Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 21 iunie 2017
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.105/2017
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 21 iunie 2017 |
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 21 iunie 2017
|
Şedinţa a început la ora 11.20. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, şi domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, şi doamna deputat Ioana Bran, secretar al Camerei Deputaţilor. |
|
|||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Bună ziua! Domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor şi să vă anunţ că, din totalul de 464 de senatori şi deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 385 de membri ai Parlamentului. Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună de astăzi, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite. Dacă sunt comentarii cu privire la ordinea de zi. Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Secretarii, îi rog să numere. |
||||
|
|
Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu): Zero voturi împotrivă. |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată. Dacă în legătură cu programul de lucru sunt comentarii. Nu sunt. Supun votului programul de lucru. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi, programul de lucru a fost aprobat. |
||||
|
|
|
Pe ordinea de zi avem dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură cu tema "România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!", iniţiată de 222 de senatori şi deputaţi. În conformitate cu prevederile articolului 113 din Constituţie şi ale articolului 92 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedăm la derularea şedinţei. Reamintesc faptul că, în conformitate cu prevederile articolului 92 alin. (1) din Regulamentul activităţilor comune, moţiunea de cenzură a fost prezentată în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor din 18 iunie 2017. Nu au fost înregistrate... (Aplauze. Intră în sală un deputat purtând costum popular.) Vă rog foarte mult... domnul... Chestorii, vă rog să-l poftiţi pe domnul să-şi vadă de treabă. Nu ştiu cum a intrat în sală. Vă rog. Nu au fost înregistrate cereri de retragere a semnăturii din partea iniţiatorilor. Întreb, în plenul celor două Camere, dacă există astfel de cereri. Nu sunt. Potrivit articolului 93 alin. (1) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţa de astăzi are loc o nouă prezentare a moţiunii, după care urmează prezentarea poziţiei Guvernului, dezbateri asupra moţiunii, răspunsuri ale Guvernului şi, în final, votul asupra moţiunii de cenzură. În legătură cu dezbaterea moţiunii de cenzură, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au hotărât să propună timpul maxim alocat pentru dezbateri după cum urmează: I. Guvernului i se rezervă 30 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor; II. Timpul maxim alocat grupurilor parlamentare pentru dezbateri, potrivit numărului membrilor lor, calculat la 5 secunde pentru fiecare parlamentar, la care se adaugă acelaşi calcul pentru parlamentarii neafiliaţi, se prezintă astfel:
În total, 40 de minute. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii. Atunci, supun votului aceste propuneri. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? (Discuţii în sală şi la prezidiu.) Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. (Discuţii în sală.) Cu unanimitate de voturi, propunerea a fost aprobată. (Discuţii în sală, rumoare.) Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele senatorilor şi deputaţilor înscrişi la cuvânt pentru dezbaterea moţiunii de cenzură. Domnul senator Cseke Attila are cuvântul. |
|
||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Un anunţ - Grupurile parlamentare ale UDMR nu vor participa la dezbaterile şi procedura de vot legate de această moţiune de cenzură. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Mulţumesc. Dau cuvântul domnului senator Mihai Fifor pentru prezentarea moţiunii de cenzură. Îl invit la microfon. |
||||
|
|
Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru, Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să dau citire moţiunii de cenzură cu titlul "România nu poate fi confiscată! Apărăm democraţia şi votul românilor!". "Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. Niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu." "Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor." "Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate". Am citat din Constituţia României. Parlamentul României a acordat încredere programului şi celor 27 de membri ai Guvernului la 4 ianuarie 2017, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor aleşi în urma scrutinului din 11 decembrie 2016. Funcţionarea democratică a statului român depinde, în mod esenţial, de respectarea principiilor constituţionale ale autorităţii de stat, de domnia legii şi exercitarea cu bună-credinţă şi responsabilitate a funcţiei publice. Coaliţia formată din Partidul Social Democrat şi Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, cu sprijinul Uniunii Democrate Maghiare din România şi al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, şi-a asumat răspunderea guvernării României pentru următorii patru ani, respectând promisiunile electorale şi votul liber exprimat de cetăţenii români. Programul de guvernare, aprobat de Parlament, a statuat măsuri concrete, legislative şi administrative, economice şi sociale, precum şi termene de punere în aplicare a acestora, esenţiale pentru a atinge obiectivele strategice de dezvoltare a României, de creştere a veniturilor populaţiei, de aşezare pe baze corecte şi temeinice a aparatului administrativ central şi local, de funcţionare coerentă şi constructivă a instituţiilor publice. Responsabilitatea asumată a guvernării a impus evaluarea periodică a respectării angajamentelor, analiza funcţionării echipei învestite cu încrederea politică a Parlamentului, precum şi angajarea corecţiilor necesare în cazul unor disfuncţionalităţi, al unor întârzieri sau al unor performanţe guvernamentale nesatisfăcătoare. La cinci luni de la instalarea Guvernului condus de domnul Sorin Grindeanu, partidele coaliţiei majoritare, în cadrul forurilor statutare de conducere, au analizat, au dezbătut şi au evaluat stadiul îndeplinirii măsurilor programate pentru perioada de referinţă scursă de la învestirea Guvernului şi au decis retragerea sprijinului politic acordat prim-ministrului Sorin Grindeanu şi echipei guvernamentale. În urma deciziei de retragere a sprijinului politic, 25 din cei 27 de membri ai Guvernului şi-au prezentat demisiile din funcţii, înţelegând corect responsabilitatea politică ce le revine în cadrul unei democraţii constituţionale. Dovedind dispreţ faţă de regulile democratice ale funcţionării instituţiilor statului, imaturitate şi iresponsabilitate politică, prim-ministrul şi unul dintre miniştri, în loc să respecte votul de învestitură şi încrederea acordată de Parlament, au înţeles că guvernarea se poate exercita şi în nume personal, că dispoziţiile constituţionale şi legale sunt facultative şi că pot sfida votul acordat de cetăţeni şi democraţia. Doi dintre cei 27 de membri ai Guvernului, trecuţi voluntar sub comanda unui deputat/înalt funcţionar public, îşi împart posturi ministeriale şi lansează atacuri ridicole în toate direcţiile, oferind o nedorită şi halucinantă caricaturizare a actului de guvernare. "Guvernul" Ponta-Grindeanu-Jianu nu reuşeşte altceva decât să demonstreze că există politicieni care şi-au pierdut iremediabil busola bunului-simţ, onoarea şi demnitatea, confirmând, o dată în plus, justeţea deciziilor de retragere a sprijinului politic luate de conducerile PSD şi ALDE. Întrebări de bun-simţ elementar sunt rostite astăzi de orice cetăţean onest, de orice persoană de bună-credinţă din România:
Evident, răspunsul pentru toate aceste întrebări legitime este "Nu!". Aceasta nu este o moţiune de cenzură împotriva unui guvern PSD-ALDE. Este un act de responsabilitate politică pe care trebuie să-l facă Parlamentul României pentru a prezerva constituţionalitatea funcţionării democratice a statului, respectarea legii şi a votului cetăţenilor României. Pentru orice om onest, politician sau nu, retragerea încrederii înseamnă încetarea mandatului primit, respectarea regulilor specifice şi asumarea consecinţelor. Demisia domnului Sorin Grindeanu din funcţia de prim-ministru era gestul firesc şi responsabil al oricărui politician demn şi matur politic. Criza politică putea fi evitată şi se putea proceda de îndată la formarea noii echipe guvernamentale. Până la votul de încredere pentru noul Guvern, echipa domnului Grindeanu ar fi exercitat actele guvernamentale de administrare a treburilor publice, în deplina respectare a Constituţiei României, a legilor şi a principiilor democratice ale unui stat de drept. Şi domnul Grindeanu, şi domnul Jianu au jurat, la numirea ca membri ai Guvernului, să respecte Constituţia şi legile ţării şi să apere democraţia. Sub comanda unui deputat/înalt funcţionar public au ales să-şi încalce acest jurământ, să exercite suveranitatea naţională în numele unui grup ocult şi ilegitim, să prezinte opiniei publice din ţară şi din afară imaginea unor politicieni imaturi şi iresponsabili, care cred că pot confisca Guvernul României. În faţa unei asemenea absurdităţi, remediul constituţional îl reprezintă moţiunea de cenzură. Un act de responsabilitate politică împotriva unui pseudoguvern, care nu aparţine cetăţenilor, nu aparţine coaliţiei PSD-ALDE, care nu are sprijinul UDMR ori al minorităţilor naţionale şi care nu poate reprezenta o autoritate legitimă în stat. Parlamentul are obligaţia de a interveni cu maximă celeritate, cu fermitate şi intransigenţă pentru apărarea valorilor democratice, a funcţionării constituţionale a statului şi pentru asigurarea exercitării responsabile a autorităţii publice. Aprobarea acestei moţiuni de cenzură restabileşte ordinea de drept şi deschide calea procedurilor pentru instalarea unui guvern legitim care să respecte votul cetăţenilor ţării şi care să pună în aplicare angajamentele asumate. Pentru toate aceste motive, coaliţia de guvernare PSD-ALDE a optat să utilizeze mijloacele legale şi constituţionale pe care le are la dispoziţie pentru a pune capăt acestei situaţii critice, fără precedent, create de premierul nimănui. Partidele care compun majoritatea parlamentară au datoria de a interveni rapid pentru restabilirea ordinii constituţionale şi pentru a pune în funcţiune cât mai rapid un guvern capabil să recupereze întârzierile provocate de actualul prim-ministru. Votarea acestei moţiuni este un act de responsabilitate şi reprezintă singura opţiune viabilă pentru a pune povara guvernării în sarcina unei persoane care să aibă şi competenţa, şi responsabilitatea, şi puterea de muncă necesare pentru a recupera cât mai grabnic întârzierile şi a reintra în parcursul ambiţios, dar corect al acestui adevărat proiect de ţară. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Mulţumesc. Îl invit acum la tribună pe domnul prim-ministru Sorin Grindeanu pentru prezentarea poziţiei Domniei Sale faţă de moţiunea de cenzură. |
||||
|
|
Domnul Sorin Mihai Grindeanu - prim-ministrul Guvernului României: Domnule preşedinte al Senatului, Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, În decembrie 2016, chiar şi după ce PSD a câştigat alegerile cu un scor istoric, urmăream cu toţii, cu sufletul la gură, cum Klaus Iohannis, Preşedintele României, conform Constituţiei, numeşte sau nu un premier de la PSD. Prima opţiune a PSD, doamna Sevil Shhaideh, a fost respinsă şi acest lucru a durat două săptămâni, timp în care România a stat fără buget şi în incertitudine. În ianuarie 2017, domnul Liviu Dragnea m-a rugat să accept funcţia de premier. Şi ştiţi câţiva dintre colegi, aici de faţă, care a fost primul meu răspuns: "Nu!" Câştigasem alegerile în Timiş, pentru prima dată, eram preşedinte de consiliu judeţean, aveam nişte planuri clare, iar familia mea stă în Timişoara. După care, prietenii mei din PSD, colegi de-ai noştri care se află astăzi aici, în faţa mea - şi vă văd în bănci -, aţi insistat că ar fi bine să accept, pentru stabilitatea României, pentru PSD, că am experienţă în administraţia locală, că am fost ministru într-un guvern care a performat, că sunt un om onest şi muncitor, că sunt bănăţean care îşi vede de treabă. Şi am spus "Da". Şi am mai spus "Da" pentru că Liviu Dragnea mi-a promis că este prietenul meu, că mă va susţine, că facem un guvern din miniştri competenţi, pe care partidul îi susţine, îi acceptă şi care o să-şi facă treaba. Şi am acceptat miniştrii pe care mi i-a propus Liviu Dragnea. Apoi, la nici şase luni după acel moment, aflu brusc, împreună cu toţi colegii mei din PSD care fac parte din CEx, că Guvernul nu prea îşi face treaba, că miniştrii sunt buni, dar nu prea, că ţara, deşi are performanţă economică foarte bună, totuşi nu e brusc în Vest. Şi totul se baza pe o analiză pe care n-a văzut-o nimeni înainte la partid, o analiză despre care tot mai mulţi colegi spun că nu e corectă, că e făcută de un singur om şi că nu a trecut prin nicio structură a PSD. Era cu atât mai ciudat cu cât, până în ultima clipă, undeva la sfârşitul lunii mai, domnul preşedinte Liviu Dragnea spunea: "Mă mulţumesc toate ministerele, şi ca cetăţean, şi ca preşedinte, şi ca preşedinte al Camerei Deputaţilor." Şi, în acelaşi timp, auzeam tot de acolo că trebuie să facem o analiză aprofundată, o analiză temeinică în interiorul structurilor de partid şi trebuie să facem remaniere şi iar analiză şi iar remaniere. O parte dintre colegii miniştri au venit şi mi-au spus că resimt această presiune şi că toţi oamenii din ministere nu mai înţeleg ce să creadă. Institutul Naţional de Statistică şi Eurostat ne spuneau că în timpul acesta economia merge foarte bine, că avem cea mai mare creştere economică din Europa, că avem peste 100 000 de noi locuri de muncă create. Şi, cu toate acestea, Guvernul trebuia analizat şi remaniat. Dragi colegi, Vă spun cât se poate de deschis: eu nu înţeleg de ce suntem azi aici, în Parlament. Şi vă spun la fel de clar că nici românii cred că nu înţeleg asta. Nu înţeleg de ce atât scandal în interiorul PSD, la nici şase luni după ce am câştigat alegerile cu un scor zdrobitor şi lucrurile şi guvernarea merg foarte bine. Şi mă uit la dumneavoastră şi-mi dau seama că foarte mare parte dintre dumneavoastră nu prea înţelegeţi. Da, este loc de mai bine. Da, putem să vorbim în interior, să vedem ce putem schimba. După şase luni de când PSD a câştigat alegerile cu un scor extraordinar, vrem să dăm jos Guvernul cu o moţiune a noastră, a PSD-ului, fără să ne ceară opoziţia, şi apoi să ajungem iarăşi la mâna domnului preşedinte Klaus Iohannis. De ce vrem asta? O să vă întrebaţi de ce premierul României dă aceste explicaţii legate de viaţa internă a PSD în Parlament, la o moţiune de cenzură. Pentru că după 21 de ani, de când sunt membru PSD, mă aflu împreună cu dumneavoastră în cel mai de neînţeles moment, când Liviu Dragnea depune o moţiune de cenzură împotriva propriului Guvern PSD. Repet, nu înţeleg de ce. Vă rog să vă gândiţi bine, foarte bine, de ce ne aflăm astăzi cu toţii aici, cu toată România uitându-se la noi, cu toată Europa uitându-se la noi. Şi mai există un lucru pe care nu-l înţeleg. Am făcut multe campanii electorale în 21 de ani împotriva adversarilor politici, dar niciodată nu am avut parte de o campanie negativă cum a fost aceea pe care unele colege şi colegi din partidul meu, PSD, au făcut-o împotriva mea. Mă întreb: oare cine i-a împins să facă toate aceste lucruri? Păcat! Am luat decizia să nu demisionez pentru că făceam două greşeli uriaşe. A fost o decizie şi este o decizie foarte grea, extrem de grea, dar am convingerea că derularea ulterioară a evenimentelor îmi va da dreptate. În primul rând, nu am demisionat pentru că PSD riscă să piardă guvernarea şi să ajungă iarăşi la decizia domnului preşedinte Klaus Iohannis. În decembrie 2015, când PSD avea o mare majoritate parlamentară, Liviu Dragnea s-a dus la Klaus Iohannis cu un premier PSD, în noiembrie 2015, şi a fost respins. Şi am avut guvernare tehnocrată. Şi am văzut ce s-a întâmplat. Apoi, în decembrie 2016, a vrut domnul preşedinte Liviu Dragnea să fie dânsul premier. Şi avea dreptate să fie premier, PSD câştigase alegerile în mod detaşat, dar nu s-a putut. A propus-o atunci pe doamna Sevil Shhaideh, fără să consulte partidul, iar preşedintele a spus iarăşi "Nu". Acelaşi lucru se va întâmpla şi acum dacă moţiunea va trece. Preşedintele va spune "Nu" şi atunci am pierdut guvernarea şi, odată cu ea, munca sutelor de mii de membri. Cine ne garantează că, dacă această moţiune de autocenzură va trece, Klaus Iohannis va numi premier de la PSD? Am vrut să aud acest lucru de la preşedintele partidului meu, de la domnul Liviu Dragnea, că ne dă garanţii. Şi nu ne-a dat niciuna. În al doilea rând, nu mi-am dat demisia pentru că am considerat că România se afla săptămâna trecută la o răscruce: ne puteam întoarce înapoi în epoca de dinainte de '89 sau să ne apărăm fără frică viitorul nostru şi al copiilor noştri. Nu mă ţin de scaun. Nu mă cred nici salvatorul României. Dar cred că am datoria să atrag atenţia asupra acestui risc major: că ne putem întoarce în trecut. Eu nu-mi doresc lucrul ăsta. Văd în sală, atât în PSD, cât şi în PNL, parlamentari care erau şi în 2007. Atunci PSD a depus o moţiune de cenzură împotriva guvernului condus de domnul Călin Popescu-Tăriceanu, la dorinţa preşedintelui de atunci al PSD, domnul Mircea Geoană. Şi atunci au fost voci în PSD care au spus că acest lucru este o mare greşeală, pentru că asta ar fi dat toată puterea în mâna preşedintelui de atunci, domnul Traian Băsescu. Şi sunt convins că ar fi pus domnul preşedinte Traian Băsescu ce premier voia Domnia Sa. Dar şi atunci - şi atunci! - în PSD vocea raţiunii a avut de câştigat şi moţiunea nu a trecut. Şi cred că a fost un gest politic corect. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Dragi români, Mi-aş fi dorit ca astăzi să fi vorbit cu totul şi cu totul alte lucruri, să fi invitat opoziţia să ne critice politicile publice, proiectele pe care le avem, programul de guvernare, nu să ne certăm unii cu alţii în interiorul aceluiaşi partid. Nu mi-am dorit sub nicio formă asta. Ca premier al acestei ţări, îmi cer scuze că trecem prin asta. România traversează, aşa cum am spus, astăzi o perioadă plină de oportunităţi, atât în plan politic, cât şi economic. Avem o economie care înregistrează cel mai mare ritm de creştere din Uniunea Europeană şi ne bucurăm de deschidere în marile cancelarii occidentale. Partenerii noştri strategici se uită la noi cu încredere. Au fost eforturi imense să punem din nou România pe hartă şi să începem să contăm iarăşi cu adevărat în marile discuţii la nivel european şi transatlantic. Aşadar, această criză artificială vine în cel mai prost moment posibil pentru România, când lucrurile mergeau clar într-o direcţie foarte bună. Împreună - împreună! - am reuşit în aceste luni, aşa cum am spus şi mai devreme, să creăm peste 110 000 de noi locuri de muncă. Avem printre cele mai scăzute rate ale şomajului din Europa, 5,3%. Avem cea mai mică inflaţie din Uniunea Europeană, 0,4%. S-au atras investiţii directe de 1,3 miliarde de euro. S-au crescut salarii, pensii, astfel încât puterea de cumpărare a românilor a crescut cu peste 15% faţă de anul trecut, adică cea mai consistentă creştere din ultimii 10 ani. Sunt lucruri bune toate, dar pentru a continua mai departe la fel avem nevoie de stabilitate şi predictibilitate. Asta veţi auzi din gura oricărui investitor în aceste zile. Nu există formulă magică pentru a genera încredere mediului de afaceri decât stabilitatea politică. Dezvoltarea economică nu prinde rădăcini în conflict şi instabilitate. Am luat măsuri în aceste zile pentru a transmite un mesaj clar către mediul de afaceri să privească în continuare cu încredere către România, pentru că au de ce. S-a reuşit în aceste luni să fim una dintre cele mai prietenoase economice ţări din regiune, prin reducerea fiscalităţii, taxele mici pe forţa de muncă, ajutoarele de stat pentru deschiderea de noi unităţi industriale sau prin reducerea birocraţiei. Furtunile vin şi trec, la fel ca oamenii care le provoacă, dar România are nevoie în continuare de dezvoltare şi încrederea oamenilor de afaceri. Dragi prieteni, În ultimele zile m-am întâlnit cu foarte mulţi colegi de partid şi mi-au spus că am procedat corect. Şi vreau să-i felicit pe toţi colegii noştri din PSD, în special pe cei din Ardeal, care au avut curajul să spună clar... (Discuţii, rumoare în sală.)... care au avut curajul să spună clar ce s-a întâmplat în ultimele zile şi că nu trebuia procedat aşa. Dacă nu veţi face asta, în această seară, PSD se va duce la Cotroceni sa-l roage frumos pe domnul preşedinte Klaus Iohannis să pună premier pesedist. Vreau să ştiţi că pe mine, ca român, ca pesedist de 21 de ani, acest lucru mă deranjează foarte tare. În loc să-mi fac treaba pentru care m-aţi trimis la Guvern, împreună cu colegii noştri miniştri, astăzi, dezbatem în Parlament dacă vrem să dăm, singuri, jos propriul Guvern. Sunt convins că după votul de astăzi PSD nu se va rupe, iar Sorin Grindeanu rămâne în PSD. Dragi colegi pesedişti, Trebuie să fiţi pe deplin conştienţi că fiecare bilă pe care o veţi introduce în urnă poate să facă PSD să piardă guvernarea şi să-l lase pe Klaus Iohannis să decidă iar şi să declanşeze o criză politică fără precedent. Să nu vă fie frică! Ce credeţi că se poate întâmpla dacă veţi vota, aşa cum este normal, împotriva moţiunii de cenzură? O să vă dea pe toţi cei 50 afară din partid? Nu cred. Cred că jocul acesta cu excluderile din partid trebuie să înceteze. De ce facem asta? Doar ca să adunăm 233 de voturi să ne dăm jos propriul Guvern? Nu cred că ajută România în niciun fel să facem 233 de concesii pe care este posibil să le plătim noi toţi, ca români. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Începem dezbaterile, aşadar, şi, conform listei cu senatorii şi deputaţii înscrişi la cuvânt şi în ordinea ponderii grupurilor parlamentare, dau cuvântul domnului deputat Liviu Dragnea, din partea PSD. (Rumoare în sală.) Am impresia că în sală sunt mulţi din cei care au nostalgia Epocii de Aur şi a festivalului "Cântarea României". (Vociferări în sală.) Numai că la "Cântarea României" sincronizarea era mai bună. |
||||
|
|
Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Astăzi nu este o zi fericită pentru mine, mai ales după ce l-am ascultat pe domnul Sorin Grindeanu. Şi cred că nici pentru dumneavoastră. Nu am dorit - şi cred că niciunul dintre dumneavoastră şi mă refer la cei din această zonă - să ajungem vreodată aici, în această situaţie. Şi ştim cu toţii asta. Cu toată încărcătura zilei de azi, cu toate discuţiile, toate sugestiile, lucrurile sunt foarte simple. Adoptarea moţiunii înseamnă continuarea guvernării PSD plus ALDE, aşa cum au vrut românii în decembrie. (Aplauze.) Au fost criticate deciziile statutare ale celor două partide care formează majoritatea în Parlament. De ce? Pentru că vrem să oprim o guvernare care nu şi-a asumat programul de guvernare şi promisiunile noastre, ale tuturor, în această campanie electorală. În loc să ne prefacem că lucrurile merg foarte bine, am ales să fim sinceri şi cu partidul, dar mai ales cu românii, cu cei care ne-au ales, cu cei cărora le-am promis aceste lucruri în campanie. Şi am ales asta, în loc să pretindem că totul este în regulă. Şi n-a fost o decizie uşoară. Şi o ştim cu toţii. Ei bine, nu a fost totul în regulă. Premierul şi Guvernul căruia i-am încredinţat, împreună, cel mai ambiţios program de guvernare de după 1989 n-au performat aşa cum am sperat. N-a mers rău, a mers binişor, dar pentru ceea ce am promis noi binişorul nu este de ajuns. Şi asta am stabilit de la început. Nici ritmul, nici determinarea şi nici energia premierului n-au fost aşa cum am sperat şi aşa cum ne-am angajat cu toţii şi în campanie, şi după alegeri. Pentru că noi nu obţineam, ca partid, 48,5% din locurile din Parlament dacă în campanie prezentam un program să o ducă România mai binişor. Oamenii au votat cu atât de multă încredere pentru că vor să ardem nişte etape în această ţară. Să lăsăm lucrurile aşa ar fi însemnat să eşuăm cu bună ştiinţă, să ne păcălim şi pe noi, şi pe cetăţeni. Chiar şi pe Sorin Grindeanu să-l păcălim. Aşa că am preferat să luăm această decizie grea pentru a pune lucrurile la punct. Nu se aştepta nimeni ca fostul nostru coleg să reacţioneze cu atâta îndărătnicie, chiar cu atâta rea-credinţă şi, câteodată, cu lipsă de raţiune. Nu m-am aşteptat, în acelaşi timp, ca un alt fost coleg să susţină o asemenea manevră împotriva partidului, situaţie care ne-a adus în ziua de azi. Eu nu cred că există vreun membru cinstit şi onest care să oscileze între interesul unui grup privat destul de greu de definit şi interesul acestei ţări, şi chiar interesul partidului. Şi este vorba de binele pentru această ţară. Dar, iată-ne aici. Suntem cel mai mare şi cel mai susţinut partid din România. Şi asta deranjează de 20 de ani. Iar unii zic: "Să stăm pe gânduri dacă vrem să mai fim." Unii credeau că prin câteva voturi - unde sunt cele 50? Ar însemna să fim toţi -, că prin câteva voturi ne vor transforma dintr-o putere politică naţională într-un grup politic dezorientat, frământat de patimi personale şi de răzbunări mărunte. Nu se va întâmpla aşa ceva! Dragi colegi, Am devenit preşedinte al PSD-ului într-un moment dificil, practic, la sfârşitul unui ciclu politic, după eşecul USL, după eşecul la alegerile prezidenţiale din 2014 - şi nu din vina lui Victor Ponta - , după demisia preşedintelui PSD de la conducerea partidului şi, în sfârşit, după demisia Guvernului. Partidul nostru era demoralizat, iar perspectiva de a pierde alegerile din 2016, şi locale, şi parlamentare, era cât se poate de reală. Eşecurile repetate au avut nişte cauze pe care majoritatea dintre noi le ştim, dar cele mai importante fiind trădarea şi intervenţia brutală şi continuă a unui sistem care nu concepe, nu se poate obişnui cu ideea, împăca cu ideea că România este şi trebuie să fie o ţară democratică. Ele au făcut inutile, în 2012, voturile a 8,4 milioane de români şi au condus şi la ruptura din USL. În al doilea rând, alianţele dăunătoare care au erodat încrederea românilor. Noi toţi am hotărât că nu vom repeta greşelile trecutului şi prima condiţie era ca partidul să încheie seria de eşecuri. Am decis împreună că nu vom mai intra în jocuri politice complicate, ciudate şi obscure, nici cu alte partide, dar nici cu alte instituţii. Am renunţat la alianţa toxică cu UNPR. Am decis că vom urma o direcţie clară şi că vom merge înainte pe cont propriu, că vom câştiga alegerile pe propriile noastre puteri. Şi aşa s-a întâmplat. Am câştigat alegerile de anul trecut cu cel mai important scor obţinut după 1992, pentru că am ieşit din marasmul înţelegerilor pe sub masă. Am jucat corect şi românii au simţit asta. (Aplauze.) Vă reamintesc... Vă reamintesc că în perioada campaniei electorale, unii care aruncaseră PSD pe tobogan au jucat împotriva partidului, luptând în campanii pentru alt partid, pentru PRU, şi luând în final PSD-ului tot atâtea voturi cât ar fi fost necesare pentru ca noi, pentru prima dată, să deţinem majoritatea absolută în Parlament. Sigur, guvernarea PSD din 2012 - 2015 a fost foarte bună. Am spus-o de nenumărate ori. Din păcate, ea nu scuză greşelile politice ulterioare, care au costat partidul, practic, tot ceea ce câştigase în luptă. Nu doresc să repetăm greşelile din trecut, nu doresc ca lucrurile să meargă înainte oricum. Puteam să stăm liniştiţi şi să ne facem că supraveghem premierul, Guvernul şi premierul, şi Guvernul să se facă şi el că guvernează. Dar eu nu pot accepta să facem asta după ce în timpul campaniei electorale noi toţi, toţi, am fost la televiziuni şi am bătut ţara ca să prezentăm românilor programul câştigător pentru România. Tocmai datorită acestui fapt am câştigat alegerile cu acel scor, cel mai mare din istoria partidului. Azi, cei care au confiscat sau vor să confişte rezultatul acestor alegeri şi care s-au încuiat pe dinăuntru în clădirea Guvernului spun că Liviu Dragnea este prea autoritar. Probabil sunt autoritar, pentru că, presupun, PSD-ul a câştigat şi alegerile locale, şi parlamentare, când toată lumea se aştepta să le pierdem. Sunt autoritar, poate, pentru că am spus că trebuie să separăm politica de servicii? Sunt autoritar, poate, pentru că am cerut să redăm justiţiei independenţa? Şi, apropo de independenţa justiţiei, nu putem să ne prefacem că ce s-a întâmplat luni şi marţi cu trei colegi de ai noştri reprezintă doar o coincidenţă. Luni şi marţi, preşedintele executiv al PSD şi preşedintele de control SRI, sigur, o comisie neimportantă, au fost chemaţi la DNA, aşa, ca martori, pentru imagine. Ieri, un coleg de al nostru - înţeleg astăzi că a deranjat foarte mult că a prezentat o evaluare - a fost luat cu mascaţii de acasă. Asta este calea pe care trebuie să mergem în continuare! La nesfârşit? Şi această ţară să rămână captivă unor forţe care nu participă în alegeri? (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Lăsaţi-o cu tenisul! Luaţi-vă după alţii care spun lucrurile adevărate! Sunt autoritar, pentru că am cerut să fie respectat programul de guvernare, adică angajamentele noastre în faţa românilor, spuse cu sinceritate şi cu toată forţa? Mi s-a obiectat că la Guvern, domnule, vrem să facem şi alte lucruri. Iertare. Când din programul de guvernare este realizat mai puţin de 20%, cine poate crede că se poate ocupa şi de alte lucruri, când cele importante din program şi obligatorii nu sunt realizate? Am crezut mult în Sorin Grindeanu. Nu... Şi îmi asum asta. N-am făcut-o în glumă, n-am făcut-o în mod neserios, am crezut că este cea mai bună soluţie din acel moment pentru noi. Din păcate, acum - şi o spun, din păcate, nu o spun cu niciun fel de bucurie -, se agaţă de scaun în cel mai nelegitim mod. Nu a ajuns premier datorită celor baricadaţi în Palatul Victoria, nici celor cu care s-a mai întâlnit în nopţile astea pe la Vila Lac 1. A ajuns acolo pentru că cele două partide, într-un mod statutar, au decis să-i acorde un vot de încredere. Aceleaşi structuri statutare care i-au retras sprijinul politic. Va fi acuzat, probabil, mai târziu, de o atitudine lipsită de onoare, de responsabilitate şi, bineînţeles, responsabilitate, în primul rând, faţă de români şi faţă de noi, partidele care l-au susţinut. La toate întâlnirile nocturne la care aţi fost cei câţiva colegi, nu 50, despre ce s-a discutat? Că suntem curioşi. Despre funcţii? Despre dregătorii? Despre ministere? Şi despre câteva afaceri, poate. S-a discutat cumva acolo despre România? Despre români? (Discuţii în sală.) Despre sănătate? Despre educaţie? Despre agricultură? Despre infrastructură? Despre pensii? Şi despre salarii? Categoric, nu. Nimeni n-a spus asta din cei care au fost acolo. La toate întâlnirile... (Intervenţie neinteligibilă din sală. Aplauze.) Aţi reacţionat cam târziu, mă aşteptam să vă activeze mai devreme. La toate întâlnirile nocturne respective s-au promis lucruri irealizabile. Am vorbit cu un coleg aseară, azi-noapte târziu, şi l-am întrebat: "Tu ce spui mâine acasă? Joi, de exemplu. Că ai votat împotriva României sau împotriva propriului partid pentru o funcţie? Sau pentru o afacere? O să te umpli de ruşine." Dragi colegi, În încheiere, sub conducerea mea, Partidul Social Democrat nu va accepta nicio alianţă subterană toxică. Am promis că vom face alianţe doar cu românii. Aşa facem. PSD cere miniştrilor săi şi primului ministru să lucreze pentru români. Nu ştiu dacă asta este prea mult sau prea puţin, dar este ceea ce am dorit cu toţii cu adevărat. Programul nostru de guvernare, programul care aduce prosperitate românilor, programul care împinge România înainte cu o ambiţie nemaivăzută până azi este lucrul în care cred şi credem cu toţii. Pentru continuarea acestui program şi pentru schimbarea în bine pe care urmează să o aducă în viaţa românilor, vă cer azi să votaţi moţiunea, moţiunea aceasta care ne doare pe toţi, dar care trebuie să treacă, pentru ca lucrurile să revină la normalitate, la legalitate, la constituţionalitate şi pentru ca ţara să primească un guvern mai devotat misiunii lui. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Din partea PNL, doamna deputat Raluca Turcan. |
||||
|
|
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Trăim un moment unic în istoria noastră politică, din foarte multe puncte de vedere. Dialogul dintre fostul premier şi fostul preşedinte al PSD putea părea amuzant, dar, pe fond, este revoltător. Este revoltător pentru că din tot acest dialog lipsesc oamenii, lipsesc exact gândurile şi priorităţile pentru cei mulţi, care, în campania electorală, au votat PSD. Acest moment developează foarte clar nu doar frauda de încredere a PSD din campania electorală sau incompetenţa acestui guvern, ci mai ales disponibilitatea domnilor Dragnea şi Tăriceanu de a negocia orice, de a vinde interesul public pentru a-şi rezolva problemele în interior. Rar a fost mai clară disponibilitatea unor lideri politici de a negocia lucruri de nenegociat. Şi lucrul acesta nu se face. Şi, de aceea, oamenii vă vor taxa. Problema de fond este că PSD este incapabil de o guvernare de tip european, modernă, bazată pe politici de dezvoltare pentru crearea de locuri de muncă, atragerea de investiţii. Nu a cerut poporul demiterea acestui guvern PSD, o cer domnii Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu pentru a-şi pune o altă garnitură de lideri obedienţi şi servili, mai obedienţi decât cei pe care ei înşişi i-au pus în Guvernul Grindeanu. Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu, PSD şi ALDE, au împins România în trei crize majore în ultimele şase luni. Prima a fost propunerea ca prim-ministru a unui interpus, scos din pălărie, fără consultarea partidului. A doua a fost Ordonanţa nr. 13, care a scos în stradă peste 600 000 de oameni. Cea de a treia este subminarea propriului guvern în aceste zile, cu consecinţe negative atât pentru funcţionarea instituţiilor statului, pentru predictibilitatea României, atât de necesare pentru crearea de locuri de muncă şi pentru bunăstare... Domnilor Dragnea şi Tăriceanu, Spuneţi în moţiunea dumneavoastră de cenzură împotriva propriului Guvern că acest Guvern este incompetent. Dar nu sunt miniştrii puşi de dumneavoastră? Spuneţi în textul moţiunii că domnul Grindeanu este premierul nimănui. Nu este totuşi premierul PSD şi ALDE, condus chiar de dumneavoastră în prima şedinţă de Guvern şi pentru care aţi strâns 1,5 milioane de semnături de la pesedişti în momentul Ordonanţei nr. 13? Îl acuzaţi pe domnul Grindeanu că exercită guvernarea în nume personal. Dar, domnilor Dragnea şi Tăriceanu, prima propunere ca prim-ministru ce a fost? Ordonanţa nr. 13 ce a fost? Dar afirmaţia "doar eu ştiu numele primului ministru" sau afirmaţia "doar eu ştiu programul de guvernare din scoarţă în scoarţă" din ce categorie se afla? Nu cumva tot din categoria guvernării în interes personal? Noi, Partidul Naţional Liberal, am mai spus-o: "Trebuie să ne uităm la Teleorman, dacă vrem să vedem ce poate da bun României domnul Dragnea". Sărăcirea acestui judeţ este legată direct de numele lui Liviu Dragnea. Poate Liviu Dragnea să aducă ceva mai bun României decât ceea ce a oferit la Teleorman? Cifrele mandatului domnului Liviu Dragnea la Teleorman sunt grăitoare: cea mai mare rată a plecărilor în străinătate, cele mai mici investiţii străine din România, judeţul cu cel mai mare şomaj. Şi pot să continue. Concluzia este că orice implicare a lui Liviu Dragnea în procesul de guvernare este toxică, indiferent de votul la moţiunea de astăzi. Dumneavoastră, domnule Grindeanu, aţi sugerat că domnul Dragnea v-a cerut lucruri incorecte. Faceţi un bine acestei ţări şi interesului public şi clarificaţi aceste lucruri incorecte de aici, de la tribuna Parlamentului. Acesta este momentul să arătaţi ţării că nu aţi fost complice la Ordonanţa nr. 13, la arbitrariul alocării de fonduri publice prin Ministerul Dezvoltării, la atacurile sau şantajele la adresa instituţiilor statului, persoanelor, companiilor exercitate de domnul Liviu Dragnea. Mi-e greu să cred că veţi avea curajul să spuneţi lucrurile acestea aici, asumat şi deschis. Domnilor Dragnea, Tăriceanu, Ponta şi Grindeanu, Din cauza dumneavoastră, România nu poate capitaliza un context favorabil. Ce a reuşit preşedintele Klaus Iohannis în plan extern prin ultimele vizite distrugeţi dumneavoastră, piromanii de la PSD. Este iresponsabil că PSD poartă războaie pentru control politic, pentru răfuieli politice prin instituţiile statului. Doi s-au baricadat la Guvern şi o altă parte a acaparat Parlamentul. Gruparea Grindeanu afectează teribil proiectele de dezvoltare ale primarilor, menţine stagnarea în ceea ce priveşte atragerea fondurilor europene, amână creşterea punctului de pensie pentru pensionari, tergiversează Legea salarizării neunitare sau finanţarea start up-urilor. Din nefericire, este foarte posibil ca anul acesta inclusiv subvenţiile să ajungă cu întârziere din cauza acestor războaie pe care dumneavoastră le-aţi generat. Una peste alta, toată această criză apare ca o reglare de conturi în stil mafiot, cu consecinţe grave pentru România, pentru proiecte de dezvoltare, pentru investitorii potenţiali care stau şi se uită, şi se întreabă: "Oare ce urmează?". De altfel, leul se devalorizează accelerat. Partidul Naţional Liberal nu poate fi părtaş la aşa ceva. Nu putem fi părtaşi la reevaluarea lui Victor Ponta, la albirea autorului practic al Ordonanţei nr. 13. Şi nici la obsesia de control absolut a domnului Liviu Dragnea. Aşadar, nu vom vota această moţiune. Tot ce aţi făcut în ultimele şase luni reprezintă, pe fond, o bătaie de joc la adresa românilor. Este atâta ură, incompetenţă, comportament de tip mafiot în această coaliţie aflată la guvernare, încât ea nu poate produce... |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Mai aveţi 10 secunde. |
||||
|
|
... nimic bun pentru români. Mâine să se termine totul, şi PSD-ALDE nu au autoritatea de a guverna această ţară. Vă vom sancţiona în continuare abuzurile şi, cel mai probabil, în câteva luni, ne veţi da dumneavoastră dreptate, din interior... |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: V-a expirat timpul, doamna Turcan. |
||||
|
|
... printr-o nouă confruntare internă. Aşteptăm demisiile dumneavoastră şi să ne întoarcem la români, să simţiţi pe pielea dumneavoastră ce înseamnă dezgustul şi ... |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă rog să tăiaţi microfonul doamnei Turcan. (Aplauze.) Din partea USR, domnul deputat Dan Barna. |
||||
|
|
Doamnelor şi domnilor, Aşa cum am anunţat public, Uniunea Salvaţi România nu va lua parte la votul pentru moţiunea de cenzură iniţiată de PSD - ALDE împotriva propriului Guvern. Considerăm că ceea ce se întâmplă astăzi, în Parlamentul României, este mai degrabă o reglare de conturi între două găşti din cartierul politicii româneşti şi noi nu vrem să girăm, prin votul nostru, niciuna din aceste grupări într-o moţiune care nu are nicio legătură cu cetăţenii României. Această moţiune este expresia neechivocă a eşecului guvernării PSD - ALDE, nu doar a Guvernului Grindeanu. ?inem minte cu toţii acele imagini în care Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu îl duceau de mânuţă pe Sorin Grindeanu pe holurile Guvernului, aşa cum duc părinţii copiii în prima zi de şcoală. Atunci, Liviu Dragnea şi Călin Popescu-Tăriceanu au ţinut să arate naţiunii cine este responsabil sau, să zic, iresponsabil de guvernarea şi de ceea ce s-a întâmplat în lunile următoare. Astăzi, considerăm că trebuie să-şi asume singuri acest eşec, în aceeaşi măsură cu Sorin Grindeanu. Realitatea este că PSD şi ALDE au câştigat alegerile cu un program de guvernare mincinos, care s-a dovedit mincinos după doar şase luni. Şi spun asta, pentru că este rezultatul la care s-a ajuns prin exact celebra analiză pe care domnul Liviu Dragnea ne-a prezentat-o, din care a rezultat că, în şase luni, s-a realizat doar 13% din programul de guvernare. Asta este tot ce au putut să facă cei mai buni oameni din PSD şi ALDE, pe care chiar dumneavoastră i-aţi propus cetăţenilor. Realitatea este mult mai simplă, fie acesta a fost cel mai bun guvern pe care PSD şi ALDE l-au avut de oferit României şi doar a putut... doar atât a putut să facă, 13%, fie PSD şi ALDE şi-au bătut joc de milioanele de voturi pe care le-au primit de la oameni şi au numit un guvern de incompetenţi şi nevolnici pe care să-l poată da jos atunci când Liviu Dragnea şi-ar dori. Indiferent care este varianta corectă, rezultatul este că după şase luni avem doar 13% din program realizat. Aţi promis în primele şase luni că veţi face, în primele luni de guvernare, o magie economică nemaivăzută: şi majorări de salarii, şi reduceri de taxe. Ce a urmat a fost o listă lungă de erori, bâlbâieli, hotărâri de guvern luate pe picior, fără nicio fundamentare, afectând grav echilibrele economice şi bugetare. În loc de reduceri de taxe, aţi început printr-o taxare mai mare exact a celor care munceau şi câştigau mai mult prin eliminarea plafonării contribuţiilor sociale şi de sănătate, lovind în angajaţii performanţi şi oneşti din industriile creative. Ştim, PSD nu a iubit niciodată competenţa, profesionalismul şi performanţa la locul de muncă. Sunt atribute pe care nu le cunoaşteţi şi nu le înţelegeţi. A urmat apoi bâlbâiala inimaginabilă a salarizării unitare în sistemul public, s-a realizat performanţa ca această lege neunitară să nemulţumească pe toată lumea. Promisele inegalităţi au rămas în continuare acolo, iar majorările salariale promise au fost amânate pentru anul viitor. În... Toate acestea demonstrează mai mult decât inconsecvenţa şi incompetenţa acestui Guvern, demonstrează pierderea controlului asupra finanţelor publice şi degringolada bugetară. După ce aţi constatat că realitatea economică are prostul obicei să nu se schimbe, dincolo de telefoanele dinspre sediul din bulevardul Kiseleff, domnilor Dragnea şi Grindeanu, aţi început să-i căutaţi pe români de bani, să luaţi cu două mâini ceea ce aţi promis că veţi da cu una. Mamele şi taţii în concediu de creştere a copilului au aflat că indemnizaţiile vor fi plafonate... |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Mai aveţi 30 de secunde... |
||||
|
|
...ONG-urile au aflat că cea mai funcţională modalitate de finanţare din ultimii doi ani, finanţarea cu 2%, va fi eliminată. Se propune şi total nefundamentatul impozit pe gospodărie. Şi pentru a putea să închei... Da, pentru toate aceste erori şi slăbiciuni, Guvernul Grindeanu ar trebui să plece! Dar nu pentru aceste probleme reale ale României vrea Liviu Dragnea să-l dea jos pe Sorin Grindeanu. Aceasta este, din păcate, o moţiune despre ... aceasta nu este o moţiune despre ignorarea epidemiei de rujeolă sau o moţiune dublată de lipsa investiţiilor... |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Timpul dumneavoastră a expirat. |
||||
|
|
Haide... (Intervenţie neinteligibilă din sală.) |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc. (Aplauze.) Urmează la cuvânt - vă rog să poftiţi în bancă - urmează la cuvânt, din partea ALDE, domnul deputat Varujan Vosganian. |
||||
|
|
De la prezidiu: Domnul Ciolacu. |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Da, domnule deputat Ciolacu. |
||||
|
|
Din partea Grupului Partidului Social Democrat, vreau să anunţ că minutele rămase le punem la dispoziţie Grupului ALDE. |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Mulţumesc. Domnul deputat Vosganian. |
||||
|
|
Domnilor preşedinţi, Mulţumesc foarte mult şi mulţumesc şi colegilor pentru cele patru minute şi jumătate pe care mi le-au acordat. În primul rând, aş vrea să înlăturăm o anumită suspiciune. S-a spus că această dorinţă de a schimba Guvernul, retragerea sprijinului politic pentru domnul Grindeanu este rezultatul unor capricii personale, este rezultatul unei temeri că elanul, volubilitatea şi puterea de convingere ale domnului Grindeanu îl vor transforma, în viitor, într-un protagonist al scenei politice la vârful ei. Eu cred că evoluţia prim-ministrului din ultimele luni a făcut în aşa fel încât argumentele pentru o astfel de suspiciune să fie înlăturate. S-a spus că e bizar că o coaliţie majoritară doreşte să schimbe Guvernul şi depune o moţiune de cenzură împotriva propriului Guvern. Interesant este că acei oameni n-au spus că e cel puţin la fel de bizar că opoziţia nu votează o moţiune de cenzură îndreptată împotriva Guvernului. (Vociferări în sală.) Am văzut aici că, în numele poporului român, reprezentanţii PNL iau apărarea prim-ministrului. Îmi aduc aminte, nu mai demult decât la Legea salarizării, dar şi în luna mai, atunci când s-a discutat despre Legea graţierii, dar şi în lunile februarie şi martie, liderii opoziţiei ţipau ca din gură de şarpe cerând demisia lui Sorin Grindeanu. Chestiunea este însă că noi, în România, trăim astăzi într-o stare de imponderabilitate morală. Imponderabilitatea morală spune că un principiu nu se judecă dacă e bun sau rău, ci se judecă după dacă ne foloseşte sau nu. Plutarh, în "Vieţile paralele", vorbind despre Iulius Cezar, spunea că el ar fi spus: "Iubesc trădarea, dar urăsc pe trădători!" şi această sintagmă a fost preluată şi de Caragiale. La noi se schimbă: urăsc trădarea, dar iubesc pe trădători, atunci când ne aduc foloase. În opinia mea, ar trebui ca partidele opoziţiei să aibă aceeaşi atitudine principială în legătură cu Guvernul, indiferent dacă, indiferent dacă argumentele sunt prezentate de o parte sau de alta. Şi acum, stimaţi colegi, trecem la tema de fond. Vedeţi dumneavoastră, între Parlament şi Guvern e o diferenţă, pe lângă toate celelalte, şi anume aceea că, în timp ce preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor sunt egali prin vot cu ceilalţi colegi din Parlament, nu acelaşi lucru se întâmplă şi la Guvern. La Guvern, cel care decide este prim-ministrul. În Guvern nu se votează. Prim-ministrul este cel care dă agenda publică, este cel care dă ritmul guvernării şi este cel care decide. Din această perspectivă, trebuie să observăm totuşi, cu regret, că, în marile teme pe care le-am avut în ultima vreme, prim-ministrul a fost absent. Prim-ministrul a fost absent la Legea salarizării, prim-ministrul a fost absent la tematica privind reforma în justiţie, prim-ministrul a fost complet absent în ce priveşte crearea mecanismelor pentru stimularea investiţiilor. Am şi un reproş personal. Am discutat cu domnul prim-ministru privind prezenţa sa la Iaşi pentru a discuta de programul de dezvoltare economică şi socială a Moldovei. I-am trimis, în luna mai, acum o lună şi ceva, o scrisoare la care n-am primit răspuns nici până astăzi. Noi avem nevoie în Guvern de un interlocutor. Vedeţi dumneavoastră, atunci când în locul prim-ministrului vorbesc miniştrii, atunci când la iniţiativele guvernamentale şi din programul de guvernare noi, Parlamentul, trebuie să suplinim prezenţa Guvernului, înseamnă că în mecanismul de funcţionare a coaliţiei e o maladie. Această maladie, ca să fie rezolvată, e nevoie de un tratament. Cum spune românul: "Boală lungă, moarte sigură!". Ceea ce facem noi astăzi nu este un gest de iresponsabilitate, ci, dimpotrivă, un gest de responsabilitate. Şi, încă ceva: domnule Liviu Dragnea, eu zic să nu fiţi aşa de supărat pe PRU pentru că v-a luat nişte parlamentari sau nişte voturi, bucuraţi-vă că asta v-a dat şansa să colaboraţi cu ALDE în guvernare. (Râsete, aplauze în sală.) Şi, ca să vedeţi că ALDE e o mare şansă pentru această coaliţie, vă încredinţez că toţi parlamentarii ALDE sunt în sală şi ei vor vota moţiunea de cenzură. (Aplauze.) Şi un singur lucru aş vrea să mai adaug. Sunt de multă vreme în Parlament. Eu credeam că Parlamentul va deveni un model de conduită pentru români. De aceea, fac apel la dumneavoastră să nu mai utilizăm mijloace din acestea extrem de explicite, cum sunt pancartele şi declaraţiile necontrolate şi, de asemenea, stimaţi colegi, nu dezinformaţi pe români. Eu îi încredinţez de la această tribună că toate angajamentele, începând chiar cu punctul de pensie şi cu celelalte măsuri din legislaţia salarizării, vor fi aplicate la timp şi în folosul românilor. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Urmează la cuvânt reprezentantul Partidului Mişcarea Populară, domnul senator Băsescu. |
||||
|
|
Înainte să pornim cronometrul, Liviule, ceva minute în plus?! |
||||
|
(Râsete în sală. Intervenţie neinteligibilă a domnului deputat Liviu Nicolae Dragnea.) |
|||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Aveţi două minute la dispoziţie, domnule senator. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor preşedinţi ai celor două Camere, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Stimaţi invitaţi, În două minute, n-aş face decât o singură observaţie: Partidul Social Democrat, împreună cu ALDE, se dovedesc inapţi pentru guvernare. De aceea, indiferent care va fi rezultatul votului de astăzi, drumul pe care trebuie să-l luaţi, dragi majoritari, este în opoziţie! Vă mulţumesc. (Aplauze, discuţii în sală.) |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Din partea Partidului Naţional Liberal, are cuvântul domnul deputat Fenechiu, care beneficiază de două minute cedate de UDMR. (Aplauze.) |
||||
|
|
Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Aş începe printr-o întrebare, că văd că n-aţi înţeles nimic din poziţia Partidului Naţional Liberal. Nu credeţi că era mai onest şi mai moral ca Liviu Dragnea să accepte propunerea lui Sorin Grindeanu, să facă amândoi pasul înapoi, scutindu-ne de circul ăsta de astăzi? (Aplauze.) Suntem, astăzi, în faţa unui moment unic în istoria României, momentul în care Parlamentul este chemat să arbitreze o luptă personală între doi indivizi care nu se mai înţeleg în legătură cu modul în care să împartă puterea. Suntem în situaţia inedită în care un preşedinte de partid a scăpat de sub control un membru şi, ca să-l pedepsească, doreşte să-i tragă scaunul de prim-ministru şi să instaleze un alt interpus în care crede că poate avea mai multă încredere. Suntem, astăzi, în situaţia inedită în care un prim-ministru renegat de partidul care-l învestise se agaţă de scaun şi, sfidând regulile democraţiei, nu mai vrea să plece. Suntem în situaţia în care instituţiile României au ajuns, spre exasperarea românilor, teatru de război între Liviu şi Sorin, între Călin şi Daniel, şi între alţii. Când vă spuneam în campania electorală că "Victor copiază temele unora.", iar "Liviu fură sandvişul colegilor.", aţi râs. A fost o glumă pe care aţi considerat-o nereuşită. Din păcate însă, s-a demonstrat că avem dreptate. Liviu şi Sorin nu s-au certat pentru Ordonanţa de urgenţă 13 sau pentru fantasmagoricul şi populistul program de guvernare PSD - ALDE, s-au certat pentru "sandvişul guvernării", pe care Liviu i l-a dat lui Sorin şi acum vrea să i-l ia înapoi, ca să-l dea altcuiva. Nu ştim când o să vrea să i-l mai ia încă o dată. Din păcate, românii s-au convins, dacă mai era nevoie, că PSD - ALDE nu are capacitatea de a guverna România. Pot copia temele unora, pot să se răfuiască între ei pentru un sandviş, dar nu pot veni cu o soluţie solidă şi de încredere pentru români. Pentru aceste motive, Partidul Naţional Liberal nu votează această moţiune, nu face jocul nimănui, nici al domnului Sorin, nici al domnului Liviu. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Din partea Grupului minorităţilor naţionale, are cuvântul domnul Varujan Pambuccian. Domnule deputat, aveţi cuvântul. Şi-mi cer scuze pentru greşeala de ordonare! |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Nu este războiul nostru. Deloc! Nu l-am pornit noi, n-am avut nicio contribuţie la el, nu ne interesează. Reacţia firească pe care am fi avut-o - şi ăsta a fost primul impuls - a fost să nu participăm la vot, dar, după aia, ne-am dat seama că neparticiparea înseamnă să fii automat într-una dintre taberele care s-au creat prin generalizarea războiului, aşa că nu vom face nici asta. Şi atunci, singura soluţie la care am ajuns este următoarea - pe care v-o anunţ acum şi v-o explic în puţinul timp care îmi mai rămâne -, şi anume vom vota fiecare cum crede de cuviinţă, fără ca niciunul dintre noi, nici eu, nici nimeni, să ştie cum a votat celălalt coleg. Este singura soluţie prin care trecem - un grup - prin baricadele pe care le-aţi creat şi le-aţi dus dincolo de un partid, fără să fim în nicio baricadă şi neinteresându-ne absolut deloc niciuna dintre baricade. Noi nu am negociat nimic, nu vrem să negociem nimic, nu ne interesează acest război. Şi am să vă spun de ce. În teoria jocurilor sunt două feluri de jocuri: finite şi infinite. Într-un joc finit, ai regulile jocului, numărul de jucători şi obiectivele cunoscute de la început. Scopul e să învingi. Într-un joc infinit, regulile, numărul de jucători şi obiectivele se schimbă în timpul jocului. Scopul e să rămâi în joc. Noi am jucat întotdeauna un joc infinit. Ştim că asta, de fiecare dată când sunt confruntări, creează frustrări celor care joacă joc finit. Aşa se întâmplă. Asta spune şi cartea. Ne pare rău că vă creăm frustrări, dar nu vom intra în jocurile de tipul acesta! Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Mulţumesc. Lista vorbitorilor s-a încheiat... (Intervenţie neinteligibilă a domnului deputat Eugen Tomac.) A, PMP-ul, da. Mai aveţi un minut şi 18 secunde, dar nu eraţi înscris la cuvânt. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, Este suficient timp pentru a transmite încă o dată foarte clar mesajul nostru: Grupurile Partidului Mişcarea Populară nu vor vota astăzi, nu participăm la această mascaradă creată de două găşti din PSD! Astăzi este o zi foarte importantă şi vă felicităm pentru că aveţi suficientă înţelepciune pentru a vota trecerea dumneavoastră în opoziţie. Felicitări, dragi pesedişti! (Aplauze.) |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Lista vorbitorilor s-a încheiat. Aşadar, îmi rămâne să dau cuvântul, în final, domnului Sorin Grindeanu, prim-ministru. Dacă doreşte să ia cuvântul, mai are 12 minute şi 39 de secunde la dispoziţie. Aveţi cuvântul. |
||||
|
|
Domnul Sorin Mihai Grindeanu: Foarte scurt. Am urmărit foarte atent discursul domnului preşedinte Liviu Dragnea şi, prin acest discurs, mi-am dat seama că oricine ar fi fost sau ar putea să devină viitor prim-ministru, nu are nicio şansă să-şi exercite funcţia de prim-ministru! Niciuna! Am auzit aluzii, acuze nefondate şi insinuări. (Intervenţie neinteligibilă a domnului deputat Gheorghe Şimon.) Domnul Şimon are o gură foarte mare, pentru că i s-a promis post de ministru! (Râsete, vociferări în sală.) Am auzit tot felul de aluzii, de acuze nefondate şi insinuări. Să ştiţi că singurele lucruri clare, singurele lucruri clare sunt promisiunile făcute mie, şi lui Victor Ponta, şi altora de către domnul preşedinte în ultimele zile. Alea sunt lucruri clare. Al doilea lucru, cel legat de sistem. Ce luptă a avut domnul Liviu Dragnea cu sistemul în aceste luni, în afară de celebra Ordonanţă 13? A jucat cineva de aici tenis, din sală, cu ei? A mângâiat cineva ghipsul sistemului, ca să-l scape de dosare? Vă rog să vă răspundeţi fiecare dintre dumneavoastră la aceste întrebări. Nu am negociat cu absolut nimeni, cu absolut nimeni şi, mai ales, n-am intrat în negocieri care erau împotriva interesului naţional al României. Şi asta n-are legătură cu PSD, ALDE şi altceva. Este vorba de interesul României, dincolo de un guvern sau altul. Acum câteva zile, domnul Varujan Vosganian spunea: "Este o idioţenie! Cum adică să se voteze o moţiune?" Vă dau citatul exact, dacă vreţi. Eu cred că toţi colegii au spus lucrul ăsta... (Intervenţie neinteligibilă a domnului deputat Varujan Vosganian.) N-are importanţă, vă schimbaţi de la o zi la alta. Mai am două lucruri şi am încheiat. Să ştiţi că în sală, aici, sunteţi vreo 5 prim-miniştri, vreo 50 de miniştri... Asta s-a discutat în ultimele zile, da?! (Aplauze.) Doi. Dacă există, dacă există încredere, încredere şi ceea ce s-a vorbit până acum, păi, de ce n-aveţi încredere de vot secret? Ia să faceţi vot secret, dacă există aşa o mare încredere! Şi vă mai spun ceva. Sper să se încheie cu bine toată această aventură şi PSD-ul să rămână la guvernare. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Urmează să ne exprimăm votul asupra moţiunii de cenzură şi vă reamintesc că, potrivit art. 113 din Constituţie, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, minimum 233 de voturi. Votul este secret şi se exprimă prin bile, potrivit dispoziţiilor art. 95, coroborat cu prevederile art. 88 din Regulamentul activităţilor comune. În conformitate cu prevederile art. 48 din regulament, fiecare parlamentar primeşte o bilă albă şi una neagră. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot "pentru" moţiunea de cenzură. Bila albă introdusă în urna neagră şi bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot "contra" moţiunii. Domnii chestori sunt rugaţi să-şi ocupe locurile destinate pentru înmânarea bilelor. Începem votarea. (Discuţii la prezidiu.) Dau cuvântul domnului senator... secretarul Senatului. Începem cu votul de la Senat. (Discuţii, vociferări în sală. Domnul senator Remus Mihai Goţiu verifică urnele de vot.) Vezi că ai ceva în rucsac, domnu Goţiu! (Aplauze.) Domnul Vela, secretar al Senatului, începe citirea listei senatorilor. (Discuţii la prezidiu şi în sală.) |
||||
|
|
Domnul Ion Marcel Vela: Rog şi comisia de numărare să vină aici, în faţă şi chestorul Senatului, la bile. Alexandrescu Vlad-Tudor |
||||
|
|
Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu (din sală): Sunt prezent, dar nu votez! |
||||
|
|
Domnul Ion Marcel Vela: Prezent, nu votează Andronescu Ecaterina prezentă Vă rog, vă rog, vă rog să eliberaţi scena! Votează câte un coleg, coboară şi urcă următorul. Mulţumesc. Arcan Emilia (Intervenţie neinteligibilă din sală.) |
||||
|
|
E Senatul! |
||||
|
|
Domnul Ion Marcel Vela: Stimate coleg, aşteptaţi un pic, aveţi răbdare! Urmează şi Camera Deputaţilor. Badea Viorel-Riceard |
||||
|
|
Domnul Viorel-Riceard Badea (din sală): Prezent, nu votează! |
||||
|
|
Domnul Ion Marcel Vela: Prezent, nu votează. Bădălău Niculae prezent Votul este cu bile şi este secret. (Discuţii, râsete în sală.) Bădulescu Dorin-Valeriu absent |
||||
|
|
Domnul Traian Băsescu (din sală): Absent! (Râsete.) |
||||
|
|
Domnul Ion Marcel Vela: Prezent, nu votează. |
||||
|
|
Domnul Traian Băsescu (din sală): Absent, nu votează! |
||||
|
|
Domnul Ion Marcel Vela: Eraţi în sală, domnule preşedinte. Absent. Benea Adrian-Dragoş prezent |
||||
|
|
Domnul Remus Mihai Goţiu (din sală): Prezent, nu votează! |
||||
|
|
Domnul Ion Marcel Vela: Prezent, nu votează. Hadârcă Ion prezent, votează Marciu, mă scuzaţi, domnule senator! Prezent, votează. Marin Gheorghe prezent, votează Vă mulţumesc. Urmează Camera Deputaţilor. ( Discuţii în sală.) |
||||
|
|
Abu-Amra Lavinia-Corina prezentă, nu votează Din sală: Eu nu m-am auzit pe mine. Am auzit ceva, un Gherea Adrian Daniel. |
||||
|
|
Da... Nu. Giugea Nicolae prezent, nu votează Te-am strigat. Muşoiu Ştefan prezent Din sală: Am votat. Am votat. |
||||
|
|
Ponta Victor-Viorel a votat, prezent |
||||
|
|
Domnul Ion Marcel Vela: Am eu o precizare, o rectificare. Un coleg senator care urma să voteze ultimul, domnul Chisăliţă Ioan-Narcis, nu a luat bilele. Repet apelul: Chisăliţă Ioan-Narcis. (Intervenţie neinteligibilă din sală.) Păi, să vină cineva... (Discuţii în sală.) Chisăliţă Ioan-Narcis, absent. |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Îi invit pe membrii Birourilor permanente ale celor două Camere să se întrunească la sala de şedinţe a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru constatarea rezultatului votului. Vom relua lucrările în plen după constatarea votului. |
||||
|
PAUZĂ |
|||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Stimaţi colegi, Vă rog să luaţi loc în bănci pentru a putea relua lucrările şi a putea da citire procesului-verbal referitor la rezultatul votului. Vă rog să luaţi loc în bănci! |
||||
|
|
Proces-verbal... |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Invit pe doamna deputat Ioana Bran pentru prezentarea procesului-verbal referitor la rezultatul votului asupra moţiunii de cenzură. |
||||
|
|
Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 222 de deputaţi şi senatori Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile, asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 222 de deputaţi şi senatori, au constatat următoarele:
din care:
Potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) din Constituţia României, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, ceea ce reprezintă, în prezent, minimum 233 de voturi "pentru". Ca urmare a faptului că, din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenţi 397, din care 241 au votat pentru moţiunea de cenzură, se constată că a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de Constituţie pentru adoptare. Vă mulţumesc. (Aplauze în sală.) |
||||
|
|
Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc şi eu. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Potrivit rezultatului constatat de Birourile permanente, prin procesul-verbal prezentat, moţiunea de cenzură a fost adoptată. Moţiunea de cenzură fiind adoptată, potrivit art. 113 din Constituţie, Guvernul este demis şi, în conformitate cu prevederile art. 91 din Regulamentul activităţilor comune, Parlamentul, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, aduce de îndată această situaţie la cunoştinţa Preşedintelui în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru. Ordinea de zi a fost epuizată. Declar şedinţa comună închisă şi vă mulţumesc. |
||||
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 13.55. |
|||||
![]() |



