Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 16,15.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Vă rog să luaţi loc, să putem începe şedinţa.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi şi vă anunţ că, din totalul celor 329 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa un număr de 136 de deputaţi.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 25, şi marţi, 26 septembrie 2017; programul de lucru pentru perioada 25-30 septembrie 2017; lista rapoartelor depuse în perioada 18-25 septembrie 2017 de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La ora 17,00, potrivit programului aprobat de Biroul permanent, avem primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Trecem la dezbaterea iniţiativelor aflate pe ordinea de zi.

Dacă sunt intervenţii pe procedură? Nu sunt.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecţii sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

Preambul. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Adoptat.

Rămâne la votul final de mâine, de la ora 12,00.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2017 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative; PL-x 249/2017. Este în procedură de urgenţă; caracter organic.

Comisia pentru administraţie publică?

Vă rog. Din partea Comisiei pentru administraţie publică.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017, în sensul definirii, în mod mult mai clar, a atribuţiilor şi competenţelor ministrului delegat pentru fonduri europene, care funcţionează în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Astfel, se prevede în mod expres faptul că ministrul delegat pentru fonduri europene este reprezentant în relaţiile cu terţii şi îndeplineşte atribuţiile de ordonator principal de credite pentru activităţile aferente domeniului pentru care a fost învestit, precum şi înfiinţarea funcţiei de viceprim-ministru fără portofoliu, care va funcţiona în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

De asemenea, se prevede înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Competitivitate, precum şi stabilirea faptului că Secretariatul General al Guvernului va îndeplini atribuţiile de minister de resort faţă de Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", faţă de Regia Autonomă "Monitorul Oficial" şi faţă de Administraţia Naţională de Meteorologie.

De asemenea, proiectul conţine şi dispoziţii referitoare la funcţionarea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

În urma dezbaterilor din Comisia pentru administraţie publică, la care au fost prezenţi 22 de deputaţi, din totalul de 25, şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2017 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor organice.

Domnul Florin Iordache:

Are caracter organic.

Vă rog să ne propuneţi timpul de dezbatere, domnule Roman.

Sunt zece amendamente admise.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Timpul de dezbatere este de două săptămâni. (Râsete şi aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Două săptămâni?!

Păi, nu, dezbaterea în plen... Staţi puţin, trebuie să ne propuneţi... Dezbaterea în plen a raportului pe care tocmai l-aţi prezentat dumneavoastră... Trei minute, cinci minute, şapte minute, 25 de minute...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule preşedinte, m-am referit la termenul de intervenţie, pentru că am intervenit în calitate de deputat al Partidului Naţional Liberal.

Timpul de dezbatere este de cinci minute.

Domnul Florin Iordache:

Cinci minute.

Voi supune votului, stimaţi colegi, timpul de dezbatere - cinci minute. Dumneavoastră aţi prezentat raportul în calitate de membru al Comisiei pentru administraţie.

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră timpul propus - cinci minute.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

156 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă. Timpul propus a fost adoptat.

Acum dau cuvântul, la dezbateri generale, reprezentanţilor grupurilor parlamentare.

La dezbateri generale?

Domnul Roman, Grupul PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Din punctul de vedere al Partidului Naţional Liberal - şi din acest motiv votul în comisie a fost mixt - nu se justifică încărcarea organigramei guvernamentale.

La ora actuală avem 116 miniştri - miniştri delegaţi, secretari de stat şi subsecretari de stat - o structură guvernamentală care n-a atins niciodată după Revoluţie o asemenea cifră.

Din acest motiv, avem un Guvern "dodoloţ", dar din păcate nu întotdeauna foarte eficient.

De exemplu, la Ministerul Culturii, domnule Solomon, înainte de reorganizare aveam un ministru şi doi secretari de stat - unul pentru culte şi unul pe partea de cultură. Acum avem la Ministerul Culturii un ministru, patru secretari de stat şi un subsecretar de stat.

Din acest motiv, Partidul Naţional Liberal nu susţine acest proiect care, practic, dă "botez" unei structuri guvernamentale stufoase, vă repet, cea mai stufoasă, de după Revoluţie până astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale dacă sunt? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

La articolul unic observaţii? Nu.

La articolul I dacă sunt observaţii? Nu.

Articolele II, III, IV, V, VI, VII, VIII?

Mulţumesc.

Rămâne la votul final; caracter organic.

7. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, adoptată la Londra la 7 iulie 1995; PL-x 251/2017; caracter ordinar.

Guvernul? Doamna secretar de stat, Ministerul Transporturilor. Vă rog.

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

A fost necesară o convenţie specifică pentru personalul navelor de pescuit, întrucât Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, de brevetare, respectiv de atestare şi de efectuare a serviciului de cart a Organizaţiei Maritime Internaţionale din 1978 exclude, printre altele, personalul navelor de pescuit.

Prin prezenta lege, România aderă la Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, de brevetare şi de efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, adoptată la Londra la 17 iulie 1995.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru transporturi, domnul preşedinte Bode. Vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere şi avizare în fond, cu examinarea acestui proiect de lege.

Conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicat, şi ale art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au dat, de asemenea, aviz favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, de brevetare/atestare şi de efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, adoptată la Londra la 7 iulie 1995.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, de brevetare/atestare şi de efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, adoptată la Londra la 7 iulie 1995.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Neavând amendamente, rămâne la votul final; are caracter ordinar.

8. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului referitor la amendarea art. 50 lit. (a) al Convenţiei privind Aviaţia Civilă Internaţională şi a Protocolului referitor la amendarea art. 56 al Convenţiei privind Aviaţia Civilă Internaţională, încheiate şi semnate la Montreal la 6 octombrie 2016.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat. Ministerul Transporturilor.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşadar, odată cu intrarea în vigoare a protocoalelor de amendare a art. 50, respectiv a art. 56 din Convenţia de la Chicago, numărul membrilor Consiliului din Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale se va mări la 40, iar comisia de navigaţie va ajunge la 21 de membri.

Pentru Grupul central-european de rotaţie, şi implicit şi pentru România, creşterea numărului membrilor Consiliului Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale este benefică, putând constitui o garanţie a continuităţii prezentării acestui grup de rotaţie în consiliu, plecând de la premisa că unul dintre locurile suplimentare va fi alocat Europei.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule preşedinte Bode, vă rog, raportul Comisiei pentru transporturi şi infrastructură.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu examinarea acestui proiect de lege.

Conform dispoziţiilor legale, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Comisia pentru politică externă a dat, de asemenea, aviz favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare Protocolul referitor la amendarea art. 50 lit. (a) al Convenţiei privind Aviaţia Civilă Internaţională şi a Protocolului referitor la amendarea art. 56 al Convenţiei privind Aviaţia Civilă Internaţională, încheiate şi semnate la Montreal la 6 octombrie 2016.

Odată cu intrarea în vigoare a celor două protocoale, numărul membrilor consiliului se va mări de la 36, în prezent, la 40 de reprezentanţi ai statelor contractante, iar Comisia de Navigaţie Aeriană va ajunge, de la 19 membri, la 21 de membri experţi în domeniul aviaţiei civile.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare, semnat la Bucureşti la 21 aprilie 2016; PL-x 269/2017; caracter ordinar.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Acordul Interguvernamental supus atenţiei dumneavoastră are un conţinut preponderent tehnic, reglementând aspecte referitoare la desemnarea Ministerelor Apărării şi Ministerelor de Interne din cele două state, în calitate de autorităţi competente, pentru organizarea transporturilor militare, modalităţile concrete de organizare, planificare şi realizare a transporturilor militare, aspecte cu privire la trecerea frontierei, la modalitatea de asigurare a protecţiei transporturilor militare, precum şi la răspunderea în cazul producerii unor daune.

Totodată, fac precizarea că acordul supus dezbaterii dumneavoastră nu contravine obligaţiilor şi angajamentelor asumate prin alte documente internaţionale şi, totodată, nu conţine prevederi contrare legislaţiei româneşti.

Având în vedere cele prezentate, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Raport comun - Comisia pentru apărare şi Comisia pentru transporturi.

Cine prezintă raportul?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate în fond, pentru dezbatere şi avizare, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare, semnat la Bucureşti, 2016.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru industrii şi servicii au avizat favorabil acest proiect de lege.

Obiectul de reglementare prevede stabilirea cadrului, a termenilor şi a condiţiilor, a procedurilor generale şi a aranjamentelor pentru transportul militar, din Ucraina în România sau în tranzit pe teritoriul Românei, şi din România în Ucraina sau în tranzit pe teritoriul Ucrainei. Este o modalitate de sprijinire a operaţiunilor internaţionale, a exerciţiilor militare comune şi a altor activităţi de cooperare militară internaţională în cadrul acordurilor internaţionale la care România şi Ucraina sunt părţi.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au decis, în cadrul dezbaterilor, cu unanimitate de voturi, să ofere aviz favorabil acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, invit colegii. Nu sunt.

Neavând amendamente, urmează votul final; caracter ordinar.

Trecem la secţiunea propunerilor legislative care au propunere de respingere.

10. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice; Pl-x 398/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Raport comun - Comisia pentru muncă şi Comisia pentru buget.

Comisia pentru buget.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2015.

Propunerea legislativă pentru completarea ordonanţei de urgenţă este dezbătută în Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 27 septembrie 2016.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul introducerii unui nou articol, art. 13¹, potrivit căruia personalul Agenţiei Zonei Montane, structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, să beneficieze de nivelul de salarizare aferent funcţiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii, prezenţi la lucrări, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de respingere, întrucât a rămas fără obiect, deoarece măsurile privind salarizarea în anul 2015 a personalului din sectorul bugetar, cuprinse în Capitolul I, şi-au încetat aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2015.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doriţi să interveniţi? Nu doreşte nimeni să intervină.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

11. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale; Pl-x 362/2016.

Iniţiatorul, un senator.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul preşedinte Solomon.

Vă rog, prezentaţi raportul de respingere.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, urmărindu-se eliminarea discriminării apărute între persoanele pensionate după anul 2000 şi cele pensionate în baza Legii nr. 3/1977.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat, în şedinţa din 13 septembrie 2016.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, întrucât, în forma propusă, aceasta ar institui un tratament discriminatoriu, în primul rând, între persoanele pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001 şi cele pensionate ulterior, şi în al doilea rând, între femeile şi bărbaţii pensionaţi în baza Legii nr. 3/1977, lege în prezent abrogată.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Intervenţii din partea grupurilor dacă sunt? Nu sunt.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 57 alin. (2) din Legea energiei şi a gazelor naturale nr. 123/2012; caracter ordinar; PL-x 52/2017.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul? Nu.

Domnule preşedinte Iancu, vă rog, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii, prezentaţi raportul de respingere.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu proiectul de lege menţionat.

Proiectul se referă la modalitatea în care furnizorul de energie electrică îşi desfăşoară activitatea în relaţia cu consumatorul privind citirea lunară a contorizării şi modalitatea de facturare, respectiv facturarea estimativă pentru consumul de energie.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei propun plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât în Regulamentul de furnizare actual, existent în vigoare, regulament ce se adresează furnizării energiei electrice la clienţii finali, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 64, cu modificări ulterioare, instituie obligaţia fiecărui furnizor de energie de a asigura clienţilor finali posibilitatea de a citi ei înşişi indexul în termenul convenit prin contract şi de a-l transmite furnizorului în cadrul conceptului de "autocitire".

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă vreţi să interveniţi?

Domnul Iancu? Bine.

Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Următorul.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică; PL-x 84/2017; caracter ordinar.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu doreşte.

Domnule preşedinte Iancu, vă rog, prezentaţi dumneavoastră raportul de respingere.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Avem o altă propunere legislativă adresată comisiei noastre, spre dezbatere şi avizare în fond. Este vorba despre o modificare a Legii nr. 121 din 2014 privind imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică.

Aş vrea să vă spun că în cadrul dezbaterilor Comisia pentru administraţie publică a avizat negativ proiectul, iar Comisia pentru industrii, în urma dezbaterilor, propune plenului respingerea acestui proiect, întrucât obiectul de reglementare propus de iniţiativă, respectiv modificarea Legii gazelor naturale şi a energiei electrice, Legea nr. 123/2012, adică a art. 57 alin. (2), contravine Directivei 2012/27 a Uniunii Europene.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă vrea să intervină cineva? Nu vrea nimeni.

Rămâne la votul final, neavând... (Vociferări.)

Suntem la poziţia 14, domnule Munteanu.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 23 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006; PL-x 79/2017.

Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul? Nu doresc.

Tot domnul preşedinte Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii.

Vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

De această dată avem o propunere care se referă la Legea-cadru pentru energia termică, Legea nr. 325/2006.

Aici Guvernul nu a susţinut adoptarea acestei iniţiative legislative.

Iniţiativa legislativă îşi propunea să modifice art. 23 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică, în sensul să elaboreze şi să aprobe ANRSC-ul, adică autoritatea care la vremea respectivă răspundea de acest domeniu din punct de vedere al reglementării secundare. Li se cerea acestora să aprobe, prin ordin al preşedintelui, condiţiile tehnice de acces la reţele termice, în scopul instalării sistemelor alternative de producere a energiei din surse regenerabile.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei propun plenului, în unanimitate, respingerea acestei iniţiative legislative, din următorul considerent - iniţiativa limitează cadrul legal existent cu privire la accesul la reţelele termice.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Rămâne la votul final; are caracter ordinar.

Următoarea.

15. Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Manageriale din România; Pl-x 471/2016.

Dacă iniţiatorii doresc? Nu.

Doamna preşedinte Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ.

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia noastră, pentru învăţământ, a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Manageriale din România.

Am analizat avizul negativ al Comisiei juridice, avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi punctele de vedere negative, primite, succesiv, din partea Guvernului, în momente diferite.

Propunerea se referă la... ca obiect de reglementare, la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Manageriale din România, ca for naţional de consacrare ştiinţifică, care reuneşte personalităţi reprezentative ale ştiinţelor manageriale.

Se doreşte a fi o instituţie publică cu personalitate juridică de drept public autonomă, continuatoare în drepturi, şi să preia tradiţiile ştiinţifice ale Institutului Român de Organizare a Muncii, înfiinţat în anul 1927, şi a Societăţii Academice de Management din România, înfiinţată în 2007.

Este vorba de o lege ordinară.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 18 deputaţi, din totalul de 24.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea.

Iar motivele pentru care şi comisia noastră, cu 14 voturi pentru respingere, un vot împotrivă şi 3 abţineri, motive, deci, spuneam, pentru care a respins această propunere sunt următoarele:

• Iniţiativa legislativă nu conţine un limbaj juridic consacrat, creează neconcordanţe între textele diferitelor articole şi alineate, nu respectă norme şi rigori de redactare a actelor normative;
• Din punct de vedere ştiinţific - managementul este un domeniu multidisciplinar, transdisciplinar, nu are o delimitare ca obiect per se - deci în sine -, care să justifice sau să fundamenteze oportunitatea creării unui for de consacrare sub forma Academiei de Ştiinţe Manageriale;
• Prevederile iniţiativei copiază structurile organizatorice ierarhice şi funcţionale ale Academiei Române şi ale altor academii de ramură, creându-se impresia unei imitări a unei perpetuări a acestor instituţii preexistente;
• Propunerile legislative legate de atribuţii sunt destul de vagi, legate de patrimoniu, de modalitatea în care se preiau prin atribuţii modul de organizare şi funcţionare, sursa de finanţare etc;
• Institutul Român de Organizare a Muncii, înfiinţat în anul 1927, şi Societatea Academică de Management din România, înfiinţată în 2007, s-au constituit ca persoane juridice de drept privat, în condiţiile dreptului comun, nu prin lege, deci Academia aceasta, nou propusă, ca instituţie juridică de drept public, nu poate fi continuatoarea în drepturi şi să preia tradiţiile ştiinţifice ale unei asociaţii de drept privat.

Cumulând aceste argumente, comisia noastră a respins propunerea, mergând pe ideea că într-adevăr sunt contribuţii semnificative în domeniul managementului, iar la nivel academic, acestea se pot manifesta foarte bine în secţiunea respectivă a Academiei.

Şi cred că este bine să fim mai prudenţi în această generozitate de înfiinţare a unor academii care, la un moment dat, vor dilua sensul de activitate academică şi de instituţie academică.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cherecheş, Grupul PNL.

Doamna Florica Cherecheş:

Grupul PNL va vota pentru respingerea acestei propuneri legislative, pentru că prevederile imită structurile organizatorice ierarhice şi funcţionale ale Academiei Române şi ale altor academii de ramură şi nu se respectă normele şi rigorile de redactare a actelor normative.

Prevederile sunt foarte vagi, pentru că se spune că Academia de Ştiinţe Manageriale din România este autonomă, dar nu se specifică faţă de care autoritate.

De asemenea, trebuie ştiut că instituţiile publice autonome se află în mod obligatoriu sub controlul sau coordonarea unei autorităţi publice, şi textul iniţiativei nu menţionează nimic în acest sens.

Pe de altă parte, Academia de Ştiinţe Manageriale din România se prezintă ca fiind o instituţie juridică de drept public, dar spune în acelaşi timp că este continuatoarea în drepturi şi că preia tradiţiile ştiinţifice ale unei asociaţii de drept privat, înfiinţată după Ordonanţa nr. 26 din 2000, şi anume, a Societăţii Academice de Management din România, care a fost înfiinţată în 2007 şi care există şi în prezent.

În atare condiţii, Grupul PNL va vota pentru respingerea acestei iniţiative.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul Turcescu, reprezentantul PMP.

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună ziua!

Grupul PMP va vota pentru respingerea acestei iniţiative legislative. Dar am vrut să iau cuvântul pentru a spune că n-ar fi rău să reflectăm, în perioada imediat următoare - şi am propus colegilor din Comisia pentru învăţământ să facem chiar şi nişte audieri la comisie, în acest sens...

Cred că România s-a umplut de academii şi academicieni, ceea ce... de la Academia pentru Ştiinţele Securităţii Naţionale până la... ba chiar şi Academia Oamenilor de Ştiinţă, Academia Agricolă, ar putea isca, spun eu, tot soiul de confuzii în societatea românească. Suntem plini de academii şi academicieni. Unele dintre forurile acestea sunt stipendiate din bugetul de stat.

Ar fi bine să luăm în considerare faptul că, eu cred, că în Europa suntem printre puţinele ţări care au şi academie, cum e Academia Română, şi nişte academii mai micuţe. Practic, în România, aş spune că, mai ales după 1989, numai cine n-a vrut nu şi-a făcut o mică academie.

Era, în acest context, nefiresc să dăm aviz favorabil pentru o astfel de iniţiativă legislativă.

Şi, spun din nou, poate ar trebui să reflectăm cu toţii la folosirea în spaţiul public şi în astfel de contexte a termenului de "academie". Academia e una singură, de fapt - Academia Română - şi aşa ar trebui să rămână.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Bacalbaşa, Grupul PSD.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Sunt de acord cu colegul Turcescu, că în această ţară sunt prea multe academii.

Din păcate, sunt şi prea mulţi colonei, domnule Turcescu. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt? Nu sunt. Rămâne la votul final; propunere de respingere.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 35/2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ; Pl-x 290/2016.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva? Nu.

Raport comun - Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru învăţământ.

Cine prezintă raportul?

Doamna Gavrilă.

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

A, mă scuzaţi, iniţiatorii?

Nu... Dar nu sunteţi iniţiator...

Din partea Comisiei pentru învăţământ, să prezentaţi raportul.

Discutăm... nu... discutăm de Propunerea... Pl-x 290/2016... 290/2016, la care iniţiator am un deputat neafiliat şi restul - deputaţi ai PSD.

Păi, nu, doamnă, discutăm de PL-x 290, uitaţi-l!

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Raluca Turcan.)

Deci, doamnă deputat, dumneavoastră sunteţi la Pl-x 258, cred.

Ia, vedeţi, verificaţi, vă rog!

Deci noi acum suntem la Pl-x 290 - raport comun - Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru învăţământ.

Nu am... aveţi dumneavoastră altă listă?

Bun.

Vă rog.

Doamna Turcan, ca iniţiator, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Această iniţiativă legislativă are ca obiect instituirea generalizării în purtare a unor însemne distinctive pentru elevii care urmează cursurile în unităţile şcolare.

Această propunere are mai multe considerente favorabile. Primul - şi cel pe care îl resimt cel mai direct copiii - este acela al eliminării inechităţii care există în momentul de faţă între copiii care merg la aceeaşi şcoală sau în aceeaşi clasă şi care, dacă nu ar avea nişte însemne distinctive cât de cât unitare, s-ar simţi poate, unii, marginalizaţi sau chiar deranjaţi, frustraţi de imposibilităţile materiale pe care le au familiile lor.

Aşadar, este, dacă vreţi, o formă de echitate şi de întărire a echităţii între copiii care merg la şcoală.

În plus, este şi un instrument de creştere a siguranţei în şcoală. Pentru că în momentul în care un copil poartă un însemn distinctiv, pentru o anumită unitate şcolară, atunci, în cazul absenţei, al prezenţei în alte locuri care nu ţin de spaţiul şcolar, ar putea fi identificate şi aduse la cunoştinţa responsabililor.

În momentul de faţă, această măsură există într-un regulament de funcţionare şi foarte multe şcoli din România ţin cont de lucrul acesta şi au aşa-zisele "uniforme". Dar nu este obligatorie aceeaşi ţinută pentru toţi copiii din această ţară, ci sunt ţinute stabilite la nivelul consiliilor de administraţie, în urma discuţiilor cu părinţii, cu profesorii şi, pe forma veche, acum s-a schimbat, cu reprezentanţii autorităţilor locale.

Aşadar, este o iniţiativă legislativă care presupune instituirea, prin lege, a unui comportament comun pentru toate unităţile şcolare.

Din nefericire, nu am reuşit, în comisie, să aducem toate îmbunătăţirile de tehnică legislativă, pentru că s-a dezbătut destul de repede acest subiect.

Şi, de aceea, vă propun, şi în calitate de iniţiator, şi după discuţia cu liderul Grupului PSD, retrimiterea acestui proiect comisiei, astfel încât să poată să fie îmbunătăţit, în raport cu textul care există în momentul de faţă în regulamentele interne.

Domnul Florin Iordache:

Voi supune votului dumneavoastră, stimaţi colegi...

Numai puţin... (I se adresează doamnei deputat Camelia Gavrilă.)

Supun votului propunerea de retrimitere.

Dar vreau să vă reamintesc, stimată colegă, ca iniţiatori nu sunt decât deputaţi ai PSD şi un deputat... Am verificat acum... la Pl-x 290.

Bun.

Este o propunere, din partea Grupului PNL, de retrimitere la comisie, termen două săptămâni.

Să înceapă votul!

Mulţumesc.

153 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abţinere. Retrimis comisiei, două săptămâni.

Mulţumesc.

Încheiem aici dezbaterile din prima parte a şedinţei noastre.

Urmează şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelările membrilor Guvernului.

După o scurtă pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Declar deschisă şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări, din data de 25 septembrie 2017.

Şi aş dori să continuăm cu partea a doua a şedinţei, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Aşadar, o să dau citire listei de deputaţi şi apoi răspunsurile pe care aceştia le solicită.

Dacă este în sală domnul deputat Oros Nechita-Adrian? Nu este în sală. Mergem mai departe.

Domnul deputat Gheorghe Tinel?

Vă rog.

Aveţi un minut pentru a prezenta tematica interpelării, ca apoi să solicităm răspunsul de la...

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Obiectul interpelării pe care am adresat-o doamnei ministru Graţiela Gavrilescu e legat de emiterea Ordinului privind recoltarea, colectarea celor 140 de urşi şi 97 de lupi.

În speţă, întrebările mele se refereau la temeinicia, modalitatea practică, cum au fost stabilite cifrele de recoltă/captură.

Şi aşteptam să mi se explice acest lucru, pentru că eu am mari dubii cu privire la modalitatea tehnică de stabilire a numărului exemplarelor respective.

Cred că, în spate, fie este vorba de o crasă incompetenţă, fie este vorba de alte interese, pe care mi-aş dori să le lămurim astăzi, prin răspunsul la această interpelare.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, din partea ministerului? Domnul secretar de stat Ion Cîmpeanu? Sau domnul secretar de stat Istrate Şteţco? Dacă este cineva prezent în sală?

Păi şi de ce sunt amândoi la Senat?

Din partea Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, cine poate vorbi?

Vă rog, cine e secretar de stat de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul?

Vă rog.

Avem un deputat care aşteaptă un răspuns.

Bun, vă dau ceva timp să rezolvaţi situaţia, dar este absolut anormal, doamnă secretar de stat sau nu ştiu ce poziţie aveţi dumneavoastră!

Or fi... nu pot să fie amândoi acolo, sunt doi secretari de stat care şi-au anunţat prezenţa aici!

Trec mai departe.

Domnul deputat Dobrovie Matei-Adrian, de la USR, dacă este în sală?

Mulţumesc.

Vă invit la microfon.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Bună ziua!

Am adresat o interpelare Ministerului Românilor de Pretutindeni.

Obiectul interpelării era legat de Casa Memorială "Aron Pumnul", de la Cernăuţi.

Practic, aceasta este aflată în proprietatea statului ucrainean. Şi am întrebat - foarte concret, nu o să insist.

În ce măsură legislaţia românească şi ucraineană permit finanţarea reabilitării Casei Memoriale?

Care este stadiul actual al discuţiilor privind reabilitarea?

Şi care sunt obstacolele pe care autorităţile române guvernamentale le întâmpină, în vederea sprijinirii acestui demers?

De asemenea, în ce condiţii Casa Memorială "Aron Pumnul" din Cernăuţi poate intra în proprietatea statului român?

Interpelarea este adresată Ministerului Românilor de Pretutindeni.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, din partea ministerului, domnul secretar de stat Ovidiu Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane (secretar de stat, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc domnului deputat pentru interpelarea făcută.

Şi acum am să citesc răspunsul.

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 572B/2017, vă comunicăm următoarele.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în conformitate cu Programul de guvernare şi Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni pentru 2017-2020, sprijină afirmarea, conservarea şi promovarea identităţii culturale, lingvistice şi spirituale a românilor din afara graniţelor, precum şi întărirea legăturilor acestora cu România.

În acest context, în relaţia cu comunităţile româneşti din afara graniţelor, autorităţile române au obligaţia asigurării unui cadru adecvat de afirmare identitară şi a spiritualităţii româneşti specifice acestora şi protejarea bunurilor culturale, a monumentelor istorice, religioase şi culturale aparţinând moştenirii culturale şi spirituale româneşti din afara frontierelor României.

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 17/2017 privind înfiinţarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi a Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni şi Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni 2017-2020, ministerul acordă o atenţie deosebită sprijinirii comunităţilor româneşti, prin refacerea obiectivelor culturale aflate în diverse stadii de degradare şi punerea în valoare a acestora.

Totodată, susţine edificarea pe repere culturale noi pentru promovarea valorilor culturale româneşti în afara graniţelor, atât a celor din comunităţile istorice, cât şi a celor emergente.

În Ucraina, comunitatea românească reprezintă a treia etnie, ca pondere, din acea ţară, după ucraineni şi ruşi. Minoritatea românească este recunoscută, dar se confruntă cu o problemă de durată, respectiv, diviziunea etnică dintre români şi moldoveni, care continuă cu separarea lingvistică - limba română şi limba moldovenească.

Conform ultimului recensământ, făcut de autorităţile ucrainene în 2001, populaţia românească atinge cifra de 417.657 români şi moldoveni, împreună cu populaţia română din alte etnii, adică, cei care declară limba română ca limbă maternă, deşi au altă naţionalitate.

Pol de concentrare şi exprimare a identităţii româneşti, Regiunea Cernăuţi numără aproximativ 181.780 de românofoni, dintre care 114.555, circa 12,5% din populaţia regiunii, s-au declarat de etnie română, comunitate cu grad ridicat de urbanitate, potenţial de afirmare pe zona de cultură, educaţie şi mass-media.

Tocmai de aceea este important ca românii de aici să beneficieze de un cadru neîngrădit de dezvoltare şi afirmare identitară şi prin protejarea bunurilor de patrimoniu ce aparţin moştenirii culturale româneşti.

Unul dintre obiectivele de prim interes în vederea asigurării identităţii culturale şi etnice a românilor din Regiunea Cernăuţi este reprezentat de Casa Memorială "Aron Pumnul".

Monumentul, de importanţă culturală pentru comunitatea românească şi obiectiv prioritar în cadrul Programului de guvernare 2017-2020, se află în prezent într-o stare avansată şi continuă de degradare. Clădirea a făcut subiectul a numeroase cereri de restaurare către statul român şi statul ucrainean, din partea comunităţii româneşti din Cernăuţi.

În perioada 2014-2016, aceasta a reprezentat obiectul mai multor demersuri finanţate de Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, iniţiate de Fundaţia "Casa Limbii Române" din Cernăuţi.

Solicitantul s-a aflat în imposibilitatea prezentării unei documentaţii complete, astfel că nu s-a putut da curs solicitării privind renovarea imobilului. Imobilul în cauză a aparţinut Primăriei Cernăuţi, care l-a cedat Muzeului Etnografic Regional Cernăuţi, coordonat de Consiliul Regional Cernăuţi.

Terenul adiacent, în suprafaţă de circa 1 ha, aparţine în continuare de Primăria Cernăuţi.

În cadrul Muzeului Etnografic Regional Cernăuţi a fost înfiinţată Secţia "Muzeul Mihai Eminescu", care va gestiona Casa "Aron Pumnul".

În anul 2014, Fundaţia "Casa Limbii Române", avându-l ca preşedinte pe domnul Vasile Tărâţeanu, a primit în folosinţă imobilul de la Muzeul Regional Cernăuţi, pe o durată de cinci ani, în vederea renovării.

Guvernul României a dat Hotărârea de Guvern nr. 1008 din 12 noiembrie 2014, prin care a fost suplimentat bugetul Ministerului de Externe şi al Departamentului pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, cu suma de 1.125.000 de lei, circa 25.000 de euro.

Banii alocaţi în luna noiembrie nu au putut fi cheltuiţi până la sfârşitul anului bugetar.

În anul 2015, Ministerul de Externe a alocat fonduri în valoare de 625.393 de lei pentru renovarea Casei "Aron Pumnul", pe amplasamentul actual, urmând ca într-o a doua etapă să fie construite clădiri anexe pentru un viitor complex muzeal. A fost întocmit Caietul de sarcini, în vederea îndeplinirii procedurilor de achiziţie publică. Acestea urmau să fie desfăşurate de o societate comercială din Ucraina.

Pentru ca lucrările să poată începe, erau necesare avizele de specialitate, care urmau să fie eliberate de autorităţile locale din Cernăuţi.

Fundaţia "Casa Limbii Române" ar fi trebuit să le fi obţinut în prealabil, pentru ca renovarea imobilului să se finalizeze până la sfârşitul anului bugetar 2015.

Construcţia originală, făcută din chirpici, este într-o stare avansată de degradare, iar structura de rezistenţă, din lemn, este deja compromisă.

Având în vedere şi lucrările anexe, construite în perioada sovietică, este oportun ca imobilul să fie renovat integral. Păstrarea formei actuale ar denatura valoarea muzeală a obiectivului.

De precizat că această variantă este agreată atât de domnul Vasile Tărâţeanu, cât şi de autorităţile ucrainene.

După cum se ştie, în perioada 20-22 august, am efectuat o vizită de lucru în Ucraina, la Kiev şi Cernăuţi, în vederea realizării de discuţii cu reprezentanţii autorităţilor centrale şi locale ucrainene, precum şi cu membrii mediului asociativ românesc.

Programul vizitei a cuprins întâlniri cu oficialii...

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Domnule ministru, aveaţi trei minute pentru întreaga susţinere...

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Sunt date foarte multe...

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Eu sunt convins de asta. Eventual, le puteţi pune la dispoziţie în scris...

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mai am foarte puţin...

Domnul Ben-Oni Ardelean:

... sau spuneţi nişte concluzii.

Vă mulţumesc tare mult.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mai am foarte puţin, dar răspunsul este pe cifre...

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Da...

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

... şi n-am cum să le omit, că ar însemna...

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Citiţi concluziile, vă rog, că deja am depăşit... vreo 10 minute.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă rog...

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

În cadrul întrevederilor, am solicitat parteneriatul autorităţilor ucrainene, respectiv, ministrului culturii, şefului administraţiei Regiunii Cernăuţi şi viceprimarului oraşului Cernăuţi, pentru amenajarea unui complex muzeal, prin restaurarea Casei Memoriale "Aron Pumnul" din Cernăuţi şi ridicarea unei clădiri în anexă.

A fost exprimată de ambele părţi oportunitatea semnării unui protocol bilateral şi constituirea unui grup de lucru format din specialişti în domeniu, din Ucraina şi România, care va realiza evaluarea privind costurile şi beneficiile proiectului şi care va întocmi dosarul tehnic, obţinând totodată avizele de specialitate.

Partea ucraineană a agreat demersul şi a arătat deschidere pentru începerea demersurilor specifice, adică constituirea acestui grup de lucru.

În privinţa posibilităţii ca obiectivul muzeal să intre în proprietatea statului român, precizăm că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni nu are competenţe în acest sens, un astfel de demers fiind de resortul Ministerului Afacerilor Externe.

Vă mulţumim pentru interes, disponibilitate şi colaborare, şi vă asigurăm de întreaga deschidere a instituţiei noastre.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule secretar de stat.

Dacă domnul Dobrovie mai are vreo întrebare suplimentară? Înţeleg că va primi şi în scris, probabil, acest răspuns.

Mulţumesc tare mult.

Mergem atunci mai departe.

Pentru domnul Gheorghe Tinel a venit un răspuns. Aşa că, o rog pe doamna să ne prezinte răspunsul.

Mulţumesc tare mult.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu:

Bună ziua!

Eu sunt secretar de stat la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul. Nici de la Ministerul Mediului şi nici de la Ministerul Apelor şi Pădurilor nu a putut să participe nimeni, fiind angrenaţi în alte activităţi.

O să dau citire răspunsului de la Ministerul Mediului.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, nr. 611A din 2017, având ca obiect "Nivelul de intervenţii în cazul speciilor de urşi şi lupi, în interesul securităţii şi sănătăţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune importante", vă comunicăm următoarele.

Până în prezent, Ministerul Mediului nu a acordat derogări de la statutul de specii strict protejate, stabilit prin legislaţia naţională de mediu în vigoare, pentru speciile lup şi urs, măsură reglementată de prevederile Ordinului ministrului mediului nr. 1169 din 2017 pentru aprobarea în interesul sănătăţii, securităţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune importante.

Ministerul Apelor şi Pădurilor, în calitate de autoritate publică centrală pentru silvicultură, este administratorul faunei cinegetice, fiind totodată autoritatea care încredinţează contractele de gestionare a fondurilor cinegetice, asociaţiilor de vânătoare sau oricăror entităţi stabilite de Legea nr. 407/2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic.

Având în vedere cele menţionate, Ministerul Mediului nu dispune de fişele de evaluare privind specia urs, aferente ultimilor trei ani, pentru obţinerea acestora fiind necesară transmiterea unei solicitări în acest sens Ministerului Apelor şi Pădurilor.

În speranţa că informaţiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm de sprijinul nostru şi totodată vă stăm la dispoziţie pentru eventuale informaţii suplimentare.

Deci, în cazul în care aveţi nevoie de informaţii suplimentare, sunt sigură că... colegii din ministerele anterior menţionate vă stau la dispoziţie.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule deputat, aveţi din nou cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi stimaţi colegi aflaţi în sală,

Special am cerut aceste informaţii, pentru că am vrut să văd cum aţi fundamentat ordinul privind recoltarea/capturarea exemplarelor de urşi şi de lupi.

Şi m-am convins. Dacă până acum aveam un dubiu, acum am o certitudine - nu l-aţi fundamentat deloc. Pasaţi responsabilitatea evidenţei exemplarelor faunei cinegetice - urs şi lup - la Ministerul Apelor şi Pădurilor, dar dumneavoastră fundamentaţi cotă de recoltă şi de captură. Pe ce bază? Că întrebarea mea aceasta era - pe ce bază?

Atât timp cât fişele de evidenţă ale fondului de vânătoare, ale evaluării speciilor respective, se află la Ministerul Apelor şi Pădurilor, mă aşteptam ca răspunsul dumneavoastră să cuprindă referire la acest lucru şi să cuprindă, inclusiv în nota de fundamentare, referinţe la aceste fişe de evaluare.

Vă spun că există suspiciunea că datele respective, numărul de urşi - 145, de lup, din specia lup - 97 sunt calculate şi sunt stabilite empiric, pe baza unor alte date şi elemente decât cele tehnice, care ar trebui să stea la baza acestor informaţii. Şi vă acuz, de la această tribună, de lucruri foarte grave.

Şi îmi pare rău că nu lămuriţi acest lucru. Vorbim de 145 de urşi şi de 97 de lupi, cu o valoare cinegetică foarte mare.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă din partea Ministerului pentru Relaţii cu Parlamentul mai vreţi un răspuns? Dacă nu...

Mai aveţi dreptul la un minut. Dacă vreţi să răspundeţi? Dacă nu, puteţi răspunde în scris.

Foarte bine.

Mulţumesc tare mult.

Mergem mai departe.

Doamna deputat Bîzgan Oana dacă este în sală?

Dacă nu este în sală, mergem mai departe.

Domnul deputat Gheorghe Daniel? Nu este în sală.

Mergem mai departe.

Domnul Bichineţ Corneliu - se solicită amânare.

Domnul Alexe Costel - se solicită amânare.

Domnul Dobrovie Matei-Adrian, pe încă o interpelare - se solicită amânare.

Aşadar, declar închisă şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări, din 25 septembrie 2017.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,23.