Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,03.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi.

Şi-au înregistrat prezenţa 143 de colegi, până la acest moment.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei, de astăzi şi mâine; programul de lucru - 29 mai - 3 iunie; lista rapoartelor depuse în perioada 22 - 29 mai; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

De la ora 17,00, răspunsuri orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor.

Punctul 2 al ordinii de zi. Proiectul de Hotărâre...

Vă rog.

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

Vă solicit să supuneţi aprobării plenului ca de la Capitolul Iniţiative cu propunere de respingere, e vorba de Pl-x 267/2016, înscrisă la poziţia 124, să fie adusă pe poziţia 20, pentru a primi votul final mâine.

Fac această precizare, pentru că este o mare urgenţă în judeţul Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci de la poziţia 120 respingeri, da? 124? Pl-x 267, cu Munţii Orăştiei. Să-l aducem pe 20, da?

Domnul Ion Călin (din sală):

Prima la respingeri, da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

De unde ştiu eu că 20 e prima la respingeri?

Domnul Ion Călin (din sală):

Avem şi noua ordine de zi, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Ştiu, dar nu e în regulă.

Veniţi puţin! (Domnul deputat Ion Călin merge la prezidiu.)

Deci facem trecerea de la 124 la poziţia 2. O dezbatem... o dezbatem şi va intra la votul final, indiferent de...

Domnul Ion Călin:

Foarte de acord, domnule preşedinte... cu sugestia dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Ganţ.

Între timp, ne pregătim şi cartelele, pentru că avem vot.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De fapt nu e nicio urgenţă, pentru că proiectul acesta a fost propus de importanţi lideri ai PSD, la sugestia domnului ministru Ionuţ Vulpescu, care, într-o discuţie cu Grupul nostru parlamentar, a propus să-l iniţiem împreună. Cu atât mai mult cu cât mai există un proiect, mai vechi - iniţiativa domnul deputat Gheorghe Firczak - care se află şi el la respingeri, şi care se referă la acelaşi subiect. Deci nu e nicio urgenţă.

Mai mult decât atât. Acest gen de acţiune este profund necolegial. Şi spun asta conducerii Grupului PSD, care atunci când are anumite propuneri de acest gen... Obişnuia, e adevărat, pe vremuri, mai nou, nu mai procedează în felul acesta, să se consulte cu partenerii, cu colegii de Parlament, dacă sunt de acord. Evident că numeric, dominând Parlamentul, îşi vor impune punctul de vedere, dar, repet, nu există nicio urgenţă, gestul e profund inelegant, rezultatul, previzibil.

Şi, în rest, complimentele noastre domnului ministru Vulpescu şi colegilor de la PSD care au semnat împreună cu noi această iniţiativă.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule Nistor.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu vreau să-l contrazic pe colegul nostru că nu este urgenţă, ci doar să vă spun că este urgenţă, fiindcă una din cetăţile dacice, Sarmizegetusa, a trecut acum 4 ani de zile în administrarea Consiliului Judeţean, fapt ce a demonstrat că pot fi administrate, pot fi păzite şi - pentru informarea Parlamentului - nu mai sunt căutători de comori la acea cetate unde câte 400-500 de gropi se săpau într-un an de zile, să scoată comorile dacice de acolo.

Consiliul Judeţean este pregătit să le preia în administrare, să le asigurăm cu pază, să asigurăm servicii...

Ba, mai mult, dacă le lăsăm în patrimoniul Ministerului Culturii, riscăm ca într-un an de zile să nu mai fie acele cetăţi, să se mai vadă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe procedură.

Grupul PNL susţine solicitarea Grupului PSD. Şi ceea ce a spus domnul Nistor e... nu râdeţi, pentru că domnul Nistor a avut dreptate. Dacă o să mergeţi la Hunedoara, o să vedeţi ce înseamnă cetăţi dacice în administrarea Consiliului Judeţean şi o să vedeţi ce înseamnă cetăţi dacice în administrarea Ministerului Culturii.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bun.

Deci supun la vot trecerea de pe 124 pe poziţia 2. Şi, până vine raportul, o să ne întoarcem la ea, să o dezbatem, da?

Vot, vă rog.

107 voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, o abţinere. Aprobat.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu: Crearea unui sistem de impozitare a societăţilor echitabil, competitiv şi stabil pentru Uniunea Europeană - COM (2016) 682, Propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăţilor (CCCTB) - COM (2016) 683 şi Propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală comună a societăţilor COM(2016) 685.

Comisia pentru afaceri europene?

Din partea Comisiei pentru afaceri europene?

Domnul Radu Costin Vasilică:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Radu Vasilică, secretarul comisiei.

Raport privind Proiectul de Hotărâre a Camerei Deputaţilor, redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu: Crearea unui sistem de impozitare a societăţilor echitabil, competitiv şi stabil pentru Uniunea Europeană - COM 682 din 2016.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, notele Ministerului pentru Afaceri Externe, nota Ministerului Finanţelor Publice şi documentele de lucru ale Comisiei Europene.

Comisia pentru afaceri europene salută conştientizarea în toate instituţiile relevante ale Uniunii Europene şi ale statelor membre a faptului că sistemul de impozitare a societăţilor trebuie reformat printr-o serie de măsuri, în special în ceea ce priveşte relansarea CCCTB, vizând obţinerea unui impact real antievaziune privitor la plata impozitelor.

Apreciază acţiunea Comisiei şi efortul său constant pentru reformarea sistemului fiscal al societăţilor, pentru combaterea evaziunii fiscale şi pentru facilitarea investiţiilor în Uniunea Europeană, dar totodată constată că se admite implicit faptul că măsurile adoptate până în prezent nu au fost suficiente.

Îşi exprimă speranţa că în procesul de adoptare vor fi întreprinse acţiuni şi vor fi operate modificări suficiente pentru a permite crearea şi funcţionalitatea deplină a unui mecanism viabil.

Crede că este necesară examinarea detaliată, în continuarea celor două propuneri de directive, atât din punctul de vedere al potenţialului impact bugetar, cât şi din punctul de vedere al implementării efective a prevederilor propuse.

Opinia supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene, din data de 23 mai, a fost adoptată în unanimitate, drept pentru care vă solicităm ca şi plenul Parlamentului să o voteze.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Obiecţii, comentarii?

La articole. La titlu?

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.

Domnule Bacalbaşa sunteţi înscris la cuvânt, dar nu înţeleg... Sau aţi apăsat din greşeală?

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa (din sală):

Din greşeală.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare) COM (2016) 767.

Vă rog, comisia.

Domnul Radu Costin Vasilică:

Vă mulţumesc.

Raport privind Proiectul de Hotărâre a Camerei Deputaţilor redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile COM 767 din 2016.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectul transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu, nota de la Ministerul Afacerilor Externe şi analiza Secretariatului Comisiei.

Din dezbateri, Comisia pentru afaceri europene propune:

1. Reafirmă dreptul fiecărui stat de a-şi stabili propriul mix energetic şi contribuţiile naţionale la obiectivul obligatoriu general al Uniunii Europene până în anul 2030, fără a se stabili ţinte naţionale sau traiectorii obligatorii, dincolo de obligaţiile asumate.

2. A recomandat încurajarea inovaţiilor tehnologice aplicabile autoconsumului energetic, în special a celor revoluţionare sau cu grad de noutate ridicat.

3. A recomandat instituirea unei proceduri de evaluare a sarcinii administrative impuse consumatorilor autonomi de energie din surse regenerabile.

4. A recomandat supravegherea practicilor de piaţă pentru a fi garantat un mediu concurenţial echitabil, în condiţiile prezenţei marilor producători şi distribuitori de energie electrică.

5. A atras atenţia asupra faptului că restricţionarea dreptului de a se debranşa sau de a schimba furnizorul în cadrul sistemelor de încălzire aduce atingere principiului libertăţii de contractare.

Opinia a fost supusă dezbaterii Comisiei pentru afaceri europene în data de 23 mai şi a fost adoptată cu unanimitate de voturi, drept pentru care solicităm Camerei Deputaţilor vot favorabil pe această propunere de directivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

La articole. La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat. Vot final.

5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul regiunilor Rolul valorificării energetice a deşeurilor în economia circulară COM (2017) 34.

Comisia?

Domnul Radu Costin Vasilică:

Raport privind Proiectul de Hotărâre a Camerei Deputaţilor redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul regiunilor.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru mediu, nota Ministerului Afacerilor Externe şi analiza Secretariatului Comisiei.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru afaceri europene propune:

1. Salută reducerea volumului de deşeuri disponibil pentru valorificarea energetică, ca urmare a adoptării de norme privind colectarea separată şi a ratelor mai ridicate de reciclare şi atrage atenţia asupra dificultăţilor de punere pe piaţă a produselor rezultate.

2. Consideră că statele membre cu capacităţi specializate de incinerare reduse, în special cele cu populaţie rurală numeroasă, ar trebui sprijinite mai puternic pentru a dezvolta sisteme de colectare separată şi infrastructură de reciclare, inclusiv prin termene de graţie suplimentare.

3. A recomandat sprijinirea tehnicilor eficiente pentru valorificarea energetică a deşeurilor aplicabile la utilaje şi instalaţii de capacitate redusă, de uz individual sau comunitar.

Şi 4. A recomandat sprijinirea şi armonizarea la nivelul Uniunii Europene a educaţiei tehnologice în rândul copiilor şi tinerilor, cu referire la cunoştinţele privind economia circulară.

Această opinie a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 23 mai 2017 şi a fost adoptată în unanimitate.

De aceea, solicităm plenului Camerei Deputaţilor vot favorabil pe această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

La articole. La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat. Vot final.

Aveţi raportul, domnule preşedinte?

2. Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea, conservarea şi punerea în valoare a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.

Vă rog, domnule preşedinte Călin, Comisia pentru administraţie.

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul, aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, aviz negativ de la Comisia pentru buget, finanţe, aviz negativ de la Comisia pentru agricultură.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare regimul special de protejare a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, cuprinzând ansamblul măsurilor speciale de protecţie, de ordin ştiinţific, juridic, administrativ, financiar, fiscal şi tehnic menite să asigure paza, întreţinerea şi reparaţiile curente, inventarierea, conservarea, consolidarea şi restaurarea, precum şi punerea în valoare a respectivelor monumente, sens în care se înfiinţează Administraţia Cetăţilor Dacice, instituţie publică cu personalitate juridică, subordonată Ministerului Culturii.

Raportul este comun, este raport al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

În urma dezbaterilor din cele două comisii, s-a ajuns la concluzia să vă propună, în unanimitate, respingerea Proiectului de Lege privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea, conservarea şi punerea în valoare a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru respingerea înfiinţării acestei agenţii, pentru că, oricât ar vorbi unii şi alţii, e nevoie de o descentralizare reală în teritoriu.

Aceste cetăţi au ajuns într-o situaţie jalnică tocmai pentru că statul nu a vrut să-şi ia mâna de pe ele. Iar acolo unde Consiliul Judeţean a reuşit cât de cât să ia măcar o mică parte, există drum de acces, există cu totul şi cu totul altceva.

Vă rog, pe toţi colegii parlamentari, să ţineţi cont de opinia colegilor dumneavoastră din judeţul Hunedoara, să respingeţi acest proiect, pentru că aceste cetăţi trebuie să ajungă în administrarea Consiliului Judeţean. Cei mai buni administratori sunt oamenii de acolo, care cunosc foarte bine problemele. Nu facem sinecuri pentru nişte colegi, în Bucureşti, ca să le distrugem mai departe.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intenţia era cu totul şi cu totul alta. Nu noi am făcut publice în mod recurent situaţiile în care s-a furat de acolo aur dacic. Nu noi am dat la televizor faptul că drumul proaspăt construit s-a prăbuşit parţial. Noi doar am luat act de ele.

Mai mult decât atât, procesul de intenţie făcut de antevorbitori este chiar penibil, în contextul în care niciodată nu am pledat pentru sinecuri la Bucureşti, ba, din contră, pentru descentralizare.

Nu avem nimic împotrivă ca la Hunedoara, Consiliul Judeţean să-şi asume răspunderea pentru administrarea patrimoniului respectiv, dar să şi-o asume ca atare. Deci îţi asumi răspunderea şi pentru dezastrul posibil a se produce în continuare acolo. Aşa, vorbe mari putem să spunem.

Însă preocuparea noastră, spre informarea celor mai noi în Parlament, este că există Pl-x 434/2012, tot propunerea noastră, cu acelaşi obiect de legiferare. Ştiţi bine că Regulamentul prevede să le discutăm împreună, având acelaşi obiect.

Puteţi să o respingeţi şi pe aceea, numărul dumneavoastră vă permite acest lucru. Dar răspunderea pentru proasta administrare vă va reveni în totalitate.

N-am cerut şi n-am revendicat pentru Grupul minorităţilor naţionale nicio sinecură şi nici vreo favoare. Am atras atenţia doar că sunt bunuri naţionale de patrimoniu de care trebuie avut grijă aşa cum trebuie.

Nu avem nimic împotrivă să administraţi la nivelul Consiliului Judeţean, faceţi-o! Dar faceţi-o cum trebuie.

În rest, domnilor colegi coiniţiatori de la PSD, vreau să vă spun doar un singur lucru. Că pentru un gentlemen's agreement e nevoie de gentlemeni.

În ce mă priveşte, m-am lămurit cum funcţionează un gentlemen's agreement cu Grupul dumneavoastră parlamentar.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Surgent.

Nu vrea domnul Surgent... Vrea?

Domnul Marius-Gheorghe Surgent:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă spun doar un mic pasaj din ceea ce s-a întâmplat de-a lungul timpului cu cetăţile dacice. Să nu uităm că vorbim despre o zonă care este leagănul poporului român. La mai puţin de 30 de kilometri de Sarmizegetusa Regia se află cetăţile dacice ale strămoşilor noştri.

Aş vrea să vă reamintesc că în perioada Guvernării Boc, Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Turismului au făcut o solicitare Consiliului Judeţean pentru a preda drumul de acces către cetăţile dacice. A fost predat Ministerului şi timp de 3 ani de zile nu s-a întâmplat nimic. După ce a revenit la Consiliul Judeţean, drumul a fost asfaltat. Dacă, din păcate, din cauza intemperiilor, au fost rupturi la drum, acestea se întâmplă pe orice fel de drum.

Din punctul meu de vedere, cel mai bun administrator pe care pot să-l aibă cetăţile dacice este Consiliul Judeţean Hunedoara. Şi mă raliez aici celor spuse şi de domnul Nistor, şi de domnul Roman, şi v-aş ruga să luaţi în calcul că Consiliul Judeţean Hunedoara poate să asigure un management corect şi poate, împreună cu instituţiile aflate la nivelul judeţului Hunedoara, cu Muzeul Civilizaţiei Dacice, cu Jandarmeria, cu alte instituţii de cultură, să facă în aşa fel încât să redăm poporului român leagănul în care s-a format.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

La cererea membrilor Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, vă rog să aveţi amabilitatea să supuneţi votului ca propunerea legislativă aflată la numărul 36 pe ordinea de zi s-o aducem în faţă, pentru a le discuta pe ambele, aşa cum se cuvine, aşa cum a propus şi colegul meu, domnul deputat Ganţ.

Vă mulţumesc pentru amabilitate.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Trebuia la început.

Vă rog, liderii, la prezidiu. (Consultări.)

Dacă la Pl-x 267 mai sunt intervenţii? Nu mai sunt. Merge la votul final.

Supun votului propunerea viceliderului Grupului minorităţilor naţionale, ca Pl-x 434, da?... de la poziţia 36, s-o aducem aici. Avem raport la ea, avem tot ce trebuie? Da? O aducem pe poziţia 6, s-o dezbatem. Vot, vă rog. Vot.

170 de voturi pentru şi un coleg care n-a votat. Avem la poziţia a 6-a... Aşteptăm să vină... să am şi eu proiectul, că nu îl am... şi mă întorc la el, da? Şi raportul...

Continuăm cu...

7. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Aveţi proiectul distribuit.

Comentarii de ordin general?

La articole. La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat. Vot final.

Punctul 8 se va dezbate mâine, conform deciziei Biroului permanent.

Punctul 9. N-avem raport, nu? Avem la 9? Reexaminare la... Nu avem raport. Nu avem raport la 9.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2015 privind prorogarea termenelor prevăzute la art. 11 alin. (1), art. 20 alin. (5) şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România; în procedură de urgenţă.

Comisia juridică?

Domnul Costel Neculai Dunava:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte din prezentul raport.

În raport cu obiectul de reglementare, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri? Nu.

La articole dacă sunt intervenţii? Nu.

Aveţi raportul la 434?

Domnule Zisopol, aveţi raportul la 434?

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2016 pentru modificarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie.

Comisia pentru agricultură.

Domnul Dănuţ Păle:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2016 pentru modificarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, nr. 824 din 31 august 2014; avizul favorabil al Comisiei pentru buget şi finanţe şi al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect de reglementare abrogarea procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică în vederea realizării perdelelor forestiere.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 10 octombrie 2016.

În urma examinării proiectului de lege, a punctelor de vedere transmise de Consiliul Legislativ şi de Guvern, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Observaţii de tehnică legislativă - la paginile 6 şi 7, dintr-o eroare de redactare, alineatul 2 a fost redactat de două ori. Rog să fie eliminată o poziţie.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

Domnul Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Stimaţi colegi,

Susţinem această ordonanţă de urgenţă, inclusiv modificările care au fost făcute.

De-a lungul timpului, au fost reclamate foarte multe neajunsuri în legătură cu această lege. Ele au fost succesiv corectate. Sperăm ca aceasta să fie ultima şi în sfârşit ROMSILVA să se apuce să le facă, pentru că aici era vorba de procedura de expropriere, de identificare a proprietarilor şi acele probleme pe care le avem cu cadastrul general.

În sfârşit s-a înlăturat şi această barieră, aşa că acum este în curtea Guvernului, a Ministerului şi a ROMSILVA să înceapă realizarea, pentru că din 2004, de când e legea, avem câteva zeci de mii de hectare pentru care s-au făcut studii de fezabilitate şi câteva zeci de hectare pe care chiar s-au plantat aceste perdele forestiere, care sunt foarte importante, atât pentru agricultură, cât şi pentru scăderea costurilor de deszăpezire a căilor de comunicaţii.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Tabugan.

Domnul Ion Tabugan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Dragi colege,

Iată venim cu un nou proiect de lege care vine să clarifice, cât se poate de bine, exproprierea în vederea creării perdelelor de protecţie.

N-aş vrea să vă reţin, dar perdelele de protecţie nu reprezintă ceva nou pentru România. Ele au fost... şi au existat mii de kilometri, dar comuniştii au venit şi le-au distrus, că nu e bun, nu e bine ce s-a făcut, în prima parte, în anii ’50, că e model sovietic.

Vreau să vă spun doar atât, ca să vă puteţi da seama: pe o înălţime şi jumătate de arbore, ceea ce înseamnă circa 45-50 de metri şi chiar 60, care fac parte din perdeaua de protecţie, în această zonă umiditatea este cu 10 până la 20% mai mare decât în mijlocul parcelei, unde este grâu sau porumb. Viteza vântului se reduce până la jumătate. Nu mai vorbim de căile de comunicaţie.

Marea problemă este că s-au creat perdele de protecţie. Aşa cum a fost legea înainte, nu se putea continua, pentru că totul era o chestiune legată de voinţa proprietarului. Acum este altceva. Perdelele forestiere sunt de interes naţional şi exproprierea trebuie făcută, şi noi să ne apucăm de treabă, în aşa fel încât căile noastre de comunicaţie să fie oarecum păzite de înzăpeziri, şi creşterea productivităţii la cereale să fie corespunzătoare, şi Câmpia noastră Română, Câmpia de Vest, Câmpia de Est, dacă vreţi, să aibă o altă înfăţişare decât o înfăţişare selenară.

PMP-ul susţine, cum de altfel am susţinut şi în Comisia pentru agricultură, şi vom vota această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sunteţi doi, puneţi-vă de acord, e procedură de urgenţă.

Sunteţi doi înscrişi.

Doamna Pană! V-aţi înscris prima. Am decis eu... fiind şi doamnă.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Stimaţi colegi,

Salut faptul că, în unanimitate, s-a votat în comisie, să treacă în procedură de urgenţă, această lege.

Noi, PSD-ul, considerăm extrem de important şi când spun asta o dovedesc şi prin fapte.

În 2014, cât am fost ministru, s-au realizat singurele perdele forestiere din ultimii zece ani, 23,69 hectare, şi aceasta pentru că era terenul statului! Problemele mari veneau cu identificarea proprietarului şi exproprierea.

Prin această nouă formă a legii nu mai trebuie să ne cramponăm. Banii se pun de-o parte în cont. Chiar dacă nu se identifică proprietarul, în momentul în care se identifică, i se plătesc banii. Deci se dă drum liber, încât aceste perdele să se realizeze.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii? Nu.

La articole? Nu.

Vot final.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2017 pentru modificarea şi completarea art. 8 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe; în procedură de urgenţă.

Comisia pentru administraţie?

Domnul Avram.

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi da citire raportului.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, prin adresa PL-x 201/2017, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2017 pentru modificarea şi completarea art. 8 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 8 mai 2017, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României.

La întocmirea prezentului raport, Comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 8 din Legea nr. 152/1998, în sensul asigurării unei protecţii sociale mai ales pentru persoanele cu venituri reduse, prin limitarea cuantumului chiriei, determinat după aplicarea tuturor coeficienţilor de ponderare.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a examinat proiectul de lege în şedinţa din 23 mai 2017.

La şedinţă au participat 20 deputaţi, din totalul de 24 de membri ai comisiei.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, un vot împotrivă, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2017 pentru modificarea şi completarea art. 8 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, cu amendamentele admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Grupul PNL susţine adoptarea acestui proiect de lege, nu pentru că rezolvă o problemă de natură socială, ci pentru că este o chestiune de echitate şi practic acest proiect rezolvă problema discriminărilor între cei care beneficiază de locuinţe de la ANL, înainte şi după aplicarea coeficienţilor de ponderare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu.

La articole? Nu.

Cu amendamentele admise, proiectul de lege merge la votul final.

Reexaminarea de la punctul 9...

9. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru completarea Legii locuinţei nr. 114/1996.

Comisii?

Comisia juridică, domnul Dunava.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate, spre reexaminare, ca urmare a cererii Preşedintelui României, cu Legea pentru completarea Legii locuinţei nr. 114/1996.

Legea transmisă la promulgare are ca obiect reglementarea unui nou tip de locuinţe, respectiv locuinţa de sprijin.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a admis parţial cererea de reexaminare trimisă de Preşedintele României şi a adoptat legea.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterii cererii de reexaminare şi a Legii adoptate de Senat în urma reexaminării, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor admiterea parţială a cererii de reexaminare trimisă de Preşedintele României şi adoptarea Legii pentru completarea Legii locuinţei nr. 114/1996, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

Domnul Roman.

Este cineva din biroul Comisiei pentru mediu, în sală?

Veniţi puţin, doamnă deputat?

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru examinarea parţială. Solicitarea preşedintelui este îndreptăţită. Practic, este nevoie de mai multe clarificări de ordin juridic. Anumite chestiuni nu sunt foarte clar lămurite şi practic ar pune în imposibilitate autorităţile locale să aplice această lege, aşa cum ea a fost votată de colegii noştri.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamnă Pană, sunteţi vicepreşedinte la Comisia pentru mediu? Da?

Veniţi puţin la noi!

Continuăm.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Şi, fără amendamente, reexaminarea merge la votul final.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2017 privind stabilirea unor măsuri necesare organizării, de către Parlamentul României, a celei de-a 63-a Sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a NATO la Bucureşti, în perioada 6-9 octombrie 2017; în procedură de urgenţă.

Comisia? Doamna Bran?

La dezbateri.

Comisia pentru administraţie? Domnul Avram?

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2017 privind stabilirea unor măsuri necesare organizării, de către Parlamentul României, a celei de-a 63-a Sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a NATO, la Bucureşti, în perioada 6-9 octombrie 2017.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2017 privind stabilirea unor măsuri necesare organizării, de către Parlamentul României, a celei de-a 63-a Sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a NATO, la Bucureşti, în perioada 6-9 octombrie 2017.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 8 mai 2017.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri necesare organizării, de către Parlamentul României, a celei de-a 63-a Sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a NATO, la Bucureşti, în perioada 6-9 octombrie 2017.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a examinat proiectul de lege în şedinţa din 23 mai 2016. La lucrările comisiei au fost prezenţi 20 de deputaţi, din totalul de 24 de membri ai Comisiei pentru administraţie.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2017 privind stabilirea unor măsuri necesare organizării, de către Parlamentul României, a celei de-a 63-a Sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a NATO, la Bucureşti, în perioada 6-9 octombrie 2017.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri, doamna Bran.

Doamna Ioana Bran:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Acest subiect a fost atacat de anumiţi colegi din opoziţie, dar haideţi să înţelegem importanţa şi amploarea acestui eveniment.

Indiferent de ideologiile partidelor politice, trebuie să ţinem cont de faptul că politica de apărare naţională a devenit tot mai dinamică.

Aderarea la NATO a fost un proces de lungă durată şi a fost nevoie de multă implicare. Este momentul acum să continuăm munca predecesorilor noştri, prin respectarea angajamentelor şi înfăptuirea obiectivelor asumate.

România, în calitatea ei de membru NATO şi beneficiar de securitate, astăzi, este un partener puternic şi a devenit un furnizor de securitate în regiune şi în cadrul Alianţei.

România, parte a Uniunii Europene şi membru al NATO, este gazda celei de-a 63-a Sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a NATO, eveniment ce va găzdui peste 800 de participanţi, reprezentanţi ai celor 28 de ţări membre şi 13 ţări asociate.

Este necesar să ne aliniem la standardele celorlalte state membre, pentru a dovedi că suntem parteneri de nădejde într-o organizaţie care se bazează pe solidaritate şi responsabilitate.

Aderarea la NATO a fost necesară pentru a ne asigura pacea şi securitatea. Totodată, avem şi implicaţii pe care trebuie să le continuăm şi să le rezolvăm cât mai curând, corect, inteligent şi cu profesionalism.

De aceea, Grupul parlamentar al PSD susţine Ordonanţa de urgenţă nr. 31/2017.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nimeni nu contestă importanţa acestui eveniment, nimeni nu contestă faptul că acest eveniment are nişte costuri. În schimb, ceea ce contestăm este nevoia de a deroga de la legislaţia în vigoare, pentru organizarea acestui eveniment.

Haideţi să nu ne minţim! Este vorba de o risipă de fonduri publice, care se va întâmpla. După cum ştiţi foarte bine, se cumpără 3 megalimuzine de lux, de 450 CP, cu un cost foarte mare, de 100.000 de euro per maşină. Licitaţia este deja antamată, licitaţia publică pentru cumpărarea lor.

Într-o ţară care are 8 milioane de oameni în sărăcie sau în risc de sărăcie este imoral să aruncăm banii aceştia publici, în mod nechibzuit. Repet, România este o ţară care are impozite pe muncă foarte mari. Suntem a patra ţară din Uniunea Europeană, ca nivel de impozitare pe muncă. Deci banii pe care îi aruncăm acum pe aceste limuzine pe care noi le vom folosi aici sunt banii lor, de fapt.

Opoziţia, cel puţin USR-ul, nu va gira această risipă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Şovăială.

Domnul Constantin Şovăială:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere importanţa prezentului proiect de lege, Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea proiectului de aprobare a Ordonanţei nr. 31/2017.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

Şi avem raportul la 434, la ce am adus de pe poziţia 36.

6. Propunerea legislativă pentru declararea de rezervaţie arheologică şi bun de utilitate publică de interes naţional a unor zone din teritoriul localităţilor Sarmizegetusa, Mintia-Veţel şi a Complexului cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei - Costeşti - Cetăţuie; Cetăţuia Înaltă; Ciocuţa; Costeşti-Blidaru; Faieragu; Vârful lui Hulpe; Feţele Alba; Grădiştea Muncelului; Piatra Roşie - judeţul Hunedoara.

Raport - Comisia pentru mediu, doamna Pană.

Doamna Pană!

Doamna Adriana-Doina Pană:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obişnuită.

Obiectul de reglementare a propunerii legislative tocmai a fost citit de preşedintele de şedinţă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 9 octombrie 2012.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci; raportul iniţial de respingere al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, precum şi avizele negative ale Guvernului.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, 10 voturi pentru şi o abţinere, respingerea Propunerii legislative pentru declararea de rezervaţie arheologică şi bun de utilitate publică de interes naţional a unor zone din teritoriul localităţilor Sarmizegetusa, Mintia-Veţel şi a Complexului cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei-Costeşti-Cetăţuie; Cetăţuia Înaltă; Ciocuţa; Costeşti-Blidaru; Faieragu; Vârful lui Hulpe; Feţele Alba; Grădiştea Muncelului; Piatra Roşie - judeţul Hunedoara.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Roman sunteţi înscris din urmă sau doriţi să luaţi cuvântul?

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul PNL va vota pentru respingerea acestei propuneri legislative şi, bineînţeles, aşa cum am mai afirmat de la acest microfon, va susţine, cu tot ceea ce poate, trecerea acestor cetăţi în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, singurul care poate face o administrare corectă a acestui edificiu.

Trebuie să înţeleagă şi unii care folosesc, de la tribuna Parlamentului, cuvântul penibil. Penibili sunt ei, pentru că habar nu au că se depun proiecte pe Proiectul Operaţional Regional, iar pentru a obţine finanţare pe acest proiect trebuie să fii, în primul rând, titular.

Dar poate vor învăţa şi unii dintre colegii noştri!

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am solicitat să dezbatem proiectul, pentru ca să se respecte Regulamentul, şi sigur că va avea aceeaşi soartă ca şi celălalt. Nu este nicio îndoială.

Nu ştiu cu ce se ocupau unii prin 2012, când s-a depus proiectul. Probabil că nici până în ziua de azi nu au înţeles că, de fapt, era un apel la buna administrare. Le-aş spune şi cine este inspiratorul moral al acestui proiect de lege, pentru că este o mare personalitate a culturii româneşti, membru marcant al PSD, dar care nu mai este printre noi şi de aceea n-am să îi invoc numele, pentru că nu este elegant.

Dar, repet, aceste procese de intenţie, făcute de oameni care habar nu au de ceea ce se întâmpla în anul 2012 în Parlament sunt absolut nelalocul lor. O bună intenţie privind prezervarea patrimoniului naţional, privind protejarea patrimoniului mondial UNESCO - nu avem foarte multe obiective UNESCO în România. Spre deosebire de diverşi vorbitori care, repet, nu înţeleg nimic din acest lucru, există entităţi private în România care ţin de unele minorităţi naţionale care administrează exemplar patrimoniul mondial UNESCO de pe teritoriul României.

Aceasta este situaţia: Vox Populi, Vox Dei! Vii în Parlament, vorbeşti ce nu înţelegi şi mai ai şi tupeul să te referi la alte grupuri parlamentare. Acest mod de a face politică este străin de noi. Niciodată nu am urmărit scopuri patrimoniale sau de altă natură, mai ales în privinţa protejării patrimoniului cultural naţional.

Dezamăgirea noastră este dublă: pe de o parte, pentru faptul că s-a procedat cum s-a procedat, şi, pe de altă parte, pentru absolut nemeritatele şi absolut lipsitele de eleganţă afirmaţii care s-au făcut aici, la adresa grupului nostru parlamentar.

Avem însă o memorie lungă. Vă asigurăm de acest lucru!

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Legea merge la votul final.

Suspendăm şedinţa pentru mâine la ora 10,00.

Urmează interpelări.

După o scurtă pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Stimaţi colegi,

Continuăm cu răspunsurile la întrebări.

Domnul deputat Laurenţiu Nistor are o întrebare adresată Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, la Programul Operaţional Capital Uman.

Doamnă secretar de stat, vă rog.

Răspunsul domnului Nistor, vă rog.

Spuneţi, doamnă secretar de stat! Vă rog!

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din discuţiile cu domnul Nistor, este mulţumit dacă îi predau acest răspuns.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule deputat Nistor, este în regulă, da? Bun!

Mulţumesc.

Mai departe. Următorul.

Doamna Intotero Natalia are o întrebare adresată Ministerului pentru Românii de Pretutindeni.

Îl rog pe domnul secretar de stat Ovidiu Iane.

Vă rog.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane (secretar de stat, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Avem răspunsul la interpelarea formulată.

Stimată doamnă deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră în şedinţa Camerei Deputaţilor din dat de 9 mai 2017, dorim să vă aducem la cunoştinţă că păstrarea şi promovarea identităţii culturale şi a tradiţiilor româneşti, îndeosebi a componentei lingvistice, este una dintre priorităţile Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în concordanţă cu obiectivele asumate prin Programul de guvernare 2017-2020.

Astfel, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a dezvoltat, împreună cu Ministerul Educaţiei Naţionale, Programul "Limba Română - educaţie şi comunicare", prin care a fost creat un grup de lucru comun, format din specialişti în educaţie şi comunicare din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi Ministerului Educaţiei Naţionale, care s-a concretizat în reuniuni periodice în vederea stabilirii parametrilor extinderii Programului "LCCR" - Limbă, Cultură şi Civilizaţie românească - şi crearea unui sistem integrat de predare a limbii române.

Ca un prim pas în această direcţie, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a achiziţionat, cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale, suportul de curs de limba română, pentru clasele I-IV, care cuprinde manuale atât în format fizic, cât şi în format digital, pe CD, pe care le distribuim asociaţiilor româneşti de peste hotare şi bisericilor care derulează cursuri de limba română prin intermediul şcolilor de weekend sau al şcolilor parohiale.

Programul a fost lansat în luna aprilie în Marea Britanie, cu ocazia vizitei de lucru, în perioada 8-11 aprilie, a ministrului pentru românii de pretutindeni.

De asemenea, programul a fost lansat şi în Italia, în cadrul vizitei de lucru din perioada 19-21 mai, iar în continuare programul urmează a fi lansat în Spania, la începutul lunii iunie a acestui an. De altfel, ca o paranteză, deja am lansat acest program, în Spania.

Totodată, programul prevede şi lansarea unei platforme interactive on-line, o aplicaţie uşoară, de învăţare a limbii române pentru copii, prin intermediul căreia dorim să facem cât mai uşoară şi mai la îndemână învăţarea sau poate reamintirea limbii române în rândul copiilor români din străinătate. Aplicaţia urmează a fi lansată în partea a doua a acestui an.

O altă modalitate prin care ne-am propus promovarea importanţei educaţiei în limba maternă pentru copiii români din diaspora o reprezintă dedicarea Zilei românilor de pretutindeni din 2017 acestei problematici, prin organizarea unui seminar tematic în Aula Magna a Universităţii de Drept din Bucureşti. Acest eveniment include două paneluri, în cadrul cărora vor avea loc intervenţii ale unor reprezentanţi ai mediului academic, mediului asociativ român din străinătate, implicaţi în proiecte educaţionale, lideri ai studenţilor etnici români, beneficiari ai burselor dedicate, precum şi reprezentanţi ai studenţilor care studiază în afara graniţelor ţării.

Pe lângă Programul "Limba română - educaţie şi comunicare", Ministerul pentru Românii de Pretutindeni susţine şi încurajează proiectele şi acţiunile propuse de mediul asociativ românesc din străinătate în acest sens, prin acordarea de finanţări nerambursabile proiectelor depuse, în baza legislaţiei în domeniu.

Cu deosebită consideraţie.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt.

Mergem mai departe.

Din partea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale este prezent domnul secretar de stat Teiu Păunescu. La întrebarea din partea doamnei Roxana Mînzatu, dumnealui înmânează acest răspuns doamnei deputat.

Mergem mai departe, la Ministerul Sănătăţii.

Avem o întrebare din partea domnului deputat Petru Movilă.

Domnul secretar de stat Dan Dumitrescu. Vă rog.

Da. Domnul Petru Movilă nu este.

Vă rog, domnule secretar de stat, îi înmânaţi dumneavoastră!

Vă mulţumesc mult.

Şi, a doua întrebare, acolo unde textul se referă la taxa de viciu, tot domnul deputat Petru Movilă. Şi în acest caz, înmânaţi, vă rog frumos, domnului deputat!

Pentru cea de-a treia întrebare, tot din partea domnului Petru Movilă, se solicită amânare.

Mulţumesc.

Această secţiune s-a finalizat.

Mergem mai departe, la prezentarea pe scurt a întrebărilor, pentru două minute.

Domnul deputat Constantin Codreanu. A plecat.

Trei interpelări.

Domnul Roman...

A, nu v-am văzut. Mă scuzaţi! Aveţi două minute pentru a prezenta.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru al justiţiei, Tudorel Toader, şi este de fapt o revenire asupra unei probleme vechi.

Obiectul interpelării este "Stadiul actual al Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 21/1991 a cetăţeniei române".

Este o problemă care datează de la începutul anului 2017, o problemă pe care am discutat-o în cadrul Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, şi la 15 februarie am ajuns la concluzia că Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie formulează un punct de vedere pe care îl transmite ulterior Ministerului Justiţiei, astfel încât, în urma consultărilor, Ministerul Justiţiei să elaboreze un proiect de lege prin care să soluţioneze o problemă care rezidă în art. 9, în special alin. (4) şi (5) din acest articol al Legii cetăţeniei române.

Din păcate, au existat tergiversări privind această soluţie pe care noi am solicitat-o şi nici întrevederea cu domnul ministru Toader nu a ajutat la soluţionarea problemei respective, ba, dimpotrivă, dânsul a venit cu o soluţie inacceptabilă, şi anume ca cetăţenii respectivi să dea în judecată statul român. Spun inacceptabilă, pentru că nu vorbim de 5 cazuri, de 10 cazuri sau de zeci de cazuri, ci vorbim de mii şi de zeci de mii de cazuri. Numărul acestor cazuri este în creştere.

În contextul prezentat mai sus, vă rog respectuos, domnule ministru, să ne transmiteţi următoarele:

1. Ţinând cont de faptul că au trecut mai mult de 90 de zile de la data transmiterii punctului de vedere de către ANC, instituţie pe care o conduceţi, care este perioada de timp necesară Ministerului Justiţiei, în colaborare cu celelalte ministere implicate - pentru că este vorba de Ministerul Afacerilor Externe şi de Ministerul Afacerilor Interne - de a întocmi un proiect de lege final, care să modifice şi să completeze Legea nr. 21/1991?

2. Care este stadiul actual al Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 21/1991 şi când consideraţi că acesta va fi transmis şi Parlamentului.

Solicit atât răspuns oral, cât şi răspuns în scris.

Şi solicit ca acest răspuns să vină cât mai repede posibil, pentru că am primit, tot de la această tribună, de la un secretar de stat de la Ministerul Justiţiei, un răspuns pe 19 aprilie, precum că respectivul proiect de lege se află spre avizare şi suntem acum la sfârşit de mai şi lucrurile nu s-au rezolvat.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

De la PNL, domnul Florin-Claudiu Roman, două interpelări depuse în scris.

Andrei Nicolae?

Vă rog. O interpelare.

Domnul Andrei Nicolae:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru şi, implicit, Departamentului Centenar, domnului secretar de stat Cristian Ioan Videscu, şi are ca obiect organizarea ediţiilor 2017 şi 2018 a Universităţii Populare de Vară "Nicolae Iorga", la Vălenii de Munte, în judeţul Prahova.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule secretar de stat,

Cu o tradiţie datând din iulie 1908, cursurile Universităţii Populare de Vară, înfiinţată de savantul Nicolae Iorga, s-au desfăşurat, anual, în oraşul Vălenii de Munte din judeţul Prahova, menţinând aprinsă flacăra românităţii şi animând idealurile unioniste ale provinciilor române.

Anul acesta, perioada desfăşurării evenimentului este 13-18 august. În această săptămână, peste 100 de cursanţi, provenind din comunităţile românilor din Basarabia, Bucovina de Nord, Serbia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Bulgaria vor participa la prelegerile care vor avea loc în oraşul de suflet al marelui istoric.

Ca de fiecare dată, eforturile de organizare sunt suportate de Consiliul Judeţean Prahova, prin direcţia de specialitate, şi de Primăria şi Consiliul Local al oraşului Vălenii de Munte, prin Centrul Cultural din localitate.

Vând însă în vedere amploarea manifestărilor din acest an, dar şi a celor de anul viitor, autorităţile locale sus-menţionate nu pot face faţă costurilor totale, necesare bunei desfăşurări a evenimentelor propuse pentru marcarea a 100 de ani de la Marea Unire.

Vă rog, aşadar, să luaţi în considerare ca pentru ediţia din acest an, dar mai ales pentru ediţia din anul Centenarului, 2018, Departamentul Centenar să sprijine atât logistic, cât şi prin alocarea de resurse financiare, autorităţile locale, în organizarea acestui eveniment de interes naţional.

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns scris şi oral.

Cu aleasă consideraţie, Andrei Nicolae, deputat, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Următoarea.

Anişoara Radu? Depusă în scris.

Domnul Emil-Marius Paşcan, PMP.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Interpelarea mea este adresată Ministerului Sănătăţii, domnului ministru Florian Bodog, şi priveşte situaţia gravă a epidemiei de rujeolă la nivel naţional.

Domnule ministru,

Mă întreb şi vă întreb dacă în evoluţia sa medicală România se mai luptă, încă, să scape de obscurantismul Evului Mediu şi dacă nu cumva are şi Ministerul Sănătăţii o deplină responsabilitate în acest sens?

Din cele peste 5.000 de cazuri de rujeolă înregistrate şi 27 de cazuri de decese până la această oră, cauzate de această boală, am devenit, la scară europeană, un pericol public. Este un semnal periculos, cât se poate de îngrijorător, dar şi o măsură a politicilor gregare şi ineficiente, prin care Ministerul Sănătăţii a lăsat la voia întâmplării educaţia pentru sănătate la nivelul societăţii româneşti.

S-au alocat în ultimii ani imense resurse pentru aşa-zisa analiză a stării de sănătate publice. S-a perorat în exces asupra nevoii de reforme şi ne-am trezit astăzi furioşi, dar şi înspăimântaţi că ne mor copiii din pricina infecţiilor streptococice contractate prin spitale sau din pricina a ceea ce ar trebui să fie o banală rujeolă. Şi nu există responsabili, nu există niciun vinovat, e învinovăţit, doar impersonal şi iresponsabil, sistemul fără de chip.

Domnule ministru,

Consider că este inadmisibil ca în plină criză a rujeolei distribuitorii de vaccinuri să notifice Agenţia Naţională a Medicamentului că scot de pe piaţa din România aproape 4.000 de doze de vaccin împotriva rujeolei, iar acest lucru se întâmplă tocmai când Organizaţia Mondială a Sănătăţii ne clasează pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte epidemia de rujeolă.

Vă solicit imperativ să mă informaţi ce măsuri redutabile şi mai ales eficiente va asuma Ministerul Sănătăţii pentru stoparea acestei epidemii de rujeolă şi totodată pentru asigurarea stocurilor necesare de vaccinuri pentru populaţie?

Nu în ultimul rând, dacă vă preocupă cu adevărat asumarea unei campanii de relaţii publice, necesară a fi desfăşurată la scară naţională, pentru promovarea vaccinării preventive şi imunizare?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Următorul. Silviu Dehelean, USR - o interpelare.

Nicolae Georgescu - o interpelare.

Beatrice Tudor - o interpelare.

Tudoriţa Lungu, PNL - o interpelare.

Cornel Itu - două interpelări.

Călin Matei - o interpelare.

Vasile Varga - o interpelare.

Sorin-Dan Moldovan - o interpelare.

Ovidiu Raeţchi - o interpelare.

Marilen Pirtea - o interpelare.

Nicolae Neagu.

Domnule deputat, vă rog, aveţi 3 minute să prezentaţi pe scurt interpelarea dumneavoastră.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată prim-ministrului, domnul Sorin Grindeanu.

Subiectul este "Hidrocentrala CHE Racoviţa, judeţul Sibiu".

Stimate domnule prim-ministru,

De aproape 4 ani, Oltul curge degeaba pe sub centrala hidroelectrică de la Racoviţa, a cărei panglică de inaugurare a fost tăiată de fostul premier, Victor Ponta, în decembrie 2013.

Hidrocentrala care a costat 162,7 milioane de euro, cu o putere instalată de 31,5 MW, produsă de două agregate de putere egală, se află, de mai bine de trei ani, în probe tehnologice, în principal din cauza a două poduri ale CFR aflate la 3 kilometri în aval, poduri care ar fi trebuit înlocuite cu unul sau două poduri noi, de mult timp, dar care se pare că nu intră în preocuparea investiţională a Ministerului Transporturilor.

Cele două poduri, situate la câteva zeci de metri unul faţă de celălalt, servesc rutei Sibiu-Braşov, respectiv rutei Sibiu-Râmnicu Vâlcea şi sunt aşa-zisul canal de fugă al centralei care, pentru a funcţiona la capacitatea proiectată, trebuie să aibă o adâncime de 12 metri. În acest moment, canalul de fugă are doar 8 metri adâncime şi nu mai poate fi adâncit, deoarece excavarea a încă 4 metri ar pune în pericol stabilitatea celor două poduri. Date în funcţiune în 1897, respectiv 1917, ambele au depăşită perioada de exploatare.

Timp de 28 de ani, reprezentanţii Hidroelectrica, prin CHE Racoviţa, au discutat cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor pentru a fi respectate condiţiile contractuale prevăzute - atenţie! - în Decretul Consiliului de Stat nr. 28/1989.

Conform actelor aprobate la acea dată, lucrările de infrastructură conexe lucrărilor energetice cădeau în sarcina ministerelor de resort, în speţă Ministerul Transporturilor, pentru lucrări la drumuri, poduri sau căi ferate. Cum decretul nu a fost niciodată abrogat, înlocuirea celor două poduri cu unul nou, pentru ambele sensuri, Braşov-Sibiu, Sibiu-Râmnicu Vâlcea, a rămas în sarcina Ministerului Transporturilor. În plus, se pare că sunt probleme şi cu lacul de acumulare prevăzut, pe 576 de ha necesare hidrocentralei, şi din care lipsesc 54 de ha aflate în proces nominativ de expropriere la cabinetul dumneavoastră.

Deoarece în urma solicitărilor şi investigaţiilor şi jurnalistice reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi al Energiei evită să facă precizări privind modalitatea de rezolvare a problemei, vă rog respectuos, domnule prim-ministru, să efectuaţi o analiză amănunţită a acestui obiectiv strategic important pentru resursa energetică naţională şi să vă asumaţi un termen de finalizare a investiţiei.

Aştept răspunsul dumneavoastră în scris.

Deputat de Sibiu, Nicolae Neagu.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Mai departe.

Iulian Bulai - şase interpelări.

Marius Sorin-Ovidiu Bota - două interpelări.

Oana-Silvia Vlăducă - o interpelare.

Florica Cherecheş - o interpelare.

Nicolae Giugea - o interpelare.

În continuare, o invit pe doamna Elvira Şarapatin, care are o interpelare.

Doamnă deputat, aveţi trei minute să o prezentaţi.

Vă rog.

Doamna Elvira Şarapatin:

Interpelarea mea se numeşte "Preluarea de către Penitenciarul Târgu Jiu, a imobilelor Centrului de pregătire şi perfecţionare a cadrelor de jandarmi «Gheorghe Magheru» din Bumbeşti-Jiu, în vederea organizării unor spaţii de deţinere".

Domnule ministru,

În calitatea mea de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, am efectuat, la începutul lunii mai, o vizită de lucru în Penitenciarul Târgu Jiu din judeţul Gorj, unitate penitenciară cu regim de executare a pedepsei deschis şi semideschis.

Am constatat aici - pentru că este mai lungă..., o să vorbesc şi liber - am constatat la acest penitenciar că locurile de detenţie sunt foarte mici, nespaţioase. Locurile de plimbare ale deţinuţilor sunt foarte strâmte, adică locul de plimbare este aşa cam 10/5 şi prevăzut cu gratii... într-un fel de cuşcă se plimbă deţinuţii.

Am solicitat explicaţii şi soluţii reprezentanţilor din conducerea penitenciarului la faţa locului, iar aceştia mi-au demonstrat că au încercat de mai multe ori să rezolve această problemă, atât la Ministerul Justiţiei, cât şi la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, încă din 2013 şi începutul anului 2017, pentru a prelua imobilele Centrului de pregătire şi perfecţionare a cadrelor de jandarmi "Gheorghe Magheru" din Bumbeşti-Jiu, aflate în conservare, într-o localitate situată doar la 20 de kilometri de Târgu Jiu.

Am înţeles şi am apreciat imediat faptul că aceasta ar fi o soluţie optimă pentru Penitenciarul din Târgu Jiu, atât pentru eradicarea fenomenului de supraaglomerare, cât şi pentru evitarea proceselor numeroase deschise de deţinuţii acestei închisori.

Vreau să fac menţiunea că mai mulţi deţinuţi din Penitenciarul Târgu Jiu au înaintat procese la CEDO, le-au câştigat şi, sigur că da, statul român a trebuit să plătească o sumă mare de bani pentru aceste condiţii foarte vitrege, existente în Penitenciarul Târgu Jiu.

Nu este un secret că Penitenciarul Târgu Jiu, precum şi toate unităţile penitenciare clasificate în regim de executare deschis şi semideschis, se confruntă cu fenomenul de supraaglomerare şi că există necesitatea urgentă a extinderii capacităţii de deţinere la nivelul sistemului penitenciar şi alinierea condiţiilor de deţinere la standarde europene.

La Penitenciarul Târgu Jiu s-a şi identificat locaţia necesară, dar, deşi conducerea închisorii a efectuat deja demersuri la Administraţia Naţională a Penitenciarelor pentru a fi sprijinită în preluarea imobilelor Centrului de pregătire şi perfecţionare a cadrelor de jandarmi "Gheorghe Magheru" din Bumbeşti-Jiu, în vederea organizării unor spaţii de deţinere, acest lucru nu s-a rezolvat nici până în prezent.

Consider că locaţia respectivă se pretează transformării, cu fonduri financiare reduse, într-un centru de deţinere modern, în care pot fi asigurate drepturile prevăzute de lege pentru persoanele private de libertate, în condiţii optime privind siguranţa deţinerii în regim penitenciar, activităţi specifice de resocializare a persoanelor private de libertate, activităţi productive, spaţii de plimbare, terenuri de sport.

Mai mult, imobilele se află situate în oraşul Bumbeşti-Jiu, strada Grigore Alexandrescu Ghica nr. 2, judeţul Gorj, la o distanţă de 20 de kilometri faţă de municipiul Târgu Jiu - de fapt, am mai specificat acest lucru - având în componenţă: terenuri, două clădiri P+3, o clădire P+2, unde ar putea fi amenajate spaţii de deţinere pentru aproximativ 450 de persoane private de libertate şi cu respectarea standardelor europene privind custodierea acestora: o centrală termică, o spălătorie, o bucătărie plus sală de mese, două baze sportive, spaţiu atelier şi parcare pentru autovehicule.

În ceea ce priveşte cheltuielile care ar fi necesare pentru punerea în funcţiune a unei asemenea unităţi de deţinere în această locaţie, acestea sunt minime, având în vedere faptul că imobilele există şi sunt racordate la toate utilităţile necesare: apă, gaze, canal, energie electrică.

Ca atare, preluarea imobilelor Centrului de pregătire şi perfecţionare a cadrelor de jandarmi "Gheorghe Magheru" din Bumbeşti-Jiu de către Penitenciarul Târgu Jiu ar fi oportună în zonă, creându-se şi noi locuri de muncă, iar procedura cred că ar putea fi chiar grăbită.

Faţă de cele enunţate şi având convingerea că acestea vor fi soluţionate favorabil, vă rog, domnule ministru, să luaţi în analiză situaţiile semnalate şi să dispuneţi măsurile care se impun.

Deputat de Gorj, Elvira Şarapatin.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Gigel-Sorinel Ştirbu - o interpelare.

Florin-Claudiu Roman - două interpelări.

Lucreţia Roşca - o interpelare.

Dumitru Lovin.

Vă rog, domnule deputat. Trei minute aveţi, să o prezentaţi. Vă rog.

Domnul Dumitru Lovin:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru.

Stimate domnule prim-ministru,

În ultima vreme, foarte mulţi hotelieri, administratori de pensiuni, simpli cetăţeni şi, nu în ultimul rând, reprezentanţi ai administraţiei publice din staţiunea Vâlcea Băile Olăneşti, ne-au semnalat faptul că turismul local este foarte puternic afectat de închiderea unuia dintre cele mai importante puncte de atracţie ale zonei: baza cu apă sulfuroasă.

Din cauza Agenţiei Naţionale pentru Resursele Minerale, care nu a demarat procedurile de licitare a exploataţiei sondei F 1007 bis, cea care alimentează cu apă geotermală respectiva bază, aceasta stă închisă de aproape doi ani de zile.

Întrucât se apropie sezonul estival, iar turismul vâlcean depinde de funcţionarea tuturor bazelor de agrement, stimate domnule prim-ministru, vă rugăm să precizaţi punctul dumneavoastră de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi, cu autoritatea de care dispuneţi, în timp util, să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare.

Cu stimă, deputat Lovin Dumitru, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare...

Claudiu Năsui - o interpelare.

Adrian-Octavian Dohotaru - două interpelări.

Cristian Ghinea - două interpelări.

Bogdan-Ionel Rodeanu - o interpelare.

Cristian-Gabriel Seidler - o interpelare.

Vasile Axinte - două interpelări.

Nicolae Georgescu - două interpelări.

Bogadan-Iulian Huţucă - două interpelări.

Gavrilă Ghilea - o interpelare.

Viorica Cherecheş - o interpelare.

Constantin Şovăială - o interpelare.

Robert-Nicolae Turcescu - două interpelări.

Eugen Tomac - o interpelare.

Ion Tabugan - două interpelări.

Corneliu Ştefan - două interpelări.

Ioan Sorin Roman - trei interpelări.

Natalia-Elena Intotero - o interpelare.

Laurenţiu Nistor - o interpelare.

Şi, am să vă anunţ, stimaţi colegi, că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2), (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către deputaţi a dreptului de sesizare, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Termen pentru sesizare - 5 zile de la data depunerii, adică astăzi 29 mai 2017.

Acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă.

Mulţumesc.

Ne vedem mâine dimineaţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,32.