă din ce în ce mai puternic nemulţumirea faţă de incapacitatea Uniunii Europene de a-şi atinge obiectivele şi că aceasta alimentează curentele populiste şi antieuropene.

Comisia noastră a salutat intenţia Comisiei de a realiza corelarea într-un mod raţionalizat şi eficient a procedurilor de azil cu cele de returnare.

Totodată, Comisia pentru afaceri europene a salutat măsurile pentru consolidarea capacităţii de acţiune în materie de returnare a Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, solicitând totuşi clarificări privind mandatul extins al Agenţiei, de a organiza operaţiuni de returnare forţată în state membre.

Comisia noastră a salutat iniţiativa privind acordul asupra unui pachet global, în scopul de a pregăti negocierile privind readmisia şi returnările, pe baza principiului "mai mult pentru mai mult", precum şi intenţia Comisiei de a fructifica efectul de levier al asistenţei financiare, relaţiilor comerciale, politicii vizelor, afacerilor maritime şi pescuitului, agriculturii, educaţiei etc.

Comisia pentru afaceri europene a subliniat că statele de origine a migraţiei, care se află în relaţii de parteneriat cu Uniunea Europeană, ar trebui să accepte imediat şi fără condiţii forma acordurilor de readmisie propusă de către Comisie şi, întrucât asistenţa financiară rămâne principalul instrument de recompensare a statelor terţe necooperante, a încurajat Înaltul Reprezentant şi Comisia Europeană să aplice riguros principiul "mai mult pentru mai mult" în relaţia cu aceste state, mergând până la reducerea sau sistarea sprijinului financiar oferit de Uniune.

În ceea ce priveşte obligaţia imigranţilor de a coopera cu autorităţile statelor gazdă, Comisia a propus ca declaraţiile nereale să aibă consecinţe asupra acordării dreptului de protecţie internaţională sau asupra regimului de returnare.

În legătură cu dispariţia minorilor după înregistrarea lor, a subliniat că aplicarea principiului privind interesul superior al copilului se referă şi la protecţia sa faţă de organizaţiile de criminalitate organizată şi a solicitat Comisiei Europene să propună măsuri decisive pentru stoparea operaţiunilor acestor organizaţii.

Comisia noastră a recomandat Comisiei Europene să completeze planul de acţiune reînnoit cu măsuri operative pentru eliminarea posibilităţii ca ciclul de imigraţie ilegală să fie repetat de către persoanele returnate.

Domnule preşedinte,

Opinia noastră a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 16 mai 2017 şi a fost adoptată în unanimitate.

Supunem aprobării Camerei Deputaţilor opinia, în forma prezentată.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? La articole, la titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Vot final.

La punctul 6 n-avem raport.

Punctul 7. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Înţeleg că din partea Guvernului cineva vrea să ia cuvântul. Nu? Nu la ăsta? (Vociferări.) Păi ăsta e!

Iniţiatorul? Vă rog.

Numai un pic, doamnă, n-am ştiut că...

Ne scuzaţi, domnule preşedinte!

Domnul Ion Călin:

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă izvorăşte din nevoia de a realiza, la nivelul întregii ţări, la nivelul tuturor autorităţilor administraţiei publice locale, lucrări de alimentare cu apă şi canalizare.

Cu mulţi ani în urmă, la Legea nr. 50, s-a făcut o excepţie pentru reţelele de petrol şi gaze naturale şi la această dată ştim clar că atât finanţarea din fonduri europene, cât şi programele guvernamentale, fie că vorbim de cele în derulare PNDL 1 şi va veni PNDL 2, şi pentru alimentările cu apă şi canalizare, prin asociaţiile intercomunitare, se traversează perimetrul mai multor unităţi administrativ-teritoriale şi bineînţeles mai multe zeci, sute de proprietăţi.

Având în vedere excepţia făcută pentru reţelele de petrol şi gaze, să putem finaliza - şi ştiţi bine că avem condiţie negociată cu Uniunea Europeană la alimentarea cu apă şi canalizare până în 2020 - este nevoie de această modificare a Legii nr. 50 şi anume, a introduce în Anexa nr. 2 la Legea nr. 50, unde avem excepţia aceasta, şi următorul cuprins sau următorul text, în completare, vă spuneam, la Anexa nr. 2: "...respectiv în baza unui acord pentru construcţiile care afectează temporar terenul şi cu acordul expres al deţinătorului de drept pentru executarea lucrărilor de construcţii necesare extinderii întreţinerilor sistemelor de apă şi apă uzată, aducţiuni, având explicit acordul/declaraţia din partea deţinătorului de drept pentru executarea lucrărilor de construcţii pe aceste terenuri".

Vă spun că numai pentru municipiul Craiova, pentru a doua conductă, aducţiune de la Izvarna - pentru că cea în funcţiune e din anii '60, s-a spart de mai multe ori şi e posibil să rămână Craiova într-o zi fără apă - traversează peste 880 de proprietăţi de la Izvarna, prin judeţele Târgu Jiu, Gorj şi Dolj. Dar nu numai pentru Dolj e valabil; absolut pentru toate unităţile administrativ-teritoriale din ţară care au sisteme de alimentare cu apă şi canalizare.

Eu cred că este o iniţiativă bine-venită. Îmi pare rău că a durat atât de mult, că este de aproape un an de zile la Senat şi la Cameră şi o aşteaptă toţi primarii, toate administraţiile publice locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene):

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dintr-o eroare de comunicare punctul de vedere al Guvernului a fost negativ, dar vă rugăm a adopta acest proiect de act normativ, cu aviz pozitiv din partea Guvernului, conform raportului de admitere al comisiei de specialitate.

Vă mulţumesc mult şi scuzele de rigoare!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un raport comun cu Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Guvernul a dat un aviz negativ, dar astăzi şi-a schimbat punctul de vedere.

Un aviz favorabil a mai dat Consiliul Legislativ, cum am arătat, şi aviz negativ de la Comisia pentru industrii.

Senatul a respins propunerea legislativă, care ca obiect de reglementare modificarea punctului 2 al definiţiei "Drept de execuţie a lucrărilor de construcţii" din Anexa nr. 2 la Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul includerii unei excepţii care să permită obţinerea autorizaţiei de construire pentru executarea lucrărilor de construcţii necesare extinderii, întreţinerii sistemelor de apă şi apă uzată, aducţiuni, respectiv în baza unui acord pentru construcţiile care afectează temporar terenul şi cu acordul expres al deţinătorului de drept.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de membrii celor două comisii sesizate în fond s-a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

Aşa cum spunea şi domnul Călin, din păcate, e puţin cam târziu. Sunt foarte multe proiecte depuse pentru 2014-2020 pe POIM şi pe POS Mediu, pe tot ceea ce înseamnă infrastructură de apă şi canalizare. În lipsa unor prevederi legislative extrem de clare şi de precise, ca şi în domeniul gazelor, era foarte greu nu doar să depunem proiecte, ci şi să obţinem finanţarea.

Din acest punct de vedere, Partidul Naţional Liberal susţine cu toată tăria această propunere legislativă. Să dea Dumnezeu ca primarii noştri, preşedinţii de consilii judeţene să afle cât mai repede şi să depună proiectele necesare în vederea finanţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii, dacă mai sunt, la dezbateri generale? Nu.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 30 alin. (4¹) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

Comisia pentru administraţie?

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 30 alin. (4¹) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu privire la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 30 alin. (4¹) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii, punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea termenului prevăzut la art. 30 alin. (4ą) din Legea nr. 307/2006.

Prin prorogarea acestui termen se urmăreşte stabilirea unui termen care să facă posibilă conformarea, de către toţi beneficiarii, în ceea ce priveşte obligaţia de obţinere a autorizaţiei de securitate la incendiu, reducerea riscului înregistrării unui volum mare de solicitări înainte de expirarea termenului prevăzut de legislaţia în vigoare, reducerea riscului de nerespectare a termenelor de emitere a avizelor/autorizaţiilor de securitate la incendiu de către beneficiari.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a examinat proiectul de lege în şedinţa din 28 martie 2017.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 22 de deputaţi, din totalul de 25 de membri.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 30 alin. (4¹) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu amendamentele admise, prezentate în Anexa nr. 1 la prezentul raport, şi cu un amendament respins, prezentat în Anexa nr. 2 la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

E un proiect extrem de important, pentru că la ora actuală avem peste 2.000 de unităţi de învăţământ care nu au autorizaţie de securitate la incendii.

Dacă această prorogare nu se produce, o să ne trezim cu toţii cu mii de directori de şcoli şi de spitale amendaţi. Cum ştim, sunt în subordinea consiliilor locale şi bineînţeles o nouă palmă dată primarilor.

Aceste unităţi de învăţământ nu au autorizaţie de securitate de incendiu din mai multe motive. Unele nu au situaţii complete, în alte cazuri s-au făcut extinderi. Nu este vina acelor directori că nu pot corespunde încă exigenţelor venite de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.

Din acest motiv, propunerea comisiei a fost să prelungim acest termen - în primul amendament -, iar în al doilea amendament admis am cerut ca nicio persoană juridică să nu suporte amenzi atât timp cât sunt în procedură de autorizare şi au depus documentele în vederea autorizării, dar, din cauza birocraţiei de la nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, nu au apucat să-şi ridice această autorizaţie.

Prin urmare, Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect legislativ şi facem apel către toate grupurile să ţină cont de această solicitare.

Vă mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Şi Partidul Mişcarea Populară va vota acest proiect legislativ.

Vreau să vă spun că mai este doar o lună şi opt zile pentru această prorogare; o să expire în 30 iunie.

În acest sens, noi am venit cu un proiect legislativ, ca toate unităţile care au nevoie de această autorizaţie să aibă o tăbliţă la intrarea în instituţie să spună: "Această instituţie are aviz de funcţionare" sau "Această instituţie nu are aviz de funcţionare". Cel puţin să conştientizăm cetăţenii asupra riscurilor la care se expun.

Eu cred că o să trebuiască să mai prorogăm o dată termenul, pentru că, în România, din cauza sistemului anevoios, doar 50% dintre instituţiile care au nevoie de această autorizaţie o deţin.

Deci noi o să votăm pentru acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Popescu.

Doamna Mariana-Venera Popescu:

Domnule preşedinte,

Este imperios necesar să aprobăm această prorogare, pentru că săptămâna trecută, deşi am primit asigurări de la Inspectoratul de Pompieri că nu se vor da niciun fel de amenzi, în judeţul Dolj şi Gorj au fost amendate sute de societăţi comerciale, şi nu numai.

Pe de altă parte, trag un semnal de alarmă pentru faptul că vom proroga mulţi ani de acum încolo această lege. În momentul de faţă nu există specialişti care să întocmească autorizaţia pentru acest fel de autorizare.

Haideţi să le întindem o mână de ajutor şi să prorogăm, şi să prorogăm şi pe viitor, mulţi ani înainte!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Nechifor?

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

E foarte bine că decidem, iată, în termen rezonabil. Riscam să depăşim termenul de 30 iunie, dar sper într-un vot favorabil, pentru că e, într-adevăr, foarte multă nevoie ca în teritoriu, în lumea reală, să avem bine înţeles acest fenomen, dar pe de altă parte, să încercăm să intrăm şi în legalitate.

La nivelul Comisiei pentru administraţie publică au fost consultări şi cu ISU, şi cu domnul Arafat. În final, comisia şi-a asumat în unanimitate aceste două amendamente, care mai dau o şansă şi celor care sunt în situaţia de a fi în zona publică, fără să aibă autorizare, dar şi în zona privată.

Nu cred, însă, în egală măsură că putem să mai acceptăm şi în viitor astfel de termene, de aceea trebuie să fim foarte fermi şi cer Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi celorlalţi factori din administraţia publică să înţeleagă că această nevoie de a se autoriza nu este doar un moft, ci o obligaţie legală.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Seres Dénes.

Domnul Seres Dénes:

Stimaţi colegi,

Sigur că încep cu ceea ce a încheiat colegul, că această obligaţie este o obligaţie legală a tuturor instituţiilor şi a societăţilor comerciale, numai că prorogarea termenului a apărut ca o necesitate obiectivă, fiind în imposibilitate de a-şi putea autoriza instituţiile, din mai multe motive.

În primul rând că sunt rămâneri mari în urmă în ceea ce priveşte punerea de acord a situaţiei din teritoriu cu ceea ce se cere prin actul normativ.

Şi a doua chestiune. S-a amintit aici lipsa specialiştilor. La un judeţ sau la două judeţe este un singur specialist, ceea ce pune în imposibilitatea de a putea face faţă solicitărilor instituţiilor publice.

Deci şi eu, şi grupul nostru suntem de acord cu prorogarea termenului, sigur, cu insistenţa de a se termina această chestiune, pentru că, aţi văzut, în ultima perioadă s-au întâmplat nenorociri, tocmai din lipsa respectării prevederilor legale.

Deci suntem de acord cu prorogarea şi cu aceste menţiuni.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să accentuez cele spuse şi de colegul Dénes.

Dacă instituţiile statului, dacă ministerele nu vor asigura bugete pentru ca instituţiile să-şi facă autorizarea la incendiu, să facă tot ce trebuie, conformarea respectivă nu va fi decât o poveste. Avem exemplul clar al construcţiilor speciale pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi în instituţii, celebrele rampe, pentru care avem multe acte normative, inspectoratele de stat în construcţii au realizat controale, au dat amenzi, dar încă sunt primării, spitale, direcţii de asistenţă socială unde aceste construcţii minimale pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi nu s-au realizat.

Dacă în cazul persoanelor juridice private, să spunem, au mecanisme clare la îndemână, în cadrul instituţiilor publice, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă trebuie să creeze o presiune corectă, legală, astfel încât aceste instituţii să aloce bani, să aloce bugete pentru a se conforma termenului respectiv, dacă nu, sigur, ne vom regăsi în această situaţie, probabil, în luna septembrie.

PMP-ul va vota acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

La articole dacă sunt intervenţii? Nu.

Cu amendamentele admise, merge la vot final.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Iniţiator?

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Această iniţiativă legislativă se vrea a fi o reparaţie morală pentru locuitorii mai multor localităţi din România. Mă refer în primul şi în primul rând la locuitorii municipiului Slatina. Probabil cunoaşteţi, la fel de bine ca mine, dacă nu, vă informez pe această cale, Slatina este unul dintre cele mai poluate oraşe din România. Pe baza analizelor de la Institutul Naţional de Statistică, pe baza rezultatelor obţinute de la Agenţia Naţională de Mediu, pe baza rezultatelor obţinute de la Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică, s-a demonstrat că speranţa de viaţă în Slatina este mult mai scăzută decât în alte localităţi din România.

Este, de fapt, putem spune, repet încă o dată, o reparaţie morală pentru locuitorii din municipiul Slatina. Această lege, de fapt funcţionează, este un amendament la legea în vigoare, prin care municipiul Slatina este introdus în această lege şi se scade, există posibilitatea de a se scădea vârsta de pensionare cu doi ani pentru locuitorii oraşului Slatina şi locuitorii dintr-un areal de opt kilometri, de jur împrejurul acestui municipiu.

Cu speranţa că veţi vota această iniţiativă legislativă, vă mulţumesc mult de tot.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia?

Domnul Neaţă.

Domnul Eugen Neaţă:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa PL-x 188/2017 din 8 mai 2017, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Proiectului de Lege pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010, în sensul ca şi persoanele care locuiesc în localitatea Slatina să beneficieze de reducerea vârstei standard de pensionare cu doi ani, fără penalizarea prevăzută de alin. (4).

La dezbaterile care au avut loc în şedinţa comisiei din 16 mai 2017 au participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Adrian Marius Rândunică, secretar de stat la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, doamna Georgeta Jugănaru, director la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale şi domnul deputat Gigel-Sorinel Ştirbu, în calitate de iniţiator al proiectului de lege.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 19 deputaţi, din totalul de 21 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat în Senat în şedinţa din 2 mai 2017.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi al art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

Poftiţi!

Domnul Eugen Neaţă:

Sunt născut în Râmnicu Vâlcea, în apropiere de platforma chimică Oltchim, unde funcţionează Oltchim SA, Uzinele Sodice şi CET Govora.

Am văzut deseori nori, când afară era soare, am respirat clorul care mai tot timpul scăpa din instalaţiile Oltchim, care erau vechi şi depăşite. Când acesta lipsea, respiram pulberile de la Uzinele Sodice Govora şi CET.

Am mâncat peşte cu miros de lindan şi am băut apă cu gust de clor.

Am văzut cum părinţii, prietenii, vecinii se îmbolnăveau prematur, cum spitalele se aglomerau de aceştia, de oameni care prea devreme se îmbolnăveau.

A fost o perioadă grea, de încercare, de risc, de rezistenţă. Când instalaţiile au fost modernizate, poluarea evidentă a devenit una remanentă. Ne însoţeşte şi azi, şi mâine şi probabil multe generaţii de acum încolo.

Prin votul nostru, aducem o reparaţie târzie, dar utilă, şi de mare ajutor pentru generaţia clor, lindan, amoniac.

Şi, în numele acestor generaţii, vă mulţumesc tuturor pentru votul pe care-l veţi da!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Ganţ, vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Sigur că suntem de acord cu iniţiativa, vom vota în favoarea ei.

Lista prevăzută în textul iniţiativei cuprinde, pe bună dreptate, şi Baia Mare, Copşa Mică, Zlatna, Târgu Mureş, Slatina, Turnu Măgurele şi Râmnicu Vâlcea. Motivarea, însă, cred că poate deschide calea unei noi întrebări pe care ar trebui să ne-o punem. În motivare - citez - scrie: "...pentru a beneficia de prevederile prezentei legi şi persoanele aflate în situaţii similare".

Întrebarea pe care mi-o pun este dacă lista este exhaustivă. Nefiind exhaustivă, cred eu, ar fi util ca într-un termen cât mai scurt, la iniţiativa Guvernului, această listă să fie completată cu toate centrele industriale unde oamenii au avut de suferit de pe urma acestor procese tehnologice.

Deci vom vota în favoarea iniţiativei, cu rugămintea ca această listă să devină exhaustivă.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnul Ganţ are perfectă dreptate. Lista nu este completă, nu este definitivă.

După informaţiile noastre, înainte de 1989, Ministerul Economiei, împreună cu Ministerul Sănătăţii au făcut studii amănunţite asupra impactului pe care îl aveau anumite industrii asupra localităţilor şi populaţiilor de acolo. Sunt cam 11 centre cu poluare remanentă. Mai avem un proiect de lege la comisie, pe care l-am amânat două săptămâni, tocmai pentru a putea completa lista şi documentaţia necesară. Turnu Măgurele, Râmnicu Vâlcea şi Slatina au tot ce le trebuie, adică au documentele atât de la medicina muncii, cât şi de la mediu, şi de la capacităţile industriale, în sine. De aceea urmează Câmpia Turzii, urmează Turda, probabil şi celelalte zone - Moineşti, Făgăraş - care sunt identificate, încă dinainte de '89, cu probleme legate de poluarea legată de aceste activităţi industriale.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu.

La articole? Nu.

Punctul 10 l-am retrimis comisiei.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul cinematografiei.

Vă rog, Comisia pentru cultură.

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul cinematografiei.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege, în procedură de urgenţă.

S-au cerut avize de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi de la Comisia juridică de disciplină şi imunităţi. Până la întocmirea raportului s-a primit avizul favorabil din partea Comisiei pentru învăţământ.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Există un aviz favorabil şi al Consiliului Legislativ.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în şedinţa din 16 mai 2017.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa un număr de 12 deputaţi, din totalul de 15 membri.

În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, din partea Guvernului a participat la lucrările comisiei domnul Alexandru Pugna, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, care a precizat faptul că ministerul nu susţine adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare a Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2016, cu amendamentele admise în anexă. Respectiv avem două amendamente, unul care modifică titlul legii din "Lege privind adoptarea ordonanţei", în "Lege privind respingerea ordonanţei" şi unul care modifică întregul conţinut al ordonanţei cu un articol unic, de respingere a ordonanţei.

Dacă-mi permiteţi, că nu mai este în textul raportului ca o...

La dezbateri generale aş vrea să fac o observaţie, care este importantă. Chiar dacă este ordonanţa din 2016, având în vedere că nu au fost aprobate normele metodologice, nu a început să-şi producă efectele. Deci eventuala respingere a ordonanţei nu produce niciun efect în acest moment.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bulai, dezbateri generale.

Domnul Iulian Bulai:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Marţea trecută Comisia pentru cultură a Camerei Deputaţilor a votat un raport de respingere a Ordonanţei de urgenţă privind cinematografia nr. 91/2016 din decembrie 2016.

Ordonanţa de urgenţă presupune următoarele: transparentizează concursul de proiecte cinematografice organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei; asigură condiţii pentru menţinerea unei reţele publice de cinematografe; scoate în evidenţă importanţa protejării Patrimoniului Arhivistic Cinematografic.

La examinarea Ordonanţei de urgenţă în Senat au fost organizate dezbateri cu breasla, la care au participat reprezentanţi ai diverselor grupări de artişti din domeniul cinematografic. Dincolo de unele modificări identificate ca necesare şi de punctele de vedere diferite exprimate, concluzia generală a fost că nu este utilă respingerea ordonanţei de urgenţă.

Un eventual vot negativ în plenul Camerei Deputaţilor ar conduce nu doar la abrogarea ordonanţei de urgenţă, ci şi la anularea noului regulament de acordare a finanţărilor din fondul cinematografic, care a fost publicat spre dezbatere publică şi care crease speranţe tinerilor cineaşti de a participa în mod echitabil la finanţarea publică.

Oare chiar vrem să împiedicăm dezvoltarea industriei creative din România cu cea mai mare recunoaştere internaţională?

Oare chiar vrem să nu dăm o şansă tinerilor talente cu care România se mândreşte la fiecare festival de film din lume?

USR susţine tinerele speranţe ale cinematografiei româneşti.

USR susţine această ordonanţă şi existenţa unei dezbateri pe această ordonanţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Aş vrea să clarific cum stau, de fapt, lucrurile în privinţa acestei ordonanţe de urgenţă.

E un viciu de fond în asumarea acestei ordonanţe de urgenţă, pe care îl puteţi identifica chiar din expunerea de motive, când se vorbeşte despre importanţa unei noi legislaţii care să dinamizeze, să administreze mult mai eficient şi corect cinematografia, dar acest lucru se face printr-o ordonanţă de urgenţă, nu printr-o lege.

Deci chiar de aici există o problemă de fond. Dacă este atât de importantă cinematografia, de ce s-a recurs la o ordonanţă de urgenţă? De ce nu la o lege? De ce nu la un proiect legislativ? Cum, de altfel, au existat în legislatura trecută cel puţin două foarte serioase.

Mai mult decât atât, această ordonanţă de urgenţă, faţă de formula sa iniţială a fost absolut corectată pe fond, a fost completată pe fond cu zeci de pagini de amendamente. Sigur, sunt amendamente muncite, dar ele şi-ar regăsi foarte bine locul şi rostul într-un alt proiect legislativ, nu într-o modificare de fond a unei ordonanţe de urgenţă.

Şi aş vrea să mai fac o corectură extrem de importantă. Antevorbitorul meu a spus că în Senat a fost practic aprobată această ordonanţă de urgenţă. Am făcut parte, ca vicepreşedinte în Comisia pentru cultură şi media a Senatului, din comisia care nu a dat împuternicire Guvernului să promoveze un asemenea act normativ. Şi asta v-o spun cu maximă certitudine şi nu a trecut de Senat, tocmai pentru că s-a considerat că este un proiect legislativ extrem de important, care nu poate fi nici într-un caz tranşat în zona ordonanţelor de urgenţă, cu atât mai mult cu cât ar alimenta o conflictualitate deja existentă între asociaţiile de profil din această breaslă.

Cu alte cuvinte, nu este timpul pierdut, se poate promova lesne un proiect legislativ, pe baza acestei legi, acestui proiect de lege care astăzi nu poate fi în forma actuală adoptat.

De aceea, Grupul Partidului Mişcarea Populară va vota pentru respingerea prin lege a ordonanţei de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

Alte intervenţii, dacă mai sunt?

Vă rog, domnule Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Având în vedere discuţia care a avut loc aici şi importanţa acestui act normativ, vă solicit retrimiterea la comisie pentru a avea dezbateri mai aprofundate, cu un termen de două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

30 de voturi pentru, 101 împotrivă.

Respinsă propunerea dumneavoastră, domnule Drulă.

Alte intervenţii, dacă mai sunt?

Declar şedinţa închisă.

Vă invit să participaţi la declaraţii politice. (Vociferări.)

Interpelări! Tot aia e!

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Bună seara, stimaţi colegi!

Continuăm cu sesiunea consacrată răspunsurilor la întrebări.

Pentru domnul Cătălin Nechifor, PSD, răspunsul din partea doamnei secretar de stat Manda, din partea Ministerului Afacerilor Interne? A fost depus.

Mergem la Ministerul Culturii, pentru domnul Cupă. E prezent.

O rog pe doamna secretar de stat Irina Cajal.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Irina Sanda Marin Cajal (subsecretar de stat, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale):

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 226B/2017, având ca obiect "Protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi istoric al judeţului Dolj", vă comunic următoarele.

1. Instrumentele de intervenţie ale Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale sunt cele prevăzute în legislaţia în vigoare: Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, care prevede obligaţii şi responsabilităţi atât pentru proprietarii acestor monumente istorice, cât şi pentru autorităţile locale.

   Totodată, direcţiile judeţene pentru cultură au obligaţia să verifice starea de conservare a monumentelor istorice şi să aplice sancţiuni atunci când este încălcată legislaţia, acţionând coordonat, alături de organele de poliţie şi de inspectoratele de stat în construcţii.

   Pe de altă parte, conform Legii nr. 422/2001, efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi întreţinerea monumentelor istorice sunt obligaţii ce revin proprietarilor şi titularilor dreptului de administrare sau altor drepturi reale ale acestora.

2. Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale îşi exprimă determinarea şi depune toate diligenţele pentru protejarea eficientă a patrimoniului cultural naţional, care nu se poate realiza deplin fără o viziune unitară de ansamblu, care presupune consecvenţă legislativă şi o strânsă corelare cu reforma de substanţă pe plan instituţional.

   În acest sens, menţionăm faptul că în Programul legislativ al Guvernului României pentru perioada 2017-2020 Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale are prevăzut ca angajament elaborarea codului patrimoniului cultural naţional.

3. Exproprierea se face în condiţiile stabilite de Constituţie şi de Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată.
4. Considerăm că Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice necesită în mod obligatoriu îmbunătăţiri, atât în sensul interpretării ei unitare, cât şi al aplicabilităţii.
5. Componentele de avizare se pot clarifica numai în urma realizării unor studii aprofundate, istorice şi urbanistice.
6. Considerăm că sunt asigurate măsurile privind transparenţa cu privire la activitatea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Astfel, conform prevederilor alin. (2) al art. 18 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, aprobat prin Ordinul ministrului culturii nr. 2.173/2013, ordinea de zi a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, stabilită de către secretarul comisiei sau al secţiunii de specialitate ori de secretarii comisiilor zonale, după caz, este făcută publică, prin afişare la sediul sau pe site-ul ministerului ori al serviciului public deconcentrat, după caz.

   Totodată, alin. (1) al art. 19 prevede că la şedinţele comisiei ale secţiunilor de specialitate, precum şi ale comisiilor zonale, participă, de regulă, pentru a-şi susţine proiectele supuse analizei, proiectanţii elaboratori ai documentaţiilor, cu delegarea acestora de către beneficiar.

   Cu speranţa că cele menţionate mai sus clarifică aspectele semnalate de dumneavoastră, vă mulţumim, domnule deputat, pentru interesul constant pe care-l manifestaţi pentru domeniul culturii.

   Cu aleasă consideraţie, Ioan Vulpescu, ministrul culturii şi identităţii naţionale.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vreţi să aveţi intervenţie sau nu? Sunteţi mulţumit.

Mergem mai departe.

La interpelarea adresată de domnul deputat Petru Movilă Ministerului Sănătăţii, se solicită amânarea.

La interpelarea adresată de domnul Dohotaru Ministerului Mediului... Se depune scris. Da?

Mulţumesc.

Următorul răspuns, al Ministerului Mediului de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, la interpelarea adresată de domnul deputat Nistor Laurenţiu, a fost depus în scris de domnul secretar de stat Gheorghe-Gabriel Gheorghe.

Următoarea interpelare, adresată Ministerului Apelor şi Pădurilor de doamna deputat Natalia Intotero, a primit răspuns din partea domnului secretar de stat Istrate Şteţco,... Da? ...secretarul de stat de la Ministerul Apelor.

Iar în cazul interpelării adresate de domnul Cătălin Nechifor Ministerului Transporturilor se solicită amânarea.

Cu aceasta, mulţumesc mult, declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,18.