Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,24.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice şi vă informez că, potrivit programului, astăzi vom încheia declaraţiile la 9,30, de aceea am rugămintea la colegi să fie cât mai concişi în cele trei minute, pentru că restul vor trebui să depună scris, deoarece la 9,30 începem şedinţa consacrată moţiunii simple.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Dîrzu, de la Alba.

Se pregăteşte domnul Gudu, PNL.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Dîrzu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi face referire la deschiderea anului universitar.

Săptămâna aceasta începe un nou an universitar, un an cu noi provocări academice şi profesionale. În paralel, apar şi provocările sociale, interdependente cu primele două.

În calitate de deputat social-democrat, permiteţi-mi să vă vorbesc mai mult despre ele.

În fiecare an, la deschiderea anului universitar şi şcolar vin politicieni care vor doar să facă binecunoscuta baie de mulţime, nevorbind cu adevărat despre problemele din educaţie şi neavând soluţii concrete pentru beneficiarii reali şi direcţi ai educaţiei, respectiv studenţii.

Subfinanţarea, rigiditatea din universităţi şi nerespectarea drepturilor studenţilor sunt problemele care apasă cel mai puternic sistemul de învăţământ universitar. Sarcina rezolvării lor nu trebuie să cadă numai pe Guvern, ci responsabilitatea majoră trebuie să o aibă chiar universităţile care, de prea multe ori, se luptă prea puţin pentru a accesa finanţări externe, pentru a asigura un proces transparent şi corect de management, învăţare şi evaluare sau pentru a respecta Ordinul nr. 3.666/2012 privind Codul drepturilor şi obligaţiilor studentului.

Trebuie, totuşi, să fim şi optimişti şi să spunem răspicat despre lucrurile bune care s-au făcut pentru studenţi. Pentru prima dată în 28 de ani, Guvernul României a crescut fondul de burse pentru studenţi de la 83 lei/lună la 201 lei/lună, deci o creştere cu 142,16%.

Mai mult, Parlamentul României a amendat ordonanţa de urgenţă a Guvernului şi a instituit obligaţia acordării burselor pe toată durata anului calendaristic, deci pe 12 luni. Eu sper ca până în anul 2020 bursele studenţilor să fie cel puţin la valoarea salariului minim pe economie. Este o măsură pe care o voi promova în Parlamentul României.

Pentru a încuraja mobilitatea studenţilor, dar şi pentru a-i ajuta pe cei nevoiaşi, s-a acordat gratuitate la transportul feroviar. Profit de context şi fac un apel şi către autorităţile administraţiei publice locale să respecte Legea educaţiei şi să acorde reducere, respectiv gratuitate la transportul public local pentru studenţi. Ştiu că în multe locuri din ţară legea nu se respectă, inclusiv în municipiul Alba Iulia.

Începând din această toamnă, Guvernul va promova înfiinţarea de Societăţi Antreprenoriale Studenţeşti în universităţi, concomitent cu stabilirea unui Fond naţional de investiţii în afaceri pornite de studenţi, în valoare de peste 20 de milioane de euro. Cele două programe vor fi implementate pe parcurs, cu termen de finalizare în 2020 şi eu vă invit să aplicaţi!

Începând cu anul 2018, conform Programului de guvernare, Guvernul va demara un program de modernizare a taberelor pentru studenţi, concomitent cu creşterea capacităţii acestora. Sper ca vara viitoare să vă bucuraţi din plin de ele! Le meritaţi!

Tot din seria veştilor bune pentru tineri, începând cu anul viitor va începe finanţarea pentru deschiderea unui fond locativ pentru tineri, în parteneriat cu 178 de administraţii publice locale, prin care tinerii să poată avea acces la locuinţe sau chirie mai ieftină.

De asemenea, se urmăreşte finanţarea unui program de înfiinţare, pe lângă primării, a centrelor comunitare de tineret.

În prezent, Parlamentul dezbate două proiecte de lege de o importanţă deosebită pentru voi: Legea internshipului şi Legea tineretului. Îmi doresc ca ele să fie, în final, în ajutorul vostru şi voi face tot ce pot pentru a le îmbunătăţi.

Vă invit să trimiteţi opinii Parlamentului şi chiar să participaţi la dezbaterile din cadrul comisiilor.

Aşadar, iată, cu ajutor din partea tuturor actorilor implicaţi în procesul educaţional, se pot şi se vor face lucruri frumoase. Condiţiile sunt cooperarea şi respectarea legii.

Ce pot eu să fac pentru voi, studenţii? În calitate de deputat în Parlamentul României, sunt deschis să vă sprijin în toate demersurile voastre pentru îmbunătăţirea politicilor educaţionale şi de tineret. Sunt alături de voi şi pentru apărarea şi promovarea drepturilor studenţilor. De fiecare dată când simţiţi că drepturile voastre sunt încălcate, vă rog să mă contactaţi, iar eu, prin intermediul exercitării controlului parlamentar, voi interpela miniştri, rectori sau autorităţi locale. Dacă aveţi idei bune de modificare a legilor din educaţie sau tineret, vă rog să mă contactaţi şi putem propune iniţiative legislative care să facă mult bine studenţilor din întreaga ţară.

În final, nu pot să vă doresc decât două lucruri pe care puţini politicieni vi le spun: nu vă opriţi să luptaţi pentru drepturile voastre şi asumaţi-vă că schimbarea sistemului de învăţământ vine, în primul rând, prin implicarea voastră. În mine veţi găsi mereu un partener şi un prieten.

Cu deosebită consideraţie, deputat de Alba, Ioan Dîrzu.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit pe doamna Cherecheş. Înţeleg că merge la Senat să susţină...

Din partea Grupului PSD au depus în scris: Elvira Şarapatin, Mirela Furtună, Anişoara Radu, Camelia Gavrilă, Florinel Stancu, Tamara Ciofu, Daniela Oteşanu, Radu Babuş, Cristina Dinu, Nicolae Velcea, Costel Lupaşcu, Simona Bucura-Oprescu, Nicu Niţă.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Nepăsarea ucide!".

1 octombrie marchează în fiecare an Ziua mondială de luptă împotriva cancerului la sân dar, din păcate, se vorbeşte prea puţin despre această maladie care afectează aproximativ 6.500 de noi femei în fiecare an. În jur de 65.000 de femei suferă de această boală în România.

O boală care se poate trata şi vindeca, ajunge să ucidă foarte multe femei, în fiecare an, şi pentru că nu se face suficient pentru a contribui la creşterea gradului de conştientizare asupra importanţei prevenţiei şi depistării la timp a cancerului la sân. Aceasta este în topul cancerelor la femei, fiind urmat de cel uterin şi de cel de piele.

În judeţul Bihor, de unde provin, în 2016 au fost înregistrate 244 de noi cazuri de cancer la sân. În total, în Bihor au fost înregistrate şapte cazuri noi de cancer pe zi în anul 2016, ceea ce ne îndeamnă să intensificăm toate activităţile de prevenţie.

Ca în fiecare an, organizaţia de femei a PNL, în colaborare cu câteva centre medicale private şi de stat din Oradea, desfăşoară, pe tot parcursul lunii octombrie, o serie de evenimente care au început, în seara de 1 octombrie, cu iluminarea în roz a Primăriei Oradea, în semn de solidaritate şi empatie cu femeile care se confruntă cu această boală, dar şi pentru a atrage atenţia orădenilor în legătură cu pericolul pe care îl prezintă acest cancer.

În luna octombrie vom distribui pe stradă şi în diferite locuri publice 1.000 de fluturaşi cu informaţii utile în acest domeniu, pe baza cărora femeile vor beneficia de consultaţie gratuită şi reducere sau chiar gratuitate la costul mamografiei sau ecografiei mamare.

La distribuire atragem atenţia femeilor asupra importanţei monitorizării stării de sănătate, pentru că 70% dintre cancerele la sân au fost depistate prin autopalpare.

Seria de evenimente va fi completată cu o dezbatere publică, la care vom invita specialişti în oncologie, imagistică, ginecologie, nutriţie şi psihologie, care vor oferi informaţii practice şi vor răspunde întrebărilor femeilor care vor participa.

Prevenţia este esenţială, adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi activ, de asemenea, iar femeile sunt răspunzătoare, în cele mai multe situaţii, de starea de sănătate generală a familiei.

Cu acest prilej, cer Parlamentului să urgenteze adoptarea Legii prevenţiei, iniţiată de Partidul Naţional Liberal, care stă de mai bine de un an uitată prin sertare, la Senat, lege care ar crea cadrul şi infrastructura necesare implementării programelor de prevenţie şi ar motiva românii să-şi verifice periodic starea de sănătate şi să depisteze astfel factorii de risc sau chiar anumite boli, în stadiu incipient.

Prevenţia este o opţiune mai bună decât tratarea bolii şi costă mai puţin statul român!

Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Se pregăteşte doamna Cătălina Bozianu.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am sărbătorit ieri Ziua Unităţii Germane, sărbătoarea naţională a Republicii Federale Germania. Aceasta se întâmplă pentru prima dată de la reunificare, în absenţa artizanului acesteia, cancelarul doctor Helmut Kohl care, din păcate, ne-a părăsit în acest an.

Se cuvine să menţionăm încă o dată contribuţia sa istorică atât în beneficiul poporului german, ca realizator al Reunificării, cât şi al reconcilierii şi unităţii europene, alături de preşedintele Franţei, François Mitterrand.

Reunificarea Germaniei a fost un eveniment istoric şi pentru întreaga Europă de Est, inclusiv România, deoarece ne-a deschis şi nouă calea către NATO şi Uniunea Europeană.

De altfel, în contextul Reunificării, una dintre cele mai importante consecinţe o reprezintă apartenenţa întregului teritoriu german, inclusiv fosta RDG, la NATO.

În ceea ce ne priveşte, am dezvoltat începând cu 1992, pe baza Acordului bilateral semnat la Bucureşti, o relaţie de prietenie şi parteneriat în Europa care astăzi este mai solidă ca oricând.

O confirmare a acestei afirmaţii o reprezintă vizita efectuată de către preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, la Berlin, în luna iunie, şi discuţiile care au avut loc cu această ocazie cu preşedintele federal, domnul Frank Walter Steinmeier şi doamna cancelar, doctor Angela Merkel.

Alegerile federale care au avut loc recent au adus rezultatul scontat, şi anume, victoria doamnei cancelar Merkel şi a uniunii CDU/CSU. Doresc să le adresez felicitări şi mult succes în continuare. Acest rezultat va permite continuarea în aceeaşi manieră prietenească a dialogului la cel mai înalt nivel, atât în plan bilateral, cât şi în cel al Uniunii Europene.

Am convingerea că, spre binele României şi pentru viitorul european al naţiunii noastre, locul pe care trebuie să-l ocupăm în dialogul european este alături de Germania şi Franţa, pentru o mai bună integrare, şi nu pe poziţii care slăbesc coeziunea Uniunii Europene.

În acest sens, minoritatea germană din România îşi va continua demersul de a contribui la extinderea şi aprofundarea relaţiilor cu Republica Federală Germania în plan politic, economic şi cultural, aşa cum a făcut-o de la Revoluţie încoace.

Sunt totodată convins că trebuie să acţionăm politic pentru creşterea investiţiilor germane în economia românească şi pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale bilaterale, care în anul precedent au atins un maxim istoric de peste 26 de miliarde de euro, ocupând de departe locul întâi în ierarhia comerţului exterior al României.

În final, doresc să felicit Germania şi poporul german cu această ocazie şi să le doresc pace şi prosperitate împreună cu noi, românii, în Europa unită.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit pe doamna Cătălina Bozianu. Vă rog, doamnă.

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se intitulează "Avem o guvernare ruptă de realităţile românilor".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută am fost cu toţii martorii unui fenomen alarmant pentru modul în care este guvernată România. Acest fenomen este ruperea de realitate a unora dintre cele mai importante figuri ale puterii PSD-ALDE. A fost mai întâi declaraţia preşedintelui Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu care, împotriva evidenţelor simţite de fiecare dintre noi în fiecare zi, încearcă să ne convingă de faptul că preţurile carburanţilor nu au crescut ca efect al măsurilor fiscale ale Guvernului PSD-ALDE.

Domnul Tăriceanu insistă în ideea că noi, românii, trăim un fel de iluzie atunci când constatăm creşterea de preţ per litrul de benzină sau de motorină la aceeaşi staţie de alimentare.

A urmat o declaraţie similară din partea ministrului energiei, Toma Petcu. Domnia Sa a recunoscut în faţa naţiunii că habar nu are de preţurile carburanţilor, pentru că nu are permis de conducere. Este o declaraţie de pieton, inclusiv în sensul peiorativ al cuvântului.

Domnul Petcu se dovedeşte a fi nu doar un pieton al şoselelor, ci şi al funcţiilor publice.

Un ministru al energiei care admite cu seninătate că nu ştie cât costă benzina, trebuie să plece acasă definitiv cu autobuzul, cu metroul, cu bicicleta sau pe jos, indiferent dacă face aceste declaraţii din ignoranţă sau din aroganţă!

Stimaţi colegi,

Cel mai probabil aceste declaraţii sunt făcute din aroganţă. Ele dovedesc că între actuala guvernare şi realitatea de zi cu zi a românilor s-a căscat o prăpastie din ce în ce mai mare.

Îmbătaţi de succesul electoral de anul trecut, îmbătaţi cu apă rece că majorările de salarii şi pomenile sociale pe care le aruncă generos în stânga şi în dreapta, dintr-un buget sărăcit, le vor asigura succesul electoral şi pe mai departe, guvernanţii au dezvoltat un complex de superioritate faţă de români. Ei cred că orice ar spune, alegătorii lor vor înghiţi pe nemestecate. Se înşală! Românii văd şi simt în propriul buzunar rezultatele unei guvernări care se arată a fi dezastruoasă pentru economie. Mediul privat este din ce în ce mai sufocat de taxe şi impozite, preţurile şi dobânzile cresc, iar perspectivele sunt sumbre.

Şi mai există o realitate de care, în aroganţa lor, domnii Tăriceanu, Petcu, Tudose sau Dragnea, nu ţin seama.

Românii îndură multe, dar se revoltă atunci când sunt minţiţi în faţă în mod repetat. Este o realitate care, mai devreme sau mai târziu, le va exploda în faţă domnilor guvernanţi şi îi va costa mai mult decât un drum până la benzinărie, pentru a vedea cu cât au crescut preţurile.

Cătălina Bozianu, deputat al PMP, Prahova.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul UDMR, Farago Petru.

Au depus scris, de la Grupul PNL, Mugur Cozmanciuc, Florin Stamatian, Viorica Cherecheş, Mihai Culeafă, Glad Varga, Dumitru Oprea, Robert Boroianu, Bogdan Huţucă, Constantin Şovăială, Raluca Turcan, Dumitru Mihalescul, Marius Bodea şi, de la Grupul PMP, Cornel Sămărtinean.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Farago Petru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În mod tradiţional, comemorăm evenimentele istorice cu un impact deosebit asupra societăţii, cum sunt revoluţiile sau luptele de eliberare, şi omagiem personalităţile de a căror nume se leagă aceste evenimente. În acest şir de omagieri şi comemorări se disting evenimentele, faptele şi personalităţile legate de Revoluţia din 1848-1849. La fel, în această obişnuinţă devenită tradiţie se înscriu şi comemorările în cadrul comunităţii maghiare din România.

Revoluţia maghiară a izbucnit la 15 martie 1848 şi, după o serie de realizări care au culminat cu detronarea Casei de Habsburg, a avut de înfruntat două armate imperiale, cea austriacă şi cea rusă. Lupta forţelor inegale s-a încheiat la Arad, de fapt la Şiria, unde armata revoluţionară a depus armele. Austriecii însă nu s-au mulţumit cu atât, peste 1.000 de participanţi în conflictul armat au fost judecaţi şi întemniţaţi pe ani grei. Represaliile ulterioare au culminat cu sentinţele tribunalului militar prezidat de generalul Haynau, care a condamnat 120 de persoane, printre care şi 13 generali ai revoluţiei, care au depus armele la Şiria. Generalii, dintre care doar patru erau maghiari, au fost executaţi în zorii zilei de 6 octombrie 1849, în apropierea Cetăţii Aradului.

Dincolo de dorinţa de a păstra valorile noastre istorice şi spirituale, de a ne păstra identitatea, până la urmă, suntem datori de a ţine vie amintirea martirilor şi de a trăi pentru idealurile pentru care au trăit şi ei, la rândul lor. Ba, mai mult, au trăit şi au murit pentru acele idealuri. Aceşti 13 bărbaţi, în locul libertăţii pentru care au luptat, au avut parte de moarte. Patru dintre ei prin împuşcare, iar alţi nouă prin spânzurare, acestora călăii lor luându-le astfel nu doar viaţa, dar şi onoarea militară. Aceşti 13 bărbaţi au fost victimele unei puteri care nu a tolerat dorinţa firească, omenească a maghiarilor vremii de a-şi modela propria soartă prin propriile decizii, nu a ştiut să accepte dorinţa de libertate a popoarelor, nu a reuşit să înţeleagă vocea vremurilor, având convingerea greşită că prin tot ce dă altora, ea însăşi rămâne cu mai puţin.

Comemorările nu privesc însă doar trecutul. A noastră, ca oricare alta, priveşte şi prezentul, şi viitorul. Noi credem în idealul libertăţii şi suntem convinşi că nimeni nu se poate bucura de propria libertate până toţi cei din jurul lui nu se bucură de aceeaşi libertate. Suntem convinşi, de asemenea, că libertatea este indivizibilă. Sporirea libertăţii, a libertăţilor unora, niciodată nu va diminua libertatea, libertăţile altora, la fel cum nici dragostea părintească purtată unui copil nu scade cu nimic dragostea părintească purtată fraţilor acestuia.

De 168 de ani ne adunăm la Arad pentru a comemora cu demnitate acest eveniment de tristă amintire. Ne adunăm la obeliscul din Subcetate sub care se află mormântul martirilor şi, din anul 2004, ne adunăm şi la Statuia Libertăţii, reamplasată în Parcul Reconcilierii Româno-Maghiare, printr-o Hotărâre a Guvernului României, ca un semn al recunoaşterii idealului în numele căruia s-au ridicat revoluţiile europene din 1848-1849 - libertatea.

Fie ca acest ideal să ne aducă, în sfârşit, laolaltă în aspiraţiile noastre!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit, în continuare, pe doamna Oana Bîzgan, USR.

Vă rog să vă încadraţi în cele trei minute pentru că, repet, la 9,20 vom opri şedinţa, pentru că începe şedinţa consacrată moţiunii simple.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Vă mulţumesc.

Dragi colege,

Dragi colegi,

În timpul şedinţei noastre de plen de astăzi cinci fete şi femei vor fi violate undeva. Cel mai probabil, două dintre ele sunt minore, adică doar nişte copile.

Trei sau poate patru dintre victime îşi cunosc violatorul - este cineva apropiat: tatăl, vecinul, colegul, cineva apropiat. Cineva în care victimele au încredere, cu care se simt în siguranţă, dar care le minte, le bruschează, le loveşte, le forţează şi le agresează în cel mai insidios mod cu putinţă pentru o fiinţă umană.

Suferinţa supravieţuitoarei unui viol nu ia sfârşit odată cu încheierea violenţei sexuale în sine. Urmele psihice, emoţionale, relaţionale ale unui viol sunt prezente în viaţa victimei şi în viaţa familiei acesteia ani la rând.

Dar în România, imediat după viol, victima este supusă unei noi agresiuni - aceea a birocraţiei.

Să ne clarificăm cu toţii despre ce este vorba.

Fără să pretindem că ne putem imagina trauma fizică şi mai ales psihică, fără să ne putem imagina şocul şi teama, ne putem totuşi gândi că o victimă a unui viol este nevoită să treacă şi printr-un întreg proces umilitor şi nedemn.

După constatarea faptei de către poliţie, victima este dusă la cel mai apropiat spital - ceea ce poate însemna, bineînţeles, zeci de kilometri, în cazul în care acesta se întâmplă în mediul rural. După drum, urmează aşteptarea de la spital, examenul ginecologic, apoi victima este trimisă acasă şi nevoită să revină a doua zi la IML pentru certificatul medico-legal. Păi şi cum faci certificatul medico-legal a doua zi?! Ce înseamnă asta?! Înseamnă, în mod evident, că după acesta, victima se duce acasă şi nu poate nici măcar să se spele până a doua zi. Aceasta este birocraţia şi realitatea prin care multe dintre femei trec.

Nu e de mirare că multe dintre ele renunţă şi nu mai vin nici măcar să reclame abuzul. Nu e de mirare că numărul de violuri în astfel de situaţii şi de acte sexuale cu un minor a crescut enorm în ultimii ani şi că este în continuare în creştere.

Cu atât mai mult cu cât Codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014 prevede pedepse mult mai blânde pentru violatori decât cel anterior.

Nu mai vorbim despre faptul că peste 50% dintre conaţionalii noştri consideră violul scuzabil în anumite condiţii, bineînţeles, victima e de vină, iar vreo 20% cred că nu ar trebui incriminat.

Ce părere aveţi despre asta, dragi colegi?

Refuz să accept că nu putem schimba această situaţie. Refuz să accept că nu putem să punem capăt umilirii victimele violenţei sexuale de către statul care-ar trebui să le protejeze.

Vă rog să sprijinim înăsprirea pedepselor!

Vă rog să demonstrăm că avem zero toleranţă pentru violenţă, de oricare ar fi ea, şi cu atât mai mult cea sexuală!

Mulţumesc.

Oana Bîzgan, deputat, Bucureşti.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Marius Budăi, PSD.

Se pregăteşte Antoneta Ioniţă, PNL.

A mai depus în scris şi Găvrilă Ghilea, PNL.

Vă rog, domnule coleg.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice de azi: "Evoluţia ROBOR".

Stimaţi colegi,

Asistăm de aproximativ o săptămână la o creştere continuă şi accentuată a dobânzii interbancare din România, aşa numita cotaţie ROBOR.

S-au făcut două afirmaţii false legate de această cotaţie, iar eu cred că Parlamentul ar trebui să vadă de ce aceste declaraţii nesustenabile au fost susţinute în paralel de reprezentanţii Băncii Naţionale a României şi de cei ai băncilor comerciale din România.

Prima afirmaţie care s-a făcut este aceea că există o criză de lichiditate în piaţa bancară din România şi că, din acest motiv, băncile trebuie să se împrumute mai mult între ele, ceea ce conduce la creşterea ROBOR.

Dacă este vorba de o criză a lichidităţii, aşa cum se afirmă, atunci preţul banilor ar trebui să crească, ceea ce însă nu s-a întâmplat în România. Dacă ne uităm la dobânzile plătite de bănci pentru depozitele populaţiei, ele se situează undeva la 0,2%, iar uneori sunt chiar negative. În mod normal, dacă avem o creştere a ROBOR, ar trebui să constatăm şi o creştere a dobânzilor pentru depozite.

În al doilea rând, s-a tot vorbit de creşterea pensiilor şi salariilor, undeva cu 15% faţă de anul trecut. Deci românii au avut în buzunarele lor mai mulţi bani, iar aceşti bani s-au mişcat în economie şi au asigurat o creştere a lichidităţii, nicidecum o scădere a ei.

În al treilea rând, raportat la anul 2014, masa monetară s-a dublat în România, ca urmare a politicii BNR de emitere de monedă. Deci iar avem o creştere a lichidităţii, nu o scădere a ei.

Pentru a justifica presupusa scădere a lichidităţi, băncile, dar în mod ciudat şi unii reprezentanţi ai BNR, au afirmat că ar fi vorba de faptul că Guvernul a retras dividendele de la companiile de stat, bani care stăteau în băncile comerciale din România. Afirmaţia mi se pare cel puţin ridicolă. Dividendele retrase de Guvern la rectificarea bugetară au fost de circa două miliarde de lei, în condiţiile în care depozitele din bănci erau de 65 de miliarde de euro, adică aproximativ 300 de miliarde de lei. Vorbim deci de o sumă retrasă de Guvern de sub 1% din disponibilităţile bancare. În plus, ar trebui subliniat că odată cu constituirea dividendelor Guvernului, au primit dividende şi acţionarii minoritari din companiile de stat, iar banii acestora stau în bănci.

Aşadar, vorbim, din punctul meu de vedere, de o creştere artificială a ROBOR şi este foarte straniu că această teză falsă e susţinută cu voce tare de reprezentanţii BNR.

Eu cred că e necesar să existe o relaţie onestă între Guvern şi BNR, însă onestitatea trebuie să fie în ambele sensuri.

Ca membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, cred că Parlamentul ar trebui să îşi exercite rolul de control atât asupra BNR, cât şi asupra mediului bancar din România. Este o coincidenţă ciudată faptul că ROBOR a început să crească după ce ministrul finanţelor a pus la dispoziţia Parlamentului lista cu băncile care an de an şi ani la rând au declarat profit zero în România.

Nu doresc însă să fac speculaţii, dar cred că se impune ca Parlamentul, fie prin Comisiile permanente, fie printr-o comisie specială, să facă lumină în acest caz, adică al creşterii ROBOR, care, aşa cum am arătat, are o evoluţie artificială şi ridică mai multe semne de întrebare.

Vă mulţumesc.

Deputat Marius-Constantin Budăi, PSD, Botoşani.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Antoneta Ioniţă, PNL.

Se pregăteşte domnul Marius Paşcan, PMP.

Doamna Antoneta Ioniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "După noi, potopul!".

Asist de ceva timp, uluită, la spectacolul politic oferit de actualii guvernanţi. Încerc să-mi dau seama care ar putea fi strategia pe care aceştia o vor pune în aplicare astfel încât noi, românii, "să nu o ducem binişor, ci foarte bine", după cum ne promitea domnul Liviu Dragnea. Care e drumul către "foarte bine"? Un prim val de scumpiri, apărut la jumătatea lunii septembrie, după introducere accizei la carburanţi, creşteri apărute, parcă, să-i facă în ciudă actualului premier care ne asigura că preţurile la pompă nu se vor modifica. Un al doilea val de scumpiri a apărut de la 1 octombrie. Un litru de benzină a sărit de 5 lei, dar bărbaţii de stat din Coaliţia de guvernare se întrec în a da declaraţii sarcastice, de parcă ai zice că toată viaţa şi-au dorit să fie prezentatori de stand-up comedy, nu miniştri în Guvernul României.

"Eu nu am văzut nicio scumpire, despre ce vorbim?", "Eu nu am carnet de conducere", "N-am fost să fac plinul, dar am încredere în ceea ce zice premierul", sunt replici ultracunoscute pe care miniştri importanţi le-au făcut în faţa presei, fără a se gândi la oamenii simpli, acei plătitori de taxe şi impozite care, pe bună dreptate, reacţionează vehement în mediul on-line. Colac peste pupăză, şeful Senatului vine cu o explicaţie senină referitoare la creşterea ROBOR. Empatizând cu cei cărora le-au crescut ratele la credite în lei, domnul Tăriceanu declară că "Slavă Domnului, eu nu am niciun credit". Bineînţeles, Domnia Sa vorbea "pe persoană fizică".

Încerc să identific un domeniu în care să performăm ca ţară, dar nu reuşesc. Probabil că beneficiind de contraperformanţele din sănătate, învăţământ, transporturi, agricultură, finanţe, justiţie, mi-e greu să văd eventualele realizări ale Guvernului.

Aud că TAROM face cheltuieli aiuritoare, dar ministrul Cuc ne vorbeşte despre relansarea companiei.

Văd cum elevii au început şcoala fără manuale, dar domnul Pop şi-a făcut un scop în a polemiza cu domnul Andrei Pleşu.

Domnul Tudorel Toader se contrazice de la o zi la alta, în funcţie de interesele cerute de partid, iar domnul Daea nu scapă niciun prilej să ne demonstreze câte scăpări lingvistice "are în dotare". Poate nu ştiaţi, dar Domnia Sa a fost în vizită la Brăila, să viziteze "standardurile" de la un târg agricol.

Peste toate acestea, în prag de iarnă, vin valuri de scumpiri la energia electrică, la gazele naturale, la carburanţi, la credite. Oamenii nemulţumiţi au început să protesteze în stradă. Au fost cei din Sindicatul "Solidaritatea", au fost lucrătorii de la ambulanţă, au ieşit profesorii în faţă prefecturilor. Peste tot şi toate apare şeful PSD, domnul Liviu Dragnea, care ne spune, zâmbind sarcastic, "până la urmă, o să fie bine". Desigur, nu a menţionat pentru cine o să fie bine, dar cred că e de la sine înţeles: Domnia Sa se adresa colegilor şi prietenilor săi. Lor o să le fie bine, că nouă, românilor, o să ne fie din ce în ce mai greu să digerăm politicile guvernamentale. Un Guvern care pare să aibă drept motto: "După noi, potopul"!

Să ne ferească Dumnezeu!

Deputat al PNL de Brăila, Antoneta Ioniţă.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Marius Paşcan.

Se pregăteşte domnul Florin Manole.

Au depus în scris, de la Grupul PNL, Claudiu Răcuci, Olteanu Daniel, Nicolae Giugea şi Ioan Balan.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa tuturor!

Declaraţia mea politică se intitulează "Vă arunc mănuşa pentru judeţul Mureş".

Judeţul Mureş este binecuvântat, divin de la natură, o poziţie geografică în inima României, generoasă din punct de vedere economic, turistic, demografic. Câte judeţe, oare, se mai pot lăuda cu o îmbinare atât de armonioasă, cuprinzând munte, deal şi câmpie, cu o cetate istorică locuită şi o zonă balneoclimaterică de renume european, cu un defileu al Mureşului de un pitoresc superlativ şi cu o câmpie fertilă, care concurează cele mai productive cernoziomuri din ţară? Dar cea mai de preţ bogăţie a judeţului meu sunt oamenii, mureşenii. Ei merită mult mai mult!

De aceea, reiterez apelurile mele pentru o solidarizare politică, menite a pune pe primul loc, transpartinic, proiectele de dezvoltare ale judeţului Mureş.

Iată cele mai importante dintre acestea, corelative Masterplanului General de Transport al României: redeschiderea, modernizarea şi extinderea Aeroportului Târgu Mureş, care a rămas până acum doar un deziderat demagogic, un obiectiv judeţean prost gestionat, fără nicio perspectivă naţională pe termen lung; susţinerea autostrăzilor Braşov-Târgu Mureş şi Iaşi-Târgu Mureş, precum şi a proiectelor centurilor rutiere ocolitoare pentru municipiile Reghin şi Sighişoara, finalizate ca studii de fezabilitate, dar şi pentru oraşele Iernut şi Luduş.

De asemenea, trebuie să solicităm cu toţii, în Capitală, finalizarea Proiectului amenajării hidroenergetice Răstoliţa, investiţie blocată şi abandonată din 2012.

Totodată, să concretizăm demersurile repetate, în privinţa unor proiecte de hotărâri de Guvern, pentru întregirea patrimoniului administraţiilor publice locale din judeţul Mureş.

Să fim solidari, aşadar, politic pentru a determina administraţiile publice locale să investească susţinut în unităţile de învăţământ. O educaţie de calitate priveşte, deopotrivă, condiţiile oferite de învăţământul preuniversitar, iar, la nivel academic, Târgu Mureş trebuie să se dezvolte ca un centru universitar şi medical puternic.

Trebuie asumate, în acest sens, de către administraţiile publice locale - nu doar declamativ - proiectele de cercetare promovate de către universităţi, proiectul spitalului regional, iar procedurile privind constituirea consorţiului dintre Universitatea de Medicină şi Farmacie şi Universitatea "Petru Maior" se cuvin impulsionate.

În context, este foarte important ca oferta educaţională a judeţului Mureş să fie corelativă pieţei muncii, astfel încât absolvenţii să-şi găsească locuri de muncă, pe măsura aşteptărilor, în judeţul pe care-l numim familiar "acasă".

Nu în ultimul rând, investitorii şi dezvoltatorii economici importanţi caută azi spaţii, clădiri de clasa A, cu dotări de un anumit standard de calitate. Ar trebui să fim preocupaţi şi în această direcţie de viitorul pe termen lung al judeţului nostru.

Aceasta este mănuşa pe care v-o arunc tuturor celor care reprezentaţi judeţul Mureş în Capitală, e provocarea la care politic nu aveţi voie să nu răspundeţi!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat al PMP de Mureş, Marius Paşcan.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Florin Manole.

Se pregăteşte doamna Roberta Anastase.

Domnul Petre-Florin Manole:

Declaraţia mea politică se intitulează "Educaţie fără discriminare".

Sunt puţine momentele când aflăm sau conştientizăm că încă mai sunt copii, în această societate, care sunt discriminaţi. Se întâmplă la şcoală, la liceu sau în facultate, poate chiar şi în grădiniţe. Mai trist este faptul că sunt şi mai puţine cazurile când, odată scoase la lumină aceste patologii ale educaţiei, acţionăm politic sau civic pentru a le corecta.

"Niciun copil nu trebuie lăsat în urmă" este acum doar un slogan, dar, în realitate, ar trebui să fie scopul cel mai înalt al sistemului educaţional românesc. Niciun copil, indiferent de caracteristicile lui sociale, familiale sau personale, nu trebuie să se simtă altfel decât ceilalţi. Nu trebuie să fie apăsat de vreo închipuită vină de a fi diferit, indusă, uneori, chiar de către unii dintre profesori.

Nu ştiu dacă-şi poate imagina cineva, chiar şi pentru câteva secunde, cum este să fi în pielea unui copil arătat cu degetul, mutat în ultima bancă şi care-şi face griji şi se întreabă de ce este altfel.

Dar nu de exerciţii de imaginaţie avem nevoie, ci de a îmbunătăţi o lege. Legea educaţiei naţionale nu trebuie să ne spună doar cum sunt reglementate structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ de stat, particular sau confesional. Legea trebuie să fie cea care garantează în toată substanţa ei, fără echivoc şi fără dubii, un act educaţional egal şi fără discriminare pentru toţi copiii şi tinerii acestei societăţi. Iar în situaţiile în care avem de-a face cu încălcarea prevederilor referitoare la combaterea discriminării din şcoli, legea trebuie să corecteze comportamentele prin sancţiuni, pentru că astăzi nu o face!

Astfel, pentru întărirea principiului egalităţii de şanse şi pentru combaterea şi sancţionarea discriminării, voi propune o serie de amendamente la Legea educaţiei naţionale.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Roberta Anastase.

Se pregăteşte domnul Biro Zsolt.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Poluarea Ploieştiului este o problemă vitală care nu poate fi ignorată, cu atât mai puţin îngropată sub minciuni şi declaraţii politicianiste. Ea poate fi rezolvată doar prin eforturi comune ale autorităţilor locale şi autorităţilor naţionale de mediu. Orice altă abordare este sortită eşecului.

Având această convingere, de aproape un an de zile am început demersurile de sensibilizare a autorităţilor de mediu. Întotdeauna am subliniat faptul că aceste acţiuni ale mele se adresează ploieştenilor şi prahovenilor, cărora le pasă şi care vor să se implice în rezolvarea problemei, indiferent de culoarea politică.

Cu o mare amărăciune am ajuns să constat că principala calamitate pentru Ploieşti şi ploieşteni este, culmea, nu poluarea, ci o concitadină de-a noastră, actual ministru al mediului, e drept, la al treilea mandat şi vicepremier în Guvernul Tudose.

Prin acţiunile pe care le întreprinde, Graţiela Leocadia Gavrilescu este mai toxică pentru ploieşteni decât benzenul şi dioxidul de sulf.

Deşi nu doar eu, ci şi autorităţile locale, reprezentanţii mass- media, alţi parlamentari, cetăţenii îi solicităm aproape în fiecare zi măsuri concrete pentru determinarea poluatorilor, să reducă noxele pe care le aruncă în aerul Ploieştiului, singurele demersuri concrete pe care le-a făcut până în prezent au fost promisiunile. Promisiuni fără acoperire şi minciuni cinice, cu scopul de a-şi acoperi lipsa de interes faţă de faptul că, fără nicio exagerare, tot mai mulţi ploieşteni sunt ucişi de aerul pe care îl respiră.

Ultima astfel de minciună infernală este aceea că Domnia Sa, în persoană, s-a ocupat de alocare de fonduri pentru achiziţionarea unei staţii de măsurare a calităţii aerului pentru Ploieşti.

Jurnaliştii au descoperit că declaraţia Domniei Sale este o minciună sfruntată, ministerul pe care îl conduce nefăcând niciun demers în acest sens.

Distinşi colegi,

Problema poluării aerului din Ploieşti cu benzen şi dioxid de sulf este acută şi produce victime, mai ale în rândul copiilor şi a persoanelor vârstnice. Nu este nicio exagerare!

Mă adresez inclusiv premierului Tudose, aşa cum am făcut-o şi în faţa premierului Grindeanu.

Domnule prim-ministru, ploieştenii nu au nicio vină că aţi pus din nou la mediu un ministru a cărui competenţă a fost depăşită de complicata chestiune a mutării unui cuib de barză.

Vă rog să analizaţi poluarea Ploieştiului, împreună cu specialiştii, de această dată. O să vedeţi cum Graţiela Gavrilescu acţionează pentru stoparea poluării din Ploieşti doar cu minciuni şi dezinformări, în timp ce oamenii se baricadează în case, de teama mirosurilor infernale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Biro Zsolt.

Se pregăteşte domnul Nicolae Petreţchi.

Domnul Biro Zsolt-Istvan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Rasismul manifestat pe stadioane şi în sălile de sport, cu ocazia unor evenimente sportive, e vizibil din ce în ce mai mult.

Din păcate, în ultima vreme, se amplifică manifestările antimaghiare. Bannere cu inscripţii jignitoare la adresa comunităţii maghiare sunt vizibile, săptămână de săptămână, ba, mai mult, în afară de inscripţii şi scandări jignitoare se ajunge şi la violenţă fizică: bătaie cu bâte şi pietre, cum s-a întâmplat la Cluj, iar cel mai recent caz, meciul din Liga I de fotbal de la Braşov, prilej cu care galeria FCSB - recidivistă în domeniu - a poftit afară din ţară comunitatea maghiară.

Cum meciurile sunt televizate, urmărite deci de milioane de telespectatori, incitarea la violenţă, rasism şi xenofobie are un impact maxim. Astfel, nu ne putem mira dacă după asemenea evenimente şi audienţa unor emisiuni televizate, în care principalul conţinut este antimaghiarismul, este, la fel, în creştere. Este un fenomen foarte periculos, iar stoparea acestuia, în momentul de faţă, pare că nu este de ajuns - amenzile aplicate de CNA sau de Consiliul pentru Combaterea Discriminării.

Dar să nu ne abatem de la sport. Sportul înseamnă sănătate, înseamnă viaţă, dar sportul reprezintă, în acelaşi timp, mijlocul cel mai accesibil de educare fizică şi morală. Totodată, sportul este o activitate care poate influenţa stilul de viaţă sau personalitatea unui om.

Performanţele sportive, exemplul sportivilor, exemplul campionilor ar trebui urmate. Milioane de copii se uită cu admiraţie la sportivi, dar, în acelaşi timp, sunt infectaţi de atmosfera de ură care se regăseşte pe arenele sportive de la noi, şi vorbesc în general, fiindcă, din păcate, nu numai la meciurile de fotbal asistăm la asemenea scene de xenofobie şi ură.

Consider că, în afara amenzilor usturătoare aplicate cluburilor, trebuie elaborat un plan de acţiune pentru stoparea acestui fenomen nedorit, cu implicarea factorilor responsabili, cum ar fi: Federaţia Română de Fotbal, Liga Profesionistă de Fotbal, Ministerul de Interne, Ministerul Tineretului şi Sportului şi aşa mai departe. Dar, până la elaborarea acestui plan, cer sancţionarea exemplară şi drastică a celor care au îndemnat la ură împotriva maghiarilor duminică seară la Braşov.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Nicolae Petreţchi.

Se pregăteşte domnul Mihai Niţă.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, că în zece minute suspendăm. Colegii care nu o să poată să citească, o să depună în scris.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Peste o zi, la 5 octombrie, suntem chemaţi să celebrăm Ziua mondială a educaţiei. Cinstit vorbind, ne-am obişnuit, ne-am prea obişnuit cu zilele declarate mondiale pentru tot felul de preocupări. Ar fi scandalos să nu existe ocazii de remarcat valorile maxime pentru existenţa omenirii civilizate, cum ar fi sănătatea, dreptatea, libertatea şi, bineînţeles, educaţia. Dar niciodată sintagma, ca atare, nu s-a arătat atât de potrivită. Niciodată alăturarea cuvintelor mondial şi educaţie nu a părut atât de inspirată.

Da, educaţia, activitate focalizată pe individ şi asigurată de comunitatea din care face parte, are cu adevărat şi o dimensiune mondială nu numai ca deziderat al întregii umanităţi, nu numai ca o condiţie a progresului general. Educaţia se dovedeşte a fi mondială şi prin conexiunile ei cu frăţietatea popoarelor, cu buna vecinătate, cu politica internă şi externă, cu pacea.

Exact în aceste zile urmărim cu îngândurare o anumită răcire a relaţiilor cu o ţară vecină, prietenă, aliată şi parteneră, în parcursul comun în orientările internaţionale. Tema? Educaţia.

În calitate de cetăţean român de etnie ucraineană nu pot fi decât întristat de aceste asperităţi.

Noi, membrii comunităţii etnice a ucrainenilor din România, suntem cei mai nefericiţi de aceste neînţelegeri dintre ţara în care trăim şi ţara de origine. Mărirea tensiunilor ne-ar crea, în primul rând nouă, o situaţie dificilă.

Ca deputat ce reprezintă minoritatea ucrainenilor din România, am participat la diferite formule de negocieri, în jurul situaţiei create. Am făcut şi voi continua să fac acest lucru, cu spirit civic şi responsabilitate faţă de cei care m-au ales. Pronunţându-mă ferm pentru exerciţiul dreptului la educaţie în limba maternă al românilor din Ucraina, apăr, totodată, şi exerciţiul dreptului la educaţie în limba maternă a ucrainenilor din România.

Mă simt deci în măsură să afirm: Ziua mondială a educaţiei trebuie marcată nu numai prin alocuţiuni abstracte sau momente festive, ci şi ca un prilej de analiză a modului în care se manifestă în anul respectiv dimensiunile, implicaţiile şi consecinţele geopolitice, adică mondiale, ale educaţiei.

Da, şi de educaţie, ca o activitate, nu ca rezultat, depind buna înţelegere şi conlucrarea între state, mai ales între cele vecine şi aliate.

Fie ca, folosind Ziua mondială a educaţiei, cei direct implicaţi în rezolvarea neînţelegerilor apărute să facă un efort suplimentar spre reintrarea în normalitate, pentru binele popoarelor român şi ucrainean, pentru binele păcii!

Cu stimă, deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Mihai Niţă.

Vă rog, stimaţi colegi, să fiţi mai concişi, pentru că mai facem o tură şi oprim şedinţa.

Deci domnul Mihai Niţă.

Se pregăteşte domnul Răzvan Rotaru.

Domnul Mihai Niţă:

Obiectul declaraţiei: "Parlamentul trebuie să-şi exercite deplin funcţia prevăzută de Constituţie".

Parlamentul României, instituţia fundamentală a Republicii, organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, a început, de la o vreme, să fie considerat un fel de instituţie anexă de către unii cetăţeni cu funcţii de răspundere în stat. Puterea legiuitoare este supusă unor tratamente arbitrare chiar de către demnitari care, prin funcţia ocupată în structurile statului român, sunt obligaţi să contribuie la consolidarea democraţiei şi a statului de drept. Prin acţiunile lor, deliberate sau nu, aceştia lezează grav autoritatea acestei instituţii, inducând semne ale neputinţei în cadrul opiniei publice. Comisiile parlamentare, constituite în vederea soluţionării unor chestiuni cu caracter temporar, sunt obstrucţionate în derularea activităţii de către persoane solicitate pentru audiere, acestea considerând că audierea lor are caracter benevol.

În acelaşi timp, în intenţia de consolidare a autorităţii instituţiilor de stat se evocă termenul de ultraj, atunci când este vorba despre relaţii conflictuale între cetăţeni ai României şi reprezentanţi ai unor instituţii, precum Justiţia sau Poliţia. Parlamentarii, însă, pot fi insultaţi în orice mod, fără probleme, vinovaţi sau nu, de către oricine are chef, în mediul public. Regulile democraţiei nu interzic o asemenea atitudine în mediul privat, unde interferenţa statului ar atenta la libertatea sacră a cetăţeanului, garantată de Constituţie.

Spectacolul degradant la care asistăm, ori la care suntem părtaşi în cadrul unor evenimente de presă intens mediatizate, relevă o situaţie inacceptabilă pentru un stat democratic, disputele tot mai frecvente având ca temă existenţa "statului paralel", un stat în care relaţiile constituţionale dintre instituţii se deteriorează, periclitând statul de drept. Mesajele transmise astfel populaţiei, mai ales prin emisiuni televizate, al căror impact este primordial, în cadrul unor confruntări încrâncenate, au atins cote paroxistice. Fenomenul dosariadei a devenit subiect cotidian. Zilnic, explodează noi cazuri fulminante, care au drept consecinţă bulversarea generală, atragerea populaţiei în spirala neîncrederii şi a isteriei şi abaterea atenţiei publice de la problemele de interes major, de ordin economic şi social.

Vânturarea epatantă a dosarelor penale produce în mod insidios o frică generală. Acea frică legată de noţiunea puterii. "Aceasta e puterea - să ţii în mână frica altcuiva şi să i-o arăţi!", zicea jurnalista Amy Tan.

S-a ajuns până acolo, încât unii formatori de opinie fac trimitere la evenimentele din Piaţa Maidan.

În aceste condiţii, este firesc să ne întrebăm ce anume urmăresc astfel de provocări. Cu atât mai firesc, cu cât actuala conjunctură internaţională ar trebui să ne determine la calm, la raţiune, să fim foarte atenţi la evoluţia fluctuantă a scenei politice mondiale.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule coleg!

Domnul Mihai Niţă:

Din partea Preşedinţiei nu vedem intervenţii menite a veghea la separaţia şi echilibrul dintre puterile statului. Aprecierile excesiv pozitive la adresa procurorilor, indiferent de comportamentul lor, ne inspiră temerea că privim spre orizonturi diferite, când statul are nevoie imperioasă de unitate. Şi asta, în timp ce zeci de magistraţi îşi contestă reciproc meritele profesionale. Implicarea civică maximă, la care îndeamnă Preşedintele Republicii, scoate din ecuaţie statul care, prin instituţiile sale, trebuie să rezolve problemele, după lege. Or, legile nu se fac în stradă, ci în Parlament.

Deputat de Olt, Niţă Mihai.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Răzvan Rotaru.

Şi ultimul vorbitor, Dragoş Zisopol.

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul declaraţiei politice: "România este şi va rămâne o singură ţară, un stat unitar, cu un singur Guvern, un singur Parlament şi o lege care va fi aceeaşi pentru toate judeţele ţării, inclusiv pentru Harghita şi Covasna".

Stimaţi colegi,

Având în vedere discursul premierului Ungariei, domnul Viktor Orban, care a participat sâmbătă, la Cluj-Napoca, la o ceremonie religioasă la Biserica Centrală Reformată, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la Reforma Protestantă, vreau să vă expun câteva consideraţii în calitate mea de membru al Parlamentului României.

Viitorul românilor şi maghiarilor din ţara noastră este în limba română, în cadrul statului unitar român.

Vreau să le transmit tuturor cetăţenilor că România este şi va rămâne o singură ţară, cu un singur Guvern, un singur Parlament şi o lege care va fi aceeaşi pentru toate judeţele ţării, inclusiv pentru Harghita şi Covasna.

Nu construim alte ţări şi nu constituim ţinuturi!

De aceea, consider că toţi maghiarii care trăiesc în România sunt cetăţeni români şi trebuie să se bucure de exact aceleaşi drepturi ca şi celelalte etnii. Aşa cum nu facem o regiune numai pentru români, una numai pentru tătari, alta numai pentru romi, tot aşa nu vom face niciodată o regiune numai pentru maghiari.

În sutele de ani de existenţă, niciunul dintre judeţele României nu s-a desprins din statul unitar.

O casă poate avea mai multe camere, dar va avea întotdeauna o singură adresă. Deci oricâte "camere" vom stabili în interiorul ţării, adresa va fi mereu pe numele de România. România va avea întotdeauna o singură adresă, indiferent câte regiuni şi judeţe vom desena pe hartă.

În ceea ce priveşte ţinutul secuiesc, denumirea nu există în niciun document istoric şi nu poate fi comparată cu alte denumiri atestate, precum Ţara Bârsei, Moldova, Dobrogea etc.

Astfel, nu există Ţinutul Secuiesc şi nu există secui. Există doar judeţele Harghita şi Covasna şi cetăţeni români de etnie maghiară.

Vă mulţumesc.

Răzvan Rotaru, deputat al PSD, Botoşani.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Dragoş Zisopol, ultimul vorbitor.

Au depus în scris domnii Nicolae Neagu şi Vasile Gudu.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Îmi revine deosebita plăcere şi onoare să vă aduc la cunoştinţă Mesajul Excelenţei Sale, domnul ambasador Dimitris Hatziargyrou, cu prilejul aniversării a 57 de ani de la Proclamarea independenţei Republicii Cipru.

"În data de 1 octombrie, Republica Cipru a sărbătorit cea de a 57-a aniversare de la Proclamarea independenţei.

Republica Cipru a fost fondată în anul 1960, după o luptă de eliberare naţională de patru ani împotriva Marii Britanii.

Era pentru prima dată din antichitate, când ciprioţii se aflau în situaţia de a-şi hotărî singuri destinul. Cipru, care se află la răscrucea a trei continente - Europa, Asia şi Africa -, a fost de veacuri o insulă râvnită pe care fiecare putere din regiune, care se lupta pentru influenţă în estul Mediteranei, încerca să o controleze.

Istoria Ciprului este una dintre cele mai vechi din lume. Primele urme ale civilizaţiei sale, care sunt documentate de săpăturile arheologice, datează din mileniul al IX-lea î.Hr, ca atare cu aproximativ 11.000 de ani în urmă.

După elenizarea insulei, acum 3000 de ani, se consemnează încercări repetate de a dobândi controlul asupra acesteia de către diferite puteri: romani, perşi, asirieni, arabi, bizantini, cruciaţi, veneţieni, otomani şi Imperiul Britanic. Toţi aceştia şi-au lăsat amprenta, care se reflectă în bogata moştenire culturală a Ciprului.

Independenţa Ciprului a adus o constituţie nefuncţională, care reflecta politica divide et impera a puterii coloniale, mult utilizată în trecut, politică ce a semănat seminţele discordiei între ciprioţii greci, constituind 80% din populaţie, şi ciprioţii turci - 18% din populaţie.

Constituţia a fost viabilă trei ani, din 1963 apărând problemele care au culminat în 1974 cu răsturnarea guvernului legal de către junta militară din Grecia, urmată, la cinci zile, de invazia militară turcească, ocuparea a 37% din teritoriul Ciprului şi expulzarea forţată a 200.000 de ciprioţi greci.

De atunci, insula a rămas divizată. Comunitatea internaţională a încercat în ultimii 43 de ani să ajungă la o rezolvare a ceea ce constituie acum problema Ciprului.

Ultimul efort, realizat cu implicarea Secretarului General al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, după doi ani de negocieri intense între cele două părţi, care a condus la Reuniunea de la Geneva, cu participarea tuturor părţilor interesate, nu s-a soldat cu niciun acord deoarece puterea de ocupaţie, Turcia, a insistat până la sfârşit pentru menţinerea garanţiilor cu drept de intervenţie militară, precum şi pentru menţinerea permanentă a trupelor sale în Cipru.

Acest lucru a fost ceva ce niciun popor, să nu mai vorbim de un stat independent, membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al Uniunii Europene, nu ar putea accepta.

În ciuda impactului defavorabil al problemei politice, Cipru a demonstrat o adaptabilitate remarcabilă, atingând niveluri de creştere mari, pe parcursul celor 57 de ani de existenţă independentă, furnizând cetăţenilor săi un nivel de trai ridicat, într-o ţară democratică, în care se respectă drepturile omului şi drepturile civile. Aceasta a avut un rezultat extraordinar - aderarea Ciprului la Uniunea Europeană în anul 2004, în calitate de contribuabil deplin, în ciuda diviziunii continue a insulei.

Astăzi, Cipru este o destinaţie turistică, un important centru comercial, maritim şi universitar în regiune, dar şi în cadrul Uniunii Europene.

Cipru a construit relaţii speciale cu toate ţările din regiune, cu care cooperează la diferite niveluri, prin participarea expectivă în cvadruple parteneriate, pentru a promova interesele mutuale, şi stabilitatea, şi prosperitatea, în regiunea Mediteranei Occidentale. Descoperirea rezervelor de gaz natural şi eventual de petrol, în viitorul apropiat, în Zona sa Economică Exclusivă, va aduce o nouă dinamică economiei şi prosperitate cetăţenilor.

Relaţiile şi interacţiunile dintre ciprioţi şi români se pierd în negura vremurilor. Cipru şi România sunt legate prin relaţii culturale de lungă durată şi mai ales prin relaţii religioase. România a fost una din primele ţări care au recunoscut Republica Cipru şi care a stabilit relaţii diplomatice cu noul stat. De atunci, relaţiile dintre cele două ţări se dezvoltă în continuu, iar odată cu integrarea acestora în Uniunea Europeană, în 2004, respectiv, în 2007, aceste relaţii s-au consolidat în diferite domenii.

Cipru a sprijinit aderarea României la Uniunea Europeană şi sprijină ferm şi necondiţionat aderarea ţării la spaţiul Schengen.

Relaţiile României cu Cipru sunt multidimensionale - istorice, culturale şi economice. Prezenţa mai multor români în Cipru şi, de asemenea, prezenţa şi activitatea mai multor oameni de afaceri ciprioţi în România constituie o garanţie pentru consolidarea, în continuare, a relaţiilor dintre cele două ţări.

Cipru este al patrulea investitor, ca mărime, din România, în timp ce din ce în ce mai mulţi turişti ciprioţi şi români descoperă frumuseţile celor două ţări".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În încheiere, permiteţi-mi ca în calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România, să urez un călduros la mulţi ani, ciprioţilor de pretutindeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În încheiere, vă anunţ că domnii deputaţi Emanuel Ungureanu şi Dumitru Lupescu au depus în scris.

Mulţumesc.

Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre.

În cinci minute, ne vedem la plen, la moţiunea simplă.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Nicu Niţă:

"Agricultura rămâne un domeniu important în Programul de guvernare al PSD"

Plata primelor subvenţii pentru agricultură, pentru anul agricol 2017-2018, vor fi făcute începând cu data de 16 octombrie, valoarea totală a sumelor alocate ridicându-se la 2,7 miliarde de euro. În această iarnă va începe şi plata subvenţiilor pentru zootehnie. Este un efort formidabil pentru ţară, pentru că acest efort se traduce într-o sumă de 2,7 miliarde euro, pe care trebuie să-i dea întâi ţara şi apoi să-i ia de la Uniunea Europeană. Toţi aceşti bani, pentru subvenţiile din această toamnă, pentru continuarea subvenţiilor regulare sunt cuprinse în bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin decizia Guvernului.

Creşterea animalelor

La sfârşitul lunii septembrie, centrele judeţene APIA au efectuat plata ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrelor genealogice şi pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, aferent lunii iulie 2017. Suma totală autorizată la plată este de 1.244.977,86 lei şi se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 28 de beneficiari care au accesat această formă de ajutor, în conformitate cu H.G. nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Această schemă de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor acoperă integral costurile administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, şi parţial costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului pentru speciile taurine, bubaline, porcine, ovine, caprine şi ecvine.

Producători de lapte

Tot în această perioadă, APIA a finalizat autorizarea la plată a cererilor pentru acordarea ajutorului excepţional destinat producătorilor de lapte. Astfel, a fost autorizat la plată un număr de 10.238 de cereri, pentru un efectiv de 47.807 animale, cuantumul per cap de animal fiind de 227,90 euro, iar valoarea totală autorizată de 10.895.215,30 euro, adică 48.565.443.24 lei.

Suma prevăzută pentru România pentru acest tip de ajutor excepţional este de 10.896.083 de euro, echivalentul a 48.569.289,97 lei, din care:

• suma de 5.448.041,50 de euro, echivalentul a 24.284.644,98 lei, se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă, FEGA, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017;
• diferenţa, aceeaşi valoare, se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Plăţile pentru ajutorul excepţional destinat producătorilor de lapte au fost programate să se efectueze până la data de 30 septembrie 2017.

Apicultori

Sprijinul financiar solicitat în acest an de apicultorii români, prin Programul Naţional Apicol, PNA, se ridică la 45 de milioane de lei, cu aproape 41% mai mult decât plafonul prevăzut pentru 2017, în timp ce numărul cererilor eligibile a crescut cu 30% faţă de anul trecut, până la 4.587. În aceste condiţii, din cauza creşterii numărului de cereri depuse de apicultori pentru obţinerea sprijinului financiar din PNA, plăţile se vor reduce proporţional, astfel încât toţi apicultorii cu cereri eligibile să poată primi banii. Începând cu 15 octombrie, banii vor putea ajunge la apicultori.

Ovine

La sfârşitul lui august s-a încheiat perioada de înscriere pentru obţinerea "Ajutorului de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii". Prin acest ajutor de minimis se reglementează acordarea unui sprijin de un leu/kg lână comercializată către un centru de colectare sau o unitate de procesare a lânii. Din datele operative provizorii trimise de Direcţiile agricole judeţene, s-au înscris în Program aproximativ 32.000 de beneficiari, pentru o cantitate totală de lână de 22,2 mii tone.

După controlul administrativ, se vor depune la Direcţiile pentru agricultură documentele justificative de plată, până la data 1 iulie 2018.

Schema de ajutor de minimis are o finanţare de 36 de milioane de lei, iar banii se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prevăzute pe anul 2018. Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăşi suma de 15.000 de euro pe durata a trei exerciţii financiare, în cursul exerciţiului financiar actual, 2018, şi în cele două exerciţii financiare precedente, 2016 şi 2017.

Acvacultura

Principalii reprezentanţi ai acvacultorilor din România, respectiv Patronatul peştelui şi asociaţia ROMFISH, au solicitat în repetate rânduri aplicarea unor forme de sprijin care să vină în ajutorul acestora şi să contribuie la creşterea producţiei de peşte din România. Proiectul de act normativ propune o schemă de ajutor de stat care se acordă sub formă de rambursare, prin reducerea accizei la motorină, utilizată în activităţile de producţie şi de comercializare specifice, şi este aplicabilă întreprinderilor mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în acvacultură.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat pentru perioada 2017-2020 este de 22.128,60 de mii de lei şi se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Suma alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2017 este de 5.532,15 mii lei şi se asigură de la bugetul de stat.

Domnul Radu Babuş:

"Salut decizia conducerii Camerei Deputaţilor de a aproba mărirea dimensiunii drapelului naţional arborat la Palatul Parlamentului"

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat recent un memorandum intern pentru arborarea drapelului naţional, cu dimensiunea de 64 de metri, în faţa Palatului Parlamentului, concomitent cu amplasarea şi a altora, de dimensiuni mai mici, pe alte laturi ale clădirii. Aceste steaguri, aflate în dotarea Camerei Deputaţilor, au fost utilizate, cu precădere, cu ocazia evenimentelor festive.

Salut această decizie şi consider că iniţiativa ar trebui urmată şi de alte instituţii ale statului, centrale şi locale, deoarece, deşi există reglementări legale în vigoare cu privire la arborarea însemnelor naţionale, fie acestea lipsesc cu desăvârşire, fie se găsesc într-o stare avansată de degradare.

Ţinând cont de faptul că în perioada următoare, atât în 2018, cât şi în 2019, România va avea de marcat evenimente semnificative, respectiv Centenarul Marii Uniri şi preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, şi nu numai, este absolut necesar ca fiecare instituţie din ţară să participe la susţinerea acestora prin arborarea drapelului naţional.

Tratarea cu indiferenţă a însemnelor naţionale, simboluri ale istoriei poporului nostru, poate fi considerată până la urmă drept rea-voinţă şi o ofensă adusă legilor şi statului român.

Domnul Dumitru Lupescu:

"MApN, fierul vechi, pensiile de serviciu şi revoluţionarii din ’89. Ce ţară am dorit, ce dorim şi ce facem pentru cetăţeni!"

Am luat act cu justificată îngrijorare de aspectele publicate la 26 septembrie 2017 de Gazeta Dâmboviţei în articolul "Târgovişte: Mascaţii au descins peste un transport de fier vechi de la o unitate militară către Combinatul de Oţeluri Speciale".

Astfel, un transport de fier vechi a fost oprit în ultima decadă a lunii septembrie a.c. în Târgovişte, de poliţiştii însoţiţi de mascaţi. Organele de cercetare au constatat că transportul provenea din incintele fostelor unităţi militare din zona Gării Târgovişte, U.M. 01417 şi U.M. 01378, şi era destinat topirii în Combinatul de Oţeluri Speciale, COS, Târgovişte.

Este interesant că se justifică de către reprezentanţii societăţii transportatoare preluarea fierului vechi - provenit din ce? - prin eventuala existenţă a unui contract prin care Ministerul Apărării Naţionale vinde combinatului aceste deşeuri metalice.

În acelaşi timp, poliţiştii dâmboviţeni nu au oferit detalii, spunând că în acest caz se fac cercetări cu privire la "legalitatea transportului".

Verificarea legalităţii unui transport de fier vechi efectuată cu trupe speciale ne duce cu gândul la elemente, echipamente şi subansamble metalice cu caracter militar.

Dar cine va oferi detalii privind contractul dintre MApN şi COS Târgovişte şi despre ce elemente metalice este vorba?

Unitatea militară de la Gara Târgovişte a intrat în istoria României în 1989. Acum, prin transferuri de terenuri între MApN şi administraţia locală, în zonă urmează să se construiască un parc, un stadion, sediul ARR şi un nou cartier.

Uniunea Salvaţi România şi opinia publică aşteaptă răspunsul de la conducerea Ministerului Apărării Naţionale, a Ministerului Afacerilor Interne, a Combinatului de Oţeluri Speciale, COS, Târgovişte şi a societăţii care a contractat aceste transporturi.

Totodată, Uniunea Salvaţi România trage un nou semnal de alarmă asupra modului cum deţinătorii unor terenuri şi bunuri ce aparţin ori au aparţinut Armatei Române sunt transformate în câştiguri pentru buzunarul propriu şi interesele de partid ori grup - https://m.facebook.com/groups/1605459026146802?view=permalink&id=2129379250421441.

În tot acest timp, Uniunea Salvaţi România remarcă cu îngrijorare atacul concertat la care personalul activ şi din rezervă din structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este supus unui atac mediatic şi economico-financiar concertat, prin care vădit se doreşte discreditarea imaginii acestuia şi diminuarea veniturilor acestuia, solde/salarii/pensii militare de stat.

Astfel, aplicarea cu discrepanţe majore a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, Ordonanţele de Guvern nr. 57/2015 şi nr. 59/2017 au condus la nemulţumiri majore din partea persoanelor îndreptăţite să beneficieze de prevederile acestora.

Invocând prevederile Programului de guvernare 2017-2020, referitoare la necesitatea asigurării şi respectării principiului echităţii pentru pensionari, dar şi o eventuală (!) adâncire a discrepanţelor existente între diferite categorii de pensionari, determinate de cuantumul pensiilor de serviciu, care este vădit mai mare faţă de pensia medie din sistemul public de pensii, sistem care are la bază, printre altele, principiul contributivităţii, al solidarităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului, guvernanţii au asmuţit prin atitudini, declaraţii şi comunicate publice, proiecte legislative incorect fundamentate, diferitele categorii de salariaţi şi pensionari, atât unii împotriva celorlalţi, cât şi persoanele civile împotriva militarilor, aleşilor de la nivel local şi naţional - consilieri locali, generali, primari, viceprimari, parlamentari etc.

Uniunea Salvaţi România nu este de acord nici cu prevederile O.G. nr. 59/2017 şi trage un nou semnal de alarmă asupra modului în care promisiunile electorale din 2016 nu au nicio fundamentare economică, votanţii au fost înşelaţi cu vorbe fără acoperire şi acum decontează tot populaţia.

Uniunea Salvaţi România, formaţiune politică ce asigură secretariatul Comisiei parlamentare comune a revoluţionarilor din Decembrie 1989, consideră că Guvernul României, nenumind mult timp titular la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, nu s-a implicat în rezolvarea în termenul legal de către personalul propriu al secretariatului, a cererilor şi a contestaţiilor pe linia aplicării Legii nr. 341 din 12 iulie 2004 - Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 şi O.U.G. nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989.

Astfel, Comisia parlamentară comună a revoluţionarilor din Decembrie 1989 din legislatura precedentă a studiat şi a analizat dosarele, a audiat o mare parte dintre participanţii contestatari şi a avizat favorabil un număr de 890 de contestaţii, în cursul anului 2016.

Dosarele cu documentele studiate şi tabelele nominale cu cei avizaţi au fost retrimise cu poşta specială, în cursul lunii noiembrie 2016, Secretariatului de Stat, fiind păstrătorul arhivei ca emitent de certificate de revoluţionari, şi nici până acum petiţionarii nu au primit decât vorbe!

Un exemplu concludent îl reprezintă persoanele din Municipiul Târgovişte, care s-au prezentat la audienţele birourilor parlamentare şi au solicitat sprijin în acest sens.

Cu convingerea că veţi cumpăni cu mare atenţie asupra acestor subiecte, vă rog, stimaţi colegi, să primiţi expresia deplinei mele consideraţii!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Natalitatea azi - probleme şi soluţii"

Tot mai multe femei renunţă sau amână aducerea pe lume a unui copil din motive de natură economică. Suntem în al 28-lea an de declin demografic şi am înregistrat un minim istoric al scăderii natalităţii. Naşterea a doar 180.000 de copii va genera în anii următori mari probleme sociale. Dacă nu schimbăm politicile demografice, în următorii 15-20 de ani vom mai pierde încă 3,2 milioane.

Pentru tratarea dezastrului demografic, este nevoie de măsuri concrete. Am depus un pachet legislativ care oferă multiple avantaje tuturor viitoarelor mame - facilităţi fiscale şi acces gratuit la infrastructura şi serviciile medicale necesare pentru a duce pe lume un copil sănătos în România. Pachetul legislativ e centrat pe stimularea natalităţii femeilor care muncesc.

Concret, pachetul legislativ prevede 4 măsuri concrete:

1. Toate mamele vor beneficia de o reducere de 10 % din impozitul pe salariu;
2. Toate mamele vor avea o reducere cu 2 ani a vârstei de pensionare, pentru fiecare copil crescut în familie până în momentul împlinirii vârstei de 18 ani;
3. Gratuitatea tuturor investigaţiilor, consultaţiilor şi tratamentelor pe durata sarcinii şi lehuziei, precum şi cele destinate nou-născuţilor;
4. Acordarea trusoului nou-născutului, în valoare de un ISR, 500 de lei, pentru gravidele care respectă programul de consultaţii prenatale.

Pachetul legislativ se vrea un adevărat program naţional de stimulare a natalităţii, care va avea 3 consecinţe importante:

1. Stimulează natalitatea. Estimăm că măsurile benefice prevăzute în acest program vor determina cel puţin 20.000 de femei salariate să renunţe la decizia de a nu avea copil, ori de a amâna venirea lui, cât şi la decizia de a avea doar un singur copil şi îl vor planifica şi pe al doilea. Estimarea se bazează pe efectele similare asupra natalităţii datorate introducerii concediului şi indemnizaţiei de creştere a copilului în 2003, mai precis o creştere de peste 10% a natalităţii femeilor salariate, precum şi schimbarea deciziei de a avea un singur copil şi a-l planifica pe cel de-al doilea.
2. Schimbă modul de stimulare a natalităţii, vizând preponderent natalitatea femeilor care muncesc.
3. Toţi aceşti copii vor avea şanse mai mari de a avea acces la educaţie de calitate superioară, precum şi de a fi mai sănătoşi, acest atribut reprezentând de fapt nivelul cheltuielilor făcute pentru educaţie, alimente, îmbrăcăminte, condiţii de locuit, petrecerea timpului liber şi studiu. Practic este stimulată creşterea numărului de copii care pot avea un nivel de trai mai bun şi un nivel de pregătire cât mai ridicat.

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Sistemul medical de urgenţă va fi resuscitat sau nu va mai fi deloc!"

Protestele declanşate recent de salariaţii Serviciilor judeţene de ambulanţă nu reprezintă decât vârful iceberg-ului, al nemulţumirilor şi al neajunsurilor care macină de ani buni sistemul medical de urgenţă.

Reprezentanţii salariaţilor au susţinut că, în loc să contribuie la îmbunătăţirea nivelului de salarizare, impunerea arbitrară prin Hotărâre de Guvern a unui aşa-numit Regulament de sporuri, va avea un efect advers prin preconizatele diminuări de venituri ale unor categorii de personal din cadrul serviciilor de ambulanţă.

În acest context, sindicaliştii au reclamat iminenta pierdere a tichetelor de masă, dar şi discriminarea personalului sanitar auxiliar şi a personalului angajat, în raport cu cadrele medico-sanitare, prin reducerea sporurilor de până la 50% pentru condiţii deosebite de muncă.

Nu în ultimul rând, deficitul de personal şi starea deplorabilă a parcului de autoutilitare sanitare fac aproape imposibilă desfăşurarea activităţii serviciilor judeţene de ambulanţă.

Emblematică pentru această degringoladă sistemică este şi situaţia dezastruoasă a parcului auto al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Oradea, care dispecerează peste 60 de autospeciale medicale de urgenţă.

Mai mult de două treimi dintre acestea îndeplinesc normele de casare, având depăşită durata de exploatare şi reprezentând un real pericol, atât pentru viaţa pacienţilor pe care îi transportă, cât şi pentru cea a echipajului de medici şi de paramedici care se deplasează la intervenţii.

Este inacceptabil ca, la nivelul judeţului Bihor, ultimele autospeciale medicale să fie achiziţionate în urmă cu 10 ani, iar în condiţiile în care acestea parcurg cumulat anual aproape 3 milioane de kilometri, nici nu-i de mirare că rulajul majorităţii dintre ele depăşeşte constant 600.000 de kilometri, ridicându-se, în unele cazuri, chiar şi la 800.000 de kilometri.

Dar situaţia din judeţul Bihor nu este una singulară, fiind sesizate probleme similare şi la pacurile auto din subordinea Serviciilor de ambulanţă din Bucureşti, Cluj, Iaşi, dar nu numai.

Sub guvernarea "autopsierilor" de la PSD, sistemul medical de urgenţă a intrat în moarte clinică, iar fără o grabnică resuscitare, acesta riscă să nu mai fie deloc.

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"Cum PSD-ALDE dau la începutul anului şi iau înapoi mai mult, după doar câteva luni..."

Să vorbim azi despre ipocrizia nedisimulată a coaliţiei PSD-ALDE, care anunţa la începutul acestui an, cu mare tam-tam, eliminarea a 102 taxe, printre care şi eliminarea taxei de mediu pentru autoturisme, pe care - surpriză! - s-au gândit acum că trebuie să o introducă din nou.

Mai mult decât atât, la începutul acestui an, când toţi producătorii din industria auto s-au opus vehement eliminării taxei de mediu, iar Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile afirma foarte clar că "înlăturarea acestei taxe va genera efecte negative şi imediate în piaţa auto şi va conduce la creşterea numărului de autovehicule vechi şi poluante", domnii Dragnea şi Tăriceanu nu auzeau nimic din aceste argumente şi susţineau necondiţionat necesitatea eliminării acesteia, evident pentru "binele" buzunarului cetăţeanului român.

Acum, după numai câteva luni de la luarea deciziei de a elimina mai multe taxe, PSD-ALDE acţionează, bineînţeles, tot în spiritul "binelui" buzunarului cetăţeanului român, numai că în sens invers! Adică, domnii Dragnea şi Tăriceanu îşi reconfirmă meteahna care i-a consacrat şi anume, aceea de a da cu o mână şi de a lua cu două, de la acelaşi cetăţean. Astfel, aceiaşi conducătorii ai puterii PSD-ALDE, care la începutul anului au luat decizii de eliminare a unor taxe, spre sfârşitul anului s-au răzgândit şi consideră "benefică" reinstituirea unei alte taxe, dar similare celei precedente de mediu pentru autovehicule.

Coaliţia PSD-ALDE a procedat precum Toma-Necredinciosul - atunci când producătorii de autoturisme au explicat că eliminarea taxei de mediu va avea drept consecinţă o serie de efecte negative care vor afecta profund atât piaţa auto, cât şi mediul, printr-o poluare excesivă - să nu uităm că Bucureştiul se află în topul celor mai poluate capitale europene -, nu a contat nimic pentru reprezentanţii puterii.

Acum, după ce străzile din România s-au umplut de rable proaspăt înmatriculate, având în vedere că în primele opt luni ale acestui an au fost aduse din străinătate şi înmatriculate în România peste 300.000 de maşini vechi, îi întreb, pe domnii Dragnea şi Tăriceanu, ce fel de taxă ar trebui să le instituim şi noi dumnealor, pentru că şi-au bătut joc atât de sănătatea românilor, cât şi de industria autohtonă de autovehicule, care, să nu uităm, reprezintă de ani buni, motorul economiei româneşti?!

Cum explică dumnealor românilor faptul că taxa de mediu revine în forţă, dar cu un nume schimbat şi puţin sub altă formă?! Adică toate maşinile care vor rula pe străzile din România vor fi din nou taxate, dar suma respectivă se va calcula pe baza normei de poluare şi a numărului de kilometri. Oare asta nu înseamnă că noua taxă ar putea să-i ardă şi mai mult la buzunar pe români?

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"PNL susţine o lege antibirocraţie"

PNL a iniţiat o petiţie on-line referitoare la susţinerea unei Legi antibirocraţie, pe care Grupurile parlamentare ale PNL au iniţiat-o şi supus-o, în primă fază, dezbaterii publice.

Prin acest demers legislativ, PNL propune reducerea drastică a birocraţiei, prin instituirea obligaţiei ca nicio instituţie sau autoritate publică să nu mai solicite beneficiarilor care accesează un drept sau un serviciu să furnizeze documente cu informaţii existente deja în bazele de date din sistemul public. Astfel, accesul instituţiilor la informaţiile aflate în bazele de date publice se va face fie prin interconectarea bazelor de date existente în sistemul public, fie prin solicitarea directă a respectivelor informaţii pe cale instituţională, de instituţie şi nu de beneficiar, persoană fizică sau juridică.

PNL consideră că timpul este preţios nu numai pentru stat, ci şi pentru cetăţean, care, potrivit Constituţiei în vigoare, are şi o serie de drepturi, nu numai obligaţii, iar aceste drepturi trebuie respectate de stat şi nu numai clamate.

Prin respectarea drepturilor românilor, noi, liberalii, înţelegem că cetăţeanul român trebuie să aibă şi posibilitatea de a obţine efectiv toate documentele necesare pe care le solicită de la o instituţie publică într-un timp rezonabil, fără a mai fi plimbat pe drumuri zile sau poate chiar luni în şir, de la o instituţie la alta, pentru a i se elibera un banal act.

Prin această viitoare Lege antibirocraţie, PNL vizează mai multe obiective referitoare la debirocratizare, printre care le amintesc pe următoarele: reducerea sau eliminarea timpului petrecut de cetăţeni la cozi, la ghişeu, pentru accesarea unor drepturi sau servicii; eliminarea drumurilor pe care o persoană trebuie să le facă între diverse instituţii pentru întregirea dosarelor necesare accesării unor drepturi sau servicii; determinarea sistemului public să se apropie cât mai mult de principiile de e-guvernare, accesarea electronică rapidă şi eficientă a serviciilor de către cetăţeni, precum şi reducerea numărului de funcţionari la ghişee, dar şi repartizarea mai eficientă de sarcini pentru aceştia, în alte activităţi mai utile în buna funcţionare a sistemului public.

Le cer tuturor parlamentarilor din celelalte partide parlamentare să susţină împreună cu noi, parlamentarii liberali, această propunere legislativă, care are ca obiectiv clar îmbunătăţirea semnificativă a relaţiei statului cu cetăţenii.

După aproape 30 de ani de democraţie, România are nevoie de cât mai puţină birocraţie. Orice instituţie trebuie să acorde cât mai repede un drept solicitat de un cetăţean în baza legii, fără să-i mai pună pe drumuri pe români. Prin prezenta propunere legislativă venim să corectăm tocmai această situaţie, pentru ca instituţia respectivă să aibă obligaţia de a obţine acele informaţii necesare de la celelalte instituţii de stat deţinătoare ale respectivelor date, astfel încât să decidă, mult mai rapid şi mai simplu, acordarea dreptului solicitat de cetăţeanul respectiv.

Domnul Marius Bodea:

"Masacrul câinilor fără stăpân de la Iaşi, un alt «tun» al administraţiei Chirica"

Gestionarea câinilor fără stăpân din Iaşi este un alt "tun" al administraţiei Chirica. În timp ce problema persistă de ani de zile, cei care ar trebui să se ocupe cu rezolvarea acestei probleme raportează, an de an, cifre din burtă, pe baza cărora decontează milioane de euro.

Mai mulţi ieşeni mi-au reclamat că străzile Iaşiului sunt nesigure din cauza acestei probleme. Consilierii locali ai PNL Iaşi au propus înfiinţarea unei Comisii de anchetă pentru a vedea eficienţa cheltuirii, de către Primăria Municipiului Iaşi, a 17 milioane de lei, în ultimii 10 ani, pentru gestionarea câinilor fără stăpân, dar şi pentru a veni cu un pachet de măsuri, agreat de toate partidele politice, realizat în parteneriat cu societatea civilă, pentru a rezolva odată pentru totdeauna această problemă. Acel proiect de hotărâre a rămas în sertarele Primăriei, pentru că interesele sunt prea mari pentru a exista transparenţă. Este nedemn ca în secolul XXI, într-un oraş precum Iaşiul, viaţa oamenilor să fie pusă în pericol de câinii vagabonzi.

Există cifre concrete în privinţa numărului exact al câinilor, despre care firma din administraţia municipalităţii spune că i-a ridicat în ultimii 10 ani - 74.500 de câini. După 2013, atunci când Legea privind eutanasierea câinilor vagabonzi a fost adoptată, aproape 20.000 de câini au fost ucişi, la Iaşi. Cu toate acestea, unele cartiere sunt stăpânite în continuare de patrupede. Nici fondurile alocate din bugetul public în ultimii 10 ani nu sunt de ignorat. Aproximativ 15 milioane de lei a alocat Primăria, în ultimii 10 ani, pentru rezolvarea acestei probleme, aproape 2,5 milioane de lei fiind acordaţi doar în 2016. Această situaţie ori înseamnă un mare masacru la nivelul Iaşiului ori un mare jaf. Firma care a preluat gestionarea câinilor fără stăpân raportează 2.495 de eutanasieri în primele 8 luni ale anului. La Bacău, Suceava, Piatra Neamţ cifra nu depăşeşte 100 de sacrificări.

Iaşiul este pe primul loc în ţară la eutanasieri, dar şi raportează cei mai mulţi cetăţeni care sunt victime ale câinilor fără stăpân.

Din păcate, Iaşiul are şi în acest domeniu deficienţe majore. Societatea civilă a tras în mai multe rânduri semnale că Primăria gestionează netransparent şi rudimentar problema câinilor fără stăpân, însă actuala administraţie este surdă la vocea cetăţenilor.

Domnul Nicolae Neagu:

"Split TVA - Disperarea guvernanţilor riscă să se transforme în agresiune faţă de mediul de afaceri"

România, singura ţară din Uniunea Europeană cu o astfel de măsură a plăţii defalcate a TVA. Au făcut-o şi pe asta, fără consultări reale cu toate părţile interesate, fără analize de impact, fără testele solicitate de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii, fără testarea fezabilităţii mecanismului, fără clarificarea aspectelor procedurale, fără informarea şi pregătirea contribuabililor şi fără a respecta principiile fiscalităţii expuse în Codul fiscal.

Proiectul a fost adoptat, în ciuda reacţiilor negative emise de întreg spectrul antreprenorial din România, întrucât înainte de a-i opri pe evazionişti, va afecta mediul de afaceri onest. Printre argumentele care motivează nesusţinerea acestei aberaţii fiscale, menţionez:

• costuri suplimentare, generate de modificarea sistemelor informatice contabile;
• costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare;
• afectarea cash-flow-ului şi blocarea banilor;
• creşterea birocraţiei, dublarea numărului de plăţi, măsuri suplimentare de verificare şi management pentru TVA;
• efort mare şi costisitor de implementare efectivă;
• neclarificarea unor aspecte procedurale, cum sunt cele de factoring, reţineri din garanţii de bună execuţie, compensări de TVA.

Split TVA încalcă şi prevederile comunitare, în primul rând, prin neobţinerea unei autorizări specifice de la Consiliul Europei pentru o derogare de la Directiva de TVA. Pentru a obţine o astfel de derogare, Guvernul Tudose, prin Ministerul Finanţelor Publice, ar fi trebuit să prezinte un studiu de impact temeinic şi să demonstreze că mecanismul nu ar afecta valoarea globală a încasărilor din TVA, colectată în stadiul consumului final.

Până la data de 1 octombrie anul curent, firmele ar fi trebuit să deschidă cel puţin un cont de TVA pentru splitare, dacă ar fi dorit acest lucru. Şi ce observăm? Nicio firmă nu a optat pentru acest lucru!

Evidentă eroare, nu însă şi pentru Guvernul României şi a majorităţii PSD-ALDE!

Domnule ministru al finanţelor publice,

Domnule prim-ministru Tudose,

Domnule preşedinte al PSD, Dragnea,

Retrageţi Proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind splitarea TVA. Nu transformaţi incapacitatea dumneavoastră de a guverna, în agresiune faţă de mediul de afaceri.

Dacă aţi fi dorit să implementaţi modelul italian, atunci aţi fi putut lăsa opţională alegerea pentru toate firmele, şi aţi fi aplicat-o doar acelora care sunt conectate la banii publici. Italia, când a introdus această măsură, a făcut-o în acest scop.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Valurile de scumpiri din domeniul energiei, neprevăzute în «Programul de guvernare 2017-2020»"

De la începutul sesiunii parlamentare suntem martorii unei tragedii puse în scenă de actuala coaliţie de guvernare, în care actori principali sunt cetăţenii României. Deşi "Programul de guvernare 2017-2020" nu prevede scumpiri în niciun domeniu de activitate, sectorul energetic este vizat de un val al scumpirilor cu implicaţii directe pentru români.

În şedinţa din data de 26 septembrie 2017, Comitetul de reglementare al ANRE a avizat tarifele de tip Componenta de piaţă concurenţială, CPC, aplicabile în trimestrul al patrulea a.c., clienţilor finali casnici şi noncasnici, beneficiari ai serviciului universal. Astfel, a rezultat o creştere medie, la nivel naţional, a tarifelor CPC, în domeniul energiei electrice, cu 0,03 lei/kWh faţă de creşterea medie cu 0,1 lei/kWh care ar fi rezultat conform propunerilor Furnizorilor de Ultimă Instanţă (FUI).

De asemenea, au fost anunţate majorări la preţul gazelor pentru consumatorii casnici, în medie cu 6%, în al patrulea trimestru al anului. În plus, Guvernul a decis majorarea accizei la carburanţi cu 0,16 lei pe litru de la 15 septembrie, urmând ca o creştere similară să aibă loc de la 1 octombrie, aşa că ziua 1 octombrie a venit şi cu o nouă scumpire la pompă. Pe data de 15 septembrie, când a avut loc prima majorare a accizei, petroliştii au scumpit carburanţii cu 9 bani pe litru, însă preţurile au fost modificate şi înainte şi după această dată.

Problema cea mai mare este că aceste produse — energie, gaze şi carburanţi — sunt folosite într-o gamă mai largă a activităţilor şi traiului cotidian şi duc la scumpiri în lanţ pentru aproape toate produsele şi serviciile din economie, întrucât ele influenţează atât costurile de producţie, cât şi segmentul de transport şi de comercializare.

Aşadar, unde este des menţionatul principiu al transparenţei din "Programul de guvernare 2017-2020"? Unde este agenda deschisă şi predictibilă a Guvernului? Unde este dezvoltarea durabilă? Unde este cetăţeanul român în această ecuaţie? Sau asistăm la implementarea unei agende pe care nu o cunoaştem...

Nu trebuie neglijat nici contextul extern, vizibil marcat de transformări geopolitice şi geostrategice. România este un vector de stabilitate şi un furnizor de securitate regională, iar acest lucru ar trebui fructificat. În contextul în care alte ţări îşi protejează resursele, implicit cetăţenii, ţara noastră ce face? Răspunsul îl cunoaşteţi.

Modul în care este condusă ţara nu reflectă o guvernare în interesul cetăţenilor cu "un sistem politic raţional şi orientat spre interesul naţional, o protecţie socială adecvată şi motivantă", aşa cum se menţionează, cel puţin la nivel teoretic, în "Programul de guvernare 2017-2020", la capitolul, "Politici în domeniul energiei".

Din păcate, practica îi contrazice, iar românii vor fi cei care vor suporta scumpirile care nu erau prevăzute.

Domnul Constantin Codreanu:

"Reunificarea Germaniei, model pentru reunificarea României"

Germania, înfrântă în cel de-al Doilea Război Mondial, a marcat ieri 27 de ani de la Reunificarea sa paşnică, prin aderarea populaţiei celor cinci landuri ale RDG la legile şi Constituţia RFG. Reunificarea a fost precedată de negocierea şi semnarea, la 31 august 1990, a unui Tratat de Unificare între RDG şi RFG, precum şi semnarea, la 3 octombrie 1990, de cele două Germanii cu cele 4 puteri care ocupau atunci militar teritoriul fostului Imperiu German - Marea Britanie, Franţa, Statele Unite ale Americii şi URSS - a Tratatului reglementărilor finale cu privire la Germania, numit şi "Tratatul 2+4", prin care era dizolvat Acordul de la Potsdam din 1945. Statul german reunificat şi deplin suveran a rămas membru al Comunităţii, mai târziu Uniunea Europeană, şi al NATO, care nu au condiţionat decizia poporului german de reunificare paşnică.

3 octombrie 1990 a fost doar un moment favorabil reunificării Germaniei, însă premisele acestei reunificări au existat cu mult înainte. Fără a-şi fi refăcut configuraţia teritorială de până la 1945, Germania a pus oamenii şi poporul german înaintea teritoriilor. Legea fundamentală a RFG, din 24 mai 1949, stabilea: "Prezenta Lege fundamentală este aplicabilă întregului popor german" şi îi recunoştea pe toţi locuitorii RDG ca pe cetăţeni ai săi, rezervându-le în plus tuturor etnicilor germani din Europa, URSS, China sau din orice altă ţară a lumii, aşa-zişi "Statusdeutsche", dreptul la cetăţenia germană. Aşa s-a reunificat Germania şi aşa s-a refăcut admirabila naţiune germană.

După reunificarea naţiunii germane, singura naţiune europeană despărţită artificial prin puterea fostului ocupant sovietic şi complicitatea fostului său aliat german este naţiunea română, nevoită să accepte pe moment bistatalitatea, să lupte pentru desovietizarea părţii sale de răsărit aflate sub ocupaţia militară sau controlul Moscovei, aspirând cu tot mai multă putere la refacerea paşnică a unităţii sale politice distruse.

Ca să putem reface unitatea naţiunii noastre, avem nevoie de reglementări similare celor germane: recunoaşterea dreptului la cetăţenie tuturor românilor din teritoriile naţionale ocupate de URSS şi tuturor persoanelor aparţinând naţiunii culturale române. Voi depune curând un proiect de lege în acest sens. Sper că există în acest Parlament destui români care să susţină acest proiect reparator şi perfect euroconform.

Republica Moldova cuprinde astăzi un milion de persoane deja repuse în drepturile de cetăţeni români, încă un milion de basarabeni cerând restabilirea lor în cetăţenie. Cel de-al doilea stat românesc, încă dependent de Moscova şi adesea frizând falimentul, este integrat comercial peste 50% în corpul economic al României, iar în următorii 2 ani va fi integrat şi sistemului nostru energetic.

Dacă oamenii de stat de la Bucureşti ar fi fost măcar pe jumătate patrioţi, corecţi, responsabili ca legiuitorii şi oamenii politici germani, am fi avut de mult o Strategie naţională de Reunificare a României. Avem foarte puţin timp pentru a o elabora şi aplica. Lecţia germană trebuie însuşită.

Felicitări germanilor din toată lumea! Trăiască Statul român reunificat!

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Consolidarea Strategiei României în NATO şi în UE - componentă esenţială a securităţii, în contextul internaţional"

În urmă cu 13 ani, România devenea stat membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice, NATO, acesta fiind considerat unul dintre cele mai mari succese ale politicii româneşti din 1989 până în prezent. Integrarea în structura nord-atlantică a fost un proces îndelungat, a cărui constantă a fost larga susţinere a poporului român, pentru care calitatea de membru al Alianţei NATO echivalează cu garanţia securităţii şi stabilităţii pe plan extern. Un rol activ al României în cadrul NATO reprezintă o condiţie esenţială pentru promovarea intereselor naţionale la nivel interaliat şi integrarea preocupărilor de securitate ale României în procesul decizional al Alianţei NATO.

România şi-a depus oficial candidatura la NATO în 1993 şi, un an mai târziu, a fost primul stat care a răspuns invitaţiei de a participa la Parteneriatul pentru Pace, devenind astfel primul stat din Europa Centrală şi de Est care a aderat la Parteneriatul pentru Pace. În aprilie 1999, NATO a lansat Planul de Acţiune, în vederea admiterii de noi membri, MAP - Membership Action Plan. Pe baza acestuia, România şi-a pregătit propriul Plan Naţional de pregătire pentru aderare, care stabilea obiective, măsuri şi termene de realizare în vederea aderării la Alianţă. La Summit-ul NATO de la Praga, din 21 noiembrie 2002, pe baza evaluării progreselor înregistrate de statele candidate, şefii de state şi de guverne ai ţărilor membre NATO au decis invitarea României, alături de alte şase state - Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia - să înceapă convorbirile pentru aderare la Alianţa Nord-Atlantică.

Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul NATO. Începând cu anul 2005, Ziua NATO se sărbătoreşte în România în prima duminică a lunii aprilie. Parteneriatul pentru Pace, fundamentat pe valori comune precum democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale, a sprijinit procesul de reformă din statele Europei Centrale şi de Est şi a contribuit cu succes la promovarea păcii şi securităţii în spaţiul euroatlantic.

Profilul României în cadrul NATO, la 13 ani de la aderare, este unul consolidat, de stat care îşi aduce o contribuţie solidă la securitatea NATO, prin participările la operaţiunile aliate, prin contribuţiile specializate în domenii de interes pentru Alianţa Nord Atlantică, prin aportul conceptual, prin implicarea la elaborarea Conceptului Strategic adoptat în 2010, prin găzduirea unei componenţe relevante a viitorului sistem NATO antirachetă sau printr-o prezenţă semnificativă a experţilor români în cadrul Secretariatului Internaţional.

Armata României a avut o contribuţie însemnată în ceea ce priveşte schimbul de date şi informaţii în cadrul Alianţei NATO, prin participarea cu personal şi capabilităţi de informaţii militare în operaţiunile NATO, contribuţii la elaborarea documentelor NATO agreate în sprijinul deciziilor Consiliului Nord-Atlantic şi Comitetului Militar al NATO, contribuţii pentru Centrul NATO pentru fuziunea informaţiilor şi pentru unele comandamente subordonate ale NATO, precum şi pentru sprijinirea înfiinţării Centrului de Excelenţă NATO pentru HUMINT de la Oradea. Armata României s-a situat între primii cinci contributori ai Diviziei informaţii a Statului Major Militar Internaţional al NATO, în perioada 2008-2012, şi s-a situat pe primul loc la contribuţii în sprijinul Diviziei informaţii în anul 2013.

România trebuie să aibă o prezenţă mai activă la dezvoltarea Politicii Comune de Securitate şi Apărare a Uniunii Europene, în condiţiile în care va începe în curând procesul de revizuire a Strategiei de Securitate Europeană. De aceea, în conformitate cu prerogativele sale, Ministerul Apărării Naţionale trebuie să continue procesul de revizuire strategică a apărării, cu rol determinant asupra planificării şi generării capabilităţilor de apărare naţionale şi multinaţionale. Rezolvarea restanţelor în materie acumulate în ultimii ani şi respectarea termenelor reprezintă o datorie politică şi o dovadă de responsabilitate şi seriozitate, elemente esenţiale pentru asigurarea credibilităţii strategice a României.

România şi-a asumat întotdeauna un rol activ, considerând că evoluţia NATO este definitorie pentru securitatea sa. România va continua să susţină consolidarea politicii de parteneriate ale NATO, parteneriate constituite pe criteriul încrederii reciproce, parteneriate care reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte ale adaptării Alianţei Nord-Atlantice la actualul context politic internaţional.

Doamna Alina Teiş:

"Să redăm mehedinţenilor propriile resurse!"

Luni, 4 septembrie 2017, spre ora 17.00, păşeam spre această tribună cu paşi timizi şi emoţii mari pentru a depune jurământul de credinţă, ca parlamentar de Mehedinţi.

Venită dintr-un colţ mirific mehedinţean, trăind viaţa reală alături de concetăţenii mei, care au observat cum, în ultimul sfert de veac, încet, încet, marile obiective energetice şi unele instituţii publice, construite cu truda dumnealor sau aparţinându-le natural, au rămas doar fizic în acest judeţ, ele fiind administrate din alte zone ale ţării, sub pretexte nerelevante.

De exemplu:

• sub pretextul unei aşa-zise eficienţe economice, i s-a luat judeţului Mehedinţi administrarea celor două hidrocentrale, Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II, care produc aproape o treime din energia electrică a ţării, decontând efectele de mediu asupra locuitorilor mehedinţeni;
• sub pretextul pregătirii regionalizării, i s-au luat judeţului Mehedinţi conducerile executive ale unor instituţii administrative, făcând mai dificilă relaţia cetăţean - instituţie publică;
• sub pretextul unei administrări centralizate, municipiul Drobeta Turnu Severin, reşedinţă de judeţ, nu dispune nici până în acest moment de un port turistic, deşi Dunărea scaldă de mii de ani aceste meleaguri:

Judeţul Mehedinţi nu poate beneficia astăzi, în totalitate, de propriile resurse, conducerile administrative fiind obligate să apeleze la intermediari pentru rezolvarea problemelor fireşti ale propriilor cetăţeni.

Este timpul să nu mai fie irosiţi bani, timp şi nervi pentru lucruri complicate, departe de limita judeţului, când totul se poate rezolva simplu, în plan local.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Kievul dă înapoi pe tema educaţiei în limba maternă"

După numeroasele solicitări pe care noi, partea română, le-am adresat autorităţilor de la Kiev, am înregistrat o primă victorie - ţara vecină dă înapoi pe tema educaţiei în limba maternă pentru minoritatea românească!

Autorităţile de la Kiev sunt dispuse la negocieri pe subiectul educaţiei în limba maternă pentru minorităţile naţionale. După un prim dialog, reprezentanţii Kiev-ului au propus ca programa şcolară să fie predată într-un procent de 100% în limba română la clasele I-IV, un procent de 65-75% să fie asigurat pentru clasele V-VI, 50-70% la clasele VII-IX şi la clasele X-XII un procent de 20-30%.

Noi, parlamentarii din grupul constituit ad hoc pentru a repara această nedreptate cu care sunt trataţi fraţii noştri români din ţara vecină, ne propunem ca, pe lângă întâlnirea pe care am avut-o, recent, cu domnul ambasador ucrainean la Bucureşti, Oleksandr Bankov, să susţinem în continuare această cauză până când vom impune condiţii optime de învăţământ pentru minoritatea noastră din ţara vecină, precum şi pentru continuarea acordării de finanţare de stat pentru profesorii români, astfel încât aceştia să poată beneficia de programele de pregătire profesională pentru a preda şi în limba ucraineană.

Aşa cum am mai spus, inclusiv de la această tribună a Parlamentului României, precum şi la întrevederea pe care am avut-o şi la Cernăuţi, această situaţie reprezintă o stare de fapt care nu trebuie ignorată! Nici Ungaria nu a trecut cu vederea decizia Radei Supreme şi chiar a lansat ameninţări directe privind blocarea tuturor demersurile în interiorul Uniunii Europene, care ar reprezenta un pas înainte în procesul Ucrainei, de integrare europeană în spiritul Programului Parteneriatului Estic.

Ţin să subliniez că, în ciuda asigurărilor primite până acum de la partea ucraineană, precizările acestora nu sunt însă prea liniştitoare, iar noi trebuie să-i protejăm pe cei aproximativ 400.000 de vorbitori de limbă română din ţara vecină. Trebuie să ne concentrăm eforturile şi pe linie parlamentară, astfel încât, după un prim succes, să putem sărbători victoria finală!

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Declaraţie politică privind transportul public de călători

La data de 1 septembrie 2017, în Argeş s-a produs un eveniment care a avut efecte importante pentru mii de navetişti din Piteşti şi din localităţile limitrofe. Astfel, în condiţiile în care legea transportului public metropolitan de persoane este încă neclară, aproape imposibil de aplicat, dar şi în lumina unor acte normative relativ noi, inclusiv o directivă europeană, autobuzele SC Publitrans 2000 SA, societate de transport public a Consiliului local Piteşti, nu mai pot opera în afara graniţelor municipiului reşedinţă de judeţ.

Consecinţa este aceea că mii de angajaţi şi de elevi, care făceau de ani de zile naveta pe rute deja tradiţionale, s-au văzut nevoiţi să apeleze la alte mijloace de transport neadecvate sau să meargă pur şi simplu pe jos. Numai pe platforma industrială Bascov, de exemplu, situată în imediata apropiere a municipiului, lucrează circa 4.000 de cetăţeni din Piteşti.

Autorităţile locale au încercat să găsească sprijin la autorităţile centrale pentru o soluţie care să permită autobuzelor Publitrans să circule în afara Piteştiului, dar nu s-au primit decât răspunsuri negative.

De ce s-a ajuns aici? Autorităţile din Piteşti trebuie să respecte o directivă europeană şi noul contract-cadru de gestiune a serviciului de transport local, publicat pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Există şi o lege din 2007 care a tot fost adusă la zi, cu tot mai multe restricţii. Iar în 2016 a apărut Legea nr. 51 care făcea trimitere expresă la Directiva 1370 a Uniunii Europene, care datează tot din 2007, privind transportul, în care scrie negru pe alb că autobuzele societăţilor comerciale cărora li se deleagă prin atribuire directă - deci fără licitaţie, cum e la Piteşti - serviciul de transport public de călători, nu pot opera decât pe raza administrativ-teritorială respectivă.

Pe de altă parte, abia acum a apărut contractul-cadru la nivel naţional, emis de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, privind transportul în comun. Şi de aici, toată problema. Dacă autobuzele Publitrans ar circula în afara Piteştiului, amenda pe care ar primi-o firma, de la autoritatea de transport, ar fi de 180.000 lei. De asemenea, la trei abateri se pierde licenţa de transport. În plus, conform directivei europene, dacă se face transport între localităţi şi nu doar în Piteşti, nu se mai pot primi banii europeni pentru proiectul de mobilitate urbană al oraşului.

Consider că trebuie făcute eforturi pentru ca astfel de situaţii - care probabil se petrec şi în alte zone ale ţării - să nu mai fie posibile. Transportul metropolitan trebuie să devină o realitate, în acest fel putându-se asigura un transport civilizat pentru milioane de români. Este în interesul cetăţenilor să avem un transport adecvat secolului în care trăim şi nu să obligăm oamenii să circule în maşini improprii şi să cheltuiască mai mulţi bani şi timp decât ar trebui.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Tinerii - cel mai important pariu pentru viitor!"

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la tinerii din România, la generaţiile viitoare, la implicarea activă a acestora în politică şi în viaţa socială. Este necesar să-i sprijinim pe cei tineri în toate domeniile de activitate, deoarece realitatea ne arată că foarte mulţi dintre ei, preferă să urmeze studiile în străinătate, iar apoi să rămână acolo definitiv.

În primul rând, trebuie să convingem tinerii să se implice în politică. Foarte mulţi dintre aceştia au o părere mai puţin bună despre clasa politică, însă, dacă nu vor înţelege că doar prin implicarea lor pot schimba ceva, totul este în zadar. Niciunul dintre politicienii de astăzi nu are un cec în alb pentru poziţiile pe care le deţine în momentul actual, aşa că toţi cei care ar putea avea un cuvânt de spus ar trebui să se implice şi să lupte pentru ca ei să fie politicienii de mâine. Dacă tinerii ezită să se implice în politică, oare cine ne va conduce peste 20 de ani?

Mulţi invocă faptul că partidele nu sunt deschise tinerilor, că degeaba devin membri, pentru că nu au niciun cuvânt de spus, însă, dacă ne uităm la ultimele alegeri, vedem că Partidul Social Democrat a avut la alegerile locale de anul trecut peste 4.000 de candidaţi tineri, tot PSD are cel mai tânăr primar din România, Emanuel Spătaru, în comuna Răzvad din judeţul Dâmboviţa, iar la alegerile parlamentare aproape 70% dintre candidaţii partidului au fost nume noi, printre care foarte mulţi tineri bine pregătiţi şi cu dorinţă de implicare. Ca o primă concluzie, putem spune că se poate!

În al doilea rând, vedem că tinerii sunt atraşi de implicarea în organizaţii, asociaţii, lucru pe care trebuie să-l apreciem, însă ei trebuie să fie foarte atenţi şi să se intereseze foarte bine în legătură cu acestea. Prin implicarea activă, ei pot să îşi spună cuvântul pentru dezvoltarea societăţii civile, numai dacă şi aceste organizaţii au acest scop. Ideea este că pentru a trăi într-o lume mai bună pe viitor, tinerii trebuie să îşi fixeze anumite targeturi, iar prin activitatea desfăşurată să încerce să schimbe ceea ce îi deranjează în societatea în care trăiesc.

Pe lângă implicarea în politică, ONG-uri, tinerii pot aplica pentru stagii de voluntariat, practică sau internship. Vedem că există programe de internship la Guvern, la Camera Deputaţilor, însă şi în mediul privat, pentru cei care vor să meargă pe un anumit domeniu. Din punctul de vedere al voluntariatului, sunt instituţii care doresc colaborarea pe anumite perioade cu voluntari, lucru benefic, pentru că voluntariatul este considerat experienţă profesională, dacă activitatea de voluntariat este realizată în domeniul studiilor absolvite.

Practica este iaraşi un lucru benefic, în primul rând pentru studenţi, dar şi pentru alţi tineri care vor să aplice teoria pe care au învăţat-o. Majoritatea facultăţilor le recomandă studenţilor să facă practică sau îşi duc studenţii să facă practică, pentru ca atunci când iau contact cu piaţa muncii ei să fie bine pregătiţi.

În concluzie, putem spune că tinerii au de unde alege, important este să îşi dorească să se implice, iar noi să îi susţinem şi să le dăm posibilitatea de a-şi spune cuvântul şi de a se dezvolta într-o societate în care doar ei pot produce schimbările pe care le aşteaptă. Personal, consider că tinerii sunt cea mai importantă resursă de care dispune România, pentru că s-a dovedit în multe ocazii că ei pot gestiona situaţii cheie, bucurându-ne astfel de tenacitatea de care dau dovadă, de pregătirea lor, dar şi de ideea de a fi dornici de afirmare. Avem tineri isteţi, curajoşi şi ambiţioşi, iar acest lucru trebuie să ne bucure!

Închei prin a spune că trebuie să realizăm, încet-încet, că tinerii nu reprezintă doar viitorul, ci ei trebuie să reprezinte din ce în ce mai mult şi prezentul!

Doamna Camelia Gavrilă:

"Anul universitar 2017-2018 - permanenţe valorice şi reconfigurări în actualitate"

Deschiderea anului universitar 2017-2018 înseamnă o nouă etapă în devenirea şi evoluţia învăţământului superior românesc, o continuitate de valori şi tradiţii validate în timp, dar şi un nou context al reflecţiei despre necesare schimbări, adaptări şi reconfigurări în acord cu evoluţiile din mediul social, economic, cu noile tehnologii într-o epocă a globalizării, în armonia contrastelor şi a paradigmelor - naţional/ european, ştiinţific/ umanist, cultură/ civilizaţie/ pragmatism/ spiritualitate.

Ne aflăm în pragul unui nou început, deschis de anul universitar 2017-2018 şi, cu acest prilej, trebuie să le urăm, în primul rând studenţilor, un an plin de reuşite academice şi performanţe în domeniul de studiu, iar corpului academic, profesorilor, aceeaşi dăruire, multă putere de muncă, inspiraţie şi dedicaţie în ceea ce fac! Să nu uităm că a preda bine presupune nu doar cunoaştere şi temei ştiinţific, ci şi vocaţie, pasiune, ardere lăuntrică şi apoi puterea de a dărui celor tineri ceva din pasiunea şi înţelepciunea profesorului-mentor. În acelaşi timp, un sistem educaţional nu este alcătuit doar din cei doi actori esenţiali, studentul şi profesorul, sunt şi alte instanţe, mult mai mulţi factori instituţionali care fac parte din tot acest proces dificil, interesant şi, cu certitudine, întotdeauna perfectibil.

Privind retrospectiv, spre istoria recentă, constatăm că apariţia sistemului Bologna a dus treptat la o anumită uniformizare a sistemului de învăţământ superior din Uniunea Europeană. România a fost susţinută în procesul de internaţionalizare a învăţământului superior, având calea deschisă către noi direcţii de evoluţie educaţională, oferind totodată studenţilor multiple oportunităţi de dezvoltare, de cunoaştere şi experienţă practică, de împlinire profesională.

Anul 2017 a constituit celebrarea a 30 de ani de experienţă continuă în proiectele de tip Erasmus, prin care Uniunea Europeană a sprijinit constant educaţia, formarea, politicile destinate tineretului şi sportului în Europa. Programul Erasmus+ 2014-2020, care include şapte dintre programele europene de finanţare - "Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii", "Tineret în Acţiune", "Erasmus Mundus", "Tempus", "Alfa", "Edulink" şi "Programul pentru cooperare cu ţările industrializate" - vizează un buget de 14,7 miliarde euro, pentru toate ţările, în perioada 2014-2020, şi reprezintă o creştere cu 40 % faţă de nivelurile de până în 2014. În program vor fi implicate peste 4 milioane de persoane, din care aproximativ două milioane de studenţi şi peste 800.000 de reprezentanţi ai personalului didactic şi didactic auxiliar. Astfel, se deschid în faţa universităţilor provocări pentru noi proiecte didactice, de cercetare, pentru activităţi ştiinţifice, didactice şi schimburi academice utile. România este una dintre ţările Europei cu rezultate notabile în acest program, datorită competenţei şi seriozităţii mediului academic implicat în derularea şi coordonarea proiectelor europene.

O ţară bogată este o ţară în care populaţia este sănătoasă atât în sens fizic, dar şi spiritual, intelectual, deci o ţară educată, deschisă spre valorile studiului, ale cunoaşterii, ale culturii. Toţi suntem de acord că specificul unei ţări este dat, în primul rând, de civilizaţia poporului, de cultura acestuia, de vocaţiile şi îndeletnicirile cetăţenilor, iar şcoala, în sens generic, asigură continuitatea acestui traseu de civilizaţie şi cultură, formează deprinderi, atitudini, receptivitate valorică, modelează şi schimbă clişee şi mentalităţi rigide. Avem nevoie de şcoli şi universităţi puternice, valoroase, de prestigiu internaţional, finanţate adecvat domeniului, cu profesori motivaţi şi studenţi care se regăsesc pe traseul ales către profesie şi activitatea socială de mai târziu.

În România anului universitar trecut, datele oficiale arătau faptul că în învăţământul superior existau 535.218 de studenţi, la un număr de 49.692, personal didactic, şi 9.566, personal didactic auxiliar. Chiar dacă politica bugetară nu este la nivelul multor ţări membre ale UE, în unele domenii cheie, prin pregătirea şi devotamentul studenţilor, prin pasiunea lor şi a profesorilor dăruiţi menirii didactice, România obţine constant rezultate remarcabile în domeniul cercetării, participând la proiecte naţionale şi internaţionale de succes.

Într-o succintă evaluare a învăţământului ieşean, trebuie precizat faptul că la sfârşitul anului 2016-2017, judeţul Iaşi se află pe locul doi în ţară la numărul de elevi şi studenţi olimpici, care au obţinut locurile I, II şi III, la concursurile naţionale şi internaţionale, prima poziţie fiind ocupată de Bucureşti. Rezultate de excepţie se remarcă şi la nivelul examenelor naţionale, al proiectelor şi al parteneriatelor, al convergenţelor europene în domeniul educaţional. Oraşul Iaşi reprezintă, dincolo de istoria şi cultura acestui spaţiu spiritual, un oraş academic, al şcolilor şi al universităţilor de prestigiu, dar mai presus de toate un oraş unde educaţia a fost reper şi sens autentic, guvernată de spiritul critic maiorescian, de tradiţiile Academiei Mihăilene, de spiritul cultural junimist, un oraş în care, în timp, educaţia a fost principalul motor de mişcare şi devenire al comunităţii, totodată adevărat promotor al oraşului şi al valorilor acestuia.

Privind spre viitor, spre urgenţele noului an academic, analizând cu luciditate zonele critice ale sistemului educaţional, accentele necesare din perspectiva unor demersuri legislative, de filosofie educaţională, dar şi de abordare practică, vom constata că educaţia în învăţământul superior, şi nu numai aici, are nevoie de un cadru normativ clar, fără echivoc, prin care calitatea învăţământului şi evaluarea acesteia să fie asigurate, un cadru care să elimine disfuncţionalităţile sistemului, să ofere accesul egal spre studiu şi cercetare ştiinţifică, un învăţământ superior centrat pe nevoile tinerilor, pe ideea de competenţă alături de informaţia ştiinţifică. Ca parlamentari ai Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi ca şi profesori implicaţi în viaţa şcolii româneşti, considerăm că legislaţia în domeniu trebuie să promoveze mai mult autonomia şi independenţa instituţiilor, guvernanţa universitară, să ducă la creşterea relevanţei programelor de studii şi a competitivităţii instituţiilor de învăţământ superior, prin îmbunătăţirea calităţii şi a finanţării universitare. Pentru performanţă este vitală o corelare a programelor de studii universitare cu cerinţele angajatorilor, cu acele competenţe necesare fiecărui domeniu din piaţa muncii, pentru a creşte încrederea operatorilor economici în pregătirea şi valoarea absolvenţilor. Adăugăm aici şi necesitatea de a dezvolta, mai profund, abilităţile antreprenoriale ale studenţilor, prin proiecte de afaceri, prin parteneriate, prin competiţii specifice, crearea unor societăţi antreprenoriale studenţeşti, aspecte susţinute de altfel şi prin Programul de guvernare.

O universitate este în general un simbol al excelenţei, al valorilor înalte, al celor ce îşi doresc să cunoască, să înţeleagă universul. Universitatea este un loc al celor perfectibili, nu neapărat perfecţi. Universitatea este, mai presus de toate, un areal unde profesorii şi cercetătorii împreună cu studenţii sunt "lucrători" la şlefuirea firii omeneşti prin educaţie. Valoarea învăţământului superior din România nu este dată de instituţii ca entităţi abstracte, ci de oamenii din interiorul lor, cei care, prin devotament, competenţă, muncă şi pasiune, reuşesc să formeze specialişti, profesionişti adevăraţi, dar şi caractere, oameni ai cetăţii, care îşi asumă şi îmbogăţesc valorile comunităţii academice, ale ţării, ale lumii în care trăiesc.

Fie că sunt la început de drum sau fac parte deja din "povestea universităţii" alese, studenţii pătrund într-o lume a studiului şi a devenirii intelectuale, o lume frumoasă şi aspră, cu sacrificii şi bucurii în clipele de reuşită, o etapă de viaţă în care provocările şi contextele vor fi noi, interesante şi de multe ori dificile. Dar treptele succesului, satisfacţia împlinirii, desăvârşirea treptată, forţa visului, clipele de emoţie şi vibraţie vor compensa tot ce pare dificil în anii de studenţie.

În sensul acesta, credem că educaţia nu trebuie privită doar ca un drum spre o profesie, un mijloc de a câştiga diferite lucruri materiale. Educaţia este sigura cale de a deveni un om împlinit şi etic, fericit, echilibrat şi respectat în societate. Educaţia conduce fiinţa umană spre sensurile ei personale, profunde şi spre un destin împlinit.

Domnul Mihăiţă Găină:

"Noua Lege a pensiilor va repara toate inechităţile din acest sistem"

Noua Lege a pensiilor, care intră în dezbatere publică din această lună, este încă o dovadă a politicilor de succes pe care guvernarea PSD le implementează. Actul normativ va echilibra bugetul de pensii.

Ţin să subliniez că nicio pensie nu va scădea, ci din contră, vor fi reparate toate inechităţile din sistemul pensiilor de stat. Ne dorim ca pentru muncă şi contribuţii egale să avem aceeaşi retribuţie uniformă lunară. Nu de puţine ori am auzit şi chiar am fost sesizat, prin diverse memorii la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, cât şi la audienţele din circumscripţia electorală, în privinţa diferenţelor de bani pe care îi primesc, lunar, aceleaşi categorii de pensionari, retraşi din activitate în ani diferiţi. Cu alte cuvinte, încă mai există pensii inegale pentru aceeaşi vechime, acelaşi volum de muncă şi aceleaşi contribuţii, doar pentru că unele persoane au ieşit în momente diferite la pensie şi legislaţia din acele vremuri le-a avantajat, ulterior, mai mult sau mai puţin. Aceste inechităţi flagrante vor fi eliminate, treptat, prin proiectul de lege pe care îl promovăm. Doar în acest fel cei care acum primesc mai puţini bani vor ajunge la nivelul celor care se bucură deja de privilegii în plus.

România are, la ora actuală, 5,5 milioane de pensionari. 75% dintre ei sunt cu stagiu de vechime şi cotizare. Restul de 25% primesc pensia minimă garantată, fără stagiu de vechime şi cotizare corespunzătoare. Toate aceste persoane vor primi o pensie minimă sub forma unei indemnizaţii sociale, care va ajunge la 640 de lei, începând de anul viitor. Mai exact, acestora li se vor majora veniturile lunare cu 23% . În prezent, această categorie de pensionari primeşte 527 de lei.

Veştile bune pe care le anunţ, astăzi, nu sunt vorbe simple, pentru că noua Lege a pensiilor va schimba de anul viitor şi raportul dintre pensionari şi angajaţi. Pensia minimă garantată va deveni prestaţie socială, iar bugetul pentru pensii va fi reechilibrat în cel mai echitabil mod.

Domnul Nicolae Velcea:

"Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice - respect şi responsabilitate!"

Organizaţia Naţiunilor Unite a apreciat în anul 1990 că este necesar ca statele lumii, guvernele lor, să omagieze generaţiile vârstnice, pentru contribuţia lor la dezvoltarea societăţii. Unul din aceste documente este Rezoluţia nr. 45/106 din 14 decembrie 1990, prin care ONU a stabilit ca ziua de 1 octombrie să fie înscrisă în calendarul lumii ca Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice.

Un cunoscut proverb românesc - "Cine n-are bătrâni să-şi cumpere" - ne reaminteşte, încă o dată, cât de valoroşi sunt oamenii aflaţi la această vârstă. Societatea trebuie să asigure creşterea calităţii vieţii pentru persoanele în vârstă şi respectarea drepturilor lor, pentru a putea trăi în demnitate şi pentru a asigura un standard adecvat de viaţă, promovând solidaritatea între generaţii.

Prin măsurile luate, dovedim că acest lucru ne preocupă, dovedim respect şi responsabilitate faţă de toţi cetăţenii acestui stat.

Creşterea punctului de pensie de la 871 la 1.000 de lei, creşterea pensiei minime de la 400 de lei la 520 de lei, eliminarea CASS pentru pensionari, eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei şi, nu în ultimul rând, noua Legea a pensiilor prin care vor fi reparate inechităţile, astfel încât să ajungem treptat ca pentru muncă egală şi contribuţii egale să avem pensii egale, sunt doar câteva dintre măsurile adoptate pentru a asigura persoanelor vârstnice un standard de viaţă decent, pentru a creşte calitatea vieţii.

Cu această ocazie, adresez tuturor persoanelor vârstnice calde urări de sănătate, linişte şi bucurii alături de cei dragi, însoţite de expresia celor mai sincere sentimente de preţuire şi respect!

Vă asigur că priceperea şi energia noastră vor fi orientate şi în continuare, pentru a vă fi sprijin atunci când veţi avea nevoie, iar în mintea şi în sufletul nostru aveţi un loc aparte!

La mulţi ani tuturor!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Falsa problemă a manualului unic şi a auxiliarelor didactice"

Scandalul, repetat în fiecare an, al manualelor şcolare, legat de lipsa acestora în prima zi de şcoală, a determinat Guvernul să ia măsura înfiinţării unei edituri, "Societatea Editura Didactică şi Pedagogică SA", subordonată Ministerului Educaţiei Naţionale, care va tipări şi va edita toate manualele şcolare, asumându-şi astfel responsabilitatea tipăririi acestora.

Măsura a stârnit valuri în rândul unor oameni de cultură, cu oarece interese în piaţa editurilor, dar şi a oamenilor politici.

Unii, de pildă, consideră că manualul unic este, nici mai mult nici mai puţin, doar un "atac la statul de drept", iar "din perspectiva sistemului educaţional, o astfel de măsură va genera o serie de efecte negative, prin uniformizarea actului educaţional şi prin controlarea ideologică a învăţământului", şi cer Guvernului retragerea acestei hotărâri.

Ministrul educaţiei a tranşat această problemă, în sensul că Ministerul Educaţiei Naţionale nu susţine manualul unic, asa cum a fost acuzat, mutând însă competiţia între autori şi nu între edituri.

Potrivit acestuia, Societatea Editura Didactică şi Pedagogică SA va realiza manualele şcolare la solicitarea directă a Ministerului Educaţiei Naţionale, pe bază de contract.

"Facem competiţie între autori şi nu edituri, iar competiţia între autori - colegii noştri din învăţământul preuniversitar, universitar, membri ai Academiei Române, autori şi experţi în educaţie pot să se concentreze pe scrierea de manuale de calitate, de care avem nevoie în sistemul de învăţământ preuniversitar şi universitar", a declarat ministrul săptămâna trecută, în cadrul unei conferinţe de presă.

Şi atunci? De unde aceste temeri?

Mă tem că interesele aflate în spatele acestor manuale alternative, cumpărate de stat în fiecare an, nu sunt deloc neglijabile, dacă avem în vedere că piaţa manualelor reprezintă o treime din piaţa totală de carte. Mai exact, editurile vând manuale alternative şi auxiliare în valoare de 30-35 de milioane de euro, în timp ce piaţa totală de carte ajunge la 100 de milioane de euro.

Manualele alternative sunt astfel o afacere extrem de bănoasă pentru câteva edituri, dar deloc eficientă pentru învăţământul românesc, dacă avem în vedere rezultatele dezastruoase, din fiecare an, la examenele de sfârşit de ciclu şcolar.

Cei care au copii la şcoală ştiu câţi bani costă fel şi fel de culegeri, caiete speciale şi alte auxiliare pe care sunt obligaţi să le cumpere la fiecare început de an.

Cu alte cuvinte, Ministerul Educaţiei Naţionale şi-ar dori să închidă o gaură neagră din punct de vedere legal, care este o treime din piaţa totală de carte.

Adevărul despre toate aceste măsuri luate de Guvern este că se încearcă să se facă ordine într-un sistem scăpat de sub control, în care interesele financiare ale unora prejudiciau interesul celor care sunt beneficiari direcţi - elevii.

Să nu fim ipocriţi, şi să spunem adevărul - suntem aici oameni care am învăţat după manuale unice şi nu cred că are cineva senzaţia că i-a fost îngrădită creativitatea sau individualitatea.

Nimeni nu îngrădeşte dreptul elevului de a se documenta şi din alte surse, aşa cum nu interzice nimănui să scrie o lucrare din care elevii să poată culege informaţii suplimentare. Diferenţa este că acum toate aceste lucruri se vor petrece sub girul Ministerului Educaţiei Naţionale.

Este penibil să spui că PSD va politiza manualul. Cum ar fi posibil acest lucru? Ar schimba datele istorice? Ar modifica regulile gramaticale sau cursurile râurilor? Nu cred că distinşii...protestatari s-au gândit la asta!

Este regretabil că s-a creat o falsă problemă, deoarece în privinţa manualelor şcolare lucrurile sunt clare - competiţia în elaborarea manualelor se va muta de la edituri la autori, iar auxiliarele didactice vor putea fi folosite în şcoli, doar cu avizul Ministerului Educaţiei Naţionale.

Ce este rău în asta?

Domnul Costel Lupaşcu:

"Impactul accizelor asupra preţului final la carburanţi"

Există în aceste zile o amplă discuţie despre aşa-zisul impact major pe care l-a avut reintroducerea supraaccizei asupra preţurilor finale ale carburanţilor, respectiv la benzină şi motorină. Se vorbeşte despre o creştere în avalanşă a preţurilor, despre topirea beneficiilor obţinute de români în urma creşterilor de pensii şi salarii, despre inflaţie şi despre multe alte aspecte cu un uşor iz catastrofic, iar pentru toate aceste lucruri, de bună seamă, principalul vinovat nu poate fi nimeni altul decât Guvernul României. Pentru cei care participă activ la această propagandă antiguvernamentală, dar şi pentru cei care sunt dispuşi să creadă în toate aceste titluri de presă alarmiste voi prezenta câteva argumente, bazate de date şi pe fapte, nu pe opinii sau păreri, iar în final, îi las pe fiecare să tragă concluzia.

În primul rând, preţurile de astăzi de la carburanţi sunt semnificativ mai mici decât cele de la finalul guvernării Cioloş. Vă rog să luaţi cifrele de la finalul anului trecut, când preţul la pompă al benzinei era de 5,39 lei, iar cel al motorinei era de 5,34 lei. Pe data de 2 octombrie, când a intrat în vigoare a doua tranşă de majorare a accizelor şi când practic s-a revenit la nivelul de accizare de la finalul guvernării Cioloş, preţurile la pompă la benzină au fost de 4,98 lei, respectiv de 5,02 lei pentru motorină. Aşadar, dacă astăzi este un dezastru pentru că s-a revenit la nivelul accizelor de la finalul anului trecut, ar trebui să ne întrebăm în ce dezastru a lăsat ţara guvernarea Cioloş, cu acele preţuri uriaşe la carburanţi, comparativ cu cele de acum.

În al doilea rând, s-a afirmat că această creştere a accizelor a condus la o majorare în lanţ a preţurilor la toate celelalte produse şi la creşterea inflaţiei. Eu aş vrea să vă reamintesc că în luna august inflaţia a fost negativă, ceea ce înseamnă o scădere a preţurilor. Deci o creştere de câţiva bani a preţurilor la carburanţi nu ar fi putut decât, cel mult, să aducă preţurile la nivelul lunii iulie. Mai mult, dacă luăm în considerare datele statistice oficiale, vom vedea că preţurile, în ultimele 12 luni, respectiv septembrie 2016 - septembrie 2017, au crescut cu doar 0,2% faţă de intervalul de 12 luni precedent, respectiv septembrie 2015 - septembrie 2016. În schimb, în acest an, puterea de cumpărare a românilor a fost cu 14% mai mare faţă de anul trecut - iar în acest fel am răspuns şi la acuzaţia că toate majorările de pensii şi salarii din acest an s-au topit în inflaţie şi în creşterea accizelor. Astăzi, un român îşi poate cumpăra cu 14% mai multe produse şi servicii decât îşi putea cumpăra anul trecut. E o realitate, nu o opinie personală.

În al treilea rând, aş vrea să reamintesc faptul că, înainte de revenirea la nivelul accizelor din 2016, respectiv în luna iulie 2017, România a avut cel mai mic preţ din Uniunea Europeană la preţul benzinei Euro 95, respectiv 0,995 euro/litru şi al treilea cel mai mic preţ la motorină, adică 0,977 euro/litru. În schimb, la preţul carburanţilor fără acciză, România este abia pe locul 15, comparativ cu clasamentul european. Asta arată că nivelul scăzut al accizelor nu s-a regăsit în buzunarul cetăţenilor, ci în profiturile comercianţilor.

În al patrulea şi ultimul rând, aş vrea să mă adresez celor care afirmă că, prin revenirea la nivelul anterior al accizelor, PSD nu îşi respectă Programul de guvernare. Vă reamintesc un fragment dintr-un comunicat al Guvernului Cioloş, la final de mandat, imediat după câştigarea alegerilor de PSD. "În cadrul discuţiei telefonice cu domnul Liviu Dragnea, premierul Dacian Cioloş nu a confirmat că acceptă propunerile de prorogare pentru un an a unor prevederi din Codul fiscal, respectiv reducerea cu un punct procentual a TVA, eliminarea taxei pe stâlp şi reducerea accizelor".

Aşadar, Programul de guvernare al PSD considera că aplicarea acestor măsuri la acel moment nu erau în măsură să producă efectele economice vizate, iar acest lucru a fost confirmat de realitate: reducerea accizelor nu a condus la o reducere a preţului la pompă în acel moment, eliminarea taxei pe stâlp nu a condus la o diminuare proporţională a facturilor la utilităţi. Din acest motiv, Guvernul PSD-ALDE a decis revenirea la nivelul anterior al accizelor.

Prin urmare, nimeni nu a încălcat niciun Program de guvernare, iar preţurile la carburanţi sunt încă departe de nivelul de la finalul guvernării Cioloş, când accizele erau la fel de mari ca şi în prezent.

Doamna Mihaela Huncă:

"Implementarea de măsuri concrete pentru creşterea încrederii cetăţenilor în Parlament şi pentru extinderea gradului de transparenţă al activităţii parlamentare"

În prezent, Parlamentul României este una dintre instituţiile cu cea mai scăzută cotă de încredere în percepţia cetăţenilor români, deşi, conform Constituţiei, este organul de conducere cel mai reprezentativ din stat şi unica autoritate legiuitoare a ţării noastre. Una dintre cauzele principale ale acestui rezultat este lipsa de informare a electoratului cu privire la activitatea parlamentară pe care o desfăşurăm fiecare dintre noi, atât în cadrul şedinţelor din plen şi al comisiilor de specialitate, cât şi prin iniţiativele pe care le propunem, interpelărilor pe care le susţinem şi a dezbaterilor pe care le organizăm. Consider că cetăţenii care ne-au trimis în Parlament să-i reprezentăm trebuie să fie informaţi în privinţa activităţilor pe care le desfăşurăm şi a poziţiilor pe care le adoptăm, referitoare la problemele care sunt dezbătute în fiecare sesiune parlamentară în mod obiectiv, şi nu doar prin comunicatele şi declaraţiile pe care le transmitem prin intermediul mass-media.

În acest sens, vă propun ca, începând din următoarea sesiune legislativă, să instituim o procedură prin care fiecare deputat şi senator să elaboreze un raport complet al activităţilor pe care le-a desfăşurat pe parcursul fiecărei luni, precum şi o agendă cu priorităţile pentru perioada următoare. Ar fi util ca acest raport de activitate cu acţiuni realizate şi proiecte propuse să fie prezentat şi promovat public în format electronic, pentru a putea fi consultat de toţi cetăţenii care doresc să evalueze în ce măsură au fost respectate şi implementate iniţiativele fiecărui parlamentar.

Cu toate că în prezent există pe pagina fiecărui parlamentar o serie de informaţii precum înregistrarea şi publicarea voturilor individuale, numărul de iniţiative legislative propuse, numărul de interpelări şi întrebări, precum şi prezenţa parlamentarilor, apreciez ca fiind oportună realizarea raportului de activitate al parlamentarului, din perspectiva creşterii calităţii procesului legislativ. Prin întocmirea unui astfel de raport, fiecare cetăţean poate monitoriza periodic modul în care fiecare dintre noi îşi desfăşoară activitatea şi în ce măsură îşi onorează datoriile faţă de electoratul pe care îl reprezintă în Parlament.

Pe de o parte, sunt parlamentari care aduc modificări la cadrul legislativ deja existent, iar pe de altă parte sunt deputaţi şi senatori care depun iniţiative noi. Această analiză comportă, la rândul său, un nivel suplimentar de complexitate, întrucât este necesar să analizăm în ce măsură iniţiativele noi suprareglementează sau acoperă probleme identificate la nivelul societăţii care, până în prezent, nu au un corespondent în legislaţie.

În acelaşi timp, vă propun să organizăm lunar, în cadrul fiecărei comisii parlamentare permanente, sesiuni de consultări şi dezbateri publice, la care să invităm cetăţeni din judeţele pe care le reprezentăm în Parlament, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor, asociaţiilor, federaţiilor şi altor structuri asociative care sunt interesaţi de proiectele legislative pe care le dezbatem.

Cel mai important lucru pe care consider că trebuie să îl realizăm pentru creşterea încrederii cetăţenilor în Parlament şi pentru extinderea gradului de transparenţă al activităţii parlamentare constă în conectarea activităţii legislative direct la societatea civilă şi la alte entităţi sau persoane interesate. Astfel, cred că pot fi dezvoltate noi facilităţi de comunicare şi dezbatere care să îi permită fiecărui cetăţean interesat să îşi exprime, la rândul său, "votul", chiar şi simbolic, asupra unui proiect de lege, înainte ca acesta să fie adoptat de Camera decizională, şi să fie organizate consultări periodice, la comisii.

Cum se derulează însă comunicarea, ce finalitate are schimbul informaţional între politicieni şi membrii societăţii, ce putere de facto au cetăţenii atunci când negociază cu Guvernele şi, nu în ultimul rând, cum pot schimba oamenii politica?

Toate aceste întrebări reprezintă deocamdată o latură prea puţin explorată, nu numai a mecanismelor de dialog şi negociere, ci chiar a înseşi realităţii sociale din România.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Ziua internaţională a Persoanelor Vârstnice"

La nivel internaţional, la începutul acestei luni, se sărbătoreşte Ziua Persoanelor Vârstnice, ocazie cu care aş dori să supun atenţiei problema dezvoltării politicilor publice pentru această categorie socială. De asemenea, 1 octombrie trebuie să fie o zi specială nu doar pentru seniorii din întreaga lume, pe care îi sărbătorim la această dată, ci pentru noi toţi, cei care ar trebui să le arătăm respect şi preţuire pentru eforturile şi reuşitele de care au dat dovadă de-a lungul timpului.

În acest sens, consider că toţi oamenii politici trebuie să se implice şi să ia măsuri pentru a favoriza îmbătrânirea activă şi pentru a spori solidaritatea dintre generaţii. PSD şi-a respectat promisiunea faţă de pensionari, 90% dintre aceştia nu mai plătesc niciun tip de impozit sau contribuţii. Codul fiscal a fost modificat în aşa fel încât pensionarii care au pensii de până la 2.000 de lei nu mai plătesc impozit. De asemenea, toţi pensionarii nu mai plătesc contribuţia la asigurările de sănătate, care este suportată de la bugetul de stat. Partidul nostru nu i-a uitat niciodată pe cei ieşiţi la pensie. Primul act semnat de Guvernul PSD, în 2012, a fost reîntregirea pensiilor. Urmează să ne îndeplinim şi celelalte promisiuni faţă de persoanele vârstnice, în primul rând noua Lege a pensiilor, prin care vor fi eliminate toate discriminările din prezent. Totodată, vom avea în vedere abordarea discriminării pe criterii de vârstă pe piaţa muncii. Acest factor este esenţial pentru realizarea îmbătrânirii active în cadrul ocupării forţei de muncă. Discriminarea bazată pe vârstă limitează în mod nedrept gama oportunităţilor disponibile lucrătorilor mai în vârstă. Comisia Europeană a adoptat o directivă de interzicere a discriminării pe motiv de vârstă, în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii, protecţia socială şi educaţia. Cheia o reprezintă sprijinirea îmbătrânirii active în toate aspectele vieţii, de la activităţile profesionale, comunitare şi familiale, până la capacitatea de a îmbătrâni în mod sănătos şi independent. Aceasta va reprezenta baza solidarităţii dintre generaţii în anii viitori. Ea presupune că, pe măsură ce înaintăm în vârstă, ne păstrăm controlul asupra propriei vieţi, fără a depinde de generaţiile mai tinere. Îmbătrânirea activă începe la locul de muncă. O treime dintre europeni a afirmat recent, într-un sondaj Eurobarometru, că ar dori să îşi continue activitatea după atingerea vârstei de pensionare, chiar dacă nu neapărat cu normă întreagă. Nu mulţi români au însă această posibilitate în prezent.

În acelaşi timp, îmbătrânirea activă presupune să ne schimbăm modul în care înţelegem vârsta înaintată, să mutăm mai departe delimitarea dintre "tânăr" şi "bătrân", odată cu creşterea speranţei de viaţă, precum şi să apreciem mai mult sprijinul şi experienţa pe care ni le pot oferi, şi chiar ni le pun la dispoziţie, persoanele mai în vârstă, în toate domeniile. Aşadar, să luăm în considerare îmbunătăţirea condiţiilor privind protecţia şi sprijinul acordat vârstnicilor.

Domnul Ionuţ Simionca:

"Tranziţia - de la «Năstase, şapte case» la «Tăriceanu, şapte autoturisme»"

Declaraţia politică de astăzi - "Tranziţia - de la «Năstase, şapte case» la «Tăriceanu, şapte autoturisme»" - are ca subiect principal taxele şi impozitele plătite de proprietarii de autovehicule, mai exact, birurile plătite de aceştia.

Anul acesta, la 1 februarie, guvernarea PSD a desfiinţat peste 100 de taxe şi tarife din sistemul birocratic. Timbrul de mediu a fost una dintre cele mai importante taxe eliminate. Dar, iată că, la numai jumătate de an de la scoaterea acestei taxe, preşedintele Administraţiei Fondului de Mediu a dezvăluit faptul că există un colectiv care lucrează la reintroducerea acestei taxe.

Guvernul Tudose va introduce un nou bir pentru deţinătorii de autovehicule. Probabil că acesta era şi calculul făcut la începutul acestui an, atunci când taxa era eliminată pentru "impulsionarea tranzacţiilor în domeniu şi reducerea timpului necesar achiziţionării unei maşini". Şi iată că lucrurile au mers exact în această direcţie - peste 350.000 de autoturisme second-hand din străinătate au fost aduse în ţară în primele nouă luni ale anului, cu 70% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, acestea adăugându-se unui parc auto care a depăşit 7 milioane de vehicule, la finele lui 2016.

Impozitele pentru maşini au fost menţinute, însă acciza pentru carburanţi s-a mărit... de două ori într-o singură lună, iar acum aflăm că se reintroduce timbrul de mediu.

Dar să ne gândim şi la cei care trebuie să plătească aceste taxe şi impozite. Şi aici nu mă refer la domnul Tăriceanu şi la cele şapte autoturisme ale Domniei Sale, dânsul nu observă nicio scumpire. Mă refer la unul dintre oamenii care nu-şi permite să cumpere o maşină nouă, unul dintre cei mulţi pe care i-am cunoscut la Bistriţa, şi care se poate gândi cel mult la o maşină ieftină, second-hand, adică la o maşină mai veche, peste 70% dintre autovehiculele aduse anul acesta în ţară sunt mai vechi de 10 ani, mai poluantă, şi cu o capacitate cilindrică mai mare, pentru că sunt mai mari consumatoare de carburant şi se vând mai greu.

Omul cumpără o maşină ieftină, dar constată că trebuie să plătească atât de multe taxe, încât nu-i vine să creadă ce lux este să ai o maşină. Pentru că, la fel ca pe vremea regimului comunist, autovehiculul a redevenit un lux. Nu pentru domnul Tăriceanu, bineînţeles...

Timbrul de mediu va avea, cu siguranţă, valori ridicate pentru o maşină dintr-o generaţie anterioară, care nu poluează puţin. Acciza plătită va fi mare, în termeni reali, pentru că maşina omului nostru consumă mai mult combustibil, dijmuit la greu de Guvernul PSD. Şi, peste toate acestea, apare impozitul copleşitor, comparabil cu impozitul pe casă sau mai mare decât acesta. La o capacitate cilindrică mare, poţi ajunge să plăteşti impozit de la 1.000 de lei în sus, adică un salariu minim pe economie, ca valoare netă. Când treci pragul celor 2.600 de cm³, saltul este de la 234 de lei, 2.600 cm³ la 1.008 lei, 2.601 cm³.

Aş spune că tranziţia de la "Năstase, şapte case" la "Tăriceanu, şapte autoturisme" este caracterizată de modificarea definiţiei luxului - acum 15 ani era un mare lux să ai 7 case, astăzi e un mare lux să ai un autoturism ieftin, second-hand.

În concluzie, vă cer sprijinul pentru a diminua aceste diferenţe majore, care sunt importante pentru cei care nu au suficiente resurse financiare. Micşorarea impozitului pe autovehicule îi va ajuta foarte mult pe cei care luptă să treacă mai uşor peste toate aceste taxe, accize, impozite, sau ce nume le mai găsesc cei de la guvernare birurilor, care anulează toate creşterile salariale de până acum!

Domnul Petru Movilă:

"Cucul şi Popa"

Astăzi mă adresez colegilor din PSD, cu precădere celor de la PSD Iaşi, care-l cunosc pe actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa. Ajuns preşedinte datorită unei conjuncturi legislative favorabile, Maricel Popa reuşeşte performanţa, aproape zilnică, de a face de râs un judeţ întreg.

Mai nou, lui Maricel Popa i-a cântat cucul, iar cea mai recentă performanţă a celor doi are în prim-plan desfiinţarea Regionalei CFR Marfă de la Iaşi. În luna august, în urma unor decizii pur politice, Regionala Iaşi s-a desfiinţat şi a fost mutată la Galaţi, iar la conducerea Centrului de Tranzit înfiinţat în urma acestei decizii a fost adus un sucevean. După ce un judeţ întreg i-a cerut socoteală pentru faptul că nu a apărat interesul ieşenilor, ci s-a lăsat călcat în picioare de şefii săi, Maricel Popa şi-a adus aminte că este şeful filialei PSD Iaşi. Doar aşa se poate explica faptul că, acum câteva zile, şeful Consiliului judeţean ni l-a citat pe ministrul Cuc şi ne-a transmis faptul că decizia de desfiinţare a Regionalei se va anula, iar în cel mai scurt timp Iaşiul va recăpăta ce a fost al lui, de drept. Culmea este că în cazul în care nimeni nu scotea un cuvânt, Regionala rămânea tot la Galaţi. Să înţelegem că PSD creează false scandaluri, pentru ca, în final, tot ei să iasă bine şi să prezinte precum salvatorii lumii?

Tot teatrul ăsta ieftin a arătat încă o dată că PSD-ului nu-i pasă absolut deloc de ieşeni. Desfiinţarea unei regionale atât de importante, aducerea unui şef de la Suceava care să conducă structura actuală şi mutarea sediului la Galaţi ne întorc în epoca Năstase. Din cauza luptelor interne din PSD, ieşenii au fost sacrificaţi din nou. Preşedintele vostru, Liviu Dragnea, şi-a întors toate armele împotriva judeţului meu, desfiinţând, rând pe rând, punctele cheie, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Inspectoratului de Stat în Construcţii, în 2013, când a mutat Regionala la Bacău.

Care a fost logica iniţială din spatele acestei decizii? Care a fost logica anulării acestei decizii? De când PSD a ajuns să se comporte ca o fată mare şi să se răzgândească din 5 în 5 minute? Stimaţi PSD-işti, conştientizaţi că o decizie luată din pix şi în spatele unor uşi închise afectează mii de oameni? Ieşenii merită să ştie care a fost preţul acestei decizii şi cât ne va costa răzgândirea celor de la Ministerul Transporturilor. Când ai toate structurile regionale la Iaşi, comasate într-un singur punct, cu structuri gândite pentru a răspunde tuturor cerinţelor unei astfel de instituţii, cu infrastructura specială aferentă, cum poţi să hotărăşti peste noapte desfiinţarea unei Regionale care a fost dintotdeauna la Iaşi?

Domnilor din PSD, dacă nu doriţi să ne ajutaţi şi să investiţi în Iaşi, măcar nu ne furaţi ceea ce este al nostru!

Stimaţi colegi din PSD Iaşi, treziţi-vă şi reacţionaţi. Protejaţi-vă judeţul, pentru că, altfel, în 2020, o să faceţi campanie să deveniţi parlamentari într-un judeţ cu două comune şi 15.000 de locuitori!

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

"Despre doctorate, din nou"

L-am auzit pe preşedintele Klaus Iohannis, la deschiderea anului universitar de la Constanţa, criticând faptul că nu există încă o bază de date publică a lucrărilor de doctorat din România.

Această bază de date publică a lucrărilor de doctorat este prevăzută de Legea educaţiei nr. 1/2011, prevederea scăpând până acum de măcelărire din partea găştii din jurul Ecaterinei Andronescu. Problema este că legea nu se aplică, din simplul motiv că nerespectarea ei nu atrage sancţiuni.

Îl anunţ public pe preşedintele Klaus Iohannis că am depus în Parlament, la finalul sesiunii parlamentare precedente, un proiect de lege prin care propun înfiinţarea Registrului Naţional al Lucrărilor de Doctorat, site administrat de Ministerul Educaţiei Naţionale, cu respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul drepturilor de autor, precum şi obligaţia IOSUD-urilor ca, în termen de un an de zile de la înfiinţarea acestui registru, să publice pe această platformă toate lucrările de doctorat coordonate din 1990 şi până în prezent. Nepublicarea lucrărilor de doctorat în Registrul Naţional al Lucrărilor de Doctorat în termenul prevăzut de prezenta lege se sancţionează cu retragerea dreptului de a conduce doctorate, de către IOSUD. Sper că, după declaraţiile de la deschiderea anului universitar, preşedintele Klaus Iohannis va acorda tot interesul şi va sprijini proiectul meu de lege.

Universităţile din România şi Academia Română au produs, potrivit statisticilor, un număr de 67.000 de doctorate, din 1990 până în 2016. Jumătate dintre titlurile de doctor au fost acordate în perioada 2011-2016. Ca o comparaţie, dacă în 1990 ţara noastră avea 1.500 de doctori, iar în primul an după Revoluţie s-au acordat 15 astfel de titluri, în 2012 România a ajuns să producă nu mai puţin de 6.258 de lucrări de doctorat.

Vă cer şi dumneavoastră, tuturor, să acordaţi votul acestui proiect de lege atunci când va ajunge în comisiile din care faceţi parte, precum şi atunci când va fi supus votului plenului.

Titlul de doctor trebuie să îşi recapete binemeritata credibilitate, iar spaţiul universitar românesc trebuie să scape de povara impostorilor şi a acuzaţiilor de plagiat!

Domnul Ioan Balan:

"Dezinteresul ultimelor Guverne produce o nouă generaţie de sacrificiu"

Evenimentele pe care le trăim de mai bine de 9 luni, mai precis de când PSD şi ALDE au câştigat alegerile şi au preluat guvernarea, ne demonstrează cât se poate de clar faptul că liderii celor două partide au cu totul altă agendă decât cea care ar trebui să cuprindă problemele reale ale societăţii româneşti. Cea mai mare parte a promisiunilor electorale, cuprinse şi în Programul de guvernare, au trecut la capitolul "discutate şi uitate". Aşa se face că, de 9 luni, România nu a făcut niciun progres vizibil, ci, dimpotrivă, regresele sunt semnificative. De exemplu, ultima evaluare internaţională, făcută de Forumul Economic Mondial, ne arată că lipsa investiţiilor în infrastructură ne-a dus pe locul 120 în lume, după state precum Burundi, Zimbabwe, Liberia sau Tanzania, din punctul de vedere al calităţii infrastructurii de transport rutier. Despre calitatea infrastructurii şcolare, a celei din sistemul de sănătate, ar fi de prisos să mă mai exprim, pentru că o vedem cu toţii, zi de zi, şi intrăm în contact nemijlocit.

Un Guvern responsabil nu poate să stea nepăsător şi să nu aibă niciun fel de viziune, niciun fel de preocupare, niciun fel de soluţie faţă de viitorul ţării pe care o conduce.

Dar ce este, în fapt, viitorul unei ţări? Viitorul unei ţări nu poate fi altul decât viitorul copiilor, viitorul elevilor şi al tinerilor care merg la şcoală şi într-o zi termină şcoala. Din păcate, oricât ne-am strădui să găsim o preocupare guvernamentală faţă de soarta copiilor şi a tinerilor, nu găsim niciun indiciu în acest sens. Nu găsim niciun motiv să apreciem politicile guvernamentale. Pentru copii, semnul suprem de dispreţ îl reprezintă modul defectuos în care a început şcoala în acest an: fără manuale, fără îmbunătăţiri substanţiale ale infrastructurii şcolare, fără salarii decente pentru dascăli. Apoi, de mai bine de şase ani, de când a încetat minciuna cu ratele uriaşe de promovare la bacalaureat, Guvernul numără neputincios sute de mii de absolvenţi de liceu care nici măcar nu se mai înscriu la proba de bacalaureat, dar să mai obţină şi diploma! În numai şase ani, sute de mii de tineri au fost abandonaţi în stradă de guverne, fie ele politice, fie tehnocrate, dintr-o lipsă totală de preocupare şi dintr-o vădită incompetenţă. Şi dacă soarta unui singur tânăr ar fi fost în pericol, Guvernul ar fi trebui să acţioneze. Din păcate, vorbim de sute de mii de tineri, de al căror destin nu-i pasă nimănui!

Consecinţele acestei situaţii nu au întârziat să apară. Miercuri, 27 septembrie, Institutul Naţional de Statistică al României ne-a prezentat date statistice de o gravitate absolută. Astfel, INS ne spună că rata de ocupare a tinerilor cu vârste cuprinse între 15-24 ani este de 27,3%, faţă de peste 70% în categoria de vârstă următoare. Mai mult decât atât, rata totală a şomajului este mică, însă rata şomajului în rândul tinerilor a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii zeci de ani, ea ridicându-se la peste 15,4%. Şi mai grav, şomajul în rândul tinerilor din mediul rural se apropie cu paşi rapizi de 19%!

Ca să traducem cifrele seci şi dure ale INS, trebuie să spunem că astăzi, în România, unul din cinci tineri vrea să muncească şi nu poate. De ce spun că nu poate? Pentru că, deşi există în anumite zone ale ţării destule locuri de muncă vacante, tinerii nu sunt calificaţi corespunzător pentru a le ocupa. Nu ai luat bacul, este deja o sentinţă nemiloasă care-i trimite pe tineri, automat, la munca necalificată. De asemenea, tinerii nu pot să muncească în alte zone ale ţării, cum este de pildă Regiunea de Nord-Est, pentru că nu sunt locuri de muncă. Ei ar vrea, ar putea, dar nu au unde! De ce nu sunt locuri de muncă? Pentru că de ani de zile nu se mai fac investiţii publice, iar Guvernul nu are nici cea mai mică intenţie să stimuleze investiţiile private, care ar putea crea locuri de muncă în economia privată.

În acest context profund nociv pentru tineri, vedem că tinerii continuă să plece din ţară, chiar dacă guvernanţii ne spun cu mândrie că economia creşte, că economia duduie. Să sperăm că această economie nu o să crape de la atâta duduială! Vă garantez că niciun tânăr nu şi-ar dori să-şi lase casa şi părinţii pentru a pleca la munca de jos, în străinătate, dacă ar putea munci la el în ţară, pe un salariu decent.

Aţi văzut vreun oficial al Guvernului să-i pese că România pierde zilnic cea mai importantă resursă, tinerii? Nu, din păcate, multe lucruri, şi dacă se fac mai târziu, nu pot fi reparate. În schimb, când vorbim despre destinele tinerilor, ezitările autorităţilor nu mai pot întoarce timpul înapoi.

Vreau să cred că Guvernul se va trezi măcar în ceasul al 20-lea şi va acţiona până nu va fi prea târziu. Sper să nu mai vorbim încă o dată despre generaţii de sacrificiu, despre generaţii cu destine pierdute!

Domnul Nicolae Giugea:

"Pierdut învăţământ universitar românesc. Ofer recompensă!"

Gradul de dezvoltare al unui stat modern se judecă după nişte criterii simple, după nişte indicatori banali, cum sunt de pildă: numărul de absolvenţi de studii superioare, raportat la populaţia activă; nivelul cheltuielilor publice pentru învăţământ, raportat la PIB; nivelul cheltuielilor pentru cercetare fundamentală şi cercetare aplicativă, dar şi pentru dezvoltare de prototipuri, tot ca raport în produsul intern brut. Aceste criterii nu ar fi fost greu de îndeplinit nici de România, mai ales că, în urmă cu exact zece ani, toate partidele politice din România semnau primul pact politic, prin consens - "Pactul pentru educaţie" - care ar fi trebuit să aducă, progresiv, finanţarea învăţământului şi cercetării ştiinţifice la peste 6% din PIB. Aşa cum bine ştim, în niciun an din ultimii zece, învăţământul românesc şi cercetarea, laolaltă, nu au primit niciodată mai mult de 3,5-4% din PIB. Dacă s-a întâmplat ceva în ultimii zece ani, atunci evoluţiile au fost aproape exclusiv negative: lipsa de actualitate a dictonului "cine are carte are parte" a îndepărtat tot mai mult absolvenţii de liceu de atractivitatea şi utilitatea învăţământului universitar; abandonul universitar a crescut sub mirajul unui loc de muncă imediat şi prost plătit; infrastructura universitară şi de cercetare nu au beneficiat de nicio investiţie semnificativă; institutele de cercetare, bazele de cercetare şi infrastructura aferentă s-a tot contractat de la un an la altul, astfel încât au dispărut realmente întregi domenii de cercetare ştiinţifică; probleme peste probleme în materie de etică ştiinţifică. Cel mai grav lucru este, de departe, faptul că învăţământul superior din România a ajuns în paradigme de comparaţie calitativă şi cantitativă cu perioada comunistă.

Luni, s-a dat startul unui nou an universitar în România, iar mii de studenţi au intrat din nou pe porţile universităţilor. Numărul lor este tot mai mic, pentru că în România tinerii sunt tot mai puţini, iar cei care încă mai sunt în ţară iau tot mai frecvent calea Occidentului, fie la muncă, fie la studii. Chiar şi în aceste condiţii, porţile universităţilor nu au oferit anul acesta condiţii mai bune ca în anii trecuţi. Infrastructura universitară nu a beneficiat de alocări de la Ministerul Educaţiei Naţionale, căminele studenţeşti sunt ţinute în picioare doar prin efortul propriu al universităţilor, iar cantinele pentru studenţi fie au dispărut, fie nu mai au mult până să dispară. Să nu ne facem că nu pricepem cauzele acestei situaţii? Le ştim cu toţii! Un învăţământ performant nu se face fără bani, fără investiţii, fără burse pentru studenţii performanţi, care provin din familii defavorizate, fără salarii decente pentru cadre didactice şi cercetători. Faptul că universităţile româneşti nu şi-au închis încă porţile, se datorează exclusiv efortului pe care l-au făcut conducerile acestora, de a obţine resurse financiare minime, altele decât cele care ar fi trebuit să vină de la Guvern, pentru a ţine la perfuzii financiare un învăţământ subfinanţat.

Le mulţumesc unor colegi din mediul universitar, rectori ai unor prestigioase universităţi, care, săptămâna trecută, au decis să nu mai accepte deciziile nedrepte ale Guvernului şi au demarat o petiţie, la nivel naţional, prin care solicită un singur lucru Cabinetului condus de Mihai Tudose - să-şi respecte Programul de guvernare şi să nu atenteze la autonomia universitară. Despre respectarea Programului de guvernare, cel în care se promiteau râuri de lapte şi miere pentru învăţământul românesc şi pentru cercetarea ştiinţifică, eu, personal, nu am nici cea mai mică speranţă că vreuna dintre promisiuni se va realiza vreodată. Învăţământul, oricum, nu a fost niciodată o prioritate a Guvernelor.

Or, dacă Guvernul nu dă, atunci măcar să nu ia! Furia rectorilor universităţilor din România este cu totul justificată, întrucât Guvernul, după modelul falimentar al transferului unor poveri financiare suplimentare asupra administraţiilor publice locale, acum s-a gândit să procedeze, de aceeaşi manieră, şi cu universităţile. Mai precis, este vorba despre măsura trăsnită de a transfera pe bugetele proprii, ale universităţilor, povara aplicării Legii nr. 85/2016 privind plata unor diferenţe salariale.

Mă cunoaşteţi foarte bine şi ştiţi că sprijin învăţământul pe toate palierele sale, de la învăţământul preuniversitar şi până la cea mai înaltă formă de instruire, doctoratul. Îngrijorarea mea majoră este legată de faptul că dezinteresul total faţă de soarta universităţilor româneşti se va repercuta, în foarte scurt timp, în structura tot mai bolnavă a economiei româneşti.

Eu nu-mi doresc o economie bazată pe lucrători slab calificaţi, care produc slabă valoare adăugată şi care, la sfârşitul lunii, încasează salarii de subzistenţă. Eu îmi doresc o Românie bazată pe o tânără elită ştiinţifică, care să contribuie la inovaţia internaţională, să dea impulsuri progresului tehnologic şi care să atragă în România investiţii înalt generatoare de valoare adăugată. Îmi doresc o Românie în care tinerii vor fi cel mai bine instruiţi de sistemul de învăţământ, iar lefurile lor viitoare vor fi pe măsură.

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"PSD s-a ţinut de cuvânt - în 9 luni, viaţa e mai scumpă, nu mai bună!"

În urmă cu puţină vreme, am fost cu toţii martorii unei demonstraţii de vădită aroganţă, venită din partea unui membru al Guvernului Tudose, care făcea eforturi să ne explice cât de valoroasă este o bancnotă de 100 de euro în România şi că ea face cât 200 de euro în Occident. Aşadar, românii n-ar trebui să se plângă niciun moment, căci tare bine mai trăiesc de când guvernează Dragnea şi Vîlcov. Personal, am crezut că este doar o scăpare naivă a unui tânăr ministru, copil de bani gata, care nu ştie cum se câştigă pâinea zi de zi. Din cluburile de fiţe, viaţa se vede în alte culori.

N-a trecut mult timp şi am observat că minciuna şi aroganţa este politică de stat între reprezentanţii PSD şi ALDE. Nu cred că este cineva care să nu fi rămas uimit de perseverenţa în minciună a Preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care-i certa pe jurnaliştii care şi-au permis să-l întrebe dacă 4,5 lei este totuna cu 5,1 lei pentru un litru de carburant. Nici în perioada comunistă nu exista atâta obrăznicie în minciună, aşa cum a demonstrat al doilea om în statul român.

Apoi, am înţeles că minciuna este luată în braţe de toţi reprezentaţii actualei majorităţi. Liviu Dragnea dă vina pe inamicii externi nevăzuţi, pentru creşterea preţului la gaze şi la energia electrică, Guvernul dă vina pe BNR pentru explozia ratelor bancare pentru creditele în lei şi pentru prăbuşirea cursului de schimb al leului în raport cu moneda unică europeană, iar Mihai Tudose spune că benzina nu a scumpit-o el, ci uraganele din America! Aşadar, dacă ar fi să "înghiţim" minciunile actualilor reprezentanţi ai Guvernului, ei şi-au făcut datoria, însă "duşmanii" le subminează politicile economice performante. Cine Dumnezeu ar mai putea să creadă o asemenea minciună?

În urmă cu mai bine de o lună, afirmam că, la o contabilizare a activităţii Guvernului PSD-ALDE după primele 8 luni, nu avem nici măcar un motiv de apreciere la adresa acestuia! Investiţiile publice şi private s-au prăbuşit, bugetul stă mai prost ca niciodată, iar dezechilibrele macroeconomice se adună, unul câte unul, precum norii înaintea furtunii. Spuneam atunci că nu au făcut absolut nimic pentru o Românie a zilei de mâine şi, la 9 luni de guvernare, îmi menţin afirmaţiile. Mai mult decât atât, Guvernul PSD-ALDE ar fi făcut bine dacă s-ar fi rezumat la a nu face nimic. Mai grav este că tot ceea ce a făcut produce efecte negative asupra prosperităţii românilor.

Carburanţi mai scumpi şi cu peste 10% în numai două săptămâni, produse la raft mai scumpe şi cu 25%, facturi ameţitoare la energie electrică şi gaz - reprezintă cu toate preţul plătit de români pentru că au îndrăznit, au crezut şi au sperat că vor trăi mai bine. Din păcate, într-un timp record, de numai 9 luni, oricare român poate constata pe pielea lui că viaţa este mai scumpă, de la o zi la alta. Cât de cinic să fii ca Guvern, să-l păcăleşti pe un pensionar că i-ai crescut pensia cu 20 de lei şi că viaţa lui este mai bună, atâta vreme cât, prin creşterea preţurilor, pensionarul cumpără astăzi mai puţin ca ieri şi mâine mai puţin decât astăzi? Cât de cinic să fii ca Guvern, să-l păcăleşti pe angajat că-i va creşte leafa, atâta vreme cât Guvernul va transfera toată povara fiscală aplicată asupra muncii doar asupra angajatului, fără să pregătească, în niciun fel, o asemenea măsură majoră?

Ceea ce este cel mai trist, după acest eşec major al guvernării PSD-ALDE, este că viaţa mai scumpă şi mai proastă, salariile mici şi condiţiile de viaţă tot mai slabe nu o să oprească în niciun fel tendinţa tinerilor de a fugi din România şi nici nu o să ne aducă rudele, înapoi, în ţară. O statistică făcută la nivel internaţional ne arăta că România se află pe locul al doilea în lume, după Siria, în privinţa pierderii de cetăţeni, pe calea migraţiei! Diferenţa fundamentală dintre cele două ţări este că în vreme ce în Siria este un conflict armat, în care viaţa cetăţenilor este pusă în pericol, în România exodul populaţiei este generat de viaţa grea şi de lipsa perspectivelor favorabile.

Vreau să cred că şi în rândul parlamentarilor PSD şi ai ALDE mai există oameni responsabili, oameni care nu au uitat că au ajuns demnitari ai statului român prin votul unor cetăţeni care şi-au pus speranţa în ei. Vreau să cred că şi PSD şi ALDE s-au săturat să mai mintă şi vor aborda o atitudine responsabilă faţă de români şi faţă de ţară. Ştiţi cum se spune: speranţa moare ultima!

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

"Domnule Bodog, doamna ministru Olguţa Vasilescu, opriţi batjocorirea pacienţilor dependenţi de dializă din judeţul Galaţi!"

Domnule Ministru, sunteţi medic, cunoaşteţi cu siguranţă cât de cumplită este boala "insuficienţa renală cronică."

De peste 15 ani, în calitate de asistent social şi preşedinte al Asociaţiei pentru Solidaritate şi Empatie "Delia Grădinaru", sprijin ca voluntar un grup de peste 100 de copii şi tineri cu insuficienţă renală cronică compensată prin hemodializă, dializă peritoneală sau transplant renal. Din păcate, în acest interval, am condus până la mormânt 24 de copii şi tineri. Unii dintre ei, domnule ministru, au fost chinuiţi în timpul vieţii nu doar de boală, ci şi de umilinţe cumplite din partea unor membri ai Comisiilor din cadrul Direcţiilor Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

Domnule Bodog, peste 100 de bolnavi cu insuficienţă renală tratată prin hemodializă sau dializă peritoneală din judeţul Galaţi au primit notificări din partea Serviciului de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap, pentru a le fi reevaluate starea de sănătate, în vederea reîncadrării într-un grad de handicap.

În mod total nejustificat şi abuziv, funcţionari plătiţi din bani publici, unii dintre ei medici, poartă pe drumuri bolnavi cronici, ai căror rinichi nu vor mai funcţiona niciodată, chiar dacă unii dintre ei au fost încadraţi anterior, în mod corect, permanent, ca fiind dependenţi de un însoţitor şi cu grad de handicap grav, accentuat.

Domnule ministru, bolnavii cu insuficienţă renală cronică sunt în pericol de moarte la fiecare şedinţă de hemodializă. Acum 4 ani, o tânără din localitatea Mălini, judeţul Suceava, a murit pe aparatul de hemodializă după un atac vascular hemoragic masiv, consecinţă a unui puseu de hipertensiune. Numele ei este Daniela Liteanu.

Cu câteva săptămâni înaintea acestui tragic eveniment, această bolnavă a fost purtată pe drumuri exact ca bolnavii dependenţi de dializă din Galaţi, pentru a i se demonstra că nu are nevoie de însoţitor şi că starea ei de sănătate este suficient de bună.

Un membru al Comisiei a avut nemernicia să îi arunce apropouri cu tentă sexuală chiar în timpul şedinţei de reevaluare.

În zadar a încercat Daniela să îi explice că aspectul exterior plăcut nu reflectă starea ei de sănătate precară, membrii Comisiei nu au vrut să vadă că multiplele calcifieri de pe mandibulă erau foarte bine mascate de o cantitate impresionantă de farduri.

Şi-au bătut joc de ea, domnule ministru, aşa cum o face faţă de bolnavii cu aceeaşi suferinţă şi conducerea DGASPC Galaţi împreună, cu suma de comitete şi comiţii care vor căuta toate pretextele din lume să le taie ajutorul financiar cel mai consistent provenit din indemnizaţia de însoţitor.

O să vă întrebaţi, aşa cum se întreba domnul Vasilcoiu de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, de ce ar face cineva o asemenea ticăloşie, de ce ar umili, la nesfârşit, nişte oameni plătiţi din bugetul de stat, pe bolnavii de pe urma cărora câştigă o bucată de pâine?

Există multe explicaţii, dar la două ne putem gândi împreună.

Prima este aceea că nu mai sunt bani pentru aceşti bolnavi şi Guvernul PSD, prin Consiliul Judeţean Galaţi, a început procesul de exterminare al acestor suferinzi. Al doilea motiv, perfect plauzibil, este cel legat de metehnele unor funcţionari din aceste comisii, mai exact obiceiul de a lua şpagă şi contrareacţia lor când nu mai pot primi şpagă.

Domnule ministru, vă relatam mai sus cazul Danielei Liteanu, tânăra care a decedat pe aparatul de dializă, mama Danielei a rezolvat cu şpagă reprimirea însoţitorului la care avea dreptul legal.

Eu nu am reuşit să o ajut cu memoriile adresate instituţiilor competente subordonate DGASPC Suceava şi a Consiliului Judeţean Suceava.

Domnule ministru, ticăloşiile care se consumă astăzi la DGASPC Galaţi nu pot fi tratate de ministrul muncii, Olguţa Vasilescu, acest om este prea virusat de cinism, am văzut acest lucru atunci când am rugat-o să se implice în problemele apărute la Spitalul Judeţean din Craiova.

Vă rog, însă, domnule ministru, să acţionaţi instituţional şi să dispuneţi o anchetă comună cu cei de la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale pentru a vedea modul în care au ajuns bătaie de joc zeci de bolnavi dependenţi de dializă! Trebuie să vorbiţi cu doamna ministru Olguţa Vasuilescu şi să o rugaţi să determine demiterea conducerii DGASPC Galaţi începând cu: Manon Emilia Cîrstolveanu - director general, Ciprian Groza - adjunct şi forma de viaţă, Lizica Liliana Savu - şef Serviciu Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap.

Vă rog să îi transmiteţi doamnei ministru Lia Olguţa Vasilescu că aceşti indivizi sunt atât de incompetenţi, încât confundă boala, insuficienţa renală cronică, cu tratamentul ei, dializa sau dializa peritoneală, lucru care se poate vedea în documentele ataşate.

Ataşez prezentei, dovada nesimţirii şi a relei-credinţe a acestor funcţionari, care au tăiat drepturile de însoţitor ale doamnei Claudia Pralea, o doamnă care face dializă de 17 ani, din comuna Virlezi, judeţul Galaţi, declaraţiile iresponsabile din presa locală ale unui funcţionar din cadrul DGASPC Galaţi şi fotografia de la mormântul Danielei Liteanu.

Vă rog, domnule ministru Bodog, ca în colaborare cu doamna ministru Olguţa Vasilescu să vă faceţi datoria faţă de aceşti bolnavi, manifestând milă şi compasiune!

Vă asigur că voi acţiona în judecată pentru abuz în serviciu pe toţi funcţionarii care şi-au bătut joc de aceşti bolnavi, în situaţia în care nu veţi reuşi să găsiţi o rezolvare la nedreptăţile pe care le-au comis deja.

"Corupţia ucide" nu este un slogan, domnule ministru, este o realitate care mi-a răpit de lângă mine oameni pe care i-am iubit enorm! Astăzi dimineaţă, Nicu Despa, un tânăr dependent de dializă, din judeţul Bacău, a murit în faţa colegilor săi cu aceeaşi suferinţă, înainte de a începe procedura.

Acţionaţi, domnule Bodog, în apărarea drepturilor celor care suferă de această boală şi în memoria acestui tânăr!

Domnul Dumitru Mihalescul:

"Bunăstare marca PSD - buzunarul mai plin, dar sacoşa mai goală!"

De la 1 octombrie 2017, Guvernul Tudose a început să pună în practică adevăratul Program de guvernare PSD-ALDE, care sună chiar aşa: rate la bănci mai mari de la o zi la alta, pentru că ROBOR a crescut cu 100% în numai o lună şi cu 300% în ultimul an; benzină mai scumpă cu peste 10%, deşi liderii PSD şi ALDE spun că ei n-au văzut nicio creştere; energie electrică mai scumpă cu 5%, deşi preţul din România este unul dintre cele mai mari din Europa; gaze mai scumpe cu 6%, deşi România are gazele ei; facturi mai mari, în medie cu peste 7%, încă din prima lună de anotimp rece; scumpiri ale produselor de bază, care pot ajunge la peste 25%.

Aşa se face că, deşi veniturile populaţiei, ale pensionarilor, ale angajaţilor din sistemul public sau din economia privată abia dacă au crescut sensibil, toate aceste majorări au fost sterilizate deja de creşterile ameţitoare de preţuri. Mai grav este faptul că, deşi toate aceste scumpiri sunt cauzate de incompetenţa Guvernului, reprezentanţii PSD şi ai ALDE nu-şi recunosc greşelile şi găsesc scuze, care mai de care mai trăsnite, dând vina fie pe uragane, fie pe instituţii autonome, fie pe oricine altcineva care nu este membru al Guvernului, pentru valul de scumpiri care i-a lovit pe toţi românii, chiar în prag de iarnă.

Dacă nu vă aduceţi aminte, atunci vă reamintesc eu faptul că una dintre promisiunile de bază cu care PSD şi ALDE au păcălit populaţia în urmă cu aproape un an, în campania electorală, a fost cea legată de creşterea imediată a standardului de viaţă a populaţiei, prin creşterea rapidă a veniturilor, a pensiilor, a salariilor şi prin menţinerea stabilităţii preţurilor. Tineri sau adulţi, angajaţi sau pensionari au crezut şi au sperat că PSD şi ALDE chiar sunt capabili şi competenţi să facă acest lucru, chiar din primul an de guvernare şi i-au votat.

După cum constatăm cu toţii, chiar din a zecea lună de guvernare PSD-ALDE, proasta guvernare ne-a condus la situaţia în care cu bani mai mulţi, atât pensionarii, cât şi angajaţii cumpără mai puţin de la magazin. Aşadar, creşterea de prosperitate promisă s-a transformat într-o pierdere de prosperitate sigură şi dureroasă, în special pentru persoanele cu venituri mici.

Mai mult decât atât, se prefigurează o toamnă extrem de fierbinte, din punct de vedere social, pentru că foarte multe categorii profesionale au fost minţite cu majorări de venituri. Primii vor fi medicii şi personalul medical, care vor declanşa greve şi proteste chiar din luna octombrie. Sunt aşteptaţi şi dascălii nemulţumiţi de lefurile mizere şi funcţionarii publici, puternic discriminaţi de niveluri diferite de salarizare, deşi munca lor este o muncă egală pe tot teritoriul ţării noastre. Apoi, nu vreau să mă gândesc dacă anul acesta vom avea şi o iarnă grea, care va încărca şi mai mult facturile românilor!

Toate greşelile grave pe care le-au făcut, atât Grindeanu, cât şi Tudose, mă îndreptăţeşte să vă întreb dacă şi unde a dispărut creşterea economică din acest an? Nimeni nu contestă creşterea economică. Ea există, cel puţin din punct de vedere statistic, economia României este pe creştere. Cu toate acestea, cine poate să aibă încredere în instituţiile fundamentale ale statului, atâta vreme cât, pe de o parte susţinem cu toţii că avem creştere economică, iar pe de altă parte autorităţile iau măsuri specifice perioadelor în care economia se află în dificultate. Păi, dacă economia merge bine, cetăţeanul nu are cum să înţeleagă de ce a fost nevoie ca Tudose, Dragnea şi Tăriceanu să crească preţul la benzină?! De ce se prăbuşeşte încrederea în leu şi cresc dobânzi, ca niciodată, dacă economia creşte şi perspectivele sunt bune? De ce nu mai sunt bani pentru majorări salariale pentru medici şi dascăli, dacă în realitate economia "duduie"?" Eu vă rog să faceţi un exerciţiu de logică economică şi să răspundeţi sincer, în faţa cetăţenilor, la aceste întrebări!

Ceea ce este de departe cel mai grav este faptul că, la nivelul tuturor statelor europene, creşterea economică este dirijată către viitor, către investiţii şi modernizare. Guvernele responsabile din Europa îşi consolidează economiile acum, când le este bine, pentru a putea face faţă atunci când vor veni şi vremurile grele. În statele europene se construiesc autostrăzi, şcoli, spitale şi se modernizează funcţiile principale ale statului, în vreme ce la noi, banii pentru investiţii nici măcar nu au mai fost alocaţi.

Vreau să cred că fiecare parlamentar care susţine această majoritate parlamentară şi, implicit Guvernul, poartă o minimă responsabilitate pentru ţară şi cetăţenii ei. Chiar mi-aş dori să văd parlamentari ai PSD şi ai ALDE care să-i arate, negru pe alb, atât şefului Guvernului, cât şi şefilor de partid, că, din incompetenţă au dus România pe un drum greşit, din care cetăţenii nu au nimic de câştigat. Din păcate, speranţele mele vor fi mai mult ca sigur înşelate, deoarece, atât la PSD, cât şi la ALDE, interesele de partid sunt deasupra intereselor românilor.

Domnul Florinel Stancu:

"Repunerea în funcţiune a Podului Stoianovca, Republica Moldova, Fălciu, România"

În anul 2018 sărbătorim Centenarul Unirii. Fiind de profesie inginer, tind să privesc asemenea evenimente mai mult dintr-o perspectivă pragmatică. Legăturile dintre noi şi românii din Republica Moldova au nevoie de proiecte mici care să transfere frontiera euroatlantică peste Prut, chiar dacă graniţa va rămâne pentru o perioadă aceeaşi.

Ţin să vă amintesc tuturor că în perioada interbelică Guvernul de la Bucureşti a derulat proiecte însemnate de modernizare în domeniul agriculturii, al comunicaţiilor, al transporturilor şi al instituţiilor culturale în Basarabia. România a fost printre primele ţări din lume care au folosit transportul aerian, în Basarabia construindu-se trei aeroporturi: la Chişinău, 1921, la Cetatea Albă, 1935 şi la Ismail, 1935.Tot în acea perioadă, peste râul Prut existau 27 de poduri. Astăzi sunt 9, dintre care cel feroviar de la Stoianovca-Fălciu are circulaţia suspendată. La el vreau să mă refer în declaraţia mea de astăzi.

Oare cum putem să vorbim despre apropiere şi cooperare, iar în alte zile despre reunire, când nu dezvoltăm infrastructura ce ne leagă? De ce nu transformăm acest pod în unul accesibil din punct de vedere rutier? Există o iniţiativă interesantă de a-l face mixt. M-am interesat şi cred că este o idee foarte bună.

Podul există, asta înseamnă că pentru repararea lui vom aloca fonduri mai mici faţă de unul similar proiectat de la zero. Poate fi lărgit cu o bandă de şosea pe sens, iar costurile s-ar ridica la maximum 3 milioane de euro, deoarece există deja post de poliţie de frontieră modernizat conform normelor Schengen, starea tehnică a podului este bună, iar recent a fost modernizată Gara Fălciu.

Acest nou pod ar face mai dinamice schimburile comerciale în zonă. Judeţul Vaslui ar beneficia de dezvoltarea transfrontalieră, în primul rând. Vor fi create condiţii şi premise de dezvoltare a relaţiilor economice, sociale şi culturale, a micului trafic de la frontieră. Vor deveni mai libere punctele de trecere Oancea sau Albiţa, iar şirul beneficiilor poate continua.

Vă asigur că este cel mai bun semnal pe care îl putem da în 2018, în cinstea trecutului măreţ şi în speranţa unui viitor comun!

Doamna Roxana Mînzatu:

"Luna securităţii cibernetice"

România are toate atu-urile şi resursele pentru a deveni un actor important european şi internaţional în domeniul securităţii cibernetice. Implicarea tot mai activă în acest sector va spori vizibilitatea internaţională a ţării noastre, iar un prim pas este prezenţa acestei teme pe agenda preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, care va fi asigurată de ţara noastră, în prima parte a anului 2019.

Infracţionalitatea cibernetică este un fenomen fără graniţe, care afectează deopotrivă cetăţeni şi organizaţii, companii, instituţii publice şi infrastructuri şi este într-o continuă tendinţă crescătoare. De altfel, ritmul de creştere a infracţiunilor digitale este mult mai mare decât al infracţiunilor tradiţionale.

În discursul recent privind Starea Uniunii, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, anunţa că lupta împotriva criminalităţii cibernetice este o prioritate la nivel european.

Astfel, la începutul lunii septembrie a fost lansată propunerea de Regulament, conţinând mai multe măsuri în acest sens.

Două măsuri, important de menţionat, sunt:

• consolidarea mandatului Agenţiei Uniunii Europene pentru Securitatea Reţelelor şi a Informaţiilor, ENISA, aşa încât aceasta să funcţioneze ca o adevărată agenţie europeană pentru securitate cibernetică;
• crearea unui sistem unic european de certificare a securităţii produselor şi serviciilor digitale.

Astfel de măsuri sunt necesare pentru a menţine nu doar stabilitatea sistemelor cibernetice pe care se bazează funcţionarea economiilor şi statelor, dar şi pentru a păstra încrederea utilizatorilor în sisteme.

Toate aceste măsuri iniţiate la nivel european reprezintă o oportunitate pentru România.

Legislaţia în domeniu, în România, este una dintre cele mai avansate în domeniu, experţii români în domeniul securităţii cibernetice sunt bine instruiţi şi recunoscuţi, ţara noastră are o experienţă prolifică şi deja recunoscută în cooperarea internaţională în domeniu.

Un alt gaj al încrederii societăţii internaţionale este funcţionarea la Bucureşti a Biroului Programatic pentru Infracţionalitatea cibernetică, Cybercrime Programme Office, al Consiliului Europei, care se ocupa de dezvoltarea si implementarea proiectelor de sporire a capacităţilor, capacity building, a agenţiilor de aplicare a legii la nivel global, de la Europa de Est, Balcani, Turcia, Africa de Vest, America de Sud etc.

Luna octombrie este luna europeană a securităţii cibernetice, la nivel european şi mondial.

România va capitaliza experienţa si notorietatea acumulate de experţii săi în domeniu şi va promova intens în plan intern şi extern politici inovatoare în domeniul securităţii cibernetice.

Calitatea măsurilor legislative dezbătute şi adoptate de noi aici, în Parlament, este esenţială în acest proces.

Trebuie să fim conştienţi că o astfel de implicare în domeniul securităţii cibernetice va însemna pasul decisiv de la un stat membru reactiv la stat membru care se implică proactiv, fiind orientat către probleme actuale si viitoare şi care trebuie adresate la nivel internaţional.

Domnul Vlad Bontea:

"Ne indignăm! România este un membru al Uniunii Europene!"

În urma discursului preşedintelui Comisiei Europene, Jean- Claude Junker privind starea Uniunii Europene, s-au reaprins vechi polemici europene şi dosare neplăcute pentru România. De ce spun neplăcute? Pentru că se referă la un tratament de netolerat între membri cu drepturi egale.

Vorbim despre aderarea României la Schengen, care a fost apreciată de preşedintele Comisiei în discursul său vizionar ca fiind un pas necesar, făcând apel la solidaritate şi considerând că astfel se va contribui la consolidarea Uniunii, la stabilizarea economiei. Contextul actual este văzut ca o mare oportunitate de relansare, şi, de ce nu, România poate merge pe acest val pentru a-şi renegocia poziţia la masa deciziilor.

În schimb, voci venind din partea Germaniei, a Olandei, a Austriei susţin cu temere că frontierele externe ale UE nu sunt suficient de sigure, nu au încredere în controlul frontierelor şi se tem de corupţie.

Nu mai putem tolera astfel de declaraţii venite din partea statelor membre considerate egale cu România, făcând parte din acelaşi proiect european, având aceleaşi aspiraţii. Nu, cu atât mai mult cu cât investiţiile României pentru securizarea frontierelor, un angajament pe care noi ni l-am asumat tocmai pentru a pregăti aderarea la spaţiul Schengen, au fost imense şi le-am susţinut cu toţii. Preţul a fost plătit de cetăţeni.

Este datoria noastră să luăm atitudine şi să nu permitem un astfel de tratament. Subliniez că blocarea aderării României la spaţiul Schengen este deja o jignire gravă, o desconsiderare şi mai ales o dovadă clară a lipsei de fair play. Şi deja durează de prea mult timp!

Raportul tehnic privind nivelul de pregătire al României pentru acest demers a fost recunoscut ca fiind la standardele solicitate. Contribuim responsabil şi profesionist la funcţionarea eficientă a sistemului integrat european în ceea ce priveşte graniţa externă a UE. În recenta vizită în România, comisarul european pe probleme de securitate, domnul Julian King, reiterează că România este un participant activ la politica de securitate a Uniunii Europene, care a făcut paşi importanţi în consolidarea acestei poziţii.

Între timp şi alte state europene s-au arătat solidare cu cauza României, declarând, cum este cazul preşedintelui Croaţiei, că va apela la România pentru îndrumare în procesul de aderare la spaţiul Schengen, în special pentru îndeplinirea condiţiilor tehnice cerute de regulamentele care definesc acest proces.

Dar când apar discursuri iresponsabile şi populiste de tipul "noi credem că...", "ne temem de...", "poate mai târziu...", avem imaginea nefastă a şubrezirii unui parteneriat, a lipsei totale de încredere şi înscrierea pe un traseu distructiv a Proiectului european. Solidaritatea nu se face cu "poate mai târziu...". Solidaritatea se arată când este nevoie, iar acum Uniunea are nevoie de unitate şi de o mai profundă integrare.

Nu pot să nu taxez reacţiile negative apărute.

Vă rog, stimaţi colegi, să ne indignăm! Vreau să cerem respect, un respect cuvenit!

Acest blocaj este deja un precedent, este deja o etichetă pentru modul de relaţionare a unor state membre cu România şi este grav. Suntem egali!

Consider că putem duce acest mesaj pretutindeni cu noi! Şi vă invit, stimaţi colegi, să condamnăm orice declaraţie care aduce prejudicii grave ţării noastre.

Domnul Vasile Gudu:

"Imixtiune versus responsabilitate, imparţialitate şi independenţă"

Supun atenţiei un mesaj care se doreşte a fi un semnal de alarmă pentru noi toţi, în calitate de reprezentanţi ai cetăţenilor şi de membri ai forului legislativ, în speranţa că ne vom uni forţele şi ne vom pune în slujba stabilirii unei ordini necesare democraţiei.

Asistăm, de o lungă perioadă de timp, la tot felul de imixtiuni vădite sau declarate, dovedite sau nu, dintre care unele devin de notorietate, despre altele doar se speculează, dar ele există şi reprezintă un atac grav la statul de drept.

Democraţia, statul de drept, independenţa justiţiei riscă să devină simple sintagme, dacă vor continua imixtiunile acolo unde ar trebui să dăinuie responsabilitatea şi imparţialitatea.

Toată lumea este de acord că îmbunătăţirea sistemului judiciar este necesară, dar care sunt condiţiile pentru realizarea acesteia? Avem un proiect de modificare a legilor justiţiei avizat negativ de CSM şi câteva pagini de declaraţii ale celor interesaţi sau vizaţi, pro şi contra.

Asistăm la consolidarea şi apărarea statului de drept, la susţinerea neutră a unor interese sau la o vădită imixtiune a politicului în inima sistemului judiciar?

Absenţa domnului Tudorel Toader de la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, în care s-au dezbătut legile justiţiei în vederea emiterii avizului, nu poate fi motivată. Domnul ministru al justiţiei nu este un garant al independenţei justiţiei şi un veritabil susţinător al propunerilor făcute?

Nu putem rămâne simpli spectatori ai războiului dintre declaraţiile apărute în spaţiul public referitoare la justiţie. Avem nevoie de un cadru legislativ adecvat şi de un echilibru al puterilor în stat. Nu putem tolera la nesfârşit un ministru al justiţiei care ţine lecţii de drept, îmbrăcat în haina de partid.

Sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră are încredere în propriile capacităţi. Când este vorba de supremaţia legii, delimitarea între stat şi partidele politice este trăsătura esenţială a statului de drept.

Domnul Constantin Avram:

"Pretextul autonomiei minorităţilor naţionale, în interesul marilor puteri"

Prin Referendumul din Catalonia - Regiunea Autonomă a Spaniei - este posibil să se fi definit noul model de secesiune teritorială a unor state prin minorităţi, care, după autonomie, şi-au dobândit dreptul de a-şi folosi limba maternă în administraţie şi dreptul de a exprima valorile culturale în mod public, care de acum îşi revendică şi independenţa printr-un referendum. Ca urmare, Guvernul Spaniei a intervenit în forţă pentru a-l împiedica.

Acelaşi model a fost încercat acum câţiva ani şi în Ţara Bascilor, tot în Spania, în nordul Italiei prin Liga Nordului, în regiunea Tirolului, în Belgia prin comunităţile valone şi flamande, în Kosovo prin minoritatea musulmană, în Crimeea prin minoritatea rusă, dar şi în majoritatea fostelor state sovietice. Sunt multe alte exemple de acest gen, Scoţia, care doreşte ruperea de Regatul Unit, în alte regiuni ale Europei în mod special, unde minorităţile, sub pretexte de împiedicare a folosirii limbii materne şi de păstrare a valorilor culturale proprii, au solicitat autonomie pe criterii etnice, pasul 1, ca mai apoi să-şi revendice independenţa faţă de statele de care aparţin, pasul 2.

Este evident că autonomia nu înseamnă independenţă, dar în mod singur constituie primul pas! În acest context politic european, chiar în ziua referendumului din Catalonia, adică duminică, 1 octombrie 2017, a venit la Cluj şi Viktor Orban - premierul Ungariei - care, la unison cu şeful UDMR, au promis ungurilor din Ardeal că "vor forţa limitele" pentru autonomia teritorială a judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş, adică a aşa-zisului Ţinut secuiesc!

Şi cum nimic nu este întâmplător, mă întreb şi întreb, cine are interesul direct de susţinere a acestui val de solicitări de autonomie teritorială pe criterii etnice, în interiorul Europei? Şi de ce tocmai acum?

Mie îmi este foarte clar! Numai marile puteri, adică Rusia, SUA, China şi Marea Britanie, aflată în plină desfăşurare a Brexitului, nu doresc formarea a ceea ce jurnaliştii occidentali au numit "Statele Unite ale Europei", pentru că încă nu s-au înţeles "asupra unei noi ordini mondiale", adică a reîmpărţirii zonelor de influenţă la nivel global.

Nici SUA, nici Rusia, nici China şi nici Marea Britanie nu au interesul formării unui nou pol de putere economică, militară şi politică prin formarea Statelor Unite ale Europei!

Şi atunci, minoritatea maghiară din România ce să facă? Respectă planul pus la cale de Ungaria, a cărei ostilitate faţă de România este tot mai evidentă, privind ruperea României, cu sprijinul Rusiei, tocmai în anul 2018, anul Centenarului românesc, asta după ce România şi-a dovedit exemplul de bune practici în problema minorităţilor naţionale.

Cred că trebuie să abordăm foarte serios această problemă şi să trecem la acţiune! Ce fel de acţiune, vom vedea...!? Mai apare o întrebare serioasă în mintea tuturor românilor, după vizita lui Viktor Orban, de ce tace administraţia prezidenţială?

Doamna Elvira Şarapatin:

"Legea vaccinării, o înţepătură care salvează vieţi"

Am văzut, chiar şi în colegiul meu nr. 20, Gorj, păreri pro şi contra în legătură cu Proiectul de Lege privind obligativitatea vaccinării, aprobat recent de Guvern şi dezbătut de Comisia pentru sănătate publică a Senatului. Din experienţă proprie, fiica mea având un copil de doar câteva luni, am ales să susţin acest proiect, realizând că obligativitatea vaccinării va reuşi să îi protejeze pe cei mici de boli grave, care au crescut mortalitatea infantilă în rândul populaţiei.

Cred în acest act normativ care va intra în vigoare din ianuarie 2018, deoarece necesitatea realizării acestuia şi aprobării lui a apărut pe fondul scăderii acoperirii vaccinale în România, dar şi ca urmare a refuzului unor părinţi de a-şi vaccina copiii.

Le spun astfel celor care mai au încă dubii legate de acest proiect, că statul român finanţează şi organizează activitatea de vaccinare şi asigură vaccinuri eficace şi sigure, autorizate în mod corespunzător, conform legii. Mai mult, proiectul de act normativ instituie obligaţia vaccinării copiilor cu vaccinurile prevăzute în Calendarul naţional de vaccinare, precum şi cu cele administrate în situaţii epidemiologice speciale întregii populaţii sau unor grupuri de populaţie.

De asemenea, statul roman, prin Ministerul Sănătăţii, îşi asumă asigurarea condiţiilor pentru diagnosticul şi tratamentul optim al oricăror reacţii adverse ale vaccinării, precum şi compensarea oricăror efecte de durată, dacă sunt dovedite relaţiile de cauzalitate.

Doamna Mirela Furtună:

"Modificarea Legii cetăţeniei - un pas spre normalitate"

În calitate de membru al Comisiei pentru politică externă, sunt foarte atentă la modificările legislative care au un impact asupra cetăţenilor români din diaspora.

Interpretarea diferită, de către autorităţile româneşti competente, în perioade distincte, a unor dispoziţii din Legea cetăţeniei române, a creat probleme deosebite pentru anumiţi cetăţeni români care şi-au pierdut, fără voia lor, cetăţenia.

Comunităţile afectate cel mai mult de aceste interpretări au fost cele româneşti din Republica Moldova şi Ucraina şi au lezat, mai ales, drepturile minorilor.

Practic, deşi aveau un paşaport românesc, care atestă prin sine însuşi cetăţenia unei persoane, când aceştia au încercat să le înnoiască, s-au lovit de refuzul autorităţilor româneşti.

În fapt, iniţial interpretarea şi aplicarea art. 9 din Legea cetăţeniei a fost aceea că, pentru minor, dobândirea cetăţeniei române ar decurge cvasiautomat din legătura de filiaţie, nefiind obligatorie parcurgerea procedurii de acordare a cetăţeniei române odată cu părinţii, la autoritatea competentă, potrivit legii.

Ulterior, autorităţile româneşti competente au considerat că acordarea la cerere a cetăţeniei este incompatibilă cu dobândirea prin efectul legii a acesteia, astfel că, în situaţia în care pentru persoanele solicitante nu a fost urmată procedura de dobândire a cetăţeniei române odată cu părinţii sau cu părintele acestora, la autoritatea competentă, aceste autorităţi refuză înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine sau eliberarea actului de identitate ori a paşaportului românesc, ori, după caz, reînnoirea acestor documente eliberate anterior, considerând că persoanele respective nu au dobândit cetăţenia română.

Această interpretare, care a generat şi numeroase litigii, trebuia rezolvată cât mai rapid în favoarea cetăţenilor români lăsaţi fără documente româneşti.

Salut, pe această cale, eforturile Guvernului României de a rezolva cât mai rapid această situaţie inacceptabilă prin promovarea unei ordonanţe de urgenţă, care a fost publicată în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare la 25 septembrie. Este vorba de Ordonanţa de urgenţă nr. 65/2017.

Prin adoptarea acestei ordonanţe, au fost rezolvate trei probleme: în primul rând au fost instituite reguli de fond şi proceduri clare, pentru instituţiile cu atribuţiile în domeniu, pentru înlăturarea riscului unor interpretări diferite; în al doilea rând, ţinând cont de faptul că un număr foarte mare de persoane au o situaţie incertă cu privire la statutul lor juridic, s-au adoptat norme tranzitorii care să le recunoască calitatea de cetăţeni români şi să înlăture în termen cât mai scurt consecinţele grave suferite de aceste persoane; în al treilea rând, având în vedere numărul fluctuant al cererilor de cetăţenie adresate anual Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, s-a stabilit ca numărul membrilor Comisiei pentru cetăţeniei să poată fi mărit, prin ordin al ministrului justiţiei, în funcţie de volumul de lucru, ceea ce va duce la creşterea ritmului de soluţionare a cererilor de acordare şi redobândire a cetăţeniei române.

Consider că aceste măsuri sunt binevenite şi vreau să-i felicit pe miniştrii PSD şi ai ALDE, care au lucrat la acest act normativ!

Doamna Anişoara Radu:

"O zi deosebită pentru seniori"

Data de 1 octombrie este o dată specială pentru seniorii din întreaga lume. Este o sărbătoare internaţională relativ nouă, anul 2017 marcând cea de-a 26-a celebrare a Zilei Internaţionale dedicate persoanelor vârstnice.

În februarie 1991, Organizaţia Naţiunilor Unite stabilea ziua de 1 octombrie ca Ziua Internaţională a Persoanelor în Vârstă, iar câteva luni mai târziu, pe 16 decembrie 1991, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia 46/9l cu titlul "Principiile Naţiunilor Unite pentru persoanele în vârstă destinate a le permite să trăiască mai bine în anii câştigaţi".

Aceste principii consacră dreptul persoanelor vârstnice la hrană, la condiţii de locuit şi la îngrijire medicală, libertatea de a decide asupra vieţii personale şi profesionale, dreptul de a se exprima şi de a participa în activităţi sociale după pensionare, precum şi accesul la oportunităţi de învăţare adecvate vârstei.

În anul 2002, la Madrid, Adunarea Generală a ONU a adoptat Planul Internaţional de Acţiune privind îmbătrânirea, care stabileşte obiectivele prioritare şi angajamentele statelor membre cu privire la politicile destinate populaţiei vârstnice, în principal cele din domeniul protecţiei sociale, al ocupării, al sănătăţii şi al participării persoanelor de vârsta a treia la toate aspectele economice, sociale, culturale şi politice ale societăţii.

Această sărbătoare merită celebrată de noi toţi, pentru a ne arăta în acest fel recunoştinţa faţă de seniorii noştri, faţă de realizările şi sacrificiul lor.

Nu ştiu dacă este o coincidenţă că proiectul de modificare a Legii pensiilor va ajunge în Parlament în luna octombrie. Sper însă ca această iniţiativă, care a fost definitivată de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, să aducă un plus de bucurie şi speranţă seniorilor noştri.

Vreau să subliniez faptul că Partidul Social Democrat a acordat întotdeauna o atenţie deosebită persoanelor vârstnice şi a încercat, prin măsurile adoptate, să îmbunătăţească continuu calitatea vieţii acestora.

Acest aspect poate fi observat şi prin faptul că în perioadele în care PSD a guvernat, punctul de pensie a cunoscut o creştere continuă, ajungând de la 732,8 lei în ianuarie 2012 la 1.000 de lei în iulie 2017.

Consider că este de datoria noastră, ca parlamentari, dar şi ca societate în ansamblu, să găsim mai multe soluţii concrete pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă ale persoanelor vârstnice. Avem obligaţia să ne schimbăm atitudinile şi percepţiile faţă de persoana vârstnică şi să creăm acele punţi de solidaritate între generaţii, care să asigure păstrarea demnităţii umane pe tot parcursul vieţii.

Ziua de 1 octombrie este o zi specială nu doar pentru seniorii noştri şi cei din întreaga lume, ci pentru noi toţi, cei care trebuie să le arătăm respectul şi preţuirea pentru eforturile şi realizările lor.

Cu această ocazie, vreau să le urez tuturor seniorilor din România un călduros la mulţi ani, multă sănătate şi cât mai multe bucurii!

Domnul Daniel Olteanu:

"O nouă declaraţie mincinoasă a ministrului transporturilor"

Pot să înţeleg de ce un ministru minte, şi nu văd altă explicaţie decât aceea că este unica modalitate prin care îşi poate masca incompetenţa, aruncând cu vorbe goale, cu promisiuni în care nici dumnealui nu crede. Nu pot să înţeleg, însă, de ce este menţinut în funcţie, de ce Partidul Social Democrat consideră că declaraţiile mincinoase ale unui ministru ţin loc de realizări.

"Dacă nu vor fi contestaţii, utilajele vor fi în teren în octombrie", asta a spus în primăvară, în faţa presei locale din Vaslui, domnul ministru al transporturilor, referindu-se la Varianta ocolitoare a Bârladului. După cum puteţi bănui, angajamentul s-a dovedit a fi unul mincinos, consfinţind managementul poticnit al acestui proiect de investiţii, pentru că ratarea acestui angajament nu este o întâmplare, după ce, pe parcursul câtorva luni, Ministerul Transporturilor, CNAIR şi DRDP au reluat şi apoi au anulat revizuirea studiului de fezabilitate, fără a fi tras la răspundere niciun vinovat pentru această bătaie de joc.

Este încă o dovadă că, pentru responsabilii de la Bucureşti, moldovenii sunt români de categoria a doua, iar vasluienii, de categoria a treia. Ceea ce pare nesemnificativ în birourile ministeriale este o nenorocire pentru Bârlad, unde zeci de mii de oameni vor fi sufocaţi un an în plus de traficul greu care apasă oraşul. Vă întreb, stimaţi colegi de la PSD, dacă sacrificarea sănătăţii a zeci de mii de oameni, a mii de copii şi vârstnici, cu scopul de a tăia o panglică electorală în preajma alegerilor din 2020, merită?

Din păcate, vă permiteţi asta cu o zonă sărăcită şi depopulată. Nici măcar nu mai au puterea să reacţioneze cei rămaşi, cei foarte puţini rămaşi. Asta este atitudinea care a alungat din ţară aproape jumătate din populaţia Bârladului de altădată. Iar, pentru ca sfidarea să fie până la capăt, lucrările de întreţinere de pe DN 2F, care leagă Vasluiul de Bacău, s-au oprit la comuna de graniţă a judeţului, pentru a sublinia, încă o dată, statutul vasluienilor de locuitori ai lumii a treia.

Ca să răspund anticipat unor nelămuriri, nu am nicio aşteptare de la domnul ministru al transporturilor, pentru că şi-a demonstrat limitele demult. Acesta este nivelul maxim de competenţă în domeniu pe care îl are PSD. A trecut, totuşi, un an de la numire, iar mesajul meu către colegii social-democraţi este - chiar nu aţi găsit între timp pe cineva mai competent, într-un an întreg?

Sunteţi direct responsabili pentru anul în care Moldova a beneficiat de zero investiţii din partea Ministerului Transporturilor, una dintre cele mai negre perioade pentru infrastructura din estul ţării.

Domnul Constantin Şovăială:

"Ne pasă sau nu de pădurile din România?"

Adresez o întrebare parlamentarilor PSD-ALDE - Cum este posibil ca în ţara în care dispar 3 hectare de pădure în fiecare oră, dumneavoastră să militaţi pentru tăierea pădurilor? Chiar doamna ministru, Doina Pană, a afirmat că oprirea tăierii pădurilor este un moft.

Anual se taie ilegal 8,8 milioane m³ din păduri, dar cui îi pasă? Guvernarea PSD-ALDE este preocupată de alte obiective, cum ar fi: subminarea justiţiei şi distrugerea statului de drept, sistemului medical şi educaţional. Avem printre guvernanţi numai oameni care nu au treabă cu realitatea, ci cu SF-urile din filme.

Pentru această problemă sunt de vină şi silvicultorii care ignoră dezastrul din păduri şi dau mână liberă celor care vor să "jefuiască" resursele României. Cum să afirmi în campanie electorală că tu lupţi împotriva defrişărilor ilegale şi acum faci tot posibilul să îi ajuţi pe cei care vor să facă rău României?! Este corectă abordarea? Care este adevăratul scop al celor din PSD?

Unii decidenţi politici, angajaţi de la Romsilva, pădurari, cetăţeni, afirmau că România nu are niciun fel de problemă, că este o prostie... asta cu tăierile ilegale, ca ni s-a părut nouă că dispar pădurile. Înţeleg că unii sunt puşi să mintă, dar nici în halul acesta! Se observă foarte clar că există manipulare şi influenţare din partea unora, pentru a nu se descoperi adevăratele jocuri care se fac pentru a lăsa România fără cea mai de preţ resursă, pădurea.

De ceva sunt sigur - PSD dă liber la furat! Nu le pasă de nimeni şi de nimic. Priviţi declaraţiile din ultima perioadă a deputaţilor PSD şi ale doamnei ministru Doina Pană şi o să înţelegeţi despre ce vorbesc!

Doamna Raluca Turcan:

"Veniturile românilor din sectorul public şi privat, ale pensionarilor, vor fi erodate"

Marea minciună pe care domnul Dragnea a livrat-o românilor, creşterea nivelului de trai, iese la iveală în toată mizeria ei. Românii trăiesc şi vor trăi mai prost în regimul Dragnea, care le-a promis marea cu sarea.

Puterea de cumpărare scade şi va scădea şi mai puternic, din cauza valului de scumpiri generate de creşterea preţurilor la benzină şi motorină, curent şi gaze. Inflaţia a crescut, leul a slăbit, costul împrumuturilor în moneda naţională creşte, ratele românilor care au făcut împrumuturi în lei sunt pe cale să se mărească.

Semnale de alarmă vin de peste tot. Potrivit unei anchete realizate recent de INS, în domeniul comerţului cu amănuntul managerii societăţilor comerciale estimează o creştere a preţurilor cu amănuntul de 25% până la sfârşitul lui noiembrie.

Veniturile românilor din sectorul public şi privat, ale pensionarilor vor fi erodate. Cheltuielile cu întreţinerea pe timpul iernii vor fi o povară şi pentru cei care le suportau mai uşor. Măririle salariate din sectorul bugetar urmau să fie oricum înghiţite de şmecheria transferului contribuţiilor de asigurări sociale şi de sănătate la angajat, operaţiune care va scădea salariul net atât la stat, cât şi în privat.

Aceasta este nota de plată a unei guvernări mincinoase, incompetente, clientelare, preocupate doar de controlul justiţiei şi de jecmănirea firmelor private. Scadenţa şi momentul adevărului au venit. Nimic nu le mai poate acoperi, nicio propagandă, nicio diversiune. Din păcate, cei care plătesc, prin sacrificarea veniturilor şi a nivelului de trai, sunt milioane de români.

Domnul Glad-Aurel Varga:

"Situaţia deficitară a căminelor studenţeşti, încă un motiv pentru abandonul şcolar"

Nici anul acesta, numeroşi studenţi care au nevoie de un loc de cazare nu pot beneficia de acest drept. Infrastructura de cazare a studenţilor este deficitară atât ca număr de locuri, cât şi din punctul de vedere al condiţiilor de cazare. Puţine şi sărac dotate, cu mobilier vechi şi toalete comune, pline de igrasie, căminele sunt deseori infestate cu insecte şi rozătoare, ameninţând starea de sănătate a studenţilor. În plus, pentru a acoperi lipsa locurilor de cazare, în camere sunt adăugate paturi suplimentare, suprapopularea căminelor contribuind la scăderea condiţiilor de trai.

Aproape un sfert din numărul total de studenţi vor fi nevoiţi să îşi găsească o altă formă de cazare, respectiv să închirieze apartamente sau să acopere cazarea în cămine private. Vă aduc aminte, domnilor guvernanţi, că de la 1 octombrie s-au scumpit benzina şi motorina, gazele naturale şi electricitatea. În aceste condiţii, sporeşte riscul ca studenţii care provin din familii cu venituri mici şi care nu îşi permit să plătească chiria unui apartament sau taxele căminului privat, să renunţe la studii şi să se întoarcă în localităţile de unde provin.

Ce se întâmplă cu aceşti tineri? Vor îngroşa rândurile tinerilor NEET, adică ale acelor tineri care nu au loc de muncă şi nu sunt înscrişi în niciun program de educaţie sau formare. România înregistrează deja o poziţie defavorabilă în rândul statelor europene, în ceea ce priveşte indicatorul NEET, respectiv cu 15 puncte mai mare faţă de media europeană.

Atrag atenţia Guvernului Tudose şi rectorilor universităţilor din România că asigurarea unor locuri de cazare decente şi suficiente pentru studenţi trebuie să constituie o prioritate în managementul sistemului universitar de învăţământ. Fără studenţi, nu vor exista universităţi. Alocarea de fonduri guvernamentale pentru investiţii în infrastructura de cazare, fie că sunt renovări sau construcţii noi, reprezintă o necesitate actuală, care poate sprijini reducerea abandonului şcolar şi asigurarea unor condiţii de viaţă şi învăţământ conforme standardelor europene.

Domnul Dumitru Oprea:

"Guvernul Tudose creşte ROBOR-ul, nu Banca Naţională!"

O problemă cu care se confruntă România anului 2017 se referă la analfabetismul economic şi financiar, care se manifestă tot mai acut chiar la vârful guvernării PSD-ALDE.

După ce ne-a tot explicat că nu va creşte preţul carburanţilor la pompă, pentru că "perioada de romantism, când companiile făceau ce voiau pe aici, s-a cam închis", premierul Tudose recidivează şi îl apostrofează pe guvernatorul BNR. Acesta este făcut vinovat pentru creşterea indicelui ROBOR, care determină valoarea ratelor plătite de românii cu credite - "Ăsta era rolul BNR, să nu lase să crească", a glăsuit domnul Tudose.

Suntem în Parlamentul României, iar mulţi dintre noi avem cunoştinţe de economie. Dar nu trebuie să fii profesor pentru a înţelege că domnul Tudose lansează afirmaţii care trădează o profundă necunoaştere a sistemului financiar-bancar. Să îl informăm că ROBOR-ul este un indice rezultat din media nivelului dobânzilor, la care băncile se împrumută între ele. Ce ar trebui să facă domnul Isărescu? Să naţionalizeze băncile străine? Să le facă un mercurial de dobânzi şi de comisioane?

Nu, domnule Tudose, ROBOR a crescut din cauza măsurilor Guvernului pe care îl conduceţi! Toate companiile de stat au fost silite să plătească bugetului de stat dividende la jumătatea anului, pentru că nu aveţi cu ce acoperi salariile şi pensiile. Acei bani nu sunt ţinuţi în biroul directorului de companie, într-un seif sau în dulap, ci provin din piaţă, au fost traşi de la bănci, care rămân astfel fără lichidităţi şi cresc dobânzile. Este vorba doar de cerere şi ofertă.

Zilnic, Ministerul Finanţelor Publice se împrumută de la aceleaşi bănci comerciale, pe care dumneavoastră, domnule Tudose, le asemănaţi cu tâlharul Terente. Dar fără banii lor nu aţi avea cu ce plăti nici apa minerală de pe masa de şedinţe a Guvernului! Aţi mărit salariile fără a avea din ce să le susţineţi, aţi introdus supraacciza la carburanţi. Toate acestea se traduc în inflaţie. Dacă inflaţia creşte, creşte şi ROBOR-ul, un lucru pe care l-aţi fi putut afla întrebând orice student de la economie, dacă pe sutele de consilieri personali şi din ministere nu îi întreabă nimeni nimic!

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"România rămâne fruntaşă la evaziune!"

Toate statele din Uniunea Europeană se confruntă: cu evaziunea fiscală, majoritatea dintre ele fac eforturi mari pentru a limita cât mai mult consecinţele acestui fenomen. Este bine ştiut că eradicarea ei este practic imposibilă, dar România este şi ea fruntaşă la ceva, la evaziune fiscală, frauda la TVA fiind mai mare decât oriunde în Uniunea Europeană şi aceasta din cauză că nu avem un sistem informatizat la Fisc, iar "băieţii deştepţi" continuă să fenteze statul şi să fraudeze plata TVA.

Degeaba a fost demis şeful ANAF, dacă acest Guvern nu a făcut schimbări radicale în această instituţie, incapabilă să colecteze venituri la bugetul de stat, mai ales că, în ultimele luni nivelul evaziunii a crescut, iar colectarea taxelor nu a cunoscut nicio ameliorare, ci, dimpotrivă, a bulversat tot mai mult mediul de afaceri.

Programul de guvernare cu care aţi câştigat alegerile este afectat direct de nerealizarea veniturilor bugetare, aţi câştigat prin minciună şi continuaţi să rataţi investiţiile publice, construirea de autostrăzi, de şcoli şi spitale noi. Incompetenţa cu care guvernaţi România va obliga statul român să se împrumute. Nu aceasta este soluţia, stimaţi guvernanţi!

Dacă aţi guvernat bine, mă întreb de ce nu cresc veniturile încasate la buget, atâta timp cât economia creşte, de ce evaziunea fiscală continuă să crească? Pentru că economia creşte excesiv doar prin consum, pentru că introduceţi schimbări de legislaţie fiscală cu un grad înalt de incertitudine, salarizarea unitară a adus dezechilibre bugetului, iar atragerea de investiţii a fost pusă pe planul al doilea, atragerea de fonduri europene nu este o prioritate pentru guvernarea actuală şi lista poate continua.

România are nevoie astăzi mai mult decât oricând de fonduri pentru relansare, restructurare şi modernizare economică, pentru investiţii noi, pentru modernizarea învăţământului, a sănătăţii, a culturii. Noi vă tot reamintim aceste lucruri, dar am impresia că nu vreţi să auziţi sau sunteţi depăşiţi de situaţie!

Combaterea evaziunii fiscale ar trebui să fie prioritatea "zero", iar dacă România ar creşte gradul de colectare cu 1%, vorbim de 1,7 miliarde de euro, nu mai vorbim de 5%, ceea ce ar însemna 10 miliarde de euro, bani cu care s-ar acoperi ceea ce v-aţi propus prin marele Program de guvernare.

Pârghiile pentru combaterea acestui flagel sunt tot în mâinile dumneavoastră, aşa că, spor la treabă, domnilor guvernanţi!

Doamna Viorica Cherecheş:

"Opriţi exodul medicilor şi al personalului medical!"

România este o ţară a paradoxului. În timp ce în majoritatea unităţilor medicale există posturi vacante, nimeni nu este interesat de ele, iar medicii şi cadrele sanitare pleacă din ţară ca să lucreze în străinătate. Asistăm neputincioşi la un adevărat exod al medicilor şi al cadrelor sanitare. Posturile nu sunt atractive pentru absolvenţii de şcoli sanitare sau facultăţi de medicină, din cauza condiţiilor de muncă sau a lipsei oportunităţilor de dezvoltare profesională sau personală.

România cheltuieşte resurse materiale importante pentru şcolarizarea medicilor şi a asistentelor, dar îi pierde în favoarea ţărilor europene care le oferă condiţii mai bune de muncă şi o remuneraţie mai mare.

Potrivit statisticilor, din anul 2007 până în prezent au plecat să muncească în străinătate 43.500 de medici, dentişti, asistenţi medicali, farmacişti, moaşe. Cifrele sunt relative, pentru că nimeni nu are o statistică exactă, o imagine reală a dezastrului, pentru că în acest moment putem să spunem că este chiar un dezastru.

Medicii tineri pentru care statul român a cheltuit resurse materiale importante, timp de 6, 9 sau 12 ani, vor trata bolnavii din alte ţări, în timp ce România rămâne doar cu cheltuiala şi aceeaşi problemă nerezolvată.

Conform estimărilor oficiale, România este printre ultimele ţări membre ale Uniunii Europene privind numărul de medici raportat la mia de locuitori. Cifrele arată o realitate îngrijorătoare, fără a mai fi nevoie de explicaţii suplimentare.

Trebuie să luăm măsuri urgente pentru a stopa exodul medicilor şi al personalului medical. În ciuda faptului că salariile personalului medical au crescut semnificativ în ultima perioadă, sunt încă departe de standardele occidentale şi nu pot opri exodul cadrelor medicale.

În multe dintre judeţele din ţară, deficitul de medici în Secţii precum Cardiologie, ORL sau Terapie Intensivă se apropie de 50%, iar posturile din secţii rămân neocupate, deşi se organizează periodic concursuri pentru ele, asta în timp ce din datele Ministerului Sănătăţii reiese că aproximativ un sfert dintre români au acces insuficient la asistenţa medicală de bază.

Diferenţele salariale din sistemul sanitar românesc şi ţările din Uniunea Europeană sunt enorme. Lăsaţi tinerii medici să poarte halatul alb, aici, la ei acasă, mândri de meseria lor şi de şcoala absolvită! Nu-i alungaţi cu legi care nu le asigură nici bani de pâine, ce să mai vorbim de un trai decent şi nici cu condiţii improprii în unităţile medicale. Ei au învăţat în anii de studiu cum să salveze vieţi, dar dacă nu au instrumentar şi nici medicamente să facă acest lucru, nu putem să le pretindem să se sacrifice.

Trebuie să oprim exodul medicilor români, al asistenţilor medicali, până nu este prea târziu!

Domnul Mihai Culeafă:

"Românii din Marea Britanic nu trebuie să fie victimele indolenţei de la Bucureşti"

Săptămâna trecută, ministrul de externe al Marii Britanii, Boris Johnson, a făcut o vizită oficială în câteva capitale din Centrul şi Sud-Estul Europei, oprindu-se şi la Bucureşti.

Aici, domnul Johnson a repetat aproape cuvânt cu cuvânt ce spusese şi la Praga. De exemplu, a vorbit despre importanţa legăturilor economice şi strategice dintre ţările noastre, despre garantarea drepturilor cetăţenilor noştri pe toată durata perioadei de tranziţie până la ieşirea efectivă din UE, sau despre faptul că graniţele Marii Britanii vor rămâne deschise şi după Brexit pentru "oamenii cu talent, ambiţie şi hotărâre". Aceste asigurări sunt importante, dar nu sunt nici pe departe suficiente şi este nevoie de o activitate mult mai viguroasă din partea Guvernului de la Bucureşti pentru a asigura viitorul a cel puţin 500.000 de români care locuiesc, muncesc sau studiază în Regatul Unit.

Din păcate, Ministerul Afacerilor Externe a fost extrem de discret în această chestiune şi au existat foarte puţine reacţii din partea oficialilor români. Brexitul este o chestiune foarte spinoasă şi cere eforturi de coordonare din partea tuturor ţărilor UE. Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe se mărgineşte la a fi un fel de intermediar, transcriind poziţiile altor ministere, de exemplu, al Muncii sau al Justiţiei, şi transmiţându-le mai departe.

Nu ştim să fi existat eforturi de a coordona poziţii cu alte ţări din Centrul şi Estul Europei pentru a obţine garanţii mai mari pentru cetăţenii noştri, însă asemenea indolenţă este de aşteptat, când la vârful Ministerului Afacerilor Externe promovarea nu ţine cont de experienţă, ci numai de obedienţa de partid. Premierul Tudose a numit ca secretar de stat o persoană fără niciun fel de experienţă în domeniul relaţiilor externe, numai pentru că este un tânăr tovarăş de încredere, care propagă mesajele partidului. Promovarea acestei persoane fără pregătire solidă în domeniu, în contextul în care avem specialişti adevăraţi în interiorul MAE, reprezintă imaginea exactă a felului cum înţelege PSD să guverneze, cu lachei de partid, nu cu specialişti în domeniile lor!

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Ioana Bran şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările de astăzi ale şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 329 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa, în acest moment, 112 deputaţi.

Rog colegii să ia loc în sală.

Domnule Munteanu, să ia colegii loc în sală, să putem începe lucrările.

Programul de lucru: începând cu 9,30 - dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 92 de deputaţi; continuăm apoi cu dezbaterea proiectelor aflate pe ordinea de zi; la ora 12,00 avem votul final; în încheierea şedinţei de vot final, la încheierea şedinţei, avem şedinţa Biroului permanent; Comitetul liderilor; iar la ora 13,00 - şedinţa comună a Birourilor permanente ale celor două Camere, la Senat.

Începem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 92 de deputaţi înscrişi; la punctul 5 al ordinii de zi.

În acest moment, întreb, potrivit art. 190, dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage semnătura de pe această moţiune? Nu.

Vă propun următorul program: moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernul are 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la finalizarea dezbaterilor; pentru dezbateri, în Biroul permanent am hotărât 10 secunde pentru fiecare deputat - timpul maxim alocat, astfel încât Grupul PSD are 26 de minute; Grupul PNL - 12 minute; USR - cinci minute; UDMR - patru minute; ALDE - două minute; PMP - trei minute; minorităţile - trei minute; deputaţii neafiliaţi - un minut.

Dacă sunt obiecţii asupra programului şi a timpului alocat? Nu.

Vă rog să pregătiţi, stimaţi colegi, cartelele de vot, voi supune votului dumneavoastră propunerile prezentate.

Să înceapă votul.

70 de voturi pentru, trei colegi care nu şi-au exprimat votul. Propunerile au fost adoptate.

Rog liderii de grup să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele vorbitorilor înscrişi la dezbateri.

Pentru început, din partea Grupului PNL, domnul Marius Bodea.

Vă rog, prezentaţi moţiunea simplă.

Mulţumesc.

Domnul Marius Bodea:

Moţiune simplă intitulată "Infrastructura de transport a României sub domnia intereselor PSD: deziluzie, demagogie şi descurajare".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Sub două Guverne PSD-ALDE, de nouă luni de zile, la Ministerul Transporturilor şi în companiile din subordinea acestui minister, lucrurile merg din rău în mai rău.

Dezastrul de la transporturi era uşor de anticipat, încă de la debutul acestei guvernări care a supralicitat şi a anunţat o adevărată revoluţie în domeniul transporturilor, menită să ne aducă aşteptatele autostrăzi şi căi ferate moderne, aşa cum îi stă bine unei ţări membre a Uniunii Europene.

Primul duş rece a fost însă la audierea dumneavoastră de la învestire, domnule ministru. Aţi citit la foc automat, de pe o foaie, o listă seacă cu proiecte extrase din Masterplanul făcut de alţii. La sfârşit, aţi avut, domnule ministru, un moment de sinceritate şi aţi recunoscut că nu vă propuneţi "niciun kilometru de autostradă" în mandatul dumneavoastră. Un final apoteotic, care a dovedit că nici măcar nu aţi înţeles ce aţi citit înainte de pe foaia unde erau termene clare pentru autostrăzi, chiar începând din acest an.

Nu a trecut mult, iar poza de familie a Guvernului PSD-ALDE, livrată populaţiei ca singura soluţie pentru salvarea acestei ţări, a căpătat accente de caricatură. Prima tuşă a fost conturată la dezbaterea bugetului.

Astfel, încă de la dezbaterea bugetului de stat pentru anul 2017, PNL a atras atenţia că avem de-a face la transporturi cu o abordare bugetară nerealistă, cu un buget de imagine care arunca doar praf în ochii opiniei publice. Acesta creştea cu 60,3%, comparativ cu cel din anul precedent, dar nu se lua nicio măsură care să permită accelerarea investiţiilor. Astfel, din totalul de 13,76 miliarde de lei alocate acestui minister, 8,3 miliarde reprezentau fondurile europene care urmau a fi atrase. O abordare nechibzuită, fără o fundamentare serioasă şi care la prima rectificare bugetară şi-a dovedit limitele.

A urmat a doua tuşă a acestei caricaturi-şaradă: demiterea Guvernului Grindeanu şi înlocuirea sa cu Guvernul Tudose, schimbare căreia i-aţi supravieţuit, domnule ministru, nu fără emoţii însă. Au urmat noi audieri pentru învestire, ocazie cu care nu aţi ratat să ne surprindeţi cu noi declaraţii tulburătoare: "În această vară mă voi muta pe şantier" pentru a supraveghea mai bine lucrările pe şantierele patriei.

Domnule ministru, constatăm că la PSD este o modă - sunteţi al doilea ministru care anunţă că se mută pe şantier, după ce domnul Şova, la fel de revoltat că nu se materializează Comarnic - Braşov, declara că se mută cu cortul pe acest tronson.

Să ştiţi că lumea nu mai este impresionată de astfel de gesturi. Românii au aşteptat prea mult aceste autostrăzi ca să mai guste acest spectacol ieftin.

La Transporturi doborâţi recorduri după recorduri şi toate negative!

Credeţi-ne, aceasta nu este o declaraţie politică. O spunem sprijinindu-ne şi pe evaluarea care v-a fost tăcută de propriul partid. Aţi avut 11 măsuri de realizat, iar în urma celebrului "raport Vâlcov", colegii dumneavoastră de partid v-au creditat cu zero măsuri realizate integral!

1. Cel mai răsunător record negativ este cel al rectificării bugetare.

Astfel, la prima rectificare constatăm că din bugetul Ministerului, frumos împachetat la începutul anului 2017, prevăzut cu o creştere ca în basme, se pierd în total 6,4 miliarde, din care 5,5 miliarde sunt bani europeni pe care acest minister nu a reuşit să îi atragă. Practic, le spuneţi românilor că nu au nevoie de autostrăzi, că trenurile de călători pot circula în continuare cu o medie de 35 km/h, iar cele de marfă, cu 16 km/h, acumulând întârzieri demne de Cartea Recordurilor, şi asta pe nervii, banii şi timpul lor.

Din analiza acestei rectificări negative pentru Ministerul Transporturilor, constatăm următoarele.

Nu aţi făcut nimic pentru ca acest minister să fie capabil să cheltuiască banii destinaţi proiectelor de investiţii. Aveţi companii naţionale de infrastructură care au reuşit să cheltuiască mai puţin de un sfert din sumele semestrului I al anului trecut - o contraperformanţă greu de egalat. Menţinerea interimatelor pentru directorii generali, evitarea sistematică a aplicării O.U.G. nr. 109/2011 şi, mai grav decât atât, încercarea exceptării anumitor companii de la principiul guvernanţei corporative generează o structură instituţională greoaie şi politizată, care nu este capabilă să livreze soluţii pentru cheltuirea fondurilor destinate acestui sector.

În acest an, Ministerul Transporturilor nu a reuşit să genereze niciun singur proiect matur care să fie pus pe masa de lucru şi care să contribuie la dezvoltarea reţelei de transport, în acord cu politica europeană în domeniu.

2. La TAROM, pierderile raportate pe primele 6 luni reprezintă un record negativ neegalat în ultimii 10 ani.

Aţi plecat la drum, în această guvernare, cu ambiţii mari în domeniul transporturilor, toate infirmate până la acest moment de realitate. Aşa aţi procedat şi în cazul TAROM. Aţi anunţat că această companie va încheia anul 2017 cu zero pierderi. Anul trecut se dovedise faptul că se poate reduce pierderea, semestrul I din 2016 începând cu o pierdere de 48 de milioane şi încheindu-se în iunie cu doar 28 de milioane. În schimb, anul acesta s-a mers galopant înspre dezastru. Aţi reuşit incredibila performanţă de a înregistra pierderi de 104 milioane de lei, de patru ori mai mari decât cifra de la începutul mandatului.

Decăderea companiei de stat TAROM poate fi încadrată la modele manageriale de rele practici. TAROM a ajuns pe un loc deloc onorabil, de-a dreptul ruşinos, după companiile de tip low-cost, Blue Air şi Wizz Air, cu şanse mari să fie surclasată şi de către Ryanair. Inclusiv achiziţionarea celor două aeronave Boeing 737-800 s-a dovedit a fi un nou compromis, menit să se împotrivească oricărui progres al TAROM, cu privire la confortul şi siguranţa pasagerilor săi.

Domnule ministru, mândria pe care aţi afişat-o atunci când aţi mers cu liderul de partid pentru a prezenta una din cele două aeronave ar fi trebuit să se transforme în ruşine la gândul că sub comanda dumneavoastră, compania TAROM, înfiinţată încă din 1954, a achiziţionat primele avioane de tip low-cost din istoria sa. Cu acest ultim gest, nu faceţi decât să denigraţi un adevărat brand de ţară!

3. Nu aţi ratat niciun consiliu de administraţie în care să nu apară o figură controversată.

Domnule ministru, de ce perpetuaţi interimatele la conducerea companiilor aflate în portofoliul ministerului? Prelungirea interimatului la aceste companii a devenit o practică pentru guvernarea PSD-ALDE. O boală grea, prelungită sine die, care afectează performanţele acestor companii.

Astfel, la TAROM, după interimatul domnului Davidoiu, a urmat interimatul de o lună al directorului Susanu, reconfirmat de AGA pentru încă o lună. La CFR Marfă, în 4 mai, Consiliul de administraţie anunţa numirea unui nou director interimar, în persoana domnului Manole; acesta fiind înlocuit pe data de 7 septembrie cu doamna Voicu, fostul şef al Regionalei CFR Marfă Craiova, numită interimar, nu se ştie însă pentru ce perioadă. La CNAIR ne aflăm în aceeaşi situaţie, domnul Ioniţă se află la al doilea interimat, care expiră în luna noiembrie, iar la CNAB, domnul Mîndrescu a fost numit director interimar în aprilie, pentru patru luni, mandatul fiindu-i reînnoit recent.

Este inadmisibil ca în acest moment, din 19 companii care intră sub incidenţa O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă, doar două să fie într-un proces de angajare a unui expert independent care ulterior să selecteze membrii CA-ului, aşa cum ar fi normal.

4. Proiecte majore, precum Autostrada Transilvania, Sibiu-Piteşti, Autostrada Moldovei, sunt compromise, iar termenele de finalizare împinse mult după 2020.

Proiecte importante asumate de România şi esenţiale pentru asigurarea coeziunii teritoriale, economice şi sociale se află în mare pericol de nerealizare: Autostrada Sibiu - Piteşti, parte din Coridorul IV european, Autostrada Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni - pentru care nu a fost demarată nici măcar elaborarea unei documentaţii de fezabilitate finale, Autostrada Transilvania - pentru care avem încă sectoare fără contracte semnate şi fără studii de fezabilitate, Lugoj - Deva şi Sebeş - Turda - care nu vor fi recepţionate până la sfârşitul acestui an, poate cel mult două sectoare din Sebeş-Turda.

În guvernarea PSD-ALDE urcarea documentaţiilor în SEAP a devenit un fel de sport naţional. Vă lăudaţi cu milioane de lei - contravaloarea acestor documentaţii transmise spre validare către ANAP - ca şi cum ele au fost cheltuite pentru construcţia efectivă de kilometri de autostradă. Cu toate acestea, 99,7% dintre documentaţiile trimise către validare pentru prima dată nu sunt acceptate de către ANAP, însă acest aspect nu reprezintă nicio îngrijorare pentru directorul CNAIR, de vină fiind, aşa cum spunea însuşi domnul Ioniţă, "elemente colaterale care intervin".

Sunt bani pe hârtie, domnule ministru, iar dumneavoastră ne prezentaţi o statistică seacă de la care mai este drum lung până la materializarea acestor kilometri în teren.

Epopeea Autostrăzii Sibiu - Piteşti, cap de afiş al promisiunilor electorale PSD, pare a fi fără sfârşit. În vară, acest proiect a înregistrat un nou eşec, materializat prin rezilierea contractului pentru actualizarea studiului de fezabilitate pentru secţiunile de mijloc. Ca şi cum această veste proastă nu ar fi fost suficientă, aţi plusat şi aţi anunţat şi costuri mai mari pentru realizarea sa. Astfel, valoarea totală a investiţiei pentru Autostrada Sibiu - Piteşti va fi de 3,34 miliarde de euro, comparativ cu valoarea din Masterplanul General de Transport, de 1,6-1,8 miliarde de euro. Aţi făcut două modificări în legătură cu acest proiect finanţat din fonduri europene, care nu sunt posibile fără un acord din partea Comisiei Europene. Jucaţi acest proiect la ruleta rusească, domnule ministru! Asta în timp ce investitorii din industria auto, şi nu numai, fac apeluri disperate pentru concretizarea rapidă a acestui proiect.

La centura Bucureşti, cei 7,5 km au fost inauguraţi forţat înainte de finalizare, zonele de şantier punând în pericol participanţii la trafic. Gâtuirile rămase menţin aceleaşi blocaje şi timpi mari de mers. Atunci, de ce le-aţi mai dat în circulaţie, domnule ministru?

Descărcarea de pe Autostrada A3, la fel, stagnează. Cei 3,3 km de care vă împiedicaţi de la începutul anului reflectă măsura eficienţei mandatului dumneavoastră şi a echipei care vă înconjoară.

5. Companiile feroviare sunt condamnate la prăbuşire din cauza unui management deficitar girat de Ministerul Transporturilor.

CFR SA este în acest moment în derivă. Din cauza gestionării proaste a investiţiilor de către minister şi companie, subcontractanţii au părăsit şantierele în lucru sau au redus la minimum mobilizarea. Termenul de 2021, la care ar fi urmat să parcurgem pe calea ferată distanţa Constanţa - Curtici, cu 160 km/oră, devine un vis la fel de îndepărtat ca Autostrada Piteşti - Sibiu. Însă şi în acest sector, pe primul semestru al lui 2017 aţi reuşit să bateţi un record. CFR a decontat mai puţin de un sfert din sumele de pe primul semestru al anului trecut!

La CFR Călători situaţia este la fel de dezastruoasă. Nicio investiţie în dotarea companiei cu trenuri noi. Cei de la CFR Călători se chinuiesc să repare şi să cârpească vagoanele vechi, pentru ca românii să mai poată merge totuşi cu trenul. Şi atunci, ne întrebăm, de ce companiile private de transport călători au profituri şi câştigă din ce în ce mai multe rute?

În ceea ce priveşte operatorul de stat CFR Marfă, al cărui acţionar este Ministerul Transporturilor, aici pare să se fi pierdut total controlul. Procesul de restructurare demarat la începutul lui 2016 şi agreat cu DG Move a fost stopat, situaţia financiară se deteriorează galopant, iar datoriile cresc.

Ministerul nu a demarat procesul de selecţie, conform O.U.G. nr. 109, iar la conducerea companiei se perindă alert doar oameni de partid, fiind numiţi trei directori generali interimari doar pe durata mandatului dumneavoastră, dintre care unul, care este şi consilier local PSD, v-a fost ridicat din minister de DIICOT.

Toate acestea se întâmplă în timp ce Comisia Europeană ne avertizează că mecanismele declanşării infringementului s-au pus deja în mişcare, după ce în 2017 a fost abandonat definitiv orice proiect de însănătoşire a companiei.

Domnule ministru, aţi ignorat sau n-aţi avut capacitatea să dezamorsaţi această bombă cu ceas care va exploda foarte curând şi care va pune în pericol atât economia naţională, cât şi familiile a peste 6.000 de angajaţi ai companiei. O bombă socială pentru care sunteţi direct responsabil.

O situaţie pe tema căreia au fost trase semnale de alarmă se referă şi la tronsonul Braşov - Sighişoara, finanţat prin Programul Connecting Europe Facility - CEF. Aţi reuşit, domnule ministru, ca împreună cu actuala conducere a companiei să compromiteţi un proiect pentru care CFR fuseseră date ca exemplu pozitiv în 2015-2016.

6. Modernizarea căii ferate române este lăsată pe mâna unei instituţii fantomă - Autoritatea pentru Reformă Feroviară.

Înfiinţarea ARF a fost o condiţionalitate ex-ante din domeniul transporturilor. Stăteam deasupra capului cu securea infringementului când am aprobat în Parlament această lege.

Termenul final pentru operaţionalizarea acestei instituţii a fost 30 iunie anul acesta, ARF fiind obligată prin lege să achiziţioneze material rulant nou pentru societăţile feroviare. Fonduri ar fi, pentru că sunt bani europeni, 400 de milioane de euro care trebuie atraşi. Ei bine, blocaj total. Aflăm cu stupoare că, de fapt, autoritatea nu este încă complet funcţională, iar procedurile pentru achiziţia acestui material rulant, deşi erau anunţate pentru luna octombrie, să fim fericiţi dacă le vor începe în al doilea trimestru al anului 2018. Cu toate acestea, în acest moment există 38 de funcţionari plătiţi din fonduri publice, care lucrează de zor la ceea ce chiar preşedintele ARF a numit vag "documentaţii".

Pe scurt, vestea proastă pentru români este aceea că vor circula cu aceleaşi garnituri ponosite, care la prima căldură sau ger vor ceda.

7. Sectorul naval este scufundat de nepăsarea guvernării PSD-ALDE.

Avem porturi fluviale care arată ca după bombardament, iar accesul în cele mai multe dintre ele este deficitar din cauza neasigurării condiţiilor de navigabilitate.

Aşa s-a întâmplat şi în luna februarie a acestui an, când pe Dunăre au rămas blocate 97 de convoaie de barje şi nave fluviale, din cauza podurilor de gheaţă compacte formate pe kilometri întregi, pentru că statul român, prin Administraţia Fluvială a Dunării de Jos, nu are capacitatea de a interveni cu utilaje suficiente pentru spargerea lor. Să ne aşteptăm ca acest episod să se repete şi în această iarnă?

Suntem de râsul Europei, domnule ministru! Dacă iarna traficul pe Dunăre se blochează din cauza podurilor de gheaţă, vara Dunărea ia pe alocuri aspect de deşert, dunele de nisip tronând pe mari porţiuni, din cauza faptului că acelaşi AFDJ nu este capabil să asigure dragarea, astfel încât Dunărea să fie accesibilă.

Cazul de acum trei săptămâni, cu barjele cu cereale ale producătorilor români, blocate la intrarea în Portul Corabia, v-a ajuns la urechi? Aţi auzit şi de dimensiunea costurilor lor suplimentare, pentru că nu aveau adâncime minimă de navigaţie?

Constanţa are al patrulea cel mai mare port al Europei, ca suprafaţă, însă acest factor nu reprezintă un beneficiu în sine, pentru că, în ceea ce priveşte traficul de mărfuri, ne situăm pe locul 20. Deşi România se bucură de avantajul unei poziţionări geo-strategice pe rutele a trei Coridoare de Transport Pan-European: Coridorul IV, Coridorul IX şi Coridorul VII - Dunărea - se pare că acest atu nu este fructificat la maximum de actuala administraţie.

Domnule ministru,

Am putea continua pe multe pagini de aici înainte radiografia dezastrului din transporturi, de când sunteţi în fruntea acestui minister. Am putea vorbi în continuare despre Metrorex, care nu iese din tiparul companiilor de infrastructură ale ministerului pe care îl conduceţi. O companie scăpată de sub control de către minister, cu şantiere urbane care sufocă pe timp nedefinit Bucureştiul şi cu termene de dare în folosinţă amânate repetat.

La fel de impasibil pare să asistaţi la ceea ce se întâmplă şi la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti. Din Pista 1 de aterizare, aflată în program de modernizare, se desprind bucăţi de asfalt la fiecare aterizare sau decolare, iar pe Pista 2 se zboară de foarte mult timp cu prag decalat, recepţia finală fiind respinsă de către Inspectoratul de Stat în Construcţii, care a refuzat să îşi pună semnătura pe această lucrare de o calitate îndoielnică.

Orice partid de opoziţie v-ar fi spus astăzi: "Nu aţi făcut nimic!". Din păcate, noi nu putem să vă spunem asta. Pentru că aţi făcut! Ceva mult mai rău decât nimic:

• aţi sufocat un minister care avea nevoie de o viziune, pe care dumneavoastră nu o aveţi;
• aţi blocat investiţiile în infrastructura de transport de care ţara avea atâta nevoie;
• aţi împins în derizoriu proiecte importante pentru România, prin grandomania şi promisiunile nerealiste pe care le practicaţi, şi prin declaraţiile contradictorii şi controversate;
• aţi izolat România, pentru că nu aveţi anvergura de a o reprezenta la nivel internaţional, unde nu vă cunoaşte nimeni.

Măsurile care trebuie luate urgent pentru a stopa declinul vizibil al acestui sector vizează următoarele aspecte:

• demararea procedurilor pentru selectarea CA-urilor şi a managerilor privaţi la companiile din subordinea Ministerului, care funcţionează în baza O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă;
• realizarea unei evaluări corecte şi transparente a tuturor celor 50 de companii şi unităţi din subordinea ministerului, astfel încât relansarea lor să fie făcută în mod profesionist, pe criterii de eficienţă şi performanţă;
• fundamentarea şi prezentarea unor termene realiste pentru realizarea marilor proiecte de infrastructură pe toate cele patru moduri de transport, cumulat cu asigurarea finanţării prin accelerarea procesului de atragere a fondurilor europene;
• consolidarea capacităţii instituţiilor cu atribuţii în implementarea proiectelor de investiţii.

Stimaţi colegi deputaţi,

Ministerul Transporturilor trebuie să redevină instituţia capabilă să atragă fonduri europene şi să modernizeze infrastructura românească.

Prin votul pe care îl daţi astăzi veţi decide soarta acestui minister şi a unui sector economic în care investiţiile sunt sabotate.

Veţi decide dacă mai acceptaţi ca românii să sufere de pe urma unui management dezinteresat, practicat la vârful ministerului, care condamnă la subdezvoltare comunităţi întregi.

Veţi decide dacă România merită să aibă autostrăzi care să lege Moldova şi Constanţa de vestul ţării şi care să conecteze toate regiunile între ele.

Veţi decide dacă CNAIR, TAROM, CFR trebuie să fie eliberate de sub ocupaţia PSD şi relansate pentru a lucra în beneficiul cetăţenilor acestei ţări.

Noi, semnatarii acestei moţiuni, credem că alegerea este una simplă.

De aceea, vă oferim astăzi oportunitatea să votaţi moţiunea pe domeniul transporturilor, pentru a le demonstra cetăţenilor acestei ţări că vă pasă de ei, iar premierului Mihai Tudose că este momentul să-l demită pe ministrul Răzvan Cuc.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

În continuare, îl invit pe domnul ministru al transporturilor, Alexandru-Răzvan Cuc.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Alexandru-Răzvan Cuc (ministrul transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Dragi colegi,

Mă aflu astăzi aici, în plenul Camerei Deputaţilor, pentru a răspunde demersului politic al opoziţiei cu privire la moţiunea simplă pe infrastructura de transport.

Vă voi spune cum am găsit Ministerul Transporturilor, la preluarea mandatului, ce am făcut până acum şi ce soluţii am pentru viitor.

Situaţia transporturilor, pe care opoziţia o apreciază drept "dezastruoasă", este în fapt rezultatul unor guvernări catastrofale din partea unora care acum încearcă să arunce piatra. Unii dintre ei, chiar din băncile opoziţiei. (Vociferări.)

Cred că unora din sală aş putea foarte uşor să le aduc aminte de Transalpina, "drumul de diamant", sau de mandate întregi în care doar s-a promis şi nu s-a făcut nimic.

Ceea ce este evident, domnilor şi doamnelor, este că cei mai mulţi kilometri de autostradă din România au fost finalizaţi în mandatele miniştrilor PSD. (Vociferări.)

Autorii moţiunii m-au acuzat că am sacrificat investiţiile din domeniul transporturilor pentru a acoperi "promisiunile otrăvite din campanie" - fals! - deşi am recuperat foarte mult din întârzierile pe care le-am găsit în Ministerul Transporturilor.

În ceea ce priveşte Compania Naţională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere, Ministerul Transporturilor a reuşit anul acesta să scoată la licitaţie proiecte în valoare de 13,8 miliarde de lei, care vor fi cofinanţate din Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

Până la sfârşitul acestui an, mai avem în vedere scoaterea la licitaţie a unor proiecte în valoare de încă 17,6 miliarde de lei. O diferenţă clară faţă de anul trecut, aş spune, când au fost lansate proiecte în valoare de doar 800 de milioane de lei.

De când am preluat mandatul de ministru al transporturilor, am deblocat proiecte vitale pentru infrastructură, precum Autostrada Sibiu - Piteşti, parte importantă a Coridorului IV Pan-European.

CNAIR a reuşit să scoată la licitaţie proiectarea şi execuţia loturilor 1 şi 5 ale acestui proiect de o importanţă majoră pentru economia României, iar până la sfârşitul anului intenţionăm să lansăm şi loturile 2, 3 şi 4.

Încă de la început ne-am propus o abordare eficientă a proiectelor gestionate şi ne-am orientat, în primul rând, spre folosirea resurselor deja existente.

Astfel, în ceea ce priveşte Autostrada Sibiu - Piteşti, am decis să folosim studiul de fezabilitate elaborat în 2008, tocmai pentru a nu mai întârzia inutil construcţia acestui proiect.

Ştiu că o parte dintre dumneavoastră, din opoziţie, încercaţi să propagaţi ideea că acest studiu de fezabilitate ar fi expirat. Unii, din rea-credinţă, alţii, poate, din neştiinţă.

Pentru a lămuri această problemă, trebuie să precizez că un studiu de fezabilitate nu poate expira. Acesta stabileşte un traseu în funcţie de caracteristicile geografice şi geologice. Geografia şi geologia României nu s-au schimbat din 2008 şi până astăzi.

Celor care invocă lipsa studiilor geo, ca argument forte pentru susţinerea ideii că studiul de fezabilitate din 2008 nu este bun, trebuie să le spun următorul lucru: hărţile geologice există încă din 1935, iar acestea au fost permanent actualizate de Institutul Geologic Român. Ele demonstrează că traseul ales de noi pentru Autostrada Sibiu - Piteşti este cel optim.

De altfel, pregătim documentaţia premergătoare pentru loturile 2, 3 şi 4 ale Autostrăzii Sibiu - Piteşti, în parteneriat cu Institutul Geologic Român.

Este important să abordăm acest subiect, pentru a face lumină asupra cauzelor care au blocat atâţia ani construcţia Autostrăzii Sibiu - Piteşti. Atât pentru cei care nu ştiu, cât şi pentru cei care pretind că nu ştiu, trebuie să vă informez că anul trecut, un consilier al premierului pe probleme de infrastructură încerca să propună o alternativă de traseu, care trecea prin zone cu alunecări de teren istorice. Această abordare a dus practic la o întârziere nepermisă a proiectului şi a avut o influenţă negativă asupra percepţiei publice.

Pentru a nu mai exista niciun fel de echivoc, o spun direct: urmând varianta susţinută cu atâta încrâncenare de acest fost consilier al premierului pe probleme de infrastructură, autostrada nu poate fi construită.

Proiectanţii au arătat într-un raport elaborat în 2015 că această variantă nici măcar nu putea fi luată în calcul, din cauza problemelor de instabilitate a terenului.

Acum rămâne ca publicul şi dumneavoastră să decideţi singuri dacă acei colegi din opoziţie care au semnat această moţiune simplă vor să sprijine dezvoltarea infrastructurii româneşti sau să o saboteze.

Revenind la proiectele deblocate anul acesta, cofinanţate din fonduri europene, aş dori să mă refer la drumul de mare viteză Piteşti - Craiova, a cărui realizare va dezvolta Zona de Sud a României. Şi acest proiect a beneficiat din plin de împotrivirea multor parlamentari din opoziţie, deşi nu cred că este cineva care să nu cunoască miza economică imensă a acestei artere rutiere.

Mulţi au invocat, din nou, vechimea studiului de fezabilitate şi au încercat să spună că acest proiect nu se poate face.

Iată că toate cele patru loturi ale drumului expres Craiova - Piteşti, cu lungime totală de 121 km, au fost scoase la licitaţie fără probleme, iar pe data de 24 octombrie vom avea deschiderea şi analizarea ofertelor.

Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila este un alt proiect care a avut parte de critici din partea unor aşa-zişi specialişti în infrastructură, aflaţi şi acum în sală. (Vociferări.)

Cu toate acestea, proiectul a fost scos la licitaţie cu succes, fiind cel mai amplu proiect de infrastructură lansat în ultimii 27 de ani în România.

Adaug că după ce va fi construit, podul suspendat de la Brăila se va număra printre primele cinci poduri de acest gen din Europa.

Aşadar, România, în guvernarea noastră, îndrăzneşte să construiască, nu să pompeze bani în revizuiri de studii de fezabilitate.

În ceea ce priveşte centura Capitalei, am reuşit să finalizăm o parte din lucrările începute cu mulţi ani în urmă, după multe eforturi pentru deblocarea documentaţiilor. Rămâne în acest caz de văzut dacă aceste blocaje au fost sau nu făcute de liberali.

Am reuşit să deschidem circulaţia pe patru benzi, pe segmentul centurii Capitalei care subtraversează Autostrada Bucureşti - Piteşti, iar în luna octombrie urmează să dăm în circulaţie, tot pe patru benzi, segmentul din zona apeductului de la kilometrul 57.

În plus, am scos la licitaţie contractul pentru modernizarea sectorului DN2 - A2 al actualei centuri a Capitalei şi până la sfârşitul acestui an ne aşteptăm să semnăm deja contractul pentru execuţie.

În momentul în care şi acest segment va fi modernizat, pe întreaga centură de nord a Bucureştiului se va putea circula la patru benzi.

Menţionez aici şi lansarea în licitaţie publică a pasajului Mogoşoaia, care după ce va fi construit va aduce o mai bună fluenţă a traficului rutier în nordul Capitalei.

Ştiu cât este de importantă din punct de vedere economic centura Bucureştiului, aşa că am luat măsuri şi pentru fluidizarea traficului în zona de sud.

Amintesc, în primul rând, scoaterea la licitaţie a contractelor de proiectare şi execuţie pentru pasajele de la Berceni şi Olteniţa. Alături de pasajul de la Domneşti, pentru care s-a semnat, în sfârşit, anul acesta, contractul, cele două pasaje vor duce la eliminarea principalelor puncte de conflict în trafic pe actuala centură de sud a Capitalei.

Ca atare, în perspectivă, am decis să rezolvăm această problemă şi să construim o nouă centură a Capitalei, cu profil de autostradă. Primul segment va avea o lungime de 52 de km şi va fi construit în sudul Bucureştiului. Proiectul se află în licitaţie publică. Iar după ce va fi construit va prelua în special traficul greu de tranzit pe ruta Constanţa - Nădlac.

Intenţionăm să lansăm în licitaţie publică, anul acesta, şi segmentul de nord al noii Autostrăzi de Centură a Bucureştiului, cunoscută ca şi Ringul 0. Putem spune că după ce va fi construit acest proiect în integralitate va aduce Bucureştiul în rândul capitalelor europene.

Proiectele deja lansate anul acesta în licitaţie, finanţate din fonduri europene, nu se opresc aici. Reamintim aici, succint, contractele de proiectare şi execuţie pentru varianta de ocolire de la Timişoara Sud, lărgirea la patru benzi a Drumului Naţional 7 Bâldana - Titu şi varianta de ocolire a municipiului Bârlad.

La începutul acestei prezentări vă vorbeam despre proiecte de infrastructură rutieră în valoare de 17,6 miliarde, care urmează să fie lansate în licitaţie publică, anul acesta. Mă refer aici la cele trei loturi ale Autostrăzii Sibiu - Piteşti, care se află în pregătire, după cum vă spuneam şi mai devreme, dar şi la contractele pentru proiectarea şi execuţia variantei de ocolire a municipiului Bacău, sectorului de autostradă Nădăşelu - Mihăieşti şi Suplacu de Barcău - Mihăieşti, aferent Autostrăzii Transilvania, cât şi Secţiunea E din Lotul 2 al Autostrăzii Lugoj - Deva.

Un alt proiect important, la fel de important ca şi Autostrada Sibiu - Piteşti, este Autostrada Ploieşti - Braşov, pe care urmează să o implementăm cu ajutorul asistenţei tehnice din partea Băncii Mondiale. Pe această temă vă pot spune că am avut deja o primă întâlnire cu reprezentanţii acestei instituţii şi urmează să decidem la nivel guvernamental care este cea mai bună abordare.

Autostrada Bucureşti - Braşov va avea o lungime de 111 km, la care se adaugă un racord de 7 km pe segmentul Comarnic - Braşov, în zona Ghimbav.

Trebuie spus şi că pentru întregul traseu avem încă din 2007 acord de mediu, ceea ce face cu atât mai de neînţeles lipsa unei preocupări serioase faţă de acest proiect.

Este important să vă reamintesc faptul că pentru un prim lot, pe sectorul Râşnov - Cristian, a fost deja semnat contractul pentru proiectare şi execuţie, proiect blocat de mai bine de doi ani de zile în Ministerul Transporturilor.

În ceea ce priveşte proiectele autostrăzilor pe care le-am preluat în diverse faze de execuţie, anul acesta am reuşit să impunem constructorilor un ritm mai alert şi ceea ce credem că este foarte important - respectarea criteriilor contractuale privind calitatea, nu doar termenele.

Aceste rezultate au fost obţinute mergând frecvent pe şantiere, nu stând în biroul din Capitală.

Aşa am putut afla care sunt exact problemele, unde se trage de timp, unde mobilizarea lasă de dorit, care este calitatea reală şi progresul fiecărui proiect.

Nu ne-am temut nici să dăm penalizări consistente şi chiar să reziliem - total sau parţial - contractele cu probleme.

În pofida presiunilor şi criticilor nefondate, nu am de gând să renunţ la acest nou mod de abordare care cred că a lipsit în acest domeniu în ultimul timp.

Proiectele de infrastructură sunt prioritare pentru dezvoltarea economică a României şi trebuie privite în modul cel mai serios.

În ceea ce priveşte situaţia economică de la TAROM, obiectivul meu, aşa cum l-am spus, este redresarea companiei. Şi, da, chiar am un plan concret de redresare şi de eficientizare a acestei companii, motiv pentru care acum discutăm despre o reorganizare la Compania TAROM. Acest brand naţional de ţară trebuie cu orice preţ revitalizat.

Spre exemplu, în anul 2010, pierderea a fost de peste 332 de milioane de lei. Toate aceste rezultate negative au fost acoperite de resursele financiare din conturile bancare ale companiei.

Rapoartele iniţiale nu au relevat tabloul real în care se afla compania. La această oră, se face analiza activităţii Direcţiei comerciale şi va fi demarat procesul de reorganizare, toate având ca scop creşterea performanţei.

Deşi moţiunea critică situaţia de la TAROM, niciun ministru din partea PNL-ului, ajuns la transporturi, nu s-a preocupat să facă un proces de acest fel în companie.

La începutul anului, aşa cum bine ştiţi, am achiziţionat două aeronave Boeing 737 Seria 800 New Generation, cu o configuraţie de 189 de locuri. Aeronavele au fost preluate în leasing operaţional, pentru o perioadă de 10 ani. "Sarmizegetusa" şi "Marea Unire" sunt deja în uz. Acestea au intrat în operare în luna iunie şi au generat deja un profit de aproximativ 1,1 milioane de dolari.

Cu un consum redus de combustibil şi costuri de întreţinere reduse, cele două noi aeronave vor acoperi în timp pierderile cauzate de deciziile comerciale anterioare, cum ar fi scoaterea din uz a celor două Airbus-uri 310, fără a le înlocui imediat.

Deciziile comerciale din acest an au generat o majorare progresivă a numărului de pasageri transportaţi lunar, până la un plus de 4%, în august 2017, faţă de august 2016. Acest rezultat nu este suficient, dar este un pas spre normalitate.

Domnilor parlamentari ai opoziţiei, criticaţi situaţia de la TAROM, însă nu ţineţi cont că deciziile comerciale din anul 2016 au generat o pierdere, în medie, de 16% a numărului de pasageri transportaţi şi scăderea veniturilor în 2017, comparativ cu 2016.

Tot din cauza viziunii proaste a guvernărilor de anul trecut, s-au anulat rute, s-au pierdut sloturi istorice, precum Geneva sau Dubai, şi s-au generat cheltuieli suplimentare, prin despăgubiri pentru pasageri şi pierderi de pasageri, în anul 2017. Vă sunt străine toate acestea? Nu ar trebui să vă fie, doamnelor şi domnilor parlamentari de la PNL şi USR.

Anul 2017 este momentul T₀ al companiei, moment de la care trebuie proiectate greşelile istorice care au fost făcute în toţi aceşti ani.

TAROM a pierdut constant pasageri şi rute, în favoarea competiţiei. Acestea sunt efectele unei strategii incoerente şi fără fundamentare.

Reiterez că pentru a putea ajunge la un break-even, trebuie proiectate toate măsurile, acum istorice, luate de predecesori. Rezultatele financiare actuale ale Companiei TAROM sunt influenţate de politica comercială şi prognoza nerealistă a conducerii companiei din anii anteriori.

Aşa cum ştiţi toţi, efectele politicii comerciale ale actualei echipe vor fi vizibile începând cu sezonul de iarnă 2017-2018.

Din cauza flotei învechite, în lipsa unei strategii de uniformizare a flotei, a achiziţiilor necentralizate şi a contractelor încheiate anterior, încă din 2001, s-a generat o creştere considerabilă a cheltuielilor de operare. Deciziile comerciale din anul 2016, impuse pentru anul 2017, au făcut ca, în primele trei luni ale anului curent, TAROM să înregistreze o pierdere de aproximativ 75 de milioane de lei.

Încercăm să salvăm compania, suntem interesaţi să achiziţionăm şi aeronave de lung curier, aşa cum spuneam, şi să redeschidem rute importante, precum: China, Canada sau Statele Unite.

Referitor la CFR. Am alocat pentru situaţia de la CFR Infrastructură o atenţie deosebită, semnând anul acesta contracte în valoare de 1,5 miliarde de euro pentru reabilitarea a 141 de km, între Radna, Gurasada şi Simeria. Şi, de asemenea, a fost lansată procedura de licitaţie pentru circa 120 de km de cale ferată aferentă secţiunii Braşov - Sighişoara, în valoare de 1,2 miliarde de euro.

Au fost deblocate proiectele abandonate de ani buni, în mandatele trecute, precum reconstrucţia podului de la Grădiştea şi reabilitarea secţiunii Bucureşti - Giurgiu.

La CFR Călători am insistat pentru îmbunătăţirea condiţiilor de călătorie pentru pasageri. Sunt paşi care s-au făcut, iar oamenii simt acest lucru. Cu toate că din 2011 nu s-a mai realizat nicio investiţie în vagoane noi, aproape 80% din trenuri asigură condiţii decente. Anul acesta, au fost reparate 275 de vagoane, dintr-un total contractat de 400. De asemenea, sunt iniţiate şi în derulare proceduri de achiziţii pentru modernizări la 57 de vagoane din diferite serii.

Tot în 2017, alte... vagoane etajate vor fi finalizate după procesul de modernizare.

În ceea ce priveşte automotoarele, Săgeţile Albastre. În acest moment sunt efectuate reparaţii la 57 de unităţi din cele 120, fiind în procedură de adjudecare un nou acord-cadru pentru restul de executat.

Tot în 2017 a fost achiziţionat şi serviciul de dotare cu instalaţii de climatizare, în baza unui acord-cadru pe patru ani, pentru 59 de vagoane.

Vrem să ne asumăm un transport feroviar de călători decent în România, ca în toate ţările civilizate. Pentru asta, vom achiziţiona, prin ARF, material rulant nou, din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare.

La preluarea mandatului meu de ministru, situaţia fondurilor europene era complet blocată în minister. Condiţionalităţile ex-ante, extrem de importante pentru derularea Programului Operaţional Infrastructura Mare erau neîndeplinite şi cu termenele expirate. Imediat după preluarea mandatului de ministru al transporturilor, am deblocat această situaţie, prin îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante, integral, şi deblocarea finanţării pentru proiectele din infrastructură.

Aşa se face că acum avem în derulare proiecte cu cereri de finanţare aprobate de către Comisia Europeană, pe infrastructura rutieră sau cea feroviară, cum ar fi: reabilitarea căii ferate Curtici - Arad - Simeria, secţiunea Gurasada - Simeria, pe care am menţionat-o şi mai devreme.

Tot în aceeaşi situaţie se află şi Magistrala 6, unde vom lansa procedura de proiectare şi execuţie până la sfârşitul acestui an şi, de asemenea, vom depune şi cererea de finanţare pentru acest proiect.

Este clar că moţiunea simplă despre care discutăm astăzi nu are niciun fundament şi nici consistenţă. Este practic o înşiruire de opinii personale ale unor oameni care atunci când au deţinut puterea nu au fost în stare sau nu au vrut să contribuie cu nimic la dezvoltarea acestui domeniu atât de important.

Poate cele spuse de mine astăzi vă vor ajuta să înţelegeţi că trebuie să sprijiniţi aceste proiecte, pentru că ele sunt ale României, în loc să consumaţi timp şi energie inutil, pentru a le bloca.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Urmează în acest moment dezbaterile pe moţiunea simplă.

Avem în anexă lista vorbitorilor.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Marius Sorin Bota.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi mulţumesc chiar opoziţiei, că ne-a dat şansa să discutăm despre infrastructura de transport şi de a arăta realitatea din infrastructură.

Dezastrul din transporturi cu siguranţă nu este de azi, dar se pare că ministrul Cuc, cu ceea ce a început să facă la Ministerul Transporturilor, a început să deranjeze şi să vă deranjeze. (Vociferări.)

V-aţi referit în moţiune la bugetul generos de la începutul anului. Da, dar din păcate, constructorii nu au răspuns pe măsura aşteptărilor, iar ministrul Cuc a început o reformă a contractelor, dacă se poate spune aşa. Iar voi azi aţi devenit lobbyştii constructorilor afectaţi de acţiunile ministrului.

Noi nu am spus niciodată că România nu are nevoie de autostrăzi. Asta e chiar culmea minciunii şi a ipocriziei. Preşedintele Băsescu, susţinut de voi întotdeauna, e autorul acestei lozinci, iar marionetele lui de la PD şi PNL, instalate la cârma ministerului, au pus în aplicare acest plan de blocare a construcţiilor de autostrăzi în România.

Necheltuirea banilor din primul semestru are două explicaţii logice: verificarea contractelor şi corectarea acestora, şi răspunsul incorect din partea constructorilor, obişnuiţi să lucreze mai puţin şi să încaseze pe nemuncă.

Desigur, mai trebuie făcută şi o reformă în interiorul companiilor din subordinea ministerului. Şi poate aşa vom reuşi să avem o altă viteză de implementare a proiectelor şi, implicit, de modernizare a infrastructurii.

Azi plătim, prin celebrele claim-uri, nemunca şi lucrările proaste luate de bune. Pentru că aşa aţi făcut contractele.

Vorbiţi despre proiecte noi sau vechi. Autostrada Iaşi - Târgu Mureş, da... (Vociferări.) se lucrează şi se va face un proiect bun şi matur, nu un proiect făcut pe picior, de dragul raportărilor. Autostrada Transilvania, da, se continuă. Personal am negociat şi am lăsat la finele anului 2004 un contract de un miliard de dolari, pentru România, cu 173 de milioane de euro în conturi, pentru care România a plătit penalităţi de neutilizare. Iar în loc să avem în 2011 contractul gata, astăzi de-abia ne apucăm de bucăţi din acest contract.

Tot aşa aţi oprit, în 2005, şi contractele în parteneriat public-privat, semnate între părţi, gata de început la finalul anului 2004. Iar în 2010 acestea ar fi trebuit să fie gata. Spre exemplu, am fi putut să avem Autostrada Braşov - Bucureşti, autostrada în jurul Bucureştiului sau podul de la Brăila.

Pentru Autostrada Sibiu - Piteşti şi Piteşti - Craiova, domnul ministru v-a dat explicaţii foarte clare. Vor începe aceste investiţii. Şi investiţiile vor avea o valoare rezultată în urma licitaţiilor, şi nu una dată din pixul consultanţilor. (Vociferări.)

Din păcate, în ultimii ani, ori de câte ori aţi avut conducerea ministerului, nu aţi făcut altceva pentru aceste două obiective, decât să faceţi promisiuni celor doi mari investitori din România - Renault şi Ford.

Revenind la textul Ordonanţei. V-aţi referit la guvernanţa corporativă, celebra O.U.G. nr. 109. Se va aplica acolo unde este necesară şi când se vor găsi adevăraţii profesionişti şi responsabili pentru a gestiona asemenea companii ale României. Experienţa de la TAROM a demonstrat că nu a fost cea mai bună decizie, atunci când s-a luat, iar pierderile de azi sunt cauzate şi de această experienţă. (Vociferări.)

În ceea ce priveşte funcţionarea companiilor nou înfiinţate - CNAR şi ARF. Aştept şi eu, din partea ministrului, o mai mare implicare în punerea lor în funcţiune, pentru că rezistenţa - din interiorul ministerului, şi al companiilor CFR, şi al fostului CNADNR - este destul de mare pentru reformare.

În legătură cu celelalte companii din subordine, la care faceţi referire în textul moţiunii, constat că vă preocupă doar cine le conduce, dar nu aveţi şi nu propuneţi niciodată soluţii pentru eficientizarea lor.

Mai văd că nu scrieţi nimic atunci când nu vă place ceva. Aţi făcut referire la portul Constanţa, care... recent Administraţia Portului Constanţa s-a deplasat în China şi a încheiat un acord cu cel mai mare port al Chinei, pentru aducerea traficului de mărfuri prin portul Constanţa, spre Europa. Dar când auziţi de China, faceţi alergie şi nu mai amintiţi nimic.

Să nu uităm că în portul Constanţa, în ultimii 10 ani, nu a mai început niciun proiect, doar s-au finalizat cele începute în perioada 2002-2005. Şi aş aminti Molul II de containere, Digul de Larg de 1 km şi Terminalul de Barje.

Anunţul prim-ministrului, referitor la contractul de Autostradă Comarnic - Braşov va fi coordonat de Banca Mondială. Da, aşa se fac lucrurile cu finanţare de la Banca Mondială. Voi, care nu aţi gestionat asemenea contracte, nu aveţi de unde să ştiţi.

Întorcându-mă la CFR Marfă, TAROM şi CFR Călători, vreau să vă amintesc că la finele anilor 2004 şi 2005 aceste companii au încheiat anii cu profit şi cu bani mulţi în conturi. După care a început dezastrul.

În ultimii 12 ani au fost 14 miniştri, din care 10 - PNL, PD, tehnocrat, USR. Mai mult de două treimi v-a aparţinut conducerea ministerului în cei 12 ani. Şi dacă stau să mă gândesc mai bine, putem lua o perioadă de 20 de ani, unde miniştri au fost 18, din care 5 - PSD.

Cred că dacă aţi face o mai bună analiză asupra infrastructurii din transporturi şi v-aţi asuma şi puţin responsabilitatea, v-aţi aşeza la masă şi aţi veni cu soluţii, astfel încât pe marile proiecte să reuşim să facem un pact politic şi să nu se mai întrerupă ori de câte ori se schimbă guvernarea. (Vociferări.)

Nu în ultimul rând, constat cu plăcere şi vă felicit că nu aţi inventat nimic şi nu l-aţi acuzat de corupţie pe ministrul Cuc. Cred că este o premieră.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Bode Lucian, PNL.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Stimaţi colegi,

Domnule ministru Răzvan Cuc,

Discursul pe care l-aţi avut ca răspuns la această moţiune simplă pe transporturi îmi întăreşte convingerea că sunteţi un ministru captiv. Sunteţi captiv intereselor politice ale PSD, interese care nu au nimic comun cu performanţa, eficienţa şi dezvoltarea acestui domeniu. Sunteţi captiv propriei neputinţe de a gestiona un sector extrem de complex, cum este cel al infrastructurii de transport. Sunteţi omul unei grupări din PSD care vă foloseşte pentru a-şi satisface propriile capricii; capricii financiare, bineînţeles.

Am văzut azi un discurs, doamnelor şi domnilor colegi, plat. Acelaşi discurs l-am ascultat de trei ori, în cele nouă luni de zile: la cele două audieri şi la aprobarea bugetului pentru anul 2017.

Cum ar putea CNAIR să înregistreze progrese la capitolul proiecte de investiţii, când aţi girat personal o structură de conducere deloc inocentă? Iar rezultatul este cel care se vede, domnule Cuc, stagnare generalizată pe programul de autostrăzi şi drumuri naţionale.

La această conducere v-aţi referit în declaraţia dumneavoastră dezarmantă despre şpăgile care se iau şi fără de care orice constructor este în pericol de a-i fi reziliat contractul?

Domnule Cuc, ne dorim cu toţii să aflăm aici, în plenul Camerei Deputaţilor, dacă vă mai menţineţi afirmaţia conform căreia anul acesta se vor da în folosinţă cei 90 de km de autostradă, pe care întâi nu i-aţi promis, după care i-aţi promis, şi pentru care probabil în scurt timp vă veţi retrage iar promisiunea?

Vă întreb pentru că, deşi este evident pentru noi toţi că aceşti kilometri nu vor fi daţi în folosinţă în acest an, dumneavoastră încă nu aţi început campania de scuze preventive şi de pasare a răspunderii. Ceea ce ne nedumireşte. Poate dumneavoastră chiar mai speraţi.

Adevărul este însă altul, domnule Cuc. Şi este de o gravitate fără precedent în epoca recentă. Aţi împins în moarte clinică proiecte importante asumate de România, care începuseră să se mişte şi erau esenţiale pentru asigurarea coeziunii economice şi sociale.

Aţi amânat finalizarea nodului Holdea şi, ca urmare, loturile 2 şi 3 de pe Autostrada Lugoj-Deva rămân încă rupte unul de altul.

La lotul 4, de ce a fost nevoie de aproape un an să se găsească o soluţie pentru relocarea coloniei de lilieci într-o peşteră din judeţul Timiş?!

Pe Autostrada Transilvania asistăm la o situaţie de blocaj. În afara faptului că o mare parte a acestei autostrăzi nu este licitată sau are contracte reziliate, construcţia podului peste Someş, care ar fi trebuit să facă joncţiunea între cele două sectoare din această autostradă, nici măcar nu a început. Mai avem de aşteptat încă 10 luni, în varianta optimistă, bineînţeles, pentru a mai câştiga nişte kilometri amărâţi de autostradă în această ţară care, în mod paradoxal, deşi sunt construiţi, vor fi muzeu în aer liber, în lipsa acestui pod!

Domnule ministru,

Încerc să nu-mi concentrez toată atenţia pe problematica autostrăzilor, dar pe români asta îi doare cel mai mult. O infrastructură rutieră nemodernizată şi subdimensionată înseamnă pierderi de vieţi omeneşti. Într-un singur an 28.000 de persoane rănite, 1.900 de morţi într-un an de zile.

Şi agenţii economici au aceeaşi problemă, pentru că reţeaua noastră de autostrăzi este inexistentă. Dacă priveşti harta cu aceste coridoare de transport, este o glumă proastă. Moldova este complet ruptă de restul ţării, iar de la Constanţa până la Nădlac nu există continuitate, pentru că pe sectorul Piteşti-Sibiu vom putea circula după 2020, iar de la Deva la Lugoj, în niciun caz anul acesta.

Domnule ministru,

Cum ar putea o companie, ca Tarom, să se ridice din groapa în care aţi înfundat-o după primele şase luni de mandat, cu o jurnalistă, o vânzătoare într-un magazin de telefoane mobile şi un angajat al unei firme de profil de construcţii, membrii în Consiliul de administraţie?! De fapt, nu vă propuneţi să mai salvaţi ceva din această companie! Cum, altfel, putem interpreta intenţia dumneavoastră de a excepta Taromul de la aplicarea prevederilor Ordonanţei nr. 109/2011 privind guvernanţa corporatistă?! Şi aceasta va fi doar începutul devalizării companiilor de stat de către guvernarea din care faceţi parte, pentru că vă doriţi ca aceste exceptări să se facă pe viitor prin hotărâre de Guvern, adică cum este mai simplu pentru guvernarea PSD-ALDE, arbitrar, din pixul ministrului şi al premierului, în funcţie de interesele de partid, care vor transforma aceste companii în anexele PSD.

La Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti investiţiile, atât de necesare pentru asigurarea siguranţei zborului, trenează, iar în schimb primează interesele firmelor de casă PSD-iste. Timp de cinci luni nu s-a efectuat nicio lucrare de reabilitare la pista 1 de aterizare, fiind astfel compromis termenul de finalizare a lucrărilor, situaţie care pare să nu deranjeze pe nimeni din conducerea companiei, la fel cum nu li se pare nimic anormal să ai 25 de angajaţi la Departamentul de Comunicare, plătiţi fiecare cu peste 1.500 de euro pe lună.

Cazul achiziţionării celor două aeronave, Boeing 737-800, este emblematic pentru lipsa de viziune de care daţi dovadă.

Prezentată de dumneavoastră, domnule Cuc, cu surle şi trâmbiţe, ca fiind începutul renaşterii companiei, această achiziţie poate însemna, de fapt, grăbirea sfârşitului.

Este, în cel mai bun caz, un exemplu tipic de achiziţie făcută de amatori, fără fundamentare, care pune carul înaintea boilor.

TAROM trebuie întâi să-şi elaboreze strategia şi abia după ce îşi clarifică modelul de business pentru următoarea perioadă, să aleagă şi aeronavele în mod corespunzător.

Da, domnule Cuc, strategie, model de business, sunt cuvinte pe care le-am auzit recitate în discursurile dumneavoastră, dar acestea nu par să aibă vreo semnificaţie corectă, ci sunt mai degrabă folosite pentru a ameţi o anumită parte a electoratului şi a crea o aparenţă a competenţei.

Dacă aceşti termeni v-ar fi spus ceva, aţi fi realizat că TAROM-ul nu este o companie low-cost şi, care urmare, achiziţia unui asemenea tip de aeronave este nu numai exotică, dar şi dăunătoare. Ca să nu mai vorbim despre afacerea decaparea şi vopsirea celor două aeronave achiziţionate recent, operaţiune pentru care statul a plătit peste 120.000 de euro, inexplicabil atâta vreme cât avea varianta vopsirii în service-ul TAROM, nu în Marea Britanie, aţi girat aceste acţiuni fără explicaţii publice şi în mod total netransparent.

Cu siguranţă, acest modus operandi nu reprezintă reţeta resuscitării acestei companii-simbol pentru români. Dar despre ce strategie, viziune să vorbim, când Guvernul dumneavoastră a aprobat bugetul Companiei TAROM pentru anul 2017 abia pe 11 septembrie 2017?

Domnule ministru,

Aceeaşi reţetă falimentară o aplicaţi şi în cazul societăţilor de cale ferată. Cele trei societăţi feroviare sunt anchilozate din cauza unor conduceri de tip boutique, care nu au anvergura necesară să pună pe picioare un sector care a rămas zeci de ani în urmă.

Cum altfel am putea cataloga modul de gestionare a acestor companii, în contextul în care investiţiile sunt la pământ, iar condiţiile din trenuri sunt jalnice, iar revolta este maximă, atât din partea călătorilor, cât şi a celor din sistem, care scriu petiţii precum recenta: "Vagoane noi pentru români, hashtag, se poate!", asta în timp ce ARF, autoritatea responsabilă cu achiziţia materialului rulant nou, întârzie procedurile de achiziţie?

Aţi dat uitării acest domeniu, care este subfinanţat şi nerestructurat.

Domnule ministru,

În timp ce toate ţările membre ale Uniunii Europene implementează proiecte îndrăzneţe de miliarde de euro, prin care sunt legate regiuni, popoare ale Europei, aflate la mii de kilometri distanţă, noi nu suntem capabili să cheltuim cele 1,2 miliarde de euro prin CEF şi să avem conectate regiuni istorice ale României.

În vremea lui Carol al II-lea, un tren de marfă parcurgea distanţa Arad-Constanţa în patru zile. În vremea de azi, un tren de marfă face de la Curtici până în Portul Constanţa şapte zile. Nicăieri în lume, cu excepţia României, vaporul nu aşteaptă trenul, ci invers!

Dezarmant, domnule ministru, ştiţi, zilele acestea rulează pe un canal de televiziune un reportaj cutremurător despre dezastrul de pe Dunăre. Această anchetă jurnalistică se numeşte "Un fluviu de prostie". Chiar apăreţi într-o secvenţă scurtă în care spuneţi că veţi debloca lucrurile în timp util, adică până la sfârşitul anului.

Apropo, domnule ministru, azi nu aţi vorbit, nu aţi rostit un cuvânt despre sectorul naval în intervenţia dumneavoastră.

Timp nu mai aveţi, domnule ministru, aţi avut suficient timp, dar aţi tratat acest domeniu al transporturilor cu dezinteres şi delăsare, l-aţi sabotat din interior şi l-aţi lăsat pradă intereselor de partid.

Ceea ce se prezintă acolo este realitatea pe care dumneavoastră, domnule ministru, o negaţi. Starea jalnică în care se află toate sectoarele de transport, nu doar cel naval, este emblematică pentru guvernarea din care faceţi parte. Marele proiecte de infrastructură rutieră sunt în aer, Compania TAROM este la pământ, companiile feroviare sunt condamnate la prăbuşire, iar sectorul naval se scufundă.

Demisia dumneavoastră din funcţie, domnule ministru al transporturilor, poate opri acest fluviu de prostie care se revarsă sub guvernarea PSD-ALDE peste toată România.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, Grupul USR, domnul Drulă. Vă rog. Aveţi cinci minute, domnule deputat.

Domnul Cătălin Drulă:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru al transporturilor,

Am asistat săptămânile trecute la un spectacol teribil al incompetenţei, când în Comisia pentru transporturi am audiat directori de instituţii şi companii din subordinea ministerului pe care-l conduceţi.

Mă refer la Compania de drumuri CNAIR, la CFR, TAROM, Aeroportul Otopeni sau Autoritatea de Reformă Feroviară. Un spectacol înspăimântător, la cât de jos pot ajunge nişte instituţii şi companii atunci când criteriile de numire în funcţie sunt pila, gradul de rudenie şi apartenenţa la gaşca de partid.

Am văzut, domnule ministru, cum aţi umplut consiliile de administraţie şi poziţiile de directori de pilele de la partid, de rude, fii şi fiice, gineri şi cumetri. Aţi dus clientelismul politic pe noi culmi.

La Aeroportul Otopeni l-aţi pus pe consilierul dumneavoastră personal în funcţia de director general şi i-aţi prelungit ilegal interimatul, peste cele şase luni permise de lege. De altfel, omul s-a prezentat lamentabil în faţa Comisiei pentru transporturi; v-o pot confirma chiar şi colegii dumneavoastră de la partid, care sunt aici în sală.

Domnule Cuc, infrastructura se construieşte cu profesionişti, cu specialişti în mari proiecte de infrastructură, cu manageri de proiect capabili, cu ingineri şi proiectanţi cu experienţă. Cu gaşca de la partid nu merge! Autostrăzi montane cu politrucii nu vom face vreodată!

Aţi găsit la minister, când aţi preluat mandatul, noua Companie de Investiţii Rutiere CNIR. Aveaţi cadrul legal, formalităţile administrative, precum şi un contract de asistenţă tehnică cu Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Autostrăzi a Austriei, care să vă ajute la partea de operaţionalizare. Această nouă companie trebuia să fie acea unitate de elită care să gestioneze proiectele de autostrăzi care să traverseze Carpaţii. Rezultatul, după nouă luni de când aţi preluat mandatul? Zero! N-aţi mişcat niciun deget! CNIR are zero angajaţi astăzi! Asistenţa tehnică gratuită de la una din cele mai performante companii naţionale de autostrăzi, cea austriacă, n-aţi folosit-o! Se pare că nu vă trebuie echipe de profesionişti! Mergeţi înainte cu băieţii de la partid!

Cel mai grav, domnule ministru Cuc, este că peste toate cele menţionate sabotaţi şi viitoarele proiecte de infrastructură ale României. Pentru Autostrada Sibiu-Piteşti n-aţi fost în stare să duceţi la bun sfârşit contractul de realizare a studiilor geotehnice şi l-aţi reziliat. Pentru Autostrada Târgu Mureş-Iaşi, nici după nouă luni de mandat nu aţi fost în stare să deblocaţi contractul pentru proiectarea primei secţiuni dintre Târgu Mureş şi Ditrău; şi vorbim aici de un contract semnat din 2015.

Aţi făcut un sport naţional din ridicarea pe SEAP a unor licitaţii bazate pe documentaţii vechi şi incomplete, fără studii geotehnice serioase, fără o proiectare solidă, fără avize la zi, fără exproprieri, fără, fără, fără.

În fapt, ceea ce faceţi este să puneţi bazele viitoarelor blocaje, viitoarelor rezilieri, viitoarelor cioturi de autostradă care nu pot fi folosite şi a unor despăgubiri de plată pentru statul român. Adică acelaşi coşmar în care ne învârtim de 20 de ani, coşmarul incompetenţei şi al politrucilor care şi dacă ar vrea nu ştiu cum se face o autostradă montană.

Dincolo de incompetenţă, mandatul dumneavoastră stă sub semnul minciunii şi al promisiunilor nerealistă, ale unei goane disperate după imagine. Mergeţi pe şantiere şi vă zborşiţi demonstrativ în faţa camerelor TV la constructori. Sunt simple gesturi de imagine care nu rezolvă cu nimic blocajele reale de pe şantiere, care ţin în cea mai mare parte de ministerul dumneavoastră şi de companiile din subordine.

La fel cum premierul se răsteşte la ROBOR, dumneavoastră sunteţi supărat pe FIDIC. E vorba de numele contractului de antrepriză. Când, de fapt, despăgubirile ce trebuie plătite de România sunt cauzate exact de pompierismul şi heirupismul unora ca dumneavoastră care au vrut să dea bine la partid şi la TV.

Avem nevoie de o infrastructură modernă, o infrastructură de transport, nu una de cumetrii; la asta ştiu că vă pricepeţi.

România merită mai mult, domnule Cuc! România pierde enorm pentru că nu are autostrăzi între provincii! România suferă din cauza incompetenţei dumneavoastră! Un vot astăzi pentru moţiunea împotriva dumneavoastră este un vot care spune că aşa nu se mai poate.

De aceea, fac astăzi un apel la toate forţele politice să voteze această moţiune.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

În continuare, Grupul UDMR, domnul Benedek Zacharie. Vă rog.

Domnul Benedek Zacharie:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Dezastrul din Ministerul Transporturilor nu a început acum nouă luni. A fost dezastru când un ministru a declarat că iarna nu-i ca vara, a fost dezastru când un alt ministru a dispus ca toate clădirile staţiilor şi haltelor de cale ferată să fie igienizate, pentru ca după un an aproximativ jumătate din acestea să fie închise, iar şirul exemplelor poate continua cu astfel de "realizări" până în ziua de azi.

Promisiunile electorale de sute de kilometri de autostrăzi şi de căi ferate reabilitate au fost întotdeauna contrazise de realitatea crudă: procente de realizări irelevante, lipsă de transparenţă în ceea ce priveşte programarea şi implementarea investiţiilor POIM, modificarea aproape lunară a priorităţilor în realizarea tronsoanelor de autostrăzi - ceea ce subliniază încă o dată ideea că prioritizarea haotică înseamnă de fapt lipsa priorităţilor -, toate acestea conduc la ineficienţa Ministerului Transporturilor, a companiilor şi a societăţilor din subordine.

Doresc să punctez câteva aspecte pe care UDMR le consideră relevante.

Investiţiile pe care le considerăm importante din punctul de vedere al modernizării şi interconectării Transilvaniei cu celelalte provincii istorice şi cu Bucureştiul, ce ar însemna totodată rute comerciale cu Vestul Europei, sunt doar pe hârtie. Pentru o parte dintre ele există doar SF-uri, iar cele la care lucrările au început, ritmul este foarte lent, o estimare realistă a termenului de finalizare fiind aproape imposibilă. Aici voi da exemple de autostrăzi, cum ar fi: Sibiu-Piteşti, Autostrada Transilvania, Târgu Mureş-Iaşi sau calea ferată Culoarul IV pan-european.

De asemenea, de semnalat sunt şi lipsa fondurilor pentru reparaţii şi întreţinerea curentă a drumurilor naţionale din Transilvania, şi nu numai, precum şi liniştea totală aşternută asupra realizării centurilor ocolitoare pentru numeroase municipii şi oraşe, cum ar fi Mediaş, Reghin sau Târgu Mureş, linişte care durează de mai bine de un deceniu.

Tot Ministrului Transporturilor îi semnalez promisiunea neonorată de alocare de fonduri pentru reabilitarea şi refacerea unor tronsoane de linii de cale ferată pe Regionalele CF Braşov şi Cluj, amânarea reabilitării celor 47 de clădiri de staţii CF, printre care Miercurea Ciuc, Gheorgheni sau Topliţa.

Dar nu numai la nivel de strategii, prioritizări şi investiţii de mare anvergură considerăm că Ministerul Transporturilor nu stă bine, ci nici la ceea ce înseamnă coordonarea autorităţilor din subordine, a celor care trebuie să presteze cetăţeanului servicii de calitate. Aşa este RAR-ul, unde programările pentru înscrierea în circulaţie a autovehiculelor se întind pe mai multe luni, în această situaţie fiind judeţele Sibiu, Harghita, Covasna, Mureş şi mai sunt şi altele. Cu toate insistenţele noastre ca această problemă să fie rezolvată, ea persistă, în schimb directorul general roteşte şefii reprezentanţelor, cum ar fi cel din judeţul Covasna trimis la Sibiu, după care la Sălaj, îi schimbă fără nicio justificare profesională, cum ar fi cel din judeţul Sibiu, iar singurul rezultat atins este că oamenii sunt de-a dreptul revoltaţi şi nu înţeleg cum pentru o inspecţie obligatorie şi pentru care scot bani din buzunar trebuie să aştepte cu lunile.

În concluzie, dezastru la nivelul macro, al dezvoltării infrastructurilor majore, dezastru la nivel micro, cel care defineşte relaţia directă cu cetăţeanul. Aşadar, nu numai că ministerul oferă autostrăzi şi cale ferată modernă doar pe hârtie, dar nu este în stare să gestioneze nici relaţia cu oamenii, oameni care s-au săturat să aibă infrastructură pe hârtie şi să fie trataţi cu indiferenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Tomac, PMP. Vă rog. Aveţi trei minute, domnule coleg.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Nu o să citesc un discurs, aşa cum a făcut domnul ministru.

Vreau să vă spun, domnule ministru, motivele pentru care dumneavoastră trebuie să plecaţi acasă.

În primul rând, pentru că sunteţi un ministru slab. Aţi venit aici cu un discurs care nu vă face cinste. Un ministru al PSD în 2017 să vorbească despre proiecte din secolul trecut, e cam jenant!

Aveţi o pălărie prea mare! Probabil aţi uitat că, din mai 2012, PSD-ul se află la guvernare. Miniştrii dumneavoastră ne ameninţau că vor dormi pe autostradă, dacă nu se va lansa Proiectul Comarnic-Braşov. Fostul dumneavoastră premier Ponta se plimba pe şoseaua de centură cu fostul primar general Oprescu şi ne ameninţa că vom avea într-un an de zile patru benzi în jurul Bucureştiului.

Ceea ce ne prezentaţi dumneavoastră este încă o dovadă în plus că sunteţi omul care n-a venit să construiască, ci omul care a venit să demoleze ceea ce există în infrastructura românească.

Atâta timp cât nu înţelegeţi că obiectivele pe care vi le-aţi asumat în Programul de guvernare, cu care i-aţi minţit pe români, sunt obiective pe care trebuie să le prezentaţi românilor, obiectiv propus, că aşa scrie în Programul de guvernare, că în 2017 încep lucrările pe Autostrada Comarnic-Braşov.

Înţelegem că până la ora actuală nu aveţi habar când se va iniţia acest proiect extrem de important şi aşteptat de români.

Mai mult decât atât, nu mai faceţi referire la chestiuni din trecut, pentru că sună ruşinos când un ministru al PSD, în 2017, vorbeşte despre moştenire. Moştenirea este cea pe care v-au lăsat-o colegii dumneavoastră, iar eu voiam astăzi de la ministrul transporturilor să aud cum ne spune exact care sunt priorităţile României şi ce sunteţi în stare să faceţi.

Din păcate, aţi demonstrat, şi în intervenţia de astăzi a dumneavoastră, că nu ştiţi exact care sunt priorităţile, şi ce este cel mai grav - nu vom avea autostrăzi în anii viitori, aşa cum nu s-au construit nici în ultimii ani, pentru că dumneavoastră sunteţi un ministru pus politic şi răspundeţi unor comenzi ale PSD-ului, şi nicidecum nu înţelegeţi menirea de ministru al transporturilor în Guvernul României. Este un lucru foarte grav, pentru că astăzi sper să se dea un vot prin care să se dea un semnal foarte clar, inclusiv mă aştept ca miniştrii, membri PSD, să voteze această moţiune, pentru că trebuie să dăm un semnal clar că la Guvern nu se află politruci...,

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Eugen Tomac:

...ci se află miniştri ai Guvernului României!

Este regretabil, şi aşa cum se spune:

"Cucule, pasăre rară,

Ce tot te plimbi prin ţară?

Mai bine pleacă acasă,

Decât să mimezi că-ţi pasă!". (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii, dacă sunt, din partea grupurilor parlamentare?

Un minut, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Grupul deputaţilor neafiliaţi va vota împotriva moţiunii simple pe transport şi am să mă explic sau am să explic care sunt motivele.

Evident, felicit colegii de la PNL şi de la USR pentru textul moţiunii. Este o radiografie pertinentă, obiectivă şi realizată chiar exhaustiv.

Pe fond, da, aşa stau lucrurile. Cuvântul care caracterizează şi defineşte cel mai bine infrastructura de transport din România este dezastrul şi, indiferent pe care segmente am umbla, acelaşi este calificativul.

Sigur, avem 747 de kilometri de autostrăzi. În 1992 aveam 200. Tot 200 de kilometri avea şi China. Astăzi China are 91.000 de kilometri, surclasând chiar şi Statele Unite, cu 83.000 de kilometri.

Deci iată cum o ţară, evident, infinit mai mare, dar prin '90 eram comparativi din punct de vedere al PIB-ului, a reuşit în 24 de ani de tranziţie, la fel, de la o economie etatistă, spre o economie de piaţă, să construiască peste 90.000 de kilometri, şi noi doar vreo 500. Ungaria, o ţară cu jumătate din populaţia României şi ca suprafaţă, are peste 1.300 de kilometri de autostrăzi, iar faţă de vecinii noştri bulgari noi avem cu vreo 70 de kilometri de autostradă în plus.

Evident că aceasta arată o incapacitate de a gestiona şi de a organiza un domeniu vital pentru o economie. De altminteri, infrastructura de transport a unei naţiuni reprezintă barometrul cel mai fidel al gradului de dezvoltare economică. Ce am fost şi ce am ajuns?! Aceasta este valabil şi în ceea ce priveşte infrastructura de transport feroviar. Degeaba avem aproape 11.000 de kilometri de cale ferată, a opta reţea din Europa, câtă vreme azi trenurile de călători sau de marfă circulă undeva cu 20-30 de Km. la oră, precum în perioada interbelică, când România, înainte de 1914, avea 3.500 de Km. de autostradă. Suntem la pământ din punct de vedere al infrastructurii de transport. Doar 37%...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule...

Domnul Remus-Adrian Borza:

...din calea ferată este electrificată.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Remus-Adrian Borza:

Imediat, domnule preşedinte.

La fel, din punct de vedere al transportului maritim, aveam a patra flotă comercială din Europa, cu peste 300 de nave, astăzi nu mai avem nicio navă românească sub pavilion românesc, iar în ceea de priveşte transportul pe Dunăre, aproape de două ori şi jumătate mai mic transportul decât pe Rin, undeva în jur de 20 de milioane de tone de mărfuri transportate.

Sigur că până la urmă trebuie să înţelegem cu toţii... TAROM-ul nu mai vorbesc, că doar din pierdere în pierdere, an de an, 2,5 milioane de pasageri... TAROM-ul, din peste 15 milioane de pasageri anul trecut, au ajuns companiile low-cost să aibă 80% din piaţă, în condiţiile în care TAROM-ul până acum câţiva ani avea monopol.

Dar, dragi colegi, să terminăm cu ipocrizia şi cu populismul! Nu este de vină Răzvan Cuc sau nu este de vină doar PSD-ul de starea jalnică a infrastructurii de transport. Toată infrastructura de transport a României s-a degradat continuu după '90 încoace, când la pupitru, la butoanele Ministerului Transporturilor s-au perindat cu toţii - şi miniştri de la PD,...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Remus-Adrian Borza:

...şi miniştri de la PNL şi, mai nou, tehnocraţi. Şi anul trecut am avut zero kilometri de autostrăzi. Până la urmă trebuie să ne asumăm cu toţii şi o vină colectivă, că trebuie să legiferăm de o manieră mult mai responsabilă reforma marilor sisteme publice, fie că vorbim de infrastructură, că vorbim de sănătate, că vorbim de învăţământ sau de administraţie. Şi infrastructura de transport trebuie să reprezinte o prioritate naţională!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Remus-Adrian Borza:

O rugăminte şi o sugestie a unui om care vine din mediul antreprenorial şi de restructurare: nu politizaţi, domnule ministru, companiile din subordine! Puneţi nişte oameni recomandaţi de competenţă profesională, de moralitate, de capabilităţi manageriale, şi nu exclusiv de carnetul de partid, altminteri peste un an de zile vom avea pe conştiinţă iarăşi foarte multe din companiile care se târăsc în ultimii 10 ani şi care în fiecare an raportează pierderi de ordinul miliardelor de lei.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru, vă rog. Aveţi cuvântul.

Numai puţin!

Da, domnule Bode!

Am întrebat dacă mai aveţi vorbitori.

Vă rog, domnule Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am văzut poziţionarea grupurilor parlamentare şi pe timpul rămas, alocat Partidului Naţional Liberal, îmi permit câteva concluzii.

Domnilor de la PSD, din păcate nu aţi înţeles nimic din acest demers constituţional la care noi apelăm azi, şi anume sancţionarea derapajelor Guvernului PSD din anul de graţie 2017.

Nu înţelegeţi că noi semnalăm proasta guvernare a PSD de azi?! N-am spus nimic de Năstase, de Ponta, de Mitrea, de Rus, n-am spus nimic!

Dumneavoastră, prin politicile dumneavoastră, condamnaţi România la izolare, la sărăcie, la subdezvoltare, tăind banii de la investiţii. Aţi tăiat 6,4 miliarde de lei de la investiţii, din care 5,5 miliarde, bani alocaţi proiectelor din fonduri europene.

Apropo, ştiţi că peste 80% din întârzierile pe calea ferată se datorează infrastructurii precare?! Iar dumneavoastră, la ultima rectificare, le-aţi tăiat 305 milioane de lei celor de la CFR Infrastructură.

Domnilor colegi de la PSD,

Ne propuneţi un "pact politic pentru infrastructură", să citez din domnul coleg. Dar dumneavoastră nu respectaţi Masterplanul General de Transport, asumat în faţa partenerilor europeni. Altă scuză mai plauzibilă decât greaua moştenire chiar nu aţi găsit?!

Apropo, domnule ministru, dumneavoastră aţi fost parte a Guvernului Cioloş până în mai 2016.

Nu înţelegeţi că noi vorbim despre România, despre prăpastia spre care ne conduceţi, nu despre cine a condus Ministerul Transporturilor în urmă cu 10, 12 sau 20 de ani?! Noi vorbim despre oportunităţi pe care dumneavoastră le rataţi. Vorbim despre POIM, CEF, TNT, echivalent a miliarde de euro pe care dumneavoastră nu ştiţi, nu vreţi, nu sunteţi capabil să-i atrageţi.

În concluzie, aş spune aşa: eşecul de la transporturi este eşecul întregii guvernări PSD-ALDE.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule ministru, vă rog.

Domnule Drulă, aveţi o intervenţie? Vă rog.

Aveţi 31 de secunde.

Domnul Cătălin Drulă:

Stimaţi colegi,

Aş vrea şi eu să mă refer la pactul propus pentru infrastructură de colegul de la PSD mai devreme. Un asemenea pact este, într-adevăr, necesar, pentru că, aşa cum spuneam, trebuie profesionalizată gestionarea investiţiilor în România. Trebuie scos politicul de acolo.

Din păcate, toate acţiunile PSD, de când a început această guvernare, dovedesc contrariul, aşa că nu aveţi o credibilitate în această propunere.

Până când domnul Dragnea şi şefii dumneavoastră nu vor înţelege că, aşa cum spuneam, cu politrucii nu poţi să faci autostrăzi montane, vom rămâne în acelaşi punct trist.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii nemaifiind, îl invit pe domnul ministru.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Alexandru-Răzvan Cuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc şi pentru criticile aduse de către colegii din PNL şi USR.

Dar constat cu tristeţe următorul aspect. Aţi vorbit de necunoştinţa priorităţilor în cadrul Ministerului Transporturilor şi tot văd că vorbiţi de Masterplanul General de Transport.

Păi, dumneavoastră, dacă aţi fi fost atent la ce am citit, aţi fi văzut că toate proiectele din Masterplan se regăsesc şi în Programul de guvernare şi au fost lansate. Cum vreţi să facem absorbţia pe fonduri europene, dacă nu lansăm proiectele?! Revizuind etern studiile de fezabilitate?!

Vorbim de studiul de fezabilitate de pe tronsonul Piteşti-Sibiu. Păi, haideţi să vă spun ce s-a întâmplat cu acest studiu de fezabilitate şi cu firma care trebuia să elaboreze studiul de fezabilitate. A venit să ceară o extensie de încă un an de zile, după ce i se alocase deja extensia de şase luni, până la sfârşitul lunii august. Asta ne dorim noi, să continuăm etern să pompăm bani în studii de fezabilitate?!

Am auzit aici un coleg parlamentar spunând că au avut o prestaţie lamentabilă directorii din companiile Ministerului Transporturilor, în cadrul Comisiei pentru transporturi. Păi, sunt convins că atunci când vii cu argumente pertinente, rişti să deranjezi, şi când vii să arăţi cifre şi date exacte. Şi acelaşi om care critică acum, eu îmi amintesc foarte bine că anul trecut era etern în Ministerul Transporturilor şi ne învăţa cum să facem proiectele.

Vorbiţi de TAROM şi tot vă aud că vorbiţi de management privat. Ştiţi ce salariu avea domnul Heinzmann, la TAROM? 14.000 de euro! Ce a făcut pentru TAROM? Nimic! L-a adus unde este acum.

Sunt multe lucruri care cred că ar putea fi dezbătute şi v-aş putea aduce eterne argumente, pentru a vă combate tot ceea ce aţi spus aici. Problema este una clară: dacă vrem să promovăm şi să dezvoltăm infrastructura în România, într-adevăr trebuie făcut un efort comun, nu să ne contestăm şi tot timpul să ne aducem tot felul de acuze nefondate.

În acest mandat, într-adevăr, am intrat într-un război cu constructorii, pentru că aceştia nu şi-au asumat nici calitatea şi nici termenele de finalizare ale contractelor.

Vorbeam de Contractul FIDIC? Da, am modificat condiţiile specifice ale Contractului FIDIC, să dau o putere mai mare statului român, să nu mai facă dispute şi să ne trezim că avem de plată sume nefondate pentru lucrări neexecutate de către constructori şi de către antreprenorii cu foarte multă experienţă în analizarea contractelor, şi nu în elaborarea lucrărilor.

Vorbeaţi de peştera de lilieci de pe Lotul 4, Lugoj-Deva? Din 2014 stagnează. Acum nu e bine că am rezolvat problema aceasta, să putem finaliza acest lot?! Nu vă mai înţeleg cum aţi vrea să procedăm la minister! Să nu facem nimic, ca să aveţi dumneavoastră ce comenta tot timpul?! Uitaţi că am făcut! Am lansat proiecte.

Aş vrea să văd ce... şi v-am prezentat o radiografie cu exact ce s-a făcut până acum: zero, asta au fost, zero kilometri de autostradă, zero fonduri europene absorbite anul trecut, totul a fost zero! Le-am deblocat. Acum, cu siguranţă, lucrurile acestea nu vă convin! Noi vom merge în acelaşi ritm pe care ni l-am propus, vom lansa proiectele, aşa cum am spus, în continuare, şi o să vedeţi că se vor şi implementa.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Dezbaterile fiind finalizate, exprimarea votului asupra moţiunii va avea loc în şedinţa de vot final de la ora 12,00.

Mulţumesc, domnule ministru, şi echipei.

Continuăm ordinea de zi.

Domnule Munteanu, vă rog.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu acceptul tuturor liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor, vă solicit ca pe poziţia 6 să introduceţi raportul Pl-x-ului 359/2016, raport de adoptare de la Comisia juridică. E vorba de completarea Legii nr. 334 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Pe ce poziţie vreţi să o punem?

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

La punctul 6.

Domnul Florin Iordache:

Înţeleg. Înaintea PL-x 295, da?

Bun. Supun votului, stimaţi colegi, suplimentarea ordinii de zi cu Pl-x 359. Să înceapă votul.

Mulţumesc.

135 de voturi pentru, două abţineri.

Pl-x 359 a fost introdusă pe ordinea de zi. Chiar la această poziţie suntem.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 334/2006, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 446/23 iunie 2015; Pl-x 359/2016; caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Din partea Comisiei juridice?

Domnule Varga, vă rog, vă dau eu raportul. Raportul suplimentar...

Domnule Vasile Varga, vă rog. De la Brăila.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Camera Deputaţilor a hotărât retrimiterea la Comisia juridică a Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 334/2006.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil iniţiativei legislative, prin avizul nr. 188 din 2016.

Guvernul a transmis un punct de vedere prin care precizează că Parlamentul va decide asupra oportunităţii adoptării iniţiativei legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea alin. (2) al art. 59 din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Membrii Comisiei juridice au reexaminat această iniţiativă legislativă în şedinţa din 9 mai 2017.

În urma reexaminării, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 334/2006, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 446/22 iunie 2015, cu amendamentele admise şi redate în Anexa nr. 1. Amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr. 2.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii?

Domnul Ion Stelian, vă rog. Grupul USR.

Domnule Andronache, dar nu v-aţi marcat prezenţa.

Domnule Ion Stelian, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vă mulţumesc.

Pe procedură, aş dori să discutăm pe amendamentele admise. Fac această solicitare deoarece trebuie dezbătute, sunt puncte de vedere pe care le avem şi am vrea să le exprimăm.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bineînţeles. Vom discuta regulamentar pe amendamente. Suntem la dezbateri generale.

Domnul Andronache. Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am luat cuvântul pentru a vă aduce la cunoştinţă faptul că Partidul Naţional Liberal va vota împotriva acestor modificări. Am făcut mai multe amendamente pe care le-am considerat necesare. Din nefericire, majoritatea parlamentară nu le-a luat în considerare.

Ţin să vă precizez de la început că dumneavoastră, majoritatea parlamentară, aţi venit în iunie cu o formă pe această modificare legislativă, cu care, în principiu, eram de acord. Nu ştiu ce s-a întâmplat sau nu ştim ce s-a întâmplat între timp, acea formă a reglementării a fost încă o dată modificată, şi amendamentele aduse în plus faţă de ceea ce ne-aţi prezentat în luna iunie, le considerăm inacceptabile.

Spre exemplu, ne referim la faptul că, din corpul legii aflate în vigoare, se elimină procedura confiscării care, într-adevăr, era excesivă, însă nu suntem de acord ca această instituţie să fie cu totul eliminată din lege. Pentru că, în mod evident, eliminarea acesteia, cu totul, va genera consecinţe care nu pot fi anticipate. Spre exemplu, prin modificarea pe care aţi făcut-o, spuneţi dumneavoastră acolo în amendament că urmează a fi confiscate anumite sume de bani, cu excepţia celor care în campania electorală rămân neutilizate. Stăm şi vă întrebăm: oare aceste sume care rămân neutilizate, nu cumva ulterior vor fi folosite pentru a acoperi datorii din campania electorală, chiar dacă sumele respective au fost aduse în vistieria unui partid politic, cu încălcarea legii?!

De asemenea, eliminarea reglementărilor referitoare la publicarea detaliată a conturilor de venituri şi cheltuieli afectează, din punctul nostru de vedere, principiul transparenţei în modul de funcţionare al partidelor politice, pe care Partidul Naţional Liberal l-a promovat şi de aceea se şi găseşte în corpul legii.

Sunt doar două motive pentru care votăm împotriva acestei modificări legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Boboc Tudoriţa, vă rog. S-a înscris. Nu mai doreşte?

Bun. De la PSD văd că s-a înscris doamna Boboc. Bănuiesc că nu mai vrea să vorbească.

Începem...

A vorbit USR-ul!

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

Doar pe procedură am vorbit!

Domnul Florin Iordache:

Stimate coleg, iau fiecare amendament în parte. Unde vreţi să interveniţi... Sau şi la dezbateri generale?!

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

La dezbateri generale!

Domnul Florin Iordache:

Şi la dezbateri generale? Vă rog. Păi v-am dat cuvântul la dezbateri generale.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am anticipat puţin. Vroiam să solicit să se respecte...

La dezbateri generale USR va spune răspicat că va vota împotriva acestui proiect. Considerăm că se încalcă în mod flagrant principiul bicameralismului. Vreau să vă reamintesc că iniţiatorul a vizat doar abrogarea unui alineat din art. 59 al legii. De aici şi până la a introduce 99 de amendamente în Camera decizională, fără să se discute aceste aspecte absolut deloc în Senat, este cale foarte lungă. Ne-am îndepărtat de la scopul iniţial al propunerii şi am făcut-o într-un mod brutal, spun eu. S-a modificat chiar esenţa, chiar filosofia activităţii Autorităţii Electorale Permanente, în sensul că această Autoritate Electorală Permanentă se va ocupa pe viitor cu îndrumarea, cu prevenirea, aşa cum prevede amendamentul de la pct. 99. Aceasta va fi activitatea principală. Sancţiunea este ea însăşi o modalitate de prevenţie şi ea trebuie să prevaleze.

Aşadar, considerăm că nu trebuie să ne îndepărtăm şi să schimbăm filosofia întregii legi, să schimbăm întreaga arhitectură a textelor care stabilesc contravenţiile, care stabilesc sancţiunile, care stabilesc modalităţile de confiscare, prin 99 de amendamente, în Camera decizională, fără a se discuta şi în Senat.

Vom vota împotrivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Márton Árpád. Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu am dorit să intervin în această discuţie, dar am auzit de la acest microfon o expresie care pur şi simplu m-a şocat: "Sancţionarea este o modalitate de prevenţie". S-o comentez?! Mi se pare că sancţionarea este ulterioară faptei, iar prevenţia este înainte de a se comite fapta. Aşa ştiu eu! Că o prevedere sancţionatorie ar avea calitatea de a îndruma cetăţenii să se comporte conform legii, e o altă problemă, dar sancţionarea nu este prevenţie. Şi cel puţin pe mine m-a mirat că un partid înfiripat din nişte mişcări civice, în loc să ducă această societate spre acea normalitate din ţările vestice, în care prevenţia este pe primul loc şi sancţionarea este după, dacă nu se reuşeşte, vrea să rămână cu statul comunist, sancţionator peste măsură.

Pur şi simplu pe mine mă şochează această intervenţie a colegului nostru!

Ca atare, în mod evident, nu putem fi de acord cu această concepţie. Pentru noi prevenţia este prioritară.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Avem 99 de amendamente admise, 5 amendamente respinse. Le vom discuta pe fiecare în parte.

La 1 marginal - să puteţi urmări...

La titlul legii, dacă sunt observaţii? Nu.

La articolul unic, dacă sunt observaţii? Nu.

La 3 marginal? Este vorba de art. 5. Dacă sunt observaţii? Nu.

Vă rog să urmăriţi cele cinci amendamente respinse.

De la 4 marginal, până la 10, dacă sunt observaţii?

Vă rog. Domnul deputat Stelian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

De la 4 la 7 s-au admis nişte amendamente care elimină sancţiunea contravenţională a confiscării, deşi în textul celorlalte amendamente măsura rămâne ca atare reglementată, dar într-o altă formulă.

Aşadar, pentru că această confiscare rămâne reglementată în lege, chiar potrivit acestui proiect, mi se pare că este oportun să se respingă aceste amendamente, deci voi face această propunere, pentru a corela textul legii şi pentru a nu fi neconcordanţe.

Repet, au fost discuţii pe chestiunea confiscării. La Comisia juridică, după retrimiterea din plen, s-a revenit şi s-au reintrodus acele măsuri ale confiscării, într-o altă formulă, dar ele s-au introdus, aşa încât, abrogarea alineatelor care prevăd în mod expres confiscarea nu este corectă. E o problemă de corelare.

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat, procedural, numai puţin!

Avem un singur amendament respins. Este vorba de art. 5. Dumneavoastră susţineţi amendamentul respins sau...

Păi, domnule coleg, referiţi-vă procedural la care amendamente! La amendamentele admise am întrebat... discutăm până la poziţia 7. Care amendament vreţi să-l supun la vot, aceasta este problema?!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

E în regulă, lămurim acum!

Eu mă refeream la amendamentele admise, de la 4 la 7.

Domnul Florin Iordache:

La care dintre ele? La toate trei?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da. De la 4 la 7.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Este un singur amendament respins, deci văd că nu-l susţineţi.

Voi supune, stimaţi colegi...Vă rog să introduceţi cartelele... Domnule Munteanu...

Voi supune votului poziţia 4 de la amendamentele admise, art. 14. Voi supune votului formula propusă de comisie. Să înceapă votul.

90 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă, 4 abţineri.

Articolul 14, 4 marginal, a fost adoptat

Nr. crt. 5. Este vorba de prevederile alin. (5) şi (6).

Supun votului dumneavoastră formula propusă de comisie. Să înceapă votul.

91 de voturi pentru, 57 de voturi împotrivă, două abţineri. A fost adoptat.

Nr. crt. 6. Este vorba de art. 15, în forma propusă de comisie. Să înceapă votul.

90 de voturi pentru, 62 de voturi împotrivă. A fost adoptat.

Articolul 17, în forma propusă de comisie, alin. (3). Să înceapă votul.

93 de voturi pentru, 62 de voturi împotrivă. A fost adoptat.

De la poziţia 8 la poziţia 20, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

De la 21 până la 30, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

De la 31 la 40, dacă sunt intervenţii? Nu. Adoptate.

De la 41 la 50? Nu.

De la 51 la 60, dacă sunt intervenţii?

Domnule Stelian, vă rog. La ce articol vă referiţi?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

De la punctul 61 la 93, toate acestea se referă la schimbarea, aşa cum am spus mai devreme, arhitecturii sau reglementărilor referitoare la contravenţii.

Norma iniţială, care este în vigoare acum, face trimitere, în mod expres, la textele care trebuie respectate. Nerespectarea lor constituie contravenţie.

Acum se propune reluarea textelor şi se reformulează toate aceste texte. Ele sunt formulate într-o manieră generală, într-o manieră neclară, şi acest lucru va duce la confuzii şi va duce la crearea unor situaţii care pot fi evitate. Norma incriminatoare, că este contravenţie sau că este infracţiune, trebuie să fie foarte clară. Nu pot fi lăsate norme generale care să conducă la sancţiuni. Şi vă dau un exemplu: "Finanţarea de către candidaţi a campaniei electorale, cu depăşirea limitelor...". Îmi cer scuze! "Finanţarea campaniei electorale sau a campaniei pentru referendum din alte surse decât contribuţiile electorale depuse în condiţiile prezentei legii...", dar nu se spune exact la ce anume se referă, ce condiţii nu sunt îndeplinite.

De asemenea, la pct. 69: "Depunerea sau virarea contribuţiilor pentru campania electorală sau pentru referendum, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege".

În forma actuală, legea spune exact neîndeplinirea căror obligaţii conduce la sancţionare.

Aici este o exprimare generală: "în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege". Se vor crea mari probleme, confuzii şi vor fi sancţiuni, probabil dispuse nemeritat, să spun aşa, sau dimpotrivă. Textul este neclar, din păcate.

Propun respingerea acestor amendamente.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Voi supune, stimaţi colegi, formula propusă de către comisie, de la 61 la 90. Să înceapă votul.

95 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă. Formula comisiei a fost adoptată.

De la 91 la 99, dacă sunt intervenţii?

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La 99 este următorul amendament, în cuprinsul său este următoarea exprimare: "În exercitarea rolului său de control, activitatea de prevenire şi îndrumare prevalează în faţa celui sancţionator". E un deziderat generos. Dar eu insist asupra faptului că sancţiunea - şi orice student de anul I la Drept ştie acest lucru - are, prin ea însăşi, un rol preventiv; preventiv, evident, nu pentru cel care a săvârşit sancţiunea, ci preventiv prin faptul că oferă un exemplu în societate celorlalţi, celorlalte subiecte de drept. Are acest rol de exemplaritate.

Vă rog să observaţi faptul că legea nu spune nicăieri, nici prin aceste amendamente nu se reglementează, modalitatea în care AEP-ul previne şi îndrumă. Unde sunt acele articole în care ni se spune cum dă îndrumări AEP-ul?

Nu. Practic, prin aceste reglementări, se reduce puterea acestei instituţii, şi lucrul acesta este unul negativ, pentru că abia s-a pus ordine în finanţarea partidelor politice, abia au început să se vadă aceste rezultate şi nu se mai finanţau nici partidele, nici campaniile electorale după ureche. Acum vrem să slăbim puterea AEP-ului, şi acest lucru va conduce la rezultate negative pentru democraţia noastră.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului, stimaţi colegi, art. 99 marginal, formula propusă de comisie. Să înceapă votul.

85 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă. A fost adoptat şi art. 99, în forma propusă de comisie. Rămâne la votul final.

Mergem mai departe.

7. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 295/2016.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Raport comun, Comisia juridică şi Comisia pentru buget.

Domnule Varga, vă rog, prezentaţi raportul comun.

Domnul Vasile Varga:

Da.

Cele două comisii au fost sesizate cu această propunere. La data de 7 martie 2017, Camera a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 227 la cele două comisii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ, de asemenea, a dat un aviz favorabil.

Iar proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015, în sensul scutirii de la plata impozitului pe clădiri/teren a clădirilor precum şi suprafeţelor construite ale terenurilor aferente clădirilor care potrivit legii sunt clasate ca monumente istorice de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau administrare, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice.

Membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi membrii Comisiei juridice, în urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de deputaţii din cele două comisii, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamentele admise, prevăzute în Anexa nr. 1, şi amendamentele respinse, prevăzute în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Márton Árpád.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Noi credem că prin adoptarea acestei modificări a Codului fiscal s-a revenit la normalitate în România. Pentru că înainte aveam o reglementare destul de clară privind protejarea monumentelor istorice ale acestei ţări, care sunt o mândrie şi o bogăţie culturală pe care credem că trebuie să o protejăm.

Mulţumesc tuturor colegilor, care au activat în comisiile care au dat acest raport, atât Comisia juridică, cât şi Comisia pentru finanţe şi bănci, pentru înţelegerea pe care au acordat-o acestui demers, pentru soluţia comună pe care am găsit-o, pentru o reglementare corectă care va contribui la protejarea acestei bogăţii a ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Avem 10 amendamente admise şi patru amendamente respinse.

Dacă la titlul Legii sunt intervenţii? Nu.

La 2 marginal. Dacă sunt intervenţii? Nu.

3 marginal. Este vorba de art. 456. Intervenţii? Nu.

4 marginal?

5 marginal?

6 marginal?

7 marginal. Dacă sunt intervenţii?

8 marginal?

9 marginal?

Şi 10. Art. III?

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Şi ultima.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale; procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Raport comun al Comisiei pentru administraţie, al Comisiei juridice şi al Comisiei pentru drepturile omului.

A, mă scuzaţi.

Da, vă rog.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aveţi în faţa dumneavoastră un proiect de lege care chiar dacă în dezbaterile publice a fost catalogat, câteodată, ca ofensă adusă României, trebuie să vă aduc în atenţie că prin codificările aduse în articolele înşiruite în proiectul de lege, nu face altceva decât să aplice recomandarea Comitetului Miniştrilor Consiliului Europei, din anul 2012, care a spus că pentru utilizarea limbilor materne ale comunităţilor etnice din România este recomandată scăderea pragului de 20%.

Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei se bazează în această decizie pe o activitate a Comitetului de Experţi care este unanim apreciată în cadrul instituţiilor Consiliului Europei, în care Comitetul de Experţi face câteva precizări foarte importante cu privire la utilizarea limbii materne. De ce le face? Pentru că după ce a fost adoptată Legea administraţiei publice locale, România, din fericire, şi a fost un pas foarte bun, a ratificat şi Carta limbilor regionale şi minoritare.

Aducând cele două documente foarte importante care există în legislaţia românească, Consiliul Europei, prin Comitetul de Experţi, şi după aceea prin Comitetul Miniştrilor, da, deci forul cel mai important, decizional al Consiliului Europei recomandă României să abordeze mult mai deschis şi prin scăderea pragului utilizării limbii materne în administraţia publică.

De ce? Pentru că administraţia publică înseamnă servicii publice către toţi cetăţenii României. Şi acest lucru, dacă se întâmplă într-o manieră deschisă şi într-o manieră în care fiecare cetăţean se simte confortabil în relaţia cu administraţia publică, aduce un beneficiu României.

De aceea, tot ceea ce propunem noi şi am propus noi este în concordanţă cu Constituţia României, în concordanţă cu normativele europene definite de Consiliul Europei, instituţia europeană unică, care, la ora actuală, emite normative, standarde la care şi România a aderat.

De aceea, vă rugăm să susţineţi acest proiect de lege, pentru că este important să arătăm, în 2017, că România ştie să-şi asume identitatea europeană, ştie să-şi asume că este deschisă oricăror soluţii care aduc minorităţile etnice naţionale mai aproape de ţara în care trăiesc. Şi acesta este lucrul cel mai importat, să trăim într-o atmosferă în care fiecare cetăţean îşi găseşte rostul, îşi găseşte vocaţia, îşi găseşte viitorul în această ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Varga. Raport comun al celor trei comisii: Comisia juridică, Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru drepturile omului.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cele trei comisii au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 215.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 215 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul scăderii ponderii numărului de cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale, care au dreptul de a folosi limba maternă în relaţia cu autorităţile administraţiei publice locale, de la 20%, cât este în prezent, la 10% din numărul total al locuitorilor unei unităţi administrativ-teritoriale, precum şi introducerii unui criteriu alternativ la această pondere, constând într-un număr semnificativ de cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii reunite au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de respingere a prezentei Propuneri legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

România respectă în integralitate Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale. Documentul des invocat de către liderii UDMR pentru completarea şi modificarea Legii nr. 215/2001, Legea administraţiei publice locale, nu conţine niciun paragraf referitor la scăderea pragului pentru minorităţi. Nu se referă la steaguri pe criterii etnice şi inscripţii bilingve.

Toate prevederile din Convenţie sunt respectate în România, în localităţile unde populaţia de etnie maghiară depăşeşte 20% din totalul populaţiei. Şi se respectă şi art. 120 din Constituţie.

Recomandările Comitetului de Experţi către Comitetul Miniştrilor, la care faceţi referire, trebuia să precizaţi şi de când datează - 2008. Iar acele recomandări sunt preluate în 2012. De atunci foarte multe lucruri s-au schimbat în bine pentru tot ceea ce înseamnă minorităţi naţionale în România.

România - şi cred că trebuie să fim mândri cu toţii de acest lucru - este un exemplu de bune practici în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale şi este recunoscută ca model de bune practici la nivel european.

Prezenţa constantă a UDMR în Parlamentul României, în ultimii 27 de ani, precum şi cooptarea aproape permanentă, sub diverse forme, la guvernare reprezintă un alt exemplu, poate cel mai bun, de bune practici pentru respectarea drepturilor minorităţilor naţionale.

Atunci când a avizat favorabil propunerea legislativă a celor 30 de parlamentari UDMR, Consiliul Legislativ a precizat foarte clar că nu se pronunţă pe oportunitate.

Şi nu înţelegem care este oportunitatea. Să vii cu un asemenea proiect, înainte de intrarea în Anul Centenarului, nu cred că te gândeşti la toleranţă.

Liderii UDMR nu trebuie să uite că aceste abordări ating sensibilităţi istorice, pe care nu le putem depăşi dacă le tratăm cu intoleranţă, cu ostilitate şi, îmi cer scuze, dragi colegi, cu hăhăit.

De ce puneţi gaz pe foc, domnilor, afirmând că Anul Centenarului este an de doliu pentru UDMR? Îi reamintesc colegului meu, deputat de Covasna, care a făcut această afirmaţie, că aţi jurat, alături de toţi colegii deputaţi, să respectaţi Constituţia României.

Citiţi, vă rog frumos, articolele 12, 13 şi 120 şi atunci probabil lucrurile vor fi mai uşor de înţeles.

Consiliul Legislativ mai semnalează că proiectul legislativ al celor 30 de parlamentari UDMR, de redefinire a noţiunii constituţionale de pondere semnificativă, ca reprezentând un procent de 10%, faţă de 20%, cât este în prezent, nu este fundamentat în expunerea de motive.

Procentul de 20%, stimaţi colegi, este în concordanţă cu prevederile art. 7 din Legea nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg.

Totodată, din expunerea de motive a proiectului - şi eu să ştiţi că recunosc, şi sunt unul dintre parlamentarii care apreciază seriozitatea parlamentarilor UDMR atunci când vin cu iniţiative legislative, şi eu vorbesc la modul foarte serios -, de data asta, v-au scăpat lucruri importante: motivul emiterii actului normativ, impactul socio-economic, impactul financiar asupra bugetului consolidat şi impactul asupra sistemului juridic.

Din toate aceste motive, Partidul Naţional Liberal votează pentru respingerea proiectului de lege.

Şi cred că ar fi un moment bun să ne bucurăm cu toţii de intrarea în sărbătoarea Centenarului.

Aş vrea încă 30 de secunde, dacă sunteţi amabil, să citez din "Istoria Transilvaniei"... (Discuţii în sală.) ... nu, domnul Ioan Aurel Pop, un mare român. Pe care eu, cel puţin, îl respect.

"Adoptarea de către Dieta Principatului, în 1842, a Legii de introducere treptată a limbii maghiare ca limbă oficială în Transilvania, deşi maghiarii nu formau decât cel mult un sfert din toată populaţia Provinciei, a constituit un atentat la identitatea naţională a românilor şi a saşilor".

Şi vreau să mulţumesc, în încheiere, celorlalte minorităţi naţionale pentru modul în care au tratat şi tratează patria mamă, România.

În numele Partidului Naţional Liberal vreau să le mulţumesc, încheind cu un citat al pastorului sas Stephan Ludwig Roth, care scria în 1842: "Domnii din Dieta de la Cluj voiesc să vadă născută o limbă de cancelarie şi acum se bucură că copilul a fost adus pe lume. A declara o limbă drept o limbă oficială a ţării nu e nevoie, căci noi avem deja o limbă a ţării. Nu este limba germană, dar nici cea maghiară, ci limba valahă. Oricât ne-am suci, oricât ne-am învârti noi, naţiunile reprezentate în Dietă, nu putem schimba nimic. Asta...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... este realitatea".

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Paşcan.

Are caracter organic şi procedură de urgenţă.

Rog, din partea fiecărui grup parlamentar să desemneze câte un singur vorbitor.

Domnul Paşcan, Grupul PMP.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

În primul rând, permiteţi-mi să le adresez felicitări celor care au respins acest proiect, de la nivel de comisii de specialitate. Îi felicit pentru luciditate şi realism.

Există două chestiuni paradoxale care se potrivesc. Astăzi, în România, ne pregătim pentru pace înarmându-ne până în dinţi şi făcând investiţii în acest sens. Tot aşa, astăzi, în România, ne pregătim să trăim împreună, să convieţuim, să îndreptăm România într-o zonă a prosperităţii şi concordiei, armoniei în relaţiile interetnice, unde - de altfel, vă spunea şi colegul meu antevorbitor - suntem model european.

Deci ne pregătim să convieţuim, să trăim împreună, dar cât se poate de separaţi. Şi nu pregetă, nu scapă niciun prilej UDMR să vină cu astfel de iniţiative legislative, cu caracter separatist, de neînţeles.

Dacă vă amintiţi, iniţial, odată cu Moţiunea PSD pentru Guvernul Grindeanu, exista un alt proiect legislativ, similar, cu prag de 15%, cu care s-a încercat, printr-un şantaj, printr-un troc politic, să fie promovată modificarea Legii minorităţilor. Imediat, înainte de vacanţa parlamentară, s-a venit cu acest al doilea proiect, care a coborât pragul la 10%. Şi aş vrea să vă detaliez, pentru cei care nu l-aţi citit, ce înseamnă şi ce prevede acest proiect legislativ.

În primul rând, este unul absolut retrograd, pentru că prin acest proiect s-ar interzice prin lege orice modificare şi orice regionalizare pe linie administrativă, la nivelul României. Orice modificare a actualelor graniţe administrative ar fi interzisă - ca să ştiţi prevederea principală şi câte subterfugii cunoaşte acest proiect.

În al doilea rând, sigur, cei de la UDMR au interpretat întotdeauna într-o cheie originală Carta europeană a limbilor minorităţilor. O fac şi de data aceasta, prin acest proiect.

Problema este nu coborârea pragului la 10%, ci faptul că prin introducerea conceptului de pondere semnificativă, şi dându-se exemple, se ajunge chiar 2% să reprezinte o pondere semnificativă în localităţile de până la 5.000 de locuitori, unde se face trimitere directă cât este minimul reprezentanţilor minoritari - este 300 de persoane. Deci, de la 300 la 5.000 de locuitori, deja vorbim de o pondere semnificativă.

Pe de altă parte, ar consfinţi, pe lângă oficializarea limbii maghiare în administraţie, ar consfinţi şi oficializarea unui nou drapel naţional - cel al Ţinutului Secuiesc, care ar deveni reprezentativ şi un nou drapel al României.

Pe de altă parte, discriminări de natură pozitivă, tot separatiste, la nivelul Agenţiei Funcţionarilor, care ar trebui să se ocupe, printr-un departament separat, doar de situaţia funcţionarilor de etnie maghiară, iar în situaţia în care unul rămâne fără loc de muncă, să se îngrijească să-i găsească în altă parte, în mod discriminatoriu şi prioritar.

Sunt astfel de prevederi şi aberaţii cuprinse în acest proiect, pe care e bine să-l cunoaşteţi.

Şi să ştiţi că şi ofensiva legată de Liceul Teologic Romano-Catolic de la Târgu-Mureş este absolut paralelă cu legea şi s-a făcut printr-un separatism promovat politic, tot pe linia UDMR.

Aşadar, această "gherilă" politică separatistă, cu care are România de-a face în aproape ultimele sale trei decenii, nu este de tolerat. Trebuie s-o spunem răspicat: România respectă minorităţile, le tratează conform Cartei europene a drepturilor minorităţilor şi nu face niciun compromis în acest sens.

Nu trebuie să ne ruşinăm în a ne afirma patriotismul, naţionalismul luminat care a călăuzit şi caracterizat întotdeauna acest popor. Iar atunci când pretenţiile sunt aberante, sar peste cal şi nu sunt conforme cu legislaţia europeană, pe care o respectăm, preţuim şi promovăm, se cuvine să ne pronunţăm ca atare. Fără a avea nimic de-a face cu exacerbări sau extremisme de tip xenofob, şovin etc.

Din acest punct de vedere, vă mulţumesc încă o dată pentru luciditate, realism, tuturor.

Şi sper ca votul dumneavoastră să fie acela de respingere a acestui proiect care n-ar face altceva decât să submineze liniştea etnică în chiar inima Ardealului.

Şi cred că cu toţii suntem mândri de ceea ce suntem astăzi şi nu vrem să ne apropiem vreo clipă în vreo direcţie...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

... apropo de ce se întâmplă astăzi în Catalunya.

Vă mulţumesc tuturor. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Márton Árpád.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi antevorbitori,

Să ştiţi că eu cunosc textul Constituţiei României. Şi ca să v-o demonstrez, o şi citez.

Art. 11 alin. (1): "Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte".

Alin. (2): "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern".

Iar alin. (2) al art. 20 spune clar: "Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile".

Bun. Ni s-a spus că nu există un articol sau un rând în această recomandare adoptată de Comitetul Miniştrilor, la 13 iunie 2012, în cadrul celei de-a 1145-a Reuniuni a Miniştrilor Adjuncţi.

Recomandă autorităţilor române să ţină cont de toate observaţiile şi recomandările Comitetului de Experţi, şi se consideră ca prioritare următoarele:

"1. Adoptarea unei abordări structurate pentru implementarea fiecărui angajament asumat conform Cartei, în cooperare cu reprezentanţii vorbitorilor limbilor minoritare".

"5. Reconsiderarea pragurilor instituite în ceea ce priveşte folosirea oficială a limbilor minoritare în administraţie".

Deci, reconsiderarea...

Bun. Domnului antevorbitor. Din Carta europeană pentru protecţia minorităţilor naţionale, art. 16 - o Cartă tot ratificată de România -: "Părţile se vor abţine să ia măsuri care modificând proporţiile populaţiei din arii locuite de persoane aparţinând minorităţilor naţionale sunt îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor decurgând din principiile înscrise în prezenta convenţie-cadru". Da? Cu bună-credinţă şi, întocmai, aplicabile legislaţiei româneşti.

Bun. Vă dau doar câteva exemple, pentru aşa-zisa incoerenţă legislativă pe care am avut-o.

Dincolo de faptul că m-a cam mirat intervenţia din partea Grupului minorităţilor naţionale, noi credem că sunt câteva minorităţi naţionale care, într-adevăr, vorbesc limba lor maternă şi sunt într-o pondere semnificativă, peste 10%, dar sub 20%, în multe sate şi comune ale acestei ţări, sunt cel puţin 10 dintre acestea - prin care, cum să spun, s-a respins această încercare de modificare a legii.

Dar exemplul, în cazul comunităţii pe care o reprezentăm noi, este destul de elocvent. Clujul, de exemplu, are 50.000 de vorbitori de limbă maghiară, da? Aceştia sunt sub 20%, actualmente, la Cluj. Ca atare, aplicând strict Legea nr. 215, nu au dreptul să-şi folosească această limbă.

După cum ştiţi, majoritatea minorităţilor naţionale sunt sub acest număr de 50.000 de locuitori.

S-au încercat modificări, la Oradea, de exemplu, să se scadă pragul sub 20% din populaţie, pentru a nu se folosi limba existentă, deşi avem o reglementare clară.

Şi ni se mai spune, ni s-a spus că este surprinzător că, tocmai în anul premergător Centenarului, venim noi cu o astfel de iniţiativă.

Noi credem că este corect să venim cu această iniţiativă, pentru că la 100 de ani de la Declaraţia de la Alba Iulia ar fi bine să se respecte întocmai toată Declaraţia, inclusiv cea referitoare la minorităţile naţionale.

Deci ar fi timpul ca, la anul aniversar, să avem o astfel de legislaţie, pusă de acord cu Declaraţia de la Alba Iulia, fapt pentru care o vom sărbători cu cel mai mare drag!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, doamna Popescu Mariana, din partea minorităţilor naţionale.

Doamna Mariana-Venera Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să vă supun atenţiei câteva aspecte ale acestei propuneri legislative, care nu s-au discutat decât la nivelul comisiei.

Introducerea, la art. 22, a unui alineat privind interzicerea modificării limitelor teritoriale ale UAT-urilor, reprezintă un demers legislativ care va bloca orice demers de reorganizare administrativ-teritorială a României, dacă nu se va ţine cont de graniţa etnică, aşa cum prevede acest proiect legislativ.

Nu înţeleg de ce este necesar, pentru noi minorităţile, acest proiect legislativ, deoarece orice fel de regionalizare nu afectează în niciun fel ponderea etnică şi drepturile minorităţilor.

Un alt aspect - introducerea posibilităţii ca aleşii locali să adopte simboluri ale minorităţilor, prin introducerea unor prevederi la art. 117 alin. (4) privind posibilitatea adoptării şi folosirii de însemne şi simboluri care să exprime identitatea etnică.

Noi, minoritarii, avem dreptul de a utiliza simboluri etnice la manifestările noastre proprii, în spaţiul privat. Deci nici această reglementare nu o văd utilă pentru noi, ca minoritari.

Mai mult, legiferarea steagului secuiesc, după cum ştim, este promovat ca simbol al autonomiei.

Un alt aspect - scoaterea pragului pentru folosirea limbii materne în instituţiile publice a fost, din punctul meu de vedere, un cal troian, în care au fost ascunse celelalte aspecte pe care tocmai vi le-am amintit.

Invocarea necesităţii alinierii cadrului normativ la legislaţia europeană şi Carta limbilor regionale şi minoritare pe care o tot amintim aici nu se aplică la noi în ţară, pentru că această Cartă prevede aplicarea măsurilor privind protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor care "nu trebuie să se facă în detrimentul învăţării limbii oficiale".

Grupul minorităţilor naţionale nu susţine acest proiect. Am votat ieri, în cadrul Grupului parlamentar, în unanimitate.

Iar pentru noi, minoritarii, România este un model de bune practici şi, în acest sens, aş vrea să mulţumim statului şi Guvernului pentru drepturile de care ne bucurăm. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului USR.

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimaţi colegi,

Ultimul lucru de care avem nevoie, în zilele acestea, de la tribuna Parlamentului, sunt discursuri inflamatorii pe linia drepturilor minorităţilor naţionale.

Mi-ar plăcea să putem vota pentru acest proiect, în beneficiul minorităţilor naţionale, chiar prin reducerea, la un nivel inferior, al pragului care apare momentan în Legea administraţiei publice locale.

Vreau să cred că vom prezenta vocea raţiunii şi a moderaţiei de la această tribună. Totuşi, includerea în acest proiect de lege a unor praguri alternative care duc spre 2%, în realitate, dincolo de caracterul său etnic, face ca măsura să devină nefezabilă din perspectiva administrativă şi financiară. În plus, chiar Consiliul Legislativ, în avizul său, atenţionează că legea prevede aspecte care ar putea fi considerate neconstituţionale. Totuşi, satele nu sunt unităţi administrativ-teritoriale, în sensul legii române.

În plus, legea, aşa cum este ea concepută acum, face trimitere la recensământul din 1992, şi nu la cel din 2011, un aspect de neînţeles în concepţia iniţiatorilor.

Un antevorbitor făcea referire la intenţia expresă, vizavi de comasarea oraşului Oradea cu comuna Sânmartin, de a reduce ponderea etnică. Nu există niciun argument în susţinerea acestei declaraţii. Acea comasare a fost discutată şi răsdiscutată şi are, în principal, argumente ce ţin de administraţie şi de economie. A considera orice comasare, chiar dacă pragul nu ar fi afectat - şi mă refer chiar la cel de 10% -, a vedea într-o asemenea comasare o intenţie anti unei minorităţi naţionale, este o exagerare şi, vă spuneam, cred că de la acest microfon ar trebui să vorbească raţiunea şi moderaţia.

Problema majoră, de fapt de principiu, pe această lege, este că se încearcă un troc politic pe drepturile minorităţilor naţionale. Dimpotrivă, noi considerăm, deşi vom vota împotriva acestui proiect, că în materia aceasta ar trebui să avem un larg acord transpartinic şi să adoptăm, în unanimitate, un proiect de lege realist şi decent.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

Pauză 15 minute, pentru ca stafful să pregătească documentele pentru votul final.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Rog liderii de grup să-şi invite colegii, să putem începe şedinţa de vot final.

Rog colegii să ia loc în bănci, pentru a putea începe şedinţa de vot final.

Domnule Munteanu, vă rog, invitaţi-vă colegii, să putem începe votul final!

Începem sesiunea de vot final cu un vot de control.

Să înceapă votul.

La solicitarea liderilor de grup, repetăm votul.

Deci rog colegii să scoată şi să reintroducă cartela, pentru a putea începe şedinţa de vot final şi facem un vot de control, pentru început.

Să înceapă votul.

Mulţumesc. 247 de voturi.

Sunt obiecţii din partea vreunui grup parlamentar? Nu.

Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul...

A, procedură!

Vă rog, doamnă Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Partidul Naţional Liberal, împreună cu USR şi PMP, depun moţiunea simplă pe sănătate "PSD dăunează grav sănătăţii".

Problemele în sistemul de sănătate sunt grave şi, din nefericire, se adâncesc cu fiecare zi. Criza vaccinurilor nu are nici la această oră o soluţie pe termen lung. Nu există plan de vaccinare, nu există o Lege a vaccinării şi nici stocuri de vaccinuri. Copiii s-au întors în colectivităţi şi, din nefericire, nu toţi au fost imunizaţi împotriva unor boli grave.

Nu mai vorbim despre haosul din salarizare. Angajaţii din sănătate sunt, în momentul de faţă, în stradă şi, în pofida majorărilor spectaculoase anunţate la salarii, există riscul ca salariile angajaţilor din sănătate să ajungă la nivelul anului 2009. Nu mai vorbim de construcţia celor trei spitale clinice de urgenţă - Cluj, Craiova şi Iaşi - care sunt trecute la "bifate" şi uitate, la fel ca debirocratizarea sistemului, eficientizarea lui şi creşterea atractivităţii pentru cei care fac o facultate în România şi aleg să plece în străinătate.

Pentru aceste realităţi dureroase, ale acestui Guvern în derivă, şi nu numai pentru cele menţionate, prim-ministrul Tudose ar trebui să-l demită pe ministrul sănătăţii, Bodog, iar Ministerul Sănătăţii să înceteze să mai fie inamicul public numărul 1 al românilor!

Domnul Florin Iordache:

O discutăm în şedinţa Biroului permanent, care va urma şedinţei Biroului permanent reunit.

Şi eu vă mulţumesc.

Intrăm în ordinea de zi a votului final.

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecţie privind viitorul apărării europene - COM 315.

Să înceapă votul.

258 de voturi pentru, un coleg care nu şi-a exprimat votul. Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecţie privind valorificarea oportunităţilor oferite de globalizare - COM 240.

Să înceapă votul.

261 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abţineri, un coleg care nu şi-a exprimat votul. Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 125/2016 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Să înceapă votul.

272 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2016 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea managementului ariilor naturale protejate.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic propune adoptarea.

Să înceapă votul.

275 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptat.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

278 de voturi pentru. Adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2017 privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar Spaţiul Economic European 2014-2021 şi Mecanismului financiar norvegian 2014-2021.

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare propune adoptarea.

Să înceapă votul.

278 de voturi pentru, o abţinere.

Explicarea votului, domnul Ghinea.

Vă rog.

Domnul Cristian Ghinea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să mulţumesc Guvernului pentru că argumentează în expunerea de motive a acestei ordonanţe de urgenţă faptul că România a fost prima ţară din Uniunea Europeană care a semnat Memorandumul pentru granturile norvegiene.

Guvernul are dreptate, a fost un efort imens din partea echipei pe care am condus-o anul trecut la Ministerul Fondurilor Europene şi le mulţumesc pentru asta. Ar trebui să le mulţumim cu toţii!

Mi-am propus, la preluarea mandatului, să demarez şi să închei aceste negocieri şi am făcut-o în 4 luni. Am reuşit o creştere a sumei totale, de la 306 milioane la 502 milioane euro. Fondurile norvegiene sunt mai bine administrate decât fondurile structurale, pentru că funcţionează ca granturi către autorităţile locale, către agenţiile sociale ale statului şi către ONG-uri.

Şi pentru că am spus ONG-uri - am avut o surpriză ieri, din partea domnului deputat al PNL, Daniel Gheorghe.

Domnul Gheorghe spune..., asmute statul pe ONG-uri. Domnul Gheorghe vorbeşte de - citez - "elemente care destabilizează siguranţa naţională". Colegul nostru spune, din nou citez, "organele statului să aibă mai mare grijă unde se duc, cum circulă şi cu ce scop aceste fonduri norvegiene". (Vociferări.)

Da, la explicarea votului, pentru că se fac afirmaţii grave în Parlamentul României.

Domnule Gheorghe, vă spun eu unde se duc aceşti bani.

De pildă - 27 de milioane de euro pentru tineri şi copii, ca să stea la şcoală.

Şi găsiţi toate aceste informaţii pe site-ul ministerului pe care acum, cu onor, îl conduce doamna Plumb, fiecare cent, fiecare linie de finanţare.

Faptul că un liberal scoate pulanul la ONG-işti este trist, este foarte trist. Este în primul rând trist faţă de uriaşa tradiţie a Partidului Naţional Liberal, pe care îl reprezentaţi. (Vociferări.)

Şi fac un apel la domnul Orban, preşedintele PNL.

Domnule Orban, respectaţi-vă statutul de liberali! Nu-l mai lăsaţi pe domnul Gheorghe să umble liber prin Parlament!

Mulţumesc. (Aplauze.Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Andrei Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Da, mi se pare total jignitor!

Domnul Ghinea, care nu a reuşit să atragă fonduri europene nici cât un Guvern anterior, vine şi îmi dă mie lecţii aici.

Domnule Ghinea, eu îi reprezint pe români, eu nu reprezint interesele altora şi nu reprezint nişte entităţi parastatale! Aici, asta ar trebui să înţelegeţi dumneavoastră! (Aplauze.)

Şi în Parlamentul României avem voie să declarăm ceea ce dorim. Eu nu am vorbit împotriva fondurilor norvegiene, dovadă şi votul meu din comisie, unde am spus că acestea sunt utile. Dar ceea ce spun este despre direcţia în care sunt duse anumite fonduri şi modul cum se manipulează lucrurile.

Cred că ar trebui să înţelegeţi că, între a verifica finanţarea unor programe şi proiecte structurale europene şi a asmute oamenii împotriva unor proiecte şi a unor idei, este o diferenţă uriaşă!

Nimeni nu asmute, nimeni nu provoacă. Aceste fonduri sunt benefice, dar trebuie să avem, în România, grijă, peste tot, care sunt programele de finanţare. Este vorba de respectarea legalităţii şi de un principiu al echităţii între ceea ce înseamnă fondurile europene, fondurile norvegiene, fondurile guvernamentale. Şi nu mai daţi dumneavoastră lecţii, Partidului Naţional Liberal, nu sunteţi demn să trageţi la răspundere Partidul Naţional Liberal!

Aici Partidul Naţional Liberal a făcut istorie. Aici Partidul Naţional Liberal apără drepturile şi interesele românilor şi este un partid care, întotdeauna, a tratat cu profesionalism fiecare domeniu!

Nu încercaţi să trataţi politicianist o simplă întrebare adresată Guvernului, cu privire la modul cum sunt gestionate şi dirijate aceste fonduri!

Nimeni nu contestă ONG-urile, nimeni nu atacă societatea civilă, doar că trebuie să fim cu toţii trataţi egal - români, străini, civici, privaţi, entităţi publice!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Un singur vorbitor de grup parlamentar.

Domnule Bacalbaşa, vă rog.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Nu credeam că o să ajung să laud un liberal! (Aplauze.)

Da, eu sunt mândru că sunt coleg cu acest băiat tânăr, care este un adevărat român!

Şi să fie clar - noi iubim ONG-urile, nu iubim agenturile şi, chiar dacă unii dintre ei sunt colegii noştri, rămânem vigilenţi! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnule Korodi, vă rog. Grupul UDMR.

Domnul Korodi Attila:

Stimaţi colegi,

Nu credeam, noi de la UDMR, că o să-i mulţumim domnului Ghinea pentru poziţia foarte tranşantă. Da.

De ce căutăm inamici întotdeauna? De ce vociferăm pe lângă subiect?

Bravo, domnule Ghinea! Bravo, USR! (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 3... (Vociferări.)

Domnule coleg,

Un singur vorbitor, îmi pare rău, nu am...

Domnul Pavel Popescu:

Procedura spune că a fost drept la replică... a fost dreptul la replică al colegului meu...

Domnul Florin Iordache:

Nu. A fost punctul de vedere al Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulţumesc.

Domnul Pavel Popescu:

Domnule... pe procedură... (Vociferări.)

Deci acela a fost un drept la replică, domnule preşedinte. Aveţi mai multă experienţă ca mine.

Domnul Florin Iordache:

Şi care e procedura?

Domnul Pavel Popescu:

Procedura este că vreau să exprim punctul de vedere al partidului...

Domnul Florin Iordache:

L-a explicat colegul dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Pavel Popescu:

Nu, vă rog frumos...

Domnul Florin Iordache:

Mergem mai departe.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 3 din Legea nr. 307/2013 pentru ratificarea Convenţiei cu privire la construirea şi exploatarea unui Centru de cercetare în domeniul antiprotonilor şi al ionilor în Europa, semnat la Wiesbaden la 4 octombrie 2010.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

278 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propun adoptarea.

Să înceapă votul.

211 voturi pentru, 56 de voturi împotrivă, 13 abţineri. Adoptat.

Explicarea votului.

Domnule Ştirbu, vă rog.

Grupul PNL.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Sunt convins că mulţi dintre dumneavoastră aţi fost de bună-credinţă votând acest proiect legislativ. Dar trebuie să vă informez că acest proiect legislativ lasă la latitudinea sau, de fapt, obligă autorităţile locale să retragă sau eventual să accepte că monumentele istorice din zonele protejate din marile oraşe să nu mai fie impozitate.

Dumneavoastră ştiţi ce se întâmplă la ora actuală în marile oraşe, în marile aglomeraţii urbane din România, unde există acele zone protejate, acele centre istorice, zone vechi ale oraşelor. Reprezintă cea mai importantă zonă, din punctul de vedere al interesului imobiliar, pentru fiecare dezvoltator imobiliar.

În situaţia în care aceste clădiri nu mai sunt purtătoare de impozit, autoritatea locală nu mai încasează impozit de pe urma acestor clădiri, proprietarii pot să le lase în paragină, pentru ca peste un an, doi, în locul acestor monumente istorice, de diverse categorii, categoria A sau B, să apară cine ştie ce mastodont de sticlă.

De aceea, fac apel la dumneavoastră, la colegii dumneavoastră, să găsiţi o soluţie în marile aglomeraţii urbane, să vorbiţi cu colegii dumneavoastră, cu colegii noştri, aici, care sunt primari, care sunt consilieri locali, să aibă grijă atunci când astfel de iniţiative legislative vin în Parlament.

În loc să luăm - şi cu aceasta închei - în loc să luăm exemplul consiliilor locale din Ardeal, primăriilor din Ardeal, unde anumite imobile care sunt monumente istorice, în situaţia în care beneficiarul sau proprietarul de drept nu reabilitează acel monument istoric, impozitul se măreşte până la 500 de ori.

În atare situaţie, dacă noi oferim posibilitatea ca pentru acele monumente istorice, proprietarul să nu mai plătească impozit pe clădire, lăsăm la dispoziţia acestor proprietari ca peste doi, trei ani, în locul lor să facă sau să apară cine ştie ce mastodont de sticlă.

Este un semnal de alarmă pe care l-am tras astăzi în faţa dumneavoastră.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul UDMR, Márton Árpád.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Domnule deputat Ştirbu, preşedinte al Comisiei pentru cultură,

Ar fi fost bine să citiţi raportul pe care l-am votat, pentru că acele imobile care nu sunt ţinute ca lumea, nu beneficiază de această prevedere. Avem un articol clar în acest sens şi cred că este, încă o dată, în interesul culturii, ca statul, măcar prin această abordare, care funcţiona până când a fost adoptat noul cod, pe care nu aţi dorit să-l votaţi, printre altele această modificare - să revină la normal, inclusiv obligând proprietarii să-şi ţină în ordine clădirea.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Drept la replică.

Domnule Ştirbu, aveţi un minut.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Foarte scurt.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Acum înţeleg de ce raportul a venit astăzi de dimineaţă şi astăzi s-a băgat la vot. Chiar înţeleg că sunt anumite interese ascunse, în urma unui astfel de proiect legislativ.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Legi organice. Adoptări.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune adoptarea.

Să înceapă votul.

176 de voturi pentru, 96 de voturi împotrivă, 7 abţineri. Adoptată.

Da. Stanciu-Viziteu, USR, explicarea votului. Vă rog.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Bună ziua.

USR a votat împotrivă, din motivele enunţate şi de colegul meu Ion Stelian, la dezbaterile generale.

Aş vrea să punctez aici două aspecte.

Acum 8 ani a avut loc un referendum pentru Parlament, să devină din bicameral, unicameral. Şi acesta a fost validat. Majoritatea parlamentară de atunci nu a binevoit să transpună acest lucru în Constituţie, dar vedem că acum se întâmplă în fapt - această lege a trecut de Senat fără nicio modificare, iar în Camera Deputaţilor, sub supervizarea preşedintelui Comisiei juridice, a fost amendată masiv, schimbând cu totul esenţa acestei legi.

Este, cred, a cincea sau a şasea oară când se întâmplă acest lucru, anul acesta, şi avem deja 4 decizii ale CCR de invalidare a acestor legi, pe principiu de neconstituţionalitate.

Deci mă bucur că actuala majoritate respectă, în formă, ceea ce poporul a hotărât prin referendum, dar în fapt încalcă legea.

Vom ataca la CCR această lege şi cel mai probabil că va fi, încă o dată, a cincea lege pe anul acesta, declarată neconstituţională.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Bichineţ.

Domnul Corneliu Bichineţ:

Domnule preşedinte,

A face un Parlament cu o singură Cameră, înseamnă să renunţi la un apartament cu două camere şi să te muţi într-o garsonieră. Şi mă gândesc ce trist ar fi pentru domnul Goţiu să nu aibă confortul necesar pentru a se putea odihni.

Vă învinovăţesc, domnule preşedinte de şedinţă, de două lucruri.

Aţi scurtat timpul de prezentare a declaraţiilor politice de dimineaţă la 45 de minute; sunt colegi ai noştri care în 3 minute abia reuşesc să citească titlul declaraţiei - şi, vă rog, măcar 5 minute de om - unii se exprimă foarte bine în scris, alţii merg bine oral.

Nu îi acordaţi protecţie domnului Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor! Indiferent de simpatia sau antipatia noastră pentru Domnia Sa, este preşedintele Camerei Deputaţilor. Să nu aibă Camera aceasta unul, doi, trei SPP-işti, încât să-l însoţească la procese şi să nu fie nevoit să meargă cu nişte gorile, acolo?!

Ar mai rămâne ca domnul Tăriceanu să meargă însoţit de dansatoare la proces, săptămâna viitoare, sau de paparude. (Rumoare.)

În altă ordine de idei, eu am vrut să ţin dimineaţă o declaraţie politică în care să îi iau apărarea domnului Dragnea şi, dacă vreţi să vă spun titlul, cam aşa suna: "UE şi America ne-au pus şefi la DNA, pe domn' Liviu să ni-l ia!"

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Bacalbaşa, explicarea votului la proiectul de lege pe care tocmai l-am adoptat.

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbaşa:

Constat că spectrul Parlamentului unicameral îi bântuie pe reprezentanţii partidului condus de cel care a propus acest lucru şi după aceea s-a instalat la Senat.

Sigur că este absolut româneşte şi absolut băseşte. Dar, pentru că s-a discutat despre SPP-işti, dacă fostul preşedinte al României va intra, cum sper din toată inima şi cum ar trebui să fie, conform legilor şi ultimilor dezvăluiri, la puşcăria binemeritată, vor intra şi SPP-iştii cu el în celulă?!

Iată o problemă de meditat pentru colegii noştri!

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Reamintesc, la explicarea votului - un singur vorbitor de grup parlamentar.

Legi organice. Respingeri.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale propun respingerea.

Să înceapă votul.

256 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, 4 abţineri.

Propunerea de respingere a fost adoptată.

Explicarea votului.

Vă rog. Grupul USR.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Dragi colegi,

Grupul parlamentar al USR a votat astăzi pentru respingerea proiectului. Eu însă am votat, alături de colegii de la UDMR, pentru acest proiect de lege.

Ca braşovean, ca ardelean şi ca român am fost, sunt şi voi rămâne bun vecin cu vecinii mei maghiari. Şi eu nu pot, cu inimă împăcată, să le refuz maghiarilor, acest drept şi această aspiraţie fundamentală. (Rumoare.)

Acestea fiind exprimate însă, ce pot să fac este altceva. Pot să-i avertizez pe colegii mei de la UDMR că fac, de ani de zile deja, un joc politic extrem de cinic şi de periculos. Şi exact aşa cum PSD-ul exploatează spaimele oamenilor şi flutură flamura naţionalistă, stârnind frică de străini, într-un segment al populaţiei româneşti, exact la fel, UDMR-ul ţine o bună parte din comunitatea maghiară captivă în iluzia cetăţii asediate.

Dragi maghiari,

Vreau să vă spun un lucru.

Îmi doresc ca dumneavoastră să vă puteţi folosi limba, în integralitate, în Cluj-Napoca, în Braşov, în alte localităţi în care astăzi n-o puteţi face.

Dar nu puteţi negocia probleme de principiu, cu un condamnat penal, Liviu Dragnea! (Vociferări.)

Nu puteţi negocia, ca la piaţă, valori fundamentale!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

... pentru că decredibilizaţi întregul demers.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Veţi avea şi în mine şi în alţi colegi din USR, întotdeauna, un interlocutor şi un partener, dar... (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Roman, Grupul PNL.

Aveţi două minute.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În numele Grupului PNL, vreau să vă mulţumesc pentru votul de astăzi. Este un vot corect pentru România, este un vot în interesul celor care ne-au trimis în Parlamentul României şi vreau să vă mulţumesc tuturor, celor care aţi votat împotriva acestui proiect, şi, în calitate de deputat de Alba, să vă invit la 1 decembrie 2017 şi 2018 să ne bucurăm de Marea Unire!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Grupul UDMR, Csoma Botond.

Domnul Csoma Botond:

Stimaţi colegi,

Eu am votat cu bună conştiinţă această lege, acest proiect de modificare a Legii nr. 215, pentru că ţin să vă anunţ - şi am spus de mai multe ori, UDMR-ul a spus această chestiune - acest proiect de lege nu este îndreptat împotriva românilor şi nu se vrea a se crea tensiuni nici în România, nici în Transilvania. Am spus-o de mai multe ori... a fost... da, Transilvania face parte din România, este o regiune românească. Dar foarte mulţi actori politici s-au referit la eventualele tensiuni în rândurile românilor din Transilvania, dacă acest proiect s-ar adopta de Parlament - în acest sens m-am referit la Transilvania.

Şi am făcut referire şi la Recomandarea Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, unde scrie negru pe alb, în 2012, şi cred că domnul Roman Florin greşeşte din acest punct de vedere, pentru că faţă de 2012 nu s-a schimbat nimic în planul drepturilor lingvistice. Tot 20% a fost pragul de utilizare a limbii şi în 2012 şi acum. Şi scrie negru pe alb că este un prag prea înalt. Şi ar trebui ca România să respecte spiritul Convenţiei pe care a ratificat-o, ar trebui ca acest prag să fie micşorat.

În al doilea rând, ca şi clujean, pot să vă spun cum poate să fie România un stat model pentru respectarea drepturilor minorităţilor, când, la Cluj-Napoca, în capitala Ardealului, o comunitate de 50.000 de maghiari, potrivit reglementărilor în vigoare, nu-şi poate folosi limba maternă în administraţie, o comunitate de 50.000, care este a doua, ca mărime, în România, după comunitatea maghiară din Târgu Mureş.

Şi îmi pare foarte rău că nu a existat disponibilitate din partea partidelor parlamentare, pe o dezbatere pe fondul problemei. Mari aşteptări de la PMP şi de la PNL nu am avut după declaraţiile belicoase şi patriotarde, dar măcar cu celelalte partide am fi putut avea o dezbatere, să vină cu amendamente... putea şi USR-ul să vină cu amendamente în comisie şi să dezbatem aceste chestiuni. În locul acestor dezbateri am avut - şi cu părere de rău vă spun - am avut o abordare absolut patriotardă şi cu accente şovine.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul PMP, Eugen Tomac.

Domnul Eugen Tomac:

Stimate coleg,

Vă rog să fiţi atent la terminologie. Şovinismul este un cuvânt foarte dur şi cred că poporul român a dat dovadă de foarte multă inteligenţă şi deschidere în tot ceea ce înseamnă această cooperare care există în România.

Votul de astăzi, dat, este un semnal foarte clar că extremele nu duc nicăieri, fie că ne referim la o parte sau la cealaltă. Eu vin de la Tulcea, unde m-am întâlnit cu cetăţeni ai României, la aceeaşi masă - unul vorbea în casa lui, în limba rusă, altul în limba greacă, altul în limba ucraineană. Dobrogea este un model, din punctul de vedere al convieţuirii interetnice şi România a dat dovadă de deschidere mare şi nimeni nu poate acuza România că nu înţelege minorităţile.

Cred că aici ar trebui să fim foarte atenţi şi să dăm dovadă de mai multă înţelepciune, să nu ducem politicul dincolo de ridicol. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

11. Şi - ultimul punct pe ordinea de zi - moţiunea simplă iniţiată de 92 de deputaţi.

Să înceapă votul.

104 voturi pentru, 155 de voturi împotrivă, 6 abţineri, doi colegi care nu au votat.

Moţiunea a fost respinsă.

Explicarea votului. Vă rog, USR-ul.

La ora 13,00 - Birou permanent reunit, la Senat.

Biroul permanent de la Camera Deputaţilor va fi după Biroul permanent reunit.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnilor deputaţi ai majorităţii,

Aţi dat astăzi un vot împotriva moţiunii, care de fapt este un vot împotriva infrastructurii şi, până la urmă, un vot împotriva românilor.

Suntem, se pare cu toţii, de acord, indiferent de grupul politic, că este dezastru în transporturi.

Aţi vorbit - chiar un coleg de-al dumneavoastră de la PSD a vorbit despre un Pact pentru profesionalizare în infrastructură -, dar când este vorba de gaşca de partid, dumneavoastră votaţi pentru continuarea şi pentru perpetuarea incompetenţei.

Vă mai spun odată ce v-am spus şi mai devreme, cu politrucii nu vom face niciodată autostrăzi montane.

Domnul Florin Iordache:

Grupul PSD, domnul Bota.

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că am votat împotriva acestei moţiuni, care nu era altceva decât o modalitate de spălare pe mâini faţă de starea în care a fost adusă infrastructura din transporturi şi sistemul de transport din România, după ce 11 miniştri, în 12 ani, au fost de la PNL, PD şi tehnocrato-USR-işti, pe lângă cei 4 care au fost de la PSD.

Deci în transporturi trebuie intervenit. Ministrul a intervenit şi se pare că a deranjat mai mult decât se aşteptau Domniile Lor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Declar şedinţa închisă.

La ora 13,00 - Biroul permanent reunit.

Urmează Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,50.