Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,03.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran, şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimaţi colegi,

Liderii de grup, vă rog, să-şi invite colegii în sala de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

Suntem 122 de colegi prezenţi în sală, până la acest moment.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor de astăzi şi de mâine; programul de lucru pentru perioada 18-23 septembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 12-18 septembrie; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit programului de lucru aprobat, la ora 17,00 avem primirea de răspunsuri şi prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

Domnule Dobre, vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

La sfârşitul săptămânii trecute, Partidul Naţional Liberal a suferit o grea pierdere - preşedintele de onoare al partidului nostru a decedat. Mircea Ionescu-Quintus a fost unul dintre refondatorii Partidului Naţional Liberal, l-a condus aproape un deceniu, a fost tot timpul la conducerea acestui partid, de-a lungul întregii perioade postbelice şi, nu în ultimul rând, a fost membru, încă din 1936, a celui mai vechi şi important partid istoric al ţării noastre.

La sfârşitul săptămânii trecute, clasa politică românească a suferit o mare pierdere. Mircea Ionescu-Quintus a fost, rând pe rând, ministru, vicepreşedinte şi preşedinte al Senatului, dar, nu în ultimul rând, a fost un om care a făcut politică în aceşti ani, după 1990, cu credinţă, cu eleganţă, cu toleranţă, cu capacitate de dialog, cu înţelepciune, ceea ce, să recunoaştem, este foarte rar şi din ce în ce mai rar.

România a pierdut la sfârşitul săptămânii trecute un om care şi-a servit ţara - şi când folosesc aceste cuvinte nu se datorează numai faptului că şi-a îndeplinit o funcţie de demnitar, sau o funcţie sau alta - poate puţini ştiu, Mircea Ionescu-Quintus a fost pe front, de la început până la sfârşit, în linia a III-a, de-a lungul celui de-al Doilea Război Mondial. Realmente, şi-a servit patria.

Doamnelor şi domnilor,

În numele grupului nostru, vă cer să păstrăm un moment de reculegere pentru acest mare om politic şi român.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedură, domnul Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Există o solicitare a grupului nostru privind modificarea componenţei unei comisii. A fost o eroare. Domnul Drăghici rămâne la Comisia juridică şi domnul Popa Mihai Valentin rămâne la Comisia pentru transporturi. Dintr-o greşeală s-a redactat. Deci se retrage acea solicitare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Mulţumesc.

În continuare...

Procedură, vă rog.

Domnul Dan Vîlceanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rugăm să fiţi de acord cu mutarea unui proiect de pe ordinea de zi, de la punctul 150 la punctul 6. Este Propunerea legislativă privind "Legea holdingului", Pl-x 287...

Nu, mă scuzaţi, vă spun exact...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Pl-x 271...

Domnul Dan Vîlceanu:

Sunt două proiecte comasate... Pl-x 271/2010 şi Pl-x 305/2010.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi avem raport la ele? Da?

Vă rog, vot.

128 de voturi pentru, un vot împotrivă, un coleg care nu a votat... la punctul 6 aţi spus, da? Bun.

Domnul Movilă, procedură.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vrem să vă informăm că, începând de astăzi, în conducerea Grupului PMP de la Camera Deputaţilor au fost cooptaţi doi noi colegi vicelideri - Ion Tabugan şi Ionuţ Simionca.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii înainte de a începe ordinea de zi? Nu.

Urmează Declaraţia privind semnificaţia Zilei Internaţionale a Democraţiei.

Vă rog doamnă deputat, Eliza-Mădălina Peţa - vicepreşedinte al Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

Doamna Eliza-Mădălina Peţa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ziua de 15 septembrie, pe care o sărbătorim începând cu 2007 ca Ziua Internaţională a Democraţiei, are anul acesta o însemnătate cu totul specială pentru Parlamente şi pentru organizaţia lor mondială - Uniunea Interparlamentară.

Tema propusă de ONU pentru Ediţia 2017 este "Apărarea democraţiei - cea de a 20-a aniversare a Declaraţiei Universale privind Democraţia" - un bun prilej pentru a reaminti că alegerea datei de 15 septembrie semnifică, în fapt, deplina recunoaştere şi susţinere a principiilor democraţiei, a instrumentelor guvernării democratice şi a democratizării relaţiilor internaţionale, aşa cum au fost ele afirmate şi asumate de parlamentarii din 138 de ţări, în 15 septembrie 1997, când, sub egida Uniunii Interparlamentare, a fost adoptată Declaraţia Universală privind Democraţia.

Cei douăzeci de ani care au trecut de atunci nu au făcut decât să adauge Declaraţiei un plus valoare, precum şi recunoaştere internaţională. Concepute fiind în spiritul democraţiei ca "ideal cu valoare universală", ca "drept fundamental al cetăţeanului" şi, în acelaşi timp, ca "obiectiv fondat pe valori comune", principiile şi ţintele formulate în Declaraţie au trecut pragul dintre milenii, păstrându-şi neştirbite actualitatea şi importanţa.

Vă propun, deci, să ne alăturăm demersurilor colegilor parlamentari şi cetăţenilor din întreaga lume şi să ne reamintim câteva dintre trăsăturile definitorii ale unei democraţii, aşa cum sunt evidenţiate în acest document: dialogul, educaţia şi cooperarea internaţională.

Între prevederile care consfinţesc principiile democraţiei şi elementele guvernării democratice, regăsim: respectarea pluralismului politic, a tuturor libertăţilor şi a drepturilor cetăţeneşti - politice, economice, sociale sau culturale -, asigurarea unei guvernări eficiente, transparente şi responsabile, cultivarea voinţei şi capacităţii cetăţenilor de a participa la procesele democratice.

Mai mult, Declaraţia afirmă că, în lipsa consensului, orice disensiune trebuie să îşi găsească rezolvarea prin dialog, un dialog constructiv, tolerant, în deplinul respect al legii, aceeaşi pentru toţi. Dialogul reprezintă principala forţă motrice a consolidării democraţiei în oricare dintre statele lumii şi, mai mult, cecul în alb al dezvoltării democratice şi durabile la nivel global.

Reamintesc cu plăcere aici una dintre cele mai frumoase definiţii ale democraţiei şi anume, aceea pe care cunoscutul om politic Ion Raţiu ne-o oferea, la doar un an după înlăturarea regimului totalitar comunist: "Chintesenţa democraţiei se poate exprima într-o singură frază. Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine. Dacă eşti în stare să faci treaba asta, atunci am început să învăţăm ce însemnează democraţia".

Această logică a întăririi dezbaterii democratice conduce firesc la ideea că o democraţie funcţională, bazată pe participarea cetăţenilor la procesele decizionale, în mod direct şi prin reprezentanţii democratic aleşi, impune acordarea unei atenţii sporite investiţiei în capitalul uman.

Realităţile cotidiene ne dovedesc din plin că înţelegerea corectă şi modul de raportare la provocările lumii în care trăim, de orice natură ar fi ele, depind intrinsec de gradul de educaţie.

Prin urmare, încurajarea civismului ne obligă să luăm în calcul faptul că buna-credinţă trebuie să completeze, dar este exclus să poată înlocui educaţia, atunci când este vorba despre luarea celor mai corecte decizii privind viitorul României şi dezvoltarea ei politică, economică sau socială.

Atât timp cât promovăm consolidarea democraţiei şi creăm mecanisme pentru ca vocea fiecărui cetăţean să conteze, nu ne putem permite să ne asumăm riscul imens al neglijării rolului şi potenţialului educaţiei şi trebuie să avem permanent în vedere asigurarea accesului egal la educaţie de calitate, pe tot parcursul vieţii, pentru fiecare dintre cetăţenii acestei ţări.

Stimaţi colegi,

Ultimul dintre aspectele pe care, aşa cum spuneam la început, doresc să îl aduc în prim plan astăzi, este dimensiunea internaţională a democraţiei, căreia, deloc întâmplător, documentul UIP i-a rezervat o parte distinctă.

Poziţionarea României pe scena internaţională nu lasă nicio urmă de echivoc - ţara noastră apără şi promovează principiul gestionării democratice a problemelor globale, respectarea dreptului internaţional şi s-a aflat printre promotorii creării Curţii Penale Internaţionale, despre care UIP afirma, acum două decenii, că va contribui la întărirea justiţiei penale internaţionale, sancţionând corespunzător criminalitatea internaţională şi actele de încălcare gravă a drepturilor omului.

Ceea ce aş dori să subliniez în acest context este importanţa crescândă pe care o are pentru - cu ghilimele de rigoare - "sănătatea" relaţiilor internaţionale amprenta democratică a diplomaţiei parlamentare care, mai cu seamă în ultimii ani, secondează temele majore ale diplomaţiei tradiţionale, conferind astfel un plus de legitimitate şi asigurând susţinerea unor decizii importante pentru cetăţeni. Constatăm în acest sens, şi promovăm la rândul nostru în cadrul reuniunilor interparlamentare, rolul crescând al formatelor extinse de conlucrare naţională şi internaţională care reunesc guverne, parlamente, mediu de afaceri, societate academică şi societate civilă.

Auzim în spaţiul public, deseori cu sens peiorativ, afirmaţia că "democraţia noastră românească este originală", cu toate că este unanim recunoscut pe plan mondial - şi Declaraţia UIP reafirmă acest adevăr - că valorile democraţiei sunt universale, că nu există un model unic de democraţie şi că, oricare ar fi acesta, va fi întotdeauna perfectibil şi, mai mult decât atât, singurul capabil de autoperfecţionare.

De altfel, analiştii politici de marcă ai acestei epoci frământate de numeroase transformări - unele naturale, altele induse - şi provocări - unele reale, altele cultivate -, nu dau semne că s-ar teme de apariţia democraţiilor originale, ci de apariţia falselor democraţii. Este vorba despre mixtura toxică între democraţie şi dictatură, preluată de limba română ca "dictocraţie", încă insuficient conceptualizată, care se referă la acea democraţie înşelătoare în care, sub camuflajul unor aparente practici şi instituţii democratice, puterea se exercită absolut abuziv şi dictatorial. Şi se pune întrebarea dacă nu cumva, o dată instaurat, acest fals sistem democratic va fi capabil de autoperfecţionare?

Eu cred că nu ar trebui să ne îngrijoreze originalitatea democraţiei româneşti. Ceea ce consider cu adevărat important pentru noi toţi este să ne asigurăm că democraţia românească este absolut autentică, perfect funcţională şi că este originală în măsura în care serveşte pe deplin interesului naţional.

În acest sens, orice activitate oficială la nivel bilateral sau multilateral, la care participăm în calitate de reprezentanţi aleşi ai Parlamentului României, trebuie să constituie o oportunitate pentru a face cunoscute valorile naţionale şi universale în care credem, aspiraţiile şi proiectele noastre de viitor, expertiza pe care am dobândit-o în anumite domenii şi, în egală măsură, o oportunitate pentru a cunoaşte, a înţelege şi a învăţa din experienţele altor state ale lumii.

Voi încheia aici acest moment dedicat aniversării celor douăzeci de ani de la adoptarea, de către Uniunea Interparlamentară, a Declaraţiei Universale privind Democraţia, împărtăşindu-vă convingerea că promovarea, apărarea şi consolidarea democraţiei - care, de altfel, ar trebui să se regăsească, în modul cel mai firesc, între preocupările fiecărui român, indiferent de locul de pe acest pământ în care trăieşte şi munceşte -, vor constitui întotdeauna fundamentul oricăruia dintre proiectele esenţiale ale devenirii noastre ca naţiune şi stat.

Vă mulţumesc! (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Dacă sunt obiecţii?

La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Vot final.

La punctele 4 şi 5 nu au sosit încă rapoartele şi atunci trecem la punctul 6, care a fost punctul 150 - Propunerea legislativă şi Proiectul de Lege privind holdingurile - PL-x 305/2010.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Din câte văd eu, nu prea mai sunt în sală...

Nu mai este niciunul în sală... dintre iniţiatori...

Punctul 6, domnule Vîlceanu, ce-l pe care l-aţi cerut...

Din partea comisiilor?

(Domnul deputat Vîlceanu solicită să ia cuvântul.)

A, OK.

Domnul Dan Vîlceanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este vorba despre Legea holdingului. Este o lege absolut importantă pentru România, mai ales pentru companiile din industria energetică. Ea a venit cu raport de respingere de la Comisia pentru industrii şi vă rugăm să fiţi de acord cu retrimiterea la comisiei pentru două săptămâni.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am spus că încă nu a sosit raportul şi mă întorc...

Retrimitere la comisie, două săptămâni, vă rog, vot.

Unanimitate. Aprobat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2017 pentru modificarea art.3 alin.(2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Suntem în procedură de urgenţă.

Comisii? Comisia pentru buget sau Comisia pentru muncă?

Comisia pentru buget. Domnul Budăi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2017 pentru modificarea art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege mai sus menţionat.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Proiectul de Lege în şedinţa din 23 mai 2017.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 171 din 29 martie 2017, a avizat favorabil Proiectul de Lege.

Comisia juridică, de disciplină şi Comisia pentru sănătate şi familie au avizat, de asemenea, favorabil.

Proiectul de Lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2017, prin care se modifică art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, intervenţiile legislative vizând, pentru personalul din sistemul sanitar, eliminarea excepţiei de la aplicarea prevederilor art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010, respectiv de a elabora regulamentul care stabileşte locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi condiţiile de acordare a acestuia până la data de 1 martie 2017.

În urma examinării Proiectului de Lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două Comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere şi adoptare, plenului Camerei Deputaţilor, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2017 pentru modificarea art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, Proiectul de Lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi scurt.

Eliminarea excepţiei pe art. 21 a permis şi permite acordarea sporurilor în sistemul de sănătate, mai ales acolo unde este vorba de muncă grea - Terapie intensivă, Radiologie, Unităţi de Primire Urgenţe, SMURD şi Salvare.

Vă invit pe toţi să votaţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, alte intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Fără amendamente. Legea merge la votul final.

Ne întoarcem la punctul nr. 4.

4. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii; procedură de urgenţă.

Comisii? Comisia pentru învăţământ sau Comisia pentru muncă?

Doamna Gavrilă.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul Comun asupra Cererii de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii.

Raportul a fost redactat pe baza examinării cererii în cadrul celor două comisii - Comisia pentru muncă şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii, având ca finalitate clarificarea cadrului normativ privind învăţământul special integrat, eficientizarea relaţiilor contractuale ale directorilor unităţilor de învăţământ preuniversitar, înfiinţarea de programe de studii cu dublă specializare, flexibilizarea relaţiilor de muncă pentru personalul de cercetare-dezvoltare din cadrul institutelor de cercetare şi al şcolilor doctorale, prorogarea termenului de aplicare a prevederilor legale privind evaluarea naţională, admiterea în liceu şi examenul de bacalaureat, reglementarea activităţii agenţiilor de asigurare a calităţii, din ţară sau străinătate, stabilirea modului de organizare şi desfăşurare a examenului de definitivat în învăţământul preuniversitar, eficientizarea cadrului legislativ pentru legislaţia în domeniu, care să răspundă nevoilor de calificări cerute pe piaţa muncii.

Legea face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată, cu excepţia art. I, art. IV, art. VII şi art. VIII, asupra cărora se pronunţă în calitate de Cameră decizională şi atragem atenţia asupra acestei precizări.

Comisiile au dezbătut Cererea de reexaminare a Legii în şedinţă comună, în data de 14 septembrie 2017. Au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Comisiile au acceptat, în parte, solicitările formulate de Preşedintele României şi au aprobat cererea de reexaminare. Aţi observat din enumerare că este o lege complexă, cu foarte multe probleme, multe amendamente, multe dintre ele sunt chestiuni de nuanţă, păreri, opinii. Dezbaterea a fost extrem de consistentă şi se regăseşte în documentele anexă.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport asupra Cererii de reexaminare formulată de Preşedintele României, prin care se propune adoptarea legii cu amendamente, unele admise, altele respinse. Acestea se regăsesc în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Doamna Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă este dovada faptului cum un proiect bun poate fi deturnat într-un mod periculos, în Parlament.

Ordonanţa nr. 96 a fost dezbătută intens la Camera Deputaţilor, într-o primă etapă, şi ulterior, ajunsă la Senat, a fost mutilată într-un mod care afectează grav sistemul educaţiei şi piaţa muncii.

Ca atare, preşedintele României a solicitat reexaminarea acestei iniţiative legislative şi în comisiile reunite s-au purtat lungi dezbateri. O mare parte dintre solicitările preşedintelui au fost admise, dar sunt în continuare amendamente pe care Partidul Naţional Liberal le-a făcut, figurează ca respinse - şi o să vă solicităm sprijinul pe ele.

Această ordonanţă de urgenţă permitea înfiinţarea unor programe de licenţă cu duble specializări pentru formarea iniţială a cadrelor didactice. De asemenea, se diversificau traseele de învăţare şi de carieră a viitorilor dascăli. Un lucru foarte important, pentru că, din nefericire, o gravă problemă cu care se confruntă astăzi sistemul de educaţie este slaba pregătire a multor cadre didactice. Unii nu iau concursurile de titularizare sau de definitivat, dar rămân în sistem, cu toate că au note până în 5 şi se perpetuează la catedre şi, din nefericire, afectează generaţii şi generaţii de elevi.

Evident că sunt şi profesori cu har, iar aceştia trebuie motivaţi financiar, astfel încât, acolo unde există performanţă şi calitate, să existe şi sprijin financiar.

În plus, prin această ordonanţă se întăreau instituţii care au ca atribuţii evaluarea calitativă a studiilor şi a programelor universitare.

Din nefericire, cu o săptămână în urmă am votat în Parlament o ordonanţă prin care s-a prorogat termenul prin care şcolile doctorale pot să treacă printr-un proces de evaluare şi de acreditare.

Am votat şi noi această ordonanţă, pentru că, din nefericire, un articol din Legea educaţiei naţionale din anul 2011 a fost ignorat şi prorogat până în anul acesta, când, în apropierea începutului de an universitar, toţi studenţii din şcolile doctorale riscau să fi parcurs programe care nu erau acreditate.

Ca atare, acea ordonanţă a fost un colac de salvare. Dar sper ca din acest colac de salvare să fi învăţat cu toţii ceva. Şi anume: că instituţii din ţara aceasta nu şi-au făcut datoria; că aceste şcoli doctorale şi programe de licenţă trebuie evaluate, urmând ca într-un final să ajungem la o acreditare a tuturor programelor de şcoli doctorale şi, de asemenea, o ierarhizare a universităţilor, astfel încât şi finanţarea să se facă în funcţie de calitate şi integritate.

Şi, evident, ca orice investiţie pe care o facem în sistemul de educaţie, în condiţiile în care banii sunt foarte atent drămuiţi, pentru că sunt puţini, să fie investiţii care să conducă la creşterea actului educaţional.

Ca atare, această ordonanţă de urgenţă aducea câteva îmbunătăţiri şi procesului de evaluare a studiilor superioare. Din nefericire, la Senat, un cuplu care până acum a produs foarte mult rău sistemului de educaţie - doamna Andronescu şi domnul Costoiu -, de comun acord cu unii colegi senatori, au mutilat această ordonanţă, cu un singur scop: să perpetueze, în sistemul superior de educaţie, fabrici de diplome; să existe în continuare locuri unde să conteze numărul de studenţi - cum ar veni, cantitatea, şi nu calitatea - şi diplomele pe care le obţin unii sau alţii - fie că vorbim de viitori dascăli, fie că vorbim de oameni care intră pe piaţa muncii...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionaţi, doamnă deputat.

Doamna Raluca Turcan:

... în alte domenii.

De aceea, la cererea de reexaminare am încercat să corectăm aceste derapaje şi să fixăm responsabili direcţi pentru ceea ce înseamnă proces de evaluare şi calitate în sistemul de educaţie românesc.

În plus, este necesar un sistem transparent de organizare a concursurilor pentru posturile de directori. Am asistat la o făcătură de concursuri de directori, adică de manageri de instituţii de educaţie, care au avut ca unic scop politizarea sistemului de educaţie.

Am încercat prin această ordonanţă să redeschidem - prin amendamentele la această ordonanţă -, să redeschidem sistemul de organizare a concursurilor, astfel încât să fie şi reprezentanţii autorităţilor locale prezenţi la concursurile de directori, tocmai pentru că un contract de management de şcoală presupune parteneriat între instituţia de educaţie şi autoritatea publică locală.

Ca atare, susţinem şi vom vota cererea de reexaminare, dar vom avea în continuare amendamente la această...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

... lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vedeţi, doamnelor şi domnilor, are şi opoziţia un rol. Şi ar fi bine câteodată să ne mai şi ascultaţi.

Astăzi avem în faţă din nou această lege, pentru că domnul preşedinte a cerut să fie reexaminată. De ce? Pentru că - vă aduc aminte -, data trecută când am discutat acelaşi proiect de lege, v-am atras atenţia că există zeci de pagini de amendamente care au fost depuse de Guvern în ultima secundă, care au fost votate în bloc de către comisiile reunite, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru învăţământ, fără să fi fost măcar citite. Accentuez: fără să fi citit măcar amendamentele pe care noi le-am votat în bloc în comisiile reunite.

Am atras atunci atenţia că practica este total lipsită de orice spirit parlamentar democratic, dar mi-aţi dat cu degetul, mi-aţi spus că nu este aşa.

Ei, iată, reuşim să corectăm astăzi măcar o parte din această eroare.

E bine să mai învăţăm din ceea ce ni se întâmplă şi data viitoare să nu votăm în bloc şi în orb, fără să ştim şi fără să dezbatem, mai ales.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Anton.

Domnul Anton Anton:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vreau să vă spun de la bun început că ALDE va vota "Da". Va vota "Da", pentru că s-au corectat o serie întreagă de aberaţii şi, aşa cum a spus şi doamna preşedinte a comisiei, am avut discuţii lungi pe tema acestei ordonanţe.

Va vota "Da", pentru că această ordonanţă va aduce, sperăm noi, ceva îmbunătăţiri în sistemul de învăţământ. Destul de mici, dar îmbunătăţiri.

Vreau să vă spun că acest tip de ordonanţă sper să nu mai apară în Parlament. Este aşa, un fel de amestec în care punem câte un pic din fiecare. Şi nu cred că vom reuşi vreodată să coroborăm şi să coordonăm toate aceste mici ajustări. Şi nu cred că aceste mici ajustări fac bine unei legi.

Aş vrea să comentez un pic faptul că tot timpul cerem ierarhizarea universităţilor. Puneţi-vă în situaţia celor din universităţi! În momentul în care vorbim despre ierarhizare, vorbim despre aşezarea lor într-o anumită ordine şi, implicit, finanţarea după această ordine.

Cred că ar trebui universităţile să fie clasificate în alt fel şi să nu ameninţăm neapărat finanţarea, ci să finanţăm alte lucruri specifice, pentru un anumit gen de universităţi.

Mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Dacă mai sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

La articole?

Ca să ne uşurăm munca, întreb: este cineva care susţine amendamente admise? Nu. Atunci, mergem pe amendamente respinse, că acolo înţeleg că e discuţia.

Începem cu... dacă aveţi acelaşi raport ca şi mine, în faţă, cu nr. crt. 64, art. 1, de aici încolo.

Vă rog.

Calm, domnule Munteanu, îl am pe domnul Buican aici, lângă mine, suntem oameni cu experienţă.

65?

68?

Vă rog.

Doamna Cherecheş.

Doamna Florica Cherecheş:

Mulţumesc.

La art. 258 alin. (1) şi (3), Partidul Naţional Liberal a susţinut amendamentul prin care practic se revine la introducerea autorităţilor publice locale în comisiile de organizare a concursului pentru postul de director.

Având în vedere că directorul unei unităţi şcolare este şi managerul şi administratorul acelui patrimoniu, este important ca şi primarul sau reprezentantul primarului, al Administraţiei Publice Locale, să aibă un cuvânt de spus.

Ordonanţa nr. 96 elimină reprezentantul administraţiei locale, şi noi am solicitat, prin amendamentul nostru, revenirea la textul legii.

Aşa că v-aş ruga frumos să îl supuneţi la vot.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot, vă rog.

63 de voturi pentru, 94 de voturi împotrivă, 9 abţineri, un coleg care n-a vrut să voteze. A rămas aşa, respins.

Vă rog, mai departe.

69. Vrea cineva la 69? Nr. crt. 69.

70?

Doamnă Turcan, vă rog.

Îmi pare rău că aveţi alte preocupări în timpul şedinţei de plen.

Doamna Raluca Turcan:

Punctul 17 din lege, art. 1. Articolul, de fapt, 340 alin. (2). Partidul Naţional Liberal propune să se elimine textul din modificările făcute la Senat şi să rămânem pe textul Ordonanţei de urgenţă, întrucât Autoritatea Naţională de Calificări este o instituţie care trebuie să fie luată în parteneriat, deopotrivă, cu Ministerul Educaţiei şi cu Ministerul Muncii, întrucât dacă realizăm o diagramă perfectă a necesarului de calificări pe piaţa muncii, şi specializările pe care le urmează studenţii pot fi adaptate la piaţa muncii.

Ca atare, Autoritatea Naţională de Calificări să nu fie o instituţie separată, cu un rol doar de oferire de informaţii, ci să fie parte la strategia Ministerului Educaţiei, ca tot ceea ce înseamnă program de licenţă, şcoală doctorală să fie corelat cu aşteptările care există, fie pe plan internaţional, fie pe plan intern, din punctul de vedere al calificărilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Deci nr. crt. 69, punctul 17. Vă rog, vot.

62 de voturi pentru, 99 de voturi împotrivă, 9 abţineri. Amendamentul a rămas respins.

Mai departe.

70? Nu.

Gata? Nu mai sunt intervenţii.

Mulţumesc.

Legea merge la votul final.

Punctul 8, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2017 privind unele măsuri în domeniul învăţământului; PL-x 162/2017, da?

Comisiile?

Doamna Răduţ.

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţia socială au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2017 privind unele măsuri în domeniul învăţământului, transmis prin adresa PL-x 162 din 20 martie 2017, înregistrat cu nr. 4c-2/406, respectiv 4c-7/390 din 20 martie 2017.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de Lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2017, prin care se stabilesc unele măsuri în domeniul învăţământului, în sensul acordării unor majorări salariale, începând cu drepturile salariale aferente lunii februarie 2017, pentru personalul nedidactic din unităţile de învăţământ superior şi universitar, din învăţământul preuniversitar, din bibliotecile centrale universitare, din unităţile de învăţământ special, din unităţile de învăţământ cu program sportiv suplimentar, din unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar şi din unităţile de învăţământ pentru activităţi extraşcolare.

În urma examinării Proiectului de Lege şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună spre dezbatere şi adoptare, plenului Camerei Deputaţilor, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2017 privind unele măsuri în domeniul învăţământului, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, Proiectul de Lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un act reparatoriu, Ordonanţa de Guvern şi-a produs efectul.

Noi, cei de la Partidul Mişcarea Populară, vom susţine, pentru că mulţi dintre noi am lucrat - şi încă avem catedrele rezervate - în şcoli.

Dacă pentru profesori, în acest an, 2017, atât cât s-a putut - nu mult, dar destul de bine - s-au mărit salariile, pentru personalul didactic auxiliar - mă refer la laboranţi, bibliotecari, administratori - s-a procedat întocmai, acum, iată, şi personalul nedidactic - e vorba de cei din curte, cum spunem noi - poate avea salarii mai mari. Şi este foarte bine.

În altă ordine de idei, domnule preşedinte, aş vrea să-mi exprim şi eu regretul pentru încetarea din viaţă a colegului nostru, Mircea Ionescu-Quintus, care a fost o figură politică proeminentă a cel puţin 50 de ani.

Am lucrat cu Domnia Sa. Regret foarte mult că a hotărât, la 100 de ani, să treacă la cele veşnice.

Nu pot să spun aceleaşi cuvinte deosebite faţă de alţii, care au preluat Partidul Naţional Liberal şi erau cât pe ce să-l facă praf.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru prima dată vorbim despre măriri la nişte persoane care activează în învăţământ şi adesea sunt uitate. Vorbim despre învăţământul special, vorbim de bibliotecile centrale universitare - atât de numeroşi, 52.000 de persoane vor beneficia practic de aceste măriri.

Cred că este o măsură corectă, reparatorie şi extrem de importantă.

Şi grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Fără amendamente, Legea merge la votul final.

9. Propunerea legislativă...

Procedură.

Domnul Marian-Gheorghe Cucşa:

Domnule preşedinte,

Lipseşte protocolul în limba română. Solicit retrimiterea la comisie, pentru o săptămână.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vorbim de Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1)... Pl-x 83?

Păi, eu sunt la 9, domnule...

Deci Pl-x 83. (Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată; Pl-x 83/2015.)

Comisia pentru muncă?

Doamna Violeta Răduţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 83/2015, din 25 februarie 2015, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Propunerii legislative pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul majorării cuantumului alocaţiei de stat pentru copii, la 200 de lei.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 24 februarie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de Lege este un proiect bun, dacă n-ar fi copy-paste după proiectul meu de lege, din 2014.

Şi remarc încă o dată că dacă atunci erau 61 de deputaţi şi senatori care au susţinut mărirea alocaţiei pentru copii la 200 de lei, pe acest proiect de lege - prost făcut, din punctul de vedere al structurării legislative, al tehnicii legislative - mai sunt doar 30 şi ceva.

Eu voi redepune acest proiect de lege şi vă voi invita pe toţi să găsim soluţiile pentru a-l pune în practică, pentru că vorbim despre o măsură anti-abandon.

Alocaţia pentru copii, la ora actuală, în România, este de 140 de ori - 140 de ori - mai mică decât în Anglia, de 21 de ori mai mică decât media europeană. Şi până şi Cehia, Ungaria sau Slovacia asigură de cinci ori mai mult alocaţie pentru copii, decât noi.

Eu vă voi invita pe toţi şi voi solicita sprijin pentru ca un astfel de proiect să fie concretizat.

Şi sunt convins că în această sesiune parlamentară putem face acest lucru, pentru că toţi copiii României merită mai mult.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Oprea.

Domnul Dumitru Oprea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Chiar aşa, cu Marea Britanie şi cu România? De 140 de ori? E prea ridicată...

În Marea Britanie, standardul de alocaţie este de 100 de euro pentru primul copil. Şi apoi creşte, de la cel de-al doilea, şi al treilea, cu 65 de euro. Deci alocaţia pentru copii nu este reprezentată în lire sterline, ci în euro.

Ulterior - ei au un sistem mult mai flexibil - se duc spre două sute şi ceva de euro. Dar media, pe Uniunea Europeană, a alocaţiei pentru copii, este de 210 euro.

Iar solicitarea făcută de iniţiatori - e adevărat, cu ceva timp în urmă, toată lumea a fost de acord să ducem alocaţia de la 42 de lei la 84 de lei, şi a fost o binefacere - pentru copii, nu pentru părinţi, cum credeau unii. Iar acum solicitarea de 200 de lei ne-ar duce pe zona în care ne-am plasa la 44 de euro, care înseamnă foarte puţin faţă de ţările puternic dezvoltate din Uniunea Europeană care au bine peste sută. Deci, dacă media este cea amintită, este clar.

Iar în varianta propusă de noi, cei 200 de lei, la 4,5 lei, cursul euro, ar fi 44 de euro.

Pentru lucrul acesta şi pentru starea copiilor din România - la prezentarea anterioară ne-am dus, şi ţări din Africa erau plasate deasupra României, eram pe locul o sută şaizeci şi ceva...

Deci cât putem să continuăm?

Bieţii copii nu votează, e adevărat, dar părinţii lor şi bunicii lor mai votează. Şi eu nu cred că acesta este argumentul suprem. Sunt copiii noştri, care ar trebui să aibă parte de o viaţă decentă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Simionca.

Domnul Ionuţ Simionca:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului Mişcarea Populară votează majorarea cuantumului alocaţiei de stat pentru copii la 200 de lei, adică va vota împotriva respingerii.

Şi vă dau şi două motive. La copiii de la 1 la 2 ani, deja este alocaţie de 200 de lei. Şi cu cât un copilaş creşte mai mult, cu atât necesitatea financiară e mai mare. Plus că media europeană este mult peste 100 de euro.

Deci noi o să votăm împotriva respingerii.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Botez.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu toţii ne dorim condiţii mai bune pentru copiii noştri, pentru elevii din România. Vrem să aibă rechizite mai bune, vrem să aibă haine, vrem să aibă alimentaţie mai bună.

Dar haideţi să ne asigurăm că aceşti bani pe care îi vom aloca în acest scop, pentru alocaţii, să ne asigurăm că vor merge în aceste direcţii.

Aşa că haideţi să regândim totuşi un alt proiect, care să urmărească o mai bună eficienţă a cheltuirii acestor fonduri considerabile.

USR va vota împotriva acestui proiect, dar încurajăm elaborarea unui proiect care într-adevăr să urmărească o cheltuire mai eficientă a banilor, şi în interesul copiilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Mai facem una.

Da. Proiectul acesta e cu deciziile, da? Acesta e?

Vă rog, vă rog.

Procedură.

Domnul Costel Alexe:

Bună ziua, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La punctul 10 (Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/1 şi 2012/2 cu ocazia celei de-a treizecea reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva, la 30 aprilie - 4 mai 2012, la Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva, la 13 noiembrie 1979, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, şi pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/5 şi 2012/6 cu ocazia celei de-a treizeci şi una reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 11-13 decembrie 2012, la Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la metalele grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998; PL-x 231/2017), ca urmare a examinării Proiectului de Lege, s-a constatat lipsa unor pagini, atât din documentul reprezentând traducerea autorizată în limba română, cât şi din traducerea autorizată în limba engleză.

Pentru respectarea normelor de procedură legislativă, în vederea adoptării acestui proiect de lege, sugerăm completarea acestuia, astfel cum se regăseşte în forma adoptată de Guvern.

De aceea, vă rugăm să îl retransmiteţi la comisie, o săptămână, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

O săptămână la comisie. Vot.

Unanimitate. Aprobat.

Şi ultimul. Că avem o ratificare.

11. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate schimbate, semnat la Bucureşti la 8 februarie 2017; PL-x 252/2017.

Comisia pentru apărare?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate schimbate, semnat la Bucureşti la 8 februarie 2017.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul a fost avizat favorabil şi de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Comisia pentru politică externă, de asemenea, a avizat favorabil acest proiect de lege.

Obiectul de reglementare este protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate în cadrul unor activităţi ce presupun cooperarea directă între părţi sau încheierea şi derularea unor contracte clasificate între persoane juridice din România şi Serbia.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost prezenţi şi, în urma dezbaterilor, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege, în forma prezentată.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Fără dezbateri, fără amendamente. Legea merge la votul final.

Suspendăm şedinţa de dezbateri de legi.

Vă invit, stimaţi colegi, să rămâneţi la şedinţa de răspunsuri orale, în plen. Conduc eu.

După o scurtă pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebări adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice şi, după, prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

La punctul 1. Ministerul Sănătăţii.

Domnul Dan Dumitrescu.

Vă rog, 3 minute.

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Staţi un pic...

Domnul Axinte Vasile este în sală? Domnul deputat Axinte? Nu este.

Mulţumesc, domnule secretar.

Domnul Todoran Adrian-Mihăiţă este în sală? Nu.

Din nou, domnul Axinte, care nu este. Şi domnul Csoma Botond? Nu este.

Am încheiat cu răspunsurile.

Interpelări.

Domnule Şovăială, aveţi o interpelare. O citiţi?

Domnule Şovăială... aveţi o interpelare. O citiţi? Nu.

Domnul Codreanu.

Haideţi, bitte!

Domnul Buican nu este.

Doamnă Cherecheş, vă rog.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc.

Interpelarea mea este adresată doamnei Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne, şi are ca obiect "Măsurile concrete luate pentru informarea populaţiei în caz de dezastre naturale".

Stimată doamnă ministru,

Furtuna de duminică, 17 septembrie, care a afectat judeţele din vestul ţării, inclusiv judeţul Bihor, din care provin, provocând un dezastru, soldat, din păcate, atât cu pierderi materiale, cât şi cu pierderi de vieţi omeneşti, şi cu zeci de persoane rănite, a demonstrat că fie nu există un sistem bine pus la punct de avertizare a populaţiei, fie e foarte slab şi vulnerabil, consecinţa fiind că cetăţenii au fost luaţi prin surprindere, absolut nepregătiţi.

Este nepermis că într-o ţară cu un număr mare de staţii meteo, cu foarte mulţi specialişti IT şi cu o populaţie care în proporţie mare e conectată la internet se întâmplă astfel de tragedii, fără niciun fel de avertizare, şi că se iau măsuri doar după ce se pierd vieţi omeneşti.

Având în vedere faptul că astfel de fenomene meteorologice se repetă destul de des în ultima vreme şi sunt de o tot mai mare intensitate, şi pentru a preîntâmpina o altă tragedie pe viitor, vă rog să-mi comunicaţi care sunt măsurile concrete pe care le veţi lua pentru a proteja viaţa cetăţenilor şi a preveni la timp populaţia cu privire la riscurile iminente generate de schimbarea bruscă a vremii sau de anumite fenomene meteorologice prognozate.

Cum veţi asigura managementul integrat al unor astfel de situaţii de criză, astfel încât să nu apară sincope în comunicarea instituţională şi cetăţenii să nu aibă de suferit, iar reacţia autorităţilor să fie una promptă şi eficientă?

Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Codreanu.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată ministrului finanţelor publice, domnului Viorel Ştefan, şi are ca obiect costurile stabilite de Compania Naţională "Imprimeria Naţională" pentru imprimarea formularelor paşapoartelor electronice simple româneşti şi a altor documente de călătorie emise de România.

În fond, interpelarea se axează pe costurile care sunt aferente imprimării actelor de identitate menţionate mai sus şi este prezentată o listă cu situaţia care există în acest moment în statele Uniunii Europene. Şi se face referire la faptul că sunt respectate anumite standarde prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene nr. 2252/2004.

Şi întrebările mele vizează următoarele.

Ţinând cont de faptul că din informaţia prezentată, legată de situaţia în statele Uniunii Europene, dar şi a celor din vecinătatea imediată, doar Portugalia şi Italia suportă cheltuieli superioare celor suportate de minorii români pe durata a 10 ani, întrebările sunt următoarele.

Care este structura de formare a costului de 258 de lei pentru un formular de paşaport simplu electronic românesc imprimat de către Compania Naţională "Imprimeria Naţională"?

Care este structura de formare a costurilor pentru fiecare tip de formular de document românesc de călătorie în străinătate prevăzut în art. 6 al Legii privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate?

Care sunt, pe fiecare tip de document aparte din ultimii 11 ani, mai exact 2006-2017, tirajele formularelor de documente româneşti de călătorie în străinătate emise de către Compania Naţională "Imprimeria Naţională" şi cum influenţează tirajul preţul de cost/exemplar de formular?

Şi ultima întrebare. Care sunt, pe fiecare din ultimii 11 ani şi pe fiecare tip de formular al documentelor româneşti de călătorie în străinătate, cheltuielile suportate, venitul obţinut, profitul sau, după caz, pierderile financiare înregistrate de către Compania Naţională "Imprimeria Naţională" din activitatea de imprimare a acestor formulare?

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bodea? Nu.

Domnul Bulai? Nu.

Domnul...?

Doamna Lavinia Cosma? Doamna Cosma?

Domnule Barna...

Domnule Barna... Doamna Cosma e în sală? Nu. O confundam, că era cu spatele. Nu e.

Doamna Prună? Nu.

Doamna Oana Bîzgan...

Domnul Tomac, nu...

Domnul Marius Paşcan.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Interpelarea mea este adresată prim-ministrului Mihai Tudose şi priveşte valul imigraţionist cu care se confruntă astăzi România.

Domnule prim-ministru,

Conform informaţiilor furnizate de mass-media, în ultimele luni, în ţara noastră au ajuns 480 de imigranţi pe calea mării, în condiţiile în care pe tot parcursul anului trecut doar un singur refugiat a ajuns la noi pe această cale.

România se confruntă, aşadar, cu criza refugiaţilor şi o nouă rută a imigranţilor s-a deschis, către Uniunea Europeană, pe Marea Neagră.

Până acum, România a fost mai mult o ţară de tranzit pentru imigranţi, care au preferat să se stabilească în ţările mai bogate din Vest. Dar, presată de Uniunea Europeană, ţara noastră a acceptat de curând să primească 2.000 de refugiaţi, care au intrat pe continent prin Italia şi Grecia, la care se adaugă alţi 700, care au fost deja relocaţi aici.

Dacă numărul acestora continuă să crească, România poate avea mari probleme cu gestionarea lor, luându-se în considerare că avem o capacitate a centrelor pentru refugiaţi, din ţara noastră, conform unor informaţii neoficiale, de doar 1.330 de locuri.

În acest sens, domnule prim-ministru, fiind o problemă de interes naţional, vă solicit să mă informaţi în legătură cu situaţia la zi a refugiaţilor şi imigranţilor din România.

Mai precis, câte centre de refugiaţi există azi în ţara noastră, capacitatea acestora şi câte persoane cazează în prezent? Ce resurse li s-au alocat pentru acest an? Şi ce estimări luaţi în considerare în privinţa valului migraţionist şi de refugiaţi solicitanţi de azil politic în perioada următoare?

Este sau nu România capabilă să facă faţă acestei situaţii şi cu ce costuri?

Solicit răspuns în scris.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pop? Domnul Tudor Pop? E în sală?

Vă rog.

Nu vreţi, nu?

Domnul Olteanu?

Domnul Bichineţ?

Mulţumesc.

Şedinţa se închide.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,11.