Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,03.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran, şi de domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 152 de colegi.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor de azi şi de mâine; programul de lucru pentru perioada 12-17 iunie; lista rapoartelor depuse în perioada 6-12 iunie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Până la ora 17,00 - dezbateri; 17,00-18,00 - răspunsuri orale şi interpelări.

Trecem la dezbateri.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016...

Da. Domnul vicelider.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă adresez solicitarea de a supune la vot propunerea ca punctul 13 de pe ordinea de zi, şi anume, Pl-x 176/2017, să fie adus pe poziţia a doua, şi după aceea retrimis comisiei pentru două săptămâni, pentru că mai sunt lucruri de clarificat între Autoritatea Sanitar Veterinară şi Jandarmerie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot.

Primul vot - pentru aducerea pe poziţia 1, a Pl-x 176/2017 de pe poziţia 13.

Vă rog să votaţi.

112 voturi pentru, un coleg care nu votează. Aprobat.

Al doilea vot - pentru retrimiterea la comisie, două săptămâni.

Vot.

Unanimitate. Aprobat.

Alte intervenţii la începutul şedinţei? Liderii?

Nu mai sunt.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Dezbateri generale? Nu.

La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Vot final.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Protecţia copiilor migranţi.

Comisia pentru afaceri europene. Domnul ministru Angel Tîlvăr.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Protecţia copiilor migranţi - COM (2017) 211.

Comisia noastră şi-a întemeiat opinia pe: proiectul de opinie al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; proiectul de opinie al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; proiectul de opinie al Comisiei pentru politică externă; proiectul de opinie al Comisiei pentru sănătate şi familie; nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe; Rezoluţia Parlamentului European referitoare la drepturile omului şi migraţia în ţările terţe; Rezoluţia Parlamentului European referitoare la abordarea deplasărilor refugiaţilor şi migranţilor; pe fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană şi pe analiza realizată de secretariatul Comisiei pentru afaceri europene.

Ca urmare a dezbaterilor din comisie, noi am arătat că datele statistice prezentate în Comunicare, privind creşterea numărului minorilor imigranţi, sunt impresionante. Astfel, un copil din 200 este refugiat, una din 4 cereri de azil aparţinând unui copil.

Comisia noastră a observat că Uniunea Europeană este cel mai important actor internaţional în domeniul protecţiei copiilor imigranţi, dar nu dispune totuşi de resurse suficiente pentru o gestionare completă şi operativă a acestui fenomen.

Comisia a susţinut ca evaluarea copiilor imigranţi să se facă întotdeauna de un decident specialist în protecţia copilului, şi nu de autorităţile de imigrare, ca o persoană responsabilă pentru protecţia copilului să fie prezentă dintr-un stadiu timpuriu al etapei de identificare şi ca un responsabil pentru protecţia copilului să existe în fiecare centru de primire.

Comisia a observat că unele intenţii exprimate în Comunicare, deşi necesare, sunt idealiste, pentru că Uniunea nu dispune de resursele politice, financiare, juridice, umane, logistice, pentru a schimba sensibil situaţia în ţările de origine şi de tranzit.

Totodată, comisia noastră a recomandat ca fondurile alocate de Uniune să fie gestionate de organisme europene, şi nu de guverne lipsite de integritate, din statele de origine.

Comisia noastră a recomandat ca sistemele de sprijin, create pentru preluarea şi integrarea imigranţilor minori, să realizeze o informare aprofundată a acestora, asupra semnificaţiei şi a efectelor directe asupra persoanelor şi comunităţilor, a valorilor europene, fără a se evita comparaţia cu valorile societăţii din care provin imigranţii şi cu drepturile pe care aceştia le au în ţara de origine.

Ca urmare a discuţiilor în comisie, în legătură cu riscul de enclavizare culturală a copiilor imigranţi, noi am observat reticenţa Comisiei Europene de a prezenta date privind problemele de integrare a unor categorii de imigranţi, precum şi reticenţa de a analiza motivaţia imigranţilor naturalizaţi de a comite infracţiuni, în numele tradiţiilor ţării de origine.

Comisia şi-a exprimat susţinerea faţă de principiul returnării copiilor în ţara de origine sau reîntregirea familiei alături de membri ai familiei aflaţi într-o ţară terţă, dacă acest lucru este în interesul lor superior, dar a semnalat dificultatea evaluării interesului superior, precum şi a stabilirii unor criterii în acest sens, în lipsa unor informaţii despre familiile din ţările de origine, greu de obţinut şi foarte rar disponibile.

Totodată, Comisia pentru afaceri europene a susţinut că lupta împotriva fenomenului dispariţiei copiilor necesită crearea unor mecanisme de prevenire şi a unor măsuri de răspuns solide, dar a atenţionat că aceasta implică restricţii de mişcare pentru copii.

Totodată, comisia noastră a încurajat plasamentul copiilor neînsoţiţi, în familii substitutive, nu doar pentru că este o soluţie eficace din punctul de vedere al costurilor, ci şi pentru că asigură un mediu axat pe responsabilitate părintească şi afecţiune.

Opinia noastră, domnule preşedinte, a fost supusă dezbaterii, în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 7 iunie 2017, fiind adoptată în unanimitate.

Supunem astfel, aprobării Camerei Deputaţilor, opinia, în forma prezentată.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

La titlu, obiecţii?

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Vot final.

4. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea locului de deputat al domnului Gheorghe-Eugen Nicolăescu.

Ca urmare a demisiei, potrivit art. 236 alin. (1) din Regulament: "În cazul în care deputatul şi-a depus demisia, preşedintele, în prima şedinţă publică a Camerei Deputaţilor, îl întreabă pe deputat dacă stăruie în demisie şi, dacă acesta răspunde afirmativ sau nu se prezintă în şedinţa de plen pentru a răspunde, preşedintele ia act de demisie şi supune votului plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Hotărârii prin care se vacantează locul de deputat".

Domnul deputat este? Nu. E la muncă deja!

Atunci, luăm act de demisie, în conformitate cu art. 237 din Regulament.

Proiectul de Hotărâre este întocmit de Comisia juridică.

Vă rog, domnule Dunava, pentru prezentarea proiectului.

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Hotărâre privind vacantarea locului de deputat al domnului Nicolăescu Gheorghe-Eugen.

Având în vedere demisia din calitatea de deputat a domnului Nicolăescu Gheorghe-Eugen, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, în baza prevederilor legale, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. Camera Deputaţilor declară vacant locul de deputat deţinut de domnul Nicolăescu Gheorghe-Eugen, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, începând cu data de 1 iunie 2017.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comentarii, discuţii? Nu.

La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Am luat act de demisie şi proiectul de hotărâre merge la votul final.

La punctul 5 nu avem raport, la 6 nu avem raport, la 7 nu avem raport.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol.

Domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu acest proiect de lege au fost sesizate cele două comisii, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru agricultură.

Este vorba de modificarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea.

Guvernul nu susţine această propunere.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul, în data de 13 septembrie 2016.

Comisia juridică şi cea pentru administraţie publică au avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare, aşa cum spuneam, modificarea Legii nr. 145/2016.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aţi terminat, domnule deputat?

Domnul Ioan Munteanu:

Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri? Nu sunt dezbateri.

Cu amendamentele admise, legea merge la votul final.

La punctul 9 nu avem raport.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor; în procedură de urgenţă.

Comisia pentru mediu? Domnule Borza?

Domnul Remus-Adrian Borza:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Înainte de a susţine raportul comisiei, daţi-mi voie să fac câteva consideraţii de ordin general... (Rumoare.)

Poftiţi?

Din sală:

Întâi raportul.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Bine, pot să susţin consideraţiile la dezbateri, dar am zis să nu intervin de două ori.

Din sală:

Întâi raportul, şi apoi dezbateri.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Bine, mergem... este în regulă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Raportul comisiei, domnule preşedinte.

Raportul comisiei, la PL-x 113/2017, vă rog.

Domnul Remus-Adrian Borza:

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2016, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, transmis cu adresa PL-x 113 din 13 februarie 2017.

La întocmirea prezentului raport, Comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, din 6 octombrie 2016; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii, anul curent.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011, în vederea transpunerii corecte şi complete a Directivei 2008/98/CE, alături de eliminarea obligativităţii existenţei Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor, întrucât structurile cărora li se adresează nu mai există - cele 8 regiuni de dezvoltare -, de posibilitatea aplicării principiului "plăteşte pentru cât arunci" de către autorităţile publice locale, al protecţiei mediului, precum şi de introducerea de obligaţii etapizate privind nivelul de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere, rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, ale persoanelor juridice pe numele cărora sunt emise autorizaţiile de construcţie/demolări care să ajute la îndeplinirea, până în 2020, a unui nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere, rambleiere care utilizează deşeuri.

Totodată, proiectul vizează transpunerea Directivei 2015/1127.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, ca urmare a depăşirii termenului de adoptare, potrivit art.115 alin.(5) din Constituţie României.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a examinat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţa din 23 mai 2017. La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, domnul Laurenţiu Adrian Neculaescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, şi doamna Cecilia Martin, director în cadrul aceluiaşi minister.

În urma examinării proiectului de lege, a punctelor de vedere transmise de Consiliul Legislativ şi comisiile avizatoare, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2016, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu amendamentele admise şi amendamentele respinse, prezentate în Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Conform prevederilor art. 75 alin.(1) şi (3) din Constituţia României şi ale art. 92 alin. (9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, dezbateri.

Domnul Borza, din partea Grupului ALDE, la dezbateri generale. Vă rog.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Iată că începem să ne facem şi noi lecţiile, să acoperim acele neconformităţi sau acele restanţe, şi care astăzi s-au transformat în nici mai mult nici mai puţin 10 proceduri de infringement împotriva României, la care, evident, riscăm penalităţi de ordinul milioanelor de euro pe zi.

Astăzi a intrat în plen, după cum vă spuneam, Ordonanţa nr. 68 care modifică Legea nr. 211/2011. Mâine avem şedinţă comună cu Comisia pentru industrii privind Ordonanţa nr. 38 care modifică Legea nr. 249/2015, Legea privind managementul deşeurilor şi ambalajelor, a deşeurilor de ambalaje, şi poimâine, iarăşi, în fond, Ordonanţa nr. 39, care modifică Legea fondului pentru mediu.

Dragi colegi,

Suntem la mai bine de 10 ani de la integrarea în Uniunea Europeană şi, implicit, în acest răstimp trebuia, evident, să implementăm în legislaţia internă şi acquis-ul comunitar în ceea ce priveşte legislaţia de mediu, lucru pe care evident nu l-am făcut.

Din punct de vedere statistic, vă dau câteva elemente. România se prezintă în felul următor: 109 gropi de gunoi sau depozite de deşeuri municipale neconforme, pentru care există acţiune de infringement; 20 de milioane de tone de deşeuri colectate anual, din care 4,9 milioane deşeuri municipale sau menajere; 82% grad de depozitare a acestor deşeuri în popularele gropi de gunoi - este cel mai mare grad, din Europa; este de trei ori media la nivel european; 4,3% doar grad de reciclare - este iarăşi, de departe, cel mai mic grad de reciclare din Europa; 5,2% gradul de colectare selectivă, cel puţin pe cele 4 fracţii - hârtie-carton, sticlă, metal, lemn, astfel cum aveau obligaţia toţi operatorii, încă din 2006, când, acelaşi Parlament a aprobat Legea nr. 101/2006, Legea salubrizării.

Deci iată că sunt câteva cifre de-a dreptul alarmante. Trăim printre munţi de gunoaie şi respirăm un aer din ce în ce mai viciat. Sunt foarte multe oraşe, inclusiv Bucureştiul, care au depăşit limitele admise în ceea ce priveşte poluarea. Şi din punctul acesta de vedere iarăşi există o acţiune de infringement, fie că vorbim de Iaşi, de Brăila, de Galaţi, de Braşov, de Constanţa sau de Timişoara, câteva oraşe în care, iată, avem probleme serioase de mediu.

Sigur, încercăm de data aceasta o abordare temeinică, exhaustivă, prin care am luat fiecare articol în parte, să dăm stabilitate legii în timp, să nu simţim nevoia ca după 3-4 luni de zile să intervenim iarăşi trunchiat pe un articol, în funcţie de anumite interese sau anumite directive, motiv pentru care, toţi membrii comisiei, aparţinând tuturor partidelor parlamentare, au avut acest demers, să spunem cât se poate de serios, de a lua fiecare articol în parte. Am avut o dezbatere, zic eu productivă, cu toţi jucătorii importanţi din piaţă, fie că se cheamă firme de colectare, firme de reciclare, OTR-uri, fie că se cheamă reprezentanţi ai patronatelor, ai federaţiilor, ai administraţiilor locale, ai federaţiilor de dezvoltare intercomunitară şi evident ai factorilor decizionali - Ministerul Mediului, Garda de Mediu.

În urma acestor discuţii, pe alocuri chiar şi în contradictoriu, a rezultat acest proiect de lege care este supus votului final astăzi, în plen.

Am încercat să dăm substanţă, să dăm finalitate acelui principiu "poluatorul plăteşte". Aici am venit chiar cu o eliminare a unei prevederi din Ordonanţa nr. 68, care renunţa la caracterul obligatoriu instituit prin însăşi Legea nr. 101/2006 şi preluat ulterior şi de Legea nr. 211/2011, al obligativităţii colectării deşeurilor pe fracţie. Ordonanţa nr. 68 lăsa la liberul arbitru, lăsa o opţiune facultativă pentru operatorii de colectare. Evident că niciun operator de colectare nu are interesul să colecteze pe fracţii, pentru că aceasta implică costuri logistice.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Remus-Adrian Borza:

Trăim iarăşi o realitate: 800.000 de tone de deşeuri menajere sunt abandonate clandestin pe domeniul public sau în fondul forestier naţional. Şi am venit, prin această corecţie la Legea nr. 211 - cu un amendament admis în unanimitate - să înăsprim regimul sancţionator, atât contravenţional, cât şi penal.

Din punctul de vedere al constatării contravenţiilor...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, domnule deputat!

Domnul Remus-Adrian Borza:

Într-un minut.

Din punctul de vedere al constatării contravenţiilor, am dat competenţe nu numai Gărzii de Mediu, ci şi Gărzii Forestiere, pentru că este o realitate - vedeţi în toate pădurile munţi de gunoaie. Am dat competenţe de constatare Poliţiei locale şi Poliţiei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar din punct de vedere penal am majorat pedepsele pentru astfel de infracţiuni de abandon al deşeurilor periculoase sau nepericuloase pe domeniul public sau în fondul forestier. Aici ţine de educaţie şi de civilizaţie, pentru că avem 336.000 de tone, în fiecare an, abandonate pe stradă, şi atunci, evident trebuie - sigur, la început cu vorba bună - dar trebuie să existe şi elementul de coerciţie, elementul punitiv prin care să sancţionăm, evident contravenţional, această deprindere, acest nărav de a arunca oriunde gunoaiele, în jurul nostru.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Deci, dragi colegi, şi cu aceasta închei, cred că este o lege bună, îmbrăţişată de toţi actorii, de toţi jucătorii din piaţă şi care, evident, cred că va conduce, în timp, la atingerea acestor obiective de reciclare, de 60% pentru sticlă sau hârtie şi carton, de 55% pentru metal sau de 15% pentru lemn. Sunt nişte deziderate, nu doar europene, pe care trebuie să ni le asumăm chiar şi noi, simplii cetăţeni, pentru mai mult confort şi, evident, pentru o calitate sporită a vieţii.

Mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Mişcarea Populară va susţine acest proiect legislativ. Pe lângă că o să ne corelăm şi noi cu Uniunea Europeană, trebuie să ne gândim la faptul că dacă nu vom aplica aceste norme, România va putea fi sancţionată cu o sumă de 1.850.000 de euro şi în fiecare zi penalităţile pot fi între 2.250 de euro şi 134.000 de euro.

Iar, pe de altă parte, tot ce a fost finanţat pe partea de deşeuri şi pe fonduri europene, undeva aproape 3,2 miliarde de euro, sumele nu se mai pot accesa, şi banii vor trebui daţi înapoi.

În altă ordine de idei, noi suntem foarte deficitari la colectarea deşeurilor selective. De exemplu, la Bistriţa, groapa de gunoi trebuia să se umple pe celule, undeva la trei ani. Din cauză că firma care colectează deşeurile nu le colectează selectiv, avem o problemă, s-a umplut groapa de gunoi şi trebuie să găsim soluţii, să facem o altă zonă de colectare a deşeurilor, o altă celulă. Deci noi trebuie să fim responsabili, în primul rând ca cetăţeni, să colectăm selectiv deşeurile şi, în al doilea rând, cei care se ocupă de colectarea deşeurilor să fie responsabili.

Noi vom susţine acest proiect.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ciohodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vorbim practic de o problemă de sănătate publică şi corecţii legislative care se referă la directivele europene.

Sunt convins că în acest domeniu nu s-au spus încă toate lucrurile şi că legislaţia va fi într-o continuă evoluţie, dar pentru acest moment este soluţia cea mai bună pentru ca această problemă să fie reglementată.

Vom susţine acest demers legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Evident că Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota în favoarea iniţiativei.

Sigur că este un lucru bun şi important, măcar din punct de vedere legislativ să întărim coerciţia. Singura chestiune care trebuie spusă este însă că de la prevederea legală până la aplicare e cale lungă. Noi ne facem datoria şi adoptăm această lege - am aproape convingerea unei unanimităţi în ce-o priveşte - dar, dacă cei chemaţi să urmărească modul cum se aplică, dacă operatorii nu vor fi şi ei constrânşi, la fel ca cetăţenii, să pună la dispoziţie logistica necesară - că degeaba încerc să adun deşeuri selectiv, dacă nu am unde s-o fac...

Deci toate aceste lucruri concură la o situaţie care în momentul de faţă este catastrofală. România are o gravă problemă din acest punct de vedere, dincolo de posibilele sancţiuni care ar putea veni din partea Comisiei. Însă această problemă gravă a societăţii presupune, după părerea mea, şi o altă componentă.

Eu cred că, dincolo de o campanie de sensibilizare publică a cetăţenilor, foarte mulţi cetăţeni nu conştientizează această problemă şi nu iau măsuri pentru rezolvarea ei. Cred că ţine şi de un anumit nivel de educaţie. Or, cred că la nivelul sistemului de învăţământ, la nivelul sistemului de educaţie, pornind de la cei mai mici copii, trebuie să se înţeleagă acest lucru.

Experienţa altor ţări în materie reprezintă un exemplu de bună practică. Deci nimeni nu s-a născut învăţat, nimeni nu ştie de la bun început ce are de făcut.

Deci cred că e nevoie de o acţiune concertată, şi în ceea ce priveşte coerciţia, dar şi în ceea ce priveşte educaţia. Şi aici sigur că rolul revine administraţiei şi componentelor Executivului.

Noi, ca parlamentari, nu putem decât să atragem permanent atenţia că aceste lucruri trebuie să se întâmple.

Vă mulţumesc frumos.

Şi aşa cum spuneam, vom vota în favoarea acestui proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Stimaţi colegi,

Ca de multe ori, Diavolul este în detalii, şi este cazul şi acestui proiect legislativ, care are nişte mici şopârliţe strecurate în el, şopârle cu care nici ministerul, care este aici, de faţă, dar care nu vrea să ia cuvântul, pentru că oamenii sunt timoraţi în mod politic, cu care nici ministerul nu este de acord.

Sunt cel puţin două astfel de prevederi. Una este cea privind colectarea selectivă, unde este incomplet transpus articolul din directivă şi ne va duce la infringement, şi cealaltă este privind reciclarea şi valorificarea, unde este introdus procedeul de incinerare, care nu este reciclare.

Prin urmare, având în vedere că am putea ajunge la un caz de infringement, vă solicit să retrimitem comisiei şi să punem în acord cu Directiva, acest proiect de lege. Un termen de două săptămâni solicit.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot pentru retrimitere la comisie.

50 de voturi pentru, 100 de voturi împotrivă, 3 abţineri, un coleg care n-a votat.

Propunerea dumneavoastră a fost respinsă, domnule Drulă.

La dezbateri generale dacă mai sunt? Nu mai sunt.

La articole.

De la 1 la 10, dacă sunt intervenţii?

Domnul Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

La 9 marginal este acest articol, art. 14, de care vă spuneam, unde transpunerea Directivei, a obligaţiei de colectare separată, este incompletă, şi în forma actuală se va aplica doar pentru 4 categorii de deşeuri şi doar pentru o parte dintre cei implicaţi în proces, pentru gestionarii şi deţinătorii de deşeuri.

Vă solicit păstrarea formei iniţiale, prin urmare, să supuneţi amendamentul admis la vot.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot pentru amendament admis.

Pentru amendament admis. Vot pentru amendament admis. (Vociferări.)

Vă rog, repetăm. (Vociferări.) N-au auzit, n-au fost atenţi.

Vot pentru amendament admis. (Vociferări.)

113 voturi pentru, 42 de voturi împotrivă, 5 abţineri, un coleg care nu votează.

De la 10 la 20?

Domnul Drulă? Nu.

De la 20 la 30?

La 14 admis? Mergem cu votul acum.

Deci de la 20 la 30? Nu.

De la 30 până la 40?

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

La 40 se introduce cuvântul "termochimic", care înseamnă de fapt incinerare de deşeuri, ceea ce înseamnă că în partea de reciclare şi valorificare, unde nu sunt permise decât procedee biologice şi de altă natură, se introduce incinerarea, care este foarte poluantă pentru mediu.

Propun supunerea la vot a amendamentului admis. Eu cred că trebuie să rămână forma iniţială.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot pentru amendament admis.

110 voturi pentru, 54 de voturi împotrivă, două abţineri. Amendamentul rămâne în continuare.

Alte intervenţii până la 49? Nu.

Mulţumesc.

Legea merge la votul final.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, pentru completarea art. 51 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, precum şi pentru reglementarea statutului dobânzilor încasate de gestionari din plasarea în depozite bancare sau titluri de stat a sumelor rămase la dispoziţia acestora după închiderea schemelor de garantare finanţate din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, respectiv Programul operaţional pentru pescuit 2007-2013, şi încheierea convenţiilor cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; în procedură de urgenţă.

Comisia pentru agricultură?

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget şi cea pentru agricultură au fost sesizate cu acest proiect de lege, în procedură de urgenţă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 18 aprilie 2017.

La dezbaterea proiectului de lege, s-au avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice şi al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acel titlu pe care l-aţi ascultat, iar, în esenţă, intervenţiile legislative principale au fost pe modificarea numărului de beneficiari, în sensul să găsească un spectru mai larg de beneficiari pe aceste proiecte de lege.

De asemenea, a fost modificat comisionul, de la 3,8% la 2%.

Şi, foarte important, după primirea acceptului Comisiei Europene, creşterea procentului de garantare de la 50% la 80%, iar 20% reprezintă doar terenul, terenul cumpărat.

Aşadar, e vorba de cumpărarea terenului, de agricultorii din România.

Proiectul de lege, în cadrul celor două comisii, a fost votat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

Fără amendamente, legea merge la votul final.

12. Propunerea legislativă privind trecerea oraşului Căzăneşti la rangul de comună şi pentru abrogarea Legii nr. 134/2004 privind declararea ca oraş a comunei Căzăneşti, judeţul Ialomiţa.

Termenul de dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră a fi adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 din Constituţie şi ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

13...

E tacit...

Din sală:

Punctul 13 este retrimis.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

A, este retrimis, da, mă scuzaţi.

14. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale.

Comisia?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, în vederea reexaminării, ca urmare a cererii Preşedintelui României, potrivit art. 77 alin. (2), cu Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, trimisă cu adresa nr. 320/2016, din data de 29 mai 2017.

Nu au fost sesizate comisii pentru avizare.

Preşedintele României, la 26 mai 2017, s-a adresat Parlamentului cu cererea de reexaminare a dispoziţiilor art. 5 alin. (1), art. 12, art. 13, art. 56¹ şi art. 57 alin. (2) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006, trimisă Administraţiei Prezidenţiale pentru promulgare.

Legea este organică. Se adoptă, potrivit art. 76 din Constituţie.

Potrivit art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la lucrările comisiei au participat, în calitate de invitaţi, domnul Nicolae Nasta, secretar de stat şi şef al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, doamna Mădălina Cioiulescu şi domnul col. Sorin Chiper, consilieri juridici, toţi din partea Ministerului Apărării Naţionale.

În urma reexaminării Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerul Apărării Naţionale, în data de 7 iunie, în şedinţă, cu 10 voturi pentru şi 5 împotrivă, membrii comisiei propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii modificate parţial, în sensul cerut de Preşedinţie, în cererea de reexaminare.

Amendamentele sunt cuprinse în anexa care este parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnule Dobre, vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PNL a votat şi în comisie, vom vota şi în plenul Camerei, împotriva raportului, la reexaminarea solicitată de preşedinte, aceasta întrucât raportul, aşa cum a fost el adoptat de comisie, duce la limitarea atribuţiilor constituţionale, atât ale preşedintelui, după care ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi pe cale de consecinţă, şi a preşedintelui, privind deciziile ce ţin de apărarea naţională, care este, încă o dată, un atribut constituţional al preşedintelui.

Respectiv, nu vom fi de acord cu modificarea sistemului de numire a directorului general al Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei.

Aşa cum prevede raportul adoptat de comisie, acest lucru practic trece Consiliul Suprem de Apărare a Ţării doar la un capitol de consultare, şi nu la aprobare, aşa cum avea prevăzut legea iniţială.

Este vorba de atribuţiile constituţionale ale preşedintelui şi ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Nu cred că este normal ca printr-un proiect de lege să ocolim, dacă nu să încălcăm, prevederile constituţionale.

Am explicat acest lucru şi în comisie. Cred că bine ar fi, şi aş propune majorităţii, să retrimitem, în primul rând, comisiei, acest raport, pentru o discuţie suplimentară, în termen de două săptămâni.

Încă o dată, subliniez faptul că suntem în situaţia de a depăşi limitele Constituţiei, pe acest proiect de lege pentru care preşedintele a cerut reexaminarea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, propunere de retrimitere la comisie, două săptămâni. Vot.

67 de voturi pentru, 104 voturi împotrivă. Respins.

Vă rog, alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Cu amendamentele admise, legea merge la votul final.

15. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 10 octombrie - Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti.

Iniţiatorul?

Domnul Stănescu Alexandru.

Domnul Stănescu Alexandru.

Domnul Alexandru Stănescu:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă se numeşte "Instituirea zilei de 10 octombrie - Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti".

Aceasta va avea efect pozitiv, pe termen lung, asupra producătorilor agricoli, prin valorificarea propriilor produse către consumatori şi stimularea acestora pentru a produce calitativ şi cantitativ, pentru viitor.

În acest moment, se evidenţiază o serie de disfuncţionalităţi, la nivel legislativ, în ceea ce priveşte promovarea produselor agroalimentare româneşti, aceasta generând o funcţionare ineficientă a relaţiei producător agricol - naţional, zonal sau local - cu furnizorii sau consumatorii finali.

Prin acest act normativ, putem îmbunătăţi statutul producătorului român în parteneriatul direct cu supermarketurile şi putem încuraja consumul de produse agroalimentare autohtone şi produs adiţional.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Alexandru Stănescu:

În calitate de vicepreşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind instituirea zilei de 10 octombrie - Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 10 octombrie - Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti, transmis prin adresa Pl-x 187 din 9 mai 2017.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în şedinţa din 2 mai 2017.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice şi punctul de vedere al Guvernului, prin care se susţine adoptarea prezentei legi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 10 octombrie - Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti.

Membrii Comisiei pentru agricultură au examinat proiectul de lege sus-menţionat, în şedinţa din 30 mai 2017.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, în unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 10 octombrie - Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti, cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă profesoară, de sus de la balcon, la balcon...

Vă rog, doamnă profesoară, aveţi grijă cu copiii aceia, cu balustrada aceea, joasă, aşa, că mă uit la ei de 3 minute şi erau 2 deja cu capul în jos... Uitaţi-vă şi voi... voi, la ce staţi acolo?

Dezbateri generale?

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

100% românesc. Este normal să ne promovăm produsele, deci produse fabricate din materii prime din România, fabricate de producătorii români.

Într-o lume în care se pune problema calităţii acestor produse, în care vedem că există un dublu standard, în ceea ce priveşte produsele alimentare, o astfel de iniţiativă legislativă este salutară.

Şi le mulţumesc iniţiatorilor, pentru că odată şi odată, poate înţelegem că, fără astfel de măsuri, care se referă la ceea ce este bun, sigur şi de calitate, din România, fără astfel de măsuri, vom fi în continuare invadaţi de produse de calitate îndoielnică.

Oare de ce le caută străinii? Oare de ce produsele noastre sunt căutate la export? Oare de ce vor alţii cu atâta interes ceea ce este tradiţional românesc, fabricat pe toate metodele corecte?

Este un prim pas şi sper că această lege va fi urmată şi de altele, care vor consolida încă o dată valorile româneşti, inclusiv în agricultură şi în produsele alimentare.

Le mulţumesc încă o dată iniţiatorilor.

Şi voi vota oricând, cu două mâni, un astfel de proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineţ?

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

E ştiut că, în general, de ani de zile, a doua duminică din octombrie era marcată în pieţele româneşti ca fiind Ziua recoltei, uitată după 1990.

Lăudabilă iniţiativa colegilor noştri care au propus acest proiect de lege! Am înţeles, Comisia pentru agricultură a votat, în unanimitate.

Şi noi, Partidul Mişcarea Populară, vom susţine acest proiect, considerând că dăm o şansă celor care muncesc în agricultură, nu numai să-şi expună produsele, să fie văzute, să fie cunoscute, apreciate, ci şi achiziţionate.

De asemenea, în treacăt fiind spus, când l-am văzut pe domnul doctor Ciuhodaru, mi-am dat seama că e produs 100% românesc.

Mulţumesc. (Rumoare.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Paşcan?

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Pare oarecum un patriotism forţat, dacă îl ducem şi în zona agricolă, dar nu este aşa deloc.

Dacă vă amintiţi şi rememoraţi puţin câte pasiuni, câtă opoziţie, câte discuţii contradictorii, adeseori luări de poziţie vehemente au stârnit Legea cu 50% produse agricole româneşti la raft în marketuri şi cum astăzi România încă va continua, şi este ameninţată de proceduri de infringement pe această temă, veţi înţelege că într-un fel sau altul suntem într-o competiţie, nu doar europeană, ci mondială, şi în sectorul agricol, extrem de importantă, şi trebuie să ne îngrijim să ne protejăm propria producţie.

Ca prefect de Mureş, să ştiţi, înainte să existe vreo lege, am generat o manifestare, un târg, în judeţul Mureş, care s-a numit "Produs în Mureş", şi unde am adus şi am pus în valoare produsele autohtone, nu doar în domeniul agricol, şi în alte domenii. Pentru că de noi depinde să ştim să ne valorificăm ceea ce e cu adevărat valoros şi reprezentativ pentru România.

De aceea, vă recomand - îi felicit pe iniţiatori! - să votaţi acest proiect legislativ şi poate vă mai gândiţi şi la altele stimulative pentru producţia românească, pe această temă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Cu amendamentele admise, legea merge la votul final.

16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale.

Comisii?

Domnul Iancu, Comisia pentru industrii.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru industrii şi servicii, dar şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate, pentru dezbaterea în fond, cu proiectul de lege mai sus menţionat.

Senatul a adoptat acest proiect.

De asemenea, avem aviz favorabil de la Comisia juridică, de la Comisia pentru politică economică şi de la Consiliul Legislativ.

Legea îşi propune să reglementeze regimul de fiscalizare a veniturilor obţinute de operatorii economici din domeniul extracţiei şi comercializării gazelor naturale, ca urmare a veniturilor suplimentare obţinute în urma majorării preţurilor la gaze naturale.

Acest proces de dereglementare ar fi trebuit să aibă loc până în anul 2021. Cu toate acestea, procesul a fost accelerat, a început practic acum câţiva ani de zile şi s-a finalizat la 1 aprilie 2017.

Impozitul datorat asupra veniturilor suplimentare, în prima etapă, a fost de 60% din veniturile obţinute, de la 60 de lei până la 85 de lei, iar de la 85 de lei în sus, orice preţ urmează să fie impozitat cu 80% din majorare, şi alocat bugetului de stat destinat consumatorilor vulnerabili.

În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiilor propun, cu majoritate de voturi, plenului, raport de adoptare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnule Bichineţ, vorbiţi la gaze? Nu.

Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013, Guvernul Ponta instituia impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, un impozit de 60% din veniturile suplimentare aplicabile operatorilor economici care desfăşoară atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale în România.

Conform acelui act normativ, limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul Upstream nu poate depăşi 30% din totalul veniturilor suplimentare.

Prin acest proiect de lege de modificare a Ordonanţei nr. 7/2013, practic se elimină data de 31 decembrie 2017, termenul până la care acest impozit suplimentar, aplicat acestor venituri suplimentare, era proiectat a se aplica. De asemenea, prezenta iniţiativă legislativă propune trecerea la o impozitare progresivă, în procent de la 60%, respectiv 80% din veniturile suplimentare.

Dragi colegi,

Sună foarte frumos "venituri suplimentare la bugetul de stat", "profit de câteva sute de milioane de euro în bugetul unor agenţi economici, fără niciun efort", subliniez, "fără niciun efort", doar aşa, din pixul domnului Ponta, în 2013, acest profit fiind obţinut de respectivii agenţi economici fără niciun efort investiţional.

Se impun, aşadar, câteva precizări.

În primul rând, noi nu ştim care au fost sumele încasate anual din acest impozit, începând cu anul 2013 până în prezent.

În al doilea rând, nu ştim cât a reprezentat deductibilitatea, în valoare absolută, obţinută de fiecare operator economic în parte, de la aplicarea legii şi până în prezent.

Şi, nu în ultimul rând, ar fi interesant să aflăm care este modalitatea de control a veridicităţii valorilor investiţiilor declarate şi efectuate de operatorii economici, luate în calcul pentru stabilirea deducerilor, şi cum se fac aceste verificări, şi câte s-au efectuat până în prezent.

Aşadar, sunt multe întrebări fără răspuns.

Din aceste motive şi din multe altele, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu poate susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. Alte intervenţii?

Domnul Neagu.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înaintea mea, domnul Bode dădea explicaţii extrem de puternice, extrem de clare şi de sigure asupra motivului pentru care Grupul Partidului Naţional Liberal nu va putea susţine această ordonanţă de urgenţă. Eu vreau în continuare să atrag atenţia asupra situaţiei de facto.

Este adevărat că, prin dereglementare, intrăm în zona pieţelor libere. Este adevărat că, dacă nu ştim să urmărim cantităţile extrase de pe teritoriul României, va trebui să găsim soluţia de a impozita venituri suplimentare. Dar este şi mai adevărat că avem situaţia lui 2016, pe ultimul semestru, şi unde nu de puţine ori, mulţi dintre dumneavoastră aţi semnalat, eu personal am semnalat că una dintre problemele serioase pe care o avem în acest moment este cea referitoare la investiţiile pe care statul român le are în societatea cu capital majoritar de stat, adică ROMGAZ.

Atât timp cât noi nu suplimentăm necesarul investiţional în ROMGAZ şi vrem-nu vrem trebuie să recunoaştem că omorând o parte din ceea ce înseamnă industria de profil românească nu vom avea în niciun caz o piaţă dereglementată în favoarea societăţilor româneşti şi în favoarea consumatorului.

Este un motiv care ar trebui să dea de gândit actualului Guvern, este un motiv care ar trebui să stea pe masa discuţiilor la Ministerul Energiei şi la Ministerul Economiei, întrucât aceste societăţi naţionale sunt societăţi de interes strategic pentru interesul românesc, cu atât mai mult cu cât o abordare, cu siguranţă în etapa viitoare, este post factum întâlnirea la nivel înalt între preşedintele României Klaus Iohannis şi preşedintele american Donald Trump.

Cred că va fi nevoie de o explicaţie solidă asupra a ceea ce facem cu aceste venituri, atât timp cât ele rămân în administrarea operativă a ANAF-ului, fără să cunoaştem efectiv nici sumele şi nici destinaţiile. Deci nici eu nu pot fi de acord a susţine acest proiect de lege a Ordonanţei Guvernului Ponta.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc. Alte intervenţii?

Domnul preşedinte Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Cred că avem în faţă una dintre cele mai importante legi din această sesiune. Trece oarecum neobservat acest lucru. Este legat de impactul direct asupra gradului de suportabilitate al consumatorului casnic, este legat direct de nivelul şi condiţiile pe care le putem asigura cetăţenilor României în timpul sezonului rece, este legat de vulnerabilitatea a 48% din locuitorii României şi de incapacitatea de plată pe timpul iernii a 37% dintre aceştia, a facturilor la încălzire.

Cu toate acestea, văd - nu sunt surprins, vă mărturisesc, din păcate, nu sunt surprins - că poziţiile segmentului de dreapta din Parlament sunt de departe împotriva interesului direct pe care îl are România şi cetăţeanul, consumatorul român, şi industria, şi economia românească. Şi am să vă explic.

În momentul în care vorbim de liberalizare - şi am văzut şi lideri politici ieşind şi comentând, fără să aibă habar de acest subiect - trebuie să ai pârghiile pieţei formate, adică să poţi să tranzacţionezi nediscriminatoriu, transparent, concurenţial, să ai toate platformele de tranzacţionare în aceste condiţii deja realizate, să ai posibilitatea să menţii în echilibru sistemul naţional de transport.

Pentru aceasta îţi trebuie o piaţă de echilibrare, îţi trebuie o definiţie a punctelor virtuale, îţi trebuie o cunoaştere exactă a punctelor de intrare şi ieşire din sistem.

Cum a fost posibil ca segmentul politic de dreapta, al acestei ţări, în noiembrie anul trecut, fără să existe toate aceste instrumente, să fie de acord cu liberalizarea cu 4 ani mai repede decât termenul asumat prin lege de România?

Aţi făcut-o! Cum e posibil, astăzi, să invocaţi că nu există acele instrumente, când, la vremea respectivă, le-aţi invocat că există, dar nu există nicio problemă din punctul de vedere al României?

Cum nu se poate observa riscul uriaş la care expunem consumatorul din România, indiferent de forma şi statutul acestuia, fie că este consumator casnic, fie că este consumator din domeniul economic?

Cum adică nu ne pasă că forţăm o creştere cu 27%, a doua zi, 27%, a preţului la gaze, când acest lucru se duce direct în gradul de competitivitate a întregii economii din România?

Cum de nu vedem că ne punem în pericol, exact pe segmentele cruciale, fundamentale ale economiei, cele mai importante domenii care au început cât de cât să facă concurenţă într-o piaţă regională?

Nu vedem aceste lucruri? Ba nu, le vedem, cred că suntem extrem de conştienţi de riscurile la care sunt expuse practic, deopotrivă, atât lipsa de piaţă, cât şi consumatorul din România.

În consecinţă, ce facem noi astăzi, stimaţi colegi?

În faţa dreptului ca un producător să crească preţul nelimitat, Guvernul României, Parlamentul României consideră că trebuie să existe o limită a creşterii, fără niciun merit din partea producătorului. Producătorul nu face nicio investiţie. El beneficiază de o creştere administrativă. Ai avut până ieri 60 de lei, deşi costul tău de producţie era 28,7 lei, adică mai mult de sută la sută decât cheltuieşti, şi, cu toate acestea, vrei să ai 90 de lei, 100 de lei... OK, poţi să le ai, dar trebuie să existe, din acest punct de vedere, o împărţire a acestui plus cu consumatorul român. Asta propunem noi. Ai o creştere din pix, fără niciun merit, trebuie să împarţi această creştere cu consumatorul român. Asta am decis noi: creşti peste 85 de lei, atunci împarţi din această creştere cu consumatorul român, 80% consumatorului, 20% îţi rămân totuşi ţie, deşi nu ai făcut nimic pentru această creştere. Şi deducem şi toate investiţiile, adică nu există niciun risc în ceea ce priveşte regimul investiţional în România.

Dar de unde, dacă nu faci acest lucru, cum anume poţi să-ţi constitui resursa pentru consumatorul vulnerabil, pentru a-l susţine în următoarea iarnă care este la doi paşi, în producerea de apă caldă şi căldură. Exact când aveam mai mare nevoie să extindem sistemele în România, noi, iată, beneficiem de o creştere dramatică a preţului. Când mai creşte acest preţ, subit, cu 4 ani mai repede?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, vă rog!

Domnul Iulian Iancu:

Acum închei!

... când am stabilit că vom face un domeniu al infrastructurii combustibililor alternativi, adică, domeniul transporturilor să se bazeze pe gaz natural comprimat. Exact când cream o alternativă de spor de competitivitate, atunci creştem preţul şi omorâm şi partea de transport.

Iată câte elemente, stimaţi colegi, au scăpat din vedere, eu prefer să spun aşa, că au scăpat din vedere, colegilor noştri din segmentul politic de dreapta, şi pe care îi invit să se uite cu foarte mare atenţie când vom discuta, în plenul Parlamentului, Ordonanţa nr. 64, care conţine toate aceste elemente, în interiorul ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bode. Un minut.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Foarte frumoasă expunerea, dar, încă o dată, dragi colegi, când faceţi referire la segmentul din dreapta, uitaţi că în 2013, din pix, Guvernul Ponta a instituit această taxă suplimentară pe impozitul suplimentar datorat acestor dereglementări făcute din pixul domnului Ponta?

Aţi uitat că aceşti bani, nici în acest moment, vorbim de sute de milioane de euro, nu sunt cuantificaţi şi ANAF-ul nu poate să răspundă, în acest moment, câţi bani au intrat în vistieria statului din acest impozit, într-adevăr, obţinut din acest profit suplimentar, obţinut de aceşti agenţi economici - vorbim de doi agenţi economici, ca să nu credem că sunt sute de agenţi economici - vorbim de doi mari producători care produc peste 95% din producţia de gaze naturale din România.

Nu mai faceţi referire la dreapta, când stânga este vinovată de ceea ce se întâmplă azi pe piaţa gazelor naturale. Ca să nu mai vorbim de faptul că aţi amânat nejustificat acel calendar prin care trebuia să veniţi cu un nou cadru fiscal privind redevenţele de hidrocarburi în România.

Nu avem nici în acest moment, după ce, în 2014, la 1 ianuarie, au expirat aceste redevenţe privind impozitul pe profit, pe producţia de hidrocarburi în România, nici azi nu avem acest calendar, din cauza guvernării de stânga. Aţi amânat nejustificat acest calendar...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

... şi mergeţi în continuare şi acuzaţi dreapta pentru ce a făcut în decembrie 2016.

Oare nu susţineaţi acel Guvern şi dumneavoastră? (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu sunteţi în aceeaşi comisie?

Domnul Iulian Iancu:

Aplauzele să meargă până la capăt.

Este o fractură fundamentală de logică în ceea ce spune colegul nostru. Adică, dumnealui spune aşa: Ponta, din pix, a introdus 60%. La ce etapă? De creştere a preţului. Ce a introdus? Impozitarea. Pe ce? Pe creştere din pix. Ce a introdus? 60% plafon. Ai crescut fără să ai niciun merit administrativ, atunci 60% îi plăteşti bugetului de stat. Este rău acest lucru sau este foarte bine?

Iar dacă dumneavoastră aşa priviţi lucrurile, atunci chiar avem o problemă foarte gravă de înţelegere a acestui proces legislativ.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Încheiem aici dezbaterile. (Vociferări.)

Am încheiat dezbaterile!

Într-un minut, începem şedinţa cealaltă.

După o scurtă pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Continuăm cu partea a doua, răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Domnul Bota Sorin. Sunteţi aici, domnule Bota?

A rezolvat-o.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnul Nistor, la fel.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Domnul Nicolae Andrei. Este aici?

Vă rog. Cine este de la Ministerul Culturii?

Vă rog, domnule secretar de stat, da?

Domnul Alexandru Oprean (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale):

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 889A/17 mai 2017, având ca obiect "Organizarea Ediţiei 2017 a Universităţii Populare de Vară - Nicolae Iorga", la Vălenii de Munte, judeţul Prahova, vă comunicăm următoarele.

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale apreciază în mod deosebit activităţile importante care se desfăşoară în cadrul cursurilor Universităţii Populare de Vară, cursuri înfiinţate de Nicolae Iorga, pentru, "propăşirea materială şi spirituală a poporului român".

Ca în fiecare an, programul cursurilor este realizat de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Prahova, instituţie aflată în subordinea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, şi este finanţat de Consiliul Judeţean Prahova, împreună cu Primăria oraşului Vălenii de Munte.

Având în vedere Centenarul măreţei epopei a luptelor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, din 1917, cursurile Universităţii Populare de Vară vor cuprinde: prelegeri, colocvii, mese rotunde, dezbateri pe această temă, dar şi alte teme extrem de stringente în societatea noastră.

Semnează ministrul culturii şi identităţii naţionale, domnul Ioan Vulpescu.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumit?

Ministerul Educaţiei Naţionale, doamna Intotero. Domnul András Király.

Revenim, nu este aici.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale. Domnul Movilă.

Răspunde domnul Păunesc. Este?

Vă rog.

Domnul Teiu Păunescu (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale):

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 884A/2017, având ca obiect "Lipsa funcţiei de comisar de mediu din codul COR", vă comunicăm următoarele.

În Nomenclatorul "Clasificarea Ocupaţiilor din România", COR, se regăsesc mai multe grupe de bază, dedicate specialiştilor în protecţia...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Păunescu, numai o secundă.

Domnul Movilă e în sală? Nu.

Depuneţi în scris răspunsul. Nu este în sală.

Ministerul Sănătăţii, la fel.

Nu este în sală, dar solicită amânare.

Deci am rămas cu domnul...

O să primiţi în scris, doamna deputat!

Am încheiat cu răspunsurile.

Începem cu interpelările.

Domnul Ungureanu, USR.

Susţineţi? Aveţi o interpelare. Vreţi să o citiţi? Bun. Eu v-am întrebat.

Domnul Tabugan? Nu.

Domnul Năsui? Nu.

Domnul Ghinea? Nu.

Domnul Velcea? Nu.

Doamna Cherecheş nu este.

Doamna Bran nu este.

Domnul Pirtea? Nu.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea, da?

Trei minute. Citiţi interpelarea.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Da. Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Am o interpelare care se adresează ministrului educaţiei naţionale.

Stimate domnule ministru,

În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, aşa cum era denumit în 2016, pentru aprobarea Metodologiei privind recunoaşterea diplomei de doctor şi a titlului de doctor în ştiinţe sau într-un domeniu profesional, obţinute în străinătate, instituţiile acreditate de învăţământ superior sau unităţile şi instituţiile de drept public şi drept privat cuprinse, conform normelor legale, în sistemul naţional de cercetare-dezvoltare recunosc diploma de doctor şi titlul de doctor în ştiinţe sau într-un domeniu profesional, obţinute, după cum urmează:

Sunt trei categorii de astfel de instituţii.

• Instituţii acreditate de învăţământ superior sau de cercetare-dezvoltare dintr-un stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European şi din Confederaţia Elveţiană;
• Instituţii acreditate de învăţământ superior sau de cercetare-dezvoltare incluse în lista universităţilor de prestigiu din alte state, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale;
• Instituţii acreditate de învăţământ superior sau de cercetare-dezvoltare care fac obiectul unei convenţii internaţionale de recunoaştere reciprocă de astfel de titluri.

Această recunoaştere este necesară pentru cei care doresc să continue cursuri postuniversitare, să-şi obţină abilitările sau ocuparea unei funcţii didactice sau de cercetare într-o instituţie de învăţământ superior sau în una din lista celor menţionate.

Domnule ministru...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, domnule deputat!

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Da.

Între aceste titluri, o parte dintre acestea sunt acreditate de Ministerul Educaţiei Naţionale prin CNATDCU, iar altele sunt acreditate prin Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor.

Astfel, în această situaţie sunt cercetători care doresc să se alăture echipei ELI de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" în astfel de proiecte şi nu pot face acest lucru.

Vă adresez rugămintea de a preciza, domnule ministru, dacă Guvernul are în vedere simplificarea procedurii de recunoaştere a titlului de doctor şi titlului de doctor în ştiinţe sau într-un domeniu profesional obţinută în străinătate şi dacă are în vedere opţiunea de a lua o hotărâre privind cadrul normativ care reglementează funcţiile celor două...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc...

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

instituţii... CNATDCU sau Centrul de Acreditare a Diplomelor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Mulţumesc.

Având în vedere că mulţi colegi...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Îmi pare rău, dar mai mult de atât nu pot.

Cât văd eu sigur din listă, domnul Paşcan ar fi până acolo, dacă...

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Graţiela-Leocadia Gavrilescu, şi priveşte sporirea semnificativă a numărului de urşi, care au ajuns să reprezinte un pericol pentru oameni. Chiar în acest weekend, un bărbat a fost rănit grav în comuna Ernei, judeţul Mureş.

În judeţul Mureş, sporirea numărului de urşi reprezintă un real pericol pentru locuitorii mai multor comunităţi. Autorităţile transmit avertizări populaţiei prin intermediul mass-media, spre exemplu: "În pădurile de lângă Târgu Mureş, mai exact în zona Corunca-Bozeni, a fost semnalată prezenţa a cel puţin doi urşi. Unul dintre ei are doi pui. Vă atenţionăm să circulaţi cu precauţie în zona respectivă".

La Târgu Mureş au fost semnalaţi urşi chiar în pădurea de la Platoul Corneşti, aflată în zona centrală a oraşului, un loc de recreere şi agrement frecventat de mii de cetăţeni. Recent, o fetiţă de 12 ani din comuna Răstoliţa a fost atacată de urs, în timp ce se afla în curtea propriei case.

Reprezentanţi ai asociaţiilor vânătoreşti şi ai proprietarilor de terenuri din mai multe zone ale ţării solicită să fie emis ordinul de derogare pentru vânarea urşilor, întrucât numărul pagubelor produse de aceste animale creşte, iar populaţia este tot mai intolerantă şi poate recurge la metode proprii de apărare. În prezent, pentru împuşcarea unui urs, statul pedepseşte cetăţeanul cu o amendă de 40.000 de euro, în vreme ce dacă un urs atacă, răneşte sau ucide o persoană, nu se acordă niciun leu despăgubire.

Vă solicit, doamnă ministru, în sensul celor evocate, să-mi comunicaţi ce măsuri va dispune Ministerul Mediului, în perioada următoare, pentru protejarea oamenilor şi a bunurilor acestora?

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns în scris.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Nistor.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea de astăzi este adresată domnului ministru al transporturilor, Alexandru-Răzvan Cuc.

Stimate domnule ministru,

Prin Programul de guvernare v-aţi asumat termene de finalizare a lucrărilor de infrastructură pe Coridorul IV European, cât şi pe cele aflate în derulare.

Aţi avut, de asemenea, numeroase deplasări în teren, pe şantierele lucrărilor de infrastructură din ţară, pentru verificarea stadiului acestora.

În luna aprilie aţi fost şi în judeţul Hunedoara, unde aţi verificat şantierul Autostrăzii Lugoj-Deva.

În acest sens, vă rugăm, domnule ministru, să precizaţi care este stadiul lucrărilor de infrastructură în judeţul Hunedoara, atât cele aflate în desfăşurare pe coridorul rutier, cât şi cele aflate în desfăşurare pe coridorul feroviar.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Gheorghe?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am 5 interpelări, bineînţeles voi citi doar una; o interpelare la transporturi, încă una tot la transporturi, încă una, bineînţeles, tot la transporturi; una la Ministerul Afacerilor Externe; şi cea pe care o voi prezenta se adresează domnului ministru al culturii şi identităţii naţionale, Ioan Vulpescu.

Obiectul interpelării: "Casa «Brătianu» de la Florica"

Ca şi dumneavoastră, domnule ministru, privesc cu mare interes păstrarea şi apărarea patrimoniului cultural naţional în circuitul public şi educativ.

Casa "Brătianu" de la Florica, Ştefăneşti, judeţul Argeş, este esenţială pentru ceea ce reprezintă moştenirea istorică a României, familia Brătianu, dincolo de rolul său în politica internă, fiind cea mai mare dinastie politică modernă a Europei centrale şi sud-estice şi un simbol a ceea ce a însemnat lupta pentru libertate, neatârnare şi unitate naţională a tuturor românilor.

Este extrem de important ca acest centru de cultură, Casa "Brătianu", să rămână în patrimoniul istoric şi cultural al naţiunii române!

Care este situaţia la acest moment cu privire la demersurile legale legitime, de păstrare în patrimoniul naţional, a Centrului Cultural I. C. Brătianu de la Florica, judeţul Argeş, şi când se întrevede o soluţionare în folosul moştenirii istorice?

Solicit răspuns verbal şi scris.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Natalia?

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al educaţiei, Pavel Năstase.

Aproape în fiecare an şcolar, la început, am aflat veşti legate de faptul că elevii nu şi-au primit manualele şcolare la timp.

În aceeaşi notă, s-a desfăşurat şi anul 2016, când în septembrie presa a relatat faptul că elevii din clasele primare nu au primit decât două dintre manualele necesare.

Mai mult, restul manualelor ar fi urmat să ajungă pe băncile elevilor abia în semestrul al II-lea.

Ministrul educaţiei de la acea vreme a explicat că aceste întârzieri sunt cauzate de anumite nereguli în licitaţie.

Având în vedere că ne aflăm la finalul anului şcolar 2016-2017, dar peste puţin timp va începe un nou an şcolar, consideraţi că pentru anul viitor şcolar, respectiv 2017-2018, vor mai apărea astfel de situaţii?

Ce măsuri au fost luate sau urmează să fie implementate, astfel încât elevii să-şi primească manualele şcolare la timp?

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Dehelean?

Domnul Seidler?

Aşa am ordinea aici. Fac şi eu ce ştiu şi ce pot!

Domnul Roman Sorin.

Am zis domnul Roman! Nu e în sală?

Domnul Ionuţ Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această interpelare este către Ministerul Transporturilor, pentru domnul ministru Alexandru-Răzvan Cuc, din partea mea, Ionuţ Simionca, deputat al PMP de Bistriţa Năsăud, Circumscripţia nr. 6.

Interpelare.

Obiectul interpelării: "Reabilitarea sau modernizarea de drumuri locale şi judeţene din judeţul Bistriţa-Năsăud".

Stimate domnule ministru,

Prin prezenta interpelare doresc să vă aduc la cunoştinţă necesitatea unor lucrări de reabilitare, întreţinere şi modernizare la drumurile naţionale DN 17, DN 172, DJ 172, DJ 172 tronsonul J din judeţul Bistriţa Năsăud. Mai exact, pe tronsonul Năsăud-Sângeorz Băi şi la limita cu judeţele din Maramureş şi Suceava.

Necesitatea acestor lucrări rezultă din starea actuală a acestui tronson de drum şi a acestor tronsoane de drum care este plin de gropi în asfalt şi de denivelări, ceea ce conduce la degradarea încontinuu, precum şi a autovehiculelor care le utilizează şi la riscul la care sunt supuşi participanţii la trafic pe acest sector de drum. Şi nu în ultimul rând, poluarea mediului înconjurător mai intens, din cauza încetinirii traficului.

Prin urmare, vă rog să-mi comunicaţi măsurile care vor fi luate de către ministerul pe care-l conduceţi pentru satisfacerea cerinţelor de transport pe aceste sectoare de drum şi pentru îndeplinirea condiţiilor privind situaţia populaţiei în condiţii de maximă siguranţă.

De aceea, aş dori să ştiu şi măsurile pe care le întreprindeţi pe următoarele tronsoane de drum: DJ 172 A şi DJ 172 R?

Solicit răspuns scris şi oral.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Dinu.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Pavel Năstase, ministrul educaţiei naţionale, şi are ca obiect deficitul de muncitori calificaţi cu care se confruntă România.

Domnule ministru,

Dacă până acum câţiva ani mare problemă în România era lipsa locurilor de muncă, acum constatăm că ne confruntăm cu cel mai mare deficit de muncitori calificaţi raportat vreodată.

Salariile mici şi distrugerea zonelor industriale i-au determinat pe mulţi să părăsească ţara sau să se recalifice, iar închiderea multor şcoli profesionale a făcut să nu mai avem alte generaţii care să le ia locul.

Într-un sondaj de opinie pe care Camera de Comerţ şi Industrie a României l-a făcut în rândul antreprenorilor se arată că găsirea forţei de muncă a devenit principala grijă a mediului de afaceri din România.

Companiile nu cer doar absolvenţi de facultate, ci şi tineri specializaţi în şcoli profesionale, iar posturile care sunt din ce în ce mai greu de ocupat sunt cele destinate meseriaşilor calificaţi, urmate de cele pentru muncitori şi ingineri.

În acest sens, pot să dau un exemplu chiar din judeţul Giurgiu, unde un agent economic a fost nevoit să aducă forţă de muncă de la 100 de Km distanţă, deşi "resuscitase" o unitate industrială de tradiţie în oraş.

Şi mai pot să amintesc de fermierii care se plâng de lipsa tractoriştilor capabili să conducă utilajele moderne pe care le achiziţionează. Sunt situaţii pe care mulţi angajatori le reclamă.

Este clar că în acest moment România nu are o şcoală profesională funcţională cu bază materială necesară instruirii practice, dar nici profesori calificaţi care să-i şcolarizeze.

PSD a plasat problematica reformei învăţământului profesional şi tehnic ca o prioritate în programul său de guvernare, aceasta materializându-se printr-o serie de măsuri şi acte normative aflate deja în procedură parlamentară.

Este clar că învăţământul profesional nu se poate dezvolta decât pe un parteneriat activ cu mediul de afaceri, pe baza cerinţelor pe piaţa muncii.

În aceste condiţii, domnule ministru, vă rog să-mi precizaţi care este strategia ministerului pe care-l conduceţi cu privire la planificarea educaţională şi dezvoltarea învăţământului profesional în sistem dual, ca cerinţă esenţială pentru creşterea gradului de angajare a tinerilor şi pentru a răspunde cerinţelor de pe piaţa forţei de muncă.

Aştept răspuns scris.

Deputat Elena Dinu, Circumscripţia nr. 19 Giurgiu.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Holban?

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Florian Dorel Bodog, ministrul sănătăţii.

Domnule ministru,

Vă interpelez în legătură cu o sesizare făcută de conducerea Casei de Asigurări de Sănătate Dâmboviţa, cu privire la derularea Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă a medicamentelor pentru pensionari cu venituri realizate numai din pensii de până la 600 de lei pe lună.

Aceşti pensionari au obligaţia să prezinte medicului o declaraţie pe proprie răspundere referitoare la faptul că realizează venituri numai din pensii de până la 600 de lei pe lună.

Din constatările Curţii de Conturi şi din verificările Casei Dâmboviţa a rezultat că în foarte multe situaţii declaraţiile au fost neconforme, întrucât pensionarii, în mare parte vârstnici, nu au înţeles sintagma "numai de pensii de până la 600 de lei pe lună". Astfel s-a ajuns în situaţia de a se imputa sume destul de mari pensionarilor cu venituri reduse, ca urmare scopul programului nu a fost atins, dimpotrivă, s-a împovărat situaţia unor persoane cu venituri mici.

Un pensionar cu pensie sub 600 de lei nu poate primi medicamente compensate cu 90%, întrucât are la CEC o sumă de bani strânsă pentru înmormântare, pentru care primeşte o dobândă nesemnificativă sau încasează o chirie nesemnificativă.

Hotărârea de Guvern nr. 186 din 2009 nu şi-a atins scopul şi a creat o barieră legislativă.

Conform dispoziţiilor legale în vigoare, pentru a primi medicamente compensate cu 90% pensionarul în cauză este pus în faţa următoarelor alternative: ori renunţă la un drept de proprietate reprezentat de alte venituri legale - dobânzi, chirii etc. -, ori îşi plătesc în totalitate 100% sau 50% medicamentele, venind cu bani de acasă.

Având în vedere aceste aspecte, vă rugăm să analizaţi posibilitatea abrogării ordinului sus-menţionat şi înlocuirii cu un nou act normativ care să corespundă în totalitate scopului pentru care a fost emis.

Solicit răspuns scris.

Cu deosebită consideraţie, deputat al PSD de Dâmboviţa, Holban Carmen-Georgeta.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Toma?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Sunt în sală.

Prezent.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Da, dar nu ştiu pentru ce!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dacă nu ştiţi, atunci nu mai veniţi!

Domnul... De la USR cine mai este? Susţineţi, aveţi interpelare? Nu.

E-n regulă, am încheiat aici.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,37.